citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 94 – iulie 2013

d i n s u m a rEditorial: Mama lor de… constructori! 3

Constructori care vã aºteaptã

ERBAªU SA C2

AEDIFICIA SA C4

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Domenii de activitate

ale companiei - construcþii de

gospodãrie comunalã ºi ecologice 4, 5

PSC: Constructorii români

redescoperã pieþele internaþionale 6, 7

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (IV) 8, 9

IRIDEX GROUP PLASTIC: Hidroizolaþii

cu membrana bentoniticã Voltex 10, 11

Trofeul calitaþii ARACO: Iridex Group -

Instalaþie de extragere ºi prelucrare biogaz,

depozit Chiajna 12

FPSC: Organizare – eficienþã! 13

Consultanþã juridicã:

Iniþiativã legislativã pentru

modificarea contractelor bancare ilegale 14

Vara BOSCH: Lucru intens, cadouri relaxante 15

JV Max Boegl & Astaldi: Arena Naþionalã -

construcþie complexã de nivel internaþional (II) 16, 17

AZUR: Sisteme epoxidice pentru pardoseli 20, 21

ALUPROF: Sisteme rezistente la foc 22, 23

Construcþiile ºi protecþia

mediului geologic din România 24 - 26, 28, 29

SAMENT: Pentru o lume mai bunã! 27

NAUE: Sistemele Secugrid®

pentru aplicaþii de pãmânt armat 29

Reabilitarea ºi comportarea în timp

a elementelor structurale

ale staþiilor de transformare 30 - 32

MULTIBETON: Încãlzire ºi rãcire

în orice construcþie 34 - 36

Ingineria clãdirilor. Evoluþia construcþiilor (V) 38, 39

KOBER: Lacuri protectoare pentru lemn 40, 41

EURO QUALITY TEST: Expertizã -

Consultanþã - Teste laborator construcþii 42, 43

GEOBRUGG: G8E 8000A - noua barierã

împotriva cãderii pietrelor 43

Protecþia blocurilor de rocã

cu plase din sârmã spiralatã 44 - 47

Utilizarea incluziunilor din beton pentru

îmbunãtãþirea terenului de fundare 48 - 53

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Anatolie MARCU 54, 55

GEOSTUD: Laboratoarele geotehnice - promotor

al noului în lucrãrile de infrastructurã 56 - 58

HOLCIM: Extinderea serviciilor

de asistenþã tehnicã prin inaugurarea

Laboratorului Regional Progresu – Bucureºti 59

Autostrãzile în România 60 - 64

www.peundemerg.ro 65

Vreþ i sã munci þ i , nu?Constructorii nu s-au plânsniciodatã de condiþiile în careîºi desfãºoarã activitatea. Fievarã, deci cald, fie iarnã, decifrig, ei ºi-au vãzut de treaba lor.

Nu se plâng nici acum destarea timpului sau de intem-perii. Se plâng de ceva careeste mult mai grav: lipsa de activitate generatã derepetatele promisiuni din partea guvernanþilor cã vor dadrumul la investiþii, lucru care se pare cã nu se va întâmplaprea curând. Sigur, este incomparabil mai uºor sã promiþidar sã nu te þii de cuvânt pentru cã ºi aºa nu te ia nimeni laîntrebãri; peste tine, Guvern, se pare cã nu mai este nimenicare sã te tragã de mânecã. De mirare cã, deºi existã, sespune, un Parlament, acesta are ºi el alte preocupãri. Greude definit, pentru cã preocupãri legislative privind lucruriconcrete de revigorare a economiei naþionale nu se preavãd. ªi Gâgã ºtie cã numai prin investiþii se poate ieºi dinstarea de recesiune ºi de repunerea în drepturile ei aoricãrei economii suferindã de inactivitate.

Ce-i foarte grav este cã mai toþi parlamentarii ºtiu careeste starea de fapt ºi cu toate acestea, stau ºi vegeteazã.ªi asta pentru cã situaþia lor materialã ºi financiarã le asi-gurã un trai peste putinþa de înþelegere a celor obidiþi. Estesuficient sã parcurgi listele cu declaraþiile lor de avere ºi veivedea cã niciunul nu-i nici pe departe nevoiaº! Alegerileparlamentare au fost un nou prilej de „etalare” a potenþialu-lui lor financiar ºi nu cel care ne putea da speranþe cã vorface ceva ºi pentru þarã ºi oamenii ei.

Se spunea pânã nu de mult într-o glumã cã „mergetreaba? merge, ce te bagi!” Or fi mergând desigur doar tre-burile lor, nu ºi ale þãrii.

În zonele cu aºezãri rurale, ºi nu numai acolo, tineriiabsolvenþi de licee nu au unde sã munceascã îngroºândarmata ºi aºa numeroasã a ºomerilor. Mulþi dintre ei seplâng, încã de pe acum, de ceea ce îi aºteaptã la aniibãtrâneþii atunci când nu vor avea pensii deoarece numuncesc acum, la tinereþe. Sigur, ºi la þarã ar trebui sã semunceascã, însã nimeni, dar absolut nimeni, nu se intere-seazã de faptul cã ºi aici statul sau privaþii ar trebui sãîntreprindã ceva pentru a folosi forþa de muncã aflatã dinbelºug, cel puþin în zona tineretului. Acel ceva sunt con-strucþiile de infrastructurã edilitarã, rutierã ºi de utilitãþi.

Deci, peste tot este loc pentru construcþii, numai îndem-nul, preocupãrile ºi mai ales proiectele ºi finanþarealipsesc.

Pânã când?Pânã ce aproape totul se vã nãrui ºi abia apoi se va

vedea cã trebuie ceva pentru stimularea construcþiilor.Sã nu fie prea târziu pentru cã ºi rãbdarea are

limitele ei!

Ciprian Enache

Mama lor de… constructori!

e d ! t o r i a l

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 20136

Constructorii româniredescoperã pieþele internaþionale

Era perioada în care naþiuni cuspirit expansionist ºi-au trimis con-structorii, mai reprezentativi sau maipuþin reprezentativi, sã concurezeîntr-o piaþã extrem de promiþãtoare.Reacþia firmelor româneºti: auacceptat lupta sângeroasã apreþurilor din confruntãrile locale.

A fost momentul în care mediileasociative de profil ar fi trebuit sãpregãteascã lansarea firmelor autoh-tone pentru piaþa globalã. Din pãcate,nu s-a întâmplat asta. În plus, tineriiantreprenori români erau prea ocu-paþi cu absolut necesara capitalizarede dupã o lungã perioadã în carecapitalismul a fost interzis prin lege.În aceste condiþii, cãderea brutalã aeconomiei a provocat turbulenþe, lacare cei mai mulþi nu au fãcut faþã.

Ar fi fost vremea în care celebrulbrand de sector, dezvoltat cu greupe pieþele din est (Orientul Mijlociu,fostele state ex-Sovietice, Africa deNord etc.) – moºtenire uitatã dintr-operioadã blamatã - sã salveze dinpatrimoniul de competenþe ale con-structorilor români, tocmai într-operioadã în care Europa nu mai eraîn mãsurã sã îi protejeze. Dinpãcate, piaþa româneascã de con-strucþii nu a fost pregãtitã sã fructi-fice, la momentul potrivit, acestdebuºeu. Spun la momentul potrivitpentru cã, dupã o perioadã în carestarea economicã d i f ic i lã se

prelungeºte necontrolat, multe firmeau constatat cã prezenþa pe acelepieþe care nu cunosc crizã econo-micã reprezintã singura opþiune petermen scurt ºi mediu.

Acest proces de miºcare în masãa unui segment de piaþã într-o desti-naþie nouã, aproape necunoscutã,este unul dificil ºi de duratã, darnevoia a fãcut ca el sã capete conturmai ales în acest an.

În prospecþiunile pe care le-amfãcut, în ultimii trei ani, pe pieþelemai sus menþionate (neignorând oraportare la realitãþile pieþei euro-pene) am constatat nu doar cãexistã zone în plinã reconstrucþiedatoratã, în special, recentelorperioade post-conflict ci ºi faptul cãimaginea bunã lãsatã de construc-torii români în urmã cu mai mult de20 de ani, faptul cã existã potenþialde comunicare în limba românã ºiafinitãþi social-culturale, ca urmare aprezenþei masive în acele vremuri aprogramelor de susþinere a stu-denþilor strãini, fac ca unele dintrecele mai importante bariere deacces pe acele pieþe sã fie deosebitde coborâte pentru firmele româ-neºti. Acest avantaj nu va dura însãmultã vreme, având în vedere cãmajoritatea celor care ºi-au efectuatstudiile în România, unii având dublãcetãþenie ºi chiar familiile în þara

noastrã, se aflã la ieºirea din peri-oada de seniorat profesional. De acestimportant avantaj competitiv nu ne-amfolosit ºi din motive obiective (veziperioadele de conflicte locale), darnici nu i-am acordat atenþia cuvenitãpentru a-l conserva corespunzãtor.

În acest ultim ceas, un marenumãr de companii româneºti auacceptat provocarea de a se orientaspre respectivele pieþe. Susþinereamediilor asociative, care s-au ocupatde reconectarea la sistemul rela-þional oficial, de actualizarea infor-maþiilor economice ºi de atragereaunor instrumente de suport, disponi-bile la autoritãþile centrale româneºti,reprezintã o pârghie substanþialã înajutorul firmelor ce doresc sã par-ticipe la proiecte derulate în afaraþãrii dar nu au resurse suficientepentru a colecta informaþiile nece-sare unei decizii luate în cunoºtinþãde cauzã.

De evidenþiat, în acest sens, roluldeosebit de important al Consiliuluide Export, organism realizat cu circa10 ani în urmã, în sistem PPP, pelângã Ministerul Economiei.

Existã ºi un fenomen paralel carese evidenþiazã, chiar dacã sporadic,prin care unii insistã cã este imposi-bil de susþinut activitãþi în acele teri-torii. Este greu de argumentat pentruaceºtia de ce, totuºi, majoritateaþãrilor europene sunt prezente în

A fost o perioadã în care îþi era permis sã greºeºti pentru cã puteai recupera repede. Totul era sã fiipermanent în miºcare, sã nu fii depãºit de cine ºtie ce concurent mai cunoscut ori – mai rãu – de vreunul„no-name“. Era perioada în care puþini se gândeau la pregãtirea pieþelor conexe sau la back-up-uri, câtãvreme erau în lucru mai multe proiecte decât puteau fi fãcute. Atunci au apãrut primele semne de crizã,precum criza forþei de muncã, ºi tot atunci, românii au devenit, în masã, constructori sau dezvoltatori. Numai era timp pentru respectarea regulilor de urbanism sau a celor de tehnicã în construcþii. Nici de prote-jarea valorilor breslei. Singura luptã realã era sã obþii, înaintea altora, cele mai bune terenuri centrale sauultracentrale, atâta vreme cât clienþii cumpãrau viitoarele locuinþe încã din faza de proiect.

Tiberiu ANDRIOAIEI - Secretar general PSC

acele zone de mult timp cu firme,atunci când, cu o atitudine nega-tivistã, se strãduiesc sã explice cumnu se pot rezolva lucrurile.

Spre marea mea satisfacþie ºispre binele viitorului sectorului, ºi alþãrii în general, am constatat cã suntantreprenori curajoºi care au reuºit,ºi care reprezintã acum contraargu-mentul celor de mai sus. Am întâlnit,deopotrivã, firme care derulau, deja,proiecte în regiunile respective, darºi multe firme din România, unele dedimensiuni mici ºi mijlocii, care acumse grupeazã pentru a face faþã,împreunã, condiþiilor de acces pepieþele vizate.

Acest fenomen bucurã, pentru cãavantajele de a-þi retesta compe-tenþele într-o competiþie globalã, cunoi reguli, ºi necesitatea de a reca-pitaliza firmele româneºti, atât curesurse financiare cât ºi cu expe-rienþe noi, înseamnã enorm pentruinteresul individual dar ºi cel general,al celor care reprezintã sectorul con-strucþiilor româneºti.

Aceastã nouã abordare va aveaefecte pozitive ºi asupra revigorãriimediului academic de profil, prin

apariþia unor noi factori motivaþionali,necesari celor care se pregãtesc sãdevinã constructorii de mâine.

Un alt element pozitiv, pe care îlprevãd, este acela cã o prezenþãsubstanþialã a firmelor pe pieþe inter-naþionale va face ca experienþacompetiþionalã a acestora sã aducãun plus de calitate proiectelor dinRomânia, precum ºi o diminuaresemnificativã a acceptãrii unorproiecte la preþuri nejustificat demici. Chiar ºi resursa umanã vaavea de câºtigat, atât profesional câtºi social, permiþând celor plecaþi,temporar, în strãinãtate sã îºi între-þinã familiile ºi sã le creeze un cadrustabil de evoluþie în þarã.

Prezenþa masivã pe pieþele inter-naþionale va atrage ºi alte beneficiifirmelor, prin faptul cã suportul dereprezentativitate acordat de statulromân comunitãþilor astfel create vafi mai uºor de asigurat. Acesta esteabsolut necesar atunci când vinevorba de combaterea unor barierede acces, fiscale sau nefiscale, lacare ar trebui sã facã faþã firmeleromâneºti faþã de ceilalþi competitori.De asemenea, se poate diminua un

alt dezavantaj competitiv, pe mãsurãce bãnci româneºti – în cazul de faþãEximbank – ar avea suficiente argu-mente sã decidã deschiderea unorpuncte de lucru acolo unde esterentabil.

Principalele puncte tari pe care ledeþinem, între care: faptul cã putemfurniza calitate europeanã la preþuricorecte, experienþa recunoscutã aconstructorilor români ºi brandul,încã neepuizat, al acestui sector,relaþiile sociale cultivate în timp ºi,nu în ultimul rând, accesul la teh-nologii europene, se pot îmbina înmod fericit cu puterea financiarã ºinevoia de dezvoltare a þãrilor res-pective, în favoarea constructorilorromâni.

Dacã vom depãºi repede, înprimul rând barierele mentale pre-cum ºi unele orgolii, de multe ori jus-tificate atunci când vine vorba deantreprenori competitori, vom reuºisã redeschidem un capitol strategic,necesar mediului economic româ-nesc ºi ne vom putea repoziþiona,chiar ºi în ce priveºte concurenþa pepiaþa proiectelor mari din România.

Numai sã nu avem nimicîmpotrivã! �


arh. Gabriel GHELMEGEANU

Pornind de la o asemenea idee, Ministerul Culturii,

care este ºi investitorul lucrãrii, a alocat fondurile nece-

sare consolidãrii ºi amenajãrii Teatrului Naþional

Bucureºti ºi totodatã transformãrii lui într-un edificiu cu

larg acces public, prin crearea unui pol de atracþie

socialã diversã.

Utilizarea acestei clãdiri pentru funcþiunea propusã

impune lucrãri importante de consolidare ºi amenajare,

fapt pentru care a fost necesarã evaluarea corectã a

situaþiei existente.

Prin realizarea investiþiei se urmãreºte, în primul rând,

consolidarea ansamblului actual ºi transformarea

Teatrului Naþional Bucureºti într-un edificiu cu larg

acces public. Modificarea funcþionalitãþii va conduce la

crearea unor spaþii noi pentru desfãºurarea mani-

festãrilor culturale, urmãrindu-se deschiderea acestora

spre publicul larg pe toatã durata zilei. Se vor obþine,

astfel, noi funcþiuni de atracþie socialã, se va fluidiza cir-

culaþia din interiorul clãdirii, se vor reface finisajele,

dotãrile ºi instalaþiile conform noilor cerinþe de funcþio-

nalitate. Reamintim cã Teatrul Naþional Bucureºti, edifi-

ciu de referinþã al Bucureºtilor, a fost construit între anii

1965-1973, primul spectacol, „Apus de soare” de Barbu

ªtefãnescu - Delavrancea, jucându-se în decembrie

1973.

CONCEPTUL DE REFUNCÞIONALIZAREA TEATRULUI NAÞIONAL „I. L. CARAGIALE”- BUCUREªTI

1.A. - Transformarea TEATRULUI NAÞIONAL “I. L.

CARAGIALE” – BUCUREªTI, denumit în continuare

“TEATRUL”, dintr-un complex de sãli de teatru cu ane-

xele respective, într-un CENTRU CULTURAL similar

Teatrului Naþional din Londra, Centrului “Barbican” -

În episodul de faþã, continuând seria prezentãrilor din Revista Construcþiilor despre «Stabilitatea ºi si-guranþa în exploatare, optimizarea funcþionalã, tehnologicã ºi organizatoricã a ansamblului instituþional„Teatrul Naþional I.L. Caragiale Bucureºti” corpurile A, B, C ºi D, putem menþiona cã, la majoritatea Sãlilorde spectacole importante existente în lume (Teatrul Naþional din Londra, Centrul Barbican din Londra,Lincoln Center din New York, Covent Garden din Londra etc.), se urmãreºte deschiderea edificiului pentrupublicul larg pe toatã durata unei zile (de exemplu: orele 9.00 – 23.00). Aceasta se realizeazã prin creareaunor funcþiuni de atracþie socialã diversã, cu flux continuu ºi acces liber (fãrã o legãturã directã cu desti-naþia spectacol): librãrie sau profil specific, expoziþii, cafenele, restaurant, galerii de artã, spaþii multi-funcþionale etc., controlul accesului în sãlile de spectacol fãcându-se la uºile de intrare ale acestora.

Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (IV)

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 2013 9

Londra, Centrului Cultural „Lincoln” – New York (de

exemplu), cu acces public între orele 9:00 - 23:00 ºi cu

acces controlat cu bilete, la uºile sãlilor de spectacol.

1.B. - Optimizarea tehnologicã ºi funcþionalã a

zonelor tehnice existente: ateliere, depozite, centrale

tehnice.

1.C. – Optimizarea funcþiunilor artistice existente:

1.C.1. Funcþiuni artistice de pregãtire a spectacolelor:

1.C.1.1. Sãli de repetiþie;

1.C.1.2. Bibliotecã;

1.C.1.3. Clubul personalului;

1.C.1.4. Restaurantul actorilor;

1.C.2. Funcþiuni artistice publice:

1.C.2.1. Realizarea mai multor sãli de spectacol de

dimensiuni mai mici, cu geometrie flexibilã nepredeter-

minatã, oferind o diversitate a posibilitãþilor de abordare

a conceptului punerii în scenã;

1.C.2.2. Întregirea conceptului Sãlii „Atelier”;

1.C.2.3. Amplasarea cabinelor tehnice de regie sunet

ºi lumini, acolo unde este posibil, în locuri optime de

urmãrire a spectacolului;

1.C.3. Abordarea soluþionãrii corpului „Sala Mare” în

exclusivitate, ca o consecinþã a rezultatelor obiective ale

expertizelor de rezistenþã structuralã ºi comportare în

caz de incendiu, fãrã nicio influenþã sau implicare

subiectivã sau emoþionalã din partea proiectanþilor ºi în

special a arhitecþilor. Menþionãm cã ne-am exprimat, de

la început, toate rezervele în legãturã cu:

1.C.3.1. – Aspectele funcþionale, considerate de noi

drept negative, privind parazitarea „TEATRULUI” cu

mai multe funcþiuni adãugate volumului iniþial existent,

fãrã asigurarea unei coordonãri funcþionale unitare a

acestora;

1.C.3.2. – Carenþele funcþionale ale Sãlii Mari ca

atare: vizibilitate, audibilitate, carenþe evidenþiate chiar

de anterioara conducere a „TEATRULUI”, motiv pentru

care aceasta a solicitat - ºi pentru care am elaborat în

anul 2004 - o documentaþie privind remedierea lor, dar

numai în limitele exclusive ale conturului sãlii de specta-

cole; documentaþia a fost elaboratã înainte de definiti-

varea expertizelor de structurã ºi comportament la foc,

expertize realizate în anul 2006;

1.C.3.3. – La solicitarea conducerii „TEATRULUI”,

din motive funcþionale ale desfãºurãrii spectacolelor, s-a

renunþat la pãstrarea Sãlii „Amfiteatru”.

** *

Dupã îndelungi discuþii cu personalitãþi din condu-

cerea „TEATRULUI” - excelente cunoscãtoare ale

fenomenului teatral universal ºi ale celui românesc - ºi

cu utilizatori ai clãdirii, din interiorul „TEATRULUI”, toate

aceste premise au fost definitivate într-un concept.

La discutarea conceptului a fost invitat sã se implice

ºi regretatul Liviu Ciulei care a fost, în perioada con-

ceperii iniþiale (anii 1963-1970), alãturi de Sicã Alexan-

drescu ºi Horea Popescu, consultant al proiectantului.

Concluziile finale s-au constituit într-o temã de

proiectare care este transpusã în actualul partiu

arhitectural.

(Va urma)


Instalaþie de extragere ºi prelucrare biogaz,depozit Chiajna

Instalaþia de producere a energieielectrice din biogaz rezultat dindepozitul de deºeuri Chiajna, carelivreazã în acest moment în reþeauaENEL 2,4 MW/h, este prima deacest fel din România.

Odatã cu extinderea ariei dedepozitare, a fost dezvoltat sistemulde extracþie a gazului la 105 puþuri ºia fost montatã o reþea de conductede captare, de la fiecare puþ de ex-tracþie cãtre un colector montat înavalul depozitului.

A fost instalat un numãr bine cal-culat de colectoare, la care suntracordate conductele de la puþurilede extracþie, iar conductele colec-toare au fost legate la conductaprincipalã, dispusã circular pe am-plasamentul depozitului, la cota ceamai joasã.

Au fost montate separatoare decondens, la cotele cele mai joase petraseul conductelor de extracþie,pentru colectarea ºi evacuarea con-densului din instalaþia de distribuþie.

Pentru reciclarea gazului produsde depozitul de la Chiajna, a fostrealizatã o Staþie de ridicare ºi con-trol a presiunii gazului, cu rol depregãtire ºi distribuþie a gazului laparametrii de debit ºi presiune nece-sari funcþionãrii motoarelor din celedouã centrale de producere aenergiei electrice.

Pentru producerea energiei elec-trice ºi livrarea acesteia într-un sis-tem de distribuþie de medie tensiune,a fost realizatã o Staþie de producerea energiei electrice ºi termice (CHP),echipatã cu douã grupuri genera-toare, de câte 1,2 MW/h.

Având în vedere faptul cã staþia afost proiectatã sã producã ºi energietermicã, se preconizeazã echipareaacesteia cu un schimbãtor de cãl-durã ce va putea livra agent termic,preparat cu ajutorul cãldurii preluatede la gazele arse.

Pentru gestionarea potenþialelorpericole datorate prezenþei gazului ºia amestecului acestuia cu oxigenul,funcþionarea întregii instalaþii estecomplet automatizatã, aceasta fiindechipatã cu un sistem de supraveghereprin satelit a tuturor echipamentelor.

Prin dezvoltarea acestui proiectde cãtre Iridex Group Import-ExportSRL, s-a obþinut:

• creºterea eficienþei energeticeºi dezvoltarea durabilã a sistemuluienergetic, prin valorificarea supe-rioarã a surselor de energie regene-rabilã;

• dezvoltarea socio-economicã azonei ºi reducerea ratei ºomajului,atât pe perioada implementãriiproiectului cât ºi pe toatã perioadafuncþionãrii sistemului de producerea energiei;

• asigurarea consumului de ener-gie electricã pentru cel puþin 4.000de locuinþe.

Prin susþinerea dezvoltãrii dura-bile, specialiºtii Iridex Group Import-Export SRL utilizeazã cele mai bunesoluþii tehnice disponibile, conformeprevederilor europene ºi interna-þionale, asigurând protecþia ºi con-servarea naturii ºi promovareasurselor de energie regenerabile. �

Antreprenor: IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRLBeneficiar: IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRLProiectant general: IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRLProiectanþi de specialitate: Elteco Group SA

Haase Energietechnik AG – GermaniaSubantreprenori: Elteco Group SA / Haase Energietechnik AG – Germania


Organizare – eficienþã!

