"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 823

21 aprilie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Marius Screciu:Crearea Parcului Industrial ºiLogistic Severin va conduce lacrearea de locuri de muncã

GABRIELADOBROTÃ,candidat PMP

Mehedinþipentru Primãria

Severin:„Prioritatea

zero aSeverinului –

locuri demuncã”

pag. 5

pag. 3

DANZORILÃ

candideazãla

PrimãriaDrobeta

TurnuSeverin

Scrisoare publicã a co-preºedintilorPNL Alina Gorghiu ºi Vasile Blaga

adresatã membrilor ºi simpatizanþilorPartidului Naþional Liberal

pag. 2

CITIÞI ÎN PAGINA 12

11pag.

Jandarmeria Mehedinþi, alãturi de eleviîn cadrul programului “ªcoala Altfel”

pag. 9

Democraþia de sub scoarþã

social - politicOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Alegerile locale nu înseamnãnumai Severin ºi ceea ce se petrecesau e pe cale sã se petreacã din acestpunct de vedere în oraºul reºedinþã dejudeþ. Înseamnã ºi restul comunelor ºioraºelor din judeþ, fiecare cu aºteptãrileºi problemele lor distincte. Pentru partide, momentulalegerilor locale e un concert deinterese ºi strategii, prilej de

Alegerile trec, problemele rãmânpolologhii ºi calcule, o complicatãºi febrilã ecuaþie la finalul cãreia vomavea o nouã configuraþie politicã lanivelul judeþului, învinºi ºiînvingãtori, cu toþii fiind deja pregãtiþipentru runda a doua, mai complicatã,a alegerilor generale, din toamnã. Am aflat, de exemplu, cã la Orºovava candida pentru funcþia de primarpreotul ºi scriitorul Nicolae Jinga,un om pe care îl stimez foarte multºi care, cel puþin din punct devedere cultural, a reprezentat ºireprezintã Orºova, prin cãrþiledomniei sale. Din pãcate Orºovarãmâne un oraº necãjit, sãrac, fãrão perspectivã clarã. Ne place sã ovizitãm, admirãm peisajul, darcam atât. De ani ºi ani orºovenii oduc tot mai greu. Nu e numai cazullor, în aceiaºi situaþie regretabilã

sunt ºi cei din Strehaia, Vânju-Mare ºi Baia de Aramã. Deºi frumos, judeþul Mehedinþicontinuã sã fie un judeþ subdezvoltat,sãrac, izolat de restul þãrii. Politicieniide azi ºi de ieri nu au reuºit sã punã capla cap vreo strategie de ieºire din crizã.S-au mulþumit sã-ºi priveascã bucãþicadin faþã ºi sã se acopere de hârtii. Cât despre autonomia localã,rãmâne un concept semigol, cãci fãrãsprijin guvernamental sau din parteacomunitãþii europene lucrurile nu semiºcã mai departe. În ultimii aniMehedinþiul nu a mai avut miniºtri,nici mari intrãri la masa decidenþilorde la Bucureºti, iar lucrul acesta sesimte. Lipsa locurilor de muncã ºi ainvestiþiilor durabile s-a accentuat,congruent cu exodul forþei demuncã în strãinãtate.

Alegerile locale nu vor rezolvaproblemele macro ale judeþului.Fiecare candidat se bate pentru moºialui, nimeni nu mai stã sã priveascãdintr-o perspectivã globalã judeþul.Consiliul judeþean, ca instituþie, nuzic cã nu e necesarã dar e încã multprea birocraticã ºi idolentã faþã cudinamica regresului ºi ecuaþiageneralã, socio-economicã. Nici nuare instrumentele necesare sãanalizeze fenomenul. Oricum, anulacesta e cumva pierdut din punct devedere al strategiei macro, cãci eunul efervescent electoral, ºi tuturorle stã capul doar la cine va ajungeprimar, preºedinte de Consiliujudeþean sau parlamentar. Poate din 2017, dupã ce vom aveaun nou guvern, lucrurile vor intra pecale, cum se spune, ºi pentru noi.

Bucureºti,19 aprilie 2016

Iatã cã odatã cu apropiereazilei de vot pentru alegerile locale,competitorii noºtri politici constatã,prin intermediul sondajelor deopinie ºi prin discuþiile directe cucetãþenii, faptul cã proiectul political PNL capãtã un suport tot mai maredin partea românilor. Ca urmare a muncii politice depusede membrii PNL în ultimele luni, aprocesului credibil de selectare a unorcandidaþi care aduc un suflu nou înpolitica româneascã, a impactului înopinia publicã a Decalogului liberal(document imitat de alte partide fãrãniciun succes!), a gestionãrii cu succesa procesului de fuziune, încredereaopiniei publice în PNL ºi în candidaþiipropuºi de PNL este în creºtere. În timp ce toate celelalte partidepolitice, fãrã excepþie, sunt tot maideparte de a transmite un mesaj clarde profesionalism ºi de desprinderede practicile nefaste ale corupþiei,proiectul politic al PNL a cãpãtatclaritate ºi coerenþã. Aºa cum se ºtie,suntem singurul partid care a depusun efort neîntrerupt de mai mulþi ani,fãrã ezitãri, în ceea ce priveºte întãrireasistemului legal de luptã împotrivacorupþiei, consolidarea instituþiilorjudiciare ºi protejarea statului dedrept ºi a domniei legii.

Scrisoare publicã a co-preºedintilor PNL Alina Gorghiu ºi Vasile Blagaadresatã membrilor ºi simpatizanþilor Partidului Naþional Liberal

Pe de altã parte, se poate uºorvedea faptul cã adversarii politiciezitã în a-ºi curãþa propriile partidede toþi cei asupra cãrora planeazãsuspiciuni de corupþie ºi nu punumãrul la atât de necesarul efort deînnoire a clasei politice româneºti.Acesta este fondul pe care adversariipolitici duc o campanie electoralãlipsitã de onestitate ºi de respectpentru adevãr. Ei pur ºi simpluinventeazã teme false, precumpretinsa sensibilitate a unor candidaþiPNL pentru o linie politicã marginalãºi irelevantã în societatearomâneascã, extremismul de dreapta. Din dorinþa de a curma acum odatãpentru totdeauna toate aceste calomniireafirmãm faptul cã PNL nu a fost, nueste si nu va fi un partid care sã aibã oezitare cât de micã în ceea ce priveºtesusþinerea principiilor fundamentaleale societãþii libere ºi democratice. Nu a existat niciun moment în ultimii26 de ani în care PNL sã fi dat un creditextremismului, ºovinismului,antisemitismului ori xenofobiei. Dincontrã, PNL a condamnat fãrã ezitaretot ceea ce în istoria României aînsemnat un fel de a face politicã ºi dea guverna alimentat din urã, extremismºi apologia crimei, de la Holocaust ºipânã la regimul totalitar comunist. Ca partid istoric ºi liberal, în toþiaceºti ani, valorile pe baza cãrora am

construit demersul nostru politic aufost mereu dialogul, toleranþa,respectul pentru valorile celorlalþi ºipentru democraþie. Acest lucru este adânc implantat îngenele partidului nostru liberal ºiacest punct de vedere este împãrtãºitde toþi membrii PNL, fãrã excepþie, dela cel mai vârstnic membru, dl MirceaIonescu - Quintus ºi pânã la cei maitineri ºi mai noi colegi ai noºtri. Solicitãm tuturor sã nu ignore faptulcã PNL, tocmai datoritã valorilor pe carele-a promovat mereu, are cea mai lungãexperienþã în ceea ce priveºte suferinþelela care a fost supus de reprezentanþifanatizaþi ai extremismului de dreaptaºi, deopotrivã, ai extremismului destânga în anii tulburi de la jumãtateasec. XX. Lideri istorici de anvergurã aiPNL au cãzut deopotrivã apãrânddemocraþia de loviturile extremei drepteîn perioada interbelicã ºi de avansulregimului comunist câþiva ani mai târziu. Începând cu luna ianuarie 1990PNL a fost mereu susþinãtorulvalorilor societãþii democratice, aladucerii României la locul sãu dedrept în Europa pentru integrarea înUE ºi în NATO. În puþine zile se va finaliza procesulde depunere a candidaturilor pentrualegerile locale. Pentru PNL ºi pentrucelelalte partide urmeazã campaniaelectoralã. În acest moment, mesajul

nostru, al conducerii PNL cãtre toþimembrii ºi cãtre toþi simpatizanþiipartidului nostru este unul singur: ºide aceastã datã, ca ºi la fiecare rândde alegeri care a trecut din 1990 ºipânã acum PNL, prin candidaþii sãi ºiprin membrii sãi, va susþine deopotrivãdemocraþia, statul de drept,profesionalizarea clasei politice,combaterea corupþiei, dialogul paºnic,toleranþa ºi, mai presus de toate,respectul pentru valoarea ºi pentruunicitatea fiecãrui om.Alina Gorghiu, co-preºedinte al PNLVasile Blaga, co-preºedinte al PNL

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016 pag. 3

Anul trecut, pe 17septembrie, Mircea Geoanã venea laDrobeta Turnu Severin pentru a punebazele, alãturi de Avocatul NicolaeBãran, filialei Mehedinþi a PartiduluiSocial Românesc (PSRO).

Au trecut opt luni de atunci ºiPSRO Mehedinþi se pregãteºte,acum, de campania electoralã aalegerilor locale din luna iunie. Înrândul membrilor au apãrut numemai vechi, care au cochetat, o vreme,cu politica, gen ªtefan Odobleja ºiNotarul Ilie ªerban, dar ºi DoctorInginerul Dan Zorilã, cantautor,binecunoscut publicului severinean.

Astfel cã în data de 15 aprilie a.c.,Partidul Social Românesc ºi-aprezentat oferta electoralã pentrualegeri, ºi asta pentru cã PSRO crede

într-o nouã regulã a jocului în politicã,economie ºi societate, fundamentatãpe cinste, competenþã ºi patriotism,militeazã pentru “O Bunã Societate”ºi propune o regândire profundã aimplicãrii statului în problemele cuaspect social ºi de politicã economicã,Avocatul Nicolae Bãran, preºedintelePSRO Mehedinþi, a anunþat cãlansarea oficialã a candidaþilor se vaface în prezenþa domnului MirceaGeoanã, pe data de 23 aprilie,precizând clar: „candidaþii noºtri laprimãriile din Mehedinþi sunt oamenideosebit de morali, au capacitatea dea conºtientiza interesele comunitãþiipe care eventual le vor reprezenta,sunt cetãþeni care împãrtãºescprincipiile PSRO, ºi anumeprofesionalism, probitate, participare,

DAN ZORILÃ candideazã laPrimãria Drobeta Turnu Severin

patriotism ºi progres. Deºi suntem oformaþiune politicã apãrutã mai târziupe eºichierul politic, am canalizat înjurul nostru un electorat destul demasiv, prin crearea a 26 de organizaþiide bazã în Mehedinþi. Sperãm sãaducem în jurul nostru o altã parte aelectoratului, mai cu seamã cã înultimul timp se observã o migraremasivã de membri ºi oameni politicicãtre alte formaþiuni politice. Nu esteo oportunitate pentru noi acestaspect, noi suntem deosebit deverticali, de morali, suntem capabilisã ducem la bun sfârºit realizareaintereselor comunitãþii“.

Pentru Drobeta Turnu Severin ºiOrºova au fost prezentaþi candidaþii

DAN ZORILÃ (DANIEL EUGENZORILÃ) ºi DORU PETRACHE.

„Sunt onorat de poziþia în care mãaflu, am fost curtat de absolut toatepartidele politice, dar puþini au fostcei care mi-au atras atenþia. Aceastãformaþiune politicã are, din start, o altãdeschidere faþã de oameni, atât timpcât tinerii vor sã vinã cãtre noi, darvorbim de deschidere ºi faþã de ceicare nu au fãcut politicã. PSRO esteun loc în care ne întâlnim ºi putemlucra împreunã. Le mulþumesc celorcare s-au gândit la mine, sperãm cãvom rãmâne împreunã. Îmi dorescsã schimb acolo unde lucrurile nuau fost schimbate, acolo unde uºa arãmas deschisã cãtre intelectuali ºinimeni, niciun partid, nu i-a chemat,la modul serios. Sperãm sã fie ocampanie liniºtitã, din punctul nostrude vedere“, preciza Dan Zorilã.

„Mulþumesc celor care mi-auacordat încrederea. Situaþia actualãeste foarte gravã, orºovenii auscãzut sub 10.000 de locuitori.Neavând altã variantã, sper caîmpreunã cu colegii de la Orºova,care nu au fost implicaþi politic, carenu au fãcut parte dintr-un partid carea distrus Orºova, pentru cã s-au rotitîntre ei timp de 26 de ani ºi oraºul aajuns într-o situaþie disperatã, dintoate punctele de vedere, sperãm,deci, sã aducem Orºova unde a fostodatã”, declara ºi DORU PETRACHE,candidat la Primãria Orºova.

