"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XXIII Nr. 1101

21 octombrie 202116 pagini * 1,00 leu

Cele douã creºe vor fi construite de la zero, baniifiind asiguraþi de Compania Naþionalã pentru Investiþii.“Acestea vor fi amplasate în douã zone foarte populateale oraºului, precum zona Serpentinei Roºiori ºi zona

Se construiesc douã creºe în Drobeta Turnu Severin

Parcului Tineretului”, a declarat primarul Marius Screciu. Edilul municipiului va rezolva, astfel, una dintre problemelemajore ale severinenilor, fiind binecunoscutã lipsa locurilorîn creºele existente în Drobeta Turnu Severin.

citiþi în pag. 7

În aceastã sãptãmânã, sâmbãtã, 23 octombrie 2021, fiicanoastrã, Cezara-Maria ªalapa, îºi va redefini calea vieþii alãturi de FlorinJieanu, la ofiþerul stãrii civile, Primãria Timiºoara. Noi, pãrinþii, Dan ºi Ana, alãturi de toþi ceilalþi care se bucurã la acestmoment sãrbãtoresc, le  urãm “Casã de piatrã”, copii frumoºi, dragosteºi liniºte oriunde îi vor duce paºii împreunã! La mulþi ani fericiþi!

pag. 2

Activitãþi preventive pentrulimitarea rãspândirii virusului

SARS CoV-2

pag. 5

Ce sens mai auguvernele ?

„Am înregistratla OSIM mãrcile

RTS ºiINFORMAÞIADE SEVERIN,

pentru aconserva spiritul

trustului RTS”

pag. 9

Suntem ºi noiprimii la ceva:

la COVID!

Puncte de aur,la Brad, pentruViitorul ªimian

pag. 15

social - politicOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.roFacebook: Obiectiv Mehedintean

Administraþia Naþionalã„Apele Române” împreunã cuMinisterul Mediului, Apelor ºiPãdurilor ºi cu sprijinul BãnciiMondiale, deruleazã proiectul“Întãrirea capacitãþii autoritãþiipublice centrale în domeniul apelorîn scopul implementãrii etapelor a2-a ºi a 3-a ale Ciclului II alDirectivei Inundaþii - RO-FLOODS”(SIPOCA 734).

În cadrul acestuia, se vorreactualiza hãrþile de hazard ºi derisc la inundaþii pentru zoneleidentificate ca fiind cu risc potenþialsemnificativ la inundaþii în CiclulII al Directivei privind Inundaþiile,precum ºi Planurile deManagement al Riscului laInundaþii pentru perioada (PMRI)2022-2027. Mai exact, este vorbadespre Planurile de Management alRiscului la Inundaþii la nivelulbazinelor hidrografice (11PMRI+PMRI Fluviul Dunãrea)pentru Ciclul II de implementare alDirectivei Inundaþii. Acestea vorconþine combinaþii de mãsuristructurale/nestructurale, mãsuriverzi ºi de punere în siguranþã ainfrastructurii, bazate pe analizacost-beneficiu ºi prioritizate,conform metodologiilor realizate încadrul proiectului.

În procesul de reactualizare ahãrþilor de hazard ºi de risc, se vaþine cont inclusiv de efecteleschimbãrilor climatice, f iindpropuse ºi promovate cu prioritatemãsuri de infrastructurã verde ºi dereconstrucþie ecologicã a râurilor.

Datoritã efectelor schimbãrilor climatice

Apele Române vor reactualizahãrþile de hazard ºi risc la inundaþii

Menþionãm cã aceste tipuri demãsuri se pot realiza, de exemplu,prin relocarea digurilor, sau princrearea unor zone umede. Astfel,se va realiza o protecþie optimã apopulaþiei ºi a bunurilor acesteia,în strânsã legãturã cu protejareamediului înconjurãtor. Acestemãsuri vor conduce, totodatã, laconsolidarea capacitãþii deavertizare/alarmare ºi intervenþie/rãspuns în caz de urgenþã.

De asemenea, în procesul dereactualizare a Planurilor demanagement ale riscului lainundaþii, vor avea un rol deosebitde important ºi acþiunile privindinformarea publicului, care sãconsolideze gradul deconºtientizare ºi rezilienþã(acceptare) cu privire la riscurile lainundaþii. În acest sens, în cadrulproiectului, se va adopta ºi ometodologie de lucru cu privire laîmbunãtãþirea implicãrii tuturorpãrþilor interesate, prin stimulareaprocesului de consultare ºiparticipare a publicului la luareadeciziilor, inclusiv prin realizareaunui site dedicat managementuluiriscului la inundaþii.

Valoarea totalã a proiectului estede 139.996.000 lei, din carevaloarea eligibilã nerambursabilãeste de 118.548.329,16 lei, iarcofinanþarea eligibilã este de21.447.670,84 lei.

Compartientul Relaþiicu Presa ºi STCB

camelia.barbutu@daj.rowater.robiroupresa.abajiu@gmail.com

Prea puþin conteazã cã a picatexamenul de treaptã în parlamentformula de guvern propusã de DacianCioloº sub directa îndrumare ºioblãduire a preºedintelui Iohannis.Nici nu e de mirare cã a picat.

Dupã cum deja ºtiþi guvernulpropus de premierul desemnat,Dacian Cioloº, a fost respins,miercuri, de plenul reunit alParlamentului, cu 88 de voturi“pentru” ºi 184 de voturi “împotriva”investirii. Degeaba se agitã acum ceide la USR, se pare cã sprijinul luiIohannis nu e suficient. Degeaba vinepreºedintele ºi cu altã propunere deguvern, fie el ºi de uniune naþionalã.Degeaba toatã agitaþia politicã deieri, cu ºirul ei de intrigi, declaraþii ºidemagogii. Toatã nerozenia aceastanu cred cã mai impresioneazã penimeni. Cioloº, Iohannis, Ciolacu,Cîþu, Orban ºi restul nu maivaloreazã acum nici cât un tub deoxigen într-o secþie ATI.

În locul lor, dându-mi seamacâþi oameni au murit în aceste zile,mii, aº renunþa la tot ºi aº pleca înlume. Ar fi putut, cu toþii, sãprevinã. Ar fi trebuit sã previnã,prin mãsuri ferme, luate din vreme,o astfel de situaþie îngrozitoare.

Vã amintiþi cum stãteam noi binemersi astã-varã ºi nu ne pãsa, neredãdusem la viaþã ca ºi cum, gata,

Ce sens mai au guvernele ?virusul criminal a fost executat ºiîngropat deja? Unde au fostpoliticienii responsabili care sã serupã de pe ºezlonguri ºi sã luptepentru viaþã? Am fi putut, încã dinvarã, sã avem spitale mari pentrucovid în toate marile oraºe, secþii deterapie intensivã bine puse la punct,chiar dacã goale. Sã fi fost pregãtitedin timp ºi nu sã ajungem sãdesfiinþãm secþii prin spitale judeþenepentru a încropi secþii covid.

Unde au fost specialiºtii dinMinisterul Sãnãtãþii, din Direcþiile deSãnãtate Publicã, din Comitetelepentru Situaþii de Urgenþã? Cum amputut ajunge într-o asemeneasituaþie gravã, catastrofalã? Ce sensmai au guvernele dacã ele nu pot sãapere viaþa cetãþenilor? Ce sens maiau guvernele dacã închidem ºcoli,cinematografe, teatre ºi spitale ºi numai ºtim cum sã ne ferim unii dealþii? Ce sens mai au guvernele dacãnu reuºesc sã ne ofere ºi sã neconducã spre o lume mai bunã, nuspre una haoticã, a bolii ºi morþii?

Guvernul Cîþu, cã aºa a fost soartalui, e cel mai ruºinos guvern alRomâniei din toate timpurile. Te jocide-a superman ºi culegi bilele de golfale roboþelului defect de parcã ai fiîn vacanþã, nu la cârma þãrii. Nu eºtiîn stare sã duci o campanie devaccinare convingãtoare ºi sã taielanul tuturor celor care neagãvaloarea vaccinãrii, atunci înseamnãcã nu eºti efectiv pentru aceastãfuncþie ºi ar trebui sã te duci acasã,sã nu încurci lumea degeaba.

Rãu am ajuns, cum nu se poatemai rãu. Mai vine ºi demagogul dela Cotroceni ºi spune, aºa,lacrimogen, cum inimi de româniau încetat sã batã, de parcã ar fi otelenovelã. Impudic. Grosolan defals. Dumnezeu sã-i ierte.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021 pag. 3

Ghidul bunelor Eco-Maniere,un cod de conduitã necesar pentru

epoca schimbãrilor climaticePatrula de Reciclare lanseazã

Ghidul Bunelor Eco-Maniere, un e-book gratuit despre obiceiuriresponsabile pe 10 teme de mediu,cu exemple concrete de la echipelede copii ºi profesori din program.

Ghidul bunelor Eco-Maniere esteprimul „manual” de educaþie demediu creat în colaborare cubeneficiarii Patrulei de Reciclare.Zeci de echipe din grãdiniþe, ºcoliºi licee din toatã þara povestescdespre schimbãrile pe care le-auprodus în propriile ºcoli, familii ºicomunitãþi, în cadrul programului. Ghidul Bunelor Eco-Maniere areo abordare inovatoare, deoarece nuspune ce ar trebui sã facem, ci maiales ce au fãcut, concret, copiii ºiprofesorii voluntari.

Astfel, pe lângã informaþii ºi sfaturipractice, acest ghid este o colecþiede gesturi ºi acþiuni carefuncþioneazã, adaptate la situaþiireale de viaþã ºi la contexte localediferite. Toþi cei care au spusvreodatã, despre oraºul, cartierul sausatul lor „la noi nu se poate” vorvedea cã oriunde „se poate” atuncicând un grup de câtiva oameni sehotãrãºte sã treacã la acþiune.

„Ghidul bunelor Eco-Manierereprezintã încununarea a 10 ani deeducaþie de mediu în România, darºi începutul unei noi conversaþiinaþionale despre valorile ºiprincipiile pe care ne bazãm în viaþade zi cu zi. ªtim cã sunt mulþi ceicare practicã «bune eco-maniere»

ºi îi invitãm sã ne ajute sã completãmacest nou cod de conduitã, cupropriile lor exemple”, a declaratAndreea Idriceanu Calev,coordonatorul proiectului.

10 pe linie!O echipã editorialã de 10 autori a

lucrat timp de 10 luni pentru a alegedin sutele de exemple de bunepractici implementate de echipeleparticipante în cadrul programuluiPatrula de Reciclare. Echipa a reuºitsã punã în paginã 10 poveºti desucces ce abordeazã 10 temeparcurse de-a lungul celor 10 ani deeducaþie de mediu. Vã prezentãm aºadar, o colecþienaþionalã de informaþii, experienþe ºisoluþii pentru teme actuale, precumreducerea cantitãþii de gunoi princolectarea selectivã a diferitelorcategorii de deºeuri (ambalaje,aparate electrice ori de alte tipuri),refolosirea creativã a obiectelorvechi sau idei pentru donaþiicaritabile. Am adunat sfaturi practicede la agenþii Patrulei pentrueconomia de apã ºi energie ºievitarea risipei de mâncare saudespre lupta contra poluãrii cauzatede plastic, regenerareaecosistemelor prin plantãri ºiîmpãduriri ºi ecologizarea locurilornaturale afectate de deºeuri. „Ne-am propus ca acest ghid sãajungã gratuit în cât mai multe ºcolidin România. Orice cititor interesatde moduri simple de a proteja naturava gãsi, în acest material, un suport

util ºi inspirator”, spune AlexandraArnãutu, directorul de program.E-bookul poate fi descãrcat de aici:https://bit.ly/3p9F3pq

Grija faþã de Planetã, la fel denormalã ca „Bunã ziua!”

În epoca schimbãrilor climatice,avem nevoie de un nou cod deconduitã, care sã ne ajute sãconvieþuim în armonie nu doar cusemenii noºtrii, ci ºi cu restul lumiicare ne înconjoarã, pentru cã grija

faþã de Planetã ar trebui sã fie cevala fel de normal ca „Bunã ziua!”. Partenerii inimoºi - AsociatiaRoRec, Banca Transilvania, E-kidFurniture, L’Oréal România, RotaryClub Pipera, ECOArena,eColectare.Ro, E-Recycling Servicesºi Editura Club România - care audat curs fãrã ezitare invitaþiei de asusþine aceastã iniþiativã ºi s-aualãturat echipei de proiect, confirmãcã acest demers este util ºi necesar. „Dacã dorim sã vedem omobilizare cu rezultate tangibile înstoparea degradãrii mediului, este

momentul ca ceea ce considerãm«bun, corect, etic, frumos, civilizat»sã se refere nu numai la relaþiile cuceilalþi oameni, ci ºi la relaþia cuecosistemul care ne þine în viaþã.Depinde ºi de noi în ce direcþie seva înclina balanþa prin efectulgesturilor mãrunte însumate – cecumpãrãm ºi cât de mult irosim, cumfolosim apa ºi energia, cum nedebarasãm de deºeuri, cumprotejãm ecosistemul sau cum ne

implicãm civic”, este ideea de la carea pornit echipa Asociaþiei Volensatunci când a decis realizarea acestuiproiect. Reuºim sã facem ca gesturileresponsabile faþã de mediu sã fieceva la fel de normal ca „bunã ziua”,„vã rog” ºi „mulþumesc”? Vãaºteptãm alãturi de noi!

Ada LunguCoordonator PR

Patrula de Reciclareoffice@patruladereciclare.ro 

Mobil: 0720 361 628www.patruladereciclare.ro

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021pag. 4

Duminicã, 17 octombrie 2021,credincioºii din localitatea Satu Mare,filie a Parohiei Stângãceaua, au primitvizita pastoralã a PreasfinþituluiPãrinte Nicodim care a sãvârºit aicislujba de resfinþire a bisericii cuhramul Sfânta Cuvioasã Parascheva.Biserica a fost restauratã integral întreanii 2018-2021 prin purtarea de grijãa Pãrintelui Paroh Marinescu Ionuþ-Adrian, cu sprijinul financiar alenoriaºilor ºi al primãrieiStângãceaua.

