CITIÞI ÎN PAG. 12

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 850

20 octombrie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Festivalul Þãrilor Dunãrene,la cea de-a VIII -a ediþie

amãnunte în pag. 5

Manifestãri dedicateZilei Armatei României

PAGINA 2O situaþie cât se poate deproblematicã

“Cine se temede corupþie esteun corupt”

pag. 6

Apa grearomâneascã,de la miracolla coºmar (2)

pag. 4

PRIMARUL STOICA ªILEGEA JUNGLEI,

ÎN REPUBLICA ORªOVA

CITIÞI ÎN PAGINILE 7 - 12

pag. 8

Cei dincomisia SRI

sînt niºtecîrpe

9pag.

Cioloº, încão rundã?

social - politicOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Sãptãmâna trecutã, nu maiºtiu cu precizie în ce zi anume, l-amvãzut pe Victor Ponta la televizor, peun post naþional, vorbind printrealtele despre situaþia severineniloracum, când deja e destul de frig afarã,deh, vreme de toamnã târzie. Îmi parerãu cã nu am urmãrit de la începutintenþia fostului premier pe aceastãtemã, am prins doar faza în care aadus în discuþie problematermocentralei de la Halânga, aflatãºi actualmente în structura fosteiRegii Autonome pentru ActivitãþiNucleare (R.A.A.N.), din pãcate. Spunem din pãcate deoarece, odatãcu soarta ingratã a R.A.A.N., nici cea

O situaþie cât se poate de problematicãa Termocentralei nu e roz, ºi, implicit,dupã cum deja se constatã, Severinulse confruntã cu problema gravã acãldurii ºi apei calde. Victor Ponta apunctat ceea ce severinenii ºtiu, ºi nude ieri de azi, dar nu cred cã a avutvreo mare relevanþã pentru cei dinoraºele unde nu existã astfel deprobleme, mai mult, care au gazmetan ºi, la o adicã, poate fi folositfoarte bine într-un sistem interior deîncãlzire a unui apartament. Ce te faciînsã când nu ai aºa ceva? Auzindu-l pe Victor Ponta amtresãrit, cu emoþie, gândindu-mã lamulþi dintre prietenii mei carelocuiesc la bloc, în Severin. Mi-amamintit aºa, ca prin vis - ºi nu unuldin cele frumoase, din pãcate - deOrºova, unde toate blocurile auprevãzute burlane, iar în apartamentesunt sobe, pe balcoane ºi în boxelemne tãiate mãrunt, pentru iarna cevine. Am avut dintr-odatã imagineaunei Orºove extinse la nivelulSeverinului, la modul deplorabilºi fãrã ieºire.

Dincolo de emoþie m-a încercat ºiun fel de furie abia reþinutã cãci îmiamintesc foarte bine cum anul trecut,pe la începutul verii, am fost prezentla o ºedinþã a fostului consiliu localseverinean, ºedinþã unde se puneaproblema proiectului noiitermocentrale a oraºului ºi a unuiserviciu public special care sãadministreze acest proiect vital.Discuþiile de acum un an ºi mai binedin cadrul acelei ºedinþe, credeþi-mã,pãreau absolute lãlâi. Degeaba uniiconsilieri locali, ºi liberali, ºi social-democraþi, în minte cã s-au agitat,reclamând lentoarea desfãºurãriiproiectului. Ameninþarea plutea în aerîncã de pe atunci. Era destul de clarfaptul cã nu se va putea realiza atâtde repede o nouã termocentralã,degeaba fostul primar se tot afiºa cuacest proiect pe la televiziuni. Nimeninu credea cu adevãrat în ideea cã seºi poate realiza, într-un termen atâtde scurt, aºa ceva. M-a intrigat încãde atunci lejeritatea cu care fostulprimar a tratat chestiunea aceasta. În

mod normal cred cã ar fi trebuit sãfacã un imens scandal pe la guvern,pe la ministere, încã de anul trecutsau chiar de acum doi ani. M-a intrigat ºi lejeritatea, lipsa dereacþie durã a deputatului RodinTraicu, invitat prin ºedinþeleconsiliului local a fost sã dea niºtepãreri. Ca specialist, ca fost directoral RAAN, ca fost secretar de stat,Rodin Traicu ar fi trebuit, vorba ceea,sã moarã cu guvernul de gât pentrusalvarea relaþiei dintre Termocentralãºi Severin, mãcar atât. Poate cã nus-ar fi ajuns în situaþia de acum, decrizã, extrem de stresantã pentruseverineni mai ales, dar ºi pentruactualul executiv al primãrieiconstrâns sã preia moºtenireaanevoioasã a unei situaþii cât se poatede problematice. Nu vreau sã secreadã cã arunc pisica moartã asituaþiei de acum în curtea foºtilor,dar, serios acum, au avut tot timpulla dispoziþie ºi toate pârghiile sãrezolve, ºi am senzaþia cã nu aufãcut decât sã mimeze.

O delegaþie formatã dinstagiari ai Cursului SuperiorInternaþional de la ªcoala deAplicaþie pentru Ofiþeri “Mihai

Jandarmi din 10 þãri, în vizitã la Jandarmeria Mehedinþi

Viteazul” a Jandarmeriei Române, aefectuat luni, 17 octombrie, ac., ovizitã de informare ºi documentarela Jandarmeria Mehedinþi.

Delegaþiei strãine i-au fostprezentate misiunile, atribuþiile ºizona de responsabilitate aJandarmeriei Mehedinþi, iar unuldin obiectivele vizitate a fostSistemul Hidroenergetic ºi deNavigaþie de la Porþile de Fier I. Aflat la a XIV-a ediþie, la acestcurs participã 17 ofiþeri dinstructurile Jandarmeriei din þãriprecum: România, Franþa,Iordania, Madagascar, Maroc,Republica Serbia, RepublicaMoldova, Mali, Ucraina, Palestina. Obiectivul general al cursului este

pregãtirea ofiþerilor pentru a ocupafuncþii într-un stat major internaþional,în cadrul unor operaþiuni demenþinere a pãcii sub mandat ONU.

Cursul se desfãºoarã înperioada 5 septembrie - 9decembrie a.c. la ªcoala deAplicaþie pentru Ofiþeri “MihaiViteazul” a Jandarmeriei Române.INSPECTORATUL DE JANDARMI

JUDEÞEAN MEHEDINÞICompartimentul Informare Relaþii

Publice ºi cu Publicul

Ca urmare a calamitãþilornaturale produse de inundaþiile diniulie - septembrie 2016, GuvernulRomâniei a alocat judeþului Mehedinþi,în ºedinþa de Guvern din data de 12octombrie, suma de 7,226 milioane

COMUNICAT DE PRESÃ lei, din Fondul de intervenþie, pentrufinanþarea lucrãrilor de refacerea infrastructurii locale. Fondurile sunt destinate refaceriiinfrastructurii hidrotehnice,terasamentelor ºi malurilor de apãrare,structurii drumurilor judeþene, comunale,

a podurilor, podeþelor ºi digurilor dinlocalitãþile afectate de inundaþiile ºialunecãrile de teren produse în acest an. Instituþia Prefectului judeþuluiMehedinþi a transmis MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei

Continuare în pagina 12

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016 pag. 3

La solicitarea organizaþiilorsindicale din judeþul Mehedinþi, afiliateBlocului Naþional Sindical (BNS), careau solicitat o întâlnire cu parlamentariidin judeþul Mehedinþi, s-a convocatsâmbãtã, 15 octombrie, în ºedinþãextraordinarã, Comisia de DialogSocial, la sediul Instituþiei Prefectului-judeþul Mehedinþi. La ºedinþã au fost prezenþiprefectul judeþului Mehedinþi,Cristinel Pavel, senatorul MariusBãlu, deputatul Rodin Traicu, VirgilPopescu - preºedinte PatronatulJudeþean al Întreprinderilor Mici ºiMijlocii, Ion Pisc -primvicepreºedinte Blocul NaþionalSindical (BNS), Adelin Bãloi-secretar Sindicatul Lucrãtorilor dinPoºta Românã (SLPR), Petre Mirea- preºedinte Sindicatul Lucrãtorilordin Poºta Românã (SLPR) - filialaMehedinþi, Constantin Rãescu -vicepreºedinte Sindicatul LiberCariera Husnicioara 2014 (SLCH),Paul Constantinescu - preºedinte,SLCH 2014, Florin Rogobete-preºedinte, Sindicatul LiberIndependent ROMAG, Ioan Suru -director executiv AJOFM Mehedinþi. Reprezentanþii sindicatelor au adusîn atenþie problemele cu care seconfruntã în momentul de faþã angajaþiide pe platforma Romag, MinaHusnicioara ºi Poºta Românã. Sindicatul S.L.I. Romag solicitã plata

ªedinþa extraordinarã a Comisiei de Dialog Social

salariilor restante pe ultimele ºase luniale angajaþilor de la Romag Prod,precum ºi elaborarea unui act normativderogatoriu de la ordonanþele deurgenþã care reglementeazã unelemãsuri privind asigurarea cantitãþilorde apã grea pentru unitãþile 1-4 de laCentrala nuclearo-electricãCernavodã, în sensul cã în modexcepþional SN NUCLEARELECTRICASA sã poatã achiziþiona direct de laRAAN o cantitate de 6 tone apã grea.De asemenea, solicitã crearea deurgenþã a unei entitãþi care sã asigureoperaþiunile de depozitare ºi menþinerea proprietãþilor fizico-chimici acantitãþilor de apã grea aflate în stocla Romag Prod. “Ca urmare a solicitãrii d-voastream convocat parlamentarii carereprezintã judeþul Mehedinþi pentrua participa la discuþii ºi pentru a

identifica împreunã soluþii. Vreau sãvã spun cã vã asigur de toatãdeschiderea, disponibilitatea, decooperare ºi de dialog cu privire laaceastã situaþie. Noi discutãm însãdespre o regie în faliment, la careInstituþia Prefectului ºi Guvernul nu potsã intervinã. În ceea ce priveºte restanþelesalariale, acestea pot fi asigurate numaide cãtre lichidatorul judiciar dinveniturile pe care le va realiza”, a declaratprefectul Cristinel Pavel. Totodatã, liderii de sindicat prezenþila ºedinþã au solicitat parlamentarilorsprijinul în promovarea unor actenormative ºi modificãri legislativeprivind contractul de custodie alstocului de apã grea de la ROMAGProd ºi constituirea entitãþii demanagement a apei grele, interpelarela ministerele de resort privindemiterea unor acte legislative care sã

facã posibilã obþinerea unor modificãrilegislative privind acordarea efectivãa concediilor de odihnã în cazulposturilor unice din mediul rural,obþinerea unei creºteri salariale pentrusalariaþii Poºtei Române, obþinereaunei modificãri legislative care sã facãposibilã pensionarea mai devreme asalariaþilor ce lucreazã în distribuire ºia celor care lucreazã permanent înprogram de noapte, obþinereaconversiei datoriilor companiei,generate de amenzile aplicate, înacþiuni, reglementarea corectã a pieþeiserviciilor poºtale, care sã nu mai facãposibilã amendarea companiei în viitor,decontarea costului serviciuluiuniversal, precum ºi identificarea unorsoluþii pentru valorificarea cãrbuneluidin Cariera Husnicioara.

Cancelaria PrefectuluiJudeþului Mehedinþi

În organizarea Universitatãþii dinCraiova, Facultãþii de Mecanicã,Departamentului de Ingineria ºiManagementul Sistemelor TehnologiceDrobeta-Turnu Severin s-a desfãºurat

Forumul Carierei 2016 - FoCar

la 13 octombrie a.c., Forumul Carierei2016 FoCar în Holul central al CentruluiUniversitar Drobeta-Turnu Severin dinstrada Cãlugãreni. A participat un public þintã format

din elevi ºi studenþi, instituþii cu rolîn educaþie ºi formare profesionalã,angajatori, autoritãþi competente,agenþii de plasare a forþei de muncã. Obiectivul acþiunii a fost de aprezenta oportunitãþi precum:formarea unor reflexe de orientare încarierã pentru elevi ºi studenþi;crearea motivaþiei pentru învãþarea petoatã durata vieþii; construireainterfeþei ºi dezvoltarea dialoguluiîntre elevi, studenþi ºi potenþialiangajatori; crearea ºi dezvoltareaunor mecanisme suport pentruevoluþia în carierã; intensificareacolaborãrii între Universitatea dinCraiova ºi mediul socio-economicîn vederea asigurãrii unor parcursuriindividualizate de formare ºi inserþieprofesionalã; consolidarea ºi

extinderea parteneriatelor strategiceºi operaþionale între Universitatea dinCraiova ºi mediul socio-economic. Evenimentul a urmãrit sã aducãagenþii economici din oraºul nostruîn atenþia studenþilor, angajatoriipunând la dispoziþia lor stagii depracticã ºi locuri de muncã. Printre firmele prezente la ForumulCarierei, au rãspuns invitaþieiCentrului Universitar Drobeta TurnuSeverin, japonezi de la SumimotoBordoneze, Severnav, Astral Rail(Meva) Forsev, Mecanoenergetica,BCR, Banca Transilvania. Studenþii vor putea alege sã aplicepentru stagii de practicã ºi chiar sãse angajeze la unu din agentiieconomici sus menþionaþi dupãabsolvirea facultãþii.

