mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 946

20 SEPTEMBRIE 2018 16 pagini * 1,00 leu

Cum sã batjocoreºti un astfel deMonument în loc sã încercãmsã ne ridicãm la înãlþimeaistoricã a lui 1918?

AMÃNUNTE ÎN PAGINA2AMÃNUNTE ÎN PAGINA2

Rãspunzând iniþiativei administraþiei prezidenþialeºi a Camerei de Comerþ ºi Industrie a României, UniuneaNaþionalã a Patronatului Român (UNPR) a participat laSummitul Iniþiativa celor Trei Mãri cu una din cele mainumeroase delegaþii de oameni de afaceri. De o importanþã deosebitã pentru regiunea est-europeanã, Summitul a reunit autoritãþi ºi companii privatedin 12 þãri. Domeniile de interes pentru reprezentanþiiUniunii Naþionale a Patronatului Român au fosttransporturile, infrastructura rutierã ºi IT. Prezenþa celor 9 preºedinþi de stat ºi a peste 500 companiiprivate din 15 þãri, printre care ºi Statele Unite ale Americii,au dat consistenþã unui eveniment de o importanþãdeosebitã pentru România. “Apreciem ºi aºteptãm cu interes ca primele proiecte pecare cele 12 þãri au hotãrât sã le implementeze ºi care vorajunge ºi în România (tronsonul de autostradã Transcarpatiaºi platforma de business interregionalã) sã prindã viaþã, iarcompaniile noastre sã participe la realizarea acestorproiecte”, a declarat preºedintele UNPR Ioan LUCIAN.Biroul de Presã - Uniunea Naþionalã a Patronatul Român

UNIUNEA NAÞIONALÃ A PATRONATULUIROMÂN A PARTICIPAT LA SUMMITUL

“INIÞIATIVA CELOR TREI MÃRI”CU UNA DIN CELE MAI NUMEROASEDELEGAÞII DE OAMENI DE AFACERI

pag.

5

13 Septembrie - Ziua Pompierilor

CITIÞI ÎN PAGINA7

Mehedinþi, gazdã aConsfãtuirii naþionale ainspectorilor ºcolari pentruproiecte educaþionale

social - politicOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Am ajuns sãptãmâna trecutãde câteva ori prin preajmaMonumentului Eroilor din PrimulRãzboi Mondial aflat în vecinãtateafostului hotel Parc ºi am vãzut stareagravã în care au ajuns roþile de la afetultunurilor. Monumentul face partedintre locurile cele mai vechi ºi maifrumoase din acest oraº, îl ºtim cu toþii. Într-una din zilele acestea, graþieunor fotografii postate pe facebook,am vãzut cã una dintre roþi a fostefectiv zmulsã ºi trântitã la pãmânt.Nici celelalte nu se prezentau preabine, e adevãrat, ºi m-am bucuratcând am observat, a doua zi, cãtotuºi cei de la primãrie le-au luatsã le repare ºi sã le reaºeze la loc laun moment dat. Mi-am amintit cã acum un an sauaºa ceva, trecând pe lângã tunuri l-amcertat, pe un ton moderat totuºi, pe unturist strãin. ªi l-am certat deoareceefectiv se cãþãrase pe þeava unui tun înideea sã-ºi facã o pozã. E foarte ok sã-þi faci o pozã sau o sutã de poze cutunul, cu Monumentul, dar e deplasatsã te cocoþi pe þeavã, dincolo de faptulcã e ºi cam ridicol atunci când eºtiadult, bãrbat în toatã firea cum era

Un act deliberatde prostieturistul respectiv. I-am explicat cã nusuntem la Disneyland ci în faþa unuimonument cu o semnificaþie istoricãaparte, cu o încãrcãturã indiscutabilãde gravitate, ºi a cãrui prezenþã invitã,în consecinþã, la gravitate ºi respect.Mai ales când ºtim cã la bazaMonumentului este un osuar alsoldaþilor cãzuþi pe front în PrimulRãzboi Mondial, gestul turistului de ase cãþãra pe þeava tunului mi s-a pãrut,repet, deplasat. Eu sau oricare altuldintre noi dacã ne-am fi cocoþat înþara respectivului pe un simbol similarcred cã ne-am fi ales cel puþin cu oamendã severã, ºi pe bunã dreptate. Monumentul acesta la careperiodic se þin slujbe religioase ºise depun coroane de cãtre oficialitãþireprezintã un spaþiu de reculegereºi recunoºtiinþã tocmai pentru jertfaexemplarã a înaintaºilor noºtri. Ei auluptat ºi au murit pentru cã în joculclipei istorice era vorba despresoarta acestei þãri ºi a acestui neam,a noastrã, a celor de azi. Dar dacãrespectivul turist strãin mãcar aveao scuzã, cã nu ºtia depre ce e vorba,ce Doamne iartã-mã de scuzã poatesau pot avea cel/cei care au distrusroþile tunului? La ce nivel precar deconºtiinþã naþionalã ºi civicã te poþisitua ca sã batjocoreºti un astfel deMonument? A fost un act deliberat de prostieºi rãutate îngemãnate, de dispreþ ºiidioþenie fãrã sens. ªi aceasta tamanîn anul în care tot vorbim deCentenar, ºi încercãm sã ne ridicãmla înãlþimea istoricã a lui 1918.

Vreau sã vorbesc despre viitor - almeu, al nostru, al copiilor noºtri.Un viitor care, sperãm NOI, va fi

mai bun. ªi care va reducebirocraþia, va ajuta sãnãtatea, dar

ºi mediul economic, va încurajaviaþa de familie ºi îi va rãsplãti aºa

cum se cuvine pe cei care aumuncit o viaþã întreagã. Pe scurt,

viitorul de care eu vreau sãvorbesc e cel care ne va aduce

tuturor un trai mai bun. La acest trai mai bun nu se poateajunge decât prin perseverenþã ºidedicare. Dar mai ales prin implemen-tarea unor proiecte bine gândite. Unele din proiectele care, cred eu,vor ajuta societatea româneascã sãse dezvolte, se regãsesc înprogramul de guvernare alpartidului. Câteva dintre ele vreau sãle aduc în discuþie astãzi. În primul rând, vreau sã încep cuLegea Pensiilor Publice. Conformproiectului de act normativ,principiile fundamentale ale noii legia pensiilor sunt: contributivitatea,egalitatea, solidaritatea socialã ºiimprescrip-tibilitatea. Punctul depensie va creºte pânã la 1.775 delei în anul 2020. Iar noua lege vaelimina inechitãþile dintrebeneficiarii sistemului ºi va reducevârsta de pensionare. Totul pentruca bãtrânii care ºi-au dedicat o viaþãîntreagã muncii sã fie rãsplãtiþi aºacum se cuvine. O altã lege aflatã în programul deguvernare este cea a adopþiilor.Aceasta prevede ca, pentru fiecarecopil care are între 3 ºi 6 ani, familiaadoptivã sã primeascã lunar, pânã

Un program deguvernare bine

pus la punct, caleacãtre o societate

prosperã!

DECLARAÞIE DE PRESÃ

la majoratul tânãrului, câte 600 delei. Iar pentru copiii care au 7 ani,adoptatorii vor primi câte 900 de leipe lunã de la stat. Tot prin intermediul acestui proiect,se vor redeschide porþile cãtreadopþiile internaþionale. Autoritãþilevor trebui sã gãseascã rudelecopilului de pânã la gradul III ca sãpoatã deschide procesul adopþieiacestuia, în loc de gradul IV, cum eacum. În plus, copiii care au împlinit14 ani au ºansa sã fie înfiaþi, acestlucru fiind, în prezent, destul de dificil.Pentru fiecare copil adoptat, familiaadoptivã primeºte 1.500 de lei pe ande la stat, pentru a plãti serviciile derecuperare medicalã sau psihologicã,de care are nevoie copilul, în urmarecomandãrilor unui medic, psihologsau asistent social. Un alt proiect important, de dataaceasta pentru infrastructura însãnãtate, este cel care prevedeînfiinþarea unui Bãnci Naþionale deSânge. ªtim cu toþii cã într-adevãrexistã lipsuri în acest sens, cã demulte ori pacienþii aºteaptã pânã sãprimeascã o pungã de sânge dinspital. Tocmai de aceea, BancaNaþionalã de Sânge, plasmã ºicelule stem va rezolva acesteprobleme. Vor fi construite cel puþinzece centre regionale pentrutransfuzii, care vor asigura cantitateanecesarã de sânge dar ºi accesul

continuare în pag. 4

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018 pag. 3

Primarul municipiului DrobetaTurnu Severin, Marius Screciu, insistãasupra demarãrii cât mai urgente atuturor procedurilor legale pentrupreluarea în administrare a PortuluiDrobeta. Deja municipalitatea are ºi o

Eforturi pentru preluareaPortului Drobeta

Romeo Crîºmaru

Conducerea ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi a depus luni, 17septembrie a.c., cinci cereri definanþare în vederea accesãrii defonduri europene în valoare totalã depeste 121 milioane lei, prin ProgramulOperaþional Regional, Axa Prioritarã6.1 Proiecte retrospective pe drumurijudeþene. Cele cinci cereri vizeazãfinanþarea unor lucrãri pe drumurijudeþene care, fie s-au modernizat înultimii patru ani cu fonduri de labugetul judeþului, fie au fost prinsepentru modernizare cu fonduri propriisau guvernamentale, prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã II. “Am grupat drumurile judeþene dinjudeþul nostru pe cinci zone, uneledintre ele fiind asfaltate în perioada2014 – 2018, altele fiind în curs deimplementare a proiectelor demodernizare ºi am considerat cãputem, pe de o parte, prin aceastãoportunitate oferitã de GuvernulPSD - ALDE, sã recuperãm banii pecare noi i-am folosit în ultimii anipentru asfaltarea drumurilorjudeþene ºi pe de altã parte, sãtrecem pe fonduri europene, toatedrumurile judeþene pe care le avemprinse pentru investiþii, fie prinbugetul propriu al judeþului, fie prinProgramul Naþional de Dezvoltare

Consiliul Judeþean Mehedinþi încearcã sã recupereze din fondurieuropene, investiþii în valoare de peste 121 milioane lei

Biroul de presã

Localã 2. A fost o perioadã în carela nivelul Consiliului Judeþean s-amuncit foarte mult pentru pregãtireadocumentaþiei necesare depuneriiacestor proiecte. Colegii dinaparatul administrativ au stat pesteprogram, au lucrat în week-end ºisper ca munca lor sã fie rãsplãtitãprin aprobarea acestor cereri lafinanþare”, a explicat preºedintele CJMehedinþi, Aladin Georgescu. Tronsoanele vizate de cele cincicereri de finanþare sunt urmãtoarele: 1. Îmbunãtãþirea conectivitãþii înzona de nord a judeþului Mehedinþi –41,955 km. Valoarea totalã a investiþiei:80.512.975,25 lei; DJ 671E: Isverna-Nadanova (int. DJ670 -conexiuneindirectã TEN-T prin DN67D)Dâlbociþa); DJ 671A: Bala de Sus –Rudina-ªovarna-Studina- Ilovãþ (int.DJ671E) – Crãguieºti - int. DN67. 2. Îmbunãtãþirea conectivitãþii înzona de vest a judeþului Mehedinþi– 12,034 km. Valoarea totalã ainvestiþiei: 14.556.871,99 lei; DJ607B: Marga - Cireºu; DJ 606B:Izvoru Aneºtilor-Valea Izvorului-Bistriþa (intrare). 3. Îmbunãtãþirea conectivitãþii înzona de est a judeþului Mehedinþi –8,174 km. Valoarea totalã a investiþiei:12.679.776,17 lei; DJ 563A: Petra

(int. DC91) - Slaºoma-int. DJ606. 4. Îmbunãtãþirea conectivitãþii înzona de sud-vest a judeþuluiMehedinþi – 5,155 km. Valoareatotalã a investiþiei: 5.750.425,16 lei;DJ 565: Intrare sat Mileni-intDN56C-Burila Mare (int. DN56B)-Crivina-Vrancea – Batoþi (int.

DN56B). 5. Îmbunãtãþirea conectivitãþii înzona de sud a judeþului Mehedinþi –10,014 km. Valoarea totalã ainvestiþiei: 7.631.779,11 lei. DJ 562BVrata - (int. 56C) - Cujmir – (int. DN56A); DJ 562 lim. Jud. Dolj,-Gemeni.

