test 1-8 tgd

7/21/2019 Test 1-8 TGD

http://slidepdf.com/reader/full/test-1-8-tgd 1/36

Test nr. 1

1. Teoria generală a dreptului în sistemul ştiinţelor.

1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în generalşi ale ştiinţelor juridice în special.

In forma cea mai generala, ştiinta poate denita ca o activitate care are dreptscop cunoaşterea naturii şi a societatii. ştiinta reprezinta „un sistem de cunoş¬tintedespre natura, societate şi gindire, cunoştinte obtinute prin metodecorespunzatoare şi exprimate in concepte, categorii, principii şi notiuni".

Ea trebuie inteleasa, in acelaşi timp, ca institutie, ca metoda, ca factornecesar pentru dezvoltarea productiei, ca izvor de idei.

Una dintre particularitatile ştiintei consta in aceea ca ea aduna,siste¬matizeaza şi analizeaza faptele referitoare la un domeniu sau altul alrea¬litatii, in procesul dezvoltarii istorice ecare ştiinta elaboreaza un sistem intregde metode speciale de cercetare observarea, colectarea de informa¬tii,

organizarea de experimente etc.!rincipalul scop al ştiintei consta in descoperirea legilor care domina in natura

şi societate.

ştiinta dreptului este cea care se ocupa de cer¬cetarea aspectelorfundamentale ale realitatii uridice. #stfel, ea „studiaza legile existentei şidezvoltarii statului şi dreptului, institutiile politice şi uridice, formele lor concret$istorice, corelatia cu celelalte componente ale sistemului social, modul in careinstitutiile politico$uridice in%uenteaza societatea şi suporta, la rindul lor, in%uentasociala".& 'pecicul dreptului ca ştiinta consta in urmatoarele

(tiinta dreptului este o ştiinta critica. Ea adopta o atitudine criticafata depropriul obiect de studiu, depisteaza elementele contradic¬torii ale ordinii uridice.

(tiintele uridice nu au un caracter universal. 'istemele uridi¬ce sint foartevariate. )iecare apartine unei anumite tari, ind cir$cumuscris intr$un anumit cadruteritorial

*reptul este indisolubil legat de istorie. +ealitatea uridica esteuna istorica.u exista drept absolut, neafectat de circumstante,rupt de nivelul de dezvoltareaistorica a societatii, de etapa istoricala care aceasta societate se atribuie. #stfel,dreptul se a%a intr$un%ux continuu, se dezvolta permanent, fapt ce impune ca şiştiintadreptului sa e legata de istorie. (tiinta dreptului este o ştiinta umanista.

#dresindu$se conduiteiumane, dreptul considera omul ca ind zona centrala deinteres asferei sale de actiune. #ceasta determina faptul ca ştiinta uridicasa e oştiinta despre comportamentul omului in societate.

*reptul este o ştiinta practica. se preocupe de aplicarea practica arezulta¬telor cunoaşterii.*eductiile ştiintei au valoare, daca sint orientate spreaplicarea lor practica.

2.Generalizaţi criteriile de clasicare a ştiinţelor în general şi acelor juridice în special.

!rofesorul icolae !opa considera ca sistemul ştiintei dreptului este alcatuit din

urmatoarele parti- eoria generala a dreptului/

7/21/2019 Test 1-8 TGD


- (tiintele autatoare 0participative1.2

in viziunea profesoarei 'oa !opescu, ştiintele uridice se impart in urmatoarele

a1 o disciplina de sinteza, care studiaza dreptul in ansamblu 0teoria

generala a dreptului1/

b1 disciplinele uridice istorice/disciplinele uridice de ramura sau speciale/

c1 disciplinele uridice auxiliare.&

+eferindu$se la clasicarea ştiintelor uridice, profesorul 34eorg4e #vornic scoate inevidenta asemenea ştiinte cum ar

a1 ştiinte uridice istorico$teoreiice/

b1 ştiinte uridice de ramura/

c1 ştiinte uridice auxiliare.2

In ceea ce ne priveşte, consideram oportuna clasicarea ştiintelor u$ridice inurmatoarele categorii

&. eoria generala a dreptului şi statului ca o ştiinta uridica de sinteza/

2. (tiintele uridice istorice, care studiaza dreptul, statul, conceptiileuridice inevolutia lor istorica concreta 0istoria doctrinelor politiceşi uridice, istoria universalaa statului şi dreptului, istoria dreptuluirom5nesc etc.1/

6. (tiinte uridice de ramura 0dreptul constitutional, dreptul adminis¬trativ,dreptul nanciar, dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,dreptul familial, dreptulfunciar etc.1/

7. (tiinte uridice interramurale 0dreptul economic, dreptul ecologicetc.1/

8. (tiinte uridice auxiliare 0criminalistica, criminologia, statisticaudiciara,medicina legala etc.1.

9. Un loc deosebit in sistemul ştiintelor uridice revine ştiintei drep$tuluiinternational.

(tiintele uridice, ca şi teoria generala a dreptului şi statului, studiaza statul, dreptulca fenomene sociale luate in ansamblul lor. In acelaşi timp, insa, aceste ştiintedifera.

in timp ce istoria studiaza statul, dreptul, realitatea uridica dintr$o anumita tara 0deexemplu, istoria statului şi dreptului rom5nesc1, teoria generala poate faceabstractie de aceasta, neconcretizind despre ce stat sau drept este vorba.

:aracteristic, de asemenea, e şi faptul ca istoria studiaza statul, drep¬tul in strictaordine cronologica ,ceea ce nu e o trasatura caracteristica obli$gatorie a teoriei.

'tudiul istoriei statu¬lui, dreptului „scoate la iveala existenta unor legi ale aparitiei,deveni¬rii sau disparitiei unor forme de drept in strins contact cu legile generale aledezvoltarii sociale. eoria generala a dreptului şi statului, precum şi celelalte ştiinte

uri¬dice, prin natura lor, se limiteaza sa explice fenomenele uridice existente,expun „ceea ce este", in timp ce losoa dreptului are sarcina sa cerceteze tocmai

„ceea ce trebuie" sau „ceea ce ar trebui sa e" in drept, in opozitie cu „ceea ceeste".

7/21/2019 Test 1-8 TGD


!."rgumentaţi necesitatea studierii teoriei generale a dreptuluipentru un viitor jurist şi rolul acesteia în studiul celorlalte ştiinţe juridice.

*upa cu am mentionat anterior teoria generala a dreptului şi statului ocupaun loc deosebit atit in sistemul ştiintelor sociale, cit şi in sistemul ştiintelor uridice.

otodata mentionam faptul ca teoria generala a dreptu¬lui şi statului se a%a intr$ostinsa legatura cu practica sociala. *upa cum mentiona :onstantin 'tere, „ştiintadreptului este o ştiinta eminamente practica, in sensul ;antian al cuvintului eatrebuie sa puna norme pentru viitor, trebuie sa corespunda scopurilor pe care şi lepropune societatea/ ea, intr$un cuvint se adreseaza legislatorului" şi, dupa cumspunea #. <enger „=c4iul unui adevarat legislator e neclintit indreptat spreviitor".2 Ideea scopului urmarit de societate e atit de predominata in drept, incit34ering s$a crezut indreptatit sa puna pe frontispiciul lucrarii sale principale, camoto, cuvintele „'copul este creatorul intregului drept".

eoria, in general, şi teoria dreptului şi statului, in particular, este re¬zultatulproductiei spirituale obşteşti. Ea este cea care denitiveaza sco¬purile activitatiiumane şi determina miloacele de realizare a lor. :u alte cuvinte, ea este

conceperea practicii existente.>a rindul sau, practica nu e o simpla experienta subiectiva a unui cercetator.

Ea apare ca o activitate a oamenilor care asigura existenta şi dezvoltarea societatii,ea e temelia vietii oamenilor. !ractica constituie cri¬teriul adevarului, examinatorulprincipal al teoriei.

)iecare ştiinta işi determina legaturile sale cu practica. #stfel, ştiinta dreptuluirecomanda adoptarea normelor uridice de care societatea are nevoie. #cestenorme uridice „nu au inteles decit numai pentru ca se apli¬ca la anumite cazuriconcrete, la relatiile uridice dintre oameni. Ele au o insemnatate practica din acestpunct de vedere, altfel nu ar avea nici un interes".

>egatura dintre ştiintele uridice şi practica a crescut indeosebi in ulti¬multimp cind un şir de societati şi$au propus drept scop edicarea statelor de drept. *arin asemenea conditii teoria generala a dreptului face o per¬manenta generalizare aexperientei practice, constata lacunele dreptului, determina relatiile sociale carenecesita o reglementare normativa uridica şi. dimpotriva, scoate in evidenta acelerelatii, reglementarea carora ar oportuna prin intermediul altor norme sociale.

'ubliniind legatura indisolubila a teorie generale a dreptului şi statu¬lui cupractica mentionam insemnatatea incontestabila a ştiintei teoretice in pregatireaviitorilor practicieni in domeniul urisprudentei. )ara o pre¬gatire teoretica a

viitorilor specialişti nu poate vorba de o societate in care sa guverneze legea.

2.#cop ideal şi funcţii în drept.

2.1. $aracterizaţi scopul dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică.

ermenul ?scop@ desemneaza tinta catre tinde cineva/ceea ce isi propune cinevasa infaptuiasca.*reptul are ca scop sa asigure conditii de viata in societate.= altaviziune rolul dreptului consta in reglementarea raporturilor intre oameni, evitarea siaplanarea con%ictelor intre ei. *reprul urmareste realizarea armoniei sociale. Incamai putem spune ca scopul dreptului este realizarea unui ec4ilibru de interese,din

care sa rezulta armonia sociala.*reptul realizeaza acest ec4ilibru prin ocul a doifactori a caror importanta variaza dupa epoci Aun factor de ordin moral,ideal,ideeade ustitieB/

7/21/2019 Test 1-8 TGD


Aun factor de ordin practic,utilitar,ideea de ordineB.*reptul este o tranzactie intreacestea 2 elemente. In tot cursul istoriei, lupta se da intre ustitie si ordine,triumndcind una ,cind alta.=rdinea invinge in cele din urma, integrindu$si sau nu noielemente de ustitie, in afara de epocile de anar4ie, fenomen patologic in istoria.#ceasta nu poate exista fara ordine si de multe ori triumfa in detrimentul ustitiei, ininteresul societatii.

*reptul poate sa$si atinga scopul doar cu conditia ca este un factor real alprogresului social si al ec4ilibrului in relatiile intreumane.'copul si rolul dreptului isigasesc expresia in implinirea dezideratelor si intereselor legitime ale tuturor intelorumane.

)unctiile dreptului caracterizeaza rolul activ si multilateral al dreptului in viata siactivitataea societatii, din punct de vedere al destinatiei principale a dreptului.

*reptul urmareste scopuri

&. de a formula reguli de comportare prin stabilirea unor roluri/

2. de a face ca regulile sa e observate,prin utilizarea unor miloace capabile saasigure ordinea sociala si sa e respectate asteptarile indiviziilor.>imitind sicontrolind actiunile si conduitele sociale s individuale ,dreptul indeplineste o functiede ordine si integrare.

>a functiile principale ale dreptului se atribuie

&. functia de institutionalizare ridica a organizarii social$politice/

2. de conservare,aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii/

6. de conducere a societatii/

7. normativa/8. informativa/

9. educativa/

&.$ 'e manifesta prin faptul ca dreptul, prin normele sale, reglementeazaorganizarea autoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul au¬toritatilorpublice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr$un stat puterilorlegislativa, executiva si udecatoreasca.

2.$ #bordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in evidenta acelevalori pe care societatea data le promoveaza, le ia sub controlul sau strict pentru a promovate.)iecare comunitate umana isi are sistemul sau propriu de valori.

6.$Esenta acestei functii si manefesta prin

a1actul normativ$uridic este in fapt un act de conducere a societatii prin drept/

b1dreptul apare ca o tranzitie intre diferitele interese/

c1dreptul cirmuieste relatiile subiectilor individuali sau colectivi,stabilinddrepturile,libertatile si obligatiunile tuturor/

d1dreptul apare ca un ordin,un comandament,carora trebuie sa se supuna totisubiectii dreptului,inclusiv statul si autoritatile lui.

7. #ceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor indivi¬duale fatade conduita tip prescrisa prin normele uridice. 'ubliniind prin normele uridice

7/21/2019 Test 1-8 TGD


modalitatea de comportare a organelor statului, organi¬zatiilor obstesti, acetatenilor, statul, in acelasi timp, verica in ce masura acest comportamentprescris se realizeaza in practica. E important ca nor¬mativi tatea uridica sa ecompletata cu normativitatea sociala.

8.+e%ectind realitatea in normele uridice se acumuleaza cunostinte despre viatamultilaterala a societatii, despre problemele stringente ale so¬cietatii.

*reptul concentreaza in sine sc4imbarile ce au loc in societate. inind cont denormele uridice in vigoare, putem trage concluzii pentru a aprecia principiileorinduirii sociale si de stat, structura politica a socie¬tatii, caracterul relatiiloreconomice, nivelul de democratizare a societatii etc. :a urmare, din normele

uridice putem culege o informatie ampla des¬pre societatea data la acea sau altaetapa de dezvoltare.

9.#doptind normele uridice statul, asigura cadrul organizatoric necesar activitatiispirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de miloace cultu¬rale si spiritualeprin intermediul carora se realizeaza educatia. *reptul, prin normele sale, ocroteste

valorile spirituale si culturale care sint legate nemi¬locit de functionarea normala amecanismelor sociale.

