Cormoran mare(Phalacrocorax carbo)

Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013

Managementul Capitalului Naturalîn ROSPA0076 Marea Neagră

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare RegionalăPOS MEDIU SMIS-CSNR 42786

Care este zona cuprinsă în situl Marea Neagră?

Zona implicată în desfăşurarea proiectului se poziţionează de-a lungul ţărmului Mării Negre cu unele întreruperi în zonele cu desfăşurare de activităţi economice, industriale şi de transport. Astfel, întinderea zonei de desfăşurare a proiectului va fi spre est de linia de demarcare a ţărmului în largul Mării Negre până la izobata de 22 de metri.

2 3

Principalele specii de păsări la nivelul sitului ROSPA0076 Marea Neagră

Ielcovanul estic, Pasărea furtunii, Furtunar(Puffinus yelkouan)

Ielcovanul folosește Marea Neagră ca teritoriu de hrănire, după sezonul de împerechere, când juvenilia de despart de părinţi. În pasajul său prin

SPA Marea Neagră, această specie trece într-un număr de circa 10.000-17.000 de indivizi. Ielcovanul a intrat recent în categoria „Aproape Ameninţat” pe Lista Roșie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Spatele ielcovanului este cafeniu-cenușiu până la negru cenușiu. Laturile capului, gâtului și gușii sunt albe cu șiruri de pene cenușii. Ventral este alb. Tectricele subcodale sunt cenușii-cafenii. În

România apare întâmplător pe vreme de furtună, în lungul litoralului. Degradarea zonelor umede, pierderea teritoriilor de cuibărit, deranjul și

braconajul sunt principalele ameninţări ale acestei specii.

Pelicanul creț(Pelecanus crispus)

Cu un penaj alb-auriu, pelicanul creţ are un moţ de pene buclate și moi, care la păsările foarte bătrâne atinge o lungime de 14-16 cm. Gușa care atârnă de cioc se colorează intens în roșu coral. Pelicanul creţ este o rudă apropiată a Marelui Pelican Alb. Această specie este în perioada de pasaj la Marea Neagră din februarie până la sfarșitul lunii august, într-un număr de 70-120 de indivizi. Pelicanul creţ este considerate o specie ameninţată din cauza efectivelor reduse și a degradării continue a condiţiilor de cuibărit.

Pescăruşul mic(Larus minutus)

Pescărușul mic este o specie caracteristică zonelor umede reprezentate de lacuri bogate în stuf, mlaștini sau coaste lagunare cu apă salmastră sau marine. Modul în care pescărușul mic își prinde hrana este fie prin zbor în cazul insectelor, fie plonjează după pradă scufundându-se sau înoata în timp ce caută hrana. La Marea Neagră se întâlnește numai în pasaj în circa 10.000-12.000 de indivizi. Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură și deranjul sunt principalele ameninţări ale dispariţiei specie. Sunt prioritate reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie și realizarea de platform artificiale pentru cuibărit.

SITUL ROSPA0076 MAREA NEAGRĂ GĂZDUIEŞTE EFECTIVE IMPORTANTE ALE UNOR SPECII DE PĂSĂRI

PROTEJATE DIN URMĂTOARELE CATEGORII:

• 10 specii din anexa 1 a Directivei Păsări;• 20 de specii migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn);• 2 specii periclitate la nivel global.

Situl este important doar în perioada de migrație şi iernare pentru speciile de păsări:

În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

• Pelecanus crispus• Branta ruficollis• Gelochelidon nilotica• Sterna albifrons• Sterna caspia• Larus minutus• Sterna sandvicensis• Cygnus cygnus• Larus melanocephalus• Mergus albellus• Sterna hirundo• Chlidonias hybridus• Gavia arctica

• Phalaropus lobatus• Chlidonias niger• Gavia stellata• Larus genei• Puffinus yelkouan• Podiceps nigricollis• Mergus merganser• Larus cachinnans• Podiceps grisegena • Larus ridibundus• Phalacrocorax carbo• Anas strepera• Aythya ferina

• Fulica atra• Aythya marila• Bucephala clangula• Anas platyrhynchos• Anas penelope• Tachybaptus ruficollis• Larus fuscus• Podiceps cristatus• Aythya fuligula• Larus canus• Mergus serrator

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare RegionalăManagementul Capitalului Natural în ROSPA0076 Marea Neagră4 5

Chira de mare(Sterna sandvicensis)

Chira de mare este o specie caracteristică zonelor lagunare și coastelor marine. Această specie este in pasaj pe teritoriul României într-un număr de aproximativ 5200-6000 de indivizi, la Marea Neagră pe litoral si lagune, dar și pe bălţile din Delta Dunării. Rândunica maritimă, cum mai este cunoscută, are un cioc lung, aripile ascuţite, iar coada se termină în furculiţă. Partea superioară a capului este neagră, penajul gri și picioarele negre. Pentru protejarea speciei, reducerea deranjului produs de activităţile umane este prioritară.

Gâsca cu gât roşu(Branta ruficolis)

Gâsca cu gât roșu este cea mai mică dintre gâște și este o specie caracteristică zonelor de tundra siberiană, unde cuibăreşte. Are un penaj elegant, negru

combinat cu roșu-ruginiu, subliniat de dungi albe. Zboară împreună cu alte specii de gâște în șiruri dispuse în formă de ”V”. Atunci când stolul este format numai din gâște cu gât roșu, formaţia este neregulată și asemănătoare ca formă cu cea a graurilor sau ciorilor. Cea mai mare parte a populaţiei mondiale este prezentă în timpul iernii în România

și Bulgaria, aproape de zona costieră, unde migrează pe ruta Pontică. Pe teritoriul României este în pasaj într-un număr de aproximativ 200-300

de indivizi. Principalele ameninţări sunt: vânătoarea accidentală în teritoriile de migraţie și iernare; braconajul, deranjul produs de activităţile piscicole pe

lacurile folosite pentru înnoptare, dezvoltarea urbană în locurile de înnoptare, cât și în cele de hrănire.

Chirighița neagră(Chlidonias niger)

Chirighiţa neagră este caracteristică în perioada cuibăritului zonelor umede de apă dulce, mai ales în Delta Dunării, și salmastre bogate în vegetaţie. La Marea Neagră, unde nu iernează, sunt în pasaj aproximativ 120-140 indivizi. Pericolele principale ce afectează specia sunt reprezentate de degradarea și distrugerea habitatelor umede. Reducerea deranjului produs de activităţi umane și refacerea zonelor umede sunt prioritare.

Pescărița râzătoare(Gelochelidon nilotica)

Specie caracteristică zonelor lagunare cu apă salmastră şi ţărmurilor nisipoase, dar apare şi pe lacurile cu apă dulce şi mlăştinoase. Populaţia estimată în România este de 12-50 de perechi, iar pe ansamblu populaţia este în declin. Pescăriţa râzătoare se află în pasaj în situl SPA Marea Neagră, habitat utilizat pentru hrănire şi odihnă în timpul migraţiei.Reducerea deranjului produs de activităţile umane şi refacerea zonelor umede sunt prioritare.

Notatița(Phalaropus lobatus)

Cunoscută şi sub denumirea de notatiţă cu cioc subţire, este o specie caracteristică zonelor de tundră, cu lacuri puţin adânci şi vegetaţie multă. În migraţie apare în zone umede cu lacuri salmastre sau sărate. Adeseori, când se hrăneşte are un comportament unic între păsările de ţărm, manifestat prin faptul că înoată rapid în cercuri mici, creând un mic vârtej ce permite ridicarea hranei de pe fundul apei puţin adânci. O regăsim în pasaj în situl SPA Marea Neagră, pentru hrănire şi odihnă în timpul migraţiei.Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie este prioritară.

Chira mică(Sterna albifrons)

Chira mică este caracteristică zonelor umede costiere, dar şi lacurilor interioare cu apă dulce situate la o distanţă de câţiva km de mare. Penajul

este gri, fruntea albă, ciocul galben cu vârful negru, iar picioarele sunt galbene. Populaţia estimată în România este de 500-800 de perechi, iar în ansamblu, manifestă un declin moderat. Chira mică se află în pasaj în SPA Marea Neagră, într-un număr de aproximativ 300-500 indivizi.Reducerea deranjului produs de activităţile umane şi

construirea de platforme artificiale pentru asigurarea de locuri pentru cuibărit sunt prioritare.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare RegionalăManagementul Capitalului Natural în ROSPA0076 Marea Neagră6 7

Chirighița cu obraz alb(Chlidonias hybridus)

Este specie întâlnită în zone umede de apă dulce bogate în vegetaţie. Penajul este gri închis, obrazul alb şi partea superioară a capului este neagră, iar ciocul este roşu. Un declin moderat al acestei specii s-a manifestat în perioada anilor 1970-1990. În situl SPA Marea Neagră se

află în pasaj, habitat utilizat pentru hrănire şi odihnă.Reducerea deranjului produs de activităţile umane şi construirea de

platforme artificiale pentru asigurarea de locuri pentru cuibărit sunt prioritare.

Lebăda de iarnă(Cygnus cygnus)

Lebăda de iarnă, cunoscută sub denumirea de Lebădă cântătoare, este o specie caracteristică zonelor arctice, cuibărind pe lacuri înconjurate de vegetaţie. Sunt păsări sociabile, hrănindu-se în număr mare pe luciul lacurilor puţin adânci, ca urmare a faptului că nu se pot scufunda şi adâncimea la care pot ajunge este limitată de lungimea gâtului. Foloseşte habitatul costier al SPA Marea Neagră pentru hrănire şi odihnă, iernând în Delta Dunării. După formare, perechile rămân unite pe viaţă şi masculul veghează asupra femelei, cuibului şi puilor. Ca măsuri de conservare sunt încurajate măsurile de reducere a deranjului, de interzicere a folosirii alicelor de plumb atunci când se vânează alte specii şi asigurarea de habitate cu caracteristici optime pentru cuibăritul speciei.

Cufundarul polar(Gavia arctica)

Este o specie acvatică şi migratoare. Se hrăneşte cu peşte, nevertebrate acvatice şi vegetaţie acvatică scufundându-se până la adâncimi de 30 m şi pentru o perioadă de timp de până la două minute. Este o specie tăcută în zbor şi în timpul iernii (cu excepţia perioadei de cuibărit). În România apare iarna în număr redus, cuprins între 50-500 exemplare. Părăseşte uşor cuibul în caz de deranj. Iernează în Delta Dunării, regăsindu-se şi în SPA Marea Neagră. Fiind o specie ce petrece luni de zile fără a reveni pe uscat este sensibilă la poluarea apei, în special cu produse petroliere. Plasele monofilament determină creşterea mortalităţii la această specie.

Cufundarul mic(Gavia stellata)

Cea mai mică şi mai răspândită specie din familia cufundarilor este acvatică şi migratoare. Numele de specie derivă din cuvântul latin stellata – presărat cu stele, cu referire la punctele albe de pe spatele păsării în penajul de iarnă.Când pluteşte pe apă îşi ţine capul şi ciocul (subţire şi uşor arcuit în sus) îndreptate în sus. Spre deosebire de celelalte specii ale familiei cufundarilor, care îşi schimbă penajul la sfârşitul iernii, îşi pierde capacitatea de zbor timp de 3-4 săptămâni în perioada august-noiembrie la schimbarea penajului. În perioada de iernat se regăseşte şi în SPA Marea Neagră.Braconajul şi prinderea accidentală a unor exemplare în plasele de pescuit determină creşterea mortalităţii.

Pescăruşul cu cioc subțire/roz/rozalb(Larus genei)

Pescăruşul rozalb, denumit şi martin cu cioc subţire, este o specie caracteristică lacurilor interioare şi coastelor nisipoase marine. Apare

şi pe păşuni sau în zone mlăştinoase.Penajul capului şi abdomenul sunt albe cu nuanţe roz-trandafirii, iar

ciocul este roşu. O regăsim în pasaj în situl SPA Marea Neagră, utilizat pentru hrănire şi odihnă. Cea mai mare parte a populaţiei cuibăritoare apare

în circa zece locaţii, specia fiind considerată localizată. Pe ansamblu, populaţia este stabilă la nivel european. Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie şi realizarea de platforme atificiale pentru cuibărit sunt prioritare.

Pescăruşul cu cap negru(Larus melanocephalus)

Pescăruşul cu cap negru, denumit şi martin cu cap negru, este o specie caracteristică zonelor umede deschise, lagunare şi de coastă. În migraţie apare în zone umede, lacuri, zone lagunare şi de coastă, dar şi în zone agricole şi păşuni. Se află în pasaj în situl SPA Marea Neagră, habitat utilizat pentru hrănire şi odihnă. Populaţia europeană a speciei este mare. Distrugerea habitatelor umede, în zonele de cuibărit dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie sunt principalele pericole ce afectează specia. Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie este prioritară

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare RegionalăManagementul Capitalului Natural în ROSPA0076 Marea Neagră8 9

.Ferestraşul mic(Mergus albellus)

Ferestraşul mic este o specie caracteristică râurilor lente şi lacurilor bogate în peşte din zonele pădurilor de conifere. În perioada de iernat se regăseşte şi în SPA Marea Neagră. Penajul alb cu negru al masculului este caracteristic şi nu poate fi confundat. Cea mai mare parte a corpului este albă, ochii acoperiţi de o mască neagră, iar aripile sunt negre cu benzi albe. Penajul femelei este gri-maroniu. Ciocul zimţat are un cârlig în vârf. Degradarea zonelor umede, poluarea industrială a râurilor, deranjul provocat de activităţile piscicole, braconajul sunt pericole ce afectează specia.

Pescărița mare(Sterna caspia)

Este specia cea mai mare dintre chire şi apare pe toate continentele cu excepţia Antarcticii fiind caracteristică zonelor umede cu apă dulce sau salmastră, lagunelor şi ţărmurilor nisipoase. Se regăsește în pasaj în situl SPA Marea Neagră, habitat utilizat pentru hrănire şi odihnă. Ciocul este roşu aprins cu vârful negru, picioarele sunt negre, penajul este gri, iar partea superioară a capului este neagră. Reducerea deranjului produs de activităţile umane şi refacerea zonelor umede sunt prioritare.

Chira de baltă(Sterna hirundo)

Este o specie prezentă pe cea mai mare parte a continentului European, caracteristică zonelor umede costiere dar şi lacurilor interioare cu apă dulce. Se află în pasaj în situl SPA Marea Neagră, habitat utilizat pentru hrănire şi odihnă. Penajul este gri, ciocul este roşu aprins cu vârful negru iar picioarele roşii. Partea superioară a capului este neagră. Deranjul determinat de

activităţile umane, ce duce la pierderea locurilor de cuibărit prin urbanizarea teritoriilor caracteristice speciei, alături de inundarea cuiburilor reprezintă

pericolele principale ce afectează specia.

Managementul Capitalului Natural în ROSPA0076 Marea Neagră

Rața moțată(Aythya fuligula)

Raţa moţată este specia al cărei nume provine de la moţul caracteristic din creștetul capului, mai lung în perioada împerecherii. Este o pasăre care iernează pe teritoriul României într-un număr de aproximatov 6300-7450 de indivizi, în special in Delta Dunării și în complexul lagunar Razelm, regăsindu-se şi în SPA Marea Neagră. Masculul este negru cu alb pe flancuri și pe burtă, oglinda de pe aripi este alba. Ciocul este gri cu vârful negru și picioarele galben-verzui. Femela are penajul brun închis cu nuanţe mai deschise pe francuri și o mică pată albă la baza ciocului.

Lişița(Fulica atra)

Lișiţa este prezentă aproape pe toate bălţile, lacurile, iazurile la altitudini joase, bogate în vegetaţie, cu stuf și papură. Cuibăresc în mijlocul păpurișului inundate în perioada aprilie-mai. În SPA Marea Neagră iernează într-un număr aproximativ de 25.000-40.000 indivizi. Penajul lișiţei este cenușiu-închis, aproape negru. Pe cap prezintă o pată albă, iar ciocul este tot de culoare albă. Nu prezintă membrane interdigitale la degetele de la picioare, ci niște lobi cornoși, acest aspect nefiind un impediment pentru înot și scufundările după hrană.

Rața fluierătoare(Anas penelope)

Specie migratoare, întâlnită în zona lacurilor de apa dulce, cu preferinţa de mărime mijlocie sau mare evitându-le pe cele mici, cu vegetaţie de mal nu prea deasă. Evită stufărişurile pure, dese sau lacurile înconjurate de pădure. Apare în pasaj în arealul SPA Marea Neagră. Partea anterioară a corpului şi capul sunt roşcate, ciocul cenuşiu, iar restul penajului este cenuşiu. Femela

are penaj cafeniu. Numele speciei provine de la fluieratul specific al masculului din timpul zborului.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare RegionalăManagementul Capitalului Natural în ROSPA0076 Marea Neagră10 11

Rața sălbatică mare(Anas platyrhynchos)

Raţa sălbatică mare este specia de raţă cea mai răspândită la noi, având un dimorfism sexual evident. Masculul are culoarea de fond cenușie, capul și gâtul verzui-metalizat, pieptul brun și coada neagră, gulerul alb, subcodalele albe și două dintre penele negre, cele mijlocii, răsucite characteristic în sus, oglinda este albastră, mărginită de două dungi albe înguste. Femela are culoarea brun-gălbuie, cu pete și dungi brune, negre și albe. Oglinda femelei este identică cu cea a masculului, iar picioarele sunt portocalii. Această specie se întâlnește îndeosebi în ţinuturile joase, cu bălţi și stufărișuri. Iernează pe teritoriul României într-un număr de aproximativ 7000-9000 de indivizi, inclusiv în zona costieră.

Rața pestriță(Anas strepera)

Această specie este preponderant migratoare, ocazional sedentară în anii cu ierni blânde într-un număr de aproximativ 340-410 indivizi. Din luna iunie începe retragerea masculilor spre locurile de năpârlire care se adună în număr mare în zone liniștite, cu lacuri întinse. La raţa pestriţă coloritul

masculului este cenușiu-striat, iar al femelei cafeniu. Spre deosebire de cea a raţei mari, oglinda aripii este albă. Cuibărește în stuf și în mustăţi de salcie.

Iernează în arealul SPA Marea Neagră, zona nordică.

Rața cu cap castaniu(Aythya ferina)

Această specie este prezentă la noi atât ca pasăre de pasaj, cât și ca pasăre clocitoare pe timpul verii. Vara și în iernile blânde se regăsește în special în Delta Dunării şi în SPA Marea Neagră, zona nordică, într-un număr aproximativ de 18.000-20.000 indivizi. Masculul are capul castaniu, pieptul și coada de culoare neagră, abdomenul gri-albicios, iar spatele și aripile de culoare gri. Ciocul este de culoare neagră cu o pată alba la unele exemplare, iar ochii sunt de culoare roșie. Femela are o coloraștie maronie cu o dungă mai deschisă la culoare în dreptul ochilor. Exemplarele imature au un penaj brun închis.

Rața sunătoare(Bucephala clangula)

Numele speciei provine de la glasul său răsunător. Masculul are capul verde-negricios, la fel şi penajul pe spate. Femela are capul cafeniu cu penaj de culoare cenuşiu-deschisă. Picioarele sunt de culoare galbena. Rareori cuibăreşte la noi în ţară. Iernează în Delta Dunării, regăsindu-se şi în SPA Marea Neagră.

Corcodelul mic(Tachybaptus ruficollis)

Specie acvatică, este cea mai mica reprezentanta a familiei sale in Europa. Coloritul diferă în funcţie de sezon, vara are obrajii, bărbia şi partea anterioară a gâtului maronii cu o pată galbenă ivită la colţurile gurii. Iarna este brun-cenuşiu pe tot corpul, cu stropitură din colţul gurii slab vizibilă. Este recunoscut prin strigătul specific, în special în timpul rutului. Se regăsește în pasaj în situl SPA Marea Neagră, pentru hrănire şi odihnă.

Perscărușul pontic(Larus cachinnans)

Pescărușul pontic are ochii galbeni, cioc galben strălucitor cu un punct roșu lângă vârf. Picioarele sunt roz-cenușii. Imaturii au culoarea bej maronie pestriţă. Această specie este sedentară, iar în habitatul din SPA Marea Neagră se hrăneşte cu pește, deșeuri, ouă și pui de

păsări. Este prezent tot timpul anului și cuibăreşte în localităţile din zona costieră. Specia se reproduce în perioada martie-aprilie. La ţărmul

Mării Negre este prezent în toate anotimpurile într-un număr aproximativ de 4000 indivizi.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare RegionalăManagementul Capitalului Natural în ROSPA0076 Marea Neagră12 13

NăvodariStrada Grădinilor FNConstanța Incinta Complexului Muzeal de Știinţe ale Naturii,bulevardul Mamaia nr. 255Eforie SudFaleza Eforie Sud, zona Cinematografului de vară

Puncte de informare:

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare RegionalăManagementul Capitalului Natural în ROSPA0076 Marea Neagră14 15

Managementul capitalului natural în ROSPA0076 Marea NeagrăEditorul materialului: S.C. EuroLevel.S.R.L.Data publicării: noiembrie 2013Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Contact:SC EuroLevel SRL

Tel.: 0740.038.171Fax.: 0341.171.859

E-mail: office@eurolevel.rowww.rospa0076.ro