Marius Screciu, susþinuttotal de PSD ºi UNPRpentru Primãria Severin

Marius Screciu, susþinuttotal de PSD ºi UNPRpentru Primãria Severin

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 822

14 aprilie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Joi, 31 martie 2016, a fostultima zi de lucru în PrefecturaMehedinþi pentru profesorul Nicolae

CITIÞI ÎN PAGINA3Suflu nou la PREFECTURA Mehedinþi

Drãghiea, pentru cã în prezenþaministrului de Interne, Petre Tobã, s-a schimbat „garda”, fiind învestit în

funcþia de prefect al judeþuluiCRISTINEL PAVEL.

Se poate vorbi de o schimbarebeneficã în planul administraþieipublice locale, de un suflu nou, detineri care vin din urmã apreciaþitocmai experienþei acumulate. „Þin sãîl asigur pe noul prefect de tot sprijinulºi toatã susþinerea mea, sunt convinscã avom avea o colaborare foartebunã ºi împreunã o sã parcurgem undrum care o sã fie benefic pentru

judeþul Mehedinþi”, sublinia AndreiStãniºoarã, subprefect.

Întãrind, într-un fel, cuvintelesubprefectului Andrei Stãniºoarã,Cristian Pavel declara: „Îmi voidesfãºura activitatea la nivelul decompetenþã, de demnitate ºi deimportanþã al funcþiei de prefect, vreausã vã asigur de buna mea credinþã,de corectitudine ºi de aplicarea legiiîn spiritul ºi litera ei.

Continuare în pag. 11

pag. 2

Localele: doar oscurtã bãtaie în ring

pag. 5

Gabriela Dobrotãpropune un an decontract cuseverinenii

pag. 8

Trei pericoledevastatoare pentruviaþa românilor

Bunã, rea Codruþa -nu e cazul sãrãmânem fãrã ea

pag. 9

social - politicOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicãpentru conþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

În perioada aceasta prea plinãde tensiuni politice e destul de dificilsã te exprimi vizavi de realitãþilemomentului, despre ºanse electorale,candidaþi, partide. Lucrurile seînvãlmãºesc de la o zi la alta ºi senzaþiageneralã e de aglomerare, precipitareºi nervozitate, ceea ce nu favorizeazão analizã echilibratã ºi lucidã. Evremea pulsiunilor ºisentimentalismelor, a pasionalitãþilorºi partizanatelor, nu a diagnosticuluirece. Ultimele miºcãri pe scenapoliticã localã fac parte din acestconcert lipsit de dirijor ºi fãrã opartiturã prea clarã, ºi în care fiecareinstrumentist cântã dupã propria-inoimã ºi stare de spirit, de aici ºisenzaþia de hãrmãlaie cu care suntemdeja obiºnuiþi în pragul alegerilor.Sigur, interesele sunt mari, ºi de aiciºi tensiunile, agitaþia politicã. Dupã

Localele: doar o scurtã bãtaie în ringcum mai spuneam ºi data trecutãmiºcarea tacticã a actualului primar,Constantin Gherghe, aflat într-o alianþãdeja confirmatã ºi parafatã cu PSD eraprevizibilã ºi face parte din strategiasa de a-ºi prezerva o poziþie dominantãpe scena politicã. Dintre vechii lupi,Constantin Gherghe e cam singurulcare a rãmas în picioare, dupã ce MihaiStãniºoarã, Adi Duicu, EugenNicolicea au intrat într-un major conde umbrã ºi nu-i vãd revenind în primplan prea curând. Alianþa luiConstantin Gherghe (UNPR) cu PSD(Marius Screciu ºi Aladin Georgescu)e una raþionalã, nimic de zis, dar ºiuna care aparent simplificã foarte multcompetiþia pentru fotoliul de primar.Ai zice cã deja lucrurile sunt tranºate.Nu sunt încã tranºate, evident. Pânãce ultimul buletin de vot nu va intra înurnã, jocurile sunt deschise, iar laaceste jocuri fiecare are ºansa sa. Pânãla urmã, noi, ca ºi alegãtori, trebuie sãprivim totul ca pe o posibilitate dealegere, nu doar ca pe un bâlci alintereselor, declamaþiilor ºi vanitãþilor.Avem posibilitatea sã alegem un nouprimar, noi consilieri locali ºi judeþeni.Avem ºansa unor noi runde desperanþe, legate de locurile în caretrãim. În cursa pentru fotoliul de primar

porneºte dintr-o primã poziþie social-democratul Marius Screciu, susþinutde actualul primar, ConstantinGherghe, dupã cum ºtim deja. Dar nutrebuie sã privim lucrurile ca ºi cum,gata, deja a sunat pe teren fluierul final.ªanse au toþi cei care intrã în aceastãcompetiþie, ºi Daniel Cârjan (PNL),Gabriela Dobrotã (PMP) sau DanZorilã (PSR), de exemplu, ºi alþii. ªifiecare se va bate serios pentru acesteºanse. Fiecare aduce în planuldezbaterilor idei noi, proiecte, atitudininecesare vizavi de problemele oraºului.Personal îmi doresc ca toþi aceºticandidaþi sã devinã mãcar vociputernice în consiliul local ºi prezenþemai viguroase în perimetruldezbaterilor publice, pe viitor.Severinul politic, ºi civic, are nevoiede un nou suflu, de o nouã vitalitate.Marele dezavantaj al acestor alegeri eacela cã se desfãºoarã doar într-unsingur tur, astfel cã nu existãposibilitatea solidarizãrii într-un tursecund, a celor ce nu intrã în acest tur.Va fi aºadar doar o scurtã bãtaie înring, o singurã reprizã, un singurgong. Cine va strânge mai multesufragii, acela va ieºi triumfãtor. Nu însãºi reprezentativ. În 2012 au votat puþiniseverineni, nu vãd de ce în 2016

lucrurile ar sta altfel. Undeva la 30-40% din cei cu drept de vot vor venisã valideze noile structuri de puterelocalã ºi judeþeanã, nu mai mulþi, aºacã problema reprezentativitãþii nu seprea pune. Oamenii, marea majoritate,ori nu prea au chef sã voteze, neavândîncredere în partide ºi politicã, ori numai sunt în þarã, deci nu pot vota lalocale. Mii ºi mii de mehedinþeni suntplecaþi la muncã în strãinãtate, votullor e anulat din astfel de raþiuni. Nudoar votul, ci ºi, în mare mãsurã,condiþia lor de cetãþeni români eanulatã. Partidele ºi candidaþii se potbaza doar pe cei rãmaºi, ºi din ceirãmaºi, doar pe cei care mai cred încondiþia lor de cetãþeni, în dreptul ºiimportanþa votului lor – cca 30-40%din totalul celor cu drept de vot. Aºacã partidele ºi candidaþii, în unicul turde scrutin, se vor bate pentru a-ºiconvinge electoratul captiv sã vinã lavot, cã despre nehotãrâþi e cam greusã negociezi cu ei. Vom avea un numãrde câteva mii de voturi valabile, sãzicem 25-25.000 de voturi, nu credcã mai mult (cam 28.000 de voturi acumulat C. Gherghe în 2012), ºi toateaceste voturi se împart la n candidaþi,4-5-6, câþi or fi. Dupã depunereacandidaturilor vom ºti. Cam acestacred cã e bazinul electoral real în acestmoment, pentru Severin. ªi din acestbazin fiecare candidat ºi partid va„prinde” o parte, un procent.

Va câºtiga cel mai convingãtor.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016 pag. 3

Protocolul PSD Mehedinþi– UNPR Mehedinþi a fost semnatmarþi, la Palatul “TeodorCostescu”, în prezenþa conduceriicelor douã formaþiuni politice ºi asecretarului general al PSD,Marian Neacºu. Susþinere totalã pentru MariusScreciu, candidatul PSD la PrimãriaDrobeta Turnu Severin ºi pentruAladin Georgescu, la ConsiliulJudeþean Mehedinþ i , acestaeste mesajul exprimat de lideriiPSD ºi UNPR. Actualul primar, ConstantinGherghe, a reiterat motivele pentrucare nu mai candideazã pentru unnou mandat ºi a susþinut cã aretoatã încrederea cã viitorulSeverinului se aflã pe mâini bune,în condiþiile în care Marius Screciuva prelua aceastã demnitate, dupãalegerile din 5 iunie 2016. „Avem un þel comun, ca sã-lsprijinim pe Aladin Georgescu sãiasã preºedinte de Consiliu Judeþean,

Marius Screciu, susþinut total dePSD ºi UNPR pentru Primãria Severin

iar pe Marius Screciu, sã vinã sã-mi succeadã la funcþia de primar almunicipiului Drobeta Turnu Severin.Sper ºi cred cã nu va fi niciun motivsã nu ne onorãm aceste obligaþiifiecare, eu chiar îmi doresc ca Aladinsã devinã preºedinte ºi Marius sãdevinã primar.”, a declaratpreºedintele UNPR Mehedinþi,Constantin Gherghe. Preºedintele PSD Drobeta TurnuSeverin ºi candidatul acestei

formaþiuni la primãrie, MariusScreciu, a spus cã recunoaºtelucrurile bune din mandatulactualului primar, dar a precizat cãsunt multe alte probleme nerezolvatecare trebuie sã-ºi gãseascã soluþiilepe termen scurt ºi mediu: „Noi avem în dumneavoastrã(Constantin Gherghe, n.r.) unsusþinãtor puternic, care a fãcutmulte lucruri bune în Drobeta TurnuSeverin. Mai sunt însã multe lucruri

de fãcut, pe care eu îmi doresc sã lerealizez în mandatul meu ºi rogcetãþenii sã aibã încredere îndeciziile noastre, în ceea ce încercãmsã facem pentru severineni ºi pentrumehedinþeni. Pentru noi vorbesclucrurile bune fãcute de guvernãrilePSD ºi aliaþii sãi, vorbim de fapte ºide lucruri serioase. Mulþumesctuturor pentru susþinere ºi vreau sãfiu demn de aceastã încredere, pecare mi-o acordaþi”.

Realizãm, adesea, caprofesori, cã avem elevi cu potenþial,dar, din pãcate, nu exceleazã la testeºi au note sub ceea ce sperãm. De ceoare? Simþeam cã elevul nu era slab,dar nici “inteligent” nu era; cãci nucorespundea standardului!

Poate ar trebui sã luãm înconsiderare teoria doctorului HowardGardner, profesor la UniversitateaHarvard. În lucrarea sa, Frames ofmind (1983) el a redefinit inteligenþaca “multiplã”. Supoziþia lui Gardnercã ar exista diferite tipuri deinteligenþã ne-ar da posibilitateanouã, dascãlilor, de a-i înþelege ºi peelevii care “nu exceleazã”, cãci ne-am putea concentra pe ceea ce fac eibine ºi nu pe ceea ce nu pot face. Cum priveºte Gardnerimplementarea efectivã a teoriei salela clasã? El crede cã profesorul trebuiesã ia cu adevarat în serios diferenþeledintre elevi, fundamentale fiindinteresul real faþã de elevi, capacitateaadulþilor de a înþelege punctele forte

INTELIGENÞELE MULTIPLE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICÃale elevului, ºi dorinþa de a-i face pecopii sã-ºi foloseascã bine ºi eficientpotenþialul. Prin întelegerea teorieiinteligenþelor multiple a lui Gardnerprofesorii pot sã-i ajute pe elevi sãînveþe fãrã teama paralizantã de eºec ºidupã puterea fiecãruia. De asemenea,profesorii îi pot ajuta pe elevi sã-ºidirecþioneze ºi sã-ºi formeze stiluloptim de învãþare, prin înþelegerea ºiaprecierea aceloraºi puncte “forte” ºiprin identificarea activitãþilor celor maieficiente în stimularea învãþãrii.

Gardner este convins cã oameniextraordinari se formeazã doar dinelevi care au învãþat uºor ºi cu plãcere.Teoria inteligenþelor multiple ne ajutãca dascãli sã þintim spre implicareaactivã a tuturor elevilor din clasã lamodul real. Dacã înþelegem cãoamenii au combinaþii diferite deinteligenþe, care le influenþeazã modulde a învãþa, cãci inteligenþelefuncþioneazã în mod complex,realizãm cã unele activitãþi se potrivescmai bine decât altele ºi pot fi un

“succes” tocmai pentru cã încurajeazãutilizarea mai multor inteligenþe. De ce“Twenty Questions” le place multorelevi? Poate pentru cã este nevoie demai multe tipuri de inteligenþe pentrua duce activitatea la îndeplinire. În“Twenty Questions,” elevii au scris pespate numele unui obiect sau al unuianimal. Toþi vãd cuvântul de pe spatecu excepþia celui ce îl poartã. Dar acestadin urmã poate afla cuvântulplimbându-se printre colegi ºi punândîntrebãri de tipul “yes/no”. Eleviifolosesc în acelaºi timp inteligenþa lorlingvisticã, spaþialã, interpersonalã,kinestezicã si logico-matematicã.

