"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 840

18 august 2016 16 pagini * 1,00 leu

Ziua Marinei Române, sãrbãtoritãîn Portul Drobeta Turnu Severin

PAGINILE 4 - 515 August, este mare sãrbãtoare pentru creºtinii ortodocºi, Adormirea Maicii Domnului ºi Ziua Marinei Române. Anul acesta s-au împlinit 114 ani de la

prima sãrbãtorire a Zilei Marinei Române. Oficializatã ca onomasticã a marinarilor români, pentru prima datã în 1902 de Sfânta Maria, Ziua MarineiRomâne a devenit, dupã mai mult de un secol, un festival al apelor sãrbãtorit în toate porturile din tarã.

3pag.Statul finanþeazã paza

pãdurilor private mici!

PAGINA 6

Parul de socal moþiunii decenzurã

Fãt Dragneaºi Tãriceanu

cel Isteþpag. 9

10pag. 42.261 de absolvenþi de liceu, înscriºi pentru

susþinerea examenului naþional de Bacalaureatîn sesiunea august-septembrie 2016

Doar bronz, pentru fostele canotoare de la CSS Orºova 15pag.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Din punct de vederecultural Severinul, ºi judeþulnostru în general, a „exportat”mereu oameni de valoare, fie cãne gândim la scriitori, regizori,jurnaliºti, actori, filosofi, artiºtiplastici, muzicieni, sculptori,profesori. Nu-i mai punem lasocotealã pe cei a cãror probitateprofesionalã ºi ºtiinþificã ºi-a avutrãdãcinile aici deºi împlinirea ºirecunoaºterea le-au cunoscut înalte pãrþi. Exodul mai mult sau maipuþin subti l al inteligenþei

O ºansã ce nu trebuie ratatãcreatoare nu a lãsat în urma luiun teritoriu pustiu, dimpotrivã,destui oameni de cul turãvaloroºi, deºi poate anonimi, aurãmas pe aceste meleaguri,ancoraþi de valorile lor, ºi de acestclimat uman ºi social totuºi plãcut. De mai bine de un an lucrez launa dintre primele trei mari edituridin aceastã þarã, o editurã de mareprestigiu. Vãd lumina tiparului aicicãrþi de literaturã de cea mai bunãcondiþ ie, dar ºi lucrãri depsihologie, educaþie, self-help etc.Editura e un mediu în care se nascºi se dezvoltã proiecte culturalenaþionale, traduceri de anvergurã,festivaluri de literaturã, un mediuîn care îi poþi întâlni, de exemplu,pe Nicolae Manolescu, SimonaPopescu, Ion Bogdan Lefter ºimulþi, mulþi alþii. Dincolo de mediul purscriitoricesc, e cel educaþional,unul extrem de amplu, de

laborios, în care poþi întâlni ºipoþ i dialoga cu autori demanuale, profesori de prestigiu,ºi te poþi antrena în proiectedidactice de impact naþional. Spun toate acestea deoarecedupã experienþa acestui an mi-amdat seama de un lucru: realitateaacestor zile, alertã, de un dinamismadeseori nãscãtor de confuzii,stresul cotidian, ipocriziapoliticianistã, neîncrederea ºiatomizarea – la toate acesteelemente de crunt real trebuie sãopui ceva, altfel societatea noastrãse destramã, din interior, rãmânânddoar o formã goalã, fãrã conþinutviu. ªi ce poþi opune alienãriidiurne dacã nu ceea ce þine defrumos, de artã, literaturã, teatru,culturã? O comunitate precum aSeverinului are nevoie mai multdecât orice altceva de o minimalãunitate, de o minimalã solidaritateîn jurul condiþiei comune, care

e una destul de ingratã. Pe temeiul acestei minimesolidari tã þ i se pot construiproiecte frumoase, acte pline desens ºi de frumuseþe, culturale,sportive, educaþionale, chiar dacãdecorul general e unul maidegrabã de crizã. Severinul poatefi, ºi trebuie sã fie, o capitalãculturalã danubianã, ºi turisticã– e o ºansã pe care nu are dreptulsã o rateze, mai ales acum. Sigur,vor spune destui, cã nu þine defoame cultura, ºi cã degeaba ne-am „hrãni” cu proiecte artistice,festivaluri de jazz sau rock, cutabere de creaþie, expoziþii, cãrþiodatã ce nu avem atâtea ºi atâtea.E adevãrat cã mai sunt multe defãcut, ºi nimeni nu contestãrealitãþile economice, dure, de lanoi. Dar, poate, e mai uºor detrecut peste toate acesteneajunsuri uniþi în jurul valorilorculturale, decât fãrã acestea.

Conducerea PartiduluiMiºcarea Popularã Mehedinþi aorganizat prima conferinþã de presãdupã fuziunea cu UNPR în judeþ.La aceastã întâlnire au participat ceidoi lideri judeþeni ai acesteiformaþiuni politice: GabrielaDobrotã ºi Constantin Gherghe. Cu acest prilej cei doi lideri ai PMPMehedinþi au dorit sã fãcã uneleprecizãri cu privire la procesul defuziune la nivelul judeþului. „LaMehedinþi lucrurile au decursnormal, am constituit ComitetulExecutiv Judeþean pe principiulparitãþii. Începem o etapã nouã afostului UNPR ºi actualului PMP ºiputem vorbi de un câºtig, pentru cãatât la nivel naþional dar ºi local acrescut numãrul aleºilor locali, astfelîncât partidul va avea un cuvânt greude spus. În acest moment PMP adevenit cea de-a treia forþã politicã aþãrii, dar ºi în judeþul Mehedinþi. Mãbucurã acest lucru ºi sunt convinscã împreunã cu doamna GabrielaDobrotã ºi ceilalþi colegi din partidvom face treabã bunã,

Mircea Popescu

PMP Mehedinþi vrea sã facã o altfel de politicã decât PSD ºi PNLpropunându-ne un rezultat foartebun la alegerile parlamentare dinluna decembrie. Punã atuncisuntem participanþi la viaþa politicãlocalã ºi vom încerca sã ajutãm atâtcât putem executivele primãriilor fiecã vorbim de Primãria municipiuluiDrobeta Turnu Severin, fie deprimãriile din judeþ unde avemconsilieri locali. O vom face în sensconstructiv, pentru cã PMPMehedinþi vrea sã facã o altfel depoliticã decât PSD ºi PNL. Desprenoi lãsãm sã vorbeascã faptele, vãrugãm sã priviþi în urmã pentru avedea ce am fãcut. Pornim la drumîntãriþi ºi dornici sã demonstrãmmehedinþenilor ºi severinenilor cãPMP Mehedinþi este partidul carese contureazã ca un pol politicserios, care va avea un cuvânt greude spus în politica localã”, a declaratConstantin Gherghe. La rândul sãu, Gabriela Dobrotãa spus, printre altele: „PMPMehedinþi a fost prima organizaþiecare a depus listele de Comitetjudeþean. Suntem oamenii

faptelor! Suntem foarte încântaþi cãam devenit cea de-a treia forþãpoliticã în judeþ ºi în þarã. PMP ºiUNPR au fost douã partide care auobþinut scoruri aproximativ egalela alegerile locale. Din momentulde faþã vorbim de noi, de PMPMehedinþi, un partid unit care ºtiece vrea. ªi Constantin Gherghe, ºieu, am demonstrat cã putem faceceva, cã avem realizãri notabile înspatele nostru. Mehedinþeniitrebuie sã aibã încredere într-unpartid nou, iar PMP Mehedinþi esteun partid nou. Echipa PMPMehedinþi este una solidã ºiputernicã. Vã asigur cã avemºanse sã producem o schimbareîn bine la nivelul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, acolo undedeþinem un numãr important deconsilieri locali. Le vom arãta, chiarºi din opoziþie, adversarilor noºtripolitici ce înseamnã sã faciadministraþie publicã eficientã, îninteresul cetãþenilor”. În urma acestei fuziunii, PMPMehedinþi a devenit cea de-a doua

forþã politicã din Consiliul LocalDrobeta Turnu Severin, deþinândun numãr de 8 consilieri locali,dintr-un total de 23. De asemenea, PMP Mehedinþiare în prezent un numãr deaproximativ 50 de consilieri localiîn tot judeþul, aleºi la scrutinul localdin data de 5 iunie 2016.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016 pag. 3

Temele de discuþie au vizatprogramele de finanþare aleAdministraþiei Fondului pentruMediu, managementul deºeurilor,biodiversitatea, precum ºi problemeleautoritãþilor publice locale. „Consider cã protecþia mediuluiînconjurãtor, managementuldeºeurilor ºi biodiversitateaconstituie repere de o importanþãdeosebitã pentru conducereajudeþului Mehedinþi. Mulþumescpentru prezenþã ºi reprezentanþiloradministraþiei publice locale dinjudeþ ºi îi îndemn sã profite deprezenþa oaspeþilor din MinisterulMediului, Apelor ºi Pãdurilorpentru a-ºi expune problemele

întâmpinate în acest domeniu ºi, deasemenea, sã solicite informaþii deinteres cu privire la programelegestionate de AdministraþiaFondului pentru Mediu”, a declaratîn deschiderea ºedinþeisubprefectul Andrei Stãniºoarã. Ministrul Mediului, Apelor ºiPãduri lor, Cris t iana Paºca-Palmer, a subliniat faptul cãmanagementul deºeurilor esteunul din domeniile unde sunt mariprobleme, iar în situaþia în careRomânia nu îºi va respectaangajamentele asumate camembru UE riscã sã fie datã înjudecatã de Comisia Europeanã ºi sãplãteascã penalitãþi care pot ajunge

pânã la 200.000 de euro pe zi. „Am vrut sã am aceastãîntrevedere ºi sã vã expun câtevadin ideile ºi mai ales dinprogramele concrete pe care leavem la Ministerul Mediului,Apelor ºi Pãdurilor ºi pentru asusþine autoritãþile locale în a seimplica mai mult în problematicade mediu ºi dezvoltare durabilã,dar bineînþeles ºi pentru a vãasculta ºi a auzi direct de ladumneavoastrã cu ce probleme vãconfruntaþi. Autoritãþile locale suntîn prima linie. ªi am vrut sã spunaceasta pentru cã sunt câtevadomenii care nu merg bine înRomânia ºi unde este nevoie de

implicarea dumnevoastrã foarteactivã. Unul din aceste domenii estemanagementul deºeurilor”, adeclarat ministrul Mediului, Apelorºi Pãdurilor, Cristiana Paºca-Palmer. Ministrul Cristiana Paºca-Palmer a fost însoþ i tã de odelegaþie formatã din secretarulde stat Viorel Lascu, secretarulde stat Raul Pop, secretarul destat Olimpia Negru, comisarulgeneral al Gãrzii Naþionale deMediu – Bogdan Trif, directorulgeneral RNP Romsilva – CiprianPahonþu, directorul general alApelor Române – Nicolae Bãrbieru.

Cancelaria PrefectuluiJudeþului Mehedinþi

Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor susþine autoritãþilelocale în a se implica mai mult în problematica de mediu

Ministrul Mediului, Apelor ºiPãdurilor, Cristiana Paºca-

Palmer, a avut joi dimineaþã, lasediul Instituþiei Prefectului

judeþului Mehedinþi, o întâlnire delucru cu subprefectul judeþuluiMehedinþi, Andrei Stãniºoarã,

vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, Liviu Mazilu,

precum ºi cu primarii oraºelor ºicomunelor din judeþul Mehedinþi.

