"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XXI Nr. 984

27 iunie 201916 pagini * 1,00 leu

27 de ani de existenþã,sub ploaia schimbãrilor de regim

ºi a miºculaþiilor politice

EVZ este un edificiu care nu se dãrâmã!EVZ este un edificiu care nu se dãrâmã!

citiþi în pagina 7Rãsturnare de situaþie în PSD dupã ce a început un adevãrat rãzboi pentru ºefia partidului. Viorica Dãncilãare parte de o competiþie acerbã, iar depunerea candidaturilor s-a terminat miercuri, la ora 12.

Cine va fi noul Dragnea?Incredibil cu cine se va lupta Viorica Dãncilã

PSD îºi alege sâmbãtã, la Congres, noua conducere dupã ce Liviu Dragnea a fost condamnat la 3ani ºi 6 luni de închisoare. ªase candidaþi, Continuare în pag. 12

În prezenþa primarilor din comunele Bala,ªovarna ºi Ilovãþ, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi a anunþat modernizareaDrumului Judeþean 671A, pe o distanþã depeste 12 kilometri. Investiþia este unafoarte importantã în condiþiile în caredrumul nu a fost niciodatã asfaltat.

amãnunte în pag. 3Luni, 24 iunie 2019, când Biserica Ortodoxã prãznuieºte Naºterea

Sfântului Ioan Botezãtorul, biserica Grecescu, fostã catedralã aoraºului Drobeta-Turnu-Severin, a îmbrãcat straie de sãrbãtoare.

4pag.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019pag. 2

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro

Editorial de Sorin Vidan

Delicatã e treaba cupensiile. Un subiect nu sensibil, cifoarte sensibil. Pentru cã în joc nusunt doar banii pe care îi iaupensionarii, dupã o viaþã de muncã,ci ºi, în general, întreg sistemuleconomic ºi financiar de susþinereal fondului de pensii, sistem care,raportat la numãrul celor cemuncesc ºi la cei aflaþi în pensienu e în cel mai fericit echilibruposibil, am spune cã dimpotrivã,ºi realitatea aceasta se ºtie de anibuni. Scandalul, evident, nu mirãpe nimeni, pe tema aceasta la votulfinal în Camera Deputaþilor, votaplicat Legii sistemului public depensii, reexaminatã ca urmare adeciziei de neconstituþionalitate aCCR. Cum ºtim, legea respectivã afost pusã în acord cu decizia CCR,primind raport de adoptare dinpartea Comisiilor parlamentare despecialitate, dar la vot a stârnitreacþii dintre cele mai dure. Opoziþia a vociferat copios, nu aufost deloc de acord, la dezbateriledin plenul Camerei Deputaþilor, cumodul de reexaminare a legiisistemului public de pensii. Deexemplu, deputatul USR CristianSeidler a trecut la acuzaþii directe,fãrã menajamente: „Aceastã legeeste o farsã. Sã-þi propui creºtereapunctului de pensie cu 40% cudoar trei luni înaintea alegerilorparlamentare din 2020 în scopurievident politice a fondului pensii.Pretindeþi cã era în programul deguvernare, deºi nu era în formaaceasta. Bani nu existã, cã LiaOlguþa Vasilescu aratã înexpunerea de motive cã aceastãlege doar în anul curent are unimpact negativ de 8,5 miliarde lei,bani pe care nu i-aþi prevãzut în

Mize electoralelegea asigurãrilor sociale. Sãfolosiþi fondul de pensii cu scopulde a stoarce voturi de lapensionari este imoral. Nu poþipretinde cã reformezi sistemul depensii, dar sã pãstrezi pensiilespeciale. (...) Nu vã mai saturãDumnezeu de pensii speciale”, aafirmat Seidler, iar chestiuneaaceasta cu nu vã mai saturãDumnezeu de pensii speciale aajuns pe toate canalele mass media.La antipod vin declaraþiiledeputatului PSD Lia OlguþaVasilescu, fost ministru al Muncii:„Legea pensiilor eliminã toateinechitãþile din sistem între femeiºi bãrbaþi, între persoanele deacelaºi sex, dar care au ieºit în anidiferiþi la pensie, este vorba deintroducerea masteratului ºidoctoratului ca ºi perioadecontributive, condiþii maiavantajoase pentru mamele cu maimulþi copii, se schimbã formula decalcul. În ceea ce priveºte parteade pensii speciale, este importantde precizat cã suntem singurulGuvern care am plafonat pensiilespeciale în iulie 2017 ºi asta ne-acostat la vot. În ceea ce priveºtesistemul de pensii, credem cã întrei ani de zile se va aºeza”. Mã rog, dincolo de toate, LiaOlguþa Vasilescu pare argumentatãºi convingãtoare. Cu certitudinespusele dumneaei sunã bine pentrufoarte mulþi. Cã totul are o mizãelectoralã se simte de la o poºtã daracum depinde ºi cu cât talent ºisucces îþi joci miza electoralã.Opoziþia îºi face jocul retoric, ºibine face. Probabil cã, pe fond,adevãrul e undeva la mijloc, cade fiecare datã. La un moment dat dacã nu vomgãsi acel bun echilibru întrenumãrul de salariaþi contributori ºinumãrul de pensionari, totsistemul se va da peste cap. Plus,gândiþi-vã, câteva milioane deromâni lucreazã afarã, nu ºtiu câþicontribuie la sistemul de pensii. Eclar cã situaþia aceasta nu poate duramult, indiferent de mizele electoraleaflate în joc la un moment dat,problema sistemului de pensii e unacât se poate de delicatã.

Sâmbãtã, 29 iunie, vaavea loc un nou momentimportant în viaþa PartiduluiSocial Democrat. Este ziua încare se vor produce schimbãrimajore, ziua care va fi decisivãpentru soarta acestui partid.

Pe 29 iunie se va alegepreºedintele Partidului SocialDemocrat, iar preºedintele va trebuisã fie o persoanã puternicã,înþeleaptã, calmã, care sã poatãconduce aceastã formaþiunepoliticã, sã aibã capacitatea sãuneascã oamenii, sã ºtie sã facãfaþã provocãrilor ºi sã facã din acestpartid unul din ce în ce mai bun.

P.S.D. Mehedinþi a hotãrât, joi,20 iunie 2019, susþinereapremierului Viorica Dãncilã, laCongresul din 29 iunie, pentrufuncþia de preºedinte al PartiduluiSocial Democrat, deciziaorganizaþiei judeþene fiind luatã cuunanimitate de voturi.

Funcþia de preºedinte alPartidului Social Democrat esteuna care implicã o mulþime deresponsabilitãþi. Dar cred cã existãpersoana potrivitã care sã ocupeaceastã poziþie. Iar aceastãpersoanã este chiar actualul premieral României, doamna VioricaDãncilã. O persoanã calmã,responsabilã, care nu acþioneazã cumânie ºi care este capabilã sã iadecizii bune. O persoanã care ºtiecum sã gestioneze situaþiile de crizãºi care îi poate aduce la aceeaºimasã pe toþi cei din partid, chiardacã au opinii diferite. O persoanãcare nu îºi încalcã promisiunilefãcute faþã de ceilalþi ºi care ºtie sãasculte ºi pãrerile celorlalþi înaintede a lua decizii. O persoanãechilibratã ºi cu iniþiativã.

Susþinem candidatura PremieruluiViorica Dãncilã pentru funcþia de

Preºedinte al Partidului Social Democrat

Guvernul condus de doamnaViorica Dãncilã a demonstrat cãpoate veni cu proiecte care sãrezolve problemele românilor.Vorbim de realizãri pe planeconomic, de creºterea puterii decumpãrare, de programe pentrucreºterea investiþiilor, dar ºi deacordarea unei atenþii sporiteproiectelor de dezvoltare aRomâniei, atât în plan local,regional ºi naþional.

Cred cã, odatã cu venirea laconducere a doamnei VioricaDãncilã, Partidul Social Democratva demonstra, din nou, cã este oorganizaþie puternicã ºi îndreptatãspre valorile europene precum:solidaritate, egalitate de ºanse,respect ºi generozitate. Cã nu vormai exista conflicte ºi cã noi toþivom pune, mai presus de orice,binele românilor. Am încredere cã,prin munca noastrã ºi prinrezultate concrete, vom recâºtigaîncrederea oamenilor.

Î i doresc doamnei VioricaDãncilã succes la acest congres. Osusþin ºi am încredere cã, pe noi,cei din Partidul Social Democrat,ne poate reprezenta cu mândrie.

Vã mulþumesc!Deputat P.S.D. Mehedinþi

Prof. Alina Teiº

actualitateOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019 pag. 3

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu a

semnat marþi, 25 iunie2019, contractul pentruproiectarea ºi execuþia

lucrãrilor pentrumodernizarea a trei

tronsoane ale DJ 671A.Este vorba despre

sectoarele:int. DC 52 (Crãguieºti) -int. DJ 671E (Ilovãþ),int. DJ 671E (Ilovãþ) -Studina (la asfalt)int. DC 45 (ªovarna) - Rudina (laasfalt). Aceste trei tronsoane însumeazã12,359 kilometri de drum judeþeance unesc sectoarele modernizate înanul 2016, între localitãþile Rudina– Bala de Sus ºi Studina - ªovarna. Alãturi de preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu, la semnareacontractului, s-au aflat primariicomunelor ªovarna, Bala ºi Ilovãþ,principalele comunitãþi beneficiare. De când am venit alãturi dedumneavoastrã ºi dumneavoastrãlângã noi, aþi ascultat doleanþele cuprivire la Comuna Bala. În 2016 amasfaltat tot pe acest drum judeþean untronson de 3 km ºi iatã cã acum ne

Trei tronsoane ale DJ 671A intrã în proces de modernizare

aflãm în faza în care finalizãmporþiunea care trece prin ComunaBala, sat Rudina. Am constatat cã serefac ºi cele douã poduri din satulRudina ºi vreau sã vã mulþumesc peaceastã cale ºi sã vã promitem cã vomfi alãturi de dumneavostrã”, a declaratprimarul comunei Bala, ValentinOhima, la semnarea contractului. “Domnul preºedinte ne-a ajutatºi cu drumul Studina - ªovarna,unde s-au asfaltat 2 km anul trecut.Noi vã mulþumim deoarece acestdrum era impracticabil, iar prinmodernizarea lui, distanþa redusãde locuitori este de 25 de km pânãla Drobeta Turnu Severin. Noi vãmulþumim pentru sprijinuldumneavoastrã”, a transmisprimarul comunei ªovarna,

Constantin Prundeanu. La rândul sãu, primarul comuneiIlovãþ, Ion Manþog, a arãtat cãpreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescusprijinã comuna Ilovãþ, apreciind înmod deosebit acest fapt, în contextulîn care edilul ºef este primar liberal. “Vreau ºi eu sã-i mulþumescnespus de mult domnuluipreºedinte al Consiliului JudeþeanMehedinþi, pentru cã având învedere cã sunt un primar de altãculoare poli ticã, domnulpreºedinte a fost alãturi de noi, oride câte ori i-am cerut sprijinul, iarlocuitorii acestei comune suntfoarte mulþumiþi de sprijinuldumnealui pentru cã vor scurtadrumul cu cel puþin 12 km”, a

Biroul de presã

spus Ion Manþog, primarulcomunei Ilovãþ. Valoarea contractului este de23.800.000 lei, iar importanþamodernizãrii acestui drum este cuatât mai mare cu cât, el nu a fostniciodatã asfaltat. Investiþia estefinanþatã cu fonduri europene prinProgramul Operaþional Regional. Lucrãrile efective vor începe, celmai probabil în toamna acestui an,primele trei luni din contract fiinddestinate realizãrii proiectului tehnicºi obþinerii avizelor ºi autorizaþiei deconstrucþie. Pe lângã modernizareadrumului, se vor executa patrupoduri, podeþe transversale, 31legãturi cu drumurile laterale ºi 72accese la proprietãþi.

O zi în care sãrbãtorim unul dintre reperelenaþionale, care ne definesc ºi ne oferã unicitate în lume.

Dincolo de greutãþile ºi neajunsurile fiecãrei zile,suntem români ºi ne iubim þara, cu tot ceea ceînseamnã ea. Cu toþii avem datoria moralã sã letransmitem urmaºilor noºtri sentimentul mândrieide a fi român. Iar ziua de 26 iunie – Ziua Drapelului- are tocmai menirea sã ne reaminteascã acestlucru. Cã avem datoria sã explicãm noilor generaþiice înseamnã drapelul, cã este un simbol sfânt alneamului, cã reprezintã locul, în care s-au nãscutpãrinþii ºi în care li se vor naºte copiii.

Am credinþa cã avem suficientã forþã, potenþialºi determinare, pentru a impune drapelulnaþional în lume, aºa cum au fãcut-o generaþiiledinaintea noastrã.

Sã onorãm aºadar acest simbol nu doar astãzi,ci în fiecare zi, prin faptele ºi gândurile noastre.Sã nu uitãm cã naþiunile puternice preþuiesc maipresus de orice steagul lor.

La mulþi ani, tricolorului românesc!

26 iunie – Ziua Drapelului

Deputat PSD Mehedinþi, Prof. Alina Teiº

Palmaresul lotului olimpic de juniori alRomâniei la a XXIII-a ediþie a Olimpiadei Balcanicede Matematicã pentru Juniori, desfãºuratã înperioada 20 - 25 iunie, în Cipru (Agros), însumeazãcinci medalii de aur ºi o medalie de argint.