Hotãrâre de Consiliu Local favorabilãºi mai multe demersuri începute lanivelul autoritãþilor centrale. Cheiaproblemei este, însã, la MinisterulTransporturilor, acþionarul majoritar alCompaniei Naþionale care are acum

portul în administrare. În urmadiscuþiilor avute cu ministrulTransporturilor, Dan ªova, primarulScreciu a trimite cãtre minister toatãdocumentaþia necesarã. „Sã sperãm cã mãcar vom primi înadministrare pe o perioadã mai lungãacest port, ca sã putem investi, sãvenim cu fonduri europene ºi sãfacem lucruri frumoase pentrucomunitate, lucruri pe care noi leputem face la nivelul administraþieipublice locale”, spune primarulMarius Screciu. În prezent, Portul din Drobeta TurnuSeverin se aflã în administrareaCompaniei Naþionale Administraþia

Porturilor Dunãrii Fluviale SAGiurgiu. Acþionarul majoritar de aicieste Ministerul Transporturilor, cu 80la sutã. Restul de 20 la sutã din acþiuniaparþine Fondului Proprietatea. Deºisocietatea mai are în administrareporturile fluviale din localitãþileMoldova Veche, Calafat, Bechet,Corabia, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi ºiCernavodã, în ultimii ani nu a investitnimic în modernizarea acestora.Porturile fluviale se degradeazãvãzând cu ochii, iar singura soluþieeste ca aceste porturi sã fieadministrate de administraþiilelocale din oraºele riverane.

Municipalitatea din Drobeta Turnu Severin face eforturi deosebite pentrupreluarea în administrare a Portului Drobeta. Ultima discuþie a avut loc între

primarul Severinului, Marius Screciu, ºi ministrul Transporturilor, Lucian ªova.Primarul a insistat asupra derulãrii mai rapide a procedurilor, iar în perioada

urmãtoare vor fi transmise toate documentele cãtre minister.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018pag. 4

În ziua de 13.09.2018,ªcoala Postlicealã Sanitarã“Gheorghe Þiþeica” ºi-a deschislarg porþile pentru a primi elevii,cadrele didactice ºi invitaþii deonoare. A fost o zi de mare

Festivitatea de deschidere a noului an ºcolar la ªcoalaPostlicealã Sanitarã “Gheorghe Þiþeica”

încãrcãturã emoþionalã pentruelevi ºi cadrele didactice, dar ºicu mulþumire sufleteascã cã amreuºit ºi anul acesta sã atragemelevi la cele trei specializãri:asistent medical generalist,

asistent medical de farmacie ºi asistentmedical balneofiziokinetoterapieºi recuperare. La festivitatea de deschidere am fostonoraþi de prezenþa doamnei deputatAlina Teiº care se preocupã de

problemele învãþãmântului privat,încercând întotdeauna sã ne sprijine. Dorim succes elevilor noºtri ºirezultate cât mai bune în noul an ºcolar.

Director,Prof. Biban Mirela -Mariana

S-a nãscut pe 19 septembrie1911 într-un sat apropiat deNewquay, Cornwall. Tatãl sãu era unprofesor local cu o încredere oarbãîn puterea ºtiinþei. Familia sa s-amutat la Marlborough, unde Williama urmat Marlborough GrammarSchool. A mers mai apoi laUniversitatea din Oxford în 1930,unde a studiat ºtiinþele naturii ºilimba englezã. Prima sa carte, oculegere de poeme, a apãrut în 1934.A luat parte în Marina britanicã ladebarcarea din Normandia ºi laoperaþiunea de scufundare a celuimai mare cruciºãtor german, navaOtto von Bismarck în timpul celuide-al Doilea Rãzboi Mondial. S-a cãsãtorit cu Ann Brookfield

William Goldingîn 1939. Dupã ce a fost pe rândactor, marinar, muzician, a devenitprofesor de englezã ºi filozofie laºcoala Bishop Wordsworth’sSchool din Salisbury. William Golding s-a dedicatexclusiv scrisului abia la cincizeci deani, în 1961. Experienþa rãzboiuluiavea sã-l marcheze profund. El ºi-apierdut atunci încrederea în om ca ofiinþã inocentã: pentru el, pânã ºicopiii poartã în suflete germenelerãului. Aceasta este tema primuluisãu roman, The Lord of the Flies,din 1954 ( Împãratul muºtelor) carea cunoscut un enorm succes imediatdupã apariþie. Urmeazã alte 11romane ºi douã volume de eseuri,tratând, toate, aceeaºi temã. În 1983,a primit premiului Nobel, motivaþiajuriului fiind urmãtoarea: „...pentruromanele sale care, cu perspicacitateaunei arte narative realiste dar purtândºi amprenta diversitãþii ºiuniversalitãþii mitului, ilumineazãcondiþia umanã din lumea de azi”. A primit titlul de cavaler de laregina Elisabeta a II-a a RegatuluiUnit în 1988. William Golding amurit în casa sa din Perranarworthal,în Cornwall, pe 19 iunie 1993.

Biroul de presã

Urmare din pag. 2

Vã mulþumesc!Deputat PSD Mehedinþi,

Prof. Alina Teiº

pacienþilor la transfuzii. În plus, sevor reduce substanþial costurile cuîngrijirea medicalã, iar starea desãnãtate a populaþiei se vaîmbunãtãþi. Mediul de afaceri va cunoaºte ºiel schimbãri în bine. De exemplu,în programul de guvernare esteprevãzutã modernizarea AgenþieiNaþionale de Administrare Fiscalã.Activitatea ANAF va fi eficientizatã,vor fi introduse contractele deperformanþã pentru ANAF ºi vaexista posibili tatea vânzãriicreanþelor la valoarea nominalã.Odatã cu modernizarea AgenþieiNaþionale de Administrare Fiscalãva creºte ºi gradul de satisfacþie acontribuabilului faþã de serviciileoferite de ANAF. Programul de guvernare alpartidului mai prevede ºi proiecteîn domeniul administraþiei. Spreexemplu, aceasta va fi simplificatã.Cum anume? În toate instituþiilepublice se va implementacorespondenþa electronicã. Toatedocumentele în format electronicvor fi arhivate, avizele obligatorii aleunor instituþii sau ministere vor fieliminate, iar pentru avizele care vorfi pãstrate se va simplifica procesul

Un program de guvernare...de obþinere. În plus, comunicareaîntre instituþii se va realiza mult mairapid. Vom avea parte ºi de un nou codal finanþelor publice. Prinintermediul lui, autoritãþile localevor putea elabora ºi aprobastrategii privind dezvoltareaeconomicã, socialã ºi de mediu, înconcordanþã cu proiecþiile bugetarelocale multianuale. Va exista unsistem de echilibrare bazat peasigurarea sumei minime pelocuitor pentru fiecare unitateadministrativ-teritorialã. În plus,obligaþiile debitorului vor putea fistinse prin compensarea cu dareaîn platã a unor imobile. Acestemodificãri ar urma sã intre învigoare la 1 ianuarie 2019. ªi suntsigurã cã nu vor bulversa mediulde afaceri ºi cã nu veþi vedea pãrericontra din piaþã la aceste mãsuri. Cred cã toate proiectele de carev-am vorbit vor fi bine primite decetãþenii acestei þãri. ªi, odatãimplementate, vor duce la acelviitor mai bun de care vã spuneamla începutul acestei intervenþii.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018 pag. 5

Cu ocazia Zilei Pompierilordin România, sãrbãtoritã în fiecarean la data 13 septembrie,Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta” al JudeþuluiMehedinþi a organizat competiþiisportive, expoziþii cu tehnica ºimijloacele de intervenþie, puncte deinformare preventivã, o expoziþie deartã plasticã, o activitate dedicatãexclusiv copiilor, dar ºi festivitateade depunere a jurãmântului militar,miercuri, 12 septembrie 2018. Tot în aceastã zi, cei care s-auevidenþiat în îndeplinirea atribuþiilor

13 septembrie - Ziua pompierilor

de serviciu, au primit din parteaInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã, diplome de merit. Manifestãrile dedicate ZileiPompierilor din România s-auîncheiat joi, 13 septembrie, cu unceremonial militar-religios, urmatde o paradã militarã, ce s-audesfãºurat pe Bulevardul Carol I,Zona Palatului Culturii “TeodorCostescu”, începând cu ora 10.00.Toþi cei prezenþi la eveniment auputut intra în atmosferacamaradereascã, pe acordurilefanfarei militare ºi au vãzut tehnica

militarã aparþinând serviciilorprofesioniste pentru situaþii deurgenþã, dar ºi a serviciilorvoluntare, publice ºi private, pentrusituaþii de urgenþã reprezentative alejudeþului. De asemenea, pe esplanadaFântânii Cinetice a avut loc o expoziþiecu o parte din tehnica de intervenþieºi accesoriile folosite de pompieri, darºi un punct de informare preventivã. Totodatã, subunitãþile depompieri ale InspectoratuluiGeneral pentru Situaþii de Urgenþã,ºi-au deschis porþile, în intervalul

orar 09.00-14.00 pentru a dezvãluivizitatorilor tehnica ºi misiunilesalvatorilor mehedinþeni. În cadru festivitãþilor prilejuite deaniversarea celor 170 de ani de labãtãlia din Dealul Spirii, a avut loco slujbã de pomenire în cinsteaeroilor pompieri cãzuþi la datorie întimpul bãtãliei. La încheierea ceremonialuluireligios, au fost înmânatenumeroase distincþii pentru toþiaceea care s-au remarcat îndiferitele misiuni.

Reporter: Marian Gherghinescu

continuare în pag. 10

Începând de miercuri, 19septembrie, testãrile în vedereaoperaþionalizãrii sistemului de avertizare apopulaþiei în situaþii de urgenþã — RO-ALERT se vor desfãºura ºi în judeþul nostru,fiind vizate, iniþial, patru zone: Gârla Mare,Vrata, Vânju Mare ºi Obârºia de Câmp,urmând ca în perioada 24-26 septembriea.c., mesajele sã fie transmise la nivelulîntregului judeþ. Astfel, cetãþenii, care au telefoaneleconfigurate pe portalul RO ALERT, vor primipe terminalele mobile conectate la reþeleleoperatorilor de telefonie mobilã dinRomânia, notificãri cu mesajul: “Alertã deurgenþã extremã! Acesta este un mesajpentru testarea sistemului RO-ALERT. Nu seimpune aplicarea mãsurilor de autoprotecþie.DSU-IGSU.”

Au începuttestãrile privindfuncþionalitateasistemului deavertizare apopulaþieiRO-ALERT

Primãria Municipiului Drobeta TurnuSeverin vine în sprijinul atât al societãþilorcomerciale care cautã angajaþi, cât ºi al celor caresolicitã un loc de muncã pe pagina instituþiei.

“Este o interacþiune online, o interacþiunerapidã, la care s-a implicat primãria. Foarte mulþioameni vin sã caute locuri de muncã, primim deasemenea ºi solicitãri din partea angajatoriloraflaþi în cãutarea lucrãtorilor. Eu sper cã acestlucru le este de folos tuturor, atât angajatorilorcât ºi celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã.”

Primãria SEVERIN vine în sprijinul societãþilor ºicetãþenilor prin lansarea platformei “CautJob”

a declarat Marius Screciu, primarul Severinului. Muncipalitatea a lansat, sãptãmâna trecutã,platforma “CautJob” care va centraliza toatejoburile disponibile la nivelul municipiului DrobetaTurnu Severin. Prin intermediul acesteia, angajatorii pot publicagratuit anunþuri de angajare, iar cei aflaþi încãutarea unui job au posibilitatea de a lua legãturaºi trimite CV-urile direct celor care recruteazã. Platforma poate fi accesatã la urmãtoarea adresãweb: Caut Job - Platformã de recrutare |

Centrul Naþional de Dezvoltare aÎnvãþãmântului Profesional ºi Tehnic (CNDIPT) alansat un compendium cu poveºtile de succes aleabsolvenþilor învãþãmântului profesional ºi tehnic.Exemplele prezentate demonstreazã capacitateaînvãþãmântului profesional ºi tehnic de a oferi eleviloro carierã de succes ºi evidenþiazã drumul deschis deacest tip de învãþãmânt spre împlinirea unor aspiraþiiprofesionale dintre cele mai variate. Compendiumul poate fi utilizat la orele de consiliereºi orientare profesionalã, în special pentru învãþãmântulgimnazial. Textele ilustreazã beneficiile implicãrii activea companiilor în învãþãmântul profesional ºi tehnic, înprimul rând în ceea ce priveºte capacitatea acestuia de

Poveºti de succes din învãþãmântul profesional ºitehnic: un compendium cu poveºti reale

a asigura o forþã de muncã calificatã în concordanþã cunevoile pieþei muncii. Compendiumul de bune practici pentru creºtereavizibilitãþii ºi atractivitãþii învãþãmântului profesionalºi tehnic – Poveºti de succes este elaborat în cadrulproiectului „European Quality Assurance in VocationalEducation and Training - National Reference Points”(EQAVET-NRP-RO), cofinanþat de Comisia Europeanã/Education, Audiovisual and Culture Executive Agency(EACEA), prin programul ERASMUS+. Acesta poate fi consultat pe platforma Alege-þi drumulastfel:- Poveºti de succes - volumul I; - Poveºti de succes -volumul II  BIROUL DE COMUNICARE