Veste neaºteptatã din parteaMinisterului Mediului, Apelor ºiPãdurilor, Cristiana Paºca-Palmer,care a decis sã aloce bani de labuget pentru a asigura pazagratuitã a pãdurilor care ausuprafeþe mai mici de 30 de hectare.În þarã existã mii de persoane însituaþia respectivã, singura condiþiepusã de minister pentru a plãti pazaarborilor fiind cea a existenþei unuicontract între proprietari ºi un ocolsilvic. Suma alocatã sãptãmânatrecutã prin rectificare bugetarã decãtre Guvern este de 14,5 milioanelei, într-un comunicat de presãministerul menþionând cã încã din2008 exista o astfel de prevedereîn Codul Silvic, prevedere care însãnu a fost respectatã. „Deºi Codul Silvic prevede, încã

Statul finanþeazã paza pãdurilor private mici!din 2008, ca statul sãasigure fondurilenecesare pentru pazaºi administrareapãdurilor private depânã la 30 hectare,acestea nu au fostniciodatã prinse înbugetul de stat. Întotal, aproximativ587.000 hectare lanivelul întregii þãrisunt în aceastãsituaþie, respectiv nuau paza asiguratã ºiau fost lãsate în ultimii 8 ani în voiasorþii, proprietarii neavând resurseproprii pentru a le apãra, întreþineºi pãzi. Decizia luatã de Guverneste o dublã premierã: pe de-oparte, este pentru prima datã în

Gelu Ionescu

ultimii 2-3 ani când MinisterulMediului beneficiazã de o rectificarepozitivã a bugetului; pe de altãparte, este pentru prima datã cândun Guvern respectã ºi pune înaplicare prevederea Codului Silvic

de asigurare a pazei pãdurilor mici.Sper ca aceastã mãsurã sã limitezeconsiderabil fenomenul tãierilorilegale”, a spus ministrul CristinaPaºca-Palmer.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016pag. 4

În ziua de 15 august au fost comemoraþi eroii mariniprin depunerea de coroane ºi organizarea de ceremoniispecifice. Ceremonia a avut loc în Portul din Drobeta TurnuSeverin ºi a fost susþinutã de subprefectul judeþului,domnul Andrei Stãniºoarã. „Ziua Marinei Române este sãrbãtoarea unei naþiuni; marinariiromâni fiind cei care ne oferã nouã României o carte de vizitãpeste tot în lume. Marinarii români prin aceastã meserie, plinã desacrificii, plinã de determinare, o meserie care îi þine departe defamiliile lor, trebuie cinstiþi ºi apreciaþi. Profit de aceastã ocaziepentru a le ura ºi eu tuturor ce poartã numele de Maria, Marian:”La mulþi ani ºi multã sãnãtate!“, a declarat subprefectul judeþuluiMehedinþi, domnul Andrei Stãniºoarã.

Ziua Marinei, zi de sãrbãtoare în Drobeta Turnu Severin

Începând de miercuri, 17 august,iubitorii de artã fotograficã vor puteaadmira, la Secþia - Muzeul de Artã din

strada Rahovei, nr. 3, o îndrãzneaþãexpoziþie de profil, intitulata “Oculus.Cianotipie tehnicã istoricã” a artisteiDaniela Schinderman. În prezenþa reprezentanþilor MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, a oficialitãþilorlocale ºi a unor artiºti locali, a avut locvernisajul tinerei artiste severinence. Lucrãrile expuse, de formã circularã,

77 de infracþiuni de fals ºi uz de fals au fostconstatate de poliþiºtii de frontierã mehedinþeni în primle 7

luni ale anului 2016. Majoritatea documentelor falsificateau fost taloanele de inspecþie tehnicã periodicã cãrþile deidentitate ºi permisele de conducere pentru autovehicule;toate acestea fiind descoperite în Punctele de Trecere a

Frontierei Porþile de Fier I ºi Porþile de Fier II. În perioada 01 ianuarie 2016 – 10 august 2016, poliþiºtiide frontierã mehedinþeni au descoperit, în activitatea decontrol ºi supraveghere a frontierei de stat, 42 de documentede cãlãtorie falsificate, prezentate la controlul de frontierã atâtde cãtre cetãþeni români cât ºi de cãtre cetãþeni strãini. Majoritatea documentelor falsificate au fost taloanele deinspecþie tehnicã periodicã ale autoturismelor înmatriculateîn Bulgaria ºi certificatele de înmatriculare ale autoturismelor.Falsurile celor 42 de documente bulgãreºti au fost realizatefolosindu-se certificate sau taloane bulgãreºti originale careîn prealabil au fost scanate ºi prelucrate informatic. Pedocumentele astfel obþinute au fost aplicate în fals aceleaºielemente de siguranþã ca ºi cele originale. Permisele de înmatriculare au fost falsificate folosindu-se unsuport din material plastic pe care au fost imprimate datele deidentitate, fotografia titularului ºi înscrisurile cu caracter general. Cãrþile de identitate descoperite au fost falsificate folosindu-seun suport de policarbonat asemãnãtor celor valide si prinutilizarea de computere performante ºi imprimate color. Majoritatea cetãþenilor care îºi falsificã documentele decãlãtorie sunt cetãþeni români care sunt posesori deautovehicule înmatriculate în strãinãtate ºi se deplaseazã înmod frecvent în Serbia în scop turistic ºi comercial. În momentul depistãrii persoanelor care recurg la asemeneametode, poliþiºtii de frontierã întrerup cãlãtoria celor în cauzã,luând mãsuri de întocmire a actelor premergãtoare pentrusãvârºirea infracþiunilor de fals, uz de fals, fals material înînscrisuri oficiale ºi tentativã de ieºire/intrare ilegalã din þarã. Pedeapsa pentru sãvârºirea unor asemenea infracþiuni esteînchisoarea de la 3 luni la 5 ani.

Documente falsificatedescoperite la frontiera

mehedinþeanã

“Oculus. Cianotipie tehnicã istoricã”

Biroul de presã

Expoziþie de fotografie ineditã laMuzeul Regiunii Porþilor de Fier

fac trimitere laochiul prin caresocietatea priveºteindividul ºi de aiciºi numeleexpoziþiei,Oculus.Prin fiecare lucrare,una mai deformatãdecât cealaltã, seobservã gradele dediferenþiere asocietãþii din ziua

de azi asupra fiecãrei persoane. Artista Daniela Schinderman,absolventã a Colegiului Naþional

“Traian”, duce maideparte, prinfotografie, o tradiþiede familie. Esteabsolventã aFacultãþii de ArtePlastice dinTimiºoara ºibursierã Erasmusîn Portugalia laInstitutul PolitehnicSantarem –Portugalia.

Aici a participat la proiecte de street art ºi laexpoziþii colective cu studenþi portughezi înSantarem ºi Lisabona. Este moºtenitoarea atrei generaþii de fotografi din FamiliaSchinderman ºi în lucrãrile sale încearcã sãcombine noul ºi vechiul în fotografie cupasiune ºi fineþe, lucru care se poate vedea înaceastã expoziþie pe care o prezintãseverinenilor. Biroul de presã

Purtãtor de cuvânt,Comisar ºef de poliþie VALERIU PERA

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016 pag. 5

MARELE PAVOAZ Cu o tradiþie centenarã, ZiuaMarinei Române sãrbãtoritã înfiecare an la 15 august este omanifestare de cuget nu numaipentru marinari, dar ºi pentruîntregul poporul român. Indiferentcã sunt „marinarii de apã dulce”sau „lupi de mare”, marinarii suntacei oameni care ºi-au legatexistenþa de ape, acei oameni carecu pasiune ºi romantism ºi-au aleso profesie plinã de riscuri, privaþiuniºi sacrificii, animaþi însã de curajºi dãruire. ªi pentru cã meseria demarinar implicã poate mai mult caoriunde munca în echipã, aceastãsãrbãtoare constituie un prilej depomenire a celor care au trecut înnefiinþã, mulþi dintre ei fãcându-ºipânã în ultima clipã datoria laposturile lor. Luni dimineaþã(n.a.-15 august a.c.)marinarii poliþiºti defrontierã mehedinþeniau celebrat pe navabazã “Cerna” ZiuaMarinei. În cadrul unuiceremonial militar s-a dat citire mesajuluiM i n i s t r u l u iAdministraþiei ºiInternelor, a fostridicat pavilionuluiîmpreunã cu marelepavoaz ºi a fostcinstitã memoria eroilor marinari.Marele pavoaz = ansamblulpavilioanelor codului internaþionalde semnalizare ridicate întrecatargele din prorã ºi din pupã înordinea culorilor naþionale alestatului respectiv, iar micul pavoaz= ansamblul pavilioanelor naþionalearborate la prorã, la pupã ºi lafiecare catarg al navei. Frontiera mehedinþeanã este ofrontierã de apã ºi are o lungimede 193,8 de kilometri fluviali, fiindsupravegheatã de 95 poliþiºti defrontierã marinari carebeneficiazã de suportul tehnic a27 de nave ºi ambarcaþiuni.LA MULÞI ANI marinarilor poliþiºti

de frontierã mehedinþeni !

Ziua Marinei Române, sãrbãtoritã în Portul Drobeta Turnu Severin

ZIUA MARINEI, în PortulDrobeta Turnu Severin

Ziua Marinei Române este osãrbãtoare civilã ºi militarã, marcatãde autoritãþile publice ºi celelalteinstituþii ale statului prin organizarea

unor programe ºi manifestãri cucaracter evocator în spiritul tradiþiilorpoporului român, precum ºi princeremonii militare ºi religioase. 15August, este mare sãrbãtoarepentru creºtinii ortodocºi,Adormirea Maicii Domnului ºiZiua Marinei Române. Anulacesta s-au împlinit 114 ani dela prima sãrbãtorire a ZileiMarinei Române. Oficializatã caonomasticã a marinarilorromâni, pentru prima datã în1902 de Sfânta Maria, ZiuaMarinei Române a devenit,dupã mai mult de un secol, unfestival al apelor sãrbãtorit întoate porturile din tarã. 15August este ziua în care Marina

Românã prãznuieºte cu simþãminteprofunde pe maica Domnului –Sfânta Fecioarã Maria –consideratã de vremuri ca patroanãa sa. Aceastã datinã creºtinã ºiromâneascã, care a dobândit noi

valenþe contemporane îºi areoriginea în istoria milenarã apoporului nostru, pentru care râurilede graniþã, Dunãrea ºi Marea Neagrã

reprezintã tot atâtea elemente dereferinþã ale unui spaþiu de existenþãºi identitate naþionalã. Lunidimineaþã (n.a.-15 august a.c.) cuîncepere de la ora 9, în portulDrobeta Turnu Severin autoritãþiilelocale au celebrat Ziua MarineiRomâne. Manifestãrile au debutatcu prezentarea de alocuþiuni de cãtreorganizatori despre semnificaþiaZilei Marinei ºi istoricul acestei zile,mesaje ale autoritãþilor locale,tedeum religios ºi depunere decoroane la monumentul eroilormarinari din portul severinean. De la manifestãrile din port aulipsit printre alþii ºi reprezentanþiiConsiliului Judeþean, pe la colþuriºoºotindu-se cã trebuia sã vinãun ,,nou,, angajat, dar acestuia i-a fost fricã sã nu fie obligat sãinterpreteze rolul Zeului Neptunsau, mai rãu, sã nu i se facãbotezul marinãresc. Dupãdepunerile de coroane ceiaproximativ 1.000 de severineniau asistat la mult apreciatele jocurimarinãreºti, purcelul agãþat descondru (n.a.-bara de lemn unsãcu vaselinã) ºi “raþele ºi vânãtorii”,motivul principal pentru care auvenit în portul Drobeta TurnuSeverin. Comparativ cu aniiprecedenþi organizarea jocurilormarinãreºti a fost mai bunã, darde câþiva ani lipseºte plimbareagratuitã cu Pasagerul pe Dunãre,un spectacol cu Zeul Neptun,precum în alte porturi din þarã(chiar Orºova) ºi alte jocurimarinãreºti. Daniel Velescu

opiniiOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* S-au cam dus toateprilejurile de zbenguialã (mã rog,destrãbãlare) estivalã, a trecut ºiSfântã Mãrie, vai de ea de pãlãrie,Olimpiada de la Rio îºi închide ºiea porþile, în cadenþe aproapefunebre pentru delegaþia României,ce mai, totul este pregãtit pentrureîntoarcerea cetãþeanului larosturile lui de bazã – toamnã,serviciu (dacã are), ºcoalã (dacãare chef s-o urmeze), murãturi(dacã a bãgat bani sã combatãseceta), lemne de foc (da, da!),„omul trist cade pe gânduri” etc..Când zic „etc.”, nu includ, oricât arpãrea de curios, campaniaelectoralã ºi alegerileparlamentare de la începutul luidecembrie. Pur ºi simplu pentrucã aceste evenimente, aºa cumne-a demonstrat, în timp,realitatea originalei democraþiiromâneºti, nu ne þin nici de foame,nici de cald. Legat de acest aspect,vã mãrturisesc cã aºtept custrângere de inimã începutulsesiunii parlamentare, ultima dinaceastã legislaturã, care se anunþãinfernal de violentã ºi de încãrcatãde vulgaritãþi incredibile ºinemaiauzite pe aceste meleaguri. * Simþind deja în aer mirosulprafului de puºcã din apropiatulrãzboi politico-electoral, DirecþiaNaþionalã Anicorupþie, structurã aParchetului General al României,începe sã-ºi refacã inventarul...puºcãriabililor ºi încãtuºabililor dinzona politicului, mai exact dintr-o

