Congresul Studenților din România-2013

Uniunea Studenților din România

Barometrul de opinie a studenților 2013

Uniunea Studenților din România este o organizație umbrelă, la nivel național, pentru 80 de

asociații studențești și de tineret din 17 centre universitare. Scopul statutar al federației este acela

de a reprezenta, promova și apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel

național, în special cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului,

Parlamentul, Guvernul, Președinția României, precum și Municipalități și Universități.

În 11 ani de existență, Uniunea a dezvoltat o serie proiecte anuale cu impact național, devenite

evenimente de referință în rândul studenților: Festivalul UNIFEST, Congresul Studenților din

România, USR Summer Camp, Academia de Training, Gala Studentului, Academia

Studențească de Folk și Muzici Bune. Zeci de mii de studenți au fost beneficiarii direcți sau

indirecți ai acestor programe și proiecte, menite să contribuie la dezvoltarea lor personală.

USR și-a construit în timp o cultură organizațională puternică, ce generează energie și

entuziasm în rândul membrilor și voluntarilor și a ajuns să promoveze o serie de valori și

principii comune precum unitate, profesionalism, continuitate, non-partizanat.

Obiectivele generale ale USR sunt:

Sprijinirea studenților pentru rapida lor integrare în viața socială și profesională;

Implicarea în dezvoltarea politicilor educaționale și de tineret la nivel național;

Inițierea și întreținerea de relații cu instituțiile naționale și internaționale cu decizie în

domeniul de interes pentru membrii uniunii, cu alte organizații naționale și internaționale,

cu instituții guvernamentale și neguvernamentale;

Inițierea de proiecte de promovare a valorilor universitare;

Identificarea constantă a nevoilor și aspirațiilor studenților în scopul asigurării de șanse

reale și egale, fără discriminări legate de rasă, religie sau sex;

Evaluarea politicilor educaționale din România în raport cu politicile adoptate la nivel

internațional;

Promovarea implicării active a studenților în societatea civilă și în actele decizionale ce

țin de tineret;

Dezvoltarea de programe specifice prevenirii consumului de alcool, tutun sau substanțe

nocive în rândul studenților;

Elaborarea de programe de educație non-formală pentru studenți;

Facilitarea accesului la informație pentru studenți, precum și o informare corectă și

echidistantă a acestora;

Îmbunătățirea relațiilor dintre autoritățile locale și centrale aferente segmentului

studențesc;

Dezvoltarea unui sistem de beneficii culturale, educative și de petrecere a timpului liber

pentru studenți;

Propunerea de măsuri pentru integrarea socio-profesională a studenților cu handicap;

Stimularea voluntariatului în rândul studenților.

Uniunea Studenților din România are în prezent 10 domenii de interes în care și-a stabilit

obiective strategice: Educaţie, Educaţie non-formală, Politici de Tineret, Dimensiunea Socială,

Angajabilitatea tinerilor, Antreprenoriat, Creativitate şi Inovare, Voluntariat, Cultură, Sportul

universitar, Educație pentru Sănătate.

Uniunea Studenților din România a demarat în perioada 1 aprilie 2013 – 15 mai 2013, un studiu

privind satisfacția studenților asupra activității socio-profesionale din universități.

O primă etapă din cadrul studiului a fost implementarea în perioada 1 aprilie- 1 mai 2013 a unui

sondaj de opinie sub forma unui chestionar studenților din România.

Rezultatele studiului ne dorim noi, Uniunea Studentilor din Romania, ca reprezentanți legali și

legitimi ai mișcării studențești autohtone, să stea la baza dezvoltarii unei strategii

guvernamentale eficiente și de o calitate ridicată în domeniul educației.

Ne aflăm astăzi în fața rezultatelor unui studiu efectuat pe un eșantion reprezentativ format din

2114 respondenți în urma căruia suntem convinși ca situația învățământului superior și a

studenților pe care îi reprezentăm se va îmbunatați.

