Student: RUSU SORINA

Student: RUSU SORINAMASTER: Bioingineria reabilitrii, an. II.

ARTRITA REACTIVArtrita reactiv este definit ca o boal sistemic, manifestat predominant prin artropatie inflamatorie nesupurativ non-bacterian, dezvolat la distan de o infecie digestiv, genito-urinar sau stimulare antigenic.

Teremenul de artrit reactiv este utilizat pentru a deefini inflamaia (cldur, durere i tumefiere) articular aparut la distan, dup o infecie viral sau bacterian, situate ntr-un anumit loc din organism.

Artrita reactiv poate fi acompaniat de simptome oculare (conjunctivit, uveit, keratit), cutanate (rash, keratodermie blenoragic), diaree, ulceraii bucale i inflamarea tractului genito-urinar.Boala apare, de asemenea, i fr s fie precedat de o infecie digestiv sau genito-urinar; spre exemplu, n asociere cu boala inflamatorie intestinal, sau secundar unei vaccinri sau stimulri antigenice.

n ultimile decenii, reumatologii din ntreaga lume au acordat o atenie deosebit artritelor juvenile idiopatice, contribuind astfel la clasificarea relaiilor dintre ele i alte entiti nosologice, cum ar fi artrita reactiv.Denumirea de Artrit reactiv este mai generoas pentru c permite ncadrarea bolnavilor care nu ndeplinesc condiiile riguroase ale triadei clasice cu antecedente recente de nfecie digestive sau genitor-urinar, dar au artrita persistent n asociere cu boala inflamatorie intestinal sau dup o vaccinare.

Spre deosebire de artrita juvenil idiopatic, artrita reactiv este n mod curent o boal autolimitat, care dureaz mai puin de 6 luni i n majoritatea cazurilor dispare complet, fr s lase probleme pe viitor.

ETIOPATOGENIE

n ceea ce privete etiologia artritei reactive, toate studiile sunt de acord c aceasta este de natura infecioas.

n cazul acestei afeciuni, articulaiile devin inflamate datorit dereglrii sistemului imun local, n timpul ct acesta ncearc s se elibereze de antigenii invadatori. Odat cu creterea interesului privitor la aceast boal, lista agenilor determinani este ntr-o continu cretere.

nfeciile cu punct de plecare respirator, produse mai frecvent de Streptococi i Mycoplasma pneumonie, pot fi la originea artritei reactive. Agenii virali specificai cel mai frecvent n conexiune cu inflamaia articular sunt: virusul rubeolic, virusurile hepatice i parvovirusul tip B-19, precum i virusurile imunodeficientei umane.

Epidemiile colare cu boli virale, n special cele produse de Parvovirus, sunt adeseori associate cu artrita reactiv.

Artrita Reactiv Poststreptococic este un termen utilizat pentru a descrie o artrit persistent la copilul cu o infecie streptococic faringian recent.

Medicii pediatric sunt adeseori cofruntai cu situaia unor copiii care au avut o infecie streptococic recent, manifest prin artrita persistent i un VSH ridicat, dar care nu ndeplinetc criteriile modificate ale lui Jones, pentru a fi ncadrai n reumatismul articular acut.

Manifestrile articulare sunt persistente i rspund foarte slab la AINS, fa de poliartrita din reumatismul articular acut.

Copiii care au artrit reactiv poststreptococic prezint un risc crescut pentru recurena infeciilor streptococice i cardiopatie secundar; de aceea, majoritatea specialitilor reumatologi pediatri trateaz aceast boal cu aceleai masuri profilactice i anume, cu Penicilin.Infecia cu HIV poate produce un tablou clinic foarte variat la nivelul aparatului locomotor, de la simptome cu o gravitate deosebit, pn la simple artralgii.

Vaccinarea i efectele secundare autoimune au fost publicate recent n literatura de specialitate. Fr a omite nici un moment beneficiile incomensurabile ale vaccinrii, s-a ridicat totui ntrebarea dac aceast practic poate fi unul dintre factorii implicati n debutul bolilor autoimune.

Vaccinul anti-rubeolic a fost adeseori menionat n conexiune cu debutul artritei reactive. Virusul nsui a fost raportat ca factor productor de artrit, la un numr mare de pacieni.Factorii genetici joac un rol foarte important n susceptibilitatea fa de aceast boal, pentru c un procent de 65-96% din cazurile cu artrit reactiv sunt purttorii antigenului HLA-B27.

Mai mult, componetele microbiene ar putea, de fapt, s intre n sinovial sau lichidul sinovial, unde se pare c prin persistena lor constituie factori cauzatori direci, ca pri componente ale complexelor immune locale, sau n interiorul celulelor fagocitare din articulaii, unde activeaz cascada inflamatorie i induc artrita reactiv. Aceasta ar explica prezena inflamaiei n mai multe locuri diferite.

Totui, multe ntrebri rmn ns fr rspuns.MANIFESTRI CLINICE

Artrita reactiv este o boal cu manifestri sistemice, astfel c severitatea ei variaza foarte mult de la un bolnav la altul; ea poate s debuteze n mod treptat i se vindec, n mod obinuit de la sine.Simptomele generale la debut cuprind: modificarea strii generale, oboseala, inapetena, febra, la care se adaug artrita.

S-a observat c nu ntotdeauna dupa o infcie digestiv sau genito-urinar se manifeta triada clasica; astfel ca, n situaiile resprective, se vorbete despre un sindrom Reiter-Flessinger-Leroy incomplet.Cateva cauze posibile ar putea explica de ce sindromul Reiter complet a fost rar documentat:

1) Sindromul Reiter nu este inclus in mod obisnuit in diagnosticul diferential al artritei juvenile.2) Diagnosticul de disurie si uretrita, precum si diferentierea conjunctivitei de alte cause sunt dificile la copilul de varsta mica.

3) Majoritatea cazurilor sunt sporadice.

4) Boala poate sa apara intr-un interval de timp foarte scurt, fie intr-o singura familie, sau ca multiple cazuri intr-o anumita zona geografica.

Triada clasic complet (artrita, uretrita, conjunctivita) apare iniial numai la 35% din cazuri. Toate cele trei simpome majore se dezvolta n mod obinuit pe parcursul a 1-2 sptamani; iar, numai ocazional, dupa 3-4 saptamani.

Artrita reactiva la copil prezinta n mod evident majoritatea trasaturilor caracteristice observate la adult.

Manifestri articulare

n mod obisnuit, semnele cele mai frecvent ntalnite sunt legate de afectarea articulaiilor.

Aceasta imbraca o paleta foarte larga de simptome, de la artralgii uoare pana la poliartrita febril sever disabilitant.Artrita debuteaza la 1-3 saptamani dupa o agresiune antigenica; n mod tipic, ca o monoartrita cu durere, inflamatie i rigidizare cel mai adesea la nivelul genunchiului sau a gleznei.

n urmatoarele 1-2 saptamani sunt implicate asimetric alte cateva articulatii mari, cum ar fi: soldul, articulatia umarului, cotul si incheietura mainii.

Manifestarile inflamatorii pot sa varieze ca intensitate de la zi la zi si s migreze de la o articulatie la alta.

La unii copii poate sa existe o inflamatie extina, iar durerea sa afecteze un numar mai mare de articulatii.

La inceputul atacului, sau in mod special in stadiile mai tardive, bolnavii acuza adeseori durere la nivelul articulatiei soldului. Aceasta se datoreaza inflamatiei articulatiilor sacro-iliace, cunoscuta sub denumirea de sacro-ileita.

Un alt simptom obinuit este redoarea matinala si durerea lombara dupa un repaus indelungat.

Tendinita, tendovaginita si peritendinita sunt alte manifestari inflamatorii articulare prezente in majoritatea cazurilor cu artrita reactiva.

n special tendoanele pot fi afectate la punctual in care se insera pe os, iar in acest caz, leziunea se numeste entezita.