Parul de soc al moþiunii de cenzurãanumitã zonã a politicului, caretrebuie împiedicaþi, nu-i aºa, cu oricepreþ sã intre în campania electoralãsau sã le fie compromise toate ºanseleposibile de câºtig. Cazurile suntîndeobºte cunoscute, iar dacã nu lereamintim aici este pentru cã ºi uniidintre cei... vânaþi cautã, pe toate cãile,sã cadã, în vreun fel, la pace cutovarãºii procurori, dupã principiulatât de des verificat în istoria noastrãrecentã „o mânã spalã pe alta ºi...”.Este suficient sã mã uit la maestrulLiviu Dragnea cum se strãduieºtedumnealui sã fie cât mai ºmecherosde subtil, cât mai firoscos, cum îiameninþã dumnealui pe „adversarii”tehnocrato- liberalo – iohanniºti cumãciuca (mã rog, parul!) de soc(care, evident, nu omoarã deloc, ca-n cântecul popular) a moþiunii decenzurã la adresa cabinetului Cioloºca sã-mi dau seama de amploareanemaiîntâlnitã fenomenului ipocrizieipolitice din aceastã þarã. Ultima zicerea ºmecherului cu mustaþa subþire dinTeleorman, ajuns ºef peste fostulpartid al lui Iliescu ºi Nãstase, a fostcã nu va mai paraºuta candidaþi de lacentru pe listele din judeþe aleformaþiunii social-democrate. Sãmoarã mortu’, coane?! * Însã de departe cea mai maremizerie petrecutã în aceste zile l-avizat pe preºedintele Senatului,Cãlin Popescu Tãriceanu, cel carea ignorat o coadã imensã formatãla Poliþia Capitalei, pentruschimbarea de permise auto, ºi arfi intrat prin spate. Momentul a fost

surprins de o fufulinã, bãsistãînfocatã ºi declaratã, care l-areclamat pe al doilea om în Stat laDNA. DNA care, auziþi ºidumneavoastrã, îi va deschide luinenea Tãricicã un dosar penal dinacest stupid motiv! Eu, unul, doardin motivul de a mai crede cãaceastã þarã încã mai este normalã,mi-aº dori ca mult prea zeloasaDNA sã nu dea curs reclamaþieiacelei bãsiste ireductibile ºiisterice. Mãcar pentru a nu ne maiface încã o datã de râs prin Europape care, nu-i aºa, o venerãm. * La drept vorbind, nici atitudinealui Tãriceanu nu a fost unamoralmente corectã, însã, repet,era vorba de al doilea om în Stat ºimãcar putem presupune cã, în

virtutea funcþiei sale, avea, la aceaorã, treburi mult mai importante derezolvat decât sã piardã ore întregila coadã pentru un permis. Unpermis care, dacã nu greºim, puteafi schimbat ºi pe cale instituþionalã.Dar aºa-i la noi. Dincolo de orice,eu, pânã la urmã, nu cred cã DNAva rata ocazia de a-l mai „înfunda”cu ceva pe Tãriceanu, pe caremulþi, în primul rând Iohannis, îlaºteaptã la cotiturã de multã vreme.ªi asta numai pentru curajulacestuia – practic, singular înultima vreme, în câmpul politicromânesc - de a incrimina deschisºi fãrã echivoc abuzurile celebruluibinom sub umbrela, mã rog,protectoare a DNA. Adicã de a se

opune cotroceanului Iohannis,partizanul respectivelor instituþii deforþã care susþin aºa-zisul stat dedrept în aceastã þarã. * La începutul acestei sãptãmâni,mai exact marþi, a avut loc, laPrefecturã, o întâlnire cu factoriiresponsabili, tehnic vorbind, deconstruirea noii termocentrale caresã asigure agentul termic oraºuluinostru în iarna care urmeazã.Concluziile sunt de-a dreptulîngrijorãtoare: nimeni nu garanteazãferm cã, la 1 noiembrie, vom aveacãldurã ºi apã caldã. Iar dacãproblema nu va fi rezolvatã, nu ºtiudacã soluþia indicatã de tânãrulsubprefect al judeþului, AndreiStãniºoarã, anume ca toþi cei cufuncþie de decizie din Mehedinþi sã

plece acasã, ne va þine la iarnã decald. Extrem de sceptic ºidumnealui, dl Marius Screciu, noulprimar al Severinului se gândea lareunirea tuturor forþelor politicepentru rezolvarea acestei extrem deserioase probleme pentru oraº. Darpe maistrul Gherghe, cel care a totjucat scenete greþoase, de mai binede doi ani, pe tema asta, încurcândpe toatã lumea cu soluþiile lui...dãºtepte, nu-l întreabã nimeni devorbã? Sau nu mai ºtie nimeni deunde sã-l ia? Ei, cine e interesatcautã. Iar dacã – spune o vorbãbãtrâneascã – caþi, gãseºti. Gãseºtice caþi sau caþi ce gãseºti? - asta arfi dilema legatã de Irefutabil. Înmomentul de faþã, cel puþin.

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016 pag. 7

Dupã demisia din funcþia dedeputat ºi retragerea din viaþa

politicã a lui Mihai Stãniºoarã, dinprimãvara anului trecut, cei mai

longevivi parlamentari aleºi înanul 2012, la nivelul judeþului aumai rãmas doar doi parlamentari

mehedinþeni care sunt la maimult de un mandat. Este vorbadespre deputaþii Petre Daea ºi

Viorel Palaºcã. Ambii au fostaleºi pe lista USL Mehedinþi în

luna decembrie a anului 2012, laultimele alegeri parlamentare, ºi

ambii erau parlamentari înfuncþie la momentul acelui scrutin

parlamentar. Petre Daea maideþinuse douã mandate

consecutive de senator, în vremece Viorel Palaºcã era singuruldeputat liberal mehedinþean înfuncþie care candida pentru celde-al doilea mandat consecutiv

pe acelaºi colegiu. Vor maicandida ºi vor mai fi realeºi

aceºti parlamentari mehedinþenila alegerile parlamentare din

acest an? Este greu de evaluat,pentru cã ambii sunt într-o

situaþie politicã dificilã, care nu lemai permite realegerea fãrã

probleme ca pânã acum.

Petre Daea – 12 aniparlamentar mehedinþean fãrã

niciun rezultat notabil

Petre Daea a fost un politicianmehedinþean care a obþinut, înmod sigur, mai mult decât meritade pe urma politicii. Momentulsãu de lansare în politica mare afost anul 2004, când a fost numitde cãtre primul-ministru deatunci, Adrian Nãstase, pentrudoar câteva luni în funcþia deministru al Agriculturii. În toamnaaceluiaºi an, Petre Daea eranominalizat pe locul 1 pe listapentru Senat a PSD Mehedinþi,partid condus la acea vreme decãtre deputatul Eugen Nicolicea.La finele mandatului de senator, înanul 2008, Petre Daea a candidatdin partea PSD Mehedinþi pe

Mircea Popescu

Parlamentarii mehedinþeni realeºi în funcþieriscã sã rãmânã fãrã imunitate din toamnã

Colegiul 2 Senat din partea PSDMehedinþi, colegiul considerateligibil. A fost reales senator,funcþie în care a stat pânã în anul2012. La alegerile parlamentaredin anul 2012, Petre Daea acandidat pe Colegiul 2 CameraDeputaþi lor din partea USLMehedinþi. A câºtigat doar datoritãvotului politic. Toþi candidaþii USLMehedinþi din judeþ au închiscolegi ile la acel scrut inparlamentar. Deputatul PSD deMehedinþi, Petre Daea, este unuldintre cei mai inactiviparlamentari, deºi este din judeþ.Practic, Petre Daea a devenit înultimul timp un parlamentar totalabsent, atât ca prezenþãparlamentarã în spaþiul medialocal, cât ºi în activitatea politicã.Nu s-a mai auzit aproape nimicdespre persoana sa. Petre Daea seînscrie perfect în acea categorie depoli ticieni ºi parlamentarimehedinþeni care posedã oadevãratã artã a demagogiei, înspatele cãreia îºi urmãresc doarpropriul interes personal. Pentrucã Petre Daea nu a fãcut nimicpentru judeþ nici în ultimele douãmandate consecutive de senator,nici în acesta de deputat. Marelesãu avantaj a fost acela cã acandidat pentru cele douã mandatede senator din partea unui partidpolitic mare, iar ultima datã cânda fost ales deputat din partea uneialianþe politice, USL Mehedinþi, încare conta prea puþin numelecandidaþilor, important era votulpolitic acordat. În felul acestaPetre Daea ºi-a vãzut împlinit atâtvisul politic, dar ºi interesulpersonal. Pentru cã pe dl. PetreDaea puþin îl intereseazã dacã faceceva pentru locuitorii colegiuluisãu, sau percepþia acestora despreactivitatea sa parlamentarã înslujba comunitãþii. La alegerileparlamentare din toamna acestuian este puþin probabil ca PetreDaea sã candideze pe un loceligibil din partea PSD Mehedinþi.

Viorel Palaºcã – opt ani deputatpeste zona oraºului Strehaia

Dintre toþi liberalii mehedinþeni,actuali ºi foºti, deputatul ViorelPalaºcã este singurul care a deþinutcele mai importante funcþii publice.Prima datã a fost prefect al judeþului,într-o perioadã când prefecþii aveauvoie sã fie ºi membri de partid, apoi,la finele mandatului, vicepreºedinteal CJ Mehedinþi. O perioadã de timpa fost secretar general al MinisteruluiEconomiei ºi Comerþului, iar din2008 este deputat ajuns la cel de-aldoilea mandat consecutiv. Niciun altmembru cu ºtate vechi în partid alPNL Mehedinþi nu a deþinut atâteafuncþii importante atât înadministraþia localã, cât ºi în ceacentralã, precum Viorel Palaºcã.Dacã în ceea ce priveºte obþinereaunor funcþii publice, fie cã acesteaau fost numite sau alese, ViorelPalaºcã s-a miºcat bine, nu acelaºilucru se poate spune ºi despreanvergura sa politicã. Paradoxal, pecât de inspirat a fost în orientarea sapentru obþinerea unei demnitãþipublice, pe atât de indolent a fost înprivinþa carierei politice. ViorelPalaºcã n-a deþinut niciodatã ofuncþie de preºedinte în cadrul PNLMehedinþi. A candidat o singurã datãpentru ºefia organizaþiei judeþene, înanul 2009, conferinþã de alegeri lacare a pierdut lamentabil în faþafostului preºedinte, Liviu Mazilu,deºi era singurul deputat liberalmehedinþean. De atunci, ViorelPalaºcã nu ºi-a mai depuscandidatura pentru funcþia depreºedinte al PNL Mehedinþi. Înanul 2008 Viorel Palaºcã a fost alespentru prima datã deputat înColegiul Uninominl 3 CameraDeputaþilor din partea PNLMehedinþi. La acele alegeri, atuncicând s-a candidat pentru primadatã pe colegii electoraleuninominale, Viorel Palaºcã a fostales singurul deputat al PNLMehedinþi. De fapt, Viorel Palaºcãa fost ºi singurul deputat al PNL

Mehedinþi care a avut un mandatîntreg în afarã de acesta care seapropie de final. În anul 2013, dupãce Liviu Mazilu a fost detronat dinfuncþia de preºedinte al PNLMehedinþi ºi exclus din partid,deputatul Viorel Palaºcã putea aveaºansa de a deveni preºedinteleacestui partid. Iniþial ºi-a dorit sãcandideze pentru funcþia depreºedinte al PNL Mehedinþi, însãîn cele din urmã a renunþat fiindconºtient de victoria iminentã aactualului preºedinte, VirgilPopescu. Pentru Viorel Palaºcã arfi fost cea de-a douã înfrângereconsecutivã pentru ºefia partidului,un partid în care nu mai avea mareinfluenþã, deºi deþinea cea maiimportantã funcþie aleasã, pentru cãnu manifestase un apetit deosebitpentru activitatea politicã dinorganizaþie. Deputatul ViorelPalaºcã a fost mai degrabã unpolitician de salon, nu unul care sãmeargã în organizaþii pentru avedea cu ce probleme se confruntã.Aceastã atitudine politicã i-adiminuat sensibil rolul de politicianºi liberal de perspectivã. În varaanului 2014 a pãrãsit PNLMehedinþi, fiind numitcoordonatorul nucleului deconstituire în judeþ a PLR Mehedinþi.Ulterior a fost numit preºedinte alPLR Mehedinþi. Din aceastã poziþiepoliticã a fost numit preºedinte alALDE Mehedinþi, alianþã formatã dinPLR Mehedinþi ºi PC Mehedinþi.Probabil a contat în aceastã numirefaptul cã era singurul parlamentar alnoului partid înfiinþat. Teoreticdeputatul Viorel Palaºcã ar puteacandida la alegerile parlamentare dinacest an pentru un nou mandat dedeputat din partea ALDE Mehedinþi,astfel încât sã fie reales pentru a treiaoarã consecutiv în aceastã funcþie.Numai cã de data aceasta existã unmare risc. Dacã în 2008 ºi în 2012Viorel Palaºcã era sigur de victorie,de aceastã datã realegerea sa estesub semnul întrebãrii.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016pag. 8