2.2.%eterminaţi idealul şi valorile în drept.

$valorile nu sun concepte.

$nu sunt lucruri,ele constituie o lume aparte de cea a lucrurilor.

$nu sunt fenomene psi4ice,c4iar daca sunt strins legate de dorintele subietuluiuman.

$nu sunt obiecte ideale.

Calorile sunt calitati pe care le capata pentru om anumite elemente alerealitatii.Caloarea exprima pretuirea acordata de om unor obiecte,fenomene,procese,actiuni. Caloarea e acea relatie sociala in care se exprimapretuirea acordata unor lucruri,insusiri,procese,actiuni de catre o comunitate umanain virtutea unor corespondente cu necesitatile sociale si idealurile generatedeacestea.

*eosebim asa valori ca

$economice0avutie,proprietate,bunastare1

$politice0democratie,libertate,pluralism1

$uridice0dreptate,legalitate,responsabilitate1

$morale0cinste,datorie,omenie1

$artistice0frumos,comic,tragic1

$stiintice0adevar,certitudine1

$losoce0intelepciune,fericire1

$religioase0sacru,divin1

'pecicul valorilor uridice consta in urmatoarele

a1 valorile uridice se prezinta cu un grad mai ridicat de obiectivitate

si sint bilaterale, accentul cazind pe relatiile dintre indivizi/

7/21/2019 Test 1-8 TGD


b1 valorile uridice au un caracter coercitiv. E vorba de o coercitie

prin sanctiune, deci de norme care prevad in mod obligatoriu sanc¬

tiunea in cazul in care ele sint incalcate/

c1 o alta caracteristica a valorilor uridice este imperativitatea/

d1 in srsit, poate evidentiata si trasatura de generalitate a valorilor

uridice.7

2.!.&stimaţi funcţiile dreptului 'epu(licii )oldova.

)unctiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblusi a elementelor sale constitutive in vederea realizarii scopului propus pentruasigurarea unui ec4ilibru dintre interesele personale si cele generale din care sarezulte armonia sociala si triumful ordinii si ustitiei.

:onsideram ca la functiile principale ale dreptului se atribuie urmatoarele

)unctia de institutionalizare uridica a organizarii social$politice

'e manifesta prin faptul ca dreptul, prin normele sale, reglementeaza organizareaautoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul au¬toritatilor publice,modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr$un stat puterilor legislativa,executiva si udecatoreasca.

Insemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin intermediul dreptului sintconsntite principiile care guverneaza organizarea politico$etatica a +epublicii<oldova, cum ar 'uveranitatea poporului/ exer¬citarea suveranitatii poporuluiprin reprezentantii sai si prin referendum/ pluralismul politic/ principiul separatieiputerilor in stat/ principiul auto¬nomiei locale si al descentralizarii/ orientareaintregului proces de organi¬zare politico$etatica in directia atingerii scopurilor cereies din interpreta¬rea :onstitutiei +epublicii <oldova si a documentelor politico$ideologice care au stat la baza adoptarii ei/ principiul statului de drept.

)unctia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii

#bordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in eviden¬ta acelevalori pe care societatea data le promoveaza, le ia sub controlul sau strict pentru a promovate.

u putem trece cu vederea nici faptul ca :onstitutia +epublicii <ol¬dova, deasemenea, evidentiaza o serie de valori, ridicindu$le la rang de valori supreme.#stfel, alin. 061 al art. l al :onstitutiei proclama „+epu¬blica <oldova este un statde drept, democratic, in care demnitatea omu¬lui, drepturile si libertatile lui, liberadezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valorisupreme si sint garanta¬te" 0subl. ne apartine $ aut.1.

)unctia normativa

#ceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor indivi¬duale fata deconduita tip prescrisa prin normele uridice. 'ubliniind prin normele uridicemodalitatea de comportare a organelor statului, organi¬zatiilor obstesti, acetatenilor, statul, in acelasi timp, verica in ce masura acest comportament

prescris se realizeaza in practica. E important ca nor¬mativi tatea uridica sa ecompletata cu normativitatea sociala.

)unctia informativa

7/21/2019 Test 1-8 TGD


+e%ectind realitatea in normele uridice se acumuleaza cunostinte despre viatamultilaterala a societatii, despre problemele stringente ale so¬cietatii.



)unctia educativa

#doptind normele uridice statul, asigura cadrul organizatoric necesar activitatiispirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de miloace cultu¬rale si spiritualeprin intermediul carora se realizeaza educatia. *reptul, prin normele sale, ocrotestevalorile spirituale si culturale care sint legate nemi¬locit de functionarea normala amecanismelor sociale.

Test nr. 2

1. *orma juridică.

1.1$aracterizaţi norma juridică şi trăsăturile ei.

= modalitate a normelor sociale sint normele uridice. #precierea iicunoaiterea mai corecta a normei uridice implica atit caracterizareatra¬saturilor comune tuturor normelor sociale, cit ii caracterizarea trasaturi¬lor lorspecice. !unctul de pornire la caracterizarea ei e urmatorul orice norma uridica enorma sociala, insa nu ecare norma sociala e ii uridica. orma uridica poate

numita doar acea norma sociala ce contine o regula de conduita, stabilita sauautorizata 0sanctionata1 de stat, menita sa regle¬menteze cele mai importantedomenii de activitate umana ii ocrotita, in caz de necesitate, de forta coercitiva astatului.

in literatura de specialitate pot intilnite ii alte denitii. Com eviden¬tia doarunele din ele.

orma uridica poate denita ca „o regu¬la generala ii obligatorie deconduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate adusa la indeplinire pe cale statala, in caz de nevoie, prin constringere".&

orma uridica este o regula de conduita generala, impersonala ii obligatorie,care exprima vointa electoratului in¬fatiiat de organul legislativ, regula al careiscop este de a asigura ordinea sociala ii care poate adusa la indeplinire pe calestatala, la nevoie, prin constringere"

1.2"rgumentaţi elementele constitutive ale normei juridice.

Ipoteza este acea parte a normei uridice care determina cercul de subiecti,carora le este adresata norma ii stabileite conditiile, impreurarile sau faptele la carese refera prescriptia acesteia.

#stfel, oricare norma uridica concretizeaza subiectii de drept, carora ea este

destinata. :ategoria subiectilor poate determinata in mod diferit. #ia, de exemplu,poate denita o calitate sociala a subiectilor 0cetatean, apatrid, parinte, copil etc.1

7/21/2019 Test 1-8 TGD


sau poate caracterizat subiectul in mod gene¬ric 0persoana uridica, persoanazica, oricine, toti, ecare, „acela care..."

*ispozitia este acea parte a normei uridice care stabileite conduita caretrebuie respectata, in conditiile ii impreurarile date de ipoteza. #ltfel spus,dispozitia formuleaza drepturile subiective ii obligatiile corespun¬zatoare ce revinsubiectilor vizati de ipoteza normei uridice. *e aceea se arma ca dispozitia normei

uridice formeaza continutul, miezul normei uridice.

'anctiunea este al treilea element structural al normei uridice, careprecizeaza urmarile, consecintele ce apar in cazul realizarii sau nere$alizariidispozitiei normei uridice.

'anctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul uridic al societatii fata deconduita neconforma cu dispozitia normei uridice, masurile con¬crete luateimpotriva persoanelor care au incalcat legea.

'anctiunea se poate referi insa ii la masuri de stimulare, de cointere¬sare asubsiectilor conduitelor.

1.!%escrieţi modalităţile de e+punere a elementelor normelor juridice înarticolele actului normativ.

:eea ce de la sine e clar, e evident nu e cazul sa expui, sa formulezi. <odalitatea deexpunere a elementelor poate adaptata ramurii de drept, careia ii apartine norma,intr$un mod se vor expune, de exemplu, prescrip¬tiile normative in dreptul penal iiin alt mod vor expuse acestea in drep¬tul constitutional.

:eea ce e expus odata, legiuitorul nu repeta a doua oara. *in aces¬

te considerente prescriptiile normativ$uridice, de care urmeaza sa tinem

cont la ece pas, prevederile care orienteaza intreaga reglementare, de¬

termina obiectul, ii principiile acesteia sint re%ectate, ca regula, in partea

generala a legii 0codul de legi1.

Una ii aceeaii prescriptie normativ$uridica, una ii aceeaii for¬

mulare poate indeplini concomitent mai multe functii. )ormularea, care

indeplineite intr$o norma uridica rolul de dispozitie, poate indeplini pen¬

tru alta norma uridica rolul de ipoteza. )ormularea ce indeplineite intr$o norma

uridica rolul de sanctiune, poate indeplini in alta norma uridica rolul de dispozitie.

*in cele expuse rezulta faptul ca nu intotdeauna constructia te4nico$legislativa anormei coincide cu structura ei logica. *in aceste conside¬rente, cei care aplicanormele uridice sint obligati sa interpreteze exact continutul logic al normelor.Interpretarea ii aplicarea corecta a normelor uridice trebuie sa aiba in vedere atitstructura logico$uridica, cit ii formu¬larea te4nico$legislativa a textelor respective.

2."(rogarea legii.

2.1.%istingeţi a(rogarea şi efectele juridice ale a(rogării legii.

#brogarea poate denita ca procedeu te4nico$uridic prin care actele normativefara termen isi inceteaza activitatea prin renuntare la ele, acscoaterea lor din uz.Exista urmatoarele forme de abrogare

7/21/2019 Test 1-8 TGD


a1expresa0directa,indirecta1/b1tacita/c1 totala/ d1 partiala.

= norma uridica se considera cazut din desuetudine atunci cind, desi formal ea estein vigoare, totusi nu e rational dea aplicata, aceasta datorita dezvoltarii relatiilorsociale, sc4imbarilor social$politice si economice survenite in societate, faptului castarile de lucruri care au determinat necesitatea elaborarii acestui act normativ auincetat sa mai existe,e s$au invec4it intr$atit incit actiunea lui nu mai are nici o

usticare si nici nu mai poate sustinuta.

#brogare nu trebuie confundata cu derogarea. *aca abrogarea exclude oriceaplicare a legii respective,derogarea instituie doar unele exceptii putind face calegea sa e inaplicabila unor categorii de subiecti putind in acelasi timp sa raminain vigoare pentru altii.

#brogare nu trebuie confundata cu revocarea.+evocarea presupune ca legea sa nu produs efecte uridice,deoarece e retrasa inainte de publicare si de intrareacesteia in vigoare .#brogarea se refera la legea care produce efectelegale,functioneaza.

2.2."rgumentaţi formele de a(rogare a legii.

Exista urmatoarele forme de abrogare

a1expresa0directa,indirecta1/b1tacita/c1 totala/ d1 partiala.

#brogarea expresa poate la randul ei $ directa si consta in desintarea efectelorvec4ii norme uridice prin precizarea in detaliu, in continutul noului act normativ, aactelor normative scoase din vigoare.

Exemplu "pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga >egea nr. ., cuindicarea anului aparitiei".

'au poate indirecta, utilizand formula "pe data intrarii in vigoare a prezentului actnormativ se abroga orice dispozitie legala contrara".

#brogarea tacita sau implicita. In noul act normativ nu se prevede nimic in legaturacu actiunea vec4ilor norme uridice.

Intrucat insa norma uridica noua da o reglementare diferita in comparatie cuvec4ea reglementare, organul de aplicare intelege implicit ca in mod tacit legiuitorula dorit sa scoata din vigoare vec4ea reglementare.

Intr$o buna te4nica legislativa, se impune folosirea modalitatii abrogarii expresedirecta pentru transpunerea in practica a principiului legalitatii.

rebuie retinuta si situatia suspendarii actiunii in timp a unei norme uridice, pentrucauze determinate. *e obicei, in situatii exceptionale, se procedeaza larestrangerea sau suspendarea garantiilor constitutionale pe perioada aplicariimasurilor exceptionale 0>egea martiala, legi pentru situatii exceptionale1.

2.!.,ormulaţi cauzele şi condiţiile căderii legii în desuetudine.

#brogarea poate denita ca procedeu te4nico$uridic prin care actele normativefara termen isi inceteaza activitatea prin renuntare la ele, acscoaterea lor din uz.Exista urmat. forme de abrogarea1expresa0directa,indirecta1/b1tacita/c1 totala/ d1partiala.

= norma uridica se considera cazuta in desuetudine atunci cind, desi formal ea estein vigoare, totusi nu e rational dea aplicata, aceasta datorita dezvoltarii relatiilorsociale, sc4imbarilor social$politice si economice survenite in societate, faptului ca

7/21/2019 Test 1-8 TGD


starile de lucruri care au determinat necesitatea elaborarii acestui act normativ auincetat sa mai existe,e s$au invec4it intr$atit incit actiunea lui nu mai are nici o

usticare si nici nu mai poate sustinuta.

Una din carcteristicile legii consta in aceea ca ea continua sa ramina in vigoareaatita timp cit nu a fost abrogata.Efectele uridice ale legii,ale normelor pe care ea lecontine nu depind de frecventa sau de continuitatea aplicarii lor.

:aderea in desuitudine a legilor este specica perioadelor de trecere de la un regimpolitic la altul,cind se impun si apar modicari substantiale in toate domeniile deactivitatea sociala.

:a sa existe desuetudinea,neaplicarea trebuie sa rezulte din convingerea ca normadesueta nu mai trebuie spriinita,ind incompabila cu convingerile uridice si moraleelementare,curente in societate.