D. V.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016pag. 4

Apa grea româneascã, de la miracol la coºmar (2)

CONTINUARE ÎNNUMÃRUL URMÃTOR

Oprirea producþiei de apã grea de la ROMAG PROD a devenit deja obanalã obiºnuinþã, dar problemele pentru fosta fabricã miracol par

sã nu se mai termine. Cu o problemã tipic româneascã, legatã deincertitudinea zilei de mâine pentru circa 200 de salariaþi care au

mai rãmas, nu sã stingã lumina, ci sã protejeze o avuþie naþionalãcifratã la 1,2 miliarde de euro, o rezervã impresionantã din cea mai

purã apã grea din lume. Mentenanþa apei grele este asiguratã deangajaþi ai aceleiaºi regii autonome aflate în faliment ºi la mâna unuilichidator judiciar, fãrã ca cineva sã le asigure stabilitatea locului de

muncã. Falimentul miracolului de la Halânga, deºi previzibil, estecutremurãtor, prin complexitatea falimentului unei industrii ce s-a dorit a

propulsa România în rândul marilor puteri energetice ale Europei.

Scurt istoricPovestea apei grele

româneºti începe în anul 1970 laRâmnicu Vâlcea cu construireaUzinei „G”. Aici se utiliza unprocedeu tehnologic pus la punct înurma studiilor de 12 ani desfãºuratede un colectiv de cercetãtori de laCluj-Napoca condus de MariusSabin Peculea. În 1976, în instalaþiade la Vâlcea, se reuºea pentru primadatã în România obþinerea de apãgrea cu concentraþia de 99,9%,calitatea cerutã pentru reactorulnuclear. Procedeele de separare adeuteriului prin schimb izotopicsuccesiv apã-hidrogen în sistem„biterm-bibar” ºi cel de separare aapei grele prin schimb izotopic apa-hidrogen sulfurat în sistem bitermsunt apreciate ca prioritãþi româneºtipe plan mondial. În anul 1979 este stabilitamplasamentul primei centralenuclear-electrice la Cernavodã, iarîn anul 1980 se decidea construireaunui mare combinat pentrusepararea apei grele la Severin(ROMAG PROD). Capacitateainstalatã era de 360 de tone de apãgrea pe an, pentru ca într-o a douaetapã, care n-a mai fost finalizatã,sã se dubleze la 720 de tone pe an.În vecinãtatea combinatului, laHalânga, a fost construitã otermocentralã (ROMAG TERMO)pentru asigurarea aburuluitehnologic necesar realizãriischimbului izotopic hidrogen-deuteriu. Cãrbunele, lignit, era extrasdin carierele de suprafaþã de laHusnicioara ºi Valea Copcii, puseîn exploatare cu aceastã ocazie. Înplus, fuseserã construite staþii depompare a apei din Dunãre aflatã la12 km depãrtare, bazine tampon,cam cât niºte lacuri ºi iar pompe ºiconducte pe circuitul de vãrsareînapoi în Dunãre. Cu ani în urmã, pe lângã

Centrala de la Cernavodã, uzinaexporta apã grea în Coreea deSud, China, Statele Unite aleAmericii ºi Germania. SucursalaROMAG mai producea ºi apãsuperuºoarã, azot lichefiat, aerinstrumental, apã demineralizatã,apã potabilã, apã distilatã ºi apãindustrialã. Uzina, consideratãunicat în Europa, era totodatã celmai mare producãtor de apã greadin lume, România fiind singuraþarã din Europa care a dezvoltat ofilierã nuclearã de tip CANDU.

Începutul sfârºitului RAAN se aflã în insolvenþã dinseptembrie 2013, având datorii depeste 750 de milioane de lei, iar dincei 2.300 de salariaþi care lucrauaici, au mai rãmas 95, o echipã careasigurã mentenanþa apei grele.Oprirea producþiei de apã grea s-arepercutat ºi asupra termocentralei,a minelor de lignit din regiune ºi aoraºului Drobeta Turnu Severincare este dependent de aburulprodus aici. În anul 2013, atunci când aînceput procesul de insolvenþã alRAAN, imaginea complexã a tuturormizeriilor legate de devalizareaunei bijuterii industriale a începutsã îºi arate faþa hidoasã. Zeci defirme, cele mai multe controlate deafaceristul Georgicã Cornu, s-auînscris la masa credalã, cu creanþeimense. De asemenea, au începutsã iese la ivealã ºi firmele cãpuºãcare au supt din RAAN miliarde delei. Dar rãnile acestea ce se vorînchide în instanþã, cu sau fãrãrecuperarea prejudiciilor imense,aproape cã nici nu mai conteazã,în faþa prezentului ºi în faþa unormituri ce au început sã circulevizavi de închiderea combinatului.Închiderea combinatului eraiminentã ºi este perfect justificatãdin punct de vedere economic, înactuala conjuncturã naþionalã ºi

internaþionalã. În decretul dat deCeauºescu pentru înfiinþareaCombinatului de la Halânga, eraspecificat clar faptul cã acesta vaproduce apã grea necesarã unuiprogram energetic nuclear ceprevedea construirea a cincireactoare la Cernavodã, dupã carescopul acestui combinat se vaconsidera atins, iar el va deveniinutil industriei româneºti. Chiardacã sã spunem cã celelalte treireactoare de la Cernavodã s-arfinaliza, cantitatea produsã pânã acumºi aflatã la rezerva de stat este maimult decât suficientã, având în vederecã apa grea se foloseºte doar laîncãrcarea reactoarelor la pornire ºipentru completarea nivelului în celeaflate în funcþiune. Mai mult, duratade viaþã a instalaþiilor de producþieeste finalizatã, ele ajungând sã nu maipoatã fi autorizate sã funcþioneze,decât dacã s-ar investi masiv înmodernizarea lor. Pânã în anul 2012, combinatul amers la capacitate maximã ºi chiarera pe profit, însã rezerva de apãgrea, stocatã de statul român chiarla Halânga a devenit una imensã,ca sã nu mai vorbim de apa greaprodusã pânã în ultima clipã defuncþionare. „Apa grea nu este unprodus pe care îl fabrici ºi apoi îl

depozitezi undeva ºi el stã acolo însiguranþã pânã la nesfârºit. Apagrea se depoziteazã în anumitecondiþii, are nevoie de mentenanþã,trebuie sã fie þinutã sub observaþiepentru a nu-ºi pierde puritatea ºi,la nevoie, trebuie reprelucratã,scop în care o parte din instalaþiilefinale au fost pãstrate în funcþiune.Pentru a conserva aceastã bogãþie,aceastã avere a statului român,cifratã la miliarde de lei, estenevoie de o echipã de specialiºticare sã lucreze în continuare aici,ani ºi ani de-a rândul! Nu ºtiu câþiani, dar închipuiþi-vã cã un reactorare o duratã de viaþã între 30 ºi 50de ani, timp în care nivelul de apãgrea din el trebuie completatã!”,spune ultimul director al ROMAGPROD, inginerul Ervin Watzlawek.

INVITAÞIEAvem plãcerea de a vã invitaîn data de 21 octombrie2016,ora 1400 la inaugurareamagazinului KAVA SHOPPINGCENTER str. Topolniþei nr. 8(langã autogarã) la etajul 1.Participã primarul,viceprimarii ºi alþi invitaþi.

VA AªTEPTÃM!

evenimentOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016 pag. 5

Timp de o sãptãmânã,reprezentanþi ai ComplexuluiNaþional Muzeal Astra din Sibiu s-au aflat în satul Gãrdãneasa, comunaPonoarele, pentru a încheia proiectulcercetãrii în teren privind strãmutareaunui numãr de 3 monumente dearhitecturã popularã la Sibiu. Muzeografii sibieni, împreunã cu ceiai Muzeului Regiunii Porþilor de Fier,au identificat recent, în comunaPonoare, sat Gãrdãneasa trei repere demonumente de arhitecturã popularã(casã de locuit, conac de plai ºi oanexã) cu o vechime considerabilãpentru a fi expuse în Sibiu. În momentul de faþã, în Muzeul înaer liber din Dumbrava Sibiuluiexistã doar un singur monument dinjudeþul Mehedinþi, fiind vorba de omoarã din localitatea ªviniþa. Echipa de muzeografi de laComplexul muzeal Astra din Sibiu care

Casa apicultorului mehedinþean în Muzeul din Sibius-a aflat în aceste zile într-o campaniepe teren în zona Ponoarele, au demontatcele 3 case care vor deveni monumenteîn cadrul Muzeului în aer liber din Sibiu.Mai precis, este vorba despredemontarea unui conac de plai care faceparte din complexul gospodãrieimehedinþene, tradiþionale, fiind ocomponentã esenþialã din economiatradiþionalã a familiei arhaice a zonei. Ocasã veche, bicelularã aºezatã pe socludin piatrã, cu învelitoare din lemn defag, prelucrat manual. “Aceastã campanie este posibilã ºidatoritã sprijinului primit din parteaMuzeului Regiunii Porþilor de Fier, carede 3 ani ne sprijinã în campaniilenoastre de teren, ca fiind cunoscãtori aizonei, motiv pentru care le mulþumim”a precizat Lucian Robu, muzeograf,Complexul muzeal Astra din Sibiu. Florin Marius Streza, ºeful SecþieiCercetare din cadrul Muzeului Astra

Sibiu a declarat: “Am venit în zonãacum 3 ani pentru a identificaelemente ale unor gospodãrii cu profiltematic specific apiculturii. În planuliniþial al Muzeului Astra figura ºiprezenþa unei gospodãrii din zonaMehedinþi. Având o relaþie bunã cuMuzeul Regiunii Porþilor de Fier, amdecis efectuarea unor cercetãri înzonã. Am identificat câteva conace ºiam revenit, am fãcut oferte ºi amachiziþionat aceste obiective. Acumdemontãm casele ºi apoi le vom

transporta la Sibiu, unde vor intraîn carantinã ºi mai apoi înconservare, urmând ca dupã aceeasã fie expuse publicului larg”. Prin aceste acþiuni se doreºte sã seevidenþieze, muzeistic, inventarul apicollocal, ºtiut fiind faptul cã Mehedinþiul afost o zonã bine reprezentatã în creºtereaalbinelor. Pe lângã monumentele dearhitecturã popularã se doreºte pe viitorºi achiziþionarea unor piese de textile,port popular ºi unelte specifice zonei.

Centrul Cultural „NichitaStãnescu” a organizat în aceastãsãptãmânã a VIII -a ediþie aFestivalului Þãrilor Dunãrene,manifestare menitã sã aducãîmpreunã, pentru a se bucurade t radi þ i i , de ob ice iuri lepopulare, locuitorii de pe celedouã maluri ale Dunãrii. Festivalul a fost finanþat, iniþialprin fonduri obþinute de la UniuneaEuropeanã, în urma unui proiectdepus de cãtre Centrul Cultural„Nichita Stãnescu”. La acestãediþie, partenerul Centrului Cultural„Nichita Stãnescu” a fosthypermarketul Cora, acolo unde

Festivalul Þãrilor Dunãrene

au ºi avut loc manifestãrile. În cele douã zile de manifestãripe scenã au evoluat artiºti, soliºtivocali, instrumentiºti ºi dansatoridin România, Serbia ºi Bulgaria. La spectacolul de galã, alãturi deAnsamblul Profesionist „Danubius”de orchestra profesionistã condusãde maestrul Adrian Luca auconcertat soliºti consacraþi aicântecului popular, precum AnicaGanþu, Angela Magheru, LucianaVãduva, Claudia Catanã. Invitaþii speciali care au încântatpublicul cu un concert extraordinarau fost Olguþa Berbec ºi RemusNicoarã.