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Cred, zic eu, cu destulãîndreptãþire cã unul dintre hobby-urile curente ale românului zilelornoastre este vânarea harnicã, tenacea gafelor comportamentale ºi agreºelilor de exprimare comise depremierul Viorica Vasilica Dãncilã.Avem de-a face, în acest sens, cu oadevãratã întrecere socialistã. Totula culminat cu tentativa decompromitere definitivã apremierului Viorica Dãncilã, dinseara zilei de 17 septembrie. O searãcând trebuia sã-l întâmpine, laAeroportul Bãneasa, pe preºedinteleComisiei Europene, Jean ClaudeJuncker, la ora 18,30. Numai cãavionul cu care cãlãtorea... înaltuloaspete a aterizat cu mai bine de ojumãtate de orã mai devreme, astfelîncât întâlnirea dintre cei doi oficialide la aeroport nu a mai avut loc. ªiasta, fiindcã SPP-ul l-a luat pe suspe Juncker (o operaþiuneasemãnãtoare cu... furtul miresei!)un Juncker care, între noi fie spus,

Ca la furtul miresei...mergea cam pe ºapte cãrãri ºi l-adus la hotel. Firile sensibiloase ºicu, vorba aia, orgoliu patriotic ausuferit, din cauza Vioricãi douã zileºi mai bine, pe motiv cã ne-am fãcutde râsul Europei. Fãcându-se a nuvedea cã SPP-ul a mai pus ocãrãmidã la imaginea de... tinicheacare i se face lui Dãncilã ºi PSD-ului, de cãtre cel mai mizerabil ºi mainedemn preºedinte pe care l-a avutRomânia. Ruºine, bãi golanilor, dacãla aºa ceva aþi ajuns sã vã pretaþi!Oricum, continuaþi! În ritmul ãsta,veþi reuºi sã faceþi din madame V.V.Dãncilã cel mai popular ºi maisimpatizat om politic din România.ªi, zãu, nu ºtiu dacã e cazul sã neprocopsim cu un Pãcalã cu fustã! * Reuniunea celor trei mãri – oacþiune propagandisticã degeopoliticã, tipicã pentruîncercãrile unor zone de interese dea promova tot soiul de „lideriregionali” de mucava pe arenainternaþionalã. Aceastã acþiune a

fost organizatã de România acumcâteva zile ºi a urmãrit ridicareaprestigiului extern al lui KlausWerner Iohannis cu câþiva...milimetri ºi o mângâiere pe creºteta acestuia de cãtre Donald Trump.Chestia cu cei câþiva milimetri a fostratatã... milimetric. Mângâierea pecreºtet de la Casa Albã a venit, cums-ar spune, prin fax. * Reuniunea de care fãcurãmvorbire ceva mai înainte s-adesfãºurat la ROMEXPO, la palatulexpoziþiilor din Nordul Bucureºtilor.Asta, probabil, pentru cã lui IohannisPalatul Parlamentului îi emanadamfuri ceauºiste ºi nu se cãdea,nu-i aºa, vizavi de cinstitele feþeultrademocrate care ne onoraserãcu prezenþa. Impresionantãcantitate de tãrâþe trebuie sã fieînmagazinatã în tãrtãcuþabolovãnoasã a acestui personaj! * Gripa porcinã africanã, în locsã fie abordatã cu armelespecialiºtilor, ale ºtiinþei, cum arveni, a devenit subiect de disputãpoliticã, deºi e limpede pentru toatãlumea cã nu politica ne va izbãvide aceastã pacoste. Culmea e cã facmultã gãlãgie tocmai aceia care seluptau ca idioþii cu „the aviaragrippa” cu niºte ani în urmã. Încão datã, hai siktir, bãi aceºtia! Cinepoate lupta în mod cât de câteficient cu niºte molime care nu potfi stopate de nicio graniþã, de niciovamã, de niciun alt obstacol? * Se apropie 1 Decembrie, datala care se vor împlini 100 de ani dela Marea Unire ºi autoritãþileStatului Român bâjbâie în ceea cepriveºte tipul de manifestãri, deacþiuni, cu care va trebui întâmpinatacest eveniment. Avem parte însã

zilnic de confruntãri vulgar-violenteîntre taberele politice pe cele maidiverse motive, oferind lumii ceamai grãitoare imagine a dezbinãriinaþionale, într-un an când idealulunionist ar fi trebuit sã capete oconsistenþã deosebitã, iar deceniilede dezbinare postdecembristã sã iasfârºit. Se pare cã noi toþi am speratprea mult de la acest an centenar.În timpul acesta, „prietenii” noºtride la Est ºi de la Vest, sprijiniþi decozile de topor aferente (ºiinevitabile!) din interior jubileazã... * Comic e cã se poartã discuþiiaprinse, încã de pe acum, referitoarela cine lângã cine va sta la parada dela 1 Decembrie! Ei, da, aceasta este omare problemã! Mare eºti, Doamne,ºi minunate sunt fãpturile Tale! * A reînceput sezonul meciurilordin grupele Ligii Campionilor lafotbal. Ocazie tocmai bunã pentrunoi de a ieºi din obiºnuinþele seriloranoste din extrasezon. Marþi searãs-au disputat primele meciuri dinetapa întâi a grupelor. Cea mai mareparte a favoritelor (Barcelona,Atletico Madrid, Liverpool, InterMilano s-au impus, mai mult saumai puþin lejer în faþa unor echipeprecum PSV Eindvoven, ASMonaco, Totenham sau PSG. La oracând ne pregãtim sã trimitemmaterialul în redacþie, stau sã înceapãºi celelalte partide ale rundei întâi,între care se detaºeazã Real Madrid-AS Roma ºi Benfica Lisabona-Bayern Munchen. Se anunþã otoamnã frumoasã ºi spectaculoasãîn materie de fotbal continental.Mãcar de atât sã avem ºi noi parte.Fiindcã fotbalul intern scârþâieserios la toate eºaloanele. Inclusivla Naþionalã...

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018 pag. 7

În mod tradiþional sãrbãtorim cu bucurie Ziua Cooperãrii Europene,un eveniment organizat în luna septembrie de cãtre programele Interregpe tot cuprinsul Europei pentru a celebra cooperarea la graniþele interneºi externe ale Uniunii Europene. Dacã în anii precedenþi am avutonoarea sã aducem acest eveniment festiv atât în România la Timiºoara,Reºiþa, Drobeta Turnu Severin, cât ºi în Serbia la Vârºeþ, Veliko Gradiºteºi Kikinda, anul acesta românii ºi sârbii se întâlnesc la Oraviþa. În 2018, pentru a sãrbãtori Ziua Cooperãrii Europene în cadrulProgramului INTERREG IPA de Cooperare TransfrontalierãRomânia – Serbia, propunem organizarea unor activitãþi derevalorificare a parcurilor urbane ºi de conºtientizare a populaþieidin zona transfrontalierã româno-sârbã cu privire la importanþamediului înconjurãtor pentru generaþiile urmãtoare. Joi, 20 septembrie 2018, de la ora 11.00, la Oraviþa, în judeþulCaraº-Severin, români ºi sârbi se întâlnesc în parcul din Str.Zona Gãrii nr. 5 pentru a planta 34 de copaci, simbolizândsuccesul ºi trãinicia parteneriatelor româno-sârbe ºi a celor 34 deproiecte transfrontaliere din cadrul primului apel al ProgramuluiINTERREG IPA de Cooperare Transfrontalierã România-Serbia. Cu ocazia Zilei Cooperãrii Europene dorim sã-i invitãm pelocuitorii Oraviþei, dar ºi din zona transfrontalierã româno-sârbã, sã fie alãturi de noi la un eveniment care evidenþiazãimportanþa spaþiului verde pentru calitatea vieþii noastre. Copiii prezenþi la eveniment vor avea ocazia sã colorezeasfaltul parcului, fiind rãsplãtiþi pentru efortul lor cu dulciuriºi cadouri simbolice. Ziua Cooperãrii Europene este o iniþiativã de comunicarederulatã în þãrile Uniunii Europene ºi þãrile vecine,beneficiare ale programelor de cooperare teritorialã, caredoreºte sã promoveze în mod inedit colaborarea dintrecomunitãþile locale din zonele de graniþã. Ziua Cooperãrii Europene este organizatã în cadrul ProgramuluiINTERREG IPA de Cooperare Transfrontalierã România – Serbia,de cãtre Secretariatul Comun din cadrul Biroului Regional pentruCooperare Transfrontalierã Timiºoara, în parteneriat cu Autoritateade Management (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi AdministraþieiPublice din România) ºi Autoritatea Naþionalã (Ministerul IntegrãriiEuropene din Serbia) ale Programului, cu sprijinul ConsiliuluiJudeþean Caraº-Severin ºi a Primãriei Oraviþa. Mai multe detalii legate de evenimentul desfãºurat la niveleuropean pot fi accesate prin http://www.ecday.eu/ Mai multe informaþii legate de Programul INTERREG IPA deCooperare Transfrontalierã România - Serbia pot fi accesateprin www.romania-serbia.net

Ziua Cooperãrii Europene

În perioada 17-19 septembrie, înjudeþul Mehedinþi, s-a desfãºuratconsfãtuirea inspectorilor ºcolari pentruproiecte educaþionale. Peste 40 de inspectoride specialitate din toate judeþele þãrii s-auîntâlnit la Drobeta-Turnu-Severin pentru aanaliza situaþia atragerii de fonduri europeneîn ºcolile româneºti ºi impactul pe care îlau asupra comunitãþilor educative diverseproiecte ºi competiþii precum „ªcoalaeuropeanã”, „Made for Europe”, „Tineriidezbat”, „Europa, casa noastrã”, „Lidereuropean”, „ªcoala dupã ºcoalã” sau „ªcoli-ambasador ale Parlamentului European”. Importanþa acestor consfãtuiri a fostconfirmatã ºi în cadrul deschiderii oficiale,gãzduitã de Prefectura Judeþului Mehedinþiºi la care au luat cuvântul secretarul de statîn cadrul Ministerului Educaþiei, PetruAndrea, Merima Petrovici, director Unitateade Implementare a proiectelor Finanþatedin Fonduri Structurale, Marinica Stoian,inspector general MEN, Prefectul judeþuluiMehedinþi, Nicolae Drãghiea, PreºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu, ºi Inspectorul ªcolar General,Alin Tomoescu. În cadrul acestor întâlniri, specialiºtii în Biroul de presã

Mehedinþi, gazdã a Consfãtuiriinaþionale a inspectorilor ºcolaripentru proiecte educaþionale

atragerea fondurilor structurale auanalizeazat rezultatele muncii lor din aniiprecedenþi ºi au fãcut propuneri deameliorare în anul ºcolar 2018-2019,exemplele de bunã practicã fiind, în acestsens, o activitate extrem de constructivã. De asemenea, s-au prezentat propunerilede acþiuni pentru promovarea dimensiuniieuropene a educaþiei, în contextul nouluiregulament Erasmus ºi al asumãrii de cãtreRomânia a Preºedinþiei Consiliului UE înprimul semestru 2019. Bucuroºi de onoarea de a fi amfitrioniai unui astfel de eveniment, reprezentanþiiautoritãþilor locale i-au asigurat pe ceiprezenþi de tot sprijinul pe care îl pot oferi,nu doar în organizarea consfãtuirilor, ci întot ceea ce priveºte activitateaInspectoratului ªcolar Judeþean Mehedinþi. Consfãtuirea naþionalã a inspectorilorpentru proiecte educaþionale constituie ºio ºansã de promovare culturalã, istoricãºi geograficã a judeþului Mehedinþi, unadintre speranþele exprimate în timpulfestivitãþii de deschidere fiind ca mãcar oparte dintre invitaþi sã revinã pemeleagurile noastre, în calitate de turiºti.

