UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR SPECIALIZAREA INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Dezvoltare durabila Prezentul – anii 2007 - 2014

Coordonator: S.L. dr. ing. Istrate Irina Intocmit de studentii : Pipera Claudia Emilia Opran Cristian Stefan Andreea NicoletaGrupa: 1532 Seria: A

AN UNIVERSITAR 2014 - 2015

CUPRINS

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana …………………………………..3Tratatul de la Lisabona …………………………………………………………..4Extinderea spatiului Shenghen ………………………………………………...5Ora Pamantului …………………………………………………………………...5Europa se implica in lupta impotriva incalzirii globale ………………………..6Orizonturi 2013-2020-2030 ………………………………………………………8Productia si consumul durabil …………………………………………………...9Criza economica mondiala …………………………………………………….…9Programul pentru competitivitate si inovatie …………………………………..13Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane …………14Strategia Europa 2020 …………………………………………………………...16Politica de coeziune a Uniunii Europene ………………………………………17Agenda 21 Rio+ 20 …………………………………………………………..…..19

Bibliografie …………………………………………………………………...……25

Page 2 of 25

Anul 2007

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

România a introdus cererea de aderare la Uniunea Europeană la data de 22 iunie

1995, iar negocierile de aderare a României la UE au fost lansate oficial în 15 februarie

2000. În urma monitorizărilor continue privind angajamentele asumate în negocierile de

aderare s-a semnat Tratatul de Aderare a României şi Bulgariei la UE la data de 25 aprilie

2005, statele membre ratificând, pe rând, respectivul tratat pentru primirea ţării noastre în

rândul statelor membre UE.

Aderarea României, împreună cu Bulgaria, la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007

a încheiat cel de-al cincilea val al extinderii Uniunii, iniţiat la 1 mai 2004, prin adeziunea

celor opt state din Europa Centrală şi de Est, alături de Cipru şi de Malta.

Prin aderarea României la UE, cetăţenii români au devenit cetăţeni ai Uniunii,

aceştia beneficiind pe teritoriul statelor membre de drepturile conferite de tratatele Uniunii

Europene tuturor cetăţenilor europeni. Potrivit guvernanţilor români, obiectivul principal al

României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate,

pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare.In general integrarea unei tari in Uniunea Europeana aduce avantaje economice de

ambele parti,chiar si in cazul tarilor mai mici,cum este si cazul Romaniei. Astfel,tarile mici vor continua sa produca cantitati scazute din produsele pe care le fabricau si inainte la un nivel calitativ inalt si le vor exporta spre piata de mari dimensiuni care are puterea de a le absorbi.

Studiile care au analizat situatia in care o economie mica adera la un spatiu economic integrant mare au distins,in functie de timp si rapiditatea proceselor de aderare,efecte de alocare si de acumulare,statice si dinamice.

Efectele de alocare arata modul in care integrarea conduce la cresterea eficientei economice prin scaderea costurilor in urma unei mai bune repartizari a factorilor si resurselor intre participantii la activitatile economice din spatiile respective.

Cele trei tipuri principale de efecte de alocare asteptate de obicei in urma integrarii sunt:1) Cresterea volumului schimburilor comerciale in totalitate si pentru fiecare membru

in parte. In ceea ce priveste relatia dintre Romania si Uniunea Europeana aceasta afirmatie este sustinuta si demonstrata de faptul ca dupa intrarea in vigoare a primelor acorduri de cooperare in domeniul schimburilor comerciale (1989), acestea s-au triplat.

2) Modificarea preturilor bunurilor care constituie obiectul de schimb intre partile implicate,adica aparitia unei tendinte de uniformizare sau apropiere a pretului aceluiasi bun sau serviciu pe diferite piete din piata unica rezultata in urma integrarii statelor.

Cu toate acestea,simpla liberalizare a schimburilor comerciale nu poate duce la aparitia efectelor de egalizare a preturilor decat atunci cand cele doua parti utilizeaza functii de productie similare si cand toate produsele din tarile care realizeaza schimburile comerciale sunt obiectul tranzactiilor. In plus,o liberalizare a schimburilor comerciale (daca factorii de productie nu sunt omogeni) duce la migrarea factorilor spre pietele cu venituri marginale superioare,amplificand diferentele deja existente intre tarile bogate si cele sarace.

Page 3 of 25

3) Se vor crea venituri de comert. Barierele puse la importuri creeaza o serie de venituri fie pentru tara importatoare-prin taxele vamale-fie pentru tara exportatoare-prin preturi fixe sau prin restrangerile voluntare la exporturi.

Efectele care apar pe langa cele de alocare,statice si dinamice sunt:a)efectul producerii de profit pur (care apare acolo unde pretul intern este mai mare decat

costul mediu de productie)Extinderea pietei de desfacere, in cazul in care calitatea productiei corespunde cerintelor

pietei externe,va duce la obtinerea profitului pur ca urmare a cresterii dimensiunilor productiei,fara ca aceasta crestere sa implice si o cheltuiala pentru imbunatatirea factorilor de productie.

b)efectul de scara-scaderea costurilor medii ca urmare a maririi productiei prin extinderea pietei care duce si la marirea cererii de produse.

c)efectul de varietate-existenta unei varietati de alegere din partea producatorilor in ceea ce priveste bunurile de productie si a tehnologiilor utilizate si din partea consumatorilor legat de diversificarea bunurilor destinate consumului.

Aceste efecte apar in formele simple de integrare. Daca nivelul de economica depaseste aceste forme,pot sa apara castiguri suplimentare (din mobilitatea factorilor de productie,imbunatatirea politicilor monetare si fiscale prin coordonarea cu politica Uniunii) care conduc la:

-acumularea de capital fizic,care se realizeaza prin investitii straine,integrarea de tehnologii noi.

-acumularea unor cantitati mari de forte de munca,prin liberalizarea miscarii acesteia,ceea ce duce la o mai buna repartizare atat in tara cat si in cadrul Uniunii.

Totodata,liberalizarea fortei de munca duce la tendinta de apropiere a calificarilor,la imbunatatirea calificarii lucratorilor din zonele mai putin dezvoltate prin contactul direct cu tarile dezvoltate.

Efectele principale sunt legata de cresterea productivitatii muncii,ceea ce duce la marirea veniturilor si nivelului de trai.

-acumularea de capital uman (importul de servicii educationale care duc la cresterea gradului de calificare si are efect asupra calitatii productiei).

-alocarea capitalului uman si fizic spre investitii foarte productive.-cresterea capitalului de cunostiinte in urma patrunderii de tehnici noi,de noi tehnologii si

prin patrunderea unor bunuri de calitate superioara-familiarizarea cu noi strategii de marketing si management superioare si performante si

de strategii concurentiale din economiile de piata care vor determina o mai buna organizare a firmelor si care vor elimina vechile firme cu activitati si forme de organizare invechite.

-sincronizarea legislatiei romanesti si armonizarea ei cu pietele tarilor din U.E.care vor duce la adoptarea unor norme proprii economiei de piata.

-crearea unei imagini favorabile,datorat apartenentei la un grup cu o putere economica si politica mare (care ar duce si la cresterea numarului de investitii straine).

-siguranta politica si integritatea teritoriala prin apartenenta la o organizatie formata din principalele state ale lumii

Tratatul de la LisabonaTratatul de la Lisabona sau Tratatul Lisabona(inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă) este

un tratat internațional care amendează două tratate care constituie forma bazei constituționale a Uniunii Europene (UE). Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 si a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului

Page 4 of 25

majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiului European precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt următoarele: Uniunea Europeană va avea personalitate juridică (până acum doar Comunitatea

Europeană avea); funcția de președinte al Consiliului European va fi transformată într-una permanentă de

„Președinte al Uniunii”, cu un mandat de 2 ani și jumătate. Drept primul președinte a fost ales belgianul Herman Van Rompuy.

va fi înființată funcția de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comună externă și de securitate; drept prima ministru a UE a fost aleasă Catherine Ashton, Marea Britanie.

numărul de comisari va fi redus cu o treime; se va modifica modalitatea de vot în cadrul Consiliului. Regulile stabilite în Tratatul de la

Nisa rămân însă în vigoare până în 2014.

Extinderea spatiului Shenghen

Posibilitatea de a călători fără paşaport, prevăzută de acordul Schengen, a fost

extinsă, iar acum beneficiază de ea majoritatea ţărilor care au aderat la UE în 2004.