Cîtã vreme existã naivitate,neºtiinþã ºi ignoranþã, oameni precumMargareta Duda, soþul ei, Radu Dudaºi toate neamurile vor trãi în lux pespinarea românilor, vor avea slugi lacurte, fãrã sã munceascã o zi.„Monarhia, sub orice formã, e oinsultã la adresa umanitãþii”, afirmaMark Twain. „Monarhia e ca o rîie,odatã ce o iei, nu mai poþi scãpa deea, adicã este ereditarã, se transmitedin tatã în fiu, fiþi atenþi ce vã doriþi”.Un rege nu-l poþi alege din cinci încinci ani, ãºtia îºi iau þara în stãpînirepînã la moarte, apoi o lasãprogeniturilor moºtenire, de parcã arfi a lor. Ceea ce am vãzut cu toþii latelevizor ºi prin ziare, cu privire laautointitulata casã regalã, este un circpe banii românilor, o piesã în registrulteatrului absurd, regizatã din afarã, odovadã de slugãrnicie a autoritãþilorde la Bucureºti, care nu mai reprezintãdemult România, ci marasmuleuroatlantic. Aceºti „nobili”contrafãcuþi s-au distrat în sinea lorvãzînd cum nostalgicii se închinaufãcînd semnul Crucii în faþa unui sicriucu rãmãºiþele pãmînte ale unuimuritor ca toþi ceilalþi! Inadmisibil,dragii mei! Blasfemie, ultragiere aSfintei Cruci! Un creºtin se închinãîn faþa sfintelor icoane, în faþa sfintelormoaºte, în Biserica lui Iisus, nu lasicriul unui mort. Declararea zilei dedoliu naþional ne-a ridiculizat în faþaEuropei ºi a lumii! Încetaþi odatã cuapelativul „maiestate”! AnnaAntoinette Francoise Charlotte ZitaMarguerite de Bourbon-Parma(acesta este numele ei adevãrat) nu afost regina României, deciînmormîntarea nu trebuiareprezentatã de autoritãþi ale statuluiromân. Dar slugoiii au fost prezenþi!

Pe banii cui ºi-a îngropat Duda soacra?„Dacã Iohannis a dat cu semnãturaîn cartea de condoleanþe a Anei deBourbon, înseamnã cã a încãlcatConstituþia Republicii România, fiindde acord cu existenþa unui fals istoric!Iohannis poate fi suspendat pentruîncãlcarea Constituþiei care prevedeexplicit cã forma de guvernãmînt aRomâniei este Republica. Chiar nuvede nimeni ca s-a suspendatsingur?”, scrie domnul Zagura. De la1 august, de cînd a murit Anna deBourbon, televiziunile, ziarelecentrale, locale ºi de alte naþionalitãþiau scos aburi pe gurã non-stop.Adicã, ne-au aburit la greu cu undramatism grotesc, demn de teatrulabsurd ºi „Scaunele” lui EugenIonesco. Mai aveau sã ne spunã cãObama, Merkel ºi Hollande sîntprofund înlãcrimaþi ºi poartã doliu.

Cîþiva curioºi ºi nostalgici în vîrstãau trecut prin faþa sicriului

Nemaifiind curat româneºti,televiziunile deþin o artã impecabilã,unicã în Europa ºi în lume, de a prostiºi manipula publicul. Familia regalãbritanicã n-a fost la funeraliile Anneide Bourbon! Nici casele regale dinSpania ºi Danemarca, potrivit listeitransmisã presei de Biroul de Presãal fostului rege Mihai. De ce? Pentrucã s-au gîndit ei bine cã Româniaeste Republicã, iar prezenþa laînmormîntarea unei pseudo-reginele-ar aduce deservicii de imagine.Potrivit unui comunicat al Ambasadeibritanice de la Bucureºti, în loculreginei Elisabeta a fost prezentînsãrcinatul cu afaceri, iar prinþulCharles, cel care are fantezii eroticecu Transilvania noastrã, a fost suplinitde contele Tibor Kalnoky. Româniiiubitori de adevãr nu s-au înghesuitsã guste din coliva Anei de BourbonParma. Strãzile au fost goale, cîþivacurioºi ºi nostalgici în vîrstã au trecutprin faþa sicriului, doar reprezentanþiiforþelor de ordine au pozatcameramanilor, pãzind poate celecîteva grame din cenuºa celei ce neeste bãgatã pe gît drept reginã, defapt, soþia unui rege abdicat ºi fãrãcetãþenie românã. Dupã abdicare,Kaput, nu mai are dreptul la titlul derege, deci, Anna nu poate fi numitã

reginã! Nici soþul reginei Elisabeta aMarii Britanii nu este numit rege, ciprinþ consort. Cît vã mai trebuie,fraþilor, sã vã treziþi din adormire ºimanipulare? Cum acceptaþi tot circulacesta grotesc ºi cosmopolit? Maretãmbãlãu ºi acuze nefondate pe capulºtiriºtilor pentru banii pe carePrimãria Capitalei îi dã CatedraleiNeamului Românesc! Pãi, bine,fraþilor, sumele uriaºe cheltuite cuînmormîntarea soacrei lui Duda –Anna de Bourbon-Parma, titularizatã– fãrã nicio bazã istoricã ºi legalã –„reginã a României” nu v-au sãrit înochi? Nici Mausoleul regilor de laCurtea de Argeº, ditamai construcþiaunde vor fi înmormîntaþi strãinii deneamul nostru, care au capturataverile naþionale?

Sã se facã public documentul deabdicare a regelui Mihai!

Cînd intri pe terenul marcatfraudulos de maidanezi, te alegi cumîrîieli ºi muºcãturi. Fiarele îºi apãrãcu strãºnicie osul îngropat. Am pãþit-o ºi eu cînd am încercat sã-i iau dezgardã ºi sã-i pun în cuºtile de lacentrele de animale din import. Adicã,acolo, unde le este locul. Dacã teîmpotriveºti manipulãrii, adicã, dacãrefuzi sã crezi cã niºte maidaneziaruncaþi în curtea României devalurile tulburi ºi violente ale istorieisînt cîini de rasã nobilã, eºti atacat ºimuºcat în plin adevãr cu veninoºiicolþi ai imposturii ºi rabiei.Dezvãluirile din editorialul„Dumnezeu s-o ierte, dar n-a fostregina României” au atins cote recordde cititori – peste 400 de mii pe ziarulJustiþiarul, peste 100 de mii numaipe revista ARTEMIS, lucrunemaîntîlnit la cele mai cititepublicaþii naþionale! Nu este o laudã,ci un semn cã românii s-au trezit ºivor sã afle adevãrul. „Ca istoricRegina Ana nu înseamnã pentru minenimic”, scrie jurnalistul Ion Cristoiu.Regina Ana a fost doar atît: Soþiafostului Rege Mihai. Nici mãcar soþiaregelui Mihai în anii de domnieconstituþionalã a acestuia: 1940-1947. A devenit soþia lui Mihai dupãAbdicarea din 30 decembrie 1947” Deci, tovarãºi prefãcuþi, cînd, unde,

cine a încoronat-o ca reginã pe Annade Bourbon…? De unde Anna deRomânia? Pentru tot românul fãrãposibilitãþi de informare sã se facãpublic documentul de abdicare aregelui Mihai, care ar clarifica statutulde aºa zisã prinþesã moºtenitoare afiicei Margareta, dar ºi pe cel al AnneiAntoinette Francoise Charlotte ZitaMarguerite de Bourbon-Parma,nãscutã la Paris la 18 septembrie1923, într-o familie de evrei, care aavut cetãþenia francezã, elveþianã,englezã, dar nu a solicitat niciodatãcetãþenia românã ºi nici nu a doritsã înveþe Limba Românã.

D.N.A. sã se autosesizeze ºi sãcerceteze toate retrocedãrileilegale cãtre autointitulata casaregalã!

„La 10 iunie 1948, Anna s-acãsãtorit nu cu Regele României, cicu cetãþeanul Mihai Eitel vonHohenzollern-Sigmaringen care n-afost încoronat niciodatã ca Rege alRomâniei. Anna nu a avut niciodatãcoroanã regalã, ca sã fie numitã Annade România! Cãsãtoria sa s-a produsdupã ce România a devenit republicãla 30 decembrie 1947, ºi a avut loc înGrecia, la palatul unei rude din partealui Mihai Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen, nu în bisericã.„Niciodatã Mihai Eitel vonHohenzollern-Sigmaringen nu adepus, în Parlamentul României,jurãmântul prevãzut de Constituþiepentru a deveni Rege al României.Caurmare, Direcþia Naþionalã Anticorupþie(D.N.A.) trebuie sã se autosesizeze ºisã cerceteze toate retrocedãrile ilegalede palate, castele ºi zecile de mii dehectare de terenuri agricole ºi pãduricãtre autointitulata «casã regalã»”(Gh.Funar). Vor fi prinºi cu mîþa în sac, cuma fost prins ºi arestat prinþul lui peºteprãjit, finul lui Bãsescu, Paul, care aveatupeul sã-ºi spunã prinþ de România.Aºadar, pe banii cui ºi-a îngropat Dudasoacra, cu abuzul financiar aferent ºicu doliul naþional, ca un afront adusmarilor eroi, martiri ºi personalitãþi aleneamului românesc? Pe baniiRepublicii România!, deci dinbuzunarele românilor.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016 pag. 9

Dragnea ar fi pregãtit depremier, spune secundul sãu, CãlinPopescu Tãriceanu, cel care trece pelângã lama cuþitului. Depinde ºi cetoarnã pe la arest miculviceguvernator de la BNR. Când putregaiul îþi atinge una dincele mai redutabile instituþii ale statului,adicã banca naþionalã, înseamnã cã eceva în neregulã cu esenþa statului. Eadevãrat cã politica i-a promovat pemulþi în funcþii, dar parcã pentruBogdan Olteanu pãlãria de la BNR erauna mult prea mare. Ideea este câþimilionari în ºpãgi or mai fi ºi pe la alteinstituþii ale statului, care au luat ºi anide zile au stat la adãpost cu gândul cãau scãpat de glonþul de argint. Uniichiar au scãpat, fiindcã ori le-au muritmituitorii ori au ajuns sã îi aibe ºi ei lamânã pe mituitori. Important este undea ajuns milionul cu numãrul doi de laVântu via Olteanu, cãtre Tãriceanu.Pânã acum nu se aude nimic ºiTãriceanu poate cã respirã ºi el greuºi asudã la gândul cã ar apãrea vreofilmare, ceva, vreo declaraþie sau unlucru care sã îl incrimineze. Treaba mare este cã Drangea ºiTãriceanu, cei doi stan ºi bran aipoliticii de pe Dâmboviþa ar putea sãconducã þara mâine-poimâine ºiambii sunt mai pãtaþi decât doidalmaþieni. Cine oferã referinþedespre Dragnea, tocmai suspectul deserviciu Tãriceanu, care mai are ºi alte ªtefan Bãeºiu

Fãt Dragnea ºi Tãriceanu cel Isteþprobleme cu justiþia. Adicã de ce nuar fi bun Dragnea de premier, mai alescã are la activ o condamnare penalã?În alte þãri, Dragnea ar fi trebuit sã seascundã singur sub o rocã ºi ar fi statacolo sã îºi înghitã milioanele pânãla adânci bãtrâneþi, dar, în România,alde Dragnea se considerã îndreptãþitsã aspire la ciolan, sã fie în frunteaputerii. Ba te pomeni cã s-o crede ºiun fel de erou naþional care a luptatcu Bestia la referendum ºi de acolo ise trage condamnarea eroicã. De fapte un crucificat ºi aºa pozeazã, învictima perfectã care s-a sacrificatpentru cei mulþi pre altarul libertãþiinoastre, nu pentru un joc politic înavantajul partidului sãu ºi a grupãriisau grupului sãu. Dacã e bun Drangea de premier.Sigur cã e bun. Era bunã ºi Udrea ºiau fost ºi alþii ca ei. Nici nu îi trebuievreo pregãtire în vreun domeniu,dacã e uns cu toate alifiile politiciiºi biznisului ºi ale ºmecherelii. E unfel de bãiat deºtept al politicii ºi ºtiecum sã învârtã castanele pe grãtar.Ultima datã le-a scos din foc cupropria mânuþã ºi de acolo i s-a trasºi condamnarea definitivã laînchisoare cu suspendare. În România nu conduc cei meritouºi,ci cei ºmecheri. Cine e mai lup omuluiacela e potrivit sã conducã. Ia ghioagaºi dã în cap ºi prinde puteri. Ascultãm vocea bâtelor de 20 de ani

încoace în politica dâmboviþeanã. Cinea fost mai puternic a rãzbit ºi a reuºitsã punã vremelnic mâna pe ciolan.Politica a nãscut mulþi eroi, anti-eroiºi falºi eroi. Obiectivul numãrul unu alpoliticienilor români a fost înavuþireaºi propãºirea personalã. Niciunul nuse pricepe sã lupte pentru binele

public. Se pricepe la învârteli ºi fraudepentru folosul propriu ºi pentru binelegrupului sãu. România e compusã dingrupuri de mafii de stat, fiecarealternând la putere în urma votuluipopular. Este o democraþie mafiotã.Este o falsã reprezentare. Organizaþiile mafiote numite partidesunt de fapt instituþii ale statului, care suntla putere alternativ, fãrã sã mai contezevotul popular. Au aceleaºi obiectivemafiote, de a îºi îmbogãþi membri. Aºa cã dacã se pricepe Dragnea sãfie premier? Normal cã se pricepe,

pentru cã are niºte primari de hrãnit,niºte guri umede de astupat la PSDcu posturi în administraþia centralã ºilocalã. Nu este greu sã faci toate astea.Mai încropeºti ºi un program deguvernare, în aºa fel încât fondurile sãajungã prin licitaþii tot la cine trebuie. Uite, de exemplu, cum se mulge

statul prin programul „Laptele ºicornul”, de ani de zile ºi prin alteprograme. România a construit odemocraþie ºi un stat mafiot. Suntcaste întregi care îºi împart putereaºi privilegiile. Cei mulþi, oile, merg lavot ºi legitimeazã statul mafiot. Nu maiexistã patrioþi, existã hoþi. E bun depremier ºi Tãriceanu, cât timp e înlibertate. Vorba lui Dragnea: dacã eviu ºi liber pânã în toamnã e normalcã va fi premier. Restul sunt detalii.Parcã diavolul se ascunde în detalii...

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016pag. 10

Rata notelor peste 8 obþinute de candidaþii care aususþinut proba scrisã a examenului naþional de definitivareîn învãþãmântul preuniversitar (sesiunea 2016, rezultateînainte de contestaþii) este de 66,25%, superioarã cu 20 deprocente celei de anul trecut (46,23%). Astfel, din totalul de 6.196 de candidaþi cu note, 4.105candidaþi au primit note între 8 ºi 10. Dintre aceºtia, 39 decandidaþi au fost notaþi cu 10, aproape dublu în comparaþiecu 2015 (20). În 2014, procentul notelor peste 8 a fost de60,62%, iar în 2013 s-a situat la 47,83%. Conformmetodologiei de organizare ºi desfãºurare a examenului,candidaþii care au obþinut note peste 8 la proba scrisã ºi lainspecþia la clasã dobândesc dreptul de practicã înînvãþãmântul preuniversitar. În ceea ce priveºte tranºele de note cuprinse între 1 ºi7,99, situaþia este urmãtoarea: note sub 5 - 227 (3,66%),note între 5 ºi 5,99 - 355 (5,73%), note între 6 ºi 6,99 -803 (12,96%), note între 7 ºi 7,99 - 706 (11,39%). 7candidaþi au fost eliminaþi pentru fraudã sau tentative defraudã, iar 6 lucrãri au fost anulate în centrele de evaluare. Ponderea notelor între 8 ºi 10 atinge procente de peste70% în judeþele Cluj (77%), Iaºi (76,8%), Braºov (74,3%),Dolj (74,2%), Galaþi (72,2%), Prahova (71,1%), Buzãu ºiBotoºani (70,3%). Valori sub 45% apar în judeþulMehedinþi (40,7%) ºi Satu Mare (43,3%). În Capitalã,73,7% dintre candidaþi au obþinut note peste 8. Afiºarea primelor rezultate a avut loc joi, 11 august, atâtla centrele de examen, cât ºi online, pe site-ul dedicat,http://definitivat.edu.ro. Contestaþiile s-au depus la centrelede examen, conform calendarului aprobat. Rezultatelefinale se afiºeazã la centrele de examen ºi pe site-ul anteriormenþionat în data de 18 august 2016.

BIROUL DE COMUNICAREMINISTERUL EDUCAÞIEI NAÞIONALE ªI CERCETÃRIIªTIINÞIFICE

66,25%: rata notelor peste8 la examenul naþional dedefinitivare în învãþãmânt,sesiunea 2016 Sesiunea de toamnã (august-

septembrie) a examenului naþional deBacalaureat 2016 a începe marþi, 16august, cu probele de evaluare acompetenþelor lingvistice decomunicare oralã în limba românã(proba A), respectiv de evaluare acompetenþelor lingvistice decomunicare oralã în limba maternã(proba B). Cele douã probe s-audesfãºurat în intervalul 16-17 august.Evaluarea competenþelor lingvisticeîntr-o limbã de circulaþie internaþionalã(proba C) se desfãºoarã între 17 ºi 19august, urmând ca ultima probã oralã -evaluarea competenþelor digi tale(proba D) - sã se deruleze în zilele de18 ºi 19 august. Pentru susþinerea examenului în a douasesiune s-au înscris 42.261 de absolvenþide liceu. Dintre aceºtia, 27.848 decandidaþi provin din promoþia curentã, iar14.413 candidaþi provin din seriileanterioare. În funcþie de forma deînvãþãmânt absolvitã, cei 42.261 de eleviînscriºi (toate promoþiile) sunt distribuiþiastfel: 39.815 - zi, 1.027 - seral ºi 1.419- frecvenþã redusã. Precizãm cã în primasesiune au fost declaraþi respinºi 41.037de candidaþi (toate promoþiile). Subiectele pentru probele de evaluare acompetentelor lingvistice de comunicareoralã în limba românã, respectiv în limbamaternã sunt elaborate de Centrul Naþionalde Evaluare ºi Examinare ºi cuprind texteliterare ºi nonliterare, funcþionale ºinonfuncþionale, cu un grad de complexitatecare sã permitã tratarea lor integralã în

maximum 10-15 minute.Rezultatul obþinut de fiecarecandidat la proba de evaluare acompetenþelor lingvistice decomunicare oralã în limbaromânã, respectiv în limbamaternã nu se exprimã prinnote sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilireanivelului de competenþãcorespunzãtor grilei aprobate lanivel naþional: experimentat,avansat ºi mediu. Candidatulcare refuzã sã raspundã sau sãrezolve subiectele propuse la

42.261 de absolvenþi de liceu,înscriºi pentru susþinerea examenului

naþional de Bacalaureat în sesiuneaaugust-septembrie 2016

una din probele de evaluare a competenþelorlingvistice ºi digitale se considerã cã nu asusþinut proba. Reamintim faptul cã pentru a fi declaratpromovat, un absolvent de liceu trebuiesã îndeplineascã urmãtoarele condiþii,cumulativ:a) susþinerea tuturor probelor de evaluarea competenþelor lingvistice ºi digitale; b) susþinerea tuturor probele scrise ºinota 5 la fiecare dintre acestea; c) obþinerea mediei 6 cel puþin, laprobele scrise. Nu este permis accesul candidaþilor însãlile de examen cu manuale, dicþionare,notiþe, însemnãri etc., care ar putea fiutilizate pentru rezolvarea subiectelor, ºinici cu telefoane mobile sau cu oricemijloc electronic de calcul/comunicare.Nerespectarea dispoziþiilor referitoare laintroducerea de materiale interzise în salade examen duce la eliminareacandidatului, indiferent dacã materialeleinterzise au fost folosite sau nu. Reprezentanþii instituþiilor mass-mediaau acces în unitãþile de învãþãmânt licealcare organizeazã probe de evaluare acompetenþelor lingvistice ºi digitale sauîn centrele de examen numai cu avizulpreºedintelui comisiei ºi însoþiþi de unmembru al comisiei, exclusiv înainte deînceperea sau dupã încheierea probelor.Pentru realizarea materialelor specifice(înregistrãri/fotografii/preluãri de imaginietc.) este necesar acceptul persoanelorcare apar în materialele respective. Examinãrile scrise din a doua sesiuneîncep luni, 22 august, cu proba la Limba ºiliteratura românã - proba E)a), ºi continuãmarþi 23 august cu proba E)b) - Limba ºiliteratura maternã, respectiv miercuri, 24august, cu proba E)c) – proba obligatoriea profilului. Testele scrise se încheie vineri,26 august, cu proba la alegere a profiluluiºi specializãrii - proba E)d). Afiºareaprimelor rezultate (pânã la ora 16:00) ºidepunerea contestaþiilor (orele 16:00 –20:00), au loc în data de 29 august, iarafiºarea rezultatelor finale este programatãpentru data de 1 septembrie 2016.

BIROUL DE COMUNICAREMINISTERUL EDUCAÞIEI NAÞIONALE

ªI CERCETÃRII ªTIINÞIFICE

actualitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016 pag. 11

În perioada iulie – septembrie2016, 50 de specialiºti din cadrulDGASPC Mehedinþi participã la Bacãula cea de-a doua fazã a proiectului“Îngrijiri paliative- mãsuri integratepentru incluziune socialã.” Lansat în martie 2015, proiectuleste rezultatul unui parteneriat întreAsociaþia Lumina ºi DGASPCBacãu ºi constã în instruireapersonalului din domeniulserviciilor sociale în vedereaimplementãrii la nivel naþional aunei noi metodologii de lucru caresã aibã ca rezultat final creºtereagradului de acces la îngrijiripaliative a copiilor ºi tinerilor carefac parte din grupuri vulnerabile. Pe perioada proiectului, specialiºtiinoºtri vor urma un program integrat de

formare menitã sã conducã ladezvoltarea competenþelor pentrufurnizarea serviciilor de calitate aîngrijirilor paliative, dar vor fi instruiþi ºiîn activitatea de lobby ºi advocacy învederea popularizãrii noii metodologiide îngrijire ºi consiliere a persoaneloraflate în categorii vulnerabile. În România, îmbunãtãþireacalitãþii serviciilor de îngrijiripaliative reprezintã un obiectivmajor pentru toþi furnizorii deservicii sociale, motiv pentru careaptitudinile acumulate despecialiºtii noºtri în cadrulproiectului sus amintit vor constituiun element pozitiv în activitateadirecþiei de oferire a serviiciilorpaliative.

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

Specialiºii Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului, specializaþi în îngrijiripaliative la Bacãu

URMARE DIN PAGINA 8Pe banii cui ºi-a îngropat...