Implementarea acestui model aredeja o experienþã îndelungatã înS.U.A, unde ºcolile ºi-au amenajatlaboratoare proprii dotate specialpentru desfãºurarea orelor conformmodelului lui Gardner. Abordareaînvãþãrii centrate pe elev implicã, deasemenea, remarcarea si exploatareaacestor inteligenþe specifice fiecãruiindivid în parte. În acest fel, procesul

instructiv-educaþional devine centratpe elev, elevul însuºi devenind maimotivat ºi implicat.

Prin introducerea teorieiinteligenþelor multiple în cadrulorelor se observã cã profesoriicâºtigã o înþelegere profundã apreferinþelor de învãþare ale elevilor,iar elevii câºtigã ºi ei o mai mareîncredere în puterile lor. Acest lucruconduce la o mai mare implicare dinpartea lor, pentru cã ei se simtîncrezãtori în ei înºiºi ºi în aceleactivitãþi care se potrivesc cu punctelelor forte, cu inteligenþele lor. Ne-amconvins, sperãm, cã un mod uniformde a preda ºi evalua estenesatisfãcãtor, când suntem toþi atâtde diferiþi ºi, deci, meritã sã încercãmsã abordãm la clasã, fie chiar ºinumai pentru a varia puþin ora,inteligenþele multiple ale lui Gardner.Succesul unei astfel de lecþii îl vomremarca atât noi, cât mai ales elevii. Profesor-metodistRodica Teleguþã,

Casa Corpului Didactic Mehedinþi

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016pag. 4

Marþi, 12 aprilie a.c., a avut locconferinþa de încheiere a proiectuluiTineretul de azi: democraþia de mâine,proiect adresat tinerilor cu vârstecuprinse între 14 ºi 18 ani din DrobetaTurnu Severin. Proiectul implementat de AsociaþiaSCIENTIA NEMUS a fost finanþat pringranturile SEE 2009 – 2014, în cadrulFondului ONG din România ºi s-aderulat pe parcursul unui an de zile,15 aprilie 2015 – 14 aprilie 2016.Valoarea totalã a proiectului a fost de72.022,40 Euro, din care 64.817,60reprezintã valoarea finanþatã pringranturile SEE 2009 – 2014. Conform managerul de proiect,Cosmina Urdeº, proiectul a avut caobiectiv general dezvoltarea decompetenþe din sfera valorilordemocratice, drepturilor omului,egalitate de gen, cetãþenie activã,combaterea discursului instigator laurã ºi combaterea efectelor provocatede agresiunea virtualã, pentru unnumãr de 75 de tineri prin implicarea

R: Bunã ziua, povestiþi-ne despreidea ºi scopul acestui proiect? ASN: Bunã ziua, proiectul: Tineretulde azi-democraþia de mâine, a avutca temã principalã democraþia ºipromovarea valorilor sale încomunitatea din Drobeta TurnuSeverin prin implicarea tinerilor deliceu. Aceste valori democratice au fosttransmise prin intermediul a 5 atelieretematice ce au vizat 5 mari domenii deinteres: Cetãþenie activã, Drepturileomului, Egalitatea de gen ºi ºanse,No Hate speech, Virtual Bullying, prinevenimente locale: 10 Biblioteci Viiºi 10 World Café-uri, ce au tratataceleaºi teme, ºi prin evenimentulconcurs Dragon’s Den, ce a premiat3 campanii de promovare a acestorvalori în societate ºi în comunitate. R: Cât timp a durat ºi cum s-adesfãºurat acest proiect? ASN: Proiectul a început în aprilie2015 ºi a debutat prin formarea unui

grup de iniþiativã de 10 voluntari: 5profesori ºi 5 tineri voluntari, care auparticipat timp de 1 lunã la sesiunide formare ºi învãþare în ceea cepriveºte aceste valori democratice,pentru ca apoi, la rândul lor sã poatãforma 75 de tineri din Dr. Tr. Severin,în 5 ateliere ce au vizat cele 5 teme demai sus.Dupã parcurgerea atelierelorde lucru, tinerii au participat laevenimentele locale de tip: BibliotecaVie ºi World Café, în care s-audezbãtut aceleaºi teme generale ºiunde ei au avut posibilitatea sã-ºiexprime ideile deja învãþate. Ultimaactivitate a proiectului a fostconcursul Dragon’s Den, unde s-auformat 8 echipe, ce ºi-au prezentatideile proprii de campanii deinformare ºi promovare a valorilordemocratice în comunitatea lor. Aufost premiate 3 campanii, ce ulteriorau fost implementate în municipiu. R: Ce vârste au avut tinerii implicaþi

ºi cum au vãzut eiacest proiect? ASN:Tinerii implicaþiau avut vârste cuprinseîntre 14 ºi 18 ani ºi au primit cu mareentuziasm acest proiect, fiind foarteimplicaþi ºi receptivi la toate activitãþilesale, pornind de la participarea lor activãla ateliere, pânã la implicarea în scriereaºi implementarea campaniilor deinformare a comunitãþii în care trãiescprivind valorile democratice. Un rezultatal acestui proiect este crearea clubuluide tineret Active Youth, menit sã ducãmai departe tematica acestui proiect, darºi sã iniþieze campanii ºi proiecte devoluntariat, împreunã cu membrii sãi.

R: Ce impact a avut acestproiect, ºi dacã intenþionaþi sãmai iniþiaþi astfel de proiecte peviitor în Drobeta Turnu Severin? ASN: Impactul a fost credem noi, unulextrem de pozitiv, fiind unul dintrepuþinele proiecte ce au vizat

Democraþia, derulate în judeþulMehedinþi. Au fost implicate ºcoli ºilicee din oraº, ce au rãspuns cupromptitudine oricãrei rugãminþi dinpartea noastrã, dar ºi ong-uri locale.Din feedback-ul cules de la tineri, arezultat îmbunãtãþirea competenþelordin sfera democraþiei ºi creºtereavalorilor precum: toleranþa, egalitatea,diversitatea, non discriminare,reducerea prejudecãþilor ºi astereotipurilor, combaterea rasismului.Ca ºi o complementaritate, ASN îºidoreºte sã mai deruleze proiecte deacest gen, iar, mai mult decât atât, aaplicat în februarie 2016, pentru unschimb de tineri în cadrulprogramului Erasmus+, ce are ca temãprincipalã, tineretul democratic ºivalorile democratice.

lor în: activitãþi tematice interactive,campanii de promovare a acestorvalori, grupuri cu impact comunitar. Participarea la atelierele proiectuluia reprezentat cel mai eficace mijloc dea înþelege importanþa promovãriivalorilor democratice ºi de a stârnidorinþa noastrã sã fim schimbarea înbine a societãþii. Cel mai interesant afost modul plãcut în care am învãþattoate acestea ºi atmosfera amicalã încare ne-am exprimat liber ideile, amdialogat, ne-am organizat ºi am decis.Cu siguranþã toþi cei care am participatam rãmas cu ceva în urma acestoractivitãþi ºi vom aduce un plus deimplicare în rezolvarea problemelorfundamentale ale vieþii sociale, adeclarat Bianca Codreanu, voluntar alAsociaþiei Scientia Nemus. În cadrulproiectului au fost organizateevenimente de tip ”biblioteca vie”, încadrul cãrora tinerii din proiect s-auîntâlnit cu 17 personalitãþi dincomunitate ºi “world cafe” unde s-aupurtat discuþii libere referitoare la

problemele comunitãþii, a declaratAndrea Munteanu, membru grupiniþiativã din cadrul proiectului. Conform coordonatorului devoluntari, Mirela Balaci prin înfiinþareaClubului Active Youth s-a urmãritpromovarea valorilor democratice încomunitatea din Drobeta TurnuSeverin prin activitãþi de voluntariat.De asemenea, în cadrul clubului sederuleazã ºi un program de formarea voluntarilor. Desfãºurarea evenimentuluiDragon’s Den – Excelentã în

CONFERINÞÃ ÎNCHEIERE PROIECT

Tineretul de azi-democraþia de mâine, a avutca temã principalã democraþia ºi promovarea

valorilor sale în comunitatea din DrobetaTurnu Severin prin implicarea tinerilor de liceu

democraþie, un concurs de tip“campaign pitching” prin care s-aurmãrit promovarea spirituluicompetiþional ºi “free speech-ul” areprezentat o modalitate eficace depromovare a valorilor democraticede cãtre tineri prin prezentarea a unorproiecte de campanii. Primele trei aufost implementate în locuri frecventatede cetãþenii municipiului ºi s-aubucurat de un real succes, a declaratMaria Bebec, tânãrã din grupulþintã al proiectului.

Biroul de presã

Reporter

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016 pag. 5

Gabriela Dobrotã, candidatulPartidului Miºcarea Popularã pentrufuncþia de primar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin, vine cu opropunere ineditã în faþa locuitorilormunicipiului. Gabriela Dobrotã vrea sã propunã uncontract cu severinenii pentru operioadã de un an de zile. Cu altecuvinte, în ipoteza în care va fi aleasãprimar al municipiului Drobeta TurnuSeverin, Gabriela Dobrotã doreºte sãdemonstreze timp de un an de zile ceeste capabilã sã facã pentru oraº ºilocuitorii sãi. Dupã un an de zile vreasã propunã un referendum prin careseverinenii sã se pronunþe dacã dorescsau nu sã rãmânã în funcþia de primar. „Eu candidez pentru funcþia de primaral municipiului Drobeta Turnu Severinpentru cã vreau sã fac ceva în acestoraº. Severinul are nevoie în primulrând de dezvoltare economicã, deinvestiþii ºi de locuri de muncã, iar eu

Gabriela Dobrotã propune un an decontract cu severinenii

am expertiza necesarã sã îmi aduccontribuþia la conturarea unei strategiicoerente ºi realiste de dezvoltareeconomicã. Peste tot pe unde am lucratam creat mii de locuri de muncã. Dinacest punct de vedere ºtiu foarte binece îi trebuie oraºului pentru a sedezvolta. Severinul are un imenspotenþial de dezvoltare, existã resursepentru o astfel de dezvoltare, numaicã cei care au condus destinele acestuioraº în ultimii ani nu au avut nicicapacitatea, nici voinþa politicã sãpropunã un astfel de proiect. Nu spuncã ce s-a fãcut în ultimii ani în DrobetaTurnu Severin nu trebuia fãcut, iar aicimã refer la reabilitãri de clãdiri ºiparcuri sau infrastructura rutierã, însãpentru dezvoltarea economicã aSeverinului, pentru creare de noi locuride muncã, pentru atragere de investiþiinu s-a fãcut mai nimic. Tocmai deaceea eu vin cu acest contract pe careîl propun severinenilor, deoarece

niciun cetãþean almunicipiului Drobeta TurnuSeverin nu este obligat sã mãsuporte. Eu propun ca dupãun an sã fie fãcut acestreferendum, pentru cãindiferent dacã eu consider cãam fãcut ceva bun, importantãeste opinia cetãþenilor, iar eumã supun deciziei pe care ovor lua severinenii. Eu nu vinla Primãria Drobeta TurnuSeverin pentru un interespersonal, pentru cã am tot ceîmi trebuie pentru mine dupã atâþia anide muncã în care am dezvoltat ceva îndomeniul economic ºi am creat mii delocuri de muncã, ci vin pentru cã vreausã îmi aduc propria contribuþie ladezvoltarea economicã a acestuifrumos oraº, ca urmare a experienþeiacumulate în toate unitãþile economicepe care le-am creat ºi condus”, spuneGabriela Dobrotã. În ceea ce priveºte corupþia dinadministraþia publicã localã, GabrielaDobrotã spune cã aceastã problemãnici nu ar trebui sã fie adusã îndiscuþie, deoarece existã o lege caretrebuie aplicatã. „Toþi aleºii locali,indiferent cã vorbim de primari,viceprimari sau consilieri locali, suntaleºi pentru a fi în slujba cetãþenilor,pentru a munci în interesul acestora

ºi al comunitãþii, nu pentru a-ºi creaniºte avantaje materiale sau financiaredatoritã funcþiilor pe care le ocupã”,a adãugat Gabriela Dobrotã. Ea maispune cã toþi consilierii localiseverineni ai Partidului MiºcareaPopularã Mehedinþi care vor fi aleºivor propune sã existe o transparenþãdecizionalã deplinã la nivelulPrimãriei Drobeta Turnu Severin.