Biserica a fost ridicatã din temelieîn anul 1910 ºi a fost reparatã în

Biserica din Satu Mare - Mehedinþi a fost resfinþitã

totalitate în anul 1936, fiind sfinþitãde Preasfinþitul Pãrinte VartolomeiEpiscop al Râmnicului NouluiSeverin. Alte reparaþii la sfântullocaº s-au fãcut din cauzadegradãrilor suferite de-a lungultimpului începând cu anul 2018,când s-a început o nouã restaurarecapitalã înlocuindu-se acoperiºul,ferestrele, s-a reparat exteriorul ºis-a montat iluminatul arhitectural,s-a introdus apa în curtea Bisericiiºi s-a achiziþionat ºi sfinþit unclopot nou. În anul 2019 s-auachiziþionat porþile de la intrare, s-

a construit camera centraleitermice, s-a construit un foiºor, s-a înlocuit pardoseala ºi s-aconstruit ºi un lumânãrar exterior.Din anul 2020 ºi pânã în prezents-a executat restaurarea picturii, s-a montat instalaþia de încãlzire asfântului locaº, s-au restaurat celedouã policandre, s-a amenajatcurtea bisericii, s-au finalizatlucrãrile de reparaþie exterioarã, s-a mochetat întreaga bisericã ºi s-a împodobit cu odãjdii noinecesare pentru slujire, s-auachiziþionat 20 de strane pentrucredincioºi ºi s-a montat sistemulde sonorizare audio la interiorul ºiexteriorul bisericii.

Încununarea lucrãrilor la aceastãbisericã s-a fãcut în data de 17octombrie 2021 prin slujba deresfinþire care a fost sãvârºitã dePresfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei.

Dupã slujba de sfinþire s-asãvârºit Sfânta Liturghie în faþasfântului locaº pentru a puteaparticipa la Sfânta Liturghie toþicredincioºii prezenþi ºi pentru apãstra o distanþã între credincioºii

veniþi sã participe în condiþiile crizeisanitare generatã de rãspândireavirusului SARS Cov2.

La finalul Sfintei Liturghii pãrinteleprotoiereu Gheorghe Popescu a datcitire actului de resfinþire, iar dupãacest moment pãrintele paroh IonuþMarinescu a mulþumit tuturor celorce au sprijinit lucrãrile de restaurarela aceastã bisericã.

La final Preasfinþitul PãrinteNicodim a pus la inimile celorprezenþi un cuvânt de învãþãturã ºidupã acest moment a înmânatcâteva gramate de cinstire celor maiimportanþi ctitori ce au contribuit laaceastã frumoasã lucrare.

Dupã Sfânta Liturghiecredincioºii prezenþi au avutposibilitatea de a se închina laSfântul Jertfelnic trecând prinSfântul Altar ºi au primit târnosealã.

Pãrintele Ionuþ Adrian Marinescua fost ridicat la rangul de IconomStavrofor în data de 11 mai 2019 cuprilejul resfinþirii bisericii dinBârlogeni, filie a parohieiStângãceaua ce a fost restauratãintegral tot prin purtarea sa de grijã.

Pr. Marian Alin Giginã

Pentru a doua oarã consecutivConferinþa Internaþionalã„Experimentul Piteºti- Reeducareaprin Torturã” s-a þinut anul acesta încondiþie de pandemie. Cu toateriscurile ºi cu toate greutãþile, dl.prof. univ. dr. ILIE POPA a reuºit sãobþinã toate aprobãrile necesarepentru a nu se întrerupe seriamanifestãrilor începute în urmã cu21 de ani, cu scopul de a facecunoscute lumii întregi grozãviilecare s-au putut petrece în Româniaîn anii ’40-’50 ai secolului trecut,doar din dorinþa ca regimul

A XXI ediþie a Conferinþei Internaþionale „PERT”

comunist sã capete puteri deplineîntr-o þarã îngenunchiatã cu sprijinularmatei sovietice.

Închisoarea de la Piteºti a fost „oinsulã a ororii absolute, cum alta n-amai fost în întreaga geografiepenitenciarã comunistã” dupã cumafirma Alexandru Soljeniþân, fostdeþinut politic al URSS, care ºtia decice spune. Acolo, la Piteºti, a începutîn 6 decembrie 1949 o experienþãcare a îngrozit tot mapamondul princruzime ºi absurd. „Reeducarea” aconstat în chinuirea continuã, a miide tineri studenþi care se opuneau

regimului comunist pânãcând cedau ºi se angajau sãdevinã „oameni noi”carevor sprijini cu toate forþeleregimul instaurat în 6martie 1945 în România.Victimele reeducãrii,studenþi deþinuþi politic înînchisoarea Piteºti, eraubãtute pânã când acceptau,la rândul lor, sã devinãcãlãi. Adicã deveneau la

rândul lor cãlãi pentru alþi deþinuþipolitici, colegii lor de celulã, secompromiteau în faþa lor înºiºi, afamiliei, a rudelor ºi prietenilorpânã rãmâneau singuri, oameni ainimãnui, ocoliþi de societate ºi decei dragi lor.

În frunte cu generalul Nikolski,comandant suprem al Securitãþiiromâneºti timp de 16 ani, regimulcomunist a pus la punct un plande distrugere ºi lichidare arezistenþei româneºti, a celor maicapabili tineri pe care societatearomâneascã îi avea, slujindu-se de

un nucleu de deþinuþi politici înfrunte cu Eugen Þurcanu. Metodaera simplã: deþinuþii erau obligaþisã se tortureze unii pe alþii, fãrãnici-o pauzã, pânã cedau.Torþionarii erau în aceeaºi celulã cucei torturaþi ºi nu îngãduiau nici-oabatere de la porunca “Pe ei!”Cinenu lovea cu toatã puterea pe colegulde suferinþã intra în malaxorul luiÞurcanu ºi a echipei sale debãtãuºi, erau torturaþi pânã la leºin.Nu exista nici-o posibilitate descãpare, decât moartea.

Azi ne revine nouã, urmaºii tinerilordistruºi fizic ºi psihic la Piteºti în„reeducare”, sarcina de a face luminãreferitor la acest demonic experiment,pentru ca astfel de tragedii sã nu semai repete. Deºi în condiþii depandemie, la Conferinþã au sositistorici, cercetãtori din lumea întreagãspre a nu se mai permite amnezii ºimãsluiri ale trecutului. Nu se poateclãdi nimic durabil pe un trecutfalsificat.

prof. Ileana MATEESCU

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021 pag. 5

Reporter: Domnule Cupã, nu ne-am mai vãzut de multã vreme înaceastã formulã, dar nici dvs. nuaþi mai ieºit public. Totuºi, observcã atunci când o faceþi, în mediulonline, ies scântei! De câteva zile,în mediul online sunteþi pus lazid ºi chiar înjurat pentru cã aþiadus în atenþia mehedinþenilor osituaþie destul de gravã: scumpireacu 700 la sutã a gazului. Cum esteposibil aºa ceva?Ion Cupã: Cred cã toatã lumea ºtiece s-a întâmplat, recunosc cã nu m-am putut abþine sã ies public, pentrucã am vãzut atâtea lucruri care nusunt în regulã în ceea ce priveºteaceastã crizã energeticã. Am vãzutcã în Mehedinþi se întâmplã unasemenea abuz, acea notificarevenitã de la compania MehedinþiGaz ºi nu am putut sã nu iauatitudine, dupã care, aºa cum aþivãzut, întregul aparat PNL a primitsarcinã sã mã atace la un modsuburban, dupã pãrerea mea. Ca oconcluzie, la acele atacuri doar dinpartea PNL, pot spune cã am avuttotuºi o bucurie. Nu severinenii ºimehedinþenii simpli, nu oameniinormali, împovãraþi de tot felul degreutãþi ºi loviþi nãprasnic de acestval necontrolat de scumpiri, mãînjurã! Ba, dimpotrivã, am vãzut cãau apreciat intervenþia mea ºi mi-audat dreptate. Avem un ministru alEnergiei din Mehedinþi, iar ocompanie de gaze tot din Mehedinþivine ºi anunþã o scumpire de 700 lasutã. În campania electoralã apromis cã aceastã companie va fipreluatã de ROMGAZ ºi iatã cã aceacompanie vine ºi majoreazã preþul,în pragul iernii. Pãi asta nu e oproblemã gravã a severinenilor? Defapt, am constatat cã mareamajoritate a celor care m-au atacat,aveau ceva de obþinut de la domnulministru, aºa cã pot sã îi scuz cã auieºit sã îi arate ºefului cã îºi meritãfuncþiile primite, unii chiar în zonacompaniilor energetice.Reporter: Am remarcat printre ceicare vã atacau acolo, un personajdespre care nici nu mai ºtiam cãexistã, dar pe care l-aþi sprijinitcândva, Marius Bãlu. Practic,împreunã cu Bãlu aþi fãcut partedin acea formidabilã echipã cãreiamie îmi p lace sã î i spun

DEZVÃLUIRI: „Am înregistrat la OSIM mãrcile RTSºi INFORMAÞIA DE SEVERIN, pentru a conserva

spiritul trustului RTS”Interviu cu vicepreºedintele PMP, Ion Cupã. De ce este atacat? Cum ºi de ce a

înregistrat mãrcile a douã dintre componentele fostului trust media RTS!

„ f rumoºi i nebuni a i PDMehedinþi”. Mã refer aici laStãniºoarã, Mîþu, Bãlu, Cupã,Florescu, Iftimie ºi alþii. Aþiluptat împreunã pentru aceeaºicauzã, aþi urcat la cel mai înaltnivel politic ºi aþi format oechipã. Ce s-a întâmplat acum?Ion Cupã: Trebuia sã îi rãspund lacomentariu. Am fost chiar apropiaþiîn acea perioadã de glorie ºi am fosttrist când am vãzut ce a scris. Pot sãînþeleg cã a fost obligat, dar asta nue OK, pentru cã pe mine, deexemplu, nu m-a putut obliganimeni, niciodatã, sã atac pe cineva,doar pentru cã îmi spune ºeful. Eunu cred în ºefi la partid, eu cred înlideri la partid, pe care îi respect calideri. Cred cã dacã îþi dã ºeful unasemenea ordin, înseamnã cã nu eîn regulã, cã nu eºti pe picioareletale ºi nu eºti stãpân pe ceea ce aifãcut tu, iar de la Marius mã aºteptamla mai mult! Întreaga carierã politicãpe care a avut-o, cred cã îl calificasã stea drept, nu sã se încline acumcând vine un ºef de la partid. Sã staiîn genunchi când îþi dã ordin un ºef,nu e corect! Lui Marius trebuie,totuºi , sã îi rãspund la oconstatare, cã eu am fost în maimulte judeþe: Eu nu l-am întrebatpe el de ce a plecat el în Cluj,probabil oamenii ºtiu.Reporter: Am promis cã astãzi voismulge de la dvs. o dezvãluireinteresantã. Dar pentru ca oameniisã înþeleagã mai bine despre ce

este vorba, voi face o introducere:Imediat dupã anul 2013, cel maimare trust de presã creat vreodatãîn Mehedinþi, RTS, s-a prãbuºitsub greutatea unor lupte politicieºi a unei noi puteri politice, ostilela acea vreme. Este vorba de USL,alianþa din care fãcea parte ºi PNL-ul de azi. Aþi investit atunci înapãrarea acestui vis, a acestuibrand media ºi aþi reuºit cumvasã î l conservaþ i . Cum s-aîntâmplat?Ion Cupã: Mi-aduc aminte cudestulã tristeþe ce s-a întâmplat dupãce eu am preluat RTS, pentru cã afost o perioadã grea, a trebuit sã refacechipa, dar din pãcate, presiuneapoliticã a fost atât de mare încât afost imposibil sã salvãm societateadin punct de vedere economic.Gândindu-mã la ce se va întâmpla,am avut ideea sã merg la OSIM ºisã înregistrez cele douã mãrci, „RTS- RADIOTELEVIZIUNEA SEVERIN” ºi„INFORMAÞIA DE SEVERIN”. Nuºtiu dacã e o aºa mare dezvãluire! Epublic, pentru cã oricine poate intrape site-ul OSIM ºi sã descopere cuiaparþin aceste mãrci, suntinformaþii publice.Repor ter : Da, aceasta eradezvãluirea, faptul cã aþi reuºitsã conservaþi acest brand ºi cãacum vã apar þ ine marcacomercialã RTS.Ion Cupã: Haideþi sã ne aducemaminte cã RTS a fost un spirit, acolos-au creat cariere ale oamenilor din

media, acolo s-au întâmplat lucruriextrem de frumoase. Cât timp amfost acolo, eu am încercat sã fac dinRTS o televiziune echilibratã, caresã nu devinã partizanã unui partidsau altuia. Am înregistrat acestemãrci, chiar ºi pentru apreîntâmpina astfel de derapaje.Reporter: Dar din câte ºtiu eu, înoraºul nostru existã o televiziunecu acest nume, RTS! Aveþi vreolegãturã cu ea? Aþi stat în umbrãpânã acum ºi acum de fapt aflãmcã e a dumneavoastrã?Ion Cupã: Nu, pentru cã euniciodatã în viaþa ºi cariera mea nuam stat în umbrã! ªtiu de existenþalor, nu mai ºtiu exact a cui esteteleviziunea, dar sigur nu eteleviziunea mea! Eu am un respectdeosebit pentru mass-media ºipentru jurnaliºti, întotdeauna mi-aufost dragi, poate de aceea m-amînhãmat cu ani în urmã lacoordonarea televiziunii RTS. Nuam nicio legãturã cu ce este acolo,dar trebuie sã le aduc aminte cãfolosesc o marcã comercialãînregistratã pe care nu ar trebui são foloseascã fãrã acordul meu.Reporter: În acest context, ce veþiface mai departe? Nu îi veþi mailãsa sã lucreze?Ion Cupã: Asta e o altã problemã,ceea ce pot sã vã spun e cã nu auacordul meu sã foloseascã aceastãmarcã. Restul þine de legislaþia învigoare, de avocaþi, cert este cã ei nuvor putea sã mai foloseascã acestbrand fãrã acordul meu. Cred cã artrebui sã ºtiu ºi eu cine foloseºteacest brand, care de fapt îmi aparþine.Reporter: ªi atunci, sã înþelegemcã vã doriþi cumva sã vã întoarceþiîn MEDIA?Ion Cupã: Nu aº putea spune acumdacã o sã fac acest lucru. Trebuiesã recunosc, însã, cã mã tenteazãaceastã revenire! Dar, în urma unordiscuþii cu familia, cu prietenii, cucolaboratorii mei, probabil cã voilua o decizie în scurt timp.

