Upload File

[. adevarul. euroweb. ro issn 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro...

  • Home
  • Documents
  • [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI
16
[http://www.adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3 6 7 3 ISSN 1220-3203 M IERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16PAGINI4.000 LEI Visînd la modelul occidental de preşedinte VALER CHIOREANU I n preajma alegerilor legislative din anul 2000 şi imediat după ce acestea au fost cîştigate de actualul PSD, se exersau scenarii diverse în legătură cu persoana care urma să fie desemnată pentru alcătuirea noului guvern. Era evident că Adrian Năstase urma s ă . fie premier, numai că fostul ministru de Externe nu se ilustrase în alte domenii decît în relaţiile externe. Prea puţin pentru şeful unui guvern ce avea drept sarcină prioritară reformarea unei economii căzută în timpul conducerii CDR-iste la un nivel atît de jos, încît aproape nimeni nu credea câ situaţia poate fi remediată. Iată că la doi ani şi ceva de la preluarea puterii, Guvernul Năstase a dovedit resurse nebânuite în a produce o revigorare nevisată a economiei româneşti. Lucrul pare cu atît mai ciudat, cu cît rezultatele reformei economice se văd la fel de puţin ca înainte de instalarea guvernului social- democrat în Palatul Victoria. în orice caz,- nu mulţi sînt cei care-i atribuie lui Năstase merite în expansiunea economică a României din ultimii ani. Poate în alegerea oamenilor potriviţi şi în exploatarea, nu de puţine ori propagandistică, a succeselor obţinute. în schimb, premierul a dovedit că este un diplomat extrem de abil. în doi ani, România a obţinut anularea vizelor pentm călătoriile în ţările aparţinînd spaţiului Schengen şi, în urmă cu cîteva zile, invitaţia de aderare la NATO. Acum, Adrian Năstase vrea să schimbe Constituţia, pentru a organiza alegeri anticipate şi, atenţie, a ajunge preşedinte al ţării cu atribuţii executive lărgite. Mult timp a fost greu de înţeles ce anume îl mînă în lupta pentru anticipate pe Adrian Năstase. Sigur, avea argumente pe care ştia foarte bine să le prezinte publicului pentru a le face convingătoare. Partidul condus de el trebuia să dispună de un sprijin parlamentar consistent, pentru a putea valorifica şansele de aderare, în 2007, la Uniunea Europeană. Iar acest lucra poate fi realizat în unna unor alegeri anticipate, gîndite a se desfăşura în cursul anului viitor, cînd popularitatea PSD are şanse să rămînă intactă. Sondajele' de opinie, repetate, îi dau dreptate partidului condus de Năstase, oferindu-i promisiunea de peste 50 la sută în cazul alegerilor din “următoarea duminică”. Este, repet, un argument credibil. Dincolo de el se află însă un motiv legat direct de persoana lui Adrian Năstase. Intr-un interviu publicat recent, premierul face apologia preşedintelui cu puteri executive lărgite. Integrarea ţării în organismele euro-atlantice - spune el - presupune inclusiv adoptarea unui model occidental în exercitarea atribuţiilor de conducere în stat. Maşinile euro-atlantice nu funcţionează, conform lui Năstase, cu dublă comandă. Şi mai departe: “Există o ^ singură comandă, la nivelul Executivului”, iar această comandă o execută un preşedinte, aşa cum este cel american, de exemplu. Nu putem rămîne mereu la continuare în pagina a 16-a rmira crizei din Gini “Grija” primarului de a contribui la bunul mers al administraţiei publice riscă,-la final de an, să arunce oraşul într-un marasm financiar fără precedent. Cîteva chestiuni de o gravitate maximă îşi aşteaptă rezolvarea în aceste zile, însă primarul continuă să sfideze orice decizie, chiar şi a justiţiei. Cele mai grave probleme care au căpătat, în cursul zilei de ieri, o turnură inedită: comisia de vînzare a spaţiilor comerciale şi bugetul pe anul 2002, rectificarea acestuia şi bugetul pe anul 2003. Tribunalul îi ia lui Funarcom isia de vînzare a spaţiilor comerciale După cum se ştie, pe 5 noiembrie 2002 a apărat Legea 550, referitoare la vînzarea spaţiijor comerciale proprietate privată a statului. Conform Legii şi normelor metodologice de aplicare a acesteia, la nivelul fiecărei localităţi trebuie constituită o comisie din 5 membri (plus 2-3 supleanţi) care coordonează vînzarea respectivelor spaţii comerciale. Din cei cinci membri plini, trei sînt consilieri locali, aleşi prin votul majorităţii calificate a CL. Pe motiv că (de la sine putere) nu recunoaşte Consiliul local (CL), Funar a numit (de la sine putere) o altă comisie de vînzare a spaţiilor, din care făceau parte doar subordonaţi de-ai săi. Merită menţionat câ la şedinţa Consiliului la care s-a stabilit componenţa comisiei de vînzare a spaţiilor, Funar i-a trimis şi pe consilierii PRM care, pînă atunci, nu au ieşit din cuvîntul şefului, blamînd organismul din care făceau parte, adică CL. Mirosul afacerilor să-i fi chemat înapoi sau primarul simţea că nu-şi va mai putea onora o parte a clientelei sale electorale? Cert este că, avînd în vedere refuzul primarului de a recunoaşte componenţa comisiei, consilierii aleşi în comisie s-au adresat instanţei. Hotărîrea irevocabilă a Tribunalului Cluj a căzut ca un trăznet pe / ‘raţionamentele” lui Funar: “în numele legii, Tribunalul hotărăşte: Admite cererea formulată de reclamanţii Dimitriu Ştefan, Mate Andrei Levente, Pop Radu Virgil, Palfi Carol în contradictoriu cu pîrîtul, primarul municipiului ___________ Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a - în reuniunea Consiliului de Administraţie al Universităţii „Babeş-Bolyai” s-a analizat propunerea Facultăţii de Istorie şi Filosofie de a se acorda Regelui Mihai 1 de Hohenzollern-Siegmaringen titlul de profesor honoris causa extraordinar şi senator ad honorem, pentru contribuţia sa istorică la ataşarea României la Occident şi la integrarea euro-atlantică a ţării noastre. Toate cele douăzeci de facultăţi ale Universităţii „Babeş-Bolyai” şi-au exprimat sprijinul , pentru această propunere şi au hotărît sâ o susţină în cadrul Senatului UBB. Prin această distincţie, instituţia clujeană onorează acţiunea exemplară a unei personalităţi de referinţă a istoriei contemporane a României, este precizat într-un comunicat primit la redacţie. M.L. B IB L IA , imn închinat Cuvînlului, Cititorului Cu Biblia sau Sfînta Scriptură. Ediţie Jubiliară a Sfîntului Sinod, ne aflăm în faţa unei mari iniţiative legate de Cluj, legate de un Oi\l important al Cetăţii, l-am numit pe înalt Prea Sfinţia Sa Bartolonieu Valeriu Anania, legate, nu în ultimul rînd, de o prestigioasă universitate, mă refer la Universitatea “Babeş- Bolyai”. Ne aflăm în faţa întreprinderii efectiv istorice, care “aparţine, ca sâ-I citez pe rectorul Andrei Marga, dc acum, cu siguranţă, istoriei: istorici Bisericii ortodoxe române, istoriei creştinismului, istoriei culturii române, culturii europene, culturii pur şi simplu". Demostene ŞOFRON continuare în pagina a 9-a PRM a depus la Camera Deputaţilor moţiunea simplă "Roşia Montană" precum şi “distragerii” vestigiilor dacice şi romane amplasate pe locul exploatării. Premierul Adrian Năstase a declarat, săptămînă trecută, câ Guvernul va adopta o decizie în privinţa proiectului de exploatare a minei aurifere de la Roşia Montană numai pe baza concluziilor unui raport pe care o comisie internaţională urmează să-l întocmească. PRM a depus, ieri, la Camera Deputaţilor, moţiunea simplă “Roşia Montană”, solicitînd păstrarea monopolului de stat la exploatarea auriferă, precum şi protejarea populaţiei, a mediului şi a siturilor arheologice din zonă. De asemenea, PRM cere sesizarea Parchetului Naţional Anticorupţie şi informarea corectă a opiniei publice cu privire la tranzacţia prin care exploatarea Roşia Montană a fost concesionată unei companii private. Moţiunea, care a fost semnată de 75 de 'deputaţi, va fi dezbătută marţea viitoare, conform vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Ovidiu Cameliu Petrescu. Majoritatea semnatarilor sînt deputaţi PRM, plus un deputat PD şi unul independent. PRM susţine că autorităţile au încălcat legea în momentul în care licenţa de concesiune pentru Roşia Montană a fost transferată de la statul român la o companie privată, proprietate a unui cetăţean canadian, a cărui capacitate de a finaliza investiţia este considerată “incertă”. Semnatarii moţiunii critică intenţia noului concesionar de a exploata minereurile prin explozii masive şi prin cianurare, metode “interzise” în Uniunea Europeană. De asemenea, PRM se opune strămutării localnicilor din zonă, Primăria a blocat conturile RADP pentru 150 de milioane Conducerea regiei a acuzat, ieri, municipalitatea clujeană de rea- credinţă şi lipsă de înţelegere faţă de situaţia dificilă în care a. ajuns RADP. Managerul general Mihaela Rozor consideră drept „incalificabil” gestul primăriei de a solicita poprirea pentru contul RADP înregistrat la BCR, în condiţiile în care această instituţie are faţă de regie datorii de 20 de miliarde lei, dintre care 3 miliarde ca urmare a două sentinţe definitive şi irevocabile promovate, luna trecută, de către Curtea de Apel Braşov. Este vorba, în fapt, de o restanţă a regiei, de aproximativ 150 de milioane lei, pentru cele patra spaţii închiriate de îa primărie şi în care au fost amenajate florării. Situaţia e cu atît mai stranie, cu cît se produce la o lună de la propunerea regiei, în data de 22 octombrie a.c., de a încheia cu primăria un protocol de compensare pejitru o sumă de aproximativ 470 milioane lei, acţiune rămasă, însă, tară răspuns, în condiţiile în care asemenea înţelegeri există între RADP şi alte instituţii, cum ar fi RAJAC sau RomTelecom. „Domnul primar nu se gîndeşte la angajaţii regiei şi la familiile acestora atunci cînd continuă să nu plătească datoriile pe care le are faţă de noi. Datorită felului în care înţelege să trateze relaţiile cu RADP, am ajuns sâ facem reduceri masive de personal şi am plătit salariile cu o întîrziere de două săptămîni. Se pare că nici măcar acţiunea de protest a angajaţilor _________ Sorin CĂLIN continuare în pagina a 16-a

Upload: others

Post on 07-Jan-2020

13 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

[http://www. adevarul. euroweb. roANUL XIV NR. 3673

ISSN 1220-3203MIERCURI,

4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

V i s î n d l a m o d e l u l

o c c i d e n t a l

d e p r e ş e d i n t e

VALER CHIOREANU

I n preajma alegerilor legislative din anul 2000 şi imediat după ce acestea au fost cîştigate de actualul

PSD, se exersau scenarii diverse în legătură cu persoana care urma să fie desemnată pentru alcătuirea noului guvern. Era evident că Adrian Năstase urma s ă . fie premier, numai că fostul ministru de Externe nu se ilustrase în alte domenii decît în relaţiile externe. Prea puţin pentru şeful unui guvern ce avea drept sarcină prioritară reformarea unei economii căzută în timpul conducerii CDR-iste la un nivel atît de jos, încît aproape nimeni nu credea câ situaţia poate fi remediată. Iată că la doi ani şi ceva de la preluarea puterii, Guvernul Năstase a dovedit resurse nebânuite în a produce o revigorare nevisată a economiei româneşti. Lucrul pare cu atît mai ciudat, cu cît rezultatele reformei economice se văd la fel de puţin ca înainte de instalarea guvernului social- democrat în Palatul Victoria. în orice caz,- nu mulţi sînt cei care-i atribuie lui Năstase merite în expansiunea economică a României din ultimii ani. Poate în alegerea oamenilor potriviţi şi în exploatarea, nu de puţine ori propagandistică, a succeselor obţinute.

în schimb, premierul a dovedit că este un diplomat extrem de abil. în doi ani, România a obţinut anularea vizelor pentm călătoriile în ţările aparţinînd spaţiului Schengen şi, în urmă cu cîteva zile, invitaţia de aderare la NATO. Acum, Adrian Năstase vrea să schimbe Constituţia, pentru a organiza alegeri anticipate şi, atenţie, a ajunge preşedinte al ţării cu atribuţii executive lărgite. Mult timp a fost greu de înţeles ce anume îl mînă în lupta pentru anticipate pe Adrian Năstase. Sigur, avea argumente pe care ştia foarte bine să le prezinte publicului pentru a le face convingătoare. Partidul condus de el trebuia să dispună de un sprijin parlamentar consistent, pentru a putea valorifica şansele de aderare, în 2007, la Uniunea Europeană. Iar acest lucra poate fi realizat în unna unor alegeri anticipate, gîndite a se desfăşura în cursul anului viitor, cînd popularitatea PSD are şanse să rămînă intactă. Sondajele' de opinie, repetate, îi dau dreptate partidului condus de Năstase, oferindu-i promisiunea de peste 50 la sută în cazul alegerilor din “următoarea duminică”.

Este, repet, un argument credibil. Dincolo de el se află însă un motiv legat direct de persoana lui Adrian Năstase. Intr-un interviu publicat recent, premierul face apologia preşedintelui cu puteri executive lărgite. Integrarea ţării în organismele euro-atlantice - spune el - presupune inclusiv adoptarea unui model occidental în exercitarea atribuţiilor de conducere în stat. Maşinile euro-atlantice nu funcţionează, conform lui Năstase, cu dublă comandă. Şi mai departe: “Există o

^ singură comandă, la nivelul Executivului”, iar această comandă o execută un preşedinte, aşa cum este cel american, de exemplu. Nu putem rămîne mereu la

continuare în pagina a 16-a

rmira crizei din Gini

“Grija” primarului de a contribui la bunul mers al administraţiei publice riscă,-la final de an, să arunce oraşul într-un marasm financiar fără precedent. Cîteva chestiuni de o gravitate maximă îşi aşteaptă rezolvarea în aceste zile, însă primarul continuă să sfideze orice decizie, chiar şi a justiţiei. Cele mai grave probleme care au căpătat, în cursul zilei de ieri, o turnură inedită: comisia de vînzare a spaţiilor comerciale şi bugetul pe anul 2002, rectificarea acestuia şi bugetul pe anul 2003.

Tribunalul îi ia lui Funar comisia de

vînzare a spaţiilor comerciale

După cum se ştie, pe 5 noiembrie 2002 a apărat Legea 550, referitoare la vînzarea spaţiijor comerciale proprietate privată a statului. Conform Legii şi normelor metodologice de aplicare a acesteia, la nivelul fiecărei localităţi trebuie constituită o comisie din 5

membri (plus 2-3 supleanţi) care coordonează vînzarea respectivelor spaţii comerciale. Din cei cinci membri plini, trei sînt consilieri locali, aleşi prin votul majorităţii calificate a CL. Pe motiv că (de la sine putere) nu recunoaşte Consiliul local (CL), Funar a numit (de la sine putere) o altă comisie de vînzare a spaţiilor, din care făceau parte doar subordonaţi de-ai săi.

Merită menţionat câ la şedinţa Consiliului la care s-a stabilit componenţa comisiei de vînzare a

spaţiilor, Funar i-a trimis şi pe consilierii PRM care, pînă atunci, nu au ieşit din cuvîntul şefului, blamînd organismul din care făceau parte, adică CL. Mirosul afacerilor să-i fi chemat înapoi sau primarul simţea că nu-şi va mai putea onora o parte a clientelei sale electorale?

Cert este că, avînd în vedere refuzul primarului de a recunoaşte componenţa comisiei, consilierii aleşi în comisie s-au adresat instanţei. Hotărîrea irevocabilă a Tribunalului Cluj a căzut ca un trăznet pe / ‘raţionamentele” lui Funar: “în numele legii,Tribunalul hotărăşte: Admite cererea formulată de reclamanţii Dimitriu Ştefan, Mate Andrei Levente, Pop Radu Virgil, Palfi Carol în contradictoriu cu pîrîtul, primarul municipiului

___________ T i t u s C R Ă C IU Ncontinuare în pagina a 16-a

- în reuniunea Consiliului de Administraţie al Universităţii „Babeş-Bolyai” s-a analizat propunerea Facultăţii de Istorie şi Filosofie de a se acorda R egelui Mihai 1 de Hohenzollern-Siegmaringen titlul de profesor honoris causa extraordinar şi senator ad honorem, pentru contribuţia sa istorică la ataşarea României la O ccident şi la integrarea euro-atlantică a ţării noastre.

Toate cele douăzeci de facultăţi ale Universităţii „Babeş-Bolyai” şi-au exprimat sprijinul , pentru această propunere şi au hotărît sâ o susţină în cadrul Senatului UBB.

Prin această distincţie, instituţia clujeană onorează acţiunea exemplară a unei personalităţi de referinţă a istoriei contemporane a României, este precizat într-un comunicat primit la redacţie.

M.L.

B I B L I A , i m n î n c h i n a t C u v î n l u l u i , C i t i t o r u l u i

Cu Biblia sau Sfînta Scriptură. Ediţie Jubiliară a Sfîntului Sinod, ne aflăm în faţa unei mari iniţiative legate de Cluj, legate de un Oi\l important al Cetăţii, l-am numit pe înalt Prea Sfinţia Sa Bartolonieu Valeriu Anania, legate, nu în ultimul rînd, de o prestigioasă universitate, mă refer la Universitatea “Babeş- Bolyai” . Ne aflăm în faţa

întreprinderii efectiv istorice, care “aparţine, ca sâ-I citez pe rectorul Andrei Marga, dc acum, cu siguranţă, istoriei: istorici Bisericii ortodoxe române, istoriei creştinismului, istoriei culturii române, culturii europene, culturii pur şi simplu".

Demostene ŞOFRONco n tinuare în pagina a 9-a

PRM a depus la Camera Deputaţilor moţiunea simplă "Roşia Montană"precum şi “distragerii” vestigiilor dacice şi romane amplasate pe locul exploatării.

Premierul Adrian Năstase a declarat, săptămînă trecută, câ Guvernul va adopta o decizie în privinţa proiectului de exploatare a minei aurifere de la Roşia Montană numai pe baza concluziilor unui raport pe care o comisie internaţională urmează să-l întocmească.

PRM a depus, ieri, la Camera Deputaţilor, moţiunea simplă “Roşia Montană”, solicitînd păstrarea monopolului de stat la exploatarea auriferă, precum şi protejarea populaţiei, a mediului şi a siturilor arheologice din zonă.

De asemenea, PRM cere sesizarea Parchetului Naţional Anticorupţie şi informarea corectă a opiniei publice cu privire la tranzacţia prin care exploatarea

Roşia Montană a fost concesionată unei companii private. Moţiunea, care a fost semnată de 75 de

'deputaţi, va fi dezbătută marţea viitoare, conform vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Ovidiu Cameliu Petrescu. Majoritatea semnatarilor sînt deputaţi PRM, plus un deputat PD şi unul independent.

PRM susţine că autorităţile au încălcat legea în momentul în care licenţa de concesiune pentru Roşia

Montană a fost transferată de la statul român la o companie privată, proprietate a unui cetăţean canadian, a cărui capacitate de a finaliza investiţia este considerată “incertă”.

Semnatarii moţiunii critică intenţia noului concesionar de a exploata minereurile prin explozii masive şi prin cianurare, metode “interzise” în Uniunea Europeană. De asemenea, PRM se opune strămutării localnicilor din zonă,

Primăria a blocat conturile RADP pentru 150 de milioaneConducerea regiei a acuzat, ieri,

municipalitatea clujeană de rea- credinţă şi lipsă de înţelegere faţă de situaţia dificilă în care a. ajuns RADP. Managerul general Mihaela Rozor consideră drept „incalificabil” gestul primăriei de a solicita poprirea pentru contul RADP înregistrat la BCR, în condiţiile în care această instituţie are faţă de regie datorii de 20 de miliarde lei,

dintre care 3 miliarde ca urmare a două sentinţe definitive şi irevocabile promovate, luna trecută, de către Curtea de Apel Braşov. Este vorba, în fapt, de o restanţă a regiei, de aproximativ 150 de milioane lei, pentru cele patra spaţii închiriate de îa primărie şi în care au fost amenajate florării. Situaţia e cu atît mai stranie, cu cît se produce la o lună de la propunerea regiei, în data

de 22 octombrie a.c., de a încheia cu primăria un protocol de compensare pejitru o sumă de aproximativ 470 milioane lei, acţiune rămasă, însă, tară răspuns, în condiţiile în care asemenea înţelegeri există între RADP şi alte instituţii, cum ar fi RAJAC sau RomTelecom. „Domnul primar nu se gîndeşte la angajaţii regiei şi la fam iliile acestora atunci cînd

continuă să nu plătească datoriile pe care le are faţă de noi. Datorită felului în care înţelege să trateze relaţiile cu RADP, am ajuns sâ facem reduceri masive de personal şi am plătit salariile cu o întîrziere de două săptămîni. Se pare că nici măcar acţiunea de protest a angajaţilor

_________ S o r i n C Ă L INco n tin u a re în pagina a 16-a

http://www
Page 2: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

r\

Damaschinul, c. {t749).„ w î ’+i

î l l f l -’ V -

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMARLA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PR1MÂRLA DEJ: 21-17-90•PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01► PRIMARIA HUEDIN- ►PRIMÂRIA GHERLA-> POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

35-15-4824-19-26

955 şi 43-27-27

13-49-76

31-21-21

• POLITIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

• POLITLA DEJ:21-21-2I• POLIŢIA TURDA:• POLIŢIA CÎMPLA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981•PROTECŢIA CIVILA: 982• GARDA FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158• DIRECŢIA GENERALA A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: %1

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

(44174121 v â o f e r ă :

1 ţmxm 2Jjj kl -31

19-85-91971991

92195819-87-4819-14-4419-40-5543-09-1719-55-2219-56-32

• SALVAREA CFR:• INTERNATIONAL:• INTERURBAN:• INFORMATTL931• DERANJAMENTE:•O R A EXACTA:• RA: TERMOFICARE:• RA. APA CANAL:• RA. a Domeniului Public:• RATUC.• SCTSALPRESrSA:•SCPRISAL-• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 433424; Dispecerat jud. Cluj 433.003

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR 43-20-01;

Turda-3 l - l7-62; Dej-21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-47• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURJLOR COPILULUI 983,42-01-16• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10.19-08-62• IN'SP. TER DE MUNCÂ: 19-844)7; SESIZĂRI

MUNCÂ LA NEGRU: 19-73-77• DERANJAMENTE ELECTRICA: Cluj-Napoca:

929; 1343-33: Turda: 31-18-82; Huedin: 35-14- 26; Gherla: 24-19-25; Dej: 21-24-31; Cîmpia Turai: 36-81-55.31-18-82; Aghireş: 35-70418; mediul rural: 20-58-28

• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG 934

F lfe lV IE ^

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj Otopeni 7,00, 16,00 şi 18^50 Otopeni Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00

marţiCluj Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00

joiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmbătă Cluj Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj -A Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj -A FrankfurtMarţi, joi, sîmbâtă şi duminică 9,40 Frankfurt -> ClujMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 11,50 Cluj -9 Vienaluni, miercuri • 9,45, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna •> Clujluni, miercuri -15,25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 5 tel/fax: 064-433.569; 193.442 2

e-mail: [email protected]

F A R M A C II»

L 2 9 N O V . - 5 D E C .

Republica GREŞEALĂ, SUA

5.30;

S P IO N D IN ■ premieră (13;

15.30; 18; 20,30; 23). Z ILN IC SPECTACOLE CU TARIF REDUS DE LA ORA 23 * Arta-Eurimages - TANGUY. Fran|a - premieră (vineri, sîmbâtâ. duminică: 12; 14,30; 17; 19.30; 22. De la ora 22 - tarif redus. Luni. marţi, miercuri, joi: 12; 14.30; 17): 2 - 5 dec.; VIDOCQ, Franţa (19.30); INTIMITATE, Franţa (22) * Victoria - FURIA, România, premieră (13; 15; 17; 19; 21)* Favorit - STUAR T L IT T L E 2 . SUA (13; 15; 17); HANNIBAL. SUA (19) * Dacia Mănăştur: C O N T E L E D E M O N TE CRISTO, SUA (11; 14).

TURDA: Fox - R E G A T U L D E F O C . SUA (15; 17; 19). Vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole cu larii redus de la ora 21.

DEJ: Arta - OCCIDENT, România (15; 17); N O R O C lN D RAG O STE, SUA (19); vineri, sîmbălă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 2 1 .

GHERLA: Pacea - S C O O B Y - DOO, SUA (vineri, simbâtă, duminică;15; 17; 19; luni, marţi, miercuri; 17); P L A N E T A M A IM U Ţ E L O R , SUA(vineri, sîmbâtâ, dumînică: 21; luni, marţi, miercuri: 19). Joi - închis.

TELE 7 abcTurAa, Mr. (te l Vac A 3)

n l M I l l l t j Tal:**» » t ] l l

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30; VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

Farmacii cu serviciu permanent.Farmacia "FARMADON". B-dul 21

Decembrie 1989 nr. 5, tel. 43.94.50, Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop. Farmacia "REMEDHJMFARM", B-dul 21 Decembrie nr. 131. tel. 41 29 01, orar non-stop. Farmacia "VtSCUMPHARM", str. FTntinele nr. 7. tel. 0264-307.039. orar non-stop; Farmacia "HEDERA", str. Regele Ferdinand nr. 36, tel. 13 00 77, orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit.Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr. 50,

telefon 429.405, orar 8-20, Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22, Farmacia ’ AMARYLLtS", str. I. Haţieganu nr. 11, tel. 19-76-52. orar L-V; 8-20, S-D; 8-13.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr..7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): iuni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str, Observatorului nr. 1, tel. 438.409): iuni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tei. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int 177): Iuni - vineri: 9,00 - 16,00.

■ Biblioteca G e rm a n ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada l.I.C. Brătianu 22); Orar Iuni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Ilermann Oberth” (str. Memorandumului!8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

c • t e l e s p e c t a t o r ® )Miercuri, 4 decembrie

jgşjţgf 7,00 Jurnal. Meteo; 7,10 t Bună dimineaţa, România!; «onAxâ 10,30 Teleshopping; 11,00

Dispensarul Policlinic cu Plată

oferă consultaţii de toate specialităţile,.tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize dclaborator, radiologie,stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludwig.Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

Seara bună! (r); 12,10 Aglomeraţie în garaj (r); 13,05 Minijumal; 13,T5 Pasiuni; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Bucuriile muzicii; 15,55 Jurnal; 16,00 Panorama; 17,00 Corect!; 17,05 Aglomeraţie în garaj (s); 17,55 Avanpremieră Ştiri; 18,00 Vitrina lui Leo (I); 18,30 Minijumal; 18,35 Vitrina lui Leo (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Parol!; 20,00 Jocul aşteptării (dramă, Canada 1998); 21,45 România 1 şi... strada; 21,50 Seara bună! (I); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,10 Nocturna artelor; 0,30 Marele Jazz; 1,30 Puncte cardinale (r); 2,00 Jurnal (r); 3,00 Cei trei (s); 3,50 România 1 şi... strada (r); 3,55 Cei trei (s); 4,45 Vilrina lui Leo (r); 5,45 Corect! (r); 5,50 Seara bună! (r).

. 22,45.Familia Bundy (s); 23,25 .Ro; 23,30 Glass Shield (dramă, SUA, 1994); 1,25X si Zero; 1,30 Ştirile Pro TV; 1,45 Dosarele X (s); 2,45 Overkill:

.The Aileen Wuornos Story (dramă, SUA ’92); 4,45 13-14 cu Andrei Gheorghe (r).

ţ " S f? î t 7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Hit 40;

I U I £►) 7,05 Desene animate« ■ * 1 " (r); 8,00 Arta apărării (r);

8,30 Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (s); 9,00 Afaceri la cheie (r); 9,30 Locuinţă pentru doi (r); 10,00 Dimineţile unui bărbat cuminte; 11,10 Poesis; 11,20 Tradiţii (r); 11,50 Ştiri; 11,55 Splendorile naturii; 12,45 Veni, video, viei; 13,00 Prietenii lui Piticot (r); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Tribuna partidelor parlamentare;16.00 Atlas (r); 16,30 Expediţie în necunoscut; 17,00 Tată, am încurcat- o! (s); 17,30 Ştiri; 17,35 Afaceri la cheie; 18,00 Zestrea românilor (r); 18,35 Desene animate (r); 19,10 Familia şi legea (s); 19,55 Poesis;20.00 Documentar, 21,00 Ştiri; 21,05 Locuinţă pentru doi (s); 21,40 Intre prieteni (comedie, SUA, 1999),

12.30 Levintza prezintă (r); 13,00 Ambianţa (r); 13,30 Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 în familie (r); 15,30 în căutarea dreptăţii;16.30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucruri trăsnite; 18,00 Focus;19.00 Desene animate; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s);20.30 Cronica cîrcotaşilor; 22,00 Poliţia în acţiune; 22,30 Focus Plus; 23,15 Nemuritorul (r); 0,15 în familie (r); 0,45 în căutarea dreptăţii (r); 1,42 Clip Art (r); 1,45 Focus Plus (r).

'7 7 ,7,35 Telejurnal (r); 8,05 videoclipuri; 11,00

Documentar (r); 13,00 Videoclipuri;14.00 Film artistic (r); 15,45 Videoclipuri; 16,30 Fabrica razei de soare; 17,00 Documentar; 18,00 Germania astăzi; 18,30 -Telejurnal;19.00 Destinaţia: Germania; 19,30 Apel; Crimă. Două episoade; 21,00 Melodii, melodii; 22,00 Destinaţia: Germania (r); 23,00 Telejurnal (r);23.30 Videoclipuri.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 2 - 6 decembrie •

Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 2 (15-17). 3, 5. 6 (11-13), dr. R. Colârtâ - 4 (10-12), dr. M. Diaconu - 5 (10-12). dr. S. Loga - 6 (9-11), dr. D. Oltean - 2 (14-16), dr. A.F. Oros - 5 (14-16), dr. D. Platon - 2 (9-11), 5 (16.30-18), dr. L. Raşa - 2 (15-17), dr. M. Suciu - 5 (10-12). dr. Tălaru- 6 (10-12), dr. C. Ţonea - 3, 5 (9-11), dr. O. Ţarog - 2 (10-12), dr. A. Varga - 2, 6 (9-11), dr.C. Vlaicu - 2 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă - 3. 5 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc -3. 5 (12-13), dr. I. Paţiu - 4 (11.30-13), dr. T. Popescu -4 (9-11); Interne. Dr. M. Pâtraşcu - 6, dr. N. Pop -5. dr. G. Rădulescu - 3 (9-11); Ginecologie. Dr. D. Rotaru -5(15-17); Chirurgie. Dr.D. Chirilă - 5 (17-18), dr. C. Cosma - 4 (11-13), dr. P. Pilea - 5 (9-1U dr. M. Si mu - 6 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 4 (12-13), dr. L. Toma - 5 (11-13); Psihologie. R. Antonescu - 4 (14- 16); dr. L Boilă - 3 (15.30-17,30); Psihiatrie. Dr. L Giodan - 2 (14-16); Endocrinologie. Dr. E. Popescu-4 (9-11); Dermatologie. Dr. I. Sârbu-2 (11,30-12,30), dr. M. Teleaga -3(9-11); O.R.L. Dr. E Ptaian-5 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan - 5 (12-13), dr. M. Divin - 2 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 2 (14-15), dr. L. Fâl - 3 (14,30-16.30), dr. S. Filimon - 3 (14,30-16,30), dr. L. Negru -4(15-17>dr.C. Ţonea-3 (11-13); dr. I. Usinevidu-6 (10-12); Pneumo-Ftiziologie. Dr. M. Man- 3 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 2 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 4 (15-17); Urologie. Dr. A Bugov-3(12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorici-2 (10-11); Oncologie. Dr. D.L. Ciule - 2 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 2 (16-17), dr. I. Horge - 3 (14-15), dr. R. Pop - 2 (11-13), dr. E. Sandovid - 3 (16-17); Gine-onco-colposcopie. M. Risca - 4 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşorgo - 2. 3. 4, 5, 6 (9-11).

In cadrul polidinidi, se fac tratamente, precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9- 11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la mediat din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor ia ecograf şi EKG se face numai pe bazâ de recomandare de fa medicii din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către di conf. dr. Sâmpelean Doru in ziieie de marţi şi joi, intre orele 10-11. numai cu bilet de trimitere de la Policlinica “Familia Sfântă-. Planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi, str. Moţilor nr. 39 şi la tei. 199.345, între orele 16-17, de luni pînă vineri. Donaţiile se fac la sediul Polidinidi, Ia secretariat, şi tn contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

| 7,00 Observatoc 7,50a ju a i ş{jrj sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r);11.00 Milagros (s); 12,45 Misiune imposibilă (s); 14,00 Din dragoste (r);16.00 Viaţă schimbată (partea a doua, dramă SUA, 1991); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator; 20,00 Canal TV; 21,00 Cacealmaua; 22,00 Observatoc 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Dilemele vîrstei (s); 0,30 Babilonia (r); 2,45 Cafeaua cu sare (r); 4,45 Dilemele vîrstei (r); 5,30 Marius Tucă Show (r).