Biroul de presã

Gabriela Pogaci

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Ne apropiem repede-repede de campania electoralã, iargãlãgia naþionalã politicastrã în jurulaºa-zisei lupte împotriva corupþieitinde sã dea în clocot. Ba chiar sã deape foc, precum laptele sau pãsatul(alte comparaþii mai fericite n-amgãsit!). Toþi sunt curaþi ca lacrima, toþisunt împotriva corupþiei, toþi suntimaculaþi, toþi pupã cu râvnã popouldolofan al ºefei DNA, fãrã sã-ºi facãvreunul probleme în legãturã cu...problemele reale ale acestei dudui,pe care înalþii ei protectori, de aici aude aiurea, se fac a nu le vedea, în timpce le ascund precipitat sub covoruluitãrii, convinºi fiind cã memoriaromânului e scurtã. S-ar putea înºela,totuºi. În sensul cã memoriaromânului pare, mai degrabãselectivã, dacã avem în vedere atâteaºi atâtea împrejurãri ale vieþii publicedin ultimul sfert de veac. ªi nu numai.Revenind la anticorupþii noºtri, mulþi- câtã frunzã ºi iarbã, le-aº reaminti ozicere memorabilã a lui G. Cãlinescu– „cine se teme de corupþie este uncorupt”. A bon entendeur, salut!ªi nu mai am alte cuvinte... * Julien Dacien Cioloºººº a prezentatnaþiunii un fel de program de guvernareîn zece puncte. În ce calitate? Întrebãmºi noi, fiindcã dumnealui ºi-a luatangajamentul cã nu va intra în politicãºi, prin urmare, cã nici nu va candida.Atunci? Se crede cumva un soi deguru în ale guvernãrii eterne cudragoste transpartinicã de þarã ºi

“Cine se teme de corupþie este un corupt”popor? Oh, Doamne! Noi credem, maidegrabã, cã musiu Julien nu vrea decâtsã împace capra personalã cu varzadin capul super-strategic al ºefului sãude la Cotroceni, care-l vrea premier ºidupã 11 decembrie, indiferent deculoarea politicã a celor care vorcâºtiga alegerile. Cãci aºa se face lanoi politica în aceste vremuri deprofundã ruºine naþionalã. (Apropo dealegerile de la 11 decembrie, nu ºtiude ce, dar am presentimentul cã iarãºini se pregãteºte, nouã, alegãtorilor derând ºi de bunã credinþã, o cacealmade mari proporþii. Precum aceea de laprezidenþialele din 2014. Precum aceeade la prezidenþialele din 2009. Sau dela cele din 2004. Sau, de ce nu, de lacele din 2000. Mã rog, poate exagerez.Sau poate nu. Sau poate dimpotrivã). * Revenind la „Programul” în zecepuncte al lui Julien, ce sã mai zicem?O colecþie obositoare, plicticoasã, delocuri comune, de lozinci rãsuflate,stãtute ºi puturoase, un fel de „n-ar firãu sã fie bine” absolut demoralizatorprin oportunismul lui vlãguit. Sã maicitãm din preþiosul document? Nu, eprea mult. Chiar ºi pentru proverbialanoastrã rãbdare. * În legãturã cu acelaºi subiect, înCotidianul.ro, Cornel Nistorescupublicã un comentariu, intitulatGonflarea lui Cioloº – un teribilpamflet, pe fondul lui! – din care citãm:„Intrãm în faza de prostire naþionalã!Platforma lui Cioloº este uluitoare. Nearatã cã împãratul e gol. Zeci de alþi

þãrani din Giurtelecul Hododului saude prin alte sate din Sãlaj, cãroranevestele nu le cântã arii pe la urechi,cu un creion ºi un pahar de pãlincã arscoate un document mult maiinteresant. Dacian Cioloº, de care seleagã speranþele liberalilor (...) îºi dãarama pe faþã. (...). Platforma lui Cioloºne aratã abia acum cam ce anvergurãintelectualã, politicã, de manager ºi decomportament european are premierulnostru. O parte dintre noi privescaceastã ofertã pateticã ºi fãrã o liniedirectoare cu admiraþie, fãrã sãrealizeze cã au de-a face cu o producþiemediocrã, care nu depãºeºte nivelulunei compuneri ºcolare modeste, cevacam pentru un extemporal între un 5ºi un 6 (...)”. Mai degrabã, între un 4ºi un 5 minus, am zice noi... * Dulapul sãsesc, cel care vorbeºtecu gura încleºtatã despre proiectul sãu„România educatã”, în ideea cã el ar fisingurul educat iar restul naþiei ba, aripostat de-a dreptul mitocãneºte laapelul preºedintelui Senatului de a nuse mai lua în dezbatere parlamentarãdosarele trimise de DNA în perioadapremergãtoare alegerilor, spre a nutulbura ºi mai mult procesul electoral.„Eu cred cã acest individ nu vrea numaipe el sã se scape, ci vrea sã scape ºicâþiva prieteni. ªi este suficient sãurmãrim cine va ajunge înurmãtoarele sãptãmâni în Parlamentca sã fie votat pro sau contra urmãrirepenalã ºi o sã vedem din cine secompune gaºca despre care se

vorbeºte” – a zis aºa-zisul ºef alstatului. Hai sifon, bãi acesta! Nicinouã nu ne plac unele din aerelepretins aristocrate ale lui Tãriceanu,care pe fondul Apelului sãu, aveaperfectã dreptate, dar sã te adresezi tu,preºedinte de þarã, celui de-al doileaom în Stat cu apelativul „individ”, caºi cum ai avea de-a face cu un golanoarecare, parcã e prea mult. Ca sã nuzic cã e deplasat de-a binelea. Cinevrea sã educe pe cine, la urma urmei? * Bãieþii ºi fetele clo(co)tilde carevor sã salveze România subconducerea unui ins despre care nuºtii prea bine dacã e naiv, prostuþ sauoportunist sadea , ºi-au dat ºi ei aramape faþã. În sensul cã sunt animaþi, lafel ca ºi cei despre care afirmã cã sedeosebesc radical, de cel maimizerabil politicianism. Douãargumente: susþinerea aprioricã ºinecondiþionatã a lui Dacian Cioloºpentru funcþia de premier dupãalegerile de la 11 decembrie ºiexhibiþia penibilã a lui Nicuºor Dan,care s-a culcat pe caldarâm, alãturide ambasadorul britanic la Bucureºti,pentru a atrage, chipurile, atenþiaasupra situaþiei oamenilor strãzii. Ei,da, cum sã nu! Ne-am lãmurit ºi cu„bunele intenþii” ºi cu „civismul”ãstora. Aceeaºi croialã... * Titlul sãptãmânii - „Ion Cristoiu– maºinãrie de pupat în cur”(Naþional). Pentru cei care au uitat,Ion Cristoiu a fost redactorul-ºef alacestui ziar, în perioada sa de început.

“A încetat din viaþã fulgerãtor,dupã o grea suferinþã, jurnalistul,scriitorul ºi profesorul universitarIon Marin. Reprezentant de frunte alpresei româneºti din ultimeledecenii, realizator al unor materialede presã cu un profund impactasupra vieþii publice din România,Ion Marin a fãcut parte din echipacare a fondat ziarul „Adevãrul”.Ulterior, a înfiinþat cotidianul„Ultima orã”, în serie nouã, care aîmplinit recent douã decenii deconstanþã în perimetrul mediatic. Membru marcant al Uniunii

UN MARE OM CU UN SUFLET LA FEL DE MARE!

Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, prof. univ. dr. Ion Marinºi-a dedicat ultimii ani pregãtirii

noilor generaþii de jurnaliºti, dinfuncþia de decan al Facultãþii deJurnalism a Universitãþii„Hyperion” din Bucureºti,întregind astfel o îndelungatã ºiintensã activitate în slujba preseiromâneºti de ieri ºi de azi.Pentru presa româneascã,dispariþia lui Ion Marin înseamnão mare pierdere.Condoleanþe familiei.Dumnezeu sã-l odihneascã!Trupul neînsufleþit va fi depus lacapela cimitirului Bellu.

UZPR”

Ziaristul ION MARINa fost ºi va rãmâne o

amintire deosebitãpentru mine.

L-am cunoscut cu foartemulþi ani în urmã,

(Doamne cum a trecuttimpul!), iar acum la

despãrþire nu-mi rãmânedecât sã mã rog la bunul

Dumnezeu sã-l primeascãacolo, în ceruri, ºi sã-l

aibã în pazã.Odihneascã-se în pace!

Teodor Abagiu

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016 pag. 7

Ciudat sau nu, municipiulOrºova, parte a României, pare sã

se scalde între douã forme deguvernãmânt ce doar aici se pot

îmbina autentic: republicã ºimonarhie. Mai exact, într-o urbe alecãrei autoritãþi se comportã ca într-o republicã autonomã, primarul se

crede un fel de „Regele Soare”care le spunea supuºilor „Statul

sunt eu!” Dincolo de glumã, ceeace se petrece acum în Orºova,

întrece orice imaginaþie ºi descrie osituaþie scãpatã total de sub

controlul legalitãþii. De peste douã decenii ºi jumãtate, laOrºova nu se întâmplã nimic, nu seconstruieºte nimic, nu se miºcã nimic.Aleºii locali s-au dovedit mereuincapabili sã înþeleagã rostul misiuniipe care electoratul le-au încredinþat-oºi s-au complãcut în a juca o piesã deteatru absurd, o aceeaºi piesã anostã,cu care au reuºit sã adoarmã sau sãhipnotizeze populaþia. În afarã deprovizoratul 1990 – 1992, peste bietulmunicipiu Orºova au trecut 6legislaturi, cu primari ºi consilieri aleºidemocratic, dar la fel de incapabili, deparcã ar fi fost cu toþii fraþi de cruce.Din 1992 ºi pânã în 2016, Orºova aavut 6 primari diferiþi, niciunul dintreaceºtia nereuºind sã câºtige un aldoilea mandat. Un primar care dupãdoar patru ani de mandat cade înderizoriu, este un primar ineficient,nepopular ºi ajuns la statutul demare dezamãgire. Marius Stoica este cel de-alºaptelea primar de dupã Revoluþie ºinu dã nici un semn cã ar fi celprovidenþial, cel salvator! Cei 6primari care s-au perindatdezamãgitor pe la conducereamicului municipiu de la malulGolfului Cerna au asistat neputincioºila distrugerea unui oraº minunat,cãruia nu i-au dat nimic, nu i-aufacilitat progresul ºi dezvoltarea, cidoar i-au girat scandaluriinterminabile ºi afaceri oneroase. Unadintre aceste afaceri se naºte în anul2006, când primarul de la acea vreme,Constantin Negulescu,externalizeazã douã dintre cele mai

PRIMARUL STOICA ªI LEGEA JUNGLEI,ÎN REPUBLICA ORªOVA

importante serviciipublice locale,salubrizarea ºiserviciul de apã -c a n a l ,concesionându-les o c i e t ã þ i iFLORICOLA. A fostmomentul în careOrºova a devenitprizonierul unorinterese private ºiîn care o mareparte din bugetullocal începea sã sescurgã cãtre o firmã privatã care numiºca un deget pentru modernizareaacestor servicii. Acum, la 10 ani distanþã de la acelnefast moment, Orºova seamãnã cuun þinut autonom ce pare a se guvernadupã legi proprii, cu o republicãseparatistã. Legea este fãcutã aici nude administraþia publicã localã saude primar, ci de afaceriºti care deþincontrolul puterii locale ºi careinfluenþeazã, într-un mod sau altul,decizia de la cel mai înalt nivel. Când, la ceasul celei de-a ºaptealegislaturi locale, o majoritate politicãa consilierilor locali a reziliat cele douãcontracte de delegare a gestiuniiserviciilor publice, la Orºova a începutrãzboiul. Patronul firmei care gestionaaceste servicii refuzã cu îndãrãtniciesã predea serviciile ºi face presiuniasupra primarului. Primarul refuzã sãpunã în aplicare hotãrârile ConsiliuluiLocal, motivând cã are „dubii asupralegalitãþii adoptãrii acestor HCL”, deparcã primarul ar fi cel care decidelegalitatea unor acte normative locale.Mai mult, primarul someazã practicprefectul judeþului sã îi dea un rãspunsfavorabil la adresa prin care cereverificarea legalitãþii HCL-urilor, deºiprefectul nu are atribuþii în domeniulstabilirii legalitãþii unor asemenea acteadoptate prin votul majoritãþiiconsilierilor în funcþie. Potrivit legii,prefectul are, cel mult, posibilitatea dea ataca actele normative emise demunicipalitate, la instanþa decontencios administrativ a TribunaluluiMehedinþi, iar instanþa se pronunþã.

Pânã la pronunþarea instanþei, însã,orice Hotãrâre a Consiliului Localproduce efecte imediate, deoareceHCL nu sunt altceva decât legiaplicabile pe teritoriul administrativ dinsubordinea Consiliului Local.Pentru a consfinþi definitiv caracterulde „republicã autonomã” al Orºovei,afaceristul din fruntea firmei care nuvrea în ruptul capului sã predeaserviciile publice pierdute prin HCL,emite judecãþi de valoare legislative ºiapreciazã cu de la sine putere ce trebuiaºi cum trebuia sã voteze consilierii. Înadresa nr. 475/27.09.2016, transmisãConsiliului Local al municipiuluiOrºova, FLORICOLA SA se prevaleazãde un articol din Legea 554/2004actualizatã ºi considerã adresatransmisã ca o procedurã prealabilã.În notificare, reprezentantul legal alsocietãþii contrazice Legea 215/2001,„Biblia administraþiei locale” dinRomânia, spunând cã HCL prin care is-a reziliat contractul de delegare agestiunii serviciului public desalubrizare a fost emisã „în condiþii denelegalitate”. În sprijinul „savantei”sale analize, operatorul privat aduceargumente aflate în totalã contradicþiecu Legea 215/2001: „ªedinþa de CLnu s-a desfãºurat în condiþii delegalitate, deoarece nu exista cvorumde ºedinþã, fiind prezenþi un numãr de8 consilieri, din totalul de 17 membriai Consiliului Local Orºova, motivpentru care ºedinþa nu a fost statutarã.Chiar dacã doi dintre membrii CL aufost revocaþi din funcþie, cele douãlocuri, la momentul ºedinþei, nu erau

vacante, motiv pentru care nu existacvorum, fiind nevoie de prezenþa a 9consilieri din totalul de 17”. Ca o parantezã, trebuie sã spunemcã în acest caz nu poate fi vorba denicio „revocare”, aºa cum greºit scrieîn notificarea transmisã CL Orºova.Celor 2 consilieri le-au încetatmandatele, deci ei nu mai existã, numai sunt consilieri în funcþie, nu maiau calitatea de aleºi locali. „Revocare”este un termen folosit mai mult atuncicând cineva pleacã dintr-o funcþie încare a fost numit, este retras de cei cel-au numit. Ori în cazul de faþã, nualegãtorii au „revocat” mandatelecelor douã doamne consilieri PSD,ci ºi-au pierdut mandatele pe fondulîncãlcãrii legii. Asta ca sã fim riguroºi! Într-o þarã democraticã, europeanã,guvernatã dupã legi, o asemeneaanalizã nu este ºi nu trebuie sã fiefãcutã de o persoanã care nu are niciolegãturã cu administraþia publicã localãºi care nu are voie sã se erijeze înjudecãtor sau legiuitor. Însã în„REPUBLICA ORªOVA”, iatã cã sepoate! Art. 40, alin. (1), din Legea 215/2001, spune clar cã „ªedinþeleconsiliului local se desfãºoarã legal înprezenþa majoritãþii consilierilor localiîn funcþie”. Este de domeniul logiciisimple, banale, faptul cã 8 consilieridin 15, înseamnã majoritate, potrivitlegii. Nu scrie niciunde nimic legat devacantarea sau ne vacantarea unorlocuri ºi nici de calculele fãcute deoperatorul privat, calcule care îlavantajeazã, ce-i drept, doar pe el.