În urma acestor rezultate, România a ocupatpe primul loc în clasamentul neoficial penaþiuni cu 219 puncte (din 240 posibile).

Medaliile de aur au fost obþinute de RaduAndrei Lecoiu (Colegiul Naþional „IenãchiþãVãcãrescu” din Târgoviºte), David Andrei Anghel(ªcoala Gimnazialã nr. 56 din Bucureºti), AndreiMoldovan (ªcoala Gimnazialã nr. 79 dinBucureºti), Dinu Alexandru Iosifescu (LiceulTeoretic Internaþional de Informaticã dinBucureºti) ºi Iustinian Cristian Constantinescu(ªcoala Gimnazialã „George Bacovia” dinBucureºti), acesta din urmã medaliat cu bronz înconcursul de anul trecut.

Lucrãrile lui Andrei Moldovan, DinuAlexandru Iosifescu ºi Iustinian Cristian

Cinci medalii de aur, o medalie de argint ºi locul I penaþiuni la Balcaniada de Matematicã pentru Juniori (2019)

Constantinescu au primit punctaje maxime.Medalia de argint a fost adjudecatã de Lucia

Râºnoveanu (ªcoala Gimnazialã „Spectrum”din Constanþa).

Lotul României a fost coordonat de lector univ.dr. Andrei Alex Eckstein de la UniversitateaPolitehnica din Timiºoara, prof.Dãnuþ Aramã de laColegiul Naþional „Costache Negri” din Târgu Ocna(jud. Bacãu) ºi prof. Cristian Lazãr de la ColegiulNaþional din Iaºi (observator).

Olimpiada Balcanicã de Matematicã pentruJuniori este o competiþie destinatã elevilor cuvârsta sub 15 ani ºi jumãtate din statele situateîn regiunea balcanicã. La ediþia din acest anau participat concurenþi din 16 þãri (10 þãrimembre ºi 6 cu statut de invitat).

Delegaþia României a revenit în þarã marþi,25 iunie, ora 14:50, fiind întâmpinatã ºifelicitatã de ministrul Educaþiei Naþionale,Ecaterina Andronescu.

BIROUL DE COMUNICARE

actualitateOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019pag. 4

Biserica a fost construitãîntre anii 1917-1921, fi indtârnositã în anul 1921, de cãtreEpiscopul Vartolomeu alRâmnicului Noului Severin, preotîn acea vreme fiind PreacucerniculPãrinte Ion Croicescu. Din pricina degradãrilor suferintede-a lungul timpului, cubinecuvântarea PreasfinþituluiPãrinte Nicodim, s-au realizatreparaþii ºi restaurãri ale sfântuluilãcaº, între anii 2017-2018. Biserica are o arhitecturãdeosebitã, cu abside, iar picturaeste realizatã în stil renascentist. Dupã slujba de resfinþire,Chiriarhul mehedinþean a oficiat,Sfânta ºi Dumnezeiasca Liturghie.În cadrul Sfintei Liturghii, atâtpãrintele paroh, Ion Mihart, cât ºipãrintele pensionar Nicolae Marcu,au fost hirotesiþi în ranguri de

Resfinþirea bisericii din satul Igiroasa,parohia Gutu, protopopiatul Strehaia

Facultatea de Litere, CentrulUniversitar Drobeta-Turnu-Severin,Universitatea din Craiova, aorganizat Festivitatea de Absolvire,promoþia 2019, de la ciclurile delicenþã: Limba ºi literatura românã-o limbã ºi literaturã modernã(englezã/francezã), Pedagogiaînvãþãmântului primar ºi preºcolarºi master Consiliere educaþionalã ºidezvoltarea carierei, la PalatulCulturii „Teodor Costescu”,miercuri, 26.06.2019, ora 14, într-oadevãratã atmosferã de sãrbãtoare aspiritului ºi a sufletului studenþesc. Studenþi ºi profesori au urcat pescenã, într-o ambianþã citadinã,care a simbolizat Universitatea dinCraiova ca fiind una dintre celemai importante citadele aleînvãþãmântului superior dinRomânia, adevãrat creuzet alformãrii umane, ºtiinþifice ºiprofesionale. Centrul Universitar din Drobeta-Turnu-Severin se înscrie cu

În Duminica întâi dupã Rusalii, Preasfinþitul Pãrinte Nicodim a sãvârºitslujba de resfinþire pentru biserica din satul Igiroasa, Parohia Gutu,

Protoieria Strehaia, bisericã ce are drept ocrotitori pe SfântaCuvioasã Parascheva ºi Sfântul Prooroc Ilie Tesvitenul. Slujba a fost

sãvârºitã de Preasfinþitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, alãturi de un sobor de preoþi ºi diaconi.

iconom-stavrofor, primind în darde la Preasfinþitul Nicodim CruceaMehedinþeanã, ca semn demulþumire ºi de apreciere pentruîntreaga activitate depusã, iardoamna Ana Ofrim, ctitorulprincipal ce a ajutat la restaurareaacestei biserici, a primit cea maiînaltã distincþie, CruceaMehedinþeanã pentru mireni. În cuvântul de învãþãturã rostit,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim le-avorbit celor prezenþi despreDuminica I dupã Rusalii, a tuturorsfinþilor, ºi a mulþumit celor care s-au implicat în restaurarea bisericii. Rãspunsurile la stranã au fost datede membrii Grupului Psaltic“Sfântul Nicodim de la Tismana”,al Catedralei Episcopale dinDrobeta Turnu-Severin.

Marian GherghinescuEpiscopia Severinului ºi Strehaiei

Festivitatea de Absolvire, promoþia2019, la Facultatea de Litere

excelenþã pe acest drum cu ceiaproape 2000 de studenþi ai sãi.Facultatea de Litere cu cele douãcicluri de licenþã ºi unul de masterºi cu cei 120 de absolvenþi ai sãiadaugã un plus acestei excelenþeprofesionale, ea fiind principalulfurnizor de profesori de limbaromânã ºi limba englezã/francezã,profesori învãþãmânt primar ºipreºcolar ºi consilieri ºcolari dinaceastã regiune. În cuvintele adresate celor prezenþiDomnul Prorector conf. univ. dr.Dorel Berceanu ºi Doamna Prodecanprof. univ. dr. Codruþa-MirelaStãniºoarã (foto) au accentuatimportanþa învãþãmântuluiuniversitar din Drobeta-Turnu-Severin al Universitãþii din Craiova,o adevãratã punte de învãþãturãpeste timp. Studenþii noºtri suntîndrumaþi cu competenþã,profesionalism ºi generozitateintelectualã de un corp profesionalde excepþie. Biroul de presã

Hramul bisericii mehedinþene Grecescu

La hramul de tradiþie alsfântului lãcaº de închinare a luatparte ºi ierarhul mehedinþean,Preasfinþ itul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei.Alãturi de pãrintele episcop, laceremonia religioasã a slujit unsobor de preoþi ºi diaconi. Foarte mulþi creºtini ºi-au serbat

Luni, 24 iunie 2019, cândBiserica Ortodoxã prãznuieºte

Naºterea Sfântului IoanBotezãtorul, biserica Grecescu,

fostã catedralã a oraºuluiDrobeta-Turnu-Severin, a

îmbrãcat straie de sãrbãtoare.

ºi onomastica, ocazie cu care aufost felicitaþi de Arhipãstorul lor. Ziua de praznic s-a încheiat cu unparastas sãvârºit de alesul sobor spreveºnica pomenire a ctitorilorlãcaºului de închinare severinean,Ioan ºi Ioana Grecescu ºi în semn derecunoºtinþã, Preasfinþia Sa a acordatcelor doi slujitori de la aceastãbisericã, Crucea Mehedinþeanã, iardoamnelor preotese câte o Gramatãde recunoºtinþã. În cuvântul de învãþãturã rostit,Preasfinþi tul Pãrinte Nicodim atâlcuit pericopa evanghelicã din

aceastã zi ºi le-a transmis tuturorsãrbãtoriþilor ani mulþi ºibinecuvântaþi, încununaþi de mareabucurie a mântuirii în Hristos. Biserica Grecescu este ctitorie din1868 a familiei de boieri Ioan ºi IoanaGrecescu, care au ridicat ºi spitaluldin apropiere, cunoscut sub acelaºinume. La realizarea proiectului, CarolI a angajat arhitectul capitalei,biserica ridicându-se dupã stilul celeidomneºti de la Curtea de Argeº.Valoarea ºi frumuseþea acestui locaºreligios sunt date ºi de picturainterioarã (stil neoclasic), creaþie a

pictorului român Gheorghe Tãtãrescu(1872). Biserica a fost sfinþitã în1875, iar în 1884 a devenit catedralãortodoxã a oraºului Turnu Severin. Cu pricepere s-au aplecat asupraacestei opere de artã religioasã doiprofesori de desen din Turnu Severin,spãlând pictura (în 1898 AlexandruRãsmeriþã, iar în 1908 TheodorZarnea). Acoperiºul bisericii a fostfãcut iniþial din tablã de aramã, dar afost smuls de germani în 1917. Celde azi dateazã din 1920.

Marian GherghinescuEpiscopia Severinului ºi Strehaiei

actualitateOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019 pag. 5

Cu acest prilej, an de an, înnumeroase oraºe din þarã au locceremonii speciale, religios-militare,în cadrul cãrora sunt oficiate ºi slujbede binecuvântare a drapelului naþional,care este apoi arborat în mod solemn. Ziua de 26 iunie a fost proclamatãZiua Drapelului Naþional prin Legeanr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii,aceastã zi este marcatã în fiecare ande cãtre autoritãþile publice ºi decelelalte instituþii ale statului prinorganizarea unor programe ºimanifestãri cultural-educative,consacrate istoriei patriei. Drapelul Naþional – albastru,

26 iunie - Ziua Drapelului Naþional

Din anul 1998, românii sãrbãtoresc în fiecare an, în data de 26 iunie, Ziua Drapelului.galben, roºu (de la lance) – a fostdecretat, pentru prima oarã, ca simbolnaþional de Guvernul revoluþionarprovizoriu din Þara Româneascã la14/26 iunie 1848, având deviza„Dreptate – Frãþie” înscrisã pe el ºisfinþit a doua zi în cadrul MariiAdunãri Naþionale de pe CâmpulFilaretului numit de atunci înainteCâmpia Libertãþii. La Turnu Severin, acestemanifestãri au început din seara zileide 25 iunie 2019, când drapelul a fostadus la Catedrala Episcopalã de cãtrecadrele militare, spre a fi sfinþit depreacucernicii pãrinþi slujitori.

Miercuri, 26 iunie 2019, în parculTricolorului din faþa PrefecturiiMehedinþi, a fost adus SteagulRomâniei spre a fi ridicat pe catarg înacordurile Imnului Deºteaptã-teromâne. Aºadar, o delegaþie din parteaEpiscopiei Severinului ºi Strehaiei a fostprezentã la manifestãrile prilejuite de ziuanaþionalã a Drapelui ºi a binecuvântatsteagul, alãturi sã fie înãlþat.   Într-un interviu acordat, pãrinteleCosmin-Eftimie Necºoiu, consilier încadrul Episcopiei Severinului ºiStrehaiei, a prezentat importanþatricolorului pentru noi ca popor ºi adescris simbolistica fiecãrei culori

din componenþa steagului: ,,Albastrulsemnificã seninul cerului, alcugetului ºi al gândirii neamuluiromânesc, credinþa ºi puterea cu caresuntem legaþi de pãmântul patriei,culoarea galben exprimã grandoareaþãrii, prestigiul ºi virtutea, iar roºulsemnificã sângele înaintaºilor noºtrivãrsat pe pãmântul românesc de-alungul veacurilor. El îndeamnã cadragostea faþã de neam ºi de patriesã fie la fel de aprinsã precum roºulfocului din steag”.

Marian GherghinescuEpiscopia Severinului ºi Strehaiei

Primarul municipiuluiDrobeta Turnu-Severin, MariusScreciu, a anunþat vineri cã începândde sãptãmâna aceasta vor fi verificate10 asociaþii de proprietari din oraº. Controale vin pe fondul mai multorreclamaþii venite din partea cetãþenilor,care sesizeazã diverse nereguli înactivitatea asociaþiilor de proprietari. ”Îi anunþ pe domnii preºedinþi ºiadministratori de asociaþii cã esteobligatoriu sã ne prezinte

Primãria municipiuluiDrobeta Turnu Severincontinuã tratamentele

împotriva þânþarilor

De câteva zile a începutderatizarea ºi dezinsecþia la solpentru combaterea þânþarilor ºi acãpuºelor, iar de la 1 iulie se reiacombaterea aviochimicã pe razaîntregului municipiu. Primãria Drobeta-Turnu Severinavertizeazã locuitorii municipiuluicã în perioada 1–7 iulie a.c. se vorexecuta tratamente aviochimice dedezinsecþie ºi combatere adãunãtorilor (þânþari, omizidefoliatoare, gândaci etc.), pealiniamente ºi parcuri cu substanþebiocide, avizate de MinisterulSãnãtãþii pentru utilizarea înaglomerãrile urbane din România. Combaterea împotriva dãunãtorilor seva realiza dimineaþa, între orele 6.00–9.30 ºi/sau seara între orele 18.00-21.00, numai pe timp favorabil, fãrãvânt sau ploaie, fapt ce poatedetermina prelungirea perioadeiîn care se va executa lucrarea.

