Universitatea “Al.I.Cuza”

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

CAIET DE PRACTICĂ

Primaria Comunei Ruginoasa Judetul Iaşi

Serviciul de Contabilitate

Student :

Nr. matricol

An : II-zi Administraţie publică

CUPRINS

1. Organizarea şi funcţionarea autorităţii publice

Scurt istoric

Locul în sistemul administraţiei publice

Obiect de activitate

Organigrama

Relaţii funcţionale interne şi externe

2. Cheltuieli efectuate de instituţia publică şi eficienţa acestora

1. Organizarea şi funcţionarea autorităţii publice

1.1 Scurt istoric

Primăria comunei Ruginoasa este o autoritate locală cu putere executivă

având ca scop satisfacerea cerinţelor colectivităţii locale. Spre deosebire de primării, care

reprezintă o autoritate executivă, consiliile locale sunt autorităţi deliberative.Primăria a

fost înfiinţată în anul 1959. Ca aşezare, comuna Ruginoasa este atestată din anul 1596.

Primaria comunei Ruginoasa – respectiv Consiliul Local al comunei Ruginoasa este

înregistrată la Registrul Comerţului şi are codul fiscal 4145378 deschis la Trezoreria

Paşcani.

Primăria comunei Ruginoasa este o instituţie publică finanţată din venituri proprii şi

subvenţii de la bugetul local.

Primaria Comunei Ruginoasa este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor

Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile

Consiliului Local al comunei Ruginoasa privind aprobarea organigramei şi numărului de

posturi ale aparatului propriu de specialitate.

Primarul,Viceprimarul,Secretarul comunei Ruginoasa, împreună cu aparatul propriu

de specialitate constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită

Primaria Comunei Ruginoasa care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local al

comunei Ruginoasa şi dispoziţiile primarului comunei Ruginoasa, soluţionând

problemele curente ale colectivităţii locale.

Primarul comunei Ruginoasa este şeful administraţiei publice locale a localităţii

Ruginoasa şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi controlează,

conform art. 66(1) din Legea 215/2001.

Primarul reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale.

De asemenea, Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice a

comunei Ruginoasa, în conditiile legii.

Totodată, Primarul reprezintă localitatea Ruginoasa în relaţiile cu alte autorităţi

publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

Consiliul Local al comunei Ruginoasa reprezintă autoritatea deliberativă în cadrul

Primariei Comunei Ruginoasa.

În relaţiile dintre Consiliul Local Ruginoasa, ca autoritate deliberativă şi Primarul

comunei Ruginoasa, ca autoritate executivă nu există raporturi de subordonare.

Între Prefectul Judetului Iaşi, în calitate de reprezentant al Guvernului, Consiliul

Local al comunei Ruginoasa şi Primarul comunei Ruginoasa nu există raporturi de

subordonare.

1.2 Locul în sistemul administraţiei publice

Structura administraţiei publice desemnează atât componentele instituţionale ale

sistemului administrativ ,cât şi compartimentele funcţionale ale fiecarei instituţii.

Structura nu este identică pentru toate organele administraţiei deoarece ea este

determinată de sarcinile mari ce revin fiecareia şi care sunt diferite, după specialitatea

lor.

Prin urmare, primăria Ruginoasa face parte din administraţia publică locală.

1.3 Obiect de activitate

Legea administraţiei publice locale (Legea 215/2001) este cea care stabileşte

principalele elemente definitorii ale autonomiei locale (autonomie administrativă şi

financiară exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege) :

Primăria are ca principală atribuţie, gestionarea resurselor de care dispune comuna.

Pentru aceasta anual se elaborează şi se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli şi se

stabilesc impozitele, taxele locale şi taxele speciale;

Administraţiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă iniţiativă în toate

domeniile cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor autorităţi publice.

Primăria este instituţia publică care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi

soluţionează problemele curente ale comunităţilor umane în care funcţionează.

1.4 Organigrama

Principalele compartimente organizatorice ale Primăriei comunei Ruginoasa sunt

următoarele:

Consiliul local

Primar

Viceprimar

Autoritate tutelară, protecţie socială, relaţii cu publicul

Consilier juridic

Auditor intern

Birou stare civilă şi resurse umane

Compartimentul financiar – contabil

Consilier juridic al consiliului local

Biroul de urbanism şi agricol

Biroul buget, achiziţii publice şi informatizare

Bibliotecă

Casa de cultură

Primăria comunei Ruginoasa are 21 salariaţi din care:

demnitari (primar şi viceprimar);

3 funcţii de conducere

18 funcţii de execuţie.

Din totalul de 21 salariaţi sunt doar 12 de funcţionari publici, restul fiind cu contract

de muncă.

În cadrul primăriei comunei Ruginoasa există următoarele compartimente :

-Biroul administraţiei publice locale şi compartiment juridic, subordonat secretarului

şi care are în subordine următoarele compartimente:

o Compartiment autoritate tutelară şi protecţie socială prin care se urmăreşte

rezolvarea problemelor sociale ale membrilor comunităţii locale, aplicarea

prevederilor legii 416/2001 privind venitul minim garantat, ordonanţa 81/2003

privind ajutorul pentru încălzire, întocmeşte şi aprobă dosarele care beneficiază de

ajutor social, ajutor de urgenţă etc.; Are relaţii cu: compartimentul financiar

contabil, compartimentul juridic, compartiment resurse umane ( furnizează

numărul de persoane beneficiare de indemnizaţie de însoţitor pentru persoane cu

handicap).

o Compartiment agricol ( subordonat secretarului) – urmăreşte evidenţa terenului

intravilan şi extravilan, întocmeşte titlurile de proprietate în cazul moştenirii,

decesului etc. Acordă certificate de producător pentru persoanele producătoare de

produse agricole. Relaţii financiare cu compartimentul financiar contabil şi

urbanism.

o Starea civilă (subordonat secretarului) - eliberează certificate de naştere, deces,

căsătorie, oficiază căsătorii, ţine evidenţa statistică a locuitorilor comunităţilor;

o Birou urbanism ( subordonat viceprimarului) – acordă avize pentru construcţii,

certificate de urbanism etc.,

o Compartiment impozite şi taxe locale (viceprimar) – urmăreşte încasarea

impozitelor şi taxelor şi realizarea planului de venituri pentru asigurarea

necesarului de credite bugetare;

o Compartiment administrativ (subordonat viceprimarului) – format din femeia

de serviciu şi doi conducători auto;

o Compartiment resurse – umane şi salarizare (subordonat primarului) – ţine

evidenţa tuturor persoanelor angajate în cadrul primăriei, realizarea statelor de

plată, întocmeşte registrul cărţilor de muncă, organizează concursuri pentru

ocuparea posturilor vacante etc;

o Audit intern – realizează un control de legalitate, regularitate şi juridic asupra

activităţii tuturor celorlalte compartimente;

o Compartimentul financiar – contabil – urmăreşte evidenţa contabilă a

veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice, modul de angajare a creditelor

bugetare. În cadrul acestui compartiment este organizată execuţia bugetară.

o Biblioteca – gestionează fondul de carte;

o Camin Cultural – organizează spectacole, discoteci, baluri, serate etc.;

o Sala de sport – organizează activităţi sportive.

1.5 Relaţii funcţionale interne şi externe

Fluxul financiar al informaţiilor este dat de ordinul 1792/ 2002 privind aprobarea

normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor

instituţiilor publice.

Fluxul informaţional între compartimente :

Fig. nr 1. Fluxul informaţiilor între compartimente

1. Compartimentul de specialitate din cadrul unităţii poate iniţia un proiect de angajament

care se prezintă, sub formă scrisă şi care trebuie să respecte toate prevederile legale.

Acest angajamente se prezintă sub formă de contracte de achiziţii publice, comenzi,

convenţii, contracte de muncă, acte de control, acorduri de împrumut. Angajamentul

trebuie să aibă viza privind realitatea, regularitatea şi legalitatea prin semnătura şefului de

compartiment sau responsabilului cu achiziţii publice.

COMPARTIMENT DE SPECIALITATE

COMPARTIMENT JURIDIC

ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE

VIZA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV

COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL

2. Atestarea juridică a documentului se realizează de către compartimentul juridic prin

însuşire şi avizare.

3. Prezentarea la compartimentul financiar contabil pentru încadrarea în prevederile

legale.

4. Pentru a fi prezentat ordonatorului de credite, angajamentul trebuie să aibă şi viza de

control financiar preventiv, care presupune aprobarea angajamentului din punct de vedere

al legalităţii, regularităţii şi încadrarea în creditul bugetar aprobat.

5. Prezentarea documentului spre analiză şi aprobare de către ordonatorul principal de

credite.

În ceea ce priveşte relaţiile externe ,primăria orasului Fieni este subordonată

Consiliului Judeţean Dambovita, care este şi ordonatorul principal de credite, având ca

obiectiv analizarea modului de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin buget local şi

aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

Consiliului Judeţean Dambovita, este ordonatorul principal de credite, iar principalele

relaţii, pe linie financiară, dintre CJD şi Primaria Fieni sunt următoarele :

1 2

Fig. nr. 2. Relaţiile cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa

1. De la Consiliul Judeţean Dâmboviţa se primesc la începutul anului toate

informaţiile privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform

Legii privind bugetul de stat pentru anul în curs.

Pentru fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va

ţine cont de sumele repartizate de CJD sub forma:

1. Sume defalcate din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat (se alocă lunar,

în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit)

Consiliul Judeţean Dambovita

Primăria Fieni

pentru echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare

privind:

protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorul pentru încălzirea

locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap;

sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local;

2. Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziţia Consiliului Judeţean

pentru echilibrarea bugetelor locale;

3. Sume defalcate din cote TVA pentru:

cheltuieli personal învăţământ preuniversitar de stat( Şcoala generală

Ruginoasa cu cl. I-IX, Şcoala generală Rediu cu cl. I-VIII şi Şcoala generală

Dumbrăviţa cu cl. I-VIII);

burse şcolare(Şcoala generală Ruginoasa cu cl. I-IX, Şcoala generală Rediu cu

cl. I-VIII şi Şcoala generală Dumbrăviţa cu cl. I-VIII);

subvenţii pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei;

4. Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective privind:

retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare;

dezvoltarea sistemului energetic;

actualizarea planurilor urbanistice;

reducerea riscului seismic pentru construcţiile cu destinaţie locuinţă;

lucrări de cadastru imobiliar;

Din aceste sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, o parte sunt cu

destinaţie. De exemplu: pentru contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. HG nr.

457/2000, contribuţia la Agenţia de dezvoltare Nord – Est; combustibil pentru licee

agricole etc.

Aceste sume sunt defalcate pe trimestre, pentru fiecare obiectiv în parte. Pe baza

informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Iaşi se realizează Bugetul de Venituri şi

cheltuieli pentru anul în curs.

1. Potrivit convenţiilor încheiate între primărie şi Consiliul judeţean Iaşi conform art. nr.

31, alin. 1 şi 3 din OG nr. 45/2003 primăria virează în conturile de venituri ale C.J. Iaşi:

Contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. H.G. nr. 457/2000;

Contribuţia la Agenţia de dezvoltare Nord Est;

40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone.

Primăria mai are relaţii cu:

Furnizorii de utilităţi ( iluminat public, apă, telefon), de materiale, furnituri de

birou, obiecte de inventar, prestări servicii, executări lucrări etc;

Relaţii cu membrii comunităţii ( persoane beneficiare de ajutor social, ajutor de

urgenţă, ajutor de încălzire etc;)

Relaţii cu debitorii – contribuabili ( agenţi economici, persoane fizice etc);

Relaţii cu trezoreria statului – este banca prin care primăria îşi realizează

operaţiunile bancare de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor;

Relaţii cu şcolile care sunt ordonatori terţiari de credite – primăria emite dispoziţii

bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de personal şi burse ( cote defalcate

din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de capital (venituri proprii ale bugetului local);

Agenţia Română de dezvoltare Nord – est, filiala Piatra Neamţ cu care există relaţii

de colaborare privind proiecte de credite externe sau interne, rambursabile sau

nerambursabile pentru realizarea unor obiective publice ( retehnologizarea centralelor

termice, modernizarea străzilor din oraş, modernizarea canalizărilor etc.;)

Fig. nr. 3. Relaţiile externe ale primăriei

PRIMǍRIA

ŞCOLI AGENŢIA DE DEZVOLTARE NORD - EST

TREZORERIA

DEBITORII

FURNIZORII DE UTILITǍŢI

MEMBRII COMUNITǍŢII

2. Cheltuieli efectuate de instituţia publică şi eficienţa acestora

Contabilitatea din cadrul instituţiei publice reprezintă procesul de inregistrare a

operaţiilor privind obţinerea resurselor financiare a instituţiei şi a operaţiilor de utilizare a

resurselor financiare în vederea realizării scopului pentru care a fost înfiinţată instituţia.

Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se

disting cel juridic şi cel economic.

Din punct de vedere juridic, noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de

funcţionarea instituţiilor publice şi, în general de înfăptuirea activităţilor cu caracter

public, inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat.

Din punct de vedere economic, noţiunea de cheltuială publică, exprimă procese

economice de repartiţie a produsului intern brut, concretizate prin alocarea şi utilizarea

resurselor băneşti, pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public, la nivel

naţional sau al colectivităţilor locale.

În raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă,

sistemul cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore: cheltuieli

bugetare; cheltuieli extrabugetare; cheltuieli speciale; cheltuieli ale întreprinderilor cu

capital de stat.

Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public şi care se finanţează din

fondul bugetar, adică din resursele băneşti administrate de autorităţile publice centrale

sau locale, în cadrul bugetului public naţional. La rândul lor cheltuielile bugetare, care

reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice, se structurează în funcţie de

componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la nivelul cărora se

administrează resursele pentru finanţarea acestora, pe următoarele categorii:

Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale;

Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale;

Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele acumulate şi

utilizate direct de către instituţiile publice în cadrul propriei activităţi, fără a mai fi

înscrise şi vehiculate prin intermediul bugetului de stat.

Cheltuielile speciale vizează realizarea anumitor obiective sau acţiuni de interes public

şi sunt finanţate din resurse publice ce se constituie în fonduri speciale, distincte,

administrate direct de către anumite ministere sau alte organe de stat.

Cheltuielile întreprinderilor cu capital de stat, fac parte de asemenea din sistemul

cheltuielilor publice, dar, în principiu nu se reflectă în bugetul de stat şi deci nu sunt

cheltuieli bugetare.

Dacă avem în vedere autorităţile publice care pot angaja diferite cheltuieli publice,

acestea se compun din:

Cheltuieli ale administraţiei centrale de stat, finanţate din fonduri bugetare,

extrabugetare şi speciale, inclusiv din fondul asigurărilor sociale de stat

Cheltuieli ale administraţiei locale, regionale etc, finanţate din fondurile bugetare

ale entităţilor administrativ teritoriale

Cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat.

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe

ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte,

obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei

publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul

colectivităţilor locale respective.

Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă

corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se

realiza. Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de

autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.

Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată dacă nu există baza

legală pentru respectiva cheltuială.

În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare, iniţiatorii trebuie să

prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. În acest scop

iniţiatorii trebuie să elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor

instituţii implicate, nota de fundamentare care însoţeşte expunerea de motive. În această

notă de fundamentare, se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat,

care trebuie să aibă în vedere:

schimbările anticipate în cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani;

eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;

propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;

Fundamentarea cheltuielilor publice se face ţinând cont de:

Serviciile publice generale;

Cheltuieli social – culturale;

Servicii de dezvoltare publică, locuinţă, mediu şi apă;

Acţiuni economice;

Alte acţiuni;

Fonduri de garantare şi redistribuire;

Transferuri;

Împrumuturi acordate.

După natura şi aportul cheltuielilor la crearea condiţiilor privind activitatea entităţilor

publice acestea se grupează în: cheltuieli de funcţionare sau curente; cheltuieli de

transfer; cheltuieli de investiţii.

În primăria Ruginoasa există următoarele tipuri de cheltuieli:

Cheltuieli curente(de funcţionare);

Cheltuieli de capital( de investiţii);

Operaţiuni financiare.

Fundamentarea cheltuielilor de personal

În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate

lor, pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul

de stat etc.

În cadrul Primăriei comunei Ruginoasa, fundamentarea cheltuielilor de personal se

face pe articole şi aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică,

potrivit Ordinului 1394 din 1 august 1995 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor

privind finanţele publice:

Art. 10 Cheltuieli cu salariile:

10.01 Fond aferent salariilor de bază;

10.02 Salarii de merit;

10.03 Indemnizaţii de conducere;

10.04 Spor de vechime;

10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă;

10.06 Alte sporuri;

10.07 Ore suplimentare;

10.08 Fond de premii;

10.09 Prima de vacanţă;

10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul;

10.11 Fond aferent plăţii cu ora;

10.12 Fond pentru convenţii civile;

10.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii;

10.14 Alte drepturi salariale.

Art.11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat;

Art. 12 Contribuţia pentru asigurările de şomaj;

Art. 13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate;

Art.14 Deplasări, detaşări, transferuri;

14.01 Deplasări , detaşări, transferuri în ţară;

14.02 Deplasări în străinătate;

Art. 15 Tichete de masă;

Art. 16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale.

Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor

economic.

Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate pe durată exerciţiului bugetar.

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ţinându-se cont de statele de

funcţii care cuprind: numărul de personal ( inclusiv posturile vacante), salariul de bază şi

alte sporuri pentru fiecare persoană în parte. Statele de funcţii, stau la baza fundamentării

cheltuielilor de personal pentru anul în curs. De asemenea la fundamentarea cheltuielilor

de personal se mai ţine cont de:

premiile de 2% pentru personalul contractual;

premiile de 10% pentru funcţionarii publici;

premiul anual;

ore suplimentare.

Fondul aferent salariilor de bază se stabileşte conform legislaţiei în vigoare ( OG

nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale fucţionarilor

publici pentru anul 2005).

Salariul de merit reprezintă 15% din personalul unităţii. De exemplu: număr

personal = 150 salariaţi; salariul de merit = 150 * 15% = 22.5 – deci se vor acorda 22 de

salarii de merit, iar pentru 0.5 trebuie cerut acordul Consiliului Local. Salariul de merit

reprezintă 15% din salariul de bază.

Indemnizaţia de conducere se acordă persoanelor din conducere, în funcţie de

complexitatea muncii. Procentul între care se poate acorda este de 20 – 40%.

Sporul de vechime se acordă astfel:

3 – 5 ani --------- 5%;

5 – 10 ani ----------10%;

10 – 15 ani ---------15%;

15 – 20 ani ---------20%;

peste 20 ani ---------25%

Procentul se aplică la salariul de încadrare la care se adună celelalte sporuri.

Sporuri pentru condiţii de muncă. Este de 10% şi se acordă salariatului care

asigură curăţenia oraşului.

Ore suplimentare -calculul sporului pentru ore suplimentare foloseşte numărul de

ore efectuate în plus pe zi, peste normă, pentru care se acorda spor ore suplimentare I şi

peste care se acordă spor ore suplimentare II.

Fondul de premii - se acordă lunar cu aprobarea ordonatorului principal de credite,

şi este cuprins între 0 – 10%.

Salariile se plătesc o dată pe lună, în perioada 5 – 15 a fiecărei luni, pentru luna

precedentă. Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi

instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, se face de către Direcţia Generală

a Finanţelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

FLUX INFORMAŢIONAL AL CHELTUIELILOR DE PERSONAL

1

8 7

2

9 6

35

4

Fig. Nr. 4. Fluxul informaţional al cheltuielilor de personal

1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată;

2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare;

3 – De la compartimentul contabilitate, statele de plată sunt trimise controlului financiar

preventiv pentru legalitate, conformitate şi regularitate;

4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre

aprobare;

5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate

6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile

recapitulative;

7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi

avizare;

8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întorc la

compartimentul contabilitate;

COMPARTIMENT PERSONAL

STATE DE PLATǍ

COMPARTIMENT CONTABILITATE

CONTROL FINANCIAR PREVENTIV

CIRCUMSCRIPŢIA FISCALǍ

TREZORERIE

ORDIN DE PLATǍ

PRIMAR

9 – Se întocmeşte declaraţia 100 privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării

sociale, bugetul asigurării sociale de sănătate etc, care se depune până la data de 25 a

lunii următoare pe luna în curs la Circumscripţia Fiscală.

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi de servicii

În categoria cheltuielilor materiale sunt cuprinse cele ocazionate de achiziţionarea

materiilor prime şi materialelor, obiectelor de inventar, combustibilului, energiei,

instalaţiilor, mijloacelor de transport ş.a. necesare consumului curent sau înzestrării cu

active fixe corporale a întreprinderilor sau instituţiilor de stat.

Cheltuielile materiale şi de servicii sunt, în principal, cheltuieli de întreţinere şi

gospodărire a spaţiilor şi secţiilor unde îşi desfăşoară activitatea Primăria comunei

Ruginoasa. Sunt aici cuprinse cheltuieli care privesc: încălzirea, iluminatul, apa, canal,

salubritate, poştă, telefon, telex, televizor, telefon, fax, furnituri de birou, materiale

pentru curăţenie, alte materiale şi prestări servicii necesare primăriei.

Alocaţiile pentru instituţiile publice ale căror cheltuieli materiale şi prestări servicii

se asigură, potrivit legii, din venituri funcţie de programul de activitate al acestora,

analizându-se oportunitatea şi eficienţa fiecărei cheltuieli asigurându-se condiţiile

normale de funcţionare pentru fiecare instituţie.

Conform metodologiei, fundamentarea acestor cheltuieli se va face în raport cu

indicatorii specifici fiecărei acţiuni, utilizându-se şi de această dată formularele întocmite

de Ministerul Finanţelor Publice.

În cadrul Primăriei comunei Ruginoasa, fundamentarea cheltuielilor materiale şi

servicii se face pe articole şi aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în Titlul II din

clasificaţia economică, potrivit Ordinului 1954/2005 privind aprobarea clasificaţiei

indicatorilor privind finanţele publice:

Art. 21 Drepturi cu caracter social:

21.01 Rechizite şcolare;

21.02 Transport elevi, studenţi, şomeri, asistaţi, bolnavi, invalizi şi însoţitorii lor;

21.03 Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor;

21.04 Drepturi pentru donatorii de sânge;

21.05 Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale;

21.06 Drepturi în natură pentru elevi;

Art. 22 Hrană

22.01 Hrană pentru oameni;

22.02 Hrană pentru alimente

Art. 23 Medicamente şi materiale sanitare:

23.01 Medicamente;

23.02 Materiale sanitare;

Art. 24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire:

24.01 Încălzit;

24.02 Iluminat şi forţă motrică;

24.03 Apă, canal, salubritate

24.04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax;

24.05 Furnituri de birou;

24.06 Materiale pentru curăţenie;

24.07 Alte materiale şi prestări de servicii;

Art. 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

Art. 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament;

26.01 Lenjerie şi accesorie de pat;

26.02 Echipament;

26.03 Alte obiecte inventar de mică valoare şi scurtă durată;

Art. 27 Reparaţii curente;

Art. 28 Reparaţii capitale;

Art. 29 Cărţi şi publicaţii;

Art. 30 Alte cheltuieli:

30.01 Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor;

30.02 Protocol;

30.03 Protecţia muncii;

30.07 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.

1. Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire cuprind:

a) Cheltuieli pentru încălzit, se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor

de energie electrică, gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului

întocmit în preţuri curente. Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinând cont de

următorii indicatori:

- total suprafaţă radiantă;

- consum agent termic;

- număr ore încălzire;

- tarif pentru o gigacalorie;

Cheltuielile cu încălzirea se determină cu următoarea relaţie:

Cheltuielile cu încălzirea = total suprafaţă radiantă * consum agent termic * număr ore

de încălzire * tarif gigacalorie

b) Iluminat şi forţă motrică, cuprind cheltuielile care se vor efectua pentru plata

energiei electrice, evaluate conform devizului ţinându-se cont de următorii indicatori:

- număr ore de iluminat şi funcţionare aparatură;

- număr corpuri de iluminat;

- consum de energie electrică;

- tarif pentru 1 KW;

Actul normativ care stă la baza acestui tip de cheltuială este Hotărârea Guvernului

nr. 386/1999 pentru modificarea art. 1 al H.G. nr.239/1997 privind stabilirea nivelului

maxim al preţului la care energia termică poate fi livrată populaţiei.

Relaţia de calcul pentru cheltuielile privind costul curentului electric pentru

iluminat şi forţă motrică este:

Cheltuielile pentru iluminat = consum energie * tarif KW şi forţă motrică

electrică

c) Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plată furnizorilor

de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi potrivit devizului.

Pentru dimensionarea cheltuielilor pentru apă, canal, salubritate se vor lua în calcul

următorii indicatori:

- consum apă potabilă (mc);

- consum de apă caldă (mc);

- tarif pentru un mc de apă caldă şi pentru apă rece;

- tarif pentru servicii de canalizare;

- tarif pentru servicii de salubritate;

Astfel vom avea:

- apă rece menajeră: mc * tarif/mc;

- canal: mc;

- gunoi: tone;

Cantitatea exactă consumată de către instituţie se ia de la furnizorii acestor utilităţi

şi se înmulţeşte cu tariful în vigoare, corectat eventual cu indicele de inflaţie.

Relaţia de calcul a acestui tip de cheltuială este următoarea:

Cheltuieli apă, canal, salubritate = consum apă(mc) * tarif/mc * tarif canalizare + tarif

servicii salubritate

d) Poştă, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile pentru plata serviciilor poştale, a

abonamentelor telefonice, radio, televizor, a convorbirilor telefonice, telex. Pentru

fundamentarea acestor cheltuieli se va ţine cont de următorii indicatori:

- cheltuieli cu corespondenţa internă şi externă;

- număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;

- tariful pentru abonament servii telefonice, telex, fax, alte servicii;

- tarif pentru abonament radio şi TV;

Cheltuieli telefon = abonament * număr luni * număr impulsuri * tarif/impuls

Cheltuieli poştale = ∑pi * qi unde:

Pi = preţul unei scrisori;

Qi = numărul mediu de scrisori expediate;

e) Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de

birou şi se evaluează conform borderoului. Astfel în dimensionarea acestor cheltuieli se

va ţine seama de:

- numărul de persoane care folosesc rechizite de birou şi imprimate tipizate;

- cheltuială medie pe persoană cu furniturile de birou;

Baza de calcul o reprezintă execuţia anului precedent.

Formula de calcul a cheltuielilor cu furnituri de birou este:

Cheltuieli cu furnituri de birou = număr pers.*cheltuiala medie/persoană/lună * număr de

luni

f) Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de

materiale de curăţenie. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au în vedere

următorii indicatori:

- număr de birouri;

- suprafaţa de curăţat;

- tipul de materiale de curăţenie necesare (detergenţi, dezinfectanţi, perii găleţi etc);

- cantitate;

- preţ unitar;

Relaţia de calcul este următoarea:

Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de material * preţ/ material

g) Alte materiale şi prestări servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi

dezinsecţie, materiale pentru prevenirea incendiilor, materiale pentru întreţinerea şi

amenajarea spaţiilor verzi, servicii prestate de gardieni publici şi alte cheltuieli de

întreţinere a maşinilor de calcul de birou, cheltuieli de transport privind materialele,

combustibili, obiecte de inventar, etc.

Asemenea cheltuieli se apreciază în funcţie de execuţia bugetară a anului

precedent.

2. Cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional ( art. 25) se referă

la cheltuielile cu procurarea materialelor, precum şi la alte cheltuieli cu caracter

funcţional, specifice fiecărui domeniu de activitate, care asigură funcţionarea în bune

condiţii a activităţii primăriei comunei Ruginoasa. În această categorie sunt incluse:

3. Cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament

vizează fondurile băneşti necesare pentru achiziţionarea de obiecte cu caracter funcţional

sau de uz administrativ gospodăresc: lenjerie şi accesorii de pat, feţe de masă ( în cadrul

creşei care se află în subordinea primăriei); echipament ( sector – echipament de

protecţie); etc.

Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar,

echipamente de lucru, de cantitate şi preţul unitar al acestora.

Relaţia de calcul pentru acest tip de cheltuială:

Cheltuieli cu obiecte de inventar = cantitate * preţ unitar

4. Cheltuieli cu reparaţii curente cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de

întreţinere şi reparaţii curente executate în regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare şi

exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparaţii la zidărie, acoperiş, pardoseli etc), instalaţii

utilaje, mobilier; costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi la clădire, instalaţii,

utilaje, mobilier, inclusiv costul devizelor.

5. Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii vizează următoarele cheltuieli:

- plăţile făcute în scopul procurării de cărţi pentru bibliotecă, ce se află în subordinea

primăriei;

- costul abonamentelor la publicaţii (ziare, reviste de specialitate din ţară sau străinătate);

- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, Colecţia de acte normative utilizate în

activitate;

Indicatorii utilizaţi pentru fundamentarea cheltuielilor sunt proveniţi din evaluarea

ce are la bază: cantitatea şi preţul unitar.

Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii = număr de abonamente * valoarea abonamentului

Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii:

1 – Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită

materiale/obiecte de inventar;

2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului;

3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice;

4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar,

care trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei;

5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice;

6 –Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor;

7 – Mărfurile sunt livrate către magazie;

8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar;

9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie

10 – N.I.R – ul este depus la compartimentul financiar contabil, anexă la factură;

11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum;

12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată ;

13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei;

14 – Trezoreria efectuează plata.

11

1 8

2

3 8 116

14 4 5 7

12 910

13

Fig. Nr. 5. Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii

Compartiment de specialitate

Referat de necesitate

Primar / Viceprimar

Responsabil achiziţii publice

Compartiment financiar

Ordin de plată

Trezoreria Pascani

N.I.R.

Magazin

Furnizor

Factură

Bon consum

Subvenţii

În cadrul Primăriei Ruginoasa, fundamentarea subvenţiilor se face pe articole şi

aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economică:

Art. 35. Subvenţii:

35.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice;

35.02 Subvenţii pe produse şi activităţi;

35.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;

1. Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate

instituţiilor publice, ale căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi

totalitatea cheltuielilor. Acestea se acordă din veniturile proprii ale bugetului local.

2. Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată

pentru energia termică furnizată populaţiei. Se suportă din cote defalcate de taxă pe

valoarea adăugată.

1

7

2

6

3

4 5

Fig. Nr. 6. Fluxul informaţional al cheltuielilor cu subvenţiile

Consiliul Judeţean Iaşi

Primăria Ruginoasa

Ordin de plată

Trezorerie B.R.D.

Trezoreria Pascani în contul S.C. Termoserv S.A

S.C. Termoserv S.A.

1 – Consiliul Judeţean Iaşi comunică Primăriei Ruginoasa cuantumul subvenţiilor pe

trimestru, aprobate pentru anul în curs;

2, 3– Primăria comunei Ruginoasa întocmeşte ordinul de plată pe care-l depune la

trezorerie;

4 – Trezoreria virează banii la Banca Română de Dezvoltare în contul ESCROW;

5 – Banca Română de Dezvoltare virează la trezorerie în contul S.C. Termoserv S.A. 5%

din valoarea ordinului de plată;

6 - Trezoreria efectuează plata S.C. Termoserv S.A.

7 – S.C. Termoserv S.A. informează Primăria comunei Ruginoasa cu privire la cuantumul

subvenţiei lunare pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică;

Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport

determinat între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele

comensurabile sau estimative, optenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat.

În condiţiile în care nevoile publice reclamă bunuri publice de valori ridicate şi

resursele statutului nu sporesc la fel de rapid se crează un decalaj de ritm care duce la o

stare permanentă de insuficienţă a resurselor necesare.Aprecierea eficienţei cheltuielilor

publice este de competenţa factorilor de decizie politică şi a celor executivi.Pe parcursul

procesului de utilizare a fondurilor alocate pot fi găsite soluţii de minimizare a

costurilor , a investiţiilor sau a cheltuielior curente privind serviciile publice.

Eficienţa cheltuielilor publice trebuie să ia în considerare faptul că resursele

financiare publice sunt limitate şi deci ele trebuie să fie optimizate maximal.Depăşirea

gradului de suportabilitate ale resurselor bugetului de stat şi a celor locale descurajează

plata contribuţiilor bugetare şi încurajează frauda şi evaziunea fiscală, ca urmare este

necesară folosirea eficientă a resurselor bugetare alocate pentru a se putea acoperi cât mai

multe nevoi sociale.

Creşterea eficienţei cheltuielilor publice este rezultatul folosirii analizei cost-

beneficiu , care presupune o abordare mai obiectivă şi măsurabilă a acţiunilor care trebuie

întreprinse în interes public. Este o metodă frecvent folosită în deciziile de infrastructură

publică referitoare la apă, canal şi transporturi.

Aceasta presupune :

- definirea clară a obiectivelor care trebuie atinse

- identificarea resurselor posibile şi a mijloacelor tehnice necesare realizării

obiectivelor

- determinarea costurilor şi a avantajelor pe care le prezintă soluţiile alternative

proiectate

- compararea costurilor şi a avantajelor mijloacelor luate în calcul.

În analiza eficienţei economice a cheltuielilor publice se folosesc indicatori ai

utilizarii efective.Cu ajutorul acestor indicatori se compara rezultatele obţinute în

perioadele anterioare cu cele privind perioadele pentru care se efectuează analiza,

identificându-se cauzele care au determinat rezultatele obţinute şi măsurile care se impun

pentru îmbunătăţirea acestor rezultate.Se folosesc instrumente specifice de

normare ,astfel:

- pentru cheltuieli cu materii prime , materiale , combustibili, energie , se stabilesc

indici ai consumurilor specifice şi ai gradului de utilizare a acestora , în raport cu

numarul de unităţi de produse finite care se pot obţine prin exploatarea normală a

capacităţii de producţie .

- pentru cheltuieli cu salariile se folosesc normele de muncă , salariile sunt corelate

cu calitatea muncii, competenţa profesională , cu nivelul preţurilor şi tarifelor.

- cheltuielile cu dobânzile se stabilesc pe baza volumului de credite bancare minim

necesare.