Pe domnul Mihai au interesul sã-lþinã în viaþã

„Cine plãteºte cetãþeanului Mihaipensia ca fost ºef de stat ºi pe cea deveteran? Republica România, dinbuzunarele republicanilor! Cineplãteºte întreþinerea castelelor ºidomeniilor unde locuiesc veneticiihohenzolerni care au supt ºi sugaverea Poporului? RepublicaRomânia, din buzunarelerepublicanilor! Cine plãteºteemisiunea propagandistã mincinoasã– Ora ex regelui trãdãtor – de la TVR?Republica România, din buzunarele

republicanilor! Monarhia a ucis maimulþi români decât comuniºtii”, scriedoamna Anuºca. Ca drept mulþumire,cetãþeanul Mihai refuzã sã plãteascãstatului român taxele ºi impoziteleaferente. ªi ca sã încheiem apoteotic,D. Stanzeleit scrie: „Faceþi domnule oanchetã mare: unde e fostul rege? Detrei-patru ani nu l-a mai vãzut nimeniîn public. Nici mãcar la funeraliilesoþiei dumisale. A urât-o cã i-a fãcutcinci fete? Mai trãieºte? Ori e mort? Eþinut prizonier în castel de cuplulMargarita-Dudau? Ceva nu e înregulã!” Sigur, ceva nu e în regulã. Dacãmoare cetãþeanul Mihai, se vor

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

Maratonul Olteniei 2016aduce premii mai mari ºi numeroasesurprize pentru toþi cei care se alãturacauzei ºi vor alerga sau pedala pentruîmbunãtãþirea sistemului medical dinjudeþul Vâlcea. Astfel, cei care vor urcape podium vor primi premii ºi cu pânãla 60% mai mari decât la ediþiaprecedentã, pentru aceeaºi categorie. Iatã mai jos premiile pentru ceimai cei care ajung pe podium înclasamentul general:Curse lungi MTB (51 km) ºi Trail(21.2 km) General masculin ºiGeneral feminin:Locul I - 800 RON; Locul II - 600RON; Locul III - 400 RON; Locul IV- 300 RON; Locul V - 200 RON.Curse scurte MTB (33 km) ºi Trail(10.5 km) General masculin ºiGeneral feminin:Locul I - 500 RON; Locul II - 400RON; Locul III - 300 RON; Locul IV- 200 RON; Locul V - 100 RON. Câºtigãtorii fiecãrei categorii devârstã, atât de la cursele de MTB,cât ºi de la cele de Trail (<18 ani,19-29 ani, 30-39 ani, 40-49 ani ºi50+) vor fi rãsplãtiþi cu premii înproduse, cu valori cuprinse între100 ºi 200 RON. Eforturile micuþilor participanþi laCrosul copiilor de duminicã, 28 augustvor fi, de asemenea, recompensate cupremii în produse, cu valori între 60 ºi

Maratonul Olteniei 2016: fond depremiere de peste 9300 de euro

115 RON. Pe cei mici îi aºteaptã ºimulte surprize la tombolele pregãtitespecial pentru ei, cu premii în produsecu valori de la 135 la 280 RON. Tombolele organizate în ambelezile ale competiþiei vor susþine bunadispoziþie ºi pentru restulparticipanþilor care pot câºtigapremii în produse în valoare de la50 RON pânã la 2000 RON. De asemenea, vom premia cel maiîn vârstã, respectiv cel mai tânãrdintre sportivii amatori care vorfinaliza cursa cu produse în valoarede 150 RON fiecare. Fondul total de premii pentruediþia din acest an se ridicã la 41635 RON (aproximativ 9 314 euro),constând în bani ºi produse. Maratonul Olteniei este uneveniment marca CEZ România,organizat cu sprijinul Hyper Sportºi Padina Fest, al PrimãrieiMunicipiului Râmnicu Vâlcea ºi alDirecþiei Judeþene pentru Sport ºiTineret Vâlcea. Ediþia din acest an are alãturi parteneripentru care sprijinirea unui evenimentsportiv ºi a unei cauze a devenit dejatradiþie: Adrem Invest - partenerprincipal, alãturi de Ciga Energy,Reinvest ºi firma de avocaturã TucaZbârcea & Asociaþii în calitate departeneri Gold ºi Energobit, EYRomânia, Fine Consulting, InformLykosîn calitate de parteneri Silver. Urmãriþi website-ulwww.maratonulolteniei.ro ºi paginilede Facebook www.facebook.com/MaratonulOlteniei ºiw w w . f a c e b o o k . c o m /energiepentrubine pentru informaþiiactualizate despre eveniment.

Departamentul Relaþii Publice,Brand ºi Marketing CEZ România

cutremura ºi vor cãdea în neant toatedudele regale din arborele lorgenealogic. Aºa cã, „dead or alive”, auinteresul sã-l þinã departe de ochiipresei ºi cît mai mult în viaþã. Mai auceva retrocedãri pe rol ºi fãrã domnulMihai, nu-ºi mai pot intra în posesiachilipirurilor. Probabil, va mai trãi, prinmanipulare, pînã la 150 de ani. „DacãMargareta ar avea simþul realitãþii ar fitrebuit sã se simtã jignitã pentru cã înspatele mamei sale au fost cocoþateniºte excesive merite, pe care chiar nule-a avut, iar laudele excesive ar trebuisã-i parã monumente de nesinceritateºi ipocrizie”, scrie Liana Ghiorghioff.Se complace, însã, în înºelãtorii„nobiliare”, care îi aduc foloasenecuvenite de la bugetul RepubliciiRomânia!

ANUNÞURI

* Vând 23 ha. teren agricollunca Coºuºtei ºi 6,75 ha.pãdure comuna Corcovajudeþul MEHEDINÞI la preþulzonei.* VÂND 8 Ha. PÃDURE ÎNCOMUNA SAMARINEªTI (înBÎRLOGU) JUDEÞUL GORJ,PREÞUL ZONEI. Contact:0721404945.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016pag. 12

good.bee Credit IFN S.A.,cea mai mare instituþie financiarãnebancarã de microfinanþare dinRomânia, parte a grupului Erste, aanunþat numirea lui Oleg Moraruîn poziþia de CEO începând cudata de 1 august 2016. “Sunt încântat de oportunitateacare mi s-a oferit de a-mi continuaactivitatea într-o instituþie demicrofinanþare, parte a unui grup atâtde important ca Erste. good.beeCredit IFN se aflã într-o poziþie idealãpentru creºtere ºi dezvoltare,consolidându-ºi poziþia pe piaþãprin produse inovative ºi orientareacãtre nevoia micului întreprinzãtor”a declarat dl. Oleg Moraru. Înfiinþatã în anul 2009, good.beeCredit IFN S.A. þinteºte cu precãdereclienþii care se încadreazã în profilulmicului producãtor din zona ruralã(Producãtor Agricol, ÎntreprindereIndividualã, Întreprindere Familialã,PFA, SRL etc) dornici sã îºi dezvolteîn mod continuu activitatea pe careo desfãºoarã. În acest sens,compania are drept obiectivfundamental asigurarea unorservicii financiare de bunã calitate,

Oleg Moraru este noul CEOal good.bee Credit IFN

punând la dispoziþia celor care auafaceri în derulare, dar care îºi dorescsã le dezvolte, resursele necesarepentru sporirea ºanselor de reuºitã. Oleg Moraru, ce îl va înlocui peJan Kouba, care a coordonat echipagood.bee Credit timp de 3 ani,deþine o vastã experienþã de peste15 ani în domeniul financiar, de-alungul timpului ocupând funcþii deconducere în cadrul unor instituþiifinanciar bancare ºi nebancareprecum Fondul Româno-German,Bancpost, Patria Credit IFN. Potrivit datelor oferite de BNR,Instituþiile Financiare Nebancare(IFN) aveau la finele lunii martie unnumãr de 89.000 de clienþi persoanefizice ºi persoane juridice, încreºtere cu 5.000 de clienþi faþã deluna similarã din 2015. good.bee Credit IFN SA are oreþea puternicã la nivel naþionalformatã din 20 centre regionale +sediul central, care acoperã 40 dejudeþe, având consultanþispecializaþi, dedicaþi sã serveascãmicii antreprenori, disponibili sã-iînþeleagã ºi sã-i susþinã în fiecareetapã de dezvoltare a acestora.

Luni, 22 augustOra 9.00 – 16.00: sosirea juriuluiºi invitaþilor, cazare, masãOra 14.00 – 16.00: ªcoala de Varãpentru Jurnaliºti SIMFEST(împreunã cu IMTF)Ora 17.00 – Jurnaliºtii ºi pasiunilelor extraprofesionale: expoziþie defotografie artisticã OvidiuMunteanu, cameraman TVROra 18.00 – Conferinþã de presã dedeschidere a Festivalului SIMFEST– 2016Ora 19.00 – Deschiderea ªcolii deVarã pentru Jurnaliºti SIMFESTMarþi, 23 augustOra 9.30 – 17.00 – ªcoala de varãpentru jurnaliºti SIMFEST(împreunã cu IMTF)Ora 10.00 – 18.00: jurizarealucrãrilor din concursOra 18.00 – IMTF: Lansarea volumuluiNELINIªTEA VERII de Quentin Bates,în prezenþa autorului. Traducere: LuciaVerona, editor: Bgdan HribOra 18.30 – IMTF: Lansareavolumelor CUMSECADE de PetreBerteanu, FETE ÎN ROªU de DanielTimariu, CEL-CE-SIMTE de TeodoraMatei, în prezenþa autorilorOra 19.30 - Proiecþie publicã afilmului documentar HUMANHARVEST, producþie Canada, 2015Ora 19.00 (Sîngeorgiu de Mureº)- Jurnaliºtii ºi pasiunile lorextraprofesionale: vernisajexpoziþie de artã plasticã la debutIoana Cristina BologOra 20.00 ( Sîngeorgiu de Mureº) –Proiecþie de filme documentare: MariPremii ale Festivalului SIMFESTMiercuri, 24 augustOra 9.30 – 17.00 – ªcoala de Varãpentru Jurnaliºti SIMFESTOra 12.00 – Asociaþia ZiariºtilorIndependenþi din România AZIR:prezentare ºi conferinþã de presã (CabanaUPM din Complexul Weekend)Ora 10.00 – 18.00: jurizarealucrãrilor din concursOra 18.00 - IMTF: Cu cãrþile pe masã;lansarea volumelor ZODIAC deAnamaria Ionescu, VÂNÃTORII DE

P R O G R A M U LFESTIVALUL INTERNAÞIONAL AL

TELEVIZIUNILOR ªI PRODUCÃTORILORINDEPENDENÞI „SIMFEST”

CAPETE de Lucian Dragoº Bogdan,CRIMINALI ÎN SERIE DIN ROMÂNIAOra 19.30 – proiecþie publicã afilmului artistic PROSTUL (DURAK,producþie Rusia, 2015), dinportofoliul Festivalului Internaþionalde Film CINEPOLITICA, dezbateri.Moderator: regizorul Copel MoscuJoi, 25 augustOra 9.30 – 17.30 – ªcoala de Varãpentru Jurnaliºti SIMFESTOra 10.00 – 17.00: jurizarea lucrãrilordin concursOra 14.00 - Deschiderea Zilelor cãrþiiºi muzicii SIMFEST: târg de carte,lansãri de cãrþi ºi CD-uri muzicaleOra 20.00 - Lansare de carte:Comunitatea dispãrutã. Germanii dinRomânia între anii 1945 – 1967Vineri, 26 augustOra 11.00 – 18.00 – Proiecþii publiceale producþiilor din concurs, dezbateriOra 10.00 – 18.00: jurizarea lucrãrilordin concursOra 10.30 (Tîrgu Mureº, în cadrulZilelor cãrþii ºi muzicii) – Jurnaliºtiiºi pasiunile lor extraprofesionale:vernisaj expoziþie de artã plasticã ladebut: Ioana Cristina BologOra 11.00 – 18.00 - Zilele cãrþii ºimuzicii: lansãri de cãrþi ºi CD-urimuzicaleOra 19.30 – Antologia filmuluipoliþist românesc: O lacrimã de fatã.Regia: Iosif DemianSâmbãtã, 27 augustOra 10.00 – 15.00 - Proiecþii publiceale producþiilor din concurs, dezbateriOra 10.00 – 15.00: jurizarea lucrãrilor dinconcurs, redactarea palmaresului ºi aprocesului verbal de acordare a premiilorOra 10.30 – 18.00 - Zilele cãrþii ºimuzicii: lansãri de cãrþi ºi CD-urimuzicaleOra 19.30 – Gala LaureaþilorSIMFEST 2016Ora 22.00 – Cina festivãDuminicã, 28 augustOra 11. 00 – 14.00: realizatori românide peste graniþã – proiecþie publicãde filme documentare ale unorrealizatori din Serbia, RepublicaMoldova, Germania, Olanda º.a.