Primãria a început controalele la asociaþiile deproprietari din Drobeta Turnu Severin

documentele, actele contabile. Numergem sã dãm cu barda, suntcontroale fireºti, vrem sã avem osituaþie clarã a acestor asociaþii,urmând ca pe viitor sã punemlucrurile la punct, aºa cum estenormal ºi cum ne-o cer cetãþenii”, adeclarat primarul Marius Screciu. Controalele au început de luni,24 iunie a.c., la 10 asociaþii delocatari care însumeazã 3.537 deapartamente ºi sunt efectuate de

Biroul de Îndrumare ºi ControlAsociaþii de Proprietari din cadrulPrimãriei Drobeta Turnu-Severin încolaborare cu Corpul ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi(CECCAR) Mehedinþi. Primarul Marius Screciu a maianunþat cã se are în vedere în perioadaurmãtoare ºi organizarea unui curspentru preºedinþii ºi administratoriide asociaþii de proprietari axat pe totceea ce înseamnã gestiunea uneiasociaþii de locatari. Iulian Cristian Bosoancã,preºedintele CECCAR Mehedinþi, aprecizat cã în timpul controalelor vorfi analizate aspecte cu privire lasituaþia economico-financiarã aelementelor de activ ºi de pasiv aleasociaþiilor, a mijloacelor bãneºti,disciplina financiarã, utilizareadocumentelor prevãzute de lege,plata obligaþiilor cãtre bugetul de stat,soldurile furnizorilor ºi alte aspecte.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Cazul Sorinei, fetiþa de 8ani din Baia de Aramã, maltratatã deo procuroare pare-se excedatã dezel a acaparat rapid tot interesulreþelelor media, aflate în secetã desubiecte, parcã mult prea devremefaþã de alþi ani. Ce anume sã fiprovocat aceastã extindere mediaticãa unui caz ca atâtea altele, la urmaurmei, din zona asta atât deîmbâcsitã a adopþiilor în care,dintotdeauna parcã, miºunã o faunãspecificã de interlopi, de mafioþi ºide... afaceriºti în aparenþã „curaþi”?!Eu înclin sã cred cã nesãbuinþaacelei procuroare din Craiova, multprea grãbite sã rezolve cazulîntocmai ºi la timp a trezit dintr-oaparentã adormire un cuib de viespi,care, cum se spune, a dat pedinafarã, scoþând la... vedere o serieîntreagã de interese, dintre cele maidiverse. ªi, mai mult ca sigur, numegrele din administraþia centralã ºilocalã, precum ºi sume colosale,

cel puþin la fel de grele ca numelerespective. Reacþia cetãþenilor ºi atinerilor din Baia de Aramã este, dacãne pãstrãm în zona solidaritãþiiumane, absolut normalã, deºi unelevoci sugereazã cã ar fi fost amplificatãtocmai pentru a se trage oblonul pesteniºte aspecte ce nu ar trebui sã fiecunoscute de toatã lumea. * Ciudat mi s-a pãrut ºi traseuljuridic al dosarului, retrimis laTribunalul Mehedinþi ºi de aici laJudecãtoria Drobeta Turnu Severin(!!?). De ce? Ca sã ajungã, probabil,pânã la urmã la Curtea de ApelCraiova, unde sã se rezolve totul. Nuam cum sã cunosc toate subterfugiileacestui caz, obiºnuit în aparenþã, dare limpede cã în jurul lui s-a dezvoltato reþea de manipulãri ºi de trafic alºtirilor distorsionate ºi contorsionatecum de mult nu mi-a mai fost dat sãvãd ºi sã aud. Iar când o mai vãd ºipe maimuþa aia de Ana Birchal (pe cebazã o fi fost ºi asta unsã ca ministru

al Justiþiei Dumnezeu ºtie!) cã vine ºivarsã lacrimi de crocodil, deºi elimpede cã ea executã în funcþiarespectivã niºte ordine ale sistemuluicare e departe de a-ºi da duhul, cumsperam, mã apucã un dor de haiduciegreu de reprimat. Despre duduia astacare l-a înlocuit pe meticulosulTudorel Toader au circulat, cu niºteani în urmã câteva istorioare deosebitde nostime în care, printreprotagoniºti, alãturi de dumneaei,figurau bãrbaþi celebri, precumMircea Geoanã. Liviu Dragnea,Marius Pieleanu... Timpul a trecut.Despre acele întâmplãri pline de mieza apucat sã scrie ceva CorneliuVadim Tudor. Asta l-a costat, post-mortem, pe carismaticul politician ºiscriitor câteva zeci de mii de coco,pe care nu ºtiu dacã fetele sale aureuºit sã-i plãteascã damei actuale dela Justiþie, preocupatã de... reperareaonoarei. Mda! Mde! Pânã la urmã. Separe cã ambasadorul Hans Klem a

fost responsabil cu cârpirea reperatãa onoarei. Aºa simþ de orientare întimp ºi spaþiu, mai rar, bobocule! * Nu este pace deloc sub „mãslinii”din curtea PNL ºi nici din cea a PSD.Liberalii, deºi încearcã sã punãbatista pe scandalul intern alrivalitãþilor dintre Ludovic Orban ºiRareº Bogdan, nu prea reuºesc sãascundã totul. Aºa se face cã, la ºefiaorganizaþiei Bucureºti a PNL, funcþievizatã de noul star liberal, RareºBogdan, a ajuns o anume VioletaAlexandru, deocamdatã ca interimar,dar cu ºanse serioase, pare-se, de adeveni titular pe postul pe care, pânãnu de mult, trona maestrul Buºoi,obligat, se ºtie, sã se autoexofliseascãdin funcþie. Ei, în sfârºit... * La PSD, va avea loc un congresde alegere a conducerii partidului,dupã „defecþiunea” Dragnea, pe 29iunie. Pornitã, iniþial, din poleposition, Viorica Dãncilã se vedeacum concuratã la preluareapreºedinþiei PSD de Liviu Pleºoianu,Mihai Fifor ºi alþi câþiva, rãmaºideocamdatã în umbrã. Va ieºi,aproape sigur, cu scandal. Problemacelor din PSD rãmâne însãdesemnarea candidatului pentruprezidenþiale. Lista e lungã ºi aici,dar... Mã tem însã cã adevãrata mizãa acestui congres este cine sãcontroleze partidul, astfel încât acestasã nu mai ofere surprize CoaneiEuropa, cea mult prea îngrijoratã deevoluþia situaþiei politice interne dinRomânia. Sã te trezeºti cu KWI, dupãcongres, preºedinte de onoare alPSD? ªi cu nu ºtiu ce fost ºef deservicii pe post de premier?

Coana Europa nu vrea surprize

26 iunie - 9 iulie 26 iunie - 9 iulie 26 iunie - 9 iulie 26 iunie - 9 iulie

Alãturi de consilierii locali liberali, am iniþiatun proiect care prevede subvenþionarea totalã amicrocipãrii ºi sterilizãrii câinilor cu stãpân ce aparþinrasei comune sau a metiºilor acestora aflaþi pe razaMunicipiului Drobeta-Turnu Severin.

Una dintre marile probleme cu care se confruntãmunicipiul Drobeta Turnu Severin este aceea a înmulþiriialarmante a câinilor fãrã stãpân, fapt care duce în modevident la crearea unui climat de nesiguranþã pe domeniulpublic, mai ales la lãsarea serii ºi în anumite zone din oraº 

Marea majoritate a câinilor fãrã stãpân provin înprimul rând din gospodãrii, de aceea devine oprioritate sprijinirea polulaþiei în sensul subvenþionãriitotale a microcipãrii ºi sterilizãrii câinilor cu stãpân.

O astfel de mãsurã duce în final la reducerea costurilorautoritãþii publice privind gestionarea câinilor fãrã stãpân

Subvenþionarea totalã a microcipãrii ºi sterilizãrii câinilorºi eliminã în finalriscul atacurilorasupra oamenilor.

Operaþiile demicrocipare ºisterilizare a câinilorcu stãpân ceaparþin rasei comune sau a metiºilor acestora vor fi realizateîn cabinete veterinare avizate de cãtre DSVSA Mehedinþi 

Odatã cu microciparea ºi sterilizarea se va efectua ºiintroducerea animalelor în Registrul de Evidenþã alCâinilor cu Stãpân.

Pentru anul 2019 estimãm microciparea ºisterilizarea a aproximativ 200 de câini, urmând ca ºianii urmãtori sã continue acest program.

Viceprimar Daniel CÎRJAN

evenimentOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019 pag. 7

Fondatorul Ion Cristoiu.Dezvãluiri, în premierã,despre cum a luatnaºtere Evenimentulzilei, cel mai puternicziar românesc Omul care a adus presa, cu adevãrat,în România postdecembristã, arememorat zilele de foc din 1992 cândpregãtea apariþia primului numãr alcotidianului. Redacþia EvZ era oadevãratã armatã de oameni, care intraºi ieºea din Casa Presei, cu agende înmânã ºi informaþii proaspete, pregãtitesã ia drumul tiparului. De departe,pentru cei care au fost piese ale acestuimecanism jurnalistic, în frunte cu celcare l-a format, a fost cea mai frumoasãetapã a vieþii lor.- La mulþi ani cu ocazia împliniriia 27 de ani de la apariþia primuluinumãr Evenimentul Zilei! Cum aluat naºtere acest ziar?- Ion Cristoiu: - Amintirea cea maiputernicã este legatã de ºovãiala meade jumãtate de an de a face uncotidian. Domnul Mihai Cîrciog, careavea un fler deosebit în materie decomerþ cu presa, deci de capitalismal presei, susþinea cã eu trebuie sãfac un cotidian – fãcusem pânã atuncidoar sãptãmânale de succes – Zig-Zag ºi lucram la Expres Magazin, carevindea vreo 600 de mii de exemplare.Acceptul de a face EvZ a fost cu inimaîndoitã, mã temeam. ªtiam ceînseamnã un cotidian în materie deefort faþã de un sãptãmânal. (…) Uncotidian, credeam ºi atunci ºi cred ºiacum, te obligã la reacþii prompte, lamateriale scurte axate pe informaþii.- Cum aþi trãit momentele deglorie, când vânzãrile au trecut de 1milion de exemplare vândute pe zi?- Eu nu am trãit niciodatã sentimentulde glorie în toatã activitatea mea dejurnalist, începutã în decembrie, 1977.EvZ este o creaþie a mea, nu doar l-amcondus ca ºi director. Eu am alestitlurile, caracterul, redacþia, orientareacotidianului. Totodatã, nu am trãitsuccesul, deoarece am fost înpermanentã neliniºte. Sau, dacã l-amtrãit, l-am trãit cu spaima cã ar puteasã treacã ºi cã ar putea sã scadã tirajul.- Cum percepeþ i succesulcontinuu al EVZ, dar ºi cum vedeþipresa în general, în zilele noastre?- Succesul ziarului Evenimentul Zileis-a datorat faptului cã s-a ocupat cu

27 de ani de existenþã, sub ploaia schimbãrilor de regim ºi a miºculaþiilor politiceEVZ este un edificiu care nu se dãrâmã!

Autor: Sandra Sãlãgean

Zi de zi, de 27 de ani, în câteva zeci de pagini ale cotidianului Evenimentul Zilei se consemneazã istoriapostdecembristã a României. ªcoala EvZ nu doar cã a format generaþii întregi de jurnaliºti, dar a dat tonul în ceea

ce, în urmã cu peste douã decenii, reprezenta „maºinãria de informaþie”. Bulina Roºie s-a vândut, în unelemomente, în peste 1 milion de exemplare pe zi ºi, la fel ca ºi atunci, ºi acum ea este în continuare cel mai vândut

cotidian quality de pe piaþa româneascã. Fãrã partide politice în spate, fãrã finanþãrile exterioare ale unor „bãieþideºtepþi”, doar cu ambiþia ºi dorinþa unui fost bulinar de-al lui Ion Cristoiu, de a duce acest brand ºi în viitoarea

generaþie. Dan Andronic, proprietarul EvZ, alãturi de alþi temerari ai brandului, redactorul ºef Simona Ionescu, MirelCurea, prim redactor ºef-adjunct, ºi Virgil Munteanu, director executiv, au primit cu braþele deschise, la aniversarea

celor 27 de ani de existenþã a ziarului, pe toþi cei care au fãcut parte din echipa de aur a EVZ, la o petrecereaniversarã presãratã cu amintiri preþioase. Peste 100 de jurnaliºti cu ºtaif, rãsfiraþi acum în toatã media, dar ºi în

alte domenii, au venit sã cinsteascã aceastã reuºitã onorabilã a presei, încã deranjantã pentru servicii, sãcinsteascã vremurile în care fãceau parte din „bijuteria” presei româneºti, punându-ºi semnãtura pe pagina de ziar,

ºi sã fie alãturi de actualii bulinari, care le continuã munca ºi duc simbolul presei libere mai departe.

