analiza swot a capitalului natural al romaniei la nivelul anului 2010

5/17/2018 Analiza SWOT a Capitalului Natural Al Romaniei La Nivelul Anului 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-swot-a-capitalului-natural-al-romaniei-la-nivelul-a

UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTECENTRUL TERITORIAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ECONOMIC

DESCHIS LA DISTANŢĂFacultatea de Management / anul III, ID

SPECIALIZAREA – Management

REFERATAnaliza SWOT a capitalului natural al Romaniei,

la nivelul anului 2010

COORDONATOR:Lector Univ. Drd. Georgiana Dinca

STUDENTA:Rus Raluca-Valentina

~ 1 ~



CUPRINS

Introducere ........................................................................................pg 1

Capitolul I. Analiza SWOT si capitalul natural ………….............pg 4

1.1. Analiza SWOT …………………………………...............pg 4

1.2. Capitalul natural …………………………………...........pg 5

Capitolul II: Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei

la nivelul anului 2010 ……………………………….……………...pg 6

2.1. Puncte forte. Puncte slabe …………………………..…....pg 6

2.1.1. Puncte forte …………………………………………pg 6

2.1.2. Puncte slabe …………………………………….…...pg 9

2.2. Oportunitati si amenintari …………………………...…...pg 10

2.2.1. Oportunitati ………………………………………....pg 10

2.2.2. Amenintari …………………………………….…….pg 11

Capitolul III. Conservarea si managementul capitalului

natural ...............................................................................................pg 12

3.1. Obiectiv general ..................................................................pg 123.2. Obiectiv nat ional 2013 ........................................... ............pg 12

Capitolul IV. Concluzii si recomandari …………………….……..pg 14

Bibliografie......................................................................................... pg 14

~ 2 ~



INTRODUCERE

Motto: “Managementul este unul dintre factorii esentiali care explica de

ce o tara este mai bogata sau mai saraca”.

Richard Farmer

In economia moderna, firmele reprezinta forta motrica a progresului, a dezvoltarii,

sunt cele ce asigura necesarul de supravietuire al societatii. Studiind firmele, evidentiem

polarizarea acestora in doua categorii: unele care obtin succese apreciabile, prospera si se

dezvolta constant, iar altele care se lupta cu greu pentru supravietuire sau nregistreaza

performante economico-financiare modeste.

Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul unei firme (afaceri), a

determinat cearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii firmei

(afacerii).

Managementul strategic este procesul prin care o firma poate obtine efecte

materializate n cresterea semnificativa a performantelor sale, in consolidarea pozitiei ei pe

piata si anume prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei n vederearealizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv. Formularea strategiei firmei

este procesul prin care managementul firmei defineste misiunea ei strategica, deduce

obiectivele strategice necesare realizarii misiunii, alege strategia adecvata atingerii

obiectivelor si precizeaza modalitatile punerii n opera a acesteia. Luarea deciziilor strategice

privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice si a strategiei necesare

atingerii lor, aplicarea planului care materializeaza strategia respectiva, se bazeaza pe un

amplu proces de analiza si evaluare a mediului de actiune a firmei, a situatiei competitivitatii

ei n acest mediu si a situatiei firmei, a capacitatii acesteia de a nfrunta schimbarile produse n

mediu. Managementului strategic i este specifica, n esenta, analiza continua, pe de o parte, a

mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbarile din cadrul acestuia

iar pe de alta parte, a situatiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fata

schimbarilor .

~ 3 ~



Metoda de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pe care o prezint n

continuare, este analiza SWOT. Prin intermediul sau si (sau) al altor analize cum ar fi: analiza

situatiei industriei si a atractivitatii acesteia, analiza competitiei, autoanaliza firmei si a fortei

ei competitive, managementul de vrf al firmei poate anticipa schimbarile si elabora,

implementa strategia optima pentru a asigura prosperitatea firmei. Metodele de analiza a

mediului, a competitivitatii si a firmei pot folosi si eventualilor investitori pentru a-si plasa

investitiile sau firmelor de consultanta financiara.

Capitolul IAnaliza SWOT si capitalul natural

1.1. Analiza SWOT este o metoda eficienta, care este utilizata atat pentru crearea unei

viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare, cat si in cazul planificarii stategice

pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor.

Analiza SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts” (puncte

forte), „Weaknesses” (puncte slabe, slabiciuni), „Opportunities” (oportunitati, sanse) si

„Threats” (amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acestora, iar

urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei.

1. Punctele tari sunt atribute (valori, resurse, capacitati, avantaje) utile pentru

realizarea obiectivului propus. Punctele forte sunt reprezentate atat de valori si

factori din mediul intern cu potential ridicat de creare a valorii.

2. Punctele slabe sunt atribute (zone de resurse sarace, vulnerabilitate, conditionari

negative ale tarii) daunatoare pentru realizarea obiectivului.3. Oportunitatile reprezinta conditiile externe (sansele oferite din exterior) pentru

realizarea obiectivului.

4. Amenintarile sunt conditiile externe care ar putea dauna realizarii obiectivului

propus.

SWOT este o metoda de planificare strategica, fiind utilizata pentru a evalua punctele

tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile ce caracterizeaza si influenteaza anumiti

factori din cadrul unui proiect. Aceasta planificare implica precizarea obiectivului proiectului,

~ 4 ~



precum si identificarea aspectelor cheie interne si externe, care sunt favorabile si

nefavorabile pentru atingerea obiectivului. Analiza SWOT este esentiala deoarece masurile

ulterioare in procesul de planificare pentru realizarea obiectivului selectat pot fi derivate din

aceasta analiza.

In primul rand factorii de decizie trebuie sa stabileasca daca obiectivul poate fi atins

avand in vedere rezultatele analizei. In cazul in care obiectivul nu poate fi atins, trebuie

selectat un obiectiv diferit si procesul analizei repetat. Factorii de decizie devin astfel o

componenta cheie a acestui proces, complexitatea si exactitatea analizei efectuate depinzand

in totalitate de nivelul de cunoastere, experienta, implicarea si colaborarea acestor factori.

Analiza SWOT grupeaza informatiile in 2 categorii principale:

• Factori interni – punctele forte si punctele slabe.Factorii interni pot fi priviti ca puncte tari sau slabe, in functie de

impactul lor asupra obiectivelor. Insa, ceea ce poate reprezenta un punct tare

pentru un obiectiv, poate fi un punct slab pentru alt obiectiv.

• Factorii externi – oportunitati si amenintari provenite din mediul extern.

Factorii externi pot include chestiuni macroeconomice, schimbari

tehnologice, legislative si socio-culturale1.

1.2. Capitalul natural al unei zone geografice sau politic-administrative consta in reteaua

de sisteme ecologice care functioneaza in regim natural sau seminatural si din reteaua de

sisteme antropologice care rezulta din transformarea si simplificarea categoriei mai sus

mentionate. Componentele ierarhice ale capitalului natural sunt diversitatea genetica,

diversitatea specifica si diversitatea ecosistemica. Biodiversitatea include componentele

capitalului natural la care se adauga diversitatea etnica.

Capitalul natural al României este important pentru Uniunea European datorită florei

şi faunei bogate, a climatului şi a peisajului pe care le oferă lanţul carpatic şi bazinul

dunărean. România are o diversitate mare de specii de floră şi faună. Cu toate acestea, există

multe specii de plante şi animale aflate în pericol din cauza fragmentării habitatelor şi a

exploatării excesive a resurselor naturale, coroborate cu presiunile cauzate de dezvoltarea

1 Alwin, Toffler – Corporatia adaptabila , ed. ANTET

~ 5 ~

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/



economică. Capitalul natural al României, datorită condiţiilor biogeografice, conţine încă

efective însemnate ale unui foarte mare număr de specii care sunt catalogate ca fiind rare sau

pe cale de dispariţie la nivel european sau mondial.

angajamentul să asigure menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a speciilor de faună

şi floră salbatică de interes comunitar, într-un statut de conservare favorabil, pentru a

contribui la menţinerea biodiversităţii.

De la integrarea în Uniunea Europeana în 2007, România s-a impus ca fiind una dintre

naţiunile care deţine un adevărat patrimoniu natural. România deţine numeroase arii protejate

care cuprind multe specii din Anexele Directivelor Habitate şi Păsări.

Capitolul IIAnaliza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei

la nivelul anului 2010

In realizarea analizei SWOT, Romania trebuie privita ca o destinatie turistica unitara,

care detine atat puncte slabe, cat si puncte forte, si care actioneaza pe o piata in miscare,

beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente ale unei pieteimperfecte.

2.1. Puncte forte. Puncte slabe

Acestea tin in primul rand de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de care

dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de promovare este

sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.

2.1.1. Puncte forte

Principalele puncte tari ale Romaniei sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul

antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a

crea noi produse turistice, potentialul balear.

2.1.1.1. Potentialul natural

~ 6 ~



Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania se

situeaza printre cele mai frumoase si mai diversificate tari ale Europei.

Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa 35%

din teritoriul tarii, deosebindu-se de ceilalti munti ai Europei prin: accesibilitate, diversitate peisagistica, complexitate – varietatea formelor de relief, retea hidrografica, domeniu

schiabil, fond cinegetic, asezari umane, potential speologic bogat – in Romania se gasesc

peste 10000 de pesteri, care situeaza tara noastra pe locul 3 in Europa.

Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin

varietatea si bogatia resurselor balneare. In Romania exista factori naturali de cura, de mare

diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, emanatii de gazetarapeutice de genul mofetelor, saline) in peste 200 de localitati, situand Romania in unul din

primele locuri in Europa.

Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in interes turistic.

Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Romania si

una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana. Aceasta

impresioneaza prin: plajele intinse in zona litorala, dunele de nisip (Caraorman, Saraturile),vegetatia de mare varietate, cuprinzand peste 1150 de specii de plante, fond cinegetic si

piscicol, fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si cca. 150 de specii e

pesti).

Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite tipuri

(glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane.

Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviomertic, lacrearea ambiantei favorabile calatoriilor.

Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru

organizarea de parcuri naturale2.

2.1.1.2. Potentialul antropic

2 Popa, Virgil – Strategii manageriale interorganizationale, Ed. BIBLIOTHECA, Targoviste, 2004

~ 7 ~



Romania dispune de un bogat potential antropic, printre cele mai interesante resurse

numarandu-se:

Vestigii arheologice: cetatile grecesti de pe malul Marii Negre: Histria, Tomis,

Calatis; cetatile dacice din muntii Orastiei: Sarmisegetusa, Costesti; cetatile romane:Apullum, Napoca, Drobeta; cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin, sau din

epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia.

Monumente istorice, de arta si arhitectura: manastirile Voronet, Humor, Sucevita,

bisericile din lemn de Maramures, bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania,

castele si palate, edificii religioase, monumente si statui, etc. Pot constitui resurse antropice si

o serie de obiective economice: amenajari hidroenergetice, drumuri transmontane inalte(Transfagarasan), defilee (Jiului, Oltului, Dunarii).

2.1.1.3. Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie

Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de unitati

de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestura a crescut de la 492 unitati in 2002 la

1290 in 2010), hosteluri (de la 11 unitati in 2002, la 45 in 2010), spatii de cazare pe nave (6

unitati in 2002, la 16 in 2010), dar si prin dezvoltarea unui segment hotelir de lux (4-5 stele).In ceea ce priveste dezvoltarea unitatilor de alimentatie, s-au dezvoltat atat lanturile de

alimentatie rapida (McDonald’s, SpringTime, PizzaHut), in special in marile orase ale tarii,

dar si restaurantele clasice, cele cu specific national(italienesc, frantuzesc, chinezesc) care

ofera o gama sortimentala variata si care tenteaza prin noutate.

2.1.1.4. Crearea de noi produse turistice

In ultimii ani, dar mai ales in 2010, Romania a avut o prezenta mai activa pe pietele

internationale prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de

turisti: Dracula, agroturism in Romania, croaziere pe Dunare, SuperSky in Carpati.

2.1.2. Puncte slabe

~ 8 ~



2.1.2.1. Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales in

zonele rurale, fata de modalitatile multiple de petrecere a timpului liber in orasele mari:

cinematografe, sali de sport, cluburi, cazinouri, oferte pentru obiectivele turistice din zona.

Este un punct slab, care, odata eliminat, va dezvolta mai ales industriile conexe.

2.1.2.2. Lipsa unei infrastructuri la nivel cat mai apropiat de cel european,

reprezinta unul dintre punctele slabe ale Romaniei, un dezavantaj al tarii atat la nivelul

turismului, cat si la nivelul investitiilor generale in alte sectoare de activitate.

Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania la nivelul anului 2010 era

de 78.836 Km. Aceasta dispune de o mai mare densitate a drumurilor publice, aproape

jumatate dintre acestea fiind modernizate.

Din totalul drumurilor naţionale, 6.180 kilometri (37,4%) erau drumuri europene, iar

321 kilometri (cu 14,2% mai mult decât în anul 2008 respectiv 40 kilometri) însumau

autostrăzile. În ceea ce priveşte liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare, acestea

însumau la sfârşitul anului 2010 10.784 kilometri, din care 10.645 km (98,7%) linii cu

ecartament normal, 5 kilometri (0,1%) linii cu ecartament îngust şi 134 kilometri (1,2%) linii

cu ecartament larg.

In anul 2010 reteaua de cai ferate din Romania avea 11.002 Km de linii de exploatare.Reteua de cai ferate si-a diminuat lungimea in 2010 fata de 2002.

In Romania exista 17 aeroporturi, dintre care cele mai importante fiind Otopeni,

Baneasa, Timisoara, Constanta. Toate cele 17 aeroporturi sunt functionale, in prezent pe 9

aeroporturi se efectueaza curse internationale.

2.1.2.3. Lipsa utilitatilor

Exista inca zone din muntii Apuseni unde localitatile nu sunt electrificate, adaugandu-se lipsa alimentari curente cu apa, lipsa canalizarii si numarul mic de posturi telefonice.

2.1.2.4. Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile.

Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depăşeşte rata lor

naturală de refacere, ele se vor diminua şi în cele din urmă se vor epuiza. Rata care poate fi

susţinută de o resursă regenerabilă este determinată de rata de refacere şi de mărimea

disponibilului acelei resurse.

~ 9 ~



2.1.2.5. Intensificarea procesului de poluare prin incalcarea frecventa a limitelor

maxime de emisie a agentilor poluanti si a prevederilor legale privind protectia mediului3.

2.2. Oportunitati si amenintari

2.2.1. Oportunitati

2.2.1.1. Prin pozitia geopolitica pe care o detine in cadrul continentului, Romania

beneficiaza de un mare avantaj fata de tarile concurente, aflandu-se la intretaierea celor mai

importante rute comerciale ale continentului. Daca se mentioneaza si posibilitatea ca viitoarea

conducta de petrol si gaze naturale de la Marea Caspica sa tranziteze Romania, se

accentueaza si mai mult importanta geopolitica a tarii in zona central-europeana.

2.2.1.2. Intrarea Romaniei in NATO

Intrarea Romaniei in NATO nu poate aduce beneficii imediate decat prin amplasarea

unor baze militare straine in zonele de interes, baze militare care vor aduce un important aport

valutar.

2.2.1.3. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana

Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale si seminaturale formeaza„suportul vietii”, asigurand resursele si seviciile care stau la baza dezvoltarii socio-

economice. Valorile biodiversitatii formeaza patrimoniul natural care trebuie folosit de

generatiile actuale fara a periclita sansa generatiilor viitoare de a se bucura de aceleasi

conditii de viata. O modalitate de a conserva patrimoniul natural european este de a crea o

retea de arii naturale protejate, reprezentativa pentru diversitatea speciilor si habitatelor

acestora ce trebuie protejate. Dezvoltarea unei retele de arii de conservare a naturii se bazeaza

pe doua Directive ale Uniunii Europene:

• Directiva Habitate (Directiva 92/34 privind conservarea habitatelor naturale, a

faunei si florei salbatice);

• Directiva Pasari (Directiva 79/409 referitoare la conservarea pasarilor salbatice)

2.2.1.4. Iesirea la Marea Neagra

Avantajele vecinatatii cu Marea Neagra sunt imense, astfel, existand interese:

3 Paraschiv Vagu, Ion Stegaroiu – Planificarea strategica de la teorie la practica, Ed. BIBLIOTHECA

~ 10 ~



• Politice – Marea Neagra asigura pentru Romania iesirea la oceanul planetar;

• Economice – asigura participarea Romaniei la proiecte regionale de dezvoltare

economica, dezvoltare economico-sociala a zonei de litoral si fluviale,

dezvoltarea turismului.

• De securitate – asigrarea securitatii si promovarea pacii si stabilitatii

contribuie in mod direct la diminuarea unei game extinse de riscuri

conventionale si neconventionale la adresa securitatii europene.

• Militare – prin aderarea la Alianta, Romania, contribuie la extinderea spatiului

aerian controlat de aliati, fiind interesata in gestionarea problematicii din

regiunea Marii Mediterane, carecterizata printr-un potential de instabilitate

ridicat.

2.2.2. Amenintari

2.2.2.1. Zona de litoral a tarii este supusa unui accentuat proces de eroziune,

cca. 2400 de hectare de plaja pierdute in ultimii 35 de ani, afectand astfel nu numai

activitatile turistice, dar periclitand si siguranta locuintelor si bunastarea publica.

2.2.2.2. Cresterea pretului petrolului influenteaza situatia economica a tarilor emitatoare de turisti, incetinind ritmul de crestere economica cu efecte negative asupra

consumului.

2.2.2.3. Globalizarea poate aduce la randul ei, pe langa efecte pozitive precum

sporirea investitiilor si cresterea locurilor de muncs, si efecte negative. Acestea se vor resimti

in plan cultural prin deteriorarea obiceiurilor si a modului de viata traditional.

2.2.2.4. Tara cu risc seismic mare. Romania se afla si ea in zona europeana cu risc

ridicat de producere a seismelor devastatoare. Capitala tarii este orasul cu cel mai mare risc

seismic din Europa.

Capitolul IIIConservarea si managementul capitalului natural

~ 11 ~



3.1. Obiectiv general : Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea

exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

Strategiile succesive de dezvoltare durabila ale Uniunii Europene (2001 si 2006) tind sa puna

accentul, intr-o masura crescanda, pe conservarea si valorificarea prudenta a capitalului

natural. Printre factorii determinanti ai acestei evolutii a fost constientizarea pericolelor reale

ale schimbarilor climatice cauzate de activitatile umane precum si perceptia publica tot mai

accentuata asupra avantajelor folosirii unor produse si servicii curate din punct de vedere

ecologic, cu efecte benefice asupra sanatatii si bunastarii oamenilor.

3.2. Obiectiv national 2013: Reducerea decalajului existent fata de alte state membre ale

UE cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ,

prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de

dezvoltare durabila si cu respectarea principiului «poluatorul pl ate ste». Programul

Operational Sectorial de "Mediu" al Romaniei 2007-2013, aprobat de Comisia Europeana in

iulie 2007, este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu celelalte programe finantate din

fonduri europene si nationale si vizeaza conformitatea cu directivele UE in materie, reflectand

in acelasi timp interesele nationale. Pe ansamblu, strategiile si programele nationale

referitoare la mediu corespund orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UEreinnoite (2006) si vizeaza realizarea urmatoarelor obiective specifice:

(a) Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in

2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa

uzata.

(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin imbunatatirea

gestionarii deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete

pana in 2015.

(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor

climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in

2015. Romania a obtinut perioade de tranzitie pana in anul 2013, respectiv 2017, pentrurespectarea valorilor limita de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) in vederea

~ 12 ~



conformarii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalatii mari de

ardere. Actiunile programate prevad utilizarea rationala a surselor de energie neregenerabile

si, acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai putin poluante in sistemele de

incalzire urbana. Se are in vedere corelarea acestor masuri cu programul de gestionare a apei,

intrucat infrastructura precara a retelelor de incalzire municipala cauzeaza pierderi insemnate

in retelele de distributie a apei.

(d) Conservarea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea

managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.

Obiectivul principal in perioada de referinta este implementarea unor sisteme adecvate de

management pentru protectia naturii in vederea conservarii diversitatii biologice, a habitatelor

naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica.

(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei

prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone. Obiectivele principale

vizeaza instituirea unui management durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc

si protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre. Pentru zonele de litoral se vor efectua

reabilitari de coasta pe o lungime de 10 kilometri, cu extinderea suprafetei de plaja cu 30%.

Se va actiona pentru eficientizarea interventiilor dupa inundatii si alte dezastre naturale

(cutremure, alunecari de teren) prin crearea unor unitati operative speciale, instruirea si

dotarea lor cu echipamente, precum imbunatatirea sistemelor de avertizare si informarea

publica asupra riscurilor 4.

Capitolul IV. Concluzii si recomandari

Luând în considerare rezultatele analizelor şi evaluărilor privind capitolul „Analiza

socio-economică, analiza SWOT şi relevanţa” din Programul Operaţional Regional, se poate4 Popa, Virgil – Strategii manageriale interorganizationale, Ed. BIBLIOTHECA, Targoviste, 2004

~ 13 ~



concluziona că fundamentarea acestui program operaţional poate fi considerată, în acest

moment, ca adecvată şi consistentă, pentru a justifica problemele cheie identificate, care au

stat la baza formulării strategiei . Acelaşi lucru se poate spune despre analiza SWOT şi

relevanţa ei.

Concluzia generală cu privire la argumentaţia şi consistenţa strategiei propuse

justifică afirmaţia că Programul Operaţional Regional va contribui într-adevăr la sprijinirea

şi promovarea dezvoltării economice şi sociale durabile a regiunilor României . Dacă acest

program din perioada 2007 – 2013 va fi implementat cu respectarea principiului concentrării

fondurilor, se poate crea o bază solidă pentru o dezvoltare regională echilibrată la sfârşitul

următorului deceniu. Toate acţiunile propuse pot contribui la îmbunătăţirea mediului

investiţional.

Luând în considerare CNSR actual, Orientările Strategice Comunitare şi Agenda

Lisabona, se poate concluziona că obiectivele strategiei propuse sunt compatibile cu

obiectivele politicii naţionale şi ale UE. Concordanţa şi conformitatea – cu politicile

comunitare şi naţionale este detaliată şi explicată pe larg în POR. Obiectivele orizontale

privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse şi societatea informaţională sunt menţionate,

la fel ca şi alte regulamente UE privind concurenţa / ajutorul de stat şi achiziţiile publice.

În general, sistemului de implementare al POR propus îndeplineşte cerinţele

Regulamentului 1083/2006 (Articolele 58 f.). Repartizarea sarcinilor între AM POR şi

Organismele Intermediare (ADR) sunt destul de bine realizată. O atenţie deosebită trebuie

acordată realizării unei reprezentări echilibrate a organismelor centrale şi regionale în

Comitetele Regionale pentru Evaluarea Strategică (CRES). Componenţa Comitetului de

Monitorizare ar trebui să fie mai clar descrisă şi definită, cu desemnarea exactă a instituţiilor

şi reprezentanţilor acestora. Reprezentanţii – probabil managerii de program - ai tuturor PO

ar trebui să fie membrii ai acestui Comitet.

România, în calitate de nou stat membru, nu are suficientă experienţă în implementarea

programelor, iar structura de implementare este complicată şi vulnerabilă. Raportul

recomandă crearea unui comitet director pentru elaborarea procedurile de evaluare.

~ 14 ~



• Analizele socio-economice ale viitoarelor programe ar trebui să fie structurate astfel încât

toţi factorii care determină dezvoltarea economică regională să fie luaţi în considerare.

Relevanţa strategiei alese, obiectivele şi priorităţile acesteia se vor îmbunătăţi dacă se

porneşte de la o cunoaştere completă a situaţiei socio-economice

• Intenţia autorităţilor române este de a concentra într-o anumită măsură resursele financiare

în regiunile cele mai slab dezvoltate. S-ar putea să apară blocaje financiare, administrative

şi tehnice la nivel regional şi local. De aceea, raportul recomandă monitorizarea atentă a

repartizării fondurilor între regiuni şi asigurarea unei asistenţe tehnice suplimentare pentru

pregătirea proiectelor, acelor regiuni / municipalităţi care altfel nu ar beneficia de sprijinul

UE;

• Toate regiunile de dezvoltare consideră că au potenţial turistic important care poate fivalorificat astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea creşterii economice şi a ocupării

forţei de muncă. Pentru ca acest potenţial să fie utilizat cât mai bine, raportul recomandă

elaborarea unor strategii de dezvoltare a turismului la nivel regional, în cazul în care nu

există deja. Aceste strategii trebuie să conţină elemente de informare şi promovare.

BIBLIOGRAFIE

1. Alwin, Toffler – Corporatia adaptabila, ed. ANTET

2. Popa, Virgil – Strategii manageriale interorganizationale, Ed.BIBLIOTHECA, Targoviste, 2004

3. Paraschiv Vagu, Ion Stegaroiu – Planificarea strategica de la

teorie la practica, Ed. BIBLIOTHECA

~ 15 ~

analiza swot a capitalului natural al romaniei la nivelul anului 2010

Documents