Începând cu data de 21 decembrie, cetăţenii altor nouă state membre vor putea călători în

„spaţiul fără frontiere“, din acest moment spaţiul Schengen ajungând la 24 de state

membre. România încă nu este parte a Acordului Schengen, condiţii importante ce trebuie

îndeplinite, cum ar fi siguranţa frontierelor sau sistemul de acordare a cărţilor de asigurare

a sănătăţii, nefiind în totalitate puse la punct.

O realizare care se simte cu adevărat la buzunarul cetăţenilor europeni este aceea

de reducere a Roaming-ului, costurile de utilizare a telefoanelor mobile în spaţiul

european.

Printre alte succese ale acestui an se numără posibilitatea oferită consumatorilor

europeni de a-şi alege furnizorul de electricitate şi gaz, precum şi reducerea costurilor la

biletele de avion cu destinaţia SUA, datorită Acordului „Cer Deschis“, semnat la începutul

acestui an.

Comisia Europeană încurajează o alimentaţie sănătoasă prin intermediul reformelor

din septembrie privind producerea şi comercializarea fructelor şi legumelor, interesele

consumatorilor sunt apărate prin politica UE în domeniul concurenţei care împiedică

întreprinderile dominante să-şi folosească puterea economică pentru a limita concurenţa.

Ora Pamantului

Ora Pământului este un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. Ora

Page 5 of 25

Pământului constă în stingerea luminii și oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali cât și de către instituții și unități economice.

Acest eveniment este promovat de World Wide Fund for Nature Australia (WWF), un grup internațional de lobby pentru mediu și cotidianul australian Sydney Morning Herald. Prima Oră a Pământului a avut loc la Sydney, cel mai mare oraș din Australia, între orele 19:30 și 20:30 la 21 martie 2007. Prin Ora Pământului 2007 se estimează că electricitatea consumată în Sydney a scăzut între 2,1% și 10,2% în aceea oră și că au participat 2,2 milioane de oameni. Al doilea eveniment Ora Pământului a avut loc la 29 martie 2008, între orele 20:00 și 21:00 (ora locală), în Sydney și în multe orașe importante ale lumii.

Europa se implică în lupta împotriva încălzirii globale

O altă realizare importantă a fost crearea de noi locuri de muncă. În anul 2007, rata

şomajului a scăzut în Europa, mai ales datorită unei economii „sănătoase şi stabilităţii

preţurilor, consecinţă directă a existenţei unei monede puternice, euro“, după cum susţin

oficialii europeni. Potrivit Comisiei, în ultimii doi ani au fost create aproximativ 6,5 milioane

de locuri de muncă, iar numărul acestora ar putea creşte cu încă 5 milioane până în anul

2009, ca rezultat al aşa-numitei „Strategii de la Lisabona“ pentru creştere economică şi

ocuparea forţei de muncă.

Pe viitor, Comisia doreşte simplificarea demersurilor administrative pe care le implică

stabilirea în străinătate, astfel încât mulţi cetăţeni care şi-au găsit un loc de muncă în

interiorul Uniunii să fie încurajaţi să ocupe acel post.

De asemenea, UE şi-a asumat responsabilităţile care îi revin în calitate de actor

global, situându-se în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice şi a consecinţelor

acestora.

Comunitatea internaţională acceptă să înceapă negocierile în vederea adoptării unei

noi politici în domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada ulterioară anului 2012.

Pe durata celor două săptămâni ale conferinţei de la Bali, Uniunea Europeană a

susţinut necesitatea stabilirii unor sarcini precise în demersul de combatere a schimbărilor

climatice. „Foaia de parcurs de la Bali“ admite că „doar o reducere drastică a emisiilor de

gaze cu efect de seră poate împiedica încălzirea globală să atingă niveluri periculoase“. O

altă concluzie a conferinţei de la Bali este că toată lumea trebuie să acţioneze în acest

sens, fie ele ţări dezvoltate, inclusiv Statele Unite ale Americii, cât şi ţările în curs de

dezvoltare.UE propune ca acordul privind schimbările climatice pentru perioada de după 2012

să cuprindă opt elemente esenţiale: Limitarea nivelului de încălzire globală la maximum 2ºC peste temperatura

înregistrată în era preindustrială. Respectarea acestei limite presupune că, în următorii

Page 6 of 25

10-15 ani, nivelul global de emisii nu trebuie să mai crească, urmând ca, până în 2050, să fie redus cu un procent de minimum 50% faţă de nivelul înregistrat în 1990.

Reduceri obligatorii mai semnificative ale emisiilor absolute de către ţările dezvoltate. UE propune ca ţările dezvoltate să reducă în mod colectiv emisiile cu 30% până în 2020 şi cu 60-80% până în 2050 în comparaţie cu nivelurile înregistrate în 1990. Până la adoptarea unui acord în acest sens, UE şi-a asumat angajamentul independent de a reduce propriile emisii cu cel puţin 20% înainte de 2020. La începutul anului 2008, Comisia va propune un pachet de măsuri legislative prin care să îşi îndeplinească obiectivul propus.

Contribuţii echitabile şi eficace din partea altor ţări, în special a ţărilor cu economii în plină emergenţă, care să asigure o creştere economică cu un nivel redus de emisii.

Consolidarea şi extinderea pieţei mondiale a cărbunelui, inclusiv prin intermediul unor mecanisme mai inovatoare şi flexibile. Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii a demonstrat că piaţa cărbunelui este funcţională.

Intensificarea cooperării în materie de cercetare, dezvoltare şi utilizare a tehnologiilor curatenecesare în vederea reducerii emisiilor.

Intensificarea eforturilor de abordare a adaptărilor la schimbările climatice. Cooperarea trebuie consolidată pentru a putea face faţă impacturilor inevitabile ale schimbărilor climatice şi, în special. pentru a veni în ajutorul celor săraci şi vulnerabili.

Adoptarea unor măsuri privind emisiile cauzate de transportul aerian şi maritim internaţional. UE dezbate deja includerea sectorului aviaţiei în Sistemul de comercializare a cotelor de emisii.

Reducerea emisiilor cauzate de despăduriri, care contribuie în proporţie de 20% la emisiile globale de CO2.

Comisia subliniază că un anumit număr de măsuri decisive au fost luate în 2007 în cadrul politicii de mediu a Uniunii Europene, în special cu aprobarea de către Consiliul European a pachetului privind energia și schimbările climatice. În ianuarie 2008, Comisia a transpus angajamentele în acțiuni concrete, prin adoptarea unei politici climatice și pachetul de punere în aplicare energie regenerabilă, care include propuneri privind îmbunătățirea sistemului de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, participarea statelor membre în eforturile de reducere a emisiilor de la non- ETS, promovarea energiilor regenerabile și stocarea geologică a carbonului. Comisia a publicat, de asemenea, noi orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului.

În alte domenii, angajamentele asumate în al 6-lea Program de acțiune pentru mediu au fost aproape toate livrate. Comisia a prezentat șapte strategii tematice (aer, prevenirea și reciclarea deșeurilor, mediul marin, sol, pesticide, Resurselor Naturale și Mediului urban) și propunerile legislative care însoțesc au fost adoptate sau sunt în curs de adoptare. Mai mult decât atât, o directivă privind emisiile industriale a fost adoptată. Regulamentul REACH, Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător și Regulamentul privind transportul deșeurilor periculoase a intrat în vigoare.

Noi instrumente financiare pentru politica de mediu a devenit operațională în 2007, inclusiv LIFE + , programul tematic pentru mediu și gestionarea durabilă a resurselor naturale , inclusiv energia , precum și instrumentul financiar pentru protecție civilă .

Comisia a continuat , de asemenea, să ia măsuri de simplificare a legislației și pentru a îmbunătăți eficiența , în special prin prezentarea unei cărți verzi dedicate instrumente și orientări bazate pe piață pentru a clarifica standardele pentru monitorizarea și declararea emisiilor de gaze cu efect de seră .

Page 7 of 25

Anul 2008

Orizonturi 2013–2020–2030Guvernul României, întrunit în şedinţă la 12 noiembrie 2008, a dezbătut şi aprobat

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013–2020–2030.Elaborarea Strategiei este rezultatul obligaţiei asumate de România în calitate de stat

membru al Uniunii Europene conform obiectivelor convenite la nivel comunitar, în special cele statuate în Tratatul de aderare, în Strategia Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă şi în Strategia reânnoită a UE pentru Dezvoltare Durabilă din 2006.

În urma dezbaterii proiectului la nivel naţional şi regional, cu implicarea activă a factorilor interesaţi şi cu sprijinul conceptual al Academiei Române, Strategia propune o viziune a dezvoltării României în perspectiva următoarelor două decenii, cu obiective care transced dur ciclurilor electorale şi preferinţele politice conjuncturale:

Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al Uniunii Europene;

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile;

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al dezvoltării durabile.

Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu şi lung, o creştere economică ridicată, în consecinţă, o reducere substanţială a decalajelor economico-sociale dintre România şi celelalte state membre ale UE.

Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoară procesul de convergenţa reală, se creează astfel condiţiile ca produsul intern brut pe cap de locuitor al României să depăşească în anul 2013 media UE din acel moment, să se apropie de media UE în anul 2020 şi să fie uşor superior nivelului mediu european în anul 2030.

Direcţiile principale de acţiune, detaliate pe sectoare şi orizonturi de timp sunt:Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale în

profil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională, sănătate

publică şi servicii sociale, ţinând seama de evoluţiile demografice şi de impactul acestora pe piaţa muncii;

Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale;

Introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie şi servicii;Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative

ale României, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea fertilităţii solului, conservarea biodiversităţii şi protejarea mediului;

Racordarea la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii;Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe

termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă inter-sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice;

Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan naţional, regional şi local, introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii;

Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale României în privinţa dezvoltării producţiei agricole, inclusiv a produselor organice; corelarea

Page 8 of 25

măsurilor de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei agricole în vederea asigurării hranei pentru oameni şi animale cu cerinţele de majorare a producţiei de biocombustibili, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, biodiversităţii şi protejării mediului;

Necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale;

Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii să fie însoţită de revitalizarea, în modernitate, a unor moduri de vieţuire tradiţionale, în special în zonele montane şi cele umede.

Strategia stabileşte direcţiile principale de acţiune pentru însuşirea şi aplicarea principiilor dezvoltării durabile în perioada imediat următoare, în completarea obiectivelor ce derivă din strategiile, planurile şi programele naţionale de dezvoltare.

PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DURABIL

Integrarea obiectivelor dezvoltării durabile în centrul activităţilor economice presupune modificarea modelelor de producţie şi consum. Această schimbare se poate face prin reglementări, fiscalitate, decizii juridice, solicitări din partea publicului etc.

În abordarea Producţiei şi Consumului Durabile (PCD) este foarte important să se pună accentul pe responsabilizarea mediului de afaceri, alături de conştientizarea societăţii civile, România fiind încă la primii paşi în acest domeniu.

Guvernul şi instituţiile statului au un rol esenţial în includerea în strategiile şi politicile sale a conceptului de Producţie şi Consum Durabile – primul pas fiind chiar Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă.

Guvernul şi instituţiile statului iniţiază şi întreţin un dialog continuu cu societatea civilă, precum şi cu latura productivă şi de servicii – respectiv mediul de afaceri.

Trecerea de la o Producţie şi Consum "cu orice preţ" (preţul legat de eliminarea produşilor "catabolici" ai sistemelor economice fiind uneori mai mare, însă plătit mai târziu, calculele economice neţinând seama de ele la momentul proiectării produsului) la Producţia şi Consumul Durabile, având "preţurile incluse" sau evitând "nota de plată" către alţii – din alte zone geografice sau din viitor, este un proces care porneşte din 3 direcţii:

Guvernul şi instuţiile statului care, urmând modelul UE, vor facilita accesul Mediului de Afaceri la diferite instrumente către Producţia şi Consumul Durabile,

Responsabilizarea Mediului de Afaceriprin "presiuni", atât din partea Guvernul şi instuţiile statului, cât şi alături de societatea civilă,

Conştientizarea scoietăţii civilepentru a "cere" produse şi servicii care au fost proiectate urmând modele de Producţie şi Consum Durabile.

Criza economica mondiala (2008 – prezent)Criza economică mondială a început în luna decembrie 2007, moment când

pierderea încrederii investitorilor americani în ipotecarea securitizată a condus la o criză de lichidități ce a determinat o injectare substanțială de capital în piețele financiare din partea Rezervei Federale americane, a Băncii Angliei și a Băncii Centrale Europene. Indicele TED spread (ce descrie riscul de creditareperceput în economia generală) a sărit în iulie 2007, a oscilat vreme de un an și apoi a crescut din nou în septembrie 2008, atingând valoarea record de 4,65% în 10 octombrie 2008. Criza s-a agravat în 2008, întrucât bursele de valori din lume s-au prăbușit sau au intrat într-o perioadă de instabilitate acută. Un număr mare de bănci, creditori și companii de asigurare au dat faliment în săptămânile ce au urmat.

Page 9 of 25

Prăbușirea Administrației Federale pentru Locuințe (S.U.A.) este adesea făcută responsabilă pentru producerea crizei. Însă vulnerabilitatea sistemului financiar a fost provocată de contractele și operațiile financiare complicate și supuse efectului de pârghie, politica monetară a S.U.A. stabilind un preț neglijabil pentru credit și astfel favorizând o cotă foarte ridicată a efectului de pârghie și, conformeconomistului american John Bellamy Foster, o „hipertrofie a sectorului financiar”.

Țările afectate drastic de criză au avut creșteri semnificative ale salariului minim, impuse prin legislație :

Administrația SUA a emis Fair Minimum Wage Act of 2007, care a intrat în vigoare în 25 mai 2007 și a prevăzut creșterea salariului minim în trei etape: - începând cu 24.07.2007 la 5,85$ pe oră, - începând cu 24.07.2008 la 6,55$ pe oră, - începând cu 24.07.2009 la 7,25$ pe oră.

Același efect poate fi observat și în țările europene, cele mai afectate țări fiind exact acelea care au avut creșteri semnificative ale salariului minim în anii premergători crizei.

Cea mai afectată țară de criza economică din U.E. este Letonia. Extrem de interesant este că această țară a avut, în anii care au precedat criza, cea mai mare creștere a salariilor minime din Uniunea Europeană: 1) de la 1 ianuarie 2006 , la 128 Euro pe lună; 2) de la 1 septembrie 2006, la 170 Euro pe lună; 3) de la 1 iulie 2007, la 227 Euro pe lună.

Rezultatul acestei creșteri spectaculoase a fost apariția unei crize extrem de puternice cu șomaj ridicat.

Un alt exemplu concludent este Irlanda: 1) începând cu 1 ianuarie 2007 salariul minim a crescut de la 7,65 Euro pe oră la 8,30 Euro pe oră; 2) începând cu 1 iulie 2007 salariul minim a crescut la 8,65 Euro pe oră.

Consecința a fost creșterea galopantă a șomajului ajungând în scurt timp la 12,8%.Spania, de asemenea una dintre țările cu o rată foarte mare a șomajului, atingînd un

nivel de 20,5% în aprilie 2010 , a avut o creștere a salariului minim de la 490 Euro/lună în 2004 la 700 Euro/lună în 2008.

Pe de altă parte, singura țară din U.E. care a intrat în clasamentul țărilor cel mai puțin afectate de criză este Suedia, una dintre cele 6 țări europene care nu au salariu minim.

În România s-au înregistrat o serie de avantaje si dezavantaje în urma crizei resimţite în toate domeniile de activitate. Printre avantaje se remarcă: scăderea inflaţiei. Aceasta ar putea fi una dintre cele mai importante urmări pozitive ale reducerii nivelului de lichiditaţi si ale scăderii consumului, acest lucru însemnând creşterea puterii de cumpărare a unităţilor monetare aferente fiecărei ţări. Dar scăderea inflaţiei înseamnă creşterea şomajului.Din punctul meu de vedere pe termen lung acest lucru înseamnă un dezavantaj în dezvoltarea economiei unei ţări deoarece dacă nu există forţă de muncă disponibilă într-o ţară pentru ca un investitor să îşi atragă angajaţi,trebuie să ofere pachete salariale mai atractive din punct de vedere financiar.Acest lucru însemnând creşterea puterii de cumpărare a populaţiei,implicit a economiei.

Un alt avantaj este curăţenia printre firmele slab organizate.Datorită crizei economice şi a scăderii puterii de cumpărare a populaţiei acestia şi-au îndreptat atenţia asupra produselor superioare din punct de vedere calitativ şi inferioare din punct de vedere financiar.Companiile ce nu au avut o infrastructură solidă şi orientată către eficienţă au pierit mai repede ca dinozaurii. Din acest aspect al crizei putem spune că datorită crizei bussines-urile au devenit orientate spre sustenabilitate şi spre consolidarea, eficientizarea costurilor de producţie şi maturizarea din punct de vedere al investiţiilor.

Economia nu merge tot timpul ascendent, ci se repeta oarecum ciclic: populația creste, cererea de bunuri de consum se măreşte şi ea, producţia se dezvoltă, oamenii au de lucru şi

Page 10 of 25

castigă bine, iar economia înfloreşte. Dar după cum ne-a învăţat istoria crize au fost şi vor mai fi de acum încolo. Singura diferenţă dintre criza din 1929 și cea din 2007 este că datorită internetului ,a telefoanelor mobile şi a sistemelor tehnologice,pe scurt accelerarea dezvoltării generale,a stilului de viaţă şi de transmitere a informaţiilor efectele crizei se propagă mult mai repede, efectele fiind mult mai devastatoare.Cei mai multi oameni suferă în aceste perioade, dar sunt și unii care beneficiază de ele şi le ‘folosesc’ pentru a prospera. Oamenii care au resurse, pot realiza în scurt timp ceea ce nu pot înfăptui pe timp îndelungat într-o economie prosperă. Cei care au resurse, ingeniozitate, creativitate…, se folosesc de ‘avantajele’ crizelor economice şi pot realiza astfel lucruri mari.Un exemplu foarte bun fiind investirea în construcţii imobiliare şi cumpărarea de acţiuni la preţuri mult mai mici decât într-o economie prosperă.O veche vorbă poate descrie acest proces: „Când toti cumpara, tu să vinzi, și când toți vând, tu sa cumperi!”.

În România una dintre cele mai mari greşeli ale Guvernului a fost faptul că acesta a cheltuit nechibzuit banii în defavoarea unor investiţi sustenabile şi viabile pentru consolidarea infrastructurii necesare dezvoltării bussines-ului românesc.

Pentru o dezvoltare financiară sănătoasă IMM-urile sunt şi ar trebui să fie coloana vertebrală a unei economii.Iar la noi în România ,Guvernul în loc sa scadă povara financiară acesta a preferat să crească taxele ,impozitele şi accizele la care sunt supuse companiile. Din punctul meu de vedere pentru a proteja bussines-ul românesc acesta trebuia să acţioneze exact invers.Deoarece este mai uşor să obţii mai puţini bani de la o masă mai mare de intreprinderi decât mai mulţi bani de la o masa mai mică de intreprinderi.

Unul dintre cele mai mari dezavantaje resimţite in România este efectul de ‘brain-drain’ , acest lucru însemnând migrarea tinerilor şcoliţi şi dezvoltaţi intelectual în sistemele de învaţamânt româneşti în alte ţări din cauza salariilor prea mici şi lipsa locurilor de muncă aferente pregătirii lor. În urma studiilor făcute de către Consiliul Tineretului din România (CTR ) s-a observat că în termen de 20 de ani 80% din populaţia din rândul tinerilor vor pleca în alte ţări pentru a lucra ca şi „tăietori de şaorma sau modelatori de chiftele” in Italia, Spania sau Germania. Acest lucru afectează sistemul de pensii,care atunci cand a fost implementat era un sistem piramidal cu baza jos şi vârful în sus, 3 angajaţi susţinând financiar 1 pensionar.În prezent raportul în România este de 1 angajat la 1,52 pensionari. În acest ritm ,datorită migrării tinerilor in alte ţări va însemna că în termen de cel mult 10 ani în România un angajat va trebui să susţină financiar 3 pensionari ,astfel că sistemul piramidal iniţial se va inversa.

La nivel de Cluj mai mult decât în orice alt oraş din România putem observa o inventivitate în rândul companiilor care au preferat să se folosească de Organizaţiile şi Asociaţiile studenţeşti pentru promovare a produselor, de participarea la târgurile de job-uri şi promovarea companiilor în rândul studenţiilor prin oferirea de sprijin financiar sub denumirea de donaţii care se pot deduce din impozite.Acest lucru a dus la dezvoltarea a 82 de organizaţii studenţeşti la nivel de Cluj şi nu mai mult de 42 de organizaţii la nivel de UBB.

Mediul este în partea de sus a agendei politice . Această politică transversală poate ajuta Uniunea Europeană ( UE) să iasă din criza economică și financiară mondială care a afectat continentul european în 2008 , de către deschizând calea pentru creșterea emisii reduse de carbon și creșterea eficienței energetice .

În această comunicare , Comisia analizează evenimentele care au marcat politica de mediu a UE în timpul anului 2008. Acesta descrie în special progresele realizate în cele patru domenii prioritare stabilite de al șaselea program de acțiune pentru mediu : schimbările climatice, biodiversitatea , mediul și sănătatea , șidurabile managementul resurselor și a deșeurilor .

Lupta împotriva schimbărilor climatice a fost subliniată în decembrie 2008 de o serie de propuneri legislative care formează pachetul climă-energie și demonstreze angajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30% din nivelurile din

Page 11 of 25

1990 până în 2020, dacă și alte țări dezvoltate au convenit reduceri comparabile sau prin cel puțin 20% în cazul în care nu au. Acest pachet are ca scop îmbunătățirea sistemului de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (EU ETS) și extinderea acesteia la alte gaze cu efect de seră și alte sectoare. Aceasta include, de asemenea, o propunere care vizează promovarea energiilor regenerabile și un alt vizează desfășurarea de încredere a tehnologiilor de captare și stocare a carbonului.

În afară de pachetul climă-energie, UE a adoptat alte măsuri legate de schimbările climatice, pentru a reduce emisiile de CO2 pentru vehiculele noi și de a îmbunătăți calitatea combustibilului.

Programul de negociere stabilit în cadrul conferinței de la Poznan în decembrie 2008, ar trebui să conducă la un acord global privind schimbările climatice la Conferința climatice decembrie 2009 a Organizației Națiunilor Unite de la Copenhaga. Acest acord va înlocui Protocolul de la Kyoto, când acesta expiră în 2012.

În ceea ce privește pierderea biodiversității , UE a continuat eforturile sale în conformitate cu Planul de acțiune comunitară în vederea stoparea reducerii diversității biologice până în 2010. Principalele măsuri care au fost puse în aplicare consta de dezvoltare a rețelei Natura 2000 prin crearea de site-uri noi în Bulgaria și România , precum și combaterea răspândirii speciilor invazive propunând o serie de opțiuni strategice , inclusiv crearea unui sistem la nivel european de avertizare timpurie a raporta specii noi sau emergente .

În anul 2008 , au fost introduse două inițiative pentru protejarea pădurilor la nivel mondial , care contribuie la combaterea schimbărilor climatice și reducerea biodiversității . Primul este un regulament de încadrare lemn și produse din lemn pe piata din Europa , iar al doilea este o comunicare prezintă propuneri din partea Comisiei , în scopul de a combate defrișarea pădurilor tropicale.

În viitor, lucrările vor fi îndreptate la creșterea protecției biodiversității în largul mării în temeiul Convenției privind diversitatea biologică și cu privire la activitatea Comisiei internaționale pentru vânătoarea de balene, iar la interzicerea produselor din foci sacrificat cu nerespectarea regulilor de bunăstare a animalelor.

În domeniul mediului și a sănătății, 2008 a fost marcat de intrarea în vigoare a Regulamentului REACH, care vizează consolidarea standardelor de siguranță pentru produse chimice produse sau importate în UE. Au fost adoptate alte măsuri în ceea ce privește substanțele și mercur periculoase. Directiva privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa a intrat în vigoare în iunie. Comisia a prezentat inițiativele de transport durabil și pentru a reduce emisiile industriale.

Pentru anul 2009, lucru în domeniul mediului și a sănătății se vor concentra pe modificarea directivei privind produsele biocide și stabilirea de noi standarde pentru emisiile vehiculelor, pentru a se adapta la Regulamentul REACH.

În ceea ce privește gestionarea resurselor naturale și a deșeurilor, acțiunea UE se referă la protecția circuitului apei (apa de suprafață și a mediului marin), dezvoltarea producției și consumului durabil (materie de proiectare ecologică și sistemul de etichetare ecologică) și îmbunătățirea reciclării deșeurilor (a navelor dezmembrare, echipamente electrice și electronice și deșeurile biologice).

În 2009, UE intenționează să introducă un sistem de verificare a tehnologiilor de mediu pentru a stimula încrederea cumpărătorilor în performanța noilor tehnologii de mediu.

În 2008, progresul a fost realizat în direcția simplificării legislației de mediu, prin dezvoltarea de programe menite să îmbunătățească punerea în aplicare a legilor comunitare în domeniul mediului. Comisia intenționează să utilizeze un set larg de

Page 12 of 25

instrumente pentru a preveni încălcări ale legii, cum ar fi utilizarea direcționată a fondurilor comunitare și sprijin sporit de pre-aderare pentru țările candidate la extindere.

Programul-cadru pentru competitivitate şi inovaţie (CIP) (2007-2013)

Programul-cadru pentru competitivitate şi inovaţie (CIP) propune un cadru coerent pentru consolidarea competitivităţii * şi a capacităţii de inovaţie * în cadrul Uniunii Europene (UE). Acţiunile sprijinite prin programul-cadru promovează dezvoltarea societăţii cunoaşterii şi dezvoltarea durabilă bazată pe o creştere economică echilibrată.

Programul-cadru cuprinde programe comunitare specifice de sprijin, precum şi noi acţiuni şi sinergii cu alte programe. Acesta răspunde astfel obiectivelorStrategiei de la Lisabona reînnoite pentru o acţiune comunitară mai simplă, mai vizibilă şi mai bine orientată.

Programe specificePentru a ţine seama de diversitatea obiectivelor sale şi pentru a asigura vizibilitatea

acestora, CIP este structurat în trei subprograme specifice. Interesele întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) şi eco-inovaţia reprezintă priorităţi transversale reflectate în ansamblul programului-cadru.

Programul pentru inovaţie şi spirit antreprenorial reuneşte acţiuni menite să promoveze spiritul antreprenorial, competitivitatea industrială şi inovaţia. Acest program se adresează, în mod specific, IMM-urilor *, de la „gazelele” (întreprinderi cu înalt potenţial de creştere) de înaltă tehnologie până la microîntreprinderi şi întreprinderi familiale, care reprezintă marea majoritate a întreprinderilor europene. Programul facilitează accesul IMM-urilor la finanţare şi investiţii în faza de lansare şi de creştere. De asemenea, acesta oferă întreprinderilor acces la informare şi consultanţă cu privire la funcţionarea pieţei interne şi a posibilităţilor oferite de aceasta, precum şi cu privire la legislaţia comunitară aplicabilă lor şi la legislaţia viitoare, pentru ca întreprinderile să se poată pregăti şi adapta cu cele mai mici costuri. În acest context, Reţeaua întreprinderilor europene (DE) (EN) (FR) joacă un rol important. Programul prevede, de asemenea, schimbul de cele mai bune practici între statele membre, cu scopul de îmbunătăţi cadrul normativ şi administrativ pentru întreprinderi şi inovaţie. Acesta susţine, de asemenea, promovarea ecoinovaţiei *, încurajând valorificarea deplină a potenţialului ecotehnologiilor.

Programul de sprijinire a politicii în materie de TIC are ca obiectiv promovarea adoptării şi utilizării tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), ca pilon al economiei cunoaşterii. Adoptarea TIC de către sectorul privat şi cel public contribuie la stimularea performanţelor europene în materie de inovaţie şi competitivitate. Programul participă la Agenda digitală pentru Europa şi include instrumentele finanţate anterior prin programele eTEN, eContent şi Modinis.

Programul „Energie inteligentă – Europa” (EN) contribuie la accelerarea realizării obiectivelor în domeniul energiei durabile. Acesta sprijină îmbunătăţirea eficienţei energetice, adoptarea unor surse noi şi regenerabile de energie, o mai mare penetrare pe pieţe a acestor surse de energie, diversificarea energiei şi a combustibililor, creşterea

Page 13 of 25

ponderii energiei regenerabile (conform obiectivului stabilit de Uniunea Europeană, ponderea acestor surse de energie în consumul intern brut ar fi trebuit să depăşească 12 % până în 2010) şi reducerea consumului final de energie. În acest context, se acordă o atenţie deosebită sectorului transporturilor. Acest program asigură continuitatea programului „Energie inteligentă – Europa” (2003-2006), care a expirat la 31 decembrie 2006.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (2007-2013)Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileşte

axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului Convergenţă, pentru perioada de programare 2007 – 2013.

Elaborat în contextul Planului Naţional de Dezvoltare 20072013 şi în acord cu Priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, POS DRU este un instrument important în sprijinirea dezvoltării economice şi a schimbărilor structurale. Mai mult, investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate creşterii productivităţii pe termen lung. O forţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de educaţie ridicat, având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în schimbare ale pieţelor, este esenţială pentru o economie competitivă şi dinamică. România va promova politici active pe piaţa muncii pentru creşterea adaptabilităţii şi flexicurităţii forţei de muncă. Se preconizează obţinerea unui nivel mai înalt de participare pe piaţa muncii, ca fundament al unei economii competitive bazate pe cunoaştere.

POS DRU a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalitaţii de Şanse. În timpul consultărilor au fost implicate următoarele instituţii: Ministerul Economiei şi Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii Publice, Institutul Naţional de Statistică, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Comisia AntiSărăcie şi de Promovare a Incluziunii Sociale, Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului, Turismului si Profesiilor Liberale, alte ministere de linie şi agenţii. De asemenea, au avut loc consultări pe scară largă cu partenerii sociali, organizaţii ale societăţii civile, administraţia publică şi alţi actori relevanţi.

Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane. Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

− Promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă, inclusiv a învăţământului superior şi a cercetării;

− Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii; − Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; −

Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive; − Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele

rurale 1;

Page 14 of 25

− Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; − Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 al României- un program de dezvoltare a spaţiului rural românesc:

se adresează nevoilor mediului rural, vizează reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică a

României faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, îndeplineşte cerinţele de dezvoltare rurală în contextul dezvoltării durabile

- complementar programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale. Implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 se va realiza

printr-o serie de măsuri grupate în patru priorităţi: Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier (Axa 1), Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale (Axa 2), Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa

3), Promovarea iniţiativelor locale de tip Leader (Axa 4).

Fondurile totale pe dezvoltare rurală (8,022 mld. euro) sunt distribuite celor patru axe: cea mai mare sumă - peste 3 miliarde euro - (~45% din total) este destinată

îmbunătăţirii competitivităţii în sectorul agricol si silvic, 25% pentru managementul terenurilor agricole şi protecţia mediului, iar 27,5% - adică aproape 2 miliarde euro pentru diversificarea activităţilor

economice. circa 2,5% din suma va fi alocata programului Leader, care va sprijini proiecte de

dezvoltare rurală elaborate de către comunităţile locale în parteneriat public-privat.

Obiective Specifice Îmbunătăţirea competenţelor profesionale şi prestarea de servicii de consultanţă

către agricultori şi proprietarii de pădure, în vederea creşterii capacităţii de management în confruntarea cu un mediu nou;

Restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi creşterea competitivităţii produselor agricole şi silvice;

Restructurarea sectoarelor de procesare a produselor agricole şi a produselor forestiere

Grupurile de Acţiune Locală vor putea implementa toate măsurile propuse de Regulamentul nr. 1698/2005, art. 20, 36 şi 52, adaptate de Regulamentul CE nr. 1463/2006 şi Decizia Consiliului din 19 iunie 2006 de modificare a Anexei VIII a Tratatului de Aderare a Bulgariei şi României, respectiv masurile din axele 1, 2 si 3.

Valoarea proiectului să se încadreze în limita financiară maximă stabilită (200,000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro).

Beneficiarii şi cheltuielile eligibile sunt cele prevăzute de fiecare măsură (din cele 3 axe) în parte.

Promovarea cooperării şi a bunelor practici între GAL-uri şi alte grupuri / parteneriate în scopul îmbunătăţirii strategiilor de dezvoltare locală întrucât este important ca zonele rurale care se confruntă cu probleme similare să poată învăţa unele de la altele.

Finanţarea unor proiecte comune între GAL-uri:- Proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu)- Proiecte de cooperare inter-teritorială (în cadrul României)

Page 15 of 25

Valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită (200,000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro).

Strategia Europa 2020

Strategia Europa 2020 a fost adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie

2010, pe fondul unei crize economice profunde şi al intensificării provocărilor pe termen

lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei.

Strategia Europa 2020 propune o nouă viziune economică, care să ajute UE să iasă din

criză şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri

ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială.

Strategia se fundamentează pe trei priorităţi tematice, care se întrepătrund şi se

condiţionează reciproc:1. creştere economică inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe

cunoaştere şi inovare;2. creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din

punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;3. creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată

ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.

Pentru a defini acţiunile necesare aplicării Strategiei Europa 2020, Comisia

Europeană a propus atingerea, până în anul 2020, la nivel european, a

următoarelor obiective:1. rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani - minimum

75%;2. nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare - 3% din PIB-ul UE;3. atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor

condiţii) în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei;4. rata părăsirii timpurii a şcolarii - 10%, iar ponderea populaţiei cu studii

superioare şi vârsta între 30 şi 34 de ani - cel puţin 40%;5. reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor europeni ameninţaţi

de sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu risc de sărăcie).

Documentele strategice care stabilesc cadrul implementării Strategiei Europa

2020, obiectivele 2020 la nivel european şi care îndrumă acţiunile statelor membre spre

atingerea acestor obiective sunt: Comunicarea Comisiei Europene COM (2010) 2020 final EUROPA 2020 - O

strategie pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii; Orientările integrate Europa 2020 - Recomandarea Consiliului

privind Orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre şi ale Uniunii (2010/410/UE)şi Decizia Consiliului privind Orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre (2010/707/UE).

Pentru a cataliza progresele în cadrul fiecărei priorităţi tematice, Comisia Europeană

a adoptat şapte iniţiative emblematice (flagship initiatives), care să angajeze atât UE,

Page 16 of 25

cât şi statele membre la acţiuni concrete, menite să impulsioneze creşterea economică şi

crearea de noi locuri de muncă:1. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă

slăbită de criza economică;2. Tineret în mişcare;3. O Uniune a inovării;4. O politică industrială integrată pentru era globalizării;5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la

ocuparea totală;6. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un cadru

european pentru coeziune socială şi teritorială;7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre îşi

sincronizează politicile economice şi financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse

la nivelul UE şi prin care este formalizat procesul de monitorizare a implementării

prevederilor Strategiei Europa 2020 este Semestrul European. Implementarea strategiei

prin exerciţiul semestrului european este monitorizată la nivel european în cadrul

reuniunilor Consiliului European.

Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel

naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică

inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Programele Naţionale de Reformă

(PNR)reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional

obiectiveleEuropa 2020.

Pentru a face vizibilă, în România, strategia Europa 2020 şi pentru a asigura

transparenţa implementării acesteia, autorităţile publice responsabile cu aplicarea

reformelor structurale sunt implicate într-un dialog permanent cu toţi factorii

interesaţi. Procesul de informare şi consultare publică se realizează prin

organizarea unor evenimente(conferinţe naţionale, mese rotunde) menite să aducă în

prim plan măsurile asumate în scopul atingerii obiectivelor naţionale Europa 2020 şi să

contribuie la creşterea gradului de implicare a autorităţilor locale şi de antrenare a

societăţii civile în implementarea şi actualizarea anuală a PNR.

Politica de coeziune a Uniunii Europene

Zonele Uniunii Europene înregistrează diferenţe importante în ceea ce priveşte

nivelul de dezvoltare (măsurat ca PIB pe cap de locuitor), productivitate şi gradul de

ocupare a forţei de muncă. UE şi-a asumat sarcina de a reduce aceste diferenţe.

Politica de coeziune a Uniunii Europene are ca obiectiv reducerea diferenţei dintre

nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi state membre, pentru a consolida

coeziunea economică şi socială. Se bazează în principal pe solidaritate financiară,

respectiv redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar către regiunile şi grupurile sociale

mai puţin prospere. Politica de coeziune este finanţată prin Fondul european de

dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC).

Page 17 of 25

Politica de coeziune rămâne o componentă esenţială a cadrului financiar multianual

al UE pentru perioada 2014-2020.

Acordul politic al statelor membre privind MFF 2014-2020, realizat la Consiliul

European din 7 – 8 februarie 2013 prevede alocarea pentru politica de coeziune a cca.

325 miliarde euro (în scădere cu cca. 35 miliarde euro faţă de actuala perioadă de

programare) reprezentând peste o treime din volumul total al cheltuielilor UE pentru

următorii 7 ani.Suma ce revine României pentru politica de coeziune este de 21,8

miliarde (preţuri 2011), în creştere cu 10% faţă de alocarea 2007-2013 (situată la

nivelul de 19,8 miliarde euro).

Principalele schimbări convenite în cadrul Politicii de Coeziune/PC: Crearea unui cadru strategic comun pentru toate toate cele cinci fonduri

europene de tip structural (FEDR, FSE, FC, FEADR şi FEAMP),, care prevede încheierea unor contracte de parteneriat cu fiecare stat membru;

Crearea unei categorii de regiuni intermediare, „regiuni de tranziţie”, cu PIB cuprins între 75% şi 90% din PIB-ul mediu al UE, fiind regiuni aflate în phasing-out (către convergenţă, ce vor completa cele două categorii care există deja - regiuni de convergenţă şi regiuni de competitivitate);

Plafonarea alocărilor pentru coeziune („capping”) la 2,35% din PIB (capping diferenţiat de 2,59% pentru HU şi Ţările Baltice) alocarea pe stat membru/SM neputând însă să fie mai mare de 110% din alocarea totală pentru perioada actuală;

Creşterea calităţii cheltuielilor alocate şi a condiţionalităţilor pe baza cărora vor fi acordate fondurile;

Principiul condiţionalităţii (ex-ante şi macroeconomice) şi alinierea regulilor de implementare a politicii de coeziune cu Pactul de Stabilitate şi Creştere, precum şi cu procedura de deficit excesiv. Vor fi definitorii rezultatele obţinute şi stimulentele pentru a pune în aplicare reformele, dând posibilitatea COM de a suspenda parţial sau total plăţile atunci când Consiliul decide că un SM nu a luat măsurile necesare;

Aplicarea regulii de dezangajare n+3 pentru toate statele membre. Se menţine rata de co-finanţare de 85% pentru politica de coeziune. Este prevăzută, ca regulă generală, o rată de pre-finanţare de 3%. Cu toate

acestea, pentru statele care au beneficiat de asistenta financiară începând cu anul 2010 (cazul României) rata de pre-finanţare este de 4%.

Se păstrează prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 TFUE.

Se introduc prevederi referitoare la alocări suplimentare pentru regiunile în care se înregistrează şomaj în rândul tinerilor.

Noua perspectivă financiară a UE 2014-2020 prevede o nouă abordare în

materie de programare strategică pentru politica de coeziune, conform obiectivelor

Strategiei Europa 2020, abordare care implică: Cadrul Strategic Comun (CSC) adoptat de Comisie; Acordul de Parteneriat pentru dezvoltare şi investiţii aplicat politicii de

coeziune, care este un document strategic naţional, elaborat de fiecare SM şi negociat cu Comisia, ce fundamentează şi stabileşte obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada 2014–2020;

Page 18 of 25

Programe subsecvente, care vor transpune elementele prevăzute de Acordul de Parteneriat şi care vor conţine angajamente ferme ale SM privind îndeplinirea obiectivelor UE prin programarea fondurilor comunitare.

Agenda 21 Rio + 20

Rio +20 – nume scurt pentru Conferinţa Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă – are loc la Rio de Janeiro, Brazilia, în iunie 2012 (Conferinţa propriu-zisă, între 20 şi 22 iunie) – şi este o oportunitate istorică de a defini căi spre o lume mai sigură, mai echitabilă, mai curată, mai verde şi mai prospera pentru toţi. Douăzeci de ani după Summitul Pământului de la Rio 1992, unde ţările participante au adoptat Agenda 21 – un plan de a regândi creşterea economică, echitatea socială avansată şi de a asigura protecţia mediului – ONU reuneşte din nou guvernele, instituţiile internaţionale şi grupurile interesate pentru a conveni asupra unei game de măsuri inteligente care pot reduce sărăcia şi pot promova energia curată şi o utilizare mai durabilă şi echitabilă a resurselor.

Discuţiile oficiale se vor concentra pe două teme principale: cum se poate construi o economie verde pentru a sprijini dezvoltarea durabilă şi pentru a reduce sărăcia, aici intrând inclusiv mijloace de sprijinire şi suport pentru ţările în curs de dezvoltare, respectiv cum se poate îmbunătăţi coordonarea internaţională pentru dezvoltarea durabilă.

Există 7 priorităţi principale pentru această întâlnire. Acestea includ locuri de muncă decente, energie, oraşe sustenabile, securitatea alimentară şi agricultură durabilă, apă, oceane şi pregătire împotriva dezastrelor.

Printre propunerile ONU se numără şi o serie de clauze care se adresează mediului de afaceri, precum:

Exigente mai stricte pentru companii de a realiza rapoarte de sustenabilitate; Încurajarea sectorului privat şi industriei să devină lideri în dezvoltarea unei

economii “verzi”; Acordul de a elimina treptat subvenţiile care au efecte negative asupra

dezvoltării durabile, precum cele pentru combustibilul fosil, agricultura sau pescuit; Prioritizarea dezvoltării sustenabile a producţiei alimentare şi stabilirea unor

obiective pentru îmbunătăţirea gestionarii deşeurilor şi a apei, prin parteneriate public-private;

Asigurarea accesului universal la energie şi dublarea, până în 2030, a ponderii globale de energie care provine din surse regenerabile.

Întâlnirea este structurată pe 3 capitole sau module importante:1. Primul (care va avea loc în perioada 13-15 iunie) va fi reprezentat de reuniunea

Comitetului pregătitor, la care se vor realiza ultimele negocieri în vederea definitivării formei finale a documentelor ce urmează a fi adoptate;

2. În continuare, a doua etapă (între 16 şi 19 iunie) va consta din acţiuni realizate de reprezentanţi ai societăţii civile, care vor organiza dezbateri, seminarii, expuneri pe domeniile de interes ale conferinţei;

Page 19 of 25

3. Ultima etapă a conferinţei - care are loc pe 22 iunie - va consta în reuniunea şefilor de state şi de guverne din 193 de tari, unde se vor analiza documentele pregătite pentru a fi adoptate şi se va semna declaraţia finală a Conferinţei.

AGENȚIA LOCALĂ A ENERGIEI ALBA – VECTOR AL DEZVOLTĂRII ENERGETICE DURABILE

Agenția Locală a Energiei Alba – ALEA înființată în 2008 este o organizație neguvernamentală ce are menirea de a contribui la dezvoltarea durabilă a județului Alba prin îmbunătățirea situației actuale în domeniul eficienței energetice, a managementului energetic și a utilizării energiei din surse regenerabile.

Agenția își propune pe de o parte să devină o autoritate competentă în promovarea dezvoltării durabile a județului Alba prin îmbunătățirea situației energetice actuale iar pe de altă parte să fie un factor decisiv în schimbarea mentalității cetățenilor în ceea ce privește comportamentul lor în calitate de consumatori de energie.

OBIECTIVE PRINCIPALE ALE AGENȚIEI: Elaborarea unei politici energetice la nivel județean; Suport dat autorităților publice locale în realizarea și

implementarea unor planuri locale de acțiune pentru energie durabilă; Promovarea unor proiecte de eficiență energetică în entități

economice, clădiri aparținând instituțiilor publice, locuințe, sisteme de utilități publice;

Promovarea implementării unor sisteme de producere a energiei din surse regenerabile în județul Alba;

Creșterea gradului de informare și educare în domeniul energiei inteligente atât a cetățenilor cât și a factorilor de decizie din administrația publică locală și din sectorul privat.

ROLUL PROGRAMULUI SIBIU 2007 – CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ URBANĂ

Una dintre politicile culturale cu impact deosebit atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, a fost Programul Sibiu 2007, Capitală Culturală Europeană. Ceea ce s-a realizat prin acest program nu a fost doar creşterea numărului de turişti, respectiv sporirea vizibilităţii Sibiului şi a României pe plan internaţional, ci şi dezvoltarea anumitor indicatori socio-economici urbani, respectiv creşterea profitabilităţii economice, cât şi modernizările realizate în infrastructura urbanistică.

Toate acestea s-au resimţit, în mod pozitiv, în timpul şi după încheierea programului, în viaţa socioeconomică a urbei. Tot printre câştiguri se numără şi faptul că alte posibile viitoare capitale culturale din România vor putea să folosească experienţa Sibiului şi pot să fie efectuate comparaţii utile pe diverşi indicatori sociali între Sibiu şi alte capitale culturale europene.

Obiectivele pe care ni le-am propus în acest studiu au fost inventarierea numărului de proiecte derulate cu ocazia Programului Sibiu 2007 – CCE, surprinderea evoluţiei numărului de turişti, în contextul acestui program, identificarea impactului pe care programul l-a avut asupra agenţilor economici, inventarierea investiţiilor în infrastructura culturală şi cea urbanistică şi surprinderea evoluţiei profitabilităţii firmelor, în contextul Programului Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană.

Page 20 of 25

Pentru atingerea acestor obiective am recurs la analiza datelor statistice şi a documentelor emise de Primăria Municipiului Sibiu şi Asociaţia Sibiu, 2007. Programul cultural din 2007 a reprezentat, pentru Sibiu, un prilej de relansare a industriei turismului din municipiul şi din judeţul Sibiu. Potrivit statisticilor Primăriei Sibiu, numărul turiştilor, până la începutul lui decembrie 2007, a atins cifra de 700 000, un număr dublu faţă de 2006 şi triplu faţă de 2005. Din numărul total, un procent de 40% a fost reprezentat de turişti străini.

AGENDA LOCALÃ 21– PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃ A MUNICIPIULUI BRAŞOV

Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om şi natură şi pledează pentru solidaritatea între generaţii ca singura opţiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din România sprijină activ dezvoltarea durabilă prin asistenţa acordată în cadrul proiectului său de “Construire a capacităţilor locale de implementare a Agendei Locale 21 în România”. Proiectul a fost implementat în 9 oraşe-pilot, în perioada 2000-2002, în 13 oraşe în perioada 2003-2004, iar în perioada 2004 – 2005 s-au finalizat încă 3 oraşe şi un judeţ. Proiectul acoperă în fiecare an un set de oraşe şi se află sub coordonarea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, agenţia de implementare a PNUD pentru AL21.

Pregătirea elevilor pentru un stil de viaţă durabil

Acesta se va desfăşura în perioada 1 Octombrie 2006 şi 30 Septembrie 2007 şi urmăreşte să promoveze:

1. Dezvoltarea durabilă – Înţelegerea nevoii de a menţine şi îmbunătăţi calitatea vieţii prezente fără a deteriora planeta pentru generaţiile viitoare

2. Diversitatea – Înţelegerea şi respectarea diferenţelor şi relaţionarea acestora cu umanitatea noastră obişnuită

3. Dreptatea socială – Înţelegerea importanţei dreptăţii sociale ca element atât al dezvoltării durabile, cât şi al îmbunătăţirii bunăstării tuturor oamenilor

4. Drepturile omului – Cunoaşterea drepturilor omului, incluzând Convenţia ONU privind Drepturile Copilului.

5. Valori şi percepţii – Dezvoltarea unei evaluări critice a reprezentărilor asupra aspectelor globale şi a unei aprecieri a efectului pe care acestea le au asupra atitudinilor şi valorilor oamenilor.

Proiectul vizează echiparea profesorilor şi studenţilor cu deprinderi, cunoştinţe şi valori privind dezvoltarea durabilă iar principalii beneficiari sunt:

1. 12 licee din Bucureşti2. 50 de elevi, membri ai Consiliului Şcolar al Elevilor, din 12 unităţi

cuprinse în proiect3. 12 directori şi 6 inspectori şcolari responsabili de educarea

elevilor în şcoli4. 8000 de studenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani5. 6000 de ascultători ai postului de radio6. 6 comunităţi locale din sectoarele Bucureştiului în care sunt

localizate uităţile şcolare

Page 21 of 25

Activităţi principale:1. Sesiuni de instruire2. Emisiuni radio3. Proiecte scrise de elevi4. Conferinţa de diseminare

Rezultate preconizate:1. 80 de elevi având cunoştinţele, deprinderile şi înţelegerea

necesare luării deciziilor informate în vederea planificării unui rol activ în comunitatea locală şi globală.

2. 62 de directori şi profesori capabili să conducă şcolile bazându-se pe valori şi principii ale dezvoltării durabile.

3. 6 inspectori şcolari informaţi asupra subiectelor ESD, capabili să transfere aceste informaţii către şcolile din sectorul în care activează.

4. 12 proiecte dezvoltate în parteneriat cu comunitatea locală.5. 6000 ascultători ai postului de radio conştienţi de subiectul

dezvoltării durabile6. 8000 de elevi informaţi şi posedând cunoştinţe privind

dezvoltarea durabilă.7. 500 exemplare ale ghidului de bune practici din Bucureşti şi

Chieti promovate de-a lungul proiectului.

Alte proiecte din Agenda 21:

OBSERVATORUL INSTITUŢIEI PREFECTULUI

Proiectul se va desfasura in Bucureşti şi judetele Arad, Constanţa, Harghita şi Iaşi si vizează creşterea gradului de implicare a societăţii civile în asigurarea unei bune guvernări la nivel local. În acest scop, proiectul propune instituirea unor mecanisme de monitorizare a modului în care se aplică Legea neutralităţii funcţiei publice de prefect, în vederea eliminării imixtiunii politicului în actul de administraţie şi a fenomenelor de corupţie generate şi întreţinute prin această ingerinţă.

Obiectivul general:Cresterea eficienţei şi profesionalismului instituţiei prefectului prin asigurarea

neutralităţii acesteia faţă de puterea politică, conform prevederilor Legii 340/2004.Scopul general:Creşterea gradului de implicare a societăţii civile în asigurarea unei bune guvernări

la nivel local, bazate pe respectul legii şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.

Avocatul Elevilor – anul IV

Scopul proiectului reprezinta deschiderea unor oportunitati reale de implicare a copiilor si a tinerilor in elaborarea politicilor educative si a strategiilor de implemetare a acestora si dezvoltarea de competente in concordanta cu cerintele ECD (persoane libere si autonome, care isi cunosc si apara drepturile si isi asuma responsabilitati in societate)

Misiune:1. Sa ii invete pe tineri sa se manifeste intr-o societate democratica.

Page 22 of 25

2. Sa ii ajute pe tineri sa isi asume responsabilitati, militand pentru afirmarea drepturilor lor.

3. Comportamentul participativ nu este un dat natural: copiii si tinerii trebuie educati.

4. Avocatul completeaza oferta educativa a scolii, a familiei, prin implicarea tinerilor insisi, ca ofertanti de educatie (o alta perspectiva)

CRESTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A TINERILOR IN PROMOVAREA DREPTURILOR OMULUI – COMPASITO

DescriereProiectul a urmărit să implice tinerii în activităţi de educaţie pentru drepturile omului (HRE), prin introducerea noului Manual de Educaţie pentru Drepturile Omului – Compasito - multiplicatorilor, facilitatorilor şi tinerilor din sistemul de educaţie formal şi non-formal.

Perioadaseptembrie 2008 – iulie 2009

Obiectivele proiectului1. Introducerea Manualului Compasito ca un instrument de lucru în educaţia

pentru drepturile omului cu tinerii, adaptându-l la contextul şi realităţile educaţionale formale şi non-formale româneşti;

2. Dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor participanţilor despre conceptele cheie ale dreputrilor omului, educaţiei pentru drepturile omului şi ale educaţiei pentru drepturile omului cu copii;

3. Punerea în aplicare împreună cu copiii a activităţilor din Compasito şi dezvoltarea pe baza acestei practici a publicaţiei de tip Companion;

4. Crearea de oportunităţi pentru participanţi de a dezvolta programe pentru educaţie pentru drepturile omului cu copii;

5. Utilizarea Manualului Compasito în educaţia formală cu copiii, fie de către învăţători/profesori sau tinerii profesionişti/voluntari sau de asociaţii de tineret care lucrează cu copii în şcoli.

Proiectul "CARTA CETATENILOR"

Obiective Creşterea rolului societăţii civile în promovarea principiilor bunei guvernări

şi ale participării cetăţenilor la procesul de elaborare a politicilor la nivel local;

Consolidarea capacităţii autorităţilor şi a instituţiilor publice locale de a produce o reformare instituţională reală, transparentă şi centrată pe nevoile cetăţenilor;

Promovarea dreptului fundamental al cetăţenilor de a participa la problemele publice prin instituirea unor canale eficiente de comunicare şi consultare între cetăţeni şi instituţii/autorităţi publice locale.

Page 23 of 25

LET’S TAKE CARE OF THE PLANET

Proiectul Let’s Take Care of the Planet s-a născut din iniţiativa Ministerului de Educaţie din Brazilia, care a organizat prima Conferinţă Internaţională a Copiilor şi Tinerilor, între 5 şi 10 iunie, în Brazilia, pe tema “responsabilitate şi mediu”. Aceasta a reunit 350 de tineri delegaţi cu vârsta între 12 şi 15 ani, din 47 de ţări. Procesele naţionale au motivat mii de tineri să facă cercetări asupra dezvoltării durabile, să dezbată şi să contribuie la crearea Cartei responsabilităţilor, care reprezintă un mijloc real de acţiune. În noiembrie 2010, această Cartă a fost prezentată Preşedintelui Consiliului Europei şi Secretarului General al Comisiei Regiunilor din Bruxelles.

Proiectul Let’s Take Care of the Planet al tinerilor europeni vizează să încurajeze dialogul între tineri europeni pe tema dezvoltării durabile şi să consolideze capacitatea lor de acţiune şi implicare pentru crearea unor societăţi durabile. Acest proiect urmăreşte obiectivele educaţiei pentru dezvoltare durabilă şi cetăţenie internaţională. Prin acordarea instrumentelor necesare pentru ca tinerii să poată evalua o situaţie în întregime, aceştia vor fi pregătiţi să dezbată subiecte sociale importante într-o manieră în care pot lua atitudine şi implementa acţiunile necesare. La baza proiectului se regasesc patru principii metodologice fundamentale: responsabilitatea, ”tinerii aleg tineri”, ”tinerii învață alți tineri” și ”o generație învață de la alta”.

Obiective generale: În Europa, de a consolida implicarea şi dinamismul responsabil social al

tinerilor cetăţeni pe probleme legate de dezvoltarea durabilă De a oferi o continuitate concretă procesului internaţional iniţiat de Ministerul

de Educaţie din Brazilia, prin contribuţia la diseminarea, dezbaterea publică şi implementarea Cartei Internaţionale a Tinerilor - Let’s Take Care of the Planet – care a fost elaborată în comun de către tineri din 47 de ţări, în Brazilia în 2010

De a permite tinerilor europeni să îşi exprime ideile către actorii locali politici şi economici, şi către autorităţile internaţionale

De a contribui la evenimentul Tineret pentru Rio+20

Page 24 of 25

Bibliografie

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/sustainable_development/ index_ro.htm http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea- septembrie2014.pdf http://www.madr.ro/pndr/programul-national-pentru-dezvoltare-rurala-2007-2013.html http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/urban_ro.pdf https://detoatero.wordpress.com/2010/12/01/efectele-integrarii-romaniei-in-u-e/ http://ziarullumina.ro/retrospectiva/cele-mai-importante-evenimente-ale-anului-ue http://ro.wikipedia.org/wiki/Ora_P%C4%83m%C3%A2ntului http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_Economic%C4%83_Mondial%C4%83_%282008-prezent %29 http://www.mae.ro/node/19272 http://www.mae.ro/node/1623 http://www.presalocala.com/2013/12/06/efectele-crizei-economice-din-2007-2013-asupra- economiei-romanesti/ http://www.agenda21.org.ro/Pregatirea_Elevilor.html http://www.agenda21.org.ro/Observatorul_Institutiei_Prefectului.html http://www.agenda21.org.ro/avocatul_elevului4.html http://www.agenda21.org.ro/compasito.html

Page 25 of 25