antropologie seminar

7/17/2019 Antropologie Seminar

http://slidepdf.com/reader/full/antropologie-seminar 1/3

Capitolul 28

Estetica si iconografa

Ce este estetica?

Estetica este un domeniul al flosofei care are ca obiectiv

principal analizarea rumosului în sens larg. Demersul esteticii are în vedere

conceptualizarea rumosului artifcial - creația uman! dar "i

conceptualizarea rumosului natural ca de e#emplu - un peisa$! un apus de

soare. Din aceast descriere se observ c estetica are un domeniu de

interes mult mai larg dec%t flosofa artei! aceasta din urm rezum%ndu-se la

analiza artei - deci a obiectelor create de om.

Estetica in diverse culturi! cum ar f&

Evolutionismul' (erodot) *travo) +arco ,olo) luminismul

secolul /0lll '1evolutia 3ranceza4 5Delacroi#) 1+oartea lui +arat4 679)

Diuzionismul) omantismul! dar si multe alte perioade ale istoriei artei. :cet

concept! adica! estetica! vorbeste in general despre creatiile si inventiile

omului! in special legate de arta umosului! pe cand antropologia vorbeste

despre crearea omului! o scurta defnitie a antropologiei poate f& stiinta care

se ocupa cu studiul origini! evolutii si variabilitati biologice a omului! pe scurtstudieaza aparitia omului si a raselor umane. n acest capitol estetica

invaluie iconografa intr-un val misterios al artei bisericesti.

ntreaga biserica-lacas de cult - zidire! pictura! mobilier!

elemente decorative - apartine indiscutabil universului artistic. Datorita

semnifcatiilor sale! ea trebuie sa fe impodobita cat mai rumos cu putinta.

Ea este! dupa interpretarea *antului ;<erman al Constantinopolului!

=mireasa a lui (ristos care c<eama '=.n. poporul la rugaciune=! raiul pe

pamant! loc ce potoleste! in parte! nostalgia rumusetii pierdute! dar si

spatiul zilei a opta! inc<ipuind rumusetea imparatiei cerurilor. coana estete<nica de pictura traditionala in culori de apa 'in tempera! mai ales sau de

ulei pe support de lemn sau de sticla! raspandita si dezvoltata 5 dupa victoria

impotriva 1revoltei4 iconoclaste si institutionalizarea crestinismului 5

indeosebi in spatial European ! ca modalitate imagistica de e#plicare !

sustinere! in>uenta si practica persuasive a religiei! in doua variante

esentiale 'din punct de vedere stlistic&



6.De traditie medieval bizantina! ortodo#a! - imaginile!

fgurile find spiritualizate ! accentuat aplatizate! aproape emblematice)

2.De traditie apuseana! catolica! sub in>uenta :ntic<itatii

;reco-romane si dezvoltata! evident! de enastere 5 imaginile! tot fgurative!

in e#presi fresti ! dinamice) in ambele variante & replici vizuale ingenioase!inspirate ale vizibilului sacru din te#tile biblice.

1C<ristos nu a poruncit niciodata sa se scrie 'despre el! fe

fe si cea mai scurta vorba. *i cu toate acestea imaginea sa a ost redata de

:postoli si pastrata pana in present. @ri ceea ce este reprezentata evlavi pe

pergament se reprezinta pe icoana cu dierite culori sau cu un alt material.

Aoi e#punem in toate locurile c<ipul lui sub orma de icoana! si prin el sfntim

cel dintai simt 5 caci primul dintre simturi este vederea! dupa cum prin

cuvinte sfntim auzul. coana este un obiect care prile$uieste aducerea

aminte. Ceea ce este cartea pentru stiutorii de carte! aceea este icoanapentru nestiutorii de carte! si ceea ce este cuvantul pentru auz! aceea este

icoana pentru vaz! caci cu a$utorul mintii ne unim cu icoana. 4

1coana nu reprezinta o arta care ilusreaza *criptura) ea

este un limba$ care ii corespunde! care ii este ec<ivalent si care corespunde

nu literei scripturii! nici cartii insasi! ca obiect ! ci predicatiei evang<elice!

adica continutului *cripturii! sensul ei! asemeni te#telor liturgice. Esenta

imaginii este cumulate cu esenta cuvantului& de- numirea! semnifcarea!

evocarea. coana nu este defnite in esenta ei plastic si e#presiva! ci in cea

comunicativa. edevin actuale parerile e#primate in secolul al l0-lea de*fntii. ,arinti cu privire la rolul pedagogic al imaginilor.4

:m ales sa largesc subectul iconografc deoarece

estetica lasa la alegere o gama intreaga te curente si stiluri in arta

umosului! dar e#perienta si placerea de a inainta in inormati legate de arta

mi-au dat o nota de inspiratie pentru alegerea subiectului iconografc!

deoarece arta iconografca reprezinta simbolul de a crede in ceva anume de

a vedea starile si ipostazele religioase lasate de stramosi nostri! de a realiza

ca a e#istat candva ceva anume! ceva ne obisnuit! miraculos! ce au dorit sa

transmita mai departe ceva ce a e#istat! intr-adevar! si in Eviul +ediu au

e#istat zei si tot elul de entitati in care civilizatiile trecute credeau! dar

aceste entitati au aparut doar din nevoia de a crede in ceva anume! este

adevarat! ca nici biserica si toate povestile legate de biblie nu pot f

confrmate ca sunt palpabile! dar prin aceste opere de arta! lucrari! icoane

create de om nu au ost inventate! de ce spun asta! pentru ca oameni din



colturi dierite ale acestui pamant au evidentiat c<ipul lui C<ristos si al

3ecoarei +aria! la el dar in stiluri dierite! e#plicatiile nu sunt larg

amanuntite! dar prin simplul apt ca aceste obiecte e#ista realizam unicitatea

lor! dar si ideea ca acolo undeva ceva a e#istat! ar estetica ace ca aceste

evenimente enigmatice sa le putem vizualiza cat mai amanuntit incat putem

vedea contopirea esteticului cu antropologia! deoarece antropologia

urmareste evolutia omului si continund cu esteticul care este interesat de

creatiie omului in domeniul artei vizuale.

n inc<eierea acestui eseu despre estetica in diverse

culturi sau 1:est<etics and conograp<4 pot adauga doar un lingur lucru!

arta este ceva ce place oc<iului! un estetic elaborate in mai multe curente si

stiluri dierite .

Bibliografe&

:est<etics and conograp< :n :rtists :pproac< 5 ;ordon Bennett

Dictionar de arsmatetica 5 on A. *usala) @vidiu barbulescu

antropologie seminar

Documents