Continuare în pag. 12

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016pag. 8

Inamicii cetãþeanului romândorm de 27 de ani sub aceeaºiplapumã ºi de cîte ori se dezvelesc însomn îºi trag cîte un ºut în fund ºi,dupã caz, cînd dorm cu gura cãscatã,îºi sar în spinare. Aºadar, cine dã maimult pe cucuvelele lui Koveºi? Mîine-poimîine vor fi scoase la licitaþie pesute de milioane de euro, iar Ghiþã n-are decît sã plîngã ca o muiere dupãgemenele din cutia roºie! E foarte greusã-i diagnostichezi pe ºacalii ãºtiadupã modul în care se vãicãresc ºi lecurg lacrimile de crocodil! Toþi sîntnebuni de legat, iar nebunul tragefoloase ºi din plîns ºi din rîs ºi ºtie celmai bine ºã-ºi þinã fratele de fraudã cumasca de oxigen pe faþã. Uitaþi-vã laaceºti asasini ai societãþii, aceºtilãtrãtori ºi trãdãtori de profesie cumscuipã în palme ºi apucã lopata cuentuziasm, pentru cã, nu-i aºa?,groapa duºmanului de clasã trebuiesãpatã cît mai adînc în Watergate-ulromânesc! Dacã vreunul dintre ei arrefuza sã dea ajutor groparilor, arînsemna cã susþin adevãrul care nu leconvine, ºi e musai sã fie eliminat.Cetãþeanul român, fraudat ºi batjocorit,

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

Cei din comisia SRI sînt niºte cîrpes-a sãturat de reglarea conturilor întremafioþii din Casa Poporului. Reglarezadarnicã, adicã fãrã absolut niciunfolos pentru el, umilul ºi umilitulcetãþean român!Vanghelie ºi Geoanã au datºi ei înapoi ceasurile la DNA Nemuritoarea Putere de la Bucureºticolcãie de cucuvele, preºedinteleIohannis joacã ºi el la intimidare caagent electoral al PNL, statuia LaureiCodruþa Koveºi a devenit sac de box,alegerile din decembrie se anunþã, depe acum, un rãzboi distractiv (de unhumor negru) ºi grotesc. Cucuveauamov tremurã din toate aripile în ramurilecopy-paste ale serviciilor secrete,infractorii ºi puºlamalele cu epoleþidintre cei mai grei îºi fac crucea marecînd taie ºi spînzurã, iar fãrã gradele lor,lumea i-ar lua la bãtaie cu pietre. Deºinumai în picioare ne putem înãlþa, noimergem ca turmele ºi ne pierdem lînade aur cînd ne lãsãm tîrîþi prin mãrãciniilor. Problema cucuvelelor din cutia roºienu va fi lãmuritã niciodatã public,deocamdatã, ele au fost duse dinainteaprocurorilor. Sebastian Ghiþã s-aprezentat la DNA Ploieºti cu douã bufniþeaurite, spunînd cã le-a primit în dar dela ºefa DNA Laura Codruþa Koveºi, ºicã vrea sã i le înapoieze. „Mi-a dataceste bufniþe. Sunt convins cã nu o sãîi pice bine gestul meu, dar asta simt”,a spus Sebastian Ghiþã. (sursa:Corupþia) Ghiþã nu lozeºte, nu e dus cupluta! Fiind cãlcat pe coadã, a devenitparºiv ºi muºcã mai departe, ºtiþi,telefonul fãrã fir între cucuvelele cugrade. Ghiþã mai afirmã: „Mi-am adus

aminte cã la una dintre vizite mi-a fãcutcadou niºte bufniþe ºi pentru cã suntemîn dosarul cu domnul Portocalã(procurorul Mircea Negulescu), cudenunþãtorul Vampir, cu denunþãtoareaSexi, cu Toni Blair, m-am gândit cãbufniþele pe care mi le-a fãcut cadouatunci pot sã i le dau înapoi, cã am vãzuteu la Vanghelie ºi la Geoanã cã au datceasurile înapoi la DNA ºi nu au maiavut nicio problemã. Astea au fostbufniþele pe care mi le-a dat cadoudoamna Koveºi atunci. Erau douãbufniþe lipite, simbol al prieteniei, ºidevreme ce lucrurile s-au schimbat ºis-au transformat, m-am gândit sã-iaduc bufniþele înapoi”, a declaratSebastian Ghiþã.Koveºi a minþit,negînd relaþia cu Ghiþã! Ghiþã a dat publicitãþii un email pecare l-ar fi primit de la ºefa DNA.„Aceasta este copia unui email primitde mine de la doamna Koveºi. Dânsaa folosit tot timpul o adresã secretãcucuveauamov@gmail.com. Aºa aconsiderat dânsa cã-ºi poate ascundeidentitatea realã ºi cã poate rezolvachestiuni personale secrete dininteriorul Parchetului General ºi DNA.A crezut cã în felul acesta se poateascunde de consecinþele legale ºimorale. Acest email mi-a fost transmisde cãtre doamna Koveºi în23.07.2012, solicitându-mi modelulde raport folosit în cazul plagiatuluilui Ponta. Am decis sã fac public acestemail ca urmare a negãrii de cãtredoamna Koveºi a relaþiei reale cu mine,dar ºi ca urmare a cererilor opiniei

publice de a prezenta dovezi. Amsperat cã doamna Koveºi va aveademnitatea sã recunoascã ºi sã acceptemodul în care a fost ajutatã înpromovare, precum ºi protecþia pe carea primit-o în cazul acuzaþiilor deplagiat”, a spus Sebastian Ghiþã (sursa:Corupþia). Asta înseamnã cã Koveºi aminþit, negînd relaþia cu Ghiþã!De la statutul de scursuriale societãþii la cel de „rechini” Însã tot degeaba guiþã ºi se smiorcãieGhiþã! ªtia de la început cu cine are de-a face, ºtia cã o cucuvea de stîncã este opasãre care îºi pîndeºte prada ºi vîneazãde obicei noaptea sau în luminacrepuscularã a podgoriilor, godaci,insecte mari, rîme, rozãtoare mici, pãsãri,ºerpi mici sau ºopîrle, cã are nevoie descorburi sau gãuri pentru cuibãrit, locuricu ascunziºuri ºi de pîndã. Doamne, ºice bogat e regnul politic românesc!Speciile de netrebnici, doctori încucuvele ºi corupþie vor vrea sã le dãmvotul în decembrie! Daþi-le o lecþie, nu-i votaþi pe niciunul dintre ei! Cei mai mulþise reîntorc pe liste ca sã schimbe vechilecãtuºe cu unele noi! Lãtratul în campaniee o ocupaþie bãnoasã pentru ei, dar e otreabã cîineascã. Vai de noi dacã n-amînþeles cã puºlamalele astea nu mai auce cãuta în politicã! Vai de noi dacã n-am înþeles cã patria românã este -trebuiesã fie- un altar de rugãciune, nu un circpãgîn cu bufoni specializaþi în jafuriordinare. Elena Udrea – cu nesimþire ºimonumentalã obrãznicie -, scoate dinnou capul, dar ruptã de Bãsescu, ºideclarã cã va candida ca independent ºiva strînge semnãturi în stradã ºi pefeisbuc ºi cã aspirã la funcþia depreºedinte al Comisiei SRI ( ca sã vezi?),motivînd public cã cei din aceastãcomisie SRI „sînt niºte cîrpe”. ªtia Udreamai bine! Mafia în þara noastrã nu e obandã de cartier, cu o cucuvea, trei leiparalei, un urs împuºcat, o panterã ºiniºte mistreþi mãcelãriþi de Þiriac. E unlabirint de reþele, protejate ºi întreþinutede instituþiile statului. În sînul acestoras-au înrolat lichelele care au avansatde la statutul de scursuri ale societãþiila cel de „rechini”, specializaþi încorupþie, fraudã, cãmãtãrie, ºantaj,prostituþie, proxenetism.

Vineri, 21 octombrie, încadrul manifestãrilor Festivaluluide literaturã “Sensul iubirii” ce sevor desfãºura la Palatul CulturalTeodor Costescu, începând cuorele 1600 va fi prezent, printre alþiinvitaþi, ºi poetul Ioan Es Pop. Seva prezenta volumul OperaPoeticã, apãrut recent la edituraParalela 45, redactorul cãrþii fiindscriitorul severinean Sorin Vidan.

Ioan Es.Pop,OP „Sunt poeþi sau simpli versificatoripentru care constrângerile prozodiceale textului, artificiul tehnic ºi rima

Scriitorul Ioan Es Pop, la Severin

insolitã reprezintã totul. ªerban Foarþãeste exemplul cel mai bun. Pentru IoanEs. Pop, ca ºi pentru celãlalt exponental generaþiei ’90, Cristian Popescu,acestea nu aduc decât o limitare, fãrãjustificare, a poeziei, datoare sã-ºi

creeze ºi sã impunã propriile reguli.Indiferent la convenþionalismulclasicist ºi la tiparele consacrate de olungã tradiþie, autorul „nouãzecist”desfiinþeazã barierele dintre genurileliterare, fãcând ca discursul liric ºicel epic sã se amestece pânã laindistincþie. Poemul prozastic sauproza poematicã vor aspira ºi prafulprozaismului, obþinând din registrelecomunicãrii obiºnuite ºi din pieseleuzate ale limbajului „de zi” o liricã aparentbrutã; de fapt, mai subtilã, ascunzându-ºi sau chiar anulându-ºi retorica.”

(Daniel CRISTEA-ENACHE)

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016 pag. 9

Premierul Dacian Cioloºpare încrezãtor cã îºi va pãstramandatul ºi dupã alegerileparlamentare. Pare premierul idealpentru Iohannis. ªi Cioloº ºiactualul preºedinte nu par sãderanjeze pe nimeni ºi par sã îºicroiascã o þarã a lor în care muþeniae la loc de cinste. Nu deranjeazãpe nimeni, nu par sã aibe vreunobiectiv, în afara neîmpuºcãriiurºilor care pleacã în excursiiurbane. Iohannis a priceput ºi el cãla putere nu se rãmâne fãrã sã facinimic ºi a înþeles în sfârºit cãtrebuie sã treacã la butoane. Celedouã butoane ale lui Iohannis suntjustiþia ºi serviciile. Sunt de fapt celepreluate de la Bãsescu. Se spunecã Bãsescu încã are parola de labutoane, însã Iohannis pareaproape sã o reseteze ºi sã rãmânãsingur la butoane. Era de aºteptatpe undeva, dupã o vacanþã destulde lungã la Cotroceni. Acum pareºi Iohannis mai stãpân pe sine.Pare cã a învãþat ºi el potecile de laCotroceni ºi a aflat pe unde sunt

Cioloº, încã o rundã?butoanele ºi butonaºele puterii. Iarmai bun ca Cioloº nu e nimeni,având în vedere cã cine nu îºipropune sã facã nimic nici nu eîntrebat de rezultate. ªi Cioloºpoate cã a învãþat din mandatulscurt de premier ºi poate dinacest motiv a propus un programde guvernare ºi dupã alegeri.Adicã poate vrea sã facã cevaconcret. Se vede premier chiarcu miniºtri politici. Pânã la urmã preºedintele estecel care desemneazã premierul, înurma consultãrii partidelor. Esteadevãrat cã s-ar putea ca dupãalegeri consultãrile sã fie doarformale ºi sã fie desemnat totCioloº. Actualul preºedinte a fãcutpublic faptul cã nu va încredinþamandatul de premier unui penal. Iarce s-a întâmplat în ultimul an cuposibilii candidaþi la mandatul depremier a fost revelator: Dragnea econdamnat penal ºi are încã undosar la activ. Ponta este penal îndouã dosare, „Turceni-Rovinari” ºicel despre vizita fostului premier

britanic. Tãriceanu s-a dedulcit ºiel la penale. Parese cã au fost luaþiprin încercuire potenþialii candidaþi.Ca sã nu-l mai trecem pe listã pebuldogul Blaga, dispãrut dinpoliticã într-o singurã zi, în timp cecolega sa de pupitru Gorghiu eraplecatã „întâmplãtor” în afara þãrii. A mai apãrut ºi variantavoluntarului. Este vorba devicepremierul Vasile Dâncu, desprecare se spune cã e specialist înadministraþie. Dâncu, un fostpesedist s-a oferit sã acceptepostul de premier în cazul în carecineva uitase de el. Adicã ar fi osoluþie fãrã gust ºi fãrã miros,capabilã sã nu supere pe nimeni.Cam ceva de genul Dacian Cioloºnumai cã premierul este dedeparte mai politician decâtDâncu. Nimeni nu ºtie ce cautãfostul pesedist Dâncu în Guvern.Probabil a avut nevoie ºi Dragneade cineva care sã îi transmitãºtirile la cald ºi necoafate. E clar cã Dragnea se vede de multpremier. Chiar a avut un rãzboi cuPonta pe tema asta ºi tot nu ºi-avãzut visul împlinit pentru cãcineva i-a pus frânã cu dosarelepenale. Când ºi-a luat avânt sprePalatul Victoria a primit de fiecaredatã un mic electroºoc din parteajustiþiei. A stat foarte cuminte înmandatul Cioloº actualul

preºedinte al social-democraþilor.Este disperat sã vadã cum PSDpoate compune în toamnã omajoritate cu ALDE ºi UDMR ºi nuva putea sã devinã premier.Iohannis l-a anunþat deja cã nu vadesemna penali pentru postul depremier. Pe mâna cui va mergeDragnea? Tot pe mâna lui Cioloº?Dar actualul premier a spus cã nuva fi membru de partid. Traian Bãsescu a declarat cã îºidoreºte ºi el postul de premier. ªicompleteazã cã va fi cel mai bunpremier din toate timpurile. Nu ºtiula ce se referã sau cu cine secomparã fostul preºedinte. A avutputerea, a avut serviciile, justiþia ºinu a fãcut nimic. Adicã o þarã cuun alt statut, un popor cu alt nivelde trai. O þarã funcþionalã ºi nuocupatã de mall-uri. O economiecare sã se traducã în creºteri înbuzunarul cetãþeanului ºi nu unpopor de sclavi sãraci. Lucrãm înmall-uri, ne lãsãm veniturile înmall-uri. Adicã o afacere cucircuit închis, doar cã profitul seduce afarã chiar nu se întrevedeun nume de premier la orizont.Poate ceva nou sau ceva dinafarã. Poate ceva de import, uncetãþean român care a avutsucces afarã, la distanþã de toatepartidele, dar nu un tehnocrat.

ªtefan Bãeºiu

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016pag. 10

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Cu ceva timp în urmã amasistat la o disputã destul deîncordatã între doi copii mãriºori carese jucau închipuindu-se daci ºiromani. Unul susþinea cã romanii aufost deºtepþi ºi au fãcut ºosele, iarcelãlalt cã dacii au fost viteji, darromanii au fost mai mulþi. Discuþiaera aprinsã, ca ºi când s-ar fi vorbitdespre nu ºtiu ce echipã de fotbal saudespre vreo marcã de maºinã. Ceeace copiii nu observau era cã între daciºi romani fusese un rãzboi adevãrat,cu învingãtori ºi cuceriþi, cu cetãþiarse ºi mii de morþi. Pentru eirãmãsese povestea unei înfruntãri,fãrã nimic din dramatismul, cruzimeaºi atrocitãþile pe care le presupune oîncleºtare pe calea armelor. A avea o imagine a istorieiînseamnã a putea sã faci un salt întrecut, sã pui ordine în scara atât degreu de controlat a timpului. Suntemobiºnuiþi sã lucrãm cu secunde,minute, ore, zile ºi ani. Când estevorba de secole ºi milenii începemsã avem ezitãri. Stãpânim timpulrestrâns, pe cel îndelungat nu prea.Trebuie sã punem ordine în ceva cen-aveam cum sã trãim. Sã înþelegem,ca-n Eminescu „... cã epocele se-nºirãca mãrgelele pe aþã”(Scrisoarea II).Iar sentimentul trãit pe parcursul uneiasemenea expediþii nu este delocagreabil. Auzim la televizor frecvent,în emisiunile de ºtiinþã, folositãformula „acum câteva milioane deani”. Nu cred cã putem gândi relaxaþila asemenea perioade, la timpurigeologice sau timpuri cosmice.

IstoriaAproximãm, dar nu cu inima uºoarã. Aflãm din istorie cã înaintea noastrãau existat civilizaþii înfloritoare, cu oviaþã îmbelºugatã determinatã de ocunoaºtere avansatã pentru aceletimpuri, dar cã s-au prãbuºit din felºi fel de motive. Ca ºi omul,civilizaþiile cresc ºi descresc, auadicã, cum frumos se spune în limbacea veche „începãturã, adaos ºiscãdere”. Literatura Evului Mediu,influenþatã de retorica religioasã, aabordat aceastã temã a vremelnicieigloriei omului, cunoscutã cu formula”Ubi sunt?” Ideea acestei întrebãrifãrã rãspuns este cã tot ceea ce seconstruieºte pe pãmânt prin efortomenesc este supus distrugerii,uitãrii ºi, mai ales, nepãsãrii. Trecând peste acest aspect alscepticismului, ca atitudine firesc-umanã, istoria ar trebui sã fie un bunînvãþãtor. Cã nu este întotdeauna,asta o vedem ºi noi, în zilele noastre.Cu toatã civilizaþia ºi educaþiacontemporanã, nu putem evitarãzboaiele, deºi ºtim cã „cel ce ridicãsabia, de sabie va pieri”. Tot aºa cumºi încrederea exageratã acordatãunui conducãtor duce la dictaturãsau tiranie. Acestea apar unde nu teaºtepþi în lume, fie în þãri cudemocraþii consolidate, fie în þãricare doar se îndreaptã pe aceastãcale. Oricâte calitãþi de bunconducãtor ar avea un om, acestease uzeazã, ce a fost bun ieri azi numai funcþioneazã. Unele state chiarau limitat accesul la putere printr-un numãr convenit de mandate.Altele, monarhiile tradiþionale, audeplasat decizia cãtre administraþie,care se reînnoieºte natural, prinalegeri libere. Regele reprezintã,nu guverneazã. Unii scriitori ºi-au arãtat fãrã reþineriadmiraþia pentru vremurile trecute.Eminescu vedea domnia luiAlexandru cel Bun de la 1400 drept„veacul de aur”, încãrcat de vitejie ºiglorie. Figura lui Mircea dinScrisoarea III este una cu totulmemorabilã prin demnitate ºihotãrâre. Cele douã embleme eroiceerau gândite de poet în contrast cucontemporaneitatea sa, pe care oconsidera una a epigonilor ºi

pigmeilor politici. Azi, la peste o sutãºi mai bine de ani, observãm cã pe-atunci þara noastrã ºi-a dobânditindependenþa faþã de PoartaOtomanã, a devenit Regatul Românieiºi domnia lui Carol este consideratãuna strãlucitã. La fel ºi MihailSadoveanu a fost un admirator fãrãrezerve al lui ªtefan cel Mare, în atâteascrieri ale sale. Voievodulmoldovean, figurã controversatãînsã, avea sã-ºi gãseascã în piesa luiBarbu Delavrancea, Apus de soare,un portret mãreþ, cu nimic mai prejosfaþã de alte mari figuri legendareale istoriei lumii. Percepþia asupra istoriei este însãuna strict subiectivã. Pentru uniioameni vremurile trecute au fostfrumoase, pentru cã erau tineri,pentru alþii prezentul e complicatpentru cã trebuie rãspuns rapidprovocãrilor lui. Prin 1983, în plinãpenurie comunistã, l-am întrebat peunchiul meu, Costicã Pîrvãnescu,om la vreo 80 de ani, ce pãrere aredespre cum trãim. „Trãim foartebine”, mi-a spus. Vãzândnedumerirea mea explicitã, mi-azis: „Unde s-a mai pomenit, ca acu’,sã iei douã bãniþi de boabe la unamiaz de muncã? Noi ne duceamcâte o sãptãmânã cu firizu’ ºi-abiaaduceam câte un sac acasã”.Prinsese rãzboiul, linia I, scãpaseneatins, doar fusese o datã rãcitbine ºi se vindecase fãcând plajãla Marea de Azov. Mi-a povestitapoi cum a trecut muntele de laPrejna la Herculane ca sã-ºicumpere o pereche de opinci ºi

cum fuseserã în sat unii caremâncaserã în strachinã apã cu oþet,pentru cã altceva nu mai aveau. Meditaþia asupra istoriei te obligãadesea sã pui în balanþã „ceea ce este”cu „ceea ce ar fi putut sã fie”. De aicise nasc fantasmele din capeteleînfierbântate ale multora, veºnicnemulþumiþi de ceea ce au. Grecii,egiptenii ºi perºii pot avea asemeneanostalgii, gândindu-se cât de mari aufost civilizaþiile lor, ale cãror urme leadmirãm atât de mult astãzi. Literatura a mai deschis o poartãpornind de la istorie. ªi-a pusîntrebarea „ce-ar fi fost dacã”. DacãCezar ar fi rãmas în Galia, dacãNapoleon ar fi învins la Waterloo,dacã n-ar fi ajuns la putere Stalin...Aºa au apãrut „istoriilecontrafactuale”, sau „ucroniile”,produse ale unor imaginaþii bogate. Ceea ce doare cel mai mult esteînsã sentimentul istoriei ca fatalitate.Cã ceea ce ni se întâmplã estenedrept, cã suferim, cã ne chinuim,deºi am fi meritat altceva etc. Cu altecuvinte „cã n-am fost în stare înistorie”. E ca în pilda acelui flãcãunevoiaº care vrea sã se însoare cuo fatã înstãritã, ca sã scape desãrãcie. Ori nu gãseºte în satul luifete bogate, ori, cele care sunt, nuvor sã se mãrite cu el. Eu cred cã artrebui sã ne gândim cã acum 100de ani oamenii nu aveau telefonmobil, frigider, maºinã de spãlat saunu cãlãtoreau în toatã lumea cuavionul. ªi sã fim mulþumiþi culuminozitatea cu totul aparte a uneizile senine de septembrie...

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016 pag. 11

Palatul Culturii TEODOR COSTESCULuni, 7 noiembrie 2016, ora 1900

Stimaþi colegi, Dupã aproape o lunã de zile demiºcãri sindicale, când unitãþilepenitenciare au fost pichetate,cadrele având ocazia sã expunã listanemulþumirilor privind condiþiilede muncã precare, subdimen-sionarea statelor de funcþii,discriminarea salarialã faþã de ceilalþicolegi din cadrul structurii de ordinepublicã si siguranþã naþionalã la caredoamna Raluca Alexandra Prunã aînþeles sã ne supunã dupã propriavoinþã, ieri, o parte din acesteprobleme au fost rezolvate.INECHITATEA SALARIALÃ a fosteliminatã. Urmeazã sã primimcompensarea sumelorreprezentând includerea în salariua salariului de merit la nivelul anului2009. Celelalte puncte din lista derevendicãri, rãmân a fi rezolvatepe termen mediu ºi scurt. Organizaþia noastrã sindicalã,Sindicatul Danubius-Drobeta, a fost

implicatã activ în demersurileîntreprinse pentru rezolvarea acestorprobleme, activitatea noastrã fiindapreciatã de cãtre Federaþia Sindicatelordin Administraþia Naþionalã aPenitenciarelor ca fiind una pozitivã.Pentru mai multe detalii, recomandaccesarea sit-urilor www.fsanp.roºi www.penitenciare.info Pentru faptul cã membriiSindicatului Danubius-Drobeta audemonstrat unitate ºi consens lacerinþele sindicatului, de a seimplica în acþiunile întreprinse,mulþumesc în numele BirouluiExecutiv f iecãruia dintredumneavoastrã! Mulþumim Federaþiei Sindicatelordin Administraþia Naþionalã aPenitenciarelor, pentru sprijinulnecondiþionat care ni l-a acordatla cerinþele noastre! Este MERITUL fiecãruia, esteVICTORIA tuturor! Vã informez cã, în data de

Unitate ºi consens în rândul membrilor Sindicatului Danubius-Drobeta

12.10.2016, organizaþia noastrãsindicalã, Sindicatul Danubius-Drobeta, a participat la protestul dela ANP, iar personal, am fost parte,alãturi de responsabilii federaþiei,Florin ªchiopu, Sorin Dumitraºcu,Gherghina Alexandru, RoxanaIoniþã, Cosmin Dorobanþu ºi Raduªchiopu la discuþiile cu domnulDirector General al ANP, MariusVulpe, unde s-au redescrismecanismele rezolvãrii acestorprobleme, iar imediat dupã acestediscuþii, dl. Director General le-aadus la cunoºtinþã, doamneiRaluca Prunã. În data de 13.10.2016, amparticipat alãturi de colegii de laPenitenciarul Aiud, la pichetareaunitãþii lor, datã la care, am luat act,cãtre finalul zilei cã sunt semnalecã problema inechitãþii salarialea sistemului nostru prinde conturde rezolvare, iar în data de14.10.2016, aceasta a fostrezolvatã. Mai sunt câþiva paºi

administrativi de realizat ºi vomintra în posesia sumelor de bani decare am fost prejudiciaþi fãrã drept. Încã o datã, mulþumesc tuturorcelor care s-au implicat în acþiunilede protest, membrilor noºtri desindicat, dar ºi celor neafiliaþisindical, deoarece am demonstratcã UNIÞI SUNTEM O FORÞÃ! Vreau sã vã comunic, faptul cãacþiunile noastre au avut un ecoupozitiv la nivel naþional, iar pe planlocal, Sindicatul Danubius-Drobetaa fost un factor de formare a opinieipublice locale cu privire laproblemele cu care ne confruntãm. Nu în ultim rând, mulþumimpresei locale ºi naþionale pentrusprijinul acordat în diseminareamesajelor noastre ºi asigurãm cãºi pe viitor vom avea o bunãcolaborare cu dumnealor!UNIÞI SUNTEM O FORÞÃ, UNIÞINU NE ÎNVINGE NIMENI!Preºedinte Sindicat Danubius-

Drobeta, Mihai Bãrbulescu

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016pag. 12

ALDE Mehedinþi face paºi sigurispre o consolidare în judeþ.Achiziþiile din ultimul timp aratã cãaceastã formaþiune politicã esteîntr-un proces evident de întãrire lanivelul judeþului. O astfel de situaþieplaseazã ALDE Mehedinþi pe opoziþie favorabilã în perspectivaalegerilor parlamentare din data de11 decembrie. În condiþiile în carefostul primar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin, ConstantinGherghe, actualul preºedinte alPMP Mehedinþi, a anunþat cã nucandideazã pentru un post deparlamentar, ºansele ca ALDEMehedinþi sã se claseze pe poziþiaa treia, având ºi posibilitatea sãobþinã un parlamentar, suntfoarte mari. Din acest punct devedere ALDE Mehedinþ i seprofileazã drept cea de-a treiaforþã politicã a judeþului.

Un scor nu preamulþumitor la locale

Cu toate cã a înregistrat un scornu prea mulþumitor la alegerilelocale din data de 5 iunie, ALDEMehedinþi a obþinut funcþia devicepreºedinte al ConsiliuluiJudeþean prin Renata Nanciu, acest

ALDE Mehedinþi are ºanse mari sã seclaseze pe locul 3 la parlamentare

fapt fiind posibil doar datoritã uneiînþelegeri cu PSD Mehedinþi, partidcare câºtigase majoritateaconsilierilor judeþeni. ALDEMehedinþi a obþinut în urma votuluidoar doi consilieri judeþeni.Totodatã, ALDE Mehedinþi aobþinut ºi trei primari comunali,fiind singura formaþiune politicãîn afara PSD ºi PNL care areprimari de comune. Un astfel derezultat demonstreazã cã ALDEMehedinþi era o formaþiunesuficient de bine organizatã înteritoriu. Insuccesul a fost înmunicipiul Drobeta Turnu Severinunde formaþiunea nu a reuºit sãintre în Consiliul Local.

Ovidiu Gheorghe ºi Ionuþ Sibinescu,oameni de bazã în partid

Înscrierea în ALDE Mehedinþi a luiOvidiu Gheorghe ºi Ionuþ Sibinescueste, fãrã îndoialã, un câºtig pentruaceastã formaþiune politicã. Ambiisunt politicieni cu multã experienþã,care pot sã-ºi aducã o contribuþieimportantã în campania electoralãpentru alegerile parlamentare dinluna decembrie. Ovidiu Gheorgheeste un politician care a mai deþinutfuncþii politice de conducere ºi a mai

condus campanii electorale. Dinacest punct de vedere, OvidiuGheorghe poate fi extrem de util ºieficient ALDE Mehedinþi peperioada campaniei electorale.Ionuþ Sibinescu este, deasemenea, un politician cuexperienþã politicã ºi electoralã,care poate aduce multe voturiALDE. Teoretic Ionuþ Sibinescuvine cu anvergura unui politiciancu experienþã, dar ºi cu zestreacelor 3.000 de voturi obþinute caºi candidat independent pentruConsiliul Judeþean Mehedinþi laalegerile locale din vara acestui an.De asemenea, Ionuþ Sibinescu arputea fi o piesã importantã ºi înangrenajul politic al partidului.Atât Ovidiu Gheorghe, cât ºi IonuþSibinescu sunt politicieni carepot consolida ºi pot relansaALDE Mehedinþi.

Viorel Palaºcã poate obþine celde-al treilea mandat consecutiv

de deputat

În situaþia în care se gãseºte ALDEMehedinþi în prezent, raportat ºi laconjunctura politicã a judeþului,Viorel Palaºcã, preºedintele ALDEMehedinþi, ar putea câºtiga cel de-al treilea mandat consecutiv dedeputat. Chiar dacã nu este unpolitician redutabil ºi nu s-aremarcat în mod deosebit prin cevaîn timpul celor opt ani de când esteparlamentar, Viorel Palaºcã pare sãaibã în continuare noroc de uncontext politic ºi electoral favorabil,aºa cum a avut ºi la precedenteledouã campanii electorale pentrualegerile parlamentare.

Mircea Popescu

urmare din pag. 7

Romeo Crîºmaru

PRIMARUL STOICA...

Dacã nu cumva „Republica Orºova”existã deja ºi noi nu ºtim, dacã nucumva Orºova se guverneazã dupãlegi separate de cealaltã Românie,atunci situaþia stã cam aºa, din punctde vedere legal: Dacã ºedinþeleConsiliului Local se desfãºoarã legal

în prezenþa majoritãþii consilierilorlocali în funcþie, pãi atunci 17consilieri, cât este capacitatea maximãa CL Orºova minus 2 consilieri careºi-au pierdut mandatele, deci nu maiexistã, egal 15 consilieri. Cel puþin aºaspune aritmetica de ºcoala primarã!Majoritate înseamnã mai mult de

jumãtate, nu? Dacã împãrþim 15la 2, obþinem 7,5. Deci 8 consilieri înseamnã, cusiguranþã, o majoritate din 15. Ca atare,legea este respectatã! Doar dacã, repet,nu se aplicã LEGEA FUNDAMENTALÃA REPUBLICII AUTONOME ORªOVA,CONDUSÃ DE REGELE PRIMARCARE CREDE CÃ STATUL ESTE EL!

În cadrul evenimentelorprilejuite de centenarul PrimuluiRãzboi Mondial ºi a sãrbãtoririi la 25octombrie a Zilei Armatei României,Centrul Militar Judeþean Mehedinþidesfãºoarã o serie de activitãþispecifice dedicate acestor reperemajore din viaþa poporului român. Asttfel, în data de 19.10.2016, întreorele 10.00-11.00, s-a desfãºuratevenimentul „Ziua Armatei Românieiîn ºcoli” la Colegiul Naþional„Gheorghe Þiþeica” din Drobeta –Turnu Severin. Au participat echipe formate dinmilitari activi, veterani de rãzboi ºi aiteatrelor de operaþii, reprezentanþi aiBiroului de Informare – Recrutare careau desfãºurat o campanie de informareºi promovare a carierei militare. Prin acest proiect militarii dincadrul garnizoanei Drobeta – TurnuSeverin au împãrtãºit bucuriasãrbãtoririi Zilei Armatei României cuelevii acestui colegiu avândconvingerea cã aceastã sãrbãtoare desuflet trebuie sã fie, înainte de toate,o sãrbãtoare în care se cinstescvalorile româneºti, patriotismul,curajul ºi devotamentul faþã de þarã. Militarii au povestit experienþelepersonale, locul ºi rolul fiecãreicategorii de forþe în armataromânã.Totodatã, reprezentanþiiBiroului Informare – Recrutare auprezentat elevilor avantajele alegeriiunei cariere militare. Activitãþile se vor încheia în datade 25.10.2016 printr-o ceremoniemilitarã ºi religioasã, cu depuneride coroane ºi jerbe de flori, laMonumentul Eroilor din ParculRozelor, începând cu ora 10.00.

p.OFIÞER DE INFORMARE ªIRELAÞII PUBLICE

Maior Iulian POPESCU

Manifestãri dedicateZilei Armatei României

urmare din pagina 2COMUNICAT DE PRESÃ

Publice o evaluare detaliatã apagubelor produse în judeþ ca urmarea fenomenelor hidrometeorologicepericuloase din vara acestui an. Comisii de specialitate numite prinOrdin al Prefectului s-au deplasat înteritoriu, în vederea validãrii rapoartelorîntocmite de comitetele locale pentrusituaþii de urgenþã, iar în urmacentralizãrii datelor, a fost întocmit lanivel judeþean un Raport de sintezãcare a stat la baza identificãrii,solicitãrii ºi alocãrii de fonduri pentrurefacerea infrastructurii ºi obiectivelorafectate de calamitãþi.

Cancelaria PrefectuluiJudeþului Mehedinþi

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Este vorba despre bani în primele douã zile alesãptãmânii. Sunt ºanse sã-þi creascã veniturile dinactivitatea profesionalã desfãºuratã la un loc demuncã. Dar, în paralel apar cheltuieli pe nevoipersonale. ªi cei dragi îþi vor da târcoale, pentru a leîndeplini niscai mofturi. Prudenþã ºi discernãmânt,pentru cã sunt posibile pierderi, furturi sau cheltuielinefolositoare. Vei fi înconjurat de multã lume, în modspecial de cãtre rude ºi prieteni apropiaþi. Dialoguriaprinse pe temele cotidiene de larg interes. Ocupã-te ºi de treburile gospodãreºti!

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Începi sãptãmâna în forþã, plin de energieºi determinat sã schimbi multe în viaþa ta. Ar fibine sã te gândeºti la prioritãþi. Este timpul sã teocupi mai mult de nevoile tale personale ºi maipuþin de ale altora. Relaþiile cu ceilalþi, mai alesrelaþia cu partenerul de viaþã, colaboratorii, asociaþiisunt contradictorii. Sunt posibile neplãceri de la ºiprin aceste persoane, de aceea fii prudent. Unelerelaþii se vor finaliza, iar unele colaborãri îºimodificã rapid termenii ºi condiþiile de desfãºurare.Revin în atenþie cheltuielile comune cu alþii, însãvei reuºi sã te descurci cu brio.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Sãptãmâna te predispune la a te gândi mai multla tine ºi la planurile tale de viitor. Ai nevoie deliniºte, meditaþii în locuri sfinte, plimbãri uºoareîn aer liber ºi mult somn. Prioritãþile momentuluisunt locul de muncã ºi sãnãtatea. Existã neplãceriîn ambele direcþii, dar ai încredere ºi rãbdare cãvor veni vremuri bune. Deocamdatã este bine sãte relaxezi ºi sã-þi îndeplineºti sarcinile cotidienecât poþi tu de bine. A doua parte a sãptãmâniiaduce cheltuieli, dar îþi cresc ºi veniturile. Evitãextravaganþele ºi exagerãrile de orice fel!

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

În prima parte a sãptãmânii se evidenþiazãrelaþiile cu prietenii. Dialogurile cu unele persoanedin viaþa ta îþi vor lãmuri multe ºi mãrunte, maiales în ceea ce priveºte cariera ta profesionalã ºiimaginea publicã. Þine cont de cele aflate ºi depuneeforturi serioase, pentru a-þi îmbunãtãþi viaþa. Vorinterveni momente de relaxare ºi disconfortsufletesc. Le vei putea depãºi cu bine dacã îþi veiorganiza treburile foarte bine. Sunt posibileneplãceri legate de ficat, ºolduri, coapse sau legatede aparatul respirator. În a doua parte a sãptãmâniite vei simþi excelent.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

