"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 921

29 Martie 2018 16 pagini * 1,00 leu

Ora Pãmântului, marcatã ºi laDrobeta Turnu Severin

Cercetaºii României –Drobeta Turnu Severin ausãrbãtorit sâmbãtã searã“Ora Pãmântului” laClubul Artelor al PalatuluiCulturii “TeodorCostescu”. Tinerii aupovestit despre naturasãlbaticã, despre rolul eiîn viaþa noastrã, iarprogramul a cuprins unrecital de poezie ºi chitarãºi, bineînþeles, aprinderede lumânãri. Pentru a zecea oarãconsecutiv în România,WWF-Romania aîncurajat cetãþeni ºiorganizaþii, companii,instituþii publice ºi centreculturale din toatã þara sãstingã lumina timp de oorã, pe 24 martie, la oralocalã 20.30. OrganizaþiaNaþionalã CercetaºiiRomâniei s-a alãturat înmod oficial iniþiativeiWWF.

În fiecare an, pe 22martie, sãrbãtorim Ziua Mondialãa Apei! Aceastã zi a fost aleasã încadrul Conferinþei Naþiunilor Uniteasupra Mediului Înconjurator de laRio de Janeiro din 1992.De câtiva ani, România senumarã ºi ea printre tãrile caresãrbãtoresc aceastã festivitate,marcând importanþa apei pentruconsumatorii români. Sãrbãtoareaeste de o realã importanþã, maiales, pentru cã apa este una dinresursele indispensabile pentruviaþa omenirii.

Ziua Mondialã a Apei

Continuare în pag. 10

Muzeul Regiunii Porþilorde Fier la Ziua Olteniei

Anul trecut, ziua de 21 martie a fost declaratã, oficial, “Ziua Olteniei”, Continuare în pag. 12

social - politicOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Egalitatea de gen reprezintão valoare fundamentalã a social –democraþiei. Partidul SocialDemocrat promoveazã acestprincipiu, înscriind în Statut ºi în altedocumente de bazã, obiective, caresã conducã la instaurarea unui sistemparitar între bãrbaþi ºi femei.Congresul P.S.D. din 10 martie anulacesta, a adoptat modificãri dereprezentare egalã între bãrbaþi ºi femeipentru funcþia de vicepreºedinte, încele 8 regiuni. Totodatã, în funcþia dePreºedinte - executiv al partidului afost aleasã tot o femeie, în persoanadoamnei Viorica Dãncilã, Prim –ministru al României.Congresul a ales urmãtoarele femeivicepreºedinte:1. Gabriela Firea, primar general alcapitalei, în regiunea Bucureºti – Ilfov;2. Carmen Dan, ministru pentruregiunea de sud;3. Olguþa Vasilescu, ministru,regiunea de sud, Oltenia;4. Natalia Intotero, ministru,regiunea de vest;5. Roxana Mînzatu, deputat, pentruregiunea de centru;6. Doina Panã, deputat pentruregiunea de nord, Transilvania;7 Federovici Doina, senator pentruregiunea de nord, Moldova;8. Mirela Furtunã, deputat, pentruregiunea sud - est. Aceastã hotãrâre a Congresuluivine ca urmare a propunerilor fãcutede preºedintele Partidului SocialDemocrat, Liviu Dragnea, caresusþine în mod consecventpromovarea femeilor, fapt ce esteconfirmat ºi de prezenþa femeilor înParlament, în Guvern ºi înadministraþia publicã localã. La nivelul Guvernului, Prim –ministru este femeie, sunt 8 femeiministru ºi 23 femei secretar de stat,ºefi de agenþii de nivel naþional. În Administraþia Localã ºi înParlament situaþia este urmãtoarea:

Distinse domnule preºedinte,Stimate doamne ºi stimaþi domni deputaþi,Cu îngãduinþa dumneavoastrã astãzi vã voi prezenta declaraþiapoliticã intitulatã:

P.S.D., singurul partid carepromoveazã egalitatea degen dintre bãrbaþi ºi femei

1. Femei primar – 87, din care: municipii –3 (Bucureºti, Reghin, Þãndãrei), oraºe - 3(Negreºti - Oaº, Seini, judeþul Maramureº),ªtefãneºti, Argeº, comune 81.2. Femei viceprimar - 89;3. Femei consilier judeþean - 104;4. Femei consilier local - 3540;5. Femei parlamentar - 53 din care:43 deputaþi ºi 10 senatori. România este un exemplu european.În þara noastrã, nu se poate vorbi dediscriminare salarialã între femei ºibãrbaþi, aºa cum este în alte þãri aleEuropei. În Germania, de exemplu,diferenþele salariale sunt, în medie, de21,5% în favoarea bãrbaþilor. ÎnRomânia nu existã, pe piaþa muncii,discriminare de gen. Munca femeiloreste apreciatã, iar salariile femeilor, atâtla stat, cât ºi în mediul privat suntaproape egale cu cele ale bãrbaþilor. Nu am cerut ºi nici nu voi cerevreodatã sã fiu susþinutã pentru cã suntfemeie, ci vreau ca munca mea sã fieapreciatã. Sã mã fac remarcatã prinideile ºi principiile pe care le promovez,pentru caracterul ºi educaþia mea,pentru muncã ºi seriozitate. Dacã am pregãtirea ºi competenþelenecesare, îmi doresc sã am ºanse egalecu orice bãrbat pentru a ocupa o funcþieprin care sã pot demonstra forþa,profesionalismul, echilibrul ºiimplicarea femeilor social – democrate.

Vã mulþumesc !Deputat PSD Mehedinþi

Prof. Alina Teiº

S-a discutat intens în ultimavreme despre Centenar. Presa detoate felurile, mediul online,întrunirile publice de mai mare saumai redusã participare au abordattema Centenarului. E o temã ce þinede domeniul demnitãþii ºi mândrieinaþionale, sensibilã, ºi ni s-ar fipãrut foarte potrivit ca ea sã fi fosttranºatã, în detaliile ei organizatoriceºi conceptuale, undeva, cel târziu,la finalul anului trecut, nu sã stãmacum sã ne întrebãm: bine, bine,e anul centenar, ºi ce facem, la cesã ne aºteptãm? Aflãm aºa, din declaraþii ministerialedate în luna martie anul acesta cã încadrul unui comitet interministerial s-a aprobat o primã listã de proiecteeligibile consacrate sãrbãtoririiCentenarului. Proiectele reprezentativela nivel naþional ºi internaþional alebeneficiarilor ordonatori principali decredite sunt în numãr de 43, în valoarede 14.887.921 lei, plus alte 21 deproiecte care se autofinanþeazã. Aºa,ºi, mai departe? Confirmând oîntârziere de neînþeles, primul ministruvine ºi dã o ordonanþã de urgenþã petema Centenarului, mai precis afinanþãrii manifestãrilor. “Îmi pare rãucã s-a produs aceastã întârziere, dareu nu cred cã trebuie sã privim latrecut, ci trebuie sã privim spre viitorºi sã facem tot ceea ce depinde de noipentru ca românii sã se bucure de uneveniment atât de important cum este

DespreCentenarCentenarul. În acest sens, este vorbade o ordonanþã care sã asigurecoordonarea manifestãrilorCentenarului, dar, în acelaºi timp, sãacorde ºi cadrul legal pentrufinanþarea acestor manifestãri”.

Pãi dacã este atât de importantevenimentul – ºi este, desigur – dece onorata clasã politicã nu acatadicsit sã se concentreze dinvreme asuprãi? ªtiu cã la unmoment dat, cu vreo doi sau trei aniîn urmã, a fost creat pe lângãAdministraþia Prezidenþialã unComitet Centenar. O vreme a fostcondus de un intelectual admirabil,ieºean, Daniel ªandru.

Apoi s-a schimbat guvernul,proiectul lui Daniel ªandru a cãzutºi pânã s-au reaºezat lucrurile dejaam intrat în 2018, anul în care ar fitrebuit deja sã asistãm la evenimentede anvergurã, nu la întârzieri ºiexplicaþii. Dincolo de toate e limpedeînsã cã nu suntem întru totulpregãtiþi, sufleteºte, pentru Centenar. Ce este, de fapt, Centenarul, dacãnu expresia unui magnific momentde triumf al unitãþii noastre caromâni? Suntem noi azi într-unmoment de unitate, de concordie? Nupare. Pe unde te uiþi, duhul vremii edezbinarea, disoluþia. Neînþelegeri detot felul, mici ºi mari, aversiuni,antipatii ºi tot aºa. Oglinda vremii încare ne privim azi nu ne aratã un chipprea destins, prea vesel, prea plin despiritul unitãþii. Cred cã de aceea neam ºi miºcat aºa anevoie în sensulsãrbãtoririi Centenarului. Parcã vãdcã vom accelera undeva înapropierea datei de 1 decembrie ºicam asta va fi tot. Sper sã fiu contrazisde evoluþia ulterioarã a lucrurilor.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018 pag. 3

În cursul acesteisãptãmâni, în prezenþapreºedintelui Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu, cinciprimari au semnat contracte definanþare pentru investiþii careurmeazã sã se deruleze în maimulte localitãþi, acestea fiindfinanþate în etapa a doua aProgramului de Dezvoltare Localã. Astfel, primarii comunelor Pãtuleleºi Isverna, Corcova ºi Tâmna, ausemnat contracte de finanþare. LaIsverna, se va reabilita ºi se vamoderniza ªcoala cu clasele V-VIII,printr-un proiect în valoare de1.437.992 lei, în timp ce în Pãtulele,se va moderniza, extinde ºi dota

Dezvoltarea localã, prioritatea Consiliului Judeþean Mehedinþi

Grãdiniþa, investiþia totalã ridicându-se la 714.277 lei. Un proiect ampluºi de o importanþã deosebitã pentrulocuitori, se va derula la Corcova,satul urmând sã beneficieze de reþeade canalizare ºi staþie de epurare.Proiectul “Construcþie infrastructurãde apã ºi apã uzatã în sat Corcova,comuna Corcova” are o valoare de9.233.475 lei. Pe de altã parte, încomuna Tîmna se va înfiinþa undispensar uman, investiþiaridicându-se la 861.857 lei. “S-a semnat un numãrsemnificativ de contracte definanþare cu Ministerul Dezvoltãrii,pe Programul de Dezvoltare Localã.Suntem printre primele judeþe ca ºi

pondere din totalulcererilor de finanþare,ceea ce pe mine mãbucurã foarte mult.M a j o r i t a t e aprimarilor au demaratprocedurile deachiziþie pentru aîntocmi proiectultehnic ºi a demaralucrãrile. Din pãcate,procedura deachiziþie este destulde greoaie ºi vor fi

întârzieri în acest sens, iar pe de altãparte, temerea mea constã în faptulcã va fi atât de mare volumul demuncã ºi în construcþii, precum ºipe drumuri, încât nu ºtiu în cemãsurã se vor gãsi firme, se vor gãsimuncitori pentru a executa acestelucrãri”, a declarat preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu.

Jumãtate din strãzile din VânjuMare vor fi reabilitate

De departe, cel mai importantproiect al cãrui contract a fostsemnat în cursul acestei sãptãmânivizeazã reabilitarea a 40% dinstrãzile oraºului Vânju Mare,trotuare ºi parcãri. Preºedintele

Consiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu a mers personal,la ºedinþa Consiliului Local dinVânju Mare, unde edilul NicolaeRuginã a semnat contractul. “În ºedinþa de Consiliu Local, laVânju Mare, a fost semnat, de cãtreprimarul oraºului, cel maiimportant contract de finanþarepentru oraºul Vânju Mare. PrinProgramul de Dezvoltare Localã II,se va primi finanþare, în valoare depeste 28 milioane lei, aproximativºase milioane de euro. Proiectulpriveºte asfaltarea a aproapejumãtate din strãzile oraºului. Eranevoie sã se intervinã, þinând contcã unele strãzi erau pietruite, altelenu erau asfaltate, altele aveauasfaltul distrus. În ultimii ani s-aefectuat o lucrare de reabilitare areþelei de alimentare cu apã ºi areþelei de canalizare, nu în cele maibune condiþii de cãtre operatorulregional, motiv pentru care eranevoie de o asemenea lucrare”, adeclarat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi , AladinGeorgescu. La rândul sãu, primarul oraºuluiVânju Mare recunoaºte cã aceastaeste cea mai importantã investiþiefãcutã în ultimii 30 de ani. “Semnarea acestui contract deaproximativ ºase milioane de euro,pentru reabilitare ºi modernizarestrãzi, în oraºul Vânju Mare.Recent, s-a încheiat o altã investiþiefoarte importantã, reabilitareasistemului de apã ºi canalizare întot oraºul. În urma investiþiei,strãzile nu mai sunt aºa cum au fostºi era foarte necesar sã începemreabilitarea strãzilor din oraº. Este unînceput, sã dea Dumnezeu sã îlcontinuãm, pentru ca ºi acest oraº dinsudul judeþului Mehedinþi, sã arateca o localitate urbanã. Cunosc situaþiaoraºului ºi îndrãznesc sã spun cã înultimii ani, dupã Revoluþie, nu s-afãcut o investiþie atât de mare în oraºulVânju Mare”, a declarat primaruloraºului Vânju Mare, Nicolae Ruginã. În Mehedinþi s-au semnat pânãacum 143 de contracte de finanþare,investiþiile urmând sã se deruleze încadrul Programului de DezvoltareLocalã II. Biroul de presã

PreºedinteleConsiliului Judeþean

Mehedinþi, Aladin Georgescuºi primarul municipiului

Drobeta Turnu Severin, MariusScreciu, au primit, miercuri,

vizita AmbasadoruluiRegatului Unit al Marii Britanii

ºi al Irlandei de Nord laBucureºti, Paul Brummell.

