generalitati artrita

of 28 /28

Click here to load reader

Author: mihaela1992

Post on 03-Jul-2015

345 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

GeneralitatiSistemul circulator asigura circulatia diferitelor substante spre si dispre celula, participand la asigurarea homeostaziei organismului. (Celula este componenta de baza a oricarui organ din corpul uman). Sistemul circulator este format dintr-un sistem de vase sangvine: artere, capilare, vene si inima. Arterele sunt vasele sangvine prin care sangele circula de la inima spre organele corpului uman. Venele sunt vasele sangvine prin care sangele circula dinspre organe spre inima. Capilarele sunt vase mici cere fac legatura, in curentul circulator, intre artere si vene. La nivelul lor au loc schimburile de substante dintre celulele organismului si sistemul circulator. Inima este un organ musculos ce asigura rolul de pompa a sistemului circulator, impingand sangele prin vasele sangvine.

AteromatozaEste o boala ce afecteaza arterele determinand o ingustare a acestora la anumite niveluri, mergand pana la blocarea (ocluzionarea) completa. Boala poate afecta diferitele artere ale organismului intr-o masura variabila. In functie de gradul de afectare a diferitelor artere din organism, aceasta poate lua diferite infatisari clinice:

Arteriopatie cronica oblitaranta a membrelor inferioare (arterita) este determinata de localizarea aterosclerozei predominant la nivelul arterelor membrelor inferioare. Boala coronariana ischemica (sau cardiopatie ischemica), caracterizata in stadiu avansat al evolutiei de infarctul miocardic este determinata de localizarea aterosclerozei la nivelul arterelor coronare. (Coronarele sunt artere care vascularizeaza hranesc - inima.) Boala ocluziva carotidiana afecteza arterele carotide. Aceste artere vascularizeaza creierul si au un traiect la nivelul gatului, mergand apoi intracranian. Blocarea acestor artere poate determina aparitia accidentului vascular cerebral sau a unei forme mai usoare accidentul ischemic tranzitor.

Afectiunile de mai sus pot exista izolat sau pot exista asocieri atunci cand ateroscleroza este generalizata.

Ce este arterita?Arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare (arterita) este dederminata de localizarea aterosclerozei la nivelul arterelor care hranesc membrele inferioare si are drept consecinta ingustarea pana la blocarea definitiva a acestor artere. Care sunt arterele ce pot fi afectate in arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare?

Aorta terminala Arterele iliace

Arterele femurale Arterele poplitee Trunchiurile arteriale gambiere (artera tibiala anterioara, artera tibiala posterioara si artera peroniera)

Aorta este artera principala a organismului care porneste de la nivelul inimii strabate toracele iar la nivelul abdomenului inferior se imparte in doua artere iliace dreapta si stanga (fiecare dintre acestea hranind membrul inferior corespunzator). De la diferite niveluri pornesc de la nivelul aortei arterele care hranesc inima, capul si gatul, membrele superioare, organele intraabdominale (ficatul, splina, intestinele, stomacul, rinichii) si in final membrele inferioare prin arterele iliace. Asadar artera iliaca este portiunea initiala a axului arterial care hraneste membrul inferior respectiv si se afla in abdomenul inferior. Aceasta artera se continua in jos cu axul arterial femuro-popliteogambier ce strabate intregul membru inferior. In arteriopatia cronica obliteranta a membelor inferioare ingustarile sau ocluziile (blocarea completa) pot fi localizate la oricare dintre arterele sus mentionate. Care este consecinta blocarii sau ingustarii arterelor membrelor inferioare? Consecinta este o hranire mai proasta a muschilor, pielii si a altor tesuturi de la nivelul membrelor inferioare. Daca ingustarea unui segment arterial are loc lent (luni, ani) atunci este posibila dezvoltarea unei circulatii colaterale, care sa ocoleasca segmentul de artera astupat sau ingustat. bypassul fiziologic In forme incipiente apare o oboseala sau crampe la eforturi mici (crampe la nivelul gambelor sau coapselor dupa parcurgerea unei distante de 200-300 m), iar in forme avansate pot apare dureri permanente sau leziuni necrotice la nivelul piciorului sau gambei.

Care sunt principalii factorii de risc ce pot determina aparitia arteritei?Aceasta boala apare predominant la barbati insa poate apare si la femei.

Fumatul este un factor important care poate determina aparitia aterosclerozei.

Alti factori de risc:

Consumul de grasimi animale si dulciuri in exces. Hipertensiunea arteriala netratata Diabetul zaharat slab controlat. Istoric familial de prezenta a arteritei (mama, tata, frati, surori)

Cand stim ca este posibil sa avem de-a face cu arterita?Cand medicul ne gaseste absenta pulsului la unul sau mai multe niveluri ale membrelor inferioare. Cand la parcurgerea unei anumite distante apar dureri la nivelul gambei sau coapsei, dureri care dispar repaus, si care reapar la parcurgerea aceleiasi distante, facandu-ne sa schiopatam si sa ne intrerupem mersul cu pauze de odihna (claudicatie

intermitenta). Cand o taietura (plaga, leziune) de la nivelul membrului inferior nu se vindeca, in ciuda faptului ca au trecut mai mult de 2 saptamani de la data producerii acesteia. Cand apar dureri permanente la nivelul coapsei sau gambei, uni sau bilateral. Cand apare innegrirea (necroza) unuia sau mai multor degete de la nivelul piciorului sau chiar a intregului picior, insotita sau nu de durere permanenta la acest nivel.

Ce investigatii trebuie sa facem pentru diagnosticul arteritei?A. Teste non invazive: I. Masurarea presiunii la picior si la brat cu evidentierea raportului glezna / brat este o metoda simpla dar orientativa de diagnostic a pacientilor cu arteriopatie (arterita) In mod normal acest raport trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1. Pacientii cu claudicatie intermitenta au acest raport mai mic decat 0,8 Pacientii cu dureri de repaus au acest raport mai mic decat 0,5 NB: In cazul pacientilor diabetici sau a altor pacienti cu artere calcificate acest raport poate fi fals crescut (la acest tip de pacienti acest raport nu e concludent) II. Oscilometria are o valoare istorica. Desi mai este inca practicata informatia ei diagnostica este pur orientativa. III. Ecografia Duplex arterial este o metoda neinvaziva fara riscuri ce tinde sa inlocuiasca din ce in ce mai mult angiografia. Neajunsuri:

Este o examinare subiectiva care depinde de operator (cine o face). Arterele din anumite regiuni nu se pot vizualiza suficient de bine pentru a se putea pune diagnosticul de stenoza arteriala si a se determina importanta hemodinamica a acesteia.

NB: este examenul delectie in cazul afectiunilor carotidiene, in cele mai multe cazuri examenul Duplex carotidian fiind suficient pentru planificarea unei interventii la acest nivel, arteriografia carotidiana fiind rezervata doar cazurilor incerte. IV. Angio RMN este o metoda neinvaziva cu complicatii extrem de rare, insa este o metoda scumpa, care nu a intrat in arsenalul investigatiilor uzuale pentru planificarea unei interventii vasculare. Este recomandata in cazuri speciale: Alergie la substanta de contrast pe baza de iod Cazuri in care este necesara evidentierea relatiilor unor tumori cu arborele circulator. V. Angio CT are cam aceleasi indicatii ca si angio RMN, este tot o investigatie neinvaziva insa pacientului i se administreaza tot substanta de contrast ce poate fi alergenica. B. Teste invazive:

I. Arteriografia Este investigatia cea mai importanta ce poate evidentia localizarea exacta a stenozelor (ingustarilor) sau ocluziilor (astuparilor) la nivelul arterelor. Arteriografia presupune injectarea unei substante radioopace concomitent cu realizarea unei radiografii in regiunea substantei injectate. Se obtine astfel imaginea arborelui arterial din acea regiune. In functie de locul injectarii substantei si de partea sistemului arterial care se doreste a se vizualiza, se poate obtine:

coronarografie caz in care substanta de contrast este injectata la nivelul arterelor coronare aortografie caz in care substanta de contrast este injectata la nivelul aortei arteriografie periferica caz in care substanta de contrast este injectata in arterele carotide, subclavii, axiale, brahiale, iliace, femurale

Cum se realizeaza practic o arteriografie?Se punctioneaza artera femurala (cea de la nivel inghinal) sau artera brahiala (de la nivelul bratului), se introduce un cateter (un tub lung si subtire) prin aceasta punctie, intraarterial pana la locul unde dorim sa obtinem imagini, si se injecteaza substanta de contrast obtinandu-se imaginea arterelor de la acel nivel. Ulterior cateterul este scos si se realizeaza o compresiune pe locul respectiv pentru a se opri curgerea sangelui de la locul de punctie. Ce complicatii pot apare? Complicatiile sunt rare insa pot fi serioase:

Alergie la substanta de contrast injectata (sunt predispusi persoanele alergice la iod) Insuficienta renala acuta (substanta de contrast se elimina in principal prin rinichi si poate determina blocarea lor in anumite circumstante insuficienta renala preexistenta, alergii) Hematoame la locul de punctie (in special daca artera puntionata - femurala sau brahiala - au pereti calcificati) Pseudoanevrisme la locul de punctie (in cazul in care gaura produsa prin insertia cateterului, nu s-a astupat prin compresie) Fistule arterio-venoase (comunicare accidentala dintre artera unde s-a realizat punctia si vena de langa ea). Agravarea ischemiei membrului pentru care s-a realizat arteriografia ( prin ruperea unei placi de aterom instabile care a astupat definitiv vasul respectiv) Ischemie la nivelul membrului unde s-a efectuat punctia (dupa scoaterea cateterului poate apare un cheag care poate bloca artera brahiala sau femurala respectiva)

Putem preveni complicatiile? O parte din ele le putem preveni astfel:

Imobilizarea la pat 6-12 ore previne aparitia de hematoame sau pseudoanevrisme la locul de punctie

Hidratarea prin ingestia a cel putin 2 litrii de lichide pe 24 de ore, spala rinichii si ajuta la eliminarea substantei de contrast.

Cand facem arteriografie? Deoarece este o manevra invaziva care poate avea complicatii (unele chiar grave), arteriografia se efectueaza doar atunci cand este planificata o interventie chirurgicala intr-un timp de pana la 6 luni dupa efectuarea sa. Daca dupa efectuarea arteriografiei, din diverse motive interventia chirurgicala sau endovasculara nu s-a efectuat, dupa 6 luni se presupune ca leziunile arteriale au avansat si este necesara o noua arteriografie daca este planificata interventia chirurgicala. C. Alte analize: Nivelul colesterolului din sange. In cazul nivelului colesterolului seric crescut este indicata o dieta saraca in grasimi asociat cu medicamente antilipemiante (hipolipemiante)

Care este tratamentul arteritei?I. Tratamentul igieno-dietetic Oprirea fumatului este un factor esential pentru stoparea sau incetinirea evolutiei bolii. In absenta opririi fumatului toate celelate eforturi de tratare a acestei boli sunt practic inutile. Cu toate ca acest lucru pare cel mai usor de realizat, de cele mai multe ori el nu se intampla. Un rol important in realizarea acestui obiectiv il poate avea consultul unui psiholog. Dieta se bazeaza in special pe evitarea grasimilor de origine animala (carne de porc, sunca, jumari) si a dulciurilor in exces. Sunt permise carnea de pui, carnea de peste, carnea de vita, legumele si fructele, cu evitarea pastelor fainoase si a painii. Regimul fara sare sau cu aport moderat de sare va fi tinut de pacientii hipertensivi. Frigul, caldura in exces sau umezeala sunt factori care pot agrava evolutia bolii. Mersul pe jos zilnic este benefic atunci cand nu sunt facute eforturi excesive. Consumul zilnic a 250 ml de vin alb poate avea un efect benefic. Consumul de alcool in exces poate agrava boala. II. Bypass-ul arterial este o metoda chirurgicala de tratament ce consta in principiu din ocolirea segmentelor arteriale astupate sau ingustate prin crearea unor noi conducte (arteriale) prin care sangele sa poata ajunge la muschii si tesuturile membrului inferior. Aceste operatii se numesc operatii de bypass. Conductul cu ajutorul caruia se realizeaza aceasta operatie este

fie vena safena interna a pacientului fie un conduct (graft, proteza) artificial cel mai frecvent din Dacron sau PTFE.

Atentie: operatia nu vindeca boala!!! Operatia trateaza simptomatologia pacientului, imbunatatind substantial calitatea vietii un anumit interval de timp. Acest interval de timp poate fi variabil de 2, 3, 8, 10 ani sau poate pana la sfarsitul vietii pacientului. Evolutia bolii poate fi stopata sau incetinita de

tratamentul medicamentos si igieno-dietetic pe care pacientul il urmeaza. Daca factorii de risc pentru evolutia bolii (fumatul, hipertensiuniea arteriala necontrolata si diabetul necontrolat) nu sunt inlaturati, cu siguranta boala va avea o evolutie nefasta. In cazul in care boala evolueaza, in ciuda executiei perfecte a operatiei de bypass, dupa un anumit interval de timp (2,3,5,10 ani) poate apare ocluzia (astuparea) bypass-ului cu reaparitia sau agravarea simptomatologiei. Dupa efectuarea interventiei chirurgicale sunt necesare controale medicale periodice la intervale de 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an si apoi bianual pentru evidentierea oricarei modificari in evolutia bolii. Care sunt complicatiile ce pot apare in cazul unei operatii de bypass?

Sangerari importante intraoperatorii (datorita unor dificultati tehnice) care sa necesite administrare de sange si produsi de sange. Sangerari postoperatorii de la nivelul plagii postoperatorii sau bypass-ului (determinate de tulburari de coagulare, friabilitate tisulara, imperfectiuni tehnice) Infectii ale plagii postoperatorii (in special la pacientii cu ischemii severe si necroze) Infectii ale bypass-ului

Intrebari frecvente Am o operatie de bypass cu vena safena la nivelul membrului inferior si mi se umfla piciorul. Sa ma ingrijorez? Atata timp cat piciorul e cald, nu apar dureri, iar ulcerele tegumentare se vindeca, nu trebuie sa va faceti griji. Fenomenul de umflare a piciorului este consecinta revascularizarii si a faptului ca vena safena este "transformata" in "artera" in cadrul bypass-ului respectiv. Ceea ce trebuie sa faceti e sa tineti piciorul ridicat la 30 de grade fata de orizontala atunci cand stati in pat. III. Endarterectomia cu sau fara angioplastie de largire:In cazul in care stenoza sau ocluzia arteriala are o lungime mica (