O sãptãmânã interesantã, cu multe evenimente,mai ales în sfera socio-profesionalã. Se contureazãdialoguri cu ºefi, cu autoritãþi ºi reuniuni oficialedeosebite. Este nevoie sã pui la punct documente,acte, contracte vechi care îºi aºteaptã rândul demult,iar acum a sosit termenul limitã. Fii prudent ºiconcentreazã-te pe ceea ce ai de fãcut! Totul areimportanþã ºi trebuie rezolvat corespunzãtor lamomentul potrivit. Vor apãrea în preajma ta oamenicare te vor sfãturi de bine. Ia aminte la cele aflate!Odihneºte-te ºi ai încredere cã totul va fi bine.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Eºti animat de gânduri mãreþe la începutulsãptãmânii, dornic de a te pierde în cãlãtoriiîndepãrtate ºi de a-þi eleva sufletul cu lecturideosebite. Cum treburile cotidiene nu te slãbesc oclipã vei fi nevoit sã revii acum ºi aici. Totuºi suntºanse sã te ocupi de organizarea unei cãlãtorii deagrement, pentru studii sau pentru a lucra în alteþãri. La serviciu eºti în vizorul ºefilor, iar colegii îþilasã numai þie rolurile principale. Prudenþã, rãbdareºi încredere cã te vei descurca foarte bine. A douaparte a sãptãmânii îþi aduce prieteni ºi odihnã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte financiare.Este vorba despre achitarea facturilor, taxelor sauamenzilor dupã caz. Prin intermediul colaborãrilorsau datoritã partenerului de viaþã este posibil sãplãteºti daune serioase. Cei dragi vor veni înpreajma ta cu multã afecþiune, pentru a le oferibani sau bunuri valoroase. Prudenþã ºi nu te lãsaademenit de vorbele ºi gesturile mieroase! Pe dealtã parte vei avea timp ºi oportunitãþi de a te ocupade organizarea unei cãlãtorii, de a studia, de aviziona filme, piese de teatru celebre sau de afilozofa cu oameni erudiþi.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Socializarea este activitatea de bazã dinaceastã sãptãmânã. Sunt ºanse sã rediscuþitermenii unei colaborãri, sã te orientezi spre altecontracte sau pur ºi simplu sã te angrenezi înactivitãþi comune cu partenerul de viaþã. Suntposibile discuþii aprinse, dar pânã la urmã lucrurilese vor rezolva favorabil. Apar cheltuieli destul demari, fie pe taxe, facturi, servicii, fie datoritãmoºtenirilor sau partajelor. Rezervã momente ºipentru odihnã, deoarece organismul este destulde solicitat. Finalul sãptãmânii îþi aduce rolulprincipal într-o reuniune oficialã.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Ai multe de fãcut la serviciu de aceea ar fi binesã-þi stabileºti un plan de acþiune ºi sã-l urmeziîndeaproape. Cum sãnãtatea este foarte vulnerabilãar fi bine sã apelezi la colegii de încredere, pentrua te sprijini. Existã conflicte în culisele profesionalece trebuie luate în seamã. Poziþia ta în cadrul unuicolectiv de lucru este uºor de subminat, de aceeaar fi bine sã-þi aduni forþele ºi sã-þi îndeplineºtiresponsabilitãþile corect ºi la timp. Relaþiile cupartenerul de viaþã ºi colaboratorii se vor evidenþia,vineri însã depinde numai de tine sã gestionezilucrurile cu brio. domestice.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Prima parte a sãptãmânii îþi aduce alãturicopiii, persoana iubitã, în general prietenii dragiºi de încredere. Cu toate cã aparent este armonieîn relaþiile sentimentale, în umbrã existã interesemeschine din partea multora. Fii prudent ºi evitãsã ai încredere în vorbele dulci ºi gesturileafectuoase, indiferent din partea cui vin. Acordãatenþie sporitã ambianþei de la locul de muncã.Unii colegi ticluiesc obstacole serioase în caleaascensiunii tale sociale. Partenerul de viaþã tesolicitã mult, astfel cã ar fi bine sã stabileºti niºtereguli ºi niºte limite clare.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Aceastã sãptãmânã este favorabilã desfãºurãriitreburilor gospodãreºti ºi relaþionãrii cu membriifamiliei. Aparent este în regulã în segmentuldomestic, dar conflictele mocnesc în umbrã. Fiialãturi de cei dragi ºi cautã sã-i înþelegi pefiecare. Cumva se simte în aer, cã lucrurile numai merg ca înainte. Schimbarea este greu deprodus, mai ales cã eºti deja foarte obiºnuit cusituaþia familialã actualã. Totuºi, fii pregãtitpentru orice! Este nevoie sã acorzi timp ºi atenþiecopiilor sau persoanei iubite. Ai încredere cã tevei descurca foarte bine cu toatã lumea.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

O sãptãmânã cu multe întâlniri, dialoguri ºicãlãtorii pe distanþe scurte. Probabil cã trebuie sãrezolvi acte, documente, sarcini profesionale înlocaþii diferite ºi astfel sã te plimbi destul de mult.Intervin ºi treburile gospodãreºti sau rezolvareaunor situaþii ale membrilor familiei. Discuþii aprinsede la bani ºi bunuri patrimoniale. Se contureazãimplicaþii financiare mari în tot ce þine de casã ºifamilie. A doua parte a sãptãmânii îþi aduce alãturipersoanele dragi ºi oportunitatea de a te ocupade un hobby.

OBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016 pag. 13Horoscop

(20 - 26 octombrie 2016)

Autor: AstroCafe.ro

Horoscop

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016

Guvernul continuã procesulde debirocratizare a administraþieipublice în relaþia cu cetãþeanul,astfel cã a modificat douã actenormative din domeniul sistemuluiasigurãrilor pentru ºomaj ºistimularea ocupãrii forþei de muncãºi din domeniul securitãþii ºisãnãtãþii în muncã. Prin modificarea normelormetodologice de aplicare a Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurãrilorde ºomaj se reglementeazãposibilitatea ca agenþiile pentruocuparea forþei de muncã, judeþeneºi a municipiului Bucureºti, sã obþinãinformaþiile cu privire la veniturilepersoanelor din cuprinsuladeverinþelor de venit eliberate deorganele fiscale teritorialesubordonate Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã, inclusiv înformã electronicã, în baza unuiprotocol încheiat între Agenþia

Noi mãsuri de debirocratizare în domeniul asigurãrilor pentru ºomajNaþionalã pentru Ocuparea Forþei deMuncã ºi ANAF. În cazul în care persoana seprezintã cu adeverinþa de veniteliberatã de cãtre organele fiscaleteritoriale subordonate ANAF,inclusiv prin intermediul spaþiuluiprivat virtual, agenþiile pentruocuparea forþei de muncã suntobligate sã o accepte.De asemenea, se insti tuieposibilitatea ca persoanele caredoresc sã se asigure în sistemulasigurãrilor pentru ºomaj, prinîncheierea unui contract deasigurare pentru ºomaj, sã atestecalitatea de asigurat în sistemulpublic de pensii ºi alte drepturi deasigurãri sociale, precum ºi însistemul asigurãrilor sociale desãnãtate, atât cu contractul deasigurare, cât ºi cu orice altdocument justificativ al calitãþii deasigurat în cadrul acestor sisteme

de asigurãri sociale, eliberat deinstituþiile competente, în formatelectronic cu semnãturãelectronicã extinsã, bazatã pe uncertificat calificat sau în format pehârtie în original. Alte modificãri ale normelorvizeazã posibilitatea transmiteriiprin fax, e-mail sau poºtã a unordocumente sau cereri necesare învederea stabilirii ºi acordãriidrepturilor prevãzute de Legea nr.76/2002. Totodatã, se instituie posibilitateapentru persoanele fizice beneficiare alemãsurilor prevãzute de legeamenþionatã de a prezenta originaluldocumentelor solicitate spre a ficertificate de conformitate cu originalulde funcþionarul public la ghiºeu. În acelaºi timp, pentru acordareamãsurilor destinate tinerilor cu risc demarginalizare socialã, reglementate deaceeaºi lege, se prevede posibilitatea

preluãrii unora dintre documentelenecesare direct de la autoritãþile ºiinstituþiile competente, la solicitareaexpresã a tinerilor cu risc demarginalizare socialã, fiind acceptateinclusiv documentele eliberate înformat electronic cu semnãturãelectronicã extinsã, bazatã pe uncertificat calificat. Un alt aspect avut în vedere lamodificarea acestor normemetodologice se referã lasoluþionarea unor problemeapãrute în practicã în aplicareareglementãrilor în domeniulasigurãrilor pentru ºomaj în cazulconsilierilor locali, judeþeni sau aimunicipiului Bucureºti în ceea cepriveºte calculul stagiului decotizare de minimum 12 luni înultimele 24 de luni premergãtoaredatei înregistrãrii cererii pentruºomaj. Astfel, actul normativprevede cã, în situaþia consilierilorlocali, judeþeni sau ai municipiuluiBucureºti, care realizeazã veniturireprezentând indemnizaþie deºedinþã, în condiþiile în care pentruaceste persoane ºi asupraveniturilor respective existãobligaþia de platã a contribuþiilor labugetul asigurãrilor pentru ºomaj,perioada reprezentând luna în carese realizeazã astfel de venituri ºi încare se datoreazã contribuþiile labugetul asigurãrilor de ºomajconstituie stagiu de cotizare însistemul asigurãrilor pentru ºomaj. În domeniul securitãþii ºi sãnãtãþiiîn muncã, prin modificareanormelor de aprobare aprevederilor Legii nr.319/2006 seeliminã durata de cel puþin 8 oreafectatã instruirii în domeniulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã ºise stabileºte durata minimã de 1orã, în concordanþã cu durataminimã a unui contract individualde muncã. Durata instruirii se va stabili decãtre angajator, prin programul deinstruire – testare elaborat la nivelulîntreprinderii sau unitãþii, þinândseama de specificul activitãþii, deriscurile profesionale de la locul demuncã, precum ºi de mãsurile ºiactivitãþile de prevenire ºi protecþie.

Biroul de presã al Guvernului

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016

Trecerea prin CameraDeputaþilor a Legii privind conversiacreditelor din franci elveþieni în lei,unde a primit votul final, dupã ce atâtpragul de 250.000 de franci cât ºigradul de îndatorare de 50% au fosteliminate nu a afectat evoluþia leului. Este o evoluþie ce nu ar trebuisã mire, în ciuda declaraþiilornegative ale bancherilor, atâtavreme cât numãrul celor care maiplãtesc credite în franci elveþienis-a redus semnificativ. Referitor la aceastã lege,guvernatorul Mugur Isãrescu adeclarat cã “asistãm la curentepopuliste ale cãror soluþii magice,între ghilimele, bineînþeles, potgenera euforie în rândulbeneficiarilor pe termen scurt, uneoriºi la iniþiator, dar cu costurieconomice deloc neglijabile pentrusocietate pe termen mediu ºi lung”.Reamintim cã majoritatea creditelorîn franci au fost contractate înperioada 2007-2008, atunci cândcursul era de 2 – 2,5 lei, faþã de 4 –4,15 lei, în prezent. Cursul euro a fluctuat între 4,4961lei, la începutul perioadei, ºi 4,5113lei. La finalul intervalului media a foststabilitã la 4,5086 lei, într-o ºedinþãîn care tranzacþiile s-au realizat între4,5050 ºi 4,5160 lei. Cotaþiile de laînchiderea pieþei valutare erau de4,5030 – 4,5060 lei. Ultimele sãptãmâni sunt marcatede creºterea constantã a cereriide monedã americanã pe pieþeleinternaþionale. El a profitat de situaþia încordatãdin UE, unde se pregãteºte o „ieºiredurã” a Marii Britanii, dar ºi defragilitatea pe care o aratã sistemulbancar italian, iar mai nou, ºi celgerman, din cauza problemelor cucare se confruntã Deutsche Bank, eanereuºind sã ajungã la o înþelegerecu Departamentul Justiþiei al SUA înprivinþa cuantumului amenzii pe caretrebuie sã o plãteascã. Pe de altã parte, Rezerva Federalãpare tot mai pregãtitã sã majorezedobânda sa cheie, la un an de laprecedenta creºtere, în condiþiile în

Votarea Legii conversieinu a afectat leul

care economia americanã dã semneconstante de revigorare: scãdereaºomajului, creºterea preþurilor ºi avânzãrilor cu amãnuntul. Tot atâteamotive pentru amplificareaplasamentelor în dolar ºi ieºirea de pemonedele considerate mai riscante. În aceste condiþii, cursul monedeiamericane a urcat de la începutul luniicu 15 bani, atingând un maxim de4,1034 lei, nivel care nu a mai fostatins din 6 iulie. La sfârºitul intervaluluimedia a fost stabilitã la 4,0941 lei iarcotaþiile au fost de 4,089 – 4,105 lei. Media monedei elveþiene, care s-a apreciat pe pieþele internaþionalede la 1,093 la 1,086 franci/euro, acrescut de la 4,1209 la 4,1519 lei,maxim al ultimelor trei luni ºi aîncheiat perioada la 4,1418 lei.

Perechea euro/dolar a coborâtconstant, de la 1,1204 la 1,0964dolari, cel mai scãzut nivel înregistratde la finalul lunii iulie. Investitorii aºteaptã ºedinþaconducerii BCE, unde ar trebui sã sedecidã menþinerea politicii derelaxare monetarã, dupã ce Eurostata anunþat creºterea inflaþiei înseptembrie la 0,4% pe an, cel mairidicat nivel din octombrie 2014.

Analiza cuprinde perioada 12 – 18octombrie. Radu Georgescu

În perioada 14-15.10.2016la Drobeta Turnu Severin s-adesfãºurat Finala CampionatuluiNaþional de Ne-Waza (lupta la soldin Judo) pentru vârstele U11, U13,U15, individual, masculin ºifeminin, la care au luat parte 372sportivi de la 44 de cluburi afiliateFederaþiei Române de Judo. CSM Drobeta ºi-a îmbogãþitvitrina cu medalii ºi trofee prinrezultatele strãlucitoare obþinute desportivii sãi participanþi:

Finala Campionatului Naþionalde Ne-Waza pentru vârstele

U11, U13, U15

Loc I- VLADU ANA MARIA -36 kg -U15- COVACIU IASMINA -44 kg -U15Loc II- ARGINT DIANA -52 kg -U13- DEMETRIO DANIELA +52 kg -U15Loc V-TOPALÃ VLAD +66 kg -U15 A fost o finalã reuºitã cu rezultateplanificate ºi realizate printr-o frumoasãcomportare a sportivilor noºtri.

Lena STEREA, Purtãtor de cuvântal CSM Drobeta Turnu Severin

Finala de Ne-Waza (lupta la sol) s-adesfãºurat la Drobeta Turnu Severin. Pentruaceastã finalã de la Palatul Copiilor-Strehaias-au calificat ºase sportivi. NeparticipareaAnnei-Marie Brebinaru din cauza uneiaccidentãri a creat o bresã în obþinereamedalilor, dar mai tinerii ei colegi, strãduindu-se, au reuºit ºi de aceastã datã sã facã auzitnumele Strehaia pe podium. Au luptat cudãruire ºi în final au prins ºi podiumul. Astfel:la U13, cat. 50 kg Marian Riciu a obþinutmedalia de argint, fiind foarte aproape de titlulde campion; Witt Fiona a obþinut medalia debronz la U11, cat. 44 kg, iar Rãducan AnamariaLorena a ocupat locul V, dupã ce a pierdutdramatic meciul de bronz. A fost o competiþiegrea, la start alinindu-se 375 de Judoka de la60 de cluburi din þarã. Sã le mulþumim micuþilorpentru efortul depus, acest concurs fiindpregãtit de la jumãtatea vacanþei de varã. Hai

Judoka Strehãieni pe podium laCampionatul Naþional de Ne-Waza U15,13,11

Strehaia, hai copii sã arãtaþi cã oraºul mai are valori ºi maipoate reveni pe linia de plutire! I.G.M.

sportOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016 pag. 15

Dupã doar 6 etape, primele3 clasate s-au distanþat în frunteaLigii a IV-a Mehedinþi ºi continuãsã fie despãrþite de doar 2 puncte.Lider a rãmas Viitorul ªimian, carea dispus cu 3-1 de Dierna Orºova.Surprinzãtor, la pauzã, scorul erafavorabil oaspeþilor, care au marcat,în minutul 4, prin ºutul de la 35 m, al

Luptã în trei,pentru promovare

La fel ca în partida-tur, CSSDrobeta a dispus cu scorul de 6-1 deDacia Orãºtie ºi a urcat pe locul al IV-leaîn seria a X-a a Campionatului Naþionalde fotbal U17. La malul Dunãrii, RemusÞurai (‘7, ‘28, ‘62), Constantin Dãnoiu(‘14, ‘74) ºi Daniel Amzulescu (‘55) aumarcat pentru echipa severineanã. “Am fãcut un joc bun, chiar dacãadversarul a fost unul modest. Încãsuntem în cãutãri ºi dorim sã creãm un

Prezent cu 2 sportive la CampionatulBalcanic de lupte libere, pentru cadeþi, CSMDrobeta s-a regãsit pe podiumul de premierecu ambele participante. La Bursa, în Turcia, peprima treaptã a urcat Roxana Capezan (62 kg),în timp ce Cristina Ungureanu (52 kg) a luatargintul. “La prima ei participare la ocompetiþie internaþionalã, Ungureanu a luatargintul. Putea fi chiar aur, fiindcã Cristina aîncheiat la egalitate finala cu reprezentantaþãrii gazdã, dar diferenþierea s-a fãcut dupãultimul atac. Campioanã balcanicã a devenitCapezan, care a pierdut primul meci, dupãcare le-a câºtigat pe urmãtoarele trei. Au fost5 fete pe categorie ºi au luptat fiecare cufiecare”, a spus Nicoleta Bogasieru, antrenorla CSM Drobeta, dar ºi al lotului feminin pecare România l-a deplasat în Turcia. La Bursa,delegaþia þãrii noastre a fost formatã din 9sportive ºi a luat 7 medalii (3 de aur, 3 de

Liga a V-a Etapa a VI-aACS Drobeta - Recolta Dãnceu 1-0 (1-0)Viitorul ªimian - Dierna Orºova 3-1 (0-1)AS Corcova - CS Strehaia 2-4 (1-3)Dunãrea Pristol - Viitorul Cujmir 2-1 (întrerupt)

Clasament Liga a IV-a

1. ªimian 6 5 0 1 16-4 152. Strehaia 6 4 1 1 12-5 133. Drobeta 6 4 1 1 9-3 134. Dãnceu 6 1 3 2 9-9 65. Orºova 6 2 0 4 9-13 66. Pristol 6 1 3 2 5-12 67. Corcova 6 1 1 4 4-12 48. Cujmir 6 1 1 4 2-10 4

Liga a V-a - Etapa a VII-a

Real Vânju Mare - Voinþa Vrata 1-1 (1-0)AS Obârºia de Câmp - Dunãrea Hinova 1-3 (1-2)Inter Crãguieºti - ªtiinþa Broºteni 3-3 (0-2)Unirea Gârla Mare - AS Ghiciulescu Hinova 4-1 (2-0)Viitorul Floreºti - AS Corlãþel 6-2 (4-2)Inter Salcia - Voinþa Opriºor 3-0 (N)

Clasament Liga a V-a

1. D. Hinova 7 7 0 0 23-2 212. Vânju Mare 7 6 1 0 28-4 193. Salcia 7 5 1 1 24-13 164. Vrata 7 4 2 1 22-14 145. Crãguieºti 7 4 1 2 26-13 136. Floreºti 7 3 0 4 19-24 97. Corlãþel 7 2 0 5 19-23 68. Gârla Mare 7 2 0 5 18-24 69. Opriºor 7 2 0 5 15-25 610. G. Hinova 7 2 0 5 10-29 611. Obârºia de Câmp 7 1 0 6 10-32 312. Broºteni 7 0 1 6 12-33 1

lui Dorian Cunicel.Gazdele au

preluat conducereaîn doar 2 minute,prin “dubla” luiM ã d ã l i nMãtãsãreanu (54,56), iar RãzvanIstodor a închis

tabela, înminutul 70. Înd e r b y - u lrundei, ACSDrobeta atrecut cu 1-0 deR e c o l t aDãnceu, pring o l u lantrenorului-jucãtor Relu

Þurai, din minutul 20. A fost a treiapartidã consecutivã în care echipaseverineanã n-a primit gol. Cu 4-2 s-a impus CS Strehaia, la Corcova, prinreuºitele lui Andrei Mãtuºoiu (‘8, ‘30)ºi Mihai Vîrºog (‘25, ‘59), respectivEduard Tiþa (‘34, ‘49). Dupã acesterezultate, Strehaia ºi Drobeta s-audistanþat la 7 puncte de Dãnceu,Orºova ºi Pristol. Dunãrea a bifat primavictorie de-abia în aceastã rundã, în

care a întâlnit Viitorul Cujmir. Meciuls-a întrerupt în minutul 43, la scorulde 2-1 în favoarea gazdelor, dupã ceun jucãtor al Cujmirului a lovit arbitrul.Partida va fi omologatã cu scorul de3-0 în favoarea Dunãrii Pristol. Peteren, Ionel Ionicã (‘18) deschisesescorul pentru oaspeþi, iar MarianOlteanu (‘28) ºi AlexandruGherghinescu (‘35) marcaserãpentru Pristol.

Copiii lui Caliþoiu au demaraj cu Dacia

M. O.

M. O.

Bursã balcanicã pentru Capezan

argint ºi una de bronz). Rezultatele au plasatRomânia pe locul secund în clasamentulpe naþiuni, dupã Turcia.

grup unit, cum nu am fost pânã acum.Sper ca bãieþii sã înþeleagã cã trebuiesã dea mai mult fotbalului, pentru aputea face pasul spre mareaperformanþã. Avem doi jucãtori, peMogoº ºi Cerbu, care se aflã în vederilelotului naþional, iar asta trebuie sã-iambiþioneze ºi responsabiliza”, a spusantrenorul Mihai Caliþoiu. Acesta a mizat pe I.Miºu (‘41 Nohaiu)– Bordea, Popa, Curea (‘60 F. Popescu),

Birovescu – C. Þurai (‘41 Amzulescu),Mogoº (‘41 Burcu), Cerbu, Toader (‘50Lohon) – Dãnoiu, R. Þurai. Dacã CSSDrobeta a jucat cu lanterna roºie a seriei,cealaltã echipã severineanã prezentã înCampionatul Naþional Republican U17,ACS Luceafãrul Drobeta, a întâlnit liderulCS Mioveni. Argeºenii s-au impus cu3-2, dupã ce au marcat golul victorieiîn prelungi, din penalty. “Arbitrul a dictat 3 penalty-uriîmpotriva noastrã! Consider cã doar

unul a fost justificat. Pãcat cã sejoacã cu aceºti bãieþi, care ºi acumplâng ºi nu înþeleg maniera asta dearbitraj”, a precizat managerul ACSLuceafãrul, Alex Sitaru. Pentru echipa sa au marcat ªtefanPãtraºcu (‘42) ºi Petruþ Rãdulescu (‘46).Rotã – Cojocaru, Tunsoiu, Pãtraºcu,Schinteie (‘41 Bîcleºanu) – Bosoancã,Mohora, Albuºel (‘60 Iacob), Habet (‘41Moescu) - Rãdulescu, Rãducãniþã aujucat pentru Luceafãrul. M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.10. 2016pag. 16

pamflet

Mã nepoate, vã spusei datatrecutã cã o sã încerc sã vorbimdespre altele, despre Drobeta TurnuSeverin, despre ce oraº frumosavem, despre cum ne cresc ãºtiamici, despre ce mai face al luZbanghiu ºi când colo, ce sã vezi ºice sã auzi?! Pã în afarã de cãldurã ºiapã caldã nu sã mai vorbeºte nimicaîn orãºelul nostru. Pã da, cã ete, s-ar putea ajunge în situaþia ca eleviisã intre în vacanþã forþatã, din cauzãde îngheþ în clase. Mã fraþilor, io zicacuma, cã pãnã sã rezolvãproblema, cã de rezolvat o sã sãrezolve, chiar dacã târziu, io zic sãne ducem cu toþii acasã la nea fostuprimar, cã mnealui probabel stã lacãlduricã, pe bazã de centralã pegaze. Aºa, mãcar pãnã vine ºi în oraºcãldura ºi apa caldã, cã dacã rezolvalucrurile când trebuia, nu ne maiaflam în situaþiunea de faþã. Da aºae când dupã unii rãmâne potopu. Mã fraþilor, da mã trezi cu nepotu-miu Sucã punându-mi la încercarecunoºtiinþele mele în ale politichiei:unchiule ºtii cã atunci când vrei sãnu sã prindã lumea cã nu esti înstare sã rezolvi o problemã, provocio altã… problemã? Cum adicã? –încercai eu sã mã dumiresc. Pãi iote,sã grãbi nãrodu de Sucã sã-mirãspundã, înainte de a mã enerva,vãzurã edilii Severinului cã nu se ºtiepe ce þeavã vor aduce apa caldã ºicãldura ºi sã apucarã sã repareSplaiul Mihai Viteazu. Adicãîngustarã ce mai rãmãsese neblocatde toamna trecutã, de cãtre fostuCostel, ºi cicã terminã de asfaltat nea Mãrin

Sucã ºi dârdâiala de sub pãturã, vorbitorii de alte limbidi la Festivalu Medieval ºi meciurile dezmorþelii locale

toatã ºoseaua pânã la primãvarã.Acuma, în toatã nerozia lui nepotuSucã cam are dreptate, când zice cãse va întâmpla ºi cu promisiuneaasta aºa cum s-a întâmplat cu ceafãcutã de ex primarul Gherghecând s-a apucat sã îngustezefostul drum de centurã, la intrareaºi la ieºirea din oraº. Mã nepoate, da acu cã s-au stinsluminile la Festivalul Medieval, darimpresiile sunt încã proaspete,supunem atenþiei organizatorilorgãsirea unei soluþii de a organiza unasemenea eveniment cu forþe localeºi cu vorbitori de limba românã. Cãa fost destul de jenant sã auzivorbindu-se, în atelierele care sedoreau a reda vremurile de altãdatã,alte limbi decât cea folositã destrãmoºii daci ºi romani. Unde maipui cã nici muºterii nu au preafost de prin alte pãrþi, sã ne vizitezecetatea ºi sã ne mândrim cu istoriade ne-a mai rãmas.

Dupã zile de protest, în faþaPrefecturii Mehedinþi, a foºtilorsalariaþi de la RAAN, iote cã veni unsindicalist pus pe fapte mari pentrua rezolva doleanþele protestatarilor.Aþi ghicit. A venit vaºnicul ºi vejnicul

sindicalist Ion Pisc (foto), care vorbivreo orã despre ce toatã lumea ºtia,amestecând necazurile oamenilor cuiminenta stare de îngheþ în care arputea sã rãmânã Severinul în iarna

care deja a intrat în apartamenteleseverinenilor, în ºcoli, spitale, ºi alteinstituþii care nu-ºi permit sãfoloseascã aerul condiþionat pentruconfort. ªi când a început sã se laudecu “eu am rezolvat” sau “laintervenþia mea s-a rezolvat” a sãritnea deputatul Traicu ca ars ºi i-atãiat-o: “Ioane, mai las-o”. ªi neaPisc a lãsat-o, da a ºi plecatmotivând cã sã grãbeºte ºoferullui. ªi n-a mai stat sã audã ºipãrerea celorlalþi participanþi ladezbaterea organizatã zileletrecute la Prefecturã. Da e bine cã mãcar avem fotbal,mai vine Craiova sã mai joace, sã maidezmorþesc oasele pe stadion, sã maivede lumea, mai schimbã ºi neaAladin douã vorbe cu tanti Olguþa,mai un piºcot, mai o apã chioarã, maitrece timpu. ºi vin alegerile ºi atunceasã vezi, care pe care.

Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!