Conform rezultatelor înregistrate la acest studiu au participat un număr de 2114 respondenți

distribuiți proporțional dupa cum urmează 84.7% studenți la licență, 13.4% masteranzi și 1.9%

doctoranzi.

După cum se poate observa din graficele alaturate majoritatea covârșitoare a respondenților sunt

studenți căminiști, cu o pondere ridicată a celor din anii I,II și III.

Anul de studiu Forma de finanțare a programului de studii

Respondenții din cadrul studiului au raspuns unei serii de întrebări ce au fost axate pe cateva

direcții principale.

Calitatea actului educațional

Modalitatea de admitere

Cu privire la modalitatea de admitere în învățământul superior respondenții sunt de părere în

proporție de 83.4% că cea mai eficientă metodă este cea bazată pe examen, 17.9% consideră

concursul de dosare cel mai elocvent în timp ce 34.2% doresc admitere în urma unui interviu de

selecție.

Intr-un procent de 24.4% studenții, masteranzii și doctoranzii doresc un test de aptitudini ca

proba la admiterea în învățământul superior în timp ce alți 1.7% nu consideră niciuna dintre

variantele enumerate ca fiind viabilă.

I

Chestionați privind gradul de satisfacție asupra programului de studii la care au fost admiși

aproape jumatate, 47.8% se declară mulțumiți, numai 14.3% sunt foarte foarte mulțumiți de

alegerea făcută.

Un procent de 28.8% nu sunt foarte convinși de calitatea programului de studii ales iar

nemulțumiții sunt reprezentați de 7% dintre respondenți.

In categoria celor foarte nemulțumiti se încadrează 2.2% dintre cei care au participat la studiul

implementat de Uniunea Studenților din România.

Dintre cei chestionați numai un procent de 6% au declarat că urmează și un alt program de studii.

Modalități de informare a studenților

Aproape jumătate dintre studenții chestionați, 48.3% preferă sa vizualizeze informațiile prin

metoda clasică a avizierului.Cei mai mulți însă au ales ca și variante la îndemana metodele de

informare electronice, 77.4% vor sa se informeze de pe site-urile oficiale ale instituțiilor iar

76.5% ar dori să primească informațiile prin e-mail.

Alte metode sunt favorite pentru 6.1% iar un procent de 8.5% preferă sa fie informați telefonic.

Evaluarea cadrelor didactice de către

studenți

Referitor la activitatea cadrelor didactice

studenții chestionați consideră cu o

majoritate covârșitoare 94.5% că este

necesară implementarea unor

chestionare cu scopul evaluării

satisfacției privind conținutul

disciplinelor.

Mai mult de jumătate

dintre aceștia, 53.2%,

declară că au participat

cel putin o dată la

procesul de evaluare a

cadrelor didactice însă

numai 13.7% au aflat

rezultatele evaluării

cadrului didactic.

In ansamblu studenții apreciază in majoritatea lor ca fiind mediu spre bun procesul de evaluare al

cadrelor didactice la care au participat.

Tot în urma studiului observăm ca majoritatea proceselor de evaluare au loc in presesiune și

chiar inainte de examen în multe cazuri.

Majoritatea studenților doresc luarea unor masuri administrative în cazul profesorilor care au fost

evaluati cu satisfacător si chiar nesatisfacător, printre cele mai preferate fiind propunerea de

diminuare a salariului sau cea a diminuării numărului de ore la disciplina respectivă.

Studenții participanți la studiu consideră materialele didactice ca fiind satisfacatoare per

ansamblu din punct de vedere al accesibilității, existenței lor în format electronic, costurilor,

aplicablității și a gradului de noutate al informațiilor.

Peste jumătate dintre

respondenți sunt de părere că

disciplina “Educație fizică”

trebuie sa aibă caracter opțional.

Totodată majoritatea celor

chestionați apreciază ca utile și

foarte utile materialele de studiu

ce le-au fost recomandate în

afara cursului și a seminarului.

Majoritatea consideră că realizarea proiectelor mixt (atât individual cât și în echipă) ar duce la un

rezultat mai bun .

Importanța implicării studenților în sesiuni de comunicări științifice

Chestionați fiind despre informarea privind organizarea unor sesiuni științifice, studenții au

declarat în majoritate ca au cunoștință de aceste evenimente și au fost îndemnați de către cadrele

didactice sa participe însă numai 49% dintre aceștia au asistat sau participat activ la o astfel de

manifestare.

Studenții sunt de acord cu organizarea

sesiunilor științifice pe care le consideră

benefice prin prisma posibilității abordării

unei teme proprii, a oportunității de

dezvoltare personală și profesională precum

și prin mediatizare/promovare.

De observat este faptul că foarte puțini dintre studenți, 8.1% sunt prinși în cadrul echipelor de

cercetare în universități.

De asemenea studenții apreciază în cele mai multe cazuri, 40% dintre cei chestionați, ca

nesatisfacătoare finanțarea cercetării științifice.

Centre de orientare și consiliere în carieră

Mai mult de 70% dintre respondenți nu au conoștință de existența unui centru de

consiliere în universitatea lor și nici nu au beneficiat vreodată de serviciile acestuia în

cazul în care există.

Cert este că studenții doresc înființarea unor astfel de structuri propunând și o serie de

activități pe care acestea să le desfașoare.

Posibilități de formare prin mobilități interne și externe

În urma studiului aflăm ca peste 84% dintre studenți au informații despre programul ERASMUS

și majoitatea ar dori o astfel de experienta însa un procent foarte mic, numai 5.4% au beneficiat

de o astfel de mobilitate.

De asemenea studenții ar fi interesați și de o mobilitate interna în cadrul unei facultăți de același

profil, pentru acest deziderat expimându-se 59.2%.

Mai aflăm din studiu că studenții apreciază ca satisfacătoare activitatea de predare din

universități prin prisma numarului de studenți pe grupă, a dotarilor și a cunoștințelor acumulate.

Majoritatea studenților și-ar dori să existe spații special amenajate pentru pauze dar și pentru

lucru în echipă , raspunzând pozitiv la aceasta întrebare peste 85% dintre aceștia.

Efectuarea practicii de specialitate

În ceea ce privește efectuarea practicii de specialitate părerile respondenților sunt împarțite

26.9% se declară oarecum satisfacuți de stagiul de practică efectuat, 29.4% consideră ca nu e nici

foarte bine dar nici foarte rau, 16.9% cred ca într-o anumită masură efectuarea acestui stagiu a

fost nesatisfăcătoare în timp ce 18.1% s-au declarat foarte nesatisfăcuți de efectuarea practicii de

specialitate.

În ceea ce privește programul bibliotecilor într-un procent de aproximativ 35% respondenții se

declară satisfacuti de calitatea serviciilor oferite în timp ce un procent de aproximativ 17%

consideră că serviciile oferite sunt foarte satisfăcătoare.

Concordanța dintre curriculă și piața muncii

Tot în urma chestionarului descoperim că aproape jumătate dintre respondenți, 45% nu sunt

interesați să urmeze o carieră de cadru didactic, in timp ce doar 18.5% afirmă faptul că își doresc

să rămâna în sistemul universitar.

La terminarea studiilor 76.1% dintre respondenți doresc să se angajeze, mai mult de jumătate

dintre ei, 50.3% doresc să urmeze un alt program de studii în timp ce 26.5% sunt interesați să își

deschidă o afacere proprie.

Într-un procent de 78.1 % participanții la studiu consideră ca își vor gasi un job, în timp 22%

sunt sceptici în ceea ce priveste angajarea.

În același timp 80.7% dintre respondenți consideră ca informațiile acumulate în facultate le vor fi

utile la viitorul job, în timp ce 19.3% nu se declară încrezatori în informatiile dobândite în

facultate și consideră ca trebuie să mai urmeze programe de formare profesională pentru a face

față cu succes pe piața muncii.

74% dintre studenții, masteranzii și doctoranzii participanti la studiu consideră că nu există o

concordanță între numărul de absolvenți ai specializării în care sunt angrenați și oferta de locuri

de muncă.

