168804798-diagnostica-criminalistica

7/24/2019 168804798-diagnostica-criminalistica

1/11

CONCEPTUL, IMPORTANA I PROBLEMELE ACTUALE

ALE DIAGNOSTICRII CRIMINALISTICE

Gheorghe GOLUBENCO, doctor n drept, confereniar universitar

Catedra Drept Procesual Penal i Criminalistic, Facultatea de Drept, USM

Svetlana DUA,student anul IVFacultatea de Drept, USM

To achieve cognitive activity in the criminal proceeding has an important role in the forensic

application of diagnostic methods. Structure, stages, means of achieving forensic diagnostic method used,

especially in the forensic expert, who bears an objective character. Essential for diagnosis and study of

criminology is the object recognition model based on the characteristics of their forensic.

Conceptul di!no"tic#$ii c$i%inli"tice&

Conceptul de Dianosticare criminalistic, !n literatura de specialitate exist" deja de peste trei#eci

de ani.

$entru prima dat" acest concept a fost introdus la !nceputul anilor %&'( de c"tre cercet"torul rus ) *.+.

Snetov -%.

/a ba#a denumirii a stat termenul de diagnostic, r"sp0ndit !n medicin" 1i care desemnea#" literal

recunoa1tere, deslu1ire.

Termenul diagnostica este de origine greac" ceea ce !nseamn" capacitatea de a recunoate

recunoa1terea la r0ndul ei repre#ent0nd studiul despre metodele de detectare a bolii 1i simptomele care

caracteri#ea#" anumite boli 2dac" e s" lu"m dup" principiile biologice3.

4E56ul define1te diagnostica -7 ca o identificare a unei boli dup" simptome sau dup" re#ultatele

examenului de laborator8 diagno#".

9n aceast" ordine de idei conform 4E56ului a diagnostica -: !nseamn" a recunoa1te pun0nd

diagnosticul.

9n sensul larg al cuv0ntului, recunoaterea este utili#at" !n toate ramurile 1tiin;ei 1i tehnologiei,

inclusiv 1i !n criminalistic", constituind parte a materiei, cum ar fi, de exemplu, permiterea determin"rii

naturii fenomenelor, substan;elor, materialelor 1i obiectelor concrete.

?rice diagnosticare este de recunoa1tere, dar nu fiecare recunoa1tere este diagnosticat".

$rofesorul @. S. Aelin -B sus;ine c" toate componentele ipotetice ale teoriei recunoa1terii ) sunt

teoriile criminalisticii luate !n particular, ca de exemplu, cum ar fi teoria diagnostic"rii criminalistice 1i nu

exist" nici un motiv pentru a !nlocui activit";ile de recunoa1tere privind divulgarea 1i investigarea

infrac;iunilor.+utoarea unei monografii -, !n Dedera;ia @us", mai eviden;ia#" 1i a1a no;iune ca diagnosticarea


2/11

9n cele din urm", datorit" faptului c" practica de experti#" a avut nevoie de evolu;iile 1tiin;ifice !n

re#olvarea diferitor probleme, !n 1tiin;a criminalistic" s6a eviden;iat o nou" direc;ie ) Diagnostica

Cri"inalistic.

No'iune de di!no"tic# c$i%inli"tic#& #epre$int o teorie a cri"inalisticii, desinestttoare,

o%iectul de studiu al creia este cunoaterea evolu!iei, schi"%rilor petrecute &n re$ultatul co"iterii unei

in'rac!iuni, cau$ele i condi!iile care au 'avori$at aceste "odi'icri, pe %a$a studierii propriet!ilor istrii interac!ionrii o%iectelor &n scopul sta%ilirii "ecanis"ului ta%loului in'rac!ional &n &ntregi"e sau

pe 'rag"ente -'(


3/11

:. !aportul de comunicare n mas " comunicarea !ntre obiecte care apar;in unui anumit grup, gen8

=. !aportul su#stanial " rela;ia dintre propriet";ile unui obiect 1i dintre acestea 1i propriet";ile unui

alt obiect8

B. !aportul de transformare " repre#int" o leg"tur" !ntre fenomene, care nu se percep !n mod direct,

ci din copiile acestor fenomene 2de exemplu 6 este invi#ibil" o urm" de deget, dar copia de pe

acestaG3.Sarcinile de diagnosticare sunt legate de apari;ia mecanismului de identificare a evenimentului,

timpului, metodei. Ca exemplu putem aduce situa;iile> stabilirea mecanismului de provocare a incendiului

sau explo#iei8 stabilirea compo#i;iei 1i tehnologiei de fabricare a produsului alimentar, astfel putem afla cum

tehnologia difer" de la un produs la altul fabricat !n conformitate cu normele aprobate, etc.

