curs 1- tgd

5
7/21/2019 Curs 1- TGD http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-tgd 1/5  TGD- sinteza curs 1 ETIMOLOGIE drept> directus (dirigo, dirigere) = cale dreapta, nemijlocita, a conduce. Misiunea dreptului : staileste norme care conduc societatea !emni"catia antica e#olueaza => adaugarea, in timp, a doua noi sensuri care se pot atasa notiunii de drept: drept obiectiv si drept subiectiv. $erspecti#a gloala: dreptul = ansamlu de norme stailite in cadrul statului , norme ce gu#erneaza intreaga societate Dreptul = prerogati#a speciala, apartinand unei anumite persoane numite subiect sau titular de drept prerogati#a = imputernicire, pri#ilegiu acordat cui#a prin lege DISTINCTIA DREPT OIECTI!" DREPT S#IECTI! DREPT OIECTI! $ ansamlu de norme cu pri#ire la organizarea si %unctiile societatii. &nii autori: dreptul mai cuprinde totalitatea normelor juridice dintr-un stat. DREPT S#IECTI! $ posiilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a pretinde unui tert sa aia o anumita conduita (care poate consta in a da, a %ace sau a nu %ace

Upload: joanna-michael

Post on 05-Mar-2016

3 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Drept an 1

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 1- TGD

7/21/2019 Curs 1- TGD

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-tgd 1/5

 TGD- sinteza curs 1

ETIMOLOGIE 

drept> directus (dirigo, dirigere) = cale dreapta, nemijlocita,

a conduce.

Misiunea dreptului : staileste norme care conduc societatea

!emni"catia antica e#olueaza => adaugarea, in timp, adoua noi sensuri care se pot atasa notiunii de drept: drept

obiectiv si drept subiectiv.

$erspecti#a gloala: dreptul = ansamlu de norme stailite

in cadrul statului, norme ce gu#erneaza intreaga societate

Dreptul = prerogati#a speciala, apartinand unei anumite

persoane numite subiect sau titular de drept

prerogati#a = imputernicire, pri#ilegiu acordat cui#a prinlege

DISTINCTIA DREPT OIECTI!" DREPT S#IECTI!

DREPT OIECTI! $  ansamlu de norme cu pri#ire la

organizarea si %unctiile societatii. &nii autori: dreptul maicuprinde totalitatea normelor juridice dintr-un stat.

DREPT S#IECTI! $ posiilitatea recunoscuta de lege

unei persoane de a pretinde unui tert sa aia o anumita

conduita (care poate consta in a da, a %ace sau a nu %ace

Page 2: Curs 1- TGD

7/21/2019 Curs 1- TGD

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-tgd 2/5

ce#a) si de a apela , in caz de ne#oie, la %orta de

constrangere a statului.

Dreptul suiecti# este legat de titular, denumit subiect de

drept.subiect" subiecte N# subiecti

dreptul= %enomen social, nu doar o simpla stiinta

Multi autori considera ca in societate se mani%esta un

ade#arat %enomen juridic, care disciplineaza relatiile umane,

a#and deci rol civili%ator.

 &ENOMEN#L '#RIDIC SI COORDONATELE SALE

'enomenul juridic treuie analizat su aspecte:

1. *+T D*$T-!/*TT*

2. *+T D*$T-0M* !/+*

3. *+T D*$T-&!TT*

. *+T D*$T-!/*TT*

dreptul -> pro%und caracter social => concretizarea su

%orma a 2 principii:1. Nu e(ista societate )ara drept *#bi societas+ ibi ,us-.

2. #nde e(ista drept+ e(ista societate *#bi ,us+ ibi

societas-.

/ele 2 principii au aparut inca din ntic3itate, deoarece

Page 3: Curs 1- TGD

7/21/2019 Curs 1- TGD

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-tgd 3/5

dreptul apare odata cu statul.

4 0u se poate concepe e5istenta dreptului %ara societate. /u

alte cu#inte:

e5ista drept => e5ista si grupare statala6 reciproca e#alaila: e5ista grupare statala => e5ista si drept.

. *+T D*$T-0M* !/+*

Dreptul= ansamlu de norme juridice

0orma juridica= o regula de conduita care, in cazul incalcarii

ei, este adusa la indeplinire prin %orta de constrangere a

statului , cu ajutorul unui aparat propriu, specializat.

0ormele juridice: doar un element al sistemului normelor

sociale, pt ca ele coe5ista cu alte categorii de norme (etice,

morale si religioase) => $7+*M D!T0/T* D0T*

D*$T ! 00-D*$T-> se realizeaza prin caracterul

obliatoriu al normelor juridice.

0ormele juridice= mani%estari de #ointa destinate sa

produca #alail e%ecte juridice , e%ecte admise de altii ( sunt

admise de altii=> recunoasterea oligati#itatii lor).

n plus, numai in cazul incalcarii normelor juridice statul

inter#ine prin aparatul sau specializat , %olosind %orta de

constrangere pt a restaili regula prescrisa de norme.

/elelalte norme au caracter )acultativ.

Dreptul nu este amoral, normele sale contin &0 M0M de

moral 6 dar treuie %acuta distinctia dintre drept si morala4

n ntic3itate, dreptul se con%unda cu morala, el "ind de"nit:

8us est ars oni et ae9ui8.

Page 4: Curs 1- TGD

7/21/2019 Curs 1- TGD

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-tgd 4/5

dreptul"/ pro)und caracter social 0 TOT ce e ,uridic e

SI social.

111 Reciproca N# e valabila pt ca nor2ele ,uridice

coe(ista cu nor2ele sociale3 nu toate nor2ele sunt ,uridice.

0orma juridica reecta o anumita situatie sociala e5istenta la

un moment dat.

;aloarea %undamentala= proprietatea

egula de drept=mani%estare de #ointa destinata sa produca

#ariail e%ecte juridice admise de altii. 'aptul ca e%ectele pe

care le produce in #iata altora sunt admise de altii =>caracterul obliatoriu al normei.

. *+T D*$T-&!TT*

Misiunile dreptului:

• a asiura ,ustitia * 4Suu2 cui5ue tribuere4 $ A da

6ecaruia ceea ce este al sau-

• a asigura organizarea si %unctiile societatii

!istemul anglo-sa5on (e5. !&) : judecatorul are liertate

mult mai mare (= creator de drept). <otararile judecatoresti

pronuntate de acesta stailesc ade#arate reguli pt

solutionarea litigiilor: 4'ude 2ade la74.

!istemul romano-germanic (e5. 'ranta, omania):

 judecatorul are doar rolul de a interpreta si de a aplica legea

la litigiul supus judecatii, el "ind doar 4ura care spuneleea4 *4Le ,ue est la bouc8e de la loi4 "/

Montes5uieu-.

Dreptul = aza societatii6 stiinta justului si a utilului

senta normelor=> e5istenta societatii este imposiila

Page 5: Curs 1- TGD

7/21/2019 Curs 1- TGD

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-tgd 5/5

;aloare patrimoniala: dreptul de proprietate

;aloare nepatrimoniala necomerciala: dreptul la #iata,

dreptul la imagine etc.

Drept general: dreptul la un mediu sanatos

Dreptul= instrument de ma5imizare a utilitatilor indi#iduale

si colecti#e . *l 0& treuie sa "e in decalaj %ata de e#olutia

#ietii sociale, de aceea unele 3otarari judecatoresti ajung sa

aia si o moti#atie economica.