Muzeul Regiunii Porþilor deFier a organizat în perioada 18-22aprilie 2016, în cadrul sãptãmânii deªcoalã altfel „Sã ºtii mai multe sã fiimai bun!”, un proiect educaþionaldedicat elevilor din ciclul primar,intitulat ªcoala altfel la muzeu. Subacest generic, s-au desfãºurat pânãacum, în cadrul Pavilionuluimultifuncþional din Str.Independenþei nr. 2 atelierele„Gherghef fermecat ºi mâini dibace”,„Motive naþionale la muzeu” ºi„Cãniþe ºi podoabe de lut” la careau participat peste 450 de elevi dinªcolile Gimnaziale „AliceVoinescu”, “Petre Sergescu”,

“Constantin Negreanu”, „RegeleMihai I”, nr. 3, nr. 14, dar ºi de laColegiul Naþional Pedagogic „ªt.Odobleja”. Copiii au învãþat câteceva din tainele meºteºugurilornoastre tradiþionale, au colorat, aupictat, au modelat în lut, dar au ºicântat ºi dansat. Programulcontinuã ºi în zilele urmãtoare cuatelierele „Pãpuºi tradiþionale” ºi„Iatã vine iepuraºul!”. Pe lângã acest program dedicatcelor mici, muzeul a organizat tot încadrul Pavilionului MultifuncþionalExpoziþia „Dantelãrii în piatrã”organizatã de Secþia ªtiinþele Naturiiºi Expoziþia de picturã personalã

ªcoala Altfel la Muzeu

Teodora Niþu care au avut peste1.000 de vizitatori pânã acum. În aceastã perioadã se aflã înderulare ºi alte proiecteeducaþionale în parteneriat cuªcoala Gimnazialã nr. 6, cu

Colegiul Naþional Traian, ColegiulNaþional Þiþeica, cu ServiciulJudeþean Mehedinþi al ArhivelorNaþionale, dar ºi cu Inspectoratulde Poliþie Judeþean Mehedinþi.

Biroul de presã

evenimentOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016pag. 4

Vineri 15 aprilie 2016 din iniþiativaprofesorului Ion Nãnuþi, directorul general alFundaþiei ,,Gheorghe Þiþeica” din Drobeta TurnuSeverin a avut loc o întâlnire între ConfederaþiaSindicatelor Democratice din România -UniuneaTeritorialã Mehedinþi, preºedinte prof. MihaiDima, Confederaþia Naþionalã a Sindicatelor Liberedin România – Frãþia, preºedinte Costicã Screciu,Uniunea Sindicatelor Libere din ÎnvãþãmântMehedinþi, preºedinte profesor Ion Zoican ºiSamostalnih Sindikat Zanatstva, Usluga, IPreduzetnistva Srbije, Preºedinte Mitar Kostic. Scopul întâlnirii a fost reluarea relaþiilor dintreaceste sindicate ºi stabilirea unor posibilitãþi decolaborare în domeniul educaþiei, culturii,sportului ºi economiei. Se doreºte o colaborareîntre firme de producþie din cele douã zoneMajdanpek-Negotin-Bor-Kladovo- Zajcar ºiMehedinþi. Se ºtie cã în trecut între cele douãzone de pe malurile Dunãrii au existat relaþii deprietenie, bunã vecinãtate ºi schimburi în toatedomeniile de interes. CNSLR- Frãþia se va ocupade gãsirea unor firme producãtoare de bunuri

ÎNTÂLNIRE LA NIVEL DECONFEDERAÞII SINDICALE

ROMÂNO-SÂRBÃmateriale care sã intreîntr-o colaborare cufirme similare dinRepublica Serbia. Uniunea sindicatelor dinînvãþãmânt va stabili, înurma unor întâlniri cupartenerii sârbi,programul schimburilorculturale, sportive ºiºtiinþifice între ºcoli dinzonele amintite. Deja în cadrul ªcoliiPostliceale Sanitare,,Gheorghe Þiþeica” din

Drobeta Turnu Severin, începând cu anulºcolar 2011-2012 frecventeazã cursuriletineri sârbi care se calificã în specializãrileasistent medical generalist, asistent medicalde farmacie, asistent medical de laboratorºi asistent medical balneofiziokinetoterapieºi recuperare. O bunã parte dintre aceºti absolvenþi lucreazã înSerbia sau în þãrile din Uniunea Europeanã. Diploma conferitã de ªcoala Postlicealã Sanitarã“Gheorghe Þiþeica” este recunoscutã în comunitateaeuropeanã, ºcoala funcþionând dupã o curriculãcare respectã standardele impuse de UE. Noi i-am ajutat ºcolarizându-i ºi obþinândaprobarea Ministerului Educaþiei Naþionale ºiCercetãrii ªtiinþifice, Departamentul Românilor dePretutindeni, ca aceºti tineri de origine românãsã plãteascã taxe de ºcolarizare la nivelulromânilor, nu în regim de cetãþeni strãini. Pentru recrutarea tinerilor din Serbia am fostajutaþi de liderii sindicatelor prin intermediuldomnilor Melenkovic Dorde ºi Sarovic Nikola.Întâlnirea a decurs într-o atmosferã de respect

reciproc, bunã înþelegereºi toþi au fost încântaþi deorganizarea întâlnirii.De asemenea cei 7delegaþi din Serbia ºi 5din România au apreciatideea de a colabora într-un mod cât mai concretºi periodic sã aibã locîntâlniri pentru stabilireastrategiilor ºi evaluarearealizãrilor.

Prof. Ion NãnuþiDIRECTOR GENERAL,

Fundaþia “Gheorghe Þiþeica”

8 medalii (5 medalii de argintºi 3 de bronz), la a V-a ediþie a

Olimpiadei Europene deMatematicã pentru Fete,

gãzduitã de România

Ech ipe le f eminine de ma temat i cã a l eRomânie i , par t ic ipante la a V-a edi þ ie aOlimpiadei Europene de Matematicã pentru Fete(European Girls ’ Mathematical Olympiad/EGMO), au obþinut 5 medalii de argint ºi 3 medaliide bronz. Ca þarã organizatoare, România a avut înconcurs douã echipe, formate din câte 4 eleve, toatecele 8 componente fiind premiate.

Medaliile de argint au fost cucerite de IoanaAlexandra Teodorescu (clasa a XI-a), RalucaCobzaru (clasa a XII-a), Clara Maria Dima (clasa aIX-a), Lenca Iarina Cuturela (clasa a IX-a) - eleve laLiceul Internaþional de Informaticã din Bucureºti,respectiv Doina Chiroiu (clasa a X-a/ColegiulNaþional de Informaticã „Tudor Vianu” din Bucureºti).Medaliile de bronz au fost obþinute de Andreea Dima(clasa a X-a/Colegiul Naþional de Informaticã „TudorVianu” din Bucureºti), Ramona Deaconu (clasa aXI-a/Colegiul Naþional „Ion Minulescu” din Slatina)ºi Ana Maria Radu (clasa a X-a/Liceul Internaþional deInformaticã din Bucureºti).

Competiþia din acest an s-a desfãºurat înperioada 10-16 aprilie, la Buºteni (judeþul Prahova)ºi a fost organizatã de Ministerul EducaþieiNaþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice, în parteneriat cuSocietatea de ªtiinþe Matematice din România,Inspectoratul ªcolar Judeþean Prahova ºi PrimãriaBuºteni. Au participat 143 de fete din 38 de þãridin toatã lumea (statele noneuropene au, în general,statut de invitat). Prezent la festivitatea de premiere,ministrul Educaþiei, Adrian Curaj, a subliniat: „Mãbucur cã România a gãzduit aceastã competiþieinternaþionalã ºi sper ca, an de an, iniþiative deacest gen sã atragã un numãr cât mai mare de elevispre ºtiinþele exacte”.

Echipele României au fost coordonate deMaria Romina Ivan, medaliatã la aceastãolimpiadã în anii anteriori, actualmente studentãla Universitatea din Cambridge, Hajnalka Csapó,profesor la Colegiul „Marton Aron” din MiercureaCiuc ºi Sena Azis, profesor la ªcoala Gimnazialãnr. 56 din Bucureºti.

Olimpiada Europeanã de Matematicã pentru Fete(EGMO) este un concurs internaþional similar ca structurãcu Olimpiada Internaþionalã de Matematicã (douã probescrise, susþinute în douã zile consecutive). Conformregulamentului, o echipã este compusã din 4 eleve.Ediþiile precedente au avut loc în Marea Britanie (2012),Luxemburg (2013), Turcia (2014) ºi Bielorusia (2015),rezulatele fetelor din þara noastrã incluzând de fiecaredatã un palmares impresionant (4 medalii).

Imagini de la festivitatea de premiere suntdisponibile pe pagina de facebook a Societãþiide ªtiinþe Matematice din România: https://www.facebook.com/ssmr.ro.

BIROUL DE COMUNICAREMINISTERUL EDUCAÞIEI NAÞIONALE ªI

CERCETÃRII ªTIINÞIFICE

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016 pag. 5

Candidatul PartiduluiMiºcarea Popularã Mehedinþi pentrufuncþia de primar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin, GabrielaDobrotã, spune cã partidul din parteacãruia candideazã este un partid nou,format preponderent din tineri ºi unulcare vine cu o altã viziune în ceea cepriveºte exercitarea actuluiadministrativ. De asemenea, GabrielaDobrotã spune cã PMP Mehedinþi apropus pe lista de consilieri

Gabriela Dobrotã, candidat PMP Mehedinþi pentru Primãria Severin:„Prioritatea zero a Severinului – locuri de muncã”

municipali pentru Consiliul LocalDrobeta Turnu Severin candidaþitineri, competenþi ºi credibili.

„Lista de consilieri locali a PMPMehedinþi pentru Consiliul Local almunicipiului Drobeta Turnu Severineste formatã din candidaþi tineri,competenþi ºi credibili, care vor sãse implice hotãrâtor în problematicalocalã. Îi cunosc foarte bine, sunttineri cu o mare dorinþã de implicarepentru a face ceva bun pentru

municipiul Drobeta Turnu Severin. Euam încredere în ei, am încredere înechipa mea de consilieri a PMPDrobeta Turnu Severin, pentru cã ºtiucã sunt oameni cu simþulresponsabilitãþii ºi cu o pregãtiretemeinicã, astfel încât sã facã faþãexigenþelor cerute de statutul de aleslocal”, a declarat Gabriela Dobrotã,candidatul PMP Mehedinþi pentrufuncþia de primar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin.

Gabriela Dobrotã mai spune, totîn acest context, cã în municipiulDrobeta Turnu Severin existãposibilitãþi reale de dezvoltare, iarlocuitorii sãi pot avea un loc demuncã ºi siguranþa zilei de mâine.În acest sens, Gabriela Dobrotãafirmã cã problema majorã amunicipiului Drobeta Turnu Severineste lipsa acutã de investiþii ºi delocuri de muncã, situaþie pe carespune cã doreºte sã o rezolve, dacãva fi aleasã primar.

„Eu mi-am asumat misiunea dea contribui la dezvoltareamunicipiului Drobeta Turnu Severinprin atragerea de investiþii ºi creareade locuri de muncã. Am expertiza ºi

experienþa necesarã de a face acestlucru. Consider cã un ales local, cuadevãrat responsabil, are rolul de agãsi acele posibilitãþi prin care sãatragã investiþii, cu precãdere înproducþie, þinând seamã de faptul cãjudeþul Mehedinþi este în primelelocuri pe þarã la rata ºomajului.Municipiul Drobeta Turnu Severinare nevoie în primul rând de locuride muncã. Este pãcat cã avemoameni pregãtiþi în diverse domeniide activitate, iar mai ales în DrobetaTurnu Severin a existat o tradiþie îndomeniul industrial, al prelucrãriilemnului, naval, feroviar. Toþi aceºtioameni pleacã în alte zone din þarãsau în strãinãtate în cãutarea unui locde muncã. Nu mai vorbesc de toategeneraþiile de tineri absolvenþi carenu se mai întorc în Drobeta TurnuSeverin sau în judeþ. Aceasta trebuiesã fie prioritatea zero a Severinului –locuri de muncã pentru severineni.Trebuie sã facem ceva pentru aceºtioameni, sã le creãm locuri de muncãpentru a lucra ºi rãmâne aici, iar astfelsã dezvoltãm economic municipiulDrobeta Turnu Severin”, a maiadãugat Gabriela Dobrotã.

Joi, 14 aprilie 2016 s-adesfãºurat Simpozionul Naþional„Permanentizarea comunicãriiinterculturale în sistemul deînvãþãmânt actual: cunoaºtere-metode-competenþe didactice”,organizat de Casa CorpuluiDidactic Mehedinþi. Având ca scop promovareavalorilor istorice naþionale ºi localeºi ca obiectiv principal stimulareacomunicãrii interculturale, învederea optimizãrii procesuluiinstructiv-educativ, evenimentul areunit cadre didactice din judeþulMehedinþi ºi din þarã. Festivitatea de deschidere a debutatcu discursul domnului director alC.C.D. Mehedinþi, prof. Emil Miricã,iar invitaþii au fost: prof. Delia Iancu –inspector ºcolar pentru minoritãþi, dela I.ª.J. Mehedinþi, prof. Paula

Simpozion Naþional la Casa Corpului Didactic MehedinþiScalcãu – coordonator Cercul deculturã ºi civilizaþie greacã, de laªcoala Gimnazialã „Petre Sergescu”din Drobeta Turnu Severin, prof.Florentina Pleniceanu - ºef secþie„Etnografie ºi folclor”, de la MuzeulRegiunii Porþilor de Fier din DrobetaTurnu Severin, prof. BroscãreanuLãcrãmioara – consilier ºcolar, de laC.J.R.A.E. Mehedinþi, directori deºcoli partenere. Programul artistic a inclus melodiipopulare româneºti în interpretareasolistei Andra Nicoleta Iancu dela Palatul Copiilor din DrobetaTurnu Severin, îndrumatã de dnaprof. Siþa Pescaru ºi dansuripopulare greceºti interpretate demembrii cercului de culturã ºicivilizaþie greacã, „Prietenii luiZorba”, îndrumaþi de dna prof.Paula Scalcãu.

Lucrãrile s-au desfãºurat în plenºi pe secþiuni ºi au abordat temede interculturalitate specificeanumitor regiuni din þarã, dar ºizonei Mehedinþiului, cu referiri lacultura minoritãþilor greacã, romãºi turcã, fiind rezultat al unorcercetãri riguroase privindposibilitãþile de optimizare a

fenomenului educaþionalcontemporan. Expoziþia decostume populare specificefiecãrei comunitãþi, realizatã cusprijinul instituþiilor partenere, aconstituit mediul ambiental în cares-a desfãºurat întregul eveniment.Profesor-metodist Rodica Teleguþã,Casa Corpului Didactic Mehedinþi

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Vorbeam în numãrultrecut despre degringoladaexistentã în rândurile partideloraºa-zise mari, PSD ºi PNL, cunumai trei sãptãmâni înainte dedeclanºarea campaniei electoralepentru alegerile locale. A mai trecutde atunci o sãptãmânã, dardegringolada, în loc sã se atenueze,cunoaºte, cum sã zic, noi dezvoltãri.Candidaþi care dezerteazã dinrândurile partidelor pe care le-auservit pânã acum, trecând laadversarul „de moarte”, candidaþicare, regretând dezertarea, sereîntorc, spãºiþi, la matcã, în fine,candidaþi retraºi de pe liste,candidaþi la fotoliul de primar abiastabiliþi, cãrora, peste noapte, li seretrage sprijinul politic. Toateaceste manevre având ca efectderutarea (scârbirea etc.)ireversibilã a electoratului,îndepãrtarea lui de sensul adevãratal luptei democratice pentru putere.Sã luãm exemplul Mehedinþiului.Iniþial s-a vorbit de trecerea a doardoi-trei primari de la PSD la PNL.Voci, mã rog, bine informate dãdeauca sigurã, în acelaºi timp, trecereaa ºase primari pesediºti la PNL,pentru ca, brusc, numãrul acestora

Precampania lucrurilor „bine”... fãcutesã creascã la doisprezece! Înmediile politice severinene sevorbea, cu niºte detalii incredibile,despre disperarea preºedinteluiPSD Mehedinþi, Aladin Georgescu,de a-ºi aduce înapoi fiii risipitori.Aºa ceva? Se pare, totuºi, cãzbaterile lui Aladin Georgescu aufost, totuºi, cât de câtconvingãtoare, fiindcã, iatã, laînceputul acestei sãptãmâni, Truºcãde la ªimian a dat-o perãzgândeaua ºi ºi-a retras dosarulde la circumscripþie depus dinpartea PNL, decizând cã e mai binesã joace cartea fidelitãþii faþã departidul care l-a lansat, nu-i aºa,pe orbitã. Se aude cã i-ar fi urmatexemplul alþi doi „fugari”, primariide la Iloviþa ºi de la Husnicioara.O fi profitabil acest du-te – vino,mãi primarii vieþii? * În vremea asta, în bãtãlia pentruprimãria Bucureºtilor, liberalii oferã, cusau fãrã sprijinul... dezinteresat al„binomului”, un spectacol mormântal,reuºind sã-ºi schimbe candidatul devreo trei, dacã nu chiar de patru ori(Buºoi, Orban, Sãftoaica, MarianMunteanu). Ultimul candidat, gãsit înafara PNL, Marian Munteanu, nu areuºit, pânã acum, decât sã atragã

asupra sa adversitãþi dintre cele maidiverse ºi mai puternice (inclusiv dinrândul candidaþilor PNL la primãriilede sector). În momentul în care tastezaceste rânduri, titluri uriaºe anunþã crizafãrã precedent din PNL, care ar fi pecale sã îl retragã din cursã pe MarianMunteanu. Mã rog, ce-ºi fac oameniicu mâna lor, lucru temeinic, vreau sãspun „bine fãcut”, se cheamã. * Câteva cuvinte despre MarianMunteanu. Nu îl plac. Nu l-am plãcutnici în 1990, când poza într-un felde lider spiritual al aºa-zisuluifenomen Piaþa Universitãþii. Nu-miplãceau acele ipostaze (mai exact,imposturi) christice, nu-mi plãceanici radicalismul acela insidios, cuurme de vendetta politicã, ºi astapentru cã atunci, ca ºi acum, de altfel,România avea, într-adevãr, nevoie dediversitate, nu însã ºi de dezbinaresau de rãzboi fratricid. Radicalismulºi naþionalismul sãu aveau însãcâteva zone de limpezime, de aerproaspãt, care, lãrgindu-se, ar fi pututoferi o speranþã unei þãri pe cale de adeveni o piaþã de desfacere de rangulal treilea, cãlãritã la greu de mareafinanþã mondialã. Numai cã, dupã otentativã – penibilã, aº zice – decandidaturã la preºedinþia României,

sub tutela toxicã a ªarpelui cuOchelari, Marian Munteanu s-a dat,cum se spune, la fund, dispãrânddin viaþa politicã ºi ocupându-senumai Dumnezeu ºtie cu ce, vremede peste 15 ani. Aceastã absenþãprelungitã cred cã i-a fãcut bine,consolidându-i, într-un fel, faimacâºtigatã în 1990, transformându-lîntr-un soi de mit al rezistenþeianticomuniste. Victimã a mineriadeidin iunie 1990, Marian Munteanu aºtiut sã profite inteligent, cudiscreþie, de acest atu, folositor, dece sã n-o recunoaºtem, în oricedisputã politicã actualã. Am zis-o dela bun început: chiar dacã nu amniciun fel de afinitate cu acestpolitician, cred cã PNL a fãcut, cuel, o alegere inspiratã. Poate cã ar fifost chiar cartea câºtigãtoare, dacãnu, aproape instantaneu, MarianMunteanu n-ar fi devenit, din eroulPieþei Universitãþii, „politicianullegionaroid, fascistoid”, „antisemit”,„xenofob” etc., care „stricã imagineaRomâniei în lume”. Culmea este cã,printre cei care-l atacã la modulvirulent, sunt mulþi dintre cei care-ifãceau curte sau se dãdeauapropiaþii lui prin 1990. Nicidecumfeseniºtii, duºmanii lui de atunci.Poftim de te uitã cum se maiîntoarce roata istoriei! Sã vezi ºisã nu crezi!

* Dacã e sã luãm drept valabileultimele ºtiri pe surse, urmãtorulcandidat al PNL la Primãria Generalãa Capitalei ar fi Vasile Blaga.Bãsescu a declarat, mai zileletrecute, cã va intra în cursã pentruPrimãria Generalã a Capitalei numaidacã va candida ºi Vasile Blaga,fostul lui subaltern ºi, cicã, actualadversar politic. Pãi sigur cãBãsescului, fost fesenist de nãdejdeîn anii ‘90, nu i-ar surâde câtuºi depuþin o confruntare cu MarianMunteanu. Motivele sunt la minteacocoºului. Dar sã nu anticipãm,pentru cã distribuþiile completepentru alegerile din 5 iunie, atât laCapitalã, cât ºi pe la noi, prinprovincie, sunt departe de a fidefinitivate. Sãptãmâna viitoare,sigur vom ºti aproape totul...

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016 pag. 7

Mihai Ghebaurã,ultimul þãrãnist mehedinþean

Mihai Ghebaurã, fostul preºedinte alPNÞ-CD Mehedinþi, este printre foartepuþinii politicieni locali cu adevãratmorali în politicã. De-a lungul timpuluiîn PNÞ-CD Mehedinþi s-au perindatmulþi politicieni. Unii au urmãrit tot felulde interese, mai ales atunci cândpartidul se afla la putere, alþii au crezutcã pot sã-ºi facã o carierã politicã, sãobþinã niºte funcþii. Mulþi adevãraþiþãrãniºti au pãrãsit partidul, fiedezgustaþi de evoluþia sa, fie dinoportunism, gãsindu-ºi alte variantepolitice pe la alte partide. Unii, chiarpreºedinþi ai organizaþiei, au fostexcluºi din partid. Practic, la oraaceasta, mai sunt în partid doar puþinidin foºtii þãrãniºti care la începutulanilor ’90 activau în organizaþie. Cutoate acestea, mai existã un þãrãnistveritabil în organizaþia mehedinþeanã.Acesta este Mihai Ghebaurã. Despredl. Ghebaurã se poate spune cã a fãcutunele erori politice în lunga sa activitatepoliticã. Pe unele le-a recunoscutdirect, asumânduºi-le ferm, (de pildãvotul pentru alegerea pedeseristuluiConstantin Sârbulescu în fruntea CJMehedinþi în vara anului 1996, îndefavoarea liberalului Ion Sârbulescu),poate, de asemenea, fi acuzat de un

Dosar de politicianmehedinþean

Mircea Popescu

Mihai Ghebaurã – ultimul þãrãnist mehedinþean

anume imobilism politic, o anumepasivitate în acþiunile politice alepartidului. Dar nu poate fi acuzat cãnu este þãrãnist în adevãratul sens alcuvântului. Dl. Ghebaurã crede învalorile creºtin-democrate, în moralacreºtinã ºi în viitorul acestui partid maimult decât toþi cei care s-au perindatprin organizaþia judeþeanã a PNÞ-CDMehedinþi. El este ultimul þãrãnistmehedinþean care þine sus stindardulacestui partid. Pentru consecvenþapoliticã de care a dat dovadã pe liniedoctrinarã, Mihai Ghebaurã meritãtoate aprecierile. Sunt foarte puþinipoliticieni în politica localã care sã aibãun crez politic ºi pe care sã-l respectecu consecvenþã, aºa cum a fãcut ºi faceMihai Ghebaurã. Sã mai adaug cã,deºi nu ºi-a dorit neapãrat funcþia depreºedinte, Mihai Ghebaurã a fost ºipreºedintele PNÞ-CD Mehedinþi fieinterimar, fie plin. În anul 2014, dupãce Liviu Mazilu a renunþat la funcþiade preºedinte al PNÞ-CD Mehedinþiºi la partid, Mihai Ghebaurã a preluatfuncþia de preºedinte al partidului. Astat pânã în primãvara acestui an,când l-a propus ºi susþinut peactualul preºedinte al PNÞ-CDMehedinþi, Victor Gurbinã. Dintoamna anului trecut, MihaiGhebaurã este ºi consilier local almunicipiului Orºova.

Viorel Palaºcã, cel mai tânãrprefect al judeþului Mehedinþi

Viorel Palaºcã a fost liberalulmehedinþean care a obþinut cele maimulte funcþii alese sau numite. S-aînscris la începutul anilor ‘90 în PNLMehedinþi. La vârsta de 34 de ani afost numit prefect al judeþuluiMehedinþi, în anul 1996, când CDRa câºtigat alegerile ºi a intrat laguvernare. A stat în funcþie pânã înanul 2000, când a fost alesvicepreºedinte al CJ Mehedinþi,funcþie pe care a deþinut-o pânã laalegerile locale din anul 2004. Dinanul 2005 a fost numit secretar

Viorel Palaºcã, cel mai tânãr prefect al judeþului Mehedinþi

general al Ministerului Economiei ºiComerþului. La alegerile parlamentaredin anul 2008 a fost ales deputat dinpartea PNL Mehedinþi pe Colegiuluninominal 3 Camera Deputaþilor. Laalegerile din anul 2012 a fost realesdeputat pe acelaºi colegiu, de dataaceasta candidând din partea USLMehedinþi. Din punct de vedere politic, ViorelPalaºcã a fost un politician caminconsistent. Prima datã ademisionat din PNL Mehedinþi înanul 2001, înscriindu-se în PDMehedinþi. A stat foarte puþin timpîn acest partid, în cele din urmãrevenind în PNL Mehedinþi, unde adeþinut de-a lungul anilor funcþii înconducerea sa. A candidat o singurãdatã pentru funcþia de preºedinte alPNL Mehedinþi, în anul 2009, fiindînvins de preºedintele liberal înfuncþie la acea datã, Liviu Mazilu. Învara anului 2014 a pãrãsit PNLMehedinþi, fiind numit coordonatorulnucleului de constituire în judeþ a PLRMehedinþi. Ulterior a fost numitpreºedinte al PLR Mehedinþi. Înprezent este preºedinte al ALDEMehedinþi, alianþã formatã dinPNL Mehedinþi ºi PC Mehedinþi.

anunþ SC FLAPS SA Strehaia organizeazã în datade 20. 05. 2016, ora 1000, concurs pentru

ocuparea a douã posturi de muncitor necalificat, (bãrbaþi ºi femei) sectorsalubritate. Relaþii la sediul societãþii sau la tel. nr. 0252 370 299 

Director, Ing. dipl. Vasile Vulpaºu

Sprijinim performanþa, rãsplãtim rezultatele:CEZ Distribuþie susþine derularea Olimpiadei de

limba englezã – etapa naþionalã la Târgu JiuCEZ Distribuþie este alãturi de cei 252 de elevi din toatã þara, în perioada 18

– 22 aprilie, la Târgu Jiu, locul unde vom cunoaºte olimpicii naþionali la limbaenglezã, de anul acesta. Cei 252 de elevi din clasele IX – XII se vor strãdui sãocupe un loc pe podiumul Olimpiadei de limba englezã – ediþia 2016, subsupravegherea a 43 de cadre didactice ºi suportul a 35 de membrii din comisiilede evaluare. Etapa naþionalã la limba englezã va fi organizatã la Târgu Jiu decãtre Inspectoratul Judeþean Gorj, cu sprijinul CEZ Distribuþie.

De 10 ani, CEZ Distribuþie se implicã în viaþa comunitãþilor locale ºi continuãsã dãruiascã energie pentru bine, sprijinind evenimentele care au ca scopdezvoltarea personalã a tinerei generaþii.

Mergând mai departe în sprijinirea educaþiei, CEZ Distribuþie susþine în calitatede partener Olimpiada de limba englezã - etapa naþionalã ºi încurajeazãparticipanþii care vor susþine atât o probã scrisã, cât ºi una oralã în drumul lorcãtre etapa internaþionalã.

Judeþele în care CEZ Distribuþie îºi desfãºoarã activitatea sunt reprezentate laaceastã etapã de: 5 elevi din Gorj, 6 elevi din Argeº, 6 elevi din Dolj, 3 elevi dinMehedinþi, 6 elevi din Olt, 6 elevi din Teleorman ºi 6 elevi din Vâlcea.

CEZ Distribuþie rãmâne partener fidel evenimentelor ce promoveazãeducaþia ºi performanþa tinerei generaþii ºi se declarã onorat sã ia parte lacelebrarea performanþei.

Departamentul Relaþii Publice, Brand ºi Marketing CEZ România

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016pag. 8

Cît timp vor avea cuirasaimunitãþii pe umeri, tãiºul legii nu-i vaatinge pe unii nelegiuiþi cãrora ledoresc cît mai multe mandate! Nulegislative, ci de la D.N.A.! ªtim cãpãlãria preºedinþiei e prea mare pentrucapul lui Klaus Iohannis, însã, chiardacã nu a realizat nimic concret ºi defolos progresului României ºicetãþenilor ei, cinstit ºi „nemþeºte” arfi sã nu se aventureze în formulealgebrice de combinãri, aranjamenteºi permutãri diplomatice ºi sã lasedeoparte nepotismul care þine de speþaconflictului de interese (art. 301- CodPenal). În aceeaºi notã de profunddispreþ faþã de cetãþenii României,Iohannis este generos cu vechii prieteniºi cu cei cãrora le datoreazã… De aici,probabil, cele douã numiricontroversate pentru posturile deambasador. Unul, în Anglia, pentruconsilierul Mihalache, cel vãzut înfotografii cum îndoise spãtarulscaunului dormind cu gura cãscatã laBruxelles, altul, în Danemarca, pentrufiul lui Ilie Gigacalorie (prieten vechial lui Iohannis în primãria Sibiu), penumele sãu, Mihai AlexandruGrãdinar. Ilie Gigacalorie (alias IlieGrãdinar – afacerist sibian, aflat întopulTop Forbes cu o avere estimatãla 7-8 milioane de euro) a conduscompania S.C Energie Termica S.A.Sibiu, pe vremea cînd Iohannis eraprimar ºi asta spune tot. În 2014, IlieGrãdinar figureazã ºi ca membru înConsiliul de Administraþie al S.C. PieþeSibiu S.A., ambele companii fiind însubordinea Primãriei Sibiu. Acelaºi IlieGigacalorie a achiziþionat, în 2006,complexul turistic balnear StaþiuneaOcna Sibiului (una dintre marile surseale averii sale), pe care, în 2011, l-ascos la vînzare pentru 90 de milioane

„Ai sã dai seamã”, domnule!de euro, ca, mai apoi, potrivitpublicaþiei „Turnul Sfatului”, StaþiuneaOcna Sibiului sã intre în insolvenþã ºiapoi în faliment. La fel s-a întîmplatcu Staþiunea Bãile Herculane, cu oistorie de 2.000 de ani, cumpãratã ºidevalizatã de gruparea de crimãorganizatã a deputatului penalul, IosifArmaº. Mai este ceva la locul lui înÞarã? A mai rãmas ceva în picioarepentru români? Nu. Totul a fost împãrþitîntre oamenii Puterii ºi clientelapoliticã (miliardarii acestui sfert deveac politic odios), apoi, vîndut saulãsat în paraginã.

Extrem de grav pentru unpreºedinte de stat

Revenind la proaspãt numitulambasador Mihai Grãdinar, acesta adeclarat în presa sibianã despre KlausIohannis: „Suntem prieteni buni, defamilie”. Potrivit aceleaºi surse, IlieGrãdinar „este cea mai marevulnerabilitate a lui Klaus Iohannis înSibiu”. Dacã generaþia feisbucului,care l-a susþinut în alegeri, e ocupatãcu laicurile pentru ceºti de cafea,pãsãrele, animãluþe ºi unghii pictate,cum sã aibã cunoºtinþã despre faptulcã o casã deþinutã prin fals e o situaþieextrem de gravã pentru un preºedintede stat, cu atît mai gravã cu cît abeneficiat de dreptul de „uzufruct”, încuantum de ºaizeci de mii de euroanual, din chiria pe imobil. Aceastafiind a doua casã pe care Iohannis opierde în instanþã. Într-un caz aproapesimilar, preºedintele Germaniei,Christian Wulff, care a pierdut, pefondul acuzaþiilor de corupþie ºi altraficului de influenþã formulate laadresa sa, atît imunitatea, cît ºiîncrederea publicului, ºi-a dat demisiaîn 2010. Procuratura din Hanovra asolicitat Bundestagului ridicareaimunitãþii preºedintelui Wulff pentru apermite o anchetã judiciarã. ÎnRomânia, legiuitorilor, ºtiindu-se cumusca pe cãciulã, le tremurã pantaloniiîn faþa circarilor vremelnici.

Guvernul taie sporurile, diurnele ºialte drepturi salariale cuvenite

Lui Klaus Iohannis contextul nu-imai este deloc favorabil. Poziþia de

integritate moralã pe care o clamala începutul mandatului sãu s-a duspe apa sîmbetei. Hai sã ne amintimcum spunea, setos de putere,arãtînd cu degetul ºi scrîºnind dinmãsele: „P.S.D. trebuie sã tremure”!A nu se înþelege cã sînt pesedistã!Eu nu am culoare politicã! Politicamea este adevãrul. Ei, acum, situaþiastã cam aºa: cine tremurã la urmã,tremurã mai gros! Vorba luiLãpuºneanu: „Ai sã dai seamã”,domnule! Sã nu uitãm cã Iohannisa girat acest guvern de tehnocraþi, opacoste impusã de Bruxelles ºiF.M.I., guvern care taie ºi spînzurãsporurile, diurnele ºi alte drepturicuvenite profesorilor, medicilor,promiþînd majorãri cu þîrîita, niºtefirmituri, hãt, în 2020. Pe fondulfalsei informãri cã nu existã bani nicipentru salarii ºi pensii, nici pentrua eradica sãrãcia ºi a creºte nivelulde trai al românului, de fapt, JulienCioloº pregãteºte terenul pentru unnou împrumut de la F.M.I. pentru aplãti noile dobînzi la dobînzilevechi… Dacã România mai ia unalt împrumut, salveazã F.M.I. de lapierzanie, gest la care vechiulpremier hulit de preºedinte nua cuplat ºi s-a ajuns „sã moarãoameni…”.

Lista paradisurilor fiscale ale lumii

Aºa cum a pierit comunismul cutoþi activiºtii lui, deºi aceºtia nu aveaunici vile, nici maºini de lux, nicimiliarde în offshor-uri, tot astfeltrebuie sã piarã aceastã democraþiede junglã, implementatã anume demarile puteri ale lumii chiar în acest

scop al îmbogãþirii la vîrf ºi alexploatãrii turmei! Exemplul elocventfiind afacerea „Panama Papers”, undemarii escroci ºi criminali financiari ailumii ºi-au depus ouãle de aur, baniinevãzuþi, furaþi ºi spãlaþi! Sã nu uitãmcã ºi Europa are paradisurile eifiscale! Pe cînd o raitã prinLuxemburg, Austria, Andorra,Liechtenstein, Guernsey ºi Monaco?Dar iatã o listã a paradisurilor fiscale,incompletã, oricum, fãcutã publicã lasummitul G-20: S.U.A.: Delaware,Wyomingm Nevada, Anguilla, Antiguaºi Barbuda, Bahamas, Barbados,Belize, Bermuda, Insulele VirgineBritanice, Insulele Cayman, Grenada,Montserrat, Panama, Sfantul Vicentiuºi Grenadinele, Sfantul Cristofor ºiNevis, Insulele Turks ºi Caicos,Insulele Virgine Americane; Africa:Liberia, Mauritius ºi Seychelles;Asia:Brunei, Hong-Kong ºi Maldive;Oceania: Insulele Cooks, Nauru, Niue,Insulele Marshall ºi Vanuatu. Cîtpriveºte scandalul Kövesi-Mossad,citez din Europa Liberã, „este unscenariu perfect pentru un filmcomunist de mâna a doua în carebinele de partid ºi de stat triumfã”.Deºi nu mai cred în Europa Liberãpentru cã a manipulat în cazul lovituriide stat din 1989, cred cã în speþã aredreptate, avînd în vedere cã Köveºi îºicontrazice propriile declaraþii, dar ºipe cele ale DIICOT. Majoritatea celorde la vîrful Puterii suferã de scenaritãcronicã. ªi, sã fereascã Dumnezeu sãfie împinsã spre funcþia de preºedinteal României în 2019!

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016 pag. 9

Nu cred cã existã o altã þarãîn care cetãþenii sã fie umiliþi,batjocoriþi ºi sãrãciþi în aºa hal. Nuexistã o þarã în care multinaþionalele,bãncile, companiile ºi alte grupuri deinterese sã aibe întâietate în faþaintereselor comune ale cetãþeanului.Nu cred cã existã o clasã politicã maislabã ºi mai coruptã pe vreun altcontinent. O þarã care dispundea deatâtea resurse ºi pe care nu le maideþine. O þarã care a fost feliatã întrecine a vrut din afara ei ºi între cine avrut din interiorul ei. Nu se mai ºtiecine conduce România ºi dacã cei pecare îi votãm sunt cu adevãrat lideriinoºtri sau doar niºte executanþi carenu au nicio legãturã cu democraþia ºicu modul în care este exercitat votul.

Democraþia româneascã pare sãaibe aºezatã pe deasupra o scoarþã subcare respirãm cu toþii. Deasupranoastrã sunt câþiva care au acces lasferele de putere ºi nimeni nu poatepenetra scutul puterii. Partidele suntextrem de selective ºi nu numai cã nus-au reformat, dar s-au strâns ºi maimult, ca un arici, ºi nu au dat voiesângelui proaspãt sã pãtrundã ºi sãreformeze organizaþiile respective.Parese cã este doar un schimb desceptru sau nici mãcar aºa, cândvotãm. Nu se schimbã nimic.Democraþia are punga bãgatã pe cap.Partidele româneºti, corupte ºi palide,aºa cum sunt ele, au aruncat mãnuºa,ca lovite de amnezie ºi nu mai ºtiu cerol au în conducerea statului.

Avem în prezent de-a face cu unguvern fãrã agendã publicã, fãrãinterese dezvãluite ºi fãrã oameni pecare sã îi putem citi. Poate cã cineva

Democraþia de sub scoarþãspunea cã Iohannis doarme. Da, esteadevãrat, dar a avut un moment în cares-a trezit ºi a fãcut jocul cu Cioloº.Adicã, partidele ciocul mic pânã la finalde an, pentru cã sunt pline de corupþiºi nereformate. Pe undeva premisa esteadevãratã. A fost lãsat rãgaz de un anºi ceva ca liderii politici sã vinã cu cevanou ºi cei vechi ºi pãtaþi sã facã unpasîn spate. În tot acest timp, un guvernde neisprãviþi pare cã se încurcã în legiºi în administraþie ºi pare cã stã sã iadecizii majore, dar încã nu a primit OK-ul. Decizii majore pentru alþii ºidevastatoare pentru români. Nu s-asimþit nimic din adierea tehnocraþieiîn buzunarele românilor. Mai multdecât atât, umblã vorba cã tehnocraþiisunt puºi pe tãieri ºi îngheþãri devenituri, mai rãu ca pe vremea luiBãsescu. Nici un acord de împrumutcu organismele financiareinternaþionale nu este departe desemnat. România nu mai este stãpânãpe ea. Românii par cã nu îºi mai decidsoarta ºi nu mai sunt stãpâni pesituaþie. Sãrãcia apare la orizont ºi dejapentru un 4,2 milioane de români esteuna extremã. Potrivit barometrelor UE,peste 4 milioane de români nu au banisuficienþi sã îºi achite facturile lunare,sã îºi plãteascã gazele iarna sau nu maimerg mãcar o sãptãmânã în concediu.

Ne îndreptãm sã consumãmrãdãcini, precum nord-coreenii? Defapt, pe undeva suntem acolo, pentrucã se ºtie foarte bine cã primãvara ºivara meniul familiilor sãrace, dinmediul rural în special, constã înciorbe de buruieni, legume ºi fructe.România a fost transformatã într-o þarãde sclavi ºi de nestãpâni. Fiecare a

fãcut ce a vrut ºi aceastã þarã. Estevorba de cei puternici ºi cu bani. Statulromân a fost atât de slab, încât avândut toate companiile, resursele ºidomeniile sale. Cei care sunt acum laguvernare nu fac altceva decât sãdesãvârºeascã ce au început alþii. Estenevoie de o mânã forte care sã apereultima redutã care a mai rãmas dinstatul român. Este vorba de bogãþia sacea mai de preþ: unitatea naþionalã. Nu

suntem departe, la cum a fost condusãRomânia, de o separare þãrii în maimulte provincii sau chiar în mai multeþãri. Ardealul a început oricum sã sesepare economic de România ºiBucureºtiul e înainte pentru cã acolose colecteazã banii din toatã þara.

Chiar au adormit toþi ºi nu vãd cãne îndreptãm cãtre o enclavizare aþãrii? Avem cele mai multe regiunisãrace din Uniunea Europeanã, deºisunt pline de pãduri, ape ºi terenuriagricole!! Oamenii au ajuns sã nu maiaibe ce mânca de la o zi la alta. Am

început sã decãdem în toatedomeniile. Tot ce a fost mai bun aplecat ºi copiii pleacã în continuare.Deja este prea târziu sã se maiîntâmple ceva bun pentru România– o þarã þinutã în viaþã doar pentru acumpãra din mall-uri ºi dinsupermarketurile altora. Atâtvaloreazã România, cât consumã. Amdat tot. Ne-am vândut ºi pe noi ºisufletele noastre ºi pe cele ale cãror

au murit în trecut pentru patrie. Patriapare în zilele noastre ceva care seapropie de sfârºit. Cine ºtie în câteþãri se va vorbi limba românã în viitorºi asta nu ar trebui sã ne bucure.Oricum românii s-au despãrþit,plecând 4 milioane din þarã. Sã nuavem nevoie de paºaport sã trecemmunþii. În România a fost comis jafulperfect. Nimeni nu a fost prins, deºia fost furatã o þarã întreagã, la luminazilei. Cine conduce România? Cinevinde România? Ultima strigare.

ªtefan Bãeºiu

evenimentOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016pag. 10

ªcoala Altfel i-a adus alãturipe e levi i pasionaþ i de no i l etehnologii IT din judeþul Mehedinþi,î n data de 19 apr i l ie 2016 ,începând cu orele 10, la ColegiulTehnic „Domnul Tudor”, unde aavut loc cea de a XI-a ediþie aConcursulu i Judeþean deInformaticã “ªTEFAN BOJINCÔ. Concursul a fost adresat elevilorde liceu care au putut participa cuproiecte informatice, fiind structuratpe cinci secþiuni: Soft educaþional,Soft utilitar, Pagini web, Artã digitalã(graficã digitalã, fotografie digitalã,afiºe/postere), Multimedia (scurtmetraje, spot publicitar, aplicaþiipentru telefoane mobile). Toþipart icipanþi i au demonstrat cãinformatica este arta momentului, iardacã pui pasiune totul poate tindespre perfecþiune. Concursul este organizat înmemoria domnului profesor ªtefanBojincã, un om cu suflet mare, care apus bazele învãþãmântului informaticîn judeþul nostru. ªtefan (Doru) Bojincã s-a nãscut laSeverin, 07.03.1942, singurul copilla pãrinþi. Mama i-a fost rãpusãtimpuriu de o boala necruþãtoare, pecând copilul avea doar 7 ani. Câþiva

ani mai târziu se stinge din viaþã ºitatãl sãu, astfel cã în praguladolescenþei Doru era deja orfan. A fost un elev strãlucit, mereupremiant, nu foarte sociabil însã ºiþinându-se deoparte de larma ºiveselia pauzelor, probabil simþind depe atunci prãpastia dintre el ºi„ceilalþi”. Altfel mult mai târziu, pe la50 de ani, când cineva din jur îlnemulþumea cita din Sartre “Lenferc’est l’autre” („Infernul sunt ceilalþi”). Ca adult rememora viaþa de liceu(a absolvit cursurile liceale laactualul Colegiu Naþional Traian) ºiîºi amintea cu plãcere de profesoriide matematicã Bazacov ºi Oprica. Chemarea certã, vocaþia pentrustudiul matematicii l-a determinat sãabandoneze ªcoala de ofiþeri depoliþie din Craiova, la care seînscrisese la insistenþele unchiului,

ºi sã dea examen la Facultatea deMatematicã din Bucureºti, unde a fostadmis printre primii. Din acea perioadãdateazã prietenia cu domnul profesoruniversitar Radu Dan. Dupã absolvireafacultãþii, domnul Bojincã a rãmas înBucureºti, ca asistent universitar laPolitehnicã ºi în acelaºi timpimplicat în activitatea de cercetare.κi vizita de câte ori avea prilejul rudeledin Severin, pe care le-a consideratîntotdeauna familia lui. În aprilie 1989, în urma unei întâlnirila Severin, cu domnul profesorBunoiu, s-a lãsat convins sã seîntoarcã în oraºul natal. Revenit printreai sãi, la Severin, a profesat o perioadãla ªcoala Gimnazialã nr. 15, apoi laactualul Colegiu Naþional Traian. Aicia predat ºi matematica ºi informatica,dar la vremea respectivã era probabildascãlul cu cea mai mare prizã la elevi,pe care ºtia sã îi atragã, sã îi îndrumeºi sã îi formeze în acest miraculosunivers al celor douã ºtiinþe. Spiritual ºi inteligent, cu un simþ alumorului aproape moromeþian,uneori cu o ironie bonomã, alteorimaliþios, domnul profesor „comitea”replici memorabile, rãmase celebreprintre prieteni ºi cunoscuþi. Colegiidomniei sale de matematicã de la“Traian” au fost cei care au numitgeneric toate aceste replici în doi perisau acide drept “bojincãrii”. Fãrã sã fie deloc un profesorîngãduitor, un „lasã-mã sã te las” înmod aproape paradoxal, elevii îlidolatrizau, simþind probabil îndomnia sa nu doar dascãlul de certãcalitate, ci ºi sufletul cald ºinepervertit de copil, simþul valorii ºidorinþa de a face atât cât omeneºteera posibil pentru binele lor. Veniseîn 1989 la Severin. În 1990, primulpremiu naþional al judeþului Mehedinþi

la olimpiada de informaticã l-a adusMihai Rotaru, elev al domnuluiprofesor Bojincã. Nu s-a oprit aici,iar Balcaniada de Informaticã i-a adusºi un premiu internaþional. Destinul ni l-a adus câþiva animai târziu la catedra de informaticãde la Colegiul Tehnic „DomnulTudor”. Pe aici pãrea sã-ºi fi gãsitlocul înconjurat de un colect ivcald, de colegi dintre care unii îif u sese rã e l ev i º i cu car e semândrea; era sprijinit mereu debunu l º i vech i u l sãu p r i e t enpro fesoru l Cos tea Nico lae . Apredat º i ma tema t i ca º iin fo rmat i ca ar ã t ând aceeaº ipasiune ºi dãrui re, chiar dacãboala care îl mãcinase în ascunsîncepuse sã-ºi arate colþii. Puºtimea îl respecta (nu era vorbade acel respect impus prin catalog) ºimulþi dintre elevi îl cãutau în afara orelorde curs pentru o lãmurire, informaþiisuplimentare, receptivi la ideiledomnului profesor de a lucra mai mult,de a sugera sã abordeze ºi domeniimai puþin cunoscute ale informaticii. Sã vorbeºti cu voce impersonalãdespre ªtefan (Doru) Bojincã este undemers anevoios, pentru cã domnia saa fost un om complex ºi complicat, cuumbre ºi lumini „cu suiºuri ºicoborâºuri, ca viaþa înseºi. Un „copilteribil”, „personaj” imposibil de ignoratsau de trecut cu vederea, în indiferentce mediu ar fi evoluat, pentru cãîntrunea toate acele trãsãturi caredetaºeazã un ins dintr-o mulþime, ºi-lface memorabil pentru toþi cei care, într-o ipostazã sau alta, ºi-au intersectatvieþile cu a lui: rude, prieteni, colegi,elevi, vecini sau simple cunoºtinþe.

Catedra de informaticãColegiul Tehnic „Domnul Tudor”

Drobeta Turnu Severin

Concursul Judeþean de Informatic㓪TEFAN BOJINCÔ, ediþia a XI a

Olimpiadele ºcolare- Perspective pentrudezvoltarea profesionalã ºi personalã

În perioada 19 - 21 aprilie 2016 Inspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi are onoarea ºi bucuria de a gãzdui faza naþionalã a Olimpiadeila disciplinele din aria curricularã Tehnologii, domeniul Protecþiamediului. Evenimentul marcheazã ºansa de a rãspunde cu recunoºtinþãîncrederii cu care am fost creditaþi ºi ocaziei de a confirma rezultateleobþinute de elevii mehedinþeni la Olimpiadele interdisciplinare tehnice. Ne bucurãm atât de prezenþa a 53 de elevi merituoºi, veniþi aici din 34 dejudeþe pentru a-ºi consolida vocaþia profesionalã, cât ºi de vizita unor cadredidactice de specialitate, al cãror prestigiu este recunoscut prin cultivarea înrândul elevilor a abilitãþilor practice ºi competenþelor profesionale. Din judeþul nostru participã doi elevi de la Colegiul Tehnic „Decebal”,Paloº Adrian Valentin clasa a XI-a ºi Bârlogeanu Andreea clasa a XII-a.Festivitatea de deschidere a evenimentului a avul loc luni, 18 aprilie, la Palatul Cultural„Teodor Costescu”, urmând ca în perioada 19 - 21 aprilie sã se desfãºoare proba scrisãºi proba practicã din cadrul Olimpiadei interdisciplinare tehnice. Festivitatea de premiere va avea loc în data de 21 aprilie în sala defestivitãþi a Colegiului Tehnic „Decebal”. Inspectoratul ªcolar Judeþean Mehedinþi mulþumeºte cadrelor didactice cares-au implicat în organizarea ºi desfãºurarea acestui eveniment.

Inspector ºcolar, Prof. Monica Ponea

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016 pag. 11

COMUNICAT DE PRESà Respectând calendarul stabilit ºiobiectivele asumate, Agenþia de Plãþiºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA)informeazã cã începând cu data de 07aprilie a început autorizarea iar în datade 08 aprilie, a început efectuareaplãþilor finale aferente cererilor unicede platã – Campania 2015.În data de 08.04.2016 erau pregãtitepentru platã 536.160 cereri unice însumã totalã estimatã de 300 milioaneeuro. Dintre acestea, o primã tranºãde 27.273 cereri, în sumã totalã de13.687.915 euro au fost plãtite încursul zilei de 08.04.2016. Aceste prime plãþi sunt efectuatecãtre fermierii care au solicitat platapentru schemele din sectorul vegetal. Este important de reþinut cã plãþilese efectueazã progresiv, pe mãsurãce dosarele fermierilor sunt procesateºi validate pe tot fluxul de lucru dincadrul sistemului informatic, pentrufiecare schemã de platã pentru cares-a fãcut solicitarea. Funcþionarii APIA împreunã cu

specialiºtii consorþiului condus deSIVECO România depun toateeforturile în vederea respectãrii custricteþe a termenelor planificate ºicomunicate, astfel încât fondurile sãajungã cât mai repede la fermieri. Pentru atingerea acestor obiective afost necesar un efort susþinut alambelor echipe. Precizãm cã funcþionarea modululuicare asigurã plãþile finale valorificãactivitatea laborioasã de dezvoltare ºiimplementare a tuturor celorlaltemodule care susþin fluxurileoperaþionale ale APIA. Nu în ultimul rând, încadrarea întermenele asumate faþã de dl.Achim Irimescu, MinistrulAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, sedatoreazã implicãrii funcþionarilorAPIA din teritoriu care, alãturi decei de la sediul central, în programprelungit, au operat ºi prelucrat cumaximã responsabilitate datele însistemul informatic. Pânã la acest moment, schemelecare se autorizeazã la platã sunt

urmãtoarele:- Schema de platã unicã pe suprafaþãîn cuantum de 79,73 euro/ha;- Plata redistributivã: · primul interval: 1 - 5 ha inclusiv încuantum de 5,00 euro/ha;· al doilea interval peste 5 ha ºi pânãla 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07euro/ha.- Plata pentru tinerii fermieri încuantum de 19,93 euro/ha;- Plata pentru micii fermieri care aupânã la 7 ha în cuantum de maxim1.250 euro;- ANT 1 (Schema de ajutoarenaþionale tranzitorii pentru culturi peteren arabil, decuplatã de producþie)în cuantum de 19,19 euro/ha. Plãþile se efectueazã în lei, la cursulde schimb stabilit de cãtre BancaCentralã Europeanã în data de 30septembrie 2015 ºi publicat în JurnalulOficial al Uniunii Europene, seria C,nr. 323 din 01 octombrie 2015,respectiv 4,4176 lei pentru un euro. Pe mãsurã ce dezvoltareasistemului informatic va permite,

APIA va autoriza ºi plata celorlaltescheme de plãþi directe, ajutoarenaþionale tranzitorii ºi mãsuri dedezvoltare ruralã. Reamintim cã, în ceea ce priveºteCampania 2015, APIA a efectuat plãþileîn avans pe suprafaþã autorizând laplatã suma de 255,4 milioane europentru un numãr de 602.159 fermieri.Diferenþa de platã de 1,34 mld euroaferentã plãþilor directe pe suprafaþã,pânã la plafonul financiar alocatRomâniei în Campania 2015 care esteîn valoare de 1,59 mld euro, se vaefectua în conformitate cu prevederileregulamentelor comunitare, pânã ladata de 30 iunie 2016. Schemele/mãsurile de sprijin pesuprafaþã sunt finanþate din FondulEuropean de Garantare Agricolã(FEGA) ºi din Bugetul Naþional (BN),prin bugetul Ministerului Agriculturiiºi Dezvoltãrii Rurale (MADR). La nivelul Centrului JudeþeanMehedinþi au fost autorizaþi la platãpânã la aceastã datã un numãr deaproximativ 13.000 fermieri.

APIA a început autorizarea ºi efectuarea plãþilor finale aferente cererilor unice de platã – Campania 2015

Conferinþa Internaþionalã ABAComunicat de presã

În perioada 8-10 aprilie anulcurent, specialiºtii Centrului de zipentru copilul cu autism din cadrulDirecþiei Generale de AsistenþãSocialã ºi Protecþia CopiluluiMehedinþi, au participat laConferinþa Internaþionalã ABA,organizatã la Universitatea Româno-Americanã din Bucureºti. Ajunsã la a cincea ediþie, ConferinþaInternaþionalã ABA este, ºi în 2016,principalul eveniment dedicatcercetãrii ºi teoriei în Analizã Aplicatãa Comportamentului din România. Evenimentul, organizat de Asociaþiade Terapie Comportamentalã Aplicatã(ATCA) ºi Asociaþia Help Autism, areunit în jur de 500 de participanþi dinþarã ºi din strãinãtate – psihologi,

medici, cadre didactice, studenþi saupãrinþi ai copiilor cu autism, lectori detop în terapia ABA din Statele Unite,Marea Britanie, Norvegia, care auvorbit despre ultimele noutãþi la nivelinternaþional în domeniul autismului.De asemenea, s-a discutat despreintegrarea în ºcoli ºi grãdiniþe acopiilor cu autism, dar ºi despredecontarea terapiei acestora prinsistemul public de asigurãri. Participarea specialiºtilor direcþieila Conferinþa Internaþionalã ABA a fostposibilã la iniþiativa ºi sprijinuldirectorului Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi, domnulValentin POPESCU.

Ofiþer de presã, Daniela ARICIU

Sãptãmâna“ªcoala altfel - Sãºtii mai multe sã fii mai bun!”, dedicatãactivitãþilor educative extracurriculareºi extraºcolare, constituie un bun prilejpentru jandarmi, de a le prezentaelevilor aspecte legate de activitateaJandarmeriei Mehedinþi. În cadrul acestui proiect naþional, înperioada 18-22 aprilie, jandarmii sevor întâlni cu elevi ºi cadre didacticedin instituþii de învãþãmânt aflate înresponsabilitate, în scopul preveniriiºi combaterii faptelor antisociale înmediul ºcolar ºi menþinerii unuiclimat de ordine socialã necesardesfãºurãrii în condiþii optime aprocesului de învãþãmânt. Astfel, prima activitate informativ-educativã s-a desfãºurat luni, 18aprilie a.c., la ªcoala Gimnazialã“Regele Mihai I”, ocazie cu care, eleviiau aflat de la jandarmi cum trebuiesã se comporte pentru a nu devenivictime ale comportamentelorantisociale, atât la ºcoalã cât ºi întimpul liber ºi cum pot fi traºi la

Jandarmeria Mehedinþi,alãturi de elevi în cadrul

programului “ªcoala Altfel”rãspundere în faþa legii, în cazulcomiterii de contravenþii ºi infracþiuni,chiar dacã sunt minori. De asemenea,au fost purtate discuþii pe liniaprevenirii absenteismului ºcolar, caresunt cele mai întâlnite forme deviolenþã în zona instituþiilor deînvãþãmânt, în scopul conºtientizãriiºi educãrii elevilor pe baza respectuluiºi comportamentului civilizat înºcoalã ºi societate. Elevii au vizionat un film deprezentare a principalelor misiuni aleJandarmeriei, iar la finalul întâlnirii,au primit pliante informative ºi sfaturiutile pentru o vacanþã în siguranþã. Activitãþile în cadrul programului,,ªcoala Altfel”, continuã toatãsãptãmâna în instituþiile ºcolare dinmunicipiile Drobeta Turnu Severin ºiOrºova precum ºi în oraºele Baia deAramã, Strehaia ºi Vânju Mare.

INSPECTORATUL DE JANDARMIJUDEÞEAN MEHEDINÞI

Compartimentul InformareRelaþii Publice ºi cu Publicul

interviuOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016pag. 12

COMUNICAT DE PRESÃ Joi, 21.04.2016, în garnizoanaDrobeta Turnu Severin, se va organizacu începere de la orele 1000 la Parcelaeroilor din cimitirul ortodox “Sf.Gheorghe” ºi 1100 la MonumentulEroilor (Parcul Rozelor), pentrucomemorarea ºi pãstrarea memorieieroilor cãzuþi pentru þarã, activitãþi deîngrijire a obiectivelor comemorativede rãzboi, cu prilejul împlinirii a 100de ani de la intrarea României înPrimul Rãzboi Mondial. Activitãþile se încadreazã înproiectul “Un erou, o floare”, carese deruleazã concomitent cuprogramul Ministerului Educaþiei

“Un erou, o floare”Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice“Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”,ºi au o importantã componentãe d u c a t i v - c o m e m o r a t i v ã ,participanþii fiind, în general, elevide ºcoalã generalã ºi liceu. La activitãþi alãturi de eleviiºcolilor gimnaziale nr. 6, 7, 11 ºiColegiul Naþional Pedagogic“ªtefan Odobleja” din municipiulDrobeta Turnu Severin, vorparticipa reprezentanþi ai CentruluiMilitar Judeþean Mehedinþi ºi aiAsociaþiei Naþionale a Veteranilorde Rãzboi filiala Mehedinþi.OFIÞER DE INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

Locotenent colonel Cristian CIONTU

- Domnule Marius Screciu aþianunþat recent un alt mare proiect,dupã cel cu preluarea portului ºianume, crearea unui parcindustrial. Ce ar însemna acestlucru pentru Severin?- Ordinea proiectelor pe care eule prezint severinenilor nu esteîntâmplãtoare. Am început cu dorinþa de a preluaportul Drobeta de la societatea dinGiurgiu care îl administreazã, pentrua-l moderniza ºi reda circuituluicomercial ºi turistic, deoarece astfelse pot crea numeroase locuri de

Marius Screciu:Crearea Parcului Industrial ºi Logistic Severin va conduce la

crearea de locuri de muncã

Reporter

muncã. Mai mult decât atât, el estelegat de proiectul dezvoltãrii Parculuiindustrial ºi logistic, pentru cã odatãmodernizatã infrastructura portuarãde încãrcare – descãrcare amãrfurilor, companiile care vin sãinvesteascã aici îºi pot transportaproducþia pe cea mai ieftinã cale detransport, cea fluvialã. Iatã de ce,cele douã proiecte sunt corelate ºistrategia de dezvoltare a Severinuluipe care o propun este una realistã,bazatã pe lucruri concrete. Amdeclarat cã prioritatea meanumãrul unu o reprezintã crearea

locurilor de muncã ºi voi depuneorice efort pentru a reuºi sã neatingem acest obiectiv.- Ce câºtigã comunitateaseverineanã din acest proiect?- Realizarea unui Parc Industrialºi Logistic are un dublu impact :reprezintã un semnal pentruinvestitori cã a fost creatãinfrastructura de afaceri pe care eisã dezvolte capacitãþi de producþieºi ceea ce este mai important,reducem rata ºomajului princrearea de locuri de muncã.

Am fost zilele acestea sã vizitezParcul Industrial Craiova (18 ha),unde îºi desfãºoarã activitatea înprezent peste 1000 de angajaþi.Aceasta demonstreazã cã nu departede Severin alþii au reuºit, lucru pecare îl poate face viitorul primar ºiechipa lui, indiferent care va fi acela.Peste 35 de companii, de la fabricide mezeluri, componente auto,vehicule electrice, produse depanificaþie, mobilier farmaceutic,hoteluri, au ales sã investeascã laCraiova, ceea ce îmi dã încã o datãconvingerea cã este nevoie sãrealizãm cât mai rapid ParculIndustrial ºi Logistic Severin. De altfel, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, domnul IonPrioteasa, m-a asigurat de întregsprijinul consultativ al instituþiei pecare o conduce, în dezvoltarea uneiastfel de platforme economice, carepoate genera numeroase locuri demuncã pentru oraºul nostru.- Ce avantaje au investitorii pecare-i veþi atrage în ParculIndustrial ºi Logistic Severin?- Legislaþia actualã permiteacordarea de numeroase facilitãþi,printre cele mai importante fiindtarifele de concesiune foarteatractive (aproximativ 1 euro / an/ mp), acces la toate utilitãþile -reþea de alimentare cu apã ºicanalizare energie electricã,energie termicã, reþea de drumuriinterioare, reþele de comunicaþiisau scutiri de la plata impozitului

pe terenurile, construcþiile ºiclãdirile din Parcul Industrial. Alte avantaje sunt accesul la treicãi de transport: rutier, feroviar ºinaval (cea mai ieftinã cale detransport) ºi poziþionarea strategicãla graniþa cu Serbia. Toate condiþiileºi facilitãþile pe care le vom oferiinvestitorilor care vor dori sãdeschidã companii în DrobetaTurnu Severin vor fi stabilite prinhotãrâri ale Consiliului Local.- Cum veþi face sã aduceþiinvestitorii în oraºul nostru?- Este o întrebare pe care o punfoarte mulþi severineni, cu care mãîntâlnesc zi de zi ºi care nu mai credîn promisiunile politicienilor. Cine spune cã odatã creat ParculIndustrial ºi Logistic ne vor bateinvestitorii la uºã de a doua zi, seînºealã sau încearcã sã pãcãleascãseverinenii. Este nevoie de ostrategie complexã, care sãcuprindã toate mijloacele prin caresã ajungem la scopul final,respectiv atragerea de investiþii.

Imediat ce vom avea toate avizelenecesare ºi vom demara execuþiaParcului Industrial ºi LogisticSeverin, în paralel vom prezentaproiectul cãtre companiiinternationale, ambasade, misiunieconomice ºi diplomatice, la târguriºi expoziþii interne si internationale,fonduri de investitii ºi companii deconsultanþã, în ziarele economice– pentru a atrage investiþii. Mai mult, vom afilia ParculIndustrial ºi Logistic Severin laAsociaþia Parcurilor Industriale,Tehnologice, ªtiinþifice ºi aIncubatoarelor de Afaceri dinRomânia (A.P.I.T.S.I.A.R.),asociaþie ce are drept scoppromovarea ºi dezvoltareaafacerilor în astfel de parcuri. Este nevoie de o muncãpermanentã, de o capacitate ºi oexperienþã administrativã pe care eusunt gata sã mi le asum, pentru caSeverinul sã cunoascã o schimbareîn mai bine.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Revine în atenþia ta dorinþa de a te lupta cu oricepreþ pentru supremaþie. Adãugat, de aceastã datã,este nevoia de a descoperi înþelesuri subtile ale celorpe care le observi, fie ele idei, fie ele fapte. Vei aveanevoie de sfatul unei persoane care îþi este foarteapropiat sufletului. Banii încep sã vinã în portofelultãu, de parcã ar avea aripi. O sãptãmânã în care veiajunge la multe concluzii, fiind posibil a lua deciziial cãror efect va dura pe termen lung. Poate cã lasfârºitul sãptãmânii vor apãrea anumite complicaþiiîn relaþia de cuplu, însã totul se va rezolva rapid. Înbine.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Nimic nu te mai poate þine pe loc. Nu mai ai niciunmotiv sã rãmâi în urmã. De îndatã ce Soarele vaaccesa energiile semnului tu solar - este posibil sãsimþi nevoia a cãuta/gãsi/avea perfecþiunea.Evenimentul de Lunã Plinã din aceastã sãptãmânãar putea sã coincidã cu descoperirea unor prietenifalºi, a unor conexiuni greºite. Eºti în conexiunedirectã cu ceea ce simþi, deci vei ºti ce anume vreide la o relaþie, de acum încolo. Evitã certurile cu ceicu care au ceva de împãrþit cu tine. ªi, deºi nusuporþi compromisurile, ai putea face o excepþie, înaceastã sãptãmânã, doar de dragul pãstrãrii unorrelaþii bune.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Începi sã înþelegi care sunt fenomenele careau stat la baza întâmplãrilor din ultimele douãluni. Bazeazã-te pe intuiþia de care ai parte, fiindfoarte mari ºansele de a vedea dincolo deaparenþe, dincolo de valul strãveziu al vieþilorascunse. Dacã ºtii ce vrei ºi ce anume ai nevoiesã faci, ai parte de o perioadã de timp în care te poþiînrãdãcina pentru mult timp în zona în care te afli,în situaþia în care te afli... ªi, deºi nu îþi dai seama,cineva, acolo sus, te iubeºte. Este vorba despre opersoanã de sex feminin, poate chiar cineva mai învârstã decât tine; aceasta îþi va oferi protecþie, fãrãca tu sã ºtii.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Probabil cã ai motivele tale sã fii suspicios.Mai ales în ceea ce o priveºte pe acea persoanãcare dragã îþi este. Pluto se va afla la staþiedirectã, urmând a “da startul” mersuluiretrograd în aparenþã, la începutul acesteisãptãmâni, ceea ce va coincide cu o posibilãstare a ta de a descoperi tot ceea ce se aflã însufletul acestei persoane iubite. Se stabilizeazãrelaþiile tale cu persoanele mai în vârstã, de lalocul de muncã, în acelaºi timp ºi loialitateacelorlalþi fiindu-þi demonstratã. Nu le cerecelorlalþi sã se sacrifice pentru tine, atât timpcât tu nu ai de gând sã le returnezi serviciul, înaceeaºi manierã.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Sãnãtatea ta ºi rutina zilnicã revin în atenþie,principala prioritate pentru tine, în aceastãsãptãmânã. Este o perioadã perfectã pentru acãuta în sufletul tãu ce anume trebuie schimbat,ce nu te mai mulþumeºte, ce anume te facenefericit sau trist. Probabil cã vei asocia iarãºidragostea cu datoria, deloc indicat a face aºaceva, de altfel. Oferã ceva gratuit ºi fã o faptãbunã, necondiþionat, de altfel, pe 24 aprilie, ozi în care ai ocazia de a fi vãzut într-o luminãmai bunã decât se întâmplã de obicei. De altfel,întotdeauna este loc pentru “mai bine”...

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Era momentul pentru liniºte. O clipã debucurie, alãturi de un zâmbet al infinitului, facdin aceastã sãptãmânã o încântare pentru sufletultãu. Primãvara se simte ºi în planul astral, în primelezile având loc ingresul Mândrului Soare în semnulTaur. Indulgenþa ºi desfãtarea simþurilor iau loculatenþiei concentrate într-un singur punct, pe unsingur scop. Confortul personal, dar mai ales celpsihologic, revin în topul preocupãrilor, iar calitateamult mai necesarã decât cantitatea. Planurile de viitor(inclusiv cele de vacanþã) încep sã se conturezefrumos pentru tine. Succesul nu-þi lipseºte, separe...

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Cu cât îþi petreci mai mult timp pe afarã, înnaturã, cu atât mai bine pentru starea tainterioarã. Ajutorul din partea celorlalþi nuconteneºte a veni, la fel ºi resursele din parteapersoanei iubite; aceasta împarte totul cu tine,oferindu-þi un sentiment de siguranþã de carede mult timp nu ai mai avut parte. Bazeazã-te peceea ce simþi, în detrimentul sfaturilor celor dinjur. Ai nevoie de transformare la nivel personal,mai mult decât de obicei. Aminteºte-þi cã nimicnu este permanent.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Se pare cã te aºteaptã întâlniri importante înaceastã sãptãmânã. Importante pentru starea tade bine, pentru starea ta de spirit ºi pentru felulîn care alegi sã îþi continui drumul ºi sã îþionorezi responsabilitãþile faþã de persoanaiubitã. Chiar dacã simþi cã tot ceea ce vine dinexterior este ameninþãtor pentru tine, s-ar puteasã ai surpriza cã ceea ce þi se spune chiar sã îþifie de folos. Dar, doar maleabilitatea de care ai puteada dovadã, însã, þi-ar deschide uºile bine ferecate.Înlocuieºte anxietatea cu iubirea ºi teama cu calmul,eliberându-te, astfel, de greutãþi.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Se poate ca secrete bine tãinuite pânã acum -propriile-þi secrete, adicã - sã fie expuse atunci cândîþi este lumea mai dragã. În principiu, este vorba dea-þi gãsi puterea pentru a-þi înfrunta propriile temeriºi de a-þi gãsi liniºtea interioarã, mulþumindu-te cumai puþin, chiar dacã trebuie sã munceºti de douãori mai mult pentru acestea. Planul psihologic estecel mai ameninþat în aceastã sãptãmânã, decipãstreazã-þi serenitatea ºi fii temperat. Aspectuldinamic format de Venus împreunã cu Pluto,asemeni unui dans în care cineva a pierdut ritmul,ar putea coincide cu nevoia de a controla ceea cenu poate fi stãpânit. Nu te grãbi sã concluzionezifãrã a avea toate datele problemei la dispoziþie.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

“Dragostea cea veche îþi ºopteºte la ureche”....(titlul unei cãrþi excelente, de altfel). În principiu,se poate spune cã tentaþia de a te îndrãgosti subitde o persoanã cu care în aceastã sãptãmânã tevei întâlni existã. Amplificatã, chiar, de aspecteleformate de Venus pe rând cu Saturn (dispozitorultãu solar) ºi apoi cu Pluto (prezent în semnul tãusolar de câþiva ani, deja). Este timpul pentruregenerare ºi transformare, dar, în acelaºi timp,ºi pentru a-þi analiza sentimentele ºi pentru adescoperi ce anume ar trebui sã schimbi la modultãu de a percepe ºi înþelege Iubirea.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Poate cã nu þi-ar strica dacã ai face puþinã terapieprin “shopping”. Sau dacã ai fi mai atent la cum sesimt pe piele texturile materialelor pe care abia le-aiachiziþionat. Ori dacã ai învãþa cum sã spui “nu”.Dar, decât sã te ridici în sferele înalte, nepãsându-þide cei din familia ta, poate cã þi-ar fi mai bine dacã aiparticipa activ la viaþa cãminului, dând dovadã decreativitate ºi demonstrându-le tuturor cã în sufletultãu se aflã un copil perfect. Este momentul sã îþiconsolidezi relaþiile de familie, transformându-te încea mai agreabilã companie pentru ceilalþi. Eºtiinspirat ºi poþi comunica foarte uºor cu cei din jurultãu, foloseºte atu-ul acesta cu iscusinþã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Bine ar fi dacã ai putea folosi influenþeleenergetice ale acestei sãptãmâni stabilindu-þi noiþeluri ºi gândind noi strategii pentru anul în curs.Inovaþia, geniul ºi unicitatea ideilor îþi aparþin acum,deci profitã ºi pune bazele unui nou viitor personal.Însã, fie cã este vorba de cãlãtorii pe distanþe scurte,fie cã este vorba de educaþie sau studii noi ori decomunicarea cu cei dragi, a fi prevãzãtor ºi a judecala rece situaþiile intervenite reprezintã cea mai bunãstrategie pe care o poþi adopta. Încã poþi primidaruri neaºteptate, dar cel mai frumos cadou va fimomentul în care vei realiza cã nu eºti singur peacest pãmânt, fiind iubit ºi protejat de Divinitate.

OBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016 pag. 13Horoscop

( 21 - 27 aprilie 2016)

Horoscop

Karate

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016pag. 14

Pe 16aprilie 2016k a r a t e - k a(practicanþii deKarate) clubuluiG r i f o n i s -Wadokai auparticipat la CupaBanatului, ce s-adesfãºurat înl o c a l i t a t e aCiacova, judeþulTimiº, concursinternaþional lacare au participatpeste 25 decluburi dinRomânia ºi dinspaþiul ex-iugoslav. Karate-kaseverineni s-au remarcat prinobþinerea a 4 medalii de aur, omedalie de argint ºi 3 de bronz,merituoºii medaliaþi fiind: BiancaBreazu, juniori individual Kata

Noi succese pentruKarate-ul mehedinþean

medalie de bronz, iar la proba dekumite fiind medaliatã cu aur încadrul categoriei -55kg; GhelnerMircea Mihai kata individualmasculin, copii 10-11 ani, medaliede aur; Bobocica Eduard Cristiankata individual masculin 8-9 ani,medalie de bronz; Bobocica MariaAlexandra medalie de argint la Kataindividual feminin copii 10-11 ani,kumite individual feminin 10-11ani, medalie de bronz la categoria-33 kg; Schintee Sebastian Kataindividual masculin copii 12-13 animedalie de aur, iar la kumite copii12-13 ani a obþinut, de asemenea,medalia de aur. Sportivii au fost însoþiþi deSensei Ion Popa, 4 Dan Wado-Ryu,cel ce continuã munca regretatuluiSihan Dan-Cãtãlin Puicea (8 DanWado-Ryu), iniþiatorul ºifondatorul clubului Grifonis-Wadokai, sub conducerea cãruiaSeverinul a fost pus pe hartaKarate-ului românesc. Totodatã Sensei Ion Popa aanunþat intenþia miºcãrii de Karatedin Drobeta Turnu-Severin de aorganiza pe 17.09.2016concursul memorial „ShihanDan-Cãtãlin Puicea”, concurs lacare ºi-au anunþat prezenþa ºiconducãtori i Federa þ i e iRomâne de Karate (WKF).

Aproximativ 400de Judoka U14 ºi-audisputat meciurile pentrua putea urca pe podiumla aceastã finalã, de astfelfoarte aglomeratã. PalatulCopiilor - Filiala Strehaiaa participat la acestconcurs cu doi sportivi.Dacã Judoka RiciuMarian, care a participatîn primul an la acestconcurs, nu a reuºit ourcare pe podium ºi carea promis cã anul viitor nuva mai rata, colega luiDalia putea fi campioana categorieiîn maniera în care a luptat. Ea areuºit sã obþinã totuºi medalia debronz în urma câºtigãrii a patrumeciuri la ippon ºi pierzând unsingur meci la puncte. Îi urãm

La finala Campionatului Naþionalde Judo, Dalia Alexandra Robu areuºit sã urce pe podium laMiercurea-Ciuc Judo

I.G.M.

succes în continuare ºi cât maimultã putere de muncã, întrucâturmeazã alte trei concursuri destulde tari, douã de Judo la Drãgãºaniºi Vâlcea ºi unul de Unifightla Tamboieºti.

Perechea euro/leu are otendinþã apreciativã, fiind înregistratecinci creºteri zilnice consecutive alecursului, evoluþie care a fost însoþitãde ieºiri de capital strãin de pe piaþatitlurilor de stat româneºti. Deprecierea leului este cauzatã deincertitudinile legate de Legea „Dãriiîn platã”, care va afecta provizioanelebãncilor la creditele în valutã, dar ºide eventualele derapaje fiscale care potapare în cursul acestui an electoral. Înaceste condiþii existã posibilitatea camoneda unicã sã se apropie de pragulde 4,50 lei, care nu a mai fost atinsdin data de 5 februarie. Deputaþii au hotãrât cã Legea nu seva aplica programului „Prima Casã” ºiau majorat plafonul creditelor care intrãsub incidenþa acestui act normativ dela 150.000 la 250.000 de euro. Aceastã

Radu Georgescu

Euro þinteºte cãtre 4,50 leiformã ar putea obliga bãncile sã asigureprovizioane suplimentare în valutã, ceeace ar putea crea presiune asupra leului. Media euro a crescut de la 4,4715la 4,4854 lei, curs care reprezintãmaximul ultimelor douã luni, într-oºedinþã în care tranzacþiile s-au realizatîntre 4,4790 ºi 4,4880 lei, cuînchiderea la 4,4780 – 4,4810 lei. Cursul dolarului american a scãzutde la 3,9727 la 3,9434 lei, la finalulperioadei, într-o ºedinþã în carecotaþiile din piaþa valutarã au fluctuatîntre 3,936 ºi 3,95 lei. Cursul monedei elveþiene, care afluctuat pe pieþele internaþionale între1,087 ºi 1,094 franci/euro, a fluctuatîntre 4,1027 ºi 4,1085 lei, media dela finalul intervalului fiind stabilitãla 4,1047 lei. Perechea euro/dolar a crescut de la

1,1235 dolari, la începutul perioadei,la 1,1379 dolari, la finalul acestuia. Investitorii aºteptau reuniunea depoliticã monetarã a conducerii BCE,care se va desfãºura astãzi. Analiºtii nuanticipau o schimbare a niveluluidobânzii sau a sumei lunare pe careBCE o injecteazã în economie zoneieuro, prin achiziþia de obligaþiunisuverane sau ale companiilor. Dupã ce a cochetat cu pragul de2.000 de dolari, uncia de aur a intrat,pentru circa trei ani, pe o pantãdescendentã, care s-a întrerupt în2015 dupã problemele cu care seconfruntã economia Chinei ºi cuînmulþirea bãncilor centrale care aurecurs la folosirea dobânzilor negative,în principal BCE ºi Banca Japoniei. În aceste condiþii, preþul aurului acrescut în primul trimestru din acest ancu 16%, ceea ce echivaleazã cu cea maibunã performanþã din ultimii 30 de ani. În piaþa specializatã de la Londra,London Bullion Market, preþul uncieide aur a fluctuat în perioda analizatã,la cele douã fixinguri zilnice, între1.227 ºi 1.250 dolari, maximulacestui an fiind de 1.277,50 dolari.

Analiza cuprinde perioada 14 – 20aprilie. Biroul de presã

Partidul Social Românesc, Filiala JudeþeanãMehedinþi, are deosebita plãcere de a vã invitasâmbãtã, 23 aprilie 2016, ora 15:00, în incinta

Hotelului Continental din Drobeta Turnu Severin, la lansarea candidaþilorprimãriilor, consiliilor locale ºi consiliului judeþean din Mehedinþi înprezenþa Preºedintelui Partidului Social Românesc - Domnul SenatorMircea Geoanã.Vã mulþumim ºi vã aºteptãm!Preºedinte P.S.RO. Mehedinþi, Avocat Nicolae Bãran

fotbal

lupte

sportOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016 pag. 15

Deºi a condus cu 2-0 la pauzã ºi adominat jocul timp de 75 de minute, CS Strehaia

Strehaia pierde dramaticºi pãrãseºte podiumul

Cea de-a VI-a ediþie a Cupei Drobeta la lupte libere a adusnu mai puþin de 14 medalii, dintre care 8 de aur, pentru secþiacoordonatã Marin Dobrescu. La competiþia din Sala Polivalentãau concurat peste 200 de sportivi, din 18 judeþe, iar luptãtorii de laCSM Drobeta s-au înghesuit ºi anul acesta pe podiumul depremiere. Astfel, la copii, Oana Vânturache (34 kg), GeorgianaZarescu (37 kg), Cristina Ungureanu (52 kg) ºi Mihai Mãrgãrit (38kg) s-au impus la categoriile respective de greutate, Larisa Cercel(44 kg) s-a clasat pe locul secund, iar Patricia Manofu (44 kg),Andrei Bãrbulescu (32 kg), Darius Ungureanu (47 kg) ºi SabinStegaru (57 kg) au încheiat concursul pe treapta a III-a. La cadeþis-au impus Adina Giura (56 kg), Valentina Ungureanu (60 kg),Roxana Dinicã (65 kg) ºi Andrei Seimeanu (100 kg), iar Elena Buºoi(43 kg) s-a clasat pe locul al II-lea. “Deºi are caracter amical, turneula fost ca o finalã de campionat naþional. Au fost sportivi din 18 judeþe,iar competiþia s-a desfãºurat la douã categorii de vârstã, copii ºicadeþi. Sportivii de la CSM Drobeta au demonstrat cã sunt binepregãtiþi, câºtigând 8 de aur, 2 de argint ºi 4 de bronz”, a spusantrenorul severinean Marin Dobrescu.

Hinovarelanseazãluptapentrutitlu

Liga a IV-aEtapa a XX-a

CS Strehaia – Pandurii Cerneþi 2-4Viitorul ªimian – AS Corcova 0-1Coºuºtea Cãzãneºti – Viitorul Cujmir 0-0Recolta Dãnceu – Dunãrea Gruia 3-0 (N)

Clasament

1. Cerneþi 20 17 2 1 66-18 532. Dãnceu 20 12 2 6 59-38 383. Corcova 20 11 4 5 47-31 374. Strehaia 20 10 5 5 51-30 355. Cujmir 20 7 2 11 32-39 226. Cãzãneºti 20 4 4 12 30-70 167. ªimian 20 4 2 14 21-54 148. Gruia* 20 4 1 17 22-48 13*S-a retras din campionat ºi va pierde restuljocurilor cu 3-0

a fost învinsã cu 4-2 dePandurii Cerneþi. Îninferioritate numericã,liderul a marcat toategolurile în ultimul sfertde orã al derby-ului dinetapa a XX-a a Ligii aIV-a ºi a aruncat echipaantrenatã de Dan ªurlãuîn afara podiumului.Costinel ªotea (‘6) ºiMãdãlin Barbu (‘27) aumarcat pentru gazde, în timp ce Alin Lãpãdat(‘77), Andrei Enea (‘81, ‘85) ºi MãdãlinMãtãsãreanu (‘86) au adus a ºasea victorieconsecutivã a Cerneþiului, care s-a distanþat la16 puncte în fruntea clasamentului. Cu unsingur succes în aceastã primãvarã, Strehaia a

coborât, dupã acest nou eºec, douã locuri înclasament, fiind depãºitã atât de Recolta Dãnceu,care a câºtigat la “masa verde” jocul cu defunctaDunãrea Gruia, cât ºi de AS Corcova, care s-aimpus cu 1-0 la ªimian, prin golul lui GheorgheTruºconiu, din minutul 67.

Turneu util, în Polivalentã

M. O.

În derby-ul Ligii a V-a, AS Dunãrea Hinovaa trecut cu 1-0 de AS

Real Vânju Mare, prin golullui Iulian Stãiculescu, dinminutul 34. Oaspeþii n-auavut la acest meci niciorezervã ºi, în partea secundãau jucat în 10 jucãtori, dupãce, la pauzã, unul dintrecomponenþi n-a mai pututcontinua meciul!

Dupã acest succes,Dunãrea Hinova s-a apropiatla 2 puncte de Real VânjuMare ºi poate trece pe primulloc etapa viitoare, cândliderul va sta. Având un mecimai puþin disputat, actualaocupantã a locului secund vajuca, în deplasare, la GârlaMare, ºi în cazul unuisucces, va prelua ºefiaultimului eºalon fotbalisticdin Mehedinþi. M. O.

M. O.

fotbal

Liga a V-a - Etapa a XIX-aDunãrea Hinova - Real Vânju Mare 1-0Dunãrea Pristol – Viitorul Floreºti 4-0Inter Salcia – AS Ghiciulescu Hinova 8-1AS Corlãþel - ªtiinþa Broºteni 5-0Inter Crãguieºti – Voinþa Opriºor 3-0 (N)Speranþa Punghina – Unirea Gârla Mare 0-3 (N)Voinþa Vrata – a stat

Clasament1. Vânju Mare 18 15 1 2 68-20 462. D. Hinova 17 14 2 1 64-25 443. Crãguieºti 18 11 2 5 67-31 354. Vrata 17 10 1 6 49-31 315. Floreºti 17 10 0 7 39-35 306. Gârla Mare 18 8 2 8 39-41 267. Salcia 17 8 1 8 46-36 258. Corlãþel 18 8 1 9 36-35 259. Pristol 18 7 4 7 35-39 2510. Opriºor 17 7 0 10 28-51 2111. Broºteni 18 4 1 13 33-74 1312. G. Hinova 18 3 0 15 28-65 913. Punghina* 17 1 1 15 16-65 4*S-a retras în iarnã din campionat ºi va pierdetoate meciurile din retur cu 3-0

publicitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.04. 2016pag. 16

pamflet

Muicããã, nici nu începu binecampania, cã se deterã gata toatepromisiunile posibile. Curge numailapte ºi miere ºi gata, gãsi nea Cîrjanproiectu salvator pentru Severin. Fãcuun concurs de proiecte ºi-l aleasã pecel mai bun. Aleasã pãnã culeasã,cum ar zice Marghioala lu Fleaºcã,din capu Schelei. Cicã, dupecandidatu liberalilor, sã iau cinci-ºasestrãjeri de pe vremea romanilor, sãpun lângã sensu giratoriu de la piciorupodului lui Traian ºi gata, dauinvestitorii buluc, avem locuri demuncã ºi oraºu înfloreºte. Mãnepoate, unii ne iau chiar de fraieri ºialþii de proºti. Pã decât sã vii cu de-

alde astea de speriat copiii, dupe ceai stat fãrã atribuþii pin birou dinprimãrie, mai bine te duci ºi teodihneºti, te trezeºti mai bine ºi poateîþi vezi de treburi la care te pricepi.Corect, elegant, cât de cât, decât sãbaþi câmpii pe maidanele Severinului,în cãutare de voturi lipsã. Da aºa-icând te mânã di la spate un nene de nea Mãrin

Severinul, între romanii lu nea Cîrjan, cetatea lu nea Budulan,oboseala lu nea Pisoi ºi naveta lu nea Drãghiea pin prefecturã

mirosea a petrol ºi altu de abia araºtepta sã sã întoarcã sã mânuiascãbugetu judeþului. Numai cã una e sãvrei ºi alta e sã mai vrea ºi electoratu.Da sã trecem la lucruri mai serioase,cã sã plictiseºte naºu Pantelicã. Mã fraþilor, dupã marea vânzolealãcu cine, cum ºi de unde candideazã,începu bãtãlia consilierilor. Fiecareîncearcã sã mai creascã, sã sã maivadã, prin diverse mijloace, care maide care. Ete, spre exemplu, neaBudulan, consilier din partea cui aapucat, sã urcã pe ruinele CetãþiiMedievale ºi striga la nea Gherghecã cicã obiectivul e un pericol pentrucopii ºi în plus nici nu sã vede undevascris care ar fi istoria edificiului. Îl ºtiþipe nea Budulan, cã ‘mnealui e tipude la Clipa, cãruia nea Lumineanu i-a luminat probabel calea ºi zisã cãtrebuie sã-l bage lumea în samã, aºacã sãri la atac. ªi dã-i ºi luptã, cuistoria în mânã, cã e bine sã înveþipãnã la adânci bãtrâneþi istoria, cã nusã ºtie niciodatã cum sã terminã.Acuma, nu-i bai, cã dacã nu o sã iasãun post de consilier, ceva, o sã sãocupe de cazãri, în continuare, cãprobabel sunt mai bãnoase. Unde maipui cã cicã începu candidatu sã sãmãsoare singur, cam aºa cummãsura preþurile pin Piaþa Sârbilor,de pãnã la urmã sã lãsã pãgubaº. Mã nepoate, da ºi la Orºova începurãsã-ºi depunã candidaturile ºi primiifurã ãi di la PND, ai lu nea Cican. Sucãzâce cã e bine cã depusãrã primii, casã aibã ultimu loc asigurat la final. Sãnu sã ocupe, ºtii, sã nu sã ocupe, cãar fi pãcat. De ce sã-þi ia altu ultimuloc, când poþi sã-l ocupi tu?!

Da acuma io stau strâmb ºi judecdrept, vã mai amintiþi dumneavoastrãde nea Pisoi, fostu vice, care acumasã avântã la luptã, ca sã candidezepentru Primãria Severin?! Numai cãîncepu în forþã, da în ultimele zile olãsã mai uºor, o fi obosit probabel.ªi-o fi luat un avânt prea mare ºi o fiobosit, o mai sta o turã sã-ºi mairevinã. Cã ete, unii mai stau, iarã alþiin-au stare. Pã stai sã vezi. Când ziceau cã nea Drãghiea adispãrut din peisaj, îl vãzu Tanþa luPecingine, cum stetea pi la uºi pininstituþia pe care a condus-o, probabelîn cãutarea unui birou, unde sã maipriveascã de sus oraºu. Da oameniis-au obiºnuit, cã ºi aºa zicea cã nupleacã din prefecturã, probabel cãvrea sã se þinã de cuvânt. Unii, maiprevãzãtori, cum îl vãd cum dau cucheia la birouri, sã încuie ºi pedinãuntru, numai sã nu li sã ocupebiroul degeaba. Mã fraþilor, da toate-s la locu lor, cã

începurã ºi traseiºtii sã sã întoarcã,deºi n-ar fi exclus sã sã mairãzgândeascã de fro câteva ori, cã mai

au câteva zile la dispoziþie, poate pãnãla urmã aflã ºi alegãtorii cu cine aude-a face. Dacã nu, le mai povestimºi data viitoare, cã sã întoarce Veta dila Bucureºti ºi are noutãþi. Da pãnã atuncea, hai sã fiþi iubiþi ºioptimiºti!