Sarcinile diagnostic"rii criminalistice sunt menite s" se potriveasc" obiectului identificat 1i apartenen;a

acestuia unei clase, gen, specie.


4/11

determinarea cau#elor schimb"rii propriet";ilor sau st"rii obiectului dup" reflectare.

%& Sarcini comple'e (compuse) de dianosticare ) studierea mecanismelor, evenimentelor

proceselor 1i ac;iunilor dup" re#ultate>

a3 Fdentificarea>

mecanismului evenimentului, procesului, ac;iunii8

posibilit";ii judec"rii mecanismului 1i circumstan;elor dup" re#ultatele sale2consecin;ele, reflect"rile3, etapele individuale 2fragmente3 ale evenimentului.

b3 Fnstituirea>

mecanismului de evenimente !n dinamica acestora

posibilit";ii 2imposibilit";ii3 comiterii anumitor acte !n anumite condi;ii8

potrivirii 2nepotrivirii3 regulilor speciale.

c3 4eterminarea>

condi;iilor 2mediului38

timpului 2perioadei3 sau a succesiunii cronologice a ac;iunilor 2evenimentelor38

locul de ac;iune 2locali#area 1i limitele38

identificarea altor condi;ii.

d3 4eterminarea leg"turilor cau#ale dintre ac;iuni 1i re#ultatele acestora.

II. *n dependen! de orientare -%

%. Sarcini directe de dianosticare) sunt re#olvate prin trecerea de la cau#a la efect.

+cestea sunt, de obiceisarcini simplede diagnosticare 2cum ar fi, de exemplu> stabilirea compo#i;iei

sau structurii obiectului, stabilirea temperaturii la care are loc arderea intern", etc.3.

Sarcinile comple'e de diagnosticare, sunt re#olvate prin intermediul unor metode tehnice folosite !n

studiile de diagnosticare 2un exemplu ar fi> stabilirea mecanismului unui proces !n anumite condi;ii create

sau adaptate3.

7. Cele mai dificile sarcini de experti#" criminalistic" solu;ionate de diagnostica criminalistic",

sunt a1a6numitelesarcini indirecte de dianosticare, de exemplu, acestea sunt re#olvate prin trecerea de la

efect la cau#", cum ar fi reintegrarea 2reconstruc;ia3 dup" fragmentele r"mase. Hetoda utili#at" !n acest ca#

este simularea 2modelarea3, fie intelectual", fie fi#ic" sau matematic".

Sarcinile diagnostic"rii criminalistice nu 1i6au g"sit re#olvarea !n totalitate, cu toate c" aplicarea

acesteia !n practic" este inevitabil".

9n conclu#ie, putem afirma c" printre sarcinile principale ale diagnostic"rii, !n general, se num"r" -%'>

stabilirea propriet";ilor obiectelor, fenomenelor, proceselor8

stabilirea st"rii obiectelor, fenomenelor, proceselor8

posibilitatea folosirii unor ac;iuni8


5/11

stabilirea unei leg"turi de cau#alitate.

Se%nul di!no"tic#$ii c$i%inli"tice -%. 9n acest ca# ne afl"m !n situa;ia c0nd putem s" judec"m

despre propriet";ile l"sate pe obiect, modific"rii acestor propriet";i !n timp, condi;iile !n care a interac;ionat

unele obiectele. 9n acest sens deosebim>

%. *#iect de dianosticat) suport material purt"tor de urme 2semne3, care reflect" diferite propriet";i

2ceea ce s6a !nt0mplat !n realitate387. *#iect dianosticator "un 1ir de condi;ii 2situa;ii3 ce reflect" urmele 1i st"rile obiectelor.

Totodat", o%iectul ne"i-locital diagnostic"rii !l constituie procesul de schimbare a caracteristicilor 1i

st"ri obiectului investigat 2procesului, fenomenului3.