„Noi avem pregãtit ºi un formatelectronic, o paginã interactivã acetãþeanilor, unde aceºtia pot sãscrie, iar consilierii noºtri locali vorfi repartizaþi pe zone, unde trebuiesã rãspundã de cetãþenii din zonalor”, a încheiat Gabriela Dobrotã,candidatul PMP Mehedinþi pentrufuncþia de primar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin.

Data de 8 aprilie este unadintre cele mai importante pentruetnia romã din România, este mareasãrbãtoare a romilor ºi sunt denotorietate petrecerile date demembrii acestei etnii, de ziua lor.Nu a trecut foarte mult timp de cândromii sub conducerea defunctuluirege Florin Cioabã se sãrbãtoreaucu mare fast, iar petrecerile de laCosteºti au rãmas de pominã. În acest an, de 8 aprilie spaþiul depromenadã situat pe strada Criºan a

ZIUA INTERNAÞIONALÃA ROMILOR

G. P.

fost extrem de animat, iar atmosferauna cu adevãrat de sãrbãtoare.Liderul Daniel Ionescu s-a ocupatca membrii etniei rome din judeþulMehedinþi sã se distreze de ziua lor.Au fost organizate foarte multemanifestãri, iar seara a avut loc unspectacol de muzicã tradiþionalãcare s-a bucurat de mare succes. Ca în fiecare an, Consiliul JudeþeanMehedinþi prin Centrul Cultural“Nichita Stãnescu” a fost organizatoral Sãrbãtorii romilor.

Salut cu prietenie comunitatearomã din þara noastrã, care a sãrbãtoritdouã evenimente de identitate: ZiuaInternaþionalã a Romilor ºi SãrbãtoareaEtniei Romilor din România. Apreciez în mod sincer cã istorianoastrã în comun, pe teritoriulactualului stat, numãrã peste ºaptesecole de convieþuire paºnicã, în careau existat – ºi existã, în continuare -reciproce împrumuturi lingvistice,culturale sau meºteºugãreºti. Pacea ºidiversitatea sunt câºtiguri nepreþuitepentru comunitãþi, pe care Europa le-a inclus între valorile sale. Existã, în acelaºi timp, ºiregretabile umbre în trecutul

Mesajul premierului Dacian Cioloº cuocazia Zilei Internaþionale a Romilor

României ºi al Europei cu nomaziiromi, de care trebuie sã ne reamintimpentru a evita judecãþile sumare carehrãnesc intoleranþa: sclavia romilorºi deportãrile din timpul celui de-alDoilea Rãzboi Mondial, soldate cunumeroase pierderi de vieþi. Sper sã depãºim anumite tendinþecare s-au manifestat, în unele dintrestatele europene, de a stigmatiza romii.Migraþia sãrãciei ºi excluziunea socialãsunt realitãþi cãrora trebuie sã le gãsimsoluþii, nu pe care sã le respingem caindezirabile, din dorinþa unui conforttemporar, lipsit de altruism, care nuslujeºte vreunui ideal sau principiu.

continuare în pag. 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

*Ceea ce lãsasem însuspensie sãptãmâna trecutã(efectele umbrei lui Gherghe, dacãputem spune aºa, asupra PSD) s-aconfirmat, iatã, zilele trecute, înainte,deci, de a da expresie bãnuielilornoastre. Pe scurt, noi spuneam cã, înapropiatele alegeri locale, un primarpesedist sprijinit (!?) de Gherghe C.(Irefutabilul, de!) ar fi o soluþie chiarmai respingãtoare decât una cuGherghe pentru alþi patru ani laPrimãria Severinului. De ce? Pur ºisimplu fiindcã PSD a fost un partidce a emanat, totdeauna, în viziuneanoastrã, forþã ºi, de ce nu, un anumittip de orgoliu. Or, sã ajungã untraseist politic notoriu sã se laude,cândva, cã a fost motorul electoral alunui PSD nevolnic, trebuie sãrecunoaºteþi, stimaþi cititori, cã lucrumai greþos, mai respingãtor decât ãstanici cã ar putea fi. Cum spuneamînsã, bãnuielile noastre au fostconfirmate mai înainte ca noi sã le fiexpus. Marþi, pe la amiazã, în prezenþaunui ºef de la centru – unul Neacºu,cine-o mai fi ºi ãsta, cã noi nu amauzit de el(?!) – pesediºtiimehedinþeni de vazã (primarii de

Vrãbioi la preludiulocalitãþi, îndeosebi) s-au reunit lateatru (bine cã au gãsit uºa lãsatãdeschisã de contabelul Dinulescu!)ºi au parafat un protocol cu „fraþii întrucredinþã” de la UNPR în vedereaalegerilor locale ºi parlamentare dinacest an. La prezidiu, maestrulGherghe vibra precum un vrãbioi lapreludiu, tot numai un zâmbet. Credcã era ºi cazul. În afara generalitãþilorde rigoare, a banalitãþilor, tot derigoare, servite ca aperitiv, n-am aflat,din pãcate, mare lucru în legãturã cudetaliile conþinute de acest protocol.Folclorul politic local, atâta cât maieste, vorbeºte despre niºte pretenþiide om cu mare tupeu ale lui Gherghe,în schimbul susþinerii lui MariusScreciu ºi a lui Aladin Georgescu înalegeri (fixarea unor oameni de-ai luipe locuri eligibile în listele PSD ºipoziþionarea sa, tot pe un loc eligibil,pe listele pentru Camera Deputaþilor,în toamnã! Ei, ce ziceþi? Straºnicbãrbat, Irefutabilul, nu? * Despre exodul primarilorpesediºti cãtre PNL – nici vorbã cãar fi ceva adevãrat! Cel puþin aºa aasigurat liderul PSD Mehedinþi,Aladin Georgescu, tot la amintita

reuniune. Asta chiar dacã, la oraactualã, se vorbeºte insistent desprefaptul cã doi dintre primarii cu carePSD-ul obiºnuia sã iasã în faþã, RafaelDunãrinþu (Baia de Aramã) ºiConstantin Truºcã (ªimian), ar fitrecut deja la PNL. Alte voci îi dauplecaþi la PNL ºi pe primarii dinDubova, Husnicioara, ªiºeºti. Aºa e,d-le Marian Rãducan? Apropo, ce-omai face dl. Adrian Duicu? * Ce e mai rãu e faptul cã nici cu„zmeii” ãia, cãlãritori de armãsari albi,de la PNL nu ne este ruºine. Dau dinei, non-stop, niºte ziceri propagan-distice de o calitate ce te loveºte înmoalele capului, mai ceva ca borhotulla mâna a treia într-un beci sãtesc abiadezafectat. Decât sã-i auzi vorbind peBlaga, Gorghiu, Predoiu, Buºoi (ce-imai zice Baby Face), Paul Vass ºi pealþii din acelaºi aluat, mai bine-þi ieiliber de la viaþa asta pentru vreo douã-trei eternitãþi. Atât de penibili sunt.Singurul mai carismatic dintre ei, celpuþin sub acest aspect al calitãþiidiscursului, candidatul PNL laPrimãria Generalã a Capitalei, LudovicOrban, a fost „pescuit” cu câteva zileîn urmã, de cãtre DNA, pe niºte motiveîncã neclarificate, aº zice obscure,cusute aproape cu aþã albã, ceea ce l-a fãcut pe feciorelnicul liberal sãabandoneze cursa încã neînceputã ºisã renunþe la funcþiile politice deþinute.Sã însemne asta cã acuzaþiile pe carei le-a adus DNA sunt adevãrate?Foarte greu de spus. Pânã una-alta,trebuie spus cã umbra scenariilorurmãreºte, deocamdatã, cazul

Ludovic Orban. * Cert e cã, fie ºi doar în cazul de laCapitalã, PNL pare în degringoladãºi e forþat sã joace exclusiv defensiv.Dupã retragerea lui Orban, e evidentcã PNL se aflã în crizã de soluþiiviabile. Anunþatã ca o posibilãalternativã, cu ºanse de a ocontracara, chipurile, pe GabrielaFirea, propunerea cu Adriana Sãftoiucandidat la Primãria Bucureºtilor afost retrasã aproape instantaneu.Acum l-au gãsit disponibil pe fostulsimbol al Pieþei Universitãþii din 1990ºi actualul traseist politic, manipulatdin umbrã (ºantajat?) de SRI (filieraMãgureanu), Marian Munteanu. O fibine, Alinuþo, o fi bine nanã Vãsãlie?Nu vã e teamã cã binomul elibereazãterenul pentru reintrarea în scenã amai vechiului vostru partener, prietenºi ºef politic Traian Bãsescu? Pentrucã, se pare, dumnealui trage ºi acumde trecuta imunitate prezidenþialã cade gumilastic... ªi, oricum, nimeninu-l întreabã de vorbã în legãturãcu niscaiva dosãrele. * Dar cea mai tare chestie este ceacu spionii israelieni, care ar fi atentatla mail-ul duduii Laura CodruþaKovesi. Un ziar bucureºtean, la carescrie unul Tache, care o divinizeazã,pur ºi simplu, pe Kovesi, titra, maizilele trecute, ceva de genul:Mossadul- bãgat în sperieþi de Kovesi.Aºa ceva? Cât de curând, acest soi decult al personalitãþii, care se þese totmai insistent în juru-i, o va transformape Kovesi într-o persoanã cu adevãratodioasã. Sã nu ziceþi cã nu v-am spus.

ªedinþa de lucru a ComitetuluiConsultativ de Dialog Civic pentru ProblemelePersoanelor Vârstnice, ce a avut loc marþi, 12aprilie 2016, la sediul Prefecturii Mehedinþi, aavut ca temã de discuþie prezentarea de cãtrereprezentanþii administraþiei publice locale aacþiunilor ce urmeazã sã fie organizate cu ocaziaSãrbãtorilor Pascale pentru pensionari sipersoanele vârstnice din judeþul Mehedinþi. Întrebat care este opinia domniei sale,domnul subprefect al judeþului Mehedinþi,Andrei Stãniºoarã, a declarat:

„Este important ca oamenii internaþi în aceste centre, în specialpersoanele vârstnice, sã beneficieze de tratament bun în fiecare perioadãa anului, nu numai de anumite sãrbãtorilor ºi pentru asta aº vrea caautoritaþile sã se ocupe ºi sã aibã în grijã acest aspect”.

De asemenea, întrebat dacã existã fonduri suficinte suprefectul judeþului a declarat:“Existã programe pe fonduri europene, un exemplu în acest sens este centrul de laVânjuleþ ce beneficiazã astãzi de reabilitare în cadrul unui astfel de program, persoanelede acolo fiind mutate în centrul de la Pãtule, care este mult mai mare ºi care a fostrealizat tot pe fonduri europene. Este important sã existe voinþã din partea autoritaþilorpentru a asigura acestor persoane condiþiile necesare unui trai decent”.