Test nr. !

1. -riginea statului şi dreptului.

1.1 $aracterizaţi puterea şi normele sociale ale societăţii prestatale.

'tatul si dreptul fac parte din fenomenele sociale ale caror existenta se limiteaza lao anumita perioada de dezvoltare a societatii umane.

'tatul apare la o anumita treapta de dezvoltare a societatii si de aceea elaborareaunui concept pe deplin stiintic al statului presupune cercetarea originii statului.acauzelor care au determinat trecerea societatii de la forme de organizare nestatale

la cea statala.!rima forma de convietuire a fost 4oarda,ea reprezenta un grup de indivizi reunitifara nici o regula xa,stabila.Ciata 4oardei era nomada,ea nu era legata de un locde trai permanent.

3inta$ prima forma specic umana,care a ocupat locul 4oardei,e o uniune deoameni bazata pe rudenie de singe,oameni bazati pe munca colectiva si apararea incomun a intereselor comune,precum si prin comunitatea limbii,traditiilor.+elatiidintre membrii ce formau ginta se caracterizau prin egalitatea tuturor,prin autorreciproc.

!e o treapta superioara de evolutie,in epoca destramarii comunei primitive,gintamatriar4ala va ceda locul gintei patriar4ale,unde tatal devine centrul vietiisociale,capul familiei si de la el se stabilesc legaturile de rudenie.

=rdinea evolutiei poate reprezentata prin 6 faze succesive 4oarda, matriar4at,patriar4at.

:onducerea gintii apartine unui organizm cu caracter obstesc.Dotaririle erau luatede adunarea generala a membrilor adulti ai gintii.!roblemele erau solutionate de unsfat,in fruntea cu un sef,ales de ginta.

=rganele conducatoare ale gintii puteau inlocuite oricind de ginta.+elatii sociale

sunt reglementate de anumite reguli de convietuire sociala.>a o alta etapa apare tribul care constituie o comunitate etnica si de organizaresociala a ami multor ginti sau familii inrudite.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


)ormarea la o etapa posterioara a uniunilor de triburi e un proces insotit deconsolidarea legaturilor gospodaresti si culturale intertribale,ciocnirilemilitare,migratia populatiei,cauzate de aparitia proprietatii private$duceau treptat laun amestec de triburi ,la inlocuirea vec4ilor legaturi de rudenie prin singe culegaturi teritoriale si la aparitia unei noe forme de comunitatea istorica.

1.2."nalizaţi premisele apariţiei statului şi dreptului.

:onditiile aparitiei organizarii statale a societii sa$u format destul de lent si degreu,in perioada descompunerii comunei primitive,atit prin evolutia treptata si arelatiilor de productie,cit si prin modicarea structurii si organizarii societatiiprimitive.

'c4imbarile treptate in domeniul procurarii celor necesare traiului dezvoltareaagriculturii, a pastoritului, a sc4imbului, constituie un pas enorm atit pentrusocietatea in ansamblu,cit si pentruecare individ. #re loc trecerea de la economiapradalnica la economia productiva.

#pare necesitatea de a stabili modalitatea de razbunare. Ea se bazeaza pe

conceptul egalitatii. #cest concept de egalitate se rezuma in lege a talionului,carecere ca reactiunea impotriva vatamarii sa se faca cu aceeasi arma sau in aeeasiparte a corpului.

+egimul razbunarii dece la stabilirea grupurilor din cauza luptei de razbunarecontinua.

udecatorul primitiv e numai un arbitru,care propune o intelegere/ sentinta sa poate acceptata de catre parti,dar nu e insotita de forte coerective.

'tatului ii sunt prezente

a1un numar de indivizi destul de mare pentru a ingadui o distributie organica adiferitelor activitati si functii sociale/

b1un raport constant de stapinire asupra unui teritoriu determinat/

c1o organizatie uridica,formata de obicei nedeslusit si de autoritatea sefului.

<ai exista si un fel de lupta intre organizatii minore si puterea centrala,care tinde sale supuna.

1.!.,ormulaţi principalele concepţii teorii/de apariţie a statului şi

dreptului.!rintre cele mai raspindite si importante conceptii si teorii care si$au aduscontributii, mai mari sau mai mici, la cercetarea unor sau altor aspecte ale origi¬nii,esentei si functiilor statului au fost teoria teologica, teoria patriar4ala, teoriapatrimoniala, teoria organica, teoria violentei, teoria rasiala, teoria psi4ologica,teoria contractuala, teoria materialista, teoria uridica a "statului$natiune" etc.

eoria violentei&F

#ceasta teorie capata o raspindire mai larga mai ales in epoca moderna. :ei mai deseama reprezentanti ai ei E.*ii4ring, >.3umploGiez, H.Hauts;&& atribuie violentei

rolul decisiv in aparitia claselor sociale si a statului. 'tatul a aparut in lupta dintrediferite triburi primitive.

eoria rasiala

7/21/2019 Test 1-8 TGD


eoria rasiala porneste de la ideea inegalitatii raselor, a dominatiei raselor"superioare". :ele mai reactionare variante ale teoriei rasiale au fost dezvoltate deteoreticienii regimurilor fasciste si totalitare, instaurate intre cele doua raz$boaiemondiale.

#propiata de aceasta teorie este si teoria globalizarii, ce pune la baza ideeaimpartirii sferelor de in%uenta intre statele principale pentru "a auta" celelaltestate. = asemenea conceptie, in forma camu%ata, a fost luata drept baza a politiciiexterne a ex$U+''.

eoria organista

#ceasta conceptie a aparut in secolul al JlJ$lea. +eprezentantii ei uristul elvetianKluntsc4li, sociologul englez 'pencer&6, sociologul francez Korms transpun legilenaturii asupra studierii statului. *upa parerea lor, statul este un organism socialcompus din oameni, tot astfel cum organismul animal se compune din celule. 'tatulare o vointa si constiinta separata de vointa oamenilor din care este compus. Exactasa cum intr$un organism organele desfasoara anumite activitati, trebuie sa

decurga lucrurile si in societate, unde ecare om, ecare patura sociala isi are loculsi rolul sau. 'tatul trebuie sa domine asupra tuturor, dupa cum organismului viu iisint supuse toate partile sale.

eoria contractuala 0a contractului social1

#ceasta teorie isi trage radacinile in 3recia antica, insa apogeul interpre¬tarii esteaparitia unor personalitati de seama ale gindirii umane, cum ar .$.+ousseau,

.>oc;e, 4.Dobbes, #.+adiscev.&8 !otrivit acestei teorii, aparitia statului esterezultatul unei intelegeri intre oameni, al unui contract social inc4eiat din vointaoamenilor, al unui "pact de supunere". :a urmare, supusii promit sa asculte, iarregele le promite un minimum de libertate.

eoria uridica a "statului$natiune"

in principal, aceasta teorie este elaborata de :arre de <alberg, armind ca "statuleste personicarea uridica a unei natiuni". #ceasta teorie este dezva$luita si inoperele lui Esmein, ale uristilor germani 3ier;e, elline;, >oband. +amine a sti ceeste o natiune. raditia germana considera ca esentiali pentru denirea natiunii sintfactorii materiali si spirituali, cum ar cultura, limba, solul, rasa. raditia francezapune accent mai ales pe factorii subiectivi, cum ar , bunaoara, tendinta de acoexista, sentimentele de legatura spirituala intre membrii unei comunitati.

!utem evidentia urmatoarele scoli ale dreptului

'coala dreptului natural

#ceasta scoala isi are radacinile in antic4itatea greaca. #sa, de exemplu, #ristotel,in lucrarea sa >ogica, concepe lumea ca un tot unitar cuprinzind ansamblul naturii.*upa parerea lui, omul face parte din natura intr$un dublu sens pe de o parte, eleste o parte a materiei participind la experienta acesteia, iar, pe de alta parte, estedotat cu o ratiune activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii, indcapabil sa$si dirieze vointa in acord cu ratiunea.

'coala istorica a dreptului

!otrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut loc in conditiile

unui anumit mediu, care difera la diferite popoare. !rocesul de apa$ritie a dreptuluieste lent si la baza lui sta, in primul rind, "spiritul national". :a urmare, formareadreptului poate asemanata cu formarea unei limbi, pe par$cursul evolutiei istorice,

7/21/2019 Test 1-8 TGD


tinindu$se cont de "spiritul national". :onceptul enun$tat a fost exprimat de unul dinpartasii acestei scoli <ontesLuieu. El considera ca "legile trebuie sa e potrivite cuconditiile zice ale tarii cu clima $ rece, calda sau temperatura $ cu calitatea solului,cu asezarea, cu intinderea sa..."

'coala sociologica a dreptului

:ei mai de seama reprezentanti ai acestei scoli 0I4ering, *uguit, E4rlic4 s.a.1considera ca dreptul se naste din lupta intre interesele sociale diferite si ca elconstituie instrumentul fundamental al vietii sociale. *upa parerea lui I4ering, existaun interes social general, scopul dreptului constind in ocrotirea interesu¬lui generalsi a interesei 1r individuale ce se gasesc in concordanta cu interesele societatii.

2.*ormele juridice şi normele o(işnuielnice

1.$aracterizaţi conceptul şi trăsăturile normelor sociale.

ormele sociale constituie totalitatea normelor ce reglementeaza relatiisociale,comportamentul oamenilor,categoriilor sociale.!rezenta sistemului integralal norm sociale este una dintre conditii necesare ale vietii societatii,un miloc deadministrare sociala,de asigurare a interactiunii zilnice,coordonate ale oamenilor.

orme sociale reglementeaza conduita oamenilor in diferite domenii de activitateasociala.)ara actiunea normelor ar imposibila desfasurarea normala a vietii sociale.

ormele sociale contin reguli adresate indivizilor.ormele sociale contribuie laatingerea ordinii in societate,la stabilirea acesteia.!rin intermediul normelor,grupurile sociale,societatea in ansamblu isi exercita controlul asupra conduitelorindividuale.In cadrul societati omul se supune normelor sociale.

+elatiile sociale sunt extrem de variate.

Mn cadrul sistemului de norme sociale pot evidentiate urmatoarele sisteme denor¬me

a1 norme etice 0norme de morala1/

b1 norme obianuielnice 0sau pur ai simplu obiceiuri1/

c1 norme ale partidelor ai ale altor organizatii social$politice 0norme

politice1, normele diverselor organizatii nonguvernamentale 0nor¬

me corporative1/d1 norme religioase/

e1 norme uridice/

un loc aparte Nn sistemul normelor ce activeaza Nn societate revine

normelor te4nice.

orm sociale pot diferentiate

a1in dependenta de sfera de reglementare normativa

b1dupa modul de aparitie

c1dupa continutul lor

7/21/2019 Test 1-8 TGD


d1dupa natura ocrotirii,garantarii lor.

rasaturile

&.orice norma,indiferent de natura ei,re%ecta conditiile epocii istorice,structurasociala,interesele diverselor grupari sociale,interesele guvernantilor.

2.norm sociale reglementeaza relatiile sociale pentru a conditiona desfasurareanormala a activitatilor umane.

6.norm sociale prevad si se bazeaza pe anumite situatii tipice,care se intilnesc insocietate,in viata de toate zilele.

7.norm sociale se adreseaza unor subiecti principali si au un caracter impersonal.Elenu au adresati concreti.

8.norm sociale sunt norme destinate pentru a folosite de numarate ori.

9.norm sociale urmaresc incuraarea actiunilor si comportamentelor care sunt inconcordanta cu scopul general si prevenirea conduitelor deviante.

O.norm sociale ce reglementeaza aceeasi persoane sa execute si sa nu exercite oactiune in acelasi timp.

2.%eterminaţi locul o(iceiului în sistemul general al normelor sociale.

=biceiul uridic este cel mai vec4i izvor de drept. #lcatuit din reguli de conduitaaplicata vreme indelungata in temeiul convingerii privind necesitatea lor, aduse laindeplinire prin puterea autoritatii publice neformalizate a intregii comunitati,obiceiul uridic ram5ne izvorul de drept cu cea mai indelungata viata.

:utuma, obiceiul uridic, sau, cum s$a numit in trecutul nostru, obiceiul pam5ntului,se naste prin repetarea aplicarii unei aceleiasi idei uridice intr$un numar de cazuriindividuale succesive, prin crearea de precedente.

ormele obisnuielnice formeaza dreptul obisnuielnic sau cutumiar.El a ucat un rolimportant ca izvor de drept.

In tara noastra cutuma ca izvor de drept are o sfera de aplicare restrinsa. 'elamureste acest lucru prin faptul ca unele traditii n$au de unde exista.#ltele,printrecare si unele taditionale,sanatoase,ale tarii noastre au fost distruse de regimultotalitar comunist.

!.&stimaţi tangenţele şi deose(irile normelor juridice şi a normeloro(işnuielnice.

&. ormele uridice sint stabilite sau autorizate de catre organele competente destat. Ele exprima vointa statului, indreptata spre reglementarea unui anumit tip derelatii din societate. Exprima¬ta prin norma, vointa de stat este adresata vointeiparticipantilor

la raporturile din societate, care trebuie sa$si coreleze conduita cu indatorirea sauinterdictia inclusa in norma.

2. orma uridica are un caracter general. Ea stabileste trasaturile ti¬ pice ale

situatiilor de viata, la aparitia carora trebuie aplicat indice$ le$tip al relatiilor sociale.#cest indice e determinat de norma. :a urmare, norma uridica apare ca model deconduita a participantilor la relatia sociala data.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


6.orma de drept are menirea de a reglementa nu o relatie aparte, singulara, ci untip de relatii. !rin aceasta ea se distinge de actele aplicarii dreptului 0a 4otaririlorautoritatilor publice asupra unor cazuri concrete1 si dispozitiilor lor individuale

=biceiul uridic este cel mai vec4i izvor de drept. #lcatuit din reguli de conduitaaplicata vreme indelungata in temeiul convingerii privind necesitatea lor, aduse laindeplinire prin puterea autoritatii publice neformalizate a intregii comunitati,obiceiul uridic ram5ne izvorul de drept cu cea mai indelungata viata.

:utuma, obiceiul uridic, sau, cum s$a numit in trecutul nostru, obiceiul pam5ntului,se naste prin repetarea aplicarii unei aceleiasi idei uridice intr$un numar de cazuriindividuale succesive, prin crearea de precedente.

=biceiul uridic nu a putut acoperi totalmente nevoile reglementarii, consacrarii siapararrii relatiilor care sau format odata cu inceputurile vietii statale. oile cerinteau reclamat formarea unor norme noi P acte normative uridice, care in ierar4iaizvoarelor dreptului sau situat si au ramas pina in prezent pe primul loc.

Test nr. 0

1.,ormele şi tipurile istorice ale statului.

1.1 $aracterizaţi forma statului şi elementele constitutive ale acesteia.

>Qturi componente, elemente constitutive ale formei destat sNnt

a1 forma de guvernQmNnt/

b1 forma de organizare statalQ 0structura de stat1/

c1 regimul politic.

)orma de guvernQmNnt desemneazQ modul de formare şi organizare a organelofstatului,atribuRiile care revin lor, caracteristicile şi principiile care stau la bazaraporturilor dintreacestea, „ Nn special dintre organul le$giuitor şi organeleexecutive, inclusiv şeful statului."

'tructura de stat desemneazQ organizarea puterii de stat Nn anumi$te limitespaRiale, adicQ pe un anumit teritoriu, raportunle specice ce se constituie Nntre

elementele, alcQtuitoare aleansamblului statal, precum şi legQturile specice dintre„Nntreg" şi „pQrRile" lui componente.

+egimul politic reprezintQ ansamblul metodelor, miloacelor, pro$cedeelor de NnfQptuire a puterii, a relaRiilor existente Nntre elementele ce alcQtuiesc sistemulsocial$politic, relevNnd maiales mQsura consacrQrii şi garant5rii drepturilor şilibertQRilor fundamentale cetQReneşti.

)orma de guvernQmNnt are o importanRQ maorQ pentru caracteristica statului.

<onar4ia ca forma de guvernQmNnt se caracterizeazQ prin aceea cQ şeful statuluieste monar4ul.<onar4ul deRine puterea pe viaRQ şi o transmite ereditar, sau e

desemnat dupQ procedun speciale NndependenRQ de tradiRiile respective.In evoluRiasa monar4ia cunoaşte mai multe forme monar4ie absolutQ, monar4ielimitatQ, monar4ie pariamentarQ dualistQ, monar4ie par$lamentarQ contemporana.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


<onar4ia absoluta este cea mai vec4e forma de monar4ie. Ea a existat pNnQaproape de zilele noastre. In cazul monar4iei absolute puterea monar4ului aproapecQnu este limitatQ ,monar4ul domnind dupQ bunul sQu plac.= asemenea forma deguvemQmNnt nu a fost consideratQ raRionalQ, oportunQ.

<onar4ia limitatQ 0constituRionalQ1 se caracterizeazQ prin limitarea puteriimonar4ului prinlegea supremQ a statului 0constituRie1. :u toate acestea putereamonar4ului nu trebuie negliatQ.

<onar4ia pariamentarQ dualistQ se caracterizeazQ prin faptul cQ monar4ul şiparlamentul,din punct de vedere legal, sNnt egali.

<onar4ia pariamentarQ contemporanQ este cea mai frecvent NntSlnitQ forma amonar4iei.!uterea monar4ului, de cele mai multe ori, poartQ un caracter simbolic.

+epublica este o astfel de forma de guvernQmNnt, Nn care puterea supremQ aparRineunui organ ales pe un timp limitat. !ersoanele care compun organul electiv sNntresponsabile uridic pentru activitatea lor.

+epublica !arlamentarQ se caracterizeazQ prin faptul cQ e cQ lipseşte şeful statului,e cQ acesta este ales de cQtre parlament, rQspunzNnd Nn fata lui.

+epublica !rezidenRialQ se caracterizeazQ prin alegerea şefului de stat de cQtrecetQReni, e direct, e indirect.

1.2"rgumentaţi legăturile formelor cu tipurile istorice ale statului.

:onceptii antice

!rimele incercari de tipizare a statului apartin ginditorilor antici. 'ocrate, #ristotel,!laton, :iceron au divizat diferitele forme ale statului in 2 categorii uste si inuste.>a categoria statelor uste ei atribuiau acele state unde puterea se exercita in baza

legilor si a intereselor generale. >a categoria cea dea doua categorie $ statele incare puterea nu se spriina pe legi si serveste intereselor guvernantilor.

*upa !laton, din state uste fac parte monar4ia legala/ aristocratia 0in baza legiiguverneaza o grupa de persoane1/ democratia legala 0in baza legii guverneazapoporul demos1.

*in state inuste fac parte tirania 0puterea ilicita a unuia1/ oligar4ia 0guvernarea inafara legii a unei minoritati1/ democratia ilicita 0puterea poporului ce nu se spriinape legi1.

:onceptul formatiunii spirituale

)orme de „incarnare a spiritului universal", in viziunea Degeliana, sint patruimparatii istorice universale orientala, romana, germana.

:u sc4imbarea acestor imparatii universale 0formatiuni ale spiritului universal1 areloc sc4imbarea respectiva a formelor statului imparatiei ori¬entale ii corespundeteocratia 0libertatea unuia $ guvernantului suprem1/ imparatiilor grecesti si romane $democratia sau aristocratia 0libertatea unora, adica a unei parti a populatiei1/imparatiei germane $ monar4ia erei noi cu un sistem reprezentativ 0libertateatuturor1.

#stfel, tipologia 4egeliana a statului si dreptului e constituita in baza conceptuluisau privind dezvoltarea si sc4imbarea in istoria universala a diferitelor formatiuni0imparatii, lumi1 social $ spirituale, ce reprezinta in sine trepte de exercitare a

7/21/2019 Test 1-8 TGD


ratiunii si libertatii, carora le corespund anumi¬te tipuri 0forme1 de stat teocratia,democratia sau aristocratia, monar4ia constitutionala.

:onceptul marxist conceptul formatiunii social$economice

:onform acestui concept, intreaga istorie de dezvoltare a societatii poate impartita in cinci formatiuni social$economice formatiunea prestatala 0primitiva1,

formatiunea sclavagista, formatiunea feudalaO formatiunea capitalista siformatiunea comunista.

)ormatiunilor social$ economice antagoniste 0sclavagiste, feudale,capitaliste1bazate pe proprietatea privata si clase antagoniste, le corespund trei tipuri istoricede stat si drept sclavagist, feudal, capitalist, in ceea ce priveste formatiuneacomunista H. <arx sustinea ca statul si dreptul vor exista temporar, doar la primafaza a acesteia, adica in socialism, in viziunea lui H. <arx statul acestei perioade eraun „'tat al dictaturii proletariatului iar dreptul era considerat un „drept burg4ez",care ar avea ca scop reglentarea muncii si consumului.

*in cele spuse rezulta ca statul si dreptul socialist au fost interpre$tate doar ca

fenomene provizorii, de tranzitie. !rintr$o asemenea formula marxista s$a ignorat unfapt real al istoriei universale, ca libertatea omului apare si se dezvolta anume informele respective ale statului si dreptului. *ezvoltarea reala si sc4imbul tipuriloristorice de stat si drept 0de la cele timpurii pina in prezent1 denota 0in ciudaconceptului si aprecierilor mar¬xiste1 progresul libertatii omului si nu progresulviolentei.

ipizarea statelor in dependenta de ideea libertatii politice

= asemenea clasicare a statelTr prTpiGe uristul austriac smencani$KE> autorulcu o contributie titanica in dezvoltarea gindirii uridice Dans

en 0&&$&VO61. Dans Helsen considera ca statele ar putea atribuite ; W ua tipuriistorice democratice si autocratice.

1.!,ormulaţi pro(leme actuale ale formei şi tipurile istorice ale statului în'epu(lica )oldova.

+epublica <oldova este o republica democraticQ, Nn virtutea faptului cQsuveranitatea naRionalQşi puterea absoluRQ aparRine poporului, care Nşi alegeguvemanRii ce exercitQ puterea Nn mod liber, prin alegeri libere şi democratice.

!arlamentul avea o superioritate vQditQ faRQ de prerogativele !reşedintelui şi eraevident cQ +epublica <oldova Nntrunea elementele şicaracteristicile unei republicisemiprezidenRiale.*upQ adoptarea :onstituRiei din &VV7, a fost pus la NndoialQmodelul semiprezidenRial de guvemare.

In viziunea !reşedintelui +epublicii sistemul semiprezidenRial de guvemareademonstrat Nntregii societQRi cQ mecanismele sale de organizare, funcRionare şicolaborare aramurilor legislativQ, executivQ şi udecQtoreascQ ale puterii Nn sat nuasigurQ separaRia lor adecvatQ, ec4ilibru Nntre aRribuRiile şi esponsabilitQRile ce Xerevin, şi nici unitaRe procesului de diriare a statului,ceea ce se soldeazQ cuadmirristrarea inecienRQ a treburilor publice şi cu declinarea de cQtreramurileputerii a rQspunderii concrete pentru rezultatele guvernQrii şi cQ, Nn.consecinRQ,

seaduc pre$udicii tot raai grave stabilitQRii politce a statului, intpreselor economiceşi socialeale cetQRenilor, imaginii şi prestig4ilui +epublicii <oldova pe arenaintemationala.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


!roblema sc4imbQrii sistemului de guvernare are o SmportantQ maorQ pentruprezentul şiviitorul fQrii, cQ suveranitatea nationalQ apaiRine poporului şi cQ acesta,

Nn caz denecesitate, o poate exer$cita, potrivit :onstitutiei, Nn mod direct, fundconvins cQinstituirea sistemului prezidential este imperios necesarQ guvemQriieciente a RQrii şi cQaceasta ar corespunde voinRei poporului de instaurare Nn tarQ aunei guvernQri stabile,capabile sQ guvemeze drepturile şi sQ satisfacQ interesele

legitSme ale cetQRenilor Nn conditiile de democraRie, ordine, stabilitate poliRicQ şisocialQ şi responsabilita$teconcretQ a puterii faRQ de cetQeni, !reşedintele+epublicii.

+epublica <oldova a devenit un stat cu un sistem deguvernare parlamentar.#cestlucru, NnsQ nu corespunde realitQRii. E important sQ Rinem cont şi de atribuRiilecarerevin actualmente !reşedintelui +epublicii <oldova. = analizQ a atribuRiiloracestuia denotQfaptul cQ !reşedintele +epublicii <oldova dispune de atribute maiman decNt !reşedintele )ranRei. !reşedintele +epublicii <oldova dispune de drept deiniRiativQ legislativQ, poate dizolva !arlamentul Nn trei cazuri expres prevQzute de:onstituRie. +epublica <oldova poate privitQ Nn continuare ca o republica mixtQ.

2."ctul de aplicare a dreptului actul aplicativ/

2.1.Identicaţi actul aplicativ şi trăsăturile acestuia.

#ctul de aplicare a dreptului este actul uridic concret care produce anumite efecte uridice concretizate in nasterea, modicarea sau stingerea unor raporturi uridice.

#ctul de aplicare a dreptului este un act de putere de stat cu caracter individualconcret, emis de un subiect competent pentru un caz uridic concret, in scopulstabilirii prezentei sau lipsei drepturilor sau obligati¬unilor subiective si

determinarii, in baza normelor uridice respective, a volumului lor.2.2.%eterminaţi coraportul actului normativ juridic cu actul aplicativ.

„#ctul de aplicare a dreptului este actul uridic concret care produce anumite efecte uridice concretizate in nasterea, modicarea sau stingerea unor raporturi uridice" $considera profesorul Ion *ogaru.&

„#ctul de aplicare a dreptului este un act de putere de stat cu caracter individualconcret, emis de un subiect competent pentru un caz uridic concret, in scopulstabilirii prezentei sau lipsei drepturilor sau obligati¬unilor subiective sideterminarii, in baza normelor uridice respective, a volumului lor" $ sustineprofesorul rus C. >azarev.

&. #ctul normativ uridic este un act primar, pe cind actul aplicativ

este un act derivat. #ctele aplicative rezulta intotdeauna din cele

normative si sint adoptate in baza lor.

2. #ctul normativ uridic intervine pe planul elaborarii dreptului, pe

cind actul de aplicare a dreptului, pe planul transpunerii acestuia in

viata, pe planul aplicarii dreptului.

6. #ctivitatea normativa uridica este rezervata doar unor autoritatipublice. !rofesorul icolae !opa are perfecta dreptate armmd ca,

7/21/2019 Test 1-8 TGD


„in principiu, nimic nu se opune ca un organ care elaboreaza un act

normativ sa poata elabora si acte de aplicare 0a maori ad minus1.

'pre exemplu guvernul edicteaza atit 4otariri $ acte normative

$ cit si decizii individuale, acte de aplicare a dreptului".