Peria. cărările iubirii (r); 6,50 Intre iubire

şi ură'(r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 15,00 Dădaca (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Terra nostra (s); 17,20 Perla, cărările iubirii; 18,20 Intre iubire şi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s);21.00 De 3 x femeie; 21,50 2+2;22.00 Clona (s); 23,00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Betty cea urîtă (r); 1,00 Muzica de Acasă.

7,55 Omul care aduce B ţjtL fea i cartea; 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,05 învaţă engleza cu Victor; 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 ProMotor (r); 11,00 La bloc (r);11,30 Familia Bundy (r);12,00 Dosarele X (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 13,55 .Ro (r); 14,00 X şi Zero (r); 14,15 Criminaliştii (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Urmărire generală; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Chill Factor (thrilier, SUA, 1999); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Alege ASIA;

NCN: 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Folclor nepieritor (r); 11,30 Videotext; 18,30 Expres NCN; 18,45 Azi în Cluj; 19,00 A 4-a putere; 20,00 Expres NCN; 20,15 Carte de vizită; 20,30 Faţă în faţă cu reforma; 21,45 Expres NCN; 22,15 Videotext.

şJţsŢjK, 18.00-19.30 Chemarea “ Uiaou* pămîntului - realizator Nicoleta Ţăranu; 19.30-19:40 Spoturi& Promo; 19:40-20:30 Campionii volanului - realizator Dan Duma.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schim bările intervenite în programele posturilor de televiziune.

* i r } * / \ * v'* + * 1-tllli’tMJIIlUl l_i u ' L

{ s u n ă b i n e

1

(C 151)

M E S B STI& esCentrul Medical Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “BIG” Mănăştur)Oferă servicii medicale in specialităţile:• obstetrică-ginecologie• dermato-venerologie• chirurgie dermatologică• medicină internă• ecografie la cele mai mici preturi j• EkG, spirometrie, aerosoli j• consultaţii medicina muncii.' angajări, controale periodice j

laborator clinic computerizat Recoltări - zilnic 7.30 -1 1 .0C Informaţii şi programări Isj

telefon: 17.11.84. |

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratam ente stom atologica complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante)

Orar: luni - vinerir 9 -19,

sîmbătă: 10 -13.Programări zilnic la teL: 4 3 0 .0 2 S

P e n b u s t n d e n ţ i , ] şom e ri,« reducere i

CABINET MEDICAL ONCOLOGiC CLUJ-NAPOCA,

str.PROF CIORTEA nr.O (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII:Prof.dr. LUCIAN L A Z Ă R (Ginecologie, Chirurgie, O n c o lo g i' L, M l: 15-18; Ma, J: 16” - “1 8 “

Dr. VALENTIN P O P E S C U(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J: 14”-16; V: 15-17“S: 9 - 11

Dr. DAN-SORIN P O P E S C U(Urologie)

L, Mi: 18 -2 0 ; M a ,J :1 8 ” -2 Q V: 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

în t im p u l o re lo r de f u n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i

MEDIPRAXCentru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2'21

r CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE:

C H IR U R G IE P E D IA T R IC A ; O R T O P E D IE ;M A L F O R M A Ţ IIC O N G E N IT A L E ;U R O L O G IE P E D IA T R IC A ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L A ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE . *Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în c r iz ă şi prevenţie a suicidului iniţiată d e

iaboratorii, ni: sivimi: mintali clustă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 1868S4.______

92.6' " M ie rcu ri, 4 de ce m b riePrima oră 6,00. Program informativ BBC 6,00, 11,00,

C D 18,00. Meteo 6,15. Primul salut-Ştefan Cororian 7,00. Ştiri r‘ DL° 7,00, 8,00, 9,00, 10,00, 15,00, 21,00, 22,00, 02,00, 04,00. Revista presei localei, 20. Revista presei centralei ,40. Horoscop7 ,5 0 ,8 ,5 0 . C e mai crede lumea 9 ,20,15,20. Spune-ţi păsul 9,40. Trafic, informaţii utilitare, ştiri financiare. Zona liberă - Emil Blotor 12,00. Ştiri+Meteo 13,00, 17,00. Emisiune de însoţire, concursuri, - interviuri. Conspiraţia - T u d o r R uncan u 15,00. Sărbătoriţii zilei surprinşi de prieteni cu.. La mulţi anii. Muzica magica - hard rock, progresiv, fusion, cajun, blues, Ştefan Coroian19,30. Şi aici e România - S an dy Deac 21,00.

U N IP L U S B n t i la M iercuri, 4 decem brie- Program informativ BBC: 6 ,00-6,30;8 ,00-

8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 , 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.6 .30 -10 ,0 0 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... şi de la Zece;1 4 .3 0 -1 8 ,0 0 Uniplus alternativ. 1 8 ,3 0 -2 1 ,0 0 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21 -30-6,00; Uniplus nocturn.

R A D I O F I R 9 6 , 2 F M D E J

LU J M iercuri, 4 decem brie, « 6 , 0 0 Bună dimineaţa. O emisiune de actualităţi,

i u r mM ie rcu ri, 4 d e ce m b rie

. Ş T IR I : 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; B B C -0 6 .0 0 ,1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 ,1 8 .0 0 ; 6.30-9.00 Super matinal: Ştirile locale, interviuri, H o ro sco p (6 .40 , 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7 .4 5 ),. Liniuţa de dialog (8 .3 0 ), Buletin rutier (8 .55 ); 9 .00-12.00 Patrula de servicu: 9 .30-R evista presei, Punctul de vedere (10 .15); Concursuri (10 .3 0, 12.30); 12.45 - Sport pe m apam ond; 12.00-18.00 Caleidoscop fm: 13.20 Musca (limba m aghiară) 20.00 - . Top Ten - D J Sebi; 22 .00 -2 3 .0 0 Trenul de la miezul nopţii - U cu Florea; 0 1 .00 -6 .0 0 Unde Magice. ____________ __________ __

M»ÎMz 15Î3 MS;dar şi antren matinal prezentată de Andrei Huţanu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori România; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale: Exclusiv magazin. Prezinfa Cristian Zoicaş; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,30 Microfonul ascultătorului; 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiojurnal Bucureşti; 18,30 Radiofax - prezintă Dan Moşoiu.19,00 Ateneu - prezintă Dora Pavel. 20,00 Ştiri. 20,05 Mileniul III, cu Constantin Mustaţă; 21,00 Ştiri; 21,05 Cruda Realitate. Incizii în cotidian; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului;22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale.

M iercuri, 4 d e cem brie

Linia de start 6 .0 0 -1 0 .0 0 ,

horoscop, sport, pow er play, reţeta zilei, ştiri, muzică: F ir u ’n zece paişpe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, p o w e r

play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, m u z ic ă ,

dedicaţii, divertisment, pow er play, ştiri, artistul zilei; Firul ro şu ,17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC - 7 .0 0 ,

8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30, 1 3 .3 0 ,

15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; Pe Someş in sus şi-n jo s ,19.00-19.30, dedicaţii de muzică populară, realizator Nelu D o r d o i;

Club Dance, 21.00-24.00, muzică dance, house, realizator C ip r ia n

Muncelean.

M iercuri, 4 decem brie

07:00 - 10:00 Cronica cîrcotaşilor, 1 0 :0 0 -

16:00 Mai puţine vorbe, mai multă muzică; 16:00 - 1 8 :0 0 fn direct - program local în Lb. Rom ână; 18:30 - 20:00 K iw i _

program local în Lb. Maghiară; 20:00 - 22:00 Muzica ta; 2 2 : 0 c

- 23:00 Lecţii particulare; Programe'informative Radio E u ro p a Liberă: 6:00, 8:00, 10:00, 11:00, 14:00, 18:00, 20:00.

V-1

mailto:[email protected]
Page 3: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

Premierul Janez Drnovsek a fost ales preşedinte al Sloveniei

"A F P ”

P rem ie ru l J a n e z D rn o vs e k a cîştigat d e t a ş a t , d u m in ic ă , al d o ile a tu r al alegerilor prezidenţiale din S love nia , fostă re p u b lică iu g o sla vă , in d e p e n d e n tă din 1991 şi care se pregăteşte să se alăture U n iu n ii E u r o p e n e şi A lia n ţ e i N o r d - Atlantice. D u p ă nu m ă ra re a a 98 la sută d in tre bu le tin e le de vo t, D rn o v s e k a obţinut 5 6 ,3 3 la sută dintre sufragii, în tim p c e o p o n e n tu l s ă u , p r o c u r o r u l republicii, B a rb a ra B re zig a r, a fost votată de 4 3 ,6 7 la sută dintre electori, a anunţat com isia electorală. D rn o vse k s -a declarat învingător şi a afirm at că v a dem isiona, luni, din postul d e prem ier. “N u pot să le fac p e a m în d o u ă o dată”, a declarat el. D rnovsek, în vîrstă de 52 d e ani, a fost în postul de prim -m inistru timp de zece ani practic fără întrerupere . El va deveni

: al d o ile a p re ş e d in te al a c e s te i foste republici iu g o s la ve , d u p ă c e a ce a sta şi-a obţinut inde pend enţa, în 1991. La 23 decem brie , el îi va s u c c e d a în funcţie preşedintelui M ilan K u ca n , în vîrstă de 61 d e a n i, u n c o m u n is t re fo rm a to r

c o n s id e ra t d re p t cel c a re a ob ţin u t inde pend enţa ţării. Constituţia Sloveniei nu perm ite trei m andate prezidenţiale c o n se c u tiv e . “S în t foarte m ulţum it de aceste rezultate. V a fi o nouă eră pentru m ine şi pentru ţară, deoarece un nou preşedinte a fost ales. V oi încerca să -m i fo lo sesc cît mai bine experienţa în viitor, cînd S lo ve n ia va fi m em bru al Uniunii E u ro p e n e ", a declarat şeful partidului de c e n tru -s tîn g a D e m o cra ţia liberală. E l ş i-a felicitat adversarul, Barbara B rezigar, susţinută d e partidele de centru-dreapta. “A o b ţin u t un rezultat im p o rta n t”, a a p reciat el. Slovenii vă d în D rn o vse k om ul ca re ă ştiut să transform e mica ţară d e d o u ă m ilioane de locuitori într-u n a d in tre c e le m a i b o g a te a le E u ro p e i centrale şi una dintre cele mai avansate din punctul d e vedere al viitorului val de a d e ra re la U E , în 200 4. P rem ie ru l a obţinut, pentru Slovenia, o invitaţie de a se alătura N A T O în 2004, îm preună cu alte ş a s e state, cu o c a z ia recentului sum m it al A lianţei, de la P raga . C irca jum ătate dintre sloveni se opun intrării ţării în A lianţa Nord-Atlantică, potrivit unui

sondaj publicat în luna noiem brie , în să D r n o v s e k s -a d e c la r a t c o n v in s c ă majoritatea va vota la referendum ul care va fi organizat la începu tul anului viitor. D up ă ze c e ani de exerciţiu al puterii, acesta consideră funcţia de preşedinte drept foarte reprezentativă şi un m od de a răm îne în politică, lim itînd, în acelaşi timp, cantitatea de m u n c ă , pentru a-şi respecta s ă n ă ta te a fra g ilă . D rn o v s e k trebuie să d e m is io n e ze rapid pentru a permite d e se m n a re a unui nou prem ier şi a unui nou g u ve rn , înainte de învestitura sa, la 23 d e cem brie . Potrivit Constituţiei, prem ierul e ste num it d e preşed in te le R e p u b lic ii, în fu n cţie d e m a jo rita te a Parlam entului. D rn o vse k , al cărui partid e s te d o m in a n t în c a d ru l m a jo rită ţii g u v e r n a m e n ta le , ş i -a a n u n ţa t d e ja succesorul. Este v o r b a d e a c tu a lu l ministru al F in a n ţe lo r, A n to n R o p , în vîrstă de 41 d e ani. E l a declarat, de asem enea, că va a b a n d o n a postul de ş e f al p a r t id u lu i d e c e n t r u -s t în g a Dem ocraţia liberală. “Potrivit Constituţiei, preşedintele trebuie să fie imparţial", a explicat el.

"AFP"

Premierul australian a reiterat, luni, avertismentul de a lansa operaţiuni militare preventive în afară ţârii, în cazul ameninţărilor teroriste la adresa Australiei, în ciuda protestelor mai multor state din Asia.

Declaraţiile făcute, duminică, de John Howard au fost condamnate de către autorităţile din Filipine, Malaysia, Indonezia şi Thailanda, care au atras atenţia Australiei împotriva oricărei operaţiuni militare. Opoziţia parlamentară australiană l-a criticat pe premierul Howard, cerîndu-i să retragă aceste declaraţii şi acuzîndu-l că a făcut o gafa

diplomatică susceptibilă de a afecta relaţiile Australiei cu statele vecine. Luni, în faţa Parlamentului, Howard a subliniat că declaraţia sa ar evidenţia doar hotărîrea guvernului de a apăra Australia.

“Nimic din ceea ce am declarat duminică nu este îndreptat împotriva statelor din această regiune. în nici un caz nu m-am referit la guvernele statelor din această regiune”, a explicat Howard. Potrivit postului privat de televiziune Channel Nine, Howard a subliniat că ameninţarea cea mai probabilă la adresa securităţii ţării sale ar veni de la organizaţiile teroriste, iar legislaţia internaţională nu mai

poate face faţă ameninţărilor teroriste cu care se confruntă întreaga lume. întrebat dacă ar fi pregătit să acţioneze în cazul în care ar exista certitudinea că terorişti dintr-o ţară învecinată ar pregăti atentate împotriva Australiei, Howard a răspuns: “da, nu are importanţă care premier australian ar lua această decizie”. Purtătorul de cuvînt al Ministerului australian al Afacerilor Externe a declarat, Ia postul de radio ABC, câ Australia nu ar avea dreptul de a lansa operaţiuni militare în alte state, adăugînd că nici o ţară “nu poate face abstracţie după cum doreşte de legislaţia internaţională sau de .alte reguli”. Purtătorul de cuvînt al

guvernului thailandez a subliniat că nici un stat nu poate acţiona aşa cum sugerează Howard, suveranitatea oricărei ţări trebuind să fie respectată.

La Manila, consilierul filipinez pentru securitate naţională, Roilo Golez, consideră inacceptabile declaraţiile lui Howard. “Este vorba de o declaraţie cel puţin surprinzătoare. De fapt este aproape şocantă. Sîntem în secolul al XXI-lea şi nu în secolul al XlX-lea”, a adăugat Golez. La Kuala Lumpur, ministrul malaysian al Apărării, Najib Razak, a afirmat că Malaysia nu. va accepta o intervenţie străină pentru combaterea terorismului.

PosiMli&atea ca bin Laden să fie

în Pakistan răm înevalab ilă

Caseta audio predată unui jurnalist, în data de 12 noiembrie, la Islam abad, conţinînd un m esaj al lui O s a m a bin Laden, autentificat de aproape toţi specialiştii, a relansat speculaţiile cu privire la posibila prezenţă în Pakistan a liderului A l-Q aida. Bin Laden s -ar fi putut refugia, în ultimele 13 luni, în nord-vestul ţării, regiune muntoasă dom inată de triburile islamiste dintre Pakistan şi Afganistan. “El cunoaşte perfect regiunea”, a explicat Asad Afridi, un avocat din districtul K hyber, unde punctul de frontieră cu acelaşi num e reprezintă locul de trecere cel mai frecventat între Pakistan şi Afganistan. “Este posibil să stea două sau trei zile în Afganistan, apoi să revină în zonele tribale, unde să petreacă alte două sau trei zile", a c o n tin u a t avocatul. Regiunea este ţara de adopţie a sauditului. în timpul luptei sale împotriva ocupaţiei sovietice din Afganistan, în perioada 1979- 1989, O sam a bin Laden a locuit în satul T ira . în apropiere de Khyber P ass, îm preună cu aproxim ativ 40 0 de combatanţi islamişti arabi. “Toţi aceşti arabi cuno şteau, ca pe propriile buzunare, cele mai mici unghere ale munţilor şi se deplasau în permanenţă", potrivit lui Asad Afridi.

Aflată la m ai puţin de 2 0 0 k ilom etri v e s t de capitala pakistaneză, această regiune este cea a triburilor paştune, etnie din rîndul căreia făceau parte talibanii Ia putere în Afganistan, pînă la intervenţia trupelor am ericane, în toam na anului 2001. Această zonă de frontieră se întinde pe m ai mult de 1.200 de kilometri. Regiunea este izolată, conservatoare şi răspunde altor legi decît restul Pakistanului, fiind stăpînită de liderii musulmani. Singura educaţie posibilă în această zo n ă foarte subdezvoltată este oferită de şcolile islamiste. Simpatiile religioase şi etnice faţă de talibani sînt atît de puternice încît morm intele talibanilor omorîţi de către forţele pakistaneze de securitate sînt locuri de pelerinaj. A num iţi militanţi ai d re p tu rilo r omului cred câ simpatizanţii A l-Qaida sînt animaţi de m otive cît se poate de pâmînteşti, mai precis de bani. "Simpatia lor este pentru bani, nu pentru musulmani", a declarat Zarteef Afridi, un mem bru al Comisiei pakistaneze a drepturilor omului, cu sediul în Khyber. Majoritatea celor aproximativ 422 de militanţi A l-Q aida arestaţi in Pakistan, în ultimele 12 luni, au fost capturaţi în zonele tribale din nord-vest, unde îşi găsiseră refugiu pe lingă liderii triburilor. "Aici nu există m uncă, educaţie, comunicaţii sau orice fel de echipament. Comandanţii locali au acceptat sâ facă orice în schimbul banilor sau a echipamentului', potrivit lui Zarteef Afridi. El estimează la 300 num ărul membrilor A l-Q aida din districtele din nord şi sud, cele m ai subdezvoltate din cele şapte districte care intră în com ponenţa celor 62.500 de kilometri pătraţi ai regiunii talibane. Totuşi, potrivit acestuia, sînt puţine şanse ca Osam a bin Laden sâ fi răm as în regiune fără sâ fie reperat, iar puţini oficiali pakistanezi acceptă să recunoască faptul câ mesajul audio ajuns în posesia unui corespondent al televiziunii A l-Ja ze e ra do ve d e şte câ bin L a d e n se află în Pakistan.

SPRE K A LIN IN G R A D IN VAGOANE SIG ILATESummitul U E -R u sia , desfăşurat la

11 noiembrie, la Bruxelles, nu a fost unul “de c o t itu ră ”. P ro b le m a Kaliningradului, căreia trebuia să i se pună punct la Bruxelles, nu a fost decît amînată. Amînată pînă la introducerea “documentelor de tranzit înlesnite" (în realitate, a v iz e lo r ) sa u p în ă la construirea unor căi feroviare noi, pe care trenurile vo r tranzita repejor- repejor teritoriul Lituaniei, fără a face nici o oprire , ca nu cu m va vre u n cetăţean rus să sa ră din tren şi Doamne fereşte! să-şi frîngă gîtul pe pămîntul “extinsului şi prosperului bloc ai UE". Dialogul dintre U E şi Rusia a ajuns să aibă o calitate “pragm atică şi dinamică", declarau oficialităţile. Iar la sum m itul din 11 o c to m b rie , pragmatismul s-a manifestat din piin. pe fapt, R usia a obţinut a celeaşi “vagoane sigilate”, pe care de curînd je re s p in g e a ca fiind e x tre m de înjositoare, potrivit reprezentantului prezidenţial p e n tru p ro b le m a Kaliningradului, Dmitri R ogozin. Este adevărat că, de această dată, aceste vagoane au fost p re z e n ta te în ambalajul corectitudinii politice şi au trecut peste toate punctele importante de pe ordinea de zi. Europa, care-şi exprimă regretele cu privire la atacul terorist de la Dubrovka, aminteşte din

' •- V'e în ce mai mult, atunci cînd este V'orba de decizii practice, de renumitul vagon s ig ila t. U n v a g o n cu un inexplicabil preţ la bilete, cu un grafic de circulaţie necunoscut şi cu o listă confuză a pasagerilor.

Din p ă ca te , to cm a i astfe l se comportă Europa faţă de Rusia. Şi nici

un fel de cuvinte despre parteneriat nu s c u z ă a c e a a titu d in e pe ca re au dem onstrat-o europenii faţă de Puţin şi alţi politicieni ruşi, care sosiseră la Bruxelles pentru a-şi lămuri poziţiile în chestiunile delicate. Diplomaţia rusă, care are la ora actuală extrem de multe faţete, poate fi acuzată de un singur lucru: potrivit vechiului obicei rusesc, ea şi-a amintit de problema regiunii Kaliningrad în ultimul moment. Şi după ce şi-a amintit (“nici 75 la sută dintre locuitorii regiunii nu au paşapoarte!”), s-a pierdut în detalii nesemnificative, de tipul “v a g o a n e lo r”. Pentru toate celelalte lucruri, cum ar fi noile, relaţii cu U E în genera! (adică Integrarea), perspectivele schimburilor fără vize, nu cu enclava Kaliningrad, ci cu toată Rusia, sau cel puţin, o umilire ceva mai mică a cetăţenilor ruşi în ceea ce priveşte acordarea de vize Schengen nu au mai ajuns forţe.

Eurodipiomaţii, însă, nu sînt obişnuiţi să lucreze în regim de şoc. To t în ultimul mom ent s-a deschis discuţia şi d e sp re a co rd u l priv in d readm isia, extrem de important pentru U E, acord pe care M o sco va nu l-a prezentat Bruxelles-ului nici pînă la această oră, rămînînd, din acest punct de vedere, chiar şi în urma ucrainenilor, care nu au nici un fel de Kaliningrad. în ajunul s u m m itu lu i, oficialităţile ruseşti s p u n e a u : totul de p in d e de "voinţa politică”. C u toate că ştiau foarte bine că nici Prodi, nici Solana, nu pot şi nici nu doresc să manifeste voinţă şi că la sfîrşitul lunii octombrie summitul U E a confirmat recomandările miniştrilor de externe ai ţărilor m em bre aie Uniunii, care, este adevărat, conţin concesii, dar numai unele provizorii., Summitul U E -

Rusia a confirmat şi el acest lucru. “D e c iz ia în p ro b le m a re g iu n ii K a lin in g ra d o g lin d e ş te e c h ilib ru l intereselor U E , ale ţărilor-candidate şi ale Rusiei", a declarat premierul danez Fogh Rasm ussen, după o elaborare chinuitoare a acordului. Iar “echilibrul” este urm ătorul: ruşii v o r putea să călătorească în şi dinspre Kaliningrad pe b a za uno r p e rm ise de tra n z it s p e cia le . La aceste p e rm ise este suficient să se prezinte buletinul de identitate, însă numai pînă la sfîrşitul anului 2004. De fapt, acesta este un principiu de viză, de permisiune. Dupâ cum se notează în anchetele emise de ţările din zona Schengen, “acordarea v ize i se poate refuza fără să se precizeze motivele”. M oscova a şters cuvîntul “viză", însă U E a impus esenţa. Toa te “incantaţiile" din ultimele luni, ca re p ro ro c e a u că s o lu ţio n a re a problem ei Kaliningrad va determ ina dezvoltarea relaţiilor dintre U E şi Rusia, nu au reuşit să împlinească minunea. Pentru U E , Kaliningradul a fost, este şi va fi o problemă secundară. Pe primul loc se află problema cecenă şi asta se pare că devine dominanta relaţiilor cu E u ro p a . U E a d e m o n s tra t că se depărtează din ce în ce mai mult de S U A în ceea ce prive şte tratarea problemei ruseşti.

Ideea tranzitului feroviar fără vize între Kaliningrad şi "restul” Rusiei (idee pentru care militează M oscova) nu a fost “îngropată”. Părţile au ajuns la o înţelegere, şi anume că în anul 2003, "într-un termen redus la m axim um ", consultanţi inde pend enţi v o r lucra

p e n tru o fu n d a m e n ta re te h n ic o - econom ică a posibilităţii introducerii "unui regim fără vize pentru tranzitul fără opriri cu ajutorul transportului feroviar de m are viteză". Totodată, un alt rezultat important al summitului este şi acela că părţile s -a u înţe les să lucreze la stabilirea, într-o perspectivă realistă, a unui regim fără vize, pe bază de reciprocitate, care să permită in tra re a p ro v iz o r ie a c e tă ţe n ilo r Federaţiei R use pe teritoriul statelor- m e m b re a le U E şi re s p e c tiv a cetăţenilor U E pe teritoriul R usie i. P ro b abil câ, d u p ă tra g e d ia de la M oscova, Europa se com portă faţă de ruşi cu mai multă atenţie. A cu m , Rusia a devenit pentru Europa unită un fel de “Nord-O st european".

Summitul U E -R u s ia s-a încheiat cu înfrîn gere a lui V la d im ir P uţin şi a întregii delegaţii ruseşti. U E va limila circu la ţia c e tă ţe n ilo r ruşi s p re şi dinspre Kaliningrad, iar Puţin a fost nevoit să accepte acest lucru. După cum era de aşteptat, soluţia adoptată pentru problem a regiunii Kaliningrad s -a dovedit diferită de cea pe care a dorit-o Rusia. O ricît de m ult s -a r fi opus, Kremlinul a fost nevoit să se d e clare de a c o rd cu va ria n ta U E . În c e p în d cu 1 ia n u a rie 2 0 0 5 , d e p la s ă rile în şi d in re g iu n e a Kaliningrad, cu tranzitarea Lituaniei, vo r necesita prezentarea paşaportului. D e fapt, K a lin in g ra d u l v a d e ve n i “s tră in ă ta te " . O altă p ro b le m ă importantă ce s -a discutat fa summitul de la Bruxelles, problem ă considerată prioritară pentru U E , a fost a n um e

C e ce n ia . V lad im ir Puţin a spus că în an ul 1 9 9 5 R u s ia i-a oferit de fapt independenţă C e ce n ie i, însă, în 1999, “a prim it în sch im b un atac asupra Daghestanului", c e urm ărea ruperea de noi teritorii d in Fed eraţia R usă, “p e n tru a c re a a ş a -z is u l h a lifa t". P reşedintele rus a afirmat câ un halifat pe teritoriul R usiei ar fi fost doar prima parte a unui plan d e anvergură pus la c a le d e te ro r iş t ii şi e x tre m iş tii internaţionali, care v iza sâ-i ucidă pe am ericani şi pe aliaţii lor. “Din cîte îmi d a u s e a m a , d u m n e a vo a s tră sînteţi re p re ze n ta n tu l aliaţilor, s -a adresat P u ţin ju rn a lis tu lu i c a r e a p u s în tre b a re a . A tu n ci sînteţi în pericol. D acă sînteţi am erican sînteţi în pericol. D a că sînteţi creştin sînteţi în pericol. D a că sînteţi ateu tot sînteţi în pericol. Dar, chiar şi d a că vă veţi decide sâ d e ve n iţi m u s u lm a n şi să v ă faceţi c ircum cizie tot în pericol sînteţi. Eu vă recom an d să vă faceţi în aşa fel operaţia, încît să nu vă mai crească nim ic”. D u p ă acea stă frază, în sală s -a instalat o linişte m orm întală. T im p de d o u ă m inute jurnaliştii au încercat să înţeleagă cele spuse de Puţin. D a r preşedintele a continuat: “D a că noi nu v o m lu p ta cu b a n d iţii, atunci vo m <prim i> nu d o a r M o sc o va , N e w -Y o rk şi W ash ingto n , ci orice altă ţară din lum e v a fi în pericol”. S e pare că la înch e ie re a conferinţei d e presă nimeni nu a înţeles ce legătură are cu toate a c e s t e a c i r c u m c iz i a . C o n s ilie r ii prezidenţiali au în ce rca t să ofere, însă, o explicaţie: preşedintele a obosit şi în general, s -a săturat să se vorbească a tîta d e s p re C e c e n ia , c în d există p ro b le m e m ai im portan te, cum a r fi K alin ingradul...

Page 4: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

1997 - Prim-ministrul Victor C iorbea a d e ~ = că îşi asumă răspunderea faţă de includ ere?

Executiv a cinci miniştri tehnocraţi, d e o a " aceste propuneri i-au aparţinut în e x c lu s iv ::;

România este pregătită să adere la Uniunea Europeană în 1007

Prezent, ieri, la Cluj-Napoca,' ministrul delegat, negociator şef al României, cu Uniunea

■ Europeană, Vasile Puşcaş, a declarat câ negocierile decurg foarte greu (lucru de altfel firesc), dar exisţă semnale câ, la reuniunea de- la" Copenhaga, Consiliul Europei. (singura instituţie care’ poate decide în problema aderărilor) va anunţa data aderării ţării noastre: 1 ianuarie 2007. Ministrul Puşcaş a precizat că România este pregătită şi trebuie să realizeze obiectivele asumate prin road- map (foaie de parcurs): reforma economică, îndeplinireacriteriilor pentru o economie depiaţă performantă, reforma administrativă şi judiciară, continuarea proceselor politice pozitive. De asemenea, road-map-ul mai conţine şi obiectivele de realizat pentru fiecare capitol de negociere, obiective preluate din documentele strategice:documentele de poziţie şi angajamentele negociate,programul naţional de aderare şi strategie, programul

economic de preaderare, a afirmat negociatorul şe f al României cu Uniunea Europeană.

în acelaşi timp, Vasile Puşcaş a subliniat că, în vederea aderării României la Uniunea Europeană, trebuie avute în vedere şi. costurile acestui proces, şi evoluţiile politice din interiorul UE şi din România (2004 este an electoral). Din punctul de vedere al îndeplinirii criteriilor economice, potrivit datelor furnizate de ministrul Puşcaş, în România s-a înregistrat o creştere de 4,6 la sută a PIB, în condiţiile unei scăderi a inflaţiei la 18 Ia sută. Din punctul de vedere al circumstanţelor sociale, trebuie luate în considerare: parteneriatul public-privat; investiţiile (interne şi externe, în special după momentul NATO); gradul de suportabilitate al cetăţeanului (trebuie sâ fie agreat), precum şi contextul internaţional care poate favoriza sau ridica anumite costuri,

în altă ordine de idei, suportul

financiar din partea Uniunii Europene este mult mai substanţial, a declarat Vasile Puşcaş, în contextul în care gestionarea fondurilor PHARE, ISPA şi SAPARD este în conformitate . cu cerinţele comunităţii europene. De altfel, România va beneficia şi de o suplimentare a fondurilor nerambursabile, 400 milioane euro în fiecare aii, sumă care va creşte progresiv cu 20, 30, respectiv 40 la sută faţă de media sumelor primite în perioada 2001-2003. Totodată, fondurile pentru instrumentele de. preaderare vor fi suplimentate, fapt care sugerează ca fiind sigură data de 1 ianuarie 2007 privind integrarea României în Uniunea Europeană.

Din punct de vedere statistic, România are deschise 28 de capitole, închise provizoriu 15, iar ultimele două vor fi deschise în viitorul apropiat. Vasile Puşcaş a precizat că s-au înregistrat unele restanţe la capitolul privind agricultura (piaţa trebuie restructurată,

..infrastructura rurală refăcută, stabilite relaţii mai bune între rural şi urban), la capitolul privind eficientizarea sistemului energetic (spargereamonopolurilor), precum şi la capitolele referitoare la competiţie (luarea unor măsuri drastice) şi ajutoare sociale (compatibilizarea sistemelor de ajutoare sociale).

în concluzie, ministrul Puşcaş a declarat că România este pregătită, să devină membră a Uniunii Europene.

M i h a e l a L Ă P U Ş A N

Ion Iliescu, despre problemafoştilor securisti

! »Preşedintele Ion Iliescu s-a pronunţat, ieri, îm potriva

împărţirii oamenilor în “anumite categorii” şi pentru judecarea fiecăruia în funcţie de faptele sale, referindu-se la foşt:: securisti aflaţi încă în structurile statului, .

Preşedintele Iliescu a declarat câ pericolul pe care-1 pot reprezenta foştii securisti aflaţi în structurile statului constituie o problemă care preocupă în continuare autorităţile rom âne şi care trebuie lămurită “individual, nu la grămadă”, “Intr-c manieră pe care unii o abordează în spirit cadrist, cam cum era pe vremuri”.

Preşedintele Iliescu a precizat că, în perioada în care a deţinut funcţia de director al Editurii Tehnice, a primit o listă cu oamenii pe care trebuia să-i dea afară pentru că “unul avea tatăl care nu ştiu ce făcuse, altul în tinereţe a fluierat in biserică, altul avea fraţi plecaţi”.

