mangementul capitalului de lucru

Managementul capitalului de lucru

Cuprins

Memoriu

justificativ..............................................................................................pg 1

- actualitatea temei

- obiectivele lucrarii

- metodologia folosita

Capitolul 1 Prezentarea

firmei..........................................................................pg 3

1.1 Forma

juridica...............................................................................................pg 3

1.2 Sediul

Societatii..............................................................................................pg 3

1.3

Asociati...........................................................................................................p

g 3

1.4 Capital

social..................................................................................................pg 3

1.5Activitati......................................................................................................

....pg 3

1.6Structura

societatii.......................................................................................pg 4

1.7

Obiective.........................................................................................................

pg 4

Capitolul 2 Analiza Indicatorilor

financiari………………………..............pg 5

2.1 Fondul de

rulment.........................................................................................pg 5

2.2 Participarea fondului de rulment la finantarea activitatii de

exploatare.pg13

2.3Metode

statice................................................................................................pg16

2.3.1

Lichiditatea .............................................................................................pg16

2.3.2

Solvabilitatea...........................................................................................pg19

2.3.3

Trezoreria................................................................................................pg20

2.3.4 Capacitatea firmei de a plati datoriile pe termen

scurt......................pg21

2.3.5 Cash-flow-

ul ...........................................................................................pg22

Capitolul. 3 Managementul activelor si pasivelor

circulante...............pg27

3.1 Definitia activelor

circulante..........................................................................pg27

3.2 Criterii de clasificare ale activelor

circulante...............................................pg28

3.3 Rolul activelor circulante in economia

intreprinderii………………..........pg29

2

3.4 Politici de gestiune ale activelor circulante…………….

………………......pg29

3.5 Supra-

comercializarea……………………………………………………….pg30

3.6 Supra-capitalizarea……………...

……………………...................................pg31

3.7 Stocurile……………...

………………………………….................................pg31

3.8 Relatiile dintre managementul stocurilor si departamentele

firmei..........pg32

3.9 Inflatia si influenta sa asupra

stocurilor.......................................................pg3

3.10 Sistemele computerizate de planificare ale necesarului de

materiale......pg33

Capitolul 4 Mangementul clientilor si furnizorilor..............................pg

35

4.1 Managementul creditului acordat

clientilor..................................................pg35

4.2 Metode de estimare a calitatii

clientilor..........................................................pg37

4.3 Durata medie de inacasare a

facturilor..........................................................pg37

4.4. Instrumente utilizate pentru acordarea creantelor

clienti.........................pg37

4.5 Managementul furnizorilor si finantarea pe termen

lung............................pg38

Concluzii

generale…………………………………………………………..........pg39

3

Referinte

bibliografice..........................................................................................pg41

SC Hill Interplast SRL Anexa 1

Bilant simplificat la 31.12.2006

Denumirea Indicatorului Nr rd Sold la

01.01.200631.12.2006

A B 1 2

A.Active Imobilizate

I.imobilizari NeCorporale(ct201+203+205+2071+208+233+234-280-290-

2933) 1 450 0

II.Imobilizari corporale(ct211+212+212+214+231+232-281-291-2931)

2 163211 394834

III.Imobilizari financiare (ct261+263+265+267-296) 3 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL(Rd 01la 03) 4 163661

394834

B.Active Circulante

I.STOCURI(CT301+302+303+/-308+331+331+341+345+346+/-

348+351+354 5 64299 122593

II.Creante(ct 267-

296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424 6

85474 678462

III.Investitii pe termen scurt(ct 501+505+506+508+5113+5114-591-595-

596-598) 7 0 0

IV Casa si conturi la banci(ct5112+512+531+532+541+542) 8

307412 731021

4

ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL(Rd 05la 08) 9 457185

1532076

C.Cheltuieli in avans(ct 471) 10 113467 62484

D.Datorii :Sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

11 338260 1189908

(ct

161+162+166+167+169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424

426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+45

1+453

455+456+457+4581+462+473+509+5186+519

E.Active Circulante nete/Datorii curente nete9rd09+10-11-18) 12

232392 404652

F.Total Active minus Datorii curente nete(rd 04+12) 13 396053

754486

G.Datorii :Sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un

an 14 158976 419169

(ct

161+162+166+167+169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424

426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+45

1+453

455+456+457+4581+462+473+509+5186+519

H.Provizioane (ct 151) 15 0 0

I.Venituri in avans(rd17+18) din care: 16 0 0

subventii pentru investitii(CT131+132+133+134+138) 17 0 0

venituri inregistrate in avans(ct472)18 0 0

J.CAPITAL SI REZERVE

I.Capital(rd20la 22)din care: 19 1000 1000

5

capital subscris varsat(ct1012) 20 1000 1000

capital subscris nevarsat(ct1011) 21 0 0

patrimoniul regiei(ct1015) 22 0 0

II.PRIME DE CAPITAL(ct104) 23 0 0

III.REZERVE DIN EVALUARE(ct105) 24 0 0

IV REZERVE(ct106) 25 200 200

Actiuni Proprii(ct 109) 26 0 0

V.PROFITUL SAU PIERDERA DE REPORTAT(A)……….Sold C

27 235877 334117

…………..Sold D 28 0

0

VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI

FINANCIAR(ct121)……..Sold C 29 236077 98240

……….Sold D

30 0

Repartizarea Profitului(ct129) 31 236077 98240

CAPITALURI PROPRII-TOTAL(rd19+23+24+25-26+27-28+29-30+31-

32-33 32 237077 335317

Patrimoniul public(ct1016) 33 0 0

CAPITALURI-TOTAL(rd34+35) 34 237077 335317

6

SC Hill Interplast SRL Anexa 2

Bilant simplificat la 31.12.2007

Denumirea Indicatorului Nr rd Sold la

01.01.200731.12.2007

A B 1 2

A.Active Imobilizate

I.imobilizari NeCorporale(ct201+203+205+2071+208+233+234-280-290-

2933) 1 0 0

II.Imobilizari corporale(ct211+212+212+214+231+232-281-291-2931)

2 394834 385763

III.Imobilizari financiare (ct261+263+265+267-296) 3 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL(Rd 01la 03) 4 394834

385763

B.Active Circulante

I.STOCURI(CT301+302+303+/-308+331+331+341+345+346+/-

348+351+354 5 122593 343460

II.Creante(ct 267-

296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424 6

678462 1334834

7

III.Investitii pe termen scurt(ct 501+505+506+508+5113+5114-591-595-

596-598) 7 0 0

IV Casa si conturi la banci(ct5112+512+531+532+541+542) 8

731021 1258044

ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL(Rd 05la 08) 9 1532076

2936338

C.Cheltuieli in avans(ct 471) 10 6248467882

D.Datorii :Sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

11 11899082277763

(ct

161+162+166+167+169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424

426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+45

1+453

455+456+457+4581+462+473+509+5186+519

E.Active Circulante nete/Datorii curente nete9rd09+10-11-18) 12

404652 726457

F.Total Active minus Datorii curente nete(rd 04+12) 13 754486

1112220

G.Datorii :Sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un

an 14 419169 480058

(ct

161+162+166+167+169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424

426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+45

1+453

455+456+457+4581+462+473+509+5186+519

H.Provizioane (ct 151) 15 0 0

I.Venituri in avans(rd17+18) din care: 16 0 0

8

subventii pentru investitii(CT131+132+133+134+138) 17 0 0

venituri inregistrate in avans(ct472)18 0 0

J.CAPITAL SI REZERVE

I.Capital(rd20la 22)din care: 19 1000 1000

capital subscris varsat(ct1012) 20 1000 1000

capital subscris nevarsat(ct1011) 21 0 0

patrimoniul regiei(ct1015) 22 0 0

II.PRIME DE CAPITAL(ct104) 23 0 0

III.REZERVE DIN EVALUARE(ct105) 24 0 0

IV REZERVE(ct106) 25 200 200

Actiuni Proprii(ct 109) 26 0 0

Castiguri legate de instrumentele de capital proprii(ct141) 27 0

0

Pierderi legate de instrumentele de capital proprii(ct149) 28 0

0

V.PROFITUL SAU PIERDERA DE REPORTAT(A)……….Sold C

29 334117 630962

…………..Sold D 30 0

0

VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI

FINANCIAR(ct121)……..Sold C 31 98240296845

……….Sold D

32 0 0

Repartizarea Profitului(ct129) 33 98240296845

CAPITALURI PROPRII-TOTAL(rd19+23+24+25-26+27-28+29-30+31-

32-33 34 335317 632162

Patrimoniul public(ct1016) 35 0 0

CAPITALURI-TOTAL(rd34+35) 36 335317 632162

9

Memoriu justificativ

Actualitatea temei abordate

Tema abordeaza subiecte de actualitate, care pot fi aplicate cu succes intr-o

societate de constructii ce realizeaza comert si servicii catre clienti in scopul imbunatatirii

managementului general si gestiunii materialelor si serviciilor oferite.

Obiectivele temelor abordate

Obiectivele lucrarii “Managementul capitalului de lucru” constau in:

analiza capitalului de lucru, a componentelor sale si a evolutiei acestora pe o perioada

de trei ani, in cadrul societatii comerciale “HILL INTERPLAST ” S.RL.;

analizarea echibrului financiar, a gradului de lichiditate, de solvabilitate al firmei;

analizarea tuturor indicatorilor financiari ce tin de aceasta tema, atat teoretic cat si

practic, folosind datele firmei mai sus amintite;

determinarea problemelor cu care se confrunta firma si propunerea de solutii de

imbunatatire a activitatii sale;

analizarea relatiilor in care se afla firma cu furnizorii si clientii sai si prezentarea unor

modalitati de verificare a bonitatii acestora;

de asemenea, pentru a usura procesul de invatare, s-au introdus anumite studii de caz,

pe capitole.

Toate cele enumerate mai sus au fost analizate in timp, pe perioada a trei exercitii

financiare consecutive si s-au comparat rezultatele obtinute de la un an la altul, in scopul

determinarii tendintelor spre care se indreapta managementul de varf al firmei.

11

Metodologia utilizata in realizarea proiectului

In mare, metologia utilizata in prima parte a proiectului cuprinde:

- culegerea datelor teoretice pentru tema avuta in vedere de proiect din diferite

carti si reviste din domeniu;

- prelucrarea si structurarea acestora;

- realizarea unui plan de actiune;

- culegerea datelor din firma;

- stabilirea conformitatii datelor culese cu teoria deja scrisa;

- prelucrarea datelor din firma;

- stabilirea concluziilor pe baza datelor prelucrate ale firmei;

- cautarea unor solutii de ameliorare a unor situatii negative care au fost

evidentiate prin analiza indicatorilor firmei studiate;

- realizarea unor studii de caz.

Capitolul 1. Descrierea companiei

1.1 Forma juridică

Societatea comercială ’’S.C. HILL INTERPLAST.’’ se organizează potrivit legii

ca societate comercială cu răspundere limitatăe şi funcţionează în baza prezentului act

constitutiv şi a legilor în vigoare.,avand cod CAEN 4521(cod CAEN 4333 incepand din

01.ianuarie 2009 conform noului cod CAEN)

1.2 Sediul societăţii

S.C. HILL INTERPLAST S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, Str. Ion

Urdăreanu Nr. 4, şi punctul de lucru în baza contractului de închiriere înregistrat la

DGFP-BUCUREŞTI sector 5 la adresa Str. Odoarei nr.1, et.2, ap.2, Bucureşti, sector 5,

Tel/Fax: 335.28.54 a fost înregistrat la Registrul Comerţului în data de 08.02.2005 sub

Nr.: J40/2339/2005, Cod Unic de Înregistrare:RO17212466, Cont: RO16 OTPV 2300

0005 3086 R001 deschis la Banca OTP BANK Suc. Panduri

1.3 Asociaţi la S.C. HILL INTERPLAST S.R.L.:

• Leu Sorin – deţine 99 părţi sociale reprezentând 99% din capitalul social;

• Leu Nicolae – deţine 1 parte socială, reprezentând 1 % din capitalul social.

1.4 Capitalul social

Capitalul social subscris: 1000 lei, vărsat integral, număr total de părţi sociale:

100; valoarea unei părţi sociale: 10 lei

12

Durata societăţii este nelimitată

1.5 Activitati

Societatea S.C HILL INTERPLAST S.R.L. are ca obiect de activitate de baza

• importul de mărfuri din Germania, Suedia şi Franţa(fiind distribuitor marcile

Inflor BV,NV Balta,Brintons,Forbo Flooring) precum si achizitionarea din intern a

acestora de la mari furnizori de materiale cum sunt:Menatwork Est

Prefabricate,Holver ,Set,Piritex.

• Import materiale pentru montaj şi finisaj;

• Montaj şi service pentru toate produsele comercializate;

• Asistenţa post-montaj; service.

Societatea detine o gama variata de produse destinata acoperirii pardoselilor

incepand de la covoare PVC ,gazoane artificiale,mocheta,parchet si incheind cu pardoseli

flotante, la care se adauga toate accesoriile necesare.

1.6 Structura societăţii

Structura organizatorică a acestei societăţi comerciale cuprinde totalitatea

compartimentelor de muncă şi modul cum sunt construite şi grupate legăturile dintre ele.

Fiecare subdivizie organizatorică şi societatea comercială în ansamblul ei trebuie să-şi

îndeplinească sarcinile conform cerinţelor autogestiunii economică-financiare.

În structura organizatorică a societăţii se disting trei etape:

Structura de conducere- cuprinde organele colective de conducere

Structura funcţională- include totalitatea compartimentelor atribuţii şi responsabilităţi

delimitate pe funcţii ale societăţii, între care şi funcţia financiar-contabil

Structura operativă.

Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin 12 masini(4 autoutilitare pentru

transport marfuri si opt autoturisme detinute de agentii de vanzari si

aprovizionare),masini si utilaje specifice cum sunt:3 bormasini,un utilaj de

slefuit,aparatura de birotica si active ciculante : stocuri de materii prime si materiale

reprezentate prin PVC si accesorii,obiecte de inventar ,productie in curs de executie toate

necesare bunei desfasuraii a lucrarilor de montaj .

1.7 Obiective:

Societatea urmareste satisfacerea clientilor la un nivel inalt prin oferirea celor mai bune

combinatii de pret si calitate al produselor si serviciilor cerute de clienti.

Experienta societatii pe piata ,relatiile bune cu companiile colaboratoare reprezinta un

capital serios si un plus de valoare pe care il pune la dispozitie clientilor.

13

Capitolul 2

Analiza indicatorilor financiari

In acest capitol vom prezenta urmatorii indicatori financiari in analiza a

firmei :fondul de rulment,lichiditatea,solvabilitatea,trezoreria,cash-flow.

2.1. Fondul de rulment (capitalul de lucru):

partea din resursele constituite pe termen lung, care finanteaza activele circulante;

Fondul de rulment constituie o marja de securitate pentru societate; modificarile

structurale ale activelor curente, efectelor de platit si a celor de primit, modifica totodata

si capitalul de lucru, care se constituie ca fiind un indicator al echilibrului financiar

dinamic.

Din punctul de vedere al modului in care se obtine, fondul de rulment sau

capitalul de lucru poate fi de mai multe feluri:

1) Fondul de rulment brut sau total reflecta ansamblul elementelor de activ a caror

lichiditate este sub un an;

2) Fondul de rulment net reprezinta diferenta dintre capitalul de lucru brut si

datoriile pe termen scurt;

3) Fondul de rulment propriu constituie o componenta a fondului de rulment net,

alaturi de datoriile pe termen mediu si lung.

1) Fondul de rulment brut sau total reflecta ansamblul elementelor de activ a caror

lichiditate este sub un an:

o disponibilitati banesti in casa (Db);

o disponibilitati banesti in conturi curente la banci (Db);

o cheltuieli in avans (Ch.av.);

o investitii financiare realizate in scopul obtinerii de venituri financiare pe termen

scurt (Ifts);

o efecte primite de la clienti (Creante comerciale + Alte creante) (Ef.com.primit);

o avansuri acordate furnizorilor (avansuri pentru cumparari de stocuri)

(Av.furnizori);

o sume de incasat din interese de participare (Sîip);

o sume de incasat de la societatile comerciale din cadrul grupului (Sîs.c.);

o stocuri (S);

14

o imobilizari financiare mai mici de un an (Im.fin.<1an).

Simbol Indicatori 2005 2006 2007

mii lei mii lei mii lei

Db Disponibilitati banesti in casa si la banci 307 731 1258

Che.av. Chelt. in avans113 62 67

S Stocuri 64 122 343

Im.fin.<1an Imob. fin. 0 0 0

Cr<1an Creante <1an 85 678 1334

FRB Fond rulment brut (total) 569 1593 3002

Tabel nr.1

Formula 1 Formula 1

Fondul de rulment brut (total) = Active circulante total

Fondul de rulment brut (total)

Valoarea “Fondului de rulment brut” sau a “Activelor circulante total” inregistreaza un

trend crescator de la un an la altul. In ultimul exercitiu financiar analizat, datorita

aportului de capital in firma realizat da catre actionari, acest indicator inregistreaza o

crestere cu 88.4 %. Analizand elementele sale componente, rezulta ca aceasta crestere se

datoreaza maririi cu 72 % a “Disponibilitati banesti in casa si la banci”, si cu 8 % a

“Avansurilor furnizori”. Cresterea “Disponibilitati banesti in casa si la banci” determina

imbunatatirea solvabilitatii firmei, adica capacitatea acesteia de a-si onora obligatiile de

plata la scadenta.

Toate activele luate in calcul trebuie sa se reinnoiasca cel putin o data, respectiv sa se

poata transforma in bani cel putin o data pe an. Restul elementelor de activ, care nu

satisfac aceste cerinte sunt eliminate din calculul fondului de rulment total sau brut:

o imobilizari corporale;

o imobilizari necorporale;

o imobilizari financiare mai mari de un an;

o stocuri depreciate;

o stocuri greu vandabile;

15

o stocuri fara miscare sau cu miscare lenta care au iesit din sezon sau nu mai

corespund cu structura de productie;

o cheltuieli in avans pe o perioada mai mare de un an.

Simbol

Indicatori 2005 2006 2007


Im.corp. Imobilizari corporale 163 349 385

Im. necopr. Imobilizari necorporale 0 0 0

Im. fin.>1an Imobilizari financiare >1an

Im. fin.<1an Imobilizari financiare <1an 0 0 0

Ai Active imobilizate 163 349 385

S Stocuri < 1 an 64 122 343

Cr. Creante < 1an 0 0 0

Inv.fin. < 1an Investitii fin. < 1 an 0 0 0

Che. av. Cheltuieli in avans < 1an 113 62 67

Db Disponibilitati banesti 307 731 1258

Sdep. Stocuri depreciate 0 0 0

Sg.vandabile Stocuri greu vandabile 0 0 0

Cr. > 1 an Creante > 1 an 0 0 0

Che.av.>1an Chel. In avans > 1an 0 0 0

Ac Active circulante 484 915 1668

Ai + Ac Active total 647 1264 2053

Tabelul nr.2 Active total

Formula 2

FONDUL DE RULMENT BRUT (FRB) =

TOTAL ACTIVE (Ai + Ac) – ACTIVE IMOBILIZATE PE TERMEN LUNG (Aitl)

FRB = (Ai + Ac) - Aitl



Ai + Ac Active total 647 1264 2053

Aitl Active im. pe termen lung 163 349 385

FRB Fondul de rulment brut 484 915 1668

Tabelul nr. 3 Fondul de rulment brut

16

Dupa cum se observa, valoarea fondului de rulment brut si valoarea activelor circulante

este aceeasi.

2) Fondul de rulment net reprezinta diferenta dintre capitalul de lucru brut si

datoriile pe termen scurt:

FRN = ACTIVE CIRCULANTE (Ac) – DATORII PE TERMEN SCURT (Dts)

FRN = (Aexpl. + Arts. + Adisp.) – (Dc + Va)

unde avem:

- Aexpl. = active din exploatare;

- Arts. = active din resurse realizabile pe termen scurt;

- Adisp. = active disponibile;

- Dc = datorii curente (pe termen scurt);

- Va = venituri realizate in avans

Formula 3




Dts Datorii pe termen scurt 317 1189 2277

FRN Fondul de rulment net 252 405 727

Tabelul nr.4 Fondul de rulment net

Calculand fondul de rulment ca diferenta intre valoarea “Activelor circulante” si

valoarea “Datoriilor pe termen scurt” se poate observa, de-a lungul exercitiilor financiare,

o crestere de la un an la altul in medie cu 79.5 %.Acest lucru se datoreaza aportului de

capital realizat de catre actionari, concretizat in cresterea cu 90 % a activelor circulante

ale societatii in ultimul an de activitate. Datoriile pe termen scurt au inregistrat variatii

mici pe parcursul anilor analizati.

Aceasta metoda de calcul reflecta destinatia capitalului de lucru:

- finantarea stocurilor;

- plata efectelor comerciale de platit;

- finantarea altor creante curente.

Ambii indicatori au un rol important in determinarea gradului de lichiditatea al

intreprinderii, care reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile curente de plata.

17

O alta metoda de calcul a fondului de rulment net releva originea acestuia:

Formula 4

FRN = CAPITALURI PERMANENTE (CP) – ACTIVE IMOBILIZATE (Ai)

FRN = CP – Ai

CP = Cpr + Dtml

Metoda permite analiza modalitatilor de finantare a activelor curente, reflectand

pe termen scurt echilibrul dintre capitalurile permanente si fluxurile de utilizari durabile

(stabile).


Mii lei mii lei mii lei

Cpr Capitaluri proprii 237 335 632

Dtml Dat. pe term. mediu si lung 158 419 480

CP Capital permanent 395 754 1112

Tabel. nr. 5 Capitalul permanent



CP Capital permanent 395 754 1112



Tabel nr. 6 Fondul de rulment net

Valoarea pozitiva a fondului de rulment (FRN > 0), asa cum este si in cazul

societatii comerciale “HILL INTERPLAST”, reflecta situatia in care valoarea activelor

circulante este superioara datoriilor pe termen scurt, exprimand existenta unui excedent

potential de lichiditati pe termen scurt.

Societatea comerciala poate sa-si onoreze obligatiile scadente curente si dispune

de un excedent de utilitati utilizabil in cazul aparitiei unor dificultati legate de vanzarea

activelor sau de plata obligatiilor fata de terti. Se poate considera ca solvabilitatea si

echilibrul financiar dinamic pe termen scurt sunt asigurate.

Scaderea in ultimul exercitiu financiar a capitalurilor proprii (de 69.7 %) fata de media

cresterii din anii precedenti se datoreaza cresterii datoriilor pe termen mediu si lung din

ultimii doi an; el determina de asemenea, scaderea fondului de rulment net in proportie de

63 % in conditiile unei valori relativ constante a activelor imobilizate.

18

Valoarea negativa a fondului de rulment net (FRN < 0) reflecta situatia in care

valoarea activelor circulante este inferioara datoriilor pe termen scurt, exprimand

existenta unui excedent de datorii.

In situtia in care durata medie de conversie a activelor circulante este mai scurta

decat durata medie de plata a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar este posibil

sa fie totusi realizat.

Valoarea neutra a fondului de rulment net (FRN = 0) reflecta situatia in care,

valoarea activelor circulante este egala cu datoriile pe termen scurt. Teoretic,

solvabilitatea curenta este asigurata, insa practic exista riscuri legate de lichiditatea si

exigibilitatea elementelor patrimoniale:

- transformarea cu intarziere a stocurilor in lichiditati;

- existenta unor stocuri nevandabile si deteriorate;

- insolvabilitatea clientilor;

- schimbarea structurii si a nivelului cererii de bunuri si servicii economice.

Managerii societatii comerciale sunt constransi sa ia masuri de vindere rapida a

creantelor, activelor neutilizabile, valorificare a creantelor, crestere a autofinantarii, a

capitalului social si a capitalului imprumutat pe termen mediu. In practica, valoarea

neutra a fondului de rulment constituie o raritate, insa sunt posibile valori apropiate de

nivelul neutru.

3) Fondul de rulment propriu constituie o componenta a fondului de rulment net

(FRN), alaturi de datoriile pe termen mediu si lung (Dtml) care contribuie la finantarea

activelor circulante:

Formula 5

FRN = FRP + Dtml

Partea din capitalurile proprii pe care societatea comerciala o poate utiliza pentru

finantarea activelor circulante este reprezentata de diferenta dintre fondul de rulment net

(FRN) si datoriile pe termen mediu si lung (Dtml): FRP = FRN – Dtml

Formula 6

FONDUL DE RULMENT PROPRIU (FRP) =

FOND DE RULMENT NET (FRN) – DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG

(Dtml)

19




Dtml Dat. pe term. mediu si lung 158 419 480

FRP Fondul de rulment propriu 94 -14 247

Tabel nr. 7 Fondul de rulment propriu

Fondul de rulment propriu sufera o scadere dupa care este in ultimul an el

inregistreaza un salt cu 139,81 %.

Stiind ca:

FRN = CP – Ai

CP = Cpr + Dtml

Atunci:

FRP = FRN – Dtml = (CP - Ai) – Dtml = (Cpr + Dtml - Ai) – Dtml = Cpr – Ai

Formula 7

FONDUL DE RULMENT PPROPRIU (FRP) =

CAPITALURI PROPRII (Cpr) – ACTIVE IMOBILIZATE (Ai)



Cpr Capitaluri proprii 237 335 632



Tabel. nr.8 Fondul de rulment propriu

Excedentul capitalurilor proprii (Cpr) fata de activele imobilizate (Ai) reflecta autonomia

in materie de investitii, de care dispune societatea comerciala. Pe parcursul exercitiilor

financiare analizate se observa o crestere in medie cu 65 % de la un an la altul.

Capitalurile proprii au crescut in ultimul an cu 20.95 %, fata de media din anii precedenti

de 17 %

Nivelul capitalurilor proprii ramase disponibile pentru finantarea activitatii de exploatare

este influentat de strategia investitionala promovata de managerii societatilor comerciale.

Fondul de rulment propriu poate fi:

20

pozitiv, atunci cand activele imobilizate sunt integral finantate pe seama

capitalurilor proprii; societatea comerciala dispune de autonomie financiara pentru

finantarea integrala a activelor imobilizate si partiala a activelor circulante;

negativ, atunci cand capitalurile proprii contribuie la finantarea partiala a activelor

imobilizate, si in consecinta, societatea comerciala trebuie sa recurga la resursele

disponibile de pe piata monetara a creditului, piata obligatara sau sa opteze pentru viitor

pentru finantarea oferita de piata leasingului.

Proportia in care ansamblul elementelor circulante sunt finantate pe seama capitalurilor

proprii este reflectata de raportul: Formula 8

Gradul de acoperire a activelor circulante (Gac) =

Fondul de rulment propriu (FRP) / Fondul de rulment brut (FRB) x 100

Gac = FRP / FRB x 100

(%);




FRB Fondul de rulment brut 569 1593 3002

Gac Gradul de acoperire a Ac 16.5 0 8.2

Tabel nr. 9 Gradul de acoperire a activelor circulante

Dupa finantarea activelor imobilizate, capitalurile proprii participa numai in proportie de

20% in primul an de studiu la finantarea activelor circulante. Se observa pe parcursul

timpului o imbunatatire considerabila a acestui indicator, ajungandu-se in ultimul an la o

valoare de aproape 8%, datorita investitiei realizate de catre actionarii firmei.

2.2Participarea fondului de rulment la finantarea activitatii de exploatare

Pentru a prognoza lichiditatea si starea de echilibru financiar dinamic, alaturi de

estimarea fondului de rulment net sau permanent, managerul financiar trebuie sa aiba in

vedere durata medie de conversie a activelor in lichiditati (gradul de lichiditate a

activelor) si durata medie de plata a datoriilor fata de terti (gradul de exigibilitate a

pasivelor). In cazul in care capitalul de lucru este asigurat in cea mai mare parte din

capitalul de lucru propriu (fondul de rulment propriu), adica FRP > FRS, societatea

comerciala dispune de autonomie pentru finantarea investitiilor, dispunand de capitaluri

proprii pentru finantarea partiala a operatiunilor curente de exploatare. Daca FRS > FRP,

expunerea la risc a societatii comerciale creste datorita gradului ridicat de indatorare.


21



CA Cifra de afaceri 941 3059 5835


S Stocuri64 122 343

Tabelul nr. 10

In scopul analizarii nivelului fondului de rulment net, a vitezei sale de rotatie si a

evolutiei acestuia se utilizeaza urmatorii indicatori:

Ponderea in cifra de afaceri (PCA) a fondului de rulment net:

PCA = FRN / CA x 100 (%);

Simbol





PCA Ponderea in CA 26.78 13.23 12.45

Tabel nr.11 Ponderea in cifra de afaceri a fondului de rulment

Acest indicator permite analiza nivelului fondului de rulment net si a evolutiei acestuia in

functie de marimea cifrei de afaceri realizate pe parcursul a mai multe exercitii

financiare. Valoarea considerata normala este in jur de 33%. In situatia analizata se

constata o crestere a participarii fondului de rulment previzionat la finantarea societatii

comerciale pe parcursul timpului de la o valoare ridicata la una mai scazuta, de 26.78 %

la 12.48 %. Situatia nu este inca una ideala se observa o scadere in ultimul exercitiu

financiar analizat.

Durata de reconstituire (DR) sau durata unei rotatii:

Formula 9

DR = FRN / CA x 365 zile

( zile);





Dr Durata unei rotatii 97.74 48.32 45.47

Tabel nr. 12 Durata unei rotatii a fondului de rulment net

22

Indicatorul masoara viteza de rotatie a fondului de rulment net, indicand durata

intervalului de timp in care acesta se reconstituie. Concomitent cu cresterea resurselor de

finantare se observa si o crestere cu 2.85 zile (48.32 – 45.47 = 2.85 zile) a intervalului de

timp necesar reconstituirii fondului de rulment.

Gradul de finantare a activelor circulante (GfAc):

GfAc = FRN / Ac x 100 (%)





GfAc Gradul de fin. a Ac 393.7 331.9 211.9

Tabelul nr.13 Gradul de finantare a activelor circulante

Valorile considerate normale ale gradului de finantare a activelor circulante pe seama

fondului de rulment sunt cuprinse intre 25% si 40%. La nivelul societatii comerciale se

observa ca ponderea in care activele circulante sunt finantate pe seama fondului de

rulment este destul de mare, ceea ce este un lucru pozitiv. De-a lungul exercitiilor

financiare analizate se constata o scadere (cu 4.9 % in anul 2005), apoi o crestere

considerabila a valorii acestui indicator (cu 25 %), in ultimul an ajungandu-se la o

contributie a resurselor permanente destinate finantarii activelor circulante, de aproape

72%, in conditiile cresterii valorii fondului de rulment net dar si a activelor circulante.

Ponderea in care creste in fondul de rulment net pe parcursul ultimului exercitiu analizat

(139,81 %) este mult mai mare fata de ponderea in care cresc activele circulante (62 %).

Gradul de finantare a stocurilor (GfS):

GfS = FRN / S x 100 (%)

Simbol




S Stocuri64 122 343

GfS Gradul de fin. a stocurilor 675 1854 418.65

Tabel nr. 14 Gradul de finantare a stocurilor

Indicatorul reflecta gradul de finantare a stocurilor pe seama resurselor permanente de

finantare. In conditiile cresterii fondului de rulment, se observa cresterea cu 146,53 % a

23

gradului de finantare a stocurilor. Fondul de rulment a crescut cu 79 % fata de anul

precedent. In decursul anilor precedenti se observa scaderi si cresteri minore de la un an

la altul (-60 %, +28.07%, -12.52 %), fata de cresterea inregistrata in ultimul exercitiu

studiat.

2.3 Metode statice

Metodele utilizate de catre manageri in procesul de luare a deciziilor cu privire la,

asigurarea echilibrului financiar dinamic, asigurarea finantarii activelor reale curente,

transformarea lor in lichiditati si onorarea obligatiilor firmei sunt urmatoarele: lichiditatea

generala, lichiditatea imediata, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment,

trezoreria neta.

2.3.1 Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in

bani.

• Lichiditatea generala (Lg) sau curenta reflecta gradul de lichiditate al activelor

sau capacitatea societatii comerciale de a-si onora datoriile pe termen scurt (datoriile

curente). Indicatorul lichiditatii generale reflecta “masura in care drepturile creditorilor

pe termen scurt sunt perfect acoperite de valoarea

activelor, care pot fi transformate in bani lichizi, in decursul unui interval de timp care

corespunde perioadei de maturitate a datoriilor.”

O valoare ridicata a ratei curente atesta faptul ca firma are capacitatea de a-si onora

datoriile pe termen scurt, in conditiile in care stocurile sunt vandute si creantele colectate

la timp. Acest indicator pleaca de la premisa ca stocurile sunt lichide in orice moment. In

realitate, lichiditatea stocurilor este variabila si deci indicatorul poate sa induca erori de

interpretare.

Lichiditatea generala (Lg) =

Active circulante (Ac) / Pasive circulante(Pc) sau Datorii pe termen scurt (Dts)

Activele circulante (Ac) sunt reprezentate de urmatoarele:

- stocuri (S);

- creante curente (Cc);

- disponibil in banci si casa (Db);

- investitii financiare (If);

- cheltuieli efectuate in avans (Ca);

- imobilizari financiare curente (Ifc).

24

Simbol


lei lei lei

S Stocuri64 122 343

Cc Creante curente 85 678 1334

Db Disp. banci si casa 307 731 1258

If Investitii financiare 0 0 0

Ca Che. ef. in avans 113 62 67

Ifc Imob. fin. curente 0 0 0

Act Active circ. total 569 1593 3002

Tabel nr.15 Active circulante total

Evolutia activelor circulante per ansamblu este crescatoare; in ultimul exercitiu financiar

analizat, valoarea activelor circulante inregistreaza cresterea cea mai semnificativa, de

88%. Acest fapt se datoreaza cresterii “Disponibilitatilor banesti si in casa” si a

“Creantelor totale”, datorita aportului de capital realizat de catre actionari in firma.

Pasivele circulante sau datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de urmatoarele:

- datorii cvasipermanente (Dcp);

- credite pe termen scurt (Cts);

- venituri in avans (Va);

- provizioane pentru riscuri si cheltuieli (Prc).



Dcp Dat. cvasipermanente 338 1189 2277

Va Venituri in avans 0 0 0

Prc Proviz. pt. riscuri si cheltuieli 0 0 0

Pc Pasive circ. total 338 1189 2277

Tabel nr.16 Pasive circulante

Din analiza datelor de mai sus, se observa o evolutie crescatoare a valorii

pasivelor circulante. Per ansamblu insa, situatia este favorabila societatii comerciale.

Teoretic, daca lichiditatea curenta a societatii comerciale este egala cu 2, atunci exista

garantia onorarii platilor. Orice scadere sub acest nivel reflecta faptul ca datoriile curente

cresc mai rapid decat activele curente si deci, solvabilitatea curenta a societatii se

25

deterioreaza. In consecinta, societatea comerciala va intarzia platile catre furnizori,

salariati, banci si stat.




Pc Pasive circulante 338 1189 2277

Lg Lichiditatea generala 1.68 1.33 1.3

Tabel nr.17 Lichiditatea generala

Valoarea lichiditatii generale se situeaza in anii studiati tot mai aproape de sub 3,

ceea ce inseamna ca societatea comerciala nu isi imbunatateste deloc

lichiditatea si are intarzieri in achitarea datoriile sale curente.

• Lichiditatea imediata (Li) sau testul acid reflecta capacitatea intreprinderii de a-si

onora obligatiile pe termen scurt, in conditiile transformarii unei parti a activelor

circulante in lichiditati. Ea este definita ca fiind raportul dintre valoarea activelor curente,

excluzand stocurile (care sunt cele mai putin lichide dintre activele circulante) si valoarea

pasivelor curente (Pc) sau a datoriilor pe termen scurt (Dts).

Lichiditatea imediata (Li) =

Active circulante (Ac) – Stocuri (S) / Datorii pe termen scurt (Dts)

Teoria considera ca un nivel al lichiditatii imediate mai mare de 1 exprima o lichiditate

buna.

Lichiditatea efectiva este influentata de periodicitatea si fluctuatia fluxurilor de numerar.

Din acest motiv, indicatorii lichiditatii trebuie analizati in corelatie cu perioada de

conversie a numerarului. Atunci cand valoarea activelor lichide acopera sau depaseste

valoarea datoriile exigibile curente si viitoare, societatea comerciala dispune de o stare de

lichiditate durabila.



S Stocuri13 122 343

Ac - S 9738 9570 15413

Pc Pasive circulante 5520 4976 4444

Li Lichiditatea imediata 1.76 1.92 3.47

26

Tabel nr.18 Lichiditatea imediata

2.3.2 Solvabilitatea se poate exprima cu ajutorul urmatorului indicator:

• Rata solvabilitatii generale (Rsg) reprezinta raportul dintre “Active totale (At)” si

“Datorii totale (Dt)”

Rata solvabilitatii generale (Rsg) = Active total (At) / Datorii total (Dt)



At Active total 620 1926 3321

Dt Datorii total 496 1608 2757

Rsg Rata solvab. generale 1.25 1.19 1.20

Tabel nr.19 Rata solvabilitatii generale

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale

intreprinderii (active imobilizate si active circulante). Cu cat valoarea ratei solvabilitatii

generale este mai mare decat 1, cu atat situatia financiara de ansamblu a firmei este mai

buna.

In cazul societatii “SC Hill Interplast SRL”se observa ca ala iceput s-a inregistrat o

oarecare scadere dupa care indicele a crescut.

In conditiile in care societatea comerciala are imobilizate o parte a resurselor financiare

in stocuri de materii prime si materiale, produse in curs de executie si de produse finite,

ea trebuie sa asigure cotinuitatea platilor catre salariati si furnizori, onorarea obligatiilor

exigibile fata de banci si stat. Incasarea sumelor datorate de clienti se realizeaza fie in

momentul livrarii marfurilor, fie ulterior.

Ansamblul operatiilor economice genereaza fluxuri banesti intre care exista decalaje

temporare. In consecinta, societatea comerciala trebuie sa-si asigure finantarea activelor

27

reale curente si transformarea acestora in lichiditati, in scopul onorarii obligatiilor

exigibile.

2.3.3Trezoreria insemna:

totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o societate comerciala pentru a

face fata platilor (disponibilitati in conturile bancare; numerar in casierie; cecuri de

incasat; efecte comerciale de primit neajunse la scadenta; titluri de plasament);

Trezoreria neta reprezinta soldul disponibilitatilor resurselor financiare pe termen scurt

sau excedentul capitalului permanent fata de nevoia de active circulante neacoperite din

resurse pe termen scurt.

In cazul insuficientei acestor mijloace financiare, exista posibilitatea obtinerii imediate a

unui credit sub forma:

- creditului bancar pe termen scurt;

- acceptarea unui efect comercial (credit comercial);

- scontarea unei cambii neajunse la scadenta, etc.

Trezoreria neta (TN) se calculeaza ca diferenta intre fondul de rulment net si necesarul de

fond de rulment:

Formula 10

TN = FRN – NFR

NFR = Stocuri (S) + Creante totale (Cr.t) – Datorii si resurse curente (Dc)

Creante totale = Creante curente (Cr.c) + Imob. fin. curente (Ifc) + Chelt. in avans(Ca)

Datorii si resurse curente = Datorii cvasipermanente (Dcp) + Venituri in avans (Va)

Pe baza informatiilor din bilantul financiar rezulta urmatoarele:



Cr.c. Creante curente 85 678 1334

Ifc Imobiliz. financiare curente 0 0 0

Ca Cheltuieli in avans 113 62 67

Cr.t. Creante totale 198 740 1401

Tabelul nr. 20 Creante totale


28


Dcp Datorii cvasipermanente 338 1189 2277

Va Venituri in avans 0 0 0

Dc Datorii si resurse curente 338 1189 2277

Tabelul nr. 21 Datorii si resurse curente



S Stocuri64 112 343

Cr.t. Creante totale 198 740 1401

Dc Datorii si resurse curente 338 1189 2277

NFR Necesarul de fond de rulment -76 -338 -533

Tabelul nr. 22 Necesarul de fond de rulment




NFR Necesarul de fond de rulment -76 -338 -533

TN Trezoreria neta -328 -743 -1260

Tabelul nr.23 Trezoreria neta

Trezoreria neta poate fi:

A. pozitiva, cand FRN > NFR. In aceasta situatie, societatea comerciala dispune

de un excedent de lichiditati care permite efectuarea de plasamente fie pe piata monetara,

fie pe piata de capital.

B. negativa, cand FRN < NFR.

Excedentul sau deficitul capitalului disponibil, in raport cu capitalul necesar finantarii

ciclului operatiunilor curente, se poate exprima in marime relativa, prin intermediul

raportului ratei generale a trezoreriei (Rgt):

Rgt = FRN / NFR x 100 (%)

Aceasta rata reflecta gradul in care fondul de rulment net participa la acoperirea

necesarului de fond de rulment.

29

2.3.4Capacitatea societatii comerciale de a plati datoriile pe termen scurt la scadenta se

analizeaza utilizand rata lichiditatii generale sau curente (prezentata la paragraful

“Metode statice de analiza a lichiditatii”), rata trezoreriei imediate (Rti) si rata trezoreriei

relative (Rtr).

Rata trezoreriei imediate (Rti) =

Disponibilitati banesti (Db) / Datorii pe termen scurt (Dts)

Atunci cand Rti ≥ 1, societatea comerciala dispune de un excedent de trezorerie

care trebuie plasat, fapt care se observa in ultimul exercitiu financiar, dupa aportul de

capital realizat de catre actionari..

Rata trezoreriei relative (Rtr) =

Disponibilitati banesti (Db) + Creante curente din exploatare (Cc)] / Datorii pe termen

scurt (Dts)

Simbol Indicatori


Db Disponibilitati banesti 307 731 1258

Cc Creante curente din exploat. 0 0 0

Dts Datorii pe termen scurt 338 1189 2277

Rti Rata trezoreriei relative 0.9 0.61 0.55

Tabelul nr. 24 Rata trezoreriei relative

Daca Rtr < 1, atunci valoarea disponibilitatilor si creantelor, care pot fi mobilizate

de societatea comerciala, este insuficienta pentru plata la termen a datoriilor exigibile pe

termen scurt

Ratele trezoreriei imediate si relative sunt utilizate numai pentru analiza comparativa in

timp a trezoreriei. Pentru analiza situatiei curente (reale) a trezoreriei, se utilizeaza rata

lichiditatii generale sau curente.

Trezoreria neta constituie un indicator al echilibrului financiar. Din acest punct de

vedere, functiile sale sunt urmatoarele:

previzionarea bugetelor de trezorerie;

estimarea valorii resurselor curente de finantare;

estimarea si analizarea fluxurilor banesti de incasari si plati ale societatii

comerciale;

30

asigurarea lichiditatilor;

plasarea excedentelor de trezorerie;

evaluarea randamentului si lichiditatii plasamentelor realizate pe pietele de

capital.

2.3.5Cash-flow-ul presupune:

fluxurile banesti si creditele curente necesare realizarii activitatii de exploatare

Fluxul monetar, fluxul de numerar, fluxul de trezorerie, fluxul de casa sau cash-

flow-ul (termen anglo-saxon) reprezinta, alaturi de fluxurile de fond de rulment si de

beneficii (profituri), un alt flux generat de activitatile desfasurate la nivelul societatii

comerciale.

Gestiunea cash-flow-ului are sarcina de a stabili si asigura nivelul fluxurilor

banesti si al creditelor curente necesare realizarii activitatii de exploatare. Acest lucru se

realizeaza concomitent cu asigurarea unui echilibru financiar durabil si dinamic, cu

costuri cat mai reduse de finantare. In acest scop, gestiunea cash-flow-ului trebuie sa

anticipeze valoarea si periodicitatea fluxurilor de incasari si plati, concordanta acestora cu

nivelul resurselor proprii, si sa le compare cu necesitatile de exploatare estimate.

Pentru a asigura continuitatea platii obligatiilor scadente, gestiunea cash-flow-ului

asigura corelarea fluxurilor de disponibilitati curente rezultate in urma realizarii

incasarilor cu fluxurile de plati.

Nivelul si variatia in timp a cash-flow-ului reflecta fluctuatiile fluxurilor de

incasari, lichiditati si disponibilitati curente din casa si din depozitele bancare. Prin

intermediul cash-flow-ului, managerii societatii comerciale pot analiza variatiile

trezoreriei in mai multe situatii:

-la nivelul unui exercitiu financiar:

CFex.fin. = TNsf. – TNîn.

- intre exercitii financiare:

CFn+1/n = TNn+1 – TNn

unde:

CF = cash – flow

TN = trezoreria neta

în. = inceputul perioadei

sf. = sfarsitul perioadei

n = 1….e = durata perioadei de referinta (exercitiu financiar – an, trimestru, luna, etc.)

31

Pentru estimarea capacitatii potentiale de crestere a societatii comerciale, este util de

calculat cash-flow-ul potential (CFpot):

Cfpot = Rfnet + A

Valoarea cash-flow-ului potential reflecta resursele generate de catre activitatile

desfasurate de societatea comerciala, care pot fi utilizate integral pentru autofinantarea

curenta a acesteia.

Analizand fluxurile de cash-flow trecute si previzionand fluxurile viitoare,

managerii societatilor comerciale pot sa estimeze capacitatea societatilor comerciale de a-

si onora la scadenta obligatiile curente si sa corecteze in timp util dezechilibrele

(curente).

Determinarea cash-flow-ului

Determinarea cash-flow-ului, rezultat in cursul unui exercitiu are in vedere

incasarile si platile aferente acestuia.

Determinarea cash-flow-ului pe baza contului de profit si pierdere nu este

recomadabila, intrucat:

cresterea veniturilor aferente productiei finite stocate nu are ca si corespondent un

flux de incasari banesti; consumul aferent productiei realizate, desi constituie o

cheltuiala, nu are in contrapartida un flux identic de plati;

amortizarile si provizioanele constituie fluxuri de lichiditati care raman la

dispozitia societatii comerciale;

intre momentul inregistrarii productiei si cheltuielilor aferente si momentul

realizarii incasarilor si efectuarii platilor exista decalaje; vanzarile de marfuri pe credit

catre clienti genereaza, in momentul efectuarii operatiilor, venituri, dar fluxurile de

incasari apar in momentul in care clientii efectueaza platile; de aceea, in cursul unui

exercitiu apar fluxuri de incasari aferente productiei vandute in exercitii precedente, dar

si venituri care nu au fost incasate; acestea sunt reflectate in variatia creantelor aferente

clientilor; situatii similare au loc si in legatura cu cumpararile si platile catre furnizorii

societatilor comerciale.

In consecinta, numai daca toate veniturile ar fi incasate si toate cheltuielile ar fi platite in

cursul exercitiului s-ar putea determina cash-flow-ul pe baza contului de profit si pierderi.

Cash-flow-ul din activitatile de exploatare (CF din exploatare) aferent unei perioade se

poate determina avand in vedere ansamblul fluxurilor analitice de incasari si plati

aferente activitatilor de exploatare:

32

+ incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii (Îbp );

+ incasari in numerar provenite din revedente, onorarii, comisioane si alte venituri

(Îrocv);

- plati in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii (Pfs);

- plati in numerar catre si in numele angajatilor (Pa);

- plati in numerar de impozite si taxe (Pit);

+ incasari din restituri de impozite si taxe (Îrit)

Situatia fluxurilor de trezorerie la data de 31.12.2007

RON

I Fluxuri de numerar din activitati de exploatare

Incasari de numerar din vanzarea de bunuri si prestari de servicii 2169981

Incasari de numerar provenite din redente, onorarii, comisioane si alte venituri 0

Platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii 1248968

Platile in numerar catre si in numele angajatilor 222365

Platile in numerar sau restituiri de impozite pe profit, doar daca nu pot fi identificate in

mod specific cu activitatile de investitii si de finantare -

II Fluxurile de numerar din activitatile de investitii -

Platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si

alte active pe termen lung -

Incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active

necorporale si alte active pe termen lung -

Platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor

intreprinderi -

Incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale

altor intreprinderi -

Avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti -

Incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte

parti

III Fluxurile de numerar din activitatile de finantare

Veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu

Platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile

intreprinderii (dividente)

Veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi

Rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate -

33

Platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de

leasing financiar -

Fluxurile de numerar – total -1 025 886

Numerar la inceputul perioadei 1 946 899

Numerar la finele perioadei 921 013

Tabelul nr.25 Situatia fluxurilor de trezorerie la data de 31.12.2007

Dupa cum se vede cash-flow-ul are o valoare negativa la sfarsitul anului 2007 ceea ce

este echivalent cu lipsa de disponibilitati banesti a societatii Hill si de asemenea

diminuarea potentialului curent de finantare a investitiilor aducatoare de profit.

Capitolul 3

Managementul activelor si pasivelor circulante

Activele si pasivele circulante ale unei firme inseamna:

acele valori de activ si de pasiv ale unei firme care se rotesc intr-o perioada mai

mica de un an;

3.1Definitia activelor circulante

Activele circulante ale unei societati sunt elemente patrimoniale de activ care,

potrivit naturii si a destinatiilor date in procesul de reproductie economica, au calitatea de

a-si schimba forma de manifestare, in functie de procesele de transformare la care sunt

supuse. In acest sens, activele circulante sunt acele active ale societatii comerciale care,

in cursul ciclului de exploatare, se transforma in durate scurte si foarte scurte de timp

dintr-o forma functionala in alta, cu finalitatea dobandirii formei banesti (lichide) initiale.

Concret, active circulante inseamna:

stocuri materiale ordonate astfel: materii prime, produse in curs de executie,

semifabricate, produse finite;

creante asupra tertilor constituite din furnizori debitori, clienti si alte creante;

decontari cu asociatii privind capitalul;

investitii financiare, realizate cu scopul obtinerii de castiguri din obligatiuni,

bonuri de tezaur, actiuni;

disponibilitati banesti, reprezentate de conturile deschise la banci ale de contul

“casa”;

34

valori realizabile pe termen scurt, incluzand acreditivele deschise, valorile de

incasat si alte valori.

Diferenta dintre activele fixe si cele circulante, consta in urmatoarele:

gradul de lichiditate (masoara posibilitatea transformarii acestora in moneda, intr-

un anumit interval de timp) - este mai mare in cazul activelor circulante decat cel al

activelor fixe;

modul de transmitere a valorii lor in costul produselor – valoarea lor se transmite

integral, intr-u singur circuit, in costul noilor produse;

durata de existenta a formelor lor concrete de manifestare in patrimoniul

societatilor comerciale sau de imobilizare in timp.

3.2Criterii de clasificare ale activelor circulante:

1. Faza ciclului de exploatare in care sunt imobilizate activele circulante;

2. Sursa formarii activelor circulante;

3. Forma concreta de existenta;

1. Pentru primul criteriu, se are in vedere:

(a) trecerea succesiva a elementelor de active circulante de la o faza la alta a ciclului

de exploatare:

(A) Aprovizionare (P) Productie (D) Desfacere (R) Realizare sau

recuperare

(b) modificarea formelor functionale ale acestora, dupa cum s-a prezentat in paginile

anterioare:

(B) Bani platiti pentru cumparari de marfa (M) Marfa aflata in ciclul productiei

(M’) Marfa produsa (B’) Bani incasati din vanzari

2. Sursa formarii activelor circulante

35

In functie de sursa formarii lor, activele circulante se clasifica in:

active circulante formate din surse proprii, aferente capitalului social, rezervelor

legale si statutare si altor fonduri proprii constituite in cursul perioadei de gestiune;

active circulante formate din surse atrase, care genereaza resursele aferente

datoriilor fata de furnizori, salariati, bugetul de stat, fondurile speciale, creditori diversi –

ca datorii pe termen scurt sau datorii de exploatare;

active circulante formate prin utilizarea creditelor bancare ce pot fi / sunt angajate

pe termen scurt;

3. Forma concreta de existenta

Din punctul de vedere al formei lor concrete de existenta , activele circulante ale

unei intreprinderi sunt:

in forma materiala, ca stocuri constituite pentru productie (in faza aprovizionarii),

ca stocuri aflate in faza productiei / activitatii si ca stocuri constituite in faza desfacerii /

vanzarii;

in forma scriptica, reprezentate de creantele societatii comerciale asupra tertilor;

in forma baneasca, ca disponibilitati aflate in soldurile debitoare ale conturilor

deschise la banci si ca numerar aflat in casieria proprie.

3.3Rolul activelor circulante in economia intreprinderii este acela al asigurarii

continuitatii ciclului de exploatare, prin constituirea la timp si intr-o structura adecvata a

stocurilor necesare desfasurarii productiei si a stocurilor destinate vanzarii, prin

promovarea unei politici optime de credit pentru clienti si detinerea unui volum

corespunzator de lichiditati, astfel incat datoriile fata de terti sa fie onorate prompt.

Astfel, in conditiile promovarii obiectivului de maximizare a profitului, intreprinderea ar

trebui sa-si constituie active circulante la nivelul unei valori cat mai restranse, valoare

considerata optima. In acest sens, orice activ circulant, constituit peste nivelul apreciat ca

optim, determina o scadere a ratei rentabilitatii iar situarea sub acest nivel genereaza

unele pierderi in procesul vanzarii si / sau opriri in procesul de productie, precum si

incapacitatea de a efectua toate platile la scadentele lor.

3.4Politici de gestiune ale activelor circulante

In functie de raportul dintre vanzari si nivelul activelor circulante distingem trei politici

de gestiune a activelor circulante:

politica ofensiva (agresiva sau restrictiva);

politica echilibrata (intermediara);

36

politica defensiva (relaxata, conservatoare).

Politica ofensiva (agresiva sau restrictiva) presupune o anumita indiferenta fata de risc si

este promovata de acei manageri care doresc realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri

minime, cat mai reduse.

Rentabilitatea corespunzatoare unei astfel de politici este ridicata, insa riscurile aparitiei

insolvabilitatii (insuficienta stocurilor, lipsa de lichiditati) sunt mari.

Politica echilibrata (intermediara)

Inseamna armonizarea relatiei dintre rentabilitate si risc. In acest context, cresterea cifrei

de afaceri sau a volumului de activitate se realizeaza cu stocuri curente de marime

corespunzatoare noii cifre de afaceri, in timp ce stocurile de siguranta sunt la nivelul care

egalizeaza costul lipsei de stoc si costul suprastocajului (constituirea unor stocuri

excesive, peste necesitatile stricte ale exloatarii).

Politica defensiva (relaxata sau conservatoare)

Politica defensiva este specifica managerilor conservatori, prudenti, cu o aversiune

deosebita fata de riscuri. Promovarea acestei politici, se realizeaza prin asigurarea unui

nivel ridicat al stocurilor si al lichiditatilor. Asfel, costul aferent surplusului de stocuri si

lichiditati pentru asigurarea ciclului de exploatare, va afecta rata rentabilitatii, care va

scadea. Managerii care adopta o asemenea politica, se multumesc cu obtinerea unei

rentabilitati mai moderate si nu accepta riscul rupturii de stoc. Ca urmare, pentru orice

crestere a cifrei de afaceri, acesti manageri se preocupa si de cresterea corespunzatoare a

stocurilor curente si de siguranta, care sa asigure continuitatea sigura a activitatii de

exploatare.

3.5Supra-comercializarea (overtrading)

Este situatia in care o firma realizeaza un comert excesiv in raport cu un insuficient

capital pe termen lung, caz in care creste riscul de lichiditate. Chiar daca, prin marirea

cifrei de afaceri se obtine profit, extinderea productiei in conditiile unui nivel scazut al

capitalului poate conduce la probleme de lichiditate.

Pentru reducerea gradului de supra-comercializare se poate proceda la :

- noi contributii la capitalul social din partea actionarilor;

- un mai bun control asupra marimii stocurilor creantelor-clienti;

- renuntarea la planurile ambitioase de crestere a vanzarilor.

Cauzele aparitiei supra-comercializarii :

37

- aplicarea unor planuri prea indraznete fata de un nivel prea scazut al capitalului ;

- in cazul rambursarii unui credit, daca acesta se reinnoieste, capitalul pe termen

lung din care se finanteaza volumul curent al operatiunilor scade ;

- o afacere, chiar profitabila, realizata in perioade de inflatie, poate conduce la

obtinerea unor profituri insuficiente pentru inlocuirea activelor fixe si a stocurilor, ca

urmare a cresterii acestora din cauza inflatiei.

3.6Supra-capitalizarea (in raport cu capitalul de lucru)

Este situatia in care stocurile, creantele-clienti si disponibilitatile banesti sunt excesive,

iar valoarea furnizorilor si a datoriilor catre bugetul de stat este prea mica; capitalul de

lucru este excesiv, in acest caz, considerandu-se situatia unei supra-capitalizari.

Rentabilitatea investitiei va fi scazuta.

Aprecierea privind marimea optima a investitiei in capitalul de lucru se fundamenteaza pe

:

- rata: cifra de afaceri / capitalul de lucru – se compara cu perioadele precedente

sau firme similare ;

- ratele de lichiditate – o rata curenta mai mare de 2 :1 sau o rata rapida mai mare

de 1 :1 indica o prea mare investitie in capitalul de lucru ;

- perioadele de rotatie excesive – perioade de rotatie a stocurilor si a creantelor-

clienti sau o prea mica perioada de rotatie a furnizorilor (perioada de achitare a platilor)

indica un nivel mult prea mare fata de necesitati a stocurilor si a creantelor-clienti sau un

nivel mult prea mic al furnizorilor.

Motto: “Stocurile sunt esentiale pentru vanzari iar vanzarile sunt necesare pentru a obtine

un profit.”

3.7Stocurile reprezinta:

-cantitatea de bunuri materiale aflate in depozitul unei intreprinderi, intr-un magazin, etc,

destinata alimentarii productiei sau desfacerii.

Stocurile sunt active circulante:

38

detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii -

produse finite;

in curs de productie in vederea vanzarii in aceleasi conditii ca mai sus - productie

neterminata;

sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite

in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii

In cadrul stocurilor se cuprind:

Marfurile,materialele consumabile ,materialele de natura obiectelor de

inventar,produsele, respectiv : semifabricate, produse finite, rebuturile.

Rolul managerului este de a mentine un nivel optim al stocurilor, tinand seama de

beneficiile unei investitii scazute in stocuri si de eventualele costuri generate de aceste

stocuri minime.

De asemenea, in stabilirea acestui nivel este important sa se ia in considerare, tendintele

actuale de pe piata in vanzarea produselor respective, de vanzarile proprii din trecut ale

firmei, precum si alte elemente, cum ar fi starea vremii etc.

3.8Relatiile dintre managementul stocurilor si departamentele firmei

Un management adecvat al stocurilor trebuie sa aiba in vedere informatiile primite de la

anumite departamente cheie ale firmei, precum departamentul financiar (informatii

privind lichiditatile la momentul cand se doreste sa se realizeze comanda), de productie

(informatii privind durata de realizare a unui produs si rata de rotatie a productiei), de

aprovizionare (informatii privind situatia stocurilor in momentul respectiv) si de vanzari

(informatii privind previziunea vanzarilor).

Cantitatea optima de comandat

Din experienta, s-a observat faptul ca unele costuri cresc odata cu cresterea stocurilor –

cum ar fi costurile cu asigurarile, cu uzura morala, cu stocarea etc. - , pe cand altele scad

odata cu cresterea stocurilor – costurile de comanda, situatie care inseamna comenzi mai

rare. In concluzie, exista o cantitate optima de stocuri, pentru care costurile totale ale

stocurilor (CTS) sunt minime.

Stocul curent (de lucru) trebuie sa fie corelat cu necesarul de moment, in functie de

volumul productiei si de vanzari.

Stocurile de siguranta

Stocul de siguranta reprezinta stocul constituit peste stocul curent, cu scopul de a

alimenta productia in cazul dereglarii fluxului normal de aprovizionare, in cazul unei

cereri previzibile. Stocul de siguranta mai este privit si ca rezerva minima de materiale

39

constituita pentru compensarea eventualelor intreruperi in aducerea materialelor –

cauzata fie de functionarea neritmica a mijloacelor de transport, fie de nerespectarea

termenelor contractuale de livrare a materialelor de catre furnizor- sau pentru a acoperi

fluctuatiile posibile ale nivelului cererii.

Stocul de siguranta optim creste daca:

previziunea cifrei de vanzari nu se poate face cu exactitate;

costurile ce ar rezulta din cauza lipsei stocurilor ar fi mari (ex. pierderi de vanzari,

pierderea increderii clientilor etc.);

probabilitatea intarzierilor in livrarea comenzilor este mare.

Stocul optim de siguranta descreste pe masura cresterii costurilor de detinere.

3.9Inflatia si influenta sa asupra stocurilor

Nu exista dovezi clare asupra efectelor inflatiei asupra nivelului stocului optim ale unei

intreprinderi, insa o cercetare amanuntita este necesara pentru a inlatura eventualele

fenomene negative, in special in cazul in care rata inflatiei pentru tipul de materie prima

pe care o stocheaza firma, este mai mare decat cea medie (de exemplu 3%).

In general, efectul inflatiei este acela ca duce la cresterea valorii stocurilor si actioneaza

in sens invers amortizarii si a altor factori cuprinsi in costurile de detinere.

3.10Sistemele computerizate de planificare a necesarului de materiale (“materials

requirement planning - MRP”):

Aceste sisteme sunt cel mai adesea folosite in sectorul de productie. Ele permit firmelor

sa controleze ce fel de materie prima sa comande si in ce cantitate..

Societatea comerciala “Hill Interplast ” vinde produsele pe comanda, astfel incat

reuseste sa elimine aproape total costurile de detinere ale produselor. Serviciul “Tehnic”

intocmeste fisa de plan, pe baza comenzii primite, pe care o inainteaza serviciului

“Aprovizionare”.

Dinamica indicelui cifrei de afaceri trebuie sa fie mai mare decat dinamica indicelui

stocurilor, adica trebuie respectata relatia : ICA > IS.




ICA Indicele cifrei de afaceri ~ 3.2 1.9

Tabelul nr.25 Evolutia indicelui cifrei de afaceri


40


St Stocuri totale 64 122 343

IS Indicele stocurilor ~ 1.9 2.81

Tabelul nr.26 Evolutia indicelui stocurilor

Se observa ca in anul 2007 nu se respecta relatia ICA > IS. Cauza ar putea fi evolutia

valorii cifrei de afaceri intr-o proportie mai mica decat evolutia valorii stocurilor, fata de

anul precedent. Solutia ar fi ca firma sa-si mareasca cifra de afaceri printr-o promovare

mai puternica pe piata.

Capitolul 4

Managementul clientilor si furnizorilor si finantarea creditului comercial

4.1Managementul creditului comercial acordat clientilor reprezinta:

ansamblul metodelor si instrumentelor de acceptare si promovare a creditului

comercial si de utilizare cat mai eficienta a capitalurilor imobilizate in creditele

comerciale consimtite;

Valorificarea pe piata a produselor ce fac obiectul societatii comerciale studiate,

se realizeaza atat prin vanzarile cu incasare imediata, la vedere (cash), a contravalorii

acestora, cat si prin acceptarea creditului comercial. Aceasta presupune incasarea dupa o

perioada de timp a contravalorii produselor comercializate, cele mai uzuale termene fiind

de 30, 60 sau 90 de zile. Pot fi convenite insa si perioade mai mari de timp. In acest

context, este necesara o gestiune a clientilor si o promovare a unei politici de credit

comercial.

Tipuri de credite:

creditele vanzator sau creante clienti – sunt reprezentate de vanzarile de produse

pe credit;

creditele cumparator – sunt reprezentate de platile efectuate in avans catre

furnizori pentru a putea beneficia de livrarile dorite intr-un viitor apropiat.

Societatea comerciala se afla in patru ipostaze:

de a acorda credite comerciale clientilor, prin intermediul creantelor clienti

acceptate;

de a acorda credite comerciale furnizorilor, prin avansurile platite catre unii

furnizori;

41

de a beneficia de credite comerciale din partea clientilor, reprezentate de platile

efectuate in avans;

de a beneficia de credite comerciale prin creditele furnizor ce i-au fost acceptate.

Creditele-clienti sau creantele clienti si avansurile acordate furnizorilor reprezinta o

alocare de capitaluri ale societatii comerciale, fiind o necesitate de finantat a gestiunii

viitoare.

Creantele-clienti acceptate de o societate comerciala reprezinta o investitie de capital,

care in final ar trebui sa ii aduca acesteia o anumita rentabilitate.

Creditul comercial reprezinta o alocare de capital pe termen scurt – din momentul livrarii,

pana la cel al incasarii. Privite in ansamblul lor, creditele comerciale acordate tuturor

clientilor reprezinta o alocare permanenta de capital a societatii comerciale, fiind o

investitie ce trebuie finantata continuu.

Marimea valorica a acestei investitii se determina cu formula:

Cr. cl = CA/365 x Dzi

in care:

Cr.cl. = creante clienti acordate;

CA = cifra de afaceri;

Dzi = durata medie in zile a incasarii livrarilor (durata stingerii creantei).




Cr.cl. Creante clienti 4771 2569 6335

Dzi Durata medie in zile 43.08 20.82 52.01

Fig. nr. 27 Durata medie in zile a incasarii livrarilor (durata stingerii creantei)

Cresterea duratei creditelor-clienti determina o sporire a volumului vanzarilor catre

clientii curenti si atragerea de noi clienti, care sunt interesati de prelungirea termenelor de

plata ale aprovizionarilor pe care le realizeaza.

Se observa variatii importante ale duratei medii de stingere a creantelor in special in

ultimii doi ani studiati, o scadere cu 22.26 de zile si apoi o crestere cu 31.19 zile. Acest

fapt se datoreaza scaderii valorii “Creantelor clienti”, concomitent cu crestrea “Cifrei de

42

afacei”. In ultimul an cresc “Creantele clienti” cu 146.59 % fata de anul precedent, ceea

ce determina si cresterea duratei medii in zile a incasarii livrarilor.

4.2Metode de estimare a calitatii clientilor

Nivelul si calitatea creditului acordat clientilor depind de forta si credibilitatea clientilor

cumparatori, care trebuie sa fie demonstrate sau probate. In acest context, clientii

considerati necorespunzatori pentru obtinerea creditului comercial in termenii obisnuiti,

pot achizitiona bunurile doar in conditii mai restrictive.

4.3Durata medie de incasare a facturilor emise

Acest indicator reprezinta o masura a calitatii creantelor clienti, el calculandu-se atat

pentru totalul creantelor asupra tertilor, cat si pentru fiecare client “j” in parte, fiind

utilizabile relatiile:

in care:

Dzrc = durata medie in zile a recuperarii/ incasarii creantelor;

CA = cifra de afaceri totala;

Cr.cl.= soldul mediu al creditelor clienti;

Dzrc j = durata medie in zile a recuperarii creantelor asupra clientului j;

CAj = cifra de afaceri realizata din raporturile economice cu clientul j;

Cr.cl. j = soldul mediu al creantei clientului j.

Prin compararea duratei medii de incasare calculata pentru un anumit client, cu durata

medie generala a recuperarii creantelor aferente livrarilor totale, se apreciaza situatia

clientului respectiv si se decide asupra conduitei in raporturile economice viitoare.

4.4Instrumente utilizate pentru acordarea creantelor clienti

Instrumentele de acordare a creditelor catre clienti sunt:

o contul deschis (open account)- instrumentul cel mai uzual, care se foloseste pentru

derularea obisnuita a vanzarilor catre clientii cunoscuti si care serveste pentru

inregistrarea in evidentele contabile ale celor doi parteneri ai operatiunii de vanzare

cumparar

o nota angajament-instrument care se utilizeaza in anumite situatii speciale, in

vederea cresterii posibilitatii furnizorului de a-si incasa contravaloarea livrarii, inclusiv

pe calea justitiei

o cambia.- un inscris care contine promisiunea de a plati la o data determinata, fiind

cel mai cunoscut efect comercial, care se utilizeaza in doua forme: trata si biletul la ordin.

43

Instrumentele utilizate pentru acordarea creantelor clienti de catre societatea

comerciala “SC Hill Interplast SRL sunt contul deschis si cambia.

4.5Managementul furnizorilor si finantarea pe termen lung

Managementul furnizorilor presupune:

• obtinerea unor credite comerciale satisfacatoare de la furnizori ;

• obtinerea prelungirii perioadei de creditare atunci cand firma se confrunta cu

probleme privind lipsa de disponibilitati ;

• mentinerea unor relatii bune cu furnizorii principali si importanti.

Daca furnizorul ofera discount pentru plata anticipata a datoriilor, firma trebuie sa

analizeze situatia pentru fundamentarea deciziei privind acceptarea sau refuzarea

discountului.

Obtinerea unor credite comerciale din partea furnizorilor tine de natura desfasurarii

afacerilor; reprezinta o sursa ieftina de finantare pe termen scurt pentru ca permite

mentinerea capitalului de lucru la niveluri scazute.

Creditul comercial va avea un cost de oportunitate in situatia in care firmei i se ofera un

discount pentru plata anticipata pe care il refuza. Costul pierderii discountului pentru

plata anticipata este :

unde :

d – marimea discountului (%);

t – reducerea din perioada de plata necesara pentru obtinerea discountului (zile);

44

mangementul capitalului de lucru

Documents