Pensionarii beneficiazã de mese festiveºi o excursie la Mânãstirea Sf. Ana

organizate cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016 pag. 7

Constantin Sãceanu, aproape sãajungã preºedintele PNL Mehedinþi

Constantin Sãceanu a fost unpolitician activ pe scena politicãmehedinþeanã ºi unul care a deþinutmai multe funcþii alese sau numite de-a lungul anilor în administraþiapublicã judeþeanã. Sãceanu a intratîn politicã în primii ani de dupã 1990,înscriindu-se în PNL Mehedinþi,partid în care putea sã aibã o carierãde excepþie. A fost ales consilier localºi consilier judeþean pe listele acestuipartid. În anul 2000 pãrãseºte PNLMehedinþi ºi fondeazã în judeþ, alãturide alþi foºti liberali, printre caredefunctul viceprimar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin, NicolaePãunel, ºi Stelian Ploscaru, UniuneaForþelor de Dreapta (UFD) Mehedinþi,formaþiune înfiinþatã la nivel naþionalde Varujan Vosganian. În toamnaanului 2000, mai precis în lunanoiembrie, Constantin Sãceanu aveasã devinã deputat, înlocuindu-l peþãrãnistul Ulpiu Radu Micle, caredecedase înainte de a-ºi terminamandatul. Constantin Sãceanu fusesepe locul 2 pe lista pentru CameraDeputaþilor a CDR Mehedinþi laalegerile din anul 1996. A stat înfuncþia de deputat doar o lunã de zile,pânã la alegerile parlamentare dinluna decembrie a anului 2000. Dupão foarte scurtã perioadã la UFDMehedinþi, Constantin Sãceanurevine în PNL Mehedinþi, partid dincare nu a mai plecat ºi unde activeazãºi în prezent. În anul 2005 ConstantinSãceanu a fost numit în funcþia desubprefect al judeþului Mehedinþi,unde a stat pânã în luna martie a

Dosar de politician mehedinþean:Constantin Sãceanu ºi Gheorghe Florescu

anului 2007, când a fost numitdirector general al RAAN. La alegerilelocale din anul 2008 ConstantinSãceanu a fost candidatul PNLMehedinþi pentru funcþia de primaral municipiului Drobeta TurnuSeverin. S-a clasat pe locul 3, iar laalegerile parlamentare din toamnã acandidat, fãrã succes, pentru funcþiade deputat din partea PNL Mehedinþipe Colegiul uninominal 1, incluzândmunicipiul Drobeta Turnu Severin. Înanul urmãtor, 2009, era schimbat dinfuncþia de director al RAAN. Marea ºansã politicã a luiConstantin Sãceanu a fost laînceputul anului 2011, când putea

sã fie ales în cadrul unei conferinþejudeþene extraordinare de alegeri înfuncþia de preºedinte al PNLMehedinþi. Toate calculeleprevesteau o victorie categoricã. Aajuns în turul doi cu Liviu Mazilu,însã a pierdut surprinzãtor ºi clar înfaþa acestuia. Dupã îndepãrtarea luiLiviu Mazilu din PNL Mehedinþi,Constantin Sãceanu a fost reactivat,fiind ales la conferinþa judeþeanã dintoamna anului 2013 în funcþia devicepreºedinte al PNL Mehedinþi,alegeri la care Virgil Popescu adevenit noul preºedinte al partidului.

Gheorghe Florescu, un poetpentru o politicã localã durã

Profesorul Gheorghe Florescu aapãrut în spaþiul politic local în anul2000 atunci când a fondat în judeþPartidul Naþional Român (PNR)Mehedinþi, partid condus la nivelnaþional de fostul director SRI, VirgilMãgureanu. A fost ales preºedinte alPNR Mehedinþi, însã nu a stat mult înaceastã funcþie, deoarece partidul afuzionat prin absorbþie cu PCMehedinþi, iar Gheorghe Florescu adevenit vicepreºedinte al PCMehedinþi. O conjuncturã favorabilã a

fãcut ca Gheorghe Florescu sã ajungãpreºedinte al PC Mehedinþi, dupã cefostul lider judeþean al formaþiunii,Constantin Zimþea, a decis, cu puþintimp înainte de alegerile locale dinanul 2004, sã treacã la PSD Mehedinþi.Tot o conjuncturã favorabilã a fãcut cadupã alegerile locale din anul 2004Gheorghe Florescu, devenit consilierjudeþean, sã fie ales în funcþia devicepreºedinte al Consiliului JudeþeanMehedinþi. La alegerile locale din anul2008 PC Mehedinþi, cu GheorgeFlorescu în fruntea sa, nu a mai reuºitsã acceadã nici în Consiliul Judeþean,nici în Consiliul Local al municipiuluiDrobeta Turnu Severin. Totuºi,Gheorghe Florescu a rãmas încontinuare preºedinte al PCMehedinþi, chiar dacã partidul scãzusemult, fiind unul ca ºi inexistent. Arãmas la conducerea PC Mehedinþipânã în anul 2012, când a fost înlocuitcu Nicolae Tudorescu, care a preluatºefia partidului. Dezamagit, GheorgheFlorescu s-a retras din politicamehedinþeanã revenind la catedrã laFacultatea de Litere a Universitãþii dinCraiova – Centrul Universitar DrobetaTurnu Severin.

Mircea Popescu

În vederea creºterii gradului de ocupare a forþei demuncã în judeþ, instituþia noastrã va organiza în data de 14aprilie 2016, ora 10.00, la HOTEL CONTINENTAL (PARC) dinDrobeta Turnu Severin, bulevardul Carol I nr 2, “BURSAGENERALà A LOCURILOR DE MUNCÔ, acþiune menitã a punefaþã în faþã angajatorii cu solicitanþii de locuri de muncã, scopulfinal urmãrit fiind acela ca un numãr cât mai mare de persoanesã poatã gãsi un loc de muncã corespunzãtor pregãtirii lorprofesionale. La acest târg de locuri de muncã pot participatoate persoanele care se aflã în cãutarea unui loc de muncã. Aceastã acþiune se desfãºoara sub egida “EuropeanEmployers Days / Zilele europene ale angajatorilor”, în acestsens fiind organizate o serie de evenimente adresate în modspecial angajatorilor, în perioada 4-15 aprilie 2016, de cãtrereþeaua serviciilor publice de ocupare din Uniunea Europeanã.Obiectivele acestei iniþiative sunt de a realiza un contact cu unnumãr cât mai mare de angajatori, de a întreþine un dialog ºi dea creºte gradul de conºtientizare a problemelor legate deocuparea forþei de muncã. Aceastã iniþiativã a serviciilor publicede ocupare va sublinia importanþa angajatorilor ca fiind unuldintre cele mai relevante grupuri þintã, fiecare stat membruconcentrându-se asupra nevoilor specifice pieþei muncii. Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã vaparticipa la aceste evenimente prin acþiuni specifice, respectivorganizarea bursei generale a locurilor de muncã în data de 14

aprilie 2016 ºi discuþii cu patronatele ºi sindicatele reprezentativela nivel naþional, în vederea îmbunãtãþirii colaborãrii ºi întãrireaparteneriatelor cu angajatorii. Pentru buna organizare ºi desfãºurare a acestei acþiuni aufost întocmite materiale publicitare, invitaþii de participare,chestionare pentru solicitanþii de locuri de muncã ºi angajatori,catalogul agenþilor economici participanþi. În vederea depistãrii unui numãr cât mai mare de locuri demuncã, care sã acopere o gamã cât mai diversã de meserii dindiferite domenii de activitate, ºi care sã fie oferite tuturorpersoanelor care vor participa la acest târg de locuri de muncã,de la jumãtatea lunii martie 2016 salariaþii AJOFM Mehedinþiau demarat acþiunile de contactare a agenþilor economici ºi deinvitare a acestora sã participe la acest târg de locuri de muncã. Din cei peste 240 angajatori contactaþi, 70 dintre aceºtia ºi-auconfirmat participarea la aceastã bursã, numãrul total al locurilor demuncã oferite de aceºtia fiind de 409, din care 32 pentru persoanelecu studii superioare, în diferite domenii de activitate precum industriauºoarã, prelucratoare, bancar, asigurãri, construcþii, comerþ, alimentaþiepublicã, turism, transporturi, diverse activitãþi de prestãri servicii. Informaþii suplimentare privind modul de organizare ºidesfãºurare a acestei noi ediþii a bursei locurilor de muncã potfi obþinute de la sediul AJOFM Mehedinþi din Drobeta TurnuSeverin, bd Carol I nr 3, etaj 2, camera 30.

Întocmit, Mihail Sorin Marinescu

În data de 14 aprilie 2016 AJOFM Mehedinþi va organizaBursa Generalã a Locurilor de Muncã

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016pag. 8

Am fost tot timpul pãcãliþi deimportatorii de alimente, obligaþi sãconsumãm produse cancerigene,care au atentat la sãnãtatea noastrã ºine-au pus viaþa în pericol: carne ºimezeluri spãlate cu oþet ºi detergent,arahide din China, care conþinaflatoxine – responsabile de tumorileficatului, fulgi de usturoi deshidrataþi,iradiaþi neautorizat, boia de ardeitoxicã, tot din China, slãninã cusalmonela, din Italia, fistic cuaflatoxine, din Iran, seminþe decoriandru pentru însãmânþare,improprii consumului, din Israel, aripide pui cu salmonela, din Ungaria,pulpe de pui cu salmonela, dinPolonia, stafide din Turcia cuochratoxina A, creveþi congelaþi, cuVibrio pathogenic, din Vietnam,mãsline scãldate în sulfat de cupru,ca sã arate bine, macrou din Norvegiaºi Olanda, infestat cu viermeleAnisackis, merluciu, din Spania,infestat cu viermele Anisackis, pateuride porc mucegãite aduse din Franþa,carne de vitã congelatã de 40 de ani,scrie active news! ªi cîte alte produsealimentare cancerigene, neluate, încãîn vizor! Ministrul Agriculturii AchimIrimescu a fãcut o declaraþie ºocantã,dar curajoasã, pentru Z. F., care s-arputea sã-l coste scump: „România eo piaþã de desfacere la mîna a zecea!Ne batem joc de consumator ºiomorâm, ºi mai omorâm ºiproducãtorul autohton, asta estefoarte grav! Veterinarii noºtri undesunt? De ce ne ascundem dupãdeget ºi punem pe piaþã ce searuncã în alte state?” Aºadar,produsele alimentare care expirã înnouã state sînt încãrcate în tiruri ºitrimise în marketurile din România,unde primesc un nou termen de

Trei pericole devastatoare pentru viaþa românilorgaranþie. Interpol ºi Europol auconfiscat din 57 de þãri peste 10.000de tone de alimente alterate saucontrafãcute: carne, salamuri,conserve, mãsline, carne de maimuþã,relateazã A.F.P., care în mod sigur arfi ajuns ºi pe piaþa din România. Dinmarketuri nu trebuie sã maicumpãrãm decît obiecte de uz casnic,cu mare atenþie ºi la acestea. Adicã,hîrtie igienicã, rezerve pentru closetºi detergenþi! Restul produselornecesare hranei, sãnãtoase ºi fãrãeuri, le putem gãsi la þãranii noºtri,în pieþele româneºti, în fabricileromâneºti. De ce credeþi cã s-adeclanºat campania de îngropare aproducþiei româneºti de lactate?Pentru cã producãtorilor strãini li sealtereazã în cãmãri stocurile delactate, fãcute doar din lapte praf ºigarnisite cu chimicale.

Julien Cioloº ºi al doilea pericol ªi ministrul Cioloº, prin politica deausteritate, pune vieþile românilor înpericol. Salariile bugetarilor au fostîngheþate pentru patru ani, salariulminim pe economie va rãmîne la1.250 de lei pînã în 2020, a declaratCioloº pentru B1tv. Cum îºi permiteun ministru de cursã scurtã, al cãruimandat expirã anul acesta, un ministrusub papucul Bruxelles-ului, mînã înmînã cu F.M.I. ºi cu alte organismefinanciare mondiale? Cum îºi permitesã sfideze Legea salarizãrii votatã înParlament, cum îºi permite sã laseF.M.I. sã hotãrascã ºi sã ia o astfel demãsurã draconicã, avînd în vedere cãviaþa românului se scumpeºte de la ozi la alta, iar România deþine locul I,detaºat, în topul sãrãciei, al celor maimici salarii din Europa ºi celor maimulte ºi mai mari taxe ºi impozite?Guvernul tehnocrat este cel mai prostGuvern din istorie, un Guvernantinaþional! Ponta a avut bani depensii ºi salarii, a dat o primã tranºã ºiurma ca anul acesta sã aplice cea de adoua tranºã, dar n-a mai reuºit, fiindeliminat miºeleºte. Dintr-o datã, JulienCioloº, dupã ce a aprobat pensiilespeciale ale aleºilor (care au conturiledoldora de bani ºi averi nemãsurate),a închis portofelul, adîncind sãrãcia,punînd în pericol vieþile românilor,

doar ca sã nu fie urecheat de F.M.I.Mãririle de salarii pentru profesori ºimedici, prevãzute de GuvernulPonta, promise de Cioloº la investire,au cãzut din schemã, premierul amotivat cã nu existã bani suficienþipentru niciun fel majorare. Cumrãmîne cu promisiunea, cu fuga derãspundere, tovarãºe Cioloº, cumrãmîne cu eliminarea inechitãþilor ºidiscriminãrilor din Legea salarizãrii?Dar pensiile aleºilor? Nu vã stau peconºtiinþã? Nu-i aºa cã tehnocraþiisînt pãpuºarii palavragii, traºi desfori de liderii Europei? O, da!, vomscãpa de îndatã de ei!Mega mosckeea, un al treilea pericol

pentru pacea ºi viaþa noastrã În timp ce Iohannis a schimbat cîtevacuvinte pe scara de incendiu cuObama ºi a aºteptat la rînd sã facã opozã cu acesta (aºa sînt tratate slugileºi supuºii), Curtea de Conturi ademarat verificãri la Palatul Cotroceni,urmare a sesizãrii europarlamentaruluiSebastian Bodu, cu privire preþulnejustificat, „opulent ºi sfidãtor”, depeste 500.000 de euro, al unui sistemde irigaþii achiziþionat pentruCotroceni, în condiþiile în care existadeja unul. O jumãtate de milion deeuro, pentru irigarea unor tufiºuri încurtea palatului! Sistemul acesta deirigaþii ar fi potrivit pentru CîmpiileBãrãganului ºi Olteniei! Sfidare,sfidare, ca de obicei, din parteaPreºedintelui, care prea puþin stã peacasã ºi o þine lanþ cu excursiile, dincare nu se vede nici un rezultat! Pebunã dreptate Ungaria, Cehia, Austria,Polonia, pînã ºi micuþa Slovacie,sfideazã mãsurile impuse de AngelaMerckel, adoptîndu-ºi propriileplanuri împotriva migranþilor. Putin apus punct în mod public prieteniei cuErdogan, ºtiutorul de aproape al ISIS,deci nici vorbã de construirea uneimegamoschei în Rusia! Numai KlausIohannis s-a întors din Turcia înhãmatla condiþiile unui acord cu riscuriuriaºe pentru naþiunea românã:construirea mega moscheii, acordcare îi depãºeºte nu doar lungulnasului, ci ºi înãlþimea, pierzîndexponenþial încrederea, simpatia ºipopularitatea, aflate ºi aºa în cãdere

liberã. În virtutea unei tradiþionaleprietenii dintre România ºi Turcia,Erdogan îþi impune, în modmachiavelic, planurile sale cu privirela România, iar Johannis acceptã caprimarul sã le dea „pãmînt ºi apã”,neºtiind cã, în istoria noastrã, cum„venirã se fãcurã toþi o apã ºi-unpãmînt”. Probabil, în curtea moscheiise va amenaja o cantinã socialã, undese va servi „halal” de pomanã, ºi atuncisã vedeþi românii sãrãciþi de guvernelecorupte cum vor frecventa, mai întîicantina, apoi, cine ºtie, Doamne,fereºte, sã treacã la Islam!? Erdogansusþine cã moscheea va fi însubordinea Muftiatului din România,însã vestea construirii în Bucureºti afost respinsã din start, prin manifestaþiide stradã. Românii nu se lasã înºelaþide aparenþele acestui acord, ale cãruiclauze, ascund, probabil, forme„paºnice” de islamizare a Europeicreºtine, care vor trimite unde de ºoc,implicit, asupra României.

Iohannis ne-a vîndut cît ai clipi! Cu toate cã ºtia reacþia poporuluiromân, Iohannis a semnat acordulprivind construirea mega moscheii,cum a procedat ºi cu migranþii, fãrãconsultarea poporului, printr-unreferendum. Ne-a vîndut cît ai clipi!Greºeala preºedintelui este cu atît maimare, cu cît acceptul sãu vine înmomente critice ºi de maximãnesiguranþã, cînd Europa esteînsîngeratã ºi îndoliatã, atacatã dintoate pãrþile de teroriºti islamiºti, cîndinvazia migranþilor pare fãrã sfîrºit. Cear mai urma dupã construireamoscheii? Urmeazã ca MinistrulÎnvãþãmîntului sã introducã, cu multcuraj, limba arabã în ºcoli, cã ºi aºa arãrit de tot limba românã. Nu cred cãIohhanis nu ºtie cã musulmanii turcidin Bucureºti nu întrunesc numãrulnecesar construirii unei noi moschei.Nu cred cã Iohannis nu ºtie cãmajoritatea musulmanilor dinBucureºti sînt arabi veniþi din diferitepãrþi ale Orientului Mijlociu, cã aceºtiaau aproape 40 de moschei, uneledintre ele cu regim privat în Capitalã,despre care autoritãþile prinse în horacorupþiei se prefac a nu ºti.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016 pag. 9

Pânã la urmã ºi aºa bunã, rea,cum este Codruþa de la DNA, ne facemtreaba cu ea. Se mai sperie mogulii,afaceriºtii, politicienii. Sau dacã nu sesperie, mãcar ajung dupã gratii operioadã ºi rãspund pentru faptele lorsau iau o pauzã. Nu ajungi ºef pesteanticorupþi peste noapte ºi nu se ºtiace e sub pielea Codruþei în clipa în careBãsescu a pus-o sã-i prindã pecorupþi, inclusiv pe el, dar în timp seformeazã ºi un conducãtor ºi se vedece-i poate capul. Iar Codruþa a avutceva timp sã arate ce poate. Pânã laurmã nu a mai rãmas nimeni din ceitari neverificat ºi neluat sub lupa DNA. Am avut din toate categoriile, cu osingurã excepþie. Este vorba de TraianBãsescu. Poate cã meritã sacrificiul,dacã se aplicã legea în rest. Sau poatecã Bãsescu a fost suficient de abil sãnu-l prindã procurorii anticorupþie saualte tipuri de anchetatori. Sau poate cãeste un om încã înfipt adânc în anumitesisteme ºi beneficiazã de un soi deprotecþie la anumite anchete. Cert este cã dacã s-a ajuns laepisodul cu filarea ºefei DNA ºi cuameninþãri înseamnã cã sistemul aînceput sã funcþioneze ºi la un anumitnivel nu se mai poate penetra. S-aajuns la spioni israelieni ºi nu e lucrumare. Au fost dovediþi cã erau peurmele ºefei DNA ºi cãutau materialde compromitere. Poate cã în ziua deazi se mai ºi fabricã anumite materiale

ªtefan Bãeºiu

Bunã, rea Codruþa - nu e cazul sã rãmânem fãrã eacompromiþãtoare. Cine ºtie cât desupãraþi au fost mogulii media care auapelat la serviciile firmei respective,dacã jurnaliºtii nu au mai fost de ajunsºi au ales profesioniºti în filaje ºiurmãriri. Disperarea este maximã dacãau ajuns la un asemenea nivel, iar ceeace au de ascuns sau de pierdut esteuriaº. Care era soluþia? Ei binecompromiterea ºefei anticorupþilor dinRomânia. Fata nu pare sã fi consumatusturoi sau dacã a consumat s-a spãlatimediat pe dinþi sau pe mâini. Filatoriicautã orice, de la gunoiul din coºul degunoi, la bonurile de benzinã, loculunde îþi faci cumpãrãturile, cu cine teîntâlneºti în timpul liber, ce mãnânci,ce bei, cu cine te culci ºi de câte ori,cine îþi face curat acasã, dacã ai vreunhobby murdar sau altele. Dacã nu gãsesc ceva compromiþãtorcu obiectivul principal, se cautã rudele.Cine ºtie, poate e ceva putred cupãrinþii, cu fraþii, cu vreo rudã bolnavãsau nebunã sau cu fostul soþ sau cuactualul soþ sau copilul a luat notã micãîn tezã. Nu se ºtie niciodatã de undepoate sã aparã o informaþie necesarãmogulului, pentru a o pune ladispoziþie presei sale care îi serveºteinteresele, dincolo de interesul publicsau pe lângã interesul public. Dacã niciaºa nu apare ceva compromiþãtor sepoate ajunge ºi la înscenãri sau lafabricãri de amanþi, de casete video,de agenþi gata sã se culce cu obiectivul

ºi sã se lase filmaþi. Sau poateobiectivul preferã lucrurile scumpe,excursiile sau are vreo plãcere pecare sã ºi-o satisfacã ºi filatorii vinîn întâmpinare. Nu este greu sã intri într-o porcãrieîn ziua de azi. Oricine poate sã îþi lasepe birou o carte cu un plic cu bani ºipânã se lãmureºte treaba eºti deja înmalaxor. Este nevoie pânã la urmãde oameni care sã îi prindã ºi pe ceicare fac acest lucru ºi chiar pe ceicare aplicã legea ºi nu o fac aºa cumtrebuie. E bine cã sistemul areacþionat ºi povestea aratã cãCodruþa este impenetrabilã dintr-unanumit punct de vedere. Unii arspune cã este virginã în ceea cepriveºte corupþia ºi va rãmânefecioarã cât va fi în sistem pentru a selupta de la egal la egal cu cei corupþiºi chiar sã fie deasupra acestora. Este Codruþa un procuror ºantajabil?Pânã acum nu a apãrut nicioînregistrare, nicio informaþie care sã ocompromitã. Ori o protejeazã serviciileinterne ºi externe foarte bine ori avemde-a face cu o Ioana D‘Arc autohtonã

care nu a trecut prin patul nimãnui. ªica sã nu aibe probleme de vreo naturã,Codruþa trebuie sã rãmânã la fel ºi încontinuare. Sã fie prezentã doar laserviciu, sã îºi cumpere legumele dela piaþã, fãrã sã lase bacºiº, sã numeargã la sala de fitness, ci sã facãflotãri în sufragerie, iar de la sex sãîºi ia adio. Lupta anticorupþie este durã ºipresãratã cu imprevizibil. Am maivãzut procurori ok, dar despre care aapãrut ulterior cã s-au dedulcit lacurcani sau damigene cu vin. Adicãnimicuri de genul ãsta, ca ºi cum nuar fi tot corupþie, ci niºte fleacuri. Apoi,când au cãlcat în rahat miroase rãu detot, iar ca procuror când se împutetreaba þi-ai cam pierdut aura deanticorupt; pe viaþã. Bunã, rea avem nevoie de Codruþa.Cã e a noastrã, cã e a altora, se maisperie politicienii ºi mogulii de ea.Poate se apucã ºi de bãieþii deºtepþidin energie, de cei sub acoperire dintoate domeniile, de corporaþii ºi alþii.Acolo unde sunt banii grei. Radioactivide grei ce sunt.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016pag. 10

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

În tabloul general al valorilorumane sãnãtatea ocupã un loc defrunte, cu mult înaintea fericirii. Eafigureazã în formulele obiºnuite desalut sau în urãri. O rimã uºoarã apermis asocierea acesteia cu norocul,considerat crucial în existenþa omului:Hai noroc ºi sãnãtate/ Cã-i mai bunãdecât toate. Sãrãcia, dificultate majorãa vieþii, este cu totul suportabilã dacãsãnãtatea nu lipseºte. Imediat dupã ’89, prãbuºirea masivãa întreprinderilor ºi fabricilor vechiuluiregim i-a pus pe mulþi cetãþeni însituaþia-limitã de nu a mai avea delucru. Cei mai mulþi dintre cei vizaþibãteau cãtre 45-50 de ani, iar soluþiacea mai la îndemânã era pãrãsireasistemului. Cum? Prin pensionareanticipatã la cerere sau pe caz de boalã.Unii cetãþeni au vãzut boala ca pe osoluþie comodã de a primi asistenþã.În argoul fotbaliºtilor existã o expresiedespre situaþia în care unul dintre ei

Democratizarea suferinþeinu vrea sã rãspundã unei convocãri,la un meci, sã-i zicem amical: Cutares-a dat lovit. Adicã el nu esteaccidentat, dar n-are chef sã joace. Aºa ºi cu câmpul muncii. De ce sãmai faci navetã, sã te reprofesionalizezi,sã încerci ceva nou, când poþi bine-mersi sã te pensionezi medical ºi aºasã aºtepþi sã vinã pensionarea dupãvârstã ca o izbãvire. Iar o boalã, acolo,se poate oricând gãsi sau inventa,medicii sunt ºi ei oameni, nu? S-a mai produs în societatearomâneascã un fenomen. Mii decetãþeni cu probleme mai mici sau maimari de sãnãtate ºi-au zis „acum emomentul”. S-a produs, de fapt, oschimbare de filozofie a vieþii, cândoamenii ºi-au pus în mod firescîntrebarea: De ce sã mor ca prostul?Mai ales în lumea satului mulþi ºi-auluat inima în dinþi, refuzând sã mai steaacasã aºteptând resemnaþi împlinireadestinului. Au decis sã se trateze. Adicãau câºtigat încredere în ºtiinþamedicalã, au trecut de partea speranþei.ªi-au spus cã trebuie mãcar sã încerce,dacã exisã o ºansã, oricât de micã devindecare. A fost, de fapt, o uriaºãvictorie a democraþiei, cãci oamenii auînþeles cã au dreptul la viaþã, cã trebuiesã-l cearã cu tãrie noii societãþi. Ca în binecunoscutul verseminescian, s-au trezit din pace-adâncã ale lumii începuturi. Numãrulcelor care au solicitat îngrijiremedicalã a crescut exponenþial.Spitalele s-au umplut cu repeziciune,spaþiile de specialitate s-au doveditinsuficiente. A apãrut situaþia de „doiîn pat”, de cadre medicale, mai ales

medii, prea puþine. Un sistem sufocat,gripat. Societatea româneascã atrebuit sã facã faþã unei provocãri fãrãprecedent. Evident, toatã lumea nuputea fi decât nemulþumitã. S-a doritcalitate a actului medical, dar, pe câtposibil, gratuit sau cu costuri minime. Regimul comunist s-a sfiit sãcuprindã în statistici pe cei atinºi dinnaºtere de maladii teribile, cum ar fidebilitatea mintalã sau anormalitateafizicã. O persoanã handicapatã adevenit, în noua societate,interesantã pecuniar pentruaparþinãtori. S-a considerat cã statultrebuie sã se implice ºi sã plãteascãpersoanei în dificultate un însoþitorcu carte de muncã în bunã regulã,unde supravegherea pacientului esteasimilatã vechimii, contând pentruo viitoare pensie. Medicina este vârful de lance alºtiinþei. De la cea mai simplã pilulã pânãla transplant, de la plasticul perfuziilorpânã la computerul-tomograf saustimulatorul cardiac, totul înseamnãprogresul acestei ramuri a cunoaºterii.Ca sã nu mai vorbim de partea saadiacentã, industria farmaceuticã. Darcercetarea presupune cheltuieli uriaºe,formarea specialiºtilor este ºi eadevoratoare de resurse ºi aproapenimeni nu se întreabã de unde trebuieprocurate ele. Ca-n Caragiale: Sã deastatul, cã de-aia e stat. Coplata pentru ointernare, pentru cei cu venituri medii eo sumã ridicolã, dar majoritatea celorcare se externeazã nu o achitã. Statul românesc contemporan seaflã, în ceea ce priveºte specialiºtiisãi, în situaþia pe care înþelepciuneapopularã o sintetizeazã în douãcunoscute zicale. Prima: Nu estepentru cine se pregãteºte, ci pentrucine se nimereºte. Universitãþile demedicinã ºcolarizeazã studenþi care,dupã absolvire, iau calea altormeleaguri care nu se mai obosescsã-ºi ridice cadrele lor, cã e ºiscump, iar sã înveþi atâta carte e alnaibii de greu. A doua: Obrazniculmãnâncã praznicul. Acele meleaguride care vorbeam n-au nicio jenã sãracoleze eminenþe, pentru cã, nu-iaºa, libertatea de miºcare este un altdrept câºtigat dupã ’89. Iar, desãrãcie, sã te tot duci în lume, mai

ales dacã ai perspectiva de a devenicineva în carierã. Literatura suferinþei este destul debogatã. La noi a avut mare succesromanul lui Ionel Teodorenu,Lorelei. Pe acelaºi tipar a fost scrisºi romanul lui Erich Segal, LoveStory. Mult mai cunoscut decâtcartea e filmul cu acelaºi nume din1970. Moartea timpurie a unei fetetinere, pradã unei boli nemiloase,este pe scurt subiectul acestor cãrþi.Boala a fost mai grãbitã decât ºtiinþa. Poetul bântuit ºi chinuit, cu cele maiînalte cote ale simpatiei literare la noi,este George Bacovia. Ftizia, care a fãcutravagii în timpurile trecute, isteria,delirul, nebunia sunt în opera samarcaje ale unui destin atât de apropiatde ceea ce francezii au numit„le poètemaudit”(poetul blestemat). Iarmarele Eminescu a avut el însuºiparte de o soartã vitregã, decrucificat, care l-a propulsat cu toatãforþa în mitologia naþionalã. Cu gândirea lui „în rãspãr” EmilCioran spunea cã omul va fi cuadevãrat o fiinþã tragicã abia atuncicând va fi descoperit antidotuluniversal, leacul tuturor bolilor. Cândmare parte a fricilor sale vor fi risipite,îndoielile ºi temerile în faþa destinuluiîmpuþinându-se. Pânã atunci maieste însã destul timp. Omuluicontemporan îi rãmâne doar sãrespecte un atât de frumos îndemneminescian: „...trãieºte, chinuieºte/ ªide toate pãtimeºte/ ª-ai s-auzi cumiarba creºte”.

Urmare din pag. 5

Mesajul premierului...

Dintr-o altã perspectivã, sãnu uitãm de marile talente pe carele-a dat aceastã etnie cu vãditeînclinaþii artistice, sau decapodoperele literare, muzicale ºicinematografice pe care le-a inspirat. Guvernul acordã atenþie minoritãþilordin România ºi sperãm ca Pachetulanti-sãrãcie sã contribuie substanþialla rezolvarea unor probleme în zonaincluziunii sociale ºi accesului laeducaþie, la dezvoltarea nivelului detrai al tuturor comunitãþilor ºietniilor din þara noastrã.

Biroul de presã

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016 pag. 11

Având în vedere numãrul marede pescari sportivi care practicãpescuitul în fluviul Dunãrea, în zonade competenþã a Poliþiei de FrontierãMehedinþi, poliþiºtii de frontierãmehedinþeni îi informeazã pe aceºtiaasupra urmãtoarelor aspecte de naturãlegislativã: În luna februarie a fost publicat înMonitorul Oficial al României nr.102/2016 Ordinul comun al MinisteruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Regionale ºial Ministerului Mediului, Apelor ºiPãdurilor privind stabilirea perioadelorde prohibiþie pescuitului în anul 2016.Astfel în perioada 10 aprilie-24 maiinclusiv, se instituie mãsuri deprohibiþie pentru pescuitul comercial,recreativ sportiv ºi familial al oricãrorspecii de peºti pe o duratã de 45 dezile în apele care constituie frontierãde stat. Reamintim cã pescuitul sportivefectuat cu undiþa sau lanseta în scopde agrement sau performanþã este oactivitate individualã ºi necomercialãiar practicarea acestei activitãþi se faceîn baza permisului de pescuit recreativsportiv nominal, eliberat de AgenþiaNaþionalã pentru Pescuit ºiAcvaculturã prin asociaþiile de pescarilegal constituite. Permisul de pescuit este undocument cu regim special, înseriat,nominal ºi netransmisibil care se poateviza în mod gratuit la sediul ServiciuluiTeritorial al Poliþiei de FrontierãMehedinþi dupã depunerea unei cereri,ºi a copiilor dupã cartea de identitate,permisul de pescuit, chitanþa eliberatãde ANAF sau de asociaþia de pescaride achitare a taxei pentru activitatea depescuit ºi cupon de pensie. Pentru a putea desfãºura activitãþide pescuit sportiv ºi a nu încãlcaprevederile legale este necesarãposesia unui permis eliberat deAgenþia Naþionalã pentru Pescuit ºiAcvaculturã ºi avizat de ServiciulTeritorial al Poliþiei de FrontierãMehedinþi. Pescarii sportivi care nu deþin permisde pescuit emis de Agenþia Naþionalãpentru Pescuit ºi Acvacultura pot

SERVICIUL TERITORIAL ALPOLIÞIEI DE FRONTIERÃ

MEHEDINÞI VÃ INFORMEAZÃ:În cea mai mare parte a

perioadei, perechea euro/leu a avuto evoluþie calmã, cursul miºcându-se într-un culoar îngust, care nu adepãºit un ban, chiar dacã altemonede din regiune au avut o tendinþãde depreciere faþã de cea unicã.

Stabilitatea a fost pusã pe seamafaptului cã piaþa aºteaptã votul finaldin Camera Deputaþilor în privinþaLegii „Dãrii în platã”, dupã ceguvernatorul BNR, Mugur Isãrescu,a atras din nou atenþia asuprapericolului pe care îl reprezintãvotarea unor legi populiste într-unan electoral.

„Anumite propuneri legislativerecente riscã sã încalce dreptul deproprietate, sã contrazicã fundamenteleunei economii de piaþã, sã creezeinstabilitate”, a afirmat Isãrescu.

Asupra acestor aspecte insista ºiraportul agenþiei Standard&Poor’s,care a anunþat vineri searãmenþinerea ratingului României lanivelul BBB-/A-3, cu perspectivãstabilã. Trebuie amintit ºi anunþulfãcut de INS, care a anunþat cã PIB-ul României a crescut în ultimele treiluni din 2015 cu 1,1%, în termenireali, faþã de trimestrul precedent,astfel cã la nivelul întregului an s-a înregistrat un avans de 3,8%, faþãde estimãrile anterioare careindicau o creºtere de 3,7%. Iarinflaþia anualizatã a scãzut lunatrecutã, comparativ cu martie 2015,

RaduGeorgescu

Euro s-a lenevit la 4,47 leila un nou minim istoric de – 3%.

Cursul euro a fluctuat între4,4658 ºi 4,4669 lei, pentru ca lafinalul perioadei euro sã urce la4,4711 lei, într-o ºedinþã în careculoarul de tranzacþionare s-alimitat la 4,4670 – 4,4740 lei.

Este de aºteptat ca euro sã semenþinã în culoarul 4,44 – 4,48 lei.Presiuni vor apare la jumãtateaanului, înainte ºi dupã referendumulcare va avea loc în 23 iunie în MareaBritanie, unde se poate decideieºirea din Uniunea Europeanã, careeste considerat de cãtre BNR dreptprincipalul risc sistemic ridicatextern din acest an.

Cursul dolarului american a scãzutla finalul perioadei la 3,9141 lei, ceamai micã medie începând cu 22octombrie trecut, iar cotaþiile din piaþavalutarã au coborât la 3,90 – 3,923 lei.

Media monedei elveþiene, care s-a apreciat pe pieþele internaþionalede la 1,093 la 1,086 franci/euro, acrescut de la 4,0946 la 4,11 lei,maxim al ultimelor ºase sãptãmâni.

Perechea euro/dolar a crescut dela 1,1329 la 1,1451 dolari, maximal ultimelor cinci luni.

Deprecierea monedei americane aapãrut dupã publicarea minutelorultimei întâlniri a Comitetului depoliticã monetarã al Rezervei Federaleamericane care indicã o menþinere adobânzilor la nivelul foarte scãzut dinprezent pentru o perioadã lungã de

timp. Aceasta i-adeterminat peinvestitori sã cautealte plasamente.

În piaþa latermen de laSibiu, euro s-atranzacþionat peiunie la 1,1358 -1,1385 iar pe sep-tembrie la 1,1380- 1,1438 dolari, întimp uncia de aurcu scadenþa lunaaceasta a fluctuatîntre 1.221 ºi1.242,6 dolari.

A n a l i z acuprinde perioada06 – 12 aprilie.

solicita avizul pentru activitatea depescuit sportiv în baza chitanþei de platãsau talonului de pensie vizat destructura judeþeanã a acestei agenþii. Cei peste 28.000 de pescari sportividin judeþul Mehedinþi ºi celelalte judeþeale þãrii trebuie sã ºtie cã frontiera cuRepublica Serbia este o frontierãexternã a Uniunii Europene, iaractivitãþile desfãºurate în zona defrontierã sunt supuse controluluiPoliþiei de Frontierã Române. Conform prevederilor Legii frontiereide stat a României, pescuitul sportivîn fluviul Dunãrea se efectueazã încondiþiile legii, în locurile ºi sectoarelestabilite de autoritãþile competente, cuavizul ºefului Serviciului Teritorial alPoliþiei de Frontierã Mehedinþi. Facem precizarea cã lipsa avizuluiºefului Poliþiei de Frontierã Mehedinþipe aceste permise constituiecontravenþie ºi se sancþioneazã cuamendã de la 100 la 1000 de lei. De asemenea pescuitul recreativsportiv efectuat fãrã permis constituiecontravenþie ºi se sancþioneazã în bazaprevederilor art.58 lit. a) din O.U.G. 23din anul 2008 modificatã ºirepublicatã, cu amendã de la 300 leila 600 lei ºi confiscarea peºtelui, icrelorºi altor vieþuitoare acvatice.

Purtãtor de cuvânt,Comisar ºef de poliþie Valeriu Pera

O. M.

URMARE DIN PAGINA 1

Suflu nou la...

În ce priveºte numirea mea, pot sãvã spun cã s-a cãutat o persoanãcare are experienþã în domeniuladministraþiei publice locale, care nueste implicatã politic ºi din acest punctde vedere cred cã am îndeplinitcâteva criterii care sã conducã lanumirea mea în aceastã funcþie”.

Noua echipã de la conducereajudeþului se va ocupa de desfãºurareaîn bune condiþii a alegerilor locale din5 iunie; prefectul, în calitate depreºedinte al Comisiei tehnicejudeþene pentru coordonareaactivitãþilor electorale are multeresponsabilitãþi din acest punct devedere.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016pag. 12

urmare din pag. 8Trei pericole devastatoare...

Omul Înalt în stat ºi la staturã nu-inevoie sã se vîndã pe arginþi! E atît deneînsemnat strategic pentru Erdogan,Obama sau Merkel, atît de manipulabil,încît nici nu e cazul sã fie rãsplãtit! Semulþumeºte cu turismul prezidenþial,cu niºte uºi deschise, dineuri ºi covoarela aeroport. Teoretic, preºedintelenostru ºi-a cam încheiat mandatul, princomportamentul care a dezamãgitmilioane de alegãtori. În locul

moscheii, de ce nu ar construi prietenulnostru, „turcul care plãteºte”, un spital,ca semn al prieteniei ºi solidaritãþiidintre România ºi Turcia, dacã existãcu adevãrat ºi dau pe dinafarã!

Lipsã de responsabilitate faþãde siguranþa României

Dupã devastatorul cutremur din1977, Polonia a construit la Bucureºtidin fondurile lor, în semn decompasiune ºi solidaritate cu poporulromân, spitalul „Budimex”, astãzi,

spitalul de pediatrie „Marie Curie, caremultã vreme a avut la intrarea o pancartãpe care scria: „Darul poporului polonezpentru poporul român”. Moscheea nuse va construi pentru musulmanii turcidin Bucureºti, care sînt oameni la locullor ºi s-au adaptat de minune locului,ci pentru islamiºtii care vor invadaviitorul nu prea îndepãrtat al Europei,o invazie dirijatã de marile puteri alelumii, încurajatã ºi de Merkel, de careErdogan ºi Obama nu sînt strãini.Johannis, un mic ºurub în acest jocextrem de periculos, pare lipsit de

responsabilitate faþã de þarã, de popor,faþã de siguranþa României! Mulþidintre cei care l-au votat regretã,convinºi fiind cã au fost amarnicînºelaþi. Atîta timp cît statele europenenu sînt consultate, anumite mãsuridraconice fiind impuse de cãtre lideriiîmbãtaþi de putere ai Uniunii, uniuneaînsãºi, culpabilizînd ºi penalizîndstatele componente pentru dreaptãnesupunere, riscã sã-ºi cutremurezidurile. Dacã nu cumva, chiar astase întîmplã acum!

Maria Diana POPESCU

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Sãptãmâna Berbecilor va începe cu niºtediscuþii cam penibile legate de bani. Vor finevoiþi sã cheltuiascã mult pentru a se revanºafaþã de cineva care le-a fãcut cândva o favoare,sau pentru a plãti niºte datorii la timp. Totdiscuþii, ºi tot neplãcute, vor avea cu cineva dinanturaj care le va face niºte reproºurineîntemeiate, partea profesionalã nu merge rãudeloc, o idee ingenioasã îi va face remarcaþi decolegi. În dragoste, câteva mici izbucniri degelozie se pot termina cu furtuni.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Taurii sunt rãsfãþaþi de astre în aceste zile: totce vor începe, vor termina cu bine, în specialdacã e vorba de examene, sau proiecteprofesionale. Energia ºi puterea lor de muncãvor atinge cote maxime, ar fi bine sã lefoloseascã în mod util. Tot în aceastã perioadãvor fi remuneraþi în urma unui serviciu fãcut maidemult. În dragoste, sfârºitul sãptãmânii leaduce multe surprize plãcute, în special celorsinguri: s-ar putea ca acum sã gãseascã, însfârºit, persoana potrivitã!

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Pentru Gemeni, sãptãmâna începe cu osurprizã plãcutã pe latura profesionalã: oavansare, un bonus, un rezultat foarte bun. Sepreconizeazã ºi necesitatea unor cheltuieliimportante, dar care îi vor scuti pe viitor deprobleme mai mari. Oricum, banii vor veniconform aºteptãrilor, aºa cã n-au de ce sã-ºifacã griji. Chiar îºi vor putea permite un miccadou la care visau demult. În dragoste, ceicuplaþi vor avea ocazia sã petreacã niºte clipedeosebit de intense ºi vor redescoperi farmeculunei relaþii stabile.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Racii vor avea iar o perioadã nostalgicã (ceeace pentru ei nu e nimic anormal): îºi vor amintide trecut, de foste iubiri, de prieteni cu care aurupt legãtura, de copilãrie. Spre sfârºitulsãptãmânii însã, îºi vor recãpãta energia ºi vorfi gata de luptã. E posibil sã aibã niºte dificultãþifinanciare, sã nu mai primeascã niºte favorurisau bani care li s-au promis. În dragoste, ceisinguri se pot aºtepta la o aventurã fierbinte!

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Moralul Leilor ar putea fi pus la pãmântsãptãmâna aceasta, încã din primele zile, de odiscuþie neplãcutã în relaþia de cuplu. Atenþie,relaþia este în pericol, aceste semnale nu trebuieignorate! Din pãcate, nu vor fi ei cei care voravea puterea de decizie, aºa cã nu au de fãcutdecât sã spere cã va fi bine. Proiecteleprofesionale vor lua un curs foarte bun ºi îºivor rezolva rapid niºte probleme urgente. S-arputea trezi cu mai mulþi bani în buzunar, în urmarecuperãrii unor datorii.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Fecioarele s-ar putea trezi în aceste zile înniºte situaþii neplãcute care le vor afectaimaginea. E posibil sã fie expuse în mod jenantîntr-o situaþie, sã fie surprinse bârfind pe cineva,sau sã li se descopere niºte secrete bineascunse. Ca sã evite aceste neplãceri, ar fi binesã nu se joace cu focul ºi sã fie discrete. Vorprimi un ajutor bãnesc de la cineva din familiela sfârºitul perioadei. În dragoste, numai debine: vor primi surprize plãcute din partea cuinu se aºteaptã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna Balanþelor începe cu onemulþumire legatã de cineva din anturaj: arputea avea de-a face cu o atitudine jignitoaredin partea unui prieten, sau li s-ar putea refuzacategoric ajutorul într-o problemã. Ar fi bine sãnu punã la inimã, pentru cã aceste tensiuni suntsuperficiale ºi se vor rezolva repede. Vor finevoite sã solicite un împrumut destul deconsistent pentru a face o achiziþie. În dragoste,nu e momentul sã aibã pretenþii exagerate dela partener.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

O sãptãmânã de emoþii mari pentru Scorpioni,pe cele douã laturi atât de importante: dragosteaºi banii. În dragoste, vor aºtepta un rãspunsimportant legat de viitorul relaþiei. Sã nu seaºtepte la un rãspuns rapid, o clarificare va veniabia la sfârºitul sãptãmânii! Pe partea financiarã,vor avea ceva probleme legate de stabilitateavenitului lor, mai ales cei care depind încã defamilie. ªi profesional vor fi foarte încãrcaþi, darvor avea noroc de ajutorul unor colegi care îivor susþine în ceea ce au de fãcut.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãgetãtorii vor avea o sãptãmânã foartebunã în ceea ce priveºte comunicarea: vorfi foarte convingãtori, vor reuºi sã deschidãuºi dincolo de care se trece foarte greu, lise va cere sfatul în multe domenii. Li se vapropune o investiþie, o achiziþie importantã,dar ar fi bine sã mai aºtepte un pic. Îndragoste, vor reuºi sã evite la limitã unconflict serios. Atenþie, unele gesturi saucomportamente mis terioase pot t rez isuspiciunile partenerului de viaþã!

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Capricornii vor începe sãptãmâna într-osituaþie dificilã, în sensul cã vor trebui sã facão alegere legatã de viaþa sentimentalã: poatevor trebui sã aleagã între douã iubiri, poate vafi cazul sã facã o mãrturisire neplãcutãpartenerului, sau sã hotãrascã viitorul relaþiei.Cert e cã va fi o sãptãmânã în care nu vor dormiprea liniºtiþi din acest punct de vedere. Veºticeva mai bune pe latura profesionalã ºifinanciarã: niºte proiecte demarate recent începsã dea rezultate.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Vãrsãtorii vor avea o sãptãmânã încãrcatãsub aspectul vieþii sociale ºi profesionale.Mobilul principal al acestei activitãþi intenseva fi jobul: întâlniri legate de afaceri,evenimente unde se pot lega relaþ iiavantajoase, interviuri, sau demarãri deproiecte. Familia s-ar putea sã le creeze miciprobleme, vor fi câteva momente mai încordatespre mijlocul perioadei. În dragoste, vordescoperi noi motive de a-ºi admira partenerulde cuplu, chiar ºi cei care se aflã de mai multtimp într-o relaþie.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

În zilele urmãtoare, Peºtii vor avea defãcut niºte alegeri profesionale importante.Acestea pot fi consecinþele unor propuneriinteresante, sau ale unor nemulþumiri legatede activitatea actualã. Ar fi bine sã nu seîmprãºtie în mai multe direcþii ºi sã aleagãvarianta cea mai sigurã. În dragoste, vortrece printr-o perioadã de stres, de certuri,reproºuri ºi exagerãri, datorate unei atitudinidificile a partenerului de viaþã.

OBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016 pag. 13Horoscop

( 14 - 20 aprilie 2016)Horoscop

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016pag. 14

Între 08-10 aprilie au avut locla Râmnicu-Vâlcea CampionateleNaþionale de Karate WKF, interstiluri.

C.N. de Karate, InterstiluriDrobeta Turnu-Severin a fostreprezentatã de clubulGrifonis Wadokai, condus desensei Ion Popa, 4 DanWado-Ryu. Rezultateleclubului au fost la înãlþimeaaºteptãrilor, obþinându-se unloc 3 prin juniorii BreazuBianca (-53 kg), medalie debronz, Bãlulescu Cecilia (+58kg), locul V, iar la Kata, prinjuniorul Bordea Andrei, carea avut o participaremerituorie, clasându-se înprimii 10. Aceste rezultatesunt încurajatoare înperspectiva Campionatului

Naþional de Stil (Wado-Ryu), ce vaavea loc pe data de 22 mai la Izvorani.

Cristian Isop

Pitoreasca aºezare PoianaBraºov a fost locul ales deFederaþia Românã de Judo pentrua organiza Cupa României ºiFinala Campionatului Naþional deNe-Waza (luptã la sol din Judo),seniori, mai concret într-una dinsãlile de evenimente a HoteluluiPIATRA MARE, într-un cadrudistins, ieºind din tiparul obiºnuital competiþiilor de Judo datoritãlocaþiei. Au participat în cele douã zilede competiþie 250 sportivi,masculin ºi feminin. CSM Drobeta Turnu Severin s-a întors acasã cu douã medalii deargint obþinute de STANAlexandra care a urcat pe podium

Cupa României ºi FinalaCampionatului Naþional de Ne-Waza

în prima zi la Cupa României, ctg.+78 kg ºi a doua zi la Ne-Waza, ctg.+63 kg, pãstrându-ºi treaptasecundã a podiumului. Au mai participat VÂLVOI Anda-57 kg care s-a oprit pe poziþia a–VII-a a clasamentului în cadrulCupei României, suferind oaccidentare la umãr. Deasemenea,au participat la Ne-Waza, dar fãrãclasare BURCÃ Liviu+81 kg ºiVASILAN Dorin -81kg. Urmeazã Finala U14 de laMiercurea Ciuc, de undeaºteptãm o medalie strãlucitoarede la sportivii noºtri.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al

CSM Drobeta Turnu Severin

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii deemitere a acordului de mediu

Consiliul Judeþean Mehedinþi anunþã publiculinteresat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acorduluide mediu pentru proiectul „Reabilitare ºi modernizaredrumuri judeþene, judeþul Mehedinþi - DJ562A [Gruia(int.DN56C) – Rogova (int.DN56A)]; DJ563 [int.DN56A– Opriºor (int.DJ561A)]; DJ561A [Opriºor (int.DJ563) –Bãlãciþa (int. DJ606) – Gvardiniþa – Bîcleº – int. DJ606A(Plopi)]; DJ606A [ int.DJ561A – Plopi – Izvorãlu (int.DJ561A)] ; DJ561A [ int. DJ606A – Tîmna – int. DN6];DJ607 [int. DN67A (Strehaia) – Grozeºti – Pãsãrani –lim. jud. Gorj]” propus a fi amplasat în extravilanul ºiintravilanul comunelor Gruia, Pãtulele, Jiana, Vânjuleþ,Rogova, Punghina, Opriºor, Bãlãciþa, Bîcleº, Dumbrava,Tâmna, Strehaia, Grozeºti, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultatela sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi,strada Bãile Romane nr. 3 ºi la sediul titularului stradaTraian nr. 89, Drobeta Turnu Severin, în zilele luni-vineri,între orele 8,00 – 14,00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediulAgenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi.

COMEMORAREAu trecut 6 luni de când VIRGILIU

TÃTARU, cunoscut ziarist ºi om de culturã,a plecat în lumea celor drepþi. Prin opera saVIRGILIU TÃTARU ºi-a adus o deosebitãcontribuþie la îmbogãþirea patrimoniului

cultural mehedinþeran, ce se poate constitui într-o rampãde lansare pentru generaþiile viitoare.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

sportOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016 pag. 15

Dacã Pandurii Cerneþi s-a desprins dejaîn câºtigãtoare a Ligii a IV-a Mehedinþi, luptarãmâne deschisã pentru completareapodiumului. Dupã rezultatele din etapa a XIX-a,echipele clasate pe locurile 2-4 sunt despãrþitede un singur punct. În derby-ul rundei, ASCorcova a dispus cu 4-0 de CS Strehaia, pringolurile lui Cristinel Baciu (‘9), GheorgheTruºconiu (‘14, ‘31) ºi Eduard Tiþa (‘44). Înpofida victoriei, echipa pregãtitã de Relu Þurai

a rãmas în afara podiumului, dar s-a apropiat laun singur punct de locul secund, ocupat încontinuare de Strehaia. Învinsã în derby, echipa

CSM Drobeta a cucerit o medalie deaur ºi douã de bronz la Campionatul Naþionalde juniori (18-20 de ani), de la Târgu Mureº.Cea mai importantã distincþie a clubuluiseverinean a fost adusã de Larisa Niþu, care, ladoar 17 ani, a cucerit aurul la categoria 73 dekg. Pe ultima treaptã a podiumului au urcatcolegele ei de club Denisa Breazu (48 kg) ºiMihaela Bãrbulescu (59 kg), în timp ce RoxanaDinicã (67 kg) s-a clasat pe locul a lV-lea.“Fiind cea mai micã din concurs, am avutemoþii, dar m-am concentrat, am câºtigat clarcele trei meciuri avute ºi am urcat pe primatreaptã a podiumului”, a spus Niþu. Rezultatele

pregãtitã de Dan ªurlãu îºisimte tot mai ameninþatãpoziþia din clasament, fiindegalatã la puncte deocupanta locului al III-lea,Recolta Dãnceu, care atrecut cu 6-3 de CoºuºteaCãzãneºti, prin reuºitele luiAlin Rapcea (‘2), Alex Iºfan(‘42), Gheorghe Gãdãleanu

(‘44), Laurenþiu ªtefan(‘55, ‘90) ºi Mihai Pavel(‘71), respectiv IonuþPurcãreaþã (‘6, ‘58) ºiCiprian Pitulicu (‘65). Fãrãemoþii a câºtigat ºi ViitorulCujmir, care a dispus cu4-0 de Viitorul ªimian,golurile purtând semnãtura lui Alexandruªtefan (‘27, ‘50), Iulian ªteflea (‘74) ºi EmilCîncea (‘90). Cel de-al patrulea joc al rundeinu s-a jucat, deoarece Dunãrea Gruia s-aretras din campionat, astfel cã Pandurii Cerneþi

Completarea podiumului,singura necunoscutã

Liga a IV-aEtapa a XIX-aRecolta Dãnceu – Coºuºtea Cãzãneºti 6-3Viitorul Cujmir – Viitorul ªimian 4-0AS Corcova – CS Strehaia 4-0Pandurii Cerneþi – Dunãrea Gruia 3-0 (N)

Clasament

1. Cerneþi 19 16 2 1 62-16 502. Strehaia 19 10 5 4 49-26 353. Dãnceu 19 11 2 6 56-38 354. Corcova 19 10 4 5 46-31 345. Cujmir 19 7 1 11 32-39 216. Cãzãneºti 19 4 3 12 30-70 157. ªimian 19 4 2 13 21-53 148. Gruia* 19 4 1 16 22-45 13*S-a retras din campionat ºi va pierde restuljocurilor cu 3-0

Liga a V-aEtapa a XVIII-aViitorul Floreºti – Inter Crãguieºti 1-3Voinþa Opriºor – Voinþa Vrata 2-1ªtiinþa Broºteni – Dunãrea Pristol 1-2Unirea Gârla Mare – Inter Salcia 1-3AS Ghiciulescu Hinova – AS Corlãþel 1-7Real Vânju Mare – Speranþa Punghina 3-0 (N)Dunãrea Hinova – a stat

Clasament

1. Vânju Mare 17 15 1 1 68-19 462. D. Hinova 16 13 2 1 63-25 413. Crãguieºti 17 10 2 5 64-31 324. Vrata 17 10 1 6 49-31 315. Floreºti 16 10 0 6 39-31 306. Gârla Mare 17 7 2 8 36-40 237. Salcia 16 7 1 8 38-35 228. Corlãþel 17 7 1 9 31-35 229. Pristol 17 6 4 7 31-39 2210. Opriºor 16 7 0 9 28-48 2111. Broºteni 17 4 1 12 33-69 1312. G. Hinova 17 3 0 14 27-57 913. Punghina* 16 1 1 14 16-62 4*S-a retras în iarnã din campionat ºi va pierdetoate meciurile din retur cu 3-0

M. O.

Trei medalii pentru secþia lui Dobrescuau plasat secþia de luptelibere de la CSM Drobetape locul secund înclasamentul general alcluburilor, la feminin, dupãCS Steaua Bucureºti. “Sunt extraordinar demulþumit de rezultatele dela Târgu Mureº. Ne-amclasat înaintea unorcluburi de tradiþie, genCraiova ºi Târgoviºte.Totodatã, mã bucurã faptulcã Niþu a devenit

campioanã naþionalã de juniori, deºi ea e cadetã,dar acest lucru nu mã surprinde, fiindcã ºtiupotenþialul ei. Are doar 17 ani ºi în finalã aînvins-o cu 10-0 pe reprezentanta clubului dinBotoºani, care e cu trei ani mai mare. În iunie,la Odorheiul Secuiesc, Niþu va lupta pentrumedalie ºi la Naþionalele de cadeþi, unde cusiguranþã va lua aurul. Aceste rezultate îi conferãdreptul sã reprezinte România atât laEuropenele ºi Mondialele de cadeþi, cât ºi lacele de juniori, precum ºi la Balcaniadã. Va aveao varã plinã de competiþii internaþionale ºi suntconvins cã se va întoarce cu medalii”, a precizatantrenorul Marin Dobrescu. M. O.

a câºtigat meciul respectiv cu 3-0, la “masaverde”. Liderul a profitat ºi de înfrângereaechipei din Strehaia ºi s-a distanþat la 15 puncte,fiind astfel deja cu gândul la meciul de barajpentru promovarea în Liga a III-a.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.04. 2016pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, vã spusã Sucãcum e cu nea Gherghe cã nu sã ºtieniciodatã ce ºi cum, cã ‘mnealui odatãse gândeºte ºi altãdatã serãzgândeºte. Da pãnã la urmãdecisã cum ºi pe cine sprijinã,numai cã vru sã facã ºi cevaspectacol, chiar dacã fãrã artificii.ªi nu vru oricum, vru la PalatulCultural, cã dacã nu-l termina nuaveau pe ce sã sã certe unii. Aºa cãnea Gherghe sã recununã cu PSD-ul ºi zisã cã vrea doi consilieri unu lajudeþ, altu la municipiu ºi un post deparlamentar, pentru ‘mnealui, ca sãfie omu asigurat. Nu-i bai, cã ºipartidu are de unde sã dea, da acumasã mai dea ºi nea primarele din mâiniºi sã mai facã ceva treabã, cã e încãîn funcþie ºi poate îºi aduce amintesã reia lucrãrile la bulevarde, cã le-alãsat baltã. ªi ar fi tare pãcat, dupe câtle-a lãudat, sã sã poticneascã la finalde mandat. Acuma cicã ar fi problemecu finanþarea, da asta trebuia sã sãºtie înainte sã sã dea ordin deîncepere a lucrãrilor. Unde mai puicã dau faliment pe capete firmele carefuncþionau pe bulevardele închise,aºa cum face ºi nea Ionicã di laConsiliu Judeþean, care închisãspãlãtoria ºi trimisã oamenii acasã,cã dacã sã închisã strada, musai sãsã închidã ºi afacerea. Pe nea Bãlu îl apucã grija cãpesediºtii o sã munceascã pentrunea Gherghe ºi ai lui, uitând probabilde vremea când muncea cu pedeliºtiipe brânci sã-i aducã voturi lu neaactualu primar. Atuncea era bine,acuma nu mai e. E adevãrat cã nea Mãrin

Sucã, recununarea lu nea Gherghe cu PSD-ul,grija lu nea Bãlu ºi selfie-ul lu nea Cîrjan

disperarea i-a fãcut pe liberali sã sãroage în genunchi de primari sã maitreacã ºi la ei, de pãnã la urmã neaprimarele de ªimian cedã nervos ºisã conformã. Acuma nea Bãlu efericit, cã mãcar are primar la ªimianºi cam atât. ªi ca ºi cum n-ar fi fost deajuns, sã gândirã liberalii cã ar aveanevoie de niscaiva susþinere de lacentru, aºa cã-l aduserã pe nea Buºoisã spunã, de pe mobilu’ din dotare,cum a fost retras din cursa pentruCapitalã, probabil pentru acelaºimotiv ca în cazu lu nea Cîrjan. Cum,care motiv?! Cã oricum pierdea, cemotiv mai bun?! Aia e cu nea Buºoi,cã în afarã de afaceri cu statu, nu prea-l recomandau prea multe, darãmitesã mai recomande ºi pe alþii. Simþindcã alunecã spre coadaclasamentului, nea Cîrjan înºirãproiecte dupe proiecte, de nici numai conteazã dacã sunt realizabilesau nu, da sã dea la numãr. Unde

mai pui cã în panã de idei, mai apelãºi la alþii, da din tot ce primi, nu poþialege unu mai acãtãrii. Acuma,candidatu peneliºtilor zisã sã mai

profite de scaunu de vice ºi în fiecarezi îºi mai face un selfie, sã aibã pusdeoparte, cã de la geamu exterior emai greu sã-þi faci pozã în interior. Mã nepoate, da Sucã a tot zis cãnea Duicu nu stã degeaba, sã ducprimarii la el ca la Mecca, pentruscaune, posturi ºi funcþii. Pã mai zileletrecute intrau pi la staþia de gazolinãdin centru neºte personajecunoscute, care s-ar putea sã seîncuscreascã mâine poimâine, ca sãvadã probabil cât mai e daru, ce maitrebe aranjat, pe cine mai trebe lucrat,chestii-socoteli. Mã nepoate, da sã vezi cã naºuPantelicã, care veni alaltãieri di laCapitalã, zâce cã e mare pericol pestrãzile oraºului de ceva vreme, cãdeºi oraºu e cu cei mai mulþi ºomeri,are ºi cele mai tari maºini ºihipermarketuri, de zici cã plouã cueuroi pe Dunãre. Unde mai pui cãpãnã ºi ãia mici sã dau acuma pe

trotinete inteligente, pe maºinãrii caremerg singure, ca ‘n filme, de zici cã-s toþi de bani gata ºi cu buzunarelegoale. Pã cicã nici la Bucureºti nu

gãseºti atâtea maºinãrii de astea, cape Criºan. ªi apropo de esplanadã,nea primarele zicea cã nu mai dãautorizaþii pentru paranghelii, numaicã sã desfãºurarã unii cu fustele peacolo, ceva de toatã frumuseþea.Acuma nu sã ºtie, o fi voie numaipentru unii, da poate sã mai schimbãlucrurile dupã 5 iunie.Apãru nea Aladin pe neºte panourilângã un tomograf, de începurã unii sãfacã miºto ºi sã-l numeascã Tomo-Duicu, în amintirea fostului cãpitan dejudeþ care sã mai ocupa de sãnãtateamultora. ªi apropo de sãnãtate, în timpce un bãtrân plimbat pin Judeþeanmurea cu zile, pi la un magazin demateriale de construcþii sã întrebauangajaþii cine plãteºte materialeleluate ºi decontate pe o unitatemedicalã de stat, de interes judeþean,ºi care cine ºtie pe unde or fi ajuns.Da poate sã ºtie. Numai cã, pãnã data viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!