“A băga oamenii în tot felul de categorii din astea blamabile şi a lua măsuri înseamnă că ne întoarcem la mentalităţi pe care le-am depăşit”, a afirmat şeful statului, răspunzînd une: întrebări referitoare la declaraţiile fostului secretar de stat american Madeleine Albright, făcute la Bucureşti, potrivi: cărora prezenţa foştilor securisti în structurile de putere din România ar putea constitui o problemă în ratificarea de către Senatul american a aderării României la NATO. Iliescu a adăugat că fiecare răspunde de propria sa viaţă şi trebuie judecat pentru faptele sale, pentru ceea ce reprezintă el şi trebuie privit în evoluţie. “Altminteri, toată societatea jromânească a trăit într-o anumită situaţie, într-un anumit cadru. !într-un anumit sistem. Toţi am fi blamabili atunci, ori revoluţia iromână au facut-o oamenii aceştia din România, nu au venit ţalţii să ne schimbe structurile din societatea românească. N o i ■am facut-o cu oamenii noştri şi trebuie sâ judecăm prin c e e a ;ce reprezintă fiecare, ce-au făcut, ce fac ce reprezintă ei c a :valoare umană”, a precizat preşedintele Iliescu. ;

“Cei care au săvîrşit fapte pentru care trebuie sâ răspundă... ,asta este altă treabă”, a mai spus şeful statului.

URR îşi slringe rîndurile

La finalul săptâmînii trecute a avut loc, la Predeal, prima întîlnire la nivel naţional a organizaţiilor locale ale Uniunii pentru Reconstrucţia României. La eveniment au participat peste 60 dc reprezentanţi ai celor 11 fiîialc locale înfiinţate pînă acum, respectiv Constanţa, Iaşi, Timişoara, Cluj, Braşov, Pctrila, şi cele 5 organizaţii locale bucureştcnc. Discuţiile au avut ca temă dezvoltarea unitară a acestor organizaţii, astfel incit sâ fie capabile să deruleze, în cît mai scurt timp, proiecte la nivel local menite sâ soluţioneze probleme specifice fiecărei comunităţi, sc arată intr-un comunicat primit Ia redacţie. în acest sens, filiala clujeană a URR a demarat un ambiţios proiect, intitulat “Depinde de tine”. „Vrem ca fiecare clujean să fie respectat şi după ce votează, sâ fie ascultat cînd vorbeşte, să-şi apere interesele cînd ele sînt încălcate”, declară Alin Gavriliu, preşedintele URR Cluj-Napoca. Menţionăm câ, accesînd adresa web, vwvw.delacluj.zic.ro, clujenii pot dezbate problemele comunităţii locale.

S o r i n C Ă L IN

A bsenţa B lo cu lu i R e fo rm is t nu va in flu e n ţa congresul U D M RD « » e A / î m * A l * T T n i / n w - - i tn ,Preşedintele UDMR Marko Bela regretă

decizia reprczentanţilorBIocului Reformist din Uniune de a nu participa la Congresul UDMR, dar apreciază că absenţa acestora “nu va influenţa numeric" Congresul Uniunii.

“Această platformă este într-o anumită criză fiindcă nu a reuşit sâ ofere o alternativă faţă de calea urmată dc actuala conducere a UDMR”, a apreciat, ieri, într-o conferinţă de presă, Marko.

Liderul UDMR a arătat câ Blocul Reformist este “extrem de divizat", această situaţie fiind demonstrată dc votul dat de reprezentanţii grupării, atunci cînd au decis

să nu participe la Congresul UDMR. Marko Bela consideră că decizia luată de această grupare este “antidemocratică" pentru câ interzice membrilor platformei să-şi exprime părerile' la Congresul UDMR.

“Regret acest lucru, pentru câ cu şi colegii nici vrem o Uniune unde toate curentele şi platformele din comunitatea maghiară să aibă loc şi posibilitatea de a- şi exprima opiniile", a explicat Marko Bela.

Preşedintele UDMR a arătat că la Congresul UDMR vor fi 400-500 de delegaţi, iar Blocul Reformist şi celelalte nouă platforme din Uniune erau reprezentate de cîte cinci delegaţi.

Marko Bela a mai spus câ, indiferent dacă reprezentanţii Blocului Reformist vor participa sau nu Ia Congresul UDMR, propunerile acestei grupări pentru modificarea Statutului şi Programului Uniunii vor fi analizate Ia congres.

Congresul UDMR va avea loc la Satu Mare, în perioada 30 ianuarie-1 februarie 2003.

Reprezentanţii Blocului Reformist din cadrul UDMR au decis, Ia Congresului extraordinar de la Cluj, câ nu va participa cu delegaţi la Congresul Uniunii, programat pentru începutul anului viitor, la Satu Mare.

Decizia a fost adoptată după o zi întreagă

de dezbateri, în semn de protest faţă de politica dusă de actuala conducere a Uniunii. Reformiştii care au votat împotriva participării la Congres şi-au motivat cestui prin faptul câ întrunirea Congresului de h Satu Mare este nelegitimă din cauza faptuic: câ actualul preşedinte Marko Bela nu a organizat, de zece ani, alegeri intern? conform Statutului UDMR.

Preşedintele Blocului Reformist, deputatul de Timiş Toro T. Tibor, a încerca: să-i convingă pe colegii săi că participare? celor cinci deîegaţi ar fi benefică, acest: puţind prezenta mesajul platformei în cadre. Congresului Uniunii

Dispută asupra galeriei de portrete de la Camera Deputaţilor

Deputatul PNL Andrei Chiliman a cerut, ieri, conducerii Camerei Deputaţilor să înlăture din galeria preşedinţilor Legislativelor, expusă la Palatul Parlamentului, portretele conducătorilor din perioada comunistă.

Chiliman a spus, într-o declaraţie politică prezentată în Cameră, că preşedinţii Marii Adunări Naţionale, legislativul din perioada comunistă, au fost printre cei care “au umplut gulagul românesc” şi “au încercat să distrugă fibra poporului român”.

Deputatul PNL i-a cerut preşedintelui Camerei, Vaier Dorneanu, înlăturarea imediată a portretelor, care “ar trebui să ajungă la coşul de gunoi al istoriei”, precum şi sancţionarea celor “vinovaţi”.

“Voi vedea despre ce este vorba. Nu pot sâ înlătur personaje din istoria ţării”, a declarat, ieri, preşedintele Camerei, Vaier Dorneanu (PSD). EÎ spune că galeria cuprinde o menţiune conform căreia puterea comunistă a înlăturat

Parlamentul democratic şi l-a înlocuit cu Marea Adunare Naţională.

Secretarul Camerei, Tudor Mohora, a calificat drept “periculoasă” propunerea deputatului liberal, întrucît “istoria nu trebuie rescrisă”.

“Comuniştii - mă refer la ultima perioadă dinainte de 1989 - nu i-au şters cu buretele nici pe Iuliu Maniu, nici pe Brătieni, chiar dacă au avut atitudini critice la adresa lor. Atunci, s-a făcut un recurs la istorie, şi chiar unul corect”, a declarat Mohora.

Galeria de portrete de la Camera Deputaţilor a fost inaugurată în acest an şi cuprinde portrete sau fotografii ale conducătorilor forurilor legislative din România, din secolul XIX pînă în prezent.

In galerie se regăsesc preşedinţii Marii Adunări Naţionale, .între care .Alexandru Drăghici, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu, Nicolae Giosan.

oliticieniclujeni*

Damian Brudaşcu solicită sprijinul Iui Ion IliescuDeputatul PRM Cluj Damian

Brudaşcu a prezentat, ieri, o declaraţie politică adresată preşedintelui României, Ion iliescu, prin care solicită sprijinul acestuia în. vederea încetării marginalizării membrilor Opoziţiei şi a discreditării acestora pe plan intern şi internaţional.' Parlamentarul clujean a precizat că prin intermediul întrebărilor şi

interpelărilor sale a urmărit numai îmbunătăţirea activităţilor economico-sociale, la nivel naţional şi local. Dar, susţine Damian Brudaşcu, reprezentanţii Executivului au dat răspunsuri, şi nu soluţii în vederea rezolvării problemelor semnalate. Deputatul clujean este de părere că o astfel de atitudine este inadmisibilă si intolerabilă,

demonstrind o lipsă de respect faţă de cetăţeni. „Atitudinea membrilor Executivului este cu atît mai gravă cu cît, în numeroase cazuri, întrebările şi interpelările s-au referit la abuzuri grave, încălcări flagrante ale legilor, corupţie şi acţiuni mafiote", a afirmat deputatul Brudaşcu. Prin lipsa de reacţie a membrilor Executivului s-a dat

un semnal negativ organismelor internaţionale, consideră parlamentarul clujean.

Mai trebuie precizat faptul câ activitatea deputatului PRM Cluj Damian Brudaşcu cuprinde 34 proiecte de legi (aprobate trei), 125 intervenţii şi peste 200 de întrebări şi interpelări adresate Executivului.

M .L .

Corupţia ne priveşte pe toţiAsociaţia Pro Democraţia, Club Cluj-Napoca, a organizat un forum

deliberativ pe tema „Corupţia ne priveşte pe toţi”, în cadrul proiectului „Tineri politicieni, viitori consilieri locali”. La forum au participat tineri de la organizaţiile de tineret ale partidelor politice, profesori universitari, precum şi purtătorul de cuvînt al Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Prin intermediul acestui forum s-a dorit creşterea gradului de implicare a tinerilor în viaţa politică a comunităţii. La această întîlnire au fost discutate o serie de probleme care vizează prezenţa sferei publice în fenomenul corupţiei şi faptul că ilegalităţile intervin îndeosebi în relaţia public-privat; importanţa pe care legea declarării averilor de către demnitari şi legea privind declararea registrului de interese o au în lupta împotriva corupţiei. S-a căzut de acord asupra importanţei pe care o are transparenţa procesului de punere în aplicare a legilor. De asemenea, s-a mai discutat despre încrederea scăzută pe care o au cetăţenii în eficienţa luptei Guvernului împotriva corupţiei. Un lucru negativ care afectează încrederea cetăţenilor în măsurile anticorupţie se referă la faptul că scandalurile de corupţie sesizate de presă nu sînt urmate de cercetări ale organelor îndreptăţite în acest sens. S-a mai abordat tema folosirii relaţiilor formale în vederea obţinerii unor avantaje materiale. Participanţii Ia forum au căzut de acord că nu există o soluţie miracol pentru eradicarea corupţiei, ci un set de măsuri care, combinate, pot duce la reducerea la un nivel minim a corupţiei. Măsurile adoptate trebuie sâ fie simple şi eficiente, iar promovarea acestora ar fi bine sâ fie făcută de un politician sau un partid cu poziţie puternică în spectrul politic. Procesul de eradicare a corupţiei trebuie să înceapă de la nivel individual, prin campanii de educare şi conştientizare a acestui fenomen în rîndul cetăţenilor. Participanţii la întîlnirea de la Cluj-Napoca au identificat următoarele posibile măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale: introducerea- votului uninominal, reducerea birocraţiei excesive, reducerea aparatului birocratic, limitarea influenţei politicului în justiţie sau înfiinţarea unor linii telefonice speciale pentru prezentarea unor cazuri de corupţie. •

M ih a e la L Ă P U Ş A N

Page 5: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04. l ’ u b J k ' J n n c '

SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.:l»îî*?îţ

) , M L Z o ~ P > C L n k

RAPID CREDIT; ...formula de credit pentru sume între: •

300 - 2.500 de euro sau dolari| ■/.:

BUSINESS CREDIT...formula de credit pentru sume între: ~

2.500 - 10.000 de euro sau dolari

INVESTMENT CREDIT ; ....formula de credit pentru sume între: j,

10.000 -1 0 0 .0 0 0 de euro sau dolari f

Ai nevoie de câteva sute sau mii de euro/dolari?

Nu te împrumuta de la prieteni!

i Nu-ţi amaneta lucrurile!

i Nu te lupta cu birocraţia!

Noi îţi finanţăm investiţiile !

MIRO BANKPartenerul dezvoltării tale!

Produsele sunt create pentru: \• societăţi comerciale '• asociaţii familiale• persoane fizice autorizate cu cel puţin ...3 luni (Rapid Credit)... 6 luni (Business Credit), respectiv 9 luni (Investment Credit) de activitate •finanţează activităţi de producţie, comerţ sau serviciiD a c ă a d u c i t o a t e a c t e l e n e c e s a r e , î n n u m a i c â t e v a , z i l e p o ţ i a v e a b a n i i .

G a r a n ţ i i l e ( b u n u r i m o b i l i a r e , i m o b i l i a r e e t c . ) s e s t a b i l e s c î n f u n c ţ i e d e v a l o a r e a c r e d i t u l u i .

MIRO BANKCluj-Napoca, str. Andrei Mureşanu nr. 8, $

tel./fax: 0264-191888; 0264-197348, mobil: 0723-538853, 0740-070740 c

r Y P O IN T

5 S 2 E E S . Oo:u:

Reţeaua K EYPO IN T

%r fiPNEUROM

Cluj - ADAX • 0264.414.667 / Piafra Neamţ - ŞTEFAN & COMPANIA-0233.229.616 / Bocâu-ROATANEL - 0234.175.425 / Bisfrifa - FIABIL - 0263.234.956:;/ .Boia Mare -îNATAUA NORA - 0262.218.232 / Satu Mare - ESEDRA - 0261.710.341 / Piteşti - ALBERT COMIMPEX - 0248.206.144 / Braşov - ARINOVIS - 0268.273.910 / Ploieşti - LANDCAR - 0244.154.831 / Bucureşti - P&M MADY - 021.337.18.59/ Bucureşti - STOYK Company - 021.240.18.84/ Focşani -VISTO SERVICE- 0237.234.400/ Brâila-, HIT TRADING - oi239.624.037 / Tulcea - CONVENABIL - 0240.523.892

Autostrada Bucureşti-Pileşti, km 11,5 SAI Comuna Domneşti (punct vamal TBA)Tel.: (+4021) 493.62.10 \

493.62.14 Fax: (+4021) 493.62.09 www.pneurom.ro.

âtâiusjsai 1

A iCOM MU N IC Â I I 0 N

recrutează pentru clientul sau, firma internaţionala aflata in plina expansiune

J /k Sef de zonapentru lant magazine zona Cluj

Profilul candidatului: persoana loiala, orientata spre obiective, organizata, motivata, cu ca p a cita te d e analiza si putere d e decizie

Responsabilităţi: Cerinţe:- aplicarea politicii comerciale si a - experienţa in poziţie de management strategiei firmei, atingerea obiectivelor - experienţa in comerţ

: stabilite j - coordonarea activitatii reţelei de i magazinej - managementul resursei umane din i subordinej - optimizarea performantei activitatii. j magazinelor de care răspunde

- abilitaţi de stabilire obiective, planificare, bugetare, alocare de resurse, monitorizare

- capacitate de comunicare si negociere- cunoştinţe foarte bune: Excel, Word, Outlook- permis de conducere, disponibilitate pentru

• deplasări frecvente- varsta intre 25-40 ani- domiciliul stabil Cluj-Napoca

Se oferă:- excelente oportunităţi de dezvotîare personala

- training- pachet salarial deosebit- telefon, maşina, iaptop- alte facilitaţi

Cei interesaţi vor trimite CV, scrisoare de intentle si fotografie către Aibex Communication, Timişoara,Bd. Take Ionescu 51, Business Center, et. 1 , tel: 0256-407172, fax: 0256-407173,

e-mail: [email protected]. Termen limita de depunere:! 0/12/2002. Numai candidaţii selectaţi vor fi confactati.

S C C .U .G .S ACLUJ-NAPOCA

C O N V O C A R E CONSILIUL D E ADM INISTRAŢIE al

SC COM BINATUL DE UTILAJ GREU SA CLU J-NA PO C A

Convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor la data de 19.12.2002, ora 12, la sediul societăţii din Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfirşitul zilei de 09.12.2002.Ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor:1; Aprobarea Bugetului deVenituri şi Cheltuieli pe anul 2002, rectificat în formă definitivă şi avizată la A.P.A.P.S..2. Desemnarea reprezentantului care va semna actul adiţional, la contractul de performanţă al conducătorului societăţii, ■3 . încheierea actului adiţional la contractul de performanţă al directorului general al societăţii. 5

4. Diverse. £• , ,, Ok

Documentele ce urmează a fi dezbătute şi aprobate pot fi consultate la sediul societăţii. Acţionarii persoane fizice care sînt înregistraţi în Registrul Acţionarilor şi care doresc sâ participe Ia Adunarea Generală, se vor legitima cu actul de identitate şi certificatul de acţionar sau procură specială de la cel pe care îl reprezintă şi depusă la Secretariatul A.G.A.' pînă Ia data de 16.12.2002. în cazul în care nu se întruneşte cvorumul necesar prevăzut de lege la data de mai sus, a doua Adunare Generală este convocată în ziua de 20.12.2002, în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi.

ADMINISTRATOR SPECIAL PREŞEDINTE C.A.Dr. ing. IOAN GHEORGHE VUSCAN Ing. RADU HANGA

BRUKENTH ALB A N C A C O M I - . R C I A 1 . Ă

CARPATICADobândă: Fixă - 23% Termen: 6 luni

Depozitele sunt ■ - ■ ■ Sc acceptăgarantate conform legii împuterniciţi

Suma minimă:5 milioane tel - persoane fizice

25 milioane lei - pcrsoancjuridicc .Mnicy.ii I. AnloiiCicir Nr. I. Bl. B l !

Pmţn Milmi Vilenzii. Nr. 8 (JToi. >125562 2

Curs intensiv dc

LIMBA ENGLEZĂG r a t u i t ! ! !

Toate nivelele: începător. Mediu, Avansat

Vineri, 6 decembrie între orele 17,30-19,30

Sîmbătă, 7 decembrie îmrc orele 10,30-12.30

Str. Gheorghe Şincai nr. 12(d in Piaţa P ă cii)

Pentm adulţi, şi cei sub 17 ani dacă vin cu un părinte.Predate dc misionari din

Biserica Lui Isus Ilristos A Sfinţilor Din Zilele Din Urmă

S .C . în c h ir ia z ăspaţiu pentru depozitareîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 0264-194.981.

<§>PROGESPARCHET LAMINAT

i i ' S S B D l l i l l l l l l l l l l l lMari reduceri de sărbători!

de la 159.000 lei /mpţ<S|

Calea Dorobanţilor nr.29 , |Tel: 0264-191.126;0744-398.477 fără T-v-A"

S.C. LORIGAB COM S.R.L.

comercializeazătablă zincată

decapată şi ţevila preţuri avantajoase.

Relaţii la telefoanele: 0722-647.958, 0766-663.060

sau la adresa str. Cîmpina nr. 51-53, ClujSapoca (curtea TRANSCOM). (97746E0)

REZIDENŢIAL - IMOBILIARE

• Vinde casă in Gruia. 2 camere, bucătărie, front la 2 străzi, lercn 700 mp, preţ 32.000 USD negociabil. Tel. 196.808, 195.916 (Agi).• Oferă spre închiriere in Tunla

spaţiu dc 10.000 mp pcnlru diverse, activităţi industriale, depozitare, parc auto. Utilităţi, rampă, ateliere, centrală termică, curent trifazic, gmp social. Tel. I96.S08, 195.916 (Ag.i.).• Oferă spre schimb ap. 2 camere

decomandat, etaj intermediar, semifinisat, garaj beton în Grigorescu, cu ap. 3-4 camere in Grigorescu, etaj 1-2 + diferenţă. Tel.196.808, 195.916 (Ag.i.).

• Vinde casă in Bonţida. construcţie cărămidă, 1 cameră, bucătărie, hol, teren 500 mp. preţ 150 milioane. Tel. 196.808, 195.916 (Ag.i.).

• Vinde garsonieră cf. I in Grigorescu, în bloc cu apartamente, preţ negociabil. Tel. 196.808. 195.916 (Ag.i.).• Vinde garsonieră cf. II. Mărăşti. etaj intermediar, gresie, faianţă, usi schimbate, preţ 11.000 USD. Tel.195.916, 196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).• Vinde urgent ap. 2 camere în Grigorescu, str. Vlahuţă, balcon mare, ocupabil imediat, pret 17.500 USD. Tel. 195.916, 196.808 sau P- ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).

• Vinde ap. 3 camere cf. I, decomandat, Mărăşti, parter înalt cu balcon, centrală termică, gresie, faianţă, termopane, loc de parcare, mobilă de bucătărie personalizată, modificări interioare, preţ 30.000 USD negociabil - inclusiv mobila. Tel. 195.916, 196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).

• Vinde ap. 2 camere, în zonă semicentrală, 48 mp, geamuri la stradă, pentru birouri, magazine, preţ 24.000 USD uşor neeociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.). •• Cumpără teren în Cluj. Tel.

196.808, 195.916 (Ag.i.),

http://www.pneurom.ro
mailto:[email protected]
Page 6: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; c , în n r n tel/fax 31-43-23;

DACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04.

} 1*133 lîtlC* e r *

COMPANIA D E BERE ROMÂNIA S.A.,companie ce deţine fabrici de bere în Cluj, Buzău şi Timişoara, merhbră a grupului SAB Miiler pic. - al doilea

producător de bere din lume - angajează pentru fab rica din Citţj:

I I| |I I

C o m p a n ia d e B ere R om ân ia Cluj - N a p o c a

C a le a M ă n ă ştu r Nr. 2-6 3 4 0 0 C lu j-N ap oca

F ax - (0 2 6 4 ) 199.511

MEMBRĂ A GRUPULUI SAB M ii le r p ic

IB:lP

I i

f i

IN G IN E R STAGIAR D EPT. IN G IN E R IE - C luj-N apocaP r in c ip a la d v s . r e s p o n s a b i l i t a t e v a f i, în tr -o p r im ă fa z ă , a c u m u l a r e a d e e x p e r i e n ţ ă în m a n a g e m e n t u l a c t iv i tă ţ i i d e î n t r e ţ in e r e / r e p a r a ţ i i , u r m a t ă a p o i , în c o n c o r d a n ţ ă c u n o u a v iz iu n e a a c t iv i tă ţ i i d e p t . In g in e r ie ,’d e im p lic a r e a in d i v e r s e l e p r o i e c t e d e in v e s t i ţ i i / în t r e ţ in e r e d e r u la t e în c o m p a n i e , im p l e m e n t a r e a s i s t e m e l o r IS O , e t c .

Cerinţe: '> A b s o lv e n t a l u n e i in s t itu ţ i i d e în v ă ţ ă m â n t s u p e r io r

t e h n i c - p r o f i l m e c a n i c ( p r o a s p ă t a b s o l v e n t s a u c u e x p e r i e n ţ ă m in im ă )

B u n e c u n o ş t i n ţ e d e e n g l e z ă ş i M s O ff ic e ;

I n t e r e s p e n t r u d e z v o l t a r e a in d iv id u a lă ;

A b i l i t ă ţ i i n t e r p e r s o n a l e b in e d e z v o l t a t e ;

C a p a c i t a t e o r g a n iz a t o r ic ă ;

C a p a c i t a t e a d e a î n ţ e l e g e a n s a m b lu l a c t iv i tă ţ i lo r d in c o m p a n ie ;

> S t a g iu l m i l i t a r s a t i s f ă c u t ( d a c ă e s t e a p l ic a b i l ) ;

D a c ă s u n t e ţ i o p e r s o a n ă e n e r g ic ă ş i d o r iţ i s ă v ă a lă tu r a ţ i u n e i e c h i p e d e s u c c e s , t r im it e ţ i u n C u r r ic u lu m V it a e ş i o s c r i s o a r e d e in t e n ţ ie d e p a r t a m e n t u lu i d e R e s u r s e U m a n e , s p e c i f i c â n d p o z i ţ i a p e n t r u c a r e a p l i c a ţ i , p e a d r e s a m e n ţ io n a t ă a lă tu r a t , p â n ă Ia d a t a d e 11 d e c e m b r ie 2 0 0 2 .Notă: Numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi.

>

>

>

>

>

\

S.C. ECCOCASA S.R.LStr. Plopilor nr. 25

Tel/fax: 0264-429.674, 0721-207.645, 0745-235.668

• V in d e casă 3 c a m e re , 2 băi, beci, pod, pregătită pentru mansardare, superfinisată, centrală termică, garaj, cu mobilă dc bucătărie la comandă, telefon internaţional, preţ 39.500 USD negociabil. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde ultracentral ap. 4 camere,

superfinisat, totul nou, centrală tcnnicâ proprie, geamuri termopan, uşi termopan. finisat, modem, 140 mp. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde garsonieră conf. I, str. Porţile dc Fier, nefinisată, ocupabilă imediat, îngrijită, cu telefon. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 2 camere, conf.

2, etaj intermediar, îngrijit, nefinisat, Al. Clăbucet, cu telefon, preţ 15.500 USD negociabil. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent teren 800 mp, Mărăşti central, front la strada principală, toate facilităţile, pentru construcţie. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 1 cameră, mobilat, integral dotat cu maşină de spălat automată, tv color, central, preţ 100 USD, pe termen lung. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 2 camere, cart. Plopilor, integral mobilat şi dotat, tv color, frigider, aragaz, maşină de spălat automată, telefon internaţional, pe termen lung. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ultracentral, spaţiu pentru restaurant, 130 mp, terasă, beci, telefon internaţional, preţ 700 USD/lună. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie spaţiu ultracentral, intrare din stradă, 50 mp, uşă termopan, grup sanitar, birou, cu telefon, pe termen lung. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie URGENT restaurant

finisat, integral dotat, terasă, în funcţiune. Tel. 429.674, 0745- 235.66S. (Ag.i.)

DOMUSstr. David Francisc

n r.8tet’fax: 0264-196.238,

tel: 0264-196.702; • 0744-516.942; 0724-246.720

vinde la L IC IT A Ţ IE

tip furgonctă, fabricaţie 1996

• D ă u rg e n t în c h ir ie c a s ă z o n ă centrală, singur în curte, ultrafinisatâ, amenajată pentru sediu dc firmă, suprafaţă utilă parter 150 mp, subsol (depozit) 25 mp, curte pietruită 800 mp, cu acces auto. Preţ negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Dă urgent în chirie casă zonă

centrală, singur în curte, amenajată pentru bar - restaurant, 100 mp, 2 bucătării, curtea interioară amenajată terasă, se pretează şi pentru alte activităti. Pret 700 USD negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde teren zona Intre Lacuri,

pentru construcţii, suprafaţa dc 3.000 mp, front 24 m, toate utilităţile, cu posibilităţi de parcelare, preţ negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i,).• Vinde urgent ap. 2 camere, P-ta

M. Viteazu. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde teren zona Colonia Becaş,

suprafaţa 1.000-12.000 mp. Preţ 10 USD/mp negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere, zona centrală,

etaj 1/2, suprafaţă 100 mp, ultrafinisat,-geamuri termopan amenajat ca şi sediu de firmă microcentrală proprie. Preţ negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde casă 4 camere, lingă Complexul Dora, teren aferent 1.000 mp. Pret negociabil. Tel. 196.702,196.238,' 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde 2 vile, D+P+4, 26 camere,

superfînisate, foarte bune pentru , sediu firmă, hotel restaurant, teren2.000 mp. Preturi negociabile. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde urgent ap. 3 camere, Apahida, finisat, parchetat, gresie, contorizat, grădină în folosinţă + anexe. Pret Î5.000 USD negociabil. Tel. 196702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde teren zona Beliş cu suprafaţe cuprinse între 7.000 -600.000 mp, cu posibilităţi de parcelare, preturi cuprinse între 3-6 USD/mp! Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.).

15 locuri, motor EUR02, fabricaţie 1999

Licitaţia va avea loc în data de 19 decembrie 2002, ora 9, Ia sediul Regiei, str. Mihai Viteazu nr. 43 şi se va repeta la fiecare 7 zile, pînă la vînzarea mijloacelor de transport sus menţionate.

Telefon: 312.257; 3 1 6.651. (9763974)

ea Romama Srlangajează personal feminin

(cu domiciliu stabil în Cluj) pentru serviciul vînzări (comercializare organe de ansamblare, feronerie mobilă şi binale).C o n d iţii; studii superioare (tehnice sau econom ice), cunoştinţe m inim e de operare PC, firi deschise şi comunicative, căsătorite. i?Se oferă salariu 120-150 USD. / g;Pentru preselecţie rugam trimiteţi CV fax la 021/43009237

i.joisaM mfiUMiMUi îpot intra în posesia E Pentru ABONAMEN1

PIE apel

S.C. AC cu sedii str. Sep

Tel./Fax: 0264- Mobil: 0744-

0745-

)vs. în 24 de ore de Ia apariţie!’E şi publicarea anunţurilor deRDERI ACTE,ati la serviciiler LEGIS S.R.L.,j! în Cluj-Napoca,timiu Albini nr. 71440.944 g-782.830 |529.299 * 'a.

M agazin "M O CH ETA"

r?

e

ffr*

7

LfiM

I

N

0T

. S fii

LIPIRE CLIPSARE 6 mm 167.983 210.0007mm 193.193 235 2JO8 mm 210.000 252.017Preţuite sînt în lei/metru pătrat fâră Tvvr

s t r . A . V l a i c u n r . 4 C l u j - N a p o c a

T e l e f o n : 0 2 6 4 - 4 1 9 . 1 6 4

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE! INF. LA TEL 0264-194.981.

TEL.: 196.858.

SC NAPOLACT Cluj-Napocaangajează prin concurs

inginer constructor.Condiţii: 1, Absolvent al Facultăţii de Construcţii specialitatea

Construcţii industriale şi civile. ©2. Vechime în specialitate m in.5 ani. ş3. Posesor permis conducere auto cat. B <ţ4. Domiciliul stabil în m un. Cluj-Napoca . t

Cererile de înscriere la concurs însoţite de C V şi copie dupăactul de studii se vor depune la sediul societăţii, Bd. 21 Decembrie nr. 95 - biroul personal-salarizare, pînă în data de 06.12.2002, ora15.00.Concursul va avea loc în data de 10.12.2002, ora 10.00.

Trupa concertează Ia ClujMiercuri, 4 decembrie, începînd cu ora 20, va avea loc în

discoteca Atlantic concertul trupei în cadrul

Balului Bobocilor Facultăţii de Studii Europene.Sponsorii acestui evenimentsînt: PROD VINALCO, FISTIQ, PLUS GSM, ALFASOFT, ŞAPTE SERI, LEONDARDO. US1T, JACK&JONES, EUROPEAN DRINKS, DAKSA. TEATRUL NAŢIONAL, OPERA MAGHIARĂ, NOVATAXI. (9777294)

S o c ie t a t e a C o m e c ia l ă " P A R C " S . A .

C l u j - N a p o c a , P a r c u l M u n i c i p a l F N

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e a l s o c i e t ă ţ i i c o m e r c i a l e

“ P A R C “ S . Â C l u j - N a p o c a

C O N V O A C ĂAdunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor la data de 19 .12.2002, ora 11.00, la sediul societăţi i din Cluj-Napoca, Parcul Municipal FN, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registml Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 12.12.2002, considerată dată de referinţă. In caz de neîndeplinire a condiţiilor de cvorum, adunarea generală se va ţine la 20.12.2002 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. Data de înregistrare va fi stabilită de către Adunarea Generală. Ordinea de zi este următoarea:

1. Aprobarea delistârii S.C PARC S.A. Cluj-Napoca de la cota RASDAQ şi transformarea în societate închisă.

2. Apobarea divizării S.C PARC S .A. Cluj-Napoca, a întocmirii şi publicării proiectului de divizare în Monitorul Oficial, Partea a-IV-a, în conformitate cu prevederile art. 233-245 din Legea 31/1990, republicată, privind societăţile comerciale.

Începînd/ cu data de 12.12.2002,documentele şi materialele informative referitoare la problemele incluse în ordinea de zi se pot consulta şi procura de la sediul societăţii. .Acţionarii, persoane juridice, sînt invitaţi sâ depună la sediul societăţii, pînă Ia data de 19.12.2002, ora 10.30, mandatul persoanelor care îi vor reprezenta. Pînă la aceeaşi dată, vor fi depuse şi procurile speciale de reprezentare ale acţionarilorpersoane fizice. Acestea pot fi obţinute de la sediul societăţii, începînd cu data de 9.12.2002.Informaţii suplimentare la sediul societăţii: Cluj-Napoca, Parcul Municipal FN, tel: 0264/196.395, între orele 9-15.

, Preşedintele Consiliului de Administraţie ( 1939396) Ilea Mircea Vasile

Firma OD B O N Sangajează

LUprezentabilă cunoscătoare a limbii engleze şi

In fo rm a ţii la te le fo n 4 1 7 .3 3 3 sau la sediul firmei

s t r . V i d r e i n r . 6 - 8 - S o m e ş e n i. (9774985)

C i t i ţ i

z i l n i c

REPARAŢII(APARATURĂ FOTOGRAFICA;

I -; Zeno ■ • 1REINIIARDT

Calea Mănăştur, inr. 8, Cluj-N.1 Tel,T092/460:169;t)64/42:-50-961

Page 7: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04.