Ciprian Enache: De ce a fostnevoie de o FPSC, care estescopul înfiinþãrii ei ºi ce patronateinclude?Valentin Petrescu: În anul 2006,

având sediile în aceeaºi clãdire (CaleaFloreasca, nr. 159), cele douã patro-nate PSC ºi PPTT au început colabo-rarea în vederea dezvoltãrii activitãþiipatronale. Am încercat, astfel, sãoferim operatorilor din construcþii toatecondiþiile necesare realizãrii unorlucrãri de calitate, la nivelul cerut dereglementãrile în vigoare ºi al exigen-þelor Comunitãþii Europene. Dupãtatonãri reciproce, cei doi preºedinþidl arh. Gheorghe Polizu de la PSC ºidl ec. Marin Cruþescu de la PPTT, înprezenþa directorilor executivi ing.Adriana Iftime ºi ing. Harilaus Kilaiditis,au încheiat protocolul de înfiinþare aFederaþiei Patronatelor Societãþilordin Construcþii.

Scopul principal al înfiinþãrii FPSCa fost acela de a ridica nivelul dereprezentativitate la nivel naþional pe otreaptã superioarã, þinând cont ºi defaptul cã membrii celor douã patronatesunt implicaþi total în realizareainvestiþiilor în domeniul construcþiilor.

C.E.: Practic, care sunt iniþiativeleºi acþiunile FPSC în prezent ºi înperspectivã?V.P.: FPSC are ca obiectiv principal

asigurarea, cu sprijinul autoritãþilor, acondiþiilor de relansare ºi dezvoltare aactivitãþii în construcþii în aºa fel încâtdomeniul nostru sã redevinã un factorimportant în economia româneascãprin urmãtoarele direcþii de acþiune:

a. dezvoltarea federaþiei ºi creº-terea reprezentativitãþii în teritoriu prinatragerea de noi membri ºi crearea defiliale regionale;

b. creºterea competitivitãþii opera-torilor din construcþii, în urma procesu-lui de evaluare ºi certificare a acestora;

c. elaborarea standardelor de costcare sã asigure cerinþele de calitate laun PREÞ CORECT;

d. realizarea unor programe decalificare ºi perfecþionare a forþei demuncã, în scopul creºterii producti-vitãþii ºi calitãþii producþiei;

e. creºterea ºi dezvoltarea spiritu-lui de asociativitate la nivelul mem-brilor, în scopul atacãrii cu succes aproiectelor de anvergurã din piaþainternã ºi internaþionalã;

f. identificarea ºi realizarea unorproiecte pentru atragerea fonduriloreuropene.

C.E.: Care sunt problemele ceurmeazã a fi rezolvate de FPSCpentru ca activitãþile de investiþii ºiconstrucþii sã devinã prioritare îneconomia româneascã?V.P.: Dupã cum se ºtie, FPSC este

afiliatã ºi participã la conducereaUGIR – Uniunea Generalã a Indus-triaºilor din România – asociaþiepatronalã multisectorialã. Preºedin-tele FPSC ales în mandatul actualeste dl dr. ing. Cristian Romeo Erbaºu,care îndeplineºte ºi funcþia de vice-preºedinte – reprezentant al sectoruluiconstrucþii – în UGIR. Trebuie sãmenþionãm faptul cã suntem la curent,ne declarãm ºi susþinem punctele devedere în cadrul comisiilor de dialogsocial, în problemele ce privesc dome-niul construcþiilor, încercând sã con-tribuim la relansarea activitãþii în acestsector atât de grav afectat de criza eco-nomicã.

Totodatã, conducerea federaþiei,asiguratã, prin alternanþã, la intervalde doi ani, de preºedinþii celor douãpatronate, are întâlniri permanente cureprezentanþi de prim rang de laM.D.R.A.P., M.T., M.E., M.F.P.,M.M.F.P.S.P.V. La aceste întâlniri sunt

abordate cele mai importante pro-bleme cu care se confruntã construc-torii. Trebuie menþionat cã în ultimaperioadã, o perioadã atât de frãmân-tatã din punct de vedere politic, mediulde afaceri din România suferã mult dincauza numeroaselor probleme cu carese confruntã: lipsa investiþiilor, neplataarieratelor, tva-ul la facturare etc.

C.E.: FPSC este asociatã la for-maþiunile similare din strãinãtate?V.P.: Federaþia nu este direct aso-

ciatã cu formaþiuni similare dinEuropa. Menþionãm, totuºi, cã celedouã patronate membre, PSC ºi PPTT,sunt afiliate la U.E.P.C - Uniunea Euro-peanã a Promotorilor Constructori ºirespectiv F.A.E.C.F. - Federaþia Euro-peanã a Producãtorilor de Ferestre ºiFaþade Cortinã.

Din acest an, FPSC are ca par-tener media Revista Construcþiilor,prin care vom promova produse,tehnologii ºi servicii specificeFPSC, acþiuni de ordin legislativ,întâlniri cu specialiºti de marcã dinsectorul construcþiilor, dezbateriprofesionale pe probleme strin-gente de management ºi eficienþã,ridicarea nivelului calificãrii forþeide muncã, participarea la mani-festãrile profesionale interne ºiinternaþionale etc. �

De când a apãrut pe Pãmânt, în încercarea sa de a se adapta mediului ºi a supravieþui, omul a trebuit sãfoloseascã resursele naturale. La început primitiv dar, ulterior, prin noi descoperiri ºi invenþii a reuºit sã creezemijloace cu care sã-ºi construiascã o existenþã cât de cât acceptabilã. Timpul a trecut ºi oamenii s-au constituit înobºti profesionale, patronate ºi federaþii. În sectorul construcþiilor fiinþeazã de câþiva ani Federaþia Patronatelor dinConstrucþii (FPSC).

Dl Valentin Petrescu, prim-vicepreºedinte FPSC, a avut amabilitatea sã rãspundã unor întrebãri legate de acest subiect.

Valentin Petrescu, prim-vicepreºedinte FPSC


Iniþiativã legislativãpentru modificarea contractelor bancare ilegale

PROPUNERE A CABINETULUI DE AVOCATURÃ COLTUC

De la momentul intrãrii în vigoarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernu-lui, nr. 50, pânã în prezent, instanþeledin toate judeþele þãrii, inclusiv ÎnaltaCurte, au constatat cã în contractelede credit ale românilor au fost inse-rate, cu acordul Bãncii NaþionaleRomâne, clauze abuzive. Clauzeleau fost eliminate din contracte înurma acþionãrii în instanþã, sumelepercepute, în baza acestora, fiindreturnate clienþilor, urmând ca ei sãplãteascã pentru perioada rãmasãdin contract rate cu pânã la 30% mai

mici (ex: comision de risc marcaVolksbank în valoare de 0,26% dinsold/lunã).

Banca poate fi chematã în jude-catã chiar dacã consumatorul asemnat contractul ce conþine clauzeabuzive. Paºii sunt uºor de urmat,fiind nevoie ca, dupã câºtigarea pro-cesului, petentul sã se adresezeunui executor pentru a i se restituibanii pentru comisionale perceputeabuziv.

Litigiul poate fi iniþiat ºi în faza deexecutare silitã a imobilului ipotecat,prin contestarea executãrii sau asolicitãrii suspendãrii acesteia.

„Persoanele care au observat, încontractele de împrumut încheiatecu bãncile, existenþa unor clauzeabuzive, precum perceperea unorcomisioane de risc sau de adminis-trare, trebuie sã se adreseze urgentinstanþelor, existând ºanse imensede a câºtiga procesele“, a precizatavocat Marius Vicenþiu Coltuc.

Principalele comisioane abuzivepercepute de bãnci sunt comi-sioanele de administrare, de rezervãsau de risc.

„Banca a prevãzut comision derisc asupra creditului, comision careeste ilegal ºi care trebuie restituit,chiar dacã banca se apãrã invocândcã acest comision este perceputpentru a elimina riscul produs deportofoliul de clienþi sau crediteneprofitabile”, a declarat ElizaPetrov, colaborator al Casei de Avo-caturã Coltuc, explicând cã apli-carea acestui comision înseamnã cãnu banca îºi asumã riscul, ci împru-mutaþii care plãtesc la timp.

Un alt comision perceput abuziveste cel de urmãrire a riscurilor,calculat la valoarea iniþialã a creditu-lui, nu la sold, aºa cum ar trebui.

„De exemplu, un comision lunarde 0,35% reprezintã un comision

anual de 4,2%, ceea ce poate fi une-ori un cost mai mare chiar decât cos-tul cu dobânda. Este evident cã neaflãm în prezenþa unui alt tip dedobândã mascatã sub denumirea decomision.”, a precizat avocat CarmenCreþu, colaborator al aceleiaºi casede avocaturã.

Astfel, chiar în situaþia în careconsumatorul îºi îndeplineºte întoc-mai obligaþiile de platã, bãncile sevor îmbogãþi „fãrã justã cauzã îndefavoarea clienþilor care, cu toatecã ºi-au îndeplinit obligaþiile contrac-tuale, vor plãti lunar un comision deurmãrire a riscului. Riscul de piaþãtrebuie sã fie asumat în egalãmãsurã de ambele pãrþi, atât debancã, ce este un jucãtor profesio-nist, cât ºi de consumator”, afirmãreprezentanþii Casei de avocaturãColtuc.

O modificare legislativã, impusãde cãtre Uniunea Europeanã, per-mite unei asociaþii de consumatoricererea în instanþã a anulãrii ºi eli-minãrii clauzelor abuzive din toatecontractele de credit, cu condiþia caaceasta sã aibã 3.000 membri,condiþie impusã de Legea 193/2000modificatã.

Necesitatea semnãrii petiþiei sedatoreazã contextului în care,începând cu data de 1 iulie 2013, artrebui sã intre în vigoare dispoziþiileNoului Cod de Procedurã Civilãprivind clauzele abuzive, însã iniþia-tiva va fi din nou amânatã de clasapoliticã.

Tot ce trebuie sã faceþi este sãsemnaþi aceastã petiþie, prin care vãalãturaþi cauzei noastre.

Petiþia, care reprezintã o moda-litate de a vã ajuta pe dumneavoas-trã, se completeazã în mod gratuit ºidureazã câteva secunde.

Petiþia o puteþi gãsi la adresa:http://clauze-abuzive-banci.com/ �

Cabinetul de avocaturã Coltuc doreºte, prin semnarea unei petiþii, înfiinþarea unei asociaþii de con-sumatori (ONG), formatã din 3.000 de membri, care sã acþioneze în numele tuturor celor înºelaþi de bãnciledin România. În urma unei hotãrâri favorabile, noi vom putea modifica toate contractele bancare ilegale.

Aceastã iniþiativã, care priveºte ºi societãþile din sectorul construcþiilor, a luat naºtere din cauzapasivitãþii de care au dat dovadã autoritãþile pentru protecþia consumatorului ºi a lobby-ului intensiv practicatde bãncile româneºti în rândul clasei politice.

Arena Naþionalã -construcþie complexã de nivel internaþional (II)

REABILITAREA ªI MODERNIZAREA STADIONULUI NAÞIONAL „LIA MANOLIU“

Datele tehnice ale construcþieiSistematizarea verticalã a amplasamentului a generat urmãtoarele suprafeþe:Suprafaþa construitã: 24.400 mpSuprafaþa construitã desfãºuratã: 150.321 mp

- POT - 7%- CUT - 0,24- Regim de înãlþime conform PUZ

Suprafaþa totalã aferentã investiþiei: 262.595 mp• total suprafaþã verde din parkingul auto: 18.500 mp• total suprafaþã circulaþii: 224.595 mp, din care:

- total suprafaþã parking: 146.279 mp- total trotuare, alei: 41.860 mp- total suprafaþã circulaþii auto: 34.524 mp- total suprafaþã trafic auto (rampa): 1.932 mp

Spaþiu verde taluz, amenajãri parcuri: 26.700 mpRegimul de înãlþime: 3S+P+2E; Hmax = 55,85 mAria construitã: Ac = 16.660 mpAria construitã desfãºuratã: Ad = 108.420 mpVolumul construcþiei:• Suprafaþã acoperiº din membranã arhitecturalã: 39.250 mp• Suprafaþã acoperiº din policarbonat: 9.350 mp• Beton: 80.000 mc• Armãturã: 10.000 t• Prefabricate: 8.700 buc.• Cablu: 750.000 mp

Descrierea funcþionalãStadion:• nivel Subsol 2: VESTIARE 27.500 mp - vestiare cu grupuri sanitare, sãli de încãlzire-forþã, spaþii tehnice, parcaje subterane,

alee de serviciu, noduri de circulaþie verticalã (scãri, ascensoare);• nivel Subsol 1: PRESÃ - 22.680 mp spaþii destinate presei, administraþie, cabine actori ºi spaþii aferente, spaþii tehnice,

noduri de circulaþie verticalã (scãri, ascensoare);• nivel Parter: ACCESE - 18.500 mp accesele spectatorilor la zona gradenelor, lojele oaspeþilor de onoare (preºedinþie - VIP),

cabinete medicale;• nivel Etaj 1: LOJA VIP - 18.900 mp lojele oaspeþilor de

onoare (preºedinþie - VIP), restaurante, scãri spectatorila gradene;

• nivel Etaj 2: GRADENE-TALON - 14.100 mp zonãrezervatã presei, holuri cu bar-bufet, spaþii comerciale,gradene;

• nivel Etaj 3: GRADENE-BALCON - 10.305 mp gra-dene-balcon, holuri cu bar-bufet, spaþii comerciale; salade comandã a tabelei electronice, sala de cronometraj ºisala de conducere a concursului ºi speaker, precum cabi-nele crainicilor de radio ºi televiziune, de regie tehnicã ºiplatformele pentru televiziune;

• nivel Gradene: gradene împãrþite în douã zone:talon (partea inferioarã) ºi balcon (partea superioarã) cuo zonã de loje între cele douã nivele pe tot perimetrul.

Anexe utilitare:• gospodãria de apã: rezervor apã pentru incendii,

staþie de pompare;• grup electrogen - post trafo:• centrala termicã (dimensionatã pentru arenã ºi teren

de joc);• centrala de ventilaþie.

(Urmare din numãrul anterior)

Arena Naþionalã, cu o capacitate de 55.000 locuri, a fost construitã pe amplasamentul vechiului Stadion Naþional,realizat între anii 1952-1953.

Scopul principal este desfãºurarea activitãþilor sportive (meciuri de fotbal) dar stadionul poate fi folosit ºi pentrudefãºurarea altor activitãþi culturale (spectacole).

Forma construcþiei, în plan orizontal, este ovalã iar în plan vertical, elipsoidalã, astfel încât din orice punct al sta-dionului sã fie asiguratã o vizibilitate perfectã asupra terenului de joc.

Februarie 2008 - Demolare Tribuna „0“ stadion „Lia Manoliu“

Aprilie 2008 - lucrãri de terasamente ºi pregãtirea terenului de fundare la stadionul nou

Pentru detalii suplimentare, persoanã de contact -ing. Ioan Costinea, director coordonator contracte Astaldi: [email protected]

Amenajãri exterioare:• pietonale: platforme, trotuare, alei;• carosabile: drumuri, accese pentru autoturisme ºi autocare, accese de serviciu (pompieri, ambulanþe, forþe de ordine);• parcaje spectatori suprateran ºi subteran (faza ulterioarã de dezvoltare), parcaje oficiali, parcaje personal administrativ;• spaþiu de serviciu împrejmuit;• panouri reclamã, firme, catarge steaguri, oglinzi de apã, spaþii verzi amenajate.

Asigurarea utilitãþilor:• apã - alimentare din reþeaua urbanã;• canalizare - evacuare în reþeaua urbanã;• energie electricã - alimentare din reþeaua urbanã printr-un post de transformare;• gaze naturale - alimentare din reþeaua urbanã;• telefonie - racord la reþeaua urbanã.

Dificultãþi de realizareDificultãþile realizãrii construcþiei au apãrut încã de la început, deoarece pentru execuþia fundaþiei a trebuit sã se coboare

nivelul apei din pânza freaticã. Fundaþia ºi restul structurii de rezistenþã au fost executate din beton armat turnat in situ. Compo-nentele arhitecturale ale structurii de rezistenþã au fost realizate din prefabricate din beton armat. S-a folosit acest sistem atâtpentru rapiditatea ºi uºurinþa în execuþie, cât ºi pentru a asigura o calitate superioarã a finisajului, care este din beton aparent.

Dificultatea a fost reprezentatã de gãsirea unei soluþii care sã se comporte normal atât la încãrcãrile verticale, provenite dingreutatea construcþiei ºi a spectatorilor, cât ºi la încãrcãrile orizontale, care ar putea fi amplificate ºi din eventualele seisme.S-a rezolvat acest aspect prin executarea ºi montarea unei ºaibe înclinate, formatã din elemente din beton armat prefabricat.

Pe structura din beton, s-a montat la partea superioarã, la înãlþimea H = 40,41 m, structura de rezistenþã a acoperiºului, con-stând din 40 de stâlpi metalici, închiºi la partea superioarã cu un inel de compresiune. De aceastã structurã s-au ancorat cablurilede rezistenþã ale acoperiºului. Acestea au fost montate, în soluþie definitivã, la sol, dupã care s-au liftat prin intermediul a 80 deprese hidraulice, asistate ºi comandate dintr-un punct de comandã computerizatã. În centrul stadionului cablurile au fost anco-rate de un nod central, de care a fost montat ºi cubul video cu patru ecrane. Dupã tensionarea cablurilor s-au montat arcele, caresusþin membrana ºi elementele din policarbonat ale acoperiºului fix pentru protecþia tribunelor.

Pentru protecþia terenului de joc s-a montat un acoperiº mobil din membranã, acoperiº care gliseazã, prin intermediul unorcãrucioare pe cabluri ºi care, în poziþia de repaus, se pliazã în interiorul cubului video.

În urma inspecþiilor periodice de pe parcursul execuþiei ale reprezentanþilor UEFA (Arena Naþionalã gãzduind FINALAEUROPA LEAGUE din mai 2012), aceºtia au recomandat efectuarea unor serii de lucrãri pentru upgradarea funcþiilor ºi confor-tului unor spaþii cu destinaþie specialã (suplimentare locuri VIP, suplimentare locuri destinate presei scrise ºi audiovizuale etc.),cât ºi a unor funcþiuni exterioare stadionului (accese auto ºi pietonale - platforme, parcãri, iluminat perimetral - sisteme desupraveghere; sistem control ºi ticketing; semnalizare - sistem broadcast Care TV pe fibrã opticã, echipamente IPTV - pavilioanede alimentaþie publicã, case de bilete; Sistem cash less stadium - reþele de alimentare cu apã, canalizare etc.)

(Va urma)

2010 ÷ 2011 - Betonare stâlpi perimetrali axã ºi planºee nivel 01 tribuna VIP2010 ÷ 2011 - Montaj Prefabricate structurã (grinzi de susþinere a gradenelor)

2011 - Imagine de ansamblu realizare structurã


În acest numãr al revistei vã prezentãm detalii tehnice ale sistemelor MB-78EI ºiMB-SR50 EI, sisteme cu rezistenþa la foc de pânã la 90 min, dar ºi fotografii ale unor obiec-tive realizate atât în þarã cât ºi în Europa, care cuprind ºi aceste sisteme.

MB-78EIEste un sistem din aluminiu, rezistent la foc,

pentru construirea uºilor ºi aºa-zisului ”perete fe-reastrã” fix de compartimentare. Este destul deuºor în greutate pentru execuþie, transport ºimontaj dar destul de robust ºi rezistent datoritãprofilului tricameral, având dimensiunea de78 mm. Rãspunde tuturor cerinþelor de rezistenþãla foc din clasele EI15, EI30, EI45, EI60, EI90.Sistemul este clasificat ca nepropagator de foc(NFP). A fost testat conform normelor europeneEN 13501-2, EN 1363-1, EN 1634-1, EN 1364-1.

Cu sistemul MB-78EI, un sistem modern,având elemente de protecþie împotriva focului ºia fumului, firma ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA

a executat numeroase lucrãri în Bucureºti, dintre care enumerãm: Twin TowersPipera - Barba Center, Cubic Center etc.

MB-SR50 EIEste un sistem perete cortinã, traversã - montant, proiectat pentru exe-

cuþia faþadelor ºi a panourilor rezistente la foc. Rãspunde tuturor tipurilor decerinþe ºi celor mai mari provocãri ale normelor în construcþii, aºa încât aobþinut clasificãrile EI15, EI30, EI45, EI60, conform standardului BS-EN1364-3. Sistemul este clasificat ca nepropagator de foc (NFP). ALUPROFSA este primul furnizor de sisteme din aluminiu rezistente la foc din Europacare a primit certificatul CERTIFIRE de la Institutul EXOVA.

Colaboratorii noºtri vor constata cã, prin utilizarea sistemelor din aluminiuALUPROF, obþin lucrãri cu o esteticã deosebitã, în conformitate cucerinþele arhitecturale moderne, beneficiind de un raport optim preþ - cali-tate, având, în acelaºi timp, asigurat ºi suport tehnic care include la rândullui ºi softul specializat. �

Sisteme rezistente la foc• MB-78EI pentru compartimentãri interioare

• MB-SR50 EI pentru pereþi cortinã

Lybid Plaza - Chmielnicki, Ukraina

Cubic Center, Bucureºti

Twin Towers Pipera - Barba Center, Bucureºti

Biznes Centrum, St. Petersburg

Compania ALUPROF SA Polonia, prin subsidiara ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA, pune la dispoziþiaclienþilor sãi atât sisteme clasice pentru uºi ºi ferestre, sisteme pentru pereþi cortinã, sisteme pentru com-partimentãri interioare, sisteme cu izolare termicã îmbunãtãþitã, cât ºi sisteme pentru uºi, compartimentãriinterioare rezistente la foc MB-78EI ºi pereþi cortinã rezistenþi la foc MB-SR50 EI.

Sistemele sunt rezistente la foc pânã la 15, 30, 45, 60, 90 min. ºi chiar pânã la 120 min.


Construcþiile ºi protecþia mediului geologicdin România

prof. univ. dr. ing. Eugeniu MARCHIDANU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Mediul înconjurãtor reprezintãspaþiul în care elementele cadruluinatural se interfereazã cu cele cre-ate de om. Principala componentã amediului înconjurãtor aparþine mediu-lui geologic, care cuprinde parteasuperficialã a crustei terestre, acce-sibilã investigaþiilor directe, destinatediverselor activitãþi umane, întrecare construcþiile ocupã un locaparte.

Planeta Pãmânt, în mod deosebitscoarþa terestrã, se aflã într-o per-manentã stare de frãmântare dincauza acþiunii factorilor geodinamiciinterni ºi externi. Principalele formede manifestare a factorilor geodi-namici interni, care pot interacþionacu construcþiile, se referã la vulca-nism ºi cutremure, în timp ce factoriigeodinamici externi acþioneazã peun front mult mai larg ºi se manifestãsub formã de procese de dezagre-gare ºi alterare a rocilor, eroziuni,alunecãri de teren, avalanºe, curge-rea gheþarilor, tasãri prin subsidenþãº.a. Toate aceste manifestãri natu-rale genereazã, de multe ori, hazar-duri care pot afecta, uneori în formefoarte grave, mediul geologic ºiimplicit, construcþiile pe care acestale suportã. Existã, însã, ºi nume-roase situaþii când construcþiile, caprodus antropic, reprezintã o amenin-þare la adresa integritãþii ºi calitãþiimediului geologic.

Valoarea proiectelor de construc-þii trebuie evaluatã în funcþie demodul în care acestea pot asiguracompatibilitatea construcþiilor respec-tive cu mediul geologic. Arta arhi-tecþilor ºi proiectanþilor de a împliniacest deziderat constã tocmai înabilitatea lor de a gãsi acele soluþiicare sã poatã asigura succesul dorit.