@e#ultatul folosirii metodei diagnostic"rii criminalistice folose1te la stabilirea naturii, propriet";ilor 1i

st"rii obiectelor 2proceselor, fenomenelor3.

Metodolo!i de "tudiu di!no"tic#$ii c$i%inli"tice. Iustificarea metodei de diagnosticare -%&

criminalistic", ca un element necesar 1i indispensabil de efectuare a experti#elor diagnostice, se

caracteri#ea#" prin faptul c" repre#int" un instrument foarte eficient pentru a depista, anali#a, sistemati#a 1i

utili#a informa;ii.

Hetodologia de diagnosticare criminalistic" este conceput" pentru a oferi punerea !n aplicare a

cuno1tin;elor din domeniul tiin ei despre natur". Caracteristicile 1i st"rile obiectelor supuse diagnostic"rii

criminalistice repre#int" p"r;i constitutive !n domeniul activit";ii criminalistice.

/a ba#a de#volt"rii metodei diagnostic"rii criminalistice stau cuno1tin;ele general61tiin;ifice despre

metoda de diagnostic", care este !mprumutat" din domeniul teoriei cunoa1terii, logicii, medicinii, ingineriei,

psihologiei 1i alte 1tiin;e.

Totodat", metodologia de studiu a diagnostic"rii criminalistice include urm"toarele etape -7( 2stadii

-7%3>

+& tapa de preparare (premertoare)$

a3 Elucidarea problemei. /uarea de cuno1tin;" cu situa;ia8

b3 Stabilirea unui studiu de fe#abilitate 2posibilitate3.

%& tapa cercetrii de #a-$

a3 Etapa de anali#"8

b3 Studiul comparativ cu utili#area analoagelor8

c3 Sinte#a datelor ob;inute.

.& tapa final -77$

a3 Studiu de evaluare8

b3 Dormularea conclu#iilor8

c3 9naintarea propunerilor.

4up" ob;inerea conclu#iilor diagnostic"rii criminalistice sunt posibile urm"toarele re#ultate -7:>1. Cateorice2po#itive sau negative3 ) solu;ia concret" a problemei !naintate !n fa;a expertului.


6/11

2.Pro#a#ile 2po#itive sau negative3 ) solu;ia problemei aduse !n fa;a expertului !ntr6un mod

probabilistic.

3. Conclu-ia cu privire la imposi#ilitatea de a da un avi-) poate ap"rea !n acel ca# c0nd expertul

este !n imposibilitate din motive obiective, ce nu depind de el, fie de a !ndeplini condi;iile ce duc

la cercetarea obiectului 2de exemplu 6 din cau#a imposibilit";ii de a ob;ine probele necesare3, fie

de a cerceta obiectul propriu6#is 2de exemplu ) lipsa !n laboratorul de experti#" a echipamentelornecesare3.

*o$%ele di!no"tic#$ii c$i%inli"tice& $rofesorul rus J.+. Korin -7= identific" o serie de forme de

diagnosticare criminalistic", cum ar fi>

o 4iagnosticarea 1i cercetarea activit";ii infrac;ionale8

o 4iagnostica identific"rii autorului infrac;iunii 1i victimei8

o 4iagnostica tactic" a ac;iunilor !n cadrul m"surilor operative de investiga;ii8

o

4iagnostica percep;iei sociale.Este evident c" aceast" list" nu este exhaustiv", deoarece aceasta poate fi suplinit" cu oca#ia altor

cercet"ri 1tiin;ifice a institu;iei diagnostic"rii criminalistice.

Le!it#'ile ce cont$i+uie l plic$e di!no"tic#$ii c$i%inli"tice& Este cunoscut faptul c" cercetarea

la fa;a locului !nc" de la !nceputul etapei de preg"tire se afl" !n dependen;" de acele legit";i care s6au

reflectat 2se reflect" sau se vor reflecta3 din urmele materiale ale infrac;iunii.

+ceste legit";i sunt datorate at0t factorilor obiectivi, c0t 1i celor subiectivi -7B.

/a cele o%iective, se atribuie, !n mod special, condi;iile meteorologice, caracteristicile temporale 1i

spa;iale, particularit";ile urmelor materiale.

