f h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a r u P j

ANUL XIII NR. 3211 ISSN 1220-3203

SIMBÂTÂ-DUMINICÂ, 2-3 IUNIE 2001

16 PAGINI 3.000 LEI

R C A 2 0 0 1

A S T R A7P a g i n a

(9475499)

gMEagas

Ceea ce nu poate fi cercetat

V A LER CH IO REA N U

uvernul Năstase a găsit soluţia optimă la scandalul FNI. După ce a propus alcătuirea unui fond de

450 miliarde, din care să fie “despăgubiţi” cei mai săraci investitori ai Fondului, a “ vărsat” problema instituţiei care moşteneşte mai vechea şi de tristă amintire AVAB. Un fel de groapă de gunoi, unde

“ se adună problemele fără rezolvare ale diferitelor guvernări perindate la cîrma ţării în ultimii ani. Toate escrocheriile şi ingineriile financiare care au sărăcit ţara şi pe locuitorii ei cu sume de o mărime greu de imaginat au avut un sfîrşit comun. Autorităţile statului nu le-au putut da de capăt, din motive pe care nu le discut acum, aşa că pierderile au fost pasate instituţiei cu rol de groapă de gunoi. Care instituţie le preia, le clasează şi alcătuieşte, periodic, nişte rapoarte, pe care le oferă guvernului şi, uneori, opiniei publice, din care aflăm, că marea majoritate a pierderilor nu pot fi. recuperate, aşa că hoţii rămîn cinstiţi pînă la proba contrarie. Bineînţeles, funcţionarii instituţiei primesc salarii grase, în schimbul cărora se străduiesc sâ rezolve problemele insolubile ale mişcării banilor în România. Care rămîn, evident, chiar aşa: insolubile.

Ei bine, acestei instituţii îi va reveni nobila misiune de a completa măsura adoptată de guvern pentru ajutorarea celor mai năpăstuiţi dintre săracii investitori FNI şi de a da de unna banilor furaţi. Trebuie să ne închipuim că lucrătorii ei îi vor urmări pe cei vinovaţi de falimentul Fondului, inclusiv de tartorul şef al escrocheriei, Ioana Maria Vlas, pînă în pînzele albe? Aşa ar fi normal. Numai că în anul care a trecut de la producerea dezastrului au apărut informaţii care nu dau nici o speranţă celor păcăliţi. Ultima dintre ele a fost pusă în circulaţie de vicepreşedintele unei organizaţii judeţene a partidului de guvemămînt, fapt care ar îndreptăţi părerea că omul deţine adevărul sau măcar o parte a lui şi doreşte să-l facă public, spre binele celor peste 200.Q00 de români escrocaţi. Există însă şi o umbră de îndoială asupra intenţiei sale. Adunîndu-i pe gazetari pentru a le vorbi despre dedesubturile afacerii FNI, respectivul activist PDSR a interzis înregistrarea raportului despre care afirma că a fost întocmit de lucrători ai serviciilor speciale româneşti. Fapt imposibil şi ilogic în acelaşi timp. Cum să ceri gazetarilor să nu dezvăluie ceea ce intenţionezi să le comunici în momentul în care îi inviţi la o conferinţă de presă?

Evident, gazetarii au înregistrat respectivul raport prezentat de vicepreşedintele pedeserist şi l-au dat • publicităţii.

Textul cuprinde dezvăluiri senzaţionale, care, dacă sînt reale, amphfică starea de disoluţie a instituţiilor statului şi neputinţa acestora de a face lumină în afaceri dintre cele mai necurate. în esenţă, se arată că, la începutul lunii mai 2000, Ioana Maria Vlas, directoarea FNI, a luat legătura de patru ori cu ministrul de Interne din acea perioadă, iar în 15 mai, ea a alcătuit un tabel cu numele unor persoane ce urmau să ridice sume importante de bani. Ceea ce s-a şi întîmplat, inclusiv în afara orelor de program a agenţiilor FNI. Printre

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

B aroneasa Ic h o ls o n

ars interese cu copii rom âniSenatorul PNL de .Cluj, Norica Nicolai s-a arătat extrem de surprinsă

de proiectul de raport al baronesei Emma Nicholson despre situaţia din România. "Repetat apar aceleaşi poze despre copiii instituţionalizaţi

.din 1991", spune senatorul liberal. Mai mult, Norica Nicolai a relatat o discuţie, pe care a avut-o cu baroneasa, în prezenţa fostului premier Isărescu, în care a abordat problema copiilor instituţionalizaţi dintr-o altă perspectivă. Norica Nicolai spune că baroneasa avea de mult timp o fundaţie în România care se ocupa de protecţia copilului. După ce au apărut şi fundaţiile româneşti, care au învăţat cum să atragă fonduri europene, fundaţia Emmei Nicholson nu a mai fost ce a fost, nemaiprimind aceleaşi fonduri. “Sâ nu confundăm afacerile personale cu evaluarea unei tari”, a conchis Norica Nicolai.

T i tu s C R Ă C IU N

N o r ic a N ic o la i

"Legea trebuie aplicată indiferent cine este primar de Cluj"Premierul Adrian Năstase nu a

scăpat ocazia să se refere, în cadrul teleconferinţei cu prefecţii, din nou, la noua Lege a administraţiei publice locale, facînd, subtil, aluzie la doi primari care au ceva probleme cu aplicarea actului normativ: cel al Clujului şi cel al Bucureştiului. De două ori a citit textul, considerat fară echivoc, al celebrului articol 152 din lege, cel care stipulează rămînerea

în funcţie a tuturor consilierilor aleşi în 2000. Ministrul Administraţiei publice, Octav Cozmâncă a întrebat toate judeţele care le sînt problemele stringente. Prefectul Vasile Soporan a răspuns că nu sînt probleme care să trebuiască explicate în teleconferinţâ. La care a urmat replica ministrului: “Nu sînt probleme, dar primarul sigilează sala de şedinţe a Consiliului local” .

Cozmâncă afirmă că este un lucru foarte grav, solicitîndu-i prefectului Soporan să asigure respectarea legii,“indiferent de cine este primar la Cluj”. “Nu se admit excepţii” , a conchis Cozmâncă.

După teleconferinţâ, prefectul a declarat că “ dl primar Funar,

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ T i t u s C R Ă C IU Nc o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

m m io ii ®§ti

Preţul benzinei rămîne

nemodificat\

Primul ministru Adrian Năstase a anunţat, vineri, că preţul de vînzare al benzinei va rămîne nemodificat, ca urmare a deciziei luate de Guvern, joi, ca valoarea în euro a taxei de drum să scadă.

Guvernul va emite un act normativ de reducere a valorii taxei de drum după ce vor fi finalizate calculele privind nivelul la care trebuie să scadă respectiva taxă pentru ca preţul cu amănuntul al carburanţilor pentru populaţie să rămînă nemodificat, a precizat prim- ministrul.

La 25 mai au intrat în vigoare noile prevederi legale privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, prin aplicarea unei cote unice egale cu echivalentul în lei a 110 euro/ tonă la motorină şi 125 euro/ tonă la benzină asupra preţului cu ridicata la rafinărie, valori mai mari decît sumele plătite pînă în prezent de SNP Petrom.

E S t G p î l & j p S K fGuvernul a hotărit, în şedinţa de

joi, indexarea cu şase la sută, începînd cu luna iunie, a pensiilor cu cuantumuri mai mici sau egale cu 4.791.696 lei, precum şi a celor pentru veteranii de război, a indemnizaţiilor de asigurări sociale pentru boală, maternitate şi îngrijire copii. Vor beneficia de această creştere aproximativ patru milioane de pensionari din sectorul de stat şi aproximativ 1,7 milioane de pensionari proveniţi din agricultură. Pensia medie pentru limită de vîrstă cu

o o np p r 'r*T•O* ti1 1

stagiu complet de cotizare creşte cu aproximativ 100.000 de lei, ajungînd la 1.530.000 de lei. A fost acordată, de asemenea, o indexare de doi la sută unui număr de 374.000 de pensionari'din perioada 1998-2001, care au beneficiat de un calcul al pensiei mai avantajos. De o creştere cu acelaşi procent vor beneficia veteranii de război, conform Legii nr. 49/1991. Urmează ca, pînă la sfîrşitul acestui an, să fie acordate încă două indexări, care să acopere integral inflaţia.

Dacă in stan ţa suceveana va respinge recursul Parchetulu i,

clanul Varga va fi ju d eca t în liberta te ţi în dosaru l pen tru

ultrajVarga Ana, unul dintre capii

mafiei ţigăneşti din România, a fost pusă, vineri, în libertate de instanţa Tribunalului Cluj în cauza în care este judecată pentru evaziune fiscală. In urmă cu două săptămîni, femeia, cunoscută în lumea interlopă sub numele de “mama Ana” , soţul ei, Varga Gruia şi fiul Varga Falviu au fost puşi în libertate şi de Judecătoria Suceava în dosarul în care sînt judecaţi pentm ultraj. Varga Ana se

află în arest încă din luna decembrie a anului trecut, cînd, odată cu izbucnirea scandalului “ Şpaga Gherla - Gabor Lajos“ , a fost arestată de procurorii clujeni sub acuzaţia de ultraj. Varga a contestat de nenumărate ori măsura arestării, însă instanţa clujeană a respins plîngerile ei, motivînd că mandatul de arestare a fost eliberat în temeiul legii. “Mama Ana” a încercat apoi să scape de arest pe motive de boală, însă şi de această dată cererile i-au fost respinse de judecători. Ca o ultimă soluţie a clanului Varga de a

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ C o s m in P U R IŞc o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

I I ; M I I«jllOMiy..

/

• î

Secţia de preistorie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei pregăteşte pentru public una dintre cele mai fascinante expoziţii temporare ale anului în curs - o expoziţie care va prezenta clujenilor vestigiile Culturii Cucuteni, descoperite în staţiunea Scînteia, judeţul Iaşi. Piesele, care tocmai au fost aduse la Cluj, fac parte din colecţiile Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi şi ale Institutului de Arheologie din Iaşi.

Portrivit declaraţiei dr. Cornelia Magda MANTU, cercetător ştiinţific principal I la Institutul de Arheologie din Iaşi, între cele peste 400 de piese aduse la Cluj se află şi un vas de cult cu reprezentarea Cuplului Divin (Marea Zeiţă Mamă şi Partenerul), unic ca reprezentare în aria Culturii Cucuteni. Alte cîteva vase, considerate adevărate opere de artă, precum şi numeroase statuete feminine şi masculine vor introduce vizitatorul’ în universul vieţii magico-religioase a comunităţii acestui sat dc acum 6.000 de ani.

Cultura Cucuteni, cu o durată de peste 1.000 de ani (cca 6000 - 5000 î. Ch.), deţine cea mai spectaculoasă ceramică pictată din sud-estul Europei. Vom reveni.

M .T R IP O N

Căsătorierefuzată

U n c o m u n i c a t a l S e r v i c i u l u i m a s s - m e d i a a l P r i m ă r i e i a d u c e l a c u n o ş t i n ţ a c l u j e n i l o r u n f a p t i n e d i t , p e t r e c u t î n u l t i m a z i a l u n i i m a i , l a S e r v i c i u l d e s t a r e c i v i l ă . î n a c e a z i , î n t i m p u l o f i c i e r i i c ă s ă t o r i e i î n t r e H e r e d i Z s o l t ş i F u s y K a t a l i n - l l d i k o , m i r e l e ş i - a e x p r i m a t c o n s i m ţ ă m î n t u l î n a l t ă l i m b ă d e c î t l i m b a r o m â n ă . A d i c ă , a s p u s “ I g e n ” î n l o c d e u n a t î t d e c u n o s c u t “ D a ” . D r e p t u r m a r e , c o n f o r m p r e v e d e r i l o r a r t . 4 3 d i n M e t o d o l o g i a n r . 1 / 1 9 9 7 d e a p l i c a r e a L e g i i n r . 1 1 9 / 1 9 9 6 , m o d i f i c a t ă p r i n L e g e a n r . 2 3 / 1 9 9 9 , s - a î n t o c m i t u n p r o c e s v e r b a l d e r e f u z a î n c h e i e r i i c ă s ă t o r i e i ” . C e s e v a î n t î m p l a c u c e i d o i m i r i ? P r o b a b i l , n i m i c d e o s e b i t , î n a f a r a f a p t u l u i c ă v o r r ă m î n e , c e l p u ţ i n d e o c a m d a t ă , f ă r ă a c t u l c a r e s ă a t e s t e c ă s ă t o r i a l o r .

http://www.dntcj.ro/adevaruPj

ortodox; sf- Mare Mucenic loan cel Nou de la Suceava-, Sf. Ierarh Nich.for Mărturisitorul (Pomenirea morţilor - Moşii de Vară)-,Calendarul greco-catohc: S. Nichifor, patr. Const. (f 829). Pomenirea morţilor