În interacþiunea cu mediul geo-logic, construcþiile pot juca rolul departener, victimã sau agresor. Înmarea majoritate a cazurilor con-strucþiile sunt astfel proiectate ºirealizate, încât îndeplinesc condiþiade partener faþã de mediul geologic.Nu puþine sunt, însã, situaþiile încare construcþiile cad victime acþiu-nilor distructive ale fenomenelor na-turale (cutremure, erupþii, avalanºe,alunecãri de teren, surpãri în golurisubterane naturale sau create deom º.a.). În acelaºi timp, trebuie acor-datã maximã importanþã influenþeloragresive ale construcþiilor asupramediului geologic. Este regretabilfaptul cã, de multe ori, chiar ei, con-structorii, din cauza unor proiecteinsuficient de bine fundamentate, aadoptãrii unor soluþii necorespunzã-toare de proiectare sau din cauzaunor execuþii neglijente, sunt ceicare declanºeazã multe hazarduri,cu influenþe nefaste asupra mediuluigeologic. Cele trei ipostaze în carese pot plasa construcþiile faþã demediul geologic trebuie stabilite cumaximã responsabilitate. De corecti-tudinea acestor evaluãri depind cos-turile de execuþie, siguranþa înexploatare ºi impactul construcþiilorrespective asupra mediului încon-jurãtor ºi, în mod deosebit, asupramediului geologic.

Problematica în discuþie este atâtde complexã încât abordarea ei,chiar sumarã, depãºeºte cu multspaþiul editorial alocat unui articol.Din acest motiv, în cele ce urmeazãvom prezenta, într-o formã succintã,doar douã exemple din România, pecât posibil semnificative, de interacþi-une între diverse tipuri de construcþii

ºi mediul geologic precum ºi uneleaprecieri privind necesitatea reactu-alizãrii ºi îmbunãtãþirii legislaþiei carepriveºte acest domeniu.

STAREA ACTUALÃA MEDIULUI GEOLOGIC DIN ROMÂNIA

ÎN RELAÞIACU LUCRÃRILE DE CONSTRUCÞIIÎn ultimii 60-70 de ani activitatea

de construcþii din România s-a am-plificat ºi diversificat foarte mult.În condiþiile specifice þãrii noastre(experienþã, dotare tehnicã ºi poten-þial financiar, unele lacune în dome-niul legislaþiei privind normele deproiectare, execuþie ºi exploatare aconstrucþiilor) o asemenea situaþie afavorizat apariþia dificultãþilor decomportare a construcþiilor, în relaþiilecu mediul geologic.

O imagine, cât de cât apropiatãde realitate, privind starea dedegradare a mediului geologic dinRomânia se poate contura chiar ºiprintr-o simplã enumerare a princi-palelor domenii din activitatea deconstrucþii în care fenomenul semanifestã la cote înalte. În acestsens, pot fi menþionate urmãtoareledomenii:

• exploatãrile miniere, cu exca-vaþii subterane ºi în cariere, cudepozite imense de steril solid,depus în halde sau steril umed,depus în iazuri de decantare, majori-tatea dintre ele generatoare degrave fenomene de alunecãri deteren, poluare º.a.;

• construcþiile hidrotehnice, decare sunt legate numeroase procesede alunecãri de teren, modificãrisemnificative ale condiþiilor hidrolo-gice ºi hidrogeologice naturale,destabilizãri ale terenurilor ca urmarea declanºãrii sufoziilor ºi antrenãrilorhidrodinamice, eroziuni ºi prãbuºiride maluri pe albiile râurilor etc.;

În articolul de faþã prezentãm o analizã sinteticã a stãrii actuale a mediului geologic din România,în relaþia acestuia cu activitatea de construcþii. Sunt analizate carenþele existente în domeniul reglemen-tãrilor privind proiectarea construcþiilor ºi impactul acestora asupra degradãrii mediului geologic.


• construcþiile de drumuri, cãiferate, poduri, tuneluri º.a., îndeo-sebi cele amplasate în zone coli-nare, care, în multe cazuri, suntînsoþite de alunecãri de teren;

• lucrãrile de hidroamelioraþii,îndeosebi cele de irigaþii, combate-rea eroziunii solurilor, desecãri º.a.;foarte multe cazuri de sãrãturare aterenurilor, înmlãºtinire, producereaunor degradãri grave ale lacurilornaturale (vezi Techirghiol, Amara deIalomiþa, lacurile din câmpia Brãilei ºicele din complexul Slãnic Prahova º.a.);

• construcþiile civile, cu regimde înãlþime în creºtere ºi fundaþiidin ce în ce mai adânci (4-5 sub-soluri) în condiþiile unor terenuri cuape freatice superficiale, cantonateîn nisipuri vulnerabile la antrenarehidrodinamicã ºi lichefiere etc.

În cele ce urmeazã, cu titlu infor-mativ, prezentãm douã exemplereprezentative pentru România deinteracþiune a construcþiilor cu mediulgeologic ºi modul în care pot suferidegradãri importante, atât mediulgeologic cât ºi construcþiile pe carele suportã.EXPLOATAREA MINIERÃ ROªIA POIENI

Exploatãrile miniere pe teritoriulRomâniei dateazã de peste 2000 deani. În prezent, România este propri-etarul, de neinvidiat, al rãmãºiþelorvechilor ºi mai noilor exploatãriminiere, adevãrate dezastre ecolo-gice, care afecteazã, grav, mediulgeologic.

Unul dintre numeroasele exem-ple semnificative de astfel de con-strucþii îl reprezintã exploatarea încarierã a minereurilor cuprifere de laRoºia Poieni - judeþul Alba. Carieraeste executatã în roci vulcanice efu-sive, de tipul dacitelor ºi andezitelor.Sterilul solid rezultat direct dinexploatarea minereului este formatdin fragmente de roci vulcanice, cudimensiuni care variazã de la fracþi-unea praf ºi nisip pânã la blocuridecimetrice ºi metrice. Sterilul solidse transportã cu mijloace auto ºi sedepune în patru halde, pe versanþiivãilor adiacente amplasamentuluicarierei. Înãlþimile maxime ale halde-lor au trecut de 200-250 m iar extin-derea, mãsuratã pe linia de cea mai

mare pantã a versanþilor pe care sedeverseazã sterilul, atinge, ºi uneoridepãºeºte, 500 m.

De la staþiile de flotare rezultãsterilul umed, sub formã de ºlam.Acesta se transportã hidraulic, peconducte ºi se depoziteazã în iazuride decantare, dintre care cel maiimportant este situat pe valeaªesei, afluent pe partea dreaptã arâului Arieº.

Cele mai grave forme de agresarea mediului geologic de la exploa-tarea minierã Roºia Poieni sunturmãtoarele:

• Alunecãrile frecvente ale talu-zurilor haldelor, care antreneazã ºipartea superioarã a versanþilor pecare sunt dispuse. Ritmul intens dedepunere ºi tendinþa de scurtare adistanþelor de transport au fost fac-torii principali care au condus laadoptarea soluþiei de construcþie ahaldelor prin sistemul „de sus în jos“,cu deversarea sterilului începând dela partea superioarã a versanþilor,prin basculare directã.

Sterilul basculat, în stare de ma-ximã afânare, se aºeazã la un taluzliber, cu unghiul de înclinare la limitastabilitãþii (fig. 1). Periodic, pemãsura înãlþãrii haldei, sterilul de lapartea superioarã a taluzului îºipierde stabilitatea, fiind antrenat, înalunecare, sub forma unor avalanºeprin care materialul pus în miºcarepoate ajunge pânã în firul vãii, for-mând baraje de alunecare în spatelecãrora se acumuleazã apã (fig. 2 ºi 3).

Depozitele afânate din haldã suntpercolate de apele din precipitaþiicare, într-un mediu aerat, în contactcu fracþiunile fine de minerale sul-furoase, genereazã reacþii chimice,în urma cãrora se formeazã ape sul-furoase acide. Frecvent, la bazahaldelor se observã exfiltraþii de apeacide, de culoare gãlbuie, însoþiteuneori de cantitãþi mari de spumãalbã, asemãnãtoare celei produsede detergenþi (fig. 4).

Cercetãrile din ultimii ani au arã-tat cã acest proces de alterare ºidizolvare chimicã a fracþiunilor finede steril solid este amplificat deprezenþa unor bacterii (thiobacillusferrooxidans, thiobacillus thiooxi-dans, thiobacillus denitrificans etc.)pentru care nu s-a gãsit încã un anti-dot eficient.

Rezultatul procesului de alterare ºidizolvare a fracþiunilor fine din haldãeste formarea unui ºlam plastic carese scurge din halde ºi care, pânã înprezent, s-a extins pe distanþe de

Fig. 1: Taluzul haldei Gemeneaîn partea superioarã

Fig. 3: Trepte de alunecare pe halda Cuibarului,cu denivelãri de ordinul a 2-4 m

Fig. 4: Ape sulfuroase acide exfiltratedin halda Gemenea

Fig. 2: Crãpãturi pe platforma de depunerea sterilului, la partea superioarã a haldei Gemenea,

în faza de iniþiere a alunecãrii

continuare în pagina 26��


peste 500 m, îndreptându-se cãtreiazul Valea ªesei (fig. 5).

Situaþia existentã la exploatareaminierã Roºia Poieni reprezintã oformã severã de afectare a mediuluigeologic ºi un risc foarte mare depoluare a apelor din bazinele râurilorArieº - Mureº -Tisa.

PROCESUL DE DEGRADAREA LITORALULUI ROMÂNESC

Problema litoralului continuã sãpreocupe ºi, totodatã, sã îngrijorezeautoritãþile române. De câteva zecide ani se desfãºoarã o intensã acti-vitate de contracarare a acþiuniiagresive a mãrii asupra litoralului.

Configuraþia geomorfologicã ºigeologicã separã litoralul în trei zonedistincte: o zonã de acumulare, înpartea de nord (zona de deltã), ozonã de tranziþie, în partea centralã,care cuprinde sectorul cu plajeîntinse (Lacul Razelm - Mamaia) ºizona sudicã de eroziune marinã, cufaleze înalte (sectorul Constanþa -Vama Veche).

De peste o jumãtate de secol,acþiunea agresivã a Mãrii Negreasupra litoralului s-a manifestat subforma distrugerii, prin eroziune, aplajelor, în special în zona staþiuniiMamaia ºi procese de abraziune,însoþite de prãbuºirea falezei înalte,cu efecte mai accentuate în zonaEforie Nord ºi Eforie Sud.

Soluþiile tehnice de contracararea acestor fenomene distructive,bazate pe studii complexe, s-aumaterializat prin executarea unordiguri de larg, epiuri, ziduri de sprijinº.a., lucrãri menite sã redirecþionezeºi sã reducã forþa erozivã a curen-þilor litorali ºi a valurilor.

În zona staþiunilor Eforie Nord ºiEforie Sud s-au executat, cu cca. 50de ani în urmã, ample lucrãri deconsolidare a falezei, care au con-stat din drenaje, chesoane, ziduri desprijin, retaluzãri º.a. Cu toateaceste intervenþii, litoralul nu estesuficient de bine protejat, dis-trugerea plajelor continuã, instabili-tatea falezei în zona Eforie s-aaccentuat periculos de mult iar cãtrepartea sudicã, erodarea malului înaltse manifestã tot mai frecvent.

Întrebarea care se poate puneeste urmãtoarea: soluþiile tehniceprivind lucrãrile de protecþie a

litoralului au avut la bazã o diagnos-ticare corectã ºi completã a cauzelorcare favorizeazã procesele distruc-tive generate de acþiunea mãriiasupra litoralului?

În mare parte rãspunsul estepozitiv. Acþiunea erozivã a curenþilorlitorali ºi a valurilor este indis-cutabilã. Modificãrile privind intensi-tatea ºi direcþionarea curenþilorlitorali, din cauza dezechilibruluicreat de reducerea cantitãþii de alu-viuni transportate de Dunãre ºidepuse la debuºarea în mare,dezechilibru pus pe seama creºteriicantitãþii de aluviuni reþinute înlacurile de acumulare riveraneDunãrii sau, chiar, prin bararea flu-viului (Porþile de Fier I ºi II), pot fi, deasemenea, cauze importante.

Componenta antropicã, evidenþi-atã prin grave neglijenþe în ceea cepriveºte funcþionarea defectuoasã areþelelor de alimentare cu apã ºicanalizare din staþiunile Eforie Nordºi Sud, constituie, poate, principalacauzã care stã la baza instabilitãþiifalezei din aceastã zonã. Nu estegreu de observat cã lucrãrile amplede drenare ºi stabilizare a falezei,executate în urmã cu aproape 50 deani, au devenit, din factor de stabi-lizare, un important factor de desta-bilizare. ªi aceasta, din cauzã cãîntreaga reþea de drenaj a fost frag-mentatã iar apa care, încã, se maicolecteazã în acest sistem este dis-tribuitã haotic în masa de pãmântcare alunecã.

Pe lângã aceste cauze indis-cutabile, în general bine studiate, semai poate adãuga una cãreia, celpuþin pânã acum, nu i s-a acordatsuficientã importanþã, ºi anume par-ticularitãþile geotectonice ºi climaticeîn care se situeazã arealul litoraluluiromânesc.

Iatã câteva comentarii:1. Cota nivelului Mãrii Negre nu

este fixã. Faptul cã, în mãsurãtoriletopo - geodezice aceastã cotã esteluatã drept nivel de referinþã, estedoar o chestiune convenþionalã.Oscilaþiile nivelului mãrii sunt depen-dente de modificãrile climatice iarcreºterea nivelului oceanului plane-tar din cauza topirii gheþarilor încondiþiile încãlzirii globale, este orealitate.

Fig. 6: Zona Eforie Sud. Faleza în zona în carelucrãrile de consolidare executate cu cca. 50 de ani

în urmã sunt deteriorate ºi scoase din serviciu.Între coronamentul zidului de sprijin ºi partea

superioarã a falezei se vãd fronturilede rupere a taluzului

Fig. 7: Zona Eforie Nord. Erodarea puternicã afalezei la contactul cu marea

Fig. 8: Zona Eforie Nord. Apele din canalizareaoraºului sunt deversate direct în mare, fãrã sã

treacã prin staþia de epurare, afectând în acelaºitimp ºi stabilitatea falezei

Fig. 5: Iazul Valea ªesei. Culoarea galbenã aparþineapelor acide, sulfuroase, care sunt greu miscibile

cu ºlamul din iaz

�� urmare din pagina 25



2. Zona Focºani - Galaþi estecunoscutã ca o importantã depre-siune tectonicã, activã ºi în prezent,cu tendinþe de scufundare încã dinSarmaþian. Dintre multiplele dovezi,cea mai uºor de observat privindsubsidenþa zonei o constituie con-vergenþa cãtre aceastã arie a râurilordin sudul Moldovei ºi sudul ºi estulCâmpiei Române, inclusiv a Dunãrii.

3. Studii de caz ample, bazate pemãsurãtori geodezice, geofizice,explorãri geologice prin foraje demare adâncime, executate în ariazonei de subsidenþã, aratã, fãrãdubii, cã scufundarea lentã a zoneicontinuã. Faþã de nivelul MãriiNegre, cota medie a Deltei Dunãriieste de cca. +0,30 m, în timp ce perâul Siret, în amonte de confluenþacu Dunãrea, la Bãrboºi, cota estede +3 m iar la confluenþa RâmniculuiSãrat cu Siretul, la Nãmoloasa, cotaeste de numai +6 m deasupra MãriiNegre.

4. Existã o serie de argumentecare susþin ideea cã Marea Neagrãse aflã în ofensivã asupra litoraluluiromânesc. În lucrarea „Dealurile ºiCâmpiile României“ (Editura ªtiinþi-ficã, Bucureºti 1966) academicianulVintilã Mihãilescu prezintã urmãtoa-rele informaþii:

5. „ ...cu prilejul scurtãrii, printãiere de canal, a braþului Sulina, s-agãsit loessul Câmpiei Bugeacului la3-6 m sub nivelul Mãrii Negre“.

6. Se ºtie cã, din punct de vederegenetic, loessul este o rocã specificãPleistocenului, care se formeazã înarii continentale prin depuneri demateriale fine, în care predominãfracþiunea praf, transportate, în prin-cipal, pe cale eolianã ºi fluaviatilã.Ca urmare, iniþial loessul se situadeasupra nivelului Mãrii Negre, iaracum se aflã cu 3-6 m sub nivelulacestuia.

7. „Aluviunile îngrãmãdite în acestgolf (n.a. este vorba de lunca Dunãriidin aval de Giurgiu pânã în zona del-tei), pe o grosime de aproape 50 m(judecând dupã adâncimea de 36 msub nivelul mãrii, la care au fost elegãsite cu prilejul construirii poduluide la Cernavodã) n-au putut forma,

totuºi, o câmpie zvântatã, pentru cã,aºa cum aratã construcþiile anticeacoperite de mai mulþi metri demâluri dunãrene (vezi A.C. Banu,1964) nivelul general oceanic, deciºi cel al Mãrii Negre, se gãseºte înridicare (cu aproape 4 m în ultimii2000 de ani)“.

Un alt argument interesant înfavoarea ideii de invadare a uscatu-lui de cãtre Marea Neagrã este fap-tul cã, în dreptul oraºului Mangalia,aproape de þãrm, în calcarele sar-maþiene de pe fundul mãrii au fostdescoperite carsturi de dizolvare.

Este cunoscut faptul cã proce-sele de dizolvare a rocilor solubile,cu formare de carsturi, sunt carac-teristice ariilor continentale, prin cir-culaþia apelor dulci în zona cuprinsãîntre suprafaþa terenului ºi nivelulpermanent al apelor subterane.Faptul cã astfel de fenomene au fostidentificate sub nivelul mãrii aratãcã, în zonã s-a produs o scufundarede naturã tectonicã prin subsidenþã,o ridicare a nivelului mãrii sau produ-cerea simultanã a ambelor fenomene.

Exemple de procese de transgre-siune ºi regresiune marinã, ca rezultatal miºcãrilor tectonice epirogeneticesau ca efect al fluctuaþiilor niveluluioceanului planetar, din cauza schim-bãrilor climatice ºi de cele mai multeori o combinaþie a acestor fenome-ne, sunt multiple. Unul dintre aces-tea este cel al þãrmului sudic al MãriiMediterane.

„În urmã cu cca. 2000 de ani, oparte din anticul oraº egipteanAlexandria, cu templele Kanopos ºiHeracleopolis, din golful Abukir, a fostacoperitã de apele mãrii; în prezent,zona respectivã reprezintã un impor-tant ºantier arheologic subacvatic,din care sunt recuperate elemente deconstrucþii ºi artã, toate de mareimportanþã istoricã ºi ºtiinþificã“.

Acceptând o variantã optimistãde abordare, conform cãreia va venivremea elaborãrii unui proiect amplude protecþie durabilã pentru o peri-oadã de timp suficient de lungã, alitoralului românesc, dacã nu va fiintrodus în ecuaþia soluþiei de pro-iectare ºi factorul geotectonic, aceastava fi cu siguranþã o eroare.

PERSPECTIVE PRIVIND VIITORULPROTECÞIEI MEDIULUI GEOLOGIC

DIN ROMÂNIAEvaluarea stadiului actual de pro-

tecþie a mediului geologic necesitãelaborarea, în regim de urgenþã, aunor studii de sintezã, pe domenii deactivitãþi specifice construcþiilor careinteracþioneazã cu mediul geologic.Obiectul acestor studii ar trebui sã-lreprezinte scoaterea în evidenþã amodului în care construcþiile execu-tate ºi exploatate pânã în prezent aucoabitat cu mediul geologic. Pentrucazurile în care se vor constata con-tradicþii de coabitare trebuie analizatecauzele ºi formulate soluþiile care arfi putut elimina aceste incompatibi-litãþi. Stabilirea acestor elemente arfi de mare utilitate pentru activitateaviitoare din domeniul construcþiilor.

Sloganul conform cãruia omulstãpâneºte natura s-a dovedit, demulte ori, o himerã. Natura are legileei, care nu pot fi modificate sau abro-gate. Toate fenomenele naturale tindcãtre starea de echilibru iar noi tre-buie sã învãþãm sã proiectãm pentruºi nu împotriva naturii. De foartemulte ori, proiectãm ºi executãmconstrucþii generatoare de hazarduriºi ulterior, cãutãm soluþii de stoparesau diminuare a riscurilor provocate.Ca urmare a excavaþiilor ce se exe-cutã pe sau la baza acestora, pot fidate nenumãrate exemple de desta-bilizare a versanþilor, încorsetareaalbiilor râurilor cu diguri, fãrã ca elesã fie acompaniate de poldere, caresã poatã intra în funcþiune în caz decedare a digurilor etc. etc. etc.

În prezent, mediul geologic dinRomânia nu este protejat de o legis-laþie eficientã. Degradarea excesivãa vechilor lucrãri hidrotehnice deprotecþie împotriva inundaþiilor ºivolumul nesemnificativ de investiþiipentru reabilitarea acestora ºi exe-cuþia altora noi contribuie tot maimult la degradarea albiilor ºimalurilor râurilor, la modificarearegimului hidrologic, la amplificareaeroziunilor de versanþi ºi favorizareaalunecãrilor de teren º.a. De aseme-nea, subinundarea unor arii extinseprin ridicarea excesivã a niveluluifreatic, cu efecte dãunãtoare asuprainfrastructurii construcþiilor ºi for-marea zonelor de înmlãºtinire, semanifestã destul de frecvent.


Mediul geologic este agresat, încontinuare, de acþiunile de defriºarea pãdurilor, fenomen care se asoci-azã cu lipsa lucrãrilor de combaterea eroziunii solurilor ºi de protecþie aalbiilor cursurilor de apã.

Se impune alocarea fondurilornecesare pentru finanþarea lucrãrilorde protecþie a mediului geologic, pebaza unui program de prioritãþi binefundamentat, pentru a se evitadeschiderea unor ºantiere de exe-cuþie ºi ulterior, abandonarea aces-tora în diverse stadii de execuþie, dinlipsã de fonduri (vezi Canalul Siret -Bãrãgan, Canalul navigabil Bucureºti- Dunãre, autostrãzile în curs deexecuþie º.a.).

Asemenea construcþii foarteimportante, de interes naþional, binejustificate din punct de vedere tehnicºi economic, dacã sunt începute ºiulterior abandonate, pot devenisurse de dezastre, uneori mai pe-riculoase decât hazardurile pe careurmau sã le combatã.

Pentru evitarea unor astfel de situ-aþii este imperios necesarã elabo-rarea unui plan naþional, pe termenmediu ºi lung, privind strategia de

dezvoltare a lucrãrilor de protecþie amediului geologic.

Marea carenþã în activitatea deprotecþie a mediului geologic înRomânia se datoreazã unei slabepreocupãri din partea instituþiilorabilitate, pentru educarea ºi conºti-entizarea populaþiei: familie, ºcoalã,bisericã, mass-media º.a.

La fel de ineficient este ºi modulîn care se aplicã ºi, mai ales, cum serespectã aplicarea legilor ºi regle-mentãrilor privind protecþia mediuluigeologic.

BIBLIOGRAFIE1. BANU, A. C. Observaþii ºi

mãsurãtori asupra oscilaþiilor denivel actuale ºi seculare ale apelorMãrii Negre la þãrmul românesc.Revista Hidrobiologia, vol. 2. (1959);

2. BANU, A. C. Donnees sur unetransgression d’âge historique dansle bassin de la Mer Noire et du Bas -Danube. Revue Roumaine de geol.et geogr., serie de geogr., an VIII,Bucureºti (1964);

3. CÃPRIÞÃ, D., POJAR, V.,CRANDA, D. Implicaþiile transformã-rilor hidrometalurgice ale andezituluide la Roºia Poieni asupra stabilitãþii

haldei de minereu sãrac. A VIII-aConferinþã Naþionalã de Geotehnicãºi Fundaþii, Iaºi, septembrie 1996(1996);

4. DATCU, Ch. Regiunea carsticãa Mangaliei. An. Soc. Stud. Soveja, I.Bucureºti (1933);

5. MARCHIDANU, E. Geologiepentru ingineri constructori, cu ele-mente de protecþie a mediului geo-logic ºi geologie turisticã, EdituraTehnicã, Bucureºti (2005);

6. MARCHIDANU, E. Stabilitateafalezei în zona litoralului MãriiNegre. Lucrãri de consolidare afalezelor în zonele Eforie Nord ºiEforie Sud, judeþul Constanþa.Aquaproiect (2008);

7. MIHÃILESCU, V. Dealurile ºicâmpiile României. Editura ªtiinþi-ficã, Bucureºti (1966);

8. STEMATIU, D., HORTOPAN, L,MARCHIDANU, E. Raport de exper-tizã preliminarã privind haldele desteril de la exploatarea minierãRoºia Poieni, judeþul Alba. SCENERGO MINERAL ABRUD -ROªIA POIENI (2008). �


Reabilitarea ºi comportarea în timpa elementelor structurale ale staþiilor de transformare

ing. Alexandru DAMIAN - SC HYPAR PROIECT SRL, Cluj-Napoca

Aceastã staþie a fost realizatã cucca. 35 de ani în urmã ºi avea caelemente structurale cadre - stâlpi ºirigle - ºi suporþi de susþinere aechipamentului electric.