/a cele su%iective, se atribuie ) experien;a 1i cuno1tin;ele ofi;erului de urm"rire penal", grupului

operativ de lucru, expertului, specialistului. Lu putem ignora capacitatea !nsu1i a autorului infrac;iunii,

gradul de preg"tire pentru s"v0r1irea 1i ascunderea urmei infrac;iunii.

9n a1a mod, cuno1tin;ele !n domeniul diagnostic"rii criminalistice -7 !n ca#ul anumitor infrac;iuni

concrete permit organi#area !n mod adecvat a protej"rii locului s"v0r1irii infrac;iunii, precum 1i organi#area

lucrului !n activitatea de urm"rire penal" pentru organul de urm"rire penal" 1i activitatea de cercetare pentru

expert, specialist 1.a.

4up" caracteristicile func;ionale, sunt r"sp0ndite patru grupuri de legit!i utili#ate !n studiul

diagnostic"rii criminalistice -7'>

%. modelarea general" a situa;iei 1i formarea versiunilor, !n ba#a anali#ei caracteristicilor obiectelor

2proceselor, fenomenelor38

7. modelarea 1i formularea ipote#elor de lucru printr6o anali#" 1tiin;ific", precum 1i selectarea

versiunilor concrete8

:. selectarea celei mai probabile ipote#e, ba#at" pe anali#a comparativ" a versiunilor cu legit";ile de

comportament 2ac;iuni3 cunoscute8


7/11

?dat" ce sunt stabilite legit";ile, putem vorbi 1i despre unele "itu'ii conc$eten di!no"tic

c$i%inli"tic#& $e ba#a capacit";ilor de testare diagnostic", se ia !n considera ie importan;a diagnostic"rii

criminalistice !n situa;ii speciale> cercetarea la fa;a locului, audierea, experimentul, perche#i;ia 1i ridicarea,

declara;iile la fa;a locului, colectarea mostrelor pentru anali#a comparativ" 1.a.

? importan;" deosebit" o au informa;iile ob;inute !n cursul anchetei preliminare sau !n urma

experti#ei, pentru a c"uta 1i a identifica alte urme materiale ale infrac;iunii !n limitele acestor ac;iuni deinvestiga;ie.

Este de men;ionat faptul c" capacitatea informa;iilor diagnostic"rii criminalistice 1i utili#area

re#ultatelor acesteia repre#int" una din cele mai importante tipuri de investiga;ie ) mai ales !n ca#ul

cercet"rii locului faptei ) s6a de#voltat !n mod semnificativ achi#i;ionarea organelor competente cu

laboratoare criminalistice mobile. +ceste laboratoare permit de a re#olva rapid probleme de diagnosticare

criminalistic", ceea ce contribuie !n mod eficient la cercetarea 1i identificarea f"ptuitorului dup" urmele

fierbin;i.

S" presupunem c" pe autostrada din bl. Hoscovei ) mun. Chi1in"u au fost g"site corpurile ne!nsufle;ite

ale unui b"rbat 1i unui copil. /a locul faptei au fost depistate particule de vopsea, sticl" 1i urme de inhibare

2de fr0nare brusc"3 a automobilului. +utomobilul a p"r"sit locul accidentului. Cu ajutorul echipamentului, de

exemplu, avem posibilitatea de a identificat urm"toarele>

%. $articulele de vopsea descoperite sunt caracteristice automobilelor8

7. $articule de sticl", 1i existen;a pe suprafa;a acestora a urmelor reliefate, sunt caracteristice, de

exemplu, automobilelor de model AHM8

:. 4imensiunile urmelor de inhibare, de asemenea, corespund tr"s"turilor automobilului de acest

model.

Specificarea complet" a acestor date de diagnosticare criminalistic", evaluarea corect" cu utili#area

!nregistr"rii criminalistice 1i abilitatea de a utili#a declara;iile persoanelor implicate !n cau#" permit de a

identifica, !n cel mai scurt timp, automobilul suspect, 1i apoi de a stabili identitatea f"ptuitorului.

Experien;a !n domeniul diagnostic"rii criminalistice ajut" direct la planificarea 1i desf"1urarea

ac;iunilor de investiga;ie !n cau#" -7.

Examin"m aceast" situa;ie, printr6un alt exemplu, cum ar fi, iar"1i un accident auto, !n care s6a g"sit un

cadavru, iar automobilul dup" impact 2tamponare3 a disp"rut de la locul comiterii faptei. $entru a proteja !n

mod corespun#"tor locul s"v0r1irii infrac;iunii, neap"rat trebuie s" cunoa1tem 1i s" progno#"m existen;a

acelor urme, care !n acest ca# pot fi detectate, 1i cel mai important ) ce informa;ii utile ne vor furni#a acestea

pentru a c"uta mijlocul de transport, !n ca#ul nostru automobilul 2eventual pentru a stabili identitatea

f"ptuitorului3.


8/11

condi;iile 1i durata evenimentului8

ac;iunile !ntreprinse de c"tre autorul infrac;iunii8

expunerea complet" 1i sistematic" a datelor personale ale infractorului 2nu numai aspectul exterior

al persoanei 2adic" semnalmentele exterioare ale acestuia3, dar 1i caracteristicile profesionale, de

comunicare, de interac;iune 1i contact cu diferite obiecte ale naturii, persoane, semnele specifice

pe care le posed"3.4ac" subiec;ii participan;i la cercetarea 1i pa#a locului faptei sunt competen;i !n domeniul

diagnostic"rii criminalistice, atunci 1i re#ultatele utili#"rii acestei metode vor deveni efective.

Fmportan;a 1i leg"tura diagnostic"rii criminalistice !n raport cu versiunile de cercetare, devine clar"

atunci c0nd versiunile se refer" la informa;ii legate de persoana care a comis infrac;iunea, de exemplu,

informa;ii despre aspectul exterior al acestuia, cum ar fi> portretul6schi;", urmele de m0ini, picioare, din;i,

etc. /a ba#a versiunilor de investiga;ii pot sta 1i date reale 2elementele individuale ale versiunii3> despre

victime, martori, persoanele disp"rute, despre modul de comitere a infrac;iunii, care includ factori temporali,

spa;iali 1i de cau#alitate, desprinse !n re#ultatul diagnostic"rii criminalistice.

Deo"e+i$e dint$e in"titu'i di!no"tic#$ii -i identi(ic#$ii c$i%inli"tice& Diind un tip special de

proces cognitiv, diagnosticarea criminalistic" difer" de alte institu;ii utili#ate !n practica criminalistic", ca de

exemplu, institu;ia identific"rii criminalistice.

4iagnostica 2recunoa1terea3 este tratat" de unii autori ca o metod" universal", care se atribuie at0t la

identificarea, c0t 1i la diagnosticarea criminalistic" -7&.

/a diagnosticarea criminalistic", obiectul este stabilit pe calea compar"rii cuno1tin;elor acumulate !n

1tiin;" 1i plasarea !n grupul corespun#"tor sau clasa corespun#"toare 2de obiecte relevante3.

/a identificarea criminalistic", obiectul este stabilit prin compararea cu dou" 2sau mai multe3 obiecte

specifice, fiecare dintre acestea fiind individuale.

4iferen;a dintre institu;iile date nu exclude utili#area diagnostic"rii criminalistice la etapele ini;iale de

identificare criminalistic". 4e altfel, uneori diagnosticarea criminalistic" este util" pentru a selecta cea mai

eficient" metod" de identificare, dup" semnele caracteristice a unor obiecte, procese sau fenomene.

+stfel, plic$e in"titu'iei di!no"tic#$ii c$i%inli"tice n lte $%u$i le -tiin'ei totu1i este

posibil"&Lu ne vom referi la acele ramuri care sunt specifice acestui domeniu 2penal3. 9n acest sens, re;inem

c" 1tiin;a criminalistic" constat" aplicarea sa, nu numai !n materie penal", ci 1i !n cadrul unei proceduri civile

sau administrative -:(. +cest lucru este valabil 1i pentru diagnosticarea criminalistic", care utili#ea#" pe

scar" larg" !n determinarea, de exemplu, a mecanismului provoc"rii accidentelor rutiere, apari;ia 1i

de#voltarea incendiilor, studiul instrumentelor informatice 1i a sistemelor acestora.