În cadrul întâlnirii care a avut locla Primãria Drobeta Turnu Severin,Excelenþa Sa a precizat cã MareaBritanie îºi doreºte sã dezvoltelegãturile comerciale cu România. ”Este o mare plãcere sã mã aflu aici.Mesajul principal al meu este cãMarea Britanie rãmâne un prieten alRomâniei. Ieºim din UniuneaEuropeanã, conform votului din 23iunie 2016, dar nu înseamnã cã ieºim

Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii ºi al Irlandei deNord, întâlnire cu preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi

ºi primarul municipiului Drobeta Turnu Severin

din Europa. Rãmânem o þarãeuropeanã ºi vrem sã dezvoltãmlegãturile cu judeþul Mehedinþi ºi cumunicipiul Drobeta Turnu Severin.Stiu cã multi cetãþeni lucreazã ºistudiazã în þara mea ºi ei suntbineveniþi. Vrem sã promovãm

schimburi comerciale în Româniaîntreagã. Suntem în creºtere, amajuns la o cifra de 4 miliarde de euro,anul trecut, dar vrem sã facem ºi maimult. Prin Camerele de de Comerþvrem sã dezvoltãm acest aspect.”,

Continuare în pag. 5

actualitateOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018pag. 4

Centrul Cultural “NichitaStãnescu” a organizat în perioada 23-25 martie, în parteneriat cu SocietateaLiterar-Artisticã “Tibiscus” lamanifestãrile culturale circumscriseFestivalului “Bunavestire”, desfãºuratîn localitatea Uzdin din Serbia. La Casa Româneascã ºi ªcoala“Sf. Gheorghe” din localitate au avutloc: o întâlnire a scriitorilor VasileBarbu, Titu Dinuþ, Gheorghe Jurma,Gheorghe Rancu ºi Florian Copceacu iubitorii de slovã româneascã,ocazie cu care oaspeþii au citit dincreaþiile lor ºi au acordat autografepe cãrþile apãrute în anul 2017. “De asemenea, s-a vernisat o expoziþiecu cãrþile scriitorilor de expresieromâneascã: Nicu Ciobanu, VasileBarbu, Ioan Baba, Mihailo Vasilevici,Slavco Almãjan, Aþa Kozochici, a cãrorapariþie a fost susþinutã financiar deConsiliul Judeþean Mehedinþi. Pestandurile amenajate s-au aflat ºi

Prezenþe culturale mehedinþene la Uzdin, Serbiarevistele Rãstimp, Amfitrion ºiVorba Noastrã”, a declaratmanagerul Centrului Cultural“Nichita Stãnescu”, EmiliaMihãilescu. În context, amfitrionulmanifestãrii, Vasile Barbu, aprecizat cã “între judeþulMehedinþi ºi comunitatearomâneascã din þinuturileistorice Timoc, Morava, sudulDunãrii ºi Voivodina s-a creat opunte de spiritualitateromâneascã, împrejurare încare flacãra românismului dindreapta Dunãrii este mereu vie”. “Datoritã legãturilor pe care le avemcu mehedinþenii, identitatea noastrãromâneascã nu se mai aflã în pericol.Au fost, astfel, redescoperite marilevalori culturale, etnicie ºi naþionale, faptcare contribuie din plin la consolidarealimbii române”, a fost de pãrere Barbu. A urmat un concurs de recitare a

peste 100 de elevi din ºapte localitãþicu populaþie majoritar româneascãdin Serbia, din Arad, Timiº ºi Caraº-Severin. Centrul Cultural “NichitaStãnescu” a acordat trei premiicelor mai valoroºi recitatori. La evenimente a participat ºiconsulul României la Vârºeþ,Gheorghe Dinu, ocazie cu care ºi-amanifestat interesul pentru cultura

mehedinþeanã ºi dorinþa de a fioaspetele judeþului Mehedinþi.

Scriitorul Gheorghe Jurma alansat volumul bibliofilLuceafãrul, de Mihai Eminescu,iar Vasile Barbu cartea de poezieRãdãcini, apãrutã la Ed. Grafix dinCraiova cu finanþarea CentruluiCultural “Nichita Stãnescu”.

Florian COPCEA

În vara anului trecut, maiexact pe data de 11 iulie 2017, înpunctul „dealul Aluniº” din Severin,avea loc un ceremonial militar ºireligios dedicat celor zece eroi martirigorjeni executaþi în urmã cu 100 deani de cãtre autoritãþile militaregermane, urmat de o slujbã de sfinþirea plãcii omagiale, parastas pentrueroi, alocuþiuni ºi depunere decoroane ºi jerbe de flori. Pe placamemorialã dezvelitã la acea datã, sunt

Sã ne cinstim eroii în anul centenar

Romeo Crîºmaru

Pe 11 iulie 2017, la Severin avea loc un eveniment emoþionant de evocarea celor zece eroi martiri gorjeni executaþi în vara anului 1917 de armata

germanã, acuzaþi cã au susþinut grupul de partizani condus de învãþãtorulVictor Popescu. La iniþiativa urmaºilor celor zece martiri gorjeni a fost

dezvelitã o placã memorialã în amintirea acestora. La acea vreme sevorbea despre ridicarea unui monument, chiar în anul Centenarului.Autoritãþile locale par sã nu fi uitat de aceastã promisiune solemnã.

inscripþionate pentru veºnicãpomenire numele celor zece martiri,aºa cum au fost ei menþionaþi într-oconsemnare istoricã. Cei zece au fostîmpuºcaþi de militarii germani pentrucã luptaserã ca partizani împotrivaocupaþiei germane. Tot la vremeaaceea, dupã dezvelirea plãcii,autoritãþile locale au promis cã vorsprijini iniþiativa ridicãrii unuimonument pe locul martiriului celorzece patrioþi români. Este anul

Centenarului ºi a venit momentulsã ne amintim de ei. Suntem în Anul Centenar ºiautoritãþile locale trebuie sãimpulsioneze construirea acestuimonument. Chiar în acest loc, pe 11iulie 2017, au fost executaþi zecepartizani români care au avut curajulde a se împotrivi ocupaþiei germane.Aceºtia sunt: Notarul ConstantinCojocaru din Negomiru; MoºierulMihai Cernãianu din Horãºti;Învãþãtorul Nicolae Popescu dinCovrigi; Plugarul Stancu Croitoru dinGrozeºti; Plugarul Tudor Ungureanudin Grozeºti; Plugarul Nicolae Marcudin Dragoteºti; Plugarul IlieGiumanca din Grozeºti; Plugarul IonNorocea din Bolboºi; PrimarulPetre Vâlceanu din Bolboºi ºiNotarul Ion Brãescu din Bolboºi. Învãþãtorul Victor Popescu este celcare a înfiinþat un grup de partizani ºia organizat în rândurile populaþiei omiºcare de rezistenþã, care a avutdiverse forme, de la refuzul colaborãriicu inamicul ºi pânã la lupta deschisãîmpotriva acestuia. Faptele sale devitejie sunt de o importanþã majorã,mai cu seamã cã a reuºit sã adune înjurul sãu oameni hotãrâþi, sã lupte din

umbrã ºi sã îndure, pânã la ultimasuflare împotriva autoritãþilor germaneºi austro-ungare. Pentru cã nu aureuºit sã îi prindã nici mãcar printrãdare, autoritãþile militare ale forþelorde ocupaþie au recurs la represiuniasupra familiilor acestor luptãtori.Mulþi dintre aceºtia au fost arestaþi,condamnaþi la moarte ºi unii dintre eiexecutaþi. În urmã cu 100 de ani,Tribunalul militar german din Târgu Jiua condamnat la moarte pe zece dintreaceºtia sub acuzaþia de înaltã trãdareîn timp de rãzboi. Aflând decondamnarea la moarte a unor oamenicare l-au ajutat, Victor Popescu a deciso loviturã îndrãzneaþã: atacareaînchisorii din Turnu-Severin pentru a-i elibera pe toþi cei deþinuþi pentru cã l-au susþinut. Grupul de partizani aatacat închisoarea în noaptea de 6/7iulie 1917, reuºind sã facã o spãrturãîn gardul acesteia, prin care o partedin deþinuþi au izbutit sã fugã. Ceicondamnaþi la moarte nu au putut sãevadeze, iar atacul asupra închisorii agrãbit executarea lor de cãtre germani.Cei zece martiri au fost uciºi la 11 iulie1917. În faþa plutonului de execuþie,aceºtia au avut o atitudine demnã.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018 pag. 5

Pe scena Palatului Culturii„Teodor Costescu” s-a jucat vinerisearã, cu casã închisã, piesa „Vrãjitoruldin OZ”, dupã povestea nemuritoarescrisã de Lyman Frank Baum, care alegãnat copilãria multor generaþii cupersonajele sale de neuitat, Dorothy,cãþeluºa Toto, Sperietoarea de ciori,Omul de tinichea, Leul cel laº, Vrãjitoruldin Oz, vrãjitoarele bune ºi cele rele.

Adaptarea „Vrãjitorului din Oz” esteuna din modernã, actualizatã timpuluinostru. „Este o variantã 2018 pentrucopiii care trãiesc în epoca vitezei dinpunctul meu de vedere ºi atunci pentruei trebuie sã vii cu lucruri noi pentrucã altfel îi pierzi. Este o combinaþie întremuzicã, teatru, dans ºi proiecþie,personaje vii, colorate, care cred eucã îi intereseazã pe cei mici”, spuneMãdãlina Ghiþescu (Dorothy).

Sebastian Vâlcea, actorul careinterpreteazã rolul „Sperietoarei”,spune cã cei mici reprezintã unpublic pretenþios ºi cã un alt secret

Magie ºi muzicã în „Vrãjitorul din Oz”al meseriei este sã fii „în pieleapersonajului”: „În ziua de astãzi nu este foartegreu sã îi sperii pe cei din jurultãu, mai ales atunci când eºti sincerºi când ai ceva în cap ºi un gândbun de transmis. Destul de uºorsã panicheazã cei din jur, mai puþincopii pentru cã din punctul meude vedere copii sunt cei maiadevãraþi, adicã este cel mai greusã joci pentru copii deoarece nupoþi sã minþi ca ºi actor pe scenã.Într-un spectacol de adulþi poþi sãapelezi la tot felul de tehnici de actorie,dar cu copiii este altã poveste, adicã dacãnu trãieºti, dacã nu simþi, dacã nu eºti,cum se spune în breasla noastrã, înpielea personajului, copiii nu te cred”. Directorul Teatrului Merlin ºi, totodatã,actorul care interpreteazã rolul „Omuluide Tinichea”, Laurenþiu Pleºa, spune cãîn spatele unui astfel de spectacol seascund multe ore grele de muncã:„Am venit cu <Vrãjitorul din Oz>,

transformat în un musical. Este o muncãgrea, mai ales cã avem ºi pãpuºi, jucãmºi ca actori. Este un spectacol interactivºi sunt convins din experienþa pe careo avem cu acest spectacol în Timiºoaracã sala va fi în picioare ºi în delir laanumite momente”. Managerul Palatului Culturii„Teodor Costescu”, Sorin Vidan, adeclarat cã musicalul “Vrãjitorul dinOz” va reveni luna viitoare pe scenateatrului severinean:

„21 de actori de la Teatrul de copiidin Timiºoara sunt prezenþi în aceastãsearã pe scena teatrului severineanpentru a prezenta publicului tânãr ºifoarte tânãr o piesã foarte îndrãgitã,Vrãjitorul din Oz. Este o primãreprezentanþie cu aceastã piesã pe careTeatrul Merlin o aduce la Severin,urmeazã ca aceeaºi piesã sã fie reluatãluna viitoare deoarece solicitãrilepentru aceastã piesã depãºescnumãrul de locuri din salã alocat

pentru aceastã searã. Astfel, suntemsiguri cã sute de copii care au dorit sãvadã aceastã piesã, vor avea ºansa são vadã luna viitoare datoritãbunãvoinþei actorilor timiºoreni carene-au promis cã vor reveni cuVrãjitorul din Oz pe scena teatrului”.Actorii Teatrului pentru Copii ºi Tineret„Merlin” din Timiºoara au adus înscenã o lume fantasticã într-un decorde poveste. Reprezentaþia, un musicalpentru copii, este adaptare dupã FrankBaum, cu regia semnatã Miruna Radu,scenografia Zsolt Fehervari, muzica IlieStepan, coregrafia Mãdãlina Ghiþescu.Cãlãtoria spre Oraºul de smarald, încãutarea Vrãjitorului din Oz, se facealãturi de actorii Mãdãlina GhiþescuPetre, Sebastian Vâlcea, CristianBrãtoiu, Laurenþiu Pleºa, AdrianaSâncrãian, Mariana Ivaœcu, DoruManiu,Luana Uncruþiu, CeciliaRodean, Miruna Radu, Roxana Maniu.

Alexia M.

Sãptãmânile 19-23 martiesi 26-30 martie, au constituitperioada, în care mai multe instituþiide învãþãmânt au programatSãptãmâna Altfel. Biblioteca, afost, se pare, unul dintre locurilepreferate, atât de elevi, cât ºi deprofesori, de desfãºurare anumeroase activitãþi interesante, încare s-au întâlnit acumularea denoi cunoºtinþe ºi petrecereatimpului liber, acestea îmbinându-se în cel mai plãcut mod. Aceste sãptãmâni au fostdesfãºurate sub semnul istoria

Învãþãm altfel, la bibliotecã

altfel, prin desfãºurarea unor lecþiide istorie ºi ateliere creativespecifice anului centenar. A fostîncurajatã lectura prin citirea depoveºti ºi poezii, þinând cont, cãacum celebrãm ºi una din marileautoare de poezii dedicate copiilor,Elena Farago. Evenimentele s-audesfãºurat în colaborare cu eleviide la : Grãdiniþa Nr.3, ªcoalaGimnazialã cu clasele I-VIII Nr.3,ªcoala Gimnazialã cu clasele I-VIIINr.9, ªcoala Gimnazialã Devesel,Colegiul Naþional Pedagogic“ªtefan Odobleja”.

urmare din pag. 3a precizat Excelenþa Sa,Ambasadorul Regatului Unit alMarii Britanii ºi al Irlandei de Nordla Bucureºti, Paul Brummell. În cadrul întâlnirii, preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu, i-a mulþumitExcelenþei Sale pentru vizitã ºi i-atransmis principalele domenii cupotential ridicat în judeþul Mehedinþi,în care pot fi atrase investiþii. “Avem un potenþial economic de caresperãm sã profite în viitor firmeleenglezeºti, mai ales potenþialul agricolºi cel turistic sunt ridicate ºi aºteptãminvestitori. Din ceea ce cunoaºtem noi,este un investitor scoþian în comunaPristol, care are investiþii ºi în judeþul

Ambasadorul Regatului Unit...Dolj, ceea ce înseamnã cã potenþialexistã.”, a spus preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu. La rândul sãu Marius Screciu,primarul municipiului Drobeta TurnuSeverin a precizat: “Ne bucurãm ºivã felicit pentru faptul cã ne cunoaºteþiistoria. Suntem un oraº cudeschidere, un oraº cu trei cãi decomunicaþie, navalã, rutierã ºiferoviarã. Suntem un oraº relativsãrac, dar cu disponibilitate de aatrage investitori, de a cãuta împreunãsoluþii pentru prosperitatea oraºului”. Dupã discuþia care s-a desfãºuratîn cadru oficial, în prezenþa presei,cei trei au participat la o întâlnireprivatã.

Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* La 27 martie, deci în urmãcu doar douã zile, s-au împlinit 100de ani de la Unirea Basarabiei cuRomânia. Era primul mare pas cãtreMarea Unire, care avea sã seînfãptuiascã spre finalul acelui anextrem de fast pentru istoria noastrã,la 1 Decembrie. Spre deosebire dealte popoare, care se pricep de minunesã-ºi marcheze aºa cum se cuvineevenimentele cruciale ale istoriei lor,pe noi, acest moment, ca ºi întregulan centenar 2018, ne-a surprins într-un provizorat, aº zice, mai pãgubosdecât nepregãtirea totalã. La nivelcentral, nu existã, dupã cum am maisubliniat, nicio strategie coerentãpentru sãrbãtorirea mareluieveniment, iar la nivel local, aproapetotul este lãsat de izbeliºte. Ici- colo,niºte români în care n-au muritsentimentul patriotic, dragostea deglia strãbunã ºi de istoria naþionalã,încearcã sã concretizeze, dupãputerile lor, niºte iniþiative strictpersonale, prin care sã readucã

Un centenar cu probleme...

In colaborare cu ªcoala Gimnazialã nr. 5, Secþia ªtiinþele Naturii aorganizat o acþiune coordonatã de muzeograful Alberto Pãtrulescu. Temadin acest an a fost “Natura pentru Apã”, mesajul central fiind plantareacopacilor pentru refacerea pãdurilor, refacerea zonelor umede, toate acesteareprezentând un mod durabil pentru reechilibrarea ciclului apei în naturã.Folosind aceste soluþii, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor de apã aleunei populaþii în creºtere, vom contribui la crearea unei economii circulare,în acelaºi timp ajutând la protejarea mediului natural ºi reducerea poluãrii.Ecosistemele deteriorate afecteazã cantitatea ºi calitatea apei disponibilepentru consumul uman. Astãzi, peste un miliard de oameni locuiesc fãrãapã potabilã în condiþii de siguranþã, afectând sãnãtatea, educaþia ºimijloacele de trai. Cei 23 de copii s-au aratat interesaþi de mesajul transmisde muzeografi ºi au învãþat sã preþuiascã elementul esenþial al vieþii, apa.

evenimentele înãlþãtoare de acum unveac în atenþia ºi în sufleteleconcetãþenilor. Un exemplu grãitor îloferã, în aceste zile, profesorul DanTrancotã, consilier local la VânjuMare, care, în ºedinþa de marþi aprezentat consilierilor vânjeni unproiect de hotãrâre privind unireaMoldovei de peste Prut cu patriamamã. Este, din punctul nostru devedere, o iniþiativã care ar putea ficopiatã ºi de alte consilii locale, dinMehedinþi ºi din Þarã. Fie ºi numaipentru a se demonstra cã unasemenea proiect unificator, pestetimp, are susþinere popularã.Asemenea iniþiative au avut loc ºi înurmã cu 100 de ani, creând suportulpentru marea lucrare politicã derulatãla nivel naþional ºi apoi la niveleuropean, ceea ce a avut ca finalitatecrearea Statului Naþional UnitarRomân, a României Mari. * Dar, cum spune poetul, „De-aºavremi se-nvrednicirã cronicarii ºirapsozii/ Veacul nostru ni-l umplurã

saltimbanciii ºi irozii”. Aºa se face cãmanifestãri serioase sunt asociate de„factorii cu atribuþii în domeniu” cuºuºanele ce þin de cultura micului peþambal sau de textura chiloþilor maiºtiu eu cãrei cântãcioase care vine sãarate „prostimii” din provincie nutalentul vocal, altminteri iluzoriu, câtindecentul cur, lãþit excesiv de atâteatãvãlituri prin alcovuri mai mult saumai puþin promiscue. Fireºte cã, înasemenea condiþii, chiar ºi de celemai bune, mai inspirate intenþii sealege praful ºi pulberea. Cam aºaceva s-a întâmplat recent cusimpozionul dedicat comemorãriivoievodului Mircea ce Mare, cândîntre manifestãri a fost inclus ºi unconcert al vulgarei guriste Loredana.Pe care unii vãd cã o considerã „overitabilã profesionistã”. Pãi nu?! * Madame Kovesi nu este, se pare,satisfãcutã de ceea ce se întâmplã înlegãturã cu sine ºi, dupã ce clienþiidumneaei de la Curtea de ApelPloieºti i-au dat câºtig de cauzã într-un revoltãtor proces cu niºte ziariºtide la Antena 3, prin urmare, vrea sã...cucereascã noi puncte strategice înaceastã stupidã bãtãlie în care s-aangreanat cu reprezentanþii presei..Deci, ºi-a trimis subordonaþii laMugur Ciuvicã, unul dintre„împricinaþii” procesului de laPloieºti, somându-l sã predea niºtedocumente vechi de... peste zece ani.Aºa ceva? ! Da, chiar aºa ceva! * Revenind la evenimentul UniriiBasarabiei cu România de acum osutã de ani, sã mai spunem cã, laBucureºti, a avut loc o ºedinþã festivã

a Parlamentului României pentru amarca evenimentul, la care a participatºi preºedintele Parlamentului de laChiºinãu. Toate bune ºi frumoase, darmarele absent de la aceastãmanifestare a fost nimeni altul decâtKlaus Werner Iohannis, bravulpreºedinte turist al României! Dinnou, aºa ceva?! Da, aºa ceva!! Sã nemire? Nici vorbã, din moment ce,pentru acest cetãþean, anul acesta nusãrbãtorim centenarul Marii Uniri, ci„o sutã de ani de la naºterea statuluiromân modern”! O sã ziceþi cã evorba de o simplã nuanþã, dar nueste deloc aºa. Staþi puþin pegânduri ºi o sã vã convingeþi!... * Se apropie sãrbãtorile pascale ºideja au început sã circule ºtiricontradictorii. Unii oficiali ne alarmeazãcã nu ºtiu câte miliarde ar fi dispãrutdin bugetul României de la începutulanului ºi pânã acum, alþii ne alarmeazãcu creºterea spectaculoasã a preþurilorla ouã, la carnea de miel ºi la altealimente de... sezon, în fine, binevoitoriiºi optimiºtii asigurã cã salariile ºipensiile vor fi primite în avans, astfelîncât toatã lumea sã se poatã bucurafãrã constrângeri materiale deapropiatele sãrbãtori. Noi, care suntemdeja obiºnuiþi cu asemenea atmosferãsuntem ceva mai sceptici, dar, în cazulpreþurilor, ºi ceva mai... optimiºti. * Naþionala de fotbal a României ajucat douã amicale, ambelecâºtigate,la limitã, cu Israelul (2-1)ºi cu Suedia (1-0), cel de-al doilea,disputat pe noul stadion din Craiova.Semne bune pentru Cosmin Contrasau doar un mic foc de paie?!

Ziua Mondialã a Apei a fost marcatã deMuzeul Regiunii Portilor de Fier

opiniiOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018 pag. 7

Pentru foarte mulþi elevi dinînvãþãmântul mehedinþean ºcoalanu înseamnã prea mult, o mare partedin ei considerându-se fericiþi dacãobþin notele necesare pentru a luabacalaureatul, un examen dematuritate devenit în zilele noastreo mare satisfacþie, deoarece mulþidintre elevi nu reuºesc sãpromoveze acest examen.

Existã însã ºi excepþii înînvãþãmântul mehedinþean. Unexemplu de elev excepþional esteIulia Mitrache, elevã în clasa a XII-ala Colegiul Naþional „GheorgheÞiþeica” din Drobeta Turnu Severin.Perfomanþele ºcolare remarcabileobþinute de Iulia Mitrache în toatãperioada ºcolarã demonstreazã cã eaeste un elev cu care ºcoala

mehedinþeanã se mândreºte.Iulia Mitrache a fost, de departe,

liderul generaþiei sale, copilul teribilal învãþãmântului mehedinþean, un

Mircea Popescu

Fenomenul Iulia Mitrache sau copilul teribil alînvãþãmântului mehedinþean

elev deosebit pentru care ºcoala,dar ºi activitatea extraºcolarã auînsemnat seriozitate, conºtin-ciozitate, multã muncã ºi foartemultã lecturã.

Datoritã acestor atribute care ocaracterizeazã, Iulia Mitrache aobþinut performanþe ºcolareremarcabile. Cea mai mare dintreele a fost fãrã îndoialã la fineleanului 2017, când eleva IuliaMitrache a obþinut Premiul III lafaza internaþionalã a OlimpiadeiOLAV (Olimpiada Lectura caAbilitate de Viaþã). Ca urmare a acestei realizãrideosebite, ea a fost singurul elevdin judeþul Mehedinþi care a fostpremiat în anul 2017 de cãtreministrul Educaþiei Naþionale pentruexcelenþã în învãþãmânt, festivitateade premiere având loc la Bucureºti,unde Iulia Mitrache a fost însoþitãde distinsa profesoarã de limba ºiliteratura românã, MagelonaPetrescu, un cadru didactic foartecompetent ºi cu multã experienþã,cea care a pregãtit-o pentruperfomanþele deosebite obþinute.

Trebuie amintit ºi faptul cã în anul2014, la doar 15 ani, Iuliei Mitrachei-a apãrut la Editura “Singur” dinTârgoviºte volumul de versuri“Copilul cu bucle de cernealã”,volumul sãu de debut, acesta vãzândlumina tiparului din iniþiativa ºi pecheltuiala editurii.

Dincolo însã de aceastã realizarestrict personalã, pentru IuliaMitrache rãmân performanþeleºcolare remarcabile obþinute de-alungul anilor. Doar în anul 2017Iulia Mitrache a obþinut

urmãtoarele premii ºidiplome:– Menþiune OlimpiadaNaþionalã de Românã (OLLR)Alba-Iulia, 2017;– Premiul III OlimpiadaInternaþionalã de Lecturã,Bucureºti, 2017;– Premiul III OlimpiadaNaþionalã de Lecturã, Bistriþa,2017 (OLAV);– Diplomã ConcursulInternaþional de CreaþieCalistrat Hogaº, Premiul I,Eseu Filosofic, Piatra-Neamþ,2017;– Diplomã ConcursulInternaþional de Creaþie CalistratHogaº, Premiul II, Poezie, Piatra-Neamþ, 2017;– Diplomã Concursul Naþional deReviste ºi Creaþii Literare NicolaeLabiº, Premiul I, Poezie, DrobetaTurnu Severin, 2017;– Diplomã Concursul Naþional deReviste ºi Creaþii Literare NicolaeLabiº, Premiul I, Eseu, DrobetaTurnu Severin, 2017;– Diplomã de Onoare acordatã deGuvernul României pentruOlimpiada Internaþionalã de Lecturã,Bucureºti, 2017;– Diplomã de Onoare acordatã deSenatul României, Comisia pentruÎnvãþãmânt, ªtiinþã, Tineret ºi Sport,pentru Olimpiada Internaþionalã deLecturã, Bucureºti, 2017; Ca urmare a acestor rezultateºcolare deosebite, Iulia Mitrachepoate intra în toamna acestui an,

dupã ce obþine diploma debacalaureat a Colegiului Naþional„Gheorghe Þiþeica” din DrobetaTurnu Severin, la mai multe facultãþidin þarã fãrã examen de admitere. Iulia Mitrache terminã în acest anliceul cu satisfacþia unei împliniri,cu bucuria unor performanþeºcolare remarcabile, realizãri caresunt, în egalã mãsurã, ºi aleînvãþãmântului mehedinþean.

Se cuvine ca acum, cât încã maieste elevã, Iulia Mitrache sãprimeascã ºi din parteaautoritãþilor publice din judeþulMehedinþi binemeritatele aprecieripentru ce a fãcut în toatã perioadaºcolii, pentru ceea ce a fãcut pentruînvãþãmântul mehedinþean.

Felicitãri Iulia Mitrache! Ai fostliderul generaþiei tale, copilul teribilal învãþãmântului mehedinþean!

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018pag. 8

Sfârºitul secolului al XX-leanu a fost unul oarecare. La câtevasãptãmâni dupã cãderea programatãa „Zidului Berlinului”, în zilele de 2ºi 3 decembrie 1989, la Malta s-aconsumat întâlnirea dintrePreºedintele S.U.A., George H.W.Bush ºi Secretarul General alP.C.U.S., Mihail Gorbaciov. Ceea cea urmat demonstreazã cã,protagoniºtii de suprafaþã aicazinoului maltez nu cunoºteau decâtînveliºul poleit al anumitor„protocoale”, emise de „Puterea dinspatele puterilor”[1] statale.Consecinþele „ruletei de la Malta” nuau întârziat sã se manifeste, urnind -oficial - maºinãria infernalã aglobalizãrii agresive. Ce s-a întâmplatdupã Malta ’89 ºi dupã administrareadrogului general omenirii?„Revoluþiilor de catifea” europene ºivendetei disciplinare a sângerosuluidecembrie românesc le-au urmat alte„primãveri” europene ºi arabe. Lideriistatelor „incriminate” au fost asasinaþioficial sau linºaþi public de „forþerebele”, fabricate ad-hoc.Bilderbergismele „Puterii din spateleputerilor statelor” au destrãmat ºidistrus state precum Cehoslovacia ºiIugoslavia. În cazul Iugoslaviei, ºefulstatului a fost arestat ºi „judecat” deTribunalul Internaþional de la Haga(versiunea modernã a Tribunalului de

Rãzboiul diplomatic al demnitãþii naþionalela Nürnberg), pentru vina de a-ºi fiapãrat þara, facilitându-i-se eliberareaunui paºaport cãtre altã lume. Dupãani buni de la „plecare”, a fost declaratnevinovat, dar nimeni nu a fost acuzat,judecat sau sancþionat pentru crimacomisã. Haosul ºi vidul de autoritate,create premeditat în urmã cu treidecenii, au facilitat cãþãrarea pe jilþuriînalte ale unor marionete ºantajabilegen Bush jr., în S.U.A., Tony Blair, înMarea Britanie, Nicolas Sarkozy ºiFrançois Hollande, în Franþa, ViktorIanukovici, Victor Iuscenko ºi, dupãEuroMaidanul de la Kiev, PetroPoroºenko, în Ucraina, cei trei „escu”ºi un „annis”, în România... Pânã laurmã, Mihail Gorbaciov a priceputcã puternicii lumii i-au tras clapa,dar prea târziu. Va rãmâne în istorieca „victimã colateralã”, blestematde compatrioþi. Reamintim cuvintele fostuluiPreºedinte al Poloniei, LechKackynski (pentru care a plãtit cuviaþa): „Nu tot ce-i bun pentruUniunea Europeanã este bun ºipentru Polonia!”. În ultimii ani,popoarele conglomeratului înstelat,botezat Uniune Europeanã, au datsemne de trezire la realitate.Asemenea cãþeilor, care, la naºtereau ochii închiºi, dupã o vreme,Cehia, Polonia, Slovacia ºi Ungariaau deschis ochii. Grupul de laViºegrad s-a manifestat ºi continuãsã fie resimþit ca un cui în talpadictaturii de la Bruxelles. Dacã„Bilderbergii”- kalergiºti au marºatpe teoriile terorismului ºi, ceva mairecent, ale migraþiei islamice înmasã, rebela Ungarie - care ºtie sã-ºi apere interesul naþional -, a spus„Go home!” F.M.I.-ului ºi-a pusbaraje împotriva nãvãlitorilor,asigurându-se ºi de simpatiaursului euro-asiatic. BancaNaþionalã a Ungariei a repatriatrezerva de aur a þãrii de la Londra laBudapesta, în timp ce în România,eternul guvernator de la B.N.R.continuã sã depoziteze mai mult dejumãtate din aurul României în afaraþãrii, deºi alte state, precum Olanda,Germania ºi Austria ºi-au redussensibil depozitele externe,crescând astfel încrederea

financiarã naþionalã [2]. Lupta pentru supravieþuire, trezireaºi recâºtigarea demnitãþii naþionalea þãrilor din Grupul de la Viºegrad i-a lãsat insensibili pe posesorii defirmane de pe malurile Dâmboviþeicare, deºi invitaþi, s-au fãcut cã plouãºi au adoptat politica struþului. Înmarea lor nesimþire, intereselenaþionale n-au cãutare în grãdinalor, în schimb, sub reþeaua decamuflaj a scandalurilor perpetue,trãdãtorii de Neam ºi de Þarã vândorice, oricui, oriunde: teritoriulRomâniei - „partenerului strategic”(care ne trateazã ca pe slugi),petrolul românesc - Austriei, aurulºi alte metale rare ºi preþioase -Canadei, ºantierele navale - Olandei,gazele naturale - Ungariei...pãmântul Þãrii, cui dã mai mult, lor,jefuitorilor bãºtinaºi. „Þara vecinã ºiprietenã”, prin coloana sa a V-a,anticonstituþionalul ne-partid politicU.D.M.R., cu „binecuvântarea”Gauleiterului Hans Klem ºiîncuviinþarea tacitã a clovnilorBruxelles-ului - vrea desprindereade România a unei bucãþi dinteritoriul naþional. Popoarele europene cotropite „debunã voie ºi nesilite de nimeni” ºiîncarcerate volens-nolens în gulagulNoii Uniuni Sovietice, denumitUniunea Europeanã, au fost „eliberate”de suveranitate. Brexitul Regatului Unita dovedit însã lumii cã „Statele Uniteale Europei” nu sunt deloc unite ºi cãhardughia „uniunii” scârþâie din toateîncheieturile, iar destrãmarea gulaguluiU.E.-ist este doar problemã de timp.Cazul de trezire la realitate al Poloniei,mai ales mãsurile din ultima vremetrebuie sã dea mai mult de gândit tuturorromânilor, iar verticalitatea autoritãþilorpoloneze sã constituie model deimpunere a altor oameni - „Români încuget ºi simþire” - la cârma Þãrii, cât nueste prea târziu. România sã fie din noua românilor! Încã se mai poate! Relativ recent, între Polonia ºiIsrael s-a declanºat un real rãzboidiplomatic pe tema denumirii de„lagãre poloneze ale morþii”, înnumirea lagãrelor naziste de peteritoriul polonez, motivând cã nuPolonia este responsabilã pentru

aceste lagãre, ci conducãtorii celuide-Al Treilea Reich. Actualul Prim-ministru al Poloniei, MateuszMorawiecki, a luat apãrarea noii legi,care se opune condamnãrii naþiuniipolone pentru crimele comise denaziºti în Polonia ocupatã. MateuszMorawiecki a precizat: „[...] au existatautori polonezi (ai genociduluievreiesc), la fel cum au existat ºiautori evrei, autori ucraineni ºigermani. [...] Bineînþeles cã nu vorexista urmãriri penale împotrivaoamenilor care spun cã au existatautori polonezi, pentru cã ei auexistat. Dar nu putem sã amestecãmautori ºi victime pentru cã aceastaar fi o insultã adusã tuturor evreilorºi tuturor polonezilor care au suferitatât de mult în timpul celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial”[3]. Deasemenea, guvernul polonez adeclarat cã proiectul de lege nu areintenþia sã limiteze libertatea de acerceta sau de a discuta despreHolocaust. Varºovia reafirmã însãcã polonezii, alãturi de evrei ºi dealte naþiuni, au cãzut victimeregimurilor totalitare, nazist ºisovietic [4]. Nu cred cã mai este nevoie sãprecizãm motivul material care stãla baza protestelor premieruluiisraelian Netanyahu, care se opuneacestei legi, dar lipsa de reacþie aturiºtilor navetiºti-traseiºti, ascandalagiilor acuzaþi de escrocheriiºi infracþiuni de la Cotroceni,Parlamentul României ºi PalatulVictoria, faþã de situaþia similarã dinRomânia anilor celui de-Al DoileaRãzboi Mondial, este la fel decondamnabilã ca ºi trãdarea de þarã. Dupã cum lesne se poate observa,spre diferenþã de „aleºii neamului”de la Bucureºti, liderii de laBudapesta ºi Varºovia ºtiu sã-ºiapere „Þara ºi nevoile, ºi Neamul”.„Explozia mãmãligii” ar trebui sã deade gândit fiecãrui cetãþean alRomâniei, pentru cã a sosit vremeasã fim uniþi ºi sã ne reamintim: „Nuîntreba ce poate face Þara pentrutine, ci întreabã ce poþi face tupentru Ea!”[5].

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

[1] http://www.art-emis.ro/analize/4714-un-secret-periculos-puterea-din-spatele-puterii.html[2] http://adevarul.ro/economie/business-international/ungaria-si-a-repatriat-rezerva-aur-depozitat-aurul-romaniei-1_5aa0d823df52022f75542c00/index.html[3] http://www.flux24.ro/razboi-diplomatic-intre-polonia-si-israel-pe-lagare-poloneze-ale-mortii/ ºi http://www.flux24.ro/premierul-polonez-in-disputa-cu-un-jurnalist-evreu-apara-legea-care-se-opune-condamnarii-poloniei-pentru-crimele-comise-de-nazisti/[4] Ibidem.[5] Cuvinte au fost enunþate pentru prima datã de poetul ºifilosoful libanez Khalil Gibran (1883-1931) care îndemna patrioþiilibanezi sã lupte împotriva Imperiului Otoman, dar atribuite luiJohn Fitzgerald Kennedy - http://www.lovendal.ro/wp52/kennedy-plagiatorul-nu-intreba-ce-poate-face-tara-pentru-tine-ci-intreaba-ce-poti-face-tu-pentru-ea/

opiniiOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018 pag. 9

Sebastian Ghiþã a ieºit dinnou la luminã, cu voia organelor dinRomânia care îl ancheteazã în maimulte dosare penale ºi care îl tot„cautã” sã îl întrebe de vorbã.Ministrul Justiþiei tot anunþã cã dãde Ghiþã, cã tot face formele legale ºicã se tot întâlneºte cu omulogul dinSerbia. Da, Ghiþã este în Serbia, lacâþiva kilometri de þarã ºi de undepoate sã îºi vadã liniºtit de afaceri ºiunde nu îl deranjeazã nimeni. Cândare chef, ca acum, de exemplu, maicomandã câte un interviu, izbutit cu„greu” de cãtre vreun organ depresã ºi mai transmite mesaje. Esteun semn cã Dragnea a mãritcontrolul asupra statului, dacã Sebia început sã transmitã mesaje.Înseamnã cã a prins curaj. Mesajele lui Sebi Ghiþã, Sebi îlnumeºte Liviu Dragnea, liderul PSD,par cã sunt îndreptate cãtre statulparalel sau ce o mai fi rãmas din el.Ultima redutã. Nu mai ºtie nici justiþiacum vine valul ºi cum bate vântul.Sebi Ghiþã parese cã are uninterlocutor cert, având în vedere cãrestul se adapteazã sau urmeazã sã

ªtefan Bãeºiu

Ghiþã îl are la mânã pe Dragnea sau Dragnea pe Ghiþãse adapteze în funcþie de culoareapoliticã a puterii. Cãci ºefii de laservicii ºi de la justiþie sunt numiþipolitic. În ciuda faptului cã suntnumiþi vremelnic, în decurs de câþivaani influenþa începe sã se resimtã.Adicã se începe încet cu schimbareade ºefi de direcþii ºi apoi de serviciisau de parchete sau realizarea detransferuri. Se cautã elementeobediente care sã asculte putereapoliticã. Dacã nu se poate aºa, semerge pe modificarea legilor justiþieiºi tot se reuºeºte. Totul e o chestiune de timp. Încet-încet lumea se dã pe brazdã ºiîncepe sã asculte de putereapoliticã, dacã nu vrea sã îºi piardãfuncþia, avantajele, leafa. Pânã laurmã e vorba de un compromismicuþ: sã scape câþiva politicieni dedosare penale ºi sã aibe acces laposturi importante în stat. Aceastaeste cheia problemei. La ce atâtazbatere cu Kovesi. Poate cã pânãla urmã va fi schimbatã. Va veni unºefuleþ care va fi obedient faþã desistemul politic ºi se vor facedosare penale ºi celor din statul

paralel nu doar politicienilor careau „suferit” în funcþii publice.Sigur, cã nu se mai ºtie exact cinemai face parte ºi care mai este statulparalel. Îl preiau moºtenire cei dela putere de la fosta putere? Este oorganizaþie paralelã cu statul? Înfine, ideea era legatã de exponenþiistatului paralel sau a celor caresunt chiar mai puternici decât statulnormal ºi statul paralel. Sau ceicare ar crede cã sunt undevadeasupra legii. Unul ar putea fiSebi Ghiþã, cel lãsat sã plece dinþarã, pentru cã vreun organ aºa i-apromis cã se va întâmpla în caz cãvor apãrea belele. Cã doar ºiserviciile au afaceri. Poate unelechiar cu statul, cum au încercatunii jurnaliºti sã scrie, pânã cândnu o apãrea vreun accident sauceva compromiþãtor, sã se retragãliniºtiþi pe malul unui lac, sãurmãreascã pe baltã lebedeletranziþiei de la statul paralel lastatul politizat. Sebi Ghiþã poate cã mai transmitemesaje cãtre vreun reprezentant alserviciilor sau cãtre vreunreprezentant al justiþiei, darprincipalul receptor al mesajelorlui Ghiþã este în realitate LiviuDragnea. De la el aºteaptã„rezultate” Sebi Ghiþã. Adicãtreaba asta cu nimeni nu este maipresus de lege e o porcãrie. ªi sã

fie urgente rezultatele, pentru cãcine ºtie cât de „repede” mergprocedurile cu extrãdarea. LiviuDragnea trebuie sã rezolve cât mairapid cu legile justiþiei pentru caSebi sã nu mai stea stresat de statulparalel în noua sa patrie, Serbia. Sebi Ghiþã nu este principalulbeneficiar al noii justiþii, dar se aflãprintre ei. Politicienii de acum nu maitrebuie sã fie deranjaþi sau sã le batãvreodatã la uºã justiþia. ªi, dacã o sãaibe vreodatã probleme cu legea, legeasã le permitã sã trimitã pe altcineva înlocul lor la închisoare sau sã repareprejudiciul ºi sã scape de dosar. Sau poate cã ºi procurorii vor puteasã fie membri de partid ºi sã schimbeculoarea politicã, cum se schimbã ºiguvernarea. Am mai vãzut cumpoliticul ºi oamenii politici aucontrolat societatea româneascã întoate structurile ºi fiinþa ei. Pânã laurmã sunt afectate libertãþile ºi în celedin urmã libertatea. Cam asta aºteaptãpoliticienii de la Dragnea: statulcontrolat total, în care capul plecatºi obedienþa mult aduc. Restul auplecat sau vor pleca din þara lor.Pentru a beneficia de noul statpolitizat pe care îl viseazã Dragneaprobabil cã toatã þara va trebui sãdevinã la un moment dat membrual PSD. Poate ºi ambasadorii peperioada de ºedere în România.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018pag. 10

În cadrul proiectuluinaþional, “ªcoala altfel”, în perioada26-30 martie, a.c., jandarmiidesfãºoarã în instituþiile deînvãþãmânt aflate în responsabilitate,o serie de activitãþi, în scopulprevenirii ºi combaterii faptelorantisociale ºi menþinerii unui climatde ordine socialã necesardesfãºurãrii în condiþii optime aprocesului de învãþãmânt. Jandarmii au desfãºurat activitãþiinformativ-educative la ªcoalaGimnazialã “Regele Mihai I”, Liceulde Arte “I.St.Paulian” ºi ColegiulEconomic “Theodor Costescu” dinDrobeta Turnu Severin. Elevii au aflatde la jandarmi cum trebuie sã secomporte pentru a nu deveni victimeale comportamentelor antisociale, atât

Jandarmeria Mehedinþi, alãturi de eleviîn cadrul programului “ªcoala Altfel”

la ºcoalã cât ºi în timpul liber ºi cumpot fi traºi la rãspundere în faþa legii,în cazul comiterii de contravenþii ºiinfracþiuni, chiar dacã sunt minori. Deasemenea, au fost purtate discuþii pelinia prevenirii absenteismului ºcolar,care sunt cele mai întâlnite forme deviolenþã în zona instituþiilor deînvãþãmânt, în scopul conºtientizãriiºi educãrii elevilor pe baza respectuluiºi comportamentului civilizat înºcoalã ºi societate. Activitãþile în cadrul programului“ªcoala Altfel” continuã ºi îninstituþiile ºcolare din oraºele Baiade Aramã, Strehaia ºi Vânju Mare.INSPECTORATUL DE JANDARMI

JUDEÞEAN MEHEDINÞICompartimentul Informare Relaþii

Publice ºi cu Publicul

Ziua Mondialã a Teatrului seaniverseazã la 27 martie. Iniþiatãpentru prima datã la Viena, în 1961,de Institutul Internaþional de Teatru,“Ziua Mondialã a Teatrului” a devenit,din 1962, un eveniment anual, marcatde Centrele naþionale ale InstitutuluiInternaþional de Teatru. Înfiinþat în1948, la iniþiativa UNESCO, InstitutulInternaþional de Teatru reprezintã ceamai importantã organizaþie non-guvernamentalã din domeniul artistic. Ziua Mondialã a Teatrului este uneveniment dedicat unui act culturalmenit sã redea, în diferite viziuni,momente importante din istoria ºicaracteristicile unui popor, dar ºi osursã de divertisment ºi inspiraþiecare poate uni culturi ºi naþiuni dinorice colþ al lumii. Este o formã deexprimare care depinde de spaþiu ºipublic, ºi care are menirea de ainforma ºi educa, de a trezi emoþii,de a smulge un zâmbet sau o lacrimã. Consiliul Judeþean Mehedinþi,prin “Centrul Cultural NichitaStãnescu”, condus de managerulEmilia Mihãilescu, a organizat deZiua Mondialã a Teatrului, înparteneriat cu Fundaþia PentruTineret, la Casa Tineretului, o suitãde manifestãri menite de a marcatot ceea ce înseamnã, Teatrul,Scena, Miºcarea teatralã. Au fost decernate premii tineriloractori în devenire, cei care urmeazãcursurile de artã dramaticã de laSecþia de Arte a Centrului Cultural“Nichita Stãnescu”.

Ziua Mondialã a Teatrului,eveniment important al Centrului

Cultural “Nichita Stãnescu”

Constantin Bãdeþ a fost maestru deceremonii, alãturi de el Trupa“Cortina”, dar ºi alþi tineri actori auprezentat scenete teatrale. CentrulCultural “Nichita Stãnescu” s-aadresat prin evenimentele createtinerilor, deoarece conducerea punemare preþ pe promovarea acestora, unexemplu elocvent fiind organizareade treisprezece ani a Festivalului deTeatru pentru Tineret “Juventalia”. Managerul Emilia Mihãilescuconsiderã cã teatrul reprezintã formaperfectã de educare ºi de formare atinerilor, arta scenicã este cea care îiajutã pe aceºtia sã descopere lumifascinante, emoþiile scenei contribuiela devenirea lor ulterioarã. EmiliaMihãilescu spune cã este importantsã ne amintim de marea actriþã StelaPopescu ºi viziunea acesteia despretineri, despre teatru : “Tânãrul trebuiesã meargã la teatru pentru cã scena îioferã lucruri pe care nu i le dãcomputerul. Teatrul îi dã emoþie,sentimente, iar legãtura directã cuactorul e mai puternicã decât legãturacu computerul. E mult maiimpresionantã lecþia asta directã decâtuna cititã sau explicatã de profesor”.

Din aceastã dorinþã a noastrã, aCentrului Cultural “Nichita Stãnecu”,de a ne dirija eforturile spre tineri, amdorit sã sãrbãtorim Ziua Mondilã aTeatrului prin manifestãri dedicateacestora: simpozion pentru teatrude tineret, spectacole cu tineridespre tineri, premii, ca sãrbãtoareasã fie deplinã!

G. P.

De asemenea, aceastã festivitate mondialã este unbun prilej de a reaminti cât de periculoasã este absenþa sau poluarea apei. În cadrul evenimentului dedicat Zilei Mondiale a Apei, compania deapã ºi canal din judeþul Mehedinþi, SECOM SA, a deschis porþile Staþieide Tratare de apã potabilã din Drobeta Turnu Severin, pentru a explicavizitatorilor îndeaproape de unde vine apa de la robinet, dar ºi importanþaStaþiei de Tratare ºi fluxul tehnologic al tratãrii apei. Un grup de elevi aiclasei a II-a B, de la Colegiul Naþional “ªtefan Odobleja” ne-au trecutpragul ºi au vizitat sãlile Staþiei de Tratare ºi înmagazinare a apei dar auprimit ºi pliante informative privind importanþa apei pentru organismaluman. Sursa de alimentare cu apã a municipiului Drobeta Turnu Severineste Fluviul Dunãrea. Apa este captatã din Dunãre prin intermediul Staþieide Captare, apoi ea ajunge la Staþia de Tratare, care are o capacitate de2500 mc/orã. Procesul tehnologic al potabilizãri apei se bazeazã pefloculare, flotaþie ºi filtrare. Dezinfecþia apei se face cu clor gazos, iarcapacitatea de stocare sau înmagazinare a Staþiei este de 25000 mc.Staþia de Tratare a apei a fost retehnologizatã în anul 2009. Ne propunem ca astfel de vizite sã devinã o tradiþie pentruSocietatea SECOM, a cãrei activitate continuã o tradiþie de peste100 de ani de distribuþie a apei.

Ziua Mondialã a Apei... urmare din pag. 1

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018 pag. 11

Leul a fost stabil faþã de euro în cea mai mare parte aperioadei, pe finalul ei apãrând chiar un trend apreciativ, într-un context regional favorabil. Volatilitatea dolarului ºi francului elveþian a fost mai mare,influenþatã de nivelul aversiunii faþã de risc de pieþele internaþionale. În prima parte a intervalului miºcãrile cursului euro s-aulimitat la culoarul 4,6651 – 4,6659 lei. Dupã douã sãptãmâniîn care moneda unicã s-a apropiat constant de 4,67 lei, lasfârºitul intervalului media a fost stabilitã la 4,6502 lei, într-oºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat între 4,649 – 4,656 lei,cu închiderea la peste 4,655 lei. Aprecierea leului poate fi una temporarã, în condiþiile în caremajoritatea analiºtilor anticipeazã atingerea pragului de 4,7 lei,existând chiar ºi prognoze care vãd euro apropiindu-se de 4,8lei. De altfel, oficialii BNR au avertizat, încã din ultimele luniale anului trecut cã leul se aflã pe o pantã descendentã,capacitatea de întãrire fiind limitatã. Dolarul american a crescut la începutul perioadei la 3,8002 pentrua scãdea la sfârºitul ei la 3,7453 lei, minimul ultimelor trei sãptãmâni,când cotaþiile din piaþa localã au fluctuat între 3,728 ºi 3,763 lei. Chiar dacã marile burse au cunoscut scãderi semnificative,cea de la New York cunoscând cel mai amplu declinsãptãmânal de dupã 2016, moneda americanã a fost ocolitãde investitori, dupã prima reuniune a Comitetului pentrupoliticã monetarã a Rezervei Federalã, sub conducerea luiJerome Powell, noul sãu preºedinte. În ciuda majorãrii dobânzii-cheie a Fed de la 1,25 – 1,50%la 1,50 – 1,75%, dolarul nu a reuºit sã câºtige teren, pieþelefiind nemulþumite cã anul acesta vor mai urma doar încã douãcreºteri ale ratei, dupã ce apãruserã numeroase zvonuri cã vorexista trei majorãri.

Moneda elveþianã a fluctuat pe pieþele internaþionale între1,165 ºi 1,177 franci/euro, iar cursul s-a miºcat între 3,9549,medie stabilitã la sfârºitul intervalului, ºi 4,0020 lei. Dobânzile interbancare ºi-au temperat volatilitate, odatãcu reglarea lichiditãþii din piaþa monetarã. Indicele ROBORa stagnat la 2,05%, iar cel la ºase luni a scãzut de la 2,40 la2,38%. Indicii la nouã ºi 12 luni au coborât, la rândul lor,la 2,47%, respectiv 2,52%. La finalul intervalului, noile taxe care vor fi aplicate deautoritãþile americane importurilor de produse din China, învaloare de circa 60 miliarde dolari, au dus la scãderea marilorburse ale lumii ºi a încrederii în dolarul american. Oficialii dela Beijing au prezentat, la rândul lor, o listã cu 128 de produseamericane cãrora li s-ar putea impune taxe de import mai mari. Perechea euro/dolar a crescut de la 1,2241 dolari, la începutulperioadei, la 1,2477 dolari, la sfârºitul ei. Anunþul fãcut de agregatorul de micromesaje Twitter privindoprirea reclamelor la ofertele publice iniþiale de criptomonedea produs o nouã scãdere a valorii bitcoin. Informaþia s-a adãugatintenþiei autoritãþilor japoneze care controleazã piaþa de a opriactivitãþile de tranzacþionare fãrã licenþã a criptomonedelor.

Astfel, indicele compozit calculat de Bloomberg acoborât la 7.890 dolari, mai jos cu peste 5% faþã devaloarea de începutul sãptãmânii.

Analiza cuprinde perioada 21 – 27 martie 2018.

Radu Georgescu

Euro a coborât spre 4,65 lei

Preocuparea permanentã pentrudezvoltare profesionalã ºi pentru învãþare aconducerii liceului reprezentatã prin domnuldirector al Fundaþiei Gheorghe Þiþeica prof.Ion Nãnuþi ºi doamna director prof. IorgaMihaela Carmen, a cadrelor didacticeprecum ºi a elevilor face din Liceul Teoretic“ ªerban Cioculescu” un liceu competitiv înrândul liceelor mehedinþene.

Elevii liceului alãturi de profesoriicoordonatori sunt în permanenþã antrenaþiîn activitãþi ºi concursuri ºcolare ºiextraºcolare în urma derulãrii unorparteneriate cu instituþiile ºi ºcolile dinjudeþul Mehedinþi dar ºi din þarã. În anul ºcolar 2017-2018 elevii de peprofil economic îºi vor testa cunoºtinþeleantreprenoriale ºi în acelaºi timp îºi vordezvolta aptitudinile practice antreprenorialedobândite în cadrul orelor de laborator defirmã de exerciþiu prin participare laCompetiþia Business Plan etapa judeþeanãunde firma de exerciþiu Farmexim Srlreprezentatã de eleva Duca DianaAlexandra a ocupat locul II. Cadrele didactice care predau disciplineeconomice, fiind preocupate de formareaelevilor pentru cerinþele pieþei muncii, dedezvoltarea aptitudinilor, abilitãþilor ºideprinderilor practice, de formarea elevuluipentru a deveni un antreprenor de succesau încheiat contracte de practicã cu agenþiieconomici din oraº pentru desfãºurareainstruirii practice. De asemenea, au încheiat parteneriate cu:

Liceul Teoretic “ªerban Cioculescu”- unliceu orientat spre elev,

spre exigenþele de pe piaþa munciiUniversitatea din Craiova Facultatea deEconomie ºi Administrarea Afacerii învederea participãrii la concursul “Cea maibunã idee de afaceri” unde s-au calificat laetapa judeþeanã trei echipe, Colegiul NaþionalEconomic Theodor Costescu fiind parteneriîn organizarea ºi desfãºurarea concursuluiregional Drumul spre succes - Miculantreprenor, Liceul Economic din Buzãu fiindînscrise în concursul naþional un numãr depatru firme de exerciþiu, Colegiul NaþionalEconomic Theodor Costescu în vedereaorganizãrii ºi desfãºurãrii “Târgului judeþeanal firmelor de exerciþiu”, Liceul Matei BasarabCraiova unde vom participa la concursulregional “Modalitãþi de exprimare a spirituluiantreprenorial”. Pe lângã dezvoltarea antreprenorialã ºiprofesionalã elevii Liceului Teoretic “ªerbanCioculescu” învaþã sã devinã cetãþeniinformaþi ºi devotaþi solidaritãþii umane încadrul acþiunilor de voluntariat desfãºuratede SNAC (Strategia Naþionalã de AcþiuneComunitarã), sã protejeze mediul prinactivitãþile desfãºurate în cadrul concursuluinaþional Ecoprovocarea, îºi descoperãtalentele ºi aptitudinile artistice ºi creative prinactivitãþile extraºcolare organizate: BalulBobocilor, diferite competiþii sportive,concursuri de desen, muzicã, poezie etc., sãîºi cunoascã þara obiceiurile ºi tradiþiile prinexcursiile tematice organizate în cadrulproiectului educaþional “Sã ne cunoaºtemþara! Sã ne facem prieteni!”.

Prof. ANDRIÞOIU LEONTINA

La începutul sãptãmânii o delegaþie aSindicatului Medicilor Veterinari dinjudeþul Mehedinþi a participat la mitingulorganizat în capitalã de Colegiul Naþionalal Medicilor Veterinari din România. “Nemulþumirile medicilor sunt legate detarifele foarte mici care nu au mai fost

actualizate de 6 ani.C i r c u l a þ i am e d i c a m e n t e l o rveterinare direct cãtreproprietari, trecând pestemedicii veterinari de liberãpracticã, a fost încã unuldin motivele organizãriimitingului de protest.Totodatã, scãderea

drasticã a numãrului de animale ºi a terifelorfoarte mici fac ca mulþi medici sã ajungã înimposibilitatea de a mai susþine activitateasanitar veterinarã, atât a lor cât ºi atehnicienilor veterinari angajaþi” ne-aprecizat dr. Dorin Ganea, preºedinteleColegiului Medicilor Veterinari Mehedinþi.

Veterinarii mehedinþeni au protestat la Bucureºti

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018pag. 12

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã, deCasier din cadrul Serviciului FinanciarContabil, Resurse - Umane Administrativ, alMuzeului Regiunii Porþilor de Fier. Condiþii specifice:- studii medii absolvite cu Diplomã deBacalaureat;- vechimea în muncã necesarã ocupãrii funcþiei– nu este necesarã. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin înperioada: 22.03.2018 - 27.04.2018 ºi constãîn susþinerea a douã probe:- Proba scrisã în data de 16.04.2018, ora 1000;- Interviul în data de 23.04.2018, ora 1000. Dosarele de înscriere se depun la secretarulcomisiei de concurs, la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin ºivor conþine în mod obligatoriu:a) cererea de înscriere la concurs adresatãconducãtorului autoritãþii;b) copia actului de identitate sau orice alt documentcare atestã identitatea, potrivit legii, dupã caz;

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã, deGestionar Custode Tr. I, din cadrul SecþieiArheologie - Istorie, a Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier.Condiþii specifice:- studii medii absolvite cu diplomã debacalaureat;- vechimea în muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei – 6 ani ºi 6 luni. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin înperioada: 22.03.2018 - 27.04.2018 ºi constãîn susþinerea a douã probe:- Proba scrisã în data de 16.04.2018, ora 1000;- Interviul în data de 23.04.2018, ora 1000. Dosarele de înscriere se depun la secretarulcomisiei de concurs, la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin ºivor conþine în mod obligatoriu:a) cererea de înscriere la concurs adresatãconducãtorului autoritãþii;b) copia actului de identitate sau orice alt documentcare atestã identitatea, potrivit legii, dupã caz;

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã, deInspector de Specialitate Evidenþã PatrimoniuDebutant din cadrul Serviciului FinanciarContabil, Resurse - Umane Administrativ, alMuzeului Regiunii Porþilor de Fier. Condiþii specifice:- studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã,respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvitecu diplomã de licenþã sau echivalentã pânã la emitereadiplomei, dar nu mai mult de 6 luni;- vechimea în muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei - nu este necesarã. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin înperioada: 22.03.2018 - 27.04.2018 ºi constãîn susþinerea a douã probe:- Proba scrisã în data de 16.04.2018, ora 1000;- Interviul în data de 23.04.2018, ora 1000. Dosarele de înscriere se depun la secretarulcomisiei de concurs, la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin ºivor conþine în mod obligatoriu:a) cererea de înscriere la concurs adresatãconducãtorului autoritãþii;

c) copiile documentelor care sã ateste nivelulstudiilor ºi ale altor acte care atestã efectuareaunor specializãri , precum ºi copii ledocumentelor care atestã îndeplinireacondiþiilor specifice ale postului solicitate deautoritatea sau instituþia publicã; d) carnetul de muncã sau, dupã caz,adeverinþele care atestã vechimea în muncã, înmeserie ºi/sau în specialitatea studiilor, în copie;e) cazierul judiciar sau o declaraþie pe propriarãspundere cã nu are antecedente penale care sã-lfacã incompatibil cu funcþia pentru care candideazã;f) adeverinþã medicalã care sã ateste starea desãnãtate corespunzãtoare eliberatã cu cel mult6 luni anterior derulãrii concursului de cãtremedicul de familie al candidatului sau de cãtreunitãþile sanitare abilitate;g) curriculum vitae. Copiile de pe actele din dosar se prezintã însoþitede documentele originale, care se certificã pentruconformitatea cu originalul de cãtre secretarulcomisiei de concurs sau în copii legalizate. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta Turnu Severin,telefon 0252 – 31 21 77.

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIER

Nr.1372/20.03.2018 A N U N Þ

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIER

Nr.1373/20.03.2018 A N U N Þb) copia actului de identitate sau orice alt documentcare atestã identitatea, potrivit legii, dupã caz;c) copiile documentelor care sã ateste nivelulstudiilor ºi ale altor acte care atestã efectuarea unorspecializãri, precum ºi copiile documentelor careatestã îndeplinirea condiþiilor specifice ale postuluisolicitate de autoritatea sau instituþia publicã;d) carnetul de muncã sau, dupã caz, adeverinþelecare atestã vechimea în muncã, în meserie ºi/sau în specialitatea studiilor, în copie;e) cazierul judiciar sau o declaraþie pe propriarãspundere cã nu are antecedente penale care sã-lfacã incompatibil cu funcþia pentru care candideazã;f) adeverinþã medicalã care sã ateste starea desãnãtate corespunzãtoare eliberatã cu cel mult6 luni anterior derulãrii concursului de cãtremedicul de familie al candidatului sau de cãtreunitãþile sanitare abilitate;g) curriculum vitae. Copiile de pe actele din dosar se prezintã însoþitede documentele originale, care se certificã pentruconformitatea cu originalul de cãtre secretarulcomisiei de concurs sau în copii legalizate. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta Turnu Severin,telefon 0252 – 31 21 77.

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIER

Nr.1374/20.03.2018 A N U N Þc) copiile documentelor care sã ateste nivelulstudiilor ºi ale altor acte care atestã efectuareaunor specializãri , precum ºi copii ledocumentelor care atestã îndeplinireacondiþiilor specifice ale postului solicitate deautoritatea sau instituþia publicã;d) carnetul de muncã sau, dupã caz, adeverinþelecare atestã vechimea în muncã, în meserie ºi/sau în specialitatea studiilor, în copie;e) cazierul judiciar sau o declaraþie pe propriarãspundere cã nu are antecedente penale care sã-lfacã incompatibil cu funcþia pentru care candideazã;f) adeverinþã medicalã care sã ateste starea desãnãtate corespunzãtoare eliberatã cu cel mult6 luni anterior derulãrii concursului de cãtremedicul de familie al candidatului sau de cãtreunitãþile sanitare abilitate;g) curriculum vitae. Copiile de pe actele din dosar se prezintã însoþitede documentele originale, care se certificã pentruconformitatea cu originalul de cãtre secretarulcomisiei de concurs sau în copii legalizate. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta Turnu Severin,telefon 0252 – 31 21 77.

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIERorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþieide execuþie în regim contractual, vacantã, deCurator Debutant din cadrul Secþiei Arheologie- Istorie, a Muzeului Regiunii Porþilor de Fier. Condiþii specifice:- studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþã sauechivalentã pânã la emiterea diplomei, dar numai mult de 6 luni;- vechimea în muncã sau în specialitatea studiilornecesarã ocupãrii funcþiei - nu este necesarã. Concursul se organizeazã la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin înperioada: 22.03.2018 - 27.04.2018 ºi constãîn susþinerea a douã probe:- Proba scrisã în data de 16.04.2018, ora 1000;- Interviul în data de 23.04.2018, ora 1000. Dosarele de înscriere se depun la secretarulcomisiei de concurs, la sediul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada MareºalAverescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin ºivor conþine în mod obligatoriu:a) cererea de înscriere la concurs adresatãconducãtorului autoritãþii;b) copia actului de identitate sau orice alt documentcare atestã identitatea, potrivit legii, dupã caz;

Calendarul de desfãºurare a concursului:

- dosarele de concurs se depun din data de 22.03.2018, pânã în data de 04.04.2018, ora 1630;- selecþia dosarelor se va face pânã în data de 10.04.2018, ora 1630;- afiºarea rezultatului selecþiei dosarelor se va face în data de 11.04.2018, ora 1630;- contestaþiile se pot depune pânã în data de 12.04.2018, ora 1630;- soluþionarea contestaþiilor se va face pânã în data de 13.04.2018, ora 1400;- afiºarea rezultatului contestaþiei depuse pentru rezultatul la selecþia dosarelor se face în data de 13.04.2018, ora 1400;- proba scrisã are loc în data de 16.04.2018, ora 1000 la sediul Muzeului Regiunii Porþilor de Fier,strada Mareºal Averescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin;- afiºarea rezultatelor la proba scrisã 17.04.2018, ora 1400;- contestaþiile pentru rezultatul la proba scrisã se pot depune pânã în data 18.04.2018, ora 1400;- soluþionarea contestaþiilor se va face pânã în data de 19.04.2018, ora 1400;- afiºarea rezultatului contestaþiei depuse pentru rezultatul la proba scrisã se face în data de 19.04.2018, ora 1400;- interviul are loc în data de 23.04.2018, ora 1000 la sediul Muzeului Regiunii Porþilor de Fier,strada Mareºal Averescu, nr. 14 din Drobeta Turnu Severin;- afiºarea rezultatelor la interviu 24.04.2018, ora 1400;- contestaþiile pentru rezultatul la interviu se pot depune pânã în data de 25.04.2018, ora 1400;- soluþionarea contestaþiilor se va face pânã în data de 26.04.2018, ora 1400;- afiºarea rezultatului contestaþiei depuse pentru rezultatul la interviu se face în data de 26.04.2018, ora 1400;- comunicarea rezultatelor finale 27.04.2018, ora 1400.

MUZEUL REGIUNII PORÞILOR DE FIER

Nr.1371/20.03.2018 A N U N Þc) copiile documentelor care sã ateste nivelulstudiilor ºi ale altor acte care atestã efectuareaunor specializãri , precum ºi copii ledocumentelor care atestã îndeplinireacondiþiilor specifice ale postului solicitate deautoritatea sau instituþia publicã;d) carnetul de muncã sau, dupã caz, adeverinþelecare atestã vechimea în muncã, în meserie ºi/sau în specialitatea studiilor, în copie;e) cazierul judiciar sau o declaraþie pe propriarãspundere cã nu are antecedente penale caresã-l facã incompatibil cu funcþia pentru carecandideazã;f) adeverinþã medicalã care sã ateste starea desãnãtate corespunzãtoare eliberatã cu cel mult6 luni anterior derulãrii concursului de cãtremedicul de familie al candidatului sau de cãtreunitãþile sanitare abilitate;g) curriculum vitae. Copiile de pe actele din dosar se prezintãînsoþite de documentele originale, care secertificã pentru conformitatea cu originalul decãtre secretarul comisiei de concurs sau încopii legalizate. Informaþii suplimentare se pot obþine de lasecretarul comisiei de concurs din cadrul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, strada Mareºal Averescu,nr. 14, et. 2, cam. 8, din Drobeta Turnu Severin,telefon 0252 – 31 21 77.

urmare din pagina 1

Biroul de presã

sãrbãtoarea urmând a fi marcatã de autoritãþilelocale ºi centrale, precum ºi de instituþiile publice de culturã prin organizareaunor programe ºi manifestãri cu caracter cultural-artistic ºi ºtiinþific.

În acest an, Teatrul Naþional “Marin Sorescu” din Craiova a fost gazda manifestãrilorculturale prilejuite de Ziua Olteniei. Vizitatorii au putut admira meºteri populari dinOltenia, colecþii de uniforme militare din 1912, fotografii de colecþie, roata olarului,meºteri opincari etc. Muzeul Regiunii Porþilor de Fier a participat cu expoziþia “Olteniaîn Culori”, reprezentând 20 de picturi ale artistului Dumitru Gheaþã. Managerul Muzeului Regiunii Porþilor de Fier, Doiniþa Mariana Chircu a fostprezentã la eveniment, alãturi de reprezentanþi ai oficialitãþilor locale ºi judeþeneºi a subliniat faptul cã Oltenia reprezintã locul de plecare a primei revoluþiimoderne, Revoluþia lui Tudor Vladimirescu, iar ziua de 21 martie este data încare acesta a sosit în Bucureºti. Evenimentul s-a bucurat de prezenþa unui publicnumeros ºi s-a dovedit a fi un succes.

Muzeul Regiunii Porþilor de Fier...

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Este multã forfotã în plan domestic. Sunt zilebune pentru curãþenii generale, reparaþii saudialog cu membrii familiei pe chestiunipatrimoniale. Controversele sunt prezente, dar lepoþi gestiona cu puþin efort ºi bunãvoinþã. Serecomandã ceva mai multã atenþie la instalaþiilede apã din spaþiul locativ, întrucât pot crea pagubede proporþii. A doua parte a sãptãmânii evidenþiazãrelaþiile cu persoana iubitã ºi cele cu copiii. Revinîn atenþie situaþiile petrecute în primele douã luniale anului în plan amoros, deci fii prudent ºiprezent în tot ce se întâmplã în preajma ta.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Relaþiile cu anturajul apropiat sunt dinamice ºisurprinzãtoare. Ar fi bine sã te desprinzi de aceiprieteni care s-au dovedit neserioºi sau profitori.Cãlãtoriile pe distanþe scurte reprezintã o altã temãimportantã a sãptãmânii, fiind necesare sã rezolvidiverse chestiuni personale sau profesionale. Fiiatent pe unde mergi ºi mai ales dacã ºofezi! A douaparte a sãptãmânii evidenþiazã treburilegospodãreºti ºi relaþiile cu membrii familiei. Suntposibile discuþii aprinse pe teme patrimoniale.Acordã o atenþie deosebitã instalaþiilor de foc ºi deaer din spaþiul locativ, pentru cã se pot avaria serios.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Apar cheltuieli în prima parte a sãptãmânii, fiepentru cele necesare traiului cotidian fie pentrumofturile tale. Este bine sã urmãreºti o listã deprioritãþi, deoarece sunt ºanse mari sã cheltuieºtipe lucruri inutile sau defecte. De asemenea suntposibile furturile ºi pierderile de orice fel. Venituriletale fluctueazã deocamdatã, iar îmbunãtãþirile vorapãrea peste o vreme. A doua parte a sãptãmâniiîþi aduce în preajmã prieteni, rude sau vecini ºisimple cunoºtinþe. Dialogurile se vor purta pe tonuriridicate, astfel cã ar fi bine sã eviþi persoanele ºisituaþiile conflictuale. Dacã pleci în vreo cãlãtorie,ia-þi mãsuri de precauþie suplimentare.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Eºti plin de energie în prima parte a sãptãmânii ºidornic de a rezolva rapid, toate treburile restante.Însã energia vitalã va flutua mult, de aceea fiiprudent ºi dozeazã-þi eforturile. Stãrile tale de spiritîi vor uimi pe ceilalþi ºi astfel pot apãrea situaþiitensionate sau certuri în toatã regula. O zi în care arfi bine sã te odihneºti ºi sã te retragi din forfotacotidianã este 29 Martie. Finalul sãptãmânii aducecheltuieli ºi discuþii ample despre veniturile pe carele obþii din activitatea profesionalã. Este o perioadãcu restricþii financiare, astfel cã înþelept ar fi sã terezumi la cheltuieli ºi consumuri necesare.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Dorul de vacanþã este accentuat ºi ar trebui sãþii cont de asta. Ai nevoie de odihnã, liniºte, detaºarede iureºul cotidian ºi introspecþie. O reevaluarea asituaþiei în care te afli ºi a relaþiilor în care eºtiimplicat este binevenitã. Priveºte obiectiv ºi cuinima deschisã la tot ce se petrece în jurul tãu ºitraseazã un plan de îmbunãtãþiri pe termen lung.Ai prea puþinã energie vitalã ca sã te mai ocupi dealþii ºi de problemele lor. În a doua parte asãptãmânii te vei simþi mai bine, însã combativitateaºi dorinþa de implicare în prea multe activitãþi suntla cote mari. Fii prudent, controleazã-þi reacþiile ºiai încredere cã totul va fi bine!

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Sãptãmâna poate aduce surprize în relaþiile cuprietenii ºi cu persoanele care te susþin în planprofesional. Aflarea unor demersuri fãcute deaceste persoane undeva, cândva te vor conducespre luarea unor decizii importante. Este bine sãrenunþi rapid la cei care stau în preajma ta, doarpentru scopurile lor personale. A doua parte asãptãmânii îþi aduce posibilitatea de a te retrage înlocuri liniºtite, departe de zgomotul cotidian ºi dea te gândi pe îndelete la evenimentele ºi oameniidin preajma ta. Sãnãtatea este vulnerabilã, însã evitãconsultaþiile, analizele medicale ºi intervenþiilechirurgicale în perioada 28 –30 Martie.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Este nevoie sã acorzi atenþie segmentuluiprofesional, în mod special relaþiilor cu ºefii. Suntposibile discuþii aprinse, retragerea unorresponsabilitãþi sau a unor funcþii de conducere,pe scurt, rãsturnãri de situaþie greu de estimat lalocul de muncã. Imaginea ta în ochii celorlalþi seva modifica, depinzând numai de tine sã oîmbunãtãþeºti sau sã o laºi de izbeliºte. Prudenþã,rãbdare, toleranþã ºi ascultã ce îþi spun ceilalþi!Intervalul 29–30 Martie este potrivit dialogurilorcu prietenii. Sunt ºanse sã primeºti informaþii ºisfaturi pertinente, chiar dacã pe alocuri, unele îþidisplac sau, deocamdatã, le înþelegi prea puþin.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Se pare cã în prima parte a sãptãmânii eºti mai multpe drumuri, fie într-o cãlãtorie de agrement, fie eºtinevoit sã rezolvi chestiuni personale sau profesionaleîn locaþii diferite. Se recomandã prudenþã la drum înziua de 27 Martie, pentru cã sunt posibile neplãceri.Fii rãbdãtor cu ceilalþi ºi evitã conflictele! Pe de altãparte ai ºanse deosebite de a participa la activitãþiculturale de sezon, care îþi liniºtesc ºi bucurã sufletul.Sfârºitul sãptãmânii te aduce în prim-planul cotidian,fie prin implicarea în activitãþi sociale de grup, fie prinîntâlniri importante cu membrii familiei.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Accentul sãptãmânii este pe segmentul financiar,în speþã pe banii ºi bunurile comune cu alþii. Seîntrezãresc cheltuieli neaºteptate, destul de mari ºiunele care pur ºi simplu le plãteºti, dar nu înþelegide ce tu ºi pânã la urmã pentru ce. Datoritãpartenerului de viaþã, unor rude sau colaboratorilorsunt posibile rãsturnãri de situaþii financiare greude estimat. Recomandabil este sã le analizezi peîndelete, sã discuþi cu persoanele alãturi de careeºti implicat în chestiuni financiare ºi abia apoi sãscoþi bani din buzunar. Weekend-ul aduce cãlãtoriiºi veºti din ºi despre strãinãtate.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

O sãptãmânã interesantã în plan partenerial. Suntposibile rãsturnãri de situaþie în relaþiamatrimonialã, dar ºi în cele de afaceri sau decolaborare. Fii prudent ºi evitã escaladareaconflictelor, întruct existã detalii ascunse ale acestorrelaþii pe care nu ai cum sã le desluºeºti acum.Unele dintre aceste relaþii se pot destrãma rapid.Sfârºitul sãptãmânii aduce cheltuieli comune cualþii, mai ales pe facturi, taxe, datorii de orice fel.Revin în atenþie discuþiile ºi situaþiile legate de baniºi bunuri comune cu alþii petrecute cândva înprimele douã luni ale anului. Rãbdare ºi toleranþã!

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Se întrezãreºte multã activitate la locul de muncã.Responsabilitãþi noi, schimbãri în regimul muncii,relaþii colegiale disonante ºi multã incertitudine.Este bine sã te ocupi numai de îndatoririle tale.Provocãrile pot fi mari ºi pãguboase, deci nurãspunde la ele sub nicio formã. Sãnãtatea estevulnerabilã, revenind în atenþie afecþiuni vechispecifice sistemului osos ºi segmentelor sistemuluidigestiv. De evitat consultaþiile, analizele medicaleºi intervenþiile chirurgicale în perioada 26 – 28Martie! În weekend fii prudent la cheltuielilecomune cu alþii.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Segmentul amoros îþi dã bãtãi de cap, pentru cãsunt ºanse sã revinã din trecut relaþii mai mult saumai puþin plãcute. Amestecul dulce-amar estefrecvent ºi dificil de gestionat, însã dacã ai sã fiiferm în deciziile tale ºi realist vei depãºi totul cubine. Nu te baza pe cei dragi, întrucât au alte treburide fãcut ºi nu îþi pot oferi atenþie, afecþiune saugesturi tandre. Finalul sãptãmânii îþi aduce înatenþie, pe de o parte probleme legate desãnãtate, iar pe de alta, activitatea profesionalãde la locul de muncã. Dozeazã-þi eforturile ºiîngrijeºte-te pe îndelete!

OBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(29 martie - 4 aprilie 2018)

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018

În perioada 23-25.03.2018la Cluj – Napoca a avut locCampionatul Naþional de seniori,individual, masculin ºi feminin,unde au participat 220 de sportivide la 42 cluburi.

CSM Drobeta ºi-a îmbogãþitpalmaresul sau prin medalia debronz câºtigatã de COVACIUIASMINA în faþa colegei sale declub TÃTAR KRISZTINA în

Desfãºuratã în premierã laMotru Cupa Primãverii ediþia l-Martie 2018 a reunit la start 92 deJudoka de la 4 cluburi peurmãtoarele categorii de vârstã:U18, 15, 13, 11. Organizarea foartebunã prin implicarea primãrieiMotru ºi a CCE -Motru, secþia Judo,înfiinþatã cu un an în urmã, meciurifoarte disputate, cu tehnici multiple,care au scos în evidenþã bunapregãtire a sportiviilor celor patrucluburi. La final rezultatele au fosturmãtoarele. La U18 locul l-CSMDrobeta Turnu Severin, la U15 locull CS Independenþa Calafat, la U 13locul l Palatul Copiilor Strehaia, iarla U11 locul l a fost câºtigat de CCEMotru. Premierea a fost fãcutã decãtre domnul primar Jianu Gigelîmpreunã cu domnul viceprimar

ANUNÞPRIMÃRIA CORCOVA, cu sediul în localitatea Corcova, strada

Principalã, judeþul Mehedinþi organizeazã concurs, conform Legii nr.188/1999, de promovare în grad profesional imediat superior pentrufuncþiile publice de execuþie de:- inspector, clasa I, grad principal în cadrul Serviciului Financiar-contabil ºi Indemnizaþii;- referent, clasa III, grad principal în cadrul CompartimentuluiRegistrul agricol. Concursul se va desfãºura astfel:- proba scrisã în data de 08.05.2018, ora 10.00,- proba interviu în data de 10.05.2018, ora 10.00. Relaþii suplimentare la sediul unitãþii sau telefon nr. 0252/383464.

PRIMAR, Ing. DURAC ADAM

ANUNÞ PUBLICprivind solicitarea acordului de mediu

Bãrbulescu Constantin I. F., anunþã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul“Spãlãtorie auto”, propus a fi amplasat în intravilanul comunei Corcova,judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Mehedinþi din Drobeta Turnu Severin, str. BãileRomane nr. 3, ºi la sediul titularului de proiect, din sat Corcova, comunaCorcova, judeþul Mehedinþi, în zilele de luni-vineri, între orele 8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

ANUNÞ PUBLIC privind decizia etapei de încadrare

SC MILARIMAR SRL, titular al proiectului “Lucrãri de prospecþiunepentru lignit perimetrul Valea lui Milcu” anunþã publicul interesatasupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi, în cadrul procedurilor de evaluare a impactuluiasupra mediului ºi de evaluare adecvatã pentru proiectul propus a fiamplasat în judeþul Mehedinþi, comuna Broºteni, sat Broºteni.

Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazãpot fi consultate la Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi din str.Bãile Romane, nr. 3, în zilele de luni pânã vineri între orele 800 – 1630.Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul decizieide încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ.

Primãvara Judo-ului la Motru

Morega ºi preºedintele comisieisport, culturã, sãnãtate prof. IonSanda. Din partea Casei de Culturãa participat ºi s-a implicat deasemenea în buna organizare aconcursului domnul director DanPopescu. Fiind o reuºitã aceastãCupã a primãverii la Judo va fiorganizatã ºi anul viitor, Judo -ulfiind o artã marþialã, care prinpracticarea ei formeazã disciplinã,înaltã þinutã moralã ºi contribuie laîntãrirea caracterului ºi sãnãtãþiipracticantului. În ultima instanþã eaconstituie cel mai complex sistemde autoapãrare împotriva agresorilorînarmaþi ºi neînarmaþi fiind fierteîndrãgit de cei mici.

Prof. Judo Ilie GîdeaCentura Neagrã 4 Dan Judo ºi

Arte Marþiale de Contact

Campionatul Naþional deseniori de la Cluju - Napoca

limitele categoriei -48 kg.Urmeazã douã finale de

campionat naþional importantepentru sportivii CSM Drobeta:Finala de juniori, U21 de la Focºaniºi Finala de Tineret, U23 de laPiteºti, de unde aºteptãm confirmãriale valorii sportivilor noºtri.

Lena STEREA,purtãtor de cuvânt

al CSM Drobeta Turnu Severin

sportOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018 pag. 15

Desfãºurat la Bacãu,Campionatul Naþional de Nataþie a adus3 medalii pentru timiºoreanul RaduVaipan, înotãtor legitimat la ClubulSportiv Municipal Drobeta TurnuSeverin. Elevul pregãtit de DanielBãdescu s-a impus în proba de 50 mbras, atât la tineret, cât ºi la seniori, iarla 100 m bras a cucerit argintul. Rezultatul i-a adus lui Vaipancalificarea la Campionatul Balcanicde la Sarajevo, care va avea loc înperioada 5-7 mai. “La Naþionalele dela Bacãu, Radu a a dominat clar probade 50 m bras, unde a obþinut aurul laseniori, deºi a concurat cu sportivi

Legitimatã la Clubul Sportivªcolar Drobeta Turnu Severin,atleta Aurelia Florescu a cucerit 2medalii de aur la CampionatulNaþional de Salã, rezervat juniorilorIII, de la Bacãu. Originarã dincomuna Izvorul Bârzii, elevapregãtitã de Marin Istrate n-a avutrivale în probele de 800 m ºi 1500m, pe care le-a încheiat în 2:15.00minute, respectiv 4:42.15 minute.Luna trecutã, atleta de doar 13 aniurcase pe ultima treaptã apodiumului la CampionatulNaþional de Salã, rezervat juniorilorI, de la Bucureºti, în proba de 800m, cu timpul de 2:16.24 minute.“La Bacãu, Aurelia Florescu a fostsingura atletã care a obþinut 2medalii de aur. În proba de 800metri ºi-a rectificat propriul record,dupã ce, luna trecutã, luase bronzulla Naþionalele de juniori I, unde auconcurat sportivi cu 5 ani mai maride vârstã, decât ea! De altfel, Aureliaare ºi baremul necesar participãriila Europene, dar vârsta nu-i permitesã concureze. În varã, la naþionalele

Întrerupt sãptãmâna trecutã,din cauza vremii nefavorabile,Campionatul Naþional de Fotbalrezervat juniorilor se reia în acestweek-end, iar echipele severinenejoacã pe propriul teren. Astfel, laU19, CSS Drobeta Turnu Severin(liderul seriei a VII-a) întâlneºte

Aflatã pe penultimul loc înSeria Vest a Ligii a III-a la fotbal feminin,ACS Atletic Drobeta întâlneºte,duminicã, de la ora 11:00, pe StadionulTermo, liderul ACS Banat Girls Reºiþa.În partida-tur, bãnãþencele s-au impuscu scorul de 7-0. “Dupã mai bine de 4luni de pauzã, la sfârºitul acesteisãptãmâni se reia Liga a III-a la fotbalfeminin. Ne aºteaptã un meci foarte dificil

M. O.

Vaipan, calificat la Balcaniadãmai mari cu 5-6 ani decât el. Rezultatul i-a adus aurul ºi laTineret. La 100 m bras, a cuceritargintul la Tineret. În ambele probe,ºi-a rectificat cu peste o secundãrecordul personal ºi a reuºit sã secalifice la Balcaniada de Tineret, dela Sarajevo, unde sper sã prindãpodiumul. E aproape ºi de timpulnecesar îndeplinirii baremuluipentru Europene, care vor avea locîn varã, la Helsinki. Radu Vaipan eun sportiv care promite mult”, aspus antrenorul Bãdescu. La Campionatul Naþional de Juniori,Tineret ºi Seniori, de la Bacãu, au

concurat peste 400 de sportivi, de la47 de cluburi. CSM Drobeta Turnu

Severin a fost reprezentat doar deRadu Vaipan.

Misiune dificilã pentru fetele lui Ispas

în prima etapã a returului, fiindcãîntâlnim liderul seriei, care a câºtigattoate cele 5 meciuri din tur. Considercã Reºiþa are cea mai bunã echipã dincampionat ºi cu siguranþã va promovaîn eºalonul secund. Plecãm cu ºansa adoua în acest meci, dar vom încerca sãscoatem un rezultat bun”, a declaratantrenorul Daniel Ispas. În tur, elevelesale au obþinut doar 3 puncte, dupã ce

au învins cu 2-1Juventus Timiºoara. Atletic Drobeta esingura echipã carereprezintã judeþulMehedinþi în ligilenaþionale de seniori.

Juniorii, din nou pe teren propriusâmbãtã, de la ora 12:00, peStadionul Municipal, CSSCaransebeº, în timp ce ACSLuceafãrul Drobeta joacã duminicã,tot de la ora 12:00, dar la ªimian,cu CFR Simeria. Pe acelaºi teren, dela ora 14:00, cele douã echipe sedueleazã la juniori U17. M. O.

M. O.

Florescu, dublã campioanã naþionalã

în aer liber, va lua cu siguranþã noimedalii de aur. E o sportivã de marevaloare, de care trebuie sã avemgrijã. Dacã va continua pe aceeaºilinie, o putem vedea la JocurileOlimpice, peste 10 ani”, a precizatantrenorul de la CSS Drobeta TurnuSeverin, Marin Istrate.

Clasament Liga a III-a, Seria Vest1. Banat Girls Reºiþa 5 5 0 0 25-4 152. CFR II Timiºoara 5 4 0 1 24-9 123. Indep. II Baia Mare 5 3 0 2 14-11 94. Venus Maramureº 5 2 0 3 13-13 65. Atletic Drobeta 5 1 0 4 6-22 36. Juventus Timiºoara 5 0 0 2 2-25 0

publicitateOBIECTIV mehedinþean 29.03 - 04.04.2018pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mãmehedinþenii mei cetitori de Obiectiv,de câte ori sã vã spunã Sucã, sã numai puneþi la suflet?! Cã ºi aºa nurezolvaþi nimica, toate au cursul lor,degeaba încerci sã-l duci într-o partesau alta, cã el tot ce ºtie face. Pã da, cãsã supãrarã unii, cã cicã prezentarãmprea serios problema încãlzirii. Deparcã era de luat în bãºcãlie, auzi la ei.Bine, alþii ar fi vrut sã cerem demisii,cã nu s-a fãcut nimica pentru cei careau ales, nu s-a deschis nicio uºã, nus-a obþinut nimica. Pã vorba lu’ Tanþalu’ Pecingine, care zicea cã toþicomentatorii de ocazie probabel auvãzut piesa Bani din cer ºi cred cã totce zboarã sã ºi mãnâncã. Acuma, s-o lãmurim ºi pe asta cucerutu demisiei. Care nu e greu defãcut, dar e fãrã folos. Adicã, odatãcã vina nu aparþine actualului primar,care nu avea timpul necesar pentru apune la punct un sistem alternativviabil de încãlzire, în condiþiile în caremunicipalitatea era ºi în proces cufirma moºtenitã de la nea Gherghe.În altã ordine de idei, bugetu oraºuluie mult prea sãrac, sã suporte costurileunei centrale alimentate cu pãcurã,aºa cã era nevoie de ajutor. Da cândai pe lângã tine parlamentari care nudeschid gura decât pi la cantinaParlamentului, e normal sã nu gãseºtinici sprijinul necesar. Acuma, cã osoluþie ca sã nu sã ia combustibil pedatorie poate se gãsea, e altã treabã,da de aici înainte important e casituaþia sã nu se mai repete. Adicãtermenul pânã la iarna urmãtoare edeja foarte scurt ºi soluþii trebuiegãsite din timp. Aia e, mã fraþilor, e nea Mãrin

Sucã ºi supãrarea cãlduroºilor, perfecþioniºtii di laMehedinþi ºi marea ºi primarele la cinci ace

uºor sã ne supãrãm, mai greu e sãpricepem ce trebuie. Dacã vrem, dacãnu, numai de bine sã auzim. Aºa cã asta cu demisia primaruluinu merge, cã fu ales de severinenisã-i reprezinte patru ani ºi trebuielãsat sã-ºi facã treaba. Singurii carepot decide sunt tot severinenii, pestedoi ani, sã mai facã odatã aceeaºialegere sau nu. Asta dacã ºi actualulprimar va mai dori sã candideze. Mã nepoate, da sã vezi acuma altãsupãrare, cã pleacã consilierii lamare, pe bani publici. Pã ºi nerodude Sucã plecã, într-un an, da nusingur, îl luã ºi pe al lu’ Zbanghiu cuel. Bine, Sucã stete ca fraieru lacursuri, în timp ce al lu’ Zbanghiu sãrupea în figure pe tot litoralu, plecasãdin Mamaia ºi ajunsase pi la CapAurora. Bine, pãnã la urmã îl scoasãrãviu, cã ãsta de la atâtea figuri luasãcam multã apã, dupã o noapte lungã.Bine, dupã o sãptãmânã despitalizare, îºi reveni, da cu greu. Abiacând ajunsãrãm acasã aflarã cãputem sã luãm cu noi toatã familia,cã doar ºederea era pe bani publici.Bine, aºa înþeleserãm cum fu ºi cutocmeala consilierilor pe locurile deperfecþionare, da fu mai mult de ochiilumii, cã pãnã la urmã toþi cãzurã deacord. Chiar dacã sã dori... discreþie. Mã fraþilor, e jale mare pi la primãriiledin judeþ, cã fu pe acolo Curtea deConturi ºi gãsi o groazã de nereguli.Acuma dau toþi din colþ în colþ ºiaºteaptã rapoartele, sã vadã ce iese lasuprafaþã. Cã mulþi au cam fãcut prafbugetele ºi au cheltuit în neºtire. Numaipi la Orºova e liniºte, Dunãrea mai fusecatã pin golf, da intenþionat, ieºi ºi

soarele între timp, sã adunarã ºiporumbeii pe falezã. Veni ºi neaprimarele Stoica, la cinci ace, sã-l vadãlumea bine îmbrãcat. Bine, nea Stoicamai pusã un ac în plus, zisã sã fie acolo.ªi cum veni, verificã asistaþii social

care fãceau curãþenie pin Orºova, cãcicã nu sã mai dau bani pe nemuncã,trebe sã luceascã strãzile ca sã iei banidin bugetu primãriei. Bine, dupã cumsã aude, nea Stoica începe sã sãorienteze cãtre alte zãri politice, cã astealocale ar fi cam prea mici pentru‘mnealui. ªi atuncea sã uitã spre zona

Banatului de Severin, plecând di lachipu lu’ Decebal ºi pãnã la urmaºii luMircea cel Bãtrân, cel nedezvelit. Între timp apãru ºi nea Palaºcã pila televizor, cã ºtiþi cum e, la televizordã bine sã îþi dai cu pãrerea, sã vadã

oamenii cã te pricepi. Mai greu e cândtrebuie sã treci la fapte, sã ºi faci cevapentru comunitate, da asta e din altãpoveste, despre care om mai vorbi. Deocamdatã ne încãlzeºtesoarele de astãzi, aºa cã, pãnãdata viitoare, hai sã fiþi iubiþi ºioptimiºti!