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

H ill îMsSMM lili#®

MATRIMONIALE• Tinere simpatice, oferim

companie, masaj, domnilor civilizaţi numai la domiciliul nostru. Tel. 0744-15-22-98 între orele 9,00-21,00. (550966)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• P. F. vînd . 750 mp teren construcţii, str. Tulcea nr. 2A. Tel:19-58-99; 0745-64-85-94. (552381)

• Vînd apartament 3 camere, etaj 2/4, Mănăştur. Tel: 0744- 62-20-75. (552324)

• Vînd apartament 1 cameră parchetată, bucătărie şi baie cu gresie şi faianţă Olivia, balcon la bucătărie. Tel: 42-83-11 sau 0744-44-12-83 după ora 20. (552353)

• P. Fl vînd apartament 4 camere,, etaj, 2, cartier Mănăştur, str. Ion Meşter. Informativ la tel: 0722-89-73- 65. (552365)

• P. F. vînd apartament 2 camere confort 2, etaj 4, cartierul Gheorgheni, str. Brăncoveanu. Informaţii la tel:0722-89-73-65. (552366)

• Vînd utilaje pentru vulcanizare maşinii pentru spălătorii auto şi aerotermă pe gaz - motorină. Pre( negociabil. Tel: 0721-60-68-77.’ (552357)

• Colecţionar serios cumpără obiecte antice Ia cele mai mari preturi. Tel: 14-11-76 şi 44-13- 26, după orele 18.00. (552226)

• Vînd blană Bizam mărime 44-46. Tel: 14-21-85. (552299)

• Vînd mobilă: dulapuri cu vitrină, 2 fotolii, canapea, masă cu 6 scaune (şi separat). Tel:12-64-71 după ora 19.00.(554606)

Vînd atlas geografic modern şi hărţi. Tel: 19-89-28. (552358)

• Vînd televizor “Samsung”, geamuri-şi uşi de bloc. Tel: 12-14- 31. (554635)_______________

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament

de două camere contorizat, pe str. 21 Decembrie. Tel: 41-37- 70. (554535)

• închiriez cabană Someşu- Rece Uzină. Tel: 44-84-01. (554604)• închiriez cameră ultracentrală

pe termen lung unei studente nefumătoare. Tel: 13-48-53 seara.(554572)

•. în apartament 4 camere dau în chirie 2 camere cu intrări separate. Tel: 16-16-23, cartierul Mănăştur lîngă Flora. (554577)

• "Primesc în gazdă o fată, str. Codru Drăguşan nr. 7. (554610)

• Dau în chirie apartament 2 camere semimobilat, cu centrală termică, telefon, pe termen lung, în cartierul Grigorescu. Tel: 15-39-80. (554637)

• Dau în chirie apartament 4 camere nemobilat, finisat, ultracentral, et. 1, pentru sediu firmă, birouri şi locuinţă. Tel: 0740-14-59-12. (552250)• Dau în chirie spaţiu comercial

pe str. Napoca. Tel: 19-98-28.(554608)

DIVERSE• SC angajează tineri/tinere

pentru activităţi comerciale. Se oferă: carte de muncă,salarizare deosebită (3-5.000.000 lei lunar), program flexibil, posibilităţi reale de promovare. Se cere:-domiciliul stabil sau flotant în Cluj- Napoca, seriozitate,comunicativitate. Pentru informaţii suplimentare şi programări Ia interviu sunaţi Ia tel: 42-38-50, de luni-vineri orele 9.00-16.00. (552280)

• Transport persoane Spania-Portugalia. Tel: 0261- 71-32-41; 0744-84-50-17.(552349)

• Societate comercială angajează lucrători în construcţii, calificaţi sau necalificaţi. Tel: 0722-99-49-63. (552368)

• Angajez farmacist sau asistent farmacie în comuna Negreni. Tel: 0723-32-23-75.(552378)

• Cabinetul Medical-Revital- Bucureşti, organizează cursuri de reflexoterapie şi masaj în Cluj-Napoca. Posibilităţi angajare. Tel. 021-230-11-67 şi 021-210-39-20. (553181)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralămai simplunu se poate!

ADEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

• Atenţie !!! Marea prezicătoare şi făcătoare de minuni prin magie albă, doamna Columbia, se află în

Cluj. Ea desface cununii, farmece, blesteme, face talismane de dragoste, uneşte pe cei dragi, are leacul beţiei, impotenţei şi rezolvă indiferent de problemă. Mă numesc Marius, din Turda, şi-i mulţumesc doamnei Columbia pentru că m-a scăpat de viciul beţiei. Apelaţi cu încredere. Se desface tarotul gratuit. Tel: 0740-47-94-95. (554551)

• Angajăm agenţi imobiliari, str. 21 Decembrie nr. 40. Tel: 40-64-16. (554633)

• Firme din: Noua Zeelandă, Germania, Italia, Spania, Ungaria, Austria, angajează muncitori bărbaţi şi femei în toate domeniile. Salarizare: 800-1.800 euro. Tel: 0265- 254.132, 0265-140.804, 0265- 146.049, 0265-254.768.(9762149)

• Executorul Judecătoresc vinde Ia licitaţie publică casă familială, în Turda, str. Vişinului nr. 32, compusă din: la demisol - bucătărie şi pivniţă, la parter - 2 camere, bucătărie, baie, antreu, terasă şi teren în suprafaţă de 500 mp. Preţul de strigare este de700.000.000 Iei. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de strigare la dispoziţie executorului judecătoresc sau în numerar. Licitaţia va avea loc în data de 06.12.2002, ora 10, la sediul executorului judecătoresc din Turda, str. Republicii nr. 35. Relaţii suplimentare la executorul judecătoresc Turda, telefon 312.090. (9759118)

• Selectăm tineri/tinere - Comision după plecare. Calificare gratuită Hoteluri şi Nave Croazieră străinătate. Engleza nivel mediu. Condiţii excelente. Tel: 0241-612.100, 619.408, 618.531. E-mail: [email protected]. (9760629)

• Numiţii: Pap Francisc şi Pap Iudita măritată Sculptoreanu, ambii cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi la Judecătoria Tuda, în dosar civil nr. 5788/2002, pentru data de 19 decembrie 2002, în proces cu Lăcătuş Viorel şi Leontina, pentm recunoaşterea dreptului de proprietate. (7030322)• Pe data de 6 decembrie 2002,

sînt citaţi la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 5574/2002, numiţii: Hudrea Finica, Mărincean Floarea născută Hudrea, Mărincean Vasile, Iepure Ioan şi Iepure Floarea născută Mărincean, toţi cu domiciliul necunoscut, în cauza ce are ca obiect dezmembrare şi întăbulareadreptului de proprietate cureclamanţii Popa Emil si soţia Popa Zoe. (7030320) ' ,

• Pe data de 12 decembrie 2002, este citat la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 2329/2002, numitul Chiroi Gheorghe, în proces cu Luca Adrian pentru întabularea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/ 1991 şi recunoaşterea dreptului de proprietate. (7030321)

• Pentm data de 23 decembrie 2002, ora 8.00, sala 167, la Judecătoria Cluj-Napoca, sînt citaţi următorii: Lukacs Iosif, Lukacs Iuiiana, Lukacs Susana, Kilin Rozaiia şi Albert Ana, Hathazi M. Elisabeta, Hathazi Elisabeta, Banyai Francisc, Banyai Gheorghe, Banyai Maria, Boroş Rozaiia, Kozma Iosif, Kozma Maria, Kilin Rozaiia, Banyai Gheorghe în proces cu Pop Augustin, dosar nr. 12269/2002 al Judecătoriei Cluj-Napoca. (554655)

• Pentm data de 23 decembrie 2002, ora 8.00, sala 167, la Judecătoria Cluj-Napoca, sînt citaţi următorii: Kis Mihai, Komorek Varvara, Szalma Susana, Toroiecoi Rozaiia, Kalaman Marcela, Beretki. Maria, Tarkany lulia, Kis Marcela (căs. Riza), Kis Mihaiu, Kis Susana (căs. Coszegi), Kis Rozaiia (căs. Lenkei), Kis Alexandru, Kiss Varvara (născută Marcian) în proces cu Pop Aurel dosar nr. 12268/2002 al Judecătoriei Cluj-Napoca. (554656)

• Numiţii Bogya Gyergy şi soţia Majer Onisica Gyulai sînt chemaţi în judecată în calitate de pîrîţi în dosar nr. 12833/2002 al Judecătoriei Cluj-Napoca, în data dc 20.12.2002, sala 165, ora 8 în proces cu Mariş Ioan şi Florica. (552296)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Cartoon SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentm obiectivul “Spălătorie auto” situat în Cluj-Napoca str. Ceahlău nr. 60. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu sc vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(552339)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Slan Servicii SRL anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului dc mediu pentm obiectivul “Amenajare spaţiu comercial" situat în Cluj-Napoca str. Clâbucct nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(552340)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Sipa Rom SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Amenajare spaţiu comercial” situat în Cluj-Napoca str. Plopilor 73. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(552341)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Solidaritatea Cooperativa Meşteşugărească anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Spaţiu comercial” situat în Cluj-Napoca - Complex Flora f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj,

. Calea Dorobanţilor nr. 99. (552342)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, Gergely Emeric anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Locuinţă D+P+M"’ situat în Cluj-Napoca str. Colonia Becaş f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (552343)

• Numiţii: Vlas Todora, Oltean Todora, Oltean Ana, Oltean Irina, Suta Floarea măritată Ilea, Suta Iustina, Oltean Todorica, Oltean Ioan a lui Todor, Oltean Maria, Oltean Gligore, Oltean Maria, toţi cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Săvădisla, sat. Lita, jud. Cluj, sînt citaţi în contradictoriu cu Vlas Maria născută Oltean, la Judecătoria Turda, pe data de 6 decembrie 2002, ora 8.00, în dosarul civil nr. 4487/2002 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (552371)

• Subsemnaţii Botaş Rodica şi Botaş Horia Dan anunţă începerea reconstituirii foii de sarcini din C. F. nr. 44511 nr. topo 4833/l/l/S/VI. Pentru opozabilitate eventualele persoane pot solicita vre-un drept de ipotecă joi, 05.12.2002, la camera 75, Judecătoria Cluj, ora 10-12. (552372)- • Numiţii Katona Nicolae, Katona Ştefan, Katona Susana, Katona Andrei, cu domiciliul necunoscut, sînt citaţi în dosarul nr. 9895/2002 pentm data de 20.01.2003, ora 8.00, la Judecătoria Cluj-Napoca, sală 102. (552374)

• Fabian Elisabeta din satul Leghia 81 rog să se prezinte la Judecătoria Huedin în data de 12 decembrie 2002, ora 10.00, în calitate de martoră la procesul succesoral înaintat de Katona Alexandru, dosar nr.. 1168/2002. (554611)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Ruttrarfs SA anunţă • începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Rcdimcnsionarc conductă gaz şi branşament gaz metan” situat în Cluj-Napoca str. Calea Baciului nr. 47. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (554614)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC B. T. M. Comimpcx SRL anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul “Rcamcnajarc hală" situată în Cluj-Napoca P-ţa 1 Mai, nr. 3. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii dc mediu sc vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (554620)

• Numiţii Crişan Nicolae şi Abrudan Petru Dancş cu domiciliul necunoscut, sînt chemaţi în data de 16 decembrie 2002 la Judecătoria Huedin, ora 10.00, sala 4, în calitate de pîrîţi în dosar nr. 1241/2002 în proces cu Jurj Iosif şi soţia Viorica din Aghireşu-Fabrici nr. 300, pentm recunoaşterea dreptului de proprietate. (554622)

• Numitul Groza Iosif, cu domiciliul necunoscut este chemat la Judecătoria Huedin pentm data de 4 decembrie 2002, ora 10.00, sala 4, dosar 1256/2002 pentru recunoaşterea dreptului deproprietate în proces cu Paşcalău Mircea din Aghiresu-Fabrici nr. 311.(554623)

• Numitul Kemeny Pal cu domiciliul necunoscut este citat la Judecătoria Huedin pentm data de 4 decembrie 2002, ora 10.00, sala 4, dosar 1261/2002, pentru recunoaşterea dreptului deproprietate în proces cu Trif Alexandru si Kudor Ştefan.(554624)

• Pîrîţii Dejeu Ioan a lui Ioan a lui Ştefan, Paşcalău Anna căsătorită cu Mocan Ioan, Stoika Gabor, Stoika Gheorghe, Paşcalău Floare, Petruţiu Nastasia, Petmţiu Maria, Teuca Floare, născută Sulea, Ciocnadi Ileana, Giurgiuman Gavrilă sînt chemaţi la Judecătoria Huedin în data de 16 decembrie 2002, sala 4, orele 10.30, în dosar civil nr. 1152/2002 de către numitele Buzea Catiţa, Bâlasa Maria, Cora Ana pentru stabilirea masei succesorale. (554626)

. t u i

• Numiţii Drânda Irina, Roba Indrei, Roba Petre, Roba Ana, Roba Irina, Togya Todor, soţia lui Kohun Herman, născută Rosen Malvin, văduva lui Rosen Samuel, născută Farcas Leni, Ana Roba măritată Petru Maris, Nicolae Roba, Roba Gavrilă, Trif Nastasia, văduva lui Robasz Simion, născuta Bogdan Gafta, văduva lui Roba Marian, născută Csonk Anna, toţi în calitate de proprietari tabulari în CF 447 Măguri, Drânda Traian, Drânda Gavril, Drânda Todor, în calitate de propriatari tabulari în CF 587 Măguri, Roba Vasile, Roba Mihăilă, Hatiş Gheorghe Felecan, Roba Simion, Roba Oana, soţia lui Negre Toma, Roba Gligor, Roba Dochiţa, Todea Simion Buru, soţia.: lui Todea Gheorghe născută Paşca Solomeea, soţia lui Todea Vasilie, născută Vidrean Floare, Negrea Ioan, Pop Iohana, Roba Ana măritată cu Tomuş Ioan, Goja Dumitru, Todea Ioan a lui Gheorghe, Todea Vasile a lui Gheorghe, Scrob Dănilă, Negrea Nicolae, Pop Aha măritată Drânda Vasile, Roba Ana măritată cu Tomos Ioan", Roba Vasile Rusi, Roba Maria măritată cu-Negrea Nicolae, Roba Ileana măritată cu Purcel Gheorghe, Roba Nicolae, Iancu Vasile a lui Simion, Drânda George a Liei în calitate de proprietari tabulari în CF 445 Măguri toţi cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Măguri Râcătău, judeţul Cluj, sînt citaţi in contradictoriu cu Vidrean Iosif şi soţia Vidrean Silvia la Judecătoria Cluj-Napoca, pc data dc 12 decembrie 2002, ora 8.00, sala 102. dosar civil nr. 9873/2002 pentm reconstituirea dreptului dc proprietate cu titlul dc uzucapiune. (554627)

• Numiţii Toroczkai Gheorghe, Vidmaycr Iuiiana, Toroczkai Iosif. Toroczkai Gheorghe junior, Toroczkai Mihai, Toroczkai Carol minor, Toroczkai Ştefan, Ormcny Maria, toţi cu domiciliul necunoscut, sînt chemaţi la Judecătoria Cluj- Napoca în data dc 16.12.2002, sala 16, ora 8.00, în proces dc întăbulare a titlului dc proprietate dosar nr. 11312/2002. (554631)

• Rachisan Iosif este citat in calitate dc pîrît în proces cu Bălan Mircea şi Bălan Maria pentm data dc 17 decembrie 2002 la Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. 8865/2002 pentm prestaţie tabulară. (554638)

• Numita Suciu Cătălina măritată cu Petraşca Gligor este citată la Judecătoria Huedin în dosar nr. 1260/2002, pentru data dc4.12.2002, orele 10.00, în proces cu Roşea Drcvc şi Suciu pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (554653)• Subsemnata Petric Maria convoc

pentm data dc 23 decembrie 2002 adunarea generală a asociaţilor SC Natanael Com SRL, din Gherla, str. Piaţa Libertăţii nr. 8 pentm ora14.00, cu următoarea ordine de zi: 1. Modificarea actelor constitutive ale societăţii conform cesiunii părţilor sociale ale asociaţilor Petric Ioan şi Petric Ioan Dorin către Petric Maria, în baza contractului de cesiune autentificat sub nr. 1484 la data de 03 noiembrie 2002; 2. Diverse. în situaţia în care, din lipsă de cvorum nu va avea loc, adunarea generală va avea loc in ziua următoare la aceeaşi adresă din Piaţa Libertăţii nr. 8 şi la aceeaşi oră14.00, cu aceeaşi ordine de zi. (9764066)_________________

PIERDERI• Pierdut legitimaţie de serviciu

eliberată de Banc Post Cluj, pe numele Coroian Ecaterina. O declar nulă. (552376)

• Pierdut Setter Irlandez 4 ani în data de 21 noiembrie. Răspunde la numele Brian. Cod ureche 741. Rugăm sunaţi la nr. tel: 12-62-05.0723-73-47-93 - Lucian. Găsitorului recompensă. (554605)

mailto:[email protected]
Page 8: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

SU BR ED A C ŢIA D E J: 1 ? ^ 8. 16,m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;

tel/fax 19-73-04.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîm bătă 9-14;

• Pierdut camet şi legitimaţie de transport în comun, eliberate de Facultatea de Litere pe numele David Carmen-Ioana. Le declar nule. (554625)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I• Cu nemărginită tristeţe şi

durere în suflet ne despărţim de dragul n o s tru fra te şi cumnat NICOLAE NICOARĂ (IŢA ). Ne vei răm îne în amintire om de aleasă bunătate şi omenie. Dumnezeu sâ te odihnească în pace! Fratele Nelu şi M aricica, nepoatele Angelica şi Laura. (552351)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a prof. MORARIU ŞTEFAN (PUIU). Înmormîntarea va avea loc joi, 5 decem brie, o ra 13, în Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (552354)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpului nostru ta tă , bunic , socru, p rie ten , ing. BARTA ZOLTAN, fost inginer şef la Clujana, la vîrsta de 75 de ani, dnpi o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc în U ngaria. O dihnească-se în pace! Fam ilia îndo lia tă .(552379)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm înce ta rea fulgerătoare din viaţă dupâ o scurtă şi grea suferinţă a celui care a fost ARITON CflECIClIEŞ în vîrstă de 76 de ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 5 decembrie 2002, ora 12.00 în localitatea Cojocna. Vei râmîne veşnic în inimile noastre. Soţia Aurica fiul Ovidiu, no ra Suzi şi nepotul Dragoş. (554615)

• Cu d u re re în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a tatălui, socrului şi bunicului nostru drag CHECICHEŞ ARITON din Cojocna. Te vom iubi veşnic. Fiica Licinia cu soţul Ştefan şi fiul Râul. (554616)

• Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă după o grea suferinţă a scumpului nostru tată, socru, bunic şi s trăbun ic GOGA IOSIF m aistru m ozaicar- faianţar, în vîrstă de 82 de ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Înmormîntarea va avea loc în data de 5 decembrie 2002, ora 14.00, din Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Familia îndoliată. (554618)

• Cu durere în suflet aducem la cunoştinţă celor care l-au cunoscut şi iubit pe CIOCA VASILE că a încetat din viaţă la vîrsta de 74 de ani în data de 2.12.2002 după o scurtă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc în d a ta de5.12.2002, o ra 12.00, la Cimitirul M ănăştur, Capela Nouă. D um nezeu să-i odihnească sufletul blînd şi bun. F am ilia în d u re ra tă .(554640)

• în aceste momente grele, clasa a Xl-a C este alături de doam na d irig in tă M aria Mureşan. Sincere condoleanţe. (554630)

• Profund îndurerat anunţ încetarea din viaţă la data de 2 decembrie 2002 a scumpei mele soţii UŢIU ELEONORA în v îrstă de 70 de ani, fostă profesoară. Înmormîntarea va avea loc joi 5 decembrie 2002, oră 14.00, la Cimitirul Central. Adio NORICA dragă. (554643)

• Sîntem alături de finii noştri M ihaela şi Ionu ţ C ârstoniu, în du rerea pricinuită de moartea tatălui drag. Dumnezeu să-I odihnească. Mircea şi Carmela. (552334)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru colega noastră Monica Lazăr - şef serviciu informatică şi întregii sale familii, în aceste momente grele pricinuite de plecarea dintre noi a tatălui ei drag. Odihnă veşnică! Colegii din cadrul Serviciului Persoane Fizice I - Primăria municipiului Cluj-Napoca. (552344)

Sîntem cu tot sufletul alături de domnişoara Monica L azăr -' - şe f serviciu informatică, în marea suferinţă p ric inu ită de trecerea în nefiinţă a ta tă lu i d rag . Dumnezeu-să-l odihnească în pace! Colegii din cadru l Serviciului P. F. II din cadrul Direcţiei de impozite şi taxe - Primăria municipiului Cluj- Npoca. (552345)

Sîntem alături de colegii noştri Valy şi Eugen Stâncel în aceste momente grele pricinuite de trecerea în e te rn ita te a mamei dragi. Colegii de la IPA. (552346)

• Sîntem alături de domnul cpt. Soroceanu C ostică, la trecerea în nefiinţă a soţiei sale. Sincere condoleanţe. Asociaţia proprietarilor din bl. V9, str. A. Vlaicu nr. 19. (552350)

* Un ultim omagiu fostului nostru p rie ten şi coleg NICOARĂ NICOLAE (IŢĂ). T ransm item condoleanţe familiei îndoliate. Radu Hărnuţ şi Angelica. (552352)

• Un ultim omagiu camaradului nostru Plutonier A djutant Şef de Poliţie NĂSĂUDEAN GÂVRILĂ, care a fost un bun profesionist şi coleg, om de aleasă omenie, plecat prea repede dintre noi. Nu te vom u ita n iciodată . Sincere condpleanţe familiei îndurerate pe care o asigurăm de în treag a noastră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Ministerul de Interne - Filiala Judeţului Cluj. (552355)

• îm p ărtă ş im du rerea fam iliei C ăp itanu lu i de Jandarm i Soroceanu Traian C onstantin , Ia p ie rderea neaşteptată şi prematură a celei care a fost soţie şi mam ă devotată, Agent principal de Poliţie SOROCEANU MIRELA. Dumnezeu să o odihnească în pace! Colonel de Poliţie M arian V. Octavian- Anghel şi Agent Şef Adjunct de Poliţie Marian O. -A. Octavian- Lucian. (552356)

• Un pios rămas bun vărului şi prietenulu i de-o viaţă, CIOCA VASILE. Sincere condoleanţe fraţilor şi nepoţilor pentru care a fost un adevărat părinte. Familia Şerb. (552359)

* Aducem un pios omagiu celei ce ne-a părăsit cu atîta uşurinţă în floarea tinereţii ei, într-o zi sfîntă de iarnă, SOROCEANU MIRELA. Rămînem alături de camaradul Costică şi familiile lor greu încercate, cu toată dragostea şi respectul nostru. Familia col. (r) Vişoiu Modest. (552360)

■ Sîntem alături de colega noastră Emilia şi familia ei, în clipele grele pricinuite de moartea tatălui drag URIAN EMIL. Sincere condoleanţe din partea Colectivului DRDP Cluj.(552361)

• Sîntem alături de colegul nostru Ovidiu şi familia Iui, în clipele grele p ric inu ite de moartea ta tă lu i drag CHECICHEŞ ARITON. Sincere condoleanţe din partea Colectivului DRDP Cluj.(552362)

• împărtăşim durerea colegei noastre prof. Maria Mureşan, la trecerea la cele veşnice a părintelui său drag. Fie ca sentimentele de simpatie pe care i Ie purtăm s-o întărească în aceste momente de cumpănă. Colectivul Colegiului Naţional “Emil Racoviţâ”. (552367)

• Un ultim răm as bun unchiului şi cumnatului nostru ARITON CHECICHEŞ. Familia Zăgrean. (552370)

• Aducem un pios omagiu colegei noastre SOROCEANU MIRELA, agent principal de poliţie care s-a stins fulgerător din viaţă la doar 34 de ani. întreaga noastră compasiune familiei îndoliate a cărei durere o îm părtăşim . Comanda Inspectoratului dc Poliţie al Judeţului Cluj. (552373)

• Colegii sînt alături de Emilia în m area durere p ric inu ită de trecerea în nefiinţă a tatălui, VICTOR HADA. Dumnezeu să-l odihnească! (552377)

• Un ultim omagiu adus colegei noastre MARIANA BRÎNZAC. Nu te vom uita niciodată. Colectivul Secţiei Prematuri a Spitalului Clinic de Copii. (552380)

• Sîntem alături de colega şi prietena noastră prof. Nastasia Mercean la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Fie-i ţărîna uşoară! Familia Temian Ioan. (554601)

• Sîntem alături de familia cpt. Soroceanu Constantin în aceste clipe grele pricinuite de pierderea prematură a soţiei dragi. Familia Scheuleac Ionel şi Rodica. (554602)

• Sîntem cu tot sufletul a lă tu ri de M ircea, Dana, Daniela şi Andrei Nicoară la decesul celui care a fost IŢĂ, iubitul lor tată, socru şi bunic. Odihnească-se în pace! Sincere condoleanţe. Bil, Adel şi Denisse. (554603)

• Pios omagiu colegei şi prietenei noastre dr. DOINA HÂRDUŢIU. Sincere condoleanţe familiei. Familia Ligia şi Roman Vlaicu.(554607)

• Sîntem alături de colega noastră doamna prof. Pal Cornelia în m area durere pricinuită de moartea tatălui drag. Salariaţii Grupului Şcolar “Aurel Vlaicu”.(554609)

• Copleşiţi de durere la vestea trecerii în eternitate a colegului nostru de suferinţă inginer VIOREL DEMIAN om de înaltă ţinută morală un caracter integru fost deţinut politic şi veteran de război transmitem sincere condoleanţe familiei şi rugăm pe Dumnezeu să-l odihnească în pace. Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Cluj. (554612)

• în treag a noastră compasiune familiei pentru trecerea în e tern ita te â cam aradului nostru inginer VIOREL DEMIAN fost deţinut politic, om de înaltă ţinută m orală, de-o verticalitate remarcabilă. Partidul pentru Patrie. (554613)

• Regretăm moartea dragului vecin IOSIF GOGA. Privirile noastre îndreptate spre balcon vor rămîne fără răspuns păstrînd doar am intirile frumoase despre omul bun, harnic şi cinstit. Familiei îndurerate sincere condoleanţe. Familiile Truţă şi Câmpeanu. (554617)

• Sîntem alături de colegul nostru Lazăr Mihai şi familia, în aceste momente grele pricinuite de decesul tatălui său drag şi transmitem familiei îndoliate sincere condoleanţe. Colegii de la Eurom Bank Sucursala Cluj. (554621)

• Personalul UM 01607 Someşeni este alături de familia Lazăr Ia pierderea celui care a fost colegul nostru It. col. (r) LAZĂR ILARIOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (554628)

• Colectivul CSS Viitorul este alături de colegul nostru prof. Liviu Morariu în marea durere p ric inu ită de trecerea în nefiinţă a fra telu i drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanţe familiei îndurerate. (554629)

• Aducem un pios omagiu vecinei noastre dragi GORGENYI KATALIN trecută în eternitate. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Locatarii din str. Universităţii nr. 8. (554632)

• Dragă Licinia sîntem a lă tu ri de tine în aceste momente grele. Odihnească-se în pace! Colegii de la ING Nederlanden, Agenţia Cluj. (554634)

• Sîntem alătu ri de voi Licinia, Ştefan şi Râul în aceste clipe grele pricinuite de trecerea la cele veşnice a tatălui, socrului şi bunicului drag. Sincere condoleanţe. Loli şi Grigore Sălăgean. (554636)

• Pios omagiu, asistentei principale MARIANA BRĂNZAC, om de înaltă ţinută morală şi profesională. Prof. dr. Voichiţa Hurgoiu. (554639)

• Sîntem alături de prietenul nostru Morariu Marius şi de familia acestuia, în clipele grele p ricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui său. Sincere condoleanţe. Familia Jucan Olimpiu şi Jucan H oraţiu.(554641)

• Organizaţia Judeţeană Cluj a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, aduc un ultim omagiu colegului nostru It. col. (r) LAZĂR ILARION la trecerea în viaţa veşnică. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (554642)

• Cu durere în suflet ne luăm rămas bun de la ELEONORA UŢIU (NORA). Sora Gabi, cum natul N iţucă, nepoţii Sanda, Ştefan şi Maria precum şi strănepotul Mihai. Sincere condoleanţe soţului Vasile. Familia Aniţa. Dumnezeu s-o odihnească în pace! (554645)

• Cu nespusă durere ne luăm rămas bun de la sora noastră ELEONORA UŢIU (NORA). Fratele Puiu şi sora Flavia.(554646)

• Sîntem alături de tine dragă Monica Lazăr în aceste momente grele pricinuite de dispariţia fulgerătoare a tatălui drag It. col. LAZĂR ILARION. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanţe întregii familii. Colegii din Direcţia de Taxe şi Impozite din Primărie.(554647)

• Un ultim omagiu şi profund regret la dispariţia celui care a fost It. col. LAZĂR ILARION care a plecat dintre noi la vîrsta de 74 de ani. înmormîntarea va avea loc m iercuri, 4 decembrie 2002, ora 14.00, Ia C im itirul M ilitar (cartierul Gheorgheni, capătul liniei 3). Dumnezeu să-l odihnească în pace! Soţia Cornelia, copiii Monica şi Mihai, nora Adina şi nepoata Luana. (554648)

• Transm item sincere condoleanţe şi sîntem alături de colegul nostru cpt. Constantin Soroceanu, în greaua încercare pric inu ită de trecerea în nefiinţă a soţiei sale dragi. Dumnezeu s-o odihnească! Colectivul G rupului de Pompieri “Avram lancu” al judeţului Cluj. (554649)

• Sîntem alături de prietenul nostru Vişa Gheorghe şi familia acestuia în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familiile Teodorescu şi Răcătăianu. (554650)

• îm părtăşim durerea familiei Vişa Gheorghe la trecerea în nefiinţă a iubitei sale mame. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Condoleanţe din partea familiei Petruţa. (554651)

• Un ultim omagiu aducem fostului nostru coleg maistru OLTEAN LIVIU IONEL. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii de la SC Mucart. (554652)

• Sîntem alături de Marioara şi Nely în aceste clipe grele la pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe întregii familii. M onica şi M itu H oroba. (554654)

• Cu aceeaşi durere în suflet, am intim celor c a re l-au cunoscut, trecerea a doi ani de la plecarea dintre noi a bunului nostru soţ, tată şi bunic, col. (r) TULIU OLTEANU. Parastasul a avut loc la biserica din satul său natal, Biia, jud. Alba, în data de 1 decembrie. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia. (552348)

• Ai fost minunată, bună, iubitoare, harnică, KALLOS MARIKA. Nu te vom uita. Ne vom reîntîlni în veşnicia lui Dumnezeu. Cuscrii: L idia şi Nelu. (552364)

• Pios omagiu celui care a fost PĂUN CODRESCU la 13 ani de ia trecerea în nefiinţă. Familia. (552375)

• Azi, se îm plinesc 6 săptămîni de Ia decesul dragei noastre : m am ă, bunică,străbunică şi soră ELENA MIU care a lăsat un m are gol în sufletele noastre. Cei care au preţuit-o pentru calităţile sale să păstreze o c lipă de reculegere. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească în pace! Familia Prof. Dr. Nicolae Miu. (554619)

• Lacrimi, flori şi dor nestins la împlinirea a 2 ani de la trecerea în veşnicie a dragei noastre mame, soacre şi bunici VICTORIA GURZĂU. “Sub stete trece apa/ Cu lacrima de- o seamă/ Mi-e do r de-a ta p riv ire / Mi-e do r de tine m am ă” . înălţăm o sfîntă rugăciune şi ne rugăm lui Dumnezeu să-ţi de a odihna veşnică. Ani, Petrică şi Hori.(553196)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic, MUREŞAN NICOLAE, în al 82-lea an al vieţii. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 4 decembrie, la ora 11, în Cimitirul Central. M arioara , Neli, Sandu, Alexandra şi Tudor. (9764064)

• Adînc îndurerat şi în veci neconsolat, anunţ încetarea din viaţă, dupâ o lungă şi grea suferinţă, în ziua de 03.12.2002, a scumpei mele soţii, POP MARIOARA (MIMI). MIMI dragă, ai murit de ziua ta, cînd în loc să-ţi aniversăm cei 71 de ani, de viaţă, azi trebuie să te jelesc. Am pierdut ce am avut mai scump pe lume, o soţie, o mamă şi o bunică deosebită. Nu voi uita toată viaţa iubirea, bunătatea, onestita tea şi hărnicia de care ai dat dovadă în cei 50 ani de căsnicie. Nu te voi uita niciodată, te voi plînge mereu. Dumnezeu să-ţi dea odihna b inem eritată.Înmormîntarea va avea loc în ziua de 05.12.2002, ora 13, în Cimitirul Crişan. Soţul Vasea.(9764065)

C -

! ADEVĂRUL; de Cluj

Page 9: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

O rlTura \fcTf r9*.74J®

1691 - Diploma Leopoldină stabileşte căprincipatul Transilvaniei este suborcjonat

direct împăratului Habsburg.

miercuri, 4 decembrie 200

S S M , I t E k i c E s e E i I m s t

V i i k s Lw t e t a i w 'm m -

■ 4 S C itit® r a m

J i i % . • . Ş ţ s r ^ i

I "t ÎU^filc^TyV-' ’j

u r m a r e d in p a g i n a 1

T eo lo g u l, lite ra tu l, is to ricu l, filosoful şi esteticianul Bartolomeu Anania oferă o înţelegere superioară a limbajului biblic, a relaţiei dintre D um nezeu şi Fiinţă, oferă un tot ce devine, la capătul celor peste 11 ani de migăloasă trudă, “ imn în ch in a t Cuvîntului, C ititorului”. Şi cînd spun tot, am în vedere faptul câ “Biblia este Cartea care cuprinde cărţile. Biblia, aşadar, e Biblioteca; Biblioteca prin excelenţă, singură şi s in g u la ră în dum neze iasca ei omenitate. Biblia e însăşi rostirea lui D um nezeu , anum e pentru oameni şi prin oameni. Inspirată de Duhul Sfînt, ea e Cartea devenită cărţi” . O lucrare monumentală, în

care cuvîntul biblic e într-o perfectă comuniune cu spiritul românesc, urmare firească a fuziunii totale dintre teolog şi poet. Avem, revin la Andrei M arga, “încă o treap tă a lecturii B ibliei, iar aceasta este lectura din perspectiva interogaţiilor de astăzi privind relaţia culturilor”.

A tenţia se îndreaptă, în egală măsură, spre lectura de interes lingvistic, spre lectura unei opere literare, a unei opere istorice, spre o lectură com para tis tă , “ singura capab ilă să dezvălu ie în ţe le su rile din spate le cu v in te lo r şi să ne facă accesib ilă acea lectură pe. d inăuntru care, dezvăluindu-

ne sensul adînc al exemplului eristic, ne redă nouă înşine (...) Aceasta este

calea că tre în treag a cu ltu ră europeană, în tot ce are ea mai înalt şi mai frumos de-a lungul ultimului

m ilen iu ” . S în t ide i generoase , exprimate şi în sesiunea ştiinţifică M onum entala traducere a Bibliei în lim ba»rom ână, desfăşurată în Aula Magna a universităţii clujene, punctele de vedere exprimate de distinşi universitari - prof. dr. Vasile M ihoc, prof. dr. M ircea M uthu, prof. dr. Aurel Sasu, prof. dr. Doina C urticâpeanu, lector dr. Leszai Lehel, asist. dr. Corina Zam fir, lector drd. Alexandru Buzalic, pr. conf. dr. loan Chirilă, pr. prof. dr. Stelian Tofană - fiind pertinente şi la obiect.

“O Biblic, spunea în cuvîntul său Bartolomeu Anania, ar trebui să du reze un s e c o l” . P ărerea şi convingerea mea este că B iblia d-sale va dura o veşnicie.

2 -6 o c t o m b r i e 2 0 0 2

ZILELE U niversităţii de M ed icină ş i F arm ac ie “ Iuliu H aţieganu” C luj-N apoca

T o a m n a M ed ica lă C lu je a n ăatinge cu această m anifestare ştiinţifică de tradiţie, apogeul, punctul culminant. Şi asta, la capătul unui an 2002 extrem de reuşit, p lin de evenimente şi momente de profil, care dau Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” un loc distinct, un statut aparte, de invidiat chiar. Vorbim despre, “manifestări ştiinţifice de amploare organizate de cadre didactice din diferite catedre, multe cu participări internaţionale”, vorbim despre reuşitele studenţilor la m an ifestări na ţionale şi in ternaţionale , de reuşite le absolvenţilor um f-işti clujeni la diferite concursuri. Acesta este cadrul de form are medicală, de formare academică, tot mai diverse de la un an la altul, tot mai complexe.

Z IL E L E U .M .F . “ Iu liu H aţieganu” au debutat cu sesiunea de comunicări ştiinţifice susţinute de eătre studenţi. Continuă cu masa rotundă Cerinţe noi în activitatea financiar-contabilă a instituţiilor de învă ţăm în t superior/ora 10 şi atelierul Bune practici în relaţia Universitate-parteneri economici/

, ora 14, ambele astăzi, m iercuri, 1,4 decembrie.

Deschiderea festivă este prevăzută pentru joi, 5 decembrie, ora 9, în sala O perei Române Cluj-Napoca, zi plină, densă prin programul anunţat. Raportul Rectorului va fi urmat de decernarea titlurilor onorifice de Doctor Honoris' Câusâ'uniii număr

de şase personalităţi universitare. Este vorba despre prof. dr. Blianu Jena/ Universitatea Wayne State, Detroit/ Statele Unite, prof. dr. Jean-Jacques C assim an/U niversita tea Leuven, Belgia, prof. dr. M anfred Singer/ U niversitatea R uprecht-K arlsHeidelberg, Germania, prof. d r . M a rk u s W olfgang B uch ler/ U niversitatea R uprecht-K arlsHeidelberg, Germania, prof. d r. Jacques Marchand/Universitatea din Rouen, Franţa şi, post-mortem, prof. dr. Philippe Protais/Universitatea din Rouen, Franţa.

O r g a n i z a r e a m edicin ii de în trep rin d e re în l u m i n a re c o m a n d ă r ilo r O rg an iza ţie i In te rn a ţio n a le a Muncii Uniunii Europene, Patologia perinatală şi complicaţiile tardive, Condiţia fizică şi sedentarism ul, Rolul proteticii implantoiogice în tra ta m e n te le edenţiei p a rţ ia le , Strategii de diagnostic şi tratam ent în c h iru rg ia ca rd io -v a scu la ră , D eficitele com une la copii, S in d ro m u l de h ip e rten s iu n e

**" U ; ; ~i -<5

f'V»e i ' V S n ‘

r - 'X M ^

* H j

Tot pentru joi, 5 decembrie, este prevăzut şi simpozionul internaţional Progrese recente în pancreatologie/ ora 15, amfiteatrul “Ion Manta”, strada Pasteur 6.

ZILELE U.M.F. înseamnă mese rotunde şi simpozioane, cum sînt Noi posibilităţi în tratam entul tumorilor hepatice,- - A n em ia -/ aplastică,-

in tra c ra n ia n ă , ultim ele două organizate de Catedra Pediatrie H, apoi Actualităţi în Informatica Medicală, B eneficiile b io tehno log ie i în medicină, Transplantul renal - lux sau necesitate.

Nu trebuie neglijată ses iunea poster, cu teme la fel de interesante şi de-u ltim ă oră, P so riaz isu l-ş i

s tre s u l o x ida tiv , C o n s id e ra ţi i a su p ra m ortalităţii actuale p rin boli infecţioase, Resurse Internet în educaţia radiologică continuă, Universitate virtuală, şi titlurile nu se opresc aici.

Premiile 2002? Ele se îndreaptă spre lucrările de referinţă ale anului în curs.-A stfel, M are le P rem iu “Iuliu Haţieganu” îi revine prof. dr. Mircea Grigorescu, pentru lucrarea T ra ta t de gastroenterologie în două volume, lucrare apărută la Editura M edicală N aţională. P rem iu l “Octavian Fodor” îi revine prof. dr. Monica Acalovschi, pentru editarea, timp de 11 ani, a Revistei Naţionale de G as tro e n te ro lo g ie , rev istă acceptată în anul 2002 în Index Medicalis/Medline; Prem iul “ loan C hiricuţă” se acordă prof. dr. Lucian Lazăr şi colectivului pentru merite deosebite în progresul chirurgiei oncolog ice; P re m iu l “ V ic to r Papilian” îi revine prof. dr. Doru Dejica, pentm editarea monografiei A n tio x id a n ţi şi te r a p ia antioxidantă; Prem iul “Gheorghe Bilaşcu” va fi acordat prof. dr. Elvira C ocârlă pentru cartea A p a ra te ortodontice fixe. Tehnici m oderne; P re m iu l “ T eo d o r G o in a ” se îndreaptă spre prof. dr. Sorin Leucuţă pen tru cărţile T eh n o lo g ie fa rm aceu tică şi B io farm acie şi farmacocinetică; premiul special de 500 USD pentru cea mai bună teză de doctorat este obţinut de şef de lucrări dr. Radu N icolae Oprean pentru teza de doctorat - domeniul farmacie - confirmată cu distincţia M agna C um L audae; în fin e , Prem iul 2002 pentru adm inistraţie u n iv e r s i ta ră ră sp lă te ş te m unca depusă de Radu Hriniuc, secretar şef.

• Demostene SOFRON

A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă

A tm osferă carag ia iian ă la G herla

După 25 de ani, în municipiul Gherla, porneşte la drum o nouă trupă de teatru , şi acest lucru se datorează omului de cultură C onstantin Istici. El este cel care şi-p asumat răspunderea în acest domeniu şi nu regretă deloc paşii făcuţi. Premiera ce a avut loc zilele trecute în sala Casei de cultură ne-a dovedit că în Gherla sînt foarte mulţi amatori şi iubitori de teatru, că Thalia are talente. Cele trei piese puse în scenă de regizorul Constantin Istici - Am ici, Five o ’clock, Un pedagog de şcoală n o u ă - denotă m aniera originală de abordare a textului lui Caragiale, de unde şi succesul deosebit. A tmosfera tipic caragiaiiană a conectat publicul la timpul în care a trăit marele nostru dramaturg. Aceeaşi atmosferă au creat-o şi actorii, cei care au dat totul pentru reuşita deplină. Voi începe cu talentatul R adu M acarie, cu debutantul Szekely T ibor, dezinvolt şi plin de entuziasm, voi continua cu cei care au fost excelenţi în rolurile lor, S anda Bob, A ncuţa C îm pan , A n a m a ria E lek , M ariu s R o m an , O ana C orăbean , Septim iu R us, O lim piu Sipoş, Ioana C ioban şi L ionel Satco. A fost o alegere bună pentru sărbătorirea Anului Caragiale, cu o premieră ce va rămîne mult timp în amintirea p u b licu lu i g h e rie a n , bun cu n o scă to r al fenomenului teatral.

(Sz. Csaba)

“C arm en” pe s c e n a O perei M aghiare de S ta t C lu j-N apoca

Joi, 5 decembrie, ora 18,30, Opera Maghiară de Stat C luj-N apoca, vă invită la un regal, Carmen de Bizet, în interpretări de referinţă. Invitaţii serii sînt tenorul C onstantin Nica şi m ezzosoprana K a tia P o p p , a lă tu ri dc ei aflîndu-se B ancsov K aroly/Escam illo , H ary Judit/Michaela, Pataki Eniko/Frasquita, M olnar M aria/M ercedes, Szakacs Lcvcnte/Rcmendado, Kovacs Fcrenc/Dancairo, Szilagyi Janos/Zuniga şi Sandor A rpnd/M oralcs.

Regia este semnată de Ionel Pantea, nume ce nu mai trebuie prezentat. Cîntat în limba franceză. Carm en este dirijat de maestrul Horvath Jozsef.

“ Exact în acelaş i tim p ” la National

Piesa lui Gellu Naum - regia Mihai Mânuţiu, decoruri Cristian Rusu şi Mihai Mânuţiu, costume Cristian Rusu - se bucură de interpretări dc referinţă. Vor putea fi admiraţi Marian Râlea, Elena Ivanca, Miriam Cuibus, Evn Crişan. Ovidiu Crişan, Em anuel Pctran, A drian Cucu, Dan Chiorean şi Maria Munteanu.

Exact în acelaşi tim p - joi, 5 decem brie, o ra 19 - este prezentat în cadrul Festivalului Naţional de Teatru “ l.L. Caraciale” .

“ Poveste de C ră c iu n ”

Editura Hiparion şi autorii M ircea Goga şi Cristian Cheşuţ vă invită sâ luaţi parte la lansarea cărţii Poveste de C răciun , eveniment editorial ce va avea loc jo i, 5 decem brie , la L ib răria “ U niversităţii” , o ra 12,

Poveste de C răc iu n apare în variantele în limba engleză şi franceză. Invitaţi sînt corul de copii al Grădiniţei si Scolii Internationale Happv Kids.

“Pasiunea m ea”

“Acum cînd sîntem într-o luptă continuă cu timpul, cu responsabilităţile şi problemele de tot felul, iată că cineva prof. Aurelia Câtinean, a avut inspiraţia să-şi îndrepte atenţia spre sufletele noastre, organizînd pentru noi Pasiunea mea. Am uitat o clipă de note, teste, lucrări şi teze şi am ajuns într-o altă lum e, în cea a colecţiilor personale, a pasiun ilo r m ai puţin cunoscute. Colecţiile au fost numeroase şi interesante. Pot fi amintite colecţia de sticluţe de parfum, cea de şerveţele, de cartele telefonice, de instrumente muzicale confecţionate prin m ijloace proprii, filatelice, m onede şi bancnote vechi, cutii de am balat băuturi rafinate , m odeling, arborele lumii. Sîntem convinşi să astfel de preocupări constituie^ ferestrele prin care lumina nu intră d eg eab a” (A le x a n d r a IR I M I E , Ş c o a la “ E. P o ra”).

Rubrică realizată de Demostene SOFRON

Page 10: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

LSTBLA

FV39ERCUS1I

NELU CRĂCIUNESCU PREŞEDINTE!J

Liga lui Mitică D ragom ir s-a re u n it, m arţi, d im in ea ţa , în

. fo rm a ţie c o m p le tă la “Hiltonul”... de Bucureşti, că e fain, cald şi este şpriţache din belşug.

Ordinea de zi a fost respectată pînâ Ia un punct. Datornicii au fost iertaţi la cerere pînă la anul, luna februarie, zilele de 1 şi 28, în caz contrar se va trece la depunctare fară... preaviz. La “D iverse” fin an ţa to ru l G igi B eca li a c e ru t co n fo rm anotimpului în care ne aflăm sacrificarea “an im alu lu i” de G rigorescu , ch ia r în curtea

defunctului Comtim Timişoara. Au subscris pedepsei capitale alţi opt preşedinţi, iar Dragomir deşi a evitat sâ se pronunţe desch is ne-a ream in tit p rin in te rm ed iu l te lev iz iu n ii: “Parchetul îşi va face datoria. Pînă ia reluarea campionatului ve ţi avea p arte de m ulte surprize!” . Inv ita t la m area reun iune de c la să , M ircea Sandu, altoit în moalele capului de viaţa destrăbălată a prea scumpei sale fiice, a bătut în re trag ere p ro m iţîn d u -le supăraţilor preşedinţi arbitraje mai sănătoase..., tot de la anul. E ste clar acum încotro bate vîntul schimbării şi pe cine-1 va înscăuna norul gros de praf. Grigorescu este ca şi cum nu ar mai fi - dacă este băiat deştept îşi depune demisia pe masa lui

• “Naşu” - campioana sezonului “2002-2003” poartă numele de Rapid, iar Cupa României va lua drumul bulevardului “Ştefan cel Mare”. Anul trecut a fost invers. Pe dinafară va rămîne d in nou S teaua B ucu reşti. Putem pariu?

. Codin SAMOILÂ

iaura Oltean (Somvelra Gherla) ■ campioană naţională

Zilele trecute s-au disputat la H unedoara în trece r ile tu rneu lu i final Ia p o p ice ,

ju n io a re şi sen io a re . La competiţia organizată pe arena Siderurgica au fost prezente şi tin e re le co m p o n en te al divizionarei “A S o m v e t r a

G herla . E le au avu t o comportare peste aşteptări, iar una din ele, L au ra Oltean, a devenit campioană naţională la junioare! Un frumos succes al ta len ta te i sp o rtiv e de pe Someş, componentă a lotului n a ţiona l. Ea a reu ş it o performanţă excelentă în finala de la Hunedoara, realizînd 557 p.d. Tot în cadrul turneului final, perechea L au ra O ltean - Ioana Văidâhăzan a ocupat locul IV, o clasare bună, ţinînd cont de valoarea participanţilor în această probă. La individual com binat Laura O ltean s-a clasat pe locul doi cu 1.604 p.d. Sz. Cs.

L - y ’- î ; ] fi... j

DIVIZIfi C - 1 4

TUR DE ORIZONT ÎNAINTEA CORTINEI AUTUMNALE

l a t ă - n e î n a i n t e a u l t i m e i e t a p e . S î m b ă t ă , c o r t i n a f i n a l ă p e s t e t u r u l t o a m n e i . U r m e a z ă v a c a n ţ a d e i a r n ă , c a r e a ş i s o s i t p e n t r u t r e i e c h i p e : A e r o s t a r B a c ă u ( s e r i a I), C h i m i a B r a z i ( s e r i a a l l - a ) ş i T r i c o t a j e I n e u ( s e r i a a V lll -a ) , c a r e ş i - a u î n d e p l i n i t b a r e m u l d e 1 4 p a r t i d e ( c e l e t r e i s e r i i s î n t a l c ă t u i t e d i n c î t e 1 5 e c h i p e ş i n u 1 6 , p r e c u m c e l e l a l t e ) . .

Schimbare de lider înaintea finalului de tur, pe locul întîi trecînt F.C. Vaslui cu 33 puncte (excelent golaveraj, 43-10 şi +12 la adevăr). Acest pas spre primul loc s-a datorat derby-ului seriei, Petrolul Moineşti - Laminorul Roman 2-0. Pe locul doi, în noua conjunctură, Laminorul Roman, fostul lider, cu 32 puncte, iar pe trei Petrolul Moineşti cu 31 puncte. Palpitant final şi prin programul celor trei în ultima etapă: F.C. Vaslui, în deplasare, cu Rulmentul Bîrlad (locul 5), Laminorul Roman, acasă, cu CFR Paşcani (locul 8), iar Petrolul M oineşti, în deplasare, cu F.C. Botoşani (locul 7).

Lider, Chimia Brazi cu 33 de puncte (golaveraj 42-12 şi +12 la adevăr). Pentru echipa din Brazi toamna s-a încheiat, dar nu va părăsi locul întîi fiindcă cea de a doua clasată este Poiana Cîmpina cu 28 de puncte (golaveraj 28-9). Tot 28 de puncte şi pentru ocupanta locului trei, Tricolorul Breaza (golaveraj 24-10). In ultima etapă, Poiana va juca acasă cu Prodeftiki Adjud (locul 14), iar Tricolorul, în deplasare, cu Conpet Ploieşti (locul 5 cu 25 puncte). Deci, Poaiana are toate sansele de a “ierna” pe locul doi.

Lider nou. Juventus Bucureşti 28 puncte. Pe locul secund fostul lider. Electrica Constanţa, 26 puncte, iar pe 3 şi 4, cu cîte 25 puncte, Portul Constanţa şi V oinţa Bucureşti (departajate de golaveraj). Deci ultima etapă va decide ocupantele primelor două Tocuri. Dar iată programul celor patru pretendente: Juventus va

D o a r d o u ă z i l e n e m a i d e s p a r t d e d e b u tu l î n ’ E u r o p e n e le c u n r. 5 , ed iţie la c a r e t r ic o lo re le p o a r tă0 t e n s iu n e în p lu s , e l e t r e b u in d s ă r e a b i l i te z e - p r in tr -u n r e z u l ta t b u n - im a g in e a p ro fu n d a f e c t a t ă d e d e z o la n tu l lo c 1 7 p e c a r e R o m â n ia s - a s i tu a t la M o n d ia lu l d e a n u l t r e c u t . L o c p e c a r e a c tu a lu l s e l e c ţ i o n e r , 'g e n e r a l u l O ţe le a , l-a c o n s id e r a t d in c h ia r s t a r t u l m a n d a t u l u i s ă u u n a c c i d e n t p e c a r e t r u p a s a (în b u n ă p a r t e a c e e a ş i d e la M ond ia lu l 2 0 0 1 ) a r e o b lig a ţia s ă -1 f a c ă u ita t.

V a r e u ş i e a , o a r e ? ! V e rific ă rile d in I t a l i a , G e r m a n i a ş i C lu j (T ro feu l E u r o c a r p a ţ i ) a u a r ă ' a t m a i m u lte s e m n e p r o m i ţă to a r e . A c c e n tu a te - n u n e în d o im - în p r e g ă t i r e a d e s f ă ş u r a t ă a c a s ă ( î n t r u c î t p r o i e c t a t u l t u r n e u f r a n c e z a c ă z u t , d in p ă c a t e ) în u lt im e le 3 s ă p tă m în i . C e r t e s t e , c ă la o r a d e c o lă r i i g e n e r a lu l a p u tu t d e c l a r a c â : " f o r m a ţ i a a a j u n s s ă s e e x p r i m e c a o e c h i p ă , p r e z i n t ă o s t a r e c o r e s p u n z ă t o a r e d e s ă n ă t a t e , o b u n ă d i s p o z i ţ i e d e c o n c u r s ş i - a c u t e z a t g e n e r a l u l s ă

Astăzi, reprezentativa feminină de handbal

ZBOARĂ SPRE DANEMARCA• s e d i u l E u r o p e n e l o r 2 0 0 2 •

a p r e c ie z e - o r id i c a t ă c a p a c i t a t e d e p e r f o r m a n ţ ă ” . C e e a c e n e î n d r i t u i e ş t e s ă s p e r ă m c ă o b ie c tiv u l - u n lo c î n p r im e le 5 - v a p u te a fi a t in s . D e a D om nul!

R e v e n in d la c o m p e ti ţ ia în s in e , r e a m in t im c ă R o m â n i a f a c e p a r t e d in G r u p a A (a lă tu r i d e A u s t r i a , S u e d i a ş i I u g o s la v i a , a c e a s t a fiind ş i o r d in e a jo cu rilo r d in 6 , 7 ş i 8 d e c e m b r i e ) , ia r c r i t e r i i l e d e c l a s i f i c a r e s î n t u r m ă to a r e le :

• D in f i e c a r e g r u p ă m e r g m a i d e p a r t e p r im e le 3 c l a s a t e .

• C e le d in G r u p a A îm p r e u n ă c u p r i m e l e 3 d in G r u p a B f o r m e a z ă S e r i a I, l a fe l p r o c e d în d u - s e ş i c u p ro m o v a te le d in g r u p e l e C ş i D c a r e v o r fo rm a S e r ia a ll-a .

• în c a d ru l s e r ii lo r , o e c h ip ă n u v a în t î l n i d e c î t f o r m a ţ i i l e p r o v e n i t e d in c e a l a l t ă g r u p ă , ţ in în d u - s e î n s ă c o n t d e p u n c ta ju l r e a l iz a t d in p r im a f a z ă .

• P r im a c l a s a t ă în S e r i a I v a în tîln i p e a d o u a c l a s a t ă în S e r ia II ş i i n v e r s , î n v i n g ă t o a r e l e

d i s p u t î n d a p o i f i n a l a C E , i a r în v in s e le f in a la m ic ă .

• L o c u rile 3 - 6 d in s e r i i v o r j u c a m e c iu r i d e c l a s a m e n t .

S ă u r ă m f e t e lo r n o a s t r e d ru m b u n ş i u n p a r c u r s c î t m a i lu n g în c o m p e t i ţ ia g ă z d u i t ă d e ţ a r a lui H a m le t!

S T A Ţ I C U O C H I I

P E F I B R E X !C h i a r d a c ă E u r o p e n e l e

f e m in in e c o n s t i tu ie e v e n im e n tu l c e n t r a l a l m o m e n tu lu i , n u m a i p u ţin i n t e r e s a n t ă p e n t ru n o i e s t e d i s p u ta d in C h a m p io n s L e a g u e , u n d e F ib re x u l e fo a r te a p r o a p e d e o m a r e i s p r a v ă : c a lif ic a re a în s f e r t u r i l e L ig i i . C e e a c e a r r e p r e z e n ta n u d o a r o im p o r ta n tă

p r e m ie r ă r o m â n e a s c ă în m a te r ie , c i ş i o p e r f o r m a n ţ ă c e - a r r e î n t o a r c e o c h i i lu m i i s p r e s e m i c e r c u l c a r e f ă c e a c î n d v a fu ro ri. D a r s ă n u n e a b a n d o n ă m p r e m a tu r e n tu z ia s m u lu i , în tru c ît m a i s î n t 2 h o p u r i d e s ă r i t , ia r d u m in ic ă , în r u n d a a 4 - a , s - a u î n s c r i s î n c u r s a c a l i f i c ă r i i şi m a c e d o n e n i i d e la V a r d a r S k o p je ( în v in g ă to r i c u 2 7 -2 6 a i lideru lu i g r u p e i n o a s t r e T H W K iel).

S ă s p e r ă m în s ă c ă î n ru n d e le c a r e m a i s î n t d e d i s p u t a t (8 d e c e m b r i e : T H W K ie l - F ib r e x ş i R K Z a g r e b - V a r d a r S k o p je ; 1 5 d e c e m b r i e : T H W K ie l - R K Z a g r e b ş i V a r d a r - F ib r e x ) s â p r i m e z e , c a ş i p î n ă a c u m , v a l o a r e a ş i m o ld o v e n ii n o ş t r i s ă in tre în lu m e a b u n ă !

C L A S A M E N T :1 . T H W K ie l

2 . F IB R E X

3 . R K Z a g r e b4 . V a r d a r

1 1 4 - 9 4

1 1 1 - 9 9

9 8 - 1 0 5 -

1 0 1 - 1 2 6

65

32

Nusa DEMIAN

C M : d e s e n i o r i , j u n i o r i ( f e m i n i n

s i m a s c u l i n ) S z o m b o t h e l y , U n g a r i a

L A S Z O M B O T H E L Y , D E 1 D E C E M B R IE ,

S -A C ÎN T A T IM N U L R O M Â N IE I

Şase medalii, dintre care una de aur şi cinci de bronz, este bilanţul delegaţiei României la Campionatele Mondiale de fotbal- tenis ce s-au desfăşurat în perioada 28 noiembrie - 1 decembrie Ia Szombothely, Ungaria. Manifestarea, ajunsă la cea de a V-a ediţie (masculin) şi la cea de a doua ediţie (juniori şi feminin) a fost onorată de 10 ţări, printre acestea, Rusia şi Croaţia, debutante. Marile absenţe s-au numit Turcia, dar mai ales Brazilia, aceasta din urmă prezentă la precedentele patru ediţii.

întîlni, în calitate de gazdă, pe Voinţa, Electrica - Venus Bucureşti (locul 9), şi Portul - Sportul; Ciorogîrla (locul 13).

Fostul lider, Chindia Tîrgovişte, a pierdut în deplasare, 1-2, cu Electro Craiova şi a cedat primul loc Daciei Mioveni care, tot în deplasare, a cîştigat cu 1-0 partida cu Şcoala de fotbal “Gh. Popescu”. Deci, pe primul loc, Dacia Mioveni cu 34 puncte, iar pe doi Chindia Tîrgovişte cu 31 puncte. în ultima etapă, sîmbătă, ambele vor evolua acasă: Dacia cu Alpan “U” Tîrgovişte (locul 6), iar Chindia cu Turris Tr. Măgurele (locul 12). O candidată la iocul doi este şi Electro Craiova cu 28 de puncte, care sîmbătă va evolua în deplasare cu Petrolul Videle (locul 9).

c u SERCampioană de toamnă, cu 32 de puncte, Raora Mateieşti (Rm. Vîlcea).

Pe locul secund, cu 27 de puncte, Oltul Slatina cu 27 puncte (poate face 30, în ultima etapă evoluînd acasă cu Minerul Lupeni, locul 10). Candidată la locul doi este şi Building Vînju Mare, 24 puncte (sîmbătă va evolua în deplasare cu Sevemav Tr. Severin, locul 6).

B K ”Cel mai autoritar lider al toamnei, din întreg eşalonul trei, Jiul

Petroşani cu 36 puncte din 12 victorii (golaveraj 43-19 şi +12 la adevăr). în ultima etapă, Jiul va juca în deplasare cu C.F. Cugir (locul 9). Pe locurile 2 şi 3 cu cîte 28 de puncte C.S. Certej şi West Petrom Arad (golaveraje 44-20, respectiv 20-16). în ultima etapă, C.S. Certej va juca în deplasare cu Inter Petrila (locul 12), iar West Petrom, tot în deplasare, cu Mureşul Deva (locul 7).

Pe primele două locuri, cu cîte 31 de puncte, Precizia Săcele şi Oltul Sf. Gheorghe (golaveraje 32-10, respectiv 26-10). în ultima etapă, Precizia va juca acasă cu C.F. Predeal (locul 5), iar Oltul, în deplasare, cu Viromet Victoria (locul- 3 cu 28 de puncte).

■— d ■ artUfcnuwfiir - nan ■------- * -------Armătura Zalău (lidera seriei cu 31 puncte) are toate şansele de a

încheia cursa toamnei pe primul loc, întîlnind în ultima etapă pe Victoria Cărei (locul 9). Tot 31 de puncte are şi Minerul Sărmăşag, care în ultima etapă va întîlni, în deplasare, pe Marmaţia 96 Sighet (locul 14). Pe locul trei, cu 30 puncte, a încheiat cursa toamnei Tricotaje Ineu.

Ne .vom reîntîlni după ultima etapă.Victor E. ROMAN

Ia tă rezultatele înregistrate la jun io ri (masculin):

- sim plu -I. Cehia, 2. Slovacia, 3. Franţa, 4. ROMÂNIA (R obert Kiss).

- dublu -1. Cehia, 2. Slovacia, 3. Franţa

- triplu -1. Slovacia, 2. Cehia, 3. Franţa.De remarcat că este pentru prima oară în istoria participărilor

la C.M. cînd echipa Franţei îşi adjudecă trei medalii.Ia tă rezultatele înregistrate la feminin (senioare):

- sim plu -1. D O R IN A PĂUNA (R om ân ia ; a dispus în finală de

unguroaica Dorothea Schumi cu 2-0), 3. Slovacia.

- dublu -1. Slovacia, 2. Cehia, 3. ROMÂNIA (în com ponenţa: Dorina

Păuna, Monica Todea, A driana Roman)

- triplu -1. Slovacia, 2. Cehia, 3. ROM ÂNIA (în com ponenţa: Dorina

P ăuna, M onica Todea, Penelopa T avares, O tilia Panca şi C ornelia llie).

Iată rezultatele înregistrate Ia masculin (seniori):

» sim plu -1. Cehia (cu celebrul I. Bubniak), 2. Slovacia (cu Marian

Zsigala), 3. ROM ÂNIA (F lo rin P u rice , a n tre n o r Daniel Săsărm an).

- dublu -1. Cehia, 2. Slovacia, 3. ROM ÂNIA (în com ponenţa: Florin

Purice, Gheorghe Bobiş şi Cristian Eparu).

- triplu -1. Slovacia, 2. Cehia, 3. ROM ÂNIA (Petre Tabarcea, Adrian

Scheller, Gheorghe Bobiş, C iprian Ivancu şi Daniel Săsărman).Din partea României, în calitate de arbitri, au participat Cristian

G henea (finalele de simplu şi triplu masculin), T raian “Conu” Pop (finalele mici de dublu juniori, triplu juniori şi finala mare feminină) şi Florin Purice (finalele de dublu masculin şi dublu feminin). ' ’

Pentru Daniel Săsărman postura de antrenor la un C.M. a fost o premieră, însă s-a convins pe propria piele că este mult mai greu de pe margine decît în teren.

Cristian FOCSANU

« C U P A i l N T E R C 0 N T I N E N T A L A B e i ) i ţ i ă l 2 0 0 2 »

MAI "REAL" DECÎT ÎN CAMPIONAT• Real Madrid - Olimpia Asunaion (Paraguay) 2-0 (1-0) •

Stadion: "Municipal" - Yokohana; Spectatori: 72.000; A arb itra t: Carlos Eugenio Simon (Brazilia); Avertismente: Roberto Carlos - Caceres si Lopez; M arcatori: Ronaldo (14) şi Gutti (84).

Real M adrid: Casillas - Salgado, Hierro, Helguera, R. Carlos - Makeiele, Cambiasso (Pavon 90), Figo, Zidane (Solari 89) - R aufr Ronaldo (Gutti 82). -

Olimpia: Tavarelli - Isasi, Zelaya, Pedro Benitez - Orteman, J. Cesar, Caceres, Enciso, Cordoba (Baez 65) - Miguel Angel Benitez(Caballero 81), Lopez. , r „ _ , . m

Cristian FOCSANU

Page 11: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

Aici ar puica 'fi reclama dumneavoastră 1 C K 'f t 1TL]I LQ I U L 'Ic i: I 9 ; l , 2 Y

i ţ m m

Dribliiguri în "3 secun

muzică de “Semnal

Continuăm astăzi dialogul nostru cu una dintre m arile doamne ale baschetului feminin clujean, Mariana Merca-Bagiu. Cu ea în echipă, “Universitatea” Cluj a reuşit să c îş tig e în sezonul 1980-1981 titlu l naţional, după nu mai puţin de 27 de ani de la ultima izbîndă a fostei “ Ştiinţa”. D estinul ei sportiv s-a intersectat fericit cu cel al marelui antrenor Nicolae Martin, omul care a reuşit, printr-un înalt profesionalism, să mute capitala baschetului la Cluj.

Rep.: C um a ţi a ju n s la baschet?

M. B.: Pînă în 1961, cînd am început sportul, cochetasem cu muzica, fiind chiar selectată în diferite coruri, la şcoală. A venit apoi ziua în care ochiul de specialist al antrenorului Horia Pop m-a reperat la una dintre orele de educaţie fizică. Din primul moment, am simţit o atracţie deoseb ită pen tru baschet, era pentru mine un adevărat miraj. Am muncit cu o ardoare deoseb ită la antrenam ente, ex igen ţa şi rigoarea domnului Horia Pop fiind încă de pe atunci maxime. Nu pot uita bucuria pe care am trăit-o cînd, în 1971, am fost cooptată în lotul “Universităţii”, un club pe care l-am preţuit dintotdeauna. Ţin bine minte momentul, pentru că el a coincis practic cu cel al venirii la “timona” echipei a antrenorului N icolae M artin. D însu l se ocupase anterior de “Armata” Cluj, tearh care avea să fuzioneze în acel an cu “U”. împreună cu Viorica Moraru-

Jurcă, am ajuns într-o echipă care le avea printre componente pe Floarea Anca şi Pia Neţa. R eturu l ace le i ed iţii de campionat a fost unul fulminant pentru noi, un adevărat tur de forţă, la capătul căru ia am terminat pe locul 6. La venirea noastră, în tur “U” era undeva în subsolul clasamentului.

Rep.: Cum aţi fost prim ită la “U”?

M. B.: Nu foarte elegant. Unele d in tre senatoarele de drept, care îş i sim ţeau ameninţate posturile de titulare ne luau, pe Viorica şi pe mine, cam de sus. Nu pot spune însă câ am suferit din acest motiv. O dată că nu ne interesa decît jocul, bucuria noastră supremă, apoi câ ne simţeam excelent din punct de vedere psih ic . “Scăpasem” de antrenamentele sufocante ale lui H oria Pop, unde munceam pe rupte şi eram fascinate de regimul relativ lejer de la noua noastră echipă. Ne-am văzut de treabă şi, ca o consecinţă firească, am fost ti tu la riza te . în tim p , s-a cristalizat un “5” de bază format din F loarea A nca, M ariana Merca-Bagiu, Doina Prăzaru- Mathe, Gheorghiţa Bolovan şi Viorica Moraru-Jurcă. Lotul era completat de jucătoare foarte bune, precum Dana M angu, Heidemarie Schuster, Măndica Ciubăncan sau Virginia Popa. îm preună am desco p erit plăcerea jocului, dirijate de pe margine de acest monstru sacru al baschetu lu i rom ânesc , Nicolae Martin. Chiar dacă nu am reu şit p în ă în sezonul 1980-1981 nici un titlu naţional,

am fost mereuŢacolo”, printre protagoniste. în 1974, 1977, 1978 şi 1980 am terminat pe 5, în 1976 pe 6.

R ep .: C um de v -a ţi“ h o tă r î t” în c a m p io n a tu l 1980-1981 să atacaţi titlul?

M. B.: îmi amintesc multe dintre vorbele de duh ale lui nea Martin. Ţin minte că ne-a ţinut un fel de “ speach”, în care spunea: “Măi fetelor, cu voi nu pot face nimic, sînteţi instabile psihic, nu mă pot baza deloc pe voi”. Acum, privind în urmă, îmi dau seama că aceste cuvinte au avut darul de a ne motiva, ele făceau parte d in “şcoala” inegalabilă a maestrului. Nea M artin a s im ţit d in plin

clujean, să aducem iubitorilor baschetului o m are bucurie. Cînd ne-am întors de la Braşov, am fost aşteptate la gară cu flori de către înaltele oficialităţi de pe atunci, precum şi de un n u m ăr im p resio n an t de suporteri. Din acel moment, la Sala S portu rilo r b ile tele se vindeau cu m ult înainte de m eciuri, iar spectatorii erau prezenţi cu o oră înainte de debutul întîlnirilor pe care le disputam acasă.

R e p .: în a fa r ă de“ P o lite h n ic a ” B u cu re ş ti şi “V o in ţa” B raşov, ce echipe m ai partic ipau în acea vreme în cam pionatul românesc?

M . B .: E ra “V oin ţa”

începusem să fim băgate în seamă şi asta era mare lucru.

Rep.: C um a fost recep tat a c e s t succes în fa m ilia d u m neavoastră?

M. B.: Toată lumea a fost fericită, dar mai ales fratele meu Iu liu . E l m -a în cu ra ja t dintotdeauna sâ perseverez. Îmi spunea mereu că trebuie să ne străd u im să ne depăşim condiţia, fiecare în modul său. E l era în v îrfu l p iram ide i m u zica le a ţă r ii , ia r eu deven isem cam pioană a României. Vă daţi seama câ nu puteam fi decît foarte mîndri de noi. Iuliu venea în permanenţă la meciurile mele, iar eu eram nelipsită de la concertele lui. Era

■ t

i> îl;. " . A

m om entul. P rem ise le marii performanţe erau create: aveam valoare, eram prietene în teren şi în afara lui, atmosfera era excelentă. B ineînţeles câ am ţinut şi noi o mică “şedinţă”, în care ne-am hotărît să dăm tot ce putem. Aşa s-a şi întîmplat, iar ca o consecinţă firească a ven it şiru l de 16 v ictorii consecutive. Campionatul “s-a jucat” în ultima etapă, cînd am învins, într-un meci decisiv, pe “Voinţa” Braşov, o aspirantă la medaliile de bronz. Dacă am fi pierdut acea partidă, “Voinţa” ar fi te rm inat pe 3, iar contracandidata noastră la titlu, Politehnica CSS 2 Bucureşti ar fi fost campioană. Noi ne-am mobilizat însă şi am reuşit, după 27 de ani de la ultimuî succes

Bucureşti, care o avea în teren pe Ştefania Borş, una dintre cele mai importante baschetbaliste ale ţării, “Crişul” Oradea, care reuşise în 1979 să cîştige titlul,

o s ta re su fle tească extraordinară, aş da oricît să o mai pot retrăi.

R ep .: A ţi în cep u t să vă o b işn u iţi cu locul I, d re p t

surprinderea noastră, ne-a fost a n u la t 'u n u l d in tre cantonamente. Vreau sâ vă spun că am protestat de-a dreptul, pentru câ noi aveam o treabă, pe care nu o puteam duce la bun s f ir ş i t . N ic i azi, după douăzeci de ani, noi nu am renunţat la acest “hobby” şi, de fiecare dată cînd tim pul ne permite, ne întîlnim şi petrecem cîteva ore împreună.

Nimic din toate acestea nu ar fi fost posib ile fără OM UL Nicolae Martin. Ne era dascăl, dar şi prieten. Ştia sâ se poarte cu n o i. N e ce rea m ult la antrenamente şi jocuri, dar ne preţuia pe m ăsură. La rîndul n o s tru , i-âm răspuns întotdeauna cu aceeaşi monedă, încercînd sâ îm binăm fericit plăcutul cu utilul. Nu lipseam de Ia nici o zi de naştere a lui nea Martin. Ţin minte că nu era împotrivă ca sâ mai bem cîte un pahar de berc. Ceea ce nu admitea însă, sub nici un chip, era fumatul. Dacâ prindea pe cineva cu ţigara, îi tăia din indemnizaţie.

D in p u n c t de vedere profesional, nea Martin era la superla tiv . C itea reviste dc sp e c ia li ta te d in EuropaOccidentală^ dar mai ales cele din SUA. încerca sâ plieze metodele lor pc posibilităţile noastre, să găsească cele tnai bune soluţii pentru a perfecţiona jocul nostru, să dezvolte un stil eficient şi spectaculos. Floarea Anca, “responsabilă" cu buna dispoziţie, îi mai juca unele feste. La un meci important, de ex em p lu , nea M artin ne-a indicat o anum e schem ă, să

- - ' . - a . ; , * * ' > ' '

.1 Jis..ăâ

i ' tyff

r i’

I V / î AVi

i -niiBiniiifr-'T

“ C o m erţu l” T îrgu-M ureş, “U n iv e rs ita te a11 T im işoara, “M o b ila” Satu M are şi, b in e în ţe le s , “ reg im en tu l” bucureştean reprezentat de mai su s-p o m en ita “ P o li” , cu M ariana A ndreescu şi Maria Roşianu printre protagoniste, “ O lim p ia” , “ P ro g re su l” , “R ap id” şi “IC EM EN ER G ”. Era luptă mare acolo, în faţă, era greu de răzb it pentru o echipă din provincie. Marea n o astră sa tis fa c ţie a fost în tregită de faptul că Doina Prăzaru-M athe şi Gheorghiţa Bolovan au fost chemate la lotul naţional, iar nea Martin a fost numit selecţionerul României.

u rm are a ţi reu şit să dublaţi şi acel succes, şi asta chiar în anu l u rm ăto r...

M . B .: A şa este. în cam p iona tu l 1981-1982 am cîştigat din nou titlul, cu aceeaşi “Politehnica” CSS 2 Bucureşti în “coaste” . A junsesem la o deplină maturitate în joc, atît eu, cît mai ales echipa. Ne simţeam minunat împreună, iar noi patru, cu Viorica Moraru-Jurcă, Doina Prăzaru-Mathe şi Floarea Anca, formam un adevărat “club în c lu b ” . Ţ in m in te că ju cam can as tă în can to n am en te , ajunsesem să facem o adevărată p a s iu n e p e n tru acest jo c . în tr -u n u l d in tre ani, sp re

zicem 1-3-1. N oi, în teren , conduse de Ica (n. r. Floarea Anca), am jucat în legea noastră şi am cîştigat. După partidă, nea M artin ne-a spus: “Vedeţi, mâi fetelor, dacă m ă ascultaţi?” Noi chicoteam pe ascuns, iar după ani buni de z ile ne distram te r ib il p e tem a “ sch em elo r noastre im batabile”.

în data de 11 decembrie vă aşteptăm la ultim a întîlnire cu M ariana M erca Bagiu, prilej pentru interlocutoarea noastră să re m e m o re z e a lte file d in p o v e s te a n e m u rito a re a baschetului feminin clujean.

Ovidiu BLAG

Page 12: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

1 Dolar SUA = 33.558 lei i 1 Liră sterlină = 52.475 Iei ISCÎOILO riTLfC I

A c ţ i u n i p r o p u s e d e F i n a n ţ e p e n t r u i n t e g r a r e a R o m â n i e i i n UED i s c i p l i n a f i n a n c i a r ă - o

m a r e p r o b l e m ăC o lec tiv u l de S tu d ii şi A na liza

M acro eco n o m ică (C S A M ) din cad ru l Ministerului Finanţelor a realizat un studiu prin care recomandă aceste acţiuni pentru atingerea criteriilor economice de la Copenhaga privind integrarea în Uniunea Europeană.

In cadrul Consiliului European, care a avut loc la Copenhaga în 1993, statele membre au stabilit o serie de criterii economice şi politice pentru ţănle care doresc să se integreze în Uniune.

C ondiţiile s în t cunoscu te sub num ele de “Criteriile de la Copenhaga” şi includ stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, aplicarea legilor, ap ărarea d re p tu rilo r om ului şi a le minorităţilor.

In ceea ce priveşte economia, un stat care doreşte sâ se integreze trebuie sâ aibă o economie de piaţă funcţională, care să poată concura cu forţele pieţei unice. O altă condiţie este ca ţările candidate sâ poată să îşi asume obligaţiile care rezu ltă d in in te g ra re în ceea ce p riv e ş te obiectivele de uniune politică, economică şi monetară.

De asemenea, statele candidate urmează sâ îşi reformeze instituţiile administrative pentru ca acestea sâ poată aplica în mod adecvat legislaţia comunitară. Potrivit studiului CSAM, asigurarea unei creşteri economice sustenabile pe termen

J

întărirea disciplinei financiare, accelerarea privatizării în domeniul energetic şi bancar, simplificarea legislaţiei fiscale sînt o .parte dintre măsurile pe care România trebuie să le

îndeplinească pentru a avea o economie de piaţă funcţională, apreciază Ministerul Finanţelor Publice.

mediu şi lung reprezintă o condiţie esenţială pentru îndeplinirea criteriilor economice. în acest sens, trebuie menţinută o politică fiscal-bugetară strictă, prin reducerea arieratelor, eliminarea facilităţilor fiscale distorsionate şi menţinerea unui cadru fiscal, stabil şi transparent. în plus, este necesar ca politica salariată în sectorul de stat să se încadreze în ţintele specifice privind fondul de salarii şi numărul de salariaţi convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Un e lem en t slab al p o litic ilo r econom ice ale României este disciplină fiscală precară, care afectează mecanismele de funcţionare a preţurilor în economie, menţionează studiul CSAM.

în prezent, preţurile reglementate reprezintă 20,4% din coşul de consum, în timp ce în B ulgaria acest nivel a scăzut la 13,2%. în consecinţă, tarifele la energie, electricitate şi gaze naturale trebuie atent monitorizate şi aliniate la cele mondiale pentru a nu mai cauza pierderi întreprinderilor din domeniu.

Raportul Ministerului Finanţelor menţionează anul 2001, cînd întîrzierea ajustării preţurilor

reglementate a determinat creşterea deficitului de cont curent, ceea ce a dus ulterior la măsuri de reechilibrare a poziţiei externe.

O altă acţiune necesară pentru constituirea unei economii de piaţă funcţionale este restructurarea economiei reale prin creşterea ponderii sectorului privat. în România, contribuţia sectorului privat la formarea produsului intem brut era, la sfîrşitul anului trecut, de 67,1%. Bulgaria a consemnat, în 2001, un nivel de 71,7%.

C u B C R t o t î n a i n t e . . .Alte iniţiative pe care studiul le recomandă în

privinţa reformelor structurale sînt manifestarea unui angajament ferm al Guvernului, stabilitatea şi transparenţa cadrului legislativ în domeniul privatizării, accelerarea privatizării sectorului energetic şi întărirea disciplinei financiare Ia toate nivelurile, pentru ca eforturile de privatizare, restructurare sau faliment sâ fie transferate în economia reală. Raportul propune şi măsuri pentm îmbunătăţirea mediului de afaceri, cum ar

Indicatorul dc încredere al consumatorilor din România a scăzut pc ansamblu, in perioada mai-octombric a acestui an, înregistrind o creştere în lunile august, septembrie şi octombrie, dupâ nivelul minim atins în luna iulie, potrivit unui studiu realizat dc firma dc cercetare dc piaţâ G/K România.

Barometrul dc încredere a Consumatorului este un studiu realizat în statele candidate la integrarea in Uniunea Europeană fiind cofinanţat dc Comisia Europeană.

Sondajul este realizat lunar pcun eşantion de 1.000 dc respondenţi şi cuprinde 12 întrebări lunare şi trei carc vizează o perioadă dc trei luni.

Indicatorul dc încredere a consumatorului reflectă consumul privat şi sc calculează ca medic a întrebărilor referitoare la aşteptările privind situaţia financiară a gospodăriei, situaţia generală a economici în România, evoluţia şomajului în următoarele 12 luni şi posibilitatea dc a economisi bani în următoarele 12 luni.

Tendinţa generală a perioadei mai-octombric este uşor descrescătoare. Nivelul încrederii consumatorilor a consemnat, în luna iulie, cel mai scăzut nivel din luna mai a anului trecut, dar s-a redresat în următoarele trei luni.

Directorul general al Gfk România, Cosmin Alexandru, explică scăderea încrederii din luna iulie prin faptul câ în perioada concediilor, majoritatea persoanelor au cheltuieli mai

ridicate decît dc obicei. în perioada de analiză, proporţia celor carc cred câ situaţia financiară a familiei s-a îmbunătăţit a crescut de la 15% la 18%, iar numărul celor care cred câ s-a înrăutăţit a scăzut dc la 54% la 48%, cu un vîrf de_5S% în luna iulie.

în ceea cc priveşte situaţia financiară a familiei in următorul an, 29% din populaţie estimează o înrăutăţire, iar 27% anticipează o evoluţie favorabilă. Cca mai mare diferenţă între eclc două categorii a fost înregistrată în iulie, cînd 38% din populaţie prevedea o situaţie mai proastă, în vreme cc ponderea optimiştilor scăzuse la 19%.

Această percepţie se regăseşte şi în privinţa evoluţiei economice a României. După cc în luna iulie raportul dintre cei carc anticipau o evoluţie negativă şi una pozitivă era dc 40% la 20%, în luna octombrie diferenţa s-a micşorat la 32% faţă de 29%.

M ajoritatea respondenţilor anticipează creşteri ale preţurilor şi a şomajului în următoarele 12 luni.

în acelaşi timp, 56% dintre participanţii la sondaj apreciază câ perioada actuală nu este una propice pentm achiziţia dc bunuri de folosinţă îndelungată. Acest nivel a rămas aproximativ' constant în ultimele 18 luni, în timp ce ponderea celor care consideră că momentul este oportun pentru astfel de cumpărări a crescut uşor, pînă la 18%.

Datele GfK. mai arată că 48% dintre români vor cheltui mai puţin pentm bunuri de folosinţă îndelungată în următorul an. Numai 27% estimează o creştere a cheltuielilor pentm aceste bunuri. Aceşti indicatori au înregistrat fluctuaţii minore din luna mai 2001.

în proporţie de 73%, românii nu consideră că situaţia economică este una potrivită pentm economisiri, iar numai 19% cred că vor economisi bani în următorul an.

De altfel, doar 18% dintre persoanele intervievate au afirmat că situaţia financiară a familiei le permite sâ economisească, în vreme cc jumătate spun că veniturile abia le ajung pentm acoperirea cheltuielilor curente.

Dc asemenea, 23% din respondenţi au declarat că au datorii, iar 8% sînt nevoiţi sâ recurgă la economiile făcute anterior.

în consecinţă, 88% din participanţii la sondaj au afirmat că nu vor achiziţiona un automobil în următorii doi ani, iar 91% nu vor cumpăra o locuinţă. Intenţia de achiziţie a unui automobil a fost prezentă la numai 10% dintre respondenţi şi doar 7% au spus că vor să cumpere o casă.

în schimb, 24% şi-au manifestat interesul de a cheltui sume importante pentm a aduce îmbunătăţiri locuinţei existente.

GfK. România este o filială a grupului german GfK. Anul trecut, GfK România a realizat o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de euro.

Funcţionarii publici despre raportul BERD privind corupţiaS ind ica te le fu n c ţio n a rilo r

publici com entează raportu l BERD potrivit căruia 35 îa sută din com paniile rom âneşti ar plăti m ită, arătînd că ex istă p rob lem e în a d m in is tra ţia publică, dar şi că vina pentru apariţia ace s to ra nu rev in e funcţionarilor.

într-un comunicat al Uniunii S in d ica te lo r F u n c ţio n a rilo r Publici din România (UFSPR) rem is p re se i se a ra tă câ birocraţia şi corupţia existente în ad m in is tra ţia p u b lică au cauze politice, nefiind generate de angajaţii - dintre care doar o parte funcţionari publici - a i ' instituţiilor respective.

“T im pul p e care îl p ie rd companiile străine în România pentru soluţionarea problemelor legate de administraţia publică a c rescu t cu op t la su tă ,

deoarece nu există continuitate în aplicarea legilor convenite cu C onsiliu l E u ro p e i” , su s ţin funcţionarii.

S in d ica liş tii nu neagă ex is ten ţa u n o r cazu ri de corupţie în rîndul funcţionarilor publici, însă atrag atenţia asupra faptului că nu trebuie făcută o genera lizare , po rn ind de la aceste situaţii.

Pe de a ltă p a rte , la“ incrim inarea funcţionarilo r publici” contribuie - în opinia sindicatelor - faptul că mulţi d in tre re p re z e n ta n ţiicompaniilor nu cunosc că nu toţi angajaţii instituţiilor de stat (de la Camera de Comerţ ori de la R eg is tru l C o m erţu lu i, primarii, consilierii locali sau prefecţii) au statut de funcţionar pub lic . “ A ceste in s ti tu ţii enumerate au în com ponenţă

aproximativ 20.000 de oameni care nu sînt funcţionari publici, însă care pot influenţa actul decizional la toate nivelurile. (...) Clasa politică ştie foarte bine unde este corup ţia , d eoarece a c rea t-o şi o controlează în folosul lor şi al c lien telei de partid” , s u s ţin , sindicatele, amintind, în acest context, cazul fostului consilier guvernamental Fănel Păvălache (arestat pentru corupţie).

“Toate acestea fac ca întregul corp al funcţionarilor publici să fie perceput ca fiind corupt, treeîndu-se de fiecare dată cu vederea peste problemele grave pe care aceştia le au şi pe care îe-au adus în perm anenţă la cunoştinţa G uvernului” , mai susţin funcţionarii, referindu-se la nivelul salariilor, presiunile din partea m ediului politic,

criteriile arbitrare în funcţie de care se fac angajările şi promovările şi altele.

România se situează pe locul al patrulea în rîndul statelor din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, inclusiv Comunitatea S tatelor Independente, dupâ num ăru l com pan ijlo r care recunosc că p lătesc m ită funcţionarilor publici, relevă un rap o rt re a liz a t de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi D ezvo lta re (BERD) în 'colaborare cu Banca Mondială. Faţă, de anul 1999 - cînd a fost publicată ediţia anterioară a raportului - ponderea firmelor din România care recunosc că p lătesc m ită a scăzut de la 50,9% la 36,7%, în schimb cota din vînzări alocată în acest scop a crescut de la 1,7% la 2,6%.

Românii care au lucrat la firmeisraeliene îsi vor primi salariile

M uncitorii români care au lucra t la firm e falim entare is rae lien e îşi vor prim i drepturile financiare restante la ju m ă ta te a lunii decem brie , in fo rm ează O ficiul pen tru M ie ra tia Forţei de M uncă (OMFM).

L uni, O ficiu l a început programarea lucrătorilor care au avut un contract de muncă în Israel şi care nu şi-au primit d rep tu rile financiare de la antreprenori, întrucît aceştia au dat faliment.

Plăţile restante vor fi făcute

în perioada 16-18 decembrie, pe baza programării, pentru cîte 30 de persoane zilnic, de către Asigurările Naţionale dîn Israel, la sediul ambasadei acestui -stal. la Bucureşti. 1 - '

Pentru a beneficia de plăţile restante, persoanele respective trebuie să se'prezinte personal cu paşaportul în original - în vigoare la data pentru care au existat restanţe (la care au primit contractul de muncă). Titularii con trac te lo r nu pot fi reprezentaţi de rude sau prieteni pentru a ridica sumele restante.

Şi la Gherla a dem arat Recensăm întul anim alelor

înainte de a porni la drum, cei 17 recenzori din municipiul Gherla au participat în sala mică de şedinţă a Primăriei la o ultimă instruire, unde au primit şi indicaţiile necesare demarării acţiunii. în prealabil, s-a făcut “recunoaşterea” terenului, iar personalul angajat în recensămîntul animalelor a făcut cunoştinţă şi cu materialele logistice ale acţiunii. După cum am aflat la Primăria municipiului Gherla, pe raza urbei şi a celor trei sate componente ale oraşului - Hăşdate, Silivaş şi Băiţa - sînt peste 3.000 de gospodării, care în perioada imediat următoare vor fi vizitate si verificate.

S Z . Cs.

în ia rn a a c e a s ta nu vor fi p ro b le m e c u ca rto fii

în agricultura judeţului Cluj, din datele operative centralizate de către Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară reiese că pînă la 25 octombrie producţia medie la cartofi de toamnă a fost de 16.875 kilograme / hectar (10.752 de hectare), cea de sfeclă de zahăr - 31.530 kg / ha (1.619 de hectare), floarea soarelui -1.741 kg / ha (3.721 de hectare), fasole boabe -1.027 kg / ha (1.089 de hectare) şi porumb - 3.719 kg

/ ha (50.507). în ceea ce priveşte stadiul lucrărilor, pînă

• ţa ora actuală a fost arată o suprafaţă de 76.117 hectare, adică 62 % din suprafaţa programată. Din terenul arat pînă acum, lucrări de însămînţări de toamnă au fost realizate pe 29.582 de hectare (107 %) si de primăvară pe 46.535 hectare (49 % ). Însămînţările de toamnă au fost efectuate că griu / secară, orz, plante de nutreţ şi legume.

B. PA SC U

fi aplicarea procedurilor legale privind falimentul, simplificarea şi transparenţa legislaţiei fiscale, c la rif ica rea d re p tu rilo r de p rop rie ta te şi sim plificarea p rocedu rilo r de autorizare a comercianţilor prin îmbunătăţirea funcţionării Birourilor Unice.

în dom en iu l fin an c ia r-b an ca r, CSAM recom andă co n tin u a rea p riv a tiz ă r ii BCR, im plem entarea cadru lu i de reglem entare a sectorului, dezvoltarea sectorului financiar nebancar şi majorarea capitalizării Bursei de Valori Bucureşti şi a pieţei Rasdaq.

Studiul cuprinde şi măsuri de reducere a dependenţei ratei de profitabilitate a băncilor de diferenţa mare între dobînzile active ( la credite -n.r.) şi cele pasive (la depozite -n.r.), precum şi reducerea ratei dobînzii şi a inflaţiei pentru crearea perspectivelor de creditare pe termen mediu şi lung. Pentru ca România să poată face faţă fo rţe lor concurenţiale din U E, studiul recomandă îmbunătăţirea sistemului educaţional şi a celui de sănătate prin majorarea sumelor alocate de la buget, creşterea duratei obligatorii de şco la riz a re şi dezvo lta rea , sistemului educaţional particular.

în perioada 12-13 decembrie, UE va organiza la Copenhaga un summit în cadrul căruia vor fi finalizate ofic ial negocierile cu zece state candidate . D e asem enea, la reuniune reprezentanţii UE ar putea anunţa o dată pentru aderarea României şi Bulgariei.

{,•

Page 13: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

1 . 1 S 1persoane fizice ■ %

* dobînda se capitalizează;*• cu plata dobînzii ia expirare.

Modificarea dobînziior se comunică redacţiei, pînă la ora IZ " prin lax: 19.28.28. "Adevărul de Cluj" nu îşi asumă răspunderea pentru neconcordanţa dintre dobînzile publicate şi cele afişate la sediile băncilor comerciale, neconcordanţe ce pot apărea din cauza necomunlcării la timp a modificărilor survenite.

vjiuLiiiTPAT.r* ~-T 7:- persoane fizice - %

B A N C A " Valuta Vedere 1 lună 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B R D - G S GEUR 0,75 2,75 2.8 3 3,05 3,15USO 0,5 1.5 1,85 1,8 1,95 2

B a n c P o s tEUR 1 ' 2 3 ; 3 3 3,75USD 0,75 1,65 2,5 2.8 3 3,2

B C REUR 0,5 2,75 3 - 3,5USD 0,5 2 2,5 - 3

B . Ţ IR IA C EUR 0,5 2,25 2,75 3 . 3 3,5USD 0,15 1.5 1,75 2 2 3

B. R O M A N E A S C ĂEUR 0,5 2,75 3 3,2 3,35 3,5USD 0,5 1,75 2.25 2,5 2,75 3

R A IF F E IS E NB A N K

EUR 0,75 2,85 2.9 2,9 2,9 3USD 0,75 1.6 1,6 1,8 1.9 1,9

T r a n s i lv a n iaEUR 1 2,25 2,8 3 3,2 4USD 0,75 2,25 2.8 3 3,25 3,5

A L P H A B A N KEUR 0,25 2,85 3,35 3,45 3,5 3,6USD 0,20 1,75 2,25 2,5 2,5 2,5

W E S T B A N KEUR 1 3 3,2 3,5 3,5 3,5USD 0,75 2,3 2,5 3,05 3,2 3,4

C o m e r c ia lăC A R P A T IC A

EUR 0,5 3,5 3,75 /. 4 4,5USD 0,5 2,75 3 3,25 ■ - . 3,5

V O L K S B A N KEUR 0,25 2,6 2,65 2,7 2,8 2,9USD 0,25 1,5 1,55 1,6 1.6 1,65

F IN A N S B A N KEUR 1 3,25 3,5 3,5 3,75USD 0,5 1,75 • ' 2 * • 2,25 2,5 . 2.5

R O B A N KEUR 1 3 3,25 3,25 - 3,5USD 0,5 2,25 2,5 2,75 - 3

M IR O B A N K EUR ,1 .2 5 2,3 ; 2,55 2,65 2.8USD 1,25 , 1A : 1.5 1.6

- persoane juridice - %BANCA Valuta Vedtt»1: ; 1 luni 3 luni . p iloni 9 luni 12 Iun»

B R D - G S G EUR 0.5 2,75 2.8 3 3,05 3,15USO 0.5 2.75 2.8 1.0 1,95 2

B C REUR 0,75 . .. 2,75 •*. -3 - ' . -• ' 3,5USD 0 ,5 .. •• 2 2 ,5 . .- ... 3

B . Ţ IR IA CEUR 0,5 2,25 2,75 3 3 3.5USD 0,15 1,5 1,75 2 2 3

8. R O M A N E A S C AEUR 0,5 2,75 3 3,2 3,35 3,5USD 0,5 1,75 I 2,25 2,5 2,75 3

B a n c P o s tEUR 2 3 3 3 3,75USO 0.75 1,65 2,5 2.6 3 3,2

R A IF F E IS E NB A N K

EUR 0.75 2,85 2,0 2.9 2.9 - 3USO 6,75 ;-i '-riv.-l ,6 . 1,6 .<. 1.8 1,9 1.9

T r a n s i l v a n i a , EUR 1 2.25 2.8 3 3.2 4USO 0,75 2,25 2,8 3 3,25 3.5

A L P H A B A N KEUR : 0,25 2,65 3,35 3.45 3,5 : 3.6USD : 0,20 - ...1,75 : 2,25 2,5 2.5 2,5

W E S T B A N KEUR 1 3 3,2 3.5 3,5 3,5USO 0.75 2,3 2.5 3,05 3.2 3.4

C o m e r c i a l ă ^ C A R P A T IC A

EUR 0,5 3,5 .3,75 4 4,5 .USD 0,5 2,75 ■. ..3:'. 3,25 •' -■ 3,5

L v o l k s b a n kEUR 0,25 2,6 2,65 2,7 2,8 2,9USD 0,25 1,5 1,55 1,6 1,6 1,65

f i n a n s b a n kEUR Ţî-V3'"i: r' 3,25 3,5 3,5 3,75

: USD 0,5 1,75 v.' 2 . 2,25 2.5 2,5

R O B A N KEUR 1 3 3,25 3,25 - 3,5USD 0,5 2,25 2,5 2,75 3

M IRO B A N KEUR 1,45 ■'.Ş* 2 ,5 / 2,75 2,85 3USD 1,45 1,5 1.6 1.7 ■ ti-.*:- 1,8

Creşte producţia industrială în judeţ, cresc şi stocurile

Băncicomerciale la vedere 1 lună 3 luni 6 (urii 9 luni 12 luni

BCR 1 14 17,5 20 20,5 22 ,B R D -G S G '3 /.S'.'l 5 - ■„ 19 20,5 21 21,5

.3.V' 15 20 22 - 22,5- . 23RAIFFEISEN (d. r»vfeuibBâ) 2 16,5 18 19 19 19

B. Ţiriac 1,5,'. /Ţ 16 : 19 22 .2 0 20Românească 1,5 17 19 20,5 21 21Banc Post* 2 r ; 16 20 21,5 :v 22 '. 22.S

Alianţa 4 20 22 23 24 25Transilvania 3 ? 17 22 22 23 23

CEC 2 17 19 - -. ALPHA BANK : 1,5 16 •' ţ 19 18,5 18,5 18

WEST BANK 2 17 21 22 23 23

Comercială ■ v;v 2' ' 17 20 21 21 ; 20CARPATICA .. - / ■■■■- 23** : - -

VOLKSBANK 2 23 19,5 20 20 20FINANSBANK, ■'•r-V. 2 18 : 19 20 ~ 20 21 '

ROBANK . 3 19 21 22 22 22MIRO BANK ; 6 • ■ „ 18 20 23 23

•. i . ‘ v - persoane juridice - %.■ - Bănci comerciale - - la vedere 1 lună •3 luni : 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 1 14 17 20 20,5 22B R D **-G S G 3 15 19 . 20,5 ■ 21 21.5

RAIFFEISEN BANK(dob. rovtzufcili) 2 16,5 18 19 19 19

B. Ţ iriac; i 1,5 16 19 22 20 20Banc Post* 2 16 ,20 21,5 22 20

Românească 1,5 17 19 20,5 • 21 / 21 ;CEC 2 17 19 19 20 20

Transilvania 3 ■ 17 21 22 23. 23A LPHA BANK 1.5 16 19 18,5 18,5 18W EST BANK ... 2 17 21 22 23 23

Comercială 2 17 20 21 21 20CARPATICA - - - 23** - -

VOLKSBANK : 2 23 19,5 , 20 ; 20 20FINANSBANK 2 18 19 20 20 21

ROBANK . ' ■ ■ 3 19 21 ; 22 .2 2 22MIRO BANK 8 20 22 25 25

în cursul lunii octombrie, valoarea producţiei industriale realizată de agenţii economici din judeţul Cluj, cu pondere în ramura de resort, a fost mal mare cu 1,5 % faţă de luna corespunzătoare a anului trecut, în com paraţie cu luna septem brie, producţia industrială a crescut în volum absolut cu 7,5 %. Producţia industrială cumulată pe primele zece luni din acest an, reprezintă 15.092,1 miliarde lei, fiind mai mare cu 2,9 % faţă de cea realizată în aceeaşi perioadă a anului 2001. Sporurile cele mai mari de p roduc ţie au fost obţinute în ramurile: extracţia şi p re lucra rea m inereu rilo r metalifere, industria alimentară

şi a b ău tu rilo r, industria p ie lă rie i şi în că lţăm in te i, industria construcţiilor metalice, in d u stria de m aşin i şi echipamente, mobilă, industria n em eta life re lo r, industria celulozei şi hîrtiei.

Valoarea producţiei livrate către piaţa internă şi externă s-a ridicat la 1.719,6 miliarde de lei, din care 443,5 miliarde, ad ică 25,8 .%, îl reprezin tă exportul. Producţia executată cu materialele clienţilor (interni şi externi) şi expediată acestora a fost de 113 miliarde lei, adică 6,6 % din totalul livrărilor.

V alo area com en z ilo r şi co n trac te lo r ex is ten te pe ansamblul industriei. la finele lunii septembrie 2002- era de

1.587 miliarde lei, respectiv 918 p ro d u c ă to ri a fo s t de 977miliarde lei pentru piaţa intemâ - m iliarde lei, în creştere cu 116şi 669 pentru piaţa externă. La miliarde Iei faţă de existentul31 o c to m b rie , v a lo a rea de la sfîrşitul lunii septembrie.stocurilor de produse finite la Beniamin PASCU

Gabriel Bivolaru condamnat de instanţa supremă

Notă; Suma minimă neutru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă

cont,

Curtea Supremă de Justiţie l-a condamnat, ieri, pe fostul deputat Gabriel Bivolaru la trei ani de închisoare pentru înşelăciune, acesta fiind obligat la plata a peste 2.200 de m iliarde de lei reprezentînd prejudiciul civil către Banca Română de Dezvoltare.

După aproape şase ani de la prima cerere de rid icare a imunităţii parlamentare a fostului deputat PDSR, acesta a mai fost condamnat la pedepse cuprinse între doi şi trei ani de închisoare pentru plata a 22 de cecuri fără disponibil sau pentru plata a 24 de ordine de plată false, pentru falsificarea a şapte paşapoarte şi mai multe facturi hoteliere, toate aceste infracţiuni fiind graţiate conform Legii 137/2001.

Curtea Supremă de Justiţie menţine obligativitatea impusă iui Bivolaru dc a nu părăsi localitatea de domiciliu, precum şi sechestru asiguratoriu asupra bunurilor mobile şi im obile. Instanţa supremă îl obligă pe Bivolarul sâ plătească BRD 2.253.225.811.840 de lei şi zece milioane de lei către stat, cheltuieli judecătoreşti.

Sentinţa de marţi poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare, la completul de nouă judecători al Curţii Supreme de Justiţie.

P otriv it rechizitoriului, în

perioada 1991-1994, Gabriel Bivolaru şi Mona de Freitas au constituit pe teritoriul României zece societăţi comerciale, în Bucureşti, Eforie Nord, Sinaia şi Ploieşti.

Bivolaru a avut calitatea de adm inistrator al celor zece societăţi, fiind mandatat pentru a contracta credite şi a semna toate documentele legate de activitatea firm elor. Pentru derularea operaţiunilor fmanciar-bancare, cele zece societăţi şi-au deschis conturi la sucursalele şi filialele BRD şi BCR, precum şi la alte bănci. Procurorii au stabilit câ, în perioada martie-iunic 1992, B ivolaru, în calitate de administrator al societăţilor Atlas T&T, Bclona şi Union, ar fi emis 25 dc cecuri cu limită de sumă, mcnţionînd la rubrica “disponibil” o sumă mult mai marc decît cea existentă efectiv în cont. De asemenea, în perioada decembrie 1994-martic 1995, Bivolaru ar fi întocmit 24 de ordine de plată false, contrafâcînd ştampila BRD din Bucureşti şi semnătura administratorului de cont. Cele 24 de ordine au fost apoi transmise BRD -Filiala S inaia, pentru încasarea banilor.

în 22 aprilie 1991, la BRD- Filjala Sinaia a fost angajată ca referent Paula Monica Plazzotta,

ulterior devenind administrator de cont pentm toate cele zece firme ale lui Bivolaru. Pe parcurs, Bivolaru, de Freitas şi Plazzotta au devenit prieteni. Astfel, în perioada 1994-1996, Bivolaru, în înţelegere cu Plazzotta, ar fi emis ordine şi dispoziţii de plată fără a avea disponibil în cont, prejudiciind BRD cu 70.218.675.405 de lei, suma reactualizată fiind dc peste 2.000 de m iliarde de lei, conform expertizelor flnanciar-contabile.

De Freitas şi Plazzotta au fugit din România la scurt timp după cc procurorii au demarat cercetările în acest caz.

Prima cerere de declanşare a procedurii dc ridicare a imunităţii parlamentare a Iui Bivolaru a fost făcută în data dc 9 aprilie 1997, dc procurorul general Nicolae Cochincscu, către ministml dc atunci al Justiţiei, Valeriu Stoica.

La sfîrşitul aceleiaşi luni, Valeriu Stoica solicita Camerei Deputaţilor ridicarea imunităţii parlamentare a lui Bivolaru şi aproba cererea Parchetului G eneral privind reţinerea, arestarea, pcrchcziţionarca şi trim iterea în judecată a parlamentarului.

în 10 iunie, Camera Deputaţilor respinge cererea dc ridicare a imunităţii parlamentarului. în 3

iu lie , conducerea PDSR recom andă organ izaţie i din Ialomiţa sâ-1 suspende din partid pe deputatul Gabriel Bivolam. Decizia a fost adoptată cu numai patm abţineri, dc Biroul Executiv al partidului, la propunerea lui Ion lliescu.

în 9 octombrie 1997, procurorul general Sorin Moisescu înaintează ministrului Justiţiei o ccrcrc dc declanşare a procedurii de ridicare a im unităţii parlam entare a deputatului PDSR, iar Valeriu Stoica solicită acest lucm Camerei Deputaţilor.

R idicarea im unităţii este amînată în mai multe rînduri, iar preşedintele Emil Constantinescu intervine, ccrînd presei să sprijine e fo rtu rile de sim plificare a procedurii dc ridicare a imunităţii parlamentare, pentm a permite justiţiei rezolvarea unor cazuri în carc sînt implicaţi membri ai Legislativului.

Abia în 2 martie 1999 Camera Deputaţilor aprobă cererea dc ridicare a imunităţii parlamentare a lui Bivolam. în data dc 9 martie 1999, Parchetul Curţii Supreme dc Justiţie îl trimite în judecată pc deputatul PDSR Gabriel Bivolam. carc este acuzat de fals, uz dc fals. înşelăciune şi evaziune fiscală, in dauna B ăncii Române dc Dezvoltare.

Producătorii români trebuie să ofere argum ente pentru negocierea pieţei externe

Producătorii români trebuie să îşi clarifice rapid strategiile de piaţă şi să prezinte Ministemlui Agriculturii şi Alimentaţiei o listă cu produsele tradiţionale pe care consideră că le pot comercializa pe piaţa Uniunii Europene, a declarat, recent negociatorul-şef cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş.

în perioada urm ătoare, M inisterul A griculturii va definitiva, îm preună cu producătorii, lista produselor tradiţionale pentm care România cere protejare şi comercializare pe piaţa UE, a precizat Puşcaş.

Negociatorul-şef a reamintit că în 2001, cu ocazia redactării documentului de poziţie pentm tratativele cu UE, în această listă figurau, deja, protejarea denumirii şi a modului de fabricaţie pentm produse cum ar fi brînzeturile afomate Nasal şi Brădet., Referindu-se la situaţia produsului “palinca”, Puşcaş a spus că a primit semnale pozitive de la Bruxelles în ceea ce priveşte

posibilitatea ca firmele româneşti sâ vîndă acest produs pe piaţa UE.

“Producătorii trebuie să ne ofere argum ente pentru negociere, de la reţete specifice de producţie, cantităţi realizate, la piaţa de desfacere, exporturi”, spune negociatorul-şef.

România va începe negocierea în domeniul protejării produselor tradiţionale în cursul anului 2003.• Patronatul din industria alcoolului, GARANT, a protestat faţă de solicitarea Ungariei de a obţine exclusivitatea pe piaţa UE pentru folosirea brandului “palinka” pentru băuturile alcoolice spirtoase şi distilate obţinute din fructe, anunţînd câ va acţiona în instanţă organismele europene în cazul în care “vor acorda privilegii nejustificate economic şi juridic Ungariei”.

Noţiunea de palincă, folosită pentm toate băuturile alcoolice din fructe, struguri sau cele sp irtoase şi d is tila te , este o denumire comercială utilizată în spaţiul fostului imperiu austro-

ungar, şi nu un produs, cu denumire de origine, a declarat, recent, ministml Agriculturii, llie Sîrbu.

“Denumirea este utilizată în toate statele din această zonă geografică şi nici unul dintre aceste state nu poate să îşi aroge dreptul de exclusivitate pentm acest produs”, a apreciat ministml Agriculturii.

La rîndul său, prem ierul A drian N ăstase a so licitat ministerelor de resort să analizeze

prob lem ele apăru te între autorităţile române şi ungare, ca urmare a dorinţei pârtii ungare de a licen ţia palinca, şi sâ propună Guvernului soluţii dc rezolvare a situaţiei.

Oficiul de Stat pentm Invenţii şi Mărci (OSIM) susţine câ, pc baza leg is la ţie i naţionale şi in te rn a ţio n a le , pâlinca este considerată o denumire generică, liberă, care poate fi utilizată dc diferiţi producători din mai multe ţări.

Palinca denumeşte o băutură alcoolică obţinută din fructe, prin dubla distilare a alcoolului.

CERTIFICATE DE DEPOZIT NOMINATIVE*V A L . R A T A D O B ÎN Z II

3 L U N I 6 L U N I 9 L U N I 12 LU N ILE I 19% 19% 19% 18,50%

U S D 2 ,35% 2,60% 2,60% 2,60%E U R 3,45% 3,55% 3,60% 3,70%

L E I U S D E U R1 .0 0 0 2 5 0 2 5 0

5 .0 0 0 .0 0 0 5 0 0 5 0 01 0 .0 0 0 .0 0 0 1 .OOO 1 .OOO2 5 .0 0 0 .0 0 0 5 .0 0 0 5 .0 0 05 0 .0 0 0 .0 0 0 1 0 .0 0 0 1 0 .0 0 01 0 0 .0 0 0 .0 0 0 - -

•Garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar în conf. cu prevederile Legii nr; 88/1997; Fâră comision la depunere sau retragere. (STS9010)

Page 14: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

De m/in lume şidiiun..L X

y i î B â â _ ;* : v • * ^ «- . f u

C cteO ct d u v r e f t u c f j J l z

‘Religia este mai mult decît credinţa în divinitate. IReligia este ofdosofie şi un mod de viaţă. ‘Te poate definipe tim ca persoană, modul în care priveşti [urnea şiîncare interacţionezicuea. Trin urmare, putem afimacă există tot atîtea religii cîte tipuri de oameni Spre deoseSire de cele mai multe sisteme de credinţă -care sînt mai puţin rigide în structurile externe şipot f i transmise pe cale orală de la o generaţie la alta -, ale religioase sînt organizate şi codificate, de ale mai multe oriSazate pe învăţăturile şiscrieriâ unuia sau ale mai multor fondatori.

In rîndurile care urmează amfăcut scurte treari în revistă ale ator mai ' importante religii ale lumii, fără a include însă, creştinismul, prezumîndu-se că

$ trăsăturile sale de Sază sînt foarte cunoscute.

> 'S 7 U ■>Wji JT »

~ \ *} . y<‘ ^ * t

, / > r ‘ , v - 4**** v * w i

: h \ ■ •.■«j t ti

' \> A **

4* V *

A AU ,P'• V i l . f T l j W A ■">' ' V :

■>* HV ;■ . . ’ V*.' {*♦ \ t»

S-a născut în sudul Nepalului, în secolele al Vl-lea şi al V-lea î. Hr. D espre S id d h arth a Gautama, numit Buddlia - „cel luminat” - se spune că ar fi descoperit că nici luxul, nici ascetismul extrem nu erau de nici un fo los în cu ce rirea libertăţii spirituale; de aceea, propunea „calea de m ijloc”. Oricum, învăţătura Iui a trecut printr-o serie dc transformări. Budismul a devenit o amplă re lig ie m is io n a ră . Ş coala Mahayana, care a dezvoltat o grandioasă cosm ologie şi un panteon al semi-zeităţilor, este întî/nită în China, Coreea şi Japonia; şcoala Thcrcvada, care e s te ceva m ai au s te ră , se

şi cel religios poate duce la Nirvana, starea de luminare. Doctrinele lui Buddha descriu viaţa tem pora lă ca fiind caracterizată de patru adevăruri nobile; existenţa este tărîmul suferinţei, do rin ţa cauzează su ferin ţă , a tin g e rea stă rii Nirvana se încheie cu suferinţă şi Nirvana este obţinută doar p rin m ed ita ţie şi p rin co rec titu d in ea ac ţiu n ilo r , gîndurilor şi atitudinilor.

In prezent, această religie are peste 300 de milioane de adepţi.

Pe parcu rsu l seco lu lu i al IV-lea î. Hr., arienii - aceiaşi oam eni ca re au s tim u la t dezvoltarea culturii greceşti - au cucerit o marc parte din actualul

1 1 7 1

i i / ' •

■"* ■ *fJF~i - i . j - „ani***

M mI % ' j v J “>v ji 3 ^ ' i

grupuri de emigranţi indieni. Advaita Vedanta, care crede într-o identitate completă între eul cel mai lăun tric şi D um nezeul esen ţia l,impersonal, este cea mai des întîlnită formă a hinduismului în Vest. Jainismul, probabil, reprezintă cele mai vechi, pre- ariene, elemente de hinduism. R eligia Sikh încearcă să reunească e lem ente ale h induism ulu i cu ce le ale is lam ism ulu i. H induşii se închină mai multor zei, printre cei mai importanţi numârîndu- se Brahman, creatorul, Shiva - o figură feroce reprezentînd atît la tu ra c rea tiv ă şi destructivă a divinităţii, p recum şi idealu l m editaţiei yoga - şi Vishhnu, care s-a reîncarnat de mai multe ori de-a lungul istoriei, pentru a aduce o am en ilo r m esaju l sa lvării. P rin treavatarurile acestuia din urmă se numără Rama, un rege binevoitor, şi Krishna, un personaj ero tic , im petuos şi violent. Scopul final al salvării în hinduism este evadarea din ciclul naşterii, m orţii şi al ren aş te rii, p rinpracticarea de Yoga, i. adeziunea Ia scripturile vedice şi devoţiunea în faţa unui gura personal. Aceasta poate însemna un etern refugiu pentru fiecare individ, în braţele unei iubitoare d iv in ită ţi care , de regulă, presupune dizolvarea întregii perso n a lită ţi în abisul inimaginabil al lui Brahman. în 1996, hinduismul înregistra în ju r de 648 de m ilioane de adepţi.

fî f- 1 [■4 i.

t- t V ţ

A frica . A llah înseam nă „D u m n ezeu l” - indicînd m ono te ism ul radical al Islam ului. „Nu îl vom servi decît pe Dumnezeu şi nu vom asocia pe nimeni şi nimic cu El” (Koran, 3.64). Orice împărţire a d iv in ită ţii este elim inată, inclusiv doctrina creştină a

Muhammad;* (3) în drum spre Mecca, să

rostească de cinci ori pe zi rugăciuni spre slava lui Allah;

* (4) să dea bani săracilor - a zecea parte din cîştig;

* (5) să postească în fiecare an timp de o lună.

Potrivit statisticilor, în anul 1996, în întreaga lume existau 840 de adepţi.

, - . A T Yr _ J. u J .X -

j- i mUr̂ -f •

ezvoltă în Sri Lanka (Ceylon), lurma şi în A sia de sud-est.

în b ud ism nu ex is tă o ivinitate absolută, deşi mulţi au nterpretat această religie ca iind o 'căutare a unui zeu. Mulţi udişti consideră că existenţa uferinţei şi a răului în lume este n semn împotriva credinţei în )um nezeu. M ed ita ţia , omportamentul moral, precum

teritoriu al Indiei. Panteonul lor de zei, asem ănător cu cel al grecilor, combinat cu tradiţiile de m ed ita ţie a le in d ien ilo r indigeni, a dus la formarea unei com binaţii de c red in ţe şi p rac tic i ca re p o a rtă acum denumirea de hinduism. Religia aceasta nu a fost m isionară, decît în secolul al XX-lea, şi cuprinde locu ito rii Indiei şi

în secolul al VlI-lea d. Hr., M uhammad - considerat de Islam a fi ultimul profet din seria Adam, Abraham, Moise, profeţii b iblici, şi Iisus - a fondat o re lig ie stric tă , m onoteistă, ca o reacţie la cu ltu ra arabă p o lite is tă şi nelegiuită. în mai puţin de un secol, islamismul a cucerit o zonă măi vastă decît Imperiul Roman în momentele de culme ale g loriei sale. în prezent, islamismul este aproape singura religie a tuturor ţărilor arabe, ca de a ltfe l şi a ce lo r mai im portan te com un ită ţi din

T reim ii şi a d iv inaţie i lui H ris to s . A llah are milă şi compasiune, însă mila Sa este arătată îndeosebi în mesagerii trimişi de El pentra a vesti că omul este responsabil să trăiască potrivit legilor lui Allah.

M orala islam ism ului reprezintă, pe de o parte, o combinaţie de veritabile acte de iubire şi justeţe, iar pe de alta, îndeplinirea legilor. Muhammad este înfăţişat în Koran ca o persoană iubitoare, care îi ajută pe cei săraci şi neputincioşi să se răzbune. Ideea Centrală a credinţei musulmane, potrivit căre ia adep ţii acesteia sînt posesorii adevărului unic, a cauzat de-a lungul anilor, multă violenţă în numele Iui Allah. A cte le de • pream ărire ale Islamului sînt cuprinse în cinci porunci:

* ( 1) un musulman trebuie să spună crezul de bază: „Nu este nici un alt Dumnezeu decît A llah , iar M uham m ad este profetul Său”;

* (2) să meargă, cel puţin o dată în viaţă, în pelerinaj la Mecca - oraşul în care Allah i- a a ră ta t K oranul lui

ţ M ica naţiune a • Israelului a fost învinsă în mod repetat şi, în

} ce le din urm ă, împrăştiată pe întreg

: globul. însă evreii sînt ■; unici, prin faptul că

şi-au păstrat identitatea în sînul unui număr

’■ m are de cu ltu ri. Iudaismul a luat fiinţă prin anul 2000 î. Hr., in iţia t de Abraham, Isaac şi Iacob, şi se prezumă că are în jur de 18 m ilioane de

adepţi. Iudaismul este divizat în patru grupe principale, fiecare dintre acestea interpretînd în feluri diferite părţi din Torah - C artea S fîn tă , în care sîn t reglate activităţile religioase, personale sau internaţionale. Comunitatea ortodoxă consideră T orahul ca deriv înd de la

Dumnezeu si, prin urmare, într- o legătură foarte strînsâ cu acesta. Mişcarea reformată se axează pe un conţinut etic, iar evreii conservatori com bină elemente din Torah cu cele ale vieţii moderne. Un al patrulea grup, evreii reconstrucţionişti, respinge conceptul de „evrei- aleşii lui Dumnezeu”, deşi au păstrat ritualurile ca parte _a moştenirii culturale iudaice. în v iz iunea aceste i re lig ii, D um nezeu este crea to r, atotstăpînitor, puternic, salvator şi plin de milă. El le vorbeşte ev re ilo r prin in term ediu l profeţilor, iar cuvîntul Său se găseşte în Vechiul Testament, în special în capitolul denumit Torah. în viziunea evreilor, co n d iţia um ană poate fi îmbunătăţită şi, într-o zi, Mesia va crea starea de paradis. U n itatea socială de bază a reprezentanţilor acestei religii este sinagoga sau tem plul, condus de un rabin. Aici, dar şi acasă , au loc cerem oniile religioase. Holocaustul - cînd peste 6 milioane de evrei au fost ucişi de regimul nazist şi de alte forme antisemite - a devenit un sub iec t im portan t pen tru reflecţiile iudaice din ultim iiam.Culegerea, traducerea şi

adaptarea informaţiilor de pe Internet,

Andreea VlLCOVSCHI

a a i

Page 15: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

P O L IT IA C L U J : 9 5 5 ş i 4 3 - 2 7 - 2 7 J A N D A R M E R I A : 9 5 6

P O M P IE R I I : 9 8 1

«

P a l i n c a W \ u z l u h - U N c jA P J A

l-U.INvAVlVH.V'Af i r t v t n u K î r u M v /t i m

U n p r o s p e c t , p r i n t r e m u l t e a l t e l e , o fe r i t d e s e c ţ i a d e tu r i s m a C o n s u l a t u l u i G e n e r a l a l R e p u b l i c i i U n g a r e î n C l u j - N a p o c a m i-â t r e z i t c u r io z i t a te a , în l o c a l i t a t e a I z s â k s i t u a t ă n u d e p a r t e d e K e c s k e m e t d in U n g a r i a e x i s t ă u n m u z e u a l r a c h iu r i lo r - “P a l in k a M u z e u m ”. F i in d a m a t o r ş i c o l e c ţ i o n a r d e

r a c h iu r i v e c h i , la s f î r ş i t d e iulie, a m p u r c e s s ă v iz i te z r e g iu n e a , te r ito r iu v e c in c u P a r c u l N a ţio n a l K is k u n s â g .

P o r n in d d in C lu j, p r im a h a l tă a l e a s ă a f o s t p e n s i u n e a "T isz a" d in lo c a l i t a t e a L a k ite le k , s i tu a tă c o c h e t în m ijlo c u l u n e i p ă d u r i . C o t a t ă c u o s t e a , c a z a r e a , r e s t a u r a n tu l ş i s e rv ic i i l e o fe r i te c u m u l tă a m a b i l i t a t e d e p ă ş e a u a c e s t s t a n d a r d . Z iu a u r m ă to a r e , p e l a o r e l e p r î n z u l u i , ţ e l u l c ă lă to r ie i a f o s t a t i n s - v iz ită m m u z e u l p a l in c i i d in I z s â k . A c e s ta a f o s t a m e n a j a t r e la t iv r e c e n t . S e p o t v e d e a , în lo c a lu l v e c h ii d i s t i l e r i i “Z w a c k ” , i n s t a l a ţ i i l e “ r e t r o ” p ă s t r a t e a p r o a p e în în t r e g im e : c a z a n u l g e n e r a t o r d e a b u r i , a l a m b i c u l d i n c u p r u , u s t e n s i l e l e d e p r e l u c r a r e a f ru c te lo r , b u to a i e v e c h i , m a ş i n ă m a n u a l ă d e î m b u t e l i a t ş i e t i c h e t a t , b u t e l i i d e e p o c ă , p r e c u m ş i v e c h i le c a t a s t i f e d e

c o n ta b i l i ta te . E s t e e x p u s şi u n c a z a n d e ţ u i c ă a r t i z a n a l , c o n f i s c a t d e “f i n a n f .

S u c c e s o r i i v e c h i i d i s t i l e r i i p r o d u c r a c h i u r i n a t u r a l e d in f r u c t e , l i c h io r u r i ş i b e r e . A u r e d o b î n d i t î n c u v i i n ţ a r e a d e a îm b u te l ia , s u b c o n t ro l , r a c h iu d e p r u n e d e 1 2 a n i , p r e c u m şi b e r e “k a ş e r ”.

T a x a p e n t r u v i z i t a r e a m u z e u lu i (2 e u r o ) p e r m ite ş i o d e g u s t a r e în c r a m a m u z e u lu i , a m a jo r ită ţi i p r o d u s e lo r , c a r e p o t fi ş i c u m p ă r a t e l a p r e ţ u r i e u r o p e n e . F iin d d u m in ic ă la o r a m e s e i ş i a f l î n d u - m ă d o a r c u c u s t o d e l e m u z e u l u i - v e c h i m a e s t r u î n m e s e r i e - a m “c o n t r a d e g u s t a t ” , c o m p a r a t i v , c î t e v a ra c h iu r i d e - a l e m e le d in T r a n s i lv a n ia , u n e l e b ă t r î n e d e 4 0 d e a n i , t o a t e r e z i s t în d c a lită ţilo r d e o s e b i t e a l e e x p o n a t e l o r . I n t e r e s a n t ă a f o s t c o n c l u z i a n o a s t r ă a m ic a l ă .

D u p ă d e g u s t a r e p r in d e b in e o m a s ă d e p r în z . L a r e s ta u r a n tu l h o t e l u l u i “ E r i k ” , t î n ă r u l ş e f p r e p a r ă ş i fe lu ri d e m în c a r e tip ic e lo c u lu i. A m c o m a n d a t o s u p ă g e n “r a g u ”, f o a r t e c o n s i s t e n t ă , a c ă r e i d e n u m i r e , t r a d u s ă l ib e r , a r fi “s u p ă d e p r in s u n g in e r ic ă ”, ia r a p o i u n c o t le t în “m a n ie r a şefu lu i" - s o s c u f ic a t d e g î s c ă ş i m ă r a r . A u f o s t în s o ţ i t e , b in e în ţe le s , d e v in u ri i n t e r e s a n t e d in îm p re ju r im i, s e r v i t e ş i la p a h a r . T o tu l la p r e ţ m o d ic .

A m î n c h e i a t p e r ip lu l la b ă i le t e r m a l e H a jd u s z o b o s z l o , d e s p r e c a r e a m s c r i s ş i c u a l t p r ile j. M i-a m p u s î n t r e b a r e a : a m p u te a a v e a o a r e ş i n o i u n a s t f e l d e m u z e u ? S p u n a c e a s t a d e o a r e c e p o t e n ţ i a l p ă l i n c a r a v e m ş i a r a v e a , c u m a r e P a l in k a M u z e u m , u n v a d tu r is t ic .

D e a l t f e l , c î n d p ă r ă s e a m m u z e u l , t o c m a i s o s e a u n a u t o b u z c u tu r iş t i s t r ă in i , m u z e u l f ă c î n d p a r t e d i n u n e l e c i r c u ite tu r i s t i c e .

Petru CIOARA

rioun s rn isnTOI

Î n c e p î n d c u a n u l ş c o la r 2 0 0 3 - 2 0 0 4 , în c a d r u l Ş co lii P r o f e s io n a l e S p e c i a l e N r. 1 8 d in C lu j -N a p o c a , s e d o r e ş t e în f i in ţa re a u n e i c l a s e d e lic e u p e n t r u e le v ii c u d e f ic ie n ţe d e a u z , a d e c l a r a t p ro f . L ia n a C a r a v e ţ e a n u , d i r e c t o a r e a a c e s t e i in s ti tu ţi i . “L a n s ă m p e a c e a s t ă c a le u n c ă ld u r o s a p e l c ă tr e ş c o lile g e n e r a l e d in to a tă ţa ra , în c a r e în v a ţă e l e v i c u d e f ic i e n ţe d e a u z , s â a c o r d e o a te n ţ ie d e o s e b i t ă p r e g ă t i r i i a c e s t o r a în v e d e r e a r e u ş i t e i lo r , în n u m ă r c i t m a i m a r e , la e x a m e n u l d e c a p a c i ta t e . D e a s e m e n e a , s în te m d i s p u ş i ş i a v e m p o s ib i l i ta te a s ă în fiin ţăm c î te v a c l a s e d e u c e n ic i p e n tr u e le v ii c a re d in d i fe r i te m o t i v e n u a u p r o m o v a t e x a m e n u l d e c a p a c i ta t e s a u n u a u f o s t re p a r tiz a ţi în a l te u n ită ţi d e in v ă ţă m în t. fn a c e s t f e l s - a r p u t e a r e a liz a p r im u l n o s tr u g în d

p e n t r u viitor, ş i a n u m e tr a n s fo r m a r e a ş c o li i p r o f e s i o n a l e în g r u p ş c o l a r în p r e z e n t , Ş c o a l a P r o f e s i o n a l ă S p e c i a l ă e d u c ă ş i i n s t r u i e ş t e a t î t te o re t ic , c î t ş i p ra c t ic , p e s t e 4 5 0 d e e le v i c u n e v o i s p e c i a l e - d e f ic ie n ţ i d e a u z , d e f ic ie n ţ i m in ta li, p r e c u m şi e le v i d in c a d r u l p r o g r a m u lu i “A d o u a ş a n s ă ”. P e p a r c u r s u l a p a t r u a n i , a c e ş t i a a u p o s ib i l i ta te a d e . a î n v ă ţ a ta in e l e u n e i a d in t r e c e l e n o u ă m e s e r i i , c î t e e x i s t ă în o f e r ta ş c o li i , ş i a n u m e : z i d a r i - z u g r a v i - v o p s i to r i - m o z a i c a r i - f a i a n ţ a r i , t î m p la r i , l ă c ă t u ş i m e c a n i c i , c o n f e c ţ i o n e r i î m b r ă c ă m in te , fr iz e r i, in s ta la to r i , h o r tic u lto r i , tin ich ig ii a u t o s a u ta p iţe r i . în c a d r u l o r e lo r d e a te l i e r , e le v ii , s u b s u p r a v e g h e r e a m a iş tr i lo r , c o n f e c ţ io n e a z ă d iv e r s e p r o d u s e d e s t i n a t e a t i t n e c e s i t ă ţ i l o r i n t e r n e a l e ş c o l i i , p r e c u m m o b i l ie r ş c o la r , s c a u n e p e n t r u c a n t in ă , s a l t e l e '

p e n t r u in t e r n a t e t c . , c î t ş i c o m e rc ia l iz ă r i i lo r s p r e d iv e r s e f i rm e , la p r e ţu r i in f e r io a r e c e lo r d e p e p ia ţă . S u m e l e d e b a n i o b ţ in u te d in a c e s t e a c t i v i t ă ţ i s î n t u t i l i z a t e p e n t r u a c o p e r i r e a u n e i p ă r ţ i d in n e v o i le in te rn e a l e a c e s t e i in s ti tu ţi i. “U n a l t o b i e c t i v a l n o s tr u e s t e s c h im b a r e a n u m e lu i ş c o li i ş i s i n t e m in c ă u ta r e a u n u i e p o n i m . A c e a s t ă in te n ţ ie a n o a s tr ă n u in s e a m n ă n e a p ă r a t c ă v r e m s ă u r m ă m m o d a , s a u c ă v e d e m u n s t ig m a t in a c tu a la d e n u m ir e , c i d o r im s ă p u n e m in lu m in ă d e s c h i d e r e a n o a s t r ă s p r e in te g r a re . P e n tr u n o i , a c e a s t a n u i n s e a m n ă n u m a i m iş c a r e a e le v i lo r n o ş tr i s p r e in v ă ţă m în tu l d e m a s ă , c i ş i in v e r s . D o r im s ă a t r a g e m e l e v i d in in v ă ţă m în tu l d e m a s ă , f i in d c ă a v e m m u / te d e o f e r i t , a a f i r m a t L ia n a C a r a v e ţ e a n u .

Viorica GAJI

“Nu-mi place să vorbesc despre ceea ce voi face, ci despre ceea ce am făcut”

M irc e a D ă r ă b a n ţ u s - a n ă s c u t în u r m ă c u 4 7 d e a n i , l a C lu j- N a p o c a . E s t e c ă s ă t o r i t ş i a r e o fiică , D ia n a . E s t e p r o f e s o r la U n iv e r s i t a te a “B a b e ş - B o ly a i”, F a c u l ta t e a d e C h im ie ş i I n g in e r ie C h im ic ă , d e p a r t a m e n tu l C h ir r i ie O r g a n ic ă . A u to r a n u m e r o a s e c ă r ţ i d e s p e c i a l i t a t e în lim b ile r o m â n ă , f r a n c e z ă ş i e n g l e z ă , d e ţ i n ă t o r a i m p o r t a n t e p r e m i i , a n u l a c e s t a , p r o f . M i r c e a D ă r ă b a n ţ u a c î ş t i g a t o î n s e m n a t ă d i s t i n c ţ i e : c a v a l e r a l o r d i n u l u i P a l m e s A c a d e m i q u e s , î n F r a n ţ a .

R e p o r t e r : C u m a î n c e p u t c o la b o r a r e a c u U n iv e r s i ta te a d in F r a n ţa ?

P r o f . u n iv . M ir c e a D ă r ă b a n ţ u : U n iv e rs ita te a " B a b e ş -B o ly a i" e s t e i n s t i t u ţ i a c u c e a m a i m a r e d e s c h id e r e e u r o p e a n ă d e la n o i din ţ a r ă , g ra ţ ie re c to ru lu i A n d re i M a r g a , c e l c a r e a l a n s a t c o n c e p t u l d e m a n a g e m e n t a c a d e m i c . P a r t e a c e a m a i c u p o n d e r e în a c e s t c o n t e x t o r e p r e z i n t ă c o l a b o r a r e a f o a r t e p u te rn ic ă d in tre U n iv e r s i ta te a d in C lu j-N a p o c a ş i c e a d in R o u e n , F ran ţa . T r e b u ie m e n ţ io n a t fa p tu l că a c e a s t ă c o la b o ra r e e x is tă în c ă din a n u l 1 9 8 4 , d a r a c u n o s c u t o d e z v o lta re e x t r a o rd in a r ă în c e p în d cu a n u l 1 9 9 2 , a n c a r e c o in c id e cu d e b u t u l u n e i c o l a b o r ă r i ex p lo z iv e în d o m e n iu l c h im ie i.

R e p . : C e î n s e a m n ă P a l m e s A c a d e m i q u e s ?

P r o f . u n i v . M .D .: P a l m e s A c a d e m iq u e s a v e n i t n u a t î t p e linie d e c e r c e t a r e , c î t p e lin ie d e a c tiv i ta te d id a c t ic ă . în f i e c a r e a n , U n iv e r s i t a te a d in F r a n ţ a f a c e o

; p r o p u n e r e d e p r e m ie r e a c î t e ju n u i c a d r u d i d a c t i c d in

s t r ă i n ă t a t e , c a r e a p r e d a t î n in s titu ţia lo r, a c e a s t ă d is t in c ţ i e a c o r d î n d u - s e d o a r p r o f e s o r i l o r din a f a r a g r a n i ţe lo r F r a n ţe i . A ş a se f a c e c ă , în a c e s t a n , P r o p u n e r e a v e n i t ă d in p a r t e a

I n s t i t u t u l u i U n i v e r s i t a r d e T e h n o l o g i e - - R o u e n , d e p a r t a m e n t u l d e C h i m i e , în c a d ru l c ă r u i a m i - a m d e s f ă ş u r a t a c t iv i ta te a , m - a v iz a t p e m in e .

D is t in c ţ ia P a l m e s A c a d e m i q u e s

R e p . : C u m a ţi a ju n s s ă a c t iv a ţ i in c a d r u l a c e s t e i p r e s t i g i o a s e u n iv e r s i tă ţi f r a n c e z e ?

P r o f . u n iv . M .D .: în p e r io a d a 1 9 9 9 - 2 0 0 0 a m p rim it o b u r s ă p o s t - d o c to r a t la U n iv e r s i t a te a d in C a e n , u n d e a m î n c a d r a t în p r a c t ic a d e C e rc e ta r e d o i s tu d e n ţ i f r a n c e z i c a r e p r o v e n e a u d e la U n iv e r s i t a te a d in R o u e n ; la ei, p r a c t ic a d e l a b o r a to r e s t e e x tre m d e im p o r ta n tă . S e p a r e c ă m u n c a m e a a f o s t a p r e c i a t ă , p e n t r u c ă , în a n u l u r m ă to r , r e s p e c t i v , în 2 0 0 1 , a m p r im it o in v i ta ţ ie c u c a r a c t e r , d i d a c t i c d e la U n iv e r s i t a te a d in R o u e n , u n d e m i- a m d e s f ă ş u r a t a c t iv i t a te a o p e r i o a d ă d e tre i lun i, c u s tu d e n ţii d e la d e p a r t a m e n tu l d e C h im ie . A f o s t o e x p e r i e n ţă e x t r a o rd in a r d e i n t e r e s a n t ă , în c o n d i ţ i i le în c a r e , a c o lo , a c tu l d e în v ă ţă m în t s e d e s f ă ş o a r ă în t r -u n c u to tu l a lt s i s te m .

R e p . : D e ta l ia ţ i p u ţ in . . .P r o f . u n i v . M .D . : In

u n iv e r s i t a t e a f r a n c e z ă , u n c a d ru d id a c t i c n u p o a t e lu c r a c u u n g r u p d e s tu d e n ţ i m a i m u l t d e d o u ă o r i, p e n t r u a n u s e c r e a re la ţii p r e f e r e n ţ ia le . P î n ă în a c e l m o m e n t , n u a m m a i p r e d a t în s t r ă in ă ta t e . în a c e s t n o u c o n te x t , a m a d o p t a t f a ţ ă d e s tu d e n ţ i u n s i s t e m p o a t e m a i a g r e s i v , d a r în s e n s u l b u n a l e x p r e s i e i , c u în t r e b ă r i , e x p lic a ţ i i ş i , d e c e n u ? , c u u m o r . R e z u l ta te le o b ţ in u te a u f o s t r e m a r c a b i l e . P r in u r m a r e , a m f o s t r e c h e m a t . A n u l a c e s t a m - a m r e î n to r s a c o lo , p e n t r u o p e r io a d ă d e ş a s e lu n i, d e d a t a a c e a s t a în c a l i t a te d e c e r c e t ă t o r ştiin ţific in v ita t .

R e p . : C u m s î n f f r a n c e z i i , c o m p a r a t iv c u n o i, r o m â n i i?

P ro f . u n iv . M .D .: în F r a n ţa , d e c îte ori s în t în t r e b a t d e u n d e v in , r ă s p u n s u l m e u v in e in v a riab il: d in N o rm a n d ia R o m â n e a s c ă , ia r c în d

m ă în to r c a c a s ă , s p u n c ă a m fo s t în A rd e a lu l F r a n ţu z e s c . P e n t r u c ă n o rm a n z i i s î n t c e i m a i a rd e le n i d in t re f r a n c e z i . S î n t n i ş te o a m e n i d e o s e b i ţ i , c ă r o r a le p l a c e luc ru l b i n e f ă c u t . E x i s t ă a c o l o , în N o r m a n d i a , u n f e l d e s p i r i t a r d e l e n e s c . I a r m o to -u l d u p ă c a r e e i s e g h id e a z ă î n v ia ţă s u n ă în fe lu l u r m ă to r : “N u -m i’ p l a c e s ă s p u n c e v o i f a c e , d c e e a c e a m f ă c u t”.

R e p . : C e p l a n u r i d e v i i to r a v e ţ i ?

P r o f . u n i v . M .D .: C e i d e laF a c u l t a t e a d i n R o u e n m i - a u l a n s a t o n o u ă in v i ta ţ ie ş i s p e r c a , a n u l v iito r, în f e b r u a r i e , s ă a ju n g d in n o u a c o lo . D e a c e a s t ă d a t ă v o i p r e d a la In s t i tu tu l f r a n c e z , p e o p e r i o a d ă d e p a t r u lu n i , în c a l i t a t e de? p r o f e s o r in v i ta t .

A consem nat Ana-Maria VAIDA

1 9 9 0 - M ih a i G h e o r g h iu , v i c e p r e ş e d i n t e l e L ig ii S t u d e n ţ i l o r d in U n iv e r s i t a t e a B u c u r e ş t i , ş i G h e o r g h e R o n c e a , s t u d e n t , a u

d e c l a r a t g r e v a f o a m e i , î n s e m n d e p r o t e s t f a ţ ă d e f a p tu l c ă , lau n a n d e la R e v o lu ţ ia d in d e c e m b r ie 1 9 8 9 , n u s -a a f i a t

a d e v ă r u l d e s p r e a c e s t e e v e n i m e n t e .

1 î

Afacerile cu motorină continuă să aducă

prejudicii bugetului de stat• Doi prahoveni sînt cercetaţi de

poliţiştii clujeni pentru evaziune fiscală de peste 160 de milioane de lei •

I Doi tineri din judeţul Prahova sînt cercetaţi, în stare de libertate, de lucrătorii Biroului de Combatere a Criminalităţii Economico-Financiare din cadrul Inspectoratului Poliţiei Judeţene (IPJ) Cluj, sub acuzaţia de evaziune fiscală şi fals intelectual. Elena Giluela S., în vîrstă de 31 de ani, din localitatea Boldeşti Scăieni, şi Alen M arius I., de 30 de ani, din Ploieşti, au ajuns în atenţia poliţiştilor clujeni, după ce au prejudiciat statul cu peste 160 de milioane de lei prin efectuarea unor tranzacţii cu motorină.

Potrivit Biroului de Presă al IPJ Cluj, Elena Giluela S., în calitate de administrator la o societate ce avea ca obiect de activitate comerţul cu produse petroliere, a achiziţionat, în perioada ianuarie - februarie 2001, îm preună cu Alen Marius I., de la o rafinărie din Ploieşti, o cantitate de motorină pentru care nu erau achitate taxele de drum (MTR).

Motorina a fost vîndută, apoi, unor firme din Cluj, ca fiind motorină cu taxa de drum inclusă. Anchetatorii susţin că tranzacţia a fost făcută prin intermediul unei firme fictive, Damarom Trading SRL din judeţul Bihor, iar contravaloarea motorinei a fost virată direct în conturile firmei prahovene.

în urma acestei tranzacţii, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 163 de milioane de lei. Poliţiştii au dispus începerea urmăririi penale împotriva Elenei G iluela S. şi a lui Alen Marius I., iar pentru recuperarea prejudiciului au fost luate măsuri asigurătorii. Dacă vor fi trimişi în judecată, cei doi pot primi pînă la 15 ani de închisoare.

0 bătrînică a fost accidentată grav pe trecerea de pietoni

a O femeie de 79 de ani, din Cluj-Napoca, a fost victima unui grav accident de circulaţie în timp ce traversa strada pe trecerea de p ieton i. P o tr iv it B iro u lu i de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, Viorel S„ în vîrstă de

. 30 de ani, se afla, luni, în jurul orei 17.45, la volanul unui autoturism Dacia 1310, cu carc sc deplasa pc strada Zrini Miklos din Cluj-Napoca. La un moment dat, din cauza vitezei şi a neatenţiei, tînărul a surprins-o şi accidentat-o grav pc Carolina S., care traversa strada prin loc marcat şi semnalizat. Victima a fost rănită grav, fiind internată la Clinica de Chirurgie I cu multiple traumatisme şi leziuni.

Un tînăr este cercetat penal § pentru că a spart parbrizul i autoturismului tatălui săuB Un tînăr, în vîrstă de 25 de ani, din Cluj-Napoca, este cercetat penal de poliţiştii clujeni, sub acuzaţia de distrugere, după ce a spart, cu o piatră, parbrizul autoturismului tatălui său. Conform Biroului de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, în data de 1 noiembrie a acestui an, Robert Cristian N., în timp ce se afla pe raza comunei Bonţida, a spart cu o piatră parbrizul autoturismului Chrysler aflat în proprietatea tatălui său.

Prejudiciul creat de tînăr a fost evaluat la 246 de euro. O dată cu sesizarea făcută de proprietarul m aşinii, poliţiştii au dispus începerea urmăririi penale îm potriva lui Robert Cristian N., iar dacă va fi găsit vinovat de instanţă tînărul poate fi condamnat la o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între şase luni şi trei ani.ff'? ' " . I' -"T" ţ~~ X x uzi.—rn .-...., . "a, ■.-.ir. • ~ ~~ i ij.u_n

( Minor arestat pentru furt I calificatH Un minor, în vîrstă de 16 ani, din com una Baciu, a fost arestat de procurorii Parchetului de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca, sub acuzaţia de furt calificat, după ce a sustras haine dintr-o locuinţă. Potrivit anchetatorilor, în data de 30 noiembrie a acestui an, A. Rostaş a pătruns. în locuinţa lui O v id iu C ., d in B aciu , de u n d e a fu ra t o b ie c te de îmbrăcăminte în valoare de 10 m ilioane de lei. Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca a em is pe num ele lui Ovidiu C. un mandat de arestare preventivă de 30 de zile.

Grupaj realizat de Cosmin PURIŞ

Page 16: [. adevarul. euroweb. ro ISSN 1220-3203 rmira crizei … · 2018-04-17 · [. adevarul. euroweb. ro ANUL XIV NR. 3673 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 4 DECEMRRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

° ? ™ b a r c a ţ i u n e i r a k î a n ă a d e s c h i s f o c u l , .ie r i, J n d i r e c ţ i a u n e i *

W a r b a în a ProPiere d e in s u lav v a r c a , d n K u w a i t , p o tr iv i t u n u i c o m u n ic a t t r a n s m i s d eM im s te a i l d e I n t e r n e d in K u w a i t , c i t a t d e A F P .

I ra k u l a a n u n ţ a t c ă v a p r e z e n t a N a ţ iu n i lo r A J n i te . î n d a t a d e 7 d e c e m b r i e , r a p o r tu l p r iv in d -

a r m a m e n t u l d e d i s t r u g e r e în m a s ă p e c a r e îl d e ţ in e , d e v a n s î n d a s t f e l c u o z i t e r m e n u l l i m i t ă

s ta b i l i t d e O N U , t r a n s m i te C N N .

m i c * rfs rI t a i i evăru l d e CI

Visînd la modelul occidental de preşedinte

u r m a r e d in p a g i n a 1

m ijloc, treb u ie sâ m ergem spre m odelu l o cc iden ta l, argumentează Adrian Năstase. Toate acestea însă se vor discuta după încheierea mandatului lui Ion Iliescu. Atunci cînd Constituţia va fi schimbată în sensul arătat mai sus, iar preşedintele ţârii va conduce inclusiv activităţile curente, de execuţie, atunci Adrian Năstase va putea sâ candideze la postul de şef al statului.

In acelaşi timp, Adrian Năstase se arată îngrijorat şi de starea partidului său peste doi ani. Acum, el are în sondaje peste 50 la sută din sufragii, dar premierul crede câ în mod real acestea nu sînt mai mari de 40 la sută, iar încă în doi ani ar putea sâ scadă pînă la 20 la sută. Ceea ce, conchide Năstase, n-ar fi bine nici pentru PSD, dar nici pentru ţară, pentru că ar crea o situaţie similară celei din 1996, cînd a fost nevoie de alcătuirea unei alianţe Ia guvernare, care a funcţionat poticnit, ducînd ţara acolo unde toată lumea ştie câ a ajuns. Deci, preşedinte... executiv.

T i n e r i i d i n P R M p a r t i c i p a l a p r o i e c t u l

„ P e n t r u V i a ţ â "Organizaţia dc Tineret a Partidului România Marc, filiala Cluj,

a prezentat membrilor şi celor interesaţi proiectul ..Pentru Viaţă . Acest proiect este realizat dc Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Fclcacului şi Clujului, împreună cu Asociaţia Filantropică niedical- crcştinâ „Christiana", şi este finanţat dc Episcopia Evanghelică Luterană din Wurttcmbcrg. Proiectul „Pentru Viaţă” se desfăşoară în cadml policlinicii fără plată „Sf. Pantelimon” dc luni pînă vineri. La acest program participă medici, asistenţi sociali, psihologi, asistente medicale, jurişti, preoţi. Scopul proiectului „Pentm Viaţâ” este acela de a scădea numărul de avorturi în judeţul Cluj şi de a preveni abandonul matern. Prin intermediul proiectului se oferă teste de sarcină gratuite, consiliere femeilor aflate în criză de sarcină, sprijin moral şi duhovnicesc viitoarelor mame, sugestii cu privire la încadrarea mamei într-un program special de pregătire pentru naştere, sprijin material mamei după naştere, consiliere post-avort. M .L.

C o s iin l in C u is ă I n n r e s i im ă n m mfSKS s t a l a a i i s s a © p m f i s i

Secretarul general al PSD, Cozmin Guşă, a criticat,' ieri, în conferinţa de presă a partidului, atitudinea politică a partidelor de opoziţie şi a unora dintre liderii acestora.

Astfel, în opinia lui Guşă, lideml PNL, Theodor Stolojan, se apropie foarte, mult, prin declaraţiile sale, de "mesajele ceauşiste, vadimiste, de genul jos mafia, sus patria".

"Theodor Stolojan se află încă sub influenţa Iţii Nicolae Ceauşescu, care era specialist în astfel de mesaje, vorbea despre corupţie şi pedepsirea demnitarilor, dar nu se uita în juml său", a spus Guşă.

EI a arătat că aceste mesaje nu-i fac bine lui Stolojan şi i-a recom andat să se uite în apropierea sa în legătură cu faptele de corupţie. Guşă a mai spus câ PSD doreşte un dialog cu PNL pe tema corupţiei, dar această discuţie trebuie făcută '/un oglindă'A?, pentru a vedea care sînt realizările actualului partid de guvernâm înt în combaterea corupţiei şi care sînt cele ale liberalilor, atunci cînd au

fost la guvernare. în opinia lui Guşă, PSD a dat semnalul, de la nivelul politic, ca instituţiile abilitate să-şi facă datoria, în timp ce PNL nu a făcut acest lucru.

"Imaginea mea despre Theodor Stolojan este cea a unui pădurar care trebuie să caute vreascuri uscate în PNL şi, pe terenul de volei, a pasat mingea către PSD. Am observat pe tricoul său, printre sponsori, pe SAFI. îi sugerez să aibă mai multă grijă cum îşi alege sponsorii la nivelul echipei politice şi să vină cu mesaje pozitive", a spus Guşă.

în ceea ce-1 priveşte pe liderul PD, Traian Băsescu, Guşă a declarat câ acesta trebuie să se abţină sâ sugereze partidului de guvemămînt cine sâ fie prim- m inistru în acest Guvern, deoarece nu va ajunge niciodată la guvernare.

Guşă a spus că opiniile lui Traian Băsescu nu interesează PSD, arătînd câ liderul PD a făcut un "exerciţiu inutil" prin propunerea a doi posibili prim- miniştri, pe Ioan Mircea Paşcu şi pe Mircea Geoană.

"Pentru noi, cel mai bun prim-

ministru este Adrian Năstase şi apreciem deosebit munca celorlalţi doi colegi ai noştri, Ioan Mircea Paşcu şi Mircea Geoană, care au făcut o treabă bună, inclusiv pe această zonă de coordonare şi de lobby pentru aderarea la NATO", a precizat Guşă.

în opinia sa, Traian Băsescu nu va cîştiga niciodată alegerile, deoarece nu este "în stare să facă o echipă". "Traian Băsescu se tot antrenează la perete, ar trebui să se concentreze mai bine pe propriul partid", a adăugat secretarul general al PSD, Cozmin Guşă.

Guşă s-a referit şi la PRM, apreciind câ procesul de aderare a României la NATO reprezintă "începutul sfîrşitului PRM" şi câ mesajele "false şi populiste" ale acestui partid nu mai au rezonanţă în rîndul românilor.

Potrivit lui Guşă, foarte mulţi români îşi vor da seama că m esajele PRM referitoare la mutarea graniţelor nu sînt de actualitate şi nu vor mai fi impresionaţi de ele.

Turnura crizei administrative din Cluj-Napoca (I)u r m a r e d in p a g i n a 1

Cluj-Napoca şi, în consecinţă: A nulează parţia l d ispoziţia nr. 507/ 2002 emisă de primarul municipiului C luj-N apoca şi înlocuieşte membrii din comisia pen tru v înzarea sp a ţiilo r comerciale, respectiv Alexandru Dim a, V asile G herm an şi M ircea A brudan cu num iţii Ştefan Dimitriu, Mate Andrei Levente şi Radu V irgil Pop

Pe lîngă faptul câ prin această deciz ie este re c u n o s c u tă im p lic it e x is te n ţa şi fu n c ţio n a lita tea C onsiliu lu i local C luj-Napoca, se revine la formula iniţială a comisiei de vînzare a spaţiilor comerciale.

Funar se opune şi deciziei Tribunalului şi aceasta cu doar două z ile p înă cînd se îm p lineşte te rm enu l legal maximal (prevăzut de L. 550/ 2002) în care primarul trebuie să propună spre aprobarea CL a lis te i cu toa te spaţiile comerciale care urmează să fie vîndute. Este im probabil ca Funar să recunoască faptul că

n-a avut dreptate şi să convoace CL, lucru de altfel solicitat, ieri, de către prefectul judeţului, Vasile Soporan.

D espre legalitatea CL s-a pronunţat, ieri, şi secretarul m u n ic ip iu lu i, T itus Jude. C onsilierul Ştefan Dimitriu, preşedintele comisiei de vînzare a spaţiilor s-a adresat, în scris, primarului solicitînd, pe baza hotărîrii Tribunalului Cluj să d ispună im e d ia t asigurarea funcţionalită ţii com isiei. în conform itate cu prevederile n o rm elo r m etodologice de aplicare a Legii 550, “dacă lista (cu spaţiile comerciale) nu este întocmită şi supusă aprobării C o n siliu lu i, în term enul prevăzut (5 decembrie 2002) aceasta va fi întocmită şi supusă aprobării prin grija unuia dintre viceprimari”.

La modul teoretic, unul dintre viceprimari, Gavrilă sau Boroş, dacă ar avea lista, ar putea-o p rezen ta CL, acesta avînd posibilitatea de a se întruni deîndată. Am spus la modul teo re tic deoarece lumea se

aşteaptă la un refuz al lui Funar de a pune la d isp o z iţia viceprimarilor lista cu pricina. Azi ne putem aştepta, însă, la o evoluţie cel puţin interesantă a situaţiei.

L i p s a b u g e t e l o r -

î n g e n u n c h e r e a

C l u j u l u iCîteva aspecte grave au fost

sem nala te , ieri, din cauza re fu zu lu i prim aru lu i de a convoca CL. Aceste amănunte care pot întoarce pe dos viaţa urbei - în ziarul nostru de mîine.

F o s t u l

p r e ş e d i n t e a l

B ă n c i i

T r a n s i l v a n i a

r ă m î n e î n

a r e s t

Fostu l p reşed in te a l Băncii Transilvania, lo s i f Pop, rămîne în arest, c a urmare a deciziei de ieri a Curţii de Apel Bacău.

M agistraţii C urţii d e A pel Bacău au re s p in s recursul formulat de îo s i f Pop îm potriva d e c iz ie i Tribunalului Bacău care a m enţinut starea de a re s t p rev en tiv a fo s tu lu i p reşed in te al B ă n c ii Transilvania.

losif Pop a fost a resta t pentru acordarea nelegală a unor credite însumînd 19 m iliarde de l e i ad m in is tra to ru lu i . u n e i firme şi pentru că nu a lu a t măsuri pentru executarea garanţiilor bancare, deşi la in s titu ţia pe care o

conducea erau pre jud ic ii mari.

în baza u n o r documentaţii neconform e cu realitatea, Pop a r f i acordat în mod n e le g a l credite în sumă totală d e 19 m iliarde de lei, l u i B enone B e c a ,adm in is tra to r la S C Amapolla Prest SRL B acău (arestat şi el în a c e a s tă cauză), sumele de b a n i fiind fo losite în a l t e scopuri.

De asemenea, deşi la Banca Transilvania ex is ta un prejudiciu de peste 140 de miliarde de lei, l o s i f Pop, în ca lita te d e preşedinte, nu ar fi lu a t măsuri pentru executarea garanţiilor bancare.

»>

> C l A S $ i C A L

I. A : .....................

P rim ăria a b lo ca t c o n tu r ile PÂ9DP p e n tru 15® d e m ilioane

■ iii ■

u r m a r e d i n p a g i n a 1

RADP, desfăşurată acum două săptămîni, nu l-a sensibilizare, pentru câ de atunci nu a mai făcut nici o plată. Reuşim să su p rav ie ţu im d o a r d a to r ită lucrărilor contactate cu terţi”,_ a conchis M ih ae la R ozor. în opinia sa, două sîn t cauzele m ajore ce determ ină actuala conjunctură nefavorab ilă pe ca re o tra v e rse a z ă R A D P:

neefectuarea unei rectificări bugetare la n iv e lu l administraţiei publice locale şi nerecunoşterea Consiliului local Cluj-Napoca de către primarul G heorghe F unar. în aceste condiţii, conducerea regiei a preferat să lucreze cu terţi, evitînd astfel orice contract cu primăria. „Avem închiriate în

■ totalitate utilajele de deszăpezire la D irec ţia R eg io n a lă de Drumuri şi Poduri pentru lucrări

în suban trepriză.* Am ales această variantă pentru a putea să ne primim banii pe munca p re s ta tă ” , a p rec iza t conducătorul regiei. La rîndul său, edilul şef a declarat câ situaţia ja ln ică a RAD P se datorează unui m anagem ent neperformant, primăria fâcînd în acest an plăţi de aproximativ 40 de miliarde de lei către regie, numai în ultima lună acestea ridieîndu-se la 3 miliarde. Funar

a recu n o scu t că nu are cunoştinţă de cererea RADP de a se încheia un protocol de compensare, dar a precizat că, „în p rinc ip iu”, prim ăria nu încheie asem enea înţelegeri. M en ţionăm că în urma contestării de către conducerea R A D P, poprirea iniţiată de prim ărie a fost suspendată, urmînd ca, la sfîrşitul lunii, in s tan ţa să se pronunţe asupra ei.

C A S A D E E D I T U R Ă

c / S . R . L .

’Sjăinzaca pnnSlTnr.""1 c T d / î Î7 ^decatonaTlîui-' N apoca, înm atricu la tă ia Oficiul Registrului Comerţuluijudeţului Cluj, su b nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ; C R I S T I A N B A F i A ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

T e l . 1 9 . 1 6 . 8 1 ; 0 7 8 8 - 3 0 7 . 9 8 3 ; F a x : 1 9 . 2 8 . 2 8

C e n t r a l a : t e l : 1 9 . 2 1 . 2 7 ; 0 7 8 8 - 3 0 7 . 9 8 2E - m a i l : a d e v c j r @ e u r o w e b . r o - r e d a c ţ i a E - m a il : r e c l a m a _ a d e v c j @ e u r o w e b . r o - p u b lic i t a te S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e : T e l / f a x :H o r e a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

• CULTURĂ: TEL 19.74.90; 0788-307.982 - MICHAELA BOCU;• SOCIAL-CETĂJENEŞTI: TEL. 19.74:90; 0788-307.982 - RADU VIDA;• ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 VBENIAMIN PASCU,• SPORT: TEL.: 19.21.27; 0788-307.982 - CODIN SAMOILĂ;• PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04; 0788-307.987;• DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU;• CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07; 0788-307.982 - LIVIA POP;• SUBREDACJIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23• SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75 ~ : ;

’iSHÎflMî -nppLxlîtâyii Ou’]/'1'.. JtL.iV'X 7 0 .. .(î L E E . b'T-1 - jşJ m u i ltH A f i'fcf X Ifc-uaîu

■VLTiir-T

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

E‘(ffltb©S© sS IFX 1 - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72570/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…_____^ 7 lJ Ks!j l [ ^ ANUL 3011 NR. 3216 ISSN 1220-3203 VINERI,

fmforadea.rofmforadea.ro/wp-content/uploads/2012/02/Tematica-licenta-M.pdf · Guha nodulul tiroidian, hipotiroidismul hipertiroidismul —pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226; 90

ANUL XIIINR. 3153 [ 16 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72511/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001... · Ivor-r J v J7 z im i m ă ® p m â m t [ ANUL XIIINR. 3153 ISSN 1220-3203 JOI,

P o litic ă Ma!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72273/1/... · l o ) f L" * J LÎ J ziarin dependent ţ~ [ ANUL X NR. 2900 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 24 MAI 2000 16 PAGINI 2.000

D 3203 Dreptul Comercial

Forţat de împrejurări, Premierul sărbătoreşte la Cluj-Napoca Ziua … · 2018-04-17 · PRIVI va depune moţiunea “Roşia ' Montană” zkirm dgpm dm t {. adevărul, euroweb

SUMAR - · PDF fileSUMAR ISSN 1220-5710 REVISTA DE ISTORIE MILITARĂ Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin Institutul pentru Studii

Renunţări Unilaterale Fdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66739/1/... · ® Viaţa politică /li 9 Sport /12 ANUL VI NR. 1265 ^ ISSN 1220-3203 MARTI 15 NOIEMBRIE 1994 Renunţări

si cine sa mai Tăvălugul emisiunilor de albă încredere ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71877/1/... · â a r iM k p m d m t f Al\IUL IX NR. 2593 ISSN 1220-3203 JOI, 27

J&O ANUL XIII NR. 3197dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72553/1/BCUCLUJ_FP...J&O [ j ^ ANUL XIII NR. 3197 ISSN 1220-3203 JOI, 17 MAI 2001 16 PAGINI 3.000 LEI rif m

PREŞEDINTELE ILIESCU NU ESTE UN SALVATOR Inginerii ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66745/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…ISSN 1220-3203 1 23 NOIEMBRIE 1994 12 PAGINI 100 LEI Azi

FAN COURIER - FairValuefairvalue.ro/wp-content/uploads/2015/06/Fan-Courier.pdf · furnizor de servicii de curierat pe plan local. ... Vincon, Euroweb, ... domeniului de afaceri al

din soclu sub impactul unui scandal administrativ de proporţii · i i ____] \ 1 • / / / v \ \ anul xiv nr. 3592 issn 1220-3203 sÎmbĂtĂ, 31adgust duminicĂ, 1 septembrie 2002

SUMAR...SUMAR ISSN 1220-5710 REVISTA DE ISTORIE MILITARĂ Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie

mJL. a diplomaţiei româneştidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72587/1/... · zk srM d @ jp t [ . dntcj. ro/adevaruT} ANUL XIII NR. 3238 ISSN 1220*3203 SÎMBÂTÂ,

adevarurj - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72459/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...m a r m d m a n d ttm f: [ ANUL XIII NR. 3100 ISSN 1220*3203 VINERI, 19 IANUARIE

v. adevărul, euroweb. ro 16 PAGINI 4.000 LEI Primul …Şnism, ceea ce reduce si depunerea de grăsimi-celulităi ' A- 1 Ijutâ Ia diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos

sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · asistenti specializaþi sau generaliºti reprezintã gru-pul þintã al proiectului. În total vor fi instruiþi 1220 de medici ºi 1600 de

ANUL VII NR. 1837 29 NOIEMBRIE 1996 ISSN 1220-3203 16 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71162/1/BCUCLUJ_FP_PIV2… · N o u a s e s i u n e p a r l a m e n t a r ă î n c

16 PAGINI 4.000 LEI caractere nu au fost noul principal al ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79009/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002_014_3551.pdf[. adevarul. euroweb. ro\ ANUL XIV NR

Timecat 1220 Paper

Stolo se întoarce onsilicrii cer prefectului să se ... file: 2; - (. adevarul. eurowelxro ANUL XIV NR. 3549 ISSN 1220*3203 VINERI, 12 IULIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Stolo se întoarce

în timp ce SANITAS-ul Kosovo - un detaliu Deturnare de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71796/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · ANUL IX NR. 2407 ISSN 1220-3203 MIERCURI 14

f . dn tcj. rofadevarul loan Gavra recunoaşto ... · ’V \ n r V/ / / A ' L i f . dn tcj. rofadevarul' ANUL XIV NR. 3516 ISSN 1220-3203 MARTI, 4 IUNIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI 0

AUDI. 301 NR. 8071 11 DECEMBRIE 2000 ISSN 1220-8203 16 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72430/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · IMAS şi 1NS0MAR, lideml PDSR Ion Iliescu nu

ASTRA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72566/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3212.pdf[ h ttp ://w w w .d n tcj.ro /a d ev a ru î) ^ ANUL XIII NR. 3212 ISSN 1220-3203

Petre Roman se vede preşedintele Românieidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72343/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · [• . dntcj. ro/adevaruî^ ANUL XNR. 2972 ISSN 1220-3203 MIERCURI,

ISSN 1220-3203 I 12 PAGINI 100 LSI ANUL VI NR. 1155 14 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66631/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994...K.iznoi IN TOATA LEGEA ; Moscova îşi ponturile la'Cluj

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de ... · PDF fileCodului penal, autorului. I.S.S.N.: 1220-711X ... fiecãrui poliåist în parte. Ca apreciere generalã, nu

a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203

:pe sub Felecic :; cei disperaţi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71147/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…ANUL VII NR. 1823 ISSN 1220-3203 • MIERCURI 13 NOIEMBRIE

3. Euroweb

Mihai Cimpoi ‘75 Humanités etcaietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2017/...9 771 220 63 500 6 ISSN 1220 - 6350 9 771220 635006 ISSN 1220 -6350 8 (358) / 2017 ( )

de facto - caietecritice.fnsa.rocaietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/... · 9 771 220 63 500 6 ISSN 1220 - 6350 9 771220 635006 ISSN 1220 -6350 10 (348) / 2016 Bianca

R C A 2001 ASTRA - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72565/1/BCUCLUJ_FP... · 2017. 8. 8. · f h ttp ://w w w .d n tcj.ro/ad ev aru P j ANUL XIII NR. 3211 ISSN 1220-3203