O altă concluzie care poate fi trasă în urma studiului este reprezentată de sursa de informare din

plan profesional a studenților.

Majoritatea covârșitoare a participanților, 94% preferă internetul ca sursă de documentare, 61%

merg în bibliotecă pentru a se documenta, 35.1% se informează din reviste de specialitate în timp

ce 48.2 % preferă metodele moderne de informare precum seminariile sau workshop-urile.

Condițiile sociale ale studenților

Acordarea burselor

Majoritatea participanților se declară relativ multumiți de desfășurarea procesului de acordare a

burselor atât în ceea ce privește activitatea comisiei de acordare a burselor cât și în ceea ce

privește criteriile de acordare sau termenele de virare a burselor.

În ceea ce privește cuantumul burselor 43.7% dintre respondenți consideră că există un echilibru

între numărul burselor și sumele acordate, 24.1% preferă să existe un număr mai mic de burse

dar să se ofere o sumă mai mare în timp ce 32.2% doresc sa fie acordate mai multe burse chiar

dacă acest lucru atrage după sine o scadere a sumelor primite de fiecare dintre studenții bursieri.

Decontul biletelor de transport în comun

În speța decontului biletelor de transport în comun studentii participanți apreciaza ca pozitivă

desfășurarea procesului în ansamblul său, un procent de aproape jumătate declarându-se

satisfăcuți de modalitatea de decontare, termenele de decontare sau de activitatea

compartimentului de specialitate din cadrul universității.

Condițiile de cazare

Aproape jumătate dintre respondenți, 43.2% au declarat că locuiesc sau au locuit vreodată în

caminele universității.

Dintre aceștia 20.5% locuiesc cu încă un coleg în cameră, 21.7% au încă doi colegi în cameră,

31.1% locuiesc în camere cu norma sanitară de 4 persoane, 19.2% stau în camere cu cate 5

perosane, în timp ce un procent de 5.8% au câte 5 colegi în cameră.

Un procent de 1.7% locuiesc în camere cu peste 6 persoane.

Legat de condițiile de securitate din campusurile studențești, 73.4% declară că este asigurată

protecția studenților în timp ce 20.6% consideră că acest serviciu este deficitar.

Cu privire la locurile de cazare, 54.1% consideră că există un echilibru între numărul total al

locurilor din cămine și numărul locatarilor dintr-o cameră de cămin, 31.7% preferă să existe un

număr mai mic de locatari dar și mai puține locuri în total, 14.3% doresc să existe un număr mai

mare de locatari dar și mai multe locuri în total în cămine.

Per general studenții se declară mulțumiți de desfășurarea procesului de cazare prin prisma

confortului, a comportamentului personalului, a asigurării securității, a dotărilor existente, a

implicării reprezentanților studenților și a relației cu administrația, a numărului de locuri de

cazare, a metodologiei și a informațiilor oferite.

Servirea mesei la cantina universității

Se poate observa că studenții nu mănâncă foarte des la cantina universității însă apreciază ca

satisfăcătoare serviciile oferite din punctul de vedere al calității și diversității meniului, al

prețului, al condițiilor de servire și ingienă precum și a atitudinii personalului angajat.

Relația studenților cu reprezentanții si conducerea facultăților/universităților

Disponibilitatea conducerilor facultăților/universităților în rezolvarea problemelor studențești

și calitatea comunicării sunt apreciate pozitiv de către majoritatea studenților chestionați.

In graficele alăturate observăm părerea studenților și relația acestora cu reprezentanții lor în

diferitele foruri legislative și de conducere din universități.

De asemenea din studiu rezultă aprecierea pozitivă a studenților în relația cu reprezentanții

acestora cu privire la amabilitate, implicare în rezolvarea problemelor și în reprezentarea

studenților, inițiativă precum și comunicarea cu colegii.

Implicare în organizații studențești și în activități de voluntariat

Din graficele prezentate mai puțin de jumătate dintre studenți au participat vreodată la o

activitate de voluntariat sau la vreo activitate a unei organizații studențești, însa mai mult de

jumătate dintre ei, 50.2% declară că și-ar dori să facă parte dintr-un ONG.