Tendovaginita regiunii gleznei si fasciita plantara conduc adeseori la dificultati de mers.Manifestri oculare

Inflamatia diferitelor structuri oculare unilaterala sau bilaterala, constituie o alta manifestare clasica a tabloului clinic in artrita reactiva. Pacientii prezinta in mod frecvent congestie oculara, fotofobie, durere, secretii purulente si unii dintre ei acuza o diminuare a vederii.

Senzatia de nisip in ochi, durerea si roseata ochiului pot sa devina simptome foarte serioase si de aceea, trebuie sa fie evaluate de urgenta de carte un oftalmolog.

Conjunctivita este manifestarea inflamatorie abacteriana cea mai frecvanta. Se vindeca in mod spontan in 2 saptamani, dar poate avea si un caracter recurrent, in pusee acute. Poate sa progreseze si in final, sa se complice cu episclerita, keratita sau ulceratii ale corneei.

Acest simptom valoros in artrita reactiva trebuie depistat precoce, iar bolnavul afectat va fi monitorizat periodic, in colaborare cu un oftalmolog.

Manifestri genito-urinare

Manifestrile inflamatorii de la nivelul organelor genitor-urinare sunt triggerate in mod particular de infectiile produse de Gonococ sau Chlamydia.

Fenomenele inflamatorii urogenitale aparute la distanta de o infectie au fost incadrate in triada bolii Peiter.

Uretrita este mai dificil de identificat la copil, din cauza faptului ca disuria este moderata sau absenta. Numai un procent de 30% din copii prezinta disurie, polakiurie si urina anormal colorata la debutul bolii articulare.

Manifestari cutaneo-mucoase

Leziunile cutanate cu aspectul unui rash scuamos dispus la nivelul regiunii palmare sau pe fata plantara a picioarelor, cunoscute sub numele de keratoderrma blenoragica.

Aspectul cel mai interesant al leziunilor cutanate este deosebita asemanare cu psoriazisul, atat din punct de vedere clinic, cat si histologic. Aceasta similaritate are un interes major atunci cand trebuie sa facem diagnosticul diferential intre artrita reactiva si artropatia psoriazica.

Manifestri gastro-intestinale

Atat infectiile gastro-intestinale sau bolile inflamatorii ale intestinului, ca si infectiile urogenitale, pot fi factori triggeratori ai artritei reactive.

Infectiile digestive cele mai frecvente care preced artrita reactiva, includ: Shigella, Salmonella, Yersinia, Campylobacter.

nainte cu cateva zile de aparitia simptomelor articulare, uneori in cazul adultilor tineri, se semnaleaza prezenta durerilor abdominale suspectate ca fiind datorate unei apendicite acute.

Copiii cu artrita reactiva acuza adeseori dureri abdominale, uneori recurente, cu episoade diareice, fara ca un agent pathogen sa fie izolat in coprocitograma sau coproculturi.

Alte simptome

Manifestarile sistemice ale bolii mai include: ferba, limfadenopatia sau splenomegalia, epistaxisul si durerile toracice. STUDIUL IMAGISTIC

Radiografia de fa i profil la nivelul articulaiilor simptomatice trebuie fcut pentru a exclude artrita juvenil, cu modificrile erozive specifice.

Aspectele radiologice caracteristice n artrita reactiv sunt date de tumefierea uoar a prilor moi i de osteoporoz.

Bolnavii cu artrita reactiv cronic sau recurent au de cele mai multe ori sacroileit i spondilit, care nu pot fi difereniate din punct de vedere radiologic de spondilita anchilozant.

Scintigrafia cu leucocite radiomarcate depisteaz situs-urile inflamatorii din zona intestinala, n special in zona ileoterminala.

CT i RMN rmn cele mai valoroase tehnici n depistarea precoce a leziunilor inflmatorii de sinovit, tenosinovit i a eroziunilor de la nivelul cartilajului.

Artroscopia este util n vizualizarea cavitii snoviale i poate stabili un diagnostic precoce de artrit i prognosticul bolii dup aspectul pattern-urilor vasculare.