Majoritatea stâlpiilor, unele rigleºi suporþii de aparataj sunt realizaþidin beton armat centrifugat. Cele-lalte rigle si doi stâlpi sunt realizateîn soluþie metalicã.

Obiectivele investigaþiilor au fost:� Evaluarea stãrii tehnice a ele-

mentelor din beton: stâlpi, rigle,suporþi ºi stabilirea categoriilor dedegradãri, pe tipuri de elemente;

� Determinarea capacitãþii por-tante actuale la elementele din betonarmat;

� Evaluarea stãrii tehnice a ele-mentelor metalice;

� Indicarea soluþiilor tehnice ºi atehnologiilor de execuþie pentruaducerea elementelor de construcþiila o capacitate portantã apropiatã decea iniþialã;

� Indicarea soluþiilor pentru prote-jarea elementelor din beton ºi metal.

INVESTIGAÞII ªI REZULTATE OBÞINUTEStaþiile de transformare investi-

gate sunt staþii exterioare de 110 kVºi 220 kV.

Investigaþiile au avut în vedereobiectivele mai sus menþionate ºi aucuprins:

� observaþii vizuale ºi mãsurãtori;� decopertãri betoane - prin son-

daj - la stâlpi, rigle ºi suporþi;� determinarea rezistenþei betonu-

lui prin metodele nedistructive [1];� efectuarea de sondaje la fun-

daþia stâlpilor si suporþilor;� determinarea adâncimii de car-

bonatare a betonului;� determinarea înclinãrii stâlpilor etc.Stâlpii sunt elemente cu secþiune

inelarã variabilã, iar riglele (din betonarmat) ºi suporþii de aparataj ausecþiunea inelarã constantã. Riglelemetalice sunt zãbrelite.

Principalele degradãri întâlnite laelementele din beton armat au fost:

� segregãri în zona de îmbinare,longitudinalã ºi transversalã a cofra-jelor;

� corodarea armãturii longitudinale;� corodarea fretei;� goluri ºi alte defecte de exe-

cuþie;� fisurarea capacelor din beton

de la stâlpi;� fisurarea ºi exfolierea parþialã a

„mortarului de protecþie“ a inelelormetalice de la stâlpi ºi rigle.

În funcþie de amploarea acestordegradãri elementele au fost clasifi-cate în trei categorii. Rezultatelemãsurãtorilor ºi observaþiilor vizualepentru fiecare element precum ºiclasificarea acestora au fost sinteti-zate în tabele ºi planºe în care seprezintã starea tehnicã constatatã ladoi stâlpi (fig. 1), la o îmbinare riglã-stâlp (fig. 2-3) ºi la câþiva suporþi(fig. 4-5), dintre cele mai degradateelemente.

În cadrul acþiunii de reabilitare ºi retehnologizare a staþiilor de transformare exterioare: Baia Mare 3,Floreºti - Cluj, Oradea Sud, Roºiori, Vetiº, Râureni ºi Stupãrei, s-a efectuat expertizarea pãrþii deconstrucþii a acestora, la solicitarea ISPE SA Bucureºti (proiectantul iniþial al staþiilor) sau TranselectricaCluj, în perioada 1999-2004.

Staþia Baia Mare 3 a fost prima expertizatã ºi reabilitatã pentru cã avea problemele structurale cele mai grave.

Fig. 1: Beton dislocat în dreptul vipuºtii,armãtura longitudinalã corodatã

ºi freta întreruptã la stâlpii B9 ºi B10 (1999)

Fig. 3: Mortar de „protecþie“la inelele metaliceºi capac dislocatFig. 2: Aspect îmbinare riglã-stâlp


Alte rezultate ale investigaþiilor:� Adâncimea de dezalcalinizare

a betonului în zonele neafectate estede 1-4 mm.

� Rezistenþele minime ale beto-nului (în zonele neafectate), obþinuteprin încercãri nedistructive, suntcorespunzãtoare unui beton demarca B330 (clasa Bc25 - C20/25)faþã de B400 prevãzut în proiect.

� Elementele de beton (stâlpi,rigle ºi suporþi) respectã prevederileproiectului de execuþie în ceea cepriveºte geometria ºi armarea [2],dar existã variaþii ale grosimiiperetelui elementelor centrifugate de+5/-3,5 cm.

� Stratul de acoperire cu betonvariazã între 0,5÷2 cm. Grosimeaproiectatã a stratului de acoperire cubeton este de 1,50 cm.

� Sondajele efectuate la fundaþiiau pus în evidenþã cã dimensiunileîn plan ale acestora sunt apropiatede cele prevãzute în proiect.

� Înclinarea stâlpilor a înregistratvalori de pânã la 3,6 cm/m. Evalu-ãrile prin calcul aratã cã înclinãrilede mai sus conduc la sporuri nesem-nificative ale solicitãrilor (momen-telor încovoietoare), în secþiunile debazã ale stâlpilor.

IDENTIFICAREA CAUZELORPROBABILE ALE DEGRADÃRILORDin analiza degradãrilor întâlnite

a rezultat cã unele din cauzele prin-cipale au fost:

� Defectele de execuþie, care audus la:

- segregãri în zona vipuºtilor;- grosimea mai micã decât cea pro-

iectatã a stratului de acoperire cubeton a armãturilor;

- grosimi inegale ale pereþilor.Din aceste cauze s-au corodat

armãturile transversale ºi uneori ºicele longitudinale, s-a exfoliat ºidegradat betonul.

� Soluþiile de poziþionare a para-trãznetelor în interiorul stâlpului (înmijlocul capacului din beton). Aces-tea au favorizat fisurarea capacelordin beton de la stâlpi ºi pãtrundereaapei în interiorul stâlpilor, iar feno-menul de îngheþ-dezgheþ a dus lafisurarea betonului precum ºi ladizolvarea hidroxizilor de calciu ºiapariþia sãrurilor la suprafaþa ele-mentelor.

� Protejarea cu mortar de cimenta inelelor metalice de la îmbinareastâlpilor cu riglele. Din cauza menþi-nerii umezelii între inelul metalic ºi

mortar s-a accelerat corodareainelelor metalice, conducând, ulterior,la desprinderea mortarului.

O altã cauzã a fost agresivitateamediului (fig. 6) [3], care a determi-nat amplificarea degradãrilor.

Amploarea degradãrilor a fostfavorizatã ºi de lipsa unor mãsuri deîntreþinere ºi reparaþii curente aleelementelor structurale.

VERIFICÃRI PRIN CALCULCalculul capacitãþii portante, ex-

primatã prin momentul capabil M alstâlpilor, riglelor ºi suportilor (cate-goriile II ºi III) s-a fãcut în treiipoteze:

� I - situaþia proiectatã - armãturaºi betonul din proiect (MI).

� II - situaþia actualã - conside-rând valoarea minimã a rezistenþeibetonului obþinutã prin încercãrinedistructive, secþiunea de betondiminuatã (modelând degradãrilerelevate) ºi aria de armãturã diminu-atã (modelând astfel reducerile desecþiune ale barelor corodate) (MII).

� III - situaþia dupã reparaþii -considerând betonul cu rezistenþaminimã ºi secþiunea de armãturãcompletatã prin metodele de conso-lidare propuse (MIII).

Relaþia pentru Mcap (notaþiile suntcele din STAS 10107/0-90 [4]) este:

Mcap = sinθ [Ab Rc 0,5 (r1 + r2) ++ 2 Aa Ra ra] πunde:θ = π Aa Ra / (Ab Rc + 2 Aa Ra) << 0,35 π Ab = π (r2

2 – r12)

Fig. 5: Straturi de protecþiedegradate la suporþi de aparataj Fig. 6: Zone cu mediu agresiv în România

Fig. 4: Aspect întrerupere secþiune beton



În situaþia actualã, diminuarea ca-pacitãþii portante a rezultat de max.17% la stâlpi ºi rigle, respectiv 20%la suporþi pentru categoria II ºi demax 21% la stâlpi (rigle), respectiv29% la suporþi în cazul categoriei III.Dupã executarea lucrãrilor de reabi-litare diferenþa faþã de situaþiaproiectatã va fi de pânã la cca 5%.

MÃSURI DE INTERVENÞIE PROPUSEPentru elementele din beton ar-

mat care intrã în categoria a III-a dedegradare s-a propus înlocuirea lor.

Pentru cazurile curente dedegradãri s-au avut în vedereprevederile din C 149/87 [5]. În cazuldegradãrilor cu caracter cvasige-neral precum fisurarea capacelor dinmortar de la stâlpi ºi a mortarului depe inelele metalice de la stâlpi ºirigle s-a propus îndepãrtarea aces-tuia, curãþirea ºi vopsirea anticoro-zivã a inelelor metalice, schimbareasoluþiei de prindere a paratrãznetelordin mijlocul stâlpilor în poziþieperimetralã ºi executarea capacelorîn soluþie metalicã.

Pentru cazurile în care armãturalongitudinalã este corodatã în pro-funzime s-a propus compesareareducerilor de secþiune prin sudareaalãturat barelor în zonele slãbite, aunor eclise.

Pe zonele cu freta întreruptã (înzona vipuºtilor) s-a prevãzut monta-rea unor „brãþãri“ metalice sau apli-carea unor þesãturi din fibrã decarbon perimetrale în sistem Sika(fig. 7), soluþie testatã la INCERCCluj.

La riglele metalice s-a propusînlocuirea grinzilor spaþiale cuzãbrele executate incorect, precumºi a organelor de asamblare (ºuru-buri) corodate prin altele noi prote-jate prin zincare.

MÃSURI DE PROTECÞIE PROPUSEDupã efectuarea mãsurilor de

reparaþii s-au propus ºi mãsuri deprotejare anticorozivã a elementelorstructurale.

Sistemele de protecþie propuseau avut la bazã prevederile instrucþi-unilor tehnice C 170-87 [6] ºi C 139-87[7] precum ºi unele soluþii de pro-tecþie noi produse de firme de prestigiuprecum SIKA G. - Elveþia, CHEMICALCORPORATION - Canada, DRIZORO- Italia.

CONCLUZIICu ocazia expertizãrii elemen-

telor de construcþie din acestã staþiede transformare s-au evidenþiat con-secinþele aplicãrii unor soluþii tehniceinsuficient analizate din punct devedere al durabilitãþii, ale unor defectede execuþie (iniþial minore) nereme-diate la timp, ale lipsei de urmãrire acomportãrii în timp ºi ale neefectuãriiunor lucrãri de întreþinere minime.

Prin soluþiile de remediere ºi deprotecþie propuse, executate încondiþii de calitate corespunzãtoare,se estimeazã o prelungire semnifica-tivã a duratei de exploatare a ele-mentelor de construcþie ale staþiilorde transformare.

Comportarea elementelor struc-turale la 10 ani de la reabilitare a fostfoarte bunã (fig. 9).

Pentru evitarea, pe viitor, a unorsituaþii similare celei precedenteexpertizãrii staþiilor de transformare,s-a propus ca dupã lucrãrile deremediere sã se efectueze urmã-rirea comportãrii în timp a ele-mentelor de constucþie ºi realizarealucrãrilor de întreþinere curente laintervalele prescrise

BIBLIOGRAFIE[1] xxx - Normativ pentru încer-

carea betonului prin metode nedis-tructive, indicativ C 26-85;

[2] xxx - Stâlpi prefabricaþi dinbeton armat ºi beton precomprimatpentru linii electrice aeriene - STAS2970-86;

[3] ICEMENER G Bucureºti -Stabilirea zonelor cu agresivitatechimicã datoritã agenþilor naturali ºipoluanþi, lucrare cod c 33 208 / 98;

[4] xxx - Calculul ºi alcãtuireaelementelor din beton, beton armatºi beton precomprimat - STAS10107/0-90;

[5] xxx - Instucþiuni tehniceprivind procedeele de remediere adefectelor pentru elementele debeton ºi beton armat, indicativC 149-87;

[6] xxx - Instrucþiuni tehnice pen-tru protecþia elementelor din betonarmat ºi beton precomprimat supra-terane în medii agresive naturale ºiindustriale, indicativ C 170-87

[7] xxx - Instucþiuni tehnice pen-tru protecþia anticorozivã a elemen-telor construcþiilor metalice, indicativC 139-87. �

Fig. 7: Consolidare cu þesãturãdin fibre de carbon SIKA

Fig. 8: Aspect din Staþia de 110 kV dupã reabilitare(2001)

Fig. 9: Aspect din Staþiile de 110 kV ºi 220 kVîn 2010



Încãlzire ºi rãcire în orice construcþie

De la acea datã, mai multe milioane de locuinþe aufost echipate cu sistemele moderne ºi economice deîncãlzire prin pardosealã MULTIBETON.

Producþia þevilor MULTIBETON, folosite la încãlzireaprin pardosealã, este supusã unei verificãri ºi suprave-gheri permanente prin TÜV ºi alte instanþe europene deverificare.

Cei doi cunoscuþi oa-meni de ºtiinþã din dome-niul tehnicii de transmiterea cãldurii ºi al fizicii, dr.ing. A. Kollmar (cunoscutca Papã al încãlzirii) ºiprof. dr. Heinz Haber, aucontribuit la o colaborareinovatoare ºi de succes cuMULTIBETON, ocazie cucare, împreunã cu exper-tul în radiaþii, dr. ing. A.

Kollmar, s-au creat patentele existente.MULTIBETON, pionie-

rul, a creat, proiectat, pro-dus ºi distribuit numaipentru partenerii sãi, firmeinternaþionale de speciali-tate în domeniul încãlziriiºi rãcirii suprafeþelor.

Prin cercetãrile dedecenii ºi prin experienþaacumulatã, MULTIBETONasigurã cã, în toate con-strucþiile, fie noi sau vechi, sistemul MULTIBETONîncãlzeºte ºi rãceºte. Sistemele sunt compatibile cuorice sursã de cãldurã: energie solarã, pompe de cãl-durã etc. fiind chiar ideale pentru aceste surse.

Pentru acoperirea pardoselii vã stã la dispoziþie oricematerial: gresie, piatrã, mochetã,parchet din lemn sau laminat.

O încãlzire invizibilã, aºa cumeste încãlzirea MULTIBETON,oferã, în primul rând, posibili-tatea unei organizãri libere arhi-tectonice. Frontonul mare din sticlã,mai multe niveluri, o împãrþireeconomicã a încãperii la clãdiriexclusiviste sunt posibile deoa-rece nu vã stau în cale calorife-rele. Astfel, puteþi sã aranjaþispaþiul propriu permanent, atâtpentru dvs. cât ºi pentru copiiicare se joacã pe jos.

Pardoseala temperatã estenu numai plãcutã dar, neavândcanturi nu vã puteþi rãni, elenemaireprezentând un pericolpentru copii când se joacã. De asemenea, reducereavizibilã a acarienilor din pardosealã, comparativ cuîncãlzirea convenþionalã, este foarte importantã, maiales pentru contactul copiilor cu pardoseala.

Dar, sistemul MULTI-BETON nu poate doar sãîncãlzeascã. Încãlzirea prinpardosealã cu sistemulde montaj modular MB-Modulation (modul de mon-taj al þevilor) se preteazãºi ca sistem de rãcire asuprafeþelor în pardo-sealã pentru cã o sursãde energie suplimentarãpentru rãcire este costisi-

toare atât ca achiziþie cât ºi din punctul de vedere al uti-lizãrii. Sistemul de încãlzire MB deja montat se poatefolosi imediat ºi pentru rãcire. Dublã utilizare, deci, laacelaºi preþ!

La încãlzirea prin par-dosealã instalatã, s-a obþi-nut, prin sistemul modularMB, cea mai mare efi-cienþã. În acest caz rãci-rea în special în zonapereþilor exteriori ºi aferestrelor combate celmai bine asaltul cãldurii.

Combinaþia între încãl-zire ºi rãcire oferitã desistemul MULTIBETON îlface deosebit de econo-mic întrucât partenerul deîncãlzire vã oferã, de labun început, economie deenergie ºi de costuri. Sis-temul MULTIBETON are,astfel, douã funcþii darpentru montajul încãlzirii

prin pardosealã costul este acelaºi. Întrebaþi specialistul de instalaþii de la MULTIBETON

ºi el vã va recomanda cel mai potrivit ºi economic sistemMULTIBETON.

Al dvs., WERNER REGH,Director General Coordonator MULTIBETON GmbH

Locuinþe în Bonn pe Rin, GermaniaAquaparc în Polonia

Restaurant în Italia

Vilã în Eifel, GermaniaLocuinþe în Tunisia

Zonã industrialã în Germania

Werner Regh

Firma MULTIBETON este o societate de producþie ºi distribuire pentru încãlzireaprin pardosealã. Ne-am afirmat ºi impus pe piaþã, ca prim ofertant al sistemelor deîncãlzire a suprafeþelor, datoritã continuãrii cercetãrilor ºi dezvoltãrii din anii ‘60.

MULTIBETON Romania SRLStr. Samuil Vulcan 24 - Bucureºti, Sector 5

Tel.: +40 (021) 311 34 90 | Tel./Fax: +40 (021) 311 70 13 | Mobil: +40 (07) 23 54 87 54E-mail: [email protected]


Investiþi în loc sã pierdeþiThomas Marr - redactor ºef, Friend of Energy Savers

Modificãrile climatice ºi preþurile crescânde aleenergiei ne obligã la o regândire a societãþii. Astfel,energiilor regenerabile le revine o poziþie cheie, în primulrând surselor de cãldurã, de pânã la 90% din totalulenergiei necesare în consumul casnic, pentru încãlzire /rãcire ºi apã caldã.

Este foarte importantã distribuirea optimã a cãldurii înfiecare încãpere. Trebuie sã fie plãcut ca între cei 4pereþi ai locuinþei noastre, birouri sau locuri de muncã,sã avem temperaturi apropiate atât iarna cât ºi vara.

Sistemul de încãlzire/rãcire MULTIBETON estecondiþia idealã ºi eficientã pentru utilizarea energiilorregenerabile. Prin metoda noastrã unicã de calcul ºimontarea modularã, aducem cãldura ºi frigul acolo undeeste necesar ºi plãcut pentru dvs. Rezultatul este o tem-peraturã uniformã în toate încãperile, cu cea mai mareeconomie la nivelul costurilor.

Sistemul de încãlzire/rãcireMULTIBETON lucreazã cu celemai scãzute temperaturi pe tur.Acestea permit cele mai ridicatecifre de exploatare anuale ºiinstalarea pompelor de cãldurãcu cel mai mic consum deenergie electricã. Astfel sediminueazã consumul casnic deenergie electricã de la elemen-tele fotovoltaice. Cu alte cuvinte,eficienþã în economisire.

Vã prezentãm un exemplu grãitor pentru toþi parteneriinoºtri MB: partenerul nostru Wendt & Mörke din Penkun(Pomerania de Vest) a instalat din 1990 numai pompede cãldurã cuplate cu sistemul de încãlzire/rãcireMULTIBETON.

Directorul General al firmei, Karl-Heinz Wendt nu-meºte sistemul sãu de încãlzire „Combinaþia alternativã“.Acesta combinã componentele:

• Încãlzirea ºi rãcirea suprafeþelor în sistemMULTIBETON

• Pompe de cãldurã• Energie solarã• Fotovoltaicã

pentru o încãlzire ºi rãcire optim calculate de mare efi-cienþã, pentru orice tip de construcþie. Energia electricãpentru pompa de cãldurã, controlul ºi pompa deîncãlzire se realizeazã simplu prin fotovoltaic. Prin acestsistem viitorul încãlzirii ºi rãcirii prin pardosealã poate ficalculat ºi, în calitate de proprietar al unei asemeneainstalaþii, deveniþi independenþi de speculanþii cumateriile prime. De aceea:

Protejaþi-vã Avereaªi Investiþi Astãzi în Viitorul Dvs.

Apelaþi la reprezentantul dvs. MULTIBETONRomânia, tel: 0723 548 754

021 311 3490021 311 7013

[email protected] simplu apelaþi la noi: +49 (0) 22 41/25 20 00

Thomas Marr

MULTIBETON Troisdorf; Departamentul tehnic: aici se calculeazã zilnic zecide proiecte de cãtre cei mai buni tehnicieni cu cel mai modern soft

Cu MULTIBETON ºi surse alternativepentru independenþa faþã de preþurile în creºtere ale resurselor

SC ALMA CONSULTING SRLSocietatea comercialã ALMA CONSULTING SRL

din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având caobiect de activitate, în principal: arhitecturã, ingi-nerie ºi servicii de consultanþã tehnicã legate deacestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã,pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul rela-þiilor publice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceriºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.

Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a ani-

malelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).


(Urmare din numãrul 91)MÃNÃSTIRILE DIN MOLDOVA

În epoca lui ªtefan cel Mare ºiPetru Rareº, în Moldova s-au înãlþatcele mai numeroase ºi reprezenta-tive monumente de arhitecturãmedievalã, al cãror specific local seafirmã riguros, astfel încât, subaspectul originalitãþii, formele stilis-tice nu-ºi gãsesc nicãieri analogii.În aceastã perioadã, de puternic avânteconomic, târgurile Moldovei s-au

înmulþit ºi conturat ca aºezãri urbaneautonome. Caracterul specific aloperelor arhitectonice se explicã toc-mai prin dezvoltarea meºteºugurilorºi recrutarea unui numãr din ce în cemai mare de meºteri autohtoni.

Sisteme de execuþieZidurile care definesc planul

mãnãstirilor moldoveneºti sunt alcã-tuite din: miez ºi feþe (interioarã ºiexterioarã). În componenþa miezului

intrã: piatra spartã, piatra de râu ºicãrãmida, legate cu mortar. Prinseintim de miez, feþele exterioare eraula început din material aparent iarapoi, în timpul lui Petru Rareº, ten-cuite ºi acoperite cu fresce. Interiorulera acoperit, de asemenea, completcu fresce.

Piatra ºi cãrãmida care alcãtuiauparamentul zidului erau puse înoperã astfel: prima parte a zidului(2/3 din înãlþime) sub planul denaºtere al bolþilor era alcãtuitã dinpiatrã; a doua parte a zidului (1/3 dinînãlþime), care susþinea doar aco-periºul, protejat de o streaºinãproeminentã, era confecþionatã dincãrãmidã. Ultima treime a ziduluijuca un rol hotãrâtor în plastica deansamblu a monumentului.

Bolþile moldoveneºti se impun caun sistem constructiv deosebit deoriginal, prin care constructorii moldo-veni au rãmas neîntrecuþi. Compara-tiv cu soluþiile bizantine ºi gotice,conform cãrora împingerile bolþilorerau preluate de pile masive inte-rioare sau contraforþi exteriori, con-structorii din Moldova au urmãrit sãpãstreze partea de jos a clãdirii fãrãniciun fel de obstacol. Datoritã gro-simii mari a zidurilor ºi a des-chiderilor mici, bolþile nu au nevoiede puncte de sprijin intermediare.

Descriem mai jos cele mai inge-nioase sisteme de boltire folosite deconstructorii români.

• Patru arce în plin cintru, con-struite în consolã ºi fãcând corpcomun cu zidãria pereþilor, trans-formã dreptunghiul încãperii (naosu-lui) în pãtrat. Aceasta se realizeazãprin introducerea arcelor inegale cagrosime: cele douã în direcþiile trans-versale ale încãperii sunt foarte late(100 cm - 120 cm). Pe aceste patruarce se ridicã acelaºi numãr de pan-dantivi (ce fac trecerea de la planulpãtrat la cel circular), pe care seînalþã un scund tambur cilindric; îninteriorul acestui tambur vertical,sunt înscrise patru arce în plin cintrudispuse pieziº (arcele paralele cudiagonalele pãtratului determinatede cele patru arce mari). Deasupraacestor arce se construieºte turla, a

Ingineria clãdirilorEVOLUÞIA CONSTRUCÞIILOR (V)

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI

Fig. 1: Mãnãstirile din Moldova. a. (1, 2). Sisteme de boltire. b. Detaliu faþadã. c (1, 2). Faþadã. Plan.


cãrei lãþime era egalã cu jumãtatedin lãþimea naosului.

Ingeniozitatea sistemului de boltireconstã în aceea cã transformã planuldreptunghiular într-unul pãtrat, iarpe acesta într-unul circular, înlã-turând la bazã orice punct de sprijincare ar incomoda circulaþia sau ve-derea ºi înlãturând, în acelaºi timp,lãþimea golului, pentru a da zvelteþeturlei.

• Alt sistem de boltire, cu o notãmai subliniatã de originalitate, por-neºte de la cele patru arce în plincintru în consolã ºi de la ceipatru pandantivi, peste care seridicã un foarte scurt inel cilindric.Deasupra acestuia sunt situate osemisferã ºi opt arce, în plin cintru,egale. Intersectându-se cu o sferã ºiîntre ele acestea iau aspectul uneiîmpletituri stelate, nervurate. Arhivol-tele nervurilor stelate genereazã, înpartea de sus, o prismã ortogonalãpeste care, sprijinitã de opt pandan-tivi, se înalþã o calotã sfericã.

La mãnãstirile moldoveneºti con-structorii trebuiau sã conceapãîncãperi necesare adãpostirii unuinumãr relativ mic de oameni, urmã-rind totodatã ca edificiul sã capeteun aspect monumental. Planul bise-ricii era alcãtuit conform ceremoni-alului ºi ritualului cultului ortodox:încãperea altarului, naos, pronaos,completat uneori cu pridvor ºi grop-niþã (camera mormintelor).

Interiorul mãnãstirilor moldove-neºti degajã o atmosferã calmã cu onuanþã de mister realizatã prin slabailuminare ºi frescele cu caracter reli-gios. Ferestrele au fost încadrate cuchenare din piatrã prelucratã cu ele-mente arhitectonice de influenþãgoticã. Uºa este încadratã de unchenar dreptunghiular din piatrã,decorat cu douã sau trei mãrgeleverticale având o combinaþie de ele-mente gotice ºi de stil renascentist.

Faþadele bisericilor moldoveneºticonstituie un exemplu de artã ºi lo-gicã constructivã ca ºi de un remar-cabil bun gust. Cele douã pãrþi alezidului înconjurãtor, de faþadã sunttratate diferit. Partea de jos (2/3 dinînãlþime) - o suprafaþã din piatrãaparentã, cu aspect aparent nere-gulat - are numai câteva accente cucaracter decorativ: profile de soclu,coronamente de contraforturi, che-nare de uºi ºi ferestre. Soclul, înalt,proeminent, este compus din douãprofile simple, suprapuse, despãrþite

de o fâºie de zidãrie executatã dinpiatrã brutã. Profilul de jos, tratat cao învelitoare cu pantã linã, sugereazãideea unei bãnci continue.

Ultima treime a zidului exterioreste executatã din cãrãmidã apa-rentã ºi se compune din ºiruri supra-puse de mici firide oarbe (ocniþe) ºio frizã latã cu douã, trei ºiruri de dis-curi de teracotã, divers coloratã ºismãlþuitã. Faþadele sunt fragmen-tate de contraforturi, la început de-corative din piatrã fãþuitã, apoipictate, ca ºi restul faþadei.

Acoperiºul edificiilor de cult mol-doveneºti este elementul care influ-enþeazã în cel mai înalt gradaspectul global al monumentului.

Cele douã tipuri de acoperiº sunt:cel unitar, al bisericilor cu plandrept, cu pante mari, având înãl-þimea aproximativ aceeaºi cu atrupului bisericii, ºi cel al biseri-cilor cu turlã, fragmentat în volu-me egale cu pãrþile esenþiale dinplan.

Frescele de pe pereþii exteriori,executate în perioada lui PetruRareº, îmbracã pereþii de la soclupânã la streaºinã. Zugrãvelile exte-rioare au rezistat peste veacurituturor intemperiilor. Procedeul zugrã-virii totale, de o valoare tematicã ºiartisticã remarcabilã, conferã mãnãs-tirilor din Moldova un caracter întrutotul deosebit, unic în întreaga lume. �

Fig. 2: Mãnãstirile din Moldova. (Mãnãstirea Neamþ) a. Proiecþia axonometricã. b. Plan. c. Sisteme de bolte


Expertizã - Consultanþã - Teste laborator construcþii

Oferta de Servicii furnizate cuprinde:1. Expertizare tehnicã, Consultanþã ºi inginerie, Arhitecturã ºi

Proiectare, Testãri in situ de construcþii ºi cãi de comunicaþii ºiLaborator grad II autorizat ISC pe domeniile:

GTF - Geotehnicã ºi teren de fundare;MBM - Materiale pentru betoane ºi mortare;BBABP - Beton, beton armat, beton precomprimat;ANCFD - Agregate naturale pentru lucrãri de CF ºi drumuri;MD - Materiale pentru drumuri;D - Drumuri;HITIF - Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice;VNCEC - Verificãri nedistructive ºi a comportãrii în exploatare a

construcþiilor;2. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice ºi

Impact de mediu, Foraje pentru apã, foraje de observaþie nivelhidrostatic ºi epuismente pentru construcþii ºi cãi de comuni-caþii – Drumuri, Cãi Ferate, Poduri, Lucrãri de artã, Construcþiicivile ºi industriale;

3. Servicii de Arhitecturã – PUZ, PUD, CU, PAC, PTh+DDE;4. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comunicaþii - dru-

muri ºi cãi ferate.

EURO QUALITY TEST pune la dispoziþia beneficiarilorserviciilor sale personal competent / recunoscut / atestat /autorizat de:

• ISC - ªef laborator ºi ªefi Profile;• MLPAT(MLPTL) - Diriginþi/Inspectori de ªantier, AQ, CQ,

Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe domeniile Af, A1,A2, A3, A4, B2, B3, D;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

EURO QUALITY TEST are documentat, implementat ºicertificat un Sistem de management integrat conform stan-dardelor SR EN ISO 9000:2008 - Calitate, 14000:2005 - Mediuºi OHSAS 18001:2008 – Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã,iar pentru Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI17025:2005.

EURO QUALITY TEST este membrã a asociaþiilor profesionale:• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a

Construcþiilor;• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri din România;• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii;• AICPS - Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri;• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii;• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica Solului ºi

Inginerie Geotehnicã;• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a Inginerilor

Geotehnicieni.

Beneficiarii serviciilor noastre ºi proiectele realizate inte-gral de noi, în care am fost parteneri sau la care am fost coop-taþi ca proiectanþi de specialitate:

1. Servicii de consultanþã tehnicã de specialitate ºiexecutarea de încercãri ºi verificãri de laborator pentru:

• COMPANIA NAÞIONALÃ DE INVESTIÞII – Realizareatronsoanelor experimentale cu materiale noi (PRP) în vedereaReabilitãrii infrastructurii rurale din România (Mãsura 322 UE) ºia drumurilor comunale în jud. Argeº, Caraº-Severin, Constanþa,Giurgiu ºi Gorj;

• Primãria Mãcin, jud. Tulcea - Lucrãri de reabilitare strãzi;• CONSTRUCCIONES RUBAU (Spania) - Reabilitare DN7C;• BUTAN GAZ - Staþie de îmbuteliere gaz lichefiat jud. Dâm-

boviþa - platforme, construcþii tehnologice ºi racorduri la DN ºi la CF;• KASSIANOS DEVELOPMENTS – Parc industrial Bucureºti Vest;

2. Studii geotehnice, hidrogeologice, expertize tehnice,proiectare ºi verificare proiectare pentru:

• Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului - Studiigeotehnice, Expertize tehnice ºi Studii de fezabilitate Reabili-tare infrastructurã ruralã - drumuri, poduri ºi podeþe, Mãsura322 UE în judeþele Bistriþa Nãsãud, Braºov, Buzãu, Dâmboviþa,Galaþi, Harghita, Ialomiþa, Mureº, Prahova, Teleorman, Tulcea;

• CNADNR – DRDP Bucureºti - Studii geotehnice, Elimi-narea efectelor inundaþiilor pe DN1 Comarnic - Sinaia, Podeþe– Posada;

• CNADNR – DRDP Iaºi - Studii geotehnice, Eliminareaefectelor inundaþiilor pe DN17A Moldoviþa - Suceviþa, km 37-41;

• CNADNR – DRDP Braºov – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri ºi podeþe DN7A Predeal – Zãrneºti - ªercaia;

• Primãria municipiului Braºov - Studiu geotehnic, Reabi-litare Pasaj rutier – Calea Fãgãraºului pe DN 1 peste CF Braºov- Râºnov;

• Consiliul Judeþean Mureº – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri DJ106 Apold – Sighiºoara;

• Primãria Bãile Herculane, jud. Caraº Severin - Expertizetehnice, Studii geotehnice în vederea realizãrii DALI, PTh, ºiDE pentru obiectivul „Reabilitare ºi modernizare Strãzi, Poduriºi Parc Central Bãile Herculane“;

• Primãria Sector 2 Bucureºti ºi Primãria Alexandria, jud.Teleorman - Expertize tehnice în vederea Reabilitãrii termice ablocurilor de locuit;

• Primãria Panciu, jud. Vrancea - Studiu geotehnic ºiExpertizã tehnicã în vederea realizãrii DALI, PTh ºi DE pentruobiectivul „Amenajarea spaþiilor necesare funcþionãrii Labora-torului de imagisticã medicalã ºi dotarea cu tomograf a ambu-latoriului spitalului Panciu;

• Consiliul Judeþean Teleorman - Studii geotehnice,Expertizã tehnicã ºi Studii de fezabilitate / Proiecte tehnicepentru Proiecte de Reabilitare infrastructurã ruralã - drumuri,reþele edilitare de apã ºi canal în 6 comune;

• COSMOTE ROMANIAN MOBILE TELECOMMUNICA-TIONS - Expertize tehnice privind starea actualã a 60 site-uriGSM (Staþie fixã pentru telefonie mobilã) din jud. Satu Mare,Harghita, Covasna, Braºov, Dâmboviþa ºi Argeº;

• ROMPETROL DOWNSTREAM – Expertize tehnice StaþiiLITRO de distribuþie carburanþi Rompetrol, pe AutostradaA2 Bucureºti - Cernavodã;

• Grupo RAYET Internaþional (Spania) - Studii geotehnice,PUZ ºi Proiect tehnic pentru ansamblul din Baloteºti pentru3.000 locuinþe S+P+4E-7E;

• JV ICOP Spa (Italia) ºi Soares da Costa (Portugalia) -Studiu geotehnic, Reabilitarea ºi extinderea reþelei decanalizare ape pluviale ºi uzate din Municipiul Piteºti, jud.Argeº, zona colectorului cu microtunelul;

3. Lucrãri subtraversãri prin foraj dirijat • Primãria Dragomireºti, jud. Ilfov, Proiect de Reabilitare

infrastructurã ruralã – reþele edilitare de apã ºi canal. �

Realizarea unei investiþii de calitate, durabile ºi eficiente nu se mai poate face astãzi fãrã a apela la serviciile unorfirme de specialitate care furnizeazã activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã. Aceste exigenþe sunt cerute prindiferite reglementãri tehnice, juridice ºi economice aparþinând Uniunii Europene ºi asumate de cãtre România.

O asemenea firmã prezentã de mai mult timp în Revista Construcþiilor este EURO QUALITY TEST SRL Bucureºti.

drd. ing. dipl. Gabriel TRIF - Administrator EQTdrd. ing. ec. dipl. Daniela TRIF - Director EQT


Protecþia blocurilor de rocãcu plase din sârmã spiralatã

ing. Daniel FLUM - Rüegger&Flum AG, St. Gallen, Elveþiaing. Armin RODUNER, ing. Marius BUCUR, ing. George CORBESCU - Geobrugg AG Geohazard Solutions

Sistemele flexibile din plase decabluri constituie, frecvent, soluþiiinteresante ºi economice pentrudiferite aplicaþii. Utilizate adesea întrecut sau încã în uz, sunt plaselepãtrate sau dreptunghiulare dincabluri împletite, cu un diametru, înmod normal, de 8 - 10 mm, fixate lanoduri cu cleme în formã de crucesau cu bobine de sârmã. Pentru aborda zona marginalã, este folosit,uneori, un cablu perimetral mai gros.

Un exemplu reprezentativ alacestui tip de sistem îl constituie sis-temul PENTIFIX®. Caroiajul ancoreloreste determinat de mãrimea ºi degeometria panourilor. Acest lucruface dificilã adaptarea ºi optimizareaancorajului specific fiecãrui proiectîn parte. Asemenea tipuri de sistemeau fost folosite la protejarea ver-sanþilor alteraþi. S-a acceptat defor-marea sistemului de protecþie.Suplimentar, pentru a lãrgi gama deaplicare a plaselor flexibile dincabluri, acestea sunt folosite adeseapentru protecþia blocurilor indivi-duale de rocã, ce pot pune în pericoloamenii sau infrastructura.

Având la bazã inovaþii tehnologicede materiale, a fost posibilã înlo-cuirea cablurilor de 0,8 – 1,0 mmgrosime cu sârmã împletitã, staticechivalentã, cu diametrul firului de

3,0 – 4,0 mm. Mai mult, procesul deproducþie a fost optimizat, astfel cãplasele pot fi produse automatizatsub formã de role, ceea ce a influ-enþat decisiv montajul. Anterior,panourile erau instalate separat ºifixate în ancore distribuite în zona decolþ a plasei. Acum, plase de 3,5 mlãþime pot fi dispuse raþional, subformã de role de pânã la 20 mlungime.

Conectarea panourilor de plasãse realizeazã prin cuple. Acesteplase pot îmbrãca, în mod optim,suprafeþele de rocã, folosind plãci deancoraj simple. Împreunã cu pro-tecþia anticorozivã care, de aseme-nea, s-a îmbunãtãþit mult, probabilcel mai important aspect este liberaalegere a poziþionãrii ancorelor,poziþionare care permite o adaptareoptimã a ancorajului, conform situ-aþiei specifice proiectului, ceea ce

are o influenþã beneficã asupra com-portamentului sistemului de pro-tecþie. Aceasta a constituit un pasimportant în istoria plaselor dincabluri.

Datoritã libertãþii în poziþionareaancorajelor, de exemplu, fixareaunui bloc puternic alterat poate fifãcutã în mod optim perimetral ºi cuajutorul unei plase ancorate. În acestcaz, optim înseamnã utilizarea unuinumãr cât mai mic de ancore astfelîncât blocul de piatrã sã aibã odeplasare maximã admisã ºi sub ununghi anume. Sunt cerinþe specifi-cate prin proiect, presupunând cãblocul nu poate fi stabilizat direct cutije de ancoraj sau ancore.

Reprezentativ pentru acest nougen de protecþie a blocurilor de rocã,îndeplinind cerinþa unei dispunerilibere a tijelor de ancoraj, este sis-temul SPIDER® de fixare a blocurilor.

Urmeazã o descriere a conceptu-lui care stã la baza testului la scarãmare efectuat în teren, rezultateleunui test realizat, oferit ca exempluºi determinarea variabilelor influ-ente. În final, sunt prezentate infor-maþiile dobândite ºi concluziilefinale. Testele efectuate în teren lascarã mare au fost realizate încadrul unui proiect comun de cer-cetare al Geobrugg AG, avizat de

Sistemele flexibile din plase de cabluri au fost utilizate în regiuni alpine, timp de decenii, pentru prote-jarea versanþilor de rocã împotriva blocurilor instabile sau a maselor de rocã predispuse la desprindere.Configuraþia mãsurilor de protecþie s-a bazat adesea pe anii de experienþã ai specialiºtilor individuali. S-asimþit lipsa unor concepte de dimensionare adecvate sau, pe de altã parte, au fost folosite modele extremde simplificate.

Pentru a înþelege mai bine modul de lucru al plaselor flexibile realizate din cabluri ºi modul lor de inter-acþiune cu tijele de ancoraj, pentru a analiza distribuþia de forþe ºi pentru a investiga influenþa dinamicã, aufost realizate teste amãnunþite în Felsber, lângã localitatea Chur din Elveþia.

Lucrarea de faþã concentreazã informaþiile ºi concluziile obþinute pentru aplicarea plaselor flexibile dincabluri, ancorate cu tije de ancoraj sau ancore pentru rocã.

Fig. 1: Cariera Lochezen, Walenstadt, Elveþia


Rüegger&Flum AG, Centrul alpSpentru Riscuri Naturale ºi Manage-ment de Risc ºi Universitatea dinInnsbruck.

CONCEPTUL TESTULUIScopul testelor la scarã mare,

efectuate în teren, a fost acela de ainvestiga, în cele mai realiste con-diþii, comportamentul sistemului defixare a blocurilor de piatrã, interac-þiunea dintre componentele sistemu-lui, direcþia ºi de asemenea, nivelulforþelor transferate din blocul insta-bil, prin plasã, cãtre punctele deancoraj, într-un test la scara de 1:1,în diferite condiþii de contur. În acestscop, a fost identificat un teren idealpentru încercãri, la baza masivuluiCalanda, în districtul Felsberg, lavest de Chur, Grisons, Elveþia, carea fost accesibil vehiculelor de trans-port ºi a îndeplinit cerinþele de sigu-ranþa muncii.

Graþie suportului oferit de comu-nitatea localã ºi unui contractantlocal, instalaþia de testare a fostrapid montatã iar echipamentulnecesar suplimentar pus la dispo-ziþie fãrã probleme. Aceasta a presu-pus realizarea unei niºe în formã deU, deschisã la bazã. Suprafaþa dealunecare a fãcut un unghi de aproxi-mativ 550 cu orizontala. În aceastãzonã, grosimea stratului de calcarmasiv este de aproximativ 0,4 m ºicorespunde grosimii fâºiei îndepãr-tate pentru realizarea niºei.

Formaþiunile carbonatate aparþinpãturii Elveþiene ºi au suferit înclinãriabrupte din cauza procesului de

cutare a muntelui. Lãþimea niºei estede aproximativ 2,5 m la partea supe-rioarã ºi se evazeazã pânã la 4,0 mla bazã. Lungimea ei este de aproxi-mativ 3,5 m.

Pentru ancorarea plasei, au fostinstalate, pe toate cele patru laturi,câte trei tije de ancoraj tip GEWID = 28 mm. Suplimentar, în interiorulniºei au fost instalate alte douãancore. Acest aranjament permitetestarea, luând în considerare dife-rite configuraþii ale tijelor de ancoraj.A fost, de asemenea, posibilãmontarea unui cablu lateral la parteasuperioarã ºi inferioarã, prins înancore din cablu spiralat. Ancoreleau fost dispuse la aproximativ 1,0 mdistanþã între ele. Figura 3 prezintãdispunerea ancorelor.

Pentru a permite efectuareatestelor în cele mai naturale condiþii,a fost folosit un bloc, din cariera depiatrã din apropiere, de formã maimult sau mai puþin cubicã, a cãruirugozitate corespunde cu cea a rociidin zona în care s-au realizat testele.Greutatea blocului a fost de 1,160 kg.La capãtul blocului de piatrã s-aufixat, prin cimentare, douã urechirealizate din fier beton îndoit.Aceasta a permis suspendarea ºimanipularea blocului cu ajutorul unuicablu de macara (Habegger).

Deplasarea blocului a fost mãsu-ratã prin intermediul unui cablu detracþiune, cu un potenþiometru acãrui deplasare maximã mãsurabilãeste de 1,5 m. Pentru a înregistraforþele transferate prin intermediulplasei cãtre diferitele puncte deancoraj s-au folosit plãci speciale dinaluminiu. Astfel, a fost posibilãadaptarea optimã a acestora lacondiþiile testului. Suplimentar înre-gistrãrii electronice a forþelor, înainteºi dupã test, au fost înregistraþi ºivectorii de direcþie, ceea ce a permisdeterminarea, într-un mod cât mairealistic, a comportamentului plaseiºi cablurilor perimetrale faþã deancoraje. Un alt test a presupusalunecarea bruscã a blocului.Aceasta s-a realizat cu o funie decânepã care, datoritã frecãrii, caurmare a utilizãrii unui sistem descripeþi, a fost eliberatã manual.

TESTE ÎN TEREN LA SCARÃ EXTINSÃS-au realizat un total de 29 de

teste, cu 7 configuraþii diferite ale anco-rajelor. Prezenta lucrare analizeazã

Fig. 2: Niºa ºi dispunerea ancorajului

Fig. 4: Începutul testului 20

Fig. 5: La sfârºitul testuluiFig. 3: Sistemul în ansamblu fãrã cablu perimetral



un singur exemplu, testul 20 cu o

dispunere în V (fig. 6).

În cadrul testului 20, s-au utilizat

cabluri de 14 mm, fixate lateral sus

ºi jos în ancore din cablu spiralat

având D = 14,5 mm (punctele de

ancoraj 13 - 16). Pe lângã cablul

perimetral, plasa este fixatã, sus ºi

jos, în alte câte douã ancore. Plasa

este prinsã, de asemenea, pe laturi

în alte câte douã ancore. Spredeosebire de testele fãrã cabluriperimetrale, în cadrul testului 20,prin intermediul cablurilor superioareºi inferioare au fost transferate forþecerte. Aceasta permite o analizã maicomplexã a transferului de forþe.

În tabelul 1 sunt prezentateforþele rezultate ca urmare a acþiuniidinamice maxime (valorile maxime)împreunã cu forþele reziduale cores-punzãtoare. Forþele Su ºi So men-þionate în figura 7 corespund forþelordin cablurile superioare ºi inferioarede bordaj.

Distanþa de accelerare a fostdestul de lungã, 1.050 mm. Aceastaa influenþat, în mod direct, vitezamaximã ºi acceleraþia.

În cadrul testului 20, au fost mã-surate urmãtoarele valori maxime:

• viteza maximã = 2,30 m/s• acceleraþia maximã = + 6,42 m/s2

• întârzierea maximã = - 15,67 m/s2

Datoritã dispunerii cablurilor peri-metrale, sistemul de protecþie a avutun comportament mai rigid.

Faptul cã în cadrul testului 20,cele douã ancoraje laterale au con-tribuit ºi ele la transferul forþei, a avutde asemenea o influenþã asuprarigiditãþii.

Relaþia dintre forþele transferatela partea superioarã din totalulforþelor direcþionate în jos duce la unη = 0,52 – 0,64. Pe de altã parte,ancorajele laterale au o influenþã deζ = 0,52 – 0,61.

Dacã vom compara forþele obþi-nute prin calcul static cu valoriledinamice mãsurate, coeficientulrezultat este KDS = 2,3 – 2,7. Intere-sant este cã coeficientul KRS esteaproape 1. Aceasta înseamnã cã, prindispunerea cablurilor de suport,blocul de piatrã este mai puþin fixat,sistemul având un comportamentmai mult elastic. În acest caz, forþelereziduale pot fi estimate cu o acu-rateþe suficientã din consideraþii sim-ple de echilibru.

Fig. 6: Vedere de ansamblu ºi dispunerea în V

Fig. 7: Forþele înregistrate în ancoraje

Fig. 8: Forþele maxime ºi cele reziduale sub formã graficã



CUNOªTINÞE DOBÂNDITEªI CONCLUZII PENTRU PRACTICÃTestele din teren, efectuate la

scarã mare, au arãtat aplicareapracticã a plaselor din cabluri, cumeste sistemul SPIDER®, destinat

protecþiei blocurilor de piatrã. Maimult, seria de teste a permis deter-minarea, în funcþie de dispunereaancorajelor, a direcþiilor ºi modulelorvectorilor forþei. Distanþa pe careblocul de piatrã a accelerat a avut un

rol important. Testele au condus laurmãtoarele concluzii pentru practicã:

• Dacã forþele determinate de unbloc instabil sunt calculate doar dinconsiderente statice pe baza con-diþiilor de echilibru, uneori forþele dinancoraje pot fi mult subestimate.Dupã cum au arãtat testele, caurmare a influenþei dinamice forþelesunt mai mari cu 1,5 – 2,5 sau chiarmai mult decât cele static determi-nate. Drept urmare, în cazul dimen-sionãrii sistemelor flexibile deprotecþie ºi de fixare a blocurilor, tre-buie luat în considerare factoruldinamic KDS.

• În principiu, forþele tind sã fietransferate cãtre partea superioarã.Coeficientul η, care exprimã relaþiadintre forþele dezvoltate la parteasuperioarã ºi cele de la partea infe-rioarã depinde de modul de îmbrã-care al blocului cu plasã din cabluriºi de instalarea sau nu de cabluriperimetrale.

• Testele din teren, la scarã mare,au arãtat cã atunci când pentrufixarea blocurilor individuale depiatrã se utilizeazã o plasã cu ochiurimai mari, trebuie instalate cabluriperimetrale la partea superioarã ºiinferioarã ºi acolo unde este posibilºi lateral. Aceasta poate îmbunãtãþi,semnificativ, comportamentul sis-temului.

• Pentru dimensionarea sistemelorflexibile de protecþie a blocurilor,poate fi folosit un model simplu,având la bazã consideraþia de echili-bru. Este obligatorie adaptarea lacondiþiile locale, specifice fiecãruiproiect în parte, a factorilor ce inter-vin ºi a efectului dinamic.

BIBLIOGRAFIE1. RÜEGGER R., FLUM D. Eine

neue Generation von Spiralseilnet-zen zur Sicherung von Felsboschungen- Versuche, Bemessung, Anwendung-sbeispiele. Academia Tehnicã Esslin-gen, al 6-lea Colocviu: Lucrãri în solºi rocã, Ostfildern, Germania. (2008). �

Tabelul 1: Acþiuni dinamice, forþe reziduale

Tabelul 2: Forþele determinate static ºi relaþiile dintre ele


Utilizarea incluziunilor din betonpentru îmbunãtãþirea terenului de fundare

prof. univ. dr. ing. Romeo CIORTAN - Universitatea „Ovidius“ Constanþa, Facultatea de Construcþiiprof. univ. dr. ing. Sanda MANEA - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,

Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþiiing. G. TSITSAS - SC Edrasis

ing. Lorand SATA - SC Soletanche Bachy România

SCOPUL ÎMBUNÃTÃÞIRII TERENULUIScopul principal al îmbunãtãþirii

terenului de fundare este acela de aîndeplini, în acelaºi timp, o serie decerinþe:

• anularea caracterului colapsibilal depozitelor loessoide (dupã caz);

• îndeplinirea condiþiilor privindverificarea stãrii limitã de exploatare(SLE) ºi a stãrii limitã ultime (SLU);

• asigurarea unei valori accep-tabile a tasãrii generale ºi a celeidiferenþiate;

• asigurarea rezistenþei în condiþiiseismice.

Pentru aceasta este necesar sãfie prevãzutã ranforsarea terenului cuo reþea de incluziuni verticale. Întreradierul structurii ºi terenul consolidatse executã, de regulã, un strat detransfer, pentru asigurarea repartiþieisolicitãrilor transmise de construcþieºi conlucrarea incluziunilor.

Modulul de elasticitate echivalental terenului îmbunãtãþit depinde decaracteristicile geotehnice ale tere-nului, inclusiv ale celui de sub nivelulinferior al incluziunilor, de dispune-rea, materialul, lungimea ºi mãrimeasecþiunii transversale a incluziunilor,de valoarea coeficientului Poisson etc.

Calculele teoretice, experimentã-rile ºi verificãrile efectuate pentrusoluþia cu incluziuni de beton au arã-tat cã se poate produce o creºtere amodulului de elasticitate iniþial alterenului, rezultând un modul deelasticitate mai bun cu pânã la 10 ori(modul de elasticitate echivalent).

Pentru a obþine valorile de calculvor fi aplicaþi o serie de coeficienþiparþiali, prin care se va þine seamade influenþa factorilor arãtaþi mai sus.

Deformabilitatea globalã a terenu-lui este mai redusã, favorizând astfelstructura. Aceastã soluþie are o largãaplicabilitate pentru diverse con-strucþii (fig. 1).

TIPUL INCLUZIUNILOR RIGIDEIncluziunile se realizeazã prin

forare cu îndesare ºi se utilizeazãbetonul simplu de clasã min. C 12/25.

Secþiunea este circularã, cu diame-trul minim de 30,0 cm iar cel maximde 60,0 cm.

Au fost aplicate douã soluþii:• cu secþiune constantã (fig. 2)• cu secþiune profilatã, tip Screwsol

(fig. 3)Prima soluþie este avantajoasã în

special în cazul în care incluziunile

Realizarea unor construcþii pe terenuri cu capacitate portantã redusã, subconsolidate, necesitãîmbunãtãþirea acestora pentru a putea fi preluate solicitãrile transmise, cu deformaþii compatibile cu struc-tura. În acest scop, au fost utilizate incluziuni rigide, sub forma unor piloþi din beton simplu dispuºi dupãun anumit caroiaj, prevãzând la partea superioarã un strat de transfer, granular sau din loess stabilizat.

Se urmãreºte, în principal, ca sarcina datã de construcþie sã fie transmisã în adâncime, la un teren cucapacitate portantã corespunzãtoare. Pentru a spori eficienþa lucrãrii se poate prevedea ca piloþii de con-solidare sã fie utilizaþi ºi ca piloþi termici.

Fig. 1: Domenii de aplicare a consolidãrii terenului cu incluziuni

Tabelul 1: Utilizarea incluziunilor rigide (exemple lucrãri executate)


pãtrund într-un strat cu capacitateportantã ridicatã.

În cea de a doua soluþie, tronso-nul central are o serie de nervuri cuînãlþimea de 6,0 cm - 8,5 cm, dispusela un interval de 25,0 cm - 35,0 cm.Prin aceasta se obþine o mai bunãconlucrare cu terenul, la care „fre-carea“ este datã ºi de forfecareamaterialului dintre nervuri.

Avantajul unui asemenea tip depilot este evident atunci când forþade frecare are o pondere însemnatãcomparativ cu cea pe bazã.

Este necesar ca NormativulNP 123-2010 privind fundarea geo-tehnicã a fundaþiilor pe piloþi sã pre-vadã coeficienþi parþiali de siguranþãadaptaþi tipului de pilot cu nervuri.

LUCRÃRI EXECUTATEPentru consolidarea terenului de

fundare în aceastã soluþie au fostdeja executate sau se aflã în curs derealizare lucrãri care cuprind peste51.000 buc., respectiv cca. 695.000 mlde incluziuni rigide (tabelul 1).

Parcuri eolienePentru asigurarea stabilitãþii struc-

turii unei turbine eoliene a fost pre-vãzut un radier din beton armat, deregulã circular sau octogonal, cudiametrul de cca. 16 m pânã la 22,0 mîn funcþie de teren ºi puterea turbineieoliene. Grosimea maximã a radie-rului, în zona centralã, este de 3,0 m- 3,7 m, iar cea minimã la marginede 1,0 m - 1,5 m.

Acest radier este fundat direct peterenul consolidat cu 100 - 150 deincluziuni din beton simplu de clasãmin. C 16/20 ºi diametrul de 0,35 m -0,4 m, fiecãreia revenindu-i max.4,0 m2 (fig. 4).

Bazinele staþiilor de epurare(Brãila, Galaþi)

Soluþia tehnicã prevede fundareadirectã a radierelor bazinelor, cusuprafeþe de pânã la 3.000 mp ºiconsolidarea terenului cu incluziunirigide din beton φ 40 cm de clasãmin. C 12/16, dispuse într-o reþeatriunghiularã cu latura de 2,2 m.Lungimea maximã a incluziunilor afost de 23,5 m.

La unele staþii de epurare s-aadoptat, din motive tehnologice,diametrul incluziunii de 60,0 cm.

Rezervoare (Fundulea)Terenul de sub rezervoarele de

petrol cu diametrul de 12,0 m a fostconsolidat cu incluziuni avânddiametrul de 0,4 m ºi lungimea decca. 17,0 m (fig. 5).

Fig. 2: Incluziune cu secþiune constantã

Fig. 3: Incluziuni cu secþiune profilatã (cu nervuri). a. Incluziunea dezvelitã ºi acþiunea forþelor;b. secþiune printr-o incluziune (pilot); c. realizarea conlucrãrii cu terenul



Hale comerciale(Brãila, Nãvodari)

La acestea s-a prevãzut ca pen-tru fundarea stâlpilor sã se executeincluziuni din beton simplu, soli-darizate la partea superioarã cu unstrat de transfer. ªi în aceste cazuridiametrul incluziunilor a fost de 0,36 m- 0,40 m (fig. 6).

Pardoseli ale halelor(Brãila, Topoloveni, Galaþi)

La hale se constatã cã tasareapardoselilor este neuniformã. Valo-rile minime se înregistreazã lângãstâlpi, la care au fost luate mãsuripentru reducerea la maximum atasãrilor, iar cele maxime, spre cen-tru. Tasãrile diferenþiate pot crea difi-cultãþi în circulaþia utilajelor deaprovizionare.

În scopul diminuãrii tasãrilor (fig. 7)a fost necesar sã fie îmbunãtãþitecaracteristicile terenului utilizând înacest scop incluziuni din beton sim-plu φ 40 cm dispuse într-o reþea tri-unghiularã. Suprafaþa de teren carerevine unei incluziuni a variat între2,5 m2 ºi 3,5 m2 (fig. 8). În cazulfundãrii pe radier general, s-a pre-vãzut, în acelaºi mod, consolidareageneralã a terenului, inclusiv a celuide sub stâlpi.

EXECUÞIA INCLUZIUNILOR RIGIDEExecuþia incluziunilor rigide pre-

supune adoptarea unei tehnologiicare sã producã îndesarea terenuluiadiacent. În funcþie de condiþiile deteren, pot fi adoptate metode careutilizeazã vibrarea sau forarea cuîndesare ºi apoi umplerea cu beton.

Pentru realizarea forajului sefoloseºte un burghiu (fig. 9) careavanseazã prin îndesarea lateralã aterenului, ceea ce conduce lacreºterea capacitãþii portante aacestuia, la reducerea porozitãþii ºi apotenþialului colapsibil. Utilajul deforat are un moment de torsiune ridi-cat ºi o mare forþã de apãsare, ceeace asigurã avansarea pânã laadâncimea de 40,0 m. Un efect si-milar se obþine ºi în cazul vibrãrii. Înacest caz, gaura este obþinutã prinintroducerea în teren, prin vibrare, aunui tub metalic provizoriu, în carese toarnã betonul (fig. 10).

Betonul se introduce prin centrulburghiului cu o presiune scãzutã, iarprin retragerea controlatã a acestuiase umple spaþiul liber, sau prinmetoda pâlniei ridicãtoare aplicatã încazul vibrãrii.

STRATUL DE TRANSFERA ÎNCÃRCÃRILOR

Pentru a asigura transmitereasarcinilor la incluziuni ºi conlucrarealor, este necesar sã se execute lapartea superioarã a acestora unstrat de transfer (fig. 11). Acestapoate fi realizat din:

• material granular (piatrã spartãsau balast), care prin compactarepoate sã atingã moduli de defor-maþie Eν2 de 50 - 100 MPa. Cerinþatehnicã este aceea de a obþine ungrad de compactare de min. 98%Proctor modificat ºi raport Eν2 / Eν1 < 2.Stratul granular poate fi armat cugeogrile, în funcþie de distanþa întreincluziuni ºi natura terenului.

• loess stabilizat prin ameste-carea cu cca. 6% ciment, urmãrind

Fig. 4: Îmbunãtãþirea terenului de fundare la o turbinã eolianã

Fig. 5: Îmbunãtãþirea terenului de fundare a unor rezervoare de petrol Fig. 6: Incluziuni pentru fundarea stâlpilor



obþinerea unor caracteristici speci-fice care pentru un strat cu grosimeade 55 cm au fost: modul de defor-maþie Eν2 > 70 MPa; Eν2 / Eν1 < 2;rezistenþa la compresiune la 28 zile:3,2 MPa. Acest material este ames-tecat într-o betonierã ºi compactatcu un rulou.

Deasupra platformei de transferse prevede un strat de egalizare dinbeton C 8/10 de 10 cm grosime.

În cazul în care stratul de transferare grosimea redusã sau lipseºte,incluziunile de beton trebuie armate.

ELEMENTE DE CALCULPentru dimensionare sunt nece-

sare calcule privind incluziunile,terenul de fundare ºi stratul de trans-fer. Se verificã, astfel, urmãtoarele:

• Incluziuni: capacitatea portantãgeotehnicã; rezistenþa la flambaj;capacitatea structuralã

• Teren de fundare: capacitateaportantã a terenului îmbunãtãþit; esti-marea tasãrii

În calculele preliminare se poateconsidera cã terenul îmbunãtãþit,datoritã densitãþii distribuþiei incluzi-unilor, devine ca un bloc de fundaþiecare reazemã pe un teren ce arecapacitatea portantã corespunzã-toare.

Pentru calculul tasãrii se poateneglija aportul frecãrii pe contur al„blocului de fundare“ cu terenulînconjurãtor. Se calculeazã atâttasarea terenului cât ºi cea a incluzi-unilor ºi apoi se însumeazã.

Trebuie þinut seama cã o partedin tasare se consumã în timpul exe-cuþiei.

Fig. 7: Deformaþii posibile ale pardoselilor

Fig. 8: Îmbunãtãþirea terenului sub pardosealã

Fig. 9: Execuþia incluziunilor prin forare de îndesarea. element pentru forare; b. tehnologia de lucru; c. îndesarea terenului

a. b.

c.

Fig. 10: Tehnologie de realizare a incluziunilorprin vibrare



• Strat de transfer: grosimea plat-formei de transfer, elementele geogrilei

Se considerã cã geogrila trebuiesã preia sarcina transmisã de plat-forma de transfer, cu eforturi ºideformaþii admisibile (fig. 12).

Faza finalã a proiectãrii reflectãconlucrarea dintre incluziuni ºi teren,prin modulul de deformaþie echiva-lent al terenului îmbunãtãþit, variaþiaeforturilor verticale ºi de forfecare,rezultând deplasãrile verticale ºi ori-zontale.

TESTE IN SITUPentru verificarea elementelor

proiectate ºi realizate, trebuie pre-vãzute o serie de teste privind atâtincluziunile cât ºi platforma de transfer.

Incluziuni rigide• Încercãri privind capacitatea

portantã a incluziunilor (fig. 13)Aceasta se poate face utilizând

ca masã de reacþie chiar utilajul deforat care are greutatea de cca.1.000 KN. În urma încãrcãrii varezulta dependenþa dintre sarcinã ºitasare precum ºi evoluþia tasãrii întimp.

• Teste privind integritatea inclu-ziunilor

În acest scop vor fi prevãzuteteste sonice de integritate (TSI) princare se verificã calitatea incluziunii,respectiv dacã sunt defecte. Capulpilotului va fi lovit manual cu un cio-can în timp ce oscilaþia este înregis-tratã cu un accelerometru (fig. 14).

• Teste privind calitatea betonuluifolosit la incluziuni, în special rezis-tenþa

• Teste de calibrarePentru stabilirea parametrilor

care trebuie urmãriþi în execuþie, sevor face la început teste de calibrarepentru corelarea parametrilor cu pro-filul efectiv al terenului, cu consumulde beton ºi definirea criteriului derefuz.

• Controlul execuþiei prin dispozi-tivul de control electronic al utilajului(fig. 15)

Se urmãreºte profilul pilotului,consumul de beton, viteza de rotaþie,presiunea de pompare, energia deforare, viteza de avansare, cuplul derotaþie, forþa de apãsare.

Fig. 11: Strat de transfer. a (sus) - din balast armat cu geogrile; b (jos) - din loess stabilizat

Fig. 14: Test sonic

Fig. 15: Înregistrãri automate(profil, presiunea betonului, viteza de ridicare, presiunea, viteza de rotaþie, viteza de foraj)

Fig. 12: Solicitãri în geogrilã

Fig. 13: Tehnologie de aplicare a încãrcãriipentru testare


Stratul de transfer al sarciniiPentru verificarea calitãþii vor fi

prevãzute încercãri cu placa ºi cal-culul modulelor de deformaþie Eν1 ºiEν2. Cerinþele sunt: Eν2 > 70 MPa, iarEν2 / Eν1 < 2, care aratã o bunã com-pactare a platformei de transfer.

CONCLUZIIÎn funcþie de caracteristicile

terenului ºi ale construcþiei, se poateadopta fundarea directã consolidândterenul prin utilizarea incluziunilorrigide. Acestea prezintã urmãtoareleavantaje:

• compactarea terenului prin forarede îndesare, vibrare sau presare;

• reducerea eforturilor în terenulde fundare îmbunãtãþit, prin concen-trarea acestora în mare parte înincluziuni;

• transmiterea eforturilor la unteren cu capacitatea portantã cores-punzãtoare;

• tratarea în adâncime a stra-turilor de teren cu caracteristici geo-tehnice slabe;

• eliminarea sensibilitãþii terenuluiloessoid la prezenþa apei;

• grad mare de adaptabilitate lavariaþia de grosime a terenului;

• evitarea excavãrii terenului ºi înconsecinþã a transportului acestuiacu efecte benefice asupra mediuluiînconjurãtor;

• randamentul mediu de execuþie,relativ ridicat, de cca. 500 m/zi / utilaj,lucrându-se cca. 10 ore/zi.

Pentru conlucrarea incluziunilorºi fundarea radierului construcþieieste necesarã o platformã de trans-fer, care poate fi realizatã din mate-rial granular, cu sau fãrã armãturã,din geogrile, loess stabilizat sauchiar beton simplu, plastic, în funcþiede natura terenului, distanþa întreincluziuni etc.

Comportarea bunã a lucrãrilorfundate pe un teren îmbunãtãþit prinincluziuni a demonstrat eficienþaacestor soluþii atât din punct devedere tehnic, cât ºi tehnologic.

Pentru utilizarea incluziunilor seconsiderã cã este necesarã elabo-rarea unei norme tehnice, care sãtrateze complexitatea aspectelorprezentate în aceastã lucrare.

BIBLIOGRAFIE1. CIORTAN R., PLOMTEUX C.,

Ground improvement solution for thelargest wind farm project in Europe,Bratislava, 2010;

2. TSITSAS G., PASQUALIN K.,Ground improvement solution for theconstruction of a waste water treat-ment plant in Brãila, România, 2010;

3. BRANDL H., Energy founda-tions and other thermo-active

ground structures. Geotehnique 50nr. 2 - 2006;

4. BS 8006:1001 Code of practicefor strengthened / reinforced soilsand other fills;

5. BERTHELOT, P., º.a., Amélio-ration des sols naturals ou anthro-piques par colonnes semi-rigides: Leprocede CMC - 2009;

6. LIAUSU, PH., PEZOT, B.,Reinforcement of soft soils bymeans of controlled modulus colums- 2008;

7. Indusol, France: Améliorationdes sols par inclusions semi-rigides -2006;

8. HASANOV A. Z., Consolida-rea terenurilor loessoide prin metodaarmãrii verticale ºi recomandãripractice de utilizare (lb. rusã) - 2011;

9. COMBARIEU O., Fondationscombinées semelle pieux avec ousans liaison directe - 1990;

10. European Foundation Screwpile - Instalation and design in stiffclay - 2001;

11. BUSTAMANTE, M., Instala-tion, parameters and capacity ofscrewed piles, Gianeselli, L., 1998;

12. Proiecte: Îmbunãtãþirea carac-teristicilor geotehnice ale terenuluiutilizând incluziuni rigide. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Anatolie MARCU

S-a nãscut la 28 august 1937 în Chiºinãu.Dupã absolvirea Liceului Gheorghe ªincai din

Bucureºti, a urmat Facultatea de Construcþii Civile,Industriale ºi Agricole - Institutul de ConstrucþiiBucureºti, devenind inginer în anul 1959.

Între 1959 ºi 1964, a activat ca inginer pe ºantiereºi inginer proiectant la Institutul de Studii ºi Proiectãripentru Îmbunãtãþiri Funciare - Sectorul geotehnic.În anul 1964, a devenit asistent la Catedra de geoteh-nicã ºi fundaþii din Institutul de Construcþii, ocupând,ulterior, posturile de ºef de lucrãri, conferenþiar ºi pro-fesor.

În afara activitãþii de aplicaþii cu studenþii, a predatcursurile: Mecanica pãmânturilor ºi Fundaþii la Facul-tatea de Hidrotehnicã ºi la Facultatea de ConstrucþiiCivile, Industriale ºi Agricole. De asemenea, a predatºi cursuri de specializare aprofundatã: Fundaþii încondiþii speciale ºi Lucrãri de susþinere ºi fundaþiiadânci la Departamentul de Inginerie Civilã - Secþiafrancofonã, iar între anii 1994 - 2000, a predat cursulgeneral Fundaþii ºi cursul Fundaþii speciale la SecþiaConstrucþii a Universitãþii Transilvania Braºov.

Titlul ºtiinþific de doctor inginer l-a obþinut în anul1977, cu teza Contribuþii la studiul compresibilitãþiipãmânturilor.

Menþionãm cã, între anii 2000 - 2002, a prezentatprelegeri la Centrul de Cercetãri în Mecanica Pãmân-turilor, de la ªcoala Naþionalã de Poduri ºi ªoseleParis, privind calculul la stãri limitã în proiectare geo-tehnicã ºi particularitãþile fundãrii pe terenuri sensibilela umezire.

În activitatea de cercetare s-a axat pe modele insitu, pentru determinarea caracteristicilor pãmân-turilor (concretizatã în teza de doctorat). Modalitãþilede interpretare a încercãrilor efectuate direct pe teren(încãrcãri pe placã, penetrãri), în vederea evaluãriicorecte a tasãrilor construcþiilor, au fost confirmate demãsurãtori efectuate pe numeroase structuri date înexploatare ºi au fost incluse în STAS 3300.

La fundarea construcþiilor industriale grele peterenuri slabe (exemplu Combinatul PetrochimicMidia), în colaborare cu prof. Ion Stãnculescu, a con-tribuit la elaborarea metodei de calcul a terenurilorconsolidate cu nuclee rigide piloþi.

Din contribuþiile sale teoretice ºi practice în dome-niul proiectãrii geotehnice, amintim: perfecþionareametodelor probabilistice în domeniul calculului la stãrilimitã al terenului de fundare; încercãri la scarã mareºi metode de verificare la alunecarea pe talpã a con-strucþiilor masive etc.

Începând din anul 1980, a participat în comisiiletehnice ale Institutului Central de Cercetare, Pro-iectare ºi Directivare în Construcþii ale MinisteruluiLucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului ºi aleMinisterului Transportului, Construcþiilor ºi Turismului,privind fundarea în condiþii dificile de teren, reducereariscului seismic, elaborarea reglementãrilor tehnice îndomeniul ingineriei geotehnice etc.

Charles de Gaulle Plaza, Bucureºti


Prof. Anatolie Marcu este membru al SocietãþiiInternaþionale de Mecanica Pãmânturilor ºi InginerieGeotehnicã, participând, din anul 1992, în comiteteletehnice, la dezbaterea urmãtoarelor probleme: apli-carea conceptului stãrilor limitã în proiectarea geo-tehnicã; definirea ºi aplicarea normei europene îndomeniul proiectãrii geotehnice (Eurocod 7); utili-zarea metodelor in-situ de cercetare a terenului defundare ºi interpretarea datelor obþinute, pentruproiectarea lucrãrilor de fundaþii ºi în controlul exe-cuþiei acestor lucrãri, fiind invitat la Conferinþa Inter-naþionalã pentru Caracterizarea Geotehnicã aAmplasamentelor (Atlanta, 1998), Conferinþa Euro-peanã de Geotehnicã ºi Fundaþii (Amsterdam, 1999)ºi Simpozionul Internaþional privind îmbunãtãþireaPãmânturilor (Paris, 2004).

O altã activitate a sa se referã la elaborarea dereglementãri tehnice naþionale, fiind autorul a peste20 de reglementãri. De altfel, este preºedinteleComitetului tehnic 361: Geotehnicã, din Asociaþia deStandardizare din România.

Precizãm cã a publicat peste 90 de lucrãri îndomeniul cercetãrii ºi proiectãrii geotehnice în cãrþi,reviste ºi volumele conferinþelor naþionale ºi inter-naþionale.

Participând dupã anul 1990 ca inginer consultant,la institutele de proiectare ISPIF ºi ISPE, s-a dedicatactivitãþii de proiectare - consultanþã, rezolvând pro-bleme concrete de fundare a construcþiilor înalte cu4 - 5 niveluri subterane, structuri civile ºi industrialeamplasate pe terenuri dificile, ocupându-se de intro-ducerea tehnologiilor noi, precum: micropiloþi, piloþirealizaþi cu ºnec ºi injectare în bazã (CFA), com-pactarea de adâncime a umpluturilor. Complexitateaamplasamentelor a impus metode perfecþionate decalcul al sistemelor de fundare (considerarea conlu-crãrii între piloþi ºi radier), evaluarea efectului seismicasupra piloþilor.

A participat, ca proiectant sau consultant ºi ca veri-ficator autorizat la realizarea Complexului comercialCora - Granitul, la clãdirile înalte Charles de GaullePlaza, Bucharest Tower Center, la consolidareaPalatului de Justiþie - toate din Bucureºti, precum ºi laFabrica de Sticlã Saint Gobain din Cãlãraºi etc.

Amintim cã a participat ca expert ºi consultant pen-tru diferite firme strãine (BAUER - Germania, MenardSoltraitement ºi Saint Gobain Glass - Franþa, EDAFOS- Grecia), cu lucrãri de construcþii în România.

Adept al lucrului bine fãcut, spe-cialist cu înclinaþii spre proiectare, cuintroducerea de noutãþi tehnice, prof.Anatolie Marcu este un practicianluminat - dacã se poate afirma aºa.Un om corect, care a mers pe drumulde maximã rezistenþã.

Prin problemele abordate ca mem-bru al Societãþii Internaþionale deMecanica Pãmânturilor ºi InginerieGeotehnicã, s-a fãcut cunoscut înrândul specialiºtilor din afara þãrii, îndiverse comitete de lucru.

Contribuþiile sale de excepþie l-auimpus în rândul celor mai de seamãpersonalitãþi din istoria ºtiinþei ºitehnici româneºti în construcþii.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)Palatul de justiþie, Bucureºti

Bucharest Tower Center


Laboratoarele geotehnice -promotor al noului în lucrãrile de infrastructurã

dr. ing. A. BARARIU – director, ing. M. TEODORU – ºef laborator, geolog D. CÃLIN – adj. ºef laborator

Acþionând în acest sens, S.C. GEOSTUD S.R.L. ºi-aorganizat ºi dotat laboratorul geotehnic cu cele mai noiaparate conectate la calculator.

Acest lucru a fost posibil deoarece societatea noastrãa beneficiat de un program de finanþare nerambursabilã– Programul Operaþional Sectorial “Creºterea Com-petitivitãþii Economice” (POS-CCE) 2007-2013, care afinanþat 70% din valoarea aparatelor. S-au procurat, ast-fel, cele mai performante aparate pentru verificarea pro-prietãþilor fizico-mecanice ºi a caracteristicilor decompactare ale pãmânturilor folosite la execuþia terasa-mentelor pentru autostrãzi ºi CF.

Toate aparatele au fost proiectate ºi construite cutehnologii moderne, respectând normele europene înmaterie de siguranþã. Ele au în compunere un calculatorcu imprimantã, dotat cu un software special pentru con-trolul maºinii în timpul încercãrii, precum ºi structurareabazei de date ºi editarea rapoartelor de încercare, con-form standardelor europene.

Laboratorul de analize ºi încercãri în construcþii -profilul geotehnic a fost pus în funcþiune în anul 2012ºi este dotat cu urmãtoarele aparate:

• Aparat de compresiune monoaxialã, cu soft decalibrare, computer ºi imprimantã – specializat pentruteste de compresiune monoaxialã (foto 1).

Genereazã automat raportul de testare, conformstandardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real, repre-zentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calculator(nu numai la finalul testului ci chiar în timpul acestuia)inclusiv valorile Mv, Cv, conþinut de umiditate, raportgoluri precum ºi condiþiile iniþiale ale probei.

Soft-ul permite utilizarea mai multor unitãþi demãsurã: sistem metric, sistem internaþional ºi sistembritanic.

Are capacitatea de a rula atât teste de scurtã cât ºide lungã perioadã.

Programele naþionale privind construcþia de autostrãzi, precum ºi refacerea cãilor ferate pe Coridorul IVTransEuropean au fãcut ca lucrãrile de terasamente, ca parte intrinsecã a infrastructurii, sã ia o amploaredeosebitã. În aceste condiþii, este imperios necesar un control riguros al calitãþii pãmânturilor, atât înaintecât ºi la punerea în operã. Aceasta se poate face numai cu aparaturã modernã, capabilã sã testeze într-untimp scurt, un volum mare de probe.

Foto 1: Aparat de compresiune monoaxialãcu soft de calibrare cu computer ºi imprimantã

• Aparat triaxial complet pentru toate tipurile dedeterminãri cu computer ºi imprimantã – permiteefectuarea testelor de deformare, tasare ºi cedare apãmânturilor (foto 2).

Determinã relaþia dintre sarcina aplicatã asuprapãmântului ºi deformarea acestuia, cu scopul de a stabilirezistenþa la forfecare.

Permite evaluarea lucrãrilor de excavaþii ºi a celor cufundaþii pe piloni, proiectarea podurilor, a digurilor dinpãmânt ºi evaluarea capacitãþii portante a fundaþiilor demicã adâncime.

În versiunea “Consolidat Drenat“, permite determina-rea rezistenþei la forfecare ºi a unghiului de forfecare,

precum ºi variaþia volumetricã a probei, în timpul încãrcãriiaxiale, la pãmânturi nisipoase sau foarte permeabile.

În versiunea “Consolidat Nedrenat“, permite deter-minarea rezistenþei la forfecare ºi variaþia de volum aprobei, pânã la stabilizarea presiunii de consolidare.

Permite, de asemenea, mãsurarea presiunii inter-stiþiale, ca urmare a creºterii sarcinii axiale, la pãmânturiargiloase.

• Aparat pentru determinarea rezistenþei la forfe-care, cu o casetã cu soft ºi computer cu imprimantã– specializat pentru teste de forfecare rapidã nedrenatãºi drenatã (foto 3).

Foto 2: Aparat triaxial complet pentru toate tipurile de determinãri

Foto 3: Aparat pentru determinarea rezistenþei la forfecare cu o casetã,cu soft ºi computer cu imprimantã



Soft-ul este capabil sã lege testele individuale, pentrua genera diagrama “Coulomb Envelope“; de asemenea,permite introducerea ºi luarea în calcul a altor date,relativ la natura probelor, cum ar fi: conþinutul de umidi-tate etc.

Genereazã, automat, raportul de testare, conformstandardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real,reprezentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calcu-lator (nu numai la finalul testului ci chiar în timpul aces-tuia), inclusiv încãrcarea, forfecarea în raport cudeplasarea, inclusiv cea verticalã.


• Aparat pentru determinarea compresibilitãþii –edometru cu casetã cu soft ºi computer cu impri-mantã – specializat pentru teste de consolidare unidi-mensionalã (foto 4).

Genereazã automat raportul de testare, conformstandardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real,reprezentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calcu-lator (nu numai la finalul testului ci chiar în timpul aces-tuia), inclusiv valorile Mv, Cv, conþinut de umiditate,raport goluri, precum ºi condiþiile iniþiale ale probei.


Are capacitate de a rula atât teste de scurtã duratãcât ºi de lungã perioadã.

Are menu de “HELP “ (ajutor), care sã ghideze uti-lizatorul.

Monitorizeazã, în timp real, funcþionarea traductorilor,prin afiºarea continuã pe monitor a valorilor instantanee.

Are fiºier compatibil cu AGS (Asociaþia Geoteh-nologilor ºi Specialiºtilor geo de mediu).

• Aparat pentru determinarea indicelui californiande capacitate portantã (CBR) cu computer ºi impri-mantã (foto 5).

Referinþa: Metodologie IM/003 – 96, SR EN13286/47&BS1377 : part 4 : 1990 : Clause 7. Deter-minarea cea mai completã de laborator, care verificãcapacitatea portantã a unui material supus unui lucrumecanic controlat.

Genereazã automat raport de testare, conform stan-dardelor BS, ASTM/AASHTO ºi, în timp real, repre-zentarea graficã, direct pe imprimantã ºi pe calculator.

Metoda de lucru, pe material remaniat, în condiþii deumiditate optimã dar ºi în condiþii de imersare (96 ore)cu monitorizarea umflãrii, face ca aceastã determinaresã fie nelipsitã în strategiile de proiectare ºi execuþie aconstrucþiei de drumuri ºi CF.

Avantajele pe care le oferã folosirea acestor apa-rate sunt mari, respectiv:

• creºterea numãrului de probe care se pot determinaîntr-un anumit timp;

• creºte acurateþea încercãrilor, factorul uman fiindexclus în influenþarea rezultatelor; din acest motiv, rezul-tatele sunt foarte aproape de realitate;

• o editare graficã excepþionalã a rapoartelor deîncercare care dau nu doar rezultatul final ci ºi toateetapele încercãrii;

• permite urmãrirea comportãrii pãmânturilor, în con-diþiile reale din teren, sub acþiunea diferitelor sarcini ºiastfel se poate cuantifica modificarea stãrii de umiditateºi îndesare a pãmânturilor, cu consecinþã directã asupraproprietãþilor mecanice ºi hidrice ale pãmânturilor;

• posibilitatea efectuãrii automate a unor prelucrãristatistice privind toate caracteristicile fizico-mecanice alepãmânturilor.

Într-un cuvânt, creºte calitatea ºi productivitateaîncercãrilor.

În prezent, laboratorul este certificat de Inspecþia deStat în Construcþii, AFER cât ºi RENAR ºi angrenat înrealizarea programului naþional privind construcþia deautostrãzi, reabilitarea CF cât ºi realizarea parcuriloreoliene ºi ecologizarea depozitelor pentru deºeuri.

Personalul laboratorului are o înaltã calificare ºi obogatã experienþã în domeniu. �

Foto 5: Aparat de compresiune CBR

Foto 4: Aparat pentru determinarea compresibilitãþii edometru cu casete,soft ºi computer



Extinderea serviciilor de asistenþã tehnicãprin inaugurarea Laboratorului Regional Progresu – Bucureºti

Pentru a extinde aceste servicii,compania Holcim România a investitîn ultimele ºase luni peste 350.000 deeuro. Încercãrile de laborator stau labaza soluþiilor tehnice pe care consul-tanþii Holcim România din cadrul Cen-trului Tehnic le oferã clienþilor sãi dintoate ariile de activitate ale domeniuluiconstrucþiilor: civile ºi industriale, ele-mente prefabricate, lucrãri de infra-structurã rutierã sau feroviarã.

Centrul Tehnic dispune de labora-toare mobile prin care poate oferi asis-tenþã tehnicã chiar la locul de punereîn operã, prin verificãri ale calitãþiibetonului proaspãt sau ale betonuluiîntãrit din elementele structurale aleunei construcþii, precum ºi ale stra-turilor gata executate din componenþastructurilor rutiere.

Laboratorul Progresu este celde-al doilea centru regional deschis deHolcim România, dupã cel de la Turda,care oferã servicii similare cu cel dinBucureºti pentru zona de nord-vest aþãrii. Investiþiile pentru modernizareacelor douã laboratoare se ridicã lapeste 600.000 de euro în ultimii doi ani.

„Am investit în aceste laboratoaredin dorinþa de a oferi firmelor de con-strucþii acces la tehnologia de înaltãcalitate, pe care noi o utilizãm în modcurent, în fabricile Holcim. Ne propu-nem ca centrul din Bucureºti sã ofere

servicii pentru toate tipurile de lucrãride construcþii ºi infrastructurã care sevor deschide în perioada urmãtoare.Holcim îºi consolideazã astfel relaþiilede colaborare cu clienþii sãi dintr-o per-spectivã nouã, care nu cuprinde doardezvoltarea de produse noi, dar ºi asis-tenþã tehnicã, derularea de încercãri delaborator ºi consultanþã pentru aplicaþiiîn construcþii“, a declarat cu prilejulinaugurãrii Laboratorului regionalProgresu Rossen Papazov, directormarketing ºi vânzãri Holcim România.

Specialiºtii Laboratorului Progresuelaboreazã reþete de beton uzuale sauspeciale, optimizeazã reþetele în func-þie de aplicaþie ºi de tehnologia depunere în operã, monitorizeazã perfor-manþele materialelor componente ºiefectueazã încercãri pe probe debeton uzual sau de betoane de înaltãperformanþã.

Laboratorul Progresu efectueazãîncercãri fizico-mecanice pentru betoaneautocompactante privind capacitateade rãspândire, vâscozitatea, abilitateade trecere ºi rezistenþa la segregare aacestuia, dar ºi determinãri ale caracte-risticilor de durabilitate ale betoanelor.

Personalul Holcim, din cadrul labo-ratorului, urmãreºte calitatea struc-turilor din beton simplu ºi beton armat,prin încercãri distructive sau nedistruc-tive, precum metoda ultrasonicã deimpuls, cea de duritate superficialã ºi

cea combinatã, determinã poziþia ºiorientarea armãturii, grosimea stratu-lui de acoperire cu beton ºi monito-rizeazã evoluþia rezistenþelor betonuluiin situ, cu echipamente speciale.

Pe segmentul lucrãrilor de infra-structurã, laboratorul Holcim are posi-bilitatea de a realiza toate verificãrilecare sunt necesare pentru efectuarealucrãrilor de îmbunãtãþire ºi stabilizarea tuturor tipurilor de pãmânt (coeziveºi necoezive) ºi pentru a evalua cali-tatea lucrãrilor executate.

Holcim a investit pânã în prezent înRomânia peste 700 de milioane deeuro în implementarea celor mai bunetehnologii disponibile în unitãþile deproducþie pe care le deþine, în 2013. Înperioada viitoare Holcim România vainvesti 18 milioane de euro în lucrãride întreþinere, eficientizarea producþieiºi reducerea consumului de energie.

Holcim este, aºadar, unul dintre ceimai importanþi furnizori de ciment ºiagregate (nisip ºi pietriº), betoane ºiasfalt, dar ºi servicii aferente acestordomenii de activitate. Grupul deþineparticipaþii minoritare ºi majoritare încirca 70 de þãri, pe toate continentele. �

Holcim România, unul dintre cei mai importanþi producãtori de ciment, betoane ºi agregate, anunþã extin-derea serviciilor prin punerea în funcþiune a Laboratorului Regional Progresu, situat lângã Bucureºti.

Laboratorul este operat de Centrul Tehnic, care oferã servicii de consultanþã ºi suport tehnic de ultimãgeneraþie pentru toate aplicaþiile din domeniul construcþiilor.


Autostrãzile în RomâniaDin cartea „Constructori ai secolului XX“ - autor ing. Alexandru DOBRE

Cine ºi ce a influenþat, înbine sau în rãu, aceastã mareoportunitate pentru România:autostrãzile?

Vom începe prin a prezentafoarte sumar cã prima autostradã dinþara noastrã a fost legatã de constru-irea fabricii de autoturisme de laColibaºi - judeþul Argeº. S-a consi-derat, pe bunã dreptate, cã autotu-rismele construite în România, dupãlicenþã Renault, trebuie sã aibã ºi opistã de încercare, lucru absolutnecesar pentru proaspeþii fabricanþide la Colibaºi.

Cu toate stângãciile, inerente ori-cãrui început, autostrada Bucureºti -Piteºti a fost proiectatã la IPTANA -ºef de proiect, inginerul Chiriac Avã-danei. Cu toate criticile care s-auadus acestei autostrãzi de-a lungultimpului, de cãtre persoaneleavizate, dar mai ales de altele maipuþin avizate, apreciez cã a fost orealizare serioasã ºi a satisfãcut (ºisatisface în continuare) criterii caresunt valabile oriunde în lume:ocoleºte localitãþile, este dotatã custaþii de benzinã, cu mici restau-rante, cu posibilitãþi pentru verifi-carea presiunii în pneuri, cu bazepentru combaterea poleiului, pentrudeszãpezire ºi alte facilitãþi. Se cir-culã cu viteze de pânã la 130 km/h,dovadã cã fiecare automobilistpreferã autostrada ºi nu vechiuldrum prin satele ºi comunele dintreBucureºti ºi Piteºti.

Autostrada – mai bine zis crâm-peiul de autostradã Feteºti - Cer-navodã –, s-a construit la iniþiativaComisiei Europene, într-un programdenumit TEM - TranseuropeanMotorway. Scopul Europei era, lavremea aceea, ca autoturismele dinvest sã treacã prin Austria, Ungaria,România, sã ajungã la Constanþa ºide aici, pe ferry-boat-uri speciale, sãajungã în Orientul Mijlociu, la portul

Trabzon. România avea, deci, anga-jamente internaþionale, de care, înparte, s-a achitat oarecum la timp ºiîn condiþii rezonabile de calitate, cureferire, în special, la complexul depoduri de cale feratã ºi ºosea pestebraþul Borcea, ºi peste Dunãre laCernavodã.

În toamna lui 1987, când aces-te lucrãri erau aproape pe termi-nate, s-au fãcut pregãtiri foarteserioase de a prezenta spre apro-bare la conducerea superioarã departid ºi de stat, deci la NicolaeCeauºescu, proiectul de continuarea autostrãzii dinspre Feteºti pânã laBucureºti, aºa cum era prevãzut înangajamentul TEM.

Nicolae Ceauºescu nu mai vroiasã audã de autostrãzi

În partea scrisã a proiectului, înmemoriul justificativ tehnico-eco-nomic, se fãcea, mai întâi, o trimiterela angajamentul pentru TEM, la trafi-cul foarte mare de autoturisme, maiales în timpul verii, la traficul feroviarfoarte intens, în special cu minereu,pentru marile combinate de la Hune-doara ºi Cãlan, dar ºi pentru expor-tul îngrãºãmintelor chimice de laTârgu Mureº, Arad, Craiova. Un altargument foarte serios era acela cãse va folosi dotarea autohtonã în uti-laje de excavaþii, compactare, maca-rale, staþii de sortare a agregatelorpentru beton ºi asfalt, mijloace detransport, cantine, cazare ºi cel maiimportant, forþã de muncã foartebine specializatã. Tot în ideeaprezentãrii la aprobare a acestuiproiect, s-a pregãtit un documentspecial ºi anume, o planºã coloratãîn verde, gri, galben etc. care sãgaranteze cã suprafeþele agricolescoase din circuit vor fi cele mai miciºi cã zonele adiacente vor fi reame-najate imediat ºi redate circuituluiagricol.

Vizionarea de la „Estacada“S-au fãcut multe scenarii: cine sã

prezinte aceste planuri, cine sãrãspundã la întrebãri, cine începe,

cum începe, mai întâi cu mulþumiricãtre Nicolae Ceauºescu pentru fap-tul cã podurile peste Dunãre suntmari, frumoase, unicat în Europa,meritul total fiind al sãu.

În ziua prezentãrii la sediul CC alPCR, într-un loc numit „Estacada“,foarte aproape de biroul „tovarãºu-lui“, din partea MTTc s-au prezentat3 persoane: Pavel Aron - ministru,Alexandru Dobre - adjunct de mi-nistru cu probleme de construcþii ºiGheorghe Buzuloiu, director IPTANA.

Într-o atmosferã de liniºte mor-mântalã, au intrat: „tovarãºul“,„tovarãºa“, Silviu Curticeanu, ManeaMãnescu, ªtefan Bârlea ºi alþii.

„Tovarãºul“ a aruncat, în trecere,o privire spre planºele frumos prinsepe tabla specialã cu magneþi mici,dar deodatã se opreºte ºi întreabã:

– Ia ascultaþi, dragã, cât timp adurat construcþia celui de al doileapod peste Bosfor în Turcia? ...liniºte... nu rãspunde nimeni.

Pavel Aron îmi face un semn dinprivire... îmi iau inima în dinþi ºiîncep:

– Tovarãºe secretar general, vãraportez cã a durat în jur de 3 ani,3 ani ºi jumãtate.

– Trei ani ºi este vorba de un podpeste mare! ªi voi de când lucraþi lapodul ãsta? Acelaºi semn, aceleaºiemoþii, rãspund:

– Aproape 7 ani, tovarãºe secre-tar general.

– Deci, turcii au fãcut un podpeste mare în 3 ani ºi voi aþi fãcut unpod peste Dunãre în 7 ani ºi vã maiºi lãudaþi!!! Nu se poate, dragã,calea feratã a avut constructori calumea, nu ca voi... vom discuta altãdatã aceste probleme... Voi cheltuiþibanii statului... asta ºtiþi voi sãfaceþi!!!

Era sfârºitul oricãrei discuþiidespre autostrãzi în România…

A plecat imediat cu toatã suita.Noi trei n-am mai fost în stare sãscoatem niciun cuvânt, ne-amstrâns planºele tremurând din toateîncheieturile, am plecat înapoi spre


minister, chinuiþi de acelaºi gând...când ºi cine s-a lãudat?

Dupã 30-40 minute am aflat cã,în ziarul local din Constanþa, unziarist a avut o discuþie cu directorulgeneral al CCCF, Nicolae Constanti-nescu, care spunea cã, în curând,podurile vor fi recepþionate ºi inau-gurate.

Dupã circa 6 sãptãmâni ori maimult, Mitea, responsabil cu presa lacabinetul „tovarãºului“, l-a chematpe ministrul Pavel Aron, i-a spus sãfacã o scrisoare în care sã înceapãcu autocritica... ºi, în final, sã-i invitepe „tovarãºul“ ºi „tovarãºa“ pentruinaugurare.

Inaugurarea s-a fãcut, pânã laurmã, într-o zi foarte friguroasã denoiembrie. Tot atunci s-a inaugurat ºicanalul Poarta Albã - Midia Nãvodari.

Dupã 1989, chiar din primãvaraanului 1990 au început discuþiipasionale - destul de haotice -despre autostrãzi în special, fiecarevorbitor având propriile argumente:

• unii vroiau sã construiascãautostrãzi pentru cã nu le-a construitCeauºescu;

• alþii vroiau sã construiascãautostrãzi pentru cã au fost cerute ºila Congresul XIV al PCR;

• alþii vroiau autostrãzi, în specialîn zonele mai puþin dezvoltate, argu-mentul fiind cã „autostrada aduceinvestiþii“.

La un moment dat eram pur ºisimplu sufocaþi de apostoli aiautostrãzilor din toate colþurile lumii,unii venind sã vorbeascã în numeleguvernului României, sub pretextulcã ei au primit exclusivitate pentruacest gen de investiþii.