continuare în pag. 8

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021pag. 6

ROMÂNIA NEEDUCATÃ (IX)Am ajuns la cifre de neiertat în

privinþa ratei de incidenþã a acestei nenorocitede pandemii, a celei de mortalitate la numãrulde cazuri raportate, a procentelor denevaccinare etc, suntem ciuca bãtãii pe toatemeridianele lumii civilizate, a aceleia care s-a vaccinat, care a înþeles cã doar vaccinul estesalvarea din aceastã situaþie. Suntem, ce mai,un popor de “needucaþi”, aºa ni se spune pestetot, mai voalat sau mai direct! Un popor„înapoiat”, „necivilizat”, rãmas tributarreflexelor comuniste! O, ho, ho, nãbãdãioºilor,voi, ãºtia, care ne faceþi cu ou ºi cu oþet cã n-am pãºit cu mare ºi grãbitã voioºie pe drumulspre… victoria neo-marxismului ºi alibertãþilor de a dãrâma statui, ponegricredinþele, spolia naþiuni ºi face copii îneprubetã! Uitaþi, voi, copii ai mâniei neo-proletare, cine a fost lãsat în mâinile“Sovietului suprem”, ale „tovarãºului Stalin”,ale NKVD-ului ºi comunismului biruitor,imediat dupã Cel de-al Doilea Rãzboimondial? Cine, pe noi, ca naþiune beligerantã,dar nerecunoscutã decât aºa, de ochii lumii,dar, de facto, am fost lãsaþi cincizeci de ani lacheremul comunizãrii, al „terorii roºii”, alstalinizãrii ºi apoi, curs firesc, în atari condiþii,al „socialismului triumfãtor” ceauºiºt etc,cine? Nu, voi, occidentalii care v-aþi împãrþitcaºcavalul de tabãrã învingãtoare? Pãi, voi,veniþi acum ºi ne spuneþi cã suntem needucaþi,ipocriþilor? ªtiþi ce urme lasã, ce secheleducem în spinare dupã atâta amar de ani, noi,ca naþiune, românii, ºi, alãturi de noi, bulgarii,la fel, dupã o jumate de secol de stalinismmai pur sau mai cosmetizat? Voi ºþiþi, cã nuºtiþi decât din cãrþile noastre de memorii, alecelor care au apucat sã ºi le mai aºtearnã pehârtie, de prin puºcãriile comuniste, de prinlagãrele, ºi, da, din scrisorile unora, mulþi ºicurajoºi, dintre noi, românii, adresateposturilor strãine de radio, sau unor ziareoccidentale, pe care acestea le citeau, da, daratâta, îºi fãceau rating, nouã ne dãdeausperanþe cã, în sfârºit, “Vin americanii!”, dar,pe urmã, nimic! Speranþe, speranþe ºi atât! Pãi,voi, ne faceþi pe noi, needucaþi, incoerenþilor,pe noi care, pânã la urmã, am stat, prin Evulmediu ºi stavilã aci, la gurile Dunãrii, în arculcarpatic, la nãvãlirile turcilor otomani, sã nuvã ia pe sus ºi sã nu vã facã paºalâcuri petoþi, ºi pentru sute de ani, ca pe noi, prinBalcani, timp în care occidentul înflorea, iarde trimis armate aci, sã lupte alãturi devoievozii noºtri, mai tango, cã li se ºifonauuniformele ºi le tremurau de gerul crestelorFãgãraºilor pampoanele de la coifuri! Iar acum, auzi, dumneata, suntem

naþionaliºti, cã nu vrem LGBT ºi bisericianulate, ºi tradiþii uitate, ºi simboluriromâneºti dezintegrate, cã nu vrem vaccinuricât ai zice OMS! Pãi, noi, suntem educaþide voi, deºtepþilor, sã fim staliniºti, avemcincizeci de ani de studiu, neisprãviþilor, laAcademia URSS-ului “Marelui Stalin”, ce aþiuitat? Credeþi cã aºa repede se reseteazã aniiaceia de teroare, de persecuþii, de puºcãriecorecþionalã ºi reeducativã? Pãi, naþionaliºti, pe aici, au fost de cândlumea, cã noi nu am plecat dupã cuceriri,dupã fãcut imperii pe unde era mai bine, n-am luat copiii ºi nevestele vreunui popor casã-i creºtem rãzboinici, iar cu ele sã ne þinemiatacurile ºi bordelurile, nici nu am râvnit labogãþiile altora, ne-am mulþumit cu ce ne-adat Dumnezeu pe meleagurile noastre! Voi,ne faceþi pe noi, naþionaliºti, voi, care vãafiºaþi steagurile naþiunilor ºi simbolurileculturilor voastre ori de câte ori aveþi ocazia,prin filme, prin video-clipuri, prin reclamepublicitare, pe tricouri ºi ºepcuþe, iar noi,dacã o facem, suntem naþionaliºti, adicã“needucaþi”, „necivilizaþi”? Pãi, asta nu estedublã mãsurã, ipocriþilor? Iar acum vine preºedintele Iohannis ºi nespune cã facem o “Românie educatã”, repede,repede, printr-un proiect mãreþ, grandios, cufinanþare europeanã - ce mai gargarã, câtcuprinde! - dar neomogen, imperfect grosier,spun specialiºti în educaþie. Care educaþie,domnule preºedinte, a unui popor care, încãneostoit de cei cincizeci de ani de comunism,a fost prãduit sãlbatic de noua orânduiremondialã, sãrãcit ºi destructurat pe motiv demorman de fiare vechi, adicã i s-a distrus ºimândria aceea, aºa, chinuitã, a sistemului încare a construit ºi ridicat o þarã din noroi ºidin rãmãºiþe post-beligerante, cu statut de þarãînvingãtoare, dar lãsatã sã plãteascã 25 de anidespãgubiri de rãzboi… Pãi, pe cine faceþi voi,mã, ipocriþilor, needucaþi ºi necivilizaþi, pe acestpopor martir, pânã la urmã? Pe acest popor,pe care l-aþi lãsat la mâna comunismuluicincizeci de ani, iar de treizeci, îl stoarceþi voi,ca pe o lãmâie? Iar asta, ce spunem noi, acum,vreþi sã spuneþi cã sunt frustrãri? Vaccinaþi-vã, români, educaþia constã într-un vaccin administrat în cât mai multe doze!Aceasta este civilizaþia: un virus adus de prinlaboratoare, iar apoi, lãsat sã zburde liberprin lume, upgradat din când în când, sã seºtie cine este stãpânul, ºi sã se atingã normade morþi ºi cea de vânzãri de doze! Vaccinaþi-vã, este singura scãpare,“needucaþilor”!

C. OVIDIU

- peste 2,00 la 1000 delocuitori:

- Gogoºu - 2,13- ªviniþa - 2,31- Iloviþa - 2,35- Dumbrava - 2,38- Eºelniþa - 2,44- Butoieºti - 2,51- Husnicioara - 2,69- Tâmna - 2,83

- peste 3,00 la 1000 delocuitori:

- Pristol - 3,00- Brezniþa- Motru - 3,20- Corcova - 3,33- Salcia - 3,43- Ilovãþ - 3,51- Vânjuleþ - 3,70- Punghina - 3,79- Obârºia de Câmp - 3,92- Bãlãciþa - 3,96- Obârºia - Cloºani - 4,05- Balta - 4,07- Vrata - 4,09- Baia de Aramã - 4,17- Bâcleº - 4,22- Vlãdaia - 4,43- Cireºu - 4,46- Isverna - 4,82- Bala - 5,11- Floreºti - 5,11- Jiana - 5,22- Pãdina - 5,32- Vânãtori - 5,36

Miercuri, 20 octombrie, 2021, ora 9.00, în judeþulMehedinþi situaþia epidemiologicã este urmãtoarea:- 13.217 persoane confirmate cu COVID-19 de la începutulepidemiei (198 cazuri de îmbolnãvire înregistrate înultimele 24 ore),- 1.071 persoane se aflã în carantinã la domiciliu/locaþiadeclaratã,- 20 persoane se aflã în carantinã instituþionalizatã,- 1.745 persoane testate pozitiv izolate la domiciliuasimptomatice,- 282 persoane internate,- 596 persoane decedate de la începutul epidemiei (10decese înregistrate în ultimele 24 ore).Precizãm cã rata incidenþei cumulative COVID-19 la 1000de locuitori în judeþul Mehedinþi, este de 8,10. La niveluljudeþului Mehedinþi, situaþia localitãþilor cu rata incidenþeicumulative la 1.000 de locuitori este urmãtoarea:

DIRECÞIA DE SÃNÃTATE PUBLICÃ MEHEDINÞI

COMUNICAT DE PRESÃ

- Opriºor - 5,36- Devesel - 5,66- Gruia - 5,72- Cujmir - 5,74- Voloiac - 5,76- Strehaia - 5,89- Cãzãneºti - 5,91- Godeanu - 5,93

- peste 6,00 la 1000 delocuitori:

- Pruniºor - 6,21- Ponoarele - 6,45- Orºova - 6,55- Burila Mare - 7,23- Corlãþel - 7,29- Dârvari - 7,33- Livezile - 7,33- Greci - 7,97- Vânju Mare - 8,09- Pãtulele - 8,54- Malovãþ - 8,62- ªimian - 9,08- Poroina Mare - 10,27- ªovarna - 10,44- Broºteni - 10,73- Izvoru Bârzii - 10,75- Stângãceaua - 10,85- Rogova - 11,05- Dr. Tr. Severin - 11,55- ªiºeºti - 11,78- Hinova - 12,13- Brezniþa - Ocol - 14,72- Bâlvãneºti - 19,63

Biroul de presã

Rata incidenþei cumulative COVID-19 în judeþul Mehedinþieste disponibilã pe site-ul Direcþiei de Sãnãtate PublicaMehedinþi  https://www.dspmh.ro/incidenþa-localitãþi.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021 pag. 7

Vicepreºedintele PMP, IonCupã, a reacþionat dur, pe data

de 13 octombrie, atunci cândoamenii primeau notificãrile

sinistre de la Mehedinþi Gaz,printr-o postare pe contul sãu de

socializare în care se întreabãdirect: „De ce mai are nevoie

România de ministrul Energiei?Cu ce se ocupã el, de fapt?”

„În timp ce ministrul Energiei, VirgilPopescu, se ceartã pe Facebook cusenatorul Liviu Mazilu ºi îl atacã pepreºedintele CJ Mehedinþi, doarpentru a-i lua apãrarea colegei StelaFiru, adicã preocupãri majore deministru, mehedinþenii lui primescnotificãri de la Mehedinþi Gaz, cumcã preþul gazelor SE MAJOREAZÃ CU700 LA SUTÃ, DE LA 11 NOIEMBRIE2021! Mai exact, dacã la 1 august2021, preþul era de 145 lei/Mwh (fãrãTVA), acum va fi de 1.000 lei/Mwh(fãrã TVA)! Cred cã toþi mehedinþeniicare primesc astfel de «cadouri», înprag de iarnã, sunt tare mândri de Biroul de presã

Vicepreºedintele PMP, Ion Cupã a recþionat dur la majorareaanunþatã de MEHEDINÞI GAZ, chiar în ziua în care oamenii au primit

notificãrile. Ministrul Energiei a luat mãsuri, chiar a doua zi!ministrul lor, total rupt de realitate! Defapt, parafrazând politicieni mai marica el, «MINISTERUL ENERGIEI AEªUAT ÎN A-I PROTEJA PEROMÂNI!»”, a scris Ion Cupã, pecontul sãu de Facebook.A doua zi, ministrul Energiei,

Virgil Popescu, a reacþionat dur Ministru Energiei a anunþat, tot peFacebook, cã va interveni prompt laceea ce el a numit, „un abuz”. „Lucrurilenu pot rãmâne aºa! Mehedinþi Gaz nupoate sã creascã preþul nejustificat lagaze naturale (1.000 lei MWh), drepturmare am solicitat astãzi ANRE ºiANPC sã porneascã verificãri cu privirela acest aspect. Pânã se va rezolva acestlucru îi rog pe severineni sã schimbe

Poliþiºtii din cadrulCompartimentului Analiza ºiPrevenirea Criminalitãþii ºi PoliþieiMunicipiului Drobeta-Turnu Severin,continuã ºi astazi, 17 octombrie a.c.activitãþile de informare a cetãþenilorcu privire la mãsurile instituite pentrulimitarea efectelor rãspândiriivirusului SARS CoV-2. Activitãþile au vizat în special zoneleadiacente marilor centre comercialedin municipiu, scopul urmãrit fiindprevenirea rãspândirii virusului,

Activitãþi preventive pentru limitarea rãspândirii virusului SARS CoV-2

furnizorul de gaze ºi sã aleagã unfurnizor cu preþ rezonabil de pecomparatorul de preþuri al ANRE”, ascris ministrul Virgil Popescu pecontul sãu de Facebook, pe data de14 octombrie 2021. Deºi a avut parte de foarte multe

replici, unele dintreele jignitoare, venitecel mai probabil de lamembri PNL, Ion Cupãa revenit pe contul sãude socializare ºi asalutat intervenþiaministrului. „Aºa da!

Dupã ce ºi-a pus postacii sã mãînjure peste tot în mediul online,domnul ministru al Energiei a realizatgravitatea celor semnalate de mine,cu privire la majorarea explozivã apreþului la gaze de cãtre MehedinþiGaz ºi a luat mãsurile necesare. Mãbucur cã sesizarea mea a reuºit sã fieca un duº rece pentru domnulministru Virgil Popescu ºi cã a realizatcã e de datoria sa sã ajute

precum ºi informarea cetãþenilordespre resticþiile impuse pe perioadacarantinei. Reamintim cã purtareamãºtii de protecþie este obligatorieatât în spaþiile publice închise cât ºiîn spaþiile publice deschise, iarpersoanele vaccinate nu suntexceptate de la acestã mãsurã. De asemenea, pe perioadacarantinãrii se menþin restricþiile decirculaþie în intervalele orare 05.00-20.00, respectiv 20.00-05.00pentru persoanele nevaccinate

împotriva SARS CoV-2, cuexcepþiile prevãzute de HotãrâreaComitetului Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã Mehedinþi nr.111 din 09.10.2021. Întrucâtsãnãtatea ºi siguranþa cetãþenilorsunt prioritate tuturor instituþiilor cuatribuþii în domeniul ordinii ºisiguranþei publice, poliþiºtii se aflãpermanent la datorie. În contextul actual, poliþiºtii

mehedinþeni atrag atenþia asupranecesitãþii respectãrii mãsurilorspecifice ºi efortului comun pentrulimitarea riscului de rãspândire ainfecþiei cu SARS CoV-2. Abordareaconstantã a unei conduite preventiveresponsabile de cãtre fiecarepersoanã este esenþialã pentru alimita riscul de infectare ºitransmitere cãtre apropiaþi.

Biroul de presã al IPJ Mehedinþi

mehedinþenii. De altfel, acesta a fostºi scopul sesizãrilor mele: stopareaunei acþiuni nefaste pentru oameni,pentru cã un politician trebuie sãacþioneze doar în interesul oamenilor!Pânã la urmã, îl felicit pe domnulministru Virgil Popescu pentrumãsurile rapide pe care le-a luat ºi îipromit cã voi fi la fel de vigilent, oride câte ori interesele oamenilor suntafectate grav”, a notat vicepreºedintelePMP, Ion Cupã, pe contul sãu deFacebook.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021pag. 8

Cetatea politicã ºi financiarã a þãriigãzduieºte de luni bune campionatulnaþional de capã ºi spadã dintre„sportivii-campioni” ai corupþiei,cãrora, inconºtient, le-am încredinþatþara. Oricîte manifestaþii s-ar organiza,aserviþii lui Iohannis rãmîn parteamurdarã a politicii, pe care n-avemcum s-o mai evanghelizãm. Aceºtiimpostori peneliºti ºi useriºti aupromis în schimbului votului nostrucã vom pãºi, cu ei la guvernare, înbunãstare ºi civilizaþie. Cã se vorîngriji ca românii sã nu plãteascãimpozite ºi taxe ca în Europa, ci sãfie plãtiþi ca în Europa. Au promis,minþind cu neruºinare, cã fiecareromân va consuma lapte ºi miere dinheleºteul propriu. Extaziaþi de fotoliiau promis cã vor fi cointeresaþi defiecare cetãþean în parte, cã se vorstrãdui sã lucreze bine cu gramatica,punctuaþia ºi majuscula corupþiei.Dupã cum vedem, realitatea a înglodatRomânia în datorii, pandemie ºisãrãcie. Români nevinovaþi mor arºiîn spitalele lãsate în paraginã ºinimeni nu dã cu subsemnatul în faþalegii. Demnitatea cetãþeanului adevenit pentru preºedinte ºi acoliþi unbanal cuvînt violat în repetate rînduri.Profitînd de faptul cã sistemulromânesc de sãnãtate a fost pus lazid, mitraliat ºi transformat încrematoriu, vînzãtorii românilor nuse vor opri la valul patru, nici la atreia dozã de vaccin.

Cei implicaþi în afacerea Covid auobþinut venituri fabuloase ºi, de aici,interesul ca pandemia sã se întindãcît mai mult în timp ºi spaþiu. Ca sãnu mai vorbim de „sponsorizãrile”legale sau pe furiº, fãcute de anumitecompanii farmaceutice interesate devînzarea cît mai multor vaccinuri.Rafila se panicase cã nu se mai factestãri, pentru cã, spune gura tîrgului,

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Tratamentul viitorului: „Popamin”,„Gropamin” ºi „Amin-Amin”

e plãtit ºi la numãrul de teste pozitiveºi numãrul de vaccinuri înþepate.Cercel a strîns o avere considerabilãca director la Matei Balº - peste 6miliarde de lei vechi în conturi, ºivenituri uriaºe din contracte PFI. Cesînt aceste contracte? Poate formemascate de ºpagã din partea Pfizer ºia companiilor-surori, producãtoare devaccinuri suspecte. Alo!, Justiþia,ANAF, ia verificaþi contractele luiCercel, Rafila ºi Arafat! Veþi avea marisurprize! Pandemia sã trãiascã, eliteleguvernului lui Iohannis n-au durerinici în cot pentru români.

România aratã ca o junglã undeguvernul liberal, dictatorul multi-premiat ºi clanurile mafiote dininstituþiile statului au primit titlul de„doctori” în ºtiinþele corupþiei, jafului,vînzãrii ºi hoþiei de stat. Doar-doar ormai trezi, un pic, interesul electoratului,aceºti incompetenþi ai preºedintelui,corupþi ºi semidocþi care au întorsbuzunarele României ºi ale românilorpe dos, preocupaþi, nu s-o salveze, cis-o vîndã, s-o îndese în propriilehambare, fac din nou recurs lasufletele românilor, de o rãbdareîngereascã - românii obidiþi, striviþide datorii ºi de neputinþa alungãriiacestor impostori cu rang, ºi lepromit majorãri ale pensiilor ºisalariilor, doar în raport cu inflaþia,în timp ce preþul vieþii a crescut,escaladînd Everestul.

Auzim în stînga, în dreapta, îi vedemla televizor, zi de zi, pe paraziþii umani,care au legat societatea româneascã,în întregul ei, de „programe” care n-aude-a face cu sãnãtatea, progresul,pacea ºi liniºtea socialã, ci cusupunerea omului, cu lãrgirea sãrãcieiºi corupþiei, cu lãrgirea zonelor deinfluenþã ale marilor puteri, care dispunde clovnii instituþiilor de stat, toatemarºînd spre controlul total alindividului. Membranele societãþiiscîrþîie ºi tremurã ca piftia, devenindele însele convulsive, semn cã aceastãetapã îºi cere sfîrºitul, semn cã nutrebuie sã mai acceptãm o astfel delume, în care demnitatea ºi libertateaumanã ºi-au pierdut cursul ºi valoarea.Ne înºelãm crezînd cã în afara acesteilumi, deja prãbuºite, mai avem o lumeîn care sã fim liberi: lumea pe fir (on-

line). De cînd cu fascinanta exploziea internetului ne-am mutat aproapecu totul în lumea virtualã, laptopulpermiþîndu-ne s-o deschidem, s-oînchidem cînd vrem, s-o cãrãm înspinare pe stradã, oriunde mergem.Din lumea virtualã facemcumpãrãturi, acolo citim ziare ºicãrþi, plãtim facturi, acolo avemprietenii, familia, însã nivelul desecuritate al vieþii pe fir este extremde redus. Trãim deja în Matrix.

Ne înºelãm crezîndu-ne liberi, înapele noastre, în cyberspaþiu.Miliþienii planetei sînt cu ochii pe noi.Aceºti miliþieni se cred dumnezeiiplanetei ºi pretind cã deþin cheiaviitorului, cã pot comunica cu alte lumiºi cã în cîteva decenii cosmosul arputea fi populat, iar staþiunile spaþialevor fi destinaþii de concediu alepãmîntenilor. Ei au tîrît omenirea înmlaºtina exagerãrilor! Ei regleazã viaþa,pandemiile, vaccinurile natalitatea,sãnãtatea, monedele, pacea, rãzboiul,comerþul mondial ºi masa de rezerveplanetare. Ei controleazã politica,ºtiinþa, medicina, tehnologia,

urmare din pagina 5 Reporter: Da, trebuie sã recunosc cã e odezvãluire interesantã, pentru cã fiind vorba de un spirit, aºa cum aþi spus,de un brand iubit de severineni, oamenii trebuie sã ºtie totul despre el.Ion Cupã: Aºa este! Vreau sã vã mai spun, pe final, un lucru: Am vãzut cãau avut o pseudo-ºtire, despre care nu comentez, pentru cã nu e o ºtire,este o mizerie. Dar ceea ce vreau sã spun e cã la final au spus cã au dorit sãmã contacteze, dar nu m-au gãsit. Iatã cã sunt aici ºi pot fi gãsit foarte uºor,numãrul meu de telefon este public. ªi mai e ceva: Cum poþi spune cã num-ai gãsit tocmai pe mine, cel care sunt deþinãtorul mãrcii RTS!Reporter: Vã mulþumim pentru precizãri ºi vã aºteptãm în peisajulmedia local. Romeo Dorian Crîºmaru

„Am înregistrat la OSIM mãrcile RTS...

comunicaþiile, aerul, apele ºi uscatulºi ar trebui vaccinaþi urgent cu„Popamin, Gropamin ºi Amin-Amin”.Numai aºa vom scãpa deameninþãrile unei arme biologice, decupiditatea ºi cruzimea companiilorfarmaceutice, cu uriaºe determinãrifinanciare, în experimentareavaccinurilor ºi medicamentelor noipe cetãþenii planetari.

Aranjament grafic - I.M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021 pag. 9

România este iar pe buzeletuturor la nivel mondial. ªi nu cãar fi obþinut vreun rezultat notabilla vreo competiþie sportivã sau dealtã naturã. România beneficiazãde câteva sãptãmâni de o reclamãlegat de datele din pandemie.Suntem ºi noi primii la ceva ºiacesta este un lucru mare, dat fiindfaptul cã se întâmplã foarte rar caþara noastrã sã fie în top la vreoactivitate. Chiar dacã este vorba deun top nefast, al statelor care aucele mai multe decese pe zi dincauza coronavirusului, trebuievãzut faptul cã se vorbeºte despreRomânia. De bine, de rãu, sevorbeºte ºi aceasta este cea maiimportantã lege a relaþiilor publice.Nu este important cã faci un lucru.Important este sã se afle cã ai fãcutacel lucru. Chiar dacã este vorbade un lucru negativ, nici nu maieste cazul sã ne facem reclamãpentru cã totul merge de la sine. Sunt multe state care seintereseazã de þara noastrã, deevoluþia pandemiei de coronavirus,

ªtefan Bãeºiu

Suntem ºi noi primii la ceva: la COVID!de numãrul de cazuri ºi de decesede la o zi la alta. Ori publicitatearespectivã pe toatã planeta ar costafoarte mult. Poate cã aceasta a fostideea când autoritãþile au decretat înprimãvara anului acesta cãpandemia a fost învinsã ºi toatãlumea a plecat la plimbare. Au fost eliminate toate restricþiileºi toate obligaþiile. S-a ales prafulde vaccinare, ca urmare a unordecizii controversate luate înprima parte a acestui an. Acumnu mai poate fi dat timpul înapoi.Problema este cã s-a intrat dinplin în dezastrul medical ºi suntemaproape pe fundul prãpastiei. Estede doi ani pandemie în þarã, avândîn vedere cã de la începutul anului2020 a fost declaratã pandemie. România nu este singura în carecirculã teorii ale conspiraþiei cuprivire la vaccinul pentrucoronavirus. Nu a mai participataproape nimeni la campania devaccinare ºi acest lucru trebuie pusîn principal pe seama autoritãþilor.Problema este cã am trecut de al

12-lea ceas. Dezastrul nu s-aterminat ºi vom ajunge la cote ºimai mari cu privire la numãruldeceselor ºi al infectãrilor. Aproapetoatã planeta se vaccineazã ºi s-avaccinat ºi singurele douã statecare fac excepþie sunt Bulgaria ºiRomânia. Adicã, au mai circulat ºiîn alte þãrii teorile cu sterilizarea,reducerea populaþiei, creºtereasolzilor, inocularea unui cip ºi aºamai departe. Sunt ºi câtevaelemente care au alimentatsentimentul de neîncredere. Adicã,nu a explicat nimeni clar ce conþineexact vaccinul, cum funcþioneazã ºice efecte are. Nu este pentru primadatã când pe planetã apare unvaccin. Nici Biserica nu a intervenitferm sã vorbeascã despre faptul cãBiblia nu spune sã nu te duci lamedic sau sã refuzi tratamentele. Acum suntem în situaþia de aavea un procent de vaccinare denumai 30% ºi sunt ºanse foartemici ca pânã la finalul acestui ansã ajungem la peste 50%. Vommai avea de trecut prin dezastruºi autoritãþile sanitare spun cã încãnu am atins fundul prãpastiei. Românii au murit pe capete înultima lunã ºi probabil cã numãruldeceselor va continua sã creascã.Vom fi campioni la morþi, iar firmele

de pompe funebre prosperã. Nuse testeazã nici cât ar trebui;oamenii infectaþi, fie ei ºi vaccinaþi,umblã printre cei sãnãtoºi ºitransmit virusul Covid. România aales calea cea mai grea, cea aimunizãrii de turmã, fãrã vaccinare.Aceasta presupune riscuri majore.Cel mai mare este decesul uneipãrþi bune a celor care participã laprocesul de imunizare colectivã.Nu se ºtie cine va mai muri pânãla finalul acestui an ºi câteva miisau zeci de mii de morþi din cauzacoronavirusului vor mai exista înþara noastrã. Deocamdatã, nimeni nu îºiasumã vreo rãspundere ca urmarea eºecului campaniei devaccinare. România este acumarãtatã cu degetul ºi aproapenimeni nu pricepe de ce, având ladispoziþie un vaccin nu estefolosit. Românii nu ascultã demedici. Medicii nu ascultã demedici. Nimeni nu ascultã despecialiºtii din sãnãtate. Este oproblemã majorã de civilizaþie ºiva trece probabil o jumãtate de anpânã când vom avea un procentdecent a românilor vaccinaþi.Pânã atunci vor mai fi mii de morþi.În România se moare mai tare caîn rãzboi.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021pag. 10

În zona figurativã, Doru Brãteanulucreazã în tonuri de gri. Pare cã existã o teamãde a lãsa culoare peste albul pânzei. ªi totuºi,contururile se afundã în expresivitate. E unfel de încãrcãturã translucidã a evocãrii. Unbalans între real ºi ireal precum pendulareaîntre douã lumi separate printr-o perdea carepermite doar esenþei emoþionale sã semanifeste. Câteva accente cromatice, difuze,au rolul de a contura starea de spirit. Autoportretele sunt marcate de o tristeþe…O tristeþe pe care numai autorul o poateexplica nonverbal. Ori, completarea pânzeicu elemente specifice Pop Art plaseazãlucrãrile într-un curent contemporanautorului ºi care-i permite sã aducã un plusde tragism. O fi fost concepute într-o stare deprofundã introvertire? Nu putem ºti cucertitudine, ci doar presupune… Privindlucrãrile, îi devenim pãstaºi trãirii de moment.Limbajul nonverbal e plin de melancolie.Poate cã e doar sentimentul pe care îl percepeu. Fiecare privitor îºi poate crea firescpropria sa imagine… ºi, chiar, poate fi radicaldiferitã. Însã nu pot crede cã ea poate alunecaspre idilic. Poate cã altfel stau lucrurile în sectorulnonfigurativ. Arta decorativã propusã deDoru Brãteanu se mutã la antipoli.Contrastele, nu foarte adânci, au putereade a revigora privirea. Realizate dinelemente geometrizate, prin colaj, ducstarea de spirit într-un palier al liniºtii, aunei stãri de suficienþã ºi echilibru interior.Deºi abstracte, lucrãrile au efectanesteziant, dar într-atât de puternic încâtte pot þine totuºi atent. E o lume aconfortului pe care autorul o cautã ºireuºeºte sã o materializeze jonglândcromatic pe accente hipnotice. Doru Brãteanu s-a nãscut în data de 6septembrie 1940 la Vatra Dornei, jud. Suceava,în plin rãzboi mondial. Pãrinþii sãi, Maria ºiConstantin Brãtianu veniserã aici în refugiu. În anul 1957 este absolvent Liceului debãieþi din Sighiºoara, iar la începutuldeceniului al ºaselea studiazã desenul cumaestrul Julius Podlipny. În anul 1968 esteabsolvent al Facultãþii de Arte Plastice -Institutul Pedagogic de trei ani dinTimiºoara, perioadã în care lucreazã subîndrumarea profesorilor Leon Vreme ºiRomul Nuþiu. Este coleg de generaþie cuGrigore Popescu, Iulian Vitalis Cojocariu,Mioara Bleier, Olivia Moga, Maria Radula.Ulterior, alãturi de Grigore Popescuurmeazã cursuri de restaurare, conservareºi picturã bisericeascã la Bucureºtiavându-l mentor pe Prof. Minulescu. În perioada 1969-1970 lucreazã ca pictorscenograf la Drobeta Turnu-Severin unde îlîntâlneºte pe sculptorul ªtefan Cãlãrãºanu,

O micã incursiune în spaþiul vizualal lui Doru Brãteanu

cu care leagã ostrânsã prietenie,d e s c h i z â n dîmpreunã o primãexpoziþie la Severin,ªtefan desenând, înpeniþã, cu tuº auriu,pe hârtie Canson,iar Doru realizânddesene în tuº negru,cu bãþul. În perioada1971-1973 lucreazã ca profesor de desenla Liceul de Arte Plastice din localitate,unde preda ºi prof. Ioan Mercea, iniþiatorulTaberei de creaþie Mraconia-Dubova,ajunsã astãzi la cea de-a XXXVI-a ediþie.Astfel, îi cunoaºte pe Iliuþã Mucioniu, IoanFlorea, Coriolan Babeþi, Gheorghe Feneºanºi participã cu regularitate la expoziþiileorganizate la Galeria Apolodor. Între anii 1974 ºi 1978 este cadrudidactic, profesor de desen la ªcoalaGeneralã Nr. 5 din Petroºani, unde leagã ostrânsã prietenie cu pictorul Ioan Cirjoi. Se cãsãtoreºte în anul 1975 ºi la sfârºitulanului 1978 decide sã revinã în Orºovaunde-ºi va continua activitatea, cadesenator în cadrul ªantierului NavalOrºova, ca profesor de tapiserie la Clubulºcolarilor ºi, ulterior, la ªcoala Generalã,pânã în anul 2003, când iese la pensie. Pe tot parcursul activitãþii sale didacticeDoru Brãteanu a fost dedicat artelor vizuale ºiun fervent susþinãtor al tinerilor artiºti, un omerudit, modest, sincer ºi devotat. Criticul deartã ºi profesorul Cãlin Chincea spunea laAlba Iulia, la vernisajul expoziþiei colective„AXE” în anul 2010: „Doru Brãteanu,evolueazã cu tragism într-un spaþiu ce ar trebuisã fie exuberant, colorat, fov. Descoperiprintre jocurile pop art, însemnele unei tristeþice se relevã cu forþa ºi dau un sens tragicunor expuneri ce par extrem de vivace”. Într-o lume a contrastelor, a pendulãrii înmultiple planuri emoþionale, Doru Brãteanucautã mijloace de expresie în care seregãseºte în funcþie de starea de spirit ce-lanimã. Poate fi un pictor al melancoliei, darpoate fi ºi un pictor al liniºtii ºi chiar alluminii. Multivalenþa sa artisticã dezvãluieun caracter maleabil, care poate fi cândtrist, când vesel, când sobru, cândexuberant. E un om care ºi-a zugrãvit viaþaîn culorile momentului, în starea de spiritîn care sufletul sãu a emanat. Doru Brãteanu nu cred cã poate fi definitca o constantã universalã, ci mai degrabãîn termenii unor ecuaþii cu multe variabile,a cãrei soluþie, oricât ne-am strãdui, nupoate avea orizont. Soluþia e numai dincolode orizont. Gabriel Todicã, Fãlticeni

Evoluþia euro din perioada analizatã a fost stabilã, încondiþiile în care leul a devenit mai atractiv pentru investiþiiodatã cu majorarea dobânzii de politicã monetarã.

La sfârºitul perioadei, piaþa nu a reacþionat larespingerea de cãtre Parlament a guvernul propus de USR,iar media euro a fost stabilitã la 4,9488 lei, în timp cetranzacþiile s-au realizat în culoarul 4,945 - 4,951 lei.Reamintim cã ultimul maxim al monedei unice de 4,9495lei a fost atins în 22 septembrie.

Presiunea pe leu se va diminua, dupã ce Moody’s a reconfirmatratingul României la Baa3/P-3 ºi a îmbunãtãþit perspectiva dinnegativã în stabilã. La rândul sãu, Standard&Poor’s a menþinutratingul suveran la BBB-/A-3 precum þi perspectiva stabilã.

Moneda unicã a scãzut începutul perioadei pânã la1,1524 dolari, minim al ultimelor 15 luni, pentru ca lasfârºitul ei sã fluctueze între 1,1616 ºi 1,1652 dolari. Mediadolarului a fluctuat între 4,2444 ºi 4,2828 lei, cea demiercurea aceasta fiind stabilitã la 4,2570 lei.

Cursul francului elveþian s-a miºcat între 4,6067 lei,minim atins la finalul intervalului, ºi 4,6305 lei.

Media lirei sterline s-a menþinut pe o pantã apreciativãfaþã de euro iar media ei a urcat de la 5,8337 la 5,8686 lei,cea de miercuri fiind stabilitã la 5,8649 lei.

Preþul gramului de aur a urcat de la 241,4471 la246,1068 lei, dar a încheiat perioada la 243,4131 lei. Unciaa atins joia trecutã pragul de 1.800 dolari, pentru camiercuri sã se miºte în culoarul 1.774 - 1.779 dolari.

Nivelul lichiditãþii din piaþa monetarã se menþine ridicat, iarBNR a atras depozite de la bãncile comerciale, dupã o pauzã detrei sãptãmâni. Operaþiunea face parte din politica ei de a stimulacreºterea dobânzilor, cu scopul de a încetini majorarea inflaþieiºi de a proteja leul. Motiv pentru dealerii bancari sã anticipezeo nouã majorare a dobânzii cheie la ultima ºedinþã a CA al BNRdin acest an, care se va desfãºura în noiembrie.

Luni, BNR a atras depozite în valoare de 1 miliard delei, cu scadenþa la o sãptãmânã, la o dobândã de 1,50%/an, egalã cu cea de politicã monetarã.

La sfârºitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, înfuncþie de care sunt calculate dobânzile la majoritateacreditelor în lei, a urcat de la 2,21 la 2,25%, nou maxim alacestui an, faþã de 1,6% la începutul lui septembrie.

Indicele ROBOR la ºase luni, folosit la calcularea ratelorla creditele ipotecare, a crescut de la 2,36 la 2,38% iar cella 12 luni, care reprezintã rata dobânzii plãtitã la crediteleîn lei atrase nivel interbancar, de la 2,44 la 2,46%.

În cazul celor care achitã credite care au fost contractate înaintede primãvara lui 2019 când a apãrut indicele de referinþã pentrucreditele consumatorilor (IRCC) aceste evoluþii echivaleazãcu o creºtere consistentã a ratelor pe care le vor achita.

În prezent, IRRC se situeazã la 1,08%/an însã, aºa cumse aratã în minuta ultimei ºedinþe a CA al BNR se aratã cã„în primele trei luni din anul urmãtor (2022, n.red.), indiceleva cunoaºte probabil, în premierã, o majorare”.

Începerea marþi a tranzacþiilor în piaþa americanã cu ETF-ul ProShares Bitcoin Strategy, care are expunere peBitcoin, a asigurat o creºtere a monedei digitale la 63.560- 64.360 dolari, foarte aproape de maximul istoric de64.895 dolari, atins în 14 martie.

Ether se tranzacþiona în culoarul 3.830 - 3.900 dolari.Analiza cuprinde perioada 13 - 20 octombrie.

Euro încearcã de o lunãsã treacã de 4,9495 lei

Radu Georgescu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021 pag. 11

Înfiinþat la Craiova în urmã cu 56 de ani,Institutul de Cercetãri Socio-Umane „C.S. Nicolãescu-Plopºor” al Academiei Române a organizat manifestãriºtiinþifice care au oferit prilejul propriilor cercetãtori,dar ºi celor din alte instituþii oltene, din centre dinRomânia ºi din strãinãtate sã-ºi prezinte rezultateleobþinute în urma activitãþii de cercetare, sã intre îndialog unii cu alþii. Þinând cont, pe de o parte, de tradiþia institutelor decercetare din sistemul Academiei Române de aorganiza periodic manifestãri ºtiinþifice de interesregional, naþional sau internaþional, iar pe de altã partede nevoia de promovare a rezultatelor proiectelor decercetare, Institutul de Cercetãri Socio-Umane „C. S.Nicolãescu-Plopºor” al Academiei Române dinCraiova organizeazã cea de-a doua ediþie a conferinþeianuale, cu titlul: Comunitãþi umane, modernizareºi urbanizare în sud-vestul României , 21-22octombrie 2021. Conform programului afiºat pe site-ul Institutului(icsu.ro), deschiderea oficialã a evenimentului care îºipropune sã promoveze dialogul interdisciplinar va avealoc joi, 21 octombrie, începând cu ora 10. Dezbaterilevor continua vineri, 22 octombrie, începând cu ora 9.Lucrãrile acestei conferinþe se vor desfãºura pe maimulte secþiuni: ISTORIE ªI ARHEOLOGIE, VIAÞÃCOTIDIANà ªI EVOLUÞIE SOCIO-ECONOMICÃ,STUDII CULTURALE, PRACTICI POLITICE ªIRELAÞII INTERNAÞIONALE. La conferinþã participã cercetãtori de profil variat,reprezentanþi ai instituþiilor, societãþilor ºi revisteloracademice care vor aborda subiecte de actualitate ºide mare interes. Comunicãrile ºtiinþifice vor fiprezentate pe platformã on-line, ca ºi la ediþia din 2020.Cercetãtor ºtiinþific III, dr. Loredana-Maria Ilin-Grozoiu

Purtãtor de cuvânt alICSU „C.S. Nicolãescu-Plopºor” Craiova

BOOKuria este un club de lecturã organizatde Cercetaºii din Drobeta Turnu Severin, careîºi propune sã introducã tinerii cu vârstacuprinsã între 12 - 15 ani în minunata lumea lecturii. Proiectul nostru se va desfãºura îndouã perioade diferite

Proiectul BOOKuria face parte din programul„PPP Împreunã facem bine” desfãºurat deOrganizaþia Naþionalã Cercetaºii României, cusprijinul Kaufland România.

Întrucât iubim lectura, iar lectura ne iubeºtepe noi, suntem dornici sã le fim alãturiseverinenilor ºi sã le prezentãm buna noastrãprietenã: cartea.

Prin clubul nostru, tinerii îºi pot dezvoltacreativitatea, gândirea analiticã, empatia ºicapacitatea de înþelegere a aproapelui prinactivitãþi ºi jocuri interactive ºi amuzante degrup, ce au la bazã cãrþile citite la clubul nostru.

În plus, clubul de lecturã este oferit tinerilorgratuit. Singurul lucru pe care îl dorim la schimbeste implicarea activã a participanþilor, atenþia lalectura aleasã ºi deschiderea spre activitãþilepropuse, întrucât ne dorim îmbinarea utilului cuplãcutul. Condiþiile de desfãºurare ale acestuiproiect integreazã mãsurile de siguranþã învigoare, iar activitãþile desfãºurate exclusiv înaer liber sau în mediul online vor fii îndrãgite,fãrã doar ºi poate, de toþi participanþii. Obiectivulnostru principal este de a le demonstra tinerilorfaptul cã lectura ne este accesibilã tuturor.

Clubul de lecturã se va desfãºura în perioada

BOOKuria,club de lecturã pentru tineri

Conferinþã Naþionalã organizatãde Institutul de Cercetãri Socio-

Umane “C.S. Nicolãescu-Plopºor” al Academiei Române,

din Craiova

31 octombrie - 21 noiembrie, iar tinerii sepot înscrie în perioada 18 - 26 octombrie.Aceºtia pot lua legatura cu noi prinintermediul reþelelor de socializare unde nepot gãsi sub numele de “bookuria.ro”. Clubulconstã, de asemenea, în întâlniri desfãºurateîn fiecare weekend unde o sã discutãm desprecarte, dar o sã realizãm ºi activitãþi interesante.

„PPP Împreunã facem bine” este un proiectimplementat de Organizaþia Naþionalã CercetaºiiRomâniei cu sprijinul Kaufland România care leoferã tinerilor un program educaþional de formarea abilitãþilor de viaþã. Alãturi de atelierele deînvãþare facilitate de adulþi, 65 de echipe formatedin tineri au posibilitatea de a se implica înpropria comunitate, implementând o idee deproiect, cu sprijinul unui minigrant în valoarede 250 de EUR.

Cercetãºia este un program educaþionalcaptivant pentru mii de copii ºi tineri dinRomânia ºi de pe întreg globul. Educaþiacercetãºeascã dezvoltã caractere puterniceºi construieºte comunitãþi durabile, deîncredere. În prezent, în România, peste4.000 de copii ºi tineri, cu vârste între 7 ºi24 de ani, din toatã þara beneficiazã de acestprogram complex de formare ºi dezvoltare,cu sprijinul celor 1.500 de voluntari adulþi.

Date contactCoordonator proiect: Bunea LuizaTelefon: 0762052680Mail: luiza_bunea@yahoo.com

În data de 19.10.2021, în jurul orei 16.15,o patrulã a poliþiºtilor de frontierã de laSectorul Poliþiei de Frontierã Porþile de FierII – judeþul Mehedinþi, pe timpul desfãºurãriimisiunii de supraveghere, a observat pedirecþia km. flv. 881 o ambarcaþiunepneumaticã cu opt persoane, care se îndreptadin Serbia spre malul românesc al Dunãrii. La aproximativ 100 metri de malulromânesc, cei opt bãrbaþi au sãrit în fluviulDunãrea, cotele apelor fiind scãzute, si s-auîndreptat spre malul românesc, iar persoanacare conducea ambarcaþiunea s-a întors lamalul sârbesc. Imediat, un echipaj al Poliþiei de Frontierãa intervenit pentru aducerea în siguranþã acelor opt persoane la mal, totodatã fiindanunþate autoritãþile sârbe, în vederea luãrii

Opt migranþi scoºi din apele fluviuluiDunãrea de poliþiºtii de frontierã

Poliþiºtii de frontierã din cadrul Sectorului Poliþiei de Frontierã Porþile de Fier II – judeþulMehedinþi au depistat opt cetãþeni egipteni ºi sirieni care au traversat fluviul Dunãrea cu

ajutorul unei ambarcaþiuni gonflabile pentru a intra ilegal în România din Serbia

mãsurilor ce se impun pentru identificareaconducãtorului ambarcaþiunii. Ulterior, cei opt cetãþeni strãini au fostconduºi la sediul sectorului pentru verificãri,unde li s-a fãcut triajul epidemiologic de cãtreechipajul medical. În cadrul primelor verificãri, s-a stabilit cãpersoanele în cauzã sunt cetãþeni din Egipt ºiSiria, opt adulþi, cu vârste cuprinse între 24ºi 61 de ani, care au pãrãsit teritoriul Serbieiîncercând sã intre fraudulos în România, cuajutorul ambarcaþiunii gonflabile condusã deun cetãþean sârb. Poliþiºtii de frontierã efectueazã cercetãri,urmând ca la finalizare sã fie dispuse mãsurilelegale care se impun.

PURTÃTOR DE CUVÂNT,Agent ºef de poliþie MORARU CORINA

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021pag. 12

Era toamna. Ziua de Vinerea Mare, praznicul luiConstantin, fratele lui Stelicã Zoican. Dimineaþa, IoniþãZoican l-a sculat pe Stelicã ºi l-a trimis cu caprele ºioile la poianã. Urma sã meargã cu vãrul sãu, Ghiþã. Laprânz trebuiau sã ia vitele ºi sã le ducã acasã, apoi sãvinã ºi ei la praznic. De acord. Ghiþã a venit cu otorogoatã. I-o împrumutase pentru câteva zile un unchial sãu. Mare bucurie! În timp ce vitele pãºteau liniºtitepe poianã, cei doi exersau pe rând la instrument. ªtiausã cânte la fluier, dar torogoata era altceva. Trebuia multmai multã forþã în plãmâni, degetele aveau de mânuitclapete. ªi, totuºi, instrumentul putea fi stãpânit.

Tot exersând cei doi la torogoatã, nici n-au observatpânã s-au apropiat de ei cu vitele Lena ºi Nuþa de laCernavârf. Erau douã codane de vreo ºaptesprezeceani, frumoase foc, de care se dusese vestea cã sunt tarepupãcioase ºi se lasã uºor “jumulite” de bãieþi. Stelicãºi Ghiþã erau mai mici cu un an sau doi decât cele douã,dar asta n-ar fi fost un impediment. Terminaserã ºi eigenerala, iar Stelicã numai ce reuºise la seminar ºi urmasã plece. Totuºi, cum sã laºi torogoata pentru niºte fete!Pur ºi simplu nici nu le-au bãgat în seamã. Au încercatele sã-i atragã la joacã, la hârjoanã, dar degeaba.Torogoata ºi mai multe nu. Dacã au vãzut aºa, cele douãfete, îmbufnate, ºi-au luat vitele ºi-au plecat.

Când soarele dãduse spre amiazã, Stelicã ºi Ghiþãºi-au adus aminte cã le e foame. Învãþaserã sã cântecâteva hore la torogoatã, dar asta nu le þinea de foame.Oile se odihneau la umbrã, caprele nicãieri. Stelicã aveatrei, Ghiþã douã. Au început sã le caute. Degeaba. Parcãle înghiþise pãmântul. Pânã la urmã, au luat oile acasãºi s-au dus la praznic. Pãrinþii erau acolo. I-au întrebatpe copii de vite. Aceºtia, roºii ca sfecla, au îngãimat unrãspuns. Pãrinþii au înþeles cã ceva nu e în ordine. Pânãla urmã, au mãrturisit adevãrul: caprele erau pierdute.Lucrurile erau clare: lupii mâncaserã caprele. S-a alespraful de masã. Au plecat toþi, care-ncotro, sã cautecaprele. Au colindat câmpul, dealurile, pãdurea..., nimic!Soarele dãduse spre searã ºi toþi ai lui Ioniþã Zoicancãutau în disperare caprele. Erau mai mult siguri cã lemâncaserã lupii, dar voiau mãcar sã gãseascã locul undefuseserã sfâºiate, mãcar o urmã, o bucatã din ele, ceva.

Iatã cã la un moment dat, pe culmea dealului ºi-aufãcut apariþia cu vitele Nuþa ºi Lena, codanele care ledãduserã târcoale flãcãilor de dimineaþã. Veneau acumdin nou, convinse cã ficiorii se sãturaserã sã tot pupetorogoata. Între oile ºi caprele lor erau ºi caprele luiStelicã ºi ale lui Ghiþã. Sã mori de ciudã, nu alta! Vasã zicã, le-o fãcuserã! Ce puteau sã mai zicã!

Fetele au motivat cã au venit caprele celor doi dupãele, dar au fost convinse cã ei au ºtiut cã sunt la eleºi cã le aduc de amiazã. Bieþii pãrinþi ºi celelalte rudecare cãutaserã peste tot au rãsuflat uºuraþi ºi auplecat spre casã, obosiþi, dar bucuroºi cã au ... gãsitcaprele. Flãcãii erau destul de mari sã înþeleagã lecþiaºi pânã seara n-au mai pus nici mâna, nici buzele petorogoatã! Au avut ce face ºi n-au regretat!

Pr. Al. Stãnciulescu-Bârda

Torogoata

Încerc, cu câtã minte am adunat în mine, sãînþeleg aceste timpuri, sã înþeleg aceste zile. Ascult la toatã lumea, citesc tot ce-mi stã înputeri, ºi totuºi, NU ÎNÞELEG. Avem un virus nimicitor care decimeazã planeta.Nici acum nu ºtim dacã a fost creat de mânaomului sau este o montruoasã rãzbunare a naturiibatjocorite. Dupã aproape 2 ani de la„oficializare”, nu suntem „capabili” decât sãconstituim o nouã comisie. Pentru o Chinã carenu recunoaºte nimic ºi nici nu aratã nimic. Miliarde de euro plãtesc statele bogate (celesãrace sunt condamnate la “imunizare naturalã”)pentru vaccinuri experimentale: cu adenovirusnereplicat sau cu ARN mesanger. Unele neinjecteazã viruºi fãrã adjuvante, altele ne umblãla origini. Toate însã cu bãtaie scurtã ºi ni serecomandã doza a 3-a, doza a 4-a... Adio rujeolã, oreion, rubeolã, varicelã, viruºidemni care nu înþeleg sã aibã, aproape de loc,mutaþii. Avem SARS-CoV-2, cu cel puþin optvariante cunoscute. O sã ajungem la un vaccinpentru fiecare mutaþie! Ce-ºi face omul cu mânalui, nici Dumnezeu nu dezleagã. Liberul arbitru!. Preocuparea majorã a guvernelor lumii nueste sãnãtatea omului, ci “salvareasistemului de sãnãtate publicã”. Mai docili, obiºnuiþi cu biciul ºi zãhãrelul,occidentalii s-au vaccinat masiv astfel cã, petermen scurt, sistemele sanitare naþionalefuncþioneazã la parametrii ”normali”. La noi, limitarea neghiobã a alocãriloraprobate a impus un sistem de sãnãtatepublicã sub 1.000 de paturi la ATI, o sãracãdotare cu medicamente, insuficiente ºi deproastã calitate, ºi un personal medical, înmajoritatea cazurilor, nededicat profesiei,blazat ºi afiliat politic, care nu miºcã în front,ci se conformeazã, murmurând pe la colþuri. Peste toate acestea, “aleºii noºtri” încalcãcu nonºalanþã reguli elementare de protecþie,impun restricþii pe care ei înºiºi nu le respectã,ºi au reuºit sã ne învrãjbeascã neamul întrevaccinaþi ºi nevaccinaþi. Noi nu avem voie sã ieºim în stradã, ei auvoie la întruniri ºi congrese. Noi suntem amendaþi ºi condamnaþi pentruzãdãrnicirea combaterii bolilor, ei nu rãspundpentru dezastrul produs în aceastã þarã, pentru

Sã fie asta, Doamne, ...Bat, iarãºi, clopotele, Doamne,Din 5 în 5 minute adoarme un român,Iar crucile sunt tot atâtea semneA tot ce-am fost, ºi-a tot ce mai rãmân.

Rãzboaie, Doamne, au mai fost pe lume,Cu voie, fãrã voie, este taina Ta.Acesta însã, e nãscut anumeca sa-mi distrugã neamul, ºi nu va pregeta.

Renaºte din cenuºa Rãului din noi,

ªi creºte din sãmânþa pãcatului etern,Din urã ºi dispreþ, din sufletul-strigoi,Din patimi deturnate spre Infern.

ªi n-avem rând, sau tihnã, nici în cimitire,Escavatorul sapã groapã ”la comun”.Nici timp de rugãciune, nici vreme de cinstire,Doar scândurã bãtutã pe trupul de român.

Covid venim în lume, Covid plecãm din ea,Sã fie asta, Doamne, pedeapsa grea a Ta?

absurda îndatorare a acestui popor pe multegeneraþii, pentru sifonarea banilor publici ºicheltuieli inutile, pentru absurdele restricþiiimpuse - tot atâtea încãlcãri de drepturifundamentale. Cine zãdãrniceºte combaterea bolii? TantiFlorica care vinde patrunjel în piaþã, fãrãmascã? Vecinul, care a crescut câteva gãini laþarã ºi care nu poate sã ajungã sã le deamâncare pentru cã nu are adeverinþã pe proprierãspundere? Vãrul meu care lucreazã pânã laora 17, ºi nu reuºeºte sã miºte “coada” celorajunºi la magazin înaintea lui, iar când ajungela uºã, constatã cã s-a închis la orele idiot ºi“legal” dispuse?. ªi existã oare un sistem de combatere abolilor? Medicii de familie nu au niciun protocol deurmat, nu au la dispoziþie niciun medicamentrecomandat. Trateazã dupã ºtiinþa fiecãruia ºidau reþete care lungesc cozile la farmaciileparticulare. Ambulanþele circulã haotic, latoate apelurile covidate, transportã bolnaviajunºi în stare gravã, ºi îi interneazã pe undemai este un loc de primire, unde sunt trataþi cuapã chioarã ºi oxigen cât cuprinde. De la atâta oxigen scãpat prin saloane, tot maimulte incendii distrug ceea ce nu a reuºit sãdistrugã încã ”sistemul de sãnãtate publicã”.Pentru cã oxigenul face explozie. Am învãþat laºcoalã, am învãþat din instrucþiunile de utilizare.În curând vom avea ºi bolnavi care explodeazã.Ca mãsurã de combatere a bolii. Sunt ºi mai uºorde înmormântat, de raportat, ºi moare naiba odatãºi virusul asta pãcãtos. De ce sã nu ne tratãmprin explozie? Avem tot ce ne trebuie! NU ÎNÞELEG! Nu înþeleg cum i-am lãsat sãajungã aici? Cum i-am lãsat sã ne fure, sã ne mintã,sã ne îndobitoceascã? Ne chinuie preþul la gaze,curent electric, pâine, benzinã, medicamente, marfade pe rafturi, iar “sistemul” raporteazã o economieîn creºtere, o viaþã mai bunã. Sã fie, Doamne, vrerea Ta, sau lipsa vreriinoastre? Eu încã mai sper, Tatã, sã putem face voia Ta,sã vie împãrãþia Ta, precum în cer, aºa ºi pepãmânt. Ajutã-ne sã facem dreptate! Sã putemda Cezarului ce i se cuvine: groapa de gunoi aistoriei. Alexandru Enache

OBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021 pag. 13Horoscop

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Eºti în vervã în aceastã sãptãmânã ºi dornicde schimbãri personale majore. Selecteazãprioritãþile ºi evitã suprasolicitarea nervoasã. Înplan financiar se contureazã schimbãri, în sensulcã apar oportunitãþi de câºtig din activitateaprofesionalã desfãºuratã la un loc de muncã.Primeºti bani, cadouri sau favoruri, dar apar înparalel ºi cheltuieli deosebite. Prudenþã ºidiscernãmânt, pentru cã existã riscul sãinvesteºti în bunuri inutile. Discuþii importanteprivitoare la salarizare ºi la condiþii de muncã.Susþine-þi punctele de vedere ºi nu te lãsaimpresionat de aparentele bune intenþii ale celordin preajma ta. Întâlniri ºi dialoguri cupersoanele apropiate.  

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Discreþia este caracteristica de bazã apersonalitãþii tale în aceastã sãptãmânã. Ai nevoiede odihnã, detaºare de forfota cotidianã ºi de asta de vorbã cu tine însuþi. Sãnãtatea estevulnerabilã, astfel cã se pot evidenþia afecþiunimai vechi sau mai noi. Consultaþii, analizemedicale ºi chiar abordarea unui nou stil de viaþãºi activitate. Este foarte important ceea cegândeºti, plãnuieºti sau faci în aceste zile, pentrucã sunt momente deosebite de a porni pe noidirecþii personale sau profesionale. Totul este sãte concentrezi numai pe obiectivele tale ºi sã jocicinstit cu tine însuþi, dar ºi cu ceilalþi.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Multe controverse apar între tine ºi prieteni.Ar fi bine sã renunþi la persoanele care te totprovoacã ºi care se implicã în treburile tale fãrãsã le ceri tu asta. Pe de altã parte, sunt zile bunepentru a te retrage în locuri liniºtite, pentru amedita în tainã la relaþiile ºi situaþiile în care eºtiimplicat. Ai nevoie de o nouã filozofie de viaþã,acum fiind momente excelente pentru a te orientaspre alte valori morale ºi spirituale prudenþã,deoarece se pot evidenþia afecþiuni vechi. Evitãpe cât posibil consultaþiile, analizele medicaleºi intervenþiile chirurgicale. Te vei simþi mai bineîn a doua parte a intervalului analizat.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

O sãptãmânã cu multã forfotã în plan socio-profesional. Discuþii aprinse cu ºefii, cuautoritãþile, un carusel de situaþii dificil de gestionatla prima vedere. Rãbdarea, tolerenþa ºi discreþia teajutã sã depãºeºti totul cu bine. Noutãþi în relaþiilecu prietenii ºi în relaþiile cu persoanele care tesprijinã în proiectele profesionale. Dispar uneledintre aceste persoane din preajma ta ºi apar cutotul altele. De asemenea, se poate contura un nouproiect la locul de muncã, proiect care se vadesfãºura pe cel puþin un an de zile. În a douaparte a sãptãmânii vei avea nevoie de odihnã ºi dea te gândi pe îndelete la ce îþi doreºti cu adevãratde acum încolo.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Este rost de discuþii cu persoanele aflate înstrãinãtate sau la mare depãrtare de tine. De asemenea,sunt de luat în calcul cãlãtoriile pe distanþe lungi sautrasarea planurilor în acest sens. Prudenþã ºi ladiscuþii, ºi la cãlãtorii! În plan profesional se deschideo etapã nouã. Este posibil sã primeºti sarcini de lucrunoi, o funcþie de conducere sau chiar sunt ºanse sãabordezi un nou domeniu profesional, un nou loc demuncã. Totuºi ar fi bine sã analizezi pe îndelete ceeace se petrece în zona socio-profesionalã, sã tesfãtuieºti cu cineva avizat ºi apoi sã decizi înconsecinþã. Apar provocãri la locul de muncã dinpartea ºefilor ºi autoritãþilor. De asemenea, relaþiilecu prietenii sunt punctate cu note bizare. Nu te bazape aceste persoane.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Cheltuieli comune cu alþii la începutul acesteisãptãmâni! Se recomandã prudenþã, pentru cã existãriscul sã cheltuieºti tu mai mult pe mofturile saudaunele celor dragi. Achitã-þi datoriile la timp! Foarteevidente sunt relaþiile cu strãinãtatea, abordarea unorforme de ºcolarizare pe termen lung, dar ºi orientareaspre o nouã filozofie de viaþã. Gândirea ºi comunicareasunt distorsionate, aºa încât ar fi bine sã eviþi luareadeciziilor majore ºi implicarea în discuþii deanvergurã. Poate intra în discuþie ºi o cãlãtorieîndepãrtatã sau mãcar planuri în acest sens. Cãlãtoriiîn strãinãtate ºi dialoguri cu persoanele aflate departede graniþele þãrii. Relaþiile cu ºefii ºi autoritãþile sunttensionate la finalul intervalului analizat.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Relaþiile parteneriale te provoacã mult la începutulacestei sãptãmâni. Sunt posibile discuþii aprinse cupartenerul de viaþã sau colaboratorii, dar ºi separãri,desprinderi de unele parteneriate. Se contureazãnoutãþi financiare, la secþiunea bani, bunuri comunecu partenerul de viaþã, colaboratorii ºi neamurile. Sedeschid variante noi de câºtig de la ºi prin alþii. Potintra în discuþie moºtenirile, partajele personale ºiprofesionale. A doua parte a sãptãmânii este bogatãîn informaþii preþioase legate de lãrgirea bagajuluitãu educaþional plus cheltuieli comune cu alþii. Deasemenea, este rost sã dialoghezi cu persoanele aflateîn strãinãtate sau sã planifici cãlãtorii.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

O sãptãmânã foarte interesantã în plan profesional!Se contureazã schimbãri majore la locul de muncã,fie prin plecarea sau sosirea unor colegi, fie prinschimbarea condiþiilor de muncã. De asemenea, esteposibil sã primeºti o ofertã de colaborare, care vaatrage dupã sine schimbãri în plan personal. Fiiprudent, deoarece sãnãtatea este vulnerabilã. Dozeazã-þi eforturile, analizeazã bine situaþia în care te afli laserviciu ºi evitã dialogurile contradictorii. Noutãþi ºiîn relaþia cu partenerul de viaþã. Separare, divorþ sauapropiere, oficializarea unei relaþii care dureazã deceva vreme. Partenerul de viaþã ºi colaboratorii tesolicitã din plin. Se contureazã cheltuieli comunecu alþii la finalul sãptãmânii.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Se întrezãresc discuþii importante cu persoanaiubitã ºi copiii. Controversele sentimentale apardatoritã faptului cã tu ai aºteptãri prea mari de la ceidragi. Se închide clar o etapã în relaþiile cu ceidragi. La locul de muncã apar noutãþi, fie prinschimbarea condiþiilor de muncã, fie pur ºi simplu,îþi vei modifica tu concepþiile ºi atitudinea faþã demuncã ºi implicaþiile ei. Se recomandã prudenþã ºidiscernãmânt! Relaþiile colegiale sunt disonante, astfelcã foarte uºor pot apãrea contradicþii. Pe de altã parte,sãnãtatea este vulnerabilã, fiind posibile consultaþiiºi analize medicale. Foarte provocatoare sunt relaþiileparteneriale, fie cã este vorba despre cele de cuplu,fie cã este vorba despre cele profesionale.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

În primele zile ale sãptãmânii este nevoie sã teocupi de curãþenii generale, reparaþii, îmbunãtãþireacondiþiilor domestice, vânzarea sau achiziþionarea debunuri patrimoniale. Pentru segmentul domestic ºirelaþiile cu membrii familiei se închide o etapãimportantã. Foarte animate sunt relaþiile cu persoanaiubitã ºi copiii. O relaþie amoroasã veche se poatereactualiza în chip nebãnuit sau existã ºi varianta sãporneºti o relaþie nouã cu cineva cunoscut de curând.Copiii sunt o temã ce va cãpãta alte valenþe pentrutine de acum încolo. La serviciu se întrezãresc multesarcini de lucru. Implicã-te serios în tot ce þine deîndatoririle tale profesionale, pentru cã plata va fi pemãsurã. De asemenea, apar îmbunãtãþiri în privinþasãnãtãþii!

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Multe persoane din anturajul apropiat te vor cãutala începutul sãptãmânii. Discuþii ample, cãlãtorii pedistanþe scurte, implicare în activitãþi intelectuale ºiîn realizarea unor documente oficiale. În plan domesticse deschide o nouã etapã. Schimbãri în spaþiul delocuit, vânzarea sau achiziþionarea de bunuripatrimoniale, discuþii importante cu membrii familieiºi cu neamurile. Este bine sã trasezi planuri domesticede anvergurã, deoarece se vor realiza în decurs de unan de zile de acum încolo. A doua parte a sãptãmâniievidenþiazã relaþiile sentimentale. Acþiuni comune cupersoana iubitã ºi cu copiii, abordarea unor hobby-uri împreunã cu cei dragi.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte financiare.Cheltuieli pe de o parte, primirea salariului, a uneiprime sau a unor favoruri dinspre segmentul muncii,pe de altã parte. Selecteazã prioritãþile, pentru cãexistã riscul sã chetuieºti sume mari de bani pe temiri ce. Relaþiile cu anturajul apropiat se schimbã,în sensul cã fie te desprinzi de unii, fie te apropii dealþii. Totuºi ar fi bine ca deocamdatã sã analizezi bineceea ce se petrece în cercul tãu de apropiaþi ºi sãdecizi în consecinþã abia spre finalul acesteisãptãmâni. Cãlãtorii pe distanþe scurte, demersuriintelectuale, abordarea unei noi filozofii de viaþã.Activitãþi domestice ºi discuþii cu membrii familiei.

(21 - 27 octombrie 2021)

Autor: AstroCafe.ro

OBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021informaþiipag. 14

I N F O R M A R E

Aceastã informare este efectuatã de Comuna Eºelniþa, judeþulMehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite laABA BANAT, aviz de gospodãrirea apelor pentru realizarea proiectului “Actualizare Plan Urbanistic Generalºi Regulament Local de Urbanism”, Comuna Eºelniþa, judeþul Mehedinþi. Aceastã investiþie este nouã. Ca rezultat al investiþiei nu vor rezulta ape uzate. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantulde aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului dupã data de 21.10.2021.

Primar, Ec. VªCà MARIUS EMILIAN

Spitalul Orãºenesc Baia de AramãStr.I. Predescu, nr.12, Jud. Mehedinþie-mail: spitalulbaiadearama@gmail.comTel/Fax: 0252.381.594

ANUNÞAvând în vedere prevederile H.G. nr. 286/2011, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare, Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã, jud. Mehedinþi organizeazã concurspentru ocuparea funcþiilor contractuale-POSTURI VACANTE:- 1 (UNU) post asistent medical ªef Secþia Medicinã Internã;- 1 (UNU) post asistent medical ªef Secþie Pediatrie; Cerinþele postului: vechime 5 ani în funcþia de asistent medical; studii:superioare în domeniu medical sau ºcoala postlicealã sanitarã sau ºcoalapostlicealã sanitarã prin echivalare conform HG nr. 797/1997; condiþiispecifice: curs operator calculator; program 8 ore/zi, documentenecesare: diploma licenþa în domeniu medical sau diploma ºcoalapostlicealã sanitarã sau diploma ºcoala postlicealã sanitarã prinechivalare conform HG nr. 797/1997 privind echivalarea studiilorabsolvenþilor liceelor sanitare, promoþiile 1976-1994 inclusiv, cu nivelulstudiilor postliceale sanitare; certificat de grad principal, certificat demembru OAMGMAMR - vizat 2021; asigurare malpraxis valabilã 2021;diplomã curs operator calculator.Depunere dosare: 18.10.2021-29.10.2021; selecþie dosare: 01.11.2021,ora 10.00; proba scrisã ºi/sau proba practicã - 08.11.2021, ora 10.00;interviul - 12.11.2021, ora 10.00. Concursul se organizeazã la sediul Spitalului Orãºenesc Baia de Aramã,str. Iulian Predescu nr. 12. Relaþii suplimentare se pot obþine la sediul Spitalului Orãºenesc Baiade Aramã, Biroul RUNOS, telefon 0785236052.Manager, Dr. Pucã Bogdan Marianªef Birou RUNOS, Ec. Dragomir Rozina

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) informeazãcã luni, 18 octombrie 2021, începând cu ora 00:01, a autorizat la platãîn cadrul Campaniei de plãþi în avans pentru anul 2021 un numãr de39.623 fermieri, cu o sumã totalã de 160.995.060,92 euro. Cuantumul per hectar al plãþilor directe care se acordã pentru anul decerere 2021 a fost stabilit prin Hotãrârea nr. 1053/02.10.2021 privindstabilirea pentru anul 2021 a cuantumului per hectar al plãþii unice pesuprafaþã, al plãþii redistributive ºi a intervalelor de suprafaþã pentru carese acordã aceasta, a plãþii pentru practici agricole benefice pentru climãºi mediu, al plãþii pentru tinerii fermieri ºi al plafonului aferent schemeide sprijin cuplat pentru mãsura din sectorul zootehnic, speciile ovine ºicaprine ºi sunt urmãtoarele:- Schema de platã unicã pe suprafaþã - 95,4751 euro/ha;- Plata redistributivã:primul interval 1-5 ha inclusiv - 5,0000 euro/haal doilea interval peste 5 ha ºi pânã la 30 ha inclusiv - 48,1457 euro/ha- Plata pentru înverzire - 57,8931;- Plata pentru tinerii fermieri - 40,4514;- Sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine -17,2430 euro/cap animal. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1295 din 4 august 2021 dederogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragrafdin Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ºi alConsiliului în ceea ce priveºte nivelul avansurilor pentru plãþile directeºi pentru mãsurile de dezvoltare ruralã legate de suprafaþã ºi de animale,statele membre pot plãti avansuri de pânã la 70 % în cazul plãþilor directeindicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 ºi de pânã la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltãrii rurale menþionat laarticolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Precizãm cã plãþile pentru schemele finanþate din FEGA (Fondul Europeande Garantare Agricolã) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9475lei/euro stabilit de Banca Centralã Europeanã în data de 30.09.2021 ºipublicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C/398/7/01.10.2021. Plãþile pentru schemele finanþate din FEADR (Fondul European Agricolde Dezvoltare Ruralã) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,8683lei/euro, stabilit de Banca Centralã Europeanã în data de 31.12.2020 ºipublicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/03. Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã îºi propune în perioadade acordare a avansului, 18 octombrie 2021 - 30 noiembrie 2021, sãfinanþeze fermierii cu o sumã de peste 1 miliard de euro, atât pentruschemele finanþate din Fondul European de Garantare Agricolã (FEGA)cât ºi pentru mãsurile finanþate din Fondul European Agricol pentruDezvoltare Ruralã (FEADR).

APIA mereu alãturi de fermieri!

Vând casã cãrãmidã, la 6 km de oraºul Strehaia, compusã din4 camere + 1 camerã, hol, 3 terase (una închisã), baie (fosãsepticã), dotatã cu maºinã de spãlat automatã, apã caldã (boilerelectric), bucãtãrie, dotatã cu combinã frigorificã, aragaz, cuptorcu plitã electricã, instant Delimano, sobã cu plitã, cãmarã, beci(butoaie, damigene 50 ºi 25 litri), gresie, faianþã (bucãtãrie, baie,hol ºi terase), magazie, hambar, curte + grãdinã, mari, 2 surse deapã. Telefon contact 0722216893

a n

u n

þ

COMUNICAT DE PRESÃ

APIA a dat startul plãþilor în avanspentru Campania 2021

sportOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021 pag. 15

ACS Viitorul ªimian a pus capãt seriei de 4partide fãrã victorie în Liga a 3-a, dupã ce, înetapa a 8-a, s-a impus cu scorul de 1-0 peterenul ultimei clasate din seria a 7-a, CS Armata

C a m p i o n a t u ljudeþean de fotbal dinMehedinþi ºi-aderulat, la sfârºitul

sãptãmânii trecute, etapa a 3-a. În derby-ul rundei, RecoltaDãnceu a dispus cu 3-1 dePandurii Cerneþi, prin golurileizbutite de Cãtãlin Chirfot (42)ºi Alexandru Crãiaºu - ªteta(55, 90), respectiv Mãdãlin Mãtãsãreanu (44).Dupã acest succes, Recolta a egalat Pandurii lapuncte, dar echipa din Dãnceu are un meci în

Puncte de aur, la Brad

Liga a 3-a, Seria a 7-a, etapa a 8-aArmata Aurul Brad - Viitorul ªimian 0-1Pandurii Târgu Jiu - Jiul Petroºani 0-0Voinþa Lupac - Viitorul Pandurii Tg.Jiu II 4-0Gilortul Târgu Cãrbuneºti - CSM Reºiþa 2-5CSM Deva - Progresul Ezeriº 4-1Clasament1. CSM Reºiþa 8 8 0 0 21-3 242. Pandurii Târgu Jiu 8 5 3 0 16-4 183. CSM Deva 8 6 0 2 13-5 184. Voinþa Lupac 8 4 2 2 15-11 145. Progresul Ezeriº 8 3 1 4 8-13 106. Viitorul ªimian 8 2 3 3 13-13 97. Gilortul Tg. Cãrbuneºti 8 2 1 5 10-19 78. Viitorul Pandurii Tg. Jiu II 8 2 1 5 5-16 79. CSM Jiul Petroºani 8 1 1 5 6-12 510. Armata Aurul Brad 8 0 1 7 4-15 1Etapa viitoareViitorul ªimian - CSM DevaCSM Reºiþa - Pandurii Târgu JiuViitorul Pandurii Tg. Jiu II - Gilortul Tg. CãrbuneºtiCSM Jiul Petroºani - Armata Aurul BradProgresul Ezeriº - Voinþa Lupac

Aurul Brad. Singurul gol alpartidei a fost marcat de GeluVelici, în minutul 72. Acelaºijucãtor ratase o loviturã de la 11

m, în finalul primeireprize. A fost, totodatã,primul succes îndeplasare pentru echipamehedinþeanã. Dupãsuccesul de la Brad,Viitorul a urcat 2 locuriîn clasament ºi s-adepãrtat de zonaretrogradãrii. “A fost un joc bun. Amarãtat ca o echipã bine organizatã. Bãieþiiau avut o posesie progresivã, iar scorulputea fi mult mai mare. Am spart gheaþaîn deplasare, unde am avut probleme înmeciurile anterioare”, a declarat

antrenorul Relu Þurai. Sâmbãtã, de la ora 15:00, pe StadionulMunicipal din Drobeta Turnu Severin, Viitorulªimian va întâlni CSM Deva, ocupanta locului3. Cele 2 combatante sunt despãrþite de 9 puncteîn clasament.

Recolta s-a impus în derby-ul rundei

Înfrângere la scor ºicu Reºiþa

Liga a 4-a Mehedinþi, etapa a 3-aRecolta Dãnceu - Pandurii Cerneþi 3-1Inter Salcia - AS Turnu Severin 2-5Real Vânãtori - Viitorul Cujmir 1-6Viitorul Corcova - Victoria Vânju Mare 2-2AS Noapteºa - AS Obârºia de Câmp (amânat)Inter Crãguieºti - Viitorul Severin (amânat)Clasament1. AS Turnu Severin 3 2 1 0 8-4 72. Cerneþi 3 2 0 1 11-4 63. Cujmir 3 2 0 1 11-5 64. Dãnceu 2 2 0 0 6-3 65. Vânju Mare 2 1 1 0 8-4 46. Corcova 3 1 1 1 8-8 47. Viitorul Severin 2 1 0 1 5-5 38. Crãguieºti 2 1 0 1 5-7 39. Vânãtori 3 1 0 2 6-12 310. Obârºia de Câmp 2 0 1 1 3-5 111. Noapteºa 2 0 0 2 1-4 012. Salcia 3 0 0 3 4-15 0

minus, dupã ce partida din runda inauguralã, dela Victoria Vânju Mare, a fost amânatã la cerereaechipei-gazdã. De rezultatul de la Dãnceu a profitat AS TurnuSeverin, care a trecut pe primul loc în clasament,dupã ce s-a impus cu 5-2 la Salcia. Andrei Enea(26, 66, 89), Andrei Dumagiu (57) ºi Andrei Creþu(83) au marcat pentru echipa severineanã, întimp ce Sorin Tomescu (17) ºi Mihai Siminicã(49) au înscris pentru Inter Salcia.

Etapa a 5-a din cadrul Diviziei A - Seria C lahandbal masculin a adus o nouã înfrângere lascor pentru AHC Drobeta. În Sala Polivalentãdin Drobeta Turnu Severin, elevii pregãtiþi deIonuþ Rouã au fost învinºi cu 43-24 de CSMReºiþa. Angrenaþi în lupta pentru promovarea în

Mircea Oglindoiu

Divizia A, Seria C, etapa a 5-aAHC Drobeta - CSM Reºiþa 24-43CSU “C-tin Brâncuºi” Târgu Jiu - CSM Oradea 28-44CS Universitatea Craiova - SCM Politehnica Timiºoara II 35-35Unirea Sânnicolau Mare - CSU Politehnica Timiºoara 44-33Clasament1. CSU Oradea 5 5 0 0 202-121 152. CSM Reºiþa 5 3 1 1 191-155 103. CSU Craiova 5 3 1 1 177-172 104. Sânnicolau Mare 5 3 0 2 189-166 95. SCM Politehnica II 5 1 3 1 160-165 66. CSU Politehnica 5 1 0 4 151-176 37. CSU Târgu Jiu 5 1 0 4 126-168 38. AHC Drobeta 5 0 1 4 128-201 1

Liga Naþionalã, bãnãþenii au intrat lacabine cu avantaj de 7 goluri, scor 20-13, ºi s-au descãtuºat în repriza secundã,pe care ºi-au adjudecat-o cu 24-11. Pe ultimul loc în Seria C, cu doar unpunct, AHC Drobeta va fi gazdã ºi etapaviitoare, când va întâlni, sâmbãtã, de laora 11:00, în Polivalenta severineanã,CSU “Constantin Brâncuºi” Târgu Jiu.Gorjenii sunt pe penultimul loc, fiindvecini de suferinþã cu mehedinþenii.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.10.2021pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mã mehedinþenii meicetitori de Obiectiv, sã vezi ºi sã nucrezi, cã al lu’ Zbanghiu rãmasãpi la intrarea în oraº. Pã cãzu lafiltru ºi-i deterã cãruþa înapoi, pemotiv de carantinã în Severinu’nostru. Pã da, cã ãsta vru sã sãfofileascã, cã sã vezi cã el nu facevaccin, cã în combinaþie cuzaibãru ºi varza muratã îi produceprea multe gaze, cã de astea.

Bine, ar putea sã-i mai dea dingaze ºi lu’ nea Virgil, ca sã aibã la

centralele alea de cartier, promise încampanie ºi nevãzute pin oraº. Cãete, pe nea Mazilu îl liniºtirã, sãri lanea Popescu ºi sãrirã toþi pe‘mnealui, pe motiv de pupat dosu.

Mai nou ieºi la rãzbel ºi neaTruºcã, patronu’ di la ªimian, caresã luã de nea Cupã. Bine, nu cã l- nea Mãrin

Sucã ºi al lu’ Zbanghiu cãzut pe filtru, scandalu lu’ nea Truºcãde ªimian, pãtrãþelele lu’ nea Buºoi ºi paramotaciolu lu’ Veta

ar mai fi vãzut sau auzit cineva penea Cupã, cã ieste discret se ºtie,da dacã tot ieºi sã-l critice pe neaditai ministru’ la Energie, zisã neaprimarele di la ªimian, cã trebe sãia apãrarea ºefului ºi scamele depe costum. ªi dã-i ºi luptã! Fiecarepe limba lui, dupã cum sã pricepesau pricepe politichia.

Mã nepoate, sã vezi entereselecum sã prind de nea Buºoi, bãgatpãnã peste cap ºi pi la Mehedinþiºi pi la Timiº, da ºi pi la Caraº ºi

pe unde mai apucã ºi ‘mnealui sãînmulþeascã la meleoane. Pã da,cicã îºi pusã om la butoane, pe neaBaciu, fost manechin, care maideunãzi îºi etala pãtrãþelele de peabdomen. Acuma, pi la Timiº seºtie cã nea Baciu este „creaþia” luinea Buºoi, printre altele fostpreºedinte al PNL Timiº. Fostul

viitor ministru este preºedinte alaºa-zisei Asociaþii SOS DrepturilePacienþilor. Acest ONG cicã ar fidoar o interfaþã civicã a campanieielectorale a lui nea Buºoi. La unmoment dat, CNA s-a autosesizat,interzicând un spot publicitar alacestei asociaþii, care-l avea înprim-plan pe „doctorul CristianBuºoi”, medic care n-a profesatînsã niciodatã.

Mã mehedinþenii mei, îngeneral ºi severineni, în special,cetitori de Obiectiv, mã va cicãliVeta sã luaþi paramotaciol, cã nuieste de glumã, ºi nu aþi ascultat-o. Iote, veni carantina pestemunicipiu. Bine cã guvernanþii sãgândirã la o rezervã ºi alocarã ocãruþã de bani pentru ªimian, carear putea deveni reºedinþã de judeþ,dupã cum a aflat Veta, de mult timp.Om vedea! Da când s-a hotãrâtînchiderea magazinelor la ora18.00, s-a gândit cineva cã existãvaccinaþi care au nevoi ºi dupã orarespectivã? Ei nu pot ieºi decât laplimbare... sã plimbe CE?! Poate

rãspunde nea prefectu’ deMehedinþi, la un moment dat...

Mã fraþilor, poate aþi întâlnit pincartiere conselerul local care selaudã cã ºi-a fãcut datoria faþã departid, adunând toate afiºele desprescumpirea curentului electric. Sãmai ºi pozeazã ºi aratã la toatãlumea ce slugarnicã ispravã a fãcut.Zici cã e datorie moralã, sarcinã desus, doar doar s-o regãsi ºi pe alteliste data viitoare. Unele maiimportante. Cã aºa sã construieºtecariera politicã pi la noi, pi laMehedinþi.

Bine, mã nepoate, cã apãruSoarele ºi peste Severin ºi putucetãþeanu’ di la bloc sã iasã sã sãplimbe sã sã mai scape de frigu’ dinapartamente. Cã de cãldurã sã audecã vine pi la început de noiembrieºi, vorba lu’ nepotu-miu Sucã, nusã ºtie cât de CALDÃ va fi cãldura.Da om simþi pe chielea noastrã!

Pãnã atuncea, adicã pãnã dataviitoare, hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti!