Recentul accident de pe CoIeti T u rz ii re dese hâde d iscuţiile despre oportunitatea unui tunel

:\:pe sub Felecic :;

Un ta tă c arc; ş i-a p ie rd u t fiica d o re ş te s ă - i ^ u t e p e c e i d is p e ra ţ i •

r M M J i 1+ Aqir.da/2♦ Ro:a vuiturilor/?♦ Politira/l-5♦ Arla-OJthra-

Stiinla-invahimint/f)♦ Puhlic’aatc//-11♦ Sport/12♦ Femeia/13♦ Omul ţi socidtth'u/14♦ Fvmimenl/IF♦ l'ltima ortUlft

zia r independentANUL VII NR. 1823

ISSN 1220-3203 •MIERCURI

13 NOIEMBRIE 1996 16 PAGINI 500 LEI

'■ Vremea vi fi fruntoasi şt ialdă. Cerul variabil, vîntsblj: Temperaturile nm im vor fi cuprinse inlre LV şi lff C Ieri ta Cluj-Napoca la ora 12 Cratt 12' C ii presiunea almosfcri- ca 736,5 mm llg In scădere Meteorolog: Constanţa NagpL

în pagina a .1 6 -a : harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

Âtractlvltatea campaniei electorale a fost mal Importantă

decît continutul elILIE CALIAN

e-am. americanizat! Atractivitatea campaniei electorale - mai ales prin

t.v. - a fost mai importantă decît conţinutul ofertelor de programe de

/ guvernare - aflăm dintr-o anchetă a.■ Institutului de Sociologie al Academieipe.

care a publicat-o ieri ziarul. Adevărul., Realizată pe un lot de 1.053 de subiecţi (dintre care aproşpe 35% afirmă că le-a slăbit. încrederea în oamenii politici şi - partidele politice după campania electorală

% din acest an), sondajul‘evidenţiază făotul V că;voturile loţ ău fost/inflUentatc in mare1; ;

măsură de ceea’ ce ziarul citat numeşte “impresia artistică” a partidelor şi '

^.candidaţilor. Astfel, cea mai atractivă campanie electorală a avut-o zîmbăreţul şi atrăgătorul {mai ales în rîndul femeilor)' Petre Roman şi USD. Pe locul doi se clasează CDR şi Emil Constantinescu, în ceea ce-1 priveşte pe Ion Iliescu, el se clasează pe locul trei, la mare distanţă de Emil-Constantinescu, iar PDSR intră Ia “negativi” pe locul doi, după. PUNR. Rezultatele s-au obţinut prin. diferenţa dintre răspunsu/ile “Mi-a plăcut cel mai

-mult” şi “Mi-a displăcut cel mai mult”. De re ţin u t'că la întrebarea “în ce fel desfăşurarea campaniei electorale vă

influenţează votul?”, cei care şi-au schimbat ih ten ţia ' de vot pentru prezidenţiale reprezintă 26,2%, iar pentru parlamentare - 29,3% (21,7%, respectiv. 23,9% n-au răspuns - procentaje destul de mari). ~ ■ ; .

> Concluzia este că electoratul - pregătit' psihologic pentru o schimbare în viaţa politică, schimbare care şă^i aducă modificări majore în viaţa zilnică - a votat -mai mult cu sufletul, cu “simţirea artistică”, decît cu' intelectul, cu cernerea atentă,1 critică, a promisiunilor electorale. Faptul trebuie 'să-i pună pe gînduri nu numai pe cei care se ocupă de imaginea i

continuare în pagina a 5-a J«SBtBBaaŞKaBrasiaESssî: «tS?g®a.-3S3aassES^

Savantului italian de origine română Dinu Adameşteanu

î s-a înmînat titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului

D»lui profesor Dinu Adameşteanu i s-a înmînat luni, în Sala de sticlă a Pri­măriei clujene, titlul de “Cetăţean de Onoare al munici­piului Cluj-Napoca”. Ceremonia s-a desfăşurat în debutul şedinţei dc lucru a Consiliului local.

Dl Adameşteanu, italian dc origine română; a plecat din ■ţară în 1938, imediat după încheierea studiilor de arheo­logie la Universi­tatea din Bucureşti, în .1945 a absolvit Facultatea de Litere din Roma..

Dl profesor Dinu Âdameşteanu feste unul dintre promotorii cerce­tării aerofotografice. Â fondat şi condus, din

^1950, ■ Aerofototeca Naţională Italiană din Roma; în 1964 devine s u p e r i n te n d e n t arheologic al regiunii Basilicata. Tot în acelaşi an întreprinde săpături' cu^echipe internaţionale în sudul Italici.

Profesor la* Uni-; ' versitatcadift Lecce, vicepreşedinte v al Institutului de Istorie j i

'Arheologie al Greaciei Magna din Taranto, dl: Adameşteanu este beneficiarul anumeroase premii,

onOruri, d istincţii;' oferite de autorităţile

/ italiene. Opera sâ , ştiinţifică însumează peste 200 de titluri.

/E s te membru al Pontificia Academia Romana - Roma, Istituto di Studi Etruschi, Britisch Âcademy in Rome,D e u t s c h e s A rchaologiscTies

■ Institut; Society of Antiquaries , / - '

. ÎLondra, Soeiete 3es \ i Etudes . Latine,s -

Paris, Dl profesor Dinu Adameşteanu, e s te , Membru de

. Onoare al Academiei Române. : :

D.B. ■

. Luni seara a avut loc cursa inaugurală, Bucureşti - Cluj-Napoca, a companiei particulare dc transport aerian DAC AIR. Cu această ocazie ait fost prezenţi reprezentanţii bucureşteni şi clujeni ăi firmei. în. Cluj-Napocâ reprezentanta ■ companiei este AIR TRÂCIA, cu sediul pc strada Gheorghe Doja,nr. 11. ■

Firma a fost înfiinţată la înccputul anului 1996, prima cursă naţională a fost lacută la Timişoara, după care a urmat Oradea şi actualmente Clujul, Flota DAC AIR cuprinde avioane de tipul DASH 8 (turbopropulsoare) şi CANADAIR REGIONAL JET (jet), produse! de renumitul concern canadian Bombardier Regional Aircraft Division. Capacitatea unui avion este de 50 de locuri, fund permise doar bagaje cu o greutate de pînă la 20 kg/pasager.

în viitorul apropiat compania doreşte să-şi mărească parcul dc avioane, şi de- asemenea, să introducă zboruri internaţionale Cluj-Istambulj respectiv Cluj-'Atena.: La solicitările clienţilor,'daca cererea va fi serioasă, seăr<5 în vedere şi deschiderea altor r u t e . ^ v - ' . ‘C.lT'

în primele cinci zile ale skplămînii se efectuează zboruri dircctc pe ruta Bucureşti-Cluj-Napoca şi retur, iar în rest zborurile sînt comasate. Pe zi, se’ efectuează două curse dus-întors. Orele de plecare din Cluj sînt dimineaţa la 7,20 şi seara la 20,20, zborul durind o oră. Un zbor Cluj-Bucureşti costă 95.000 lei,, iar dus-întors 190.000 de lei. Primele rezervări ale clujenilor au fost lacute pentru data de azi - 13 noiembrie. : L.P. ■

Partidele în ocaua •ziarelorFormaţiunea politică cea

mai intens inediatizată a fost, şi în luna octombrie, partidul (încă) de guvernămînt, consta­tă un nou studiu ROMEDIA pe tema “Viaţa partidelor.în presa-cotidiană”. StudiuJ evidenţiază că PDSR a colec­tat cele mai multe - 1.968 la număr - din cele 9.986 referiri, pe care le-au tăcut la fenome­nul politic cele 15 ziare bucureştene pe care le monitorizează agenţia.

Pe locul secund se află, ca şi în lunile anterioare, CDR cu 1.787 ^trimiteri Ia activitatea sa, urmată de USD, cu L081.

Dacă pînă aici intensitatea mediatizării se reflectă oarecum/- şi în rezultatele alegerilor, mai departe o asemenea corespon­denţă nu mai poate fi urmărită.. ANL, cu 698 de referiri, se află pe poziţia a patra, înaintea PUNR (465) şi a UDMR (433), iar UNC (412 referiri, locul 8) devansează PRM (300, respectiv 11).

în cazul alianţelor, referirile - acestea întrec de fiecare dată, ca număr,- pe cele care privesc formaţiunile componente, luate laolaltă.-Dacă le adunăm pe acestea, CDR ar fi singura care ar întrece, cu 2631 referiri, PDSR: în continuare, clasamentul ar fi următorul: 3. USD, cu 1417

referiri (USD + PD + PSDR); 4. ANL (1009); 5. UNC (656).

Dintre formaţiunile politice cil - reprezentanţi în parlamentul legislaturii pe cale de a se încheia, unele nu au întrunit cel puţin 100 de referiri: PNL-CD (93), PSDR' (39), PER (15) şi FER (8). Dintre celelalte partide au atras atenţia, beneficiind între ■ 50 şi 90 de referiri, PNA, MER, PUR, PPR şi PNR. Alte 6 partide sînt pomenite de 20 pînă la 33 de ori, iar'43 de formaţiuni sînt şi mai ignorate; fiind menţionate în presă o "dată - de două ori.

(RO M EDIA) ■

kodak şi mie- ofartă specială -

- developări gratuite• set de 30 fotografii gratuit

prin laboratorul KODAK EXPRES!• un WEEK-END GRATUIT la VIENA■ rsduCcîi ds SS% pentru pensionari şi tineri căsătoriţi.

Unirii nr.16, tel. 193300.

I I

......

Gyorgy Frunda doreşte autonomie teritorială, nu etnicăVictoria electorală a CDR,

alianţa sa cu USD, participarea la viitorul guvern a UDMR, jocurile -politice care se fac în perspectiva turului al doilea al alegerilor prezidenţiale din România continuă să alimenteze numeroasele comentarii ş i . speculaţii care apar în inass- media din Ungaria. Ele sînt de multe ori contradictorii, iar pentru cititorul român” saturat cu analizele şi presupunerile

, presei autohtone, oricum mai aproape de suj^jţ^nrpTezftrfii

«•BIBLIOTECA.

foarte mult interes. Relevante se pot dovedi însă susţinerile şi afirmaţiile unor lideri ai UDMR

i

apărute în publicaţiile ungare.într-o declaraţie făcută lui

Nepszabadsag, principalul cotidian naţional, Bela Marko atestă că, dincolo de decizia luată de consiliul.operativ al UDMR de a sprijini candidatura lui Emil. Constantinescu, la Tîrgu Mureş ă fost efectuată o evaluare mai cuprinzătoare a posibilităţilor

deputaţilor organizaţiei în viitorul proces legislativ.

Dupa parerea preşedintelui -

* !_ -i‘ • * ! < ! • . i^ ^ _ - C i

UDMR, “prin scoaterea la iveală a «pericolului maghiar», în disperarea lor, partidul de guver­nămînt şi candidatul său nu fac altceva decît să se demaşte din putict de vedere moral şi politic”^. Relevant pentru linia politicţ

pe care intenţionează să o promoveze UDMR şste şi interviul cu Gyorgy Frunda pe

f a

care îl publică Magyâr Hirlap, ■ cotidian cu simpatii liberale. Din el se degajă concluzia că l. scopul principal al UDMR nu este ocuparea neapărată a unor portofolii, ci realizarea, în cazul unei eventuale participări la viitorul guvern, de drepturi pentru minoritatea . maghiară din România. : ■

“Consider ncccsară realiza­rea atît a autonomiei teritoria­le, cît şi a celei culturale şi individuale”, declară franc cel

Dorin SUCIUcontinuare în pagina a 16-a

CENTRALĂ UN1V

ADEVĂRUL d e O lu| AGENDA miercuri, 13 noiembrie 1996 S T

• Azi: Calendarul ortodox: + Sf.Ierarh Ioan Gură de Aur; Calendarul greco-catolic: Sf. Ioan Gură de Aur, arhiep. Constantinopolului (+ 407); Calendarul romano-catolic: Sf.