Doi oameni aveau o altã viziune:• Mugur Isãrescu - vedea în con-

strucþia de autostrãzi un mod maieficient de cheltuire a banilorromâneºti, sau cei din credite,pornind de la ideea cã, decât sãcheltuie banii sub presiunea sindi-catelor, mai bine sã se realizezeinvestiþii în infrastructurã, investiþiicare ar fi rezolvat, în mare parte,ºi problemele sindicale: locuri demuncã ºi repornirea economiei.

• Theodor Stolojan - care avea obunã colaborare cu Mugur Isãrescu,

dar vroia sã punã ordine în astfel deinvestiþii, în sensul de a avea o legis-laþie adecvatã ºi de a gândi ºimodul de rambursare a banilor astfelinvestiþi.Raport privind aplicarea Legii 71/92ºi a HG 280/91 pentru executarea

unor lucrãriÎn scopul modernizãrii reþelei de

infrastructurã rutierã din România,Guvernul român a emis HG 947/1990prin care se aprobã programulnaþional de modernizare a drumu-rilor ºi a construcþiilor de autostrãzi,program prezentat de AdministraþiaNaþionalã a Drumurilor din cadrulMinisterului Transporturilor.

Prin aceastã Hotãrâre de Guvernse admite ca una din sursele posi-bile de finanþare a programului sã fieºi creditele provenite atât de laorganisme bancare internaþionale,de tip BIRD sau BERD, cât ºi crediteprocurate de la bãnci sau societãþicomerciale româneºti.

În vederea asigurãrii unor facili-tãþi de creditare pentru lucrãrile deautostrãzi, Parlamentul României aemis Legea nr. 71/92, care a fostpromulgatã prin Decretul prezi-denþial nr. 148/1992. Aceastã lege,pe lângã autorizarea Guvernului dea emite garanþii în favoarea AND, înscopul atragerii de credite pentrufinanþarea construcþiei de autostrãzi,prevedea ºi posibilitatea ca dobân-zile scadente, datorate pânã lapunerea în funcþiune a autostrãzilor,sã fie rambursate din încasãrileAdministraþiei Naþionale a Drumurilor.

Reþeaua de autostrãzi prevãzutãîn Legea nr. 71/92 era urmãtoarea:

- Bucureºti - Fundulea 26,5 km- Fundulea - Feteºti 107,6 km- Cernavodã - Constanþa 64,5 km- Bucureºti - Piteºti 96,0 km- Bucureºti – Giurgiu 44,0 km- Centura Bucureºti Sud 40,0 km- Piteºti - Sibiu 160,0 km- Sibiu – Deva 130,0 km- Deva – Nãdlac 170,0 km.- Bucureºti - Braºov 160,0 kmÎn total cca. 1.000 km

Încercãri de a gãsi fonduriPentru a crea posibilitatea ca, în

conformitate cu art. 2 din legea71/92, „creditele ºi celelalte cheltuieli

aferente ce se vor efectua din veni-turile realizate pe tronsoanele deautostradã puse în funcþiune ºi încompletare cu alte surse stabilite deGuvern“ este necesar ca, în preala-bil începerii execuþiei lucrãrilor deconstrucþie a reþelei de autostrãzi, sãse efectueze lucrãri pe drumurilenaþionale precum ºi de amenajare aunor puncte de control la trecereafrontierei (PCTF), care sã favorizezeatragerea traficului naþional peautostradã cât ºi o fluidizare a trafi-cului de tranzit internaþional.

Având în vedere termeneleprevãzute în Legea 71/92 pentruconstrucþia unei prime reþele auto-stradale în România, se impuneaexecutarea de urgenþã a lucrãrilorsituate pe reþeaua de drumurinaþionale. Executarea acestor lu-crãri, de pe reþeaua de drumurinaþionale, se poate finanþa prin cre-ditare purtãtoare de dobândã.

Conform prevederilor art. 2. dinLegea 71/92, „dobânzile scadentedatorate pânã la punerea în funcþi-une a autostrãzilor vor fi rambursatedin încasãrile AND“, ceea ce denotão încercare de a se crea un fond pro-priu pentru drumuri.

Una din sursele de încasãri aleAND ºi care urma sã acoperedobânzile scadente, sunt încasãrileprovenite de la PCTF-urile existenteºi care se apreciazã cu urmãtoarelevalori:

• 1992 cca. 1.500 mii. lei• 1993 cca. 2.000 mii. lei• 1994 cca. 2.500 mii. leiAvând în vedere cã Legea 71/92

prevede folosirea încasãrilor Admi-nistraþiei Naþionale a Drumurilor caunul din elementele de rambursarea dobânzilor, propunem folosireaacestor încasãri în scopul executãrii,încã din anul 1992, a lucrãrilor de flu-idizare a circulaþiei rutiere ºi atrageriiei spre reþeaua de autostrãzi.

Coridoarele europene þin contîn primul rând

de interesele marilor puteriPrin România trec coridoarele:

IV - CFR ºi ºosea, VII - Dunãrea(naval), IX - CFR ºi ºosea, Bucureºti- Chiºinãu - Kiev – Moscova.



Fiecare dintre acestea, are unpunct de plecare, un punct de desti-naþie ºi crâmpeie de legãturã carestrãbat România ºi alte þãri ale fostu-lui lagãr comunist.

Se poate afirma cã tot programuleuropean pentru dezvoltarea inte-gratã a infrastructurii rutiere, feroviareºi fluviale, a fost conceput pentrurezolvarea, cu prioritate, a intereselormarilor puteri ale continentului.

Când vorbim despre interese, nereferim la traseele pe teritoriilenaþionale ale fiecãrei þãri din UE, darºi la legãturi între capitalele þãrilorrespective, ori alte legãturi pentruinterese economice cu potenþial pen-tru materii prime.

Aºa se face cã prin România trececoridorul IX, care pleacã din Germa-nia, strãbate Cehia, Austria, Ungariaºi ajunge la graniþa cu România, laArad de unde pleacã o linie dreaptã laConstanþa, din care se desprinde oramurã prin Sofia spre Salonic.

Coridorul VII – Dunãrea senumeºte, de fapt, „Legãtura fluvialãpe Dunãre, Germania, Austria, Slo-vacia, Ungaria, Serbia, România,Bulgaria, Republica Moldova. A fostluatã în calcul ieºirea la Marea Nea-grã a þãrilor enclavate: Elveþia, Cehia,Republica Moldova.

Coridorul IX face legãtura Gre-ciei ºi Bulgariei, prin România spreRepublica Moldova, Ucraina, Belarus,Rusia, Finlanda, dar are ºi ramifi-caþii spre Moscova, Odesa, Minsk,de unde pleacã spre republicilebaltice ºi Polonia. Principalele oraºepe care le leagã sunt: Plovdiv (punctde plecare), Bucureºti, Chiºinãu,Kiev, St. Petersburg, Helsinki (punctterminus).

Finlanda este un spaþiu prioritar,aceastã þarã fiind între cele cuvechime mai mare în UE. De laHelsinki, se poate cãlãtori pe reþelelede autostrãzi ale acestei þãri.

File mai puþin ºtiutedespre Coridorul IV Paneuropean

Reporter: Desigur, nu-i puþinlucru sã vorbeºti despre revizuireatraseului Coridorului IV, gândit iniþialca o legãturã între mari capitale:Berlin - Viena - Budapesta - Bucu-reºti, cu o ramurã în direcþia:Timiºoara - Calafat - Vidin pentrutransportul auto. Pentru calea feratã,acelaºi coridor, denumit IV, tra-verseazã România de la Oradeaspre Cluj - Teiuº - Sighiºoara -Braºov - Bucureºti - Constanþa.A rãmas ºi acesta un dosar deschis?În ce fazã se gãseºte?

Alexandru Dobre: Este necesarsã explicãm cã noþiunea de coridor -cel puþin pentru România - estedestul de aproximativã, în sensul cãaceste coridoare ºi-au propus sãlege între ele capitale ºi alte oraºeprincipale. Coridorul IV strãbateoraºele: Berlin - Viena - Budapesta -Bucureºti - Sofia - Salonic - Istanbul.

Trebuie spus cã, în realitate, trafi-cul de autovehicule stabilit prinmãsurãtori ºtiinþific - elaborate (indi-catori transformaþi în ceea ce noinumim „vehicule echivalente“) aimpus revizuirea prioritãþilor înaceastã nouã etapã (2005). Rezul-tatul mãsurãtorilor recomandã exe-cuþia, mai întâi, a variantelor Arad -Deva - Orãºtie - Sighiºoara - Pre-deal - Ploieºti - Bucureºti, zone cucel mai mare volum de trafic auto.

Traficul ºi bancabilitateaReporter: Ideea este de mare

interes, mai cu seamã cã se confir-mã argumentul cel mai solid, traficul.

Coridorul paneuropean IX

Coridoarele paneuropene IV ºi VII



Alexandru Dobre: Coridoarele detransport paneuropean s-au nomi-nalizat la Creta în 1994. Coridorul IVare, de atunci, un nume ºi vizeazãlegãtura de cale feratã/ºosea întreDresda - Salonic - Istanbul. PentruRomânia, coridorul IV este însemnatcu o linie dreaptã de la Arad laConstanþa.Traseul Coridorului IV paneuropean

prin România trebuie revizuit- opinie în anul 2005 -

Informaþiile apãrute în presã,privind diluarea interesului comu-nitãþii europene pentru ramuraromâneascã a coridorului de trans-port paneuropean nr. IV, suntcorecte.

La conferinþa miniºtrilor transpor-turilor din Creta, 14-16 martie 1994s-au convenit 10 coridoare de trans-port paneuropene.

Coridorul IV are, de atunci, unnume:

• Coridorul nr. IV, Legãtura deCF/ºosea, Dresda - Salonic - Istan-bul. Acest coridor începe cu douãramificaþii în Berlin ºi Nürnberg cãtrePraga. În Arad se desparte în douãlegãturi: una merge spre sud cãtreSalonic ºi alta cãtre Constanþa laMarea Neagrã.

Pe hartã, legãtura spre Saloniceste desenatã clar: Arad - Craiova -Sofia - Salonic.

Legãtura spre Marea Neagrãeste o linie dreaptã între Arad ºiConstanþa.

Este foarte adevãrat cã, în 1994,în România s-a mers de fapt pedouã coridoare cu nr. IV ºi anume:pentru CF coridorul IV mergea pedirecþia Bucureºti - Braºov -Sighiºoara - Alba lulia - Simeria -Curtici.

Pentru ºosea, coridorul IV a fostprezentat, de cãtre partea românã,ca fiind de mai mare utilitate pedirecþia Arad - Timiºoara - Lugoj -Deva - Sibiu - Piteºti - Bucureºti -Constanþa.

Pentru coridorul IV, s-a stabilit ºio valoare de 6.120 milioane Euro, olungime de cca. 3.285 km. ºi operioadã de realizare de 15 ani, careexpira în anul 2009.

De atunci ºi pânã acum s-a rezol-vat interesul comunitãþii europene

pentru legãtura spre sud în sensulcã România ºi Bulgaria au convenitasupra amplasamentului poduluipeste Dunãre, între Calafat ºi Vidin,iar traseul de ºosea, în aceastãdirecþie, are toate condiþiile sã fiereabilitat pe tot traseul românescpânã în 2009.

În aceºti ani scurºi dupã confe-rinþa de la Creta din 1994, volumulde trafic al transportului rutier dinRomânia recomandã CORECTAREAcoridorului IV între Arad ºi Bucureºti.

De fapt, Banca Mondialã, înbroºura cu titlul „Finanþarea infra-structurii transporturilor în EuropaCentralã ºi de Est“, atenþioneazã:

• La punctul II.6 este înscris:Identificarea coridoarelor interna-þionale este una, iar luarea decizieiîn legãturã cu ce trebuie ºi ce sepoate face de-a lungul fiecãrui seg-ment al coridoarelor, este cu totulaltceva. Date fiind sumele imense debani implicate, este de o importanþãvitalã sã se adopte, de cãtre comuni-tatea internaþionalã, o poziþie respon-sabilã faþã de planificarea ºifinanþarea investiþiilor, abordareacoridoarelor în contextul prioritãþilornaþionale.

Printre altele, recomandã lapunctul II. 7:

• etapizarea investiþiei, pe bazaunor criterii economice foarte solideºi

• elaborarea unor recomandãripractice privind modalitãþile dearmonizare, la nivel naþional, a abor-dãrii coridoarelor în contextul priori-tãþii naþionale.

Ce ºtie domnul Jonathan Scheele?Ce nu ºtiu, nici acum, oficialiiMinisterului Transporturilor?

În aceeaºi lucrare a Bãncii Mon-diale, la capitolul III, Consideraþiimacroeconomice, la punctul 10, pre-cizeazã ca RIR (rata de recuperarea investiþiei) sã fie mare, pentru justi-ficarea investiþiei acum ºi nu în viitor.

La capitolul IV, pct. 19, se reco-mandã:

• stabilirea unor prioritãþi clarepentru reabilitarea ºi întreþinereadotãrilor existente ºi întocmirea unorplanuri corespunzãtoare pentru reali-zarea altora noi.

• realizarea strategiei naþionalede investiþii în domeniul transportu-lui, prin prisma unor îmbunãtãþirideosebit de selective ale capaci-tãþilor existente, cu stabilirea prio-ritãþilor pe criterii economice.

Sã nu se neglijeze întreþinereacapacitãþilor existente

La capitolul V, pct. 26, se atrageatenþia cã, la investiþiile noi, cheltu-ielile excesive ar avea consecinþecatastrofale pentru reþelele exis-tente.

Tot aici se propun rate de recu-perare a investiþiei (RIR), astfel:

• rate lucrãri noi panã la 20%;• rate lucrãri reabilitare între 30-60%;• rate lucrãri de întreþinere între

30-60%.În capitolul VII, Proiectarea ºi

evaluarea lucrãrilor, punctul 14 (IV)s-a fãcut, parcã, o fotografie a VãiiOltului. Iatã ce se recomandã:

• acolo unde traficul nu producerealmente congestii, o reabilitareadecvatã a drumului, inclusiv reface-rea îmbrãcãminþii rutiere, îmbunãtãþiriaduse punctelor negre pentru sigu-ranþa circulaþiei, precum ºi marcareaºi semnalizarea corectã pot fi sufi-ciente pentru 10 ani ºi costã de10-20 de ori mai puþin decât oautostradã.

Din cele relatate mai sus rezultãclar cã:

• Stabilirea coridoarelor, la unmoment dat, a fost influenþatã deinterese foarte clare ale þãriloreuropene - mai ales în contextulrãzboiului din Iugoslavia - interesecare acum s-au modificat destul demult.

• Se recomandã realizarea, cuprioritate, a strategiilor naþionale

• Se recomandã criterii economicefoarte riguroase (vezi valorile RIR)

• Se recomandã mare grijã pen-tru pãstrarea a ceea ce avem, grijãce trebuie manifestatã prin lucrãri deîntreþinere adevãratã (nu invenþii ca„reabilitarea primarã“, categorie delucrãri care nu se regãseºte în lim-bajul Bãncii Mondiale).



Iatã deci cã, în mod responsabil,una din cele mai mari instituþii finan-ciare ale lumii - Banca Mondialã -recomandã la cap IV, punctual 19 (IV),reanalizarea strategiei naþionale deinvestiþii în domeniul transporturilor,prin prisma unor îmbunãtãþiriideosebit de selective ale capaci-tãþilor existente, cu stabilirea priori-tãþilor pentru lucrãri noi numai pecriterii economice.

Vom reveni cu alte recomandãriale Bãncii Mondiale dar ºi cu pro-puneri de prioritãþi bazate pe criteriieconomice solide.

Iatã cã, domnul Jonathan Scheele- ºeful misiunii C.E. la Bucureºti -ºtie aceste lucruri ºi nu este dispusla compromisuri. El recomandãautostrãzi numai acolo unde traficuldepãºeºte 15.000 vehicule/zi,deoarece numai astfel de proiectesunt bancabile, în filozofia de abor-dare a Comunitãþii europene.

CONSORÞIU EUROPEANConstructorii preiau iniþiativa

Reporter: În anul 1995, aþi fostiniþiatorul a ceea ce s-a numit Con-sorþiul european pentru construcþiaºi exploatarea de autostrãzi ºi cãiferate în sistem de concesiune.Iniþiativa a fost preluatã ºi transmisãde principalele mijloace mass-mediadin România. A rãmas doar un dosardeschis ori a devenit ceea ce aþidorit?

Alexandru Dobre: Spre sfârºitulanului 1995, ARACO, destul deîngrijoratã cu problema de con-strucþii de autostrãzi, care dupã circa6 ani de negocieri, legiferãri nu audus la nimic concret, a luat pe contpropriu aceastã iniþiativã.

Firmele nominalizate în acestconsorþiu, cum ar fi: Strabag, Geiger,Contransimex, Hidroconstrucþia auparticipat la programele de reabi-litare a sistemului rutier ºi feroviardin România direct sau în diverseechipe, la licitaþii organizate deautoritãþile competente.

Iniþiativa ARACO a constituit unstimulent în sensul cã a trezit intere-sul firmelor strãine pentru infrastruc-tura din România pe de o parte, înacelaºi timp fãcându-ºi fiecare ºi obunã prezentare pe piaþa româneascã.

Prezentãm în continuare docu-mentul Consorþiu european.

În data de 14.XII.1995 s-au pusjaloanele unei societãþi concesio-nare pentru autostrãzi ºi cãi ferate înRomânia.

În acest sens, un grup de firme ºiinstituþii financiare ºi de proiectaredin Austria, Germania, Franþa ºiRomânia au semnat acordul prelimi-nar de constituire a unui consorþiupentru realizarea ºi exploatarea, însistem de concesiune, a unorautostrãzi ºi cãi ferate, stabilite caprioritare de cãtre Ministerul Trans-porturilor ºi Guvernul României.

Principalele firme care participãla iniþierea Consorþiului sunt:

• STRABAG GROUP - Germania- Austria;

• TRANSROUTE INTERNATIONAL- Franþa;

• CONTRANSIMEX SA - România;• HIDROCONSTRUCÞIA- România;• ENERGOCONSTRUCÞIA -

România;- COMPANIA DE CONSTRUCÞII

BUCUREªTI - România;- COSAR SA - România.De asemenea, ºi-au manifestat

disponibilitatea ºi interesul pentruproiect o serie de bãnci româneºtidintre care: BCR, BRD, BANC POST.

Consorþiul rãmâne deschis ºi pen-tru alþi posibili potenþiali parteneri.

Aceastã acþiune este deosebitãpentru infrastructura transporturilor,activitatea consorþiului urmând sãînceapã în cursul trimestrului 1996,odatã cu organizarea licitaþiilor decãtre organele abilitate din cadrulMinisterului Transporturilor.

Reporter: Ce soluþii întrevedeþitotuºi pentru construcþia de auto-strãzi în România?

Alexandru Dobre: La drumurinaþionale:

• Sã se stabileascã într-o legeorganicã ce trebuie fãcut în acestsector.

• Sã se facã programe pentru5 ani - adevãrate planuri cincinale.

• Sã se modernizeze ceea ceavem.

• Sã se revizuiascã proiectele,chiar ºi pentru lucrãri în derulare:autostrada Bechtel ºi autostradaComarnic - Braºov.

• Sã nu se mai vorbeascã deautostrada Bucureºti - Alexandria -Craiova. Este arhisuficient un drumexpres, pe modelul drumului Bucu-reºti - Urziceni - Buzãu - Focºani,poate cu mãrirea zonei de urgenþãcu circa 1 metru.

• Centurile de ocolire sã nu fieexecutate la profil de autostradã cipe acelaºi model Bucureºti - Buzãu.

• Între Comarnic ºi Braºov trebuieacþionat luând în consideraþie pro-punerea firmei Vinci, adicã sã seconstruiascã în aceasta fazã numaicalea l a autostrãzii (4 benzi).

În acest fel, la terminarea celor4 benzi de circulaþie, blocajele decirculaþie pentru sãrbãtori de iarnã,sãrbãtori de Paºte, sfârºituri de sãp-tãmânã vor rãmâne amintiri.

Reporter: Ce pãrere aveþi desprecontractul încheiat de Vinci în anul2010 pentru aceastã lucrare?

Alexandru Dobre: Dacã la sfâr-ºitul anului 2004 firma Vinci a propuso soluþie raþionalã, la încheierea con-tractului nou din 2010 cu guvernulRomâniei, împreunã cu firma Aktordin Grecia, au propus o variantãfoarte scumpã, cu 30 de kilometrigalerie de tunel. Nu existã nicio justi-ficare pentru o asemenea soluþiedeoarece chiar ºi o autostradã sus-pendatã ar conduce la o economiede peste 200 milioane euro faþã decosturile execuþiei unei galerii detunel.

(Va urma)



www.forum.peundemerg.ro

Iniþiatorul lui ºi în continuare, administratorul

lui, Ionuþ, care, în prima lui postare, la 20 septem-

brie 2011 scria: “Veþi gãsi aici ºtiri, noutãþi,

proiecte, planuri ºi viziuni despre tot ce þine de

mobilitate, indiferent cã se face pe uscat, apã, aer

sau spaþiu. Sunteþi invitaþi sã contribuiþi cu ºtiri,

fotografii ºi pãreri / opinii, mai mult sau mai puþin

avizate. Dacã vrei sã ne contactezi, dã-ne un e-mail

la [email protected].“ Site-ul a fost denumit

sugestiv: www.forum.peundemerg.ro.

Iar forumiºtii nu s-au lãsat prea mult aºteptaþi.

Astãzi, la mai puþin de 2 ani de la înfiinþarea lui,

site-ul numãrã mii de postãri ºi zeci de mii de

accesãri, devenind o adevãratã enciclopedie a infra-

structurii de transport din þara noastrã.

Pe cele câteva domenii sau subdomenii ale sale

puteþi gãsi informaþii despre autostrãzi, drumuri

naþionale, poduri, centuri ocolitoare ale oraºelor, cãi

ferate, porturi ºi aeroporturi ºi multe alte aspecte care

þin de infrastructura þãrii noastre, dar ºi a unor þãri

învecinate.

Se aflã pe site tot ceea ce apare în presa scrisã

sau audiovizualã cu acest subiect, informaþii despre

situaþia de pe toate ºantierele, transmise, de cele mai

multe ori, de forumiºtii din zonã, informaþii însoþite, de

cele mai multe ori, de fotografii ºi chiar imagini filmate

din avion sau elicopter.

Singurul lucru care lipseºte, dar nu din vina lor,

sunt informaþiile directe de la societãþile sau instituþiile

implicate în realizarea investiþiilor, informaþii pe care

forumiºtii le obþin cu multã greutate sau nu le obþin

deloc, ei mulþumindu-se cu cele oficiale de pe site-

urile acestor instituþii, instituþii care ar putea sã profite

de existenþa gratuitã a unui

asemenea site pentru a-ºi

face cunoscute, mai bine,

prin intermediul lui, realizãrile

ºi intenþiile.Oricum ceea ce fac aceºti

entuziaºt i meri tã toatãaprecierea.

Succes, în continuare!Cât mai multe postãri ºi

accesãri! ªi, mai ales, sãaveþi ºi sã avem parte de oinfrastructurã de transport decare sã ne bucurãm cu toþii! �

Nu spunem nicio noutate când afirmãm cã în materie de infrastructurã, în special de transport,România se aflã mult în urma þãrilor civilizate ale lumii. În aceste condiþii orice realizare, orice pasînainte, nu poate decât sã ne bucure. Iar în ultima perioadã aceºti paºi au început sã fie fãcuþi.Probabil aºa a apãrut ideea înfiinþãrii unui site care sã urmãreascã tot ce se întâmplã în materie deinfrastructurã în þara noastrã.

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi-ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, de titlularticolului, dupã cuvinte cheie etc. Deasemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0722.460.9900729.938.966

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.9570730.593.260

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

arh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanuprof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Beleaprof. univ. dr. ing. Romeo Ciortanprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Eugeniu Marchidanuprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcuing. Alexandru Damianing. Alexandru Dobreav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 94 – iulie 2013

Documents