precãdere de obþinerea de informaþiidiversificate, ieºite din comun.Prostia presei de astãzi este cã seconcentreazã pe informaþiile pe carele livreazã autoritãþile. Ziaristul estespion, trebuie sã publice ceea ceautoritãþile ascund. De exemplu, ceicare au lucrat cu mine în redacþie ºtiucã o ºtire oficialã nu am considerat-o niciodatã o ºtire. I-am spus „capde ºtire”. Întotdeauna am cãutat sãaflãm ce se ascunde în spatele aceluicomunicat oficial. Cred cã, din acestpunct de vedere, Evenimentul zileirãmâne un exemplu, ºi ar trebuistudiat la ºcolile de jurnalism, pentrucultivarea cu precãdere a informaþiei.- Vã referiþi cumva ºi la nouljurnalist-activist?- Eu cred cã noþiunea de jurnalistactivist e un fel de... varzã de oaie!Jurnalistul activist care iese înstradã... E o prostie! Jurnalistul nu areemoþii! Asta e principala luicaracteristicã. Mereu spun cãjurnalistul transmite apocalipsa ºiapoi dispare. Apropo de asta, am oreplicã pe care adesea am spus-o:dacã un jurnalist se trezeºte din morþi,dacã e un jurnalist adevãrat, mai întâisunã la redacþie ºi anunþã „Breakingnews! Am înviat!” ºi abia apoi sunãacasã, la familie. Asta e principalullucru pe care îl face un jurnalist, dãinformaþia imediat, la cald!Jurnalismul activist omoarã presapentru cã a înlocuit informaþia cuinformaþia tendenþioasã, cu ceaînsoþitã de comentariu sau cuinformaþia ciuntitã. Sigur, când eºtila o anumitã vârstã ai tentaþia sã spuicã pe vremea ta era altfel. Eu nu mãînºel, ceea ce a fost în anii, ‘90, ºianume o pasiune ºi o mândrie de a figazetar, a dispãrut (…) Aud prinredacþii cum unii jurnaliºti întreabã

de program! Un jurnalist nu areprogram! Jurnalistul nu e un simplusalariat, el trebuie sã afle informaþiila orice orã din zi. Cum am zis, vineapocalipsa ºi el spune cã nu dã ºtireapentru cã e în afara programului.- Credeþi în moartea presei scrise?- Nu, nu cred. Presa cotidianã poatesupravieþui prin cultivarea a altcevadecât a ºtirii oficiale. Cotidianul printpoate sã facã ceea ce nu pot faceteleviziunile de ºtiri: informaþii înpremierã, dezvãluiri ºi adâncirea unuisubiect. Aºadar, nu cred în moarteapresei scrise. Moartea ei poate sã setragã doar dacã nu ai talent ca ziarist.Mai mult, un element important: existão arhivã ºi dacã aº conduce un cotidiansau o publicaþie aº fi foarte atent. Oride câte ori e un eveniment social,politic, eu caut cu disperare datesuplimentare despre el. Ori ziarele careau arhivã ar putea sã lumineze cititorulnu prin comentarii, ci prin relatareatrecutului, prin bilanþul evenimentelorasemãnãtoare. Asta ne lãmureºte cãnimic nu e nou sub soare, nici mãcarîn postdecembrism, cã tot ce seîntâmplã acum pare ieºit din comun,dar, de fapt, e o repetare a unor lucruricare pãreau ieºite din comun ºi acum10-20 de ani.- Vã amintiþi de o dezvãluireimportantã fãcutã în paginileziarului pe care îl conduceaþi?- Da, o dezvãluire care mie îmi rãmâneîn memorie, nu doar prin importanþadezvãluirii, ci ºi prin felul în care a fostfãcutã. Este vorba despre publicareadosarului de securitate a lui VirgilMãgureanu. El era directorul SRI, iarnoi eram în rãzboi. Normal, orice ziarcare se respectã e în rãzboi cu serviciilesecrete, asta e menirea presei! Altfel,serviciile secrete o pun imediat în lanþ.Nu eram în relaþii cu domnul Virgil

Mãgureanu decât oficiale. Eu eramplecat în acel weekend ºi îl lãsasempe regretatul Gicã Voicu, care eraredactor ºef, la comandã. M-a sunatVirgil Mãgureanu, pe acele telefoanemobile rudimentare pe care le aveam– Evenimentul Zilei mereu a excelat înmaterie de tehnologie de presã – ºimi-a spus cã are dosarul. I l-amrecomandat pe Gicã Voicu ºi s-auîntâlnit într-o parcare. Deci, nu noi l-am smuls, el a apelat la noi, deºi avearelaþii la alte ziare. A fost o mare lecþiede presã, pentru cã a apelat la un ziarde mare tiraj, chiar dacã era adversar,în defavoarea ziarelor mai mici,prietene. Aceastã lecþie este valabilã ºiîn ziua de azi.- Cum percepeþi ziarul dupã27 de ani?- Îl vãd ca pe o mare victorie a preseiromâneºti. Sunt uluit de faptul cã nimenidin autoritatea postdecembristã sau dinautoritatea actualã, preºedinte, premier,nu trimit la aniversãrile EVZ o scrisoaresau un comunicat, în care sãconsemneze cã EVZ este singurul ziarcare apare, ºi acum, ca proprietateprivatã. Normal ar fi ca sãrbãtorile EvZsã fie aniversãrile nu doar ale întregiiprese, dar ºi ale democraþiei româneºti.- Aveþi un mesaj pentru cititorii EVZ?- Mesajul meu pentru cititorii EvZ estecã eu colaborez zi de zi cu aceastãpublicaþie ºi asta aratã cã am o mareîncredere în ziar, cã îl respect. Faptulcã eu încã sunt colaborator al ziarului,printr-un editorial, aratã cã nu mi-eruºine cu acest ziar, dimpotrivã, cititoriiEVZ sunt ºi cititorii mei. Mesajul meueste sã aibã încredere în ziar, indiferentce schimbãri de regim se fac, cecutremure politice sunt, EvZ este unadintre puþinele edificii ale democraþieicare nu se dãrâmã! Ziarul Evenimentulzilei rãmâne în picioare.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019pag. 8

Anii în care a apãrut ºi s-aschimbat Constituþia României: 1866,1923, 1948, 1952, 1965, 1991. Înaproape trei decenii de la elaborareaºi punerea în drepturi a ultimeiversiuni a actului fundamental al Þãrii- Constituþia României - a fost, rândpe rând sau simultan, ignoratã,ocolitã agresatã ºi batjocoritã, fie prinnerespectarea prevederilor înscrise,fie prin alte procedee sfidãtoare ºidistructive. De câºtigat au avut doarneprietenii Þãrii, mult prea mulþicocoþaþi pe scena Turnului Babel dela Bruxelles, sub adãpostul celor 12stele... ale cui, cã nu peste multãvreme vor fi 28-1? De’! Nu doar noiavem Klauºi, Orbani, Kelemeni,Barne, Dragne, Tãriceni, Liicheni,Pleºi, Patapievici, Cãrtãreºti, Boi-ani... Au ºi ueiºtii ’telectualii lor...

Românii au avut numai de pierdut,inclusiv niscai viteze ºi spaþiulSchengen. Ãstea da, „drepturidepline”! La adãpostul scrâºnetelorprovocate de „constipaþiileintelectuale” ale chiriaºului de laCotroceni, ale mãscãricilorantiromâni Frans Timmermanns ºiMark Rutte, acompaniaþi de zâmbeteletâmpe, pupãturile pe toate pãrþile ºidezechilibrele (inclusiv mintale) alesciaticului etilic Jean-Claude Juncker,oficialii noºtri - cu rarisime ºinesemnificative replici - ºi-au plecatcapul în faþa acestor nemernici -categorie din care nu putem omitenenumãratele ingerinþele nepermisepentru un diplomat ale GauleiteruluiHans Klemm ºi a altor smenioccidentali ai acestuia. Înainte însã de a parcurge înºiruirea

Comentarii „neortodoxe”unor anomalii deloc paranormale - ase citi încãlcãri strigãtoare la cer aleactului fundamental al Þãrii -, atragematenþia asupra unui sindrom-fantomãcare bântuie deasupra PalatuluiCotroceni ºi deasupra a ceea ce a mairãmas din centenara Românie Mare:România postdecembristã.„Români, mãcar acum vã daþiseama ce-aþi votat pe 26 mai?” „[…] Nu cumva, sub iluzia libertãþiiîn care credem cã trãim, cineva nedirijeazã paºii, ne influenþeazãgîndurile ºi ne face sã alegem cuvoioºie chiar împotriva dorinþelornoastre? Nu cumva serviciile secreteexagereazã cu protecþia noastrã ºi,profitînd de nevoia oamenilor de aavea un tãtuc, decid în numele nostru,profitînd de naivitatea ºi inculturamultora dintre noi?”[1]„STS are capacitatea sã fraudezealegerile!” Cineva, pe bunã dreptate, afirma cãnu prea mulþi români ºtiu la ce-i bunServiciul de Telecomunicaþii Speciale(S.T.S.). „Scãparea” (sã fi fost doar oscãpare? - n.a.) aruncatã public înurmã cu câþiva ani a fostului premierºi fost ºef al Serviciului de InformaþiiExterne (S.I.E.), Mihaiu RãzvanUngureanu revine pe post de fantomãdeasupra Palatului Cotroceni: „STSare capacitatea sã fraudezealegerile!”[2] . S.T.S. serveºtechiriaºului de la Cotroceni liniitelefonice speciale, acesta fiindprincipalul beneficiar ºi câºtigãtor „lamustaþã” al #circului electoral din 26mai 2019. Cu sau fãrã voia noastrã,a celor mulþi, fantoma ce bântuiedeasupra Palatului Cotroceni aºternepe malurile Dâmboviþei o duhoaretare asemãnãtoare cu cea a „AfaceriiWatergate” din ’70, în urma cãruiapreºedintele american Richard Nixonºi-a luat rãmas bun de la Casa Albã.

O foarte sumarã trecere în revistã acâtorva prevederi ale ConstituþieiRomâniei, comentatã de un cetãþeanal þãrii, nu cred cã aduce prejudicii,dar poate trezi la realitate, acum, înceas de cumpãnã, pe cei care aucãderea de a împiedica dezastrul

dispariþiei noastre ca Neam ºi Þarã.Titlul I - Principii generale[3]ART. 1 Statul român(1) România este stat naþional,suveran ºi independent, unitar ºiindivizibil (atât cât mai permitecalitatea de membru cu „drepturidepline” a României în U.E., refuzulîncrâncenat de admiterea în SpaþiulSchengen ºi „calitatea” de membruN.A.T.O. - n. a.)(2) Forma de guvernãmânt astatului român este republica(România e republicã „dotatã” cu ofalsã casã regalã, consumatoare defonduri financiare din baniicontribuabilului român, ºi pricopsitãcu alte case regale la fel de„constituþionale”, dar mai puþinagreate de Preºedinþia ºi GuverneleRomâniei - n.a.).(4) Statul se organizeazã potrivitprincipiului separaþiei ºiechilibrului puterilor - legislativã,executivã ºi judecãtoreascã - încadrul democraþiei constituþionale(ºi se dezorganizeazã sistematic ºiobligatoriu prin acþiunile de ºantaj alecorporaþiilor multinaþionale - n.a.).(5) În România, respectareaConstituþiei, a supremaþiei sale ºi alegilor este obligatorie (prevedere pepost de hârtie igienicã, cu care actualulPreºedinte al României se ºterge la fundori de câte ori merge în acel loc discret„Wo der Kaiser zu fuß hingeht”- n. a.).ART. 2 Suveranitatea(1) Suveranitatea naþionalã aparþinepoporului român precum ºi prinreferendum care o exercitã prinorganele sale reprezentative,constituite prin alegeri libere,periodice ºi corecte (cu precizarea dela Art. 1.1, iar în ceea ce priveºtecorectitudinea… Vivat S.T.S. - Co! - n.a).(2) Nici un grup ºi nici o persoanãnu pot exercita suveranitatea înnume propriu (excepþie fac: trimiºiiGrupului „Bilderberg”, corporaþiilemultinaþionale, trimiºii U.E., F.M.I.,ºi alþi paraziþi globaºiºti care seerijeazã în dumnezeii planetei ºislugile lor autohtone - n.a.).ART. 3 Teritoriul(1) Teritoriul României esteinalienabil (cu o armatã propriedecimatã cu efectiv simbolic, fãrãdotãri corespunzãtoare, trimisã, la

ordinele altora în misiuni demercenariat în afara graniþelor, pentruapãrarea unor interese strãinepoporului român, în timp ceteritoriul României se aflã la discreþiaoricãrui potenþial inamic ºi subocupaþie militarã strãinã - n.a.).(2) Frontierele þãrii sunt consfinþiteprin lege organicã, cu respectareaprincipiilor ºi a celorlalte normegeneral admise ale dreptuluiinternaþional (efectele prelungite aleîncã actualului Pact Molotov-Ribbentrop ºi a anexa sa secretã din23 august 1939 sunt încã actuale,consfinþite de mai marii planetei.Pactul nu a fost reclamat oficial departea românã niciodatã, pânã acum.Tot aici se înscrie ºi Tratatul cuUcraina din 1997 – act de trãdare deþarã -, prin care România a renunþat„pe vecie” la teritoriile româneºti ºila românii aflaþi în afara actualelorincorectei ºi nedrepte graniþe - n.a.).(4) Pe teritoriul statului român nupot fi strãmutate sau colonizatepopulaþii strãine (impunerea cotelorobligatorii de migranþi cu obiceiuri,culturi ºi stadii de civilizaþie totaldiferite de cele ale poporului nostrueste dãunãtoare românilor, darPreºedintele României, ParlamentulRomâniei ºi Guvernele României s-au plecat cu docilitate în faþa acesteihotãrâri antinaþionale, deºi state ca:Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria auafirmat susþinerea financiarã amigranþilor, dar au refuzat categoricprimirea pe teritoriile lor naþionale amigranþilor - n.a.)ART. 4  - Unitatea poporului ªiegalitatea între cetãþeni(1) Statul are ca fundament unitateapoporului român ºi solidaritateacetãþenilor sãi (actualul ºef al statuluia încãlcat sistematic ºi brutal aceastãprevedere a Constituþiei României, înmod premeditat ºi, la ordine externe arupt populaþia þãrii în douã tabere,asmuþind-o pe una împotriva celeilalte,îndemnând la agresiune împotrivaconducerii administrative legale a Þãriiºi a apãrãtorii Ordinii Publice, pe care-i acuzã cu perversitate de abuzuri ºi leignorã dreptul de auto-apãrare - n.a.).[1] Cornel Nistorescu -https://www.cotidianul.ro/romani-macar-acum-va-dati-seama-ce-ati-votat-pe-26-mai/

[2] Mihaiu Rãzvan Ungureanu - https://a1.ro/video/antena-3/la-ordinea-zilei/mru-recunoaste-sts-poate-frauda-alegerile-id459943.html[3] MONITORUL OFICIAL NR. 767 din 31 octombrie 2003[4] Vezi observaþia de la TITLUL II, Cap. I, Art.16 (1)

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019 pag. 9

Tãriceanu este unul dinoamenii care a vieþuit în politicã dupã1990 ºi s-a pãstrat la un nivel înalt înceea ce priveºte funcþiile de conducereîn administraþie. Este unul dintre ceimai longevivi politicieni, alãturi deTraian Bãsescu. Nici nu a primit meniulde 24 de ore, nici nu a umblat cu cãtuºe,nici nu a stat pe margine prea multtimp. Recent a scãpat de un dosarcomplicat, graþie colegilor din Senatcare au decis sã îi împiedice peanchetatori sã îºi facã treaba. Dupã cumse ºtie, parlamentarii sunt protejaþi înfaþa anchetelor penale de imunitateape care o au. Preºedintele Senatului,al doilea om în stat, beneficiazã iatãdin plin de imunitate în faþaanchetatorilor.