+r trebui subliniat faptul c" utili#area experti#ei criminalistice !n domeniul procedurii civile 1i

administrative nu !nseamn" c" aceasta ar trebui s" se includ" 1i !n obiectul de studiu al criminalisticii.

Se pare c" de#voltarea aplic"rii detaliate a teoriei diagnostic"rii criminalistice !n domeniul proceduriicivile 1i administrative, pe viitor va constitui obiectul unor numeroase studii.


9/11

4ar nu putem s" ne limit"m doar la aceste dou" ramuri c0nd vorbim despre interven;ia institu;iei

diagnostic"rii criminalistice, !n acest sens ea fiind aplicat" !n toate ramurile 1tiin;ei !n general> fie celor

specifice dreptului, fie celor nespecifice dreptului.

I%po$tn' di!no"tic#$ii c$i%inli"tice& /a reali#area activit";ii cognitive !n procesul penal un rol

important !l are punerea !n aplicare a metodei de diagnosticare criminalistic". Structura, etapele, mijloacele

de reali#are a metodei de diagnosticare criminalistic" se folosesc, !n special, !n cadrul experti#elorcriminalistice, care poart" un caracter obiectiv.

4iagnostica criminalistic" este deosebit de eficient" anume la efectuarea m"surilor operative de

investiga;ii, deoarece aceasta acord" colaboratorilor operativi 1i altor persoane informa;ii pentru a construi

diferite versiuni de c"utare operativ" a f"ptuitorilor dup" s"v0r1irea infrac;iunilor de c"tre ace1tia.

9n acest sens, informa;ii valoroase pentru descoperirea infrac;iunilor 1i c"utarea persoanelor care le6au

s"v0r1it, le furni#ea#" testele de diagnosticare criminalistic", de exemplu a firelor de p"r, fibrelor din ;es"tur"

1i altor obiecte microscopice 6 particule de vopsea, sticl", re#iduuri de plante.

9n a1a mod, implementarea unor studii de diagnosticare criminalistic" !n practica organelor

speciali#ate !n domeniu 2organele de stat> colaboratorii organelor afacerilor interne, ofi;erii de urm"rire

penal", procurorii etc.8 precum 1i organele nestatale> exper;i, detectivi particulari, speciali1ti3 repre#int" o

problem" de o actualitate sporit".

4iagnosticarea criminalistic" r"spunde la urm"toarele !ntreb"ri 2care, de fapt repre#int" 1i obiectivele

1i importan;a respectivei institu;ii3>

Este oare executat manuscrisul 2!ntr6o cau#" concret"3, de c"tre persoana ale c"rei probe de

!nscrisuri de m0n" sunt anexateG

4e care m0n" 2dreapta sau st0nga3 1i de care degete sunt l"sate amprentele de pe pelicula ade#iv"G

/a ac;iunea c"rei substan;e s6a format pata pe sacouG

Care este distan;a !mpu1c"turii 1i perioada acesteiaG

etc.

Nirul de !ntreb"ri poate continua la infinit, iar diagnostica criminalistic" cu siguran;" va g"si o solu;ie

pentru toate, dat fiind faptul c" se afl" !n permanent" evolu;ie 1i de#voltare.


10/11

1 . $rin articolul s"u, care a pus fundamentul diagnostic"rii criminalistice> OPQRU V. W., XYZ[Q\]

Y^\^P_[Q`R^Q` ^_P`R^^. Y] V Vk OOO. ) Ù_. ) %&'7. ) P. 7:., pag. ='6

B7.2 . Coteanu F., Seche /., Seche H., 4ic;ionarul Explicativ al /imbii @om0ne, edi;ia a FF6a. Aucure1ti> qP^R, %&&'. ) %& c.,

pag. :'.5 . Q[^P . O., Y^\^P_[^`R^Q`_ P^[Q^. Ù_> Q_RYP, 7(((. ) ::= c., pag. %7:.6 . V[Q_ . O., ?p. cit., pag. =.

7 . [^P V. ., Y^\^P_[^`R^_. Ù_> qY^`R, 7((%. ) 7 c., pag. B7.8 . YU . ., Y^\^P_[^`R^_. Ù_> qY^`R, 7((B. ) :& c., pag. =7.9 . Z[U . X., Y^\^P_[^`R^_. zQZP^. Ù_> {Q`|`R, 7((:. ) :': c., pag. 7.10 . ``^P`_ }. ., Y^\^P_[ `R^_. VY`] ~RUQR]. Ù_> qP^R, %&&&. ) :7' c., pag. =.11 . W`R_^P k. ., W`R_^P_ O. ., Y^\^P_[^`R^_. Ù_> PY_6, 7((7. ) %&B c., pag. %%.12 . Jheorghi;" H., Criminalistica. Chi1in"u> Huseum, %&&B. ) %== p., pag. .13 . ^[Û_ W. ., Y^\^P_[^`R^_, zQZPQ `Z^Q U `Q\_. Ù_> U] Y^`R, %&&. ) =B'

c., pag. B&.14 . O_\^QP O. O., OUYQ\QPP_ _R^[`^> `PU] ^ RQPQP^^ YU^R^. Ù_> Ù`^

`^[6`^_[P] ^P`R^RR, 7((=. ) =:7 c., pag. :B.15 . YU q. ., XPR^Q ^ `P`R Y^\^P_[Q`R^Q` ^_P`R^^. Ù_> qP^R, %&=. ) 7='

`., pag. %B.16 . ``^P`_ }. ., Y^\^P_[^`R^_. VY`] ^ ~RUQR]. Ù_> qP^R, %&&&. ) B7( c., pag. ':.17 . www.law.edu.ru18 . W`R_^P k. ., W`R_^P_ O. ., ?p. cit., 6 pag. %%.19 . www.non6lethal6weapons.com20 . ^[Û_ W. ., Y^\^P_[^`R^_. zQZP^ :6Q ^_P^Q. Ù_> OXW, 7((=. ) &B c., pag. 7B.21 . QP }. X., YU W. W., Y^\^P_[^`R^_. Ù_> W6, 7((:. ) '= `., pag. B%.22 . ^[Û_ W. ., Y^\^P_[^`R^_, 76Q ^_P^Q. Ù_> O_Y, 7(((. ) ' c., pag.7:.23 . www.gaev.narod.ru7Donsultation7Ddiagnostia6ons.doc24 . Y^P . W., QYQR^Q`^Q `PU] Y^\^P_[^`R^^. ^P`> W\_[Q, 7(((. ) =% c., pag. ::6:=.25 . 4ubrovin S., 9nsemn"tatea diagnosticii criminaliste la !nf"ptuirea unor ac;iuni de anchet" 1i a lucrului de

investiga;ii ale anchetatorului. Kaon i pravo. ) 7((:. ) *ol.7. ) Lr.:. ) pag. :6:&.26 . WUQYPU_ . V., Q[^P . O., YPU q. ., ``^P`_ }. ., Y^\^P_[^`R _. zQZP^ [

UU, 76Q ^_P^Q. Ù_> ~W, 7((. ) B& c., pag. %%:6%%=.27 . _QU ~.., ~`PU] Y^\^P_[^`R^^. Y` [Q^. Ù_> |_\QP, 7((%. ) 7 c., pag. &B6%(7.

28 . kZYU^P O. V., Y^\^P_[Q`R^Q`_ R_P`R^_. Ù_> U] Y^`R, %&&. ) 77B c., pag. %:.29 . _QU ~.., ?p. cit., pag. &:.
http://www.non-lethal-weapons.com/sy03abstracts/P44.pdfhttp://www.google.ru/url?sa=t&source=web&ct=res&cd=1&url=http%3A%2F%2Fkbugaev.narod.ru%2Fkonsultation%2FDiagnostika-kons.doc&ei=BAe_Sr_lNYGJsAbJ46yXAg&usg=AFQjCNEMCLMAckwMNrrZz-qRQE5c6QppZQhttp://www.non-lethal-weapons.com/sy03abstracts/P44.pdfhttp://www.google.ru/url?sa=t&source=web&ct=res&cd=1&url=http%3A%2F%2Fkbugaev.narod.ru%2Fkonsultation%2FDiagnostika-kons.doc&ei=BAe_Sr_lNYGJsAbJ46yXAg&usg=AFQjCNEMCLMAckwMNrrZz-qRQE5c6QppZQ


11/11

30 .www.ollegia.net
http://www.kollegia.net/http://www.kollegia.net/

168804798-diagnostica-criminalistica

Documents