Analizând rezultatele studiului, Uniunea Studenților din România face

următoarele recomandări către instituțiile abilitate:

Calitatea actului educațional

1.Având în vedere că studenții chestionați consideră cu o majoritate covârșitoare 94.5% că este

necesară implementarea unor chestionare cu scopul evaluării satisfacției privind conținutul

disciplinelor și mai mult de jumătate dintre aceștia, 53.2%, declară că au participat cel puțin o

dată la procesul de evaluare a cadrelor didactice însă numai 13.7% au aflat rezultatele evaluării

cadrului didactic studenții respondenți au propus ca și masuri administrative din partea

universităților diminuarea salariului sau diminuarea numărului de ore la disciplina respectivă.

Uniunea Studenților din România consideră ca ar fi necesar ca in toate universitățile din țara

noastra să fie luate aceste măsuri daca ele se impun imperativ.

2.Studenții respondenți apreciază într-o majoritate covârșitoare, respectiv 74%, că nu există o

bună corelare între numărul de absolvenți ai unei specializări și oferta de locuri de pe piața

muncii, recomandăm ca pe viitor instituțiile de resort să facă o apreciere strategică prin care să

regleze aceste decalaje.

În sprijinul acestei recomandări aducem în prim-plan Raportul CNFIS 2012 în cadrul căruia s-a

realizat o evaluare a necesității de specialiști pentru viitor.

Propunem ca ministerul de resort să adapteze cifrele de scolarizare la necesitatea de specialiști

estimată.

Condițiile sociale ale studenților

1.În urma studiului se constată aprecierea pozitivă a peste 60% din partea studenților chestionați

cu privire la cumularea bursei sociale cu cea de studiu, merit respectiv performanță.

În condițiile alocației bugetare actuale raportată la student , 69 RON / student , această cerință nu

poate fi adoptată în universități deoarece ar diminua cuantumul actual al burselor.

În acest sens propunem alocarea unor sume suplimentare destinate burselor sociale.

2. Creșterea subvenției pentru cămine și cantine deoarece aceasta a rămas la nivelul anului 2008.

Finanțarea învățământului superior

1. Uniunea Studenților din România în urma dezbaterilor efectuate în centrele universitare în

preambulul sesiunii plenare a Congresului Studenților din România 2013, a constatat

nemulțumirea vădită a reprezentanților conducerilor universităților cu privire la actuala

modalitate de finanțare a învățământului superior (finanțare raportată la student echivalent).

Propunem în consecință adoptarea unei modalități de finanțare pe ciclu de studii, în acest fel

împiedicând scăderea continuuă a nivelului calitativ al actului educațional.

2.În urma pensionării multor angajați ai aparatului administrativ din diversele compartimente ale

universităților este afectată buna funcționare a activității și a calității serviciilor furnizate

studenților de către acestea.

Ca urmare a problemei expuse se impune deblocarea angajărilor în mediul academic, în special a

personalului TESA, în caz contrar calitatea serviciilor va scădea sau prețul plătit la aceste servicii

de către studenți va fi din ce în ce mai ridicat ca și consecință a externalizării lor.

Centre de consiliere și orientare în carieră

1.Din rezultatele studiului se poate observa că mai mult de 70% dintre respondenți nu au

conoștință de existența unui centru de consiliere în universitatea lor și nici nu au beneficiat

vreodată de serviciile acestuia în cazul în care există.

Ca și activități pe care aceste centre de consiliere ar trebui sa le aibă, în viziunea studenților,

menționăm oferirea oportunităților de stagii de practică , internship sau job-uri , desfășurarea

unor campanii de informare cu privire la dezvoltarea personală, facilitarea schimburilor de

experiență cu absolvenții universităților, intermedierea relațiilor dintre mediul academic și cel

economic.

Propunerea cu privire la aceste situații este aceea de înființare obligatorie a acestor centre de

consiliere în fiecare universitate din România.