ªtefan Bãeºiu

Situaþia se complicã, dacã intrã în cursã Tãriceanu, vieþuitoare politicãEste interesant cã

imediat dupã ce a scãpatde anchetare, deci dupãvotul contra al colegilorsãi din majoritate, CãlinPopescu Tãriceanu aanunþat cã nu îl maiintereseazã o candidaturãla alegerile prezindenþiale,aºa cum se tot

vechicula ºi aºa cum tot a anunþatchiar individul. PSD pare cã nu aresau nu ºtie ce candidat sã scoatã înfaþã la prezidenþiale. Bãsescu le-aoferit un sfat otrãvit ºi le-a sugeratsã o arunce în cursã pe GabrielaFirea. Era mult prea simplu pentruIohannis. Stânga nu a mai avut deani de zile un preºedinte.

Cãlin Popescu Tãriceanu nu estenici de stânga, dar vrea sã fie dedreapta. Este ºi de stânga ºi dedreapta. Depinde de tovarãºii decombinaþii politice ºi de contextulintern ºi internaþional. Nu ar sta rãunici în sondaje, iar acest lucru nu seºtie cãrui fapt se datoreazã. A încercatpoate sã se pãstreze curãþel ºi nu aprea trecut prin biroul anchetatorilor.

A ºi beneficiat de imunitate, foartemulþi ani fiind parlamentar. Ultimii aniînsã s-a întovãrãºit cu Liviu Dragneaºi pare cã toate costumele îi suntradioactive acum. Ani de zile alãturide liderul PSD, înfierând în stânga ºiîn dreapta nu i-au prins prea bine.

Poate populismul un pic, la maselede creduli. Dar nu mai sunt mase aºade întinse de creduli. Alegãtorul areo ºiretenie a lui ºi o iscusinþã, maiales când cineva vrea sã îi înºelevigilenþa sau bunul simþ. Adicã sã îiarunce în faþã o gogoaºã ordinarã,precum referendumul pentru familiatradiþionalã. Sigur cã ºtie ºi alegãtorulcã riscã sã fie minþit, când i se totpromit de ani de zile autostrãzi,ºosele, spitale ºi un învãþãmântmodern. Având experienþa anilortrecuþi nu mai poate sã creadã sutelede kilometri de autostrãzi promiºi înprogramele de guvernare ºi niciridicarea nivelului de trai.

Tãriceanu a ºtiut sã meargãprintre ele, precum raþa prin balta depetrol. Nu o fi chiar aºa de pur, darºi acum s-a lepãdat cu fineþe deDragnea. Nici nu îi mai pronunþãnumele în vreun discurs public. Deparcã ar fi fost tovar㺠de o viaþã cuVasilica Dãncilã. Este ºi acesta unsoi de cameleonism politic. ªtie sãia culoarea noului mediu politic ºisã se integreze bine în acesta.

Nu o fi chiar machiavelic Tãriceanu,dar faptul cã a rezistat atât de mult timpla nivel înalt spune multe despre felul

sãu de a fi ºi de a se comporta. Poatefi un adversar incomod pentruIohannis la alegerile din toamnã.Condiþia este ca PSD ºi ALDE sãsusþinã candidatul comun ºi sã joacetotul pe aceastã carte. Bãtãlia va fi foartedurã ºi va fi tranºatã tot de votul dinDiaspora. Aºadar, depinde cum se vaputea vota în afara þãrii de cãtre româniiplecaþi la muncã acolo.

Dacã PSD îl va susþine pe Tãriceanuºi nu va rezolva problema votului dinDiaspora înseamnã cã are un plan.

Acum depinde ºi cât de mari maisunt orgoliile în PSD, de a trimite încursa pentru Controceni un candidatpropriu. Cine ºtie cât de pragmaticão fi Dãncilã. Oricum pare mult maicalculatã decât Dragnea ºi chiar submasca prostiei se ascunde o vicleniepopularã. I-a îndepãrtat pe toþi acoliþiilui Dragnea ºi acum vrea ºi ºefia PSD.Dãncilã ºtie cã ALDE nu valoreazãmare lucru singur, dar are o anumitãvaloare când decide majoritãþi. PSDva fi mereu la mâna ALDE, dar ALDEºtie cã oricând poate dispãrea de pescena politicã. S-a vãzut votul de laeuroparlamentare. Dacã Tãriceanuintrã susþinut de PSD pentruprezidenþiale lucrurile se vor complicapentru toatã lumea. Inclusiv pentruPSD, pentru cã nu se ºtie pentru cinevor juca primarii social-democraþi lavot. Poate cã Dãncilã îi va cere luiTãriceanu partidul, în schimbulsusþinerii pentru Cotroceni.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019pag. 10

Asociaþia MaiMultVerdemarcheazã Ziua Dunãrii printr-uneveniment comunitar în centrul oraºului(zona fântânii cinetice). Evenimentulface parte din programul “Cu apelecurate”, un apel la implicare a locuitorilororaºelor riverane în combaterea ºiprevenirea poluãrii cu plastic a apelorDunãrii, iniþiat împreunã cu LidlRomânia ºi implementat în parteneriatcu Centrul de Resurse pentru ParticiparePublicã (CeRe), One World Româniala ªcoalã ºi Asociaþia pentru RelaþiiComunitare (ARC). Potrivit declaraþiilorlui Joao Aguiar Machado, ªeful DirecþieiGenerale MARE a Comisiei Europene,Marea Neagrã conþine cea mai maredensitate de deºeuri produse de om ºiajunse în mediul marin, din UniuneaEuropeanã, 90% din aceste deºeuriconstituie plastic, iar obiectivul UE estezero plastic în ape pânã în 2030. În acestcontext, programul “Cu apele curate”vizeazã colaborarea cu instituþiieuropene ºi globale, precum ComisiaInternaþionalã pentru Protecþia Dunãrii(ICPDR), UN Water ºi UN Environment.

“Am iniþiat acest proiect pentru atrage un semnal de alarmã cu privirela pericolul major reprezentat depoluarea cu plastic a apelor Dunãrii.Ne dorim ca publicul larg sãconºtientizeze importanþa colectãriiselective a plasticului în zonelespecial amenajate ºi evitarea sauînlocuirea pe cât posibil a plasticului.De la copii la adulþi, cu toþii suntemresponsabili de deºeurile pe care leproducem, cum le colectãm ºi undele aruncãm. Dacã ne dorim ape curateºi mediu sãnãtos, fiecare trebuie sã

Ziua Internaþionalã a Dunãrii, sãrbãtoritã printr-un eveniment comunitarAsociaþia MaiMultVerde cu sprijinul Primãriei Drobeta Turnu Severin,sãrbãtoreºte sâmbãtã, 29 iunie 2019, Ziua Dunãrii “Cu apele curate”.

ne aducem contribuþia!”, spune DoruMitrana, Preºedinte al AsociaþieiMaiMultVerde.

La Drobeta-Turnu Severin are locun eveniment de activare comunitarã,în cadrul cãruia au loc acþiuni care sãformeze un traseu organic, pornindde la informare, conºtientizare ºieducare, la dezbaterea ºi propunereaunor acþiuni ºi soluþii viabile pentrureciclarea ºi diminuarea consumuluiproduselor din plastic, pentru caacestea sã nu ajungã în apele Dunãrii.Astfel, traseul complet include oexpoziþie foto cu deºeurile colectatede voluntarii taberei de curãþenie, pecare a organizat-o MaiMultVerde înluna mai în Delta Dunãrii, panouri deinformare privind colectarea selectivã,ateliere de upcycling, o proiecþie defilm tematicã, o serie de ateliere decreaþie din materiale reciclabile ºimuzicã pentru a pãstra nivelulenergiei ºi motivaþiei la cote ridicate.Locuitorii oraºelor dunãrene suntprimii afectaþi de poluarea apelor cuplastic ºi, în acelaºi timp, sunt ºi ceiale cãror iniþiative pot avea un impactdirect asupra ameliorãrii situaþieiactuale. Principala mizã aevenimentelor este coagulareacomunitãþii locale în jurul acesteiprobleme comune, care se adreseazãtuturor locuitorilor, indiferent devârstã sau ocupaþie.

„Ne pasã de impactul activitãþilornoastre asupra oamenilor ºi mediuluiînconjurãtor. Pentru a avea odezvoltare sustenabilã, mãsurile de

protecþie a mediului au devenit o parteintrinsecã a întregului nostru business.Calitatea apei reprezintã pentru noi oprioritate ºi de aceea încurajãm ºisusþinem aceastã iniþiativã. Luãmmãsuri atât pentru a reduce cantitateade ambalaje ºi cât ºi pentru colectareaselectivã a deºeurilor, pe care letrimitem cãtre centrele de reciclare.Adaptãm ambalajele pentru aconsuma doar strictul necesar deresurse. Derulãm campanii deinformare ºi educare a clienþilor noºtricu privire la importanþa protejãriimediului ºi împreunã sperãm sã neaducem contribuþia la o Românie cuapele curate!”, declarã CristinaHanganu, Director Comunicare ºiCSR, Lidl România.

Programul a început în DeltaDunãrii, la Sfântu Gheorghe, unde 100de voluntari au colectat 5 tone deplastic, ºi continuã cu acþiuni deigienizare a malurilor Dunãrii în zonaGiurgiu de Ziua Dunãrii, urmate în

perioada iulie - septembrie de etapade identificare ºi implementare asoluþiilor de prevenire a poluãrii cuplastic a apelor fluviului: dezvoltareainfrastructurii de colectare, activitãþieducative, de informare ºi deorganizare comunitarã, adresatecopiilor, tinerilor ºi adulþilor. Acþiunilese vor derula în comunitãþile dinTulcea, Brãila, Galaþi, Cernavodã,Cãlãraºi, Giurgiu, Zimnicea, TurnuMãgurele, Olteniþa ºi Drobeta-TurnuSeverin, în parteneriat cu autoritãþilelocale ºi Inspectoratele ªcolareJudeþene.

„În calitatea mea de primar almunicipiului Drobeta-Turnu Severinsalut cãlduros aceastã iniþiativã aMaiMultVerde ºi o susþin, deoarecese încadreazã perfect în politicanoastrã de igienizare a oraºului ºi detransformare a lui într-un punct deatracþie pentru turiºti”, declarã MariusScreciu, primarul municipiuluiDrobeta-Turnu Severin.

Vã anunþãm cã avem disponibile la Agenþia Teatralã 40 de locuri, perândurile 7 ºi 8 la balcon, la spectacolul „Micutzu - Zâmbete ºi empatiecu Claudiu ºi Geo” din data de 1 iulie a.c. Biletele sunt puse la vânzare la Agenþia Teatralã, situatã la intrarea însala de spectacole a Palatului Culturii ”Teodor Costescu”. Preþul unui bilet este de 43 de lei.

I N F O R M A R EAceastã informare este efectuatã de cãtre Comuna Dârvari cu

sediul în loc. Dârvari, jud. Mehedinþi, reprezentatã prin Girga IonuþClaudiu - primar, ce intenþioneazã sã solicite la “A.N. APELE ROMÂNE”RA - ABA JIU - SGA Mehedinþi, aviz de gospodãrire a apelor lainvestiþia Modernizare drumuri de interes local DC 98 ºi DC 96 Aîn comuna Dârvari, jud. Mehedinþi. Aceastã investiþie este nouã.·Ape uzate menajere: nu este cazul.· Ape uzate tehnologice: nu este cazul. Aceastã solicitare este conformã cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodãrire a apelor, pot contacta solicitantulla adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri sepot adresa solicitantului la adresa de mai sus, sau la telefon: 0252/ 392101.

Comuna Dârvari

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019 pag. 11

Ne-a pãrãsit pentru totdeaunaDan Ghiþescu, o personalitateplurivalentã (cum bine l-a „simþit”renumitul critic literar prof. Dr. MarianBarbu), mândrie pentru românii depretutindeni! Dumnezeu sã-l ierte!Condoleanþe din suflet lui Veve – iubitãºi devotatã soþie (semna email-urilespre prieteni cu „Vevedan”!) ºi luiMonica, fiica lui dragã! Îmi este tare greu sã scriu acesterânduri-mãrturie la timpul trecut,parcã nu este adevãrat. Dar..., cum aspus consãteanul meu BartolomeuAnania - Moartea nu existã, este otrecere, o punte... pe care o vom trecetoþi când ne este scris, aº adãuga eu. Mã copleºesc amintirile...ce sãscriu mai întâi? Cineva, maicompetent decât mine, ar trebui sãscrie o carte cu multe sute de pagini,despre viaþa ºi opera acestui mareromân, Dan Ghiþescu. A fost unreputat om de culturã, regizor, scriitor,realizator de emisiuni în francezã cudiferite teme (la Télé-Québec) ºiremarcabil om de afaceri (ºtiu binede ce spun asta). L-am cunoscut (euºi soþia mea Julia Deaconu – fostãmedic neuro-psihiatru în RSR) înanul 1984, în Brossard, (peste fluviulSaint Laurent, sud de Montreal) încasa regretatului meu vãr, ing. LuluMihãilã. Ne-am împrietenit imediat ºis-a oferit sã ne ajute, el fiind „vechi”în Canada - ajunsese în 1970. Ne-aîncurajat mult – aveam copilul rãmas„zãlog” în RSR, iar Monica era camde aceeaºi vârstã cu micuþul “ostatic”rãmas fãrã pãrinþi. Avea darul de aîncuraja oamenii, vedea bine pãrþilepozitive din orice; era un mare

DAN GHIÞESCU, UN SCRIITOR CARE VA RÃMÂNE (18 oct. 1931- 8 iunie 2019)optimist. Eu eram abia venit înCanada ºi mi-a fãcut mult bine „mânacaldã” pe care mi-a întins-o,împreunã cu Veve. Am rãmas prietenipe viaþã ºi dupã... nu îl voi uitaniciodatã pe bunul meu coleg dinAsociaþia Canadianã a ScriitorilorRomâni cât ºi din Uniunea ZiariºtilorProfesioniºti din România ºi AsociaþiaJurnaliºtilor Români de Pretutindeni. Despre realizãrile literare alescriitorului Dan Ghiþescu s-a vorbitmult. Cunoscute personalitãþi aleliteraturii române, precum prof. Dr.Anca Sîrghie, Alex ªtefãnescu, IonCocora ºi alþii, i-au elogiat fãrã rezerveromanele. Cu numai câteva luni înurmã, i-am trimis renumitului (ºiexigentului) critic literar, prof. univ. Dr.Marian Barbu (la Algonquin, nord deChicago) câteva cãrþi spre analizã,printre care ºi cartea „ZodiaCameleonului”, ediþia a doua, cu opostfaþã a Doinei Uricariu. Recenziadespre aceastã carte a „ilustruluiromân” (cum l-a numit prof. MarianBarbu pe Dan Ghiþescu, în „rezonanþã”cu toþi admiratorii) care a rezultat, afost publicatã în revista DestineLiterare, numãrul din martie 2019,pagina 15 (destine-literare.com) ºieste concludentã - reproduc numaiîncheierea: „Prozatorul îºi dominã cusiguranþã substanþa inspiraþiei, printr-o severã selecþie, slujind ideea întermenii adevãrului istoric. Scriitorul,în toatã fibra lui istoricã, se (ºi) neconsoleazã cã – singuri pe lume,precum Adam ºi Eva, cunoscãtor deliteraturã universalã afirmã, încunoºtinþã de cauzã, ca filonulcameleonismului, nu este doar o boalã

româneascã”. I-am mai trimisprofesorului ºi piesa deteatru „Moftul naþional”,video-comedie în 7 tablouri(70 de pagini), publicatã înanul 2018 la EdituraPalimpsest, „având ocopertã a IV-a înþesatã de uncomentariu critic alcunoscutului Ion Cocora”.O ºtiam (într-o primãvariantã) încã din anul 2017, când amcitit-o împreunã la Hallandale,Florida, cu faþa spre oceanul Atlantic,în superbul apartament din apropierede plajã, la etajul 10, unde an de anse refugia sã nu înfrunte iernilecanadiene. Piesa are o distribuþiealeasã – I. L. Caragiale, RicãVenturiano, ªerveþel (chelner), MihaiEminescu, Titu Maiorescu, B. St.Delavrancea, Leopoldina Reinike(Fridolina), Veronica Micle, ochelneriþã. Analizând-o cuminuþiozitatea ºi competenþa-irecunoscutã, criticul Marian Barbu nuare decât cuvinte de apreciere desprepiesã ºi despre autorul Dan Ghiþescu,„scriitor modern atotputernic”! Ca un omagiu, aduc amintecititorilor acestor rânduri, titlurile altorcãrþi de succes publicate de colegulnostru: Praful ºi pulberea (1992), Larãsãrit, apare soarele (2002), Noapteanu aparþine nimãnui (2011), Omulcare vine din Est (2012- tradusã ºi înlimba francezã de distinsa noastrãcolegã Muguraº Maria Vnuck ºipublicatã la Paris în anul 2014 laEditura Descartes sub titlul L’Hommequi venait de l’Est ) ºi Timpul carene-a rãmas (2017). Câte nu ar fi de spus despreregizorul (de teatru ºi de film),scriitorul, scenaristul, realizatorul deemisiuni TV (documentarul Dinastiablestematã!) ºi remarcabilul ziarist (apublicat numeroase articole înromânã ºi francezã) Dan Ghiþescu!Dar despre „Micul Teatru Românesc”pe care l-a înfinþat la Montreal, curegretatul actor, scriitor, compozitorºi interpret Aurel Manolescu în roluriprincipale (A.M. a „petrecut” 11 aniîn Siberia!!!) câte nu ar fi de spus...!Mã opresc însã aici, deocamdatã. Dinnefericire, sunt la Londra ºi nu am

cu mine toate informaþiile pe care mile-a dat cu ani în urmã; nici sã-miiau un ultim rãmas bun laînmormântare la Montreal, nu potajunge. Ce pãcat! Drum bun spre Eternitate, prietendrag! „Viaþa ºi moartea sunt iluzii. Noisuntem într-o constantã stare detransformare”, – cum a spus colegultãu în ale regiei de filme (ºtiu cã erai lacurent cu evenimentele din „lumea”cinematografiei), regizorul mexicanAlejandro Gonzales Inamitu! Îl citez,chiar dacã nu este originalã maxima– parcã vine de la Budha, dar, dupã cei-a fost recunoscut talentul cu douãpremii OSCAR pentru filmeleBIRDMAN ºi The REVENANT ºi va fipreºedintele juriului Festivalului de laCannes în 2019, a câºtigatnotorietate... Sau cum a spusmiliardarul (fost) Steve Paul Jobs (carea plecat spre Eternitate la numai 56 deani, în ciuda miliardelor de dolari pecare le avea): „Moartea este destinaþiape care toþi o vom împãrtãºi - nimeni,niciodatã, nu a scãpat de ea. ªi aceastaeste aºa cum este, deoarece moarteaeste foarte probabil, singura, cea maibunã invenþie a vieþii...” Deci... pe mai târziu, sau maicurând, Maestre Dan! – ne naºtempe rând, dar „plecãm” pe sãrite ºi nuºtim niciodatã când !

Alexandru Cetãþeanu/Londra14 iunie, 2019 Marþi 18 iunie, între orele 16:00 ºi21:00, la Centru funerar Côte-des-Neiges (4525 ch. Côte-des-Neiges,Montreal) s-a putut aduce un ultimomagiu marelui Român, DANGHIÞESCU. Serviciul funerar a avut locmiercuri, 19 iunie, între orele laChapelle de la Résurection, 4601 ch.Côte-des-Neiges, Montreal.

26 iunie - 2 iulie 26 iunie - 2 iulie

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019pag. 12

ADMITERE IULIE 2019Facultatea de Mecanicã din cadrul Universitãþii din Craiova prin

Departamentul de Ingineria ºi Managementul Sistemelor Tehnologice din Drobeta-Turnu Severinorganizeazã concursuri de admitere la ciclurile de licenþã ºi master la urmãtoarele programe de studii:1. CICLUL DE LICENÞÃPrograme de studii de licenþã:- Ingineria ºi Protecþia Mediului în Industrie:29 locuri la buget ºi 21 locuri la taxã- Inginerie Economicã Industrialã:40 locuri la buget ºi 10 locuri la taxã- Navigaþie ºi Transport Maritim ºi Fluvial:28 locuri la buget ºi 2 locuri la taxã Studiile se deruleazã în regim de cursuri de zi (4ani = 8 semestre, 240 credite)Calendar admitere:* Înscrierea candidaþilor: 08-23.07.2019;(L-V: 9-16 ºi S-D: 9-13)* Afiºare rezultate parþiale: 23.07.2019* Confirmare locuri pentru candidaþii admiºi:24-27.07.2019* Redistribuirea locurilor neconfirmate: 27.07.2019* Confirmarea locurilor dupã redistribuire:28-30.07.2019Media la concursul de admitere este datã de mediageneralã de la examenul de bacalaureat (100%)2. CICLUL MASTERATPrograme de studii de master:- Ingineria ºi Managementul Calitãþii:22 locuri la buget ºi 28 locuri la taxã- Managementul Sistemelor Logistice:22 locuri la buget ºi 28 locuri la taxã- Managementul Mediului ºi Energie Durabilã:

20 locuri la buget ºi 30 locuri la taxã Studiile se deruleazã în regim de cursuri de zi(2 ani = 4 semestre, 120 credite)Calendar admitere:* Înscrierea candidaþilor: 8-17.07.2019;(L-V: 9-16 ºi S-D: 9-13)* Desfãºurare proba concurs: 18.07.2019* Afiºare rezultate parþiale: 19.07.2019* Confirmarea locurilor pentru candidaþii admiºi:19-22.07.2019* Redistribuirea locurilor neconfirmate: 23.07.2019* Confirmarea locurilor ocupate dupã redistribuire:24-25.07.2019Media concursului de admitere la master: 80%medie licenþã+20% examen tip grilã3. Acte necesare pentru înscriere la concursul de admitere:- diplomã de bacalaureat / adeverinþã pentruabsolvenþii de liceu promoþia 2019 (original);- foaia matricolã (original);- certificat de naºtere, original + copie;- carte de identitate, original + copie;- adeverinþã medicalã tip M.S.;- 2 fotografii tip buletin de identitate;- chitanþa doveditoare a plãþii taxei de înscriere laconcursul de admitere/acte doveditoare pentru cei caresolicitã scutirea de platã a taxei de înscriere ºiîndeplinesc condiþiile impuse de Senatul Universitãþii;- dosar tip mapã.

Autor: Claudiu Popa

printre care ºi premierul VioricaDãncilã, s-au înscris în cursapentru ºefia partidului. Miercuri(26.06.2019, n.r.) la ora 12.00 aexpirat termenul pânã la carecandidaþii de la Congresul PSDîºi puteau depune candidaturile.Pentru funcþia de preºedinte alPSD ºi-au depus candidaturapremierul Viorica Dãncilã, ªerbanNicolae, Ecaterina Andronescu,Liviu Pleºoianu, Ilie Rotaru ºiCãtãlin Stoichiþã, scriestiripesurse.ro. De asemenea, pentru funcþia depreºedinte executiv al PSD ºi-audepus candidatura Daniel Suciu,Eugen Teodorovici, Daniel Florea,Sorin Bota. Funcþia de secretar general alPSD este râvnitã de MariusDunca, Gabriel Petrea, FelixStroe, Codrin ªtefãnescu, MihaiFifor ºi Rodica Nassar. Candidaturile mai trebuievalidate într-o ºedinþãCEX PSD care are loc vineri(28.06.2019, nr.).

urmare din pagina 1

OBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019 pag. 13Horoscop

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Ai nevoie de odihnã ºi detaºare de cotidian înprima parte a sãptãmânii. Sãnãtatea este vulnerabilã,astfel cã o consultaþie medicalã de rutinã estebinevenitã. În intervalul 27 – 28 iunie eºti solicitatdestul de mult de cãtre ceilalþi ºi de cãtre îndatoririlepe care le ai. Dozeazã-þi eforturile ºi selecteazãprioritãþile, întrucât vulnerabilizãrile fizice ºiemoþionale vor continua. Este posibil sã fii nevoit aschimba termenii ºi condiþiile de desfãºurare a unorrelaþii parteneriale. Prudenþã ºi discernãmânt, pentrucã existã riscul sã emiþi judecãþi de valoare false! Înplan financiar se contureazã schimbãri, fie prinmodificãri salariale nemulþumitoare, fie prinmodificãri ale unor activitãþi profesionale care îþiîngrãdesc mult libertatea de miºcare.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Discuþiile cu prietenii ºi cu persoanele influente dinsegmentul socio-profesional în care activezi suntimportante încã de la începutul sãptãmânii. În modspecial primeºti informaþii deosebite privitoare laîmbunãtãþirea veniturilor ºi investiþiilor tale. Totuºi,discerne atent sfaturile primite, pentru cã uneledepãºesc nevoile tale actuale. Intervalul 27 – 28 iuniete predispune la izolare. Îþi sunt favorizate meditaþiileîn locurile sfinte ºi legãtura directã cu Divinitatea.Sãnãtatea este vulnerabilã, astfel încât ar fi bine sãte îngrijeºti corespunzãtor. A doua parte a perioadeianalizate îþi aduce o mare deschidere spre dezvoltarepersonalã ºi spre remodelarea personalitãþii. Finaluriclare pe multe planuri ale vieþii!

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Eºti solicitat la locul de muncã, pentru cã vei finevoit sã participi la dezbateri importante cu ºefii,cu autoritãþile sau sã participi la reuniuni importanteîn scop profesional. Alege-þi cu grijã vorbele ºigesturile, pentru cã existã riscul sã fii înþeles greºit.Unii colegi îþi pot pune beþe în roate în activitãþileprofesionale pe care le desfãºori. Relaþiile cu prieteniise animã mult în perioada 27 – 28 iunie, dar multedintre discuþiile avute te vor pune serios pe gânduri.Evitã sã te bazezi pe aceste persoane ºi pe spuselelor. Spre finele sãptãmânii se va accentua tendinþade a te izola de ceilalþi ºi de forfota cotidianã. Serecomandã prudenþã ºi în privinþa sãnãtãþii, întrucâtsunt posibile neplãceri serioase.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Este rost de cãlãtorii la începutul sãptãmânii, dedialog cu persoane aflate în strãinãtate, dar ºi deimplicare în studii ºi cercetãri diverse. Este posibil cadatoritã copiilor sau persoanei iubite sã întâmpinineplãceri în realizarea planurilor tale de cãlãtorie saude studii. Ascultã ºi pãrerile celorlalþi, iar apoigândeºte-te pe îndelete ºi comparã cu opiniile tale. Înplan profesional se vor evidenþia neplãceri serioase, înmod special acelea care treneazã de multã vreme. Suntºanse sã lãmureºti lucrurile în relaþiile cu ºefii ºiautoritãþile, însã evitã forþarea notei. Imaginea ta publicãºi poziþia socio-profesionalã pot fi compromise.Relaþiile cu prietenii ºi susþinãtorii se vor remodelacumva, chiar ºi prin finalul unora dintre ele.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Multe dintre concepþiile tale se vor modificade-a lungul acestei sãptãmâni. Probabil cã în urmadialogului cu oameni deosebiþi sau lecturând o carte,te vei hotãrî sã abordezi cu totul altfel viaþa, relaþiilecu ceilalþi ºi evenimentele în care eºti implicat.Totuºi, concluziile la care vei ajunge îþi pot crea undisconfort emoþional. Focuseazã-te pe partea plinã apaharului ºi învaþã din aspectele neplãcute. Cãlãtoriiîn strãinãtate, dialoguri cu persoane strãine, planuride studii ºi documentare. A doua parte a sãptãmâniievidenþieazã segmentul profesional printr-un final deetapã. Se recomandã prudenþã la relaþiile cu ºefii ºiautoritãþile.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

La începutul sãptãmânii apar niscai chestiuniparteneriale, pe care le poþi soluþiona foarte bine dacãeºti deschis la cooperare ºi progres. Segmentulfinanciar se remarcã prin cheltuieli majore alãturi departenerul de viaþã, de rude sau de colaboratori. Cevalegat de locul de muncã, probabil salarizarea saucondiþiile de muncã îþi vor rãsturna planurilefinanciare. Se recomandã prudenþã întrucât existãvulnerabilizare pe tot ce câºtigi din munca proprie ºipe tot ce înseamnã bani ºi bunuri comune cu alþii.Este nevoie sã-þi remodelezi sistemul valorilor moraleºi spirituale dupã care îþi ghidezi viaþa ºi asta se vaproduce, chiar ºi parþial, la finalul perioadei analizate.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Începi sãptãmâna cu activitãþi de rutinã laserviciu. Se pare cã traversãm o perioadã în care aimult de lucru, dar ºi plata aferentã compenseazã bineefortul depus. Însã, fii prudent în privinþa cheltuielilor,pentru cã persistã tendinþa de a cheltui mult.Segmentul partenerial se animã prin reluarea unordiscuþii cu partenerul de viaþã. Sunt posibilesepararea, divorþul, ºi demersurile necesare acestora.Recomandabil este sã fii cât mai obiectiv ºi sã renunþila ceea ce nu îþi mai este de folos. Toate relaþiileparteneriale se aflã în reconfigurãri ºi puþin probabilsã mai continue vreuna ca pânã acum. În a doua partea sãptãmânii se contureazã un final la capitolulfinanciar, secþiunea bani ºi bunuri comune cu alþii.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Relaþiile amoroase te preocupã mult, însã depindenumai de tine cum gestionezi lucrurile în acestsegment. Tendinþa este de a te rãtãci în detaliineimportante. Concentreazã-te pe ceea ce este utilþie acum ºi pe ceea ce îþi poate aduce beneficii înviitor. Dialoguri ºi activitãþi cu persoana iubitã ºi cucopiii. La serviciu se animã atmosfera prin activitãþidiverse, sarcini de lucru urgente ºi prin reluarea unordiscuþii sau a unor activitãþi care au rãmas cumvanerezolvate. Se recomandã prudenþã pentru cã existãanimozitãþi serioase printre colegi. Sãnãtatea estedeficitarã pe segmentele capului ºi pe segmentelesistemului renal. La finalul perioadei analizate secontureazã schimbãri în plan partenerial. Surprize deproporþii.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Segmentul domestic ºi relaþiile cu membriifamiliei sunt active în primele zile ale sãptãmânii. Înumbrã mocnesc conflicte, bine fiind sã fii prudent ºisã eviþi escaladarea situaþiilor dificile. Lucrurile sevor lãmuri peste ceva vreme. Relaþiile amoroase ºicele cu copiii sunt foarte importante acum, pentru cãse vor lãmuri animozitãþi ºi se vor trasa direcþii noi.Prudenþã, rãbdare, toleranþã! De acum încolo, lucrurilese vor desfãºura cu totul altfel în plan sentimental.La serviciu se contureazã un final de etapã, fie prinrezolvarea unor sarcini de lucru, fie schimbãri majoreale condiþiilor de muncã. Sãnãtatea este vulnerabilã,deci îngrijeºte-te corespunzãtor.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Cãlãtorii pe distanþe scurte, dialoguri cu multepersoane din anturajul apropiat, demersuri personaleºi profesionale se întrezãresc la începutul perioadeianalizate. Evitã sã vorbeºti prea mult despre tine ºidespre planurile tale. Acasã, în familie apar schimbãriimportante, fie în spaþiul locativ, fie în relaþiile cumembrii familiei. Existã animozitãþi vechi, revin îndiscuþie chestiuni patrimoniale ºi chiar se va discutasistemul valorilor morale ºi spirituale abordate înfamilie. Prudenþã ºi rãbdare! Spre finalul sãptãmâniise contureazã aspecte sentimentale. O relaþieamoroasã sau relaþiile cu copiii îºi vor schimbatermenii ºi condiþiile de desfãºurare de acum încolo.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Cheltuieli cotidiene, primeºti bani, cadouri saufavoruri în primele zile ale sãptãmânii. Pe de altãparte, sunt posibile cheltuieli profesionale, pentrulocul de muncã sau pentru ºefi ºi colegi. Se recomandãprudenþã, deoarece în plan profesional existã conflictedeschise. Sunt posible discuþii aprinse cuoficialitãþile, situaþii tensionate la locul de muncã,fiind ºanse de a þi se deteriora imaginea publicã saupoziþia în cadrul unui grup de lucru. Gândirea ºicomunicarea sunt viciate în intervalul 27 - 28 iunie,aºa încât evitã dialogurile ample ºi deciziile majore.Riscul de a gafa iremediabil este mare. Spre finelesãptãmânii apar discuþii importante cu membriifamiliei ºi cu neamurile. Final de capitol domestic.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Începi sãptãmâna în forþã, cu mult elan de a rezolvamulte ºi mãrunte. Selecteazã prioritãþile, traseazãplanuri personale ºi profesionale pe termen lung,evitând sã te amesteci în treburile altora. Dinspresegmentul financiar se contureazã venituri dincolaborãri sau din partea partenerului de viaþã. Însã,informaþiile privitoare la sumele care þi se cuvin saula viitorul câºtigurilor tale sunt neplãcute. Traversãmo perioadã în care fluctuaþiile financiare sunt mari ºipovestea continuã. Prudenþã la cheltuieli ºi evitãinvestiþiile de anvergurã! A doua parte a sãptãmâniievidenþiazã cãlãtorii pe distanþe scurte ºi relaþii cuanturajul apropiat. Final pentru unele relaþii.

Autor: AstroCafe.ro

(27 iunie - 3 iulie 2019)

OBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019 pag. 14informaþii

SC COTTONTEX SRLDrobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de

echipament sportivAngajeazã

MUNCITORI CONFECÞIONERICerinþe:

* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN

Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã- Operator Calculator- Constructor Tipare 

Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii

se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de

e-mail: profira.visan@cottontex.rosau se depune la sediul din

Drobeta-Turnu Severin,(vis-a-vis de Hotel CONDOR)

Relaþii la Tel.: 0740 176 364 ºi 0741 228521

I N F O R M A R EAceastã informare este efectuatã de Primãria Bala cu sediul în

localitatea Bala, judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la SGAMehedinþi, aviz de gospodãrire a apelor pentru realizarea proiectului“MODERNIZARE STRÃZI ÎN COMUNA BALA, JUDEÞUL MEHEDINÞI”.

Aceastã investiþie este o modernizare a drumurilor existente. Ca rezultat al investiþiei nu vor rezulta ape uzate. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantulde aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului dupã data de 24.06.2019. Primar,

I N F O R M A R EÎn conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare, COMUNA OPRIªOR, localitateaOpriºor, Judeþul Mehedinþi, intenþioneazã sã solicite de laADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ “APELE ROMÂNE” R.A., DIRECÞIAAPELOR JIU CRAIOVA, S.G.A. MEHEDINÞI, aviz de gospodãrire aapelor pentru promovarea investiþiei: MODERNIZARE DRUMURILOCALE ÎN LOCALITATEA OPRIªOR, COMUNA OPRIªOR,JUDEÞUL MEHEDINÞI. Aceastã investiþie este nouã. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare sau sãtransmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri cu privire la solicitareaavizului de gospodãrire a apelor, pot contacta solicitantul de aviz laadresa menþionatã, sau la tel. 0252-707786, dupã data de 10.06.2019.

I N F O R M A R EAceastã informare este efectuatã de Primãria Bala cu sediul în

localitatea Bala, judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la SGAMehedinþi, aviz de gospodãrire a apelor pentru realizarea proiectului“MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA BALA,JUDEÞUL MEHEDINÞI”.

Aceastã investiþie este o modernizare a drumurilor existente. Ca rezultat al investiþiei nu vor rezulta ape uzate. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantulde aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului dupã data de 24.06.2019. Primar,

În perioada analizatã, euros-a consolidat la pragul de 4,72 lei,în timp ce francul elveþian a urcat lamaximul ultimelor aproape trei luni.

Cursul euro a atins un maxim de4,7287 lei, dar la sfârºitul perioadeia coborât la 4,7199 lei, într-o ºedinþãîn care deschiderea s-a realizat la4,716 – 4,717 lei. În partea a douaa zilei, euro a început sã urce, pânãla 4,725 lei, pentru ca închiderea sãse realizeze la 4,721 lei.

Dolarul american a continuat sãpiardã teren, dupã ce RezervaFederalã americanã a semnalizatposibilitatea începerii procesului dereducere a dobânzii sale cheie.Media a scãzut de la 4,2241 la4,1434 lei, pentru ca la finalulperioadei sã fie stabilitã la 4,1541lei, când cotaþiile au fluctuat între4,148 ºi 4,159 lei.

Moneda elveþianã a profitat destatul sãu de „refugiu” în perioadefinanciare tulburi, ºi s-a apreciatpânã la 1,106 – 1,112 franci/euro,la sfârºitul intervalului, când mediaa fost stabilitã la 4,2531 lei, maximal ultimelor aproape trei luni.

Uncia de aur a depãºit, dupã circaºase ani, pragul de 1.400 dolari, ºi aatins un maxim de 1.440 dolari,beneficiind de creºterea interesuluipentru active considerate sigure. Lasfârºitul perioadei, preþul gramului deaur a urcat la 190,5222 lei, el mai ridicatnivel al ultimilor aproape ºapte ani.

Valoarea Indicelui de Referinþãpentru Creditele acordateConsumatorilor (IRRC), a foststabilitã de BNR pentru acesttrimestru la 2,36%, pe baza cotaþiilordin ultimul trimestru din 2018.

Euro a fãcut haltã la 4,72 leiIndicele ROBOR la trei luni,

utilizat la calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor în lei, aîncheiat perioada la 3,23%, iar cella ºase luni, folosit la calcularearatelor la creditele ipotecare, la3,37%, valori care reprezintãminimul ultimelor douã luni ºijumãtate.

Indicele ROBOR la nouã luni,calculat în funcþie de rata dobânziiplãtitã la creditele atrase de cãtrebãncile comerciale de la alte bãnci,s-a oprit la 3,48%, iar cel la 12 lunila 3,54%.

Rãzboiul comercial dintre SUA ºiChina, scãderea inflaþiei ºi reducereanumãrului de noi locuri de muncãîn Statele Unite, ar putea obligaRezerva Federalã americanã sãînceapã reducerea dobânzii salecheie, pe care a menþinut-osãptãmâna aceasta la 2,25 – 2,50%.

Toate aceste au fãcut ca euro sãcreascã la 1,1413 dolari, maximcare nu a mai fost atins din martie,chiar dacã preºedintele BCE, MarioDraghi, a afirmat cã este posibil cadobânda-cheie din zona euro sã fieredusã din nou, chiar dacã ea esteaproape de 0%.

Media indicatorilor bitcoinurmãriþi de Bloomberg a crescut lafinalul perioadei la 12.603 dolari,dupã atingerea unui maxim de12.900 dolari, valoare care se maiînregistra în ianuarie trecut.Reamintim cã recordul de peste19.500 dolari a fost atins îndecembrie 2017.

Analiza cuprinde perioada 20 –26 iunie.

Radu Georgescu

sportOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019 pag. 15

CS Strehaia rãmâne la “judeþ”Deºi câºtigase cu 2-1 manºa-

tur a barajului pentru promovarea înLiga a III-a ºi îºi punea mari speranþeîn returul de la Târgu Cãrbuneºti, CSStrehaia a fost învinsã cu 3-0 pe terenulgorjenilor ºi va juca sezonul viitor turîn campionatul judeþean dinMehedinþi. Echipa antrenatã de MirceaDanciu a fãcut faþã iureºului gazdelordoar în prima reprizã ºi a reuºit sã intrela pauzã fãrã gol primit, rezultat care îiasigura promovarea. AdversaraGilortul Târgu Cãbuneºti s-a dezlãnþuitîn partea secundã, când a reuºit sãmarcheze de 3 ori. Scorul a fostdeschis, în minutul 55, de AndreiMeliþã, cu un ºut de la 17 metri. Intratla pauzã, fostul jucãtor al echipeiPandurii Târgu Jiu, Florin Popete,ajuns la vârsta de 41 de ani, a majoratavantajul, în minutul 61, când a reluatcu capul, balonul centrat de AdrianCodin. Suspansul a fost risipit deDarius Almãjanu, în minutul 89, cu unºut, din unghi, care l-a pãcãlit peportarul Cosmin Noanã. În prelungiri,cãpitanul Gilortului, AlexandruAvramescu, jucãtor care a cochetat ºiel cu Pandurii Târgu Jiu, a primit aldoilea cartonaº galben, pentrusimulare, ºi a fost eliminat. N-a maicontat în economia finalã a jocului ºiGilortul Târgu Cãrbuneºti a reuºit sãpromoveze, dupã ce pierduseprecedentele trei baraje, din 2014,2015 ºi 2016, când întâlnise MinerulMehedinþi, CNS Cetate Deva,respectiv AFC Hermannstadt. Gilortul izbutise precedentapromovare în vara anului 2005, însã,la vremea respectivã, campioanelejudeþene promovau direct în eºalonulterþ, fãrã sã susþinã meciuri de baraj.Echipa din Cãrbuneºti n-a rezistat însãdecât un sezon în Divizia C, aºa cumse numea atunci Liga a III-a, ºi aretrogradat în 2006, din seria a VII-a.Gilortul Târgu Cãrbuneºti are acumplanuri mãreþe ºi se gândeºte, înviitorul apropiat, chiar la promovareaîn eºalonul secund, acolo unde echipaa mai activat în sezonul 2002-2003,de unde s-a retras însã la jumãtateacampionatului. “Precedenta echipã cucare am jucat barajul pentru promovaree acum în Liga 1. Strehaia a fost unadversar mult mai accesibil. Nu amavut emoþii nici mãcar la pauzã, cândscorul era 0-0. E o zi fericitã pentru

Rezultatele jocurilor de baraj:CS Gilortul Târgu Cãrbuneºti (GJ)– CS Strehaia (MH) 3-0/1-2ACS Fortuna Becicherecu Mic (TM)– AFC Voinþa Lupac (CS) 6-1/2-0CSO Retezatul Haþeg (HD) –ACS Progresul Pecica (AR) 0-1/1-2CS Viitorul Dãeºti (VL)– CS Real Bradu (AG) 3-0/2-1ACS Tractorul Cetate (DJ)– ACS Unirea Brânceni (TR) 1-0/0-0ACS Gloria Corneºti (DB) –CSM Slatina (OT) 1-2/0-2AFC Viitorul Albeºti (BT) –CSM Bacãu (BC) 1-1/ în tur, 0-5FC Ozana Târgu Neamþ (NT)– CS Viitorul Liteni (SV) 1-2/4-1ACS Unirea Mirºid (SJ)– CS Viitorul Ulmeni (MM) 2-0 / 2-2CS Minerul Rodna (BN) –CSM Satu Mare (SM) 1-1/0-5CSC Sânmartin (BH)– CS Floreºti (CJ) 2-0/2-0ACS Viitorul ªelimbãr (SB)– CS Gheorgheni (HR) 2-1/3-2ASC Olimpic Zãrneºti (BV) –ACS Stãruinþa Zagon (CV) 3-2/1-2AFC Sportul Petreºti (AB) –CSM Târgu Mureº (MS) 2-3/0-6AS Carmen Bucureºti (B) –ACS Mostiºtea Ulmu (CL) 1-2/3-3ACSO Viitorul Pantelimon (IF) –ACS Recolta Gheorghe Doja (IL) 0-0 / 0-2CS Blejoi (PH) – CS Mihai Bravu (GR) 6-1/3-0AS Fotbal Team Sãgeata (BZ) –ACS Universitatea Galaþi (GL) 0-3/1-2CS Poseidon Limanu-2 Mai (CT) – ACS Pescãruºul Sarichioi Junior (TL) 6-1/2-1ACS Mausoleul Mãrãºeºti (VN) – CS Viitorul Ianca (BR) 0-3/1-5AS Moldova Cristeºti (IS) –ACS Huºana Huºi (VS) Nu s-a disputat,deoarece campioana din Liga a IV-a Iaºi nu are CIS.

întreaga comunitatelocalã din TârguCãrbuneºti. Dupã 14ani, reuºim o nouãpromovare în Liga a 3-a. Greu însã abiaacum începe, fiindcãtrebuie sã gãsimresurse financiarepentru a reprezentaoraºul cu cinste pe ceade-a treia scenãfotbalisticã a þãrii.Aºteptãm ºi o finanþare CNI pentrumodernizarea stadionului. Nu vrem caaceastã promovare sã se soldeze cu oretrogradare, ca data trecutã. Trebuiesã ne organizãm, iar,uºor-uºor, sã închegãmo echipã care sã emitãpretenþii, de ce nu, pentrupromovarea în eºalonulsecund. Noi am mai jucatîn Divizia B în urmã cuvreo 16 ani”, a declarat,la finalul partidei,primarul oraºului TârguCãrbuneºti, Danuþ Birãu. De partea cealaltã,oraºul Strehaia n-aavut niciodatã echipamai sus de eºalonul terþ, iar ultimaperformanþã de acest gen dateazãtocmai din sezonul 1990-1991, lafinele cãruia s-a clasat pe locul 16,ultimul, în seria a VIII-a din Divizia C.De atunci, echipa localã a mai avut otentativã de promovare, în urmã cu 2ani, când a fost învinsã, categoric, decampioana judeþului Teleorman,Voinþa Sãelele, devenitã între timpTurris Turnu Mãgurele. La TârguCãrbuneºti, CS Strehaia a jucat înformula: Cosmin Noanã – StelianMocîrcioiu, Alin Gomoi, IonuþTiribentea, Costinel ªotea – CostinelSimulescu (60 Ionuþ Vîrºog), ClaudiuTopalã, Alexandru Balaci – CãtãlinMãtuºoiu (cpt.), Costel Pontu - AndreiEnea (65 Eduard Tiþa).Echipa severinenilor din

Dolj a promovatAvând în componenþa lotului foarte

mulþi severineni, inclusiv peantrenorul-jucãtor Dorian Vasilicã,ACS Tractorul Cetate, campioanajudeþeanã de la Dolj, a reuºit sãpromoveze, în premierã, pe cea de-atreia scenã fotbalisticã a þãrii. Dupã 0-

M. O.

0 pe terenul echipei din TeleormanUnirea Brânceni, clubul din Cetate s-a impus cu 1-0 în meciul-retur, pringolul marcat de severineanul Cãtãlin

Poenaru, în minutul 90. ACS Tractorula jucat în formula: Ionuþ Sãlceanu –Daniel Ciobanu, Dragoº Þuculeanu,Elvis Chican, Titu Cârstea, SilviuDragomirescu (’46 Costinel Stanciu),

Rãzvan Doman (’71 Dorian Vasilicã),Andrei Sãrãcin, Cãtãlin Brebenel,Daniel Ochea (’48 Augustin Puþintelu),Alin Sârbu (’86 Cãtãlin Poenaru).

Formatã tot din severineni, TractorulCetate pierduse barajele din 2016 ºi2017, când întâlnise ACS ªirineasa(Vâlcea), respectiv Internaþional Bãleºti(Gorj).

publicitateOBIECTIV mehedinþean 27.06 - 03.07.2019pag. 16

pamflet

Prefectul de Mehedinþi iaatitudine faþã de bãtaia de joc adrumarilor pe sectorul de drum careleagã Gura Vãii de Orºova. Coºmarulrosturilor de dilataþie, care seschimbã anual, i-a exasperat peconducãtorii auto, în special înultimul weekend, atunci când s-auformat cozi interminabile. Drumariiau fost amendaþi.

Mã fraþilor, sã supãrã nea prefectu’.

Pã fu pãnã la Orºova, cu ceva treburiºi îl luarã durerile de cap. Dacã aveaºi o piatrã la rinichi punea pariu cã oscotea pãnã la Bahna, pleca singurãde la atâtea zdruncinãturi, sãrea cucapu-n plafonu’ maºinii de ziceai cãe în tiribombe ºi nu pe ºosea asfaltatã.

nea Mãrin

Sucã, nea prefectu’ ºi dilataþiile, scandalu’ di la Baia de Aramã ºi cearta pe maidanezi

ªi atuncea zisã nea Drãghiea cã gata,nu sã mai poate aºa, nu mai merge.Cicã drumarii sã facã ceva cu rosturilede dilataþie între Gura Vãii ºi Orºova,cã altfel jar mãnâncã. ªi s-au ales ºicu niscaiva amenzi, aºa preventiv, nucare cumva sã mai comenteze. ªipãnã data viitoare, când mai are neaprefectu’ neºte treburi, sã facã binesã dilateze cum trebuie rosturile. ªisã nu le mai dilueze. Pãi nu?

Mã nepoate, bine cã reuºirã ºi aidi la ºantieru’ naval Orºova sãcâºtige procesu’ cu olandezii carecomandaserã douã nave, da nu lemai plãtiserã. Pã da, din 2010 eracomanda neplãtitã ºi abia dupã 8ani sã fãcu reparaþia în instanþã.

Acuma sã vezi olandezii ce atenþi osã fie data viitoare când maicomandã nave la Orºova.

Venirã Tanþa lu’ Pecingine ºi cuMarghioala lu’ Fleaºcã plângând,la cârciuma din centru, cã dete latelevizor cum trãgeau unii de ofetiþã, pi la Baia de Aramã, sã otrimitã în America, cicã sã-i fie maibine. Mã fraþilor, sã nu intre în guralu’ Sucã, da ce sã întâmplã înpovestea asta nu e a bunã. Dacã aºasã face treaba pi la noi, numaiinteresele copilului nu suntrespectate. Da sã vedem ce urmeazãºi apoi zisã al lu’ Zbanghiu cã îºispune ºi el pãrerea lui de pãrinte, cãsã pare cã numai când sã face cazde necaz sã îndreaptã lucrurile. Dacãnu, nu ºtia nimeni ce sã întâmplãcu copilul respectiv, pe unde ºi cumajunge. Halal treabã.

Mã fraþilor, dacã vãzu nea vicele,cã nu merg câinii cu covrigii încoadã pin instituþie, cãutã pe googlece mai fac alte primãrii ºi veni cu

ideea sã rezolve problema câinilorfãrã stãpân: sterilizare ºimicrocipare. Adicã reinventarea apeicalde, cã acþiunile astea se facoricum ºi în prezent. Singuraproblemã o reprezintã aducereacâinilor din alte localitãþi ºi spaþiulredus al adãpostului canin, înprezent. Câþeluº cu pãru’ creþ, ghicicine sãri la nea vicele mic? Pãi chiaruseriºtii, cã ºi ei au propus unproiect similar ºi nu e frumos sãcopiezi di la alþii. ªi de aici ºi pãnãla o dezbatere liberalo-useristã numai fu decât un pas.

Între timp, nea Felix di la ProtecþiaConsumatorilor ajunsã pi la Bistriþa-Nãsãud. Da nu pi la bãi, pi la nãmol,cu serviciu ajunsã, acolo îl paraºutarã,cicã sã bage spaima în comercianþi.Tot cu frica, tot cu frica ...

E cald afarã, e soare afarã, cum eramelodia?!

Pãnã data viitoare, sã fiþi iubiþi ºisã vã ºi bronzaþi un pic!