234684728 dd-book

of 104/104
Homework Help https://www.homeworkping.com/ Research Paper help https://www.homeworkping.com/ Online Tutoring https://www.homeworkping.com/ Diana ajunse in satucul amarat cam la o ora dupa ce se intunecase, fiind vara era in jur de ora 22.stia acele imagini din poze mai ales si din povestile mamei ei inca de pe cand avea varsta de 6 ani, ulterior ea fiind prea ocupata ca sa mai auda toate acele detalii fascinante….intervenisera niste chestii prietenii, calculatorul si bineinteles Telefonul mobil Dumnezeul comunicarii si darul sau catre oameni….Il mangaie prin buzunar recunoscandu-I prezenta si alintind suprafata lucioasa.Trase adanc aer in piept mai facu o incercare de data asta soldata cu success de a se desprinde din statia de autobus si de a-si deplasa cele doua genti grele, pline de haine si cam de tot ce insemna viata ei in acel moment al varstei glorioase de 16 ani.Amurgul se lasase de ceva timp dar cerul avea o nuanta de violet irezistibila, firea de artist a Dianei aprecie nuantele delicate ce pareau atat de pretioase cu atat mai mult cu cat faceau un contrast placut cu mirosul de pamant arat, iarba si salcam. Drumul pe care mergea nu era propriu zis un drum ci mai mult o carare, nu vazuse vreodata asfaltul si Diana se gandi cu groaza la [rima ploaie care il va transforma intr-o mocirla inestetica . Si inacelasi timp gandul ii zbura la mama ei care traise aici atata timp, in locul acesta izolat si atat de primitive, care muncise pe camp si dand mancare animalelor imbracata probabil ca o pastorita de prin filme….sau poate nu. Diana nu intelesese niciodata pasiunea mamei sale pentru munca , de parca lumea ar fi stat in loc sau s-ar fi intamplat cine stie ce calamitate daca ea ar fi stata locului o secunda. I se parea nedrept si cumva inutil sa 1

Post on 12-Apr-2017

96 views

Category:

Education

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Homework Help

https://www.homeworkping.com/

Research Paper helphttps://www.homeworkping.com/

Online Tutoringhttps://www.homeworkping.com/Diana ajunse in satucul amarat cam la o ora dupa ce se intunecase, fiind vara era in jur de ora 22.stia acele imagini din poze mai ales si din povestile mamei ei inca de pe cand avea varsta de 6 ani, ulterior ea fiind prea ocupata ca sa mai auda toate acele detalii fascinante.intervenisera niste chestii prietenii, calculatorul si bineinteles Telefonul mobil Dumnezeul comunicarii si darul sau catre oameni.Il mangaie prin buzunar recunoscandu-I prezenta si alintind suprafata lucioasa.Trase adanc aer in piept mai facu o incercare de data asta soldata cu success de a se desprinde din statia de autobus si de a-si deplasa cele doua genti grele, pline de haine si cam de tot ce insemna viata ei in acel moment al varstei glorioase de 16 ani.Amurgul se lasase de ceva timp dar cerul avea o nuanta de violet irezistibila, firea de artist a Dianei aprecie nuantele delicate ce pareau atat de pretioase cu atat mai mult cu cat faceau un contrast placut cu mirosul de pamant arat, iarba si salcam. Drumul pe care mergea nu era propriu zis un drum ci mai mult o carare, nu vazuse vreodata asfaltul si Diana se gandi cu groaza la [rima ploaie care il va transforma intr-o mocirla inestetica . Si inacelasi timp gandul ii zbura la mama ei care traise aici atata timp, in locul acesta izolat si atat de primitive, care muncise pe camp si dand mancare animalelor imbracata probabil ca o pastorita de prin filme.sau poate nu. Diana nu intelesese niciodata pasiunea mamei sale pentru munca , de parca lumea ar fi stat in loc sau s-ar fi intamplat cine stie ce calamitate daca ea ar fi stata locului o secunda. I se parea nedrept si cumva inutil sa muncesti atat fara a avea bani adevarati cid oar maruntis pentru facturi, haine de la reduceri si mancare. Desi ea nu dusese vreodata lipsa de nimic de la bicicleta din copilarie pana la acel minunat telefon mobil Dianei nici prin cap nu-I trecuse vreodata sa ceara ceva. Ea si mama ei erau insa cele mai bune prietene si nici nu fusese vreodata nevoie sa insiste, iar din acesta vara lucra si ea la un fast food unde castiga destul pentru a-si plati cursurile de arta si cele cateva mofturi , niciodata costisitoare sau exaggerate.

Cu alte cuvinte era o fata cuminte cu capul pe umeri , de incredere si mandra de increderea aceasta. O fraiera isi aminti ea cu amaraciune. Care ar fi trebuit sa stie mai bine ca nu tot ce zboara se mananca.Se scutura cu un effort de amintirile urate , effort ce devenise deja o obisnuinta.Obisnuinta de a tine durearea si depresia la distanta..o da nu fusese prea distractive cat fusese pe pastille , era atat de usor sa dormi! O mica pastila roz si nu mai simtea vinovatia , pana , bineinteles realize ca nu era tocmai ok sa nu se simta vinovata si atat timp cat era amortita era timp pierdut , nu trecea mai departe.

Un miros de paine proaspata invada aerul serii parca de nicaieri si Diana isi aminti ca bunicii ei aveau o brutarie, mama ei ii povestise si despre asta.Acest lucru o incuraja insemna pur si simplu ca nu mai era prea departe de locul in care dorea sa ajunga.Intradear casa se profila , astupand discul rosu ce apunea in spatele ei. Nu spre marea ei surprindere doar o parte a ei simtea usurare , o prea mica parte.Sufletul ii era greu se gandea la intrebarile ce-I vor fi puse la raspunsurile pe care nu le detinea.Spera sa fie crutata macar in acesta seara de detalii.Avea nevoie de timp sa-si explice chiar si ei insisi motivul pentru care se afla acolo.

Chiar inainte sa sune la poarta ornamentala de fier forjat realize motivul pentru care se afla acolo : din povestile mamei, locul acesta in care crescuse era primitive dar o oaza de linistesi munca sustinuta. Spera sa-si faca cineva mila de ea si sa ii dea de munca pana va pica ,spera ca mintea si trupul sa-I fie atat de obosite incat nici un crampei din cosmaruri san u mai alba loc; Diana intelese de ce mama ei nu o intrebase nimic , pentru femeia care o crecuse ea era o carte deschisa .Acest gand ii umezi ochii, se numara printer copii norocosi care chiar isi iubeau parintii si aveau prin ei un system de referinta despre ce e bine si ce e rau.

Da? Rosa tu esti? Intreba o voce puternica dinauntru in timp ce lumina se aprinse in curte.

Diana nu raspunse.In fata ei aparu in cateva secunde o femeie bine facuta darn u masiva imbracata intr-un capot de casa pana la genunchi.Parul femeii era prins la spate intr-o coada de cal lucru care ii dadea un aspect tineresc.

Buna seara, spune Diana incet. Sunt Diana, fata Corinei.

Femeia tresari.

ah, draga, in seara asta trebuia sa vii?Am fi trimis pe cineva dupa tine. Eu sunt matusa ta , Elena.

Imi pare bine, spuse Diana in lipsa de altceva

Si mie, in sfarsit te cunosc, mama ta a fost atat de secretoasa in legatura cu tine!Am inteles ca ai venit san e ajuti in vara asta, o iscodi ea

Da, bineinteles.

Scuza-ma draga, se destines Elena si chiar zambi.Probabil esti obosita de pe drum si ti-e foame, intra te rog.

Mana puternica a Elenei apuca bagajul de care Diana abia astepta sa scape de parca nu ar fi catarit cine stie ce.

Intra , intra , repeat ea si mirosul de paine calda acoperi deodata toate celelate mirosuri.

Faceti paine? Intreba Diana timida

Da scumpo cu asta ne ocupam noi aici, avem o brutarie la parterul casei iar sus locuim. Eu cu fii mei si bunicii vostri care sunt bine sanatosi. O sa-I vezi curand. Sotul meu munceste in oras ajunge doar in weekend.

Cine e Rosa?

Ah, e o fata din sat care vine san e ajute uneori cand munca la brutarie este prea de tot, zambi Elena

Si acum este?

Mda, spuse laconic Elena. Stii ceva despre asta?

Nu, n-as putea sa spun, lamuri Diana asezandu-se la masa mare de lemn din bucatarie.

Ei, bine o sa ai tot timpul.

Elena se indrepta spre un dulap de unde scoase Branza rosii si cateva oua.

E bine asa? intreba aratand spre ce scosese, adaugand bineinteles painea calda care tot mirosea.

Diana aproba repede retinandu-si un OK , care simti ea nu ar fi sunat prea bine.

Las desert avem placinta de mere, zambi Elena, apoi te voi duce la bunica ta.Mi-a cerut sa te duc la ea imediat ce vii.

Pentru Diana era interesant cat de repede se intamplase totul. Deparca venise acasa dintr-o vacanta si nu invers .In timp ce manca se uita in jur si realitatea se lipi de ea absorbind-o inauntru.De parca recunostea totul, nimic nu I se parea invechit, nici tablourilein ulei de pe pereti, nici scaunele de lemn sau masa mare sau covorul tesut de mana de pe jos,, nici culoarea perdelei , totul era la locul lui acolo unde trebuia sa fie. Infiorata de sentimental neasteptat de familiaritate si siguranta Diana se ridica de la masa si incepu sa umble prin jur, in yholul mare de la intrare cu cei doi lamai care faceau fructe si care strajuiau portile de lemn interioare, cu vitraliile colorate sapate in suprafata usilor.Apoi o lua incet spre scarile care dadeau la etaj, atrsa intr-acolo de o forta ciudata familiara.Urca treptele lustruite , destul de multe pana in dreptul unei usi deschise.

Diana, sopti o voce. Ai venit.

Diana intra incet gata sa iasa la cel mai mic zgomot dezaprobator dar tot ce simti fu aprobare si curiozitate. Doamna care statea pe pat isi rasucea parul pe bigudiuri.