*aca activitatea normativa este strict reglementata in competenta unor organe alestatului, activitatea de aplicare poate realizata de orice organ al statului si, inlimite determinate, c4iar si de organizatii nestatale.

7. #ctele de aplicare intotdeauna dau nastere unor raporturi uridice.

#ceste raporturi uridice apar, e intre organul emitent si un alt su¬

biect de drept, e intre doua subiecte de drept distincte de organul

de stat care a emis actul de aplicare.

8. 'pre deosebire de actele normative care au un caracter general,

impersonal, tipic, inonctiv si ireprogabil, actele de aplicare a drep¬

tului sint acte individuale, concret determinate, referindu$se la o

situatie de fapt.

9. #ctul normativ, avind un caracter general, actioneaza in mod re¬

petat, continuu, in masura in care se produce ipoteza prevazuta de

norma, producindu$si efectele impersonal si difuz pina la abroga¬

rea lui, expirarea termenului 0daca a fost edictat pentru o anumita

perioada1, sau pina la caderea in desuetudine. #ctul de aplicare adreptului, indindividual, isi consuma efectele odata cu solutiona¬rea spetei deduse.

O. Emiterea actelor aplicative nu este numai un drept al organelor de

stat, ci si o obligatie uridica. =rganul de stat este obligat sa emita

actul de aplicare. Emiterea actului aplicativ constituie una din atri¬butiile autoritatiirespective.

*aca actul normativ intra si iese din vigoare dupa reguli strict determi¬nate prinlege, actul de aplicare devine obligatoriu din momentul comunica¬rii sale celorinteresati. :4iar din momentul comunicarii incepe sa se scurga termenul in cadrulcaruia poate contestat de catre partea nemultumita.in timp ce actul normativ isiintinde efectele pe toata perioada in care este in vigoare, actul de aplicare isiepuizeaza efectele in momentul adop¬tarii sale.

. Dotarul ce separa actul normativ de actul de aplicare il reprezinta denumirea,scopul urmarit, continutul diferit, nalitatea deosebita ale celor doua categorii deacte. *enumirea nu intotdeauna poate obiect de distinctie a actului normativ decel aplicativ. Un lucru este cert legea 0constitutionala, organica, ordinara1intotdeauna este act normativ. #celasi lucru se refera si la ordonantele 3uver¬nului,care intotdeauna sint acte normative, in ceea ce priveste ce¬lelalte acte 0decretele

presedintiale, 4otaririle guvernului etc.1, ele pot atit normative, cit si aplicative.:alicarea si distinctia lor depinde de scopul urmarit, continutul concret, nalitatilesale.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


2.!.&stimaţi actele aplicative ale autorităţilor pu(lice ale 'epu(licii)oldova.

#ctele de aplicare a dreptului nu tin de competenta exclusiva a unei singureautoritati publice. Ele pot emise de toate cele trei categorii de autoritati publice0legislative, executive 0udecatoresti1.

#stfel, !arlamentul, ind unica autoritate legiuitoare a statului adopta legi. Inacelasi timp, !arlamentul, conform atributiilor sale, adopta diverse acte aplicative.Exemplu de acte aplicative emise de !arlament ne pot ser¬vi 4otaririle!arlamentului de numire in functie, 4otarirea privind votul de incredere acordat3uvernului s. a.

!resedintele +epublicii, in exercitarea atributiilor sale, emite decrete obligatoriipentru executare pe intreg teritoriul statului 0alin. 0i1 al art. V7 0„#ctele!resedintelui"1 al :onstitutiei +epublicii <oldova1. Unele din decretele !resedinteluipot acte normative. <aoritatea absoluta a de¬cretelor !resedintelui sint, totusi,acte aplicative. Exemplu de decrete, acte aplicative, ne pot servi decretele de

numire in functie, de decorare cu or¬dine si medalii, de gratiere, de acordare acetateniei etc.

3uvernul, ca organ al puterii executive, adopta 4otariri cu caracter aplicativ. !rim$ministru, pentru organizarea activitatii interne a 3uvernu¬lui, emite dispozitii.

<inisterele, departamentele, in exercitarea atributiilor ce le revin, emit ordine siinstructiuni.

#utoritatile publice locale adopta 4otariri si dispozitii. Instantele udecatoresti nu facdecit acte de aplicare a dreptului 04ota¬ririle udecatoresti1, neputind emite actenormative.

!rin actele de aplicare a dreptului se nasc, se modica, se sting rapor¬turi uridiceconcrete, ori apar drepturi si obligatii in sarcina unor subiecti de drept concret.

Exemple de acte de aplicare a dreptului proces verbal de contraven¬tie, decizie desanctionare, decizie de pensionare, decizie de acordare a terenului de constructie,order de pec4ezitionare, order de arest etc.

est nr. 8

&.'copul, sarcinile şi funcRiile statului.

&.&.InterpretaRi scopul statului la diferite etape de dezvoltare istoricQ.

>a ecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa e nu intotdeaunaacelasi.

El evolueaza in functie de valo¬rile sociale ale colectivitatii. >a toate etapele dedezvoltare istorica statul este c4emat sa apere orinduirea respectiva. !rin insasiscopul statului acesta isi propune ca in diferite perioade a ierar4iza si structuraprincipalele organe statale si sa acorde o importanta deosebita dr$lor si lib$lorcetatenilor doarece poporul este nucleul unei celule denumite stat. 'copul statului

la diferite etape poate atins doar prin prezenta unei puteri solide si eciente de adiria politica economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea statului.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


&.2.*emonstraRi legQtura scopului cu sarcinile şi funcRiile statului.

'copul statului este ceea ce el isi doreste sa infaptuiasca.'copul statului poate proclamat ocial in :onstitutie sau poate sa rezulte din continutulacesteia.:onstitutia nu prevede expres care este scopul statului insa acesta poate dedus din dispozitiile acesteia. In functie de scopul urmarit de stat acesta isipropune realizarea unor sarcini in diverse domenii precum economic ,politic ,social,ideologic.=data cu realizarea sarcinilor propuse de catre stat se va atinge si scopulurmarit. !rin urmare sarcinile propuse de stat pot realizate doar prin intermediuloraganelor sale care odata constituite vor trebui sa indeplineasca careva functii. *eobicei functiile statului sint denite ca directiile fundamentale ale activitatii statuluiprin care acesta isi manifesta esenta. #ctivitatea complexa a statului determinadiversitatea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca si anume functiile internesi externe. )unctiile interne exprima politica interna a statului pentru realizareaprincipalelor sarcini privind viata societatii si a statului. )unctiile externe constau inpolitica statala in diferite domenii cu alte state intru consolidarea si sc4imb deexperienta,cultura etc.

In activitatea sa complexa statul isi propune careva scopuri de indeplinit respectivel va atribui careva sarcini organelor competente pYu atingerea scopului.

:eea ce tine de legatura scopului cu functiile statului prin indeplinirea functiilor decatre autoritatile statale se va realiza si promova politica statului in diferite domenii.)unctiile statului sunt legislativa , executiva si udecatoreasca respectiv doar celetrei puteri sunt competente de a indeplini functiile date consntite in legea supremaa statului P :onstitutie.

&.6.EvaluaRi scopul, sarcinile şi funcRiile statului +epublica <oldova la etapa

contemporanQ.#rt.& alin.6 :onstitutie statueaza ca P +< este un stat de drept, democratic. 'tat dedrept si democratic nu re%ecta o realitate obiectiva ci trebuie si se poate deinterpretat ca obiective strategice spre care tinde statul nostru. !rin urmare acestedispozitii constituie scopul suprem al statului moldovenesc.+ealitatea obiectiva nedetermina sa evidentiem si alte scopuri printre care P consolidarea statalitatii +< Pfundamentarea bazelor legale de functionarea a statului. !entru atingereaobiectivelor sau scopurilor evidentiate se impune antrenarea intregii societati intr$oactivitate de perspectiva prin avansarea unor sarcini economice , politice, sociale ,ideologice.

'arcina economica principala in +< este conform art.&29 :onstituite alin.0&1$Economia +< este o economie de piata , de orientare sociala bazata pe proprietateaprivata si publica, antrenate in concurenta libera. 'arcina politica principala estedeterminata de realitatea cu care se confrunta statul nostru. 'arcina socialaprincipala este stipulata in art.7O alin&:onstitutie$ stat treb sa ia masuri pYu caecare cetatean sa duca un mod de trai decent , care sa$i asigure sanatatea sibunastarea familiei sale cuprinzind 4rana, locuinta, ingriirea medical precum siserviciile necesare. 'arcina ideologica consta in recunoasterea reala si nu formala ademnitatii umane , a respectarii dr$lor omului etc.

!entru indeplinirea acestor sarcini statul trebuie sa desfasoare activitate ecienta in

diverse domenii. #ceste activitati multilaterale ii sunt subordonate functiile statului.)unctiile interne ale statului sunt$ functia economico$organizatorica, f$tia educativ$culturala, f$tia de mentinere a ordinii legale in societate, $f$tia de respectare a dr$lor

7/21/2019 Test 1-8 TGD


si lib$lor fundamentale ale om. )unctiile externe ale statului sunt$ f$tia de aparare astat, f$tia de mentinere a pacii mondiale, f$tia de colaborare si consolidare cu statelelumii, f$tia de integrare europeana si mondiala.

2.>imba şi stil Nn elaborarea actelor normativ$uridice

2.&InterpretaRi rolul limbaului şi stilului Nn elaborarea actelor normativ$uridice.

Un loc important in elaborarea actelor normative il ocupa limbaul si stilul lor. 'tilullegilor trebuie sa e concis. >egiuitorul se va stradui sa aplice un limbai accesibilpentru destinatarul normelor uridice. u intimplator se spune ca un legiuitortrebuie sa gindeasca profund ca un losof, dar trebuie sa se exprime ca un taran.!entru a asigura o claritate si accesibilitate a actelor normative, acestea trebuie sae clar formulate si relativ usor de inteles, sa nu provoace confuzii.

2.2 *eterminaRi regulile de te4nicQ legislativQ Nn formularea limbaului legilor.

&.limbaul trebuie sa e clar, concis,si precis.

2.textul actului normativ trebuie sa utilizeze cuvinte proprii limbii vorbite, sa eviteneologisme inca neasimilate in limbaul comun, acestea urmind sa e folosite doarin masura in care in limba rom5na lipsesc termeni care sa desemneze realitateavizata.

6.legiuitorul trebuie sa tinda spre un sistem terminologic propriu, uniform, in care ar clar sensul ecarui termen utilizat.

7.stilul actelor normative presupune reducerea regulilor de conduita printr$un citmai mic de cuvinte. *in aceste considerente, ceea ce de la sine e inteles nu e cazulsa expui in tex. :eea ce a fost mentionat odata, nu e cazul sa repeti.

2.6 EstimaRi importanRa determinQrii literei şi spiritului legii Nn aplicarea corectQ anormelor uridice.

Importanta determinarii literei si spiritului legii in aplicarea corecta a normelor uridice este de o valuare incontestabila.#ceasta valuare incontestabila este cel maibine argumentata de <ontesLuieu,care mentionaBcei care sint inzestrati cu un spiritdestul de cuprinzator pentru a putea da legi propriului popor sau altuipopopr,trebuie sa e atenti la anumite lucruri privitoare la felul de a le alcatui.B

:ontinutul actului normativ,modul de imbinare a elementelor structurale aleacestuia,claritatea,accesibilitatea,sint intotdeauna probe ale maiestriei legiuitorului.

#stfel, dupa cum mentiona I4ering>egiuitorul trebuie sa gindeasca profund ca unlosof ,dar trebuie sa se exprime ca un taran.!entru a asigura o claritate siaccesibilitate a actelor normative,acestea trebuie sa e clar formulate si reletiv usorde inteles,sa nu provoace confuzii.#stfel rolul determinarii literei si spiritul legii nupoate negat si cu atit mai mult contestat de nimeni,acesta trecind ca un r rosuprin intraga legislatie.

est nr. 9&. (tiinRele uridice.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


&.& *istingeRi specicul şi trQsQturile ştiinRelor uridice.

in forma cea mai generala, ştiinta poate denita ca o activitate care are dreptscop cunoaşterea naturii şi a societatii. ştiinta reprezinta „un sistem de cunoş¬tintedespre natura, societate şi gindire, cunoştinte obtinute prin metodecorespunzatoare şi exprimate in concepte, categorii, principii şi notiuni".&

Ea trebuie inteleasa, in acelaşi timp, ca institutie, ca metoda, ca factor necesarpentru dezvoltarea productiei, ca izvor de idei.

Una dintre particularitatile ştiintei consta in aceea ca ea aduna, siste¬matizeaza şianalizeaza faptele referitoare la un domeniu sau altul al rea¬litatii, in procesuldezvoltarii istorice ecare ştiinta elaboreaza un sistem intreg de metode speciale decercetare observarea, colectarea de informa¬tii, organizarea de experimente etc.

!rincipalul scop al ştiintei consta in descoperirea legilor care domina in natura şisocietate.

ştiinta dreptului este cea care se ocupa de cer¬cetarea aspectelor fundamentale

ale realitatii uridice. #stfel, ea „studiaza legile existentei şi dezvoltarii statului şidreptului, institutiile politice şi uridice, formele lor concret$istorice, corelatia cucelelalte componente ale sistemului social, modul in care institutiile politico$uridicein%uenteaza societatea şi suporta, la rindul lor, in%uenta sociala".& 'peciculdreptului ca ştiinta consta in urmatoarele

(tiinta dreptului este o ştiinta critica. Ea adopta o atitudine criticafata de propriulobiect de studiu, depisteaza elementele contradic¬torii ale ordinii uridice.

(tiintele uridice nu au un caracter universal. 'istemele uridi¬ce sint foarte variate.)iecare apartine unei anumite tari, ind cir$cumuscris intr$un anumit cadru teritorial

*reptul este indisolubil legat de istorie. +ealitatea uridica esteuna istorica. uexista drept absolut, neafectat de circumstante,rupt de nivelul de dezvoltareaistorica a societatii, de etapa istoricala care aceasta societate se atribuie. #stfel,dreptul se a%a intr$un%ux continuu, se dezvolta permanent, fapt ce impune ca şiştiintadreptului sa e legata de istorie. (tiinta dreptului este o ştiinta umanista.#dresindu$se conduiteiumane, dreptul considera omul ca ind zona centrala deinteres asferei sale de actiune. #ceasta determina faptul ca ştiinta uridicasa e oştiinta despre comportamentul omului in societate.

*reptul este o ştiinta practica. se preocupe de aplicarea practica a rezulta¬telorcunoaşterii.*eductiile ştiintei au valoare, daca sint orientate spre aplicarea lorpractica.

&.2 'tabiliiRi categoriile şi criteriile de clasicare a ştiinRelor uridice.

!rofesorul icolae !opa considera ca sistemul ştiintei dreptului este alcatuit dinurmatoarele parti

- eoria generala a dreptului/

- (tiintele autatoare 0participative1.2

in viziunea profesoarei 'oa !opescu, ştiintele uridice se impart in urmatoarele

a1 o disciplina de sinteza, care studiaza dreptul in ansamblu 0teoria

generala a dreptului1/

b1 disciplinele uridice istorice/disciplinele uridice de ramura sau speciale/

7/21/2019 Test 1-8 TGD


c1 disciplinele uridice auxiliare.&

+eferindu$se la clasicarea ştiintelor uridice, profesorul 34eorg4e #vornic scoate inevidenta asemenea ştiinte cum ar

a1 ştiinte uridice istorico$teoreiice/

b1 ştiinte uridice de ramura/

c1 ştiinte uridice auxiliare.2

In ceea ce ne priveşte, consideram oportuna clasicarea ştiintelor u¬ridice inurmatoarele categorii

&. eoria generala a dreptului şi statului ca o ştiinta uridica de sinteza/

2. (tiintele uridice istorice, care studiaza dreptul, statul, conceptiileuridice inevolutia lor istorica concreta 0istoria doctrinelor politiceşi uridice, istoria universalaa statului şi dreptului, istoria dreptuluirom5nesc etc.1/

6. (tiinte uridice de ramura 0dreptul constitutional, dreptul adminis¬trativ,dreptul nanciar, dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,dreptul familial, dreptulfunciar etc.1/

7. (tiinte uridice interramurale 0dreptul economic, dreptul ecologicetc.1/

8. (tiinte uridice auxiliare 0criminalistica, criminologia, statisticaudiciara,medicina legala etc.1.

9. Un loc deosebit in sistemul ştiintelor uridice revine ştiintei drep¬tuluiinternational.

(tiintele uridice, ca şi teoria generala a dreptului şi statului, studiaza statul, dreptul

ca fenomene sociale luate in ansamblul lor. In acelaşi timp, insa, aceste ştiintedifera.

in timp ce istoria studiaza statul, dreptul, realitatea uridica dintr$o anumita tara 0deexemplu, istoria statului şi dreptului rom5nesc1, teoria generala poate faceabstractie de aceasta, neconcretizind despre ce stat sau drept este vorba.

:aracteristic, de asemenea, e şi faptul ca istoria studiaza statul, drep¬tul in strictaordine cronologica ,ceea ce nu e o trasatura caracteristica obli¬gatorie a teoriei.

'tudiul istoriei statu¬lui, dreptului „scoate la iveala existenta unor legi ale aparitiei,deveni¬rii sau disparitiei unor forme de drept in strins contact cu legile generale ale

dezvoltarii sociale. eoria generala a dreptului şi statului, precum şi celelalte ştiinte uri¬dice, prin natura lor, se limiteaza sa explice fenomenele uridice existente,expun „ceea ce este", in timp ce losoa dreptului are sarcina sa cerceteze tocmai„ceea ce trebuie" sau „ceea ce ar trebui sa e" in drept, in opozitie cu „ceea ceeste".

&.6 EstimaRi coraportul teoriei generale a dreptului şi statului cu alte ştiinRe uridice.

:omplexitatea realitQRii uridice şi modalitatea decercetare a aspectelor impunediferenRierea ştiinRelor uridice Nn cNteva grupe. UrmeazQ sQ ne pronunRQm asupratrQsQturilor comune şi deosebirilor ce existQ Nntre teoria generalQ a dreptuluişi

statului şi celelalte ştiinRe uridice. *in aceastQ grupQ fac parte asemenea ştiinRe uridice, cum ar isto$ria universalQ astatului şi dreptului, istoria statului şidreptului rom5nesc, iştoria doctrinelor politice şi uridice.#ceste ştiinRe Nşi propun

7/21/2019 Test 1-8 TGD


drept scop reconstituirea şi. interpretarea trecutului. (tiinRele uridice, ca şi teoriageneralQ a dreptului şi statului, studiazQ statul, dreptul cafenomene sociale luate Nnansamblul lor. Nn acelaşi timp, NnsQ, aceste ştiinRe diferQ.Nn timp ce istoria studiazQstatul, dreptul, realitatea uridicQ dintr$o anumitQ RarQ 0deexemplu, istoria statului şidreptului rom5nesc1, teoria generalQ poate face abstracRie deaceasta,neconcretizNnd despre ce stat sau drept este vorba.

= Nntrebare aparte e problema coraportului teoriei generale a dreptuluişi statului culosoa dreptului.!recizQm cQ Nntre termenul de „teorie generalQ" şi eel de „losoadreptului" nu estenumai o diferenRQ de denumire. ExistQ Nntre ei şi o de$osebire Nn cepriveşte materia la care sereferQ. eoria general5 a dreptului şi statului, precum şicelelalte ştiinRe uri$dice, prin natura lor,se limiteazQ sQ explice fenomenele uridiceexistente, expun „ceea ce este", Nn timp celosoa dreptului are sarcina sQcerceteze tocmai „ceea ce trebuie" sau „ceea ce ar trebui sQe" Nn drept, Nn opozitiecu „ceea ce este", opunNnd astfel un ideal de drept unei realitQRi uridice date.:ualte cuvinte, losoa dreptului este disciplina care deneşte drep$tul Nnuniversalitateasa logic5.

2.:ompartimente ale sistemului de drept.2.&. *istingeRi noRiunea de ramurQ de drept şi criteriile de divizare a sistemului dedrept Nn ramuri de drept.

+amura de drept constituie un criteriu important pentru clasicarea normelor uridice. 'e lamureste acest lucru prin faptul ca ramura de drept pune la bazadiferentierea normelor in dependenta de obiectul reglementa¬rii normative simetoda reglementarii normative, adica da raspuns la doua intrebari extrem deimportante si anume

a1 ce domeniu de activitate reglementeaza normele uridice date/

b1 in ce mod, cum se face acest lucru/

2.2. #rgumentaRi legQtura dreptului naRional şi dreptului internaRional.

!aralel cu dreptul national, termenul „drept" cunoaste si o asa acceptiune cum ar drept international. *reptul international cuprinde normele uridice ce se contin indiverse izvoare internationale 0tratate, declaratii, pacte, conventii, acorduri,memorandumuri, protocoale etc.1. 'pre deosebire de dreptul international care esteun rod al activitatii unui stat luat in parte, dreptul international apare ca un rezultatal activitatii intregii comunitati umane.

#parent „dreptul national" 0intern1, „dreptul strain" si „dreptul interna¬tional", arputea considerate ca categorii separate fara legatura intre ele.

#ceste acceptiuni, in realitate, se a%a intr$o strinsa legatura

- <ai intii, pentru ca legea nationala a unui stat este cea care ingadu¬ie ca intara respectiva in conditiile, limitele si materiile prestabili¬te c4iar de normele sale,sa se aplice legea nationala a altui stat.

- In al doilea rind, pentru ca legea nationala care permite aplicarea unei legistraine, la rindul ei, pe baza de reciprocitate si in conditi¬ile limitele si materiileprestabilite de normele unei legi straine, sa se aplice in tara al carei organ legislativa emis acea lege 0straina1.

- in al treilea rind, normele uridice cuprinse in legile uniforme la care un stat esteparte nu sint c4iar straine de legea nationala a ace¬lui stat de vreme ce si vointa

7/21/2019 Test 1-8 TGD


acelui stat este incorporata de normele acesteia. Evident, sint si alte aspecte cesubliniaza legatura strinsa dintre ceea ce poate denumit „drept intern" 0„legeanationala" si „drept international"1, „drept strain" si „drept international".

2.6. )ormulaRi necesitatea compartimentizQrii dreptului Nn drept public şi dreptprivat.

*rept public P compartimentul care se refera la interesele statului roman.*reptul privat$ compartimentul care se refera la interesele diferitelor persoane.

In ceea ce priveste dreptul public intern,din componenta sa fac parte asa ramuri aledreptului,um ar dr constitutional,adminitrativ,penal,muncii,procesual.

*reptul privat intern fac parte asa ramuri ca dreptul civil,familial..

=biectul de reglementare uridica a ramurilor care se atribuie la dreptul public internil constituie

$problemele ce tin de organizarea si distribuirea competentei autoritatilor publice/

$forma statului/

$relatiile de munca si protectie sociala/

$relatiile nanciar$bancare/

$organizarea generala a invatamintului/

$infractiunile,pedepsele ai regimul executarii acestora.

=biectul de reglementare uridica a ramurilor de drept,ce fac parte din dreptulprivat intern,il constituie relatiile sociale patrimoniale si personal nepatrimoniale la

care participa persoanele particulare.In timp ce dr public proteeaza un interes comun tuturor cetatenilor,un interesgeneral al societatii,dreptul privat proteeaza prin normele sale interese proprii unuiindivid ,unei familii.

*r public este prin natura sa un dr imperativ,contine o suma de ordine si pro4ibitiicare asigura ordinea publica. *r privat este constituit,in principal,din normedispozitive,permisive sau supletive.

*r public se manifesta cu preponderenta prin actiunea autoritara,unilaterala aguvernantilor/dreptul privat traduce normativ libera vointa a partilor.

*eosebirea intre dr public si privat se reduce numai la aceia ca in materie de drpublic nu exista sanctiuni,pe cind in materie de dr privat exista sanctiuni.

est nr. O

&.:aracteristica generalQ a dreptului

&.&.:aracteriz aRi conceptul dreptului şi trQsQturile acestuia.

*reptul ca fenomen social reprezinta ansamblul normelor si regulilor cu caracterobligatoriu, legiferate de puterea de stat, in virtutea carora este impusa ordineasociala si asigurata legitimitatea relatiilor si actiunilor umane. Importanta d. cafenomen socialrezida atit in rolul sau ca institutie fundamentala a societatii carefaciliteaza predictibilitatea si controlul normativ al comportamentelor, prinimpunerea unui sistem de drepturi si obligatii permanente, cit si in caracterul legilorde a reprezenta modele ideale de conduita, constituite in reguli obligatorii, cu

7/21/2019 Test 1-8 TGD


caracter etatic. :aracterul etatic evidentiaza principala diferenta care exista intrelegea uridica si cutuma in timp ce prima este emisa in virtutea autoritatii statale,cea de a doua este consacrata de constanta raditiei.

&.2 #rgumentaRi utilitatea principiilor dreptului şi rolul acestora.

Utilitatea teoretica. Utilitatea teoretica a principiilor dreptului re¬zida din aportul

lor la opera de creare a dreptului. #cest rol este exercitat sub in%uenta traditiei siinovatiei.

raditia, din insasi sensul ei, presupune o mostenire de obiceiuri, da¬tini, credintecare se transmit din generatie in generatie si constituie o tra¬satura specica aunui popor. #stfel, ea apare ca o constanta a unui popor, ce nu poate negliata innici un domeniu de activitate sociala, inclusiv, in cea de creare a dreptului.:unoscind principiile dreptului, „stim ce vrem si putem aunge unde ne$am propus".!rincipiile directioneaza activitatea legiuitorului si asigura o continuitate in evolutiadreptului, o stabilitate relativa a acestuia.

Inovatia 0noutate, sc4imbare, prefacere1 asigura transformarea per¬manenta a

dreptului conform noilor cerinte sociale. !rincipiile dreptului devin puncte deplecare, de referinta, de spriin in modicarea sistemului dreptului.

Utilitatea teoretica a principiilor generale ale dreptului rezulta si din faptul ca elestau la baza principiilor de ramura si a celor interramurale.

Utilitatea practica. Utilitatea practica a principiilor dreptului re¬zulta dinurmatoarele idei

principiile generale ale dreptului sint izvoare creatoare ale drep¬

tului. :ontinutul normelor uridice este determinat de principiile

generale ale dreptului/

principiile generale ale dreptului impun „sa sefaca dreptate", „sa

biruiasca ustitia", nimeni sa nu e favorizat, pentru ca „nimeni nu

este mai presus de lege", „toti sint egali dupa lege si in fata legii"

etc./

principiile dreptului privesc omul, libertatea si demnitatea lui, in¬

clusiv apararea acestor drepturi organizata prin stat/

in cazuri determinate, principiile dreptului tin loc de norme de re¬

glementare. #tunci cind, intr$o cauza legea tace, udecatorul solu¬

tioneaza cauza in temeiul principiilor generale ale dreptului.