Stanislau Kostka, clg..• Mîine: Calendarul ortodox:

+ Sf.Ap.Filip; Sf.Grigorie Palama; (Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului); Calendarul greco-catolic: Sf.Filip, ap. (s.I); Calendarul romano-catolic: Sfîtitul Veneranda.

li felicităm pe loji cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

® e b e f o a n e ;• PREFECTURA.COI'KIUUL JUDEŢEAN;

19-64-16 ~• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA' 19-60-30• PRIMĂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA; 31-31-60 :• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIAHUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERIA24-19-26 *• POLITIA CLUJ-NAPOCA; 955si

43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76• POLITIADEJ:21-2I-21 .■ POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIATURZII: 36-82-22• POLlilAHUEDIN: 25-15-38 '•• P0L1TU,GHERLA-24-14-14 ,• POMPIERII: 981

PROTECITA CIVILĂ: 982• GARDAHNANCIARÂCLUJ: 19-52-23

si 19-16-70,int 158 - . ■ ' . ' SALVAREA-961 • ^ i ' - SALVAREACFR: 19-8.5-91 INTERNATIONAL:971 INTERURBAN: 991 . INFORMAŢII: 931 ' v ' DERANJAMENTE: 921 .ORA EXACTĂ: 958 ; y : . ' REC3A AUTONOMĂ DE TCRMOFICARE DISPECERAT: 19-87-48 'SCM0W1ENAYSA ;DISPECERAT: 41-51-71, : . ' , RECSA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02 REC2A AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBUC DISPECERAT: 1544-78 ' ; S.C.'SALPREST' SA DISPECERAT: 19-55-22 • . ' -

COMENZI SPKOAI Ji PENTRU TRANSP0RTREZ1DUURI: 11-10-12 int. 132

• SC PRIVAI.: 1743-86 DISTRIBUTIAGAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 -

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: : - Şefreprezenlanţă: 43-38-10 „ , înfinnuriii: 43-38-11 . ; . : Halăinspecţii: 43-38-08 •; ■'-VJ : ;

@ T ] U N S P O R i ,p R K .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA - v principalele direcţii

trenuri - accderatc, rapide <fi intercit}'• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 14,57 ' ^•BISTRITA: 15,37 ■< •BRAŞOV: 1.48 ■ ; -• BUCUREŞTI(prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 ; " , ■ - < (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09;' •GALAŢI(prinIaşi): 8,07(prinPloieşti-Buzău): U ,40 •IASI: 0,20; 13,17; 21,21 ; - , •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 '• SATO MARE: 4,08; 14,57• SIBIU: 11,48; 15,10• SIGIIETU MARMAŢIEI: 5,55 ' , •TIMIŞOARA (prin Alba lulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 - •TÎRGU MURESri6,15 ; 20,29 -~ •INTERNATIONAL CRACOVIA:9,46 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE V OIAJ CFR - •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24V75 (internaţional)

BIB1.IOIECI

GURS&AERlENte-*DAC AIR: luni-vineri

Buc. -> Cluj Cluj -> Buc.6.00 7,00 7,20 8,20

19.00 20,00 • 20,20 21,20

TAROM:Buc.-} Quj Cluj -> lîuc.;7.55 8,55 9,25 10,25»; 11,30**

16.55 17,55 18,15 19,15*; 20,20** 11,30 12,30 12,50 15,00**»

*) L, M, J - directe .*?) Ma, V - prin Satu Mare r ***) S - prin Oradea

P re ţ bilet; români - 55.000 lei străini - 55 dolari.

TELEFOANE: 43-25-24; ’ ' 43-26-69 - pentru externe

ECURSE IN TER N A ŢIO N A LE

«lin A utogara II:• Cluj-Napoca - Budapcsta/cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele dc marţi, miercuri, vineri si sîmbăta la ora 11,00.

INFORM AŢII A utogara I : 14-24-26 A utogara I I : 43-S2-78

Programul Policlinicii fără plată

“Familia Sfîntă” 11-15 noiembrie

Medicină generală: dr. I. lioilâ II, 12, 14, 15;(10rl2), dr.*M. Suciţi 13 (10-12), d r .y . Răfan 13 (12-14), dr, C. Popa 14 (12-14), dr.S. Loga 15 (14-16), dr. L.Barbăalbă 15 (10-12),, dr. L R asall (16-17), dr. D. Stănescu 13 (14-16); Interne: dr. F. Gherman 11 (15,30-17,30), 13 (10-12), dr.l. Pafiu 13 (15-17), dr.Ă. Iancu 12 (II- 12), dr. Gfi.Uza 11 (12-14), dr. Cs: Szakacs 13 (14-16), dr. C.VIad 13 (14-16), dr.D.Pîrv II (15-16); Reumatologie: dr. F. liayradar 13, 15 (15-17), dr. I.Alb., 12 (12-14); Ginecologie: dr.C.Fodor 12, 14 (10- ; 12); Chirurgie: dr. C. ( ’osina 12, 14 (10-12); Pediatrie: dr.R.Mitea 12 (13- 15), dr. M. Fritea 12 (14-16), dr. D. Lupea 13 (12-14), dr.M.Bayradar 15 (15-17), dr. D. Tempeleanu 11 (13- 14); Ecograf: dr. M.Călin 15 (10- 12); Dermatologie: dr. II. Radu 14 (12-14); Psihiatrie: dr.L.Glodan 12 (12-13), dr.C.Ştefani 14 (12-14); Ortopedie: dr. Z.Popa 11 (11-12); O.R.L.: dr.C-tin Râdulescu 11 (12- 14), dr.LMihali 15 (12-14); Psiho­logie: psih.L.Boilâ 12 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, prin telefon la nr. 16-78-22, şi la. şcdiul policlinicii, Aicea Micus nr. 3, bl. 12, ap. 12. ■ ■ ' ■

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta; 8-13,30; duminica: închis. ,■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: Iuni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mârăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.' MEDIATECA (Str. M.

, Kogălniceanu nr.7), ORAR; luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ Şl INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: : în ch is .' FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar; luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică:’ închis :■ . . . / ' ■■ . Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16,

jiîmbătă-duminică - închis. ;r■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7.-9). Orar: luni - vineri 12' ,-1 6 '. .■

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis , ^ f " : >■ Biblioteca "Iieltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 -18; smibătă: 9 -13; duminică: închis v

. ■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Oranmaiti: 18 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca C entrului Cultural

Franccz (strada I.I.C. Brătianu 22); în curs de amenajare.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ’.’Hermann- Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi,: mfecur^ jQ^jOrele 16-20.' ’ , f ,■ Bibliotecă'VValeriu Bojoga" â

;■ Universităţii de Medicină şi Farmacie(Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). OTar lunU2-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe socialc şi comportamentale.

, ■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 -;17; luni'şi marţi: închis V ’< • ■■ Muzeul National de Artă, Secţia

"Donaţii" (sirada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul N aţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar: miercOri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14. •

P R O G R A M U L R A D IO C L U JM iercuri, '13 noiembrie

6,00 Bună dimineaţa (va spune astăzi Dan Horea): 10,00 RadiocircuitV emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale; Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi,-Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Agenda culturală, prezintă Marius Nenciulcscu. 11,30 Rezonanţe corale, redactor Gelu Furdui. 12,00. Radiojurnal Radio Cluj. 12,.15, Exclusiv magazin. Ediţia de miercuri: moderator Virginia Fclinca. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, rcdactor Stana Scvianu. 18,00 Radio Fax, rcdaclor Cristina l’înzaru. 19,00 Radiojurnal. 19,15 La dispoziţia dumneavoastră, rcdactor Ana IIu$nu. 20,00 Ştiri, 20,05 Unda preferinţelor, prezintă Mihaela Dimbcari/21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Miercuri," ‘ 13 noiembrie■ 6,00-11,00 Radio- program "Primul salut”. 7,00 Radiojurnal

AepCA Actualităli:

I M B M j lumea”, sondaj pe teme dc actualitate. 9,45

Rubrica juridică, realizatoare Mona Stoica. 10,50 Plus. Adrian Suciu. 11,30 Revista presei centrale. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. ^13,20-17,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre, evenimente le de peste zi).15.00 'Cc mai crcdc lutnca”.r. 15,50 Plus.r.17.00 ”Ochiul şi urcchca”, comentariu civic. 17,00-19,00 Muzică, publicitate 19,00-19,05 CD Sport, rubrică realizată de Cătălin Bcrindcan. 19,05-19,30 '-Taifas cu timpul”, realizator Monica Sîrbu. 19,30-19,35 Buletin dc ştiri. 19,35-21,30 ”Musica Magica”, realizator Ştefan Coroian. 21,30-21,35 Rctrospcctiva ştirilor zilei. 21,35-6,00 Muzică, publicitate. 24,00, 2,00, 4,00 Retrospectiva ştirilor zilei. -

' Miercuri, 13 noiembrie " Program ul 1: 7,00 Telematinal; 8,30 ' La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Video-lexicon (r);. 11,05 Videocaseta muzicală; 11,20 Serial: Andrea Celeste (r); 12,10 Desene animate; 12,40 Reflector (r); 13,10 Muzica pentru toţi; 14,10;TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 15,30 Eclesiast *96;' 16,00. Actualităţi; 16,10 Magazin intemaţtonal. Uriaşul negru - Nigeria; 16,55 -Aceşti pătimaşi minunaţi; 17,15 Eclesiast '96; 18,00 Telc-discul muzicii populare; 18,25 Desene animate; 18,55 Sensul schimbării; 19,1$ Serial: California visează; 20,00 Actualităţi; 20,50 Ochii care nu se văd; 21,50 Noi frontiere; 22,30 Totul despre muzică;23.00 Actualităţi; 23,50 .Serial: Frumoasa şi bestia; 0,35 Întîlnirea de la miezul nopţii. v ■ •-

Program ul 2 : 7,00 La prima oră; -8,30 TVR Timişoara; 9,fi) Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop-satelit; 11,30 . Desene animate; 12,00 Film: Notorius (r); 13,45 Serial: Celia (Spania); 14,40 Documentar-satelit; 15,10 De lingua latina; 15,40 Desene animate: Poveste v din munţi; 16,10 Serial: Alejandra; 17,00 Natura 2000; 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro Memoria; 20,30 Formă şi culoare; 21,00 TVM Mesager;21.30 Căsuţa cu poveşti; 21,35; Orizohturi culturale. Emisiune de informaţii cu ltu ra le ' pe teme de actualitate; 22,05 Serial: Santa Barbara; ' 22^50 Un secol de cinema. Gala Premiului Institutului American de Film ; în onoarea lui Clint Eastwood, ed. ’96;23.30 Jazz-fan; 0,00-Documentar CFI.