Ecocardiografia este esenial atunci cand se suspecteaz endocardita n cazurile de RAA i de aceea, se va monitoriza funcia cardiac.TRATAMENT

Tratamentul poate s conduc la vindecarea bolii, dei afeciunea tinde s se vindece de la sine. De aceea, medicamentele potential toxice vor fi evitate.

Daca simptomele nu cauzeaz un discomfort prea mare cel mai bine este ca medicaaia s fie evitat, deoarece boala nu are un tratament specific.

Terapia artritei reactive va fi realizat mult mai eficient n cadrul unei echipe pluridisciplinare, format din: medic specialist reumatolog pediatru, ortoped, kinetoterapeut, urolog, ginecolog, dermatolog i asistent social.

Medicaia pentru terapia artritei reactive poate fi mparit n dou mari categorii: n primul rand antibioticele pentru a trata infectia initiala declaatoare, dac aceasta persist; i n al doilea rand, terapia simptomatica(pentru febra, cefalee, varsaturi etc) i patogenic (ndepartarea durerii, tumefactiei i inflamatiei articulare).

Regimul igieno-dietetic

Repausul articular este necesar i foarte util n mod curent. Acesta poate fi realizat prin repaus la pat, sau, n cazul unor inflmaii mai severe, se vor pune atele de repaus articular la nivelul articulaiilor afectate. Se va purta nclminte corespunztoare cu talonete n pantofi, dac exist durere la nivelul clciului.

Tratamentul infeciei

Daca pacientul prezint o infecie a tractului gastrointestinal, o infecie bacterian la nivelui cilor aeriene speriaore, sau infectia tractului genital, va primi antibiotice pe cale oral timp de 7-10 zile, sau mai mult.Tratamentul manifestrilor articulareNu exist un medicament specific pentru aceast boal, deoarece rspunsul difer de la un pacient la altul. Afeciunea dispare complet pentru majoritatea pacienilor ntr-un interval de aproximativ 6 luni.

n aceast perioad, boala are o evoluie fluctuant, cu zile mai bune i zile mai rele. Treptat, pe msur ce artrita se atenueaz, exist mai multe zile bune dect rele.

Terapia fizic i ocupaionalTrebuie iniiate precoce, ncepand cu bolnavii imobilizai temporar la pat i ulterior, continund n sli speciale.

Este foarte important ca bolnavul s ncerce s-i menin fora muscular i articulaiile n stare de micare.

Bolnavul va fi ajutat de kinetoterapeut s efectueze exerciii speciale, chiar dac n acelai timp trebuie s evite acivitatea excesiv, care ar putea s solicite prea mult articulaiile inflamate.

Atunci cnd inflamaia articular este activ, bolnavul se simte obosit. n aceast situatie, odihna i somnul devreme pot s joace un rol important n recuperarea precoce a artritei reactive.

Compresele cu gheaa sau sculei calzi, pot fi msuri care s ajute la ndepartarea durerii i a tumefactiei.

Repausul locomotor i folosirea unor atele pot sa aline durerea pe timpul noptii; totui, imobilizarea nu trebuie s fie complet i prelungit.

n cazurile severe, pierderea de mas muscular poate fi o problem deosebita i impune reabilitare sistematic.

n timpul convalescenei se va continua administratea analgezicelor, pn cnd durerea nu mai poate inhiba contracia muscular i micrile articulare, astfel nct s existe garania unui rezultat final bun.EVOLUIE, PROGNOSTIC n general evoluia i prognosticul artritei reactive sunt bune. Durata de evoluie a bolii variaz de la cteva zile, la cteva sptmni. Chiar pacienii cu forme severe de boal, obligai s rmn la pat pot s spere la o recuperare total.

Evoluia copilului cu artrit reactiv arat c 20% din cazuri se complic cu sacroileit, 10 or 20% au leziuni la nivelul articulaiilor periferice, 5-10% din cazuri prezint entesit i, numai excepional, pelvispondilit.

Manifestrile articulare pot fi precipitate i de factori nespecifici de mediu, cum ar fi modificrile climatice.

Perioada asimptomatic dintre recurene poate s dureze civa ani i niciodat nu vom ti cnd artrita reactiv va reveni.