&.6.EstimaRi funcRiile dreptului Nn +epublica <oldova.

)unctiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblusi a elementelor sale constitutive in vederea realizarii scopului propus pentruasigurarea unui ec4ilibru dintre interesele personale si cele generale din care sarezulte armonia sociala si triumful ordinii si ustitiei.

:onsideram ca la functiile principale ale dreptului se atribuie urmatoarele

)unctia de institutionalizare uridica a organizarii social$politice

7/21/2019 Test 1-8 TGD


'e manifesta prin faptul ca dreptul, prin normele sale, reglementeaza organizareaautoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul au$toritatilor publice,modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr$un stat puterilor legislativa,executiva si udecatoreasca.

Insemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin intermediul dreptului sintconsntite principiile care guverneaza organizarea politico$etatica a +epublicii<oldova, cum ar 'uveranitatea poporului/ exer$citarea suveranitatii poporului prinreprezentantii sai si prin referendum/ pluralismul politic/ principiul separatieiputerilor in stat/ principiul auto$nomiei locale si al descentralizarii/ orientareaintregului proces de organi$zare politico$etatica in directia atingerii scopurilor cereies din interpreta$rea :onstitutiei +epublicii <oldova si a documentelor politico$ideologice care au stat la baza adoptarii ei/ principiul statului de drept.

)unctia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii

#bordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in eviden¬ta acelevalori pe care societatea data le promoveaza, le ia sub controlul sau strict pentru a

promovate.u putem trece cu vederea nici faptul ca :onstitutia +epublicii <ol¬dova, deasemenea, evidentiaza o serie de valori, ridicindu$le la rang de valori supreme.#stfel, alin. 061 al art. l al :onstitutiei proclama „+epu¬blica <oldova este un statde drept, democratic, in care demnitatea omu¬lui, drepturile si libertatile lui, liberadezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valorisupreme si sint garanta¬te" 0subl. ne apartine $ aut.1.

)unctia normativa

#ceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor indivi¬duale fata deconduita tip prescrisa prin normele uridice. 'ubliniind prin normele uridicemodalitatea de comportare a organelor statului, organi$zatiilor obstesti, acetatenilor, statul, in acelasi timp, verica in ce masura acest comportamentprescris se realizeaza in practica. E important ca nor$mativi tatea uridica sa ecompletata cu normativitatea sociala.

)unctia informativa

+e%ectind realitatea in normele uridice se acumuleaza cunostinte despre viatamultilaterala a societatii, despre problemele stringente ale so¬cietatii.



)unctia educativa

#doptind normele uridice statul, asigura cadrul organizatoric necesar activitatiispirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de miloace cultu¬rale si spiritualeprin intermediul carora se realizeaza educatia. *reptul, prin normele sale, ocrotestevalorile spirituale si culturale care sint legate nemi¬locit de functionarea normala a

mecanismelor sociale.2.ipurile istorice de stat şi drept.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


2.&.:aracterizaRi conceptul şi trQsQturile distinctive ale tipului istoric de stat şidrept.

:lasicarea este o operatie logica,utilizata sistematic de legiuitor,de doctrinar urist,prin care dezvaluie clase sau formeaza clase.=rice clasicare corecta respectaun criteriu care tine seama de esenta obiectelor clasicate,in cazul demersuluinatural,tine seama de utilitate,in cazul demersului articial.*ezvoltarii societatii iisint caracteristice asemenea trasaturi specice,cum arobiectivitatea,universalitatea,%uxul continuu.Ea atinge toate fenomenele siinstitutiile sociale,inclusiv statul si dreptul.#cestui proces ii sint caracteristiceanumite stadii,etape,faze de dezvoltare,a%ate intr$o legatura si interdependenta,sire%ecta o continuitate.In acelasi timp,procesul de dezvoltare a societatii inansamblu,a statului si dreptului,in particular,e un proces nu numai obiectiv,ci sisubiectiv.oate genurile de activitate umana sint supuse,intr$un fel saualtul,reglementarii,in sensul ca ele nu se pot desfasura neorganizat,in afara vointeiumane.

2.2.*eterminaRi principalele tipuri istorice de stat şi drept şi criteriile de tipizare.

!rocesul de trecere de la un tip istoric de stat la altul e un proces complex,careinglobeaza in sine

a1inovatie,adica apare ceva nou,ce nu a existat anterior/

b1negatie,adica disparitia,negarea unor categorii si legaturi care au existat anterior/

c1continuitate,adica faptul de a pastra grauntele rational care a existat anterior/

d1perfectionare,a imbunatati calitativ ceea ce ramine de la etapa precendenta/

criterii de tipizare a statelor si sistemelor de drept.

:onceptii antice

!rimele incercari de tipizare a statului apartin ginditorilor antici. 'ocrate, #ristotel,!laton, :iceron au divizat diferitele forme ale statului in 2 categorii uste si inuste.>a categoria statelor uste ei atribuiau acele state unde puterea se exercita in bazalegilor si a intereselor generale. >a categoria cea dea doua categorie $ statele incare puterea nu se spriina pe legi si serveste intereselor guvernantilor.

*upa !laton, din state uste fac parte monar4ia legala/ aristocratia 0in baza legiiguverneaza o grupa de persoane1/ democratia legala 0in baza legii guverneazapoporul demos1.

*in state inuste fac parte tirania 0puterea ilicita a unuia1/ oligar4ia 0guvernarea inafara legii a unei minoritati1/ democratia ilicita 0puterea poporului ce nu se spriinape legi1.

:onceptul formatiunii spirituale

)orme de „incarnare a spiritului universal", in viziunea Degeliana, sint patruimparatii istorice universale orientala, romana, germana.

:u sc4imbarea acestor imparatii universale 0formatiuni ale spiritului universal1 are

loc sc4imbarea respectiva a formelor statului imparatiei ori¬entale ii corespundeteocratia 0libertatea unuia $ guvernantului suprem1/ imparatiilor grecesti si romane $democratia sau aristocratia 0libertatea unora, adica a unei parti a populatiei1/

7/21/2019 Test 1-8 TGD


imparatiei germane $ monar4ia erei noi cu un sistem reprezentativ 0libertateatuturor1.

#stfel, tipologia 4egeliana a statului si dreptului e constituita in baza conceptuluisau privind dezvoltarea si sc4imbarea in istoria universala a diferitelor formatiuni0imparatii, lumi1 social $ spirituale, ce reprezinta in sine trepte de exercitare aratiunii si libertatii, carora le corespund anumi¬te tipuri 0forme1 de stat teocratia,democratia sau aristocratia, monar4ia constitutionala.

:onceptul marxist conceptul formatiunii social$economice

:onform acestui concept, intreaga istorie de dezvoltare a societatii poate impartita in cinci formatiuni social$economice formatiunea prestatala 0primitiva1,formatiunea sclavagista, formatiunea feudalaO formatiunea capitalista siformatiunea comunista.

)ormatiunilor social$ economice antagoniste 0sclavagiste, feudale,capitaliste1bazate pe proprietatea privata si clase antagoniste, le corespund trei tipuri istoricede stat si drept sclavagist, feudal, capitalist, in ceea ce priveste formatiunea

comunista H. <arx sustinea ca statul si dreptul vor exista temporar, doar la primafaza a acesteia, adica in socialism, in viziunea lui H. <arx statul acestei perioade eraun „'tat al dictaturii proletariatului iar dreptul era considerat un „drept burg4ez",care ar avea ca scop reglentarea muncii si consumului.

*in cele spuse rezulta ca statul si dreptul socialist au fost interpre$tate doar cafenomene provizorii, de tranzitie. !rintr$o asemenea formula marxista s$a ignorat unfapt real al istoriei universale, ca libertatea omului apare si se dezvolta anume informele respective ale statului si dreptului. *ezvoltarea reala si sc4imbul tipuriloristorice de stat si drept 0de la cele timpurii pina in prezent1 denota 0in ciudaconceptului si aprecierilor mar¬xiste1 progresul libertatii omului si nu progresul

violentei.:onceptul civilizatiilor si culturilor universale.

In procesul tipizarii statelor si sistemelor lor de drept destul de frecvent se apeleazala conceptul civilizatiei si culturii universale. *enitii exacte ale civilizatiei si culturiinu exista, desi volumul sematic al acestor notiuni se considera intuitiv clar.

:onceptul subiectiv de tipizare a statu;ui si dreptului

*iferenteaza 2 tipuri de stat statul ideal si empiric.'tatul ideal nu este un statreal,ci doar unul care trebuie sa existe. El e un criteriu de apreciere a statului sidreptului existent. *ivizind statul ideal in 2 categorii statu care e un rezultat algindirii abstracte si statul constituit dupa modelul statului existent sau a unorinstitutii ale sale.

:riteriul geograc de tipizare

oate popoarele ce locuiesc pe pamint pot impartite in 6 categorii,dupa principiulgeogracsudice,nordice,centrale.

:onceptul liberal$uridic

:onform acestui concept tipurile istorice de stat si drept sunt formele istoriceprincipale de recunoastere si de organizare a libertatii oamenilor exprimate prin

etapele de progresare a libertatii.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


2.6.)ormulaRi tipurile istorice contemporane de stat şi drept şi estimaRi la care dinele se atribuie +epublica <oldova.

:onceptul liberal$uridic d

e tipizare a statului si dreptului

>a baza oricarei tipologii a statului si dreptului intotdeauna sint puse anumiteconcepte despre stat si drept, o anumita modalitate de interpretare a esenteistatului si dreptului, a rolului lor in societate. :um sint interpretate statul si dreptul,asa va si tipologia lor. u are sens nici tipologie, daca ne vom abstractiza, distantade destinatia sociala a statului si dreptului.

:onform conceptului liberal$uridic, tipurile istorice de stat si drept sint formeleistorice principale de recunoastere si de organizare a libertatii oamenilor exprimateprin etapele de progresare a libertatii.2

*escompunerea sclaviei, ca urmare a revoltelor sclavilor, importante sc4imbari, inprivinta raporturilor economice si sociale, pregureaza statul si dreptul de tip de

casta sau pe stari. !rogresul libertatii oamenilor consta in faptul ca criteriul etnic allibertatii cedeaza criteriului de casta sau pe stari. >a aceasta etapa sclavia disparesi, ca urmare, sub aspectul formal, toti sint liberi, insa masura libertatii poarta uncaracter de limitari si privi¬legii de casta.

In conditiile statului si dreptului de tip de casta, ecare e subiect al statului sidreptului in calitate de membru al unei caste, stari. Egalitatea oamenilor din cadrulunei stari se imbina cu inegalitatea statutului uridic al diferitelor caste, stari, cuinegalitatea membrilor acestora.

In deceniul al cincilea al secolului al JCII$lea, in #nglia s$a desfasurat revolutiaburg4eza.#ceasta pune inceputul trecerii de la statul si dreptul de tip casta, pe stari,

la statul si dreptul de tip individualist. In conditiile unui asemenea tip istoric de statsi drept, omul apare in calitate de subiect al statului si dreptului ca persoana politicaautonoma 0ca cetatean1 si nu ca membru al unui etnos sau casta. = asemeneaindividualizare a oamenilor in calitate de subiecti ai statului si dreptului are loc caurmare a procesului de depasire a impartirii pe caste, formarii societatii civile,nepolitice si evidentierii accentuate a vietii private si vietii politice. 'tatulcontemporan este un stat de drept. #cesta e un stat si drept de tip umanitar si dedrept. In conditiile unui asemenea tip istoric de stat si de drept, ecare om 0si lucrulacesta e recunoscut ocial de stat si drept1 este subiect al unor drepturi si libertatiinalienabile.

Intru$un asemenea tip istoric de stat si drept mai continua sa se pastrezedeosebirile dintre drepturile omului si drepturile cetateanului, deosebirea omului$cetatean de omul$necetatean 0cetatean strain, apatrid1.

ipurile istorice de stat si drept evidentiate mai sus $ statul si dreptul $ etnic, statulsi dreptul de tip de casta 0stari1, statul si dreptul de tip individualis, statul si dreptulde tip umanitar si de drept $ constituie etape istorice de dezvoltare a libertatiiumane. *ezvoltarea continua a libertatii in viitor va genera noi tipuri istorice de statsi drept.

est nr.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


&. Kaza metodologicQ a teoriei generale a dreptului.

&.& *eniRi baza metodologicQ a teoriei generale a dreptului şi rolul acesteia Nnprocesul de cercetare a fenomenelor uridice.

:uvNntul metodQ" vine de la grecescul met4odos",ceea ce NnseamnQ „cale",„miloc",„mod de expunere". <etoda este denitQ ca un „procedeu folosit pentru realizarea

unui lucru sauatingerea unui scop", „modul de a cerceta fenomenele naturii şi alesocietQRii", „totalitatea procedeelor practice folosite la predarea unei discipline".

<etoda se deneşte pe mai multe trepte de generalitate

- metode piroprii de cercetare/

- metode de cercetare comune mai multor ştiinRe/

-metode generate de cercetare.

&.2 *eterminaRi metodele fundamentale ale teoriei generale a dreptului şiinteracRiunea acestora .

<etodologia uridicQ e „un ansamblu demetode de cercetare Nn domeniul ştiinRelor uridice", „sistemul celor mai generale principii deinvestigaRie, deduse din sistemulcelor mai generale legi obiective". <etodologia uridicQ constituie o totalitate deprocedee şi metode, folosite de cQtre ştiinRele uridice, Nn general, şi de cQtre teoriageneralQ adreptului şi statului, Nn special. <etodologiei uridice Ni revine rolul busolei,care dQ posibilitate cercetQtorului sQ se orienteze Nn realitate şi sQ$şi determinestrategia obiectivQ decercetare a realitQtii uridice.

!rin metode de interpretare intelegem totalitatea procedeelor folosite pentruclaricarea continutului prevederilor normelor uridice, claricare care se face inscopul aplicarii lor la cazuri concrete.

In procesul de interpretare a textelor normelor uridice se aplica cele mai diversemetode. *eseori, pentru a intelege la usta valoare o norma uridica, se apeleazaconcomitent la doua sau la mai multe metode.

In continuare ma voi referi la caracteristica celor mai aplicabile me¬tode deinterpretare a dreptului.

<etoda logica

#ceasta metoda este cea mai des intilnita metoda de interpretare a dreptului.<etoda logica nu poate separata de celelalte metode sau procedee, deoarece

orice lamurire a sensului normei uridice se spriina pe utilizarea udecatii logice.!rintre procedeele, regulile logice, sint frecvent utilizate urmatoarele reguli

a1 exceptia este de stricta interpretare/

b1 unde legea nu distinge nici interpretul n$o poate face/

c1 legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers.

<etoda gramaticala

#ceasta metoda consta in stabilirea sensului exact a normei uridice cu autorulprocedeelor de analiza morfologica si sintactica a textului ac¬tual normativ,

pornindu$se de la intelesul cuvintelor folosite, de la legatura dintre ele, de laconstructia frazei, de la semnicatia semnelor de punctu¬atie etc.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


Este vorba deci de aplicarea regulilor obisnuite ale gramaticii la cla¬ricareatextului uridic.

!rocedeele de interpretare gramaticala ne c4eama, de asemenea, de a unicasensul unor termeni uridici si de a nu admite folosirea lor in mai multe sensuri. #sa,de exemplu, la folosirea termenului „persoana uridi¬ca" e necesar de a tine contde sensul uridic adecvat acestui termen.

<etoda sistematica

#ceasta metoda consta in lamurirea sensului unei norme uridice, a unui textnormativ, prin determinarea locului acestei norme sau acestui text in sistemulramurii de drept, in sistemul dreptului in ansamblu, in sistemul principiilorfundamentale ale dreptului, precum si in stabilirea legaturilor acestei norme sauacestui text cu alte dispozitii normative.

ecesitatea aplicarii acestei metode decurge din caracterul sistematic al normelor uridice, din legatura indisolubila a tuturor normelor in sis¬temul de drept. <etodasistematica ne obliga de a nu uita ca o norma de drept nu poate inteleasa la usta

sa valoare, daca este rupta de celelalte norme. Utilitatea acestei metode e si maievidenta in cazurile normelor incomplete din punct de vedere redactional, incazurile cind continutul ei decurge din structura logica a normei.

<etoda istorica

<etoda istorica necesita examinarea impreurarilor in care a fost ela¬borata norma uridica sau actul normativ respectiv. Ea presupune cerceta¬rea materialelor careau stat la baza elaborarii normei sau actului normativ, expunerea de motive sidiscutiile ce s$au purtat pe marginea materialului normativ supus interpretarii. =informatie respectiva asupra acestei pro¬bleme poate gasita in preambululactului normativ.

Interpretarea istorica consta in stabilirea sensului adevarat si deplin al normelor uridice prin

analiza conditiilor istorice, social$politice care au determinat adoptarea unui actnormativ si in functie de aceste conditii prin determinarea scopurilor urmarite deacest act.

<etoda teleologica

<etoda teleologica 0„teleos" $ scop1 consta in lamurirea continutului normelor uridice prin determinarea scopului urmarit de legiuitor atunci cind aceste norme au

fost adoptate.ormele uridice au nu numai un continut, dar si o nalitate, un scop. Ele sintadoptate pentru atingerea unor obiective politice, economice, so¬ciale. *e aceeaeste important sa se inteleaga continutul normelor uri¬dice prin raportarea lor laobiectivele urmarite.

*esigur ca prin aceasta metoda de interpretare se da numai o orienta¬re, pentru caea trebuie sa se coreleze cu celelalte metode.

&.6 EstimaRi esenRa metodei comparative Nn procesul investigaRional.

In sistemul metodelor de cercetare stiintica un loc aparte ii revine metodeicomparative, foarte des ind numita si comparatistii. Esenta acestei metode constaIn confruntarea diverselor sisteme uridice, a dife¬ritelor institutii uridico$statale,pentru ca dreptul unui anumit popor prezinta totdeauna caractere unilaterale. :u

7/21/2019 Test 1-8 TGD


autorul acestei metode se pot stabili elementele identice si cele divergente dintredoua fenomene, institutii, lucruri, etc, in scopul unei mai bune cunoasteri ainstitutiilor similare din diferite tari si folosirii experientei reciproce in masura in careea este aplicabila specicului tarii respective.

:ombat5nd, in principiu, preluarea mecanica a unor institutii si regle¬mentari uridice dintr$o tara in alta, ca si considerarea unora drept modele de urmat in altetari, metoda comparativa arata calea realista de folosire a experientei legislative si

udiciare si de imbogatire reciproca a sistemelor uridice din diferite tari stiut ind caorice reglementare uri¬dica trebuie sa izvorasca si sa raspunda in primul r5ndnevoilor nationale, specicului si particularitatilor tarii respective iar pentru gasireasolutiilor optime va studia, evident, si experienta altor sisteme de dreptZ[.

In literatura uridica&7 s$au conturat regulile dupa care se foloseste metodacomparativa

a1 este supus compararii numai ceea ce se poate compara. 'ub aspectul utilizariiacestei reguli

2.>acunele Nn drept

2.&. IdenticaRi conceptul şi cauzele lacunelor Nn drept.

#doptind acte normative, legiuitorul tinde ca ele sa cuprinda cele mai importantedomenii de activitate umana, ca ele sa se refere la realitatea uridica a societatii.*at ind faptul ca normei uridice ii revine rolul de a ordona, apara si consolidaraporturile sociale de importanta maora, este usor de inteles ca normele de drepttrebuie sa e apte sa concorde mereu cu dinamica relatiilor pe care lereglementeaza. *e cele mai multe ori acest lucru se face si, ca urmare, normele

uridice, dreptul in ansamblu asigura o reglementare uridica oportuna a situatiilorde fapt ce pot transformate in situatii de drept.

Uneori insa pot intilnite si cazuri, cind anumite relatii sociale, situ¬atii de fapt,desi ar trebuit sa e reglementate de norme uridice, totusi, sint negliate de catrelegiuitor. In aceste cazuri, poate vorba de lacune in drept 0de la latinescul lacuna $gol, lipsa in continuitatea, in integritatea unui lucru/ intrerupere intr$un text/ ceea celipseste pentru ca un lucru sa e desavirsit1.& !utem vorbi de lacune in drept doaratunci, cind o reglementare normativa uridica e impusa de situatia concreta data, e

usticata atit din punct de vedere teoretic, cit si practic.

#paritia lacunelor in drept este conditionata atit de cauze obiective, cit si subiective.

#stfel, sfera reglementarilor uridice nu este permanenta. #par noi relatii si situatiidespre care la momentul adoptarii actului normativ nu se stia, sau, daca se stia, elenu aveau un caracter tipic.

:auza a lacunelor poate si ignorarea regulilor elaborarii actului normativ. 'e stieca elaborarea actelor normative este un proces complex in care trebuie luati incalcul factorii economici, politici, sociali, morali, istorici, nationali, naturali, precumsi tendintele de evolutie a societatii, specicitatea normativitatii uridice etc.

2.2. #rgumentaR utilitatea aplicQrii analogiei legii şi analogiei dreptului.

#nalogia este o modalitate de a solutiona o problema con¬creta cu care neconfruntam in practica. !entru ca analogia sa e acceptata este necesar sa eindeplinita urmatoarea conditie asemanarile care exista intre cazul nereglementat

7/21/2019 Test 1-8 TGD


de actul normativ uridic si cel similar, regle¬mentat de actul normativ uridictrebuie sa e esentiale si sa prevaleze asupra deosebirilor dintre ele.

#nalogia este utilizata in doua variante

a1 analogia legii/

b1 analogia dreptului.

#nalogia legii 0analogia legis1 este un procedeu logic la care se re$curge atunci cindse constata lipsa normei uridice, care sa se refere expres la cazul ce urmeaza sa esolutionat, cautindu$se o norma uridica care se refera la o situatie sau cazasemanator, pentru a aplicata cazului supus solutionarii. #plicarea analogiei legiieste admisa in multe ramuri ale drep$tului, cum ar , de exemplu, dreptul civil,dreptul familial, dreptul muncii s.a. In acelasi timp, solutionarea lacunelor dreptuluiprin analogia legii nu este absoluta. #nalogia nu se poate aplica in dreptul penal,„intrucit aici functioneaza principiul legalitatii incriminarii si cel al legalitatiipedepsei, care nu permit interpretului sa declare noi fapte ca infractiuni si nici sastabileasca alte pedepse decit cele prevazute de lege".&

#nalogia dreptului 0analogia iuris1 este procedeul la care se recurge atunci cind lasolutionarea unei cauze se constata nu numai ca lipseste norma de drept care sa serefere in mod expres la cauza, dar nu pot gasite nici norme uridice care sareglementeze cazuri sau situatii asemanatoare. #sadar, analogia dreptului esteadmisa doar atunci, cind nu este posibila analogia legii. In acest caz, subiectulaplicant va asigura solutionarea cau¬zei cu autorul principiilor generale aledreptului, in actul de aplicare, apii$cantul va ustica necesitatea utilizarii analogiaiuris, va numi principiile utilizate si va da explicatia lor.

#mbele modalitati de aplicare a analogiei 0analogia legis si analogia iuris1 reclamaprudenta. Utilizarea lor este posibila doar in cazuri strict necesare si in masura incare legiuitorul permite acest lucru.

2.6. )ormulaRi necesitatea completQrii lacunelor Nn drept şi modalitQRile decompletare a lor.

= problema importanta este aceea ce se refera la solutio¬narea lacunelor.!roblema data implica raspunsul la cel putin doua intre¬bari cine poate constata sicine poate sa lic4ideze lacunele\

>acunele pot constatate de diversi subiecti si in diverse impreurari, in primul rind,

lacunele pot constatate de catre autoritatile statului. #cest lucru poate facut side catre organizatii nestatale, savanti, specialisti in materie, particulari. In special,lacunele se constata de catre autoritatile publice in materie ce tine de competentalor. !rin urmare, constatarea la¬cunelor poate avea loc atit in mod ocial, cit sineocial.

in ceea ce priveste lic4idarea lacunelor, aceasta poate avea loc numai in cadrulocial si doar organele statului pot face acest lucru.

!otrivit argumentului a maore ad minus 0de la mai mult la mai putin1, organullegislativ adopta legi, ceea ce implica interpretarea autentica a aces¬tora, precumsi inlaturarea lacunelor constatate. *eci, !arlamentul trebuie sa inlature lacunele

din legi, declansind procedura legislativa. *e fapt, ecare autoritate publica cucompetente normative trebuie sa inlature lacunele din propriile acte normative.

7/21/2019 Test 1-8 TGD


+emarcam si faptul ca autoritatile publice respecti¬ve pot lic4ida lacuneleconstatate doar in limita atributiilor lor normative.

>egiuitorul, evident, va completa lacunele constatate din legi, 4otariri cu caracternormativ, !resedintele +epublicii va completa lacunele con$statate din decretelesale, 3uvernul va completa lacunele constatate din ordonantele si 4otaririle cucaracter normativ, adoptate de el etc.

*in cele spuse rezulta ca autoritatile publice de normare a relatiilor sociale0legislativul, autoritatile executive1 au dreptul de a solutiona pro$blema lacunelor inactele normativ$uridice.

F alta situatie se creeaza in cazul, cind aplicantul dreptului nu dispune decompetenta normativa. #sa, de exemplu, autoritatea udecatoreasca nupoatecompleta lacunele constatate in diverse acte normative. <ai mult ca atit, conformlegislatiei in vigoare, „instanta de udecata nu este in drept sa refuze infaptuirea

ustitiei in cauzele civile pe motivul ca norma uridi¬ca lipseste sau ca este neclara"0vezi alin. 071 al art. 8 al :odului :ivil al +epublicii <oldova1.

!entru asa cazuri udecatorul ramine in cadrul sistemului dreptului in vigoare,recurgind la reglementari privind cazuri asemanatoare. = aseme$nea modalitate desolutionare a problemelor e cunoscuta inca din antic4ita¬te. uristii romanisustineau ca se poate trece la ceva asemanator$ adsimila procedere $ daca existaidentitate de ratiune, de unde, s$a formulat regula „Ubi aedem est ratio, aedemsolutio esse debet". E vorba de analogie.

#nalogia nu completeaza dreptul, nu lic4ideaza lacuna. #ceasta rami¬ne. Unicamodalitate de completare a lacunelor este doar adoptarea actului normativ uridic,care ar contine normele uridice, lipsa carora e scoasa in evidenta.

test 1-8 tgd

Documents