• Mîine: Calendarul ortodox: (t) Pogorîrea Sfîntului Duh (Rusaliile). Duminica a Vlll-a dupâ Paşti (a Rusaliilor) Toate ale praznicului: Calendarulgreco-catolic: Duminica Rusaliilor- Coborîrea S. Spirit. S. Lucilian şi Paula cu fin lor, m. (t sec. III).

s.\>. L

•PREFECTURA.CONSILIUL. JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90•PRIMĂRIATURDA: 31-31-60 .•PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: ■

955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 '

• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: -..31-21-21•POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14*14•POMPIERII: .981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 ‘•GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125

•SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFOR.MAŢII: 931• DERANJAMENTE; 921• ORA EXACTĂ: 958•RA. TERMOFICARE; I9-S7-4S• RA. APĂ CANAL: . 19-63-02•SC.-S-\!.PRESrSA. 19-55-22•SC PRISAL: 42-34-36• DISTRIBUŢIA GAZELORNATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928;433424• JANDARMI: 956•G ARA C - ; - N j ,v «c j : 952• AGÎ.NTI A CFR: 43-20-0);T-.:T> - Ji-Î ’-t-J. Dej - 21-20-22

• ALIANŢA AVTI5UICID: I9-IWT• hTU nAC-Î N JUD PENTRU PROTECŢIAUKFrîrR:;.oR conmu «ti

E X IM T U RAGENŢIE DE TURISM Ş| BILETE DE AVION

~ v ă o f e r ă :

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -9 Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 15,45 şi 16,35

marţiCluj Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni ,15,15

miercuriCluj -3 Băneasa 07,00 şi 17.00Cluj Otopeni 20,35

' joiCluj -9 Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj Otopeni 15,15

vineriCluj Otopeni 15,45 şi 20,35

, sîmbătă Cluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet:1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE P ER IO ADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -> Frankfurt

marţi şi joi Frankfurt -3 Cluj

9,40

11,50

9,25

11,55

marţi şi joi Cluj -> Muncnen

luni şi vineri Munchen -> Cluj

luni şi vineri Cluj Viena luni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -> Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -> Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Cluj- Bologna - Cluj: 235$

. TELEFON: 13-01-16.

Pmrrlrl prii lilelon tiu li sediul linmb EX IM TU R . fir. A. Şaguna 34-36

Tel/Fax 064-433569,193442 • ; EX IM T U R , str. Napoca 2-4 I Til/Tax 064-193755.199293

FARMACIIS 'm bĂ lA . 2 turne : F.TfT^.r^a r.r l , P-ţa

i r r 3 1 . tc*ctr>n 1 3-iS -06 . cxor 8- ro . rîţrr'\,T "u i nr 6 . V.r Horea nr 838 7 . W d x i 130 4 -13 . om r 6-14. F a r ira o a nr. 115. Slr N Pasca.1*/ r r 7. îc to lon 14-SĂ- Sfl. o rar 6 - 14 . FarrcacLi nr. 116. str Bucegi nr 5. {A jc îo r 19-18-21. o rn rS -U . F,irrvic»n nr 66. s*r T. Vuia nr * 6 . Jt.Jrfon 41*50-71. (Xar 6-14. P f nr 3 (S-iM). P Ja G âni r.r 3. te 'c f.m 13-04 -26 . o ra r 8 -1 4 . Fa rm ac ia T b ra 'a r r i* . GompJoir Flora, telefon 16-18- 68 . o r.v 8-14. Farmacia ’ Z ra '. P-ţa Unini r r 2 7 . te in fo n 1 5 -7 5 -9 6 . o ra r 9 -1 5 . F a rm a c ii *C e r!a ’ . s tr C tâ h u c e t n r 5

*r!ofr>n 16-47-37. o ra r e-14. Fa'r*.acia *T rr ra fa rr r* . B-tfut 21 Decem brie nr 4. \y a r 9 -14. Fa 'm arra *ASma“ . P-ţa M V i> a n J r.r 26. telefon 13-C2 68 . o rar 8- 14. F a rm a c ia ’ R c m c i iu m " . 8 -d u l 21 D ccem f o c r r 129. telefon 41-29-01. orar 8-20. Farm neuj str Fabric ii nr 5.

te le fo n 4 1 -4 1 -2 9 . o ra r 8 -2 0 . Farm acia *Eh»>r-P1us\ str Dorobanţilor nr 21. telefon 19 08-38. orar 8-20. Farm acia "Europhnrm U non*. str B ucrg t nr 13-15. orar 8-21

D u m in ic i. 3 lu n lo : Famr.acia nr. 1. P-ţa LibedAţii nr 31. telefon 19-46-06. orar 20-8. Farmacia ‘ Remcdum *. B-dul 21 Decembrie nr 129. telefon 41-29-01. omr 8-20. Farmacia "Eîjcr*, str. Fabnoi nr. 5. telefon 41-41-29, orar 8-20. Fnrmaoa ”E urop fw m Union*, str. Bucegi nr 13-15. orar 8-14 Fa rm acii cu serviciu p e rm an e n t: Farmacia ‘ Corafarm *. str. I. M oşier n r 4. telefon 42-65-40; Farmacia ’Cynara*. Cafea Floreşti nr. 75. telefon 42-62- 72. orar non-stop.

Farm acii cu se rv ic iu p re lun g it: Farmacia *lntcrp h n rm \ str. Primăverii nr. 5, telefon 42- 71-95. orar 8-22. Farmacia *Clema1isfarm*. P- ja Umm nr. 10. tetefon 19-13-63. orar 8-22, F a rm a c ia "R c m e d iu m fa rm * . B -du l 21 Docombne nr 131. tel. 41-29-01, orar 8-22.

G arda de noapte: Farmacia nr. 1. P-ţa Libertăţii nr. 31. telefon 19-46-06. orar 20-8.

5 TU7 7I7 IU N IE

R e pub lica - Prezicere fa ta li. SUA - prem ieră (13; 1 5 .3 0 . 18; 2 0 ,3 0 ) ; v in e r i, s îm b ă tă , d u m in ic â - spcctacole dc noapte cu tarif redus de la ora 23; 4-

I 7 iunie - Vatcl. Ang lio -F ran ţa - spectaco le de noaple } cu tanf redus de la ora 23 * V ic to r ia - 5 -a furat

vacanţa. SUA. prem ieră (13.15); A l şaselea simţ. SUA (17. 19) * A r ta - E u r lm a g e s ♦ Vatel. Ang lia-Franţa, p rem ieră (v ineri, sîmbâtâ, dum Tic.V 12; 15. 17; 19.30; tu r.i-p i. 12; 17; 19.30); vineri, sîm bătă. dum in icâ - spectacole de ro a p ie cu tarif redus de la o ra 22; 4-7 iunie: Baltagul, Rom ânia (15) * F a vo rit - S ha ff. S U A (vineri. 13. 15; 19. sîmbâtâ ♦ joi: 13; 15: 17; 19); S pecia l de 1 iunie: Veronica. Rom ânia (17) * M â râ ş f l • Pact Cu dlavoliţa . SUA (13; 15; 17; 19).

T U R D A - Fox • Băl. care m i-a l şu tit maşina?. SUA (13; 15; 17); v ineri, sîmbătă, dum inică - spectaco le de noapte cu tarif redus de Ia ora 22; B ărba ţi de onoare, SUA ( 19)

D E J - A r ta - Shaolin Cowboy. SUA 1 (vineri, sîm bâtâ, dum inicâ: 15; 17; luni - jo i: 13; 15;: C asc.l ochii sau o-ncurd. S U A (vineri, sîm.bâtâ, dum inică: 19; luni-v ineri: 17-19); v incn. s îm bâtâ . dum in ică - spectaco le de noapte cu tarif redus de la ora 2 2 .

G H E R L A - Pacea - G ladiatoru l. SUA (vineri, sîm bâtâ, dum inicâ: 15. 18 ş i spectacole cu tard redus de la ora 21; luni, marţi, m iercuri; 17; 19,30) - Jo i înch is.

p : Sîmbătă, 2 iunie 7,00 O vedetă...

populară (r); 7,45Zorro (s); 8,35 Regele Leu, Timon şi Pumbaa;9.30 Copii model (co. SUA 2000);11.00 La telefon muzica.populară;12.00 Autţ>-club; 12,30 Casa mea;13.00 Frumoasele şcolii (s); 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 Debut 50 Plus; 15,15 Garantat 100%; 16,15 Ora G; 17,15 Teleenciclopedia; 18,15 Love story ( dramă romantică SUA 1970); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,20 Fotbal Preliminariile CM;22.30 Jurnalul de noapte; 22,40, Festivalul Bucureşti 2001; 0,40 Telecinemateca: Grotesc-, (thriller Anglia 1995). : ' r "

Duminică, 3 iunie 7,00 Ceasul deşteptător; 8.00,

Universul credinţei; 9,00 Woody... (d.a.): 9,30 K/ki;’ Riki, Miki; 10,30 Viaţa satului; 12,05 Tezaur folcloric; 13,05 De luni pînă duminică; 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 Woody, ciocănitoarea buclucaşă; 14,55 Festivalul Internaţional de muzică uşoară pentru copii - TI AMO 2001;’15.25 Chemarea lupului alb (dramă SU A 1998); 17,00 Bravo, Bravissimol; 18,30 Mirajul Californiei (co.SUA 1985); 20,00 Jurnal. Meteo;20.25 Sport; 20,30 Surprize, surprize...; 23,00 Fotbal show; 2,05 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,35 Păienjenişul (thriller Canada/Franţa 1993)

t v r © , Sîmbătă, 2 iunie.7,00 Domnişoara Andrea

(s/r); 7,50 Poftă bună cu Petrioşor (r); 8,00 Teatru TV; „Muşatinii" (r);9.05 On line; 9,35 Universul cunoaşterii; 10,35 Arta apărării;11.05 Wishbone (s); 11,30 In direct (s); 12,00 Râţoiul cel urît; 12.30 Arca lui Noe; 13,05 Surprizele ştiinţei (do); 14.00 Ştiri; 14,05 Atlas; 14,40 Planeta singuratică (do); 15,35 Dansatoarele din Egipt; 16,30 E timpul să mă mărit (s); 17,00 Top TVR 2; 18,00 Preţul succesului;18.30 Telejurnal TVR 2; 18,40 Teatru liric; Povestirile lui Hoffman (II); 20.20 Cinematograful, o istorie vie: India - spectacolul continuă (do); 21,15 Scurte povestiri cinematografice: Dor de casă (s); 21,45 Supranaturalul (do); 22,40 NBA action (mag. sportiv); 23,10 Despre viaţă şi sex; 23,55 TVM Mesager; 0,25 Sabia onoarei (f. SUA 1994).

Duminică, 3 iunie7.00 E timpul sâ mă mărit (s/r);

7,25 în direct (s/r); 8,00 Râţoiul cel urit (r); 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret; 9,30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 11,05 Wishbone (s);11.30 In direct (s); 12,00 Răţoiul cel urit (d.a.); 12,30 Tip-Top, Mini-Top; 13,00 Kideo (do); 13,30 Spectacolul lumii...; 14,10 Pe urmele lui G.Puccini; 14,45 Splendorile naturii (do); 15,40 Călătoria lui Allen Stargate (s); 16,35 O altădimensiune (do); 17,30 Paralele inegale; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40 Mike Hammer... (s); 19,30 Atenţie, se cîntă; 21,00 Doborîrea (dramă SUAT998); 22,35 Impact final (f. SUA 1991); 0,15 TVM Mesager; 0/45 Scurte povestiri cinematografice (s/r); 1,15 Călătoria lui Allen Strânge (s/r).

c t e l e s p e c t a t o r Jcompania a Vll-a? (co.Franja/ltalia 1973); 9,30 Excentricii lumii (do);10.00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Amintirile unui pelerin (do); 11,3.0 Scrisori către Cel de Sus (co.SUA 1996); 13,30 Pe aripile filmului (mag.); 14,00 Totul vă fi bine (div.);16.00 Orient expres (talkshow);18.00 Shenna (s);-19,00 Observator;. 19,50 Sport; 20,00 Un automobil pe nume Betsy (dramă SUA 78); 22,30 Academia vedetelor (div.); 0,30 . Sugartime (dramă SUA ’95); 2,30 Observator (r); 3,30 Sheena (s/r); 4,30 Totul’vai. fi bine (div./r); 6,30 Roata de rezervă (mag./r); 7,00 Casa'de piatră (mag./r).