Vã invitãm cu drag la Ziua Porþilor Deschise din cadrulcampului de varã al Centrului Local de Cercetaºi Aetos - o zi în care

sunt aºteptaþi pãrinþi ºiprieteni, sau oamenidornici sã ne cunoascãmai bine ºi sã înþeleagãmai bine cine sunt ºi cefac cercetaºii: Campul de varã estecel mai importanteveniment al centruluinostru, este locul unde

punem în aplicare tot ce am învãþat de-a lungul anului ºi simþim cãne meritãm cu adevãrat eºarfele de cercetaº.

Dureazã o sãptãmânã, timp în care dormim la cort, gãtim la vatrã,construim duºuri, spãlãtoare, mese, poartã, catarg - ºi planificãm ºiimplementam tot felul de ateliere care ne ajutã la dezvoltareanoastrã individualã ºi ca grup. Duminicã va fi ziua în care prietenii noºtri ne viziteazã, le arãtãmconstrucþiile pe care le-am fãcut, îi invitãm sã participe alãturi de noila ateliere ºi sã se bucure alãturi de noi la ceremonia de înmânare aeºarfelor pentru noii veniþi.

Vã aºteptãm cu drag!

Daniela BorontiºPreºedinte Centrul Local Aetos Drobeta Turnu Severin

Organizaþia Naþionalã Cercetaºii României

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Primele zile ale sãptãmânii aduc multecontroverse în plan profesional. Imaginea tapublicã, cât ºi relaþiile cu ºefii sau cu autoritãþileîn general vor suferi modificãri subtile, însãsuficient de puternice încât sã realizezi cã sepetrece ceva dincolo de aparenþe. Se va construiaspectul de Lunã plinã în Semnul Vãrsãtorului,marcând un final de etapã în relaþiile de prietenieºi protectorat în câmpul muncii. Prudenþã ºidetaºare! Ai nevoie de oameni noi ºi de cutotul alte planuri de viaþã, multã odihnã departede iureºul cotidian.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Debutul sãptãmânii te gãseºte pe drumuri, încãlãtorii sau fãcând planuri în acest sens.Intenþiile îþi pot fi zãdãrnicite de situaþiafinanciarã sau de mofturile celor dragi. Totuºivei gãsi soluþii bune pentru a te descurcaonorabil cu toate. Aspectul de Lunã plinã îþiaduce în atenþie chestiuni socio-profesionalecare trebuie finalizate rapid ºi fãrã resentimente.Este bine sã-þi revizuieºti relaþiile de muncã, înspecial cele cu ºefii ºi autoritãþile. Sunt anunþatedialoguri ºi întâlniri cu prietenii, evitã-le,povesteºti multe ºi mãrunte despre tine.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Cheltuielile ºi discuþiile pe teme financiareîþi deschid sãptãmâna. Se pare cã existãrestanþe la anumite servicii de care aibeneficiat sau beneficiezi încã. Dar ºi cei dragiapeleazã la sprijinul tãu material pentru a-ºirezolva mofturile personale. La mijloculintervalului analizat te ajutã sã rezolvidemersuri legate de cãlãtorii sau de studii.Fii prudent dacã trebuie sã iei decizii sau sãvorbeºti în public, pentru cã mentalul estesuprasolicitat ºi obosit. Este rost de întâlniricu persoane importante.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

În relaþiile parteneriale se prefigureazãschimbãri importante, dar este vorba despresecvenþe vechi care acum doar se pun la punctdefinitiv. Stabileºte-þi obiective clare în orice tipde colaborare ºi urmeazã-le îndeaproape. Esterost de a primi bani dintr-o colaborare sau dintr-un împrumut. Pot intra în discuþie ºi moºtenirileºi partajele personale ºi profesionale. Aparcãlãtorii, dar ºi dorinþa de a-þi rafina sufletulcu activitãþi culturale.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Începi sãptãmâna cu multã treabã la serviciu.Treburile cotidiene alcãtuiesc tema principalã,astfel cã eºti nevoit sã te concentrezi pe maimulte subiecte deodatã. Alege prioritãþile ºi aiîncredere cã vei rezolva totul corect ºi la timp.Aminteºte-þi cã ai de pus la punct fie relaþia cupartenerul de viaþã, fie colaborãrile în care eºtiimplicat sau doreºti sã te implici. Discerne totulcu rãbdare, iar la nevoie, sfãtuieºte-te cu cinevade încredere, verificã-þi situaþia financiarã.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Cei dragi au nevoie de sprijinul tãu materialºi moral chestiunile lor personale, dar ºi înactivitãþile voastre comune. Este bine sã le fiialãturi ºi sã te bucuri de tot ce aveþi de realizatîmpreunã. Se marcheazã un final de etapã înplan profesional. Sunt posibile modificãri aleregimului muncii, sarcini de lucru noi, dar ºischimbarea atitudinii tale faþã de muncã ºiimplicaþiile ei. Noutãþi parteneriale, fie primeºtio propunere de colaborare, o cerere încãsãtorie sau o invitaþie de a te implica înactivitãþi distractive.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna începe cu treburi gospodãreºti.Ai spor în rezolvarea demersurilor patrimoniale,dar ºi în discuþiile cu membrii familiei. Serecomandã prudenþã  în prima parte asãptãmânii, deoarece sunt posibile rãsturnãri desituaþie deosebite în relaþiile cu ceilalþi. Suntmarcate schimbãri în plan sentimental. Relaþiacu persoana iubitã sau cu copiii îºi va modificatermenii ºi condiþiile de desfãºurare sauceva intervine ºi chiar schimbã definitivsituaþia amoroasã. Finalul sãptãmânii aducetreburi de rutinã.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sãptãmâna aduce noutãþi în relaþiile cuanturajul apropiat, dar ºi în segmentul domestic.Este nevoie de o reorientare a scopurilorpersonale ºi de o curãþenie drasticã printrepersoanele cãrora le acorzi încredere. Priveºteobiectiv la situaþia familialã ºi la nevoile realeale membrilor familiei. Se pot finaliza treburigospodãreºti, poþi discuta cu rudele despreobiectele de patrimoniu sau poþi trasa un planviabil de îmbunãtãþire a spaþiului locativ, secontureazã distracþii ºi aventuri.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Cheltuielile de la începutul sãptãmânii îþi potdestabiliza bugetul pentru multã vreme, deaceea fii prudent ºi urmeazã o listã clarã ºistrictã. Existã riscul sã achiziþionezi bunuri sauservicii nemulþumitoare. Sunt posibile discuþiiaprinse, neînþelegeri privitoare la studii ºicãlãtorii, dar ºi de la banalitãþile cotidiene. Evitãcontradicþiile ºi depune eforturi pentruaplanarea oricãrui conflict, stai acasã alãturide membrii familiei ºi de rude.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

În primele zile ale sãptãmânii ocupã-te detreburile tale personale, stabileºte-þi planuri deîngrijire corporalã, dar ºi întâlniri cu prieteniivizite în locuri dragi. Stãrile tale de spirit suntfluctuante, astfel cã ar fi bine sã laºi grijiledeoparte. Poþi lua decizii importante în planfinanciar, este posibil sã primeºti salariul, oprimã, cadouri sau favoruri, care cumva încheieo etapã de câºtig din activitatea profesionalãdesfãºuratã. Se întrezãresc întâlniri cu prieteniisau cãlãtorii pe distanþe scurte.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Eºti tulburat în prima parte a sãptãmânii, însãeste greu de desluºit ce anume te nemulþumeºte.Probail cã este un cumul de stãri, trãiri ºi emoþiiadunate de multã vreme, iar acum ies la ivealã.Fii prudent în privinþa sãnãtãþii, îþi poateevidenþia afecþiunile cronice. De evitat, pe câtposibil, consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale, deoarece existã un riscmare de erori. Ai nevoie de odihnã, detaºare decotidian, o dietã uºoarã ºi plimbãri în aer liber.Cheltuieli neaºteptate destul de mari.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

În urma evenimentelor în care ai fost ºi maieºti încã implicat alãturi de prieteni sau colegide serviciu te vei hotãrâ sã renunþi, atât la uniicât ºi la unele acþiuni sau proiecte comune. Suntzile tensionate, retrage-te din forfota cotidianã,întoarce-þi privirile spre propria ta persoanã ºigândeºte-te pe îndelete la tine. Chiar este unmoment prielnic de a-þi reorganiza viaþa.Sãnãtatea este vulnerabilã, deci evitã eforturileºi spaþiile zgomotoase. Finalul sãptãmânii îþiaduce stãri de bine ºi situaþii amuzante.

OBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016 pag. 13Horoscop

(18 - 24 august 2016)

Horoscop

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016pag. 14

JUDO Turneul Internaþional “MalaEvropa”, organizat în frumoasaaºezare PRNJAVOR din Bosnia –Herþegovina, a adunat la start 415sportivi de la 43 echipe din 6 þãri:BIH, ROU, CRO, MNE, SLO, SRB,la care a participat, pentru a-ºiverifica câþiva dintre sportivii sãi ºiCSM Drobeta Turnu Severin. Rezultatele au fost neaºteptat defrumoase ºi reprezentareasportivilor noºtri excelentã. Sportivii de la CSM Drobeta s-au clasat dupã cum urmeazã:

Loc I- VLADU ANA MARIA -36 kg -U15 ºi U 18- VÂLVOI ANDA -63 kg -U18- NECULA LORENA -70 kg -U18- IOVIÞÃ ROBERTA -52 kg -U18- DZITAC IOAN -38 kg -U15- POPVIC ALIN -42 kg -U15(Cei doi bãieþi sunt sportivilegitimaþi la CSS Lugoj, aflaþi în

De aproape o lunã raportuleuro/leu a stagnat în jurul praguluide 4,6 lei, semn cã în piaþa valutarãa fost gãsit un echilibru. La aceasta contribuie ºi evoluþiapozitivã a economiei, care a crescutîn trimestrul al doilea cu 6%comparativ cu aceeaºi perioadã aanului trecut ºi cu 1,5% pestetrimestrul anterior, acesta fiind ceamai bunã performanþã din întreagaUE. Astfel, creºterea din primulsemestru a fost de 5,2%, vârfulultimilor opt ani, ceea ce a luat prinsurprindere analiºtii, care anticipauun avans de circa 4%. Conform Ministrului Finanþelor,Anca Dragu, “creºterea economicãeste una sustenabilã, bazatã pe unavans cu 15% al cheltuielilor cuinvestiþiile, cu 9% al construcþiilorîn trimestrul al II-lea ºi realizatã încondiþiile unei reduceri a creºteriicomerþului cu amãnuntul”. Perioada a debutat cu o medie aeuro de 4,4578 lei, aceasta crescândîn 11 august la 4,4605 lei. La finalulintervalului cursul a scãzut la 4,4580lei, într-o ºedinþã liniºtitã, cu olichiditate redusã, la fel ca în zileleprecedente. Tranzacþiile s-aurealizat între 4,4550 ºi 4,4590 lei,cotaþiile de la închidere fiind de4,4560 – 4,4590 lei. Pânã la finalul lunii este de aºteptatcã euro sã fluctueze în culoarul 4,44– 4,48 lei, având în vedere cã ne aflãmîn luna vacanþelor. Modificãri potavea loc doar în cazul apariþiei Radu Georgescu

Euro nu se lasã ºirãmâne la 4,6 lei

unor evenimente externe. Dolarul american a avut o evoluþiemult mai agitatã, în concordanþã cuparcursul lui faþã de euro. El a scãzutde la 4,0206 la 3,9878 lei, la jumãtateaperioadei, pe care a încheiat-o la3,9544 lei, minim al ultimelor trei luni,într-o ºedinþã în care cotaþiile aucoborât la 3,952 – 3,995 lei. Media monedei elveþiene, care afluctuat pe pieþele internaþionale între1,085 ºi 1,093 franci/euro, a scãzutla jumãtatea intervalului la 4,0826 leiºi a încheiat perioada la 4,1082 lei. Volatilitatea perechii euro/dolar afost mai ridicatã, ea fluctuând între1,1118, la începutul perioadei, ºi1,1275 dolari, la finalul ei. Evoluþia a fost influenþatã de datelecare au venit din partea economieiamericane. Aprecierea dolarului de laînceputul intervalului a avut în spateleei anunþul privind parcursul pozitival pieþei muncii din SUA. Au urmat,datele privind comerþul american îndetaliu care au dezamãgit investitorii,aceºtia anticipând cã RezervaFederalã nu va majora dobânda sacheie în cursul acestui an. În piaþa la termen de la Sibiu euroa fost cotat pentru scadenþa de lunaviitoare la 1,1104 iar pentrudecembrie a fluctuat între 1,1125ºi 1,1250 dolari. Uncia de aur s-atranzacþionat pentru finalul acesteiluni între 1.329 ºi 1.352 dolari. Analiza cuprinde perioada9 – 16 august.

Turneul Internaþional“Mala Evropa” a adunat la

start 415 sportiviteste pentru a fi cooptaþi în Lotulseverinean).

Loc II- ARGINT DIANA -48 kg -U13-COVACIU IASMINA -44 kg -U15

Loc III-BORTOª ANDREEA -57 kg -U18 Rezultatele de la cadeþi au adusCSM Drobeta pe prima treaptã apodiumului în clasamentul peechipe – cadeþi, iar în clasamentulgeneral pe echipe din cele 43participante, CSM, Drobeta aurcat pe cea de a treia treaptãa podiumului. Competiþia a fost o verificarebinevenitã în planul de pregãtire alsportivilor noºtri, contribuind laexperienþa mult necesarã pentru aajunge pe podium ºi la altecompetiþii de mare anvergurã.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al

CSM Drobeta Turnu Severin

Laboratorul Spitalului Orãºenesc Baia de Aramãefectueazã analize medicale complete cu personal

specializat ºi aparaturã modernã de ultimãgeneraþie. Analizele se fac cu sau fãrã platã, în

funcþie de situaþie. Informaþii la telefon 0785 236 041.

sportOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016 pag. 15

Jocurile Olimpice de la Riode Janeiro au ilustrat perfectmocirla în care se zbate, de maibine de un deceniu, sportulromânesc. Canotajul, una dinramurile reprezentative alesportului din þara noastrã, a cuceritîn Brazilia doar o medalie, debronz, în proba de 8 rame cucârmaci, ambarcaþine din care aufãcut parte ºi fostele componenteale CSS Orºova, Andreea Boghianºi Mãdãlina Bereº. Cele douãsportive originare din judeþulSuceava sunt legimitate în prezentla CS Dinamo Bucureºti. Celelalte4 echipaje româneºti prezente laRio de Janeiro nici mãcar nu s-aucalificat în finalele probelorrespective. Acelaºi parcursdezamãgitor l-au avut ºi doi foºticomponenþi ai CSM Drobeta.Astfel, la atletism, severineancaAncuþa Bobocel (CSM Craiova) nua trecut de seriile eliminatorii la3.000 m obstacole, la fel caînotãtorul bucureºtean MariusRadu (CSM Bacãu), care a fosteliminat prematur la 100 m liber.România a impresionat doar la

Vor sã strãluceascã ºi la republicani

Afiliat în urmã cu 6 ani laAJF Mehedinþi, ACS LuceafãrulDrobeta va activa, începând cusezonul 2016-2017, ºi în cadrulCampionatului Naþional Republicande fotbal. Clubul patronat dearbitrul Marian s-a înscris doar lajuniori B, urmând ca din toamnaanului 2017 sã aibã grupã ºi lajuniori A. “Exceptând juniorii C,unde ne-am clasat pe locul secund,sezonul trecut am câºtigat toatecategoriile desfãºurate la niveljudeþean: juniori D, juniori E,Gheorghe Ola ºi Gheorghe Ene.Încã de la început, ne-am propusca jucãtorii noºtri sã aibãcontinuitate ºi sã le oferimposibilitatea sã evolueze la nivelnaþional. Din toamnã, vom debutala nivel naþional, unde vom juca lajuniori republicani B. Începând cusezonul viitor, vom încerca sãfacem echipã ºi la juniori A”, aprecizat Alexandru Sitaru,managerul clubului Luceafãrul.Pentru a avea rezultate ºi la nivelnaþional, echipa severineanã atransferat în aceastã varã mai mulþijuniori din Gorj, dar i-a repatriat ºipe jucãtorii împrumutaþi sezonultrecut la ASFC Frontiera Drobeta ºiCS Minerul Motru. Astfel, ACSLuceafãrul va miza pe: CristianPavel (Energia Rovinari), DragoºRotã (revenire Minerul Motru),Daniel Malacu – AugustinBosoancã (rev. Frontiera), DanielBîcleºanu (rev. Frontiera),Laurenþiu Uºurelu (rev. Frontiera),ªtefan Pãtraºcu (rev. MinerulMotru), Andrei Schinteie (MinerulMotru), Sorin Rãzmeriþã (Minerul

Doar bronz, pentru fostele canotoare de la CSS Orºova

Motru), Florinel Berceanu (EnergiaRovinari), Vlad Trântie (EnergiaRovinari), Alex Bodac – RobertMohora (rev. Frontiera), CosminCojocaru (Frontiera), RobertoAlbuºel (rev. ACS Poli Timiºoara),Marian Habet (Energia Rovinari),Sebastian Iacob (Minerul Motru),Raul Iorgulescu (Pandurii Tg.Jiu),Vlad Tãerel (rev. Frontiera) –

spadã, în proba pe echipe, unde acucerit aurul, iar argintul a fostadus la tenis de câmp, în proba dedublu, prin perechea Horia Tecãu -Florin Mergea. Pe ultima treaptã apodiumului de premiere a urcathalterofilul Gabriel Sîncrãian.Bilanþul de la Rio de Janeiro e celmai slab al þãrii noastre la JocurileOlimpice de varã, din ultimele 6decenii. Doar în 1952, la Helsinki,România mai obþinea 4 medalii.Apogeul sportului românesc s-aînregistrat în anul 1984, la LosAngeles, unde s-au cucerit nu maipuþin de 53 de medalii, dintre care

Mãdãlin Rãducãniþa (rev.Frontiera), Adrian Moescu (rev.Minerul Motru), Petruþ Rãdulescu(Minerul Motru) ºi Cãlin Pîslea(Viitorul Floreºti). Oficialii clubuluiLuceafãrul vizeazã podiumul lafinele sezonului ºi sperã sã fierepartizaþi în serie cu echipele dinjudeþele limitrofe. “Aºteptãm seriaîn care vom fi repartizaþi. Noi ne-

am înscris doar la juniori B ºi spersã nu avem deplasãri lungi. Dinpãcate, Frontiera Drobeta nu va maievolua la republicani în noul sezonºi vom fi colegi doar concitadiniide la CSS Drobeta. Mi-aº dori ºicu echipele din Craiova ºi TârguJiu. Deºi suntem debutanþi,aspirãm la o clasare între locurilefruntaºe, la finele sezonului. Va figreu sã prindem podiumul, darvom trata fiecare meci ca pe ofinalã. Important e însã ca jucãtoriisã creascã în valoare ºi peste câþivaani sã-i vedem cã evolueazã în LigaI. Acesta este de fapt ºi obiectivulclubului nostru”, a precizat Sitaru.Noul sezon al CampionatuluiNaþional de Fotbal rezervatjuniorilor republicani va debutape 27 august, iar ACS LuceafãrulDrobeta îºi va disputa meciurilede pe teren propriu pe StadionulIon Floricicã din ªimian. M. O.

M. O.

20 de aur. La Montreal, în 1976, seobþineau 27 de medalii, la Syndey,în 2000 - 26 de medalii, iar laMoscova, în 1980, au fost aduse25 de medalii, una dintre ele, debronz, fiind cuceritã de pugilistulseverinean Dumitru Cipere. Ediþiilede la Seul (1988) - 24 medalii,Atlanta (1996) - 20 medalii, Atena(2004) - 19 medalii ºi Barcelona(1992) - 18 medalii au fost ºi elefoarte prolifice pentru sportul olimpicromânesc, care, în prezent, din cauzainfrastructurii precare ºi ainvestiþiilor modice, a ajuns sã nu maiconteze la nivel mondial.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.08. 2016pag. 16

pamflet

- Mã, nea Marine, matale fusãºila Zilele comunei?– Nu fusei, mã, da de ce? Da de ce?– Pã, mã nea Marine, sã fii vãzutmatale cum fu acolo, cã nu mai ºtiaicare cu cine a venit ºi care cu cinea plecat. Aºa fu acolo. Mã fraþilor, nu fusei io la zilelecomunei, da fusei pe acilea, pi la noipin oraº, sã vãd care mai e treaba.ªi sunt unii care îºi aduc aminteodatã la patru ani de oraºu ãsta, îºiamintesc cum erau ei odatã viteji ºicâte au fãcut pentru oameni ºi dupeaia dacã reuºesc sã-i pãcãleascã peseverineni pleacã. ªi dacã le mai iesepeste patru ani încã odatã, foartebine, dacã nu, sã duc de unde auvenit. Altora le-a ieºit, altora nu. Aºacã anu ãsta, când or veni pestedumneavoastrã, cã peste o lunã dezile or sã înceapã sã vã batã lapoartã, sã vã uitaþi bine, dacã maideschideþi sau nu. Ca sã nu vã parãrãu, dupã. Cã ete, la problema astacu cãldura Severinului, sã bãturã toþicu pumnii în piept cã rezolvã, cã sãbat, cã vorbesc pi la ministere ºicând colo deterã toþi bir cu fugiþii ºizisãrã cã de ce sã scoatã ‘mnealorcastanele, cã mai bine sã duc ºiculeg strugurii pin toamnã ºi dupeaia cerºesc voturi, mai pinnoiembrie, aºa. ªi Sucã avu iarã dreptate, cã bãieþiide zisãrã cã fac centrala termicã ºifurnizeazã apã caldã ºi cãldurã secam deterã bãtuþi. Încet, încet, celmai probabel o sã recunoascã ce ºicum ºi o sã îºi ia tãlpãºiþa, dacã niciîncã o finanþare bancarã nu o sã nea Mãrin

Sucã ºi centrala lu’ nea Gherghe, salariile minunedi la Hidroserv ºi numãrãtorile lu’ nea Palaºcã

primeascã. Unde mai pui cã neaGherghe nu mai zâce nimica, deºidete la garanþii, ºi actualul edil îiþânu isonu, cã totu va fi bine ºi apacaldã va curge ºi la robinetu de apãrece. Da acuma nea Gherghe sãpregãteºte sã sã facã parlamentar,aºa cã ce mai trebe apa caldã, cã laCapitalã încã merge centralatermicã ºi la hotel, nici atâta, nu-sprobleme de astea. Mã nepoate, da io ce nu înþelege cã unii nici nu vor sã munceascã.Pã dacã te plângi cã nu îþi gãseºtide lucru ºi la ºomaj îþi oferã neºteslujbe, sã le respingi ºi pe alea ºimai bine sã stai acasã, io asta nuprea înþeleg. Pa chiar aºa, sute delocuri de muncã ºi niciunu sã nufie bun?! Pã ori or fi prea prostplãtite, ori munca o fi prea grea, daparcã e prea de tot ºi tot e mai binedecât sã stai acasã. Mã fraþilor, sã trezirã iarã laHidroserv cã le întârzie salariile

alea mari, dacã tot vorbim de slujbe,motiv pentru nea lideru de sindicatsã sã mai revolte, sã-l mai filmezecareva ºi sã-l mai vadã vreo fatã,ceva doar-doar o sã-l recunoascãpi la vreo terasã, pe unde îºi maiface veacul. Pãi deh, nene, o mai fi

trecut ºi vremea bãieþilor deºtepþi,cu retehnologizãri pe sub mânã, cuajutor de la stânga la dreapta, cuprime pentru te miri ce, cu vacanþebine plãtite ºi cadouri scumpe. Sãmai schimbã vremile, sã maischimbã ºi oamenii.

Cam aºa sã schimbã ºi tantiNanciu dupã ce ajunsã vice, care-ºi uitã numãrul di la mobil caavocat ºi rãmâne în aºteptareamobilului di la servici, di la CJ. Dalas cã revine el nea Aladin di la mareºi rezolvã, ºi atunci om mai vorbi. Mã nepoate, nici vara nu mai ece-a fost, da ºi când o veni toamna,sã te þii. Pã da, cã toamna sãnumãrã bobocii ºi nea Nicolicea,parlamentarul, ºi cu nea Palaºcã,aºiºderea, ºi cu alþii ca ‘mnealor s-au învãþat sã numere mult. Mainumãrã ºi pentru alþii, mai numãrãºi de la alþii, pentru ‘mnealorimportant e sã numere la sfârºitulunii. Ba uneori numãrã ºi de maimulte ori pe lunã, cã dacã nucurge, mai picã ºi totu sã numãrã. Aia ie mã fraþilor, unii au numãratani de zile ºi alþii nu au numãratniciodatã. Da hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti, pãnãdata viitoare!