PR O TV: 7,00 Ora 7, bunădimineaţa!; 9,00 Serial: Ţînâr şi neliniştit (r); 10,00 Serial: Paradise Beach (r);10.30 Serial: M.A.S.H, (r);Tl,00 Serial: Chicago Ilope (r); 11,45 Serial: Secrete de familie (r); 12,30 Arte marţiale; 13,00 Fotbal . Meci din Divizia Naţională (d);15.30 Serial: TÎnăr şi neliniştit; 16,30 Serial: Maria Jose; 17,30: Serial: Gracc;18.00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Bună scara, Bucureşti!; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: The Rachel Papers (Anglia); 22,00 Seriat Familia Bundy; 22,30 Serial: M.A.S.H.; 23,00 Serial: Lege şi ordine; 0,00 Ştirile Pro

Tv; 0,20 Sport la minut - ştiri sportive; rutiere;'22,30 Studioul economic; 23 la0,30 Film: Adevărul despre Poseidon; Actualităţi; 23,25 Simpozion. Revsti'/b2,"30 Serial: Grace UnderiFire (r). „ literatură şi arte; 0,10 Serial: Trecfai,‘ TVR CLUJ-NAPOCA: P r .l (15,05 din Ulloa (Spania, 1985, ep. 1). t- 16,00): Jurnal. Observator Copii ai . Program ul 2:. 7,00 La prima»;*nimănui (I). Oracolul şi clepsidra: 8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Miek, 'scriitorul Ioaîi M oldovan. Cîntec pentru,toţi; 10,05 Documentar; I04ţtransilvan: Cîntecele inimii'din Ţara de lntîlnirea de la miezul nopţii (ry n'jţPiatră. Şevalet: Jurnalul galeriilor. Desene animate; 12,05 Curcubeu; lîV

CBN: 7,00 Film: C ucerirea Serial: Frumoasa şi bestia (r);'u’oiparadisului (r); 9,00 Desene animate; Actualităţi; 14,10 Reportaj ’96; u ’9,30 Caleidoscop; 10,00 Serial - Sîntem Limbi străine: : germană, italiana (i)’şapte (r); 11,00 Film documentar, 12,00 15,4.5 Desene animate: Poveste diAvanpremieră; 17,30 Buletin comercial; munţi; 16,10 Serial: Alejandra; 17,0C18,00 Caleidoscop; 18,40 Desene Ceaiul de la ora 519,00 Emisiuneianimate; 19,00 Substantive comune - limba germană; 20,00 Cultura în luaEmisiune de Mihaela Mihâle; 20,00 (r); 20,30 Enigma; 21,00 TVM MesagerSerial: Vietnam;: 21 ,00 Ora locală ş K 21,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Fitaotra

de Aur; 22,05 Film: America ostatici (p .II); 23,35 Stadion. Caleidoscop sportiv; 0 ,20 Jazz Alive Show.

PR O T V: 7,00 Ora 7, buni dimineaţa!; 9,00 Serial: Hnăr şi nelinişti

sport; 21,30 Film: Cry Baby; 23,30 OraY (r); 9,45 Sport ia minut; 10,00 Serial locală; 0,00 Avanpremieră .v : Paradise Beach (r); 10,30 Serial:

Joi, 14 noiembrie M.A.S.H. (r); 11,00 Film: The RachfiP ro g ra m u l _ 1: 7,00 TVM."^ Papers (r);.13,00 Lege şi ordine (i);

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 13,45 Serial: Beverly Hiils (r);T4,3i Serial: Santa Barbara (r); '10,05 Limbi Gillette - lumea sportului; 15,00 Luna străine: germană, italiană; 11,05 Serial: . rugby-ului; 15,30 Serial: Tînăr n •Andrea Celeste (r); 11,55 Serial: Ochii neliniştit ; 16,30 Serial: Maria Jost care nu se văd (r); 12,55 Desene animate; 17,30 Serial: Grace; 18,05 Rătăciţi t 13,20 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; tranziţie (talkshow); 19,00 Ştii şi cîstigf, 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Bote 15,40 Tradiţii; 16,00 Actualităţi; 16,10 de dragoste (SUÂ); 22,00 Serial: Famiii Cuvinte potrivîte;T6,35 Magazin social; Bundy; 22,30 Serial: M.A.S.H.; 23,0; 17,25 Desene animate: Greridizer; 17,55 Serial: Walker, poliţist texan; 0,00 Ştirii Muzică populară; 18,15 Tragerile Super Pro Tv; 0,20 Sport la minut; 0,35 Fila Loto 5/40 şi Excepţională Expres; 18,25 Bonariza - Under Attack (SUA); 2,15 Milenium; 19,10 Serial: Tinărul Indiana Lumea, rugby-ului (r). V .Jones; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: R edacţia nu îşi asumă respon Labirintul dragostei; 22,15 Reflecţii sa b il i ta te a p e n tru % schimbările

in t e r v e n i te in programele

p f e r a ţ o r

Opera Românăprezintă azi, 13 noiembrie ora 18,30: Romeo şi Julieta.

posturilor de televiziune

Teatrul Maghiar de Stal Cluj

prezintă azi, 13 noiembrie, ora 19: Doi gemeni venetieni de Carlo Goldoni.

Programul televlzlunflor prin cabluPORTALEXPORT - IMPORT 8.R.1_

M iercuri, 13 noiembrie - . 7,45 Buletin informativ; 8,00 Llimea animalelor (r) - 2 max; 8,30 Palettes Sassctta (r) - 2 max; 9,00 Buletin; informativ; 9 ,15 Bulevard Germania (r) - 2 max; 9,55 Buletin inform ativ; ‘ 10,10 Comorile pămîntului: Praga (r) - 2 max; 10,25 Omul culorilor (r) - 2 max; 10,55 Buletin informativ; 11,10 Germany Squandering Taxpayer's money (r) - 2 max; 11,40 Eurokorps (r) - 2 max; 1 2 ,1 0 Buletin informativ; 16,30 Btiletin informativ; 17,00 Artele fără limitei - 2 m ax ;. 17,30 Bionica: Modelată după natură - 2 max; 18,00 Buletin informativ; 18,15 Bulevard Germania - 2 max; 18,55 Healt Cast- 2 max;-19,10 Buletin informativ; 19,25 Cutremur in biserică -'2 max; 19,55 Viaţa pe un vas de croazieră - 2 max; 20,25 în umbra Transilvaniei- 2 max; 2U '5 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

nai i :

M iercuri, 13 noiembrie 9,25 Bibi şi prietenii Iui - desene

animate; 10,00 Matinal NCN; 10,15 Sport în direct; 11,15 Un străin în oraş - film(r); 17,15 Agenda culturală; 17,3Q Paris „lumini” - reportaj; 18,00 Agenda cinematografică; 18,15

Selecţiuni spectacole; 18,30 Introspectiva britanică - reportaj; 19,00 Ştirile serii; 19,10 Am întrebat pentru d - voastră; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Bibi şi prietenii lui - desene animate; 19,40 Bufniţa din noapte -

; film; 21,15 O formaţie pe săptămînă; 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Regatul Unit astăzi - documentar; 22,30 High Looncstomc - film.

' O fereastrâ deschisă spre lume!

Miercuri, 13 noiembrieTVC: 9.55 Deschiderea

programului; 10,00 Execution of Raymond Graham - Star film; 11,45

Videotext; 16,00 Videotext; 18,00 Film: Viorile au încetat să cînte! I - Orion Channel; 19,30 Film: Viorile au încetat să cînte II - Orion Channel; 21,45 Film: Dosarele lui J.E.Hoover- Orion Channel; 23,40 Film: O dragoste de - o vară - Orion Channel; 1,20 Fanteziile nopţii - sexy - Adult Channel; 5,00 închiderea programului.

TV C+: 8,55 Deschiderea programului; 9,00 Program Travel - documentar; 11,00 Program Discoveiy- documcntar; 13,00 Videotext; 15,00 Program Travel: Klegalopolisuri; Ghid dc călătorie; Sălbatica Italie; Gustul călătoriei; Whjcker în Europa; La drum prin Africa; Sosirea; Lumea lui Grcg; 19,00 Program Discovery: Puteri aviatice; Cîmpul de luptă; Secolul Iui Frost; Azimut.

Farmacii cu ,servidu perma­nent: Farmacia ”CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4,- telefon 17-51-05. '/Garda de noapte: Farmacia nr.

4 "HEDERA”, str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8.

ALIANŢA ÂNTISUICIDLI FELINE

Sutlctulnostru la dispozipi dumneavoai lră.Tefcf<miil de noapte, telefonul vieţi

4 1 41 63Z iln ic în tre o re le 20-24.

f POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascal^ nr.5, cart. Gheorghnă

INTERNE • CARDlOIXXilE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE ■ ECOGRAFIE'ALERGOLOGIE • DER­

MATOLOGIE -CHIRURGIE* ORTOPEDIE • O.R.L • ;\ OFTALMOLOGIE* -■ i

GINECIOIjOGIE'ONCOIjOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE

ACUPUNCTURA • \ LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imuaologie - Parazitologie Determinare Rh - Ta* de sarcină -.Antigen HBS - Elisa Tal - Examinări cilologice pentra depistară cancerului de col «terin - Investigifii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 * 21 Medic de gardă: orele 2 1 -7 Rezervare, consultaţii

v la te l 41.41.63. J

8 - 1 4 N O I E M B R I E

REPUBLICA - Eraser - SUA - premieră (10; 12; 14,30; 17; 19,30) * VICTORIA - Vii sau morţi - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA -11-14.11 % Vîrsta inocenţei - SUA (11; 13,30;. 16; 18,30) * MÂRĂŞTI - sala A: Fortăreaţa - SUA (12,45; 15,15; 17,30; 19,45): sala B: Tântâlâul şi gogomanul - SUA (13; 15; 17) * FAVORIT - Ziua independenţei -SUA (10; 13; 16; 19).NOTĂ: Programul, dc iamâ la cine­

matograful „REPUBLICA” este: ora 10,00 dimineaţa şi ora 19,00, respectiv 20,00, ultimul spectacol!

TURDA: FOX - Diabolicele - SUA - premieră; TINERETULUI - Născuţi asasini - SUA.

DEJ: ARTA - Misiune imposibilă - SUA - premieră; Diabolicele - SUA - premieră. 1

CÎMPIA TURZII; MUNCITORESC - Invincibilul - ‘SUA - premieră; Fortăreaţa - SUA - premieră. -

GHERLA: PACEA • Misiune imposibilă - SUA - premieră; Clubul vrăjitoarelor - SUA - premieră. ■

S .C . D e n ta l ROVfl- S 0 G 0 L 0 V

, Calea Maţilor 106. ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie - -j> protetică (cersmicS)

, >chirurgie[rezecţn,implante! Programări la tel.: 430028

Zilnic orar: 9-19 sîmbăta 9-14 "

Pentru studenţi, pensbnan. şomeri,'reducere 80%.,

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGAHlf Dr.AHGElA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(Sngă bistrka Bob)

Tel.:/tg.56.18:tel/fax:19.14.e8

miercuri/ 13 noiembrie 1996 ROZA VMTURILORA D E V A f t U Ld e C lu j I

(„Corriere della Sera"); („Revue de TOTAN")

’i m ESTE :IKMOD SPECUL M I M A ! REGIUM ASIEI MTRJUE i M I U CONTEXT Î I M I M A I ®CA EUROPA CENTRALA ŞI DE EST Si IASĂ Ill.\ I OVI I, DE tMBIîi” 1 TURCIA

{Interviu cu subsecretarul de s ta t a l M A E ita lian Pieră Fassino)

I Ankara şi-a pus mari'. |- speranţe în apariţia unei Asii '

| | centrale independente.| . Legăturile istorice şi culturale ; s ar fi putut face din Turcia un;

. . . . . . I lider firesc, iar tradiţiile saleItalia are un in te re s sp e c ia l ca E u ro p a C en tra la ş i de b s t sa tasa d in | seculare de democratizare

conul de um bră ş i să se in sereze cu d re p tu r i d ep lin e în in stitu ţiile ■ treptată au fost percepute ca europene ş i eu roa tlan tice . F a rn es in a (se d iu l M A E ita lian - n .n .) a un model: economia sa dezvoltat a adevăra tă „ O stp o litik” ca o caracteristică a n o ii sa le I orientată spre Occident ar fi politici ex terne, a d ec la ra t su b se cre ta ru l d e s ta t P iero F a ssin o . în | putut constitui o punte de acord cu m in is tru l de e x te rn e L a m b e rto D in i, e l conduce, p e r so n a l | legătură cu această regiune, această lin iep o litic ă ş i o su s ţin e cu fe r m ita te . C elor care o b iectează că această lin ie n e d u ce la co n tra d ic ţii cu alia ţii, în sp ec ia l cu Germania, le ră sp u n d e : N u ex is tă n ic i u n , f e l d e con flic t. E x is tă com plem entaritate. N o i ş i G erm an ia a ve m in te re su l co m u n d e a d u c e aceste ţări spre in teg ra re europeană . P e p la n econom ic, tranziţia | feritaspre econom ia de p ia ţă este d tît de d in a m ic ă în c ît o feră spa ţiu tu turor, j — ■- -----Italia este in teresa tă ş i în M ed itera n a , ş i n im e n i n u se g îndeşte c ă a r i (Reuter, AFP) *putea in tra în c o n flic t c u F ra n ţa ş i S p a n ia . .

\extremistă decit societăţile lor. Mai mult, rolul Turciei drept cap de pod occidental în Asia centrală s-a redus după ce guvernele din regiune au început să stabilească legături din ce în ce mai directe cu societăţi şi guverne din Vest. .

Kîrgîstan; emigraţia lor în Germania ( de pildă, 106.000 de germani- 'au părăsit Kazahstanul în 1994) necesită o intervenţie activă şi cere să

•fie reglementată.

[ UE

r GERMANIA

contracarînd influenţa iraniană. Totuşi, conducătorii Asiei centrale au considerat că Turcia nu este cu mult mai

de ameninţarea/ ■

Pînă în prezent, Germania este singurul stat din Uniunea Europeană care are o reprezentanţă diplomatică în toată Asia centrală: De notat în special prezenţa unor importante minorităţi germane în Kazahstaiv şi în

v Uniunea Europeană în -ansamblul ei constituie pentru Asia centrală cea mai mare piaţă, cu excepţia CSI, pentru materiile sale prime; şi tot astfel, piaţa Asiei ■ centrale, care este alcătuită din peste 50 de milioane de consumatori, nu este lipsită de interes pentru exportatorii europeni. Europa occidentală

este, potenţial, nu numai cel mai mare donator şi partener Comercial, ci şi principala sursă de investiţie financiară. Regiunea ar putea deveniunul din primii furnizori- de energie ai Europei occiden­tale. Deja UE este la ora actuală un mare consumator ; de uraniu provenind din republicile Asiei centrale. r :

UE a semnat acorduri d e ' parteneriat şi. de cooperare (APC) : cu - Kazahstan, K îrgîstan şi Uzbekistan.i Europa occidentală ar dori mai ales să. se asigure că ea vă juca un' rol. major în negocierile privind traseul; conductelor de petrol.; ■

*suA:*a*“ I

' L

î : De ce este Europa de Est o chestiune strategică pentru Italia ?

R: Pentru că această zonă este contingentă cu a noastră; tot ce se întîmplă acolo reverberează imediat şi • asupra noastră. Prin lărgirea NATO şi UE, aceste ţări vor‘deveni aliaţii noştri

-organici; după Germania, sîntem al doilea partener comercial şi în aproape jumătate din aceste ţări sîntem pe primul loc; apoi există puternice legături istorice şi culturale (puţini îşi aduc aminte, ţcntru a da' un singur exemplu, că în

r Komâniâ^interbelică lucrau 60.000 de muncitori agricoli italieni); în sfirşit, există o tşndinţă^spre legături cu Italia care dc multe ori cste subestimată,

î : Cum se exprimă,acest interes ? R : Noi" avem un model economic

flexibil, întemeiat pe întreprinderile mici şi'mijlocii, deosebit de compatibil cu- necesităţile acestor ţări. în'al doilea rînd,

- .1 (AFP)

IIU1L il CEHE LUI BILL CLIM

„SĂ-SI CORECTEZE ERORILE Iîl\

(ICE). ICE - care în prezent, cu cei 15 1 membri ai săi, cuprinde toate ţările din zonă - poate avea o dublă finalitate: să favorizeze modernizarea economiei şi a infrastructurilor lor în vederea intrării în UE şi jsă devină o structură comună a ţărilor care vor jntra primele cu cele care vor intra mai tîrziu, împiedicînd în

acest fel noi fracturi si permitînd ca I . „ .. _ .fiecare să-şi urmărească propriile | IUTA IT O M A I M AL DOILEA MUIAT,

R ilA lIR l G iE liilL l ESTE OEVA1WL. , ,...i I Iranul a apreciat ca preşedintele Bill Clinton trebuie

prilejul unei ceremonii desfăşurate la 7 | acum „să-şi îndrepte greşelile din trecut”,manifestând^noiembrie la Casa Albă. Ea este valabilă . totodată prudenţă în legătură cu o flexibilizare a politicii :şi pentru Perry, în vîrstă de 69 de ani,-' americane la adresa sa. ’L ;; \ " 'respectat ca ministru.al apărării, care a | Vicepreşedintele Parlamentului (Majlis), Hassanîndeplinit numeroase misiuni în Rouhani, a adoptat o atitudine prudentă, afirmînd că esteîntreaga lume. pentru administraţia i necesar „să se aştepte şi să se vadă”, rezultatul, uneiClinton Pe lîngă retragerea lui Panetta, 1 eventuale revizuiri a politicii americane. „Cît timp SUAa lui Christopher si a lui Perry, se I >?' vor continua politica lor de agresiune, atitudinea

i noastră fata de această ţară va rămme'aceeaşi , a spus✓ M. . - »• u • * t,- '• i i ’ t i ’- w- v v ' H.Rouhani, adăugînd că Iranul „aşteaptă-?iua în care ■

î: în revista „Limes”, vicepremierul \ - Nicl “ >ncheiat bine alegerile comerţului, M.ckey .Kantor, şi a | . oflcialitătil’e americane se vor căi”. Oficialitatea iraniană!W alter V eltroni nu a exclus | câ a ?!, lncePut a«,laî,a “ urma mm.struîui energiei, doamna Hazel . reiterat poziţia oficială a Teheranului, pentru care , iuposibilita tea reneeocierii bazelor I anun' 0r re,raSere a numeroase Leary. . există nici o deosebire” între Bill Clinton si rivalul său

. „«„..1.45.. ------- — —' •** '-D eşi circulă zvonuri că dezertarea | nenorocos Boţ,.j)0je . r ! , /în masă a colaboratorilor lui Clinton | . Cotidianul „Iran News”, apropiat Ministerului de s-ar datora temerii de scandalurile care i Externe, a subliniat că „nu trebuie sâ ne aşteptăm la o l-ar putea însoţi pe preşedinte în cursul ! schimbare spectaculoasă, a politicii externe americane celui de-al doilea mandat, analiştii I vizavi de Iran”, sugerînd că „republica islamică să fie exclud acest lucru. | mai prudentă şi să promoveze o politică de autosuficienţi

Clinton, al cărui triumfa fost umbrit | etonomică”. " .V' - Ude la Institutul Broockings. „Aceste de faptul că republicanii şi-au păstrat . , Preşedintele Parlamentului, Aii Akbar Nateq-Nouri, 'funcţii sînt, dacă nu ucigătoare, în orice controlul în ambele Camere ale * investit de cler şi de mişcarea conservatoare a regimului, caz mari consumatoare de energie,, iar Congresului, a lăsat să se înţeleagă clar | ^ ‘Înlocuiască anul viitor pe preşedintele Aii Akbar mulţi dintre .membrii fostei că intenţionează să ofere unele I Hasherm-Rafsanjani, a acuzat la rmdul sau SUA că <ku

, . . . ... . - . .. v..............• ... 1 dovada-de „ranchiuna la adresa Iranului, şi smtadministraţi, nu mai sint tineri . poţtofoli. mmisteriale republicanilor | ,iînSpăimînt; ie de aspecte,e culturale ale revoluţiei >

Această descriere i se potriveşte cu poporul american ne-a transmis inci islamice-> . Retragerea anmiţată a Secretarului de stat ;siguranţă lui Christopher, care are 71 un mesaj la alegerile de la 5 noiembrie: J american, Warren Christopher, artizanul unei linii durede ani şi care, după ce a străbătut peste că doreşte să lucrăm împreună şi că | faţj iran, ar trebui să fie. totuşi apreciată de Teheran,1,1 milioane de kilometri în cadrul unor este mulţumit cînd căutăm să ajungem | nu înainte de a şti însă cine îl va înlocui. Jran News” amisiuni diplomatice în slujba la un compromis principial”, a declarat . exprimat recent speranţa că plecarea lui Christopher sepreşedintelui, a fost primul care şi-a Clinton. J va traduce „printr-o mai mică ostilitate în politicaanunţat în mod oficial .retragerea cu . ' ■ | americană”,

interese .naţionale-într-o relaţie de cooperare, nu de conflict. ; -

î: Interesul naţional, aţi spus. Nu este acesta un cal de bătaie al dreptei?

R: Aş yorbi mai degrabă de interese naţionale, la plural. Problema este că există moduri diferite de gestionare a intereselor naţionale: fie. urmărind o politică de forţă, aşa cum, a terorizat mai totdeauna dreapta tradiţională, fie înscriind interesul naţional în interiorul unei politici de integrare şi cooperare internaţională;

americane din Italia.

îocepîndu-şi cel de-al doilea mandat cu o remaniere guvernamentală, preşedintele american Bill Clinton nu face decît să urmeze modelul istoric oferii de predecesorii săi, permiţînd

-demnitarilor istoviţi să se retragă şi renunţînd la alţii pentru a prezenta o formulă guvernamentală, întinare măsură nouă.

oficialităţi, precum secretarul de statR: Cred că domnia sa exprimă o I Warren'Christopher, ministrul apărării

reflecţie de ordin general pentru a indica ! W.lliam Perry şi şeful personalului defaptul că raporturile de alianţe dintre ! la Casa Albă, Leon Panetta. foNu este

sîntem percepuţi: drept/ o naţiune Italia şi SUA sînt atît de puternice.şi de li ceva neobişnuit. Se întîmplă^frecventdemocratică, aptă să stabilească relaţii^ clare încît nu există lucruri care să nu | a începutul celui de-al doilea mandat,de paritate cu aceste ţări. Italia poate fi” se poatădiscuta.^ în orice caz, această i * apreciat .cercetătorul Stephen Hess,o punte de legătură cu instituţiile euro- chestiune nu se află. la' ordinea zilei,atlantice, motiv pentru care sîntem pe pentru că acum prioritatea este lărgireacale de a relansa, în strîns contact cu şi restructurarea NATO, ca pilon al uneiAustria, Iniţiativa,; Central-Europeană noi arhitecturi de securitate în Europa.

i: Italia crede câ este indispensabil consensul rusesc ? '

R: Lărgirea NATO şi cine să fie primit în ea sînt decizii care revin numai Alianţei atlantice şi partenerilor săi. Dar cum se poate face acest lucru trebuie discutat şi cu Rusia, pentru a se evita ostilitatea acesteia, i . ■

(„Segodnia")' I-URIE S W & XRLD

REORGANIZAREA STRUCTURALĂ A COMPLEXULUI m iUIAR-INDUSTRIAL A L RUSIEI

I Potrivit datelor , furnizate de Comitetul de Stat pentru Industria Apărării;' începînd cu anul 1991, - producţia Complexului militar-industrial (CMI) a scăzut de peste 7 ori, volumul comenzilor de stat - de 10-15 ori, iar cercetările ştiinţifice de 100 de ori. Finanţarea reală a proiectelor rămase nu depăşeşte 10-15 la sută din sumele prevăzute în buget.

In 1992, suma obţinută din • aceste vînzări a fost de 2,3 miliarde dolari SUA, în 1993 - , de 2,5 miliarde, iar în 1994 - de 1,7 miliarde dolari. în 1995 Rusia a vîndut tehnică militară şi arme în valoare de peste 3 miliarde dolari, revenind în felul

' exportul de arme se. constată o cu totul alte priorităţi: autoritatedinamică demnă de invidiat. proprie şi statut in guvern.