Duminică, 3 iunie . 7,30 Spiritul anului 76 (c'o.SF

SUA 1990); 9,00 Cavalerii (do);10.00 Animax (d.a.); 10,20 Infanteria stelară (d.a.); 10,40 Pantera roz (d.a.); 11,10' Tînărul Indiana Jones' (s0; 12,00 De vorbă cu Adrian Păunescu (talkshow); 15,00 Motociclism MP al Italiei, clasa 500 cc; 16,10 Aventurile lui Sinbad (s);17.00 Prezentul simplu (mag.);18.00 Amazon (s); 19,00Observator; 19,50 Sport; 20,00 Novicele (co îSUA '90); 22,00 TeleEurobingo Show; 1,00 Soldaţi virgini (dramă SUA 1970); 3,00 Observator (r); 4,00 Tînărul Indiana Jones (s/r); 5,00 Aventurilelui Sinbad (s/r); 6,00 Prezentul simplu (mag./r).

i’V 'î r * Sîmbătă, 2 iunie B u c ş a • 7 > 0 0 R e g e | e A r t h u r ( ( j a -

7,20 Mica sirenă (d.a.); 7,40 Căpitanul Star (d.a.); 8,00 Micii războinici (s); 8,20 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 8,40 Pakemon (d.a.);9.00 Liceul Madison (s); 9,25 Cei mai frumoşi ani (s); 9,50 Gillette - lumea sportului; 10,00 Tenis; 11,45 Bucătăria lui Radu; 12,15 ProMotor;13.00 Norm încurcâ-lume (s); 13,30 O mamă şi jumătate (s); 14,00 Rugby; 15,45 Vechiul magazin de curiozităţi (f. SUA 1994, p.l); 17,30 Concert Hanson; 18,15 Bilet de vacanţă; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 22,00 Mississippi în flăcări (dramă SUA

.'88); 0,00 Clanul Soprano (s); 1,00 Posesiune (dramă Franţa 1980).

Duminică, 3 iunie 7,00 Desene animate; 8,20 Conor

viteazul (s); 9,00 Midi războinici (s); 9,30 Pakemon (s); 10,00 Tenis Turnejjj Compaq Challenger, finale;12.00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 Norm încurcă- lume (s); 13,30 O mamă şi jumătate (s); 14,00 Rock in Rio; 15,00 Vechiul magazin de curiozităţi (f. pt.copii SUA 1994, p.ll); 16,45 Melrose . Place (s); 17,45 Marcă înregistrată; 18,15 Bilet de vacanţă - Quiz show cu TEO; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Dădaca (s); 20,00 Vacanţa Mare;21.00 Omul din umbră (thriller SUA 1994); 22,50 Procesul etapei; 2,00 Rock in Rio (r); 3;00 Norm încurcă- lume (s/r); 4,00 O mamă şi jumătate (s/r). . . .

rUUiiti

Sîmbătă, 2 iunie7,00 Mari regizori; Terry

Gillipm (do); 8,00 Unde a dispărut

t Sîmbătă, 2 iunie7,00 Desene animate;.

.10,30 Eddie McDpwd (s); 11,00 Sport magazin; 14130 Motor; 15,00 Exploziv; 15,30 Raven (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Poză la

9i . t r . S îm bătă, 2 iu n ieP rim u l sa lu t 8 :00 -11 :00 ; Ş tiri: 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00; S a /u f 8:00;

q q M e feo , u tilita re 8 :10 ; Revista presei 8.20; Horoscop 8:50, 9 :50 ; Ce m a / crede ra c i o lum ea 9 :20; Program cinem a 10:20; Program in fo rm a tiv B B C 11:00 - 11:15; Cinem ania - cu ltură c inem atogra fică şi noutăţi pe ecrane * A nca M iche ti 11:30; Club 2000 - m uzicâ de f i lm - C ris tian M ureşanu 12:00; Ş tir i 13:00, 15,00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Ş tir i 21:00.

D um in ică , 2 iu n ieP rim u l sa lu t 8 :00 -11:00; Ş tir i: 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00; Salut 8:00; Meteo,

u tilita re 8 :10 ; Revista p re se i 8.20; Horoscop 8 :50 , 9:50; Ce m ai crede lumea - re trospec tiva sâptâm în it 9 :20 ; Program in form ativ BBC 11:00 - 11:15; Ştiri*M eteo - 13,00: L an ţu l a m in tir ilo r - top a! celor mai frum oase cîntece din anii '40, '50, '60, '70, '80 - T ib e riu Crişan (r ): Ş tir i - 15,00; Cinemania - cultură c inem atografică ş i noutăţi pe ecrane - A nca M iche ti 16:30; Club 2000 - m uzică de film - C ristian Mureşanu (r.) 17:00; Program in fo rm a tiv BBC 18:00 - 19:00; Ş tir i - 21,00; M iraco lu l sunetelor - m uzică e lec tron ică - C ris tian *Mureşanu 21:20.M t i i B i f f e n j i S îm bâ tâ , 2 iu n ieU N I P L U S f f g C f f O 5 00 u n ip lu s de d im in e a ţă ; 8,00 P rogram in form ativ BBC; 8 ,30 S in d ro f ia de W e e k e n d ; 12,00 P op-P lus; 14,00 Program in form ativ BBC; 14,30 P ro g ra m m u z ic a l; 18,00 P rogram informativ BBC; 18,30 Dance - m a c h in e ; 21,00 P rogram in fo rm ativ BBC; 21,30 Party.

D um ia ică , 3 iu n ie5 .00 U n ip lu s de d im in e a ţă ; 8 ,00 Program informativ BBC; 8,20 S in d ro f ia de Weekend;14.00 P rogram in form ativ BBC; 15.00 P rogram m u z ica l; 18,00 P rogram informativ BBC ; 18,30 Dacă d ra g o s te nu e, n im ic nu e; 21.00 Program in form ativ BBC; 21,30 U n ip lu s n o c tu rn ; 23,00 P rogram informativ BBC.r * •— ~ S îm bâ tâ, 2 iu n ie

t ( ( T ) ) ; 8.00-8.30 BBC, 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţa-, 10.00 Country Club___________; (r); 11.00-14.00 La s fîrş it de săptămînă; 14.00 BBC, 14.30 N o i tit lu r i dela casele de discuri, 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania-, 17.00 Top-Ten-, 18.00 BBC, 19.30 Snergia-, 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.

Dum in icâ , 3 iu n ie8 .00-8.30 B B C ; 8.45-9.00 Evanghelia de dum inică: 9 .00 C afeaua'de dimineaţă:

10.00 Doar o poantă să -ţi m a i spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (G eorge Ciotlâuş şi Afin Boţioc); 13.00 Fonoteca de su fie tţr) 14.00 BBC, 16.00 Country C(ub: 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC, 19.30 H itm ir, 21.00 Taxi Music.

- ............................................... S îm bâtâ, 2 --iunieRADIO C L U O 6,00 Bună-dimineaţa - un program m atinal de informaţii

- - -— şi muzică prezentat de Doina B orgovan. 8,00 - 10,00Em isiunea în lim ba maghiară. 10,00 De zece o ri România cu Lucia Ţ ibre . 11,00 Ştiri, 11,05-13,00 Fotba l - D ivizia B ; 13,00 Radiojum af Bucureşti. 13,15 Cavalerii m ese / rotunde, îafk-show pe tem e politice - prezintă M ihai Miclâuş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde u ltrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz, 16,00 Em isiunea în limba

RADIO RENAŞTEREA ,2 MHz FM91,:

m aghiară . 18,00 Ş tir i. 18,10-19,00 A cu s tlcon . R edacto r: Radu S ăp lăcan 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-21,50 Din grădina cu flo ri multe, cîntece ş i'jocu ri populare, m uzicâ populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

D u m in ică , 3 iu n ie6.00 Bună dim ineaţa de duminică pe 95,6 MHz cu Florin Pruteanu; 8,00 La izvor

de cînt ş i dor. M uzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9 ,15 Apărătorii g lie i transilvane. Em isiunea arm atei. 10,00 Sesam, deschide-te. Em isiune pentru copii. Prezintă Livia Inceu. 10,30 D in d is c o te c a unu i m e lo m a n a m a to r. 11,00 Radioduminica. Prezintă Com ei Udrea; 13,00 Radiojurnal Radio România Actualită ţi. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de m uzicâ folk, prezintă Florin Sâsârm an. 14,00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Ş tir i 18,05 Peluza radio - cu loan Vasile Vanea. 19,00 Radiojurnal Radio România A ctua lită ţi. 19,15 Univers enigm atic cu Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu f io r i multe. Prezintă Codruţa Aron V îrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea program ului.

S îm bâtâ, 2 iu n ie 7,00 - 10,00 C e asu rile d im in e ţii; 10,00 - 10,05 Ş tiri

Maria A luaş; 10,10 - 10,40 S fin ţ ii Părinţi, co n te m p ora n ii noştri. Realizator.Câtălin Pălimaru; 10,40 - 11,00 Cântă ri

b ise r ice ş ti; 11,00 - 11,30 Pagin i de lite ra tu ră . R ealiza to r Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 -12.00 Muzica de camera (r); 12,00 - 13,00 E clez iast (r); 13,00 - 13,05 Ş tiri Maria Aluaş; 13,05 - Ifî.O O ^M agazfn. Realizator Maria Aluaş; 13,05 - 13,15 Salut, p rezen ta re , p rezen tarea p ro g ra m u lu i; 13,15 - 15,00 F asc inaţia o p e re i Realizator: Ana Abrudan;15.00 - 16,00 P ro g ram re lig ios (apostolul şi evanghelia zilei, tâlcuirea evangheliei,);16.00 - 16,30 Agenda culturala; 16,30 - 18,00 La început a fost Cuvântul... (r); 18,00 -19.00 S lu jba V ece rn ie i (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00 -20.00 S fin ţii P ărin ţi, con tem poran ii n o ş tri (r); 20,00 - 20,30 U n iversu l teo log ic, u n ive rsu l c re d in ţe i. ’Repere’ duh ovn ice ş ti cu pr. prof. G heorghe Şanta; 20,30 - 21,00 P ăhărelu l c u necta r. Realizator; Elena Magher; 21,00 - 22,30 M uzică populară. Realizator Vasile Tomoiagâ; 22,30 - 23.00 Rugăciun ile s e rii; 23,00 - 7,00 L in iş tea n op ţii (program nocturn de muzică clasică).

D u m in icâ , 3 iu n ie7.00 - 10,00 C e asu rile d im in e ţii. Realizator: Maria A luaş; 10,00 - 12,15 S fân ta

L itu rg h ie (transm isiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 13,00 - 18,00 M agazin; 13,00 - 13,10 Prezentarea programului; 13,10 - 14,00 Concertul după-amiezii;14.00 - 16,00 Program dedicat unei personalităţi culturale a săptămânii; 1 6 ,0 0 -1 6 ,4 5 E vanghe lia z ile i (r) ş i P redica de la S f. L itu rg h ie (r); 16,45 - 17,00 M uzică re lig io a s ă ;17.00 -1 7 ,5 0 Selecţiuni din emisiunea File de Acatist, 17,50 - 1 8 ,0 0 încheierea programului; 1 7 ,5 0 - t8 ,0 0 în c h id e re a p rogram u lu i d e după-am iazâ ; 18,00 - 19.30 S lu jba V ece rn ie i (transm isiune în d irect din Catedrala Arhiepiscopală d in Cluj); 19,30 - 20,30 C ântă ri b is e r ic e ş ti: 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. ReaiizatonElena Magher, 21,00 - 22,JD La cu rţile d o ru lu i... R ealizator Vasile Tomoiagâ; 22,30 - 23,00 R ugăciun ile s e n i; .23,10

’ - 6,0(J L in iş te a n o p ţii (program nocturn de muzicâ clasică).

minut (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - ştirile serii;19.00 Vînătoarea comorilor (s);20.00 Ziua cea lungă (dramă SUA 19162); 22,00 Uncovered; 23,00 Poză la minut (s/r); 23,30 Malcolm şi Eddie (s/r); 23,55 Clip Art; 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Confesiuni erotice (f); 2,00 Focus (r).

Duminică, 3 iunie 7,00 Desene animate; 10,30

Tradiţii; 11,00 România@Iarge; 11,30 Cinemagia; 12,00 Stil (r);13.00 Gala Stelelor Gimnasticii. Româneşti; 15,00 C ron ica : cîrcotaşilor (r) ̂ 16,00 Copiii spun lucruri... (div.); 17,00 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - emisiune de ’ ştiri; 18,30 Impact; 19,00 Vînătoarea. comorilor (s); 20,00 Real TV; 21,00 Proces de conştiinţă (dramă SUA '91); 23,00 Teroare (f.horror SUA

: ’63); 0,30 România@!arge (r).

Î L Sîmbătă, 2 iunie/ot>o 8,00 Muzică; 10,00 La ordinea zilei (r); 10,59 Telecaricatura zilei (r); 11,00 Muzică; 12,00 Domino (r); 13,00 Muzică; 15,00Documentar (r); 16,00 Lumea misterelor; 17,00 Club. abc; 18,00 Germania astăzi (do); 19,00 Muzică; 19,59 Telecaricatura zilei; 20,00 As show; 21,00 Telejurnal; 21,30 Muzică; 22,00 Cîntecul şi casa lui;22.45 Telesport; 0,30 Lumea misterelor (r); 1,00 Muzică.

Duminică, 3 iunie 7,00 Muzică; 9,00 Cîntecul şi

casa lui (r); 9,55 Telecaricatura zilei;10.00 Muzică; 11,00 La ordinea zilei (r); 12,30 în justiţie (r); 13,30 Muzică; 14,45 Documentar (r);15.45 Cinetour; 16,30 Telecaricatura zilei (r); 16,35 Clipuri muzicale;17.00 Forţa destinului; 18,00 Cutia muzicală; 19,00 Muzicâ; 20,00 As show; 21,00 Telejurnal; 22,00 Loto. Pariu Trio; 22,30 Muzică; 23,15 Cinetour; 0,00 Cutia muzicală; 1,00 Muzică.

«"SsSS Sîmbătă, 2 iunie 7,55 Căsuţa poveştilor (r); 8,15

înger sălbatic (s/r); 9,15 Femeia 1 vieţii mele (s); 12,30 Terra nostra

(s/r); 13,30 Dreptul la viaţă (s/r);14.30 Căsuţa poveştilor; 15,00 Xena, prinţesa războinică (s); 16,00 Gemenele (s); 16,30 Soţul şi soţia (s); 17,00 Doctorul casei (mag.);17.30 La casa de vis (mag.); 18,00 Acasă la ... cu R.Săraru; 18,30 Dragoste şi putere (s); 19,00 Omul. vineri (f.Anglia 1975); 21,00 Fotbal: Hagi se întoarce acasă; 22,45 Chef de chef; 23,45 Acasă la români (r); 0,45 Soţul şi soţia (s/r).

Duminică, 3 iunie 7,30 Xena, prinţesa războinică

(s); 8,15 Gemenele (s/r); 8,40 Căsuţa poveştilor (r); 9,05 Femeia vieţii mele (s); 12,20 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Omul vineri (f/r);14.30 Căsuţa poveştilor; 15,00 Xena, prinţesa războinică (s); 15,45 Gemenele (s); 16,15 Soţul şi soţia (s); 16,45 Acasă la români; 18,00 la-mâ ac'asă! (mag.); 18,30 Dragoste şi putere (s); 19,00 Femei înşelate (s); 21,15 Reţeaua (s, ep.1 şi 2); 23,00 Acasă la români (r); 0,15 Soţul şi soţia (s/r); 0,40 Dragoste şi putere (s/r).

Redacţia nu îşi asumă responsabili taica pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune. ..

T E L E 7 a b cTurda. Str. Libertăţii Nr.l ftloc A 32 internat: Itttp/,':www.romi«t.ro lrl/UX.U61 31 111/ T*t: 093 3J6S1S

Astăzi, de la ora 22,15: RETROSPECTIVA TELE 7 ACTUAL

TEATRUL1DBPĂPUŞIPUCKp r e z i n t ă d u m i n i c ă , o r a 1 0 :

C a p r a c u t r e i i e z i . P e n t r u c o p i i , i n t r a r e a e s t e l i b e r ă ! S p e c t a c o l u l a r e l o c la T e a t r u l d e p ă p u ş i . P u c k s t r . I . I . C . B r ă t i a n u n r . 2 3 . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

S îm b ă tă şi dCiminică, d e la o ra 19,00, la S t u d i o E u p h o r io n :

LE FESTIN DE BALTHAZAR

d e B e n i a m i n F u n d o i a n u

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului initiatâ de

uiioiimnu in; sI vitate miviaiA ci.i jstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm ane iu rile la numărul 186864.

I 1 P H F !Oferă publicului larg, de luni pină

simbătă, intre orele 10-20:% fiineŞs/âsiştăC^

specializat- aparatură complexă de

Ibody-building.şi recuperare- masaj şi kinefoţerapie . .- ■

W-;ăplicapi de parafină- i'lî. N -:.*- saună: hidroterapiel în bazin încâizit- aerobic- recuperare medicalăTotul sub strictă supraveghere şi

control medical.Acces individual sau pe bază de

abonament.Informaţii şi programări:094-578429; 184176.

O N C O P R A XCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C L U J - N A P O C A , s t r .P R O F C fO R T B A n r .9

( c a r t io r G r ig o r & s c u ) C O N S U L T A Ţ I I : ~

P r o f . d r . L U C I A N L A Z Ă R(G ineco log ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L , M l : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 Î3-1 '8 ”

Dr. V A L E N T IN P O P E S C U ( C h i r u r g ie / O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 ao- 1 6 ; V : 1 5 - 4 7 ,S : 9 - 11

D r . D A N - S O R I N P O P E S C U(Urologie)

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 “ -2 0 V : 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în t im p u l o r e lo r d e f u n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i

D is p e n s a r u l s P o l ic l in ic c u P la tă §

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecograjie, analize de laborator, radiologie, stomatologic la cele mai mici preturi, asigurate dc doctori de înaltă pregătire profesională.A d r e s a : Ş t e f a n L u d w i g R o t i t n r . 1 9 ( f o s t a M â l o a s a ) .T e ! . : 1 3 0 . 3 3 0 s a u 4 3 2 . 5 5 7 .

mlCA B IN ET M E D IC A L DE

STO M A TO LO G IECalea Molilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) P r o g r a m ă r i z i l n i c l a t e l . : 4 3 0 . 0 2 8

ORAR Luni - Vineri: 9-19 ' '

Sîmbâtâ: 10-13

k-iiaPROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU

Dr. ANGELA CĂLUGĂRUStr . P rah o ve i nr. 1 1

(Ihtffâ biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L, Mi, V - 17-20 S - 8-12.

T e l . ; 4 2 . 5 6 . 1 8 ; t e l / f a x : 1 9 . 1 4 . 6 8

MEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU loan CIuj-Napoca,

str. Ion Meşter 2/21 C O N S U L T A Ţ I I ,

T R A T A M E N T E , U R G E N Ţ E :

C H I R U R G I E P E D I A T R I C Ă ; O R T O P E D I E ; . M A L F O R M A Ţ I I C O N G E N I T A L E ;U R O L O G I E P E D I A T R I C Ă ; P E D I A T R I E ;M E D I C I N Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G I E ; H O M E O P A T I E ; B I O E N E R G I E ;E C O G R A F I E .

Informaţii, programări la telefon: (064) 421806: 094-605935.

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră l i c i z i i \ ’

Z i a r u l n o s t r u f o l o s e ş t e ş t i r i f u r n i z a t e d e a g e n ţ i i l e

R O M P R E S ş i M E D I A F A X .

GiMlITMLE SÎNT ÎNTRUNITE PENTRU O m i m POLITICĂ LA SUMMITUL

EUROPEAN DE LA 6 OTEB0 RG"LE MONDE "Perspectivele extinderii Uniunii Europene vor

modifica politica de solidaritate economică faţă de ţările cele mai sărace ale Uniunii. Spania riscă să suporte consecinţele acestui fapt în favoarea noilor veniţi. Pentru a veni în sprijinul propriilor revendicări, Madridul ameninţă că se va opune proiectului în legătură cu libera circulaţie a forţei de muncă. Forumul consacrat politicii de coeziune din 21-22 mai a avut loc pe fondul unei discordii comunitare. Spania ameninţă practic că va dejuca un acord între “cei 15” asupra principiului liberei circulaţii a forţei de muncă în cadrul Uniunii. Acest fapt ar putea declanşa o criză cu prilejui summitului european deda Goteborg din 15-16 iunie.. In cadrul forumului s-a pus accentul pe una

din provocările majore ale extinderii UE: cum va trebui sâ fie politica de solidaritate economică a ţărilor şi regiunilor bogate ale Europei faţă de ţările cele mai sărace atunci cînd Uniunea va regrupa 20 sau 27 state membre? Dacă această politică ar urma să fie la fel de generoasă ca şi acum, se conturează două soluţii; fie bugetul comunitar consacrat fondurilor structurale sporeşte net, fie “cei 15” acceptă mai multe sacrificii în favoarea “noilor săraci” reprezentaţi de majoritatea ţărilor candidate. Această incertitudine nelinişteşte tarile care beneficiază

cel mai mult de pe urma politicii de coeziune, ca Spania, Grecia şi Portugalia. “Sărace” astăzi, ele vor deveni de.facto “bogate” în marea Europă. Cu prilejul summitului european de la Nisa, din luna decembrie, Jose Maria Aznar a reuşit să obţină menţinerea regulii votului în unanimitate în legătură cu politica regională. Revigorată de acest succes, diplomaţia spaniolă a prins curaj şi a crezut că poate impune să i se acorde un fel de garanţie politică atunci cînd este vorba de fonduri structurale. Pe neaşteptate, “şantajul” spaniol s-a izbit de o hotărire cu atît mai puternică cu cit Germania şi Franţa fac front comun şi sînt susţinute de Marea Britanie, Olanda şi

. Danemarca. Nu se pune problema de a acorda Spaniei un tratament preferenţial. Şi nici nu se pune problema ca Madridul sâ obţină un fel de garanţie în legătură cu perspectivele financiare ale Uniunii care urmează să intre în vigoare după 2006 şi care nu ar urma să fie negociate mai devTeme de 2004-2005. De aceea se pune întrebarea: ce fel de atitutine trebuie adoptată faţă de Jose Maria Aznar? Să fie lăsat să se blocheze în capcana pe care şi-a întredeschis-o singur? Aceasta este poziţia Germaniei, mîhnită de şantajul spaniol. Pe de altă parte, Berlinul nu ar fi nemulţumit să plătească cu v îif şi îndesat Spaniei, care s-a dedat la aceeaşi tactică cu prilejul summitului european de la Amsterdam, în 1997.

U E E L I M I N Ă O B S T A C O L E L E P R I V I N D

D 0 B Î N D I R E A P E R M I S U L U I D E R E Z I D E N Ţ Ă D E

C Ă T R E C E T Ă Ţ E N I I D I N S P A Ţ I U L C O M U N I T A R

"EL PAIS"Permisul de rezidenţă permanentă se va putea

obţine automat după patru ani. Comisia Europeană intenţionează astfel să elimine obstacolele din calea liberei circulaţii a cetăţenilor comunitari. Cetăţenii europeni continuă să se confrunte cu obstacole serioase privind dreptul de a circula liber şi dreptul la rezidenţă în spaţiul Uniunii Europene (UE). De aceea, Comisia Europeană a adoptat, la 23 mai, o propunere de directivă care prevede, printre alte măsuri, ca persoanele şi familiile celor care doresc să se instaleze în altă ţară membră a U E să nu fie nevoite să ceară permis de rezidenţă pentru o perioadă mai mare de şase luni. La încheierea acestei perioade, persoanele respective trebuie sâ solicite reînregistrarea lor, unnînd ca, după patru ani, să obţină dreptul Ia rezidenţă permanentă.

Dreptul la liberă circulaţie a persoanelor este unul din cei patru piloni de bază pe care se sprijină, încă de la înfiinţare, procesul construcţiei europene. “în actualul spaţiu comunitar cetăţenii încă nu beneficiază de acest drept”, a regretat comisarul european pentru justiţie şi afaceri interne, Antonio Vitorino. Prin această iniţiativă el doreşte să unifice textele legislative existente şi să le simplifice pentru ca cetăţenii să-şi poată cunoaşte drepturile. Propunerea dlui Vitorino

prezintă şi o serie de noutăţi cu privire la unele drepturi în vigoare. în prezent, termenul de obţinere a permisului de rezidenţă este de trei luni. Odată depăşită această perioadă, cetăţenii europeni, nu vor fi obligaţi să solicite, ca în prezent, permisul de rezidenţă, ci doar reînregistrarea lor, urmînd ca după patru ani să obţină, automat, dreptul la rezidenţă pe termen nelimitat. în prezent, permisul de rezidenţă trebuie reînnoit odată la patru sau cinci ani, în funcţie de ţară, fapt ce implică numeroase obstacole de ordin birocratic. Pentru a obţine acest permis va fi suficientă o declaraţie cu privire la venituri, eliminîndu-se actualul sistem de autorizaţie administrativă prealabilă, care prelungeşte foarte mult procesul. Totuşi, în cazul studenţilor sînt necesare unele prevederi, precum achitarea asigurării de boală înainte de a se deplasa în ţara în care vor sâ obţină rezidenţa. Persoana care va obţine rezidenţa permanentă va beneficia de aceleaşi drepturi ca cetăţenii din ţara respectivă, cu excepţia restricţiilor prevăzute în Tratatul UE, legate de viaţa politică sau de accesul la funcţiile publice. Ceea ce se doreşte, a explicat dl Vitorino este ca “persoanele care intenţionează sâ se stabilească în altă ţară să aibă la dispoziţie mai mult timp, de exemplu şase luni, pentru a-şi face o idee” despre piaţa forţei de muncă sau despre situaţia generală.

MANAGER"THE NEW YORK TIMES"

î n u l t i m e l e l u n i , B i r o u l F e d e r a l d e I n v e s t i g a ţ i i ( F B I ) s - a c o n f r u n t a t c u o s e r i e d e c a z u r i c a r e i - a u s u b m i n a t c r e d i b i l i t a t e a , p u n î n d u - l t n s i t u a ţ i i j e n a n t e . î n p l u s , î n u r m a u n u i s o n d a j d e o p i n i e r e a l i z a t d e A B C ş i a l e c ă r u i r e z u l t a t e a u f o s t p u b l i c a t e î n c o t i d i a n u l a m e r i c a n T h e W a s h i n g t o n P o s t , d o a r 5 3 i a s u t ă d i n t r e a m e r i c a n i a u o i m p r e s i e f a v o r a b i l ă d e s p r e F B I , c e e a c e î n s e a m n ă o s c ă d e r e d e p o p u l a r i t a t e c u c i r c a 3 0 d e p r o c e n t e î n u l t i m i i ş a s e a n i , s e e s t i m e a z ă î n a r t i c o l u l a p ă r u t î n z i a r u l a m e r i c a n p e m a r g i n e a r e s p e c t i v u l u i s o n d a j .

A n a l i ş t i i s î n t d e p ă r e r e c ă c e a m a i s e m n i f i c a t i v ă d i s f u n c ţ i o n a l i t a t e a a c e s t e i i n s t i t u ţ i i e s t e l i p s a u n u i o r g a n i s m i n t e r n d e m o n i t o r i z a r e ş i a d m i n i s t r a r e . A c t i v i t a t e a d e s p i o n a j a lu i R o b e r t H a n s s e n s - a î n t i n s p e o p e r i o a d ă a t î t d e l u n g ă t o c m a i d a t o r i t ă l i p s e i u n u i c o n t r o l e f i c i e n t ş i r i g u r o s a d o s a r e l o r c l a s a t e d r e p t s t r i c s e c r e t e ş i n e v e r i f i c ă r i i p e r i o d i c e a a n g a j a ţ i l o r . P r e ş e d i n t e l e G e o r g e W . B u s h v a t r e b u i î n c u r î n d s ă a l e a g ă p e c i n e v a î n l o c u l a c t u a l u l u i d i r e c t o r a l F B I , L o u i s F r e e h , c a r e ş i - a a n u n ţ a t i n t e n ţ i a d a a s e r e t r a g e ( d u p ă o p t a n i î n a c e a s t ă f u n c ţ i e ) d i n F B I . I s - a r e c o m a n d a t î n a c e s t s e n s s ă r e n u n ţ e l a m o d e l u l d e a s e l e c t a d i r e c t o r u l F B I d i n

r î n d u l . j u d e c ă t o r i l o r f e d e r a l i , d a t f i i n d f a p t u l c ă t i p u l d e e x p e r i e n ţ ă a d m i n i s t r a t i v ă ş i d e e x p e r t i z ă c e r u t d e p r o f i l u l a c t i v i t ă ţ i i F B I e s t e g r e u d e g ă s i t î n c a z u l a c e s t o r j u d e c ă t o r i . T r e b u i e î n s ă p ă s t r a t p r i n c i p i u l d e b a z ă c a r e a d i c t a t p î n ă a c u m a l e g e r e a d i r e c t o r i l o r F B I d i n r î n d u l j u d e c ă t o r i l o r f e d e r a l i : l i p s a o r i c ă r u i p a r t i z a n a t . A ş a d a r , c o m i s i a s e n a t o r i a l ă ( c a r e v a a u d i a n u m i r e a n o u l u i d i r e c t o r F B I ) , î m p r e u n ă c u p r e ş e d i n t e l e B u s h j r . v a t r e b u i s â f i e a t e n ţ i c a a n u m i t e p r i n c i p i i f u n d a m e n t a l e a l e v e c h i u l u i m o d e l s e l e c t i v s â f i e î n c o n t i n u a r e r e s p e c t a t e . F B I f a c e p a r t e , ş i n u d o a r n o m i n a l , d i n M i n i s t e r u l d e J u s t i ţ i e .

F B I t r e b u i e s ă f i e m o n i t o r i z a t d i n a f a r ă . C o m i s i a d e s u p r a v e g h e r e ş i c o n t r o l i n s t i t u i t ă d e C o n g r e s u l a m e r i c a n e s t e î n t r - a d e v ă r o s o l u ţ i e , d a r a c t i v i t a t e a a c e s t e i a e s t e m u l t p r e a s p o r a d i c ă . Ş i , c u t o a t e c ă e s t e c e a m a i p u t e r n i c ă ş i i n f l u e n t ă a g e n ţ i e d i n c a d r u l g u v e r n u l u i f e d e r a l a m e r i c a n , F B I e s t e m u l t m a i p u ţ i n s u p r a v e g h e a t d e c î t c e l e l a l t e a g e n ţ i i f e d e r a l e . N o u l d i r e c t o r a l F B I n u v a p u t e a s ă r e z o l v e p e s t e n o a p t e n u m e r o a s e l e p r o b l e m e c u c a r e s e c o n f r u n t ă a g e n ţ i a , d a r a c e a s t a î ş i v a r e d o b î n d i v e c h e a r e p u t a ţ i e ş i c r e d i b i l i t a t e p u b l i c ă d o a r p r i n o p e r a r e a u n o r s c h i m b ă r i s u b s t a n ţ i a l e î n s e c t o r u l a d m i n i s t r a t i v i n t e r n ş i p r i n t r - o m a i m a r e t r a n s p a r e n ţ ă .

C S I V A A V E A 0 F O S T A D E I N T E R V E N Ţ I E R A P ID A’ N EZA VISIMAIA G A Z E T A "

P r i n c i p a l u l r e z u l t a t a l s e s i u n i i C o n s i l i u l u i d e S e c u r i t a t e C o l e c t i v ă ( C S C ) a l C o m u n i t ă ţ i i S t a t e l o r I n d e p e n d e n t e , c e s - a d e s f ă ş u r a t la 2 5 m a i l a E r e v a n , a f o s t s e m n a r e a m a i m u l t o r d o c u m e n t e c u p r i v i r e l a î n f i i n ţ a r e a u n e i f o r ţ e d e i n t e r v e n ţ i e r a p i d ă î n r e g i u n e a A s i e i C e n t r a l e . A c e s t e d o c u m e n t e s e r e f e r ă î n m o d n e m i j l o c i t l a R u s i a , K a z a h s t a n , T a d j i k i s t a n ş i K î r g î z s t a n . F o r ţ e l e d e i n t e r v e n ţ i e r a p i d ă v o r p u t e a f i u t i l i z a t e î n c a z u l î n c a r e u n a d i n t r e a c e s t e p a t r u ţ ă r i v a a v e a n e v o i e d e a j u t o r î n l u p t a c u e x t r e m i s m u l . D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l p r o c e d u r i l o r b i r o c r a t i c e , p r o t o c o l u l s e m n a t e s t e u n u l f i n a l ş i n u n e c e s i t ă o r a t i f i c a r e s u p l i m e n t a r ă . D u p ă c u m a f i r m ă s u r s e a p r o p i a t e a l e p ă r ţ i l o r s e m n a t a r e , p u n e r e a î n p r a c t i c ă a t u t u r o r p r e v e d e r i l o r s p e c i f i c a t e î n d o c u m e n t e a r p u t e a a v e a l o c î n j u r u l l u n i i a u g u s t s a u , î n c a z d e n e c e s i t a t e , c h i a r d e l a m i j l o c u l lu n i i i u l i e . *

In d o c u m e n t e l e s e m n a t e d e l i d e r i i s t a t e l o r - m e m b r e a l e C S C s î n t m e n ţ i o n a t e d e n u m i r i l e c o n c r e t e a l e d e t a ş a m e n t e l o r ş i t e h n i c i i c a r e v o r f i a n g r e n a t e î n s i s t e m u l d e a p ă r a r e c e n t r a l a s i a t i c , p r e c u m ş i l o c u l d e f ă ş u r ă r i i a c e s t o r a . C o n f o r m u n o r i n f o r m a ţ i i o f i c i a l e n e c o n f i r m a t e , n u m ă r u l t r u p e l o r a r . p u t e a a j u n g e l a c i r c a 1 . 5 0 0 d e m i l i t a r i . D e c i z i a d e f o l o s i r e a f o r ţ e l o r d e i n t e r v e n ţ i e r a p i d ă v a f i l u a t ă d e c ă t r e l i d e r i i c e l o r p a t r u s t a t e , c u a c o r d u l p ă r ţ i i c a r e s o l i c i t ă a j u t o r u l . A c e a s t ă d e c i z i e n u v a n e c e s i t a a c o r d u l f o r u r i l o r l e g i s l a t i v e a l e a c e s t o r s t a t e . S t a t u l m a j o r a l s i s t e m u l u i d e a p ă r a r e a l A s i e i C e n t r a l e v a f i a m p l a s a t , a ş a c u m s - a p r e v ă z u t , l a B i ş k e k . E l v a fi f o r m a t d i n o p t r e p r e z e n t a n ţ i a i c e l o r p a t r u s t a t e ( c î t e d o i d i n p a r t e a f i e c ă r e i ţ ă r i ) . D e j a a u f o s t d i s c u t a t e ş i m e c a n i s m e l e d e f i n a n ţ a r e a s i s t e m u l u i , c h i a r d a c ă n u s - a a j u n s l a s e m n a r e a u n o r d o c u m e n t e î n a c e s t s e n s .

O a l t ă p r o b l e m ă i m p o r t a n t ă c a r e a f o s t a b o r d a t ă î n c a d r u l s e s i u n i i C S C a f o s t

c r e a r e a u n o r f o r ţ e c o m u n e î n c a d r u l T r a t a t u l u i d e S e c u r i t a t e C o l e c t i v ă ( T S C ) . E s t e v o r b a d e f o r m a r e a u n u i c o n t i n g e n t m i l i t a r p e r m a n e n t a l ţ ă r i l o r s e m n a t a r e a l e a c e s t u i a c o r d . T o t o d a t ă , a ş a c u m a s u b l i n i a t p r e ş e d i n t e l e r u s V l a d i m i r P u ţ i n l a c o n f e r i n ţ a d e p r e s ă d e l a s f î r ş i t u l s u m m i t u l u i , f o r m a r e a u n u i a s e m e n e a c o n t i n g e n t a r t r e b u i sâ se d e s f ă ş o a r e t r e p t a t . C o n f o r m a f i r m a ţ i i l o r p r e ş e d i n t e l u i , a c e s t p r o c e s a r t r e b u i să fie

■ în s o ţ i t d e o î m b u n ă t ă ţ i r e a c o l a b o r ă r i i m i l i t a r - t e h n i c e d i n t r e s t a t e l e p a r t i c i p a n t e I a a c e s t a c o r d . L a o r a a c t u g i ă , e x p e r ţ i i m i l i t a r i d i n c e l e p a t r u s t a t e e l a b o r e a z ă s t r a t e g i i l e ş i c o n c e p ţ i i l e c o r e s p u n z ă t o a r e . T o t o d a t ă , V l a d i m i r P u ţ i n a s u b l i n i a t f ă p t u i c ă p r i n c i p i i l e a c e s t e i c o l a b o r ă r i s e v o r d e o s e b i d e r e g u l i l e c e s î n t p u s e î n a p l i c a r e a t u n c i c î n d e s t e v o r b a d e a l t e s t a t e . D u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e , ş e f u l s t a t u l u i r u s s - a r e f e r i t l a p o l i t i c a d e p r e ţ u r i p e c a r e c e l e p a t r u s t a t e t r e b u i e s ă o a d o p t e î n p r i v i n ţ a v î n z ă r i l o r d e a r m a m e n t .

NICOLE FONTAINE, PREŞEDINTA PARLAMENTULUI EUROPEAN: “PROPUNEM

UN FEDERALISM DE CONCEPŢIE FRANCEZĂ”"L’EXPRESS"

Întrebare: După “valul roz" din ultimii ani, iată că apare "valul albastru”, îndeosebi odată cu victoria lui Silvio Beriusconi în Italia. Este un lucru bun pentni Europa?

R ă s p u n s : E u n u c r e d c ă o E u r o p ă m a i " a l b a s t r ă " s a u m a i " r o z ă " s c h i m b ă f u n d a m e n t a l l u c r u r i l e . P o t e x i s t a g u v e r n e d e d r e a p t a s a u l i b e r a l e c u v o c a ţ i i f o a r t e e u r o p e n e , c a , d e e x e m p l u î n L u x e m b u r g s a u î n B e l g i a . Ş i d a c ă c o m p a r ă m p o l i t i c a e u r o p e a n ă a l u i T o n y B la ir c u c e a a c o n s e r v a t o r i l o r britan ici, c o n s t a t ă m c â nu e x i s t ă o m a r e d i f e r e n ţ ă . M u l t m a i i m p o r t a n t e s t e , î n s c h i m b , s ă ş t i m c e e a c e n o i , “ c e i 1 5 ” , v r e m s ă f a c e m î m p r e u n ă . O r , d i n n e f e r i c i r e , m a i e x i s t ă o a n u m i t ă r e n a ţ i o n a l i z a r e a s p i r i t e l o r . D a r , t o a t ă lu m e a r ă m în e c o n v i n s ă c ă v a t r e b u i s ă e d i f i c ă m o n o u ă a r h i t e c t u r ă î n p e r s p e c t i v a u n e i U n i u n i E u r o p e n e c u 2 7 d e s t a t e m e m b r e .

? : C e p ă r e r e a v e ţ i d u m n e a v o a s t r ă d e m o d u l în c a r e s - a a n g a ja t d e z b a t e r e a a s u p r a instituţiilor e u r o p e n e ?

R : E u n u s î n t p r e a p e s i m i s t ă , d e ş i m ă r t u r i s e s c c ă a m f o s t d e c e p ţ i o n a t ă d e r e z u l t a t e l e s u m m i t u l u i d e l a N i s a . C e t ă ţ e n i i s î n t c e i c a r e t r e b u i e s â d e c i d ă . A c e a s t a e s t e E u r o p a s o c i a l ă . N u m a i p u t e m c o n t i n u a s â c o n s t r u i m E u r o p a î n c e r c u r i l e u n o r i n i ţ i a ţ i . A m f ă c u t - o p r e a m u l t p î n ă a c u m . D a c ă n u m a i d o r i m c a E u r o p a s ă f ie n e p u t i n c i o a s ă ş i s ă p o a t ă a d u c e s o l u ţ i i l a p r o b l e m e l e c a r e î i p r e o c u p ă î n m o d l e g i t i m p e c e t ă ţ e n i , a t u n c i s î n t n e c e s a r e i n s t i t u ţ i i p u t e r n i c e , e s t e n e c e s a r u n P a r t a m e n t E u r o p e a n a c ă r u i l e g i t i m i t a t e d e m o c r a t i c ă s ă f i e , r e c u n o s c u t ă ş i c a r e s ă - ş i e x e r c i t e p u t e r e a l e g i s l a t i v ă î n p l e n i t u d i n e a e i . E s t e n e c e s a r ă o C o m i s i e c a r e s â a i b ă u n s p i r i t d e i n i ţ i a t i v ă p u t e r n i c , c o n t r o l a t d e P a r l a m e n t .

1 : A d e r a p la r e c e n t e l e p r o p u n er i a l e c a n c e la r u lu i g e r m a n G e r h a r d S c h r o e d e r în f a v o a r e a u n e i E u r o p e f e d e r a l e ?

R : E u n u a d e r , e v i d e n t , î n p r o p o r ţ i e d e 1 0 0 l a s u t ă l a a c e s t e p r o p u n e r i . C î n d G e r h a r d S c h r o e d e r v o r b e ş t e d e c o f i n a n ţ a r e a p o l i t i c i i a g r i c o l e c o m u n e , a m u n a n u m i t m o t i v d e î n d o i a l ă . D a c ă a m d e s t r ă m a p o l i t i c a a g r i c o l ă c o m u n ă , c a r e e s t e u n u l d i n m a r i l e s u c c e s e a l e E u r o p e i , a t u n c i a m r e g r e s a î n m o d p e r i c u l o s . D i n t r e p r o p u n e r i l e c a n c e l a r u l u i G e r h a r d S c h r o e d e r e s t e i n t e r e s a n t ă , î n s ă , i n s p i r a ţ i a f e d e r a l i s t ă . E v i d e n t , r ă s p u n s u l i a t o a t e î n t r e b ă r i l e p e c a r e ş i l e p u n c e t ă ţ e n i i e u r o p e n i ş i p e c a r e n o i t o c m a i l e - a m e v o c a t e s t e f e d e r a l i s t .

î: P o a t e e x is t a , o a r e , un fe d e r a l i s m “a la f r a n c a i s e " ?R : î n c ă d e - a d o u a z i d u p ă p r o p u n e r i l e c a n c e l a r u l u i S c h r o e d e r ,

a m d o r i t c a n o i s ă p r o p u n e m u n f e d e r a l i s m “ a l a f r a n c a i s e " . D a r , ş i î n a c e s t c a z , n o i n u p u t e m s ă i m p u n e m u n m o d e l . C e t ă ţ e n i i s î n t c e i c a r e t r e b u i e s ă s e p r o n u n ţ e .

î : E u ro p a d u c e e a , o a r e , l ip s ă d e o C on st itu ţ ie? ,R : î i l i p s e ş t e o C o n s t i t u ţ i e , ş i m a i a l e s o ' v i z i b i l i t a t e ş i o v i z i u n e .

ARMATA IUGOSLAVA SI NATO COOPEREAZĂ PENTRU EVACUAREA REBELILOR ALBANEZI>

"T H E W ASH IN G TO N P O S T "I u g o s l a v i a a t r i m i s l a 2 4 m a i 4 . 0 0 0 d e s o l d a ţ i

ş i o f i ţ e r i d e p o l i ţ i e î n t r - o r e g i u n e d i n z o n a d e s e c u r i t a t e i n s t i t u i t ă î n s u d u l S e r b i e i , l a g r a n i ţ a c u p r o v i n c i a s î r b ă K o s o v o . A c e a s t ă m i ş c a r e , s e î n s c r i e î n c a d r u l O p e r a ţ i u n i i B r a v o , c a r e a r e d r e p t o b i e c t i v e v a c u a r e a f o r ţ e l o r e t n i c i l o r a l b a n e z i d e l a f r o n t i e r a p r o v i n c i e i s î r b e K o s o v o c u M a c e d o n i a ş i c a r e e s t e a p r o b a t ă ş i m o n i t o r i z a t ă d e A l i a n ţ a N o r d - A t l a n t i c ă , f o s t u l i n a m i c a l I u g o s l a v i e i . T r u p e l e N A T O d e m e n ţ i n e r e a p ă c i i î n K o s o v o s î n t a c u m p r e g ă t i t e s ă a r e s t e z e ş i s ă d e z a r m e z e l u p t ă t o r i i d e g h e r i l ă a l b a n e z i c a r e s e r e t r a g p e s t e g r a n i ţ ă . O p e r a ţ i u n e a B r a v o e s t e c e l m a i e l o c v e n t

e x e m p l u a l s c h i m b ă r i i d e p o z i ţ i e ş i a l c r e ă r i i u n e i n o i a l i a n ţ e , d u p ă b o m b a r d a m e n t e l e N A T O d i n u r m ă c u d o i a n i , c a r e d o r e a u s ă p r o t e j e z e p o p u l a ţ i a d e e t n i e a l b a n e z ă d i n K o s o v o d e o l o v i t u r ă m i l i t a r ă i u g o s l a v ă .

A l i a n ţ a N o r d - A t l a n t i c ă p r i v e ş t e a c u m g h e r i l e l e a l b a n e z e c a f i i n d p r i n c i p a l a a m e n i n ţ a r e p e n t r u p a c e a ş i s t a b i l i t a t e a r e g i o n a l ă ş i ’, î n a c e s t c o n t e x t n o u , c o o p e r e a z ă c u I u g o s l a v i a p e n t r u d e z a r m a r e a r e b e l i l o r . O p e r a ţ i u n e a a f l a t ă î n p l i n ă d e s f ă ş u r a r e e v i d e n ţ i a z ă , d e ’ a s e m e n e a , ş i n o u a a b o r d a r e d e l i c a t ă , a d o p t a t ă d e f o r ţ e l e d e s e c u r i t a t e i u g o s l a v e . T r u p e l e g u v e r n a m e n t a l e a u î n t î m p i n a t p u ţ i n ă r e z i s t e n ţ ă î n m i s i u n e a l o r d e p ă t r u n d e r e î n z o n a d e ’ s e c u r i t a t e , d e ş i

î n a i n t a r e a a f o s t m u l t î n c e t i n i t ă d e m i n e l e a m p l a s a t e p e p o t e c i ş i d r u m u r i d e r e b e l i i î n r e t r a g e r e . î n 1 9 9 9 , N A T O a p u r t a t o c a m p a n i e d e 7 8 d e z i l e p e n t r u a s t o p a r e p r e s i u n e a v i o l e n t ă a a r m a t e i i u g o s l a v e a s u p r a u n e i g h e r i l e e t n i c e a l b a n e z e c a r e d o r e a s ă o b ţ i n ă i n d e p e n d e n ţ a p r o v i n c i e i K o s o v o . D a r d e a t u n c i , I u g o s l a v i a a ’ d e v e n i t o ţ a r ă d e m o c r a t ă , i a r N A T O s - a g ă s i t p u s î n f a ţ a ’ a c e l o r a ş i g h e r i l e e t n i c e a l b a n e z e , d i n t r e c a r e m u l t e î n a r m a t e c u a r m e f u r n i z a t e c h i a r d e a l i a ţ i . R e b e l i i a l b a n e z i ş i - a u s t a b i l i t t a b e r e î n z o n a d e s e c u r i t a t e c a r e a f o s t c r e a t ă p e n t r u a s e p a r a t r u p e l e N A T O d e m e n ţ i n e r e a p ă c i i d e a r m a t a i u g o s l a v ă . O p e r a ţ i u n e a c a r e s e d e s f ă ş o a r ă z i l e l e a c e s t e a

e s t e u l t i m a d i n t r - o s e r i e d e p a ş i p e c a r e N A T O ş i a r m a t a i u g o s l a v ă i - a u p l a n i f i c a t p e n t r u a r e i n s t a u r a c o n t r o l u l i u g o s l a v î n z o n ă ş i a s c o a t e g h e r i l e l e d i n s a n c t u a r u l l o r . R e b e l i i , c u n o s c u ţ i s u b d e n u m i r e a d e A r m a t a d e e l i b e r a r e a a l b a n e z i l o r d i n P r e ş e v o , M e d v e d i a ş i B u i a n o v a ţ ( U C P M B ) , d u p ă n u m e l e p r i n c i p a l e l o r o r a ş e d i n V a l e a P r e ş e v o , a f o s t d e a c o r d s ă p r e d e a a r m e l e . Z e c i d e r e b e l i î n a r m a ţ i î ş i c o n t i n u ă î n c ă a c t i v i t a t e a î n l o c a l i t a t e a V e l i k i ’ T m o v a c , î n z o n a c e n t r a l ă . L o c a l n i c i i a u i n f o r m a t c ă g h e r i l e l e a u i n t r a t î n p a n i c ă d u p ă c e a u a u z i t i n f o r m a ţ i i l e p o t r i v i t c ă r o r a i u g o s l a v i i s î n t f o a r t e a p r o a p e ş i v o r i n t r a î n z o n a c e n t r a l ă î n a i n t e d e i e ş i r e a l u p t ă t o r i l o r a l b a n e z i .

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră

k v

1 8 1 6 - S - a n ă s c u t C . A . R o s e t t i , o m p o l i t i c l i b e r a l , z i a r i s t ş i f r u n t a ş a l

R e v o l u ţ i e i d e l a 1 8 4 8 .

ACTUALITATEA CULTURALĂ

Săptămîna viitoare, la Opera Română

PEER GYNTd e E d v a rd G r ie g

A n s a m b l u l d e b a l e t a l O p e r e i R o m â n e d i n C l u j - N a p o c a o f e r ă i u b i t o r i l o r a r t e i c o r e g r a f i c e v i n e r i , 8 i u n i e a . c . , i a o r a 1 8 , 3 0 , s p e c t a c o l u l d e b a l e t P E E R G Y N T , p e m u z i c a l u i E d v a r d G r i e g . M u z i c a a f o s t c r e a t ă î n a n u l 1 8 7 6 p e n t r u p o e m u l d r a m a t i c c u a c e l a ş i n u m e d eH . I b s e n . C o r e g r a f i a ş i r eg ia a r t i s t i c ă s î n t s e m n a t e d e m a e s t r u l c o r e g r a f A d r i a n M u r e ş a n , c r e a t o r ş i a l s c e n a r i u l u i d e b a l e t ; a s i s t e n t c o r e g r a f ; I l e a n a T o d e a ; d e c o r u r i l e ş i c o s t u m e l e s î n t c r e a ţ i a s c e n o g r a f u l u i A n d r e i Ş c h i o p u . D e m e r s u l c o r e g r a f i c , s t r u c t u r a t î n d o u ă p ă r ţ i , a v î n d P r o l o g ş f 1 1 t a b l o u r i , a d u c e î n s c e n ă p e v a l o r o ş i i b a l e r i n i c l u j e n i ; I o a n D o r i n C o ş e r î u - " P e e r G y n t ” , A n c a O p r i ş - “S o l v e i g ” , L i v i a T u l b u r e G u n ă- " A a s e , m a m a l u i P e e r G y n t ” , C o d r u ţ a O a n c e a - “ i n g r i d , f a t a u n u i ţ ă r a n b o g a t " , M a r i a n a M o l n a r C o t i n g h i u - " F e m e i a î n v e r d e ” , M o n i c a P i n t e a M a r t i n , A n t o n e l l a P o p , G a b r i e l a Ş e r d e a n - “T r e i c i o b â n i ţ e ” , M o n i c a P i n t e a M a r t i n - “A n i t r a " , D a n O r ă d a n- “ D o v r e i , R e g e l e t r o i i l o r " ş i " D i r e c t o r u l o s p i c i u l u i d i n C a i r o " .

Festivităţi la Şcoala “ Ioan Lupaş”

• . r t im li Pi ti-î

d. . ţ’ ■ î ■ ■UTa.A' T “ i

M a r ţ i , 5 i u n l o a . c . , c u î n c e p e r e d e l a o r a 1 0 , l a Ş c o a l a d e p e C a l e a M ă n ă ş t u r n r . 2 2 - 2 4 , v o r a v e a l o c m a n i f e s t ă r i p r i l e j u i t e d e a t r i b u i r e a n u m e l u i ş c o l i i , c a r e d e a i c i î n a i n t e v a p u r t a n u m e l e s a v a n t u l u i i s t o r i c I o a n L u p a ş ( 1 8 8 0 - 1 9 6 7 ) . P r o g r a m u l m a n i f e s t ă r i i - o r g a n i z a t e d e I n s p e c t o r a t u l Ş c o l a r J u d e ţ e a n C l u j ş i c o l e c t i v u l d e c a d r e d i d a c t i c e a l ş c o l i i , î m p r e u n ă c u C o n s i l i u l l o c a l ş i P r i m ă r i a m u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a . c u s p r i j i n u l c o m i t e t u l u i d e p ă r i n ţ i - p r e v e d e : d e s c h i d e r e a t e s t i v â . l a o r a 1 0 ş i c u v î n t u l d i r e c t o r u l u i ş c o l i i , d n a p r o f . L e o n t i n a P u r d e a , a p o i d e z v e l i r e a p l ă c i i c u n o u a d e n u m i r e a ş c o l i i ; c î t e v a c u v i n t e d e s a l u t ş i u n T E D E U M v o r î n c h e i a p r i m a p a r t e a f e s t i v i t ă ţ i l o r . O a s p e ţ i i v o r v i z i t a ş c o a l a , v a a v e a l o c v e r n i s a j u l u n e i e x p o z i ţ i i c u l u c r ă r i a l e e l e v i l o r , d e d i c a t e p a t r o n u l u i s p i r i t u a l a l ş c o l i i , I o a n L u p a ş ; S i m p o z i o n u l o m a g i a l " I o a n L u p a ş " e s t e p r o g r a m a t s ă î n c e a p ă l a o r a 1 1 , 3 0 ; m o m e n t u l a r t i s t i c s u s ţ i n u t d e e l e v i i ş c o l i i v a î n c h e i a s ă r b ă t o a r e a .

Lansare de carte

DAN TRIF

REVO LU Ţ IA TRĂIT Ade Dan Trif

E d i t u r a C l u s i u m ş i a u t o r u l i n v i t ă p u b l i c u l c l u j e a n l a l a n s a r e a r o m a n u l u i R E V O L U Ţ I A T R Ă I T Ă , c a r e v a a v e a l o c l u n i , 4 i u n i e , o r a 1 6 , l a L i b r ă r i a U n i v e r s i t ă ţ i i . D e s p r e n o u a a p a r i ţ i e e d i t o r i a l ă v o r v o r b i : N i c o l a e M o c a n u , I o n

M u r e ş a n , D o r i n P e t r i ş o r ş i D o r e l V i ş a n .

R e U O L U T lf l

T f l f i lT f iN,

Biblioteca vă aşteaptă?Î n c e p î n d d e i e r i , 1 i u n i e , l a F i l i a l a

M ă n ă ş t u r a B i b l i o t e c i i J u d e ţ e n e “ O c t a v i a n G o g a ” f u n c ţ i o n e a z ă u n B i r o u d e Î n s c r i e r e a c i t i t o r i l o r . A c t e l e n e c e s a r e e l i b e r ă r i i p e r m i s u l u i s î n t u r m ă t o a r e l e : b u l e t i n d e i d e n t i t a t e ; f o t o g r a f i e c o l o r , t i p b u l e t i n ; c a r n e t d e e l e v / s t u d e n t / ş o m e r s a u ‘c u p o n d e p e n s i e . C o p i i i p î n ă l a 1 4 a n i p o t f i î n s c r i ş i d e u n u l d i n t r e p ă r i n ţ i , p e b a z a a c t e l o r m e n ţ i o n a t e . P r o g r a m d e f u n c ţ i o n a r e : l u n i , m i e r c u r i , j o i : 1 4 - 1 9 , 4 5 ; m a r ţ i , v i n e r i : 9 - 1 4 , 4 5 .

Rubrică realizată de M. BOCU

& M e e n t r w i w u a t t -

Corul bărbătesc IfICOB MGREŞI0NCIZilele trecute, Corul bărbătesc “Iacob Mureşianu” al Casei Municipale de Cultură

din Cluj-Napoca a sărbătorit, printr-un concert aniversar, 31 de ani de la înfiinţare şi 30 de ani de la primul concert susţinut în faţa publicului clujean. Puţini, foarte puţini au mai rămas din cei de atunci: la* 3 noiembrie 1970, cîţiva entuziaşti, cîntăreţi amatori, între care: Traian Bucurescu, Traian Olaru, Grigore Cocişiu, Alexandru Dubău, Gheorghe Igreţiu, Virgil Lehene, Mircea Petrovan, avîndu-1 în frunte pe prof. Marius Cuteanu, avînd şi sprijinul Casei Municipale de Cultură, înfiinţau corul, iniţiatorilor alăturîndu- , li-se la început alţi 17 membri, pentru a ajunge, în anii care au urmat, pînă la 80.

Secretul acestei rapide şi puternice dezvoltări s-a aflat în stilul de muncă eficient, adoptat de la prima repetiţie de dirijorul Marius Cuteanu, în valoarea şi frumuseţea repertoriului, care cuprindea mici prelucrări de folclor, cîntece

T-x-

,S iSc "> v _,«ros ■t W *

patriotice, balade, pînă la lucrări vocal-simfonice de mare complexitate. Corul a participat la festivaluri, concursuri, a dat concerte, peste 300 la număr (!). După 1989, repertoriul s-a îmbogăţit şi întregit cu piese de muzică sacră, colinde,

muzică religioasă, lucrări pretenţioase pentru interpretarea cărora coral

, a colaborat cu. orchestre : :i. ,»■ şi solişti de la instituţiile

profesioniste, dar şi cull corurile “Augustin Bena”

sau “Feroviaria” ; dintre colaboratori, a căror înşiruire e mult prea lungă, mulţi au plecat să cînte în corurile îngerilor... Spiritul de emulaţie creatoare, entuziasmul celor rămaşi e încă viu, în ciuda anilor care-i apasă parcă tot mai mult. Cuvîntul de întîmpinare a fost rostit de preşedintele corului, dl

Gavril Micu. în concertul aniversar, Corul bărbătesc “Iacob Mureşianu” al Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca a interpretat lucrări din creaţia cîtorva compozitori români reprezentativi, piese desprinse din repertoriul bogat cu care, în cei 30 de ani cîţi au trecut de la primul concert, a încîntat publicul clujean şi pe cel din multe oraşe ale ţării: “Mama” de I.D. Chirescu, solist tenorul Ioan Tordai; “Marâ, pe marginea ta” de N. Ursu; “Dorul meu” şi “Auzit- am auzit” de I. Mureşianu, solist tenorul Radu Pintea, de la Opera Română; romanţa populară “Dorurile mele”, pe versuri de Goga, armonizare de C. Cherebeţiu, solist Radu Pintea; romanţa populară pe versurile poeziei “ Bătrîni”, armonizarea aparţinînd tot lui C. Cherebeţiu, solist Ioan Tordai; din creaţia lui I. Mureşianu a mai fost prezentată balada “Şoimul şi floarea fagului” , ca solişti evoluînd soprana Veronica Ungureanu şi tenorul Dan Dumitrana, ambii de la Opera Română. Concertul s-a încheiat cu cantata “Cea de pe urmă noapte a lui Mihai- Viteazul” , pe versuri de D. Bolintineanu, lucrare impresionantă, vastă, de un efect extraordinar, creaţie a profesorului Marius Cuteanu; părţile solistice au fost susţinute de tenorul Ioan Tordai şi de basul Ştefan Zelei (de la Opera Română). Acompaniamentul la pian a fost asigurat de prof. Cornelia Cuteanu-Suciu, de la Academia de Muzică “ Gh. Dima” . Succesul concertului, datorat Corului sărbătorit şi celui care se află la pupitrul dirijoral al acestuia de 31 (!) de ani, harnicul, iubitul şi mereu tînărul profesor şi compozitor Marius Cuteanu, a fost unul meritat. Dacă profesorul n-ar fi fost, astăzi multe nu s-ar mai povesti...

M ic h a e la B O C U

P re m ie re a b s o lu te p e n t r u c in e m a to g ra f ia r o m â n e a s c ă

 p o O e s t L r u d u v “ C a r t i e r ”

Ziua dc vineri, 1 iunie, poate fi considerată o zi aparte, o zi deosebită pentru cinematografia noastră. A fost să fie o zi cu multe surprize, plăcute, dătătoare de speranţe, încurajatoare. în primul rînd, ne-am întîlnit şi i-am cunoscut pe reprezentanţii casei producătoare P A G E Cinema, Cluj-Napoca, înfiinţată în martie 2000, cu unele rezultate notabile pînă în prezent, în al doilea rînd, a fost lansat pe piaţă primul home-video, noutate absolută pentru clujeni. Cartier - scenariul Francisc Nona, director

ţ Medy. LCvenTe* Fiaaisrlisiiivtto,% '

imagine Cristian Omăt, montaj Viorel Onuţ şi Gelu Radu, regia Gelu Radu, producători Loredana Făt, C ristian Om ăt, Horaţiu Truşcă, Gelu Radu, sunet Mody Levente, cu Florin Matingo, Mody Levente, Ingrid Dimofte, Mihai Saitis, Robert Simonfi, Florin Runcan, coloana sonoră Shadows, MCJ Cartel, Dogmatic, Narcoma, Raol, DDD, F-Act, Underground, Party, Conflict, Dan Mitruţ, Funeraî' Ceremony, MRG - este primul film românesc despre “băieţii de cartier”, turnat în întregime la Cluj-Napoca, lucrat, este o altă premieră, cu amatori.

Prin duritatea temei, Cartier poate fi apropiat de filme precum District, Pulp Fiction sau Fight Club, la alte dimensiuni însă şi păstrînd proporţiile. Este filmul la graniţa dintre documentar şi artistic. Documentarul surprinde zona periferică, în care legea o fac banii, armele, anturajele, drogurile, violenţa, alcoolul, răzbunările, băieţii de cartier. în marea lor majoritate, realitatea este pe cît de tristă pe atît de dureroasă, tineri izolaţi şi cu preocupări anacronice. Şi dacă adăugăm limbajul folosit, greu de reprodus, putem afirma că

filmul lui Gelu Radu este şocant, violent, un veritabil film avertisment, semnal de alarmă pentru întreaga noastră societate.

Artisticul? II găsim în imagini, în coloana sonoră, în scenele de bătaie, cu multe elemente de streetfîght şi kickboxing, în costumaţie şi decoruri, în atmosfera creată. Nefireşti şi false sînt vocile, un minus mare în interpretare, minus explicabil prin statutul de actori amatori. O direcţie în care, înclin sâ cred, se puteau obţine rezultate mai bune.

Cartier mai reţine atenţia prin cîteva alte elemente: a avut un buget de numai 500 USD; a fost realizat exclusiv pentru sistemul home- video; a fost realizat în şapte luni, în perioada august 2000 - februarie 2001; Va fi înscris în festivalurile de film de Ia Tîrgu Mureş şi Bucureşti - Dakino; gîndurile producătorilor'se îndreaptă şi spre cîteva prezenţe ale filmului în festivaluri internaţionale.

PAGE Cinema pregăteşte şi are în lucra trei scenarii, un film de artă, o comedie, o povestire fantastică, proiecte pe marginea cărora vom reveni.

D e m o s te n e S O F R O N

iT «l'3'iv■ : . i

V f - ' : y ;x* * t \<. t * ? * v :

- ^ j , •,

r:p. I i ij f !? ’’ r

. . L-i -fe.-. -. :.-*s >:£ ,

• ^ '" - - K 'V^ 3 7 l i

*

Ui ,‘ • > !

5 ......................................

i i

. " UT?-

v t t& ie 2 7 i t u U e

Zilele Tra n zit “H om e M ade” 2001Sîmbătă, 2 iunie, debutează o nouă ediţie a

festivalului Zilele Tranzit “Home Made” 2001, organizat de Fundaţia Tranzit cu sprijinul nemijlocit al Fundaţiei Pro Helvetia.

Conferinţa de presă de astăzi, 2 iunie, ora 18, . este urmată de primul spectacol, teatru experimental, mişcare video Ilonka: surprize, surprize şi Alba Neagra - RomaNative & Com, apoi pantomimâ şi improvizaţie cu Florin Vidamski şi Adrian Cucu. Prima seară se încheie cu proiecţia unor filme de animaţie şi scurt metraj

realizate de studenţii secţiei foto - video - procesare computerizată a imaginii, studenţi ai facultăţilor de profil din Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Duminică, 3 iunie, reţin atenţia La rîul Sumida, spectacol de teatru realizat de Diana Aldea şi concertul de etno-jazz Sanker, cu ore de începere 19, respectiv 21.

Zilele următoare ale festivalului cuprind teatru - dans contemporan cu Florin Vidamski şi Fatma Mohamed, Capricii - microrecital susţinut de Ofelia Popii, concertul fusion art rock KUMM,

programate luni, 4 iunie; Roncsderby - spectacol de teatru realizat de Ambrus Emese şi proiecţia filmului The Best of Mediawave, marţi, 5 iunie; discuţii despre festivalul de film Mediawave, miercuri, 6 iunie; teatru experimental, teatru - dans şi concertul tarafului Kodoba din-Palatca în ultima zi, joi, 7 iunie.

Locul de desfăşurare al festivalului este Casa Tranzit, strada Bariţiu 16.

D e m .S O F R O N

1 9 2 2 - A m urit Duiliua • • ' / '\ Zamfirescu, pionier al

A l C I ar putea fi. A l v | O . l 1 1 I | ) 1 1 " C l romanului modernreclama dumneavoastră J \ J L. C L • V ^ L < 1__v_ ‘ L_ \ J ___ C L românesc.

f e s t iv e i lu t c u ltu rii populare

r * ^ n n . A r * I h s* y h ^£ R B A I U L H '

Cea de a doua ediţie a Festivalului culturii populare S ER B Ă R ILE TRANSILVANE se apropie, propunînd clujenilor şi nu doar acestora, evoluţiile unor ansambluri sau formaţii pe care le cunoaştem, ale altora, cu care vom face cunoştinţă în zilele de 6, 7 şi 8 iunie, în cadrul spectacolelor în aer liber care vor avea loc în Piaţa Lucian Blaga. Organizatorii Festivalului culturii populare sînt: Fundaţia Phonoart, împreună cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Prefectura judeţului Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Centrul Creaţiei Populare Cluj; sponsor principal: Tuborg; parteneri media: Adevărul de Cluj, Radio Cluj şi Antena 1. Astăzi vă prezentăm: _ . i

NaganT»!»»! «m

Ansamblul folcloric "Someşul-Napoca"• a l Şcolii de Arte Cluj-Napoca •

Cunoscutul ansamblu clujean a fost înfiinţat în anul 1973, cu scopul de a conserva şi cultiva creaţia tradiţională din România, mai ales din Transilvania. Pe lîngă faimoasele dansuri româneşti, cîntece şi piese instrumentale culese direct de la sursă, adică de la ţară, de folclorişti, toate ilustrează cîteva dintre caracteristicile creaţiei populare tradiţionale: varietatea melodică

„ ;** *JT - ̂- 'C S

* ' ' » " * S p ' T ' '» ,».! *-1r; y»«Vr >*—« L-* *̂«-4 L4 u»i ţuri. ZH T

! ■ * i ţ - O i i :l ' - : - '■ v i : " -A iX

f a

î,î:-Vf . ■

,V. 1

î '. ţ v . 'l- ' Ă / 1 * \ . ‘

La/-y**

şi. ritmică; vivacitatea, sensibilitatea şi marea originalitate a acesteia. Alături de dansatori, instrumentiştii şi soliştii fac dovada unor certe virtuţi artistice; orchestra utilizează instrumente specifice muzicii tradiţionale româneşti: fluierul pastoral, vioara cu goarnă, naiul, ţambalul, daireaua, taragotul. Numeroase premii şi distincţii obţinute de ansamblu din 1973 şi pînă astăzi se regăsesc, înşirate într-un palmares spectaculos, din care spicuim: Franţa, 1974 - Dijon: “Discul de aur“ şi “Colierul de argint"; Anglia, 1978 -

Middlesbrough: Premii 1 la solişti instrumentişti, dansuri; Anglia, 1980 - Middlesbrough: Premii I la orchestră, dansuri, solişti, vocali; Franţa, 1981- Montoire: Disque traditions FMF; Franţa, 1991- Reims: Premiul I pentru muzică; Canada, 1993 : Drummondville: “Certificat de distincţie11; Africa de Sud, 1993 - Roodeport: Trofeul pentru dansuri în coregrafie; Anglia, 1997 - Middlesbrough: 6 premii pentru muzică şi dansuri... Artizanul tuturor acestor premii - dirijorul şi folcloristul dr. Zamfir Dejeu.

A n s a m b l u l “R o m P - 0 B r o m99

$ ”: .« > ■> } .. - , . M•?*•> 1 . 3

t. - *'1 i ir* ‘

’frâv > -

>l\A \ J

.'>< .... ,{■ - *#4. * >

-v.

Aparţinînd grupului de neam al lăutarilor din zona Ardealului, Ansamblul “ Rom P-0 Drom” a fost înfiinţat în anul 1997, în localitatea Almaşu, judeţul Sălaj; prezintă un spectacol muzical coregrafic specific tradiţiilor de pe valea Almaşului, de la Huedin pînă către Sînmihaiu Almaşului, cu cîntece tradiţionale ale romilor şi în costume specifice etniei. De la înfiinţare şi pînă în prezent, ansamblul a dat spectacole la: Zalău, cu ocazia Zilei Municipiului, în 1999 şi 2000; la Cluj-Napoca, de Ziua Minorităţilor Naţionale, 1999 şi 2000;, la Bucureşti, în 1999, cu ocazia unor seminarii naţionale pentru romi; Ia Mediaş unde, în cadrul Festivalului Minorităţilor, a obţinut locul 1 în 1998 şi 1999; în anul 2000 a mai evoluat în spectacole la Almaşu, Gilău, Baciu, Dumbrava; la un concurs de dansuri desfăşurat în Mureş, anul trecut, ansamblul a fost premiat cu diplome, iar tineretul a prezentat spectacole la Năvodari şi Eforie Sud, în anul 2000, cu ocazia participării la tabere de vară. Ansamblul are în componenţă un taraf, solişti vocali, dansatori copii, adolescenţi şi adulţi. Coregrafia este asigurată de Callo Geza, Iuliu Ţimbulaş şi Otvos Ildiko; conducătorul ansamblului: Otvos Geza.

A ^ o m Î M j (© fc fo r io “" p ^ r T r c tu s u to c u /”: Unul dintre cele mai vechi şi mai renumite ansambluri folclorice Trdin România - Ansamblul folcloric “ Dor Transilvan” din Cluj- r- Napoca - a fost înfiinţat în anul 1949, în scopul păstrării şi trasmiterii peste generaţii a frumoaselor cîntece .şi jocuri populare - româneşti din Transilvania. Deşi cu o activitate îndelungată, :;i ansamblul şi-a păstrat vigoarea, este mereu tînăr prin schimbul de generaţii, care reuşesc sâ menţină ridicat nivelul artistic al spectacolelor prezentate. Entuziasmul şi dinamismul specifice tinereţii sînt aici la ele acasă, media de vîrstă p membrilor ansamblului fiind înjur de 20 de ani, majoritatea elevi sau studenţi.Ansamblul are un bogat repertoriu de cîntece, jocuri şi obiceiuri din cele mai reprezentative zone folclorice ale României: coregrafia suplă şi orchestraţia se pretează oricăror tipuri de spectacole în aer liber sau în sală. Suitele de jocuri din Oaş,.Bihor, Moldova sau Codru, fecioreasca fetelor de la Crihalma şi jocul fecioresc de * ̂ jpe Tîmave sînt doar cîteva dintre suitele şi jocurile de referinţă j' în repertoriul ansamblului. De-a lungul activităţii sale, ansamblul r . ‘ a participat la numeroase festivaluri în Europa (Franţa, Italia, ^Cehia, Anglia, Belgia, Polonia, Grecia etc.), prezentînd frumuseţea f ţ- ri.-• ___*____ * î . ‘ i Ws-%' -r-ct

iM1fie

folclorului românesc, pe mari scene europene. între numeroasele K premii şi trofee, se află şi cel mai recent, cîştigat anul trecut, la fg Festivalul Mondial de folclor din Italia - Gorizia, unde ansamblul a fost distins cu Premiul special pentru execuţia instrumentală şi virtuozitate, “Oscar pentru folclor” . Coregrafia ansamblului este asigurată

>$)■ I i i

de renumitul coregraf prof. Florin Ciobanu, de-a lungul timpului instructor al celor mai valoroase ansambluri din Cluj-Napoca şi a generaţii peste ansamblu, generaţii de dansatori.

. Orchestraţia este coordonată şi realizată de un tînăr si foarte talentat

muzician, Marius Moldovan; activitatea de impresariat şi realizare a turneelor şi spectacolelor este rodul eforturilor directorului ansamblului, Tiberiu Groza, cel care, împreună cu directorul RATUC, Liviu Neag, şi preşedintele sindicatului - Andrei Rusu -, susţin de mulţi ani activitatea acestui prestigios

ACTUALITATEA CULTURALA

Concursul de desene EROII CĂRŢILOR CITITE

M ichaela BOCU

• Prem ianţii •I e r i , d e 1 I u n i e , B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă

“ O c t a v i a n G o g a ” a o r g a n i z a t p r e m i e r e a î n v i n g ă t o r i l o r î n c a d r u l c e l e i d e a X X I X - a e d i ţ i i a c o n c u r s u l u i d e d e s e n e E R O I I C Ă R Ţ I L O R C I T I T E . V i - i p r e z e n t ă m p e p r e m i a n ţ i , a l e c ă r o r c r e a ţ i i a u f o s t r ă s p l ă t i t e c u s p r i j i n u l f i n a n c i a r a l : R e g i e i A u t o n o m e d e T e r m o f i c a r e ( d i r e c t o r d l E m i l M i r o n ) ş i a l E d i t u r i i “ L i m e s ” ( d i r e c t o r d o m n u l M i r c e a P e t e a n ) : P r e m i u l I : P a u l P ă d u r a r u ( G r ă d i n i ţ a n r . 2 3 ) , L u a n a R â u r e a n u ( c l . I A p a h i d a ) , A n d a C h i ş ( c l . a l l l - a , Ş c . N r . 1 0 ) , A l e x C u i b u s ( c l . a V - a , Ş c . N r . 2 1 ) , O c t a v i a N e g r e a ( c l . a V - a Ş c . “ I . B o b " ) , A n d r e e a M i r o n ( c l . a V I l - a , Ş c . “ E . P o r a ” ) ; P r e m i u l I I : l u l i a M a r c - ( G r ă d i n i ţ a “ S a m a r i t e a n u l ” ) , l u l i a B o g d a n ( c l . a l l - a , Ş c . N r . 1 0 ) , A n d r e i D u l i a ( c l . a l l l - a Ş c . N r . 1 0 ) , R o l a n d B r o s z - P e l t a n ( c l . a V l - a , L i c . T e o r e t i c “ B â t h o r y ” ) , A g o t a V a j d a ( c l . a V I I - a , L i c . T e o r e t i c “ B â t h o r y ” ) ; P r e m i u l I I I : L a u r a F e n e ş a n ( G r ă d i n i ţ a n r . 4 ) , Ş t e f a n F a i c i u c ( G r ă d i n i ţ a n r . 2 3 ) , C i p r i a n P o p ( c L a l l - a , Ş c . “ O , G o g a ” ) , A n d r a P ă l â c e a n ( c l . a l l l - a , Ş c . “ I . B o b ” ) , M i h a e l a D r a g u ş e l ( c l . a V - a ) , C l a u d i a N e g r u ( c l . a V l l l - a , Ş c . “ O . G o g a ” ) ; M e n ţ i u n i : D e n i s C r i s t u r e a n ( G r ă d i n i ţ a “ S a m a r i t e a n u l " ) , B e a t r i x S a l a m o n ( G r ă d i n i ţ a “ S a m a r i t e a n u l ” ) , B i a n c a O ţ e l ( c l . a l l - a , Ş c . “ E . P o r a ” ) , F l o r i n a - A n d r e a M o c a n ( c l . a l l - a ) , E m a n u e l a - Ş t e f a n a T r i p o l ( c l .