Inspector ºcolar, prof. Daniela Pîrvan

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018pag. 8

Politica externã româneascã, un imens eºec indus de ambiþiipoliticianiste sterile (2)

Tot în aria atât de importantã apoliticii externe, aceea care la noiprecum pruncul cu douã moaºe arãmas cu buricul netãiat, la 29 martieam marcat 14 ani de la aderareaRomâniei la cea mai mare alianþãmilitaro-politicã a lumii: N.A.T.O. Nudiscut necesitatea unei asemeneamiºcãri politice în anul 2004, aºacum nu pun la îndoialã nevoiaRomâniei de a adera la UniuneaEuropeanã. Din punct de vedereeconomic, politic ºi militar, în opiniamea, în ambele cazuri, am jucatcorect cartea (poate singura) care neasigura cele mai mari ºanse desupravieþuire ca stat (relativindependent) în aceastã zonãgeograficã. Acum însã, nu despreoportunitatea aderãrii discutãm.Acum, este vorba despre ceea ce s-aîntâmplat cu contribuþia noastrãdefinitorie, nu înainte, ci dupã 2004.În caz de nevoie, se poate bazaRomânia pe sprijinul total alN.A.T.O.? Având în minte imensele sacrificiiasumate pentru a fi primiþi în Alianþãºi locul unde ne situãm azi în corullarg al celorlalte state N.A.T.O., ar trebuisã ne întrebãm: în caz de nevoie, sepoate baza România pe sprijinul totalal Alianþei? Din nefericire, ºi de aceastãdatã, rãspunsul pare a fi negativ. Dece? Pentru cã N.A.T.O. înseamnã înprimul rând, oricât am da-o pe dupãcireº, S.U.A. Iar acum, inclusiv dinpunct de vedere militar, S.U.A. are oproblemã cu Europa (care, nota bene,dã 27 din cele 29 state ale Alianþei!).

Sub deviza „Rusia, cât mai la Est saudeloc”, interesul e major al S.U.A.,pentru prezent dar ºi pentru viitorulprevizibil, este sufocarea, militarã,politicã ºi economicã, a Rusiei. Ne-ospune George Friedman, fondatorulagenþiei Stratfor, o voce avizatã, poateuna dintre cele mai avizate, în ceea cepriveºte politica militarã a S.U.A. Pentru a bloca înfluienþa Rusiei înEuropa, S.U.A. au gândit ºi pun pascu pas în practicã (conform spuseloraceluiaºi Friedman la ConsiliulChicago de Afaceri Externe) uncordon de securitate sau, altfelnumit, un cordon sanitar. Acesta seîntinde de la Marea Balticã la MareaMediteranã (dupã unii pânã la MareaNeagrã) ºi, desigur, includeRomânia. Rostul lui, al acestuiadevãrat tampon (“buffer”, înenglezã) este de a prelua, de aabsorbi, ºocul primei lovituri: „Vremsã oprim Rusia, iar pentru aceastaPolonia ºi România suntnecesare”[1]. Dacã acesta este rolulpe care Alianþa ni l-a hãrãzit, acelade a fi parte a acestui „buffer”condamnat sã primeascã prima ºiprobabil cea mai zdrobitoareloviturã, cum am mai avea naivitateasã credem cã, aflându-ne în zona desacrificiu planificat, cineva va maisãri în ajutorul nostru? Sã ajute lace, la adunarea resturilor? De altfel,în ciuda nenumãratelor asigurãri desprijin militar în baza art. 5 dinTratatul N.A.T.O., au fost suficientevoci, unele chiar importante, care auafirmat cã „americanii nu-ºi vortrimite niciodatã copiii sã moarãpentru România” (citat din acelaºiGeorge Friedman).Este România consideratã, dupã14 ani petrecuþi împreunã, unpartener egal, o voce ascultatã ºirespectatã în cadrul AlianþeiNord-Atlantice? De ne-ar mai fi rãmas cevaluciditate dupã sufocanta prostealãpoliticã rezumatã la „Ba p-a mã-tii!”,ar mai fi timpul sã ne întrebãm: dupã14 ani de comuniune, este Româniaconsideratã un partener egal, o voceascultatã ºi respectatã în cadrul

Alianþei Nord-Atlantice? Rãspunsulpare a fi tot negativ. Am da dovadãde o mare, o imensã naivitate sãcredem cã Marea Britanie, Franþa oriGermania ne vor considera vreodatãegalul lor. ªi asta se vede cu ochiulliber. Nu trebuie sã fii mare analistpolitico-militar sau mare specialistîn alianþe ca s-o observi. Pe de altãparte, S.U.A. nu trateazã pe nimenide pe poziþii de egalitate. Nici chiarputerea militarã a Europei, înansamblul ei. A declarat-o, ferm, prinpolitica Administraþiei Trump:„America first!”. Ce sã mai vorbimdespre cum vede o þarã ca România?Suntem respectaþi ca o puteremilitarã importantã în cadrulN.A.T.O.? Ca sã ne dumirim ºi mai bineasupra locului real pe care îl jucãmîn N.A.T.O., ar mai fi necesar sã ºtim:suntem respectaþi, dupã un deceniuºi jumãtate, ca o putere militarãimportantã în Alianþã? La aceastãîntrebare vom putea rãspunde corectnumai dupã ce vom scoate de subpojghiþa propagandei oficialeadevãrata faþã a Armatei Române.Cum aratã, în lumina crudã aadevãrului, armata noastrã? Vãatenþionez, imaginea nu ne onoreazãºi nici nu impune respect. Caefective, avem azi de ºapte ori maipuþin decât înaintea accederii laN.A.T.O. Ca tehnicã militarã, ne aflãmla mai puþin de o zecime comparativcu perioada de dinainte de 2004. Iarîn dreptul potenþialului industriei deapãrare (faima noastrã înainte deaderare!) putem adãuga, onest dar cudurere, un mare zero! Nimeni, cu atâtmai puþin o putere militarã de taliaS.U.A., nu va acorda vreodatã respectunei asemenea armate! În ceea ce priveºte relaþiile cuAlianþa Nord-Atlanticã ar mai fi depus o mulþime de întrebãri, cele maimulte fãrã un rãspuns pozitiv. Dar,trebuie sã vã avertizez cã, dacãîncercaþi sã desluºiþi în mod onestaspectele acestei relaþii ºi dacãîndrãzniþi sã rostiþi cu voce tareconcluziile (în cele mai multe cazuridescurajante pentru noi), o faceþi pe

propriu risc. Vã expuneþi pericoluluide a fi etichetaþi ca antiamericani,antidemocraþi, comuniºti de tip nousau chiar de trãdãtori. Cine v-ar lipipe frunte asemenea etichete? Exactaceia care încearcã a ne amãgi cãRomânia nu mai are nevoie dearmatã fiindcã ne va apãra N.A.T.O.O vor face chiar aceia care au distrusindustria de apãrare pe motiv cãtehnica militarã ºi armamentulfabricate de noi sunt învechite,miros a comunism, iar prieteniinoºtri americani ne vor asigura, dinabundenþã, armament occidentalmodern, cu parfum autentic dedemocraþie. Adicã, cei care au pusdin plin umãrul la demolarea ArmateiRomâne, cei care de cel puþin douãdecenii „muncesc” la discreditareaºi umilirea militarului român, ceicare, într-o societate normalã artrebui azi sã înfunde puºcãriile ºi nusã ocupe funcþii de demnitatepublicã. Ei sunt lipitorii de etichetepe fruntea celor care au curajul sãvadã dincolo de propagandaoficialã, sã punã întrebãri incomodeºi sã pretindã rãspunsuri cinstite.Deci, unde ne aflãm? Unde ne situãm, ca þarã, dupãaproape trei decenii de libertate, camembrã cu drepturi egale în cele maiimportante alianþe politice, economiceºi militare ale lumii, condusã gloriosde politicienii aleºi de noi cuentuziasm? În oricare direcþie adreseziîntrebarea, vei afla doar tãcere.Niciunul dintre cei îndreptãþiþi nurãspund pe înþelesul cetãþeanului dinbanii cãruia se îmbogãþesc. Eu, cuputerile mele limitate, am schiþat, maisus, un fel de lãmurire. Prea lungã ºiincompletã, dacã ar fi sã mã întrebaþi.Dar, stimate cititor, de vrei sã ºtii cuadevãrat unde se aflã România încontextual internaþional atât denesigur ºi de periculos al zilelornoastre, ce drum are ea în faþã, aiîndrãzneala sã tragi singur linie ºi sãsocoteºti. Îþi va da cu plus, îþi va dacu minus? Oricum ar da, încearcã sãfii sincer ºi cinstit. Aceste douãatribute, deºi la fel de rare ca aurul,nu costã nimic!

Teo Palade, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018 pag. 9

S-au fãcut atâtea analize pemarginea cãderii lui Liviu Dragnea dinfruntea PSD ºi a þãrii. Cã picã acum,cã acum picã. Este terminat! Era nervoscând a ieºit de la audieri. Niciodatã nua rãbufnit aºa la adresa ziariºtilor. Esteclar cã urmeazã finalul unei ere pentruLiviu Dragnea. Aproape cã stã cuvaliza pentru puºcãrie sub pat. A apãrutºi o scrisoare în care 20 de lideri de laPSD l-ar vrea plecat din partid ºi dinfruntea treburilor publice, dar a pieritîn neantul opiniei publice. Apoi zi de zi cu Gabriela Firea care îitot aplicã lui Liviu Dragnea loviturãdupã loviturã. Care mai de care maimortalã ºi mai de efect. Mai suntanaliºti care îl vãd pe Liviu Dragnealivid ºi terminat ºi cã este clar cã i setrage partidul de sub picioare. Alþiivorbesc de revolta baronilor din PSDcare s-ar fi lãmurit în sfârºit cã partidulo ia la vale în sondaje ºi cã Dragnea arfi favorizat doar clica sa din Teleorman. O altã variantã este cea legatã decelebrul grup de la Cluj. S-ar fi reactivatºi are opinii critice la adresa ºefiloractuali din PSD. Adicã nu se mai poatecu Liviu Dragnea, ca sã tragã în jospartidul pentru interesele salepersonale ºi meschine. Apare din nouGabi Firea care vorbeºte cum a fostostracizatã în aceºtia ani de primãrie,cum i se pun beþe în talpã, cu centuri

ªtefan Bãeºiu

Dragnea, amanta tânãrã, prohodul ºi familia tradiþionalãºi alte investiþii care ar fi putut sã fiemijlocite de cãtre Guvern. Cum cã atãcut de dragul partidului ºi pentruaparenþe. Ce sã mai, Firea aproape cãl-a torpilat pe liderul PSD ºi estesusþinutã ºi de naºul Gigi Becali sauce îi mai vine. Coleg de intelect. Liviu Dragnea nu mai poate, spun alþianaliºti. A se vedea gesturile ºi faptul cãla ultima sa audiere cu aºa-zisa loviturãde stat din 10 august ar fi fost lãsat singurde cãtre partid ºi nici mãcar gorilele nu i-au fost trimise sã-l apere de huiduielileunora de la rezist sau care nu au pensiilemãrite sau care nu au deloc pensii. Alta legatã de Liviu Dragnea ar fi cãstatul paralel îi mai pregãteºte încã undosar penal care în mod cert îl va pune lapãmânt ºi va rãmâne fãrã anvelope. Nu-lva mai putea scoate nimeni din gaura încare va fi bãgat. Nu-l vor gãsi acolo nicicei patru asasini plãtiþi ºi cazaþi la un hoteldin Bucureºti, cu diurnã, probabil. Dragnea are ceva ºi cu vocea. Anumiteinflexiuni îi trãdeazã cãderea. Nicimustaþa nu mai este ce a fost pe vremuriºi este un semn cã ar putea fi ceva întreel ºi „nepoata” sa, Irina, pe care ar puteasã o ia de nevastã dacã tot îi place familiatradiþionalã, compusã dintr-un babalâcce bate la 60 de ani ºi o duduie de 26 deani, trecutã pe la grupul de firme al luiGhiþã, din câte spun analiºtii. Irina seapucã de chiftele, sã i le arunce cu praºtia

peste gardul închisorii. E cert. Îimiroseau hainele de activistã a chiftele.

Nu mai este mult ºi chiar apropiaþi de-ai lui Liviu Dragnea apar cum îi bat cuieîn coºciugul politic. Paul Stãnescu,vicepremier ºi om de bazã la Bucureºti,este cel care ar fi decis sã întoarcã armeleºi sã prefere partidul ºi sã arunce dintren prietenul. Cãci partidul este totul, cape vremea PCR. Dacã te mai uiþi mult latv ai zice cã Dragnea abia resprirã ºi esteîn metastazã politicã. Nu cred cã îl maiprinde sãptãmâna asta ca ºef de partidºi de Camerã.Este aproape mâncat ºinu cred cã pânã sãptãmâna viitoareva mai scãpa liber. Nu are cum, pentrucã statul paralel lucreazã. Nu va maiapuca nici mãcar ultima ºtiucã laBelina ºi va fi obligat sã pescuiascã înlacurile penitenciarului în care va fidepus în cazul unei condamnãridefinitive ºi de necombãtut. Apoi apar teoriile comunistului

Cristoiu care mai de care mai fantezisteºi mai gata sã fete pui vii din gãini care

se aflã la lactaþia politicã. NumaiTãriceanu îl va salva pe Liviu Dragneade prãpãd, dacã va fi de acord cu amnistiaºi graþierea ºi sã scape ºi Livache dedosare ºi de condamnãri, sã mãnânce ºigura sa libertate pânã la finalul vieþii ºi sãpoatã trãi fericit, alãturi de amanta satânãrã, care îi va deveni în final o nevastãbogatã. Sau stai cã Dragnea nu e bogat:o nevastã sãracã ºi fericitã ºi vor conduceamândoi Partidul Comunist pânã le vorfi desfiinþate cabinetele. Dar stai cã nu e aºa de simplu, pentrucã mai existã ºi Iohannis care vrea aldoilea mandat ºi pune statul paralel ºipoliþia politicã ºi justiþia pe Livache.Povestea continuã. De-ar fi trãitCaragiale ar fi zis cã e cel mai mareprofet politic al tuturor timpurilor. Votaþifamilia tradiþionalã! Tãriceanu nu a avutdecât vreo cinci.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018pag. 10

COMUNICAT DE PRESÃCa urmare a situaþiilor semnalate Inspecþiei Muncii, privind

existenþa unor cazuri de constrângere financiarã sau a unui sistemabuziv faþã de cetãþenii români care opteazã, prin intermediul agenþiilorde plasare, sã lucreze ca îngrijitori de persoane vârstnice în Austria,transmitem urmãtoarea informare publicã: Este necesar ca, înainte de plecarea din þarã, cetãþenii români, care opteazã sãlucreze ca îngrijitori de persoane vârstnice în strãinãtate, sã se informeze cu privirela condiþiile de muncã oferite de agenþii de plasare români sau strãini. De asemenea,este foarte important ca aceºtia sã cunoascã forma de angajare din statul dedestinaþie, cu toate drepturile ºi obligaþiile prevãzute de legislaþia acelui stat. Pe teritoriul statului austriac, îngrijitorii de persoane îºi desfãºoarãactivitatea în baza unor “contracte de organizare” încheiate cu agenþiaintermediarã, dar ca persoane fizice autorizate, ceea ce nu le conferãdrepturile ce ar decurge dintr-un contract de muncã. O sursã de informare,cu precãdere pentru condiþiile de muncã pe teritoriul statului austriac, estesite-ul Ambasadei României în Republica Austria (viena.mae.ro), unde seregãsesc informaþii referitoare la reglementarea activitãþii ca lucrãtorindependent ºi alte informaþii utile despre dreptul muncii în Austria, încetarearaportului de muncã, prevederi pentru pãrinþi ºi copii, asigurarea de ºomaj,legea generalã privind asigurãrile sociale, taxe ºi scutiri de taxe, legislaþiafiscalã, reprezentarea lucrãtorilor la întreprindere/instituþie. De asemenea, pentru a veni în sprijinul cetãþenilor români aflaþi încãutarea unui loc de muncã în strãinãtate, pe site-ul inspectoratelorteritoriale de muncã se regãsesc informaþii utile privind munca înstrãinãtate prin intermediul agenþilor de plasare forþã de muncã.

Gheorghe Florian Simcea, Inspector ºefCompartiment CCRP, Mãdãlina Aurora Gîrlea

Jandarmii s-au alãturatvoluntarilor acestui proiect ºi auparticipat la curãþarea arealelornaturale din municipiile DrobetaTurnu Severin ºi Orºova precumºi oraºele Strehaia, Baia deAramã, Vânju Mare. Pe lângã activitatea de ecologizare,Jandarmeria Mehedinþi s-a implicatîn primirea ºi distribuirea materialelorpuse la dispoziþie de organizator,instituþiilor partenere. Totodatã s-a

Peste 100 de jandarmi auparticipat la acþiunea deecologizare organizatã în cadrulcampaniei „Ziua Naþionalã deCurãþenie”.

asigurat ºi transportul unor voluntarila locurile stabilite pentru ecologizare.În municipiul Drobeta TurnuSeverin, jandarmii au curãþat dedeºeuri zona de la Schela Cladovei,Stadionul ,,Dr. C-tin Angelescu” ºiîmprejurimile acestuia. Crezând în succesul ideii devoluntariat, prin participarea laaceastã campanie, jandarmiidoresc sã-ºi aducã contribuþia laprotejarea naturii ºi refacerea

e c o s i s t e m u l u i ,demonstrând cã suntalãturi de comunitate nunumai pe timpulexecutãrii misiunilor, ciºi pe planul restabiliriiraporturilor normaledintre mediu ºi om. Aceastã acþiune seînscrie în cadrul unuiparteneriat încheiat lanivel naþional întreJandarmeria Românã ºiAsociaþia “Viitorul înZori”, organizatorulprincipal al proiectului.

COMPARTIMENTULINFORMARE RELAÞII

PUBLICE ºi cuPUBLICUL

INSPECTORATUL DEJANDARMIJUDEÞEAN

MEHEDINTI

Primirea mesajului va fi însoþitã deun sunet diferit faþã de semnaleletransmise în mod normal detelefon, care nu poate fi oprit decâtdupã citirea mesajului, inclusivdacã telefonul se aflã în modulsilenþios. Într-o situaþie realã, dacãtelefonul este oprit, mesajul va fiprimit la pornirea telefonului, doardacã mai este în vigoare situaþia deurgenþã pentru care acesta a fosttransmis. Transmiterea acestormesaje de tip Cell Broadcast suntdestinate avertizãrii ºi alarmãriipopulaþiei pentru adoptareacomportamentului necesarautoprotecþiei, în situaþia în careviaþa ºi sãnãtatea persoanelor suntpuse în pericol iminent, cum ar fi:fenomene meteo extreme, inundaþiiameninþãtoare, atacuri teroriste saualte situaþii care ameninþã gravcomunitãþile. Pentru a fi informaþi prin acestemesaje, cetãþenii trebuie sã îºiconfigureze telefoanele, accesândhttps://ro-alert.ro, secþiuneaConfigurare telefon.

Au început testãrile privind... urmare din pag. 5 Facem precizarea cã recepþionarea

acestor mesaje nu genereazã costurisau taxe suplimentare pentruutilizatori, nefiind necesarã instalareaunei aplicaþii. Asigurãm cetãþenii cãsistemul nu acceseazã datelepersonale ale persoanei, selectareaterminalelor fãcându-se dupã zona încare se manifestã o urgenþã majorã,mesajul fiind recepþionat doar depopulaþia aflatã în celula respectivã. Portalul informativ RO ALERTcuprinde urmãtoarele secþiuni:- Prezentarea sistemului RO-ALERT;- Configurare telefon;- Standarde - oferã informaþiiprivind tehnologia CellBroadcast;- Întrebãri frecvente;- Instaleazã aplicaþia DSU;- Contact. Sistemul RO-ALERT esteimplementat pe teritoriul Românieide cãtre Ministerul AfacerilorInterne, prin DSU ºi IGSU, cusuportul tehnic al Serviciului deTelecomunicaþii Speciale.COMPARTIMENTUL INFORMARE

ªI RELAÞII PUBLICE

SC COTTONTEX SRLDrobeta-Turnu Severin

companie producãtoare deechipament sportiv

AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI

Cerinþe:bune cunoºtiinþe de utilizare a maºinii de cusut;

Descrierea jobului:- salariu net motivant;- tichete de masã;- condiþii de muncã la nivelul standardelor UEPentru cei din afara localitãþii (Orºova,Motru, Floreºti etc.) se asigurãtransportul.CV-urile se depun la sediul firmei dinDrobeta-Turnu Severin, (vis-a-vis de HotelCONDOR)Relaþii la Tel.: 0720.530.520

destineOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018 pag. 11

Într-unul din cele mai îndepãrtate colþuri ale lumii,în capitala Malaeziei, un orfelinat adãposteºte câteva fetede diferite vârste, care aparent nu au nimic, dar care sebucurã de fiecare moment al vieþii lor. Casa ºi curtea încare trãiesc înseamnã totul pentru ele, contactul lor culumea exterioarã este limitat. Sunt indience creºtine într-o þarã musulmanã. Cineva a decis cã povestea lor trebuiespusã ºi arãtatã tuturor. Aºa a ajuns documentarul „Beyonda Child’s Laugh“ (produs de LiberoProductions SDN BHD),la Festivalul SIMFEST Târgu Mureº. Producþia realizatãde Sebastian Andrei în Kuala Lumpur a fost apreciatã dejuriul ºi publicul SIMFEST. Sebastian Andrei, românul din Kuala Lumpur care arealizat documentarul, povesteºte cã a petrecut 6 luniîmpreunã cu fetele pentru a reuºi sã le facã sã se deschidã,sã vorbeascã despre durerea ºi bucuria lor. 33 de minute:atât a durat proiecþia filmului care a smuls de la cei prezenþiîn salã zâmbete ºi lacrimi deopotrivã. Cea mai mare provocare pentru tânãrul realizator de filma fost sã câºtige încrederea celor care au constituit subiectulineditului sãu documentar. „Ne ºtim de trei ani acum, cel mai mult m-a costat catimp pentru ca doamna din film sã mã accepte în familie,din toate punctele de vedere: bãrbat, strãin ºi cu camerã.Ca sã te deschizi, e greu”, a mãrturisit Sebastian Andrei. „A fost un moment când o întreb pe una din fete careeste dorinþa cea mai mare ºi au fost momente când ampus camera jos pentru cã a spus: Sã îmi vãd familia. Teblochezi un pic... te blochezi mult”. Cine e Sebastian Andrei? „Nu ºtiu dacã am un rãspuns, e una din cele mai complicateîntrebãri. Cred cã sunt cine sunt, îmi ºtiu locul în lume ºi înacelaºi timp nu îl ºtiu. Cãlãtoresc mult, nu am domiciliustabil, dar am norocul sã fac ceea ce îmi place. Eu mã relaxezcând lucrez, la mine când nu am proiecte începe stresul”. Cu ce se ocupã în prezent ºi ce a fãcut pânã acum? „Cu ce mã ocup ºi ce am fãcut sunt douã lucruritotal separate. Am studiat ºtiinþe politice, dar nu ampracticat niciodatã pentru cã la mine o strângere demânã e o strângere de mânã ºi nu e o chestie falsã, ºim-am retras. Am intrat pe film cãrând cabluri pe seturiºi împãrþind cafele ºi am furat meserie cât am putut

ºi încã o mai fac, chiar ºi de la bãieþii ãºtia doi carene filmeazã în momentul de faþã”.Iaºi-Olanda-New York-Kuala Lumpur-necunoscut

Seba, cum îi spun apropiaþii, s-a nãscut la Iaºi.Când avea 10 ani, familia lui s-a mutat în Olanda.Acolo ºi-a finalizat studiile, iar la 25 de ani a simþitcã are nevoie de o schimbare. „Mi-am luat un bilet de avion ºi cel mai departe loc pecare l-am gãsit a fost Australia. Nu ºtiam pe nimeni, nuam fost niciodatã, mi-am pus lucrurile într-un rucsac, mi-am luat 40 de euro, cât mai aveam în buzunar, ºi pe vremeaaia eram fumãtor, mi-am luat douã pachete de þigãri ºiam plecat cu ideea de a sta ºase sãptãmâni. Ce voiam sãfac acolo? Nu ºtiu, altceva, nimic. Sã fie totul nou, freshstart... ºi mi-a reuºit, cã am stat trei ani”. Odiseea lui Seba a continuat, fiindcã acesta nu se poatestabili într-un loc anume, ci simte în permanenþã chemareacãlãtoriei ºi a explorãrii. Dar urmãtoarea aventurã a pornitdintr-o întâmplare, la fel ca cele mai multe ºi maiimportante momente ale vieþii, în general. „Am plecat într-o vacanþã în New York la un amic pecare îl cunoscusem în Australia ºi mi-a zis: Hai într-ovacanþã. M-am dus cu ideea de a sta o sãptãmânã, ºi mi-am luat bagaj pentru o sãptãmânã. Cât eram la masã aintrat unchiul lui, care e regizor de film, ºi a spus: Sunt înmijlocul unui documentar ºi mi-a plecat cameramanul ºinu ºtiu ce sã fac, iar amicul meu s-a uitat la mine ºi a zis„Seb” ºi aºa am rãmas un an în New York”. În Kuala Lumpur a ajuns tot într-o vacanþã, la sora lui,de Crãciun.„Era vorba sã stau de Crãciun, s-a trecut la Anul Nou, laAnul Nou Chinezesc ºi apoi ziua mea, ºi de atunci stauacolo de nouã ani”. Cu ce se ocupã Sebastian Andrei acolo? „Am o casã de producþie. Am lucrat pentru televiziuneade acolo fãcând diverse show-uri ºi acum am trecut peonline, cã acestea sunt cerinþele. Documentarele le fac efectivdin pasiune, sunt proiectele mele personale. În partea aia alumii, cu documentarele nu faci nici un ban. Ãsta a fostfãcut numai de mine, nu am avut costuri aproape deloc, amangajat la un moment dat un editor care nu a vãzut povestea,mi-a dat înapoi ceva de 8-10 minute ºi a trebuit sã tai eudin nou. A fost primul proiect pe care l-am editat eu de lacap la coadã... se vede cã nu sunt editor”.

Un dar mare pentru o lume micã Despre „Beyond a Child’s Laugh“, Seba spune cã esteun cadou pentru fetele de la orfelinat.„Lumea fetelor este extrem de limitatã. Ele au casa în caretrãiesc ºi ºcoala în acelaºi timp, prin voluntari, sunt profesoricare vin ºi predau, ºi mai au ºi biserica. Asta e toatã lumea lor,ele nu ºtiu nimic altceva. Ca sã pun filmul într-un contextsocio-politic, Malaezia este o þarã musulmanã, deºi esteliberalã. 70% din locuitori sunt musulmani, 20% sunt chinezi,10% sunt indieni ºi în acelaºi timp este ºi o culturã patriarhalã,în care bãrbatul e pe primul loc. Fiind femeie indiancã ºicreºtinã într-o þarã musulmanã, eºti la ultimul nivel. Nu amfãcut filmul ca sã promovez feminismul, nici creºtinismul,nu m-am legat de religie. Am pornit de la ideea cã noi, ceicare avem familii normale, sã zic aºa, avem o istoriedocumentatã vizual, botezuri prin fotografii, pe când ele nu aunimic, dar absolut nimic. Lumea lor e extrem de micã. Cândo sã ajungã fetele astea sã aibã familia lor, mi-ar plãcea sã se

uite la filmul meu în urmã ºi sã spunã „uite cum a fost cânderam copil”. De acolo a pornit tot, e un cadou”. Cadoul nu se putea, însã, concretiza, fãrã sprijinul celorcãrora le era destinat. Aceºtia au apreciat, în cele din urmã,eforturile de apropiere ale realizatorului de film. „Cel mai greu din tot proiectul ãsta a fost sã fiu acceptat.Partea cea mai frumoasã este cã odatã ce am fost acceptat,am devenit parte din familie ºi am fost acceptat cu totul.Acum, de fiecare datã când merg acolo, ºi dacã sunt înoraº, merg sãptãmânal, cum sun la uºã, se spune cã avenit unchiul Seba. Oriunde mã duc cu un proiect sau ovacanþã, tot timpul le aduc ceva, ºi aici e toatã frumuseþea,cã nu conteazã ce, conteazã doar cã e din altã parte, lumealor fiind atât de micã, cineva sã le aducã ceva din altãparte a lumii, nu conteazã ce anume, un creion sau oradierã, orice e o bucurie imensã”. Seba a participat cu documentarul la diferite festivaluri laRoma, Bucureºti ºi chiar la Hollywood IndependentDocumentary Awards, unde a ºi fost premiat. „La festival am ajuns fiind contactat de consulul românîn Malaezia. Ne ºtim destul de bine ºi am mai colaboratºi am primit un mail ºi mi-a scris: „Seb, poate te-ar interesaun festival în România”, ºtiind cã am sã ajung în vara astaîn România, ºi am spus: De ce nu? Am întâlnit oameniexcelenþi, am un mare respect pentru organizatori, jospãlãria, e o muncã titanicã sã organizezi aºa ceva la nivelinternaþional. Bravo pentru Târgu Mureº, bravo pentruorganizatori! Mi-a fãcut plãcere sã fiu invitat, mi-amschimbat instant biletul de întoarcere în Kuala Lumpur ºie o experinþã nemaipomenitã”. În cadrul Galei Laureaþilor SIMFEST, juriul i-a acordatlui Sebastian o menþiune pentru promovarea acþiunilorcaritabile prin intermediul filmului „Beyond a Child’sLaugh“. Seba a mãrturisit cã oamenii de la festival l-auinspirat ºi cã va reveni la Târgu Mureº ºi cu alte producþii.

Fascinaþia pentru marginali „Mi-a venit pofta sã fac documentare dupã capul meu, ºi eumerg mult pe underdogs ai societãþii, oamenii de pe ultimatreaptã a societãþii. Am unul în sertar pe care vreau sã îl scot,despre niºte bãieþi care se ocupã de graffiti, dar cel artistic, nutagging. E artã purã pe care dacã o pui într-un muzeu, lumeaspune cã e artã, dar dacã o vezi pe un perete... e un proiect pecare îl am de mult în cap. Un alt proiect pe care îl am la sufleteste în România, povestea insulei Ada Kaleh, dar e mai complexºi trebuie fãcut cât mai repede pentru cã oamenii care trãiau pevremea aia sunt pe ducã ºi mai greu de gãsit, dar e un proiect pecare îl am la suflet ºi vreau sã îl fac într-o bunã zi”. Fie cã e în Myanmar, Nepal sau pe alte meleaguriîndepãrtate, Sebastian cautã mereu poveºti adevãrate,oameni frumoºi care au ceva de spus. A fost în atâtealocuri în care unii nici nu viseazã sã ajungã ºi se ridicãîntrebarea fireascã: ce loc mai e acasã pentru el? „Am fost în multe locuri superbe, acum e ºi mai uºor...nu pot sã dau rãspuns, nu am... lumea e aºa de mare ºi ceam vãzut poate cã în 2-3 ani se schimbã, dar acum nu...lumea e unde sunt eu... acolo e casa, la propriu”. Acum e în Kuala Lumpur, însã bagajul e pregãtit ºiSebastian e gata de plecare oricând. „Sã colecþionez cât mai multe vize în paºapoarte ºidin cele mai îndepãrtate ºi necunoscute locuri dinlume. Asta e dorinþa mea”.

Simona BOANTÃ ºi Andrei VORNICU

În spatele camerei lui Sebastian Andrei – românul care a cutreierat globulºi realizeazã documentare extraordinare

comunicatOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

La începutul sãptãmânii s-ar putea sã ai de-a facecu un ºef. Pare-se cã eºti chemat la raport ºi va trebuisã dai socotealã pentru modul în care îþi desfãºoriactivitatea la serviciu. Sunt momente pasagere, carepot fi depãºite cu puþin efort, diplomaþie ºi calm.Eforturile tale sunt îndreptate mai mult cãtre familie,de aceea este posibil sã neglijezi îndatoririleprofesionale. Existã o tendinþã accentuatã de a exageraîn privinþa chestiunilor familiale, de aceea bine ar fi sãgãseºti ºi sã menþii un echilibru între viaþa privatã ºicea socialã. Apar în preajma ta prietenii ºi protectorii.De reþinut ce informaþii afli în aceste zile, întrucât þi sepot deschide oportunitãþi de colaborare pentru tot restulvieþii. Pentru finalul sãptãmânii, astrele îþi recomandãodihnã, plimbãri în aer liber ºi evitarea aglomeraþiilor.Îngrijeºte-þi sãnãtatea aparatului digestiv ºi a picioarelor.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Veºtile legate de strãinãtate abundã încã de laînceputul sãptãmânii. Demersurile legate de cãlãtoriipot avea succes, chiar dacã mai existã din când încând ºi ceva piedici. Cei implicaþi în diverse forme deºcolarizare vor avea de-a face cu examene, probe saudialoguri aprinse cu profesorii sau mentorii lor. Seîntrezãresc altercaþii cu un ºef sau cu cineva, unreprezentant al unei instituþii oficiale. S-ar putea caimaginea ta în ochii celorlalþi sã aibã de suferit, deaceea fii foarte prudent cum te prezinþi în lume. Relaþiileprofesionale stau pe un bulgãre de dinamitã ºi oricând,de la ceva banal, se poate declanºa în mod nebãnuit ºicu efecte pe termen lung. Evitã provocãrile celor dinjur ºi îndepãrteazã-te de persoanele care îþi pun beþe înroate. La sfârºitul sãptãmânii, astrele îþi recomandãagape alãturi de prieteni.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte legate de bani.Sunt zile bune pentru a-þi achita taxele, facturile saudatoriile de orice fel. Funcþie de caz, bãncile ºi ofertelelor te-ar putea interesa. Tentaþia cumpãrãturilor sau ainvestiþiilor este la cote înalte, de aceea fii foarteprudent. Existã riscul unor achiziþii proaste sau ainvestiþiilor fãrã o finalitate profitabilã. Zilele de 20 ºi21 septembrie îþi aduc veºti legate de strãinãtate. Poþilua legãtura cu cineva din afara graniþelor þãrii sau poþiavea succes la demersurile necesare unei cãlãtorii. Alþiivor avea de-a face cu studiul, examenele, probele sauinterviurile aferente unor cursuri în care sunt implicaþisau vor sã se implice. Întâlniri ºi dilaoguri cu multãlume la finalul sãptãmânii.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Relaþiile parteneriale sunt temele primelor zile alesãptãmânii. Eºti destul de emotiv, poate chiar exagerat.Recomandabil este sã-þi þii firea ºi sã fii mai atent lapropria-þi persoanã. Pe 20 ºi 21 septembrie suntmomente bune pentru bilanþuri financiare. Banii nu parsã fie o problemã în aceastã perioadã, de aceea achitã-þitoate datoriile ºi bucurã-te ºi de niscai cumpãrãturi pentrusufletul tãu. Pe de altã parte, rezervã clipe pentru detaºareºi visare cu ochii deschiºi. Din planurile subtile, pe cãimai puþin obiºnuit primeºti informaþii deosebitereferitoare la relaþiile ºi situaþiile în care eºti implicat. Adoua parte a sãptãmânii este favorabilã activitãþilorculturale, demersurilor pentru cãlãtorii în strãinãtate ºipentru implicare în forme de instruire.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Locul de muncã ºi tot ce þine de el sunt preocupãriletale din prima parte a sãptãmânii. Ai multe ºi mãrunte defãcut, însã te vei descurca cu brio, mai ales cã ai ºi suportulºefilor de partea ta. Totuºi, dozeazã-þi eforturile pentru cãenergia vitalã este fluctuantã. Foloseºte doar remediinaturiste ºi evitã tratamentele alopate. Pe 20 ºi 21septembrie, partenerul de viaþã sau de afaceri te poateprovoca la discuþii aprinse. Fii atent la reproºurile lor,întrucât este în favoarea ta sã þii cont de sfaturile,îndemnurile sau nemulþumirile celorlalþi. Existã multãforfotã în plan partenerial ºi finalul acestor tipuri de relaþiieste total imprevizibil. Spre finalul sãptãmânii seîntrezãresc aspecte legate de banii ºi bunurile altora.Sunt momente potrivite pentru a te ocupa de situaþiabugetului de venituri ºi cheltuieli, achitarea taxelor,impozitelor sau de moºteniri.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Sãptãmâna debuteazã pentru tine cu veselie ºi chef deaventuri. Sunt posibile mici conflicte cu persoana iubitãsau cu copiii, dar cu un strop de bunãvoinþã ºi înþelegerefaþã de stãrile celorlalþi te vei descurca excelent. Zilele de20 ºi 21 septembrie se anunþã cu multã forfotã la serviciu.Relaþiile colegiale sunt umbrite, de aceea ocupã-te doarde îndatoririle tale ºi pe cât posibil de cele care te solicitãmai puþin. Sãnãtatea este vulnerabilã. Recomandate sunto dietã, exerciþii fizice uºoare ºi odihnã multã. De evitatconsultaþiile, analizele medicale ºi intervenþiile chirurgicaleîn perioada 22 – 23 septembrie! La finalul sãptãmânii,astrele îþi recomandã canalizarea atenþiei spre partenerulde viaþã sau colaboratori. Sunt zile bune pentru lãmurireadetaliilor legate de viaþa în doi sau de etapele unui proiectîn care eºti implicat profesional alãturi de alþii.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Treburile gospodãreºti îþi sunt bine favorizate de cãtreastre în primele zile ale sãptãmânii. Bine ar fi sã faci curãþeniigenerale, reparaþii curente sau cumpãrãturi necesare casei.Se pot isca foarte uºor dialoguri aprinse cu membriifamiliei, dar cu prudenþã ºi discernãmânt vei putea sãdepãºeºti momentele delicate. Totuºi þine cont ºi depãrererile celor din jur. Se întrezãresc schimbãri majore înrelaþiile sentimentale. Pe de o parte este vorba despre copii,pe de altã parte este vorba despre relaþia cu o persoanãiubitã. Urcurºuri ºi coborâºuri, lumini ºi umbre – totul sepetrece într-un ritm dificil de urmãrit sau de înþeles.Prudenþã, rãbdare ºi evitã implicarea în situaþii ºi relaþiifrivole! La finalul sãptãmânii vei avea nevoie de odihnãºi detaºare de cotidian. S-ar putea sã ºi lucrezi ºi înweekend, însã va merita efortul. Dozeazã-þi eforturile!

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Cãlãtoriile pe distanþe scurte ºi dialogurile cuneamurile sunt frecvente în prima parte a sãptãmânii.Sunt posibile neînþelegeri, pentru cã una se spune ºialta se face sau toatã lumea vorbeºte ºi nu ascultã nimeni.Bine ar fi sã eviþi implicarea în problemele celor apropiaþiºi sã selectezi veºtile primite. Cei implicaþi în diverseforme de instruire vor avea de-a face cu examene, probesau vor fi nevoiþi sã studieze mai atent unele discipline.Îþi aduse în atenþie treburile casnice. Sunt momentefavorabile curãþeniilor, reamenajãrilor interioare, dar ºireparaþiilor sau alcãtuirii planurilor de cumpãrarea a uneicase sau a unui teren. Totuºi prudenþã maximã în planuldomestic, pentru cã fundalul este rãscolit, iar discordiaîºi poate face de cap. Pe de altã parte, gândurile tale vorzbura cãtre locurile natale sau spre evenimente fericitepetrecute demult. Rãsfoieºte un album cu fotografii saustai mai mult de vorbã cei dragi. În ultimele zile alesãptãmânii, astrele te invitã la petreceri ºi distracþii.  

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Capitolul financiar îþi deschide aceastã sãptãmânã. Suntzile bune pentru verificarea bugetului de venituri ºicheltuieli ºi pentru cumpãrãturile necesare traiului zilnic.Pe de altã parte, cadourile ºi recompensele pot fi frecvente,chiar dacã mãrunte, dar suficiente cât sã-þi încânte sufletul.Sunt posibile amânarea obþinerii unor venituri sau pierderide bani ºi bunuri. Relaþiile cu persoanele din anturajulapropiat sunt conflictuale, pentru cã le provoci în chipgreu de anticipat. Alege-þi cu grijã vorbele ºi tonul vocii!Poþi rãni gratuit oameni care îþi sunt alãturi ºi de aici sepoate declanºa un ºir lung de neplãceri pe termen lung.Bine este sã eviþi implicarea în problemele celorlalþi ºisã fii mai reþinut în privinþa temelor discutate. Alþii îºivor îndrepta gândurile ºi eforturile cãtre diverse forme deinstruire necesare dezvoltãrii personale sau profesionale.La finalul sãptãmânii, astrele te îndeamnã la odihnã acasã.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Stãrile tale de spirit sunt fluctuante în primele zile alesãptãmânii. Pentru cã energia vitalã este la cote joase,dozeazã-þi eforturile ºi implicã-te numai în treburi uºoare.Bine ar fi sã mergi la un salon de îngrijire corporalã sau lao salã de gimnasticã. De asemena vor apãrea cheltuielidiverse, fie pentru cele personale, fie pentru alþii. Dar, pede altã parte poþi primi mici atenþii sau favoruri binemeritate.Fii prudent în privinþa relaþiilor parteneriale! S-ar putea sãprimeºti oferte deosebite de colaborare în proiecte petermen lung, de aceea studiazã pe îndelete ce þi se propuneºi mai ales pe cei care vor colabora cu tine. Existã riscul camai târziu sã îþi dai seama cã te-ai aliat cu persoanenepotrivite sau te-ai implicat în activitãþi greu de dus labun sfârºit. Pentru ultimele zile ale sãptãmânii, astrele îþirecomandã reuniunile cu cei dragi, dar ºi odihnã.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Prima parte a sãptãmânii ar trebui sã o petreci mai mult însingurãtate. Sufletul tãu are nevoie de odihnã, introspecþie,dar mai ales de o reorientare a planurilor de viaþã. La serviciuai multe de fãcut, dar fii prudent pentru cã excesul de zel îl veiplãti prin obosealã, accentuarea problemelor de sãnãtate ºineplata muncii depuse. Existã varianta deschiderii unorculoare profesionale bune, pe o perioadã lungã de timp deacum încolo, însã discerne pe îndelete fiecare propunere delucru. Relaþiile colegiale sunt distorsionate, de aceea bazeazã-te doar pe forþele tale ºi dozeazã-þi eforturile. Ocupã-te numaide activitãþi uºoare în aceastã sãptãmânã ºi, la nevoie, apeleazãla cineva de încredere care te poate ajuta. Chiar ai nevoie desprijinul celorlalþi, deci apropie-te de persoanele care þi-aucâºtigat încredere pânã acum. În ultimele zile ale intervaluluianalizat se întrezãresc aspecte legate de bani. Ori primeºti oprimã, un cadou deosebit, ori afli informaþii preþioase legatede salarizarea de la un loc de muncã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

La începutul sãptãmânii sunt zile rezervate întâlnirilorcu prietenii. Sunt posibile altercaþii, divergenþe de opinii,însã va merita totul. Un protector important îþi poate oferisfaturi utile legate de viaþa sentimentalã ºi de relaþiile cucopiii. Vizavi de cei dragi este posibil sã ai uncomportament exagerat, respectiv sã te implici prea multîn treburile lor sau sã-i sufoci cu gesturi tandre. Depuneeforturi sã menþii un echilibru între nevoile tale afectiveºi ceea ce îþi oferã ceilalþi. Ai nevoie, în paralel ºi deretragere din forfota cotidianã. Se pot accentuaproblemele de sãnãtate vechi. Ocupã-te doar de activitãþide rutinã ºi evitã pe cât posibil provocãrile celorlalþi. Îþisunt de mare ajutor meditaþiile în locuri sfinte, plimbãrileîn aer liber ºi ceaiurile bunicii. Nu se recomandãconsultaþiile, analizele medicale ºi intervenþiilechirurgicale. Sunt stãri trecãtoare, pe care, cu puþin efortle vei depãºi fãrã probleme.

OBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(20 - 26 septembrie 2018)

OBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018 pag. 14diverse

Aceastã informare este efectuatã de Das Vlad-Septimiu cudomiciliul în municipiul Timiºoara, str. Nicolae Iliesu, nr. 14, sc. B, et.1, ap. 7, judeþul Timiº, ce intenþioneazã sã solicite la AdministraþiaBazinalã de Apa Banat, aviz de amplasament/aviz de gospodãrire aapelor pentru realizarea proiectului Construire locuinþã P+1 ºiîmprejmuire, comuna Sviniþa, CF nr. 51956, judeþul Mehedinþi. Aceastã investiþie este nouã.

Ca rezultat al investiþiei vor rezulta ape uzate menajere care vor ficolectate în bazin etanº vidanjabil.

Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile LegiiApelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire

la solicitarea avizului de amplasament/avizului de gospodãrire aapelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã.

Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului dupã data de10.09.2018. Beneficiar

I N FO R M A R E

Anunþ publicprivind decizia etapei de încadrare

S.C. ROMCASA PROD S.R.L., titular al proiectului„schimbare destinaþie imobil existent, din service auto tipP, în centru SPA, tip P+M”, anunþã publicul interesat asupraluãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi, în cadrul procedurilor deevaluare a impactului asupra mediului, proiect propus a fiamplasat în intravilanul comunei Eºelniþa, judeþul Mehedinþi. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care ofundamenteazã pot fi consultate la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului din municipiul Drobeta Turnu Severin, str.Bãile Romane, nr. 3, în zilele de luni pânã joi, între orele 800 –1400, vineri între orele 800 – 1200 precum ºi la urmãtoarea adresãde internet: apmmh.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii laproiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la datapublicãrii prezentului anunþ.

I N FO R M A R E

Aceastã informare este efectuatã de Schubert Oscar-Livius cu domiciliul în municipiul Timiºoara, str. Poet VasileCarlova, nr. 40, judeþul Timiº, ce intenþioneazã sã solicite laAdministraþia Bazinalã de Apa Banat, aviz de amplasament/aviz de gospodãrire a apelor pentru realizarea proiectuluiConstruire locuinþã P+1 ºi împrejmuire, comuna Sviniþa, CFnr. 51955, judeþul Mehedinþi. Aceastã investiþie este nouã. Ca rezultat al investiþiei vor rezulta ape uzate menajere carevor fi colectate în bazin etanº vidanjabil. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile LegiiApelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cuprivire la solicitarea avizului de amplasament/avizului degospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresamenþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului dupã data de10.09.2018. Beneficiar

Evoluþia raportului euro/leu dinperioada analizatã a fost una destul decalmã, cu o uºoarã tentã descendentãpentru moneda naþionalã la finalul ei, întimp ce nivelul indicilor ROBOR acontinuat sã scadã. Cursul euro a crescut de la 4,6343 la4,6478 lei, medie stabilitã la sfârºitulintervalului, când tranzacþiile s-au realizatîntr-un culoar cuprins între 4,644 ºi 4,654lei, cu închiderea la 4,653 lei. Creºterea cu 15,6%, la peste 4,8 miliardede euro, a deficitului de cont curent dinprimele ºapte luni ale acestui an, comparativcu aceeaºi perioadã din 2017, evoluþiecauzatã de adâncirea deficitului comercial,reprezintã un risc pentru leu, care va revenitreptat spre pragul de 4,67 lei. Reamintim cã majoritatea analizelor privindvaloarea euro la sfârºitul anului indicãdepãºirea pragului de 4,7 lei, care ar reprezentaun nou maxim istoric. Media dolarului american a scãzut dela 4,0011 la 3,9669 lei, minimulultimelor aproape douã luni, pentru cala sfârºitul intervalului cursul sã fiestabilit la 3,9793 lei, când cotaþiile dinpiaþã fluctuau între 3,962 ºi 3,982 lei. Moneda elveþianã a fluctuat pe pieþeleinternaþionale între 1,122 ºi 1,13 franci/euro, media ei crescând de la 4,1116 la4,1386 lei, la sfârºitul perioadei, pe fondulînmulþirii plasamentelor în activeconsiderate drept „sigure”, investitorii

Euro urcã spre 4,65 leitemându-se de creºterea tensiunilorcomerciale din economia mondialã,provocate de politicile protecþioniste aleAdministraþiei Trump. Dupã ce în ultimele trei sãptãmâni, BNR ainjectat în piaþa monetarã, prin operaþiuni detip repo, circa 22,5 miliarde lei, nivelullichiditãþii s-a reglat, ceea ce s-a concretizatîntr-o tendinþã de scãdere a indicilor ROBOR. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat lacalcularea dobânzilor la majoritateacreditelor în lei, a stagnat la 3,09%, cel maiscãzut nivel începând cu luna iunie, iar cella ºase luni, folosit la calcularea ratelor lacreditele ipotecare, la 3,35%, minim alultimelor douã luni. Indicele la nouã luni s-a oprit la 3,44%, iar cel la 12 luni la 3,50%. Volatilitatea perechii euro/dolar a fostridicatã, influenþatã de nivelul aversiunii faþãde risc a investitorilor. De la 1,1571 dolari,la începutul perioadei, euro s-a apreciat la1,1721 dolari, pentru ca la finalul perioadeisã scadã la 1,1618 – 1,1661 dolari. Aprecierea dolarului se datora statuluide „monedã refugiu” de care beneficiazã,dupã ce preºedintele Trump a anunþat onouã serie de taxe vamale care vor fiimpuse importurilor din China. La sfârºitul perioadei indicele compozital bitcoin calculat de Bloomberg se plasala 6.334 dolari. Analiza cuprinde perioada 12 – 18septembrie. Radu Georgescu

Anunþ publicprivind depunerea solicitãriide emitere a acordului demediu

COMUNA BALA anunþã publiculinteresat asupra depunerii solicitãrii deemitere a acordului de mediu pentruproiectul “Intrare în legalitate pentruobiectivul/investiþia: Modernizaredrumuri comunale în comuna Bala,judelul Mehedinþ i” , propus a fiamplasat în judeþul Mehedinþi, comunaBala, satele: Bala, Bala (Giureºti),Cîmpu Mare, Crainici. Informaþiile privind proiectul propuspot fi consultate la Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi, str. BãileRomane, nr. 3, între orele 8.00-16.00. Observaþiile publicului se primesczilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii deemitere a acordului de mediu

COMUNA BALA anunþã publiculinteresat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentruproiectul “Intrare în legalitate pentruobiectivul/investiþia: Refaþalizarecentru staþiunea Bala”, propus a fiamplasat în judeþul Mehedinþi, comunaBala, sat Bala, domeniul public. Informaþiile privind proiectul propuspot fi consultate la Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi, str. BãileRomane, nr. 3, ºi la sediul ComuneiBala, din comuna Bala, sat Bala, judeþulMehedinþi, de luni- pânã joi între orele8.00-16.30 ºi vinerea între orele 8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesczilnic la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi.

sportOBIECTIV mehedinþean 20- 26.09.2018 pag. 15

În etapa a IV-a din Liga 3,Seria 3, FCU Craiova 1948 a suferit

prima înfrângere a sezonului, scor0-2 cu FC Voluntari II, pe StadionulMunicipal din Drobeta TurnuSeverin. A fost al doilea meci

consecutiv fãrã gol marcat pentruclubul patronat de Adrian Mititelu,

care, runda precedentã,remizase, pe acelaºi teren,cu FC Pucioasa, scor 0-0.Dacã la meciul anterior,rareori a pus în pericolpoarta adversã, echipaantrenatã de ªtefan Stoica s-a jucat cu ocaziile în partidacu FC Voluntari II, disputatã

vinerea trecutã. Cele mai muteoportunitãþi le-a avut atacantulMihai Dina, care a ratat din toatepoziþiile, în minutele 62, 67, 69 ºi

Liga 3, seria 3, etapa 4FCU Craiova - FC Voluntari II 0-2FC Pucioasa - CSU Craiova II 1-2Sporting Roºiori - ACS Filiaºi 2-3Flacãrã Moreni - Flacarã Horezu 0-1Atletic Bradu - CSM Alexandria 2-2Viitorul Domneºti - Astra Giurgiu II 0-4Steagul Roºu Braºov - Tr. Mãgurele 0-1FC Hermannstadt II -Unirea Bascov 1-3

Eºec fatal lui Stoica78. În prima reprizã, Sabin Lupu(17) ºi Nicuºor Raicea (27)fuseserã ºi ei aproape de gol. Demarcat au fãcut-o însã ilfovenii.Prima datã în minutul 22, prinViorel Brocea, cu un ºut, la colþullung, din 12 metri. FCU Craiova ajucat ºi în inferioritate numericã.Dacã, în minutul 56, nou-intratulMarius Cîrstea a fost eliminatpentru atac periculos asupra luiDaniel Mitrache, Constantin Grecua vãzut ºi el cartonaºul roºu, înminutul 79, pentru fault în posturade ultim apãrãtor, asupra lui CezarTrandafirescu, care scãpase singurspre poarta adversã. În minutul 84,acelaºi Trandafirescu a stabilitrezultatul final, finalizând cu capulcentrarea lui Cornel Gheorghe.

La finalul partidei, cei 300de spectatori prezenþi la meciau scandat “Demisia-Demisia” ºi numeleantrenorului care promovaseechipa din Liga a IV-a Dolj:

“Napoli-Napoli” (n.r. - italianul NicoloNapoli, cel care pãrãsise echipa învarã, dupã unele divergenþe cuconducerea clubului). Se pare cã Mititelu a luat în calculdoleanþa fanilor, iar duminicã a decissã-l destituie pe antrenorul-principalªtefan Stoica. La meciul din etapaviitoare, de la Turnu Mãgurele,interimatul va fi asigurat deantrenorul-secund Adrian Filip.Acesta preia echipa de pe locul 7,la 3 puncte sub liderul Turris OltulTurnu Mãgurele, care în aceastãrundã s-a impus cu 1-0 îndeplasarea de la Steagul RoºuMunicipal Braºov.

De precizat cã niciuna dintreechipele-gazdã n-a câºtigat înetapa a IV-a.

M. O.

Reactivatã în varã, dupã 2 ani de pauzã,fosta campioanã judeþeanã din 2015 ºi 2016,Pandurii Cerneþi, a bifat a treia victorie stagionalã,dupã ce a dispus cu 10-2 de tânãra echipã aViitorului Cujmir. ªase dintre goluri, toate înprima reprizã, au fost marcate de MãdãlinMãtãsãreanu, care la pauzã a fost schimbat!Dupã 3 etape, punctaj maxim mai au CS Strehaiaºi Viitorul ªimian, care au câºtigat fãrã problememeciurile cu Victoria Vânju Mare ºi DecebalEºelniþa. Dacã echipa antrenatã de MirceaDanciu a dispus cu 6-0 de Vânju Mare, pringolurile lui Alexandru Balaci (11), Andrei Enea(36, 84), Ovidiu Ibinceanu (40), Cristi Gomoi(60) ºi Andrei Mãtuºoiu (62), Viitorul ªimian a

Victorii facile pentru primele 3 clasate

M. O.

câºtigat cu 3-0. Relu Þurai (4,72) ºi Eduard Popescu (11)au marcat pentru gazde. Trei puncte, primele de altfeldin acest sezon, ºi-a trecut încont ºi Dierna Orºova, care aînvins cu 3-2, pe teren propriu,AS Turnu Severin. Oaspeþii aucondus cu 2-0, prin reuºitele luiMarian Erceanu (2) ºi DanielMiºea (12), dar Bogdan Epure(28), autogolul lui Costin Albici(47) ºi golul lui TiberiuPãtãºanu (70) au fãcut ca

severinenii sã rãmânã doar cu punctul obþinut în partidacu Viitorul Cujmir (4-4), din etapa a II-a. Echipaantrenatã de Dorian Vasilicã pierduse, miercurea trecutã,ºi meciul-restant cu Viitorul ªimian, scor 1-7. Etapa viitoare, AS Turnu Severin va juca, peStadionul Termo, cu liderul Pandurii Cerneþi. Meciuleste programat duminicã, de la ora 17:00. Sâmbãtã,de la ora 11:00, va avea loc derby-ul echipelor careau completat podiumul sezonul trecut, RecoltaDãnceu ºi CS Strehaia. Campioana Viitorul ªimianjoacã sâmbãtã, de la ora 17:00, la Pristol. În aceastãrundã, Dunãrea Pristol a pierdut cu 4-1 la Obârºiade Câmp, dar a contestat identitatea mai multorjucãtori de la echipa-gazdã ºi a câºtigat meciul cu3-0, la “masa-verde”.

Liga 4, etapa 3Dierna Orºova - AS Turnu Severin 3-2Pandurii Cerneþi - Viitorul Cujmir 10-2CS Strehaia - Victoria Vânju Mare 6-0Viitorul ªimian - Decebal Eºelniþa 3-0Inter Salcia - Recolta Dãnceu 2-3AS Obârºia de Câmp - Dunãrea Pristol 0-3Clasament1. Cerneþi 3 3 0 0 20-7 92. Strehaia 3 3 0 0 13-3 93. ªimian 3 3 0 0 11-1 95. Dãnceu 3 2 0 1 8-5 66. Pristol 3 2 0 1 9-6 37. Obârºia 3 1 0 2 7-6 38. Eºelniþa 3 1 0 2 3-6 39. Orºova 3 1 0 2 4-10 39.Vj.Mare 3 1 0 2 4-13 310. Tr. Severin 3 0 1 2 7-14 111. Cujmir 3 0 1 2 6-17 112. Salcia 3 0 0 3 4-8 0Liga 5, etapa 3Real Vânãtori - Inter Crãguieºti 6-5Voinþa Vrata - Coºuºtea Cãzãneºti 4-3Unirea Gârla Mare - ASG Hinova 7-2AS Dârvari - Avântul Bistriþa 4-0Dunãrea Hinova - Voinþa Opriºor 2-1Viitorul Floreºti - ªtiinþa Broºteni 0-0Clasament1. Vânãtori 3 2 1 0 13-10 72. Gârla Mare 3 2 0 1 14-8 63. Cãzãneºti 3 2 0 1 7-4 64. D. Hinova 3 2 0 1 6-3 65. Vrata 3 2 0 1 10-8 66. Crãguieºti 3 2 0 1 12-11 67. Floreºti 3 1 1 1 5-5 48. Opriºor 3 1 0 2 6-6 39.ASG Hinova 3 1 0 2 9-13 310. Dârvari 3 1 0 2 4-9 311. Broºteni 3 0 1 2 3-7 112.Bistriþa 3 0 1 2 5-11 1

publicitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.09.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, dacã nuieream neam de olteni, tot ne fãceanea Daea renumiþi în poante. Pãaltfel nu sã explicã de unde lescoate ºi pãnã unde le poate duce. Dupã ce a fãcut oaia mai celebrãdecât în Mioriþa, a venit rândulporcului sã fie celebrat în zicerilelu’ nea ministru plecat la Capitalãdin ªiºeºti, di la Mehedinþi. ªi ozisã omu’ franc, di la obraz, cicã„Daea nu omoarã niciun porc,Daea creºte porci. Daea nu facerãu þãranului român. Porcul esteMega Image-ul þãranului român”.Auzi, mã fraþior, cicã porcul eMega Image-ul þãranului român. Bine, lãsând la o parte cã þãranu’român nu a auzit de Mega Image,sã pare cã nea Daea are contractde imagine cu supermarketu’, de-l pomeneºte în ditai scandalu’porcinelor. Bine, mai spre final adat ºi sfaturi cãtre crescãtorii deanimale, cum cã: „dacã observã cãporcul e mai pe depresie, evident,dã telefon imediat. Dacã are peteroºii pe el ºi îl mãnâncã pielea,înseamnã cã are virusul”. Auzi, dacã-l mãnâncã pielea! Cape Sucã când le cautã culumânarea. Bine, cã acumaMinisterul Agriculturii cautãsoluþii pentru încurajareaproducãtorilor de usturoi, cicã s-a ajuns la concluzia cã producþiade usturoi trebuie încurajatã. Pãla câþi necuraþi sunt printre noi eramusai sã aparã ºi nevoia de maimult usturoi. Noroc cu nea Daea,cã ne mai descreþeºte frunþile. Mã fraþilor, tot e bine cã nu nea Mãrin

Sucã ºi marea împãcare din PSD Mehedinþi, istoria rãmasãfãrã roþi, nea Daea ºi depresia porcului

vorbim degeaba,câteodatã, sã maiºi iau dupã guralu’ Sucã, cã v-amzis cã ãsta le camºtie. ªi pãnã laurmã sã urnirãlucrurile din loc.Plecã nea Aladinpe teren, sã vazãcum sã refacdrumurile de pinMehedinþi, noroccu PNDL-ul ãsta,cã altfel cine ºtiecând sã mai întâmpla. Pã una e sãºtii lucrurile de pin birou ºi alta lafaþa locului, te mai vãd oamenii, maischimbi impresii. Acuma, zisã allu’ Zbanghiu cã el stã cu condica,sã vadã câte localitãþi bifeazã neaAladin pãnã la sfârºitul anului. Aºa sã întâmplã ºi cu cearta dinPSD Mehedinþi, începu cu scandalºi sã terminã cu foc de paie.Ajunsã scandalu’ pãnã la centru,de împãrþi nea Dedy dreptatea lacele douã grupãri care ajunsãrãla împãciuire. Pã da, cã a treia numai ajunsã, stete în expectativã,sã vadã rezultatul ºi în funcþie deasta sã regândeascã strategia.Partid mare, dorinþe multe, ce sãfaci. Zisã Tanþa lu’ Pecingine cãnu sã terminã aici. Tot sã ajungela Stabor. Mã nepoate, când zicem cã nemândrim cu istoria, începem sã-ipierdem roþile. Una câte una, aºasã duc pe apa Dunãrii, dispar cavestigiile romane ºi ca oasele di laSchela, de vreo 7 mii de ani. Pã

da, cam aºa cum a dispãrut ºisabia lu’ nea generalul Cherchez,dispãrutã de ceva vreme dinpatrimoniul cultural mehedinþean.Pare cã a fost luatã de neºtecunoscãtori a valorii ce o poartã.S-a justificat cã au fost luate pentruAUTENTIFICARE ºi duse au fost...fãrã urmã, cel puþin pãnã acum. Aufost date la schimb...? NeaTutilescu îºi mai aminteºte? Vatrebui negociat cu ungurii. ..pentru recuperarea lor?! Acuma, dacã ne întoarcem laroþile pierdute, ele sunt di la unuldintre cele douã tunuri, carestrãjuiesc monumentul dedicateroilor cãzuþi în Primul RãzboiMondial, aflat în Parcul Rozelor.Cicã prima roatã a cãzut singurã,din cauza intemperiilor ºi adeprecierii lemnului, iar acumaa dispãrut ºi a doua, cã nu s-agãsit careva sã punã o sârmã,ceva, de legãturã. Mã fraþilor, sã mai fac neºte paºipentru preluarea portului Drobeta

la municipalitatea severineanã. Acuma, unii mai cârcotaºi ar camvrea sã nu sã poatã, cã nici nu afost ideea lor, nici nu ar fi bine sãsã întâmple pentru binele altora.Numai cã dacã sã insistã sã ºi poateºi o sã fie ºi bine pentru oraº.Ultimul exemplu de investiþii îninfrastructura portuarã s-aîntâmplat la Constanþa, unde s-ausemnat mai acum câteva zilecontracte de modernizare de 30,5milioane euro, cofinanþate dinFondul de Coeziune prin ProgramulOperaþional Infrastructurã Mare2014-2020. Vã daþi seama câþi banieuropeni putea atrage PrimãriaSeverin, dacã ar fi avut pãnã în acestmoment portul în administrare?Câte locuri de muncã s-ar fi creat?S-a îngrijit pânã acum cineva deasta? Cã tot sã mergea des pi laViena ºi pe acolo tot Dunãrea trece.Hai cã se poate! Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!