Mizînd pe export, nu se poate Totuşi, „procesul’a fost început”,să nu se ^observe tendinţa - -iar acum vedem consecinţele -alarmantă a îmbătrînirii rapide a o parte din întreprinderile pentruarm am entelor - şi a tehnicii apărare au rămas la stat, altelemilitare ale armatei ruse. Forţele s-au privatizat, nu s-au format

acesta pe locul al doilea, după - de restructurare - Comitetul SUA, în ceea ce priveşte pentru, ramurile industriei de.

gol,-.-. în trucît toate aceste întreprinderi-fondatoare sînt legate prin raporturi reciproce de profil. Baza sistemului de organizare a Com plexului- militar industrial a constituit-o ; în prim ul rînd principiul înzestrării rapide a armatei cu tehnică sigură şi în cantităţi necesare, şi nu oferirea de modele unice „fără echivalent în '

' lume”. -Există totuşi un argument

„mărunt” în favoarea creării unei; corporaţii în locul societăţilor pe

7 la sută.. A rm ele ţărilor Ministerul Industriei de Apărare, acţiuni părăsite şi al occidentale sînt moderne în nou în fiin ţat, ; a început, întreprinderilor de stat izolate. în proporţie de 60 - 80 la sută. împreună cu Ministerul Apărării, ‘ industria de apărare nu există

Pe fondul unei statistici la fel să organizeze Complexul nicăieri în lume birouri de de jalnice, la începutul anului militar-industrial. Primul şi cel construcţii şi uzine cu producţie 1992 a fost creat un nou organ mai elocvent exem plu, l-a de serie independente unele de

armate ale Rusiei deţin în prezent doar în proporţie de 30 la sută arm am ent m odern, iar în condiţiile menţinerii izolării existente în prezent între cercetare şi producţie, în anul 2000 se va ajunge la numai. 10 la sută, iar în anul 2005 - lâ 5-

centrale m ilitar-industriale i puternice, iar raporturile pe plan

intern au fost întrerupte. Nu s-au produs schimbări calitative în cadrul CMI, întrucît producţia şi cercetarea nu au fuzionat, în locul lor apărîrid numeroase mici societăţi pe acţiuni.

volumul exportului. Dar cifra ^ficialâ a portofoliu lu i de ®>ţnenzi pe .1996 este de 6,5 miliarde dolari, cu toate că există Şi un alt calcul aritmetic (intern), după care suma se apropie de 8 -10 miliarde dolari. Observăm

apărare, care trebuia să adapteze Complexul militar-industrial Ia noile condiţii economice. Acest comitet s-a format din fostul Minister al Industriei şi din grupe ale ministerelor unionale de resort. Judecind i după

câ, în pofida prăbuşirii generale rezultatele activităţii lor, noii a industriei de apărare, în „membri ai comitetului” aveau

constitu it apariţia în luna altele, ci există firme monolitfebruarie a complexului militar- cuprinzînd uzinele careindustrial MAPO „MIG”, iar în realizează producţie de serie, caaugust preşedintele decidea şi cercetarea. Dar şi sub aspectul •lărgirea unei alte companii, nu oportunităţii economice semai puţin autoritară pe piaţa impune crearea unor centraleexternă. A ceastă firma se 'industriale în care rezultatul finalnum eşte î n - prezent „să. fie produsul de serieîntreprinderea unică de stat AFK • competitiv, şi nu un model J„Suhoi”. Observăm că noile experimental, corporaţii n-au apărut pe un loc - ■

a d e v ă r u l de CI uj POLITICA miercuri, 13 noiembrie i 9 9 6

Un subiect de meditaţie pentru alegători

w

f . . * • * . a ™

, m r : T IU 'T IL V n F U lM A rX W OK H X H K U FUHOfK. L.w t...- K a te rj» Mp hf Ai Ohhw» fa r H » I1C IV AW ATtti.

Ion Iliescu la A lba lulia:"Pentru voturile■ i 'minorităţii maghiare, Xdomnul Constantinescu v , - *'*„*'*<?** '&»■> *pare a fi dispus să facă

■ - • •• ■■ . . * ţ - » ‘ 'S v * ...... * ■,«* ♦grave com prom isur i m V ^ t L ' j *favoarea preten ţiilor de % ‘ ' £ |T ^ iautonom ie ale unor lideri ai , . \ ■. 'UDMR... Prefer să pierd alegerile ■ . %j f - , *decît să, cedez unor revendicări ş i . j „ ,,8e*j , 'j.vw £ • S ■ ’4 * ■ , ✓ presiuni care mîine ar putea pune România într-o situaţie periculoasă" - ***®'

^ ,-f? |

7 “' •- <-* •% •

Priviţi la prima hartă. Ea însoţeşte un

articol de acum celebru "Conflictul civilizaţiilor", publicat de Samuel Hunting- ton, în revista Foreign Affairs. După cum

este uşor de observat, graniţa ţării : • • noastre este plasată pe lYiufrET

Transilvania fiind despărţită de trupul României. Priviţi acum la cea de-a doua

C hartă întocmită de ziarul Libertatea în .■ -V ; urma alegerilor.

Observaţi identitatea? J • • 1 * ■ ' i, 'lţ f:> 'Alegerile de la 3 noiembrie

. profilează ceea ce plănuiesc

de mult anumite cercuri:r

federalizarea ţării,desprinderea Transilvaniei ca un teritoriu

autonom. Cînd mergeţi la vot la 17< - tiwmmm i noiembrie amintiti-vă de această hartă. Si

| îndreptaţi ce se poate îndrepta." ^ Acum .

* %

'x*:«■*C i f f e f -**>>>'

* m * |*> * »

CI>M s-a unit cu UDMR şi vor guverna împreună, Integritatea teritorială a României este în pericol!

Votati pentru Eomânia întreagă!"V-

m s E W f f o a :( s ) miercuri, I J noiembrie i 996____________ POLITICA__________________________ cB© C iM J

Atractivitatea campaniei electorale a fost mâi importantă

decît continutul eiurmare din pagina 1

prezidenţiabililor din turul doi- şi pe candidaţii înşişi dar şi pe 'ceilalţi'-' politicieni, deoarece îşi văd ameninţată perceperea programelor pe care le elaborează.: Fireşte,: deocamdată* nu ;^> to cm ai: urgent:' va funcţiona noua; maşină de Vot parlamentară,

' iar efectele se; vor vedea în timp nu prea îndepărtat. Totuşi, s-ar putea ca, odată încheiat “spectacolul” alegerii preşedintelui . României, electoralul să' abandoneze “impresia artistică” şi să aştepte îndeplinirea pro-; misiunilor electorale. Pentru noua coaliţie parlamentaro-gu vernameritâlă, asta înseamnă să ia taurul de

coarne şi să adopte măsuri dure pentru stoparea inflaţiei, a căderii valorii leului şi a asigurării nevoilor curente, îndeosebi la energie şi încălzirea lbcuinţelor în timpul iernii. Vor fi, desigur,^ m ă s u r i nepopulare în mare' măsură, dar necesare - tocmai ezitările fostu lu i, partid guvernamental fiind cele care, de teama de, a nu se produce nemulţumiri, au condus. la • evitarea mijloacelor mai dure : ale, economiei de. piaţă,, Continuarea energică, a reformei economice, cu măsuri nepopulare, inclusiv^ falimentarea întreprinderilor nerentabile, e s te ,, .'totuşi, absolut necesară, chiar dacă fac? o proastă “impresie artistică”. 1 " '

/^cntirupritrmdnrn poirlanientn^loan Vida Simiti, deputat din partea CDR:

"Mă simt responsabil penlru ceea ce va urmaM t

loan Vida Simiti a fost ales deputat în Parlamentul Ro­mâniei, pe listele GDR Cluj, la alegerile din 3 noiembrie. Dl Vida Simiti este profesor universitar la Universitatea Tehnică, Catedra de ştiinţa şi tehnologia materialelor. Domnia sa a mai îndeplinit, de asemenea, funcţia de consilier al municipiului Cluj- Napoca.

R. D-le loan Vida Simiti, ce anume v-a determinat să intraţi în politică?: ’‘ IVS. Am constatat, după 1989,

0 repulsie aproape generală faţă de actul politic. Mi-am dat seama că această diminuare a interesului pentru politică reprezintă o manipulare â opiniei publice: Exista interesul ca în zonă politică să rătnînă doar foştii’ politicieni. Am considerat că un intelectual trebuie să îşi aducă aportul în momentele politice importante. Asta m-a determinat să intru în politică.

R. De ce aţi ales PNŢCD? " IVS. Pentru că gîndirea mea-e

în concordanţă cu doctrina şi istoria acestui partid., R. Ce înseamnă pentru dv.

politica? Puteţi da o definiţie?; IVS. Politica are mai multe

definiţii. Eu aş sintetiza totul în felul următor. Politica'este acel ;

act în care se. lucrează pentru binele* cetăţeanului. Unii mai; spun că este o artă a posibilului.O combinaţie a acestor două definiţii, ar da o definiţie mai completă. .' R. Cum se simte un proaspăt

deputat?IVS. "Mă simt responsabil

pentru ceea ce va urma şi de. activitatea pe care o voi desfăşura. Pentru mine acest lucru este un sacrificiu şi nici într-un caz un mod de a face avere. încă nu am reuşit să mă bucur de ac'castă alegere, cu toate că mă bucur că a cîştigat CDR, pentru că eu consider că acest lucru este cîştigul întregului popor român,:

: care a votat cu speranţa în mai bine. ■■■■■; : : v.

R. Cum credeţi că se va desfăşura activitatea dv. în noul Parlament? Ce veţi face pentru Cluj?

IVS. în primul rînd, voi fi un om de echipă. Voi respecta disciplina democratică de grup! parlamentar şi toate iniţiativele: care se vor referi la judeţul Cluj şi lă municipiul Cluj-Napoca, le voi susţine. De asemenea, toate iniţiativele de interes naţional se! vor răsfrînge şi asupra Clujului. Mă gîndesc că primele legi care ar trebui puse în discuţie .ar fi legile pare să completeze îmbunătăţirea actului admi-. nistrativ, edilitar gospodăresc, în direcţia îmbunătăţirii autonomiei lâcale. Şi mă refer aici la Legea: finanţelor publice şi la Legea patrimoniului privat al localităţii.

R. Cine va lua locul dv. în Consiliul local?

IVS. Următorul pe lista CDR, în urma alegerilor din 2 iunie, este Mircea Cîrlănaru, jurist -

Dan BRIE ■

Se pregăteşte al doilea tur de scrutin

>. Ieri dimineaţă,-la sediul Prefecturii şi Consiliului;

-judeţean Cluj, a avut loc ultima instruire cu secretarii municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ în vederea -pregătirii şi desfasurăru corespun­zătoare a scrutinului

■ prezidenţial din 17 no­iembrie a c .

Programul instruirii condus de directorul; general ăl Prefecturii, dl

, Titus Oltcanu. â cuprins o analiză critică a unor J deficienţe tehnice sesizate la alegerile din 3 noiembrie, deficienţe ce nu aii influenţat rezultatele alegerilor parlamentare, punctarea măsurilor tehnice legale necesare desfăşurării în bune condiţii a alegerilor de 'duminică. în acest context s-a insistat pe reactualizarea ' listelor electorale, asigurarea cu

. materialele cerute de'acest proces, , inclusiv a carburanţilor necesari transportului unor categorii

.de votanţi ■ la secţiile de votare din teritoriu. Cu această ocazie s-a precizat că birourile secţiilor de votare rămîn neschimbate', excepţiile impunînd completările necesare potrivit Legii electorale. Indemnizaţiile membrilor, birourilor, restante din, primul tur, vor fi plătite in totalitate, pînă în ziua alegerilor, iar pentru o mai bună - cunoaştere , şi respectare a Legii 69/1992, joi, • 14 noiembrie 1996, preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare din municipiul Cluj-Napoca, din zona Clujului şi a oraşului Gherla vor fi instruiţi pentru acest ultim scrutin.

Tot pînă jo i vor f i ' tipărite şi buletinele de vot

| ce vor conţine‘pe două pagini sigla formaţiunii politice şi numele celor doi candidaţi rămaşi în competiţie. V .

D. VA TA U ■

’-’Pasărea Colibri” cîntă pentru Emil Constantinescu;a manifestare, pe lîngă

. latura artistică a avut în subsidiar un scop electoral.-Expresia pe care a îmbrăcat-o însă partea politică a.fost una.civilizată. Forţele de ordine ne-au declarat că în afară de busculada de la intrare care s-a produs datorită faptului că intrarea a fost liberă, nu s-au produs alte incidente.

- Lumea a strigat ."Jos Iliescu!” în spiritul tuturor manifestărilor de • acest gen ale tinerilor.

La începutul spectacolului,- aplauzele întregii săli i-a u ,

; întîmpinat pe George Prutcanu si . . Doina Cernea.- în cuvîntul de deschidere, profesorul George . Prutcanu, proaspăt ales deputat

^ e - listele CDR, - şi-a motivat prezenţa prin faptul că sărbătoreşte ”cinci zile pînă la ; sfîrşitul celui de-ăl treilea război ; mondial, pînă la a putea proclama sfîrşitul comunismului în România. Aşa cum unui mort; ; continuă să îi crească părul şi unghiile, tot aşa regimul Iliescu reprezintă păriil şi unghiile comunismului românesc, dar am convingerea că d u p ă ' 17 :

noiembrie acest proces~‘de putrefacţie va fi curmat.”4- -;■ >

Puţin neatent la capacitatea de- reacţie a publicului şi la faptul că zona Transilvaniei este mai sensibilă la accentele etnice,

decît salariile, dar viaţa ne obligă , la la legile organice, nici la cele la concesii”; "Contribuţia Funar:'„'ordinare”. ■ : ! Maghiarul este un român stricat, Cum stă bine unei adunări de . noi trebui ii-, îl reparăm”; tineri, în majoritate studenţi, "Raportul Apartamentul cu Romeo Moşoiu, preşedintele trimitere la 'A drian Năstase: Ligii Studenţilor, s-a simţit

Concertul organizat luni seara la Sala Sporturilor din (luj-Xapoca a fo s t oferit tinerilor de către CDR, ca un îndemn de a-l vota pe Em il Constantinescu la scrutinul din 17 noiembrie. Formaţiile participante: Cargo, Compactai Pasărea Colibri au oferit publicului tînăr (aproximativ 5.000 de persoane) care a umplut pînă la refuz sala, o muzică de cea mai bună calitate.

George Pruteanu. a declarat- răspicat că "CDR, împreună cu ;: USD,; cuU D M R şi -cu toate forţele democratice” vor pune o capăt'comunismului în România. Reacţia sălii a fost de dezaprobare, ceea ce nu l-a împiedicat pe d-1 Pruteanu să repete numele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

în continuare, în stil propriu, domnia sa a modificat unele legi ale lui' Murphy, adaptîndu-le realităţilor româneşti,-ceea ce a stîmit o reacţie de amuzament din partea ' celor prezenţi: "Amendamentul Florin Georgescu: Regulă este că impozitele trebuie sâ fie mai mici -

Schimbi ciorapul, îl donezi, dar el toţ:miroase”. - -

Nici liderii politici clujeni nu- au scăpat prilejul de a lua cuvîntul în faţa mulţimii. Astfel, Radu . Sîrbu,. şeful campaniei electorale a CDR la Cluj, i-a asigurat pe cei prezenţi că Emil. Constantinescu "face cadou acest concert pentru a ne bucura împreună de victoria de la 3 noiembrie”. Iuliu Păcurariu, preşedintele PD Cluj şi proaspăt deputat, a ţinut să calmeze neliniştile etnice ale clujenilor, ' asigurindu-i că "CDR şi USD au în Parlament o majoritate de 53 la‘ sută, ceea ce înseamnă că nimeni nu ne poate sabota, nici

obligat să ia şi el cuvîntul, cerîndu-le tinerilor să îl sprijine la 17 noiembrie ,pe Emil Constantinescu împotriva hii Ion Iliescu. :. -/■ ’y v :

Înaintea începerii concertului rock, publicul a fost delectat cu

. un fragment din opera lui Cari Orff, Carmină Burana, prilej de â prezentă un clip electoral al

.. CDR şi un discurs al profesorului Emil Constantinescu.. * : ' , •

- Cojcertul formaţiilor Cargo, Pasărea Colibri şi Compact a ridicat sala în picioare (o parte din cei prezenţi, neavînd locuri;-

! stăteau deja în picioare). Mii de oameni au cîntat, au dansat, au aplaudat, au aprins brichete şi

s-au legănat în ritmuri de rqck.Trilurile Păsării Colibri l-au

făcut chiar şi pe distinsul George Pruteanu să se bîţîie pe scaunul din loja oficială.

Unii tineri fluturau postere cu Emil Constantinescu şi steaguri tricolore. O fetiţă, de patru-cinci ani, cocoţată pe umerii tatălui ei, agita zor-nevoieo fotografie a lui Emil Constantinescu pe care tocmai o scosese din buzunar, - , - . Pe lîngă .versuri-cunoscute

- fanilor celor trei formaţii, s-a mai scandat şi "Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm, acasă, pînă nu vom cîştiga libertatea noastră” şi "La Palatul Cotroceni cîntă cucuveaua, Iliescu şi ai lui şi-au găsit beleăua.” Ultima lozincă a .fost strigată cu patimă şi năduf- : de un grup de tineri studenţi şi la ieşirea din Sala Sporturilor.-’ ,■ Concertul oferit de CDR a făcut "încălzirea electorală", dar rămîne de văzut cîţi dintre cei care au participat se vor prezenta la vot în 17 noiembrie.

Ioana GLIGOR ■

P a rtid u lS o c ia lis t va exercita o opoziţie

extraparlam entară constructivă

, . Recent; a avu t'loc şedinţa Biroului executiv al organizaţiei :

jude ţene ,. Cluj a, Partidului;. Socialist, în cadrui căreia au fost analizate rezultatele obţinute în alegerile din 3 nov. a.c., se arată

: într-un comunicat al partidului; primit la redacţie..;, . , ,

După o primă: evaluare, a- acestora s-a constatat că rezultatele obţinute'.în judeţul Cluj sînt sub posibilităţile reale şi că, aşa ^u m . a apreciat Comitetul Executiv al P.S., la nivelul ţării, nu s-a îndeplinit obiectivul propus în Consiliul Naţional: intrarea în Parlamentul* României, se precizează în acelaşi comunicat...

Partidul Socialist îşi asumă- eşecul. înregistrat, punîndu-1 înainte de toate pe seama unor slăbiciuni interne. : Totodată, nu

■ au putut fi ignorate nici cauzele - exterioare partidului, cum ar fi

; apariţia şi încurajarea înscrierii pe buletinele de vot a unor

\ partide fantomă de stînga, care, prin denumiri şi însemnele electorale, au provocat confuzie

în rîndurile electoratului. Totuşi, luînd în consideraţie toate aceste argumente, s-a căzut de acord că

, neîmplinirile în plan electoral ale Partidului Socialist nu sînt de natură să demoralizeze jşi. să descurajeze , pe membrii .săi, Biroul judeţean declarîndu-şi hotărîrea de a .con tinua şi îmbunătăţi în conţinut şi imagine activitatea acestei formaţiuni politice, arată P.S.

■ Comitetul Executiv a hotărît ca s pentru perioada imediat următoa- : re,' Partidul Socialist să exercite . o opoziţie extraparlamentară constructivă, deoarece o forma­ţiune politică de stînga nu poate obstrucţiona pe cei care şi-au propus ridicarea nivelului de trai al populaţiei., Avînd în vedere votul majoritar obţinut de forţele politice cîştigătoare ale alegerilor parlamentare, Partidul Socialist înţelege să respecte această opţiune a electoratului şi de aceea consideră că trebuie să se acorde o şansă reală cîştigătorilor pentru a-şi onora .promisiunile făcute, se

.arată în comunicatul P.S. „

Consilierii locali s-au despărţit de trei dintre colegii lor, deveniţi parlamentari

. Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, n-a omis, luni la şedinţa de lucru a Consiliului local, să-i felicite pe cei trei -consilieri deveniţi parlamentari după alegerile din 3 noiembrie. "Şi-au făcut stagiul în r; C onsiliu l: ■ local şi nu m ă - n d o i e s c v o r fi buni.'; parlamentari", a.spus dl-Funar.> Cei trei ex-consilieri care vor ■ schimba palatul Primăriei pe

acela al Victoriei din Bucureşti sînt Peter Eckstein Kovacs, UDMR, senator, loan ; Vida Simiti, CDR, deputat şi Iuliu Păcurariu, USD, deputat. Ei au oferit un pahar de şampanie atît foştilor colegi din Consiliu, cît şi funcţionarilor din Primărie. Nu au fost .uitaţi nici reprezentanţii presei' După acest moment festiv,- Ioanr Vida Simiti şi Iuliu Păcurariu au părăsit Sala de sticlă

a Primăriei penlru a participa la manifestarea CDR de la Sala Sporturilor. M ucalit, ca întotdeauna,1-consilierul loan" Deac de la PNL a remarcat că, lipsind dl Dimitriu de la PDSR, în Consiliu se aflau numai susţinători ai lui Emil Constantinescu. -Tfai să mergem toţi la Sala Sporturilor”, a' îndemnat loan Deac. . , £

Dan BRIE . ■

I M r a f ”0 GUVERNARE CARE ÎŞI ĂC1I1TÂ 50%

D I FR0MISII1LE ELECTORALE ESTE FOARTE l î l l l "Iuliu Păcurariu, liderul USD .

Cluj, ales deputat la scrutinul din 3 noiembrie, a amintit în ~ cadrul unei conferinţe de presă că acea guvernare care îşi achită 50 la sută din - promisiunile făcute' în campania electorală este o .guvernare foarte bună. Domnia' să spune i că principalul obiectiv, al -noului guvern . CDR-USD rămîne relansarea economică. ”Nu avem timp de pierdut, cetăţenii trebuie sâ

simtă rapid că în România s-a produs o schimbare”, subliniază Iuliu Păcurariu.

Liderul USD susţine că noua guvernare va ţine cont/ mult mai mult decît precedenta, de principiul competenţei. "Cea mai mare tîmpenie, după mine, este. să amesteci economicul cu politicul; dacă directorul este de

;la un anumit partid, nu contează de la care, şi e competent, nu va fi schimbat, pentru că asta ar însemna să facem greşeala pe

care a facut-o PDSR; ale cărei ' consecinţe se văd în momentul de faţă”, spune Păcurariu.

Primul pas în această direcţie va fi făcut, declară .proaspătul deputat, prin depolitizarea Fondului Proprietăţii de Stat. Domnia sa afirmă că şi-a început deja activitatea de parlamentar: "deocamdată mă plimb prin economie ca să culeg informaţii".

Dan BRIE ■

ADEVARULd e C lu j A rtă -C u ltu ră -Ş tu n ţă -In v ă ţă m m t mierciiri, 1 3 noiembrie 1996(6

CONSTELATIA UMORULUIPublicată recent de către

Aşezămîntul Cultural “Ţara Bîrsei” din Braşov, Constelaţia umorului este o antologie a Cenaclului de satiră şi umor “Anton Pann” din localitate care, cu altruism, le-au acordat cîte 2 pagini şi “invitaţilor” mai răsăriţi din ţară. ; - ■.

Preşedintele Uniunii Epigra- miştilor din România, distinsul poet şi chiar, epigramist, George

■ Corbu, ne spune că “ceea ce-i - distinge pe confraţii braşoveni

este înaltul profesionalism (...), seriozitatea cu care se apleacă asupra creaţiei umoristice” (în

• Prefaţa cărţii). . .Cele 12 gazde şi cei 20 de

invitaţi sînt nume deja cunoscute şi apreciate, susţinînd ideea prefaţatorului: “România este o

_ţară latină, iar între însemnele latinităţii figurează şi predilecţia pentru exprimarea concisă; ' aforistică, altfel spus, consideraţia

. manifestată faţă de genul scurt.”Cităm dintre-braşoveni pe

Nicolae Bunduri (Spre Europa: “înaintăm treptat, treptat/ Şi-am; vrea pe-acest tărîm frumos/ ■ S-avem nivelul ridicat ../ (Măcar cît “Ţările de Jos!”), pe Gheorghe Constantinescu (Autumnală - ' “Toamna vine cu de toate/ Dar luăm doar ce*putem;/ Unii facem preparate,/ Iar majoritatea... gem.), pe Nicolae Dărăbanţ

' (T.V.A. - “Cei de sus nimic nu scapă' Să ne facă viaţa grea,/ Ne-au pus T.V.A. pe apă,/Cînd n-avem după ce-o bea” ), pe regretatul Ludovic Ilcnţiu

(Reforma - “Cine poate s-o conteste/ Protestînd sub orice formă,/ Cînd azi. toată ţara este/ Scoasă - practic - la reformă!”), pe Stelian Ionescu, cel numit pe copertă Astralus (“Tradiţie”, românească - “Cînd Domnii riu le conveneau,/ La NALTA POARTĂ îi vindeau./ Şi vînzătorii nu sînt morţi,/ O fac şi azi! (La- alte...porţi”), pe Gheorghe Suciu (Ajutor reciproc - “Turcia să nu sucombe,/ Face schimburi “belicoase”:/ Ei ne fac în ţară “bombe”,/ Noi le-asigurăm... “Focoase”) pe Constantin Tone (Scena politică - “în acest notabil loc,/ Mai ceva decît un ring, Guvernanţii mint cu foc,/ Opozanţii mint de sting.”) şi pe ziaristul Radu Vaida (Im aginea, noastră “America, în vremurile noi,/ Parcă s-a-ntors cu spatele la noi,/ Ne-am reorienta, dar vezi ponosul,/ Şi mama, Europa stă cu dosul,..’:’).

Dintre oaspeţi, mai cu economie, nu-i putem omite pe George Corbu

(Unui cîine » “Vai, destinu-i un călău/ (Nu e vorbă-n dodiej:/ Dintr-un ditamai dulău/ Ai ajuns jigodie!...”), pe Mircea Ionescu- Quintus (Steaua cum zăriră... - “Atîţia Magi din Răsărit/ După o stea ne-au tot venit,/ Că te rugăm,'' o Prunc Isus,/ Mai adu-ne şi din Apus!”), pe Nicolae Petrecu - (Apocalipsă - “Se tot cutremură pămîntul,/ Se degradează rostul vieţii./ “La început a fost. cuvînţul!”/ Dar la final , analfabeţii.”), pe George Petrone (Mîndrie - “Agoniseala-mi, obţinută/Punînd pitac lîngă pitac,/ Cu-aceste palme e făcută!/ Spunea un fost aplaudac...”), pe George Zarafu (Unui poet - “Un butoi, oricît de mic,/.Făr’o doagă e nim ic/ Un amic, v-o spun discret,/ Făr’o doagă e poet’) şi pe clujenii Ioan Pop (România -. “Prădată ţară-n veac de veacI de

. huni, de turci şi de tătari,/ dar nu atît de des cum fac/ azi unii din parlamentari.”) şi Marian Popescu (Testament - “Fiule, mereu ingrat,/ Nu-ţi arunc

■ mănuşa,/ Cînd vor fi incinerat/' . Am să-ţi las... cenuşa!”);

Nu încheiem înainte de a arăta că braşovenii, pe lîngă epigrame, publică rondeluri, sonete, fabule, ' poezii umoristice şi chiar proză , scurtă. Adăugăm că selecţia este riguroasă, garanţie pentru calitatea umorului ce vă este oferit.

Şi totuşi, o şarjă amicală: Vede fîecare-n parte/ cititorii - tot ', soborul -/ Constelaţia e-n carte,/ oare unde e umorul?...

Ioan POP ■

Cooperarea universitară Cluj-Aapota -' , în cursul vizitei de patru zile la Indiana University din Bloomington (Indiana), rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”, Andrei M arga, a semnat, împreună cu „preşedintele renumitei universităţi americane, Myles Brand, acordul de cooperare dintre cele două universităţi şi a discutat cu responsabili ai universităţii şi cu decani ai facultăţilor," concretizarea acordului. Fiind o premieră în relaţia celor două; universităţi, acordul prevede schimburi de profesori,- cercetători,* studenţi, transferul: reciproc de cărţi şi materiale documentare în toate; specialităţile cultivate în ambele

' universităţi. Aplicarea acordului începe - cu organizarea, la universitatea clujeană, ' a Institutului de istorie orală, cel:

1 mai tîrziu în martie 1997, institut la’ care participă mai multe ' universităţi româneşti, precum şi o reţea de universităţi din Europa Centrală şi Răsăriteană. Programul -şi metodologia: cercetării din ’ institut se elaborează sub coordonarea^

specialiştilor din, Bloomington, iar logistica se asigură de partea americană.' Cu anul universitar 1997/98, universitatea clujeană deschide

linia de pregătire la nivel masterat în specializarea istorie

- orală, cu profil multidisciplinar, în cadrul Facultăţii de. Istorie şir Filosofic. Linia de masterat studii americane, care j j debutat la universitatea clujeană în 1995, intră în coordonarea universităţii americane, în cadnil reţelei ei. europene, care mai cuprinde universităţile 1 Hamburg şi Varşovia. Universitatea clujeană va organiza, pînă în martie 1997, D epartam entul de Studii americane, ai cărui membrii vor efectua imediat stagii de pregătire la Bloomington. Decani, şefi de catedră, şi responsabili ai administraţiei financiare şi tehnice a universităţii clujene y o r, efectua, începînd cu octombrie 1997, stagii de pregătire în managementul academic, la Bloomington. Universitatea clujeană va sprijini financiar trei studenţi pe an academic, care vor fi trimişi pentru o pregătire

de cîte un semestru, înspecialitatea lor, la universitatea 'americană. Alţi studenţi clujeni vor putea studia, pe termene variabile, la Bloomington, în funcţie de sponsorizările pe care le obţin, în România şi în Statele Unite ale Americii.' Facultăţile, departamentele şi catedrele celor două universităţi intră în legături directă şi îşi transmit reciproc invitaţii la reuniuni ştiinţifice. Editura CJuj University Presi livrează exemplare din producţia ei editorială universităţii americane, iar Biblioteca Centrală Universitară asigură trimiterea de exemplare din producţia editurilor clujene. în 1998, în organizarea Facultăţii de Studii Europene a universităţii clujene şi sub coordonarea Universităţii din Bloomington, la Cluj-Napoca se va organiza o reuniune ştiinţifică internaţională consacrată evaluării tranziţiei răsăritene. ..

în încheierea vizitei profesorul Andrei Marga a susţinut, in Distinguished Alumni Room, conferinţa intitulată Resursele culturale ale democratizării. 1

a

1

*Simpozionfhaţionaf:W

Premii la un festival de umor“Z în a iron iilor '” lc -a z îm b lt la B ra şo v

m ai m u lt c lu je n ilo r< 'renii/ il in /ilelc de S-9 noiembrie de u tre Ase/iiniîntul ‘.'ultiir.il ‘T.ira Uirsei" din lîraşov

şi (Viuclnl de srilirn si umor "^jilon P.inn", li.Mi\;ihil :i constat intr-o întilnire a efvraniistilor din îar.i eu oamenii de cultura şt umoriştii de sub limp.t

A fost 1,îns.it.i <.ulct’crca "Constelaţia umorului” (localnici si imunii din ţarii) si aii lost decernate prinui Ic l.i concursul de epigr.ime pe tema ‘'bucuriile toamnei" intr-un spectacol or^ani/at U Teatrul de papusi *

Clujenii au lo>t laureaţi cu premiile periodicelor locale - “Cuget românesc’’ * Mihai Teognoste (Anotimpuri - “in Vest primăvara c-n floare./ în Sud treee-o vara-nr/aloarc. Noi tocmai din toamna ieşim./ Siberic draga \cnim!” ), 'Transilvania Kxpret" - Marian l'opescu (Uapsudia tranziţiei - “'loamna sunetul ne umple tu pustiul din hambare/ si ne pune-arginti la timple.i cînd l-am vrea in bu/.unare ”) si “Hună ziua H ra^n '1 - Ioan Pop (Toamnă - “Plec, Doamne, dintre vu u.sor.1 Iară tristele. I;im drame,/ nu iini uinbrc.stc nici un nor/ credinţa »i-n cras sini crame" ) ■

« U Z A M PERSPECTIVEI- >. / -

Mîine, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, în organizarea Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii,- vor debuta lucrările Simpozionului 'Naţional cu tema: “Realizări şi '■perspective în zootehnie şi';bioIehnologii agricole”. ţŞi-au anunţat participarea specialişti de la toate universităţile şi facultăţile de profil din ţară, de la staţiuni de cercetare şi direcţii agricole, fermieri, precum şi cadre didactice si studenţi ai facultăţii ce găzduieşte manifestarea. '

Deschiderea lucrărilor simpo- comunicări pe teme ce vizează, în zionului este programată pentru principal: Alimentaţie - nutriţie, mîine, li ora 9, în Aula “Mihail bază furajeră, biochimie, fiziologie, Şerban” a Universităţii, cei prezenţi ecologie, 'etologie, , patologie urmînd să primeascl salutul decanului animală; Ameliorare, genetică, •Facultăţii de Zootehnie -şi reproducţie, tehnologie de creştere Biotehnologii din Cluj-Napoca, dl şi exploatare, adăpostire, igienă,' prof. univ, dr. Gheorghe Sălăjan.. - calitatea produselor animaliere;

Ţimpf de două zile, 14-15 Biotehnologii în agricultură, aceasta noiembrie a.c., participanţii vor din urmă, în premieră, corespunzînd susţine referate generale, rapoarte şi . noii secţii, de Biotehnologii din cadrul

i Cartea idefstiintă > Roman BAICAN:

CIRCUITE 11VTEGBATE DE MICROUNDELucrarea descrie liniile de

transmisie, circuitele pasive şi circuitele active de microunde, oferind soluţii practice de realizare a circuitelor de tip integrat. Fiecare element este tratat separat, completat, cu o descriere amănunţită a funcţionării, proiectării şi realizării lui. 'r. . '- Utilizarea microundelor (domeniul ‘

lungimilor de undă cuprinse între 30 cm - 3 mm) a fost impusă în domeniul tehnic al radarului pentru localizarea obiectelor în mişcare. .

Circuitele dc transmisie în domeniul microundelor au evoluat dc la ghidul de undă la circuitele integrate în care microundele se propagă în medii diclectrice cu proprietăţi spcciale. Tehnica modernă a comunicaţiilor este dc ncconccpul firă circuitele dc microunde. Cartea dlui Roman Baican este o lucrare de marc valoare, acoperind prin referinţele sale bibliografice o perioadă dc 35 dc ani, îmbinînd profesionalismul fizicianului cu meticulozitatea electronistului.

Structurată în 15 capitole, cartea

cuprinde următoarele.părţi mai importante:

• Noţiunile teoretice care stau Ia baza determinării principalelor mărimi electrice ale liniilor de transmisie strip, microstrip, copianar, fin-line;

• Informaţii practice privind substraturile dielectrice şi rezonatorii

■ dielectrici; ’'• Analiza şi metodica proiectării

circuitelor pasive; * ...• Modelarea dispozitivelor active

semiconductoare; .• Analiza şi proiectarea circuitelor

. active; , . •• Soluţii practice de proiectare şi

programare de, calcul exemplificate.fiu o expunere clară, însoţită dc o

grafică sugestivă, cartea este un material excelent pentru cei interesaţi

, în proiectarea practică a circuitelor plâhare de microunde,' cît şi pentru fizicieni, ingineri' şi studenţi, care lucrează, studiază sau utilizează tehnica microundelor.

Dr. Cornel CUNĂ, ■director, Institutul ie Tehnologie

Iiotopică şl Moleculari

Anuarul Despărţăiiiîntului Dej al ASTREISînt cunoscute-lipsurile, mai ales

financiare, în care se zbat asociaţiile culturale din ţară, lipsuri datorate în mare parte unei ’ inexplicabile indiferenţe faţă de actul autentic de cultură, prea puţin “spectaculos” pentru a fi, dacă nu subvenţionat, măcar sponsorizat.

în pofida acestor dificultăţi, Despărţămîntul. “Dr. Ţeodor Mihali” Dej al ASTREI a reuşit să publice cel de ăl cincilea “ANUAR” (pe anul 1994) din seria celor preconizate să-i' oglindească activitatea. Lucrarea redactată d e '‘ dl prof.- Dan Mîrza, preşedintele Despărţămîntului', a apărut prin bunăvoinţa a doi sponsori: - SC “Someş” SA şi SC “Editura Lumina” SRL. , $

Prima parte a anuarului este dedicată activităţilor administrative cu referiri la

programul de activitate, Festivalul “Ioan■ Căianu Valahul”, Zilele Astrei, Premiile Despărţămîntului Dej al Astrei pe 1994, Activitatea financiar-contabilă etc.

Partea a doua, ştiinţifică, însumează 'şase .studii semnate de tot atîţia membri marcanţi ai asociaţiei: “Aspecte privind vatra şi casa în toponimie şi folclor” de Sultana Avram, etnolog la Institutul Român de Tracologie,

RecitaI de pianCea dc a XXXlI-a ediţie a Stagiunii dc recitaluri şi concertc a Academiei de Mu/ică

“Oh. Dima” din Cluj-Napoca programează, In această seară, la ora 18,30 în Sala Studio, recitalul de pian susţinut de Sergiu Ghermat», de la clasa de stadii aprofundate a prof. univ, NtnucaQşanu Pop. în program lucrări dciBad^B^& wa^Lisfct, , , *

Printre cele mai solicitate cercuri artistice din cadrul Clubului copiilor Gherla se află şi cel.de dans modera.- Sute de copii din localitate s-au înscris la activităţile cercului condus cu multă perseverenţă de profesoara Cristina Bauer. Pe lîngă ■ întîlnirilc săptămînale, micii dansatori' prezintă periodic

spectacole pe scena Casei de cultură sau se deplasează chiar şi în alte oraşe din judeţ.

pentru formarea unui Ansamblu de dans modern, cei mai talentaţi participanţi fiind reţinuţi pentru

' /

Amatorii de t e (in lîhefla no sînt lăsaţi singuri

* Dansul modern se bucură de multă popularitate şi în rîndul tinerilor din urbe. Recent, la Casa de cultură s-a organizat o selecţie

formaţiile artistice ale instituţiei. Chiar dacă condiţiile de repetiţii nu sînt tocmai bune, mulţi ţineri gherleni vizitează In timpul liber

Casa de cultură, cercurile artistice organizate în această

. toamnă bucurîndu-se de aprecierile celor care trec pragul instituţiei. La terminarea cursului va avea loc un spectacol, unde membrii cercului de dans

.modern îşi vor putea etala talentul. !

SZEKELY Csaba ■

facultăţii amintitei Sînt tot atîtea tone ce au în vedere revigorarea sectorulm zootehnic din {ara noastră, stimularea fehnierilor în direcţia înfiinţării de ferme noi, modeme, prin introducerea noilor tehnologii în agricultură, aplicarea în practica agricolă a experienţei acumulate de fermieri români tineri în timpul unor stagii de practică efectuate în străinătate.

M. BOCU ■

Adunarea generală a despărţămîntului,. filiala Sibiu; “George Coşbuc şi ASTRA”de prof. Iosif Bâtiu; “Iniţierea elevilor în munca de cercetare a unor ecosisteme din orizontul local” de prof. Gheorghe Isă; “Adunările generale ale Astrei ţinute la D ej” de prof. Emil Lazăr; “ 1848 îa Transilvania” de prof. Augustin Pădureann şi “Idei lingvistice la Ion Creangă şi Livin Rebreanu” de prof. Dan Mârza.

M agdalena VAIDA ■

. ___ . 4 *r H A iA m t in n i O O A. O l t D l t f ^ l T A T E CLUJ-NAPOCA; luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/lax 19-73-04; ŞUBREDACŢIATURDA: A D E V Ă R U L7 / miercun, 1 3 noiembrie ÎW© M U Ef L ! b luni-vineri 8-16;tel/fai31-45-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16;tel/fax 21-60-75. t r lU J

v \ \

MODENAPRETURI MINIME! CAUTATEDEOSEBITĂIa„ M O B IL IE R

MART R E D IJC F K [ D E P R E T P E N T R U : . ♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an j ♦ ACHITĂRI INTEGRALE ^ ■■■ -♦ PENSIONARI L a achitări integrale

T R A N S P O R T GRA TUIT.MAI VINDF.M: ■ ;r ; - . ’

• parchet • Palux • arâcet • clei de oase /ţ ■ • scule pentru lemn import • diluant • prenadez.

ADRESA: STR.OAŞULU! NR.42A, TEUFAX 136822; 433555 .

(763596) ;

În vederea soluţionării: cauzei penale cu nr.14416/1996 a

'Judecătoriei Cluj-Napoca, inculpatul fiind numitul SOMEŞAN IULIAN ALEXANDRU, învinuit de săvîrşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna avutului privat, prev.de art.215 al.2 şi 3'C.pen., persoanele ayîrid

-calitatea de parte vătămată sau parte civilă, sînt citate pe această cale să se prezinte în data de 18 noiembrie 1996 la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 31, la ora 8. .

SC MODENAANGAJEAZĂ

- două vînzătoare

SRL

în expoziţie de mobilăC O N D IŢ I I :

- liceul economic sau facultateS A L A R IU D E O S E B IT !

Conojirsul va avea loc joi, 14 noiembrie 1996 la sediul firmei din str.Oaşului nr.42A. § Informaţii la telefon:

Dacă nu curge, picură...

Dacă nici nu curge şi nici nu picură, atunci precis e

R O M C -O M S .Pipe®,

L

ŢEVI Şl FITINGURI PENTRU CONSTRUIREA REŢELELOR DE APĂ Şl CANALIZARE

DIN PVC Şl PE

... M A\G A Z IN U L> p E P O Z I ' Cluj-Napoca, str; Câmpina nr. 51, teii/fax: 064-415499

(760598)'

A D R M T I G A S r-• • ' ,4 V- '

PRODUCE în Cluj• Mobilier de bucătărie - 1.680.000 lei.• Mobilier de birou demontabil Ş• Rafturi demontabileCalitate occidentală la preţ românesc!

Str;\Pasuluiinr^27gCluj-INIapoca (lîngă;PECO)lftel|43:54:18Şj

♦ Efectuează ZILNIC transport de persoane în Germania pe ruta': Nuraberg-Heilbron-Mannheim-Frankfurt-Siegen- Kola-Dusseldorf-Dortmund-Augsburg-Ulm-Stuttgart- Karlsruhe-Rastalt-lIomburg-Saarbrucken.. • :

♦ Plecări spre Paris prin Metz si Reiras marţi si joi. f NOU!!! Din 1.12.1996 plecări spre Pforzheim,

Heidenheim, Aalen, Schwabtsch-Gmund! ; ♦ NOU!!! S-a deschis linia de Vrsac-Pancevo-Delgrad.♦ Eliberăm CĂRŢI VERZI, ASIGURĂRI

MEDICALE pentru turişti şi şoferi profesionişti, efectuăm SCHIMB VALUTAR. -

Adresa: Piaţa Mihai Viteazu nr>11, ap.1, < tel/fax: 0 64 /43 .3 4 .32 ,43 .28 .33 .

9 6 V .F .M .

UNICAT IN GHERLASocietatea Comercială Sf TITITfilSS Slîly

\ imlc prin magazinul propriu din Gherla, str I raniiului nr. 1. telefon 24.1277,243 Î94 (în carticml M IM din spatele Jalnicii (k spirt)

O R A R : z iln ic 9 -19 ;jtîm hât;i9 -17 . "MOBILĂ in RATE" fâ râ d o b în d ă

Vinde în rato, di n stoc şi pe bază de comandă toato tipurile do mobilă: dormitoare, biblioteca, camere da tineret, comode IV, biroun, mese pliante, mobilă de hucătărie.ţolţaro.canapelu, fotolii

V izita ţi-ne ş i n u v e ţi reg reta !

Multiselector de canale

tiiţi la meci, în timp e e u i ţ i i l â meci; ^ ...

Echipa dumneavoastră

favorită joacă în deplasare,

în timp ce pe un alt canal -

se dispută finala Cupei

Davis ? Televizorul

Samsung World Best vă

oferă posibilitatea de a urmări cele două meciuri în acelaşi

timp I Unul pe ecranul principal, iar celălalt pe un şubecrah. '

Veţi putea fi oricând alături de idolii dumneavoastră, \ •

schimbând programele între ele printr-o simplă aoăsare He

buton. Mai mult decât atât! Sistemul acustic al televizorului

Samsung World Best, numit Double Woofer Dome Sound ,

. Speaker, vă va fascina datorită fidelităţii cu care poate

reproduce ambianţa sonoră reală.

Alegeţi imaginea perfectă: datorită multiselectorului de

. canale, ecranului ultraplat cu protecţie antistatică şi sunetului

performant, televizorul Samsung World Best nu reproduce

realitatea. -

E ste rea lita tea însăşi.

ULTRA-BiO VISIONTelevizorul Samsung World Best emite raze infraroşii din spectrul îndepărtat. Acestea sunt invizibile pentru ochiul uman, dar energia activă în care se transformă are un efect benefic asupra organismului,

S A M S U N GELECTRONICS

dgEcftnUL PUBLICITATE CI-l'J--NAP(K’A:luni->inrri*-l6;sîmbâtâ9-l-1;ld'faj[ 19-7.V04; miercuri, 13 noiembrie 1996 (1T)lunt->TncriS-l6;tel/fai3M3-23;SUBREDACŢL\DEJ: lun>-vincnft-16;tel/iai21-()ll-/>. *___________________________________ y J

a c u m /

5 6 6 m m i3 . 3 0 0 .0 0 0 52

" i / TVA i n c lu sLU computersl te|/fax: 198814-194917

FOTOS PRINޮEXPRESS STUDIO

FOTOGRAFIIPENTRU NOILE

PERMISE DE CONDUCERE

ÎN DOAR yţ DE SECUNDEF ie c a re . \

'fotografie esteunică, v

Imaginea : dumneavoastră , devine rea lita te , datorităcelei mai moderne tehnici video’

. IV rea mai buna cahtjtc MITSUBISHI

_ - MITSUBISHIELEC TR O N IC V ISUAL SYSTEM S

FARKAŞ FOTO Str. Albac, nr. 15, Cluj Napoca

' • '(760599)

SC TEXTILE : ÎNCĂLŢĂMINTE SA ■'CLUJ-NAPOCA,

B-dul Eroilor nr.21-23 R organizează £

licitaţie -

în vederea selectării ofertelor pentru încheierea unui contract de asociere sau închiriere pe spaţiul comercial din str. Fabricii nr.7în data de 22 noiembrie 1996, ora 9 la sediul SC TEXTILE-ÎNCĂLŢĂMINTE SA.RELAŢII LA TELEFON 19-78-71.

organizează preselecţie pentru şcolarizarea şi angajarea în meseria de

croupieri fete şi băieţi

'Condiţii de participare:♦ vîrsta minimă 18 ani, maximă 27 ani ♦ fară cazier

♦ studii minim 12 clase+bacalaureat ♦ cunoştinţe minime de-limba engleză ♦ disponibilitate lucru în echipă ♦ disponibilitate pentru lucru în ţară şi străinătate ♦ aspect fizicT plăcut ♦ disponibilitate pentru lucrul de noapte ♦ pentru băieţi preferabil stagiul militar satisfăcut ♦ domiciliul stabil în Cluj.

Prese lecţia va avea loc în zilele de 15 şi 16.11.1996, între orele 15-17. ' ' (29974)

• Căutăm DIFUZORI pentru "GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI PARTICULAR”, volumul IV, (cîştiguri substanţiale) şi COLABORATORI pentru gazeta "INIŢIATIVA PARTICULARĂ”.

Informaţii la ASOCIAŢIA PATRONILOR Şl MESERIAŞILOR, str.Avram lancu nr.52,telefon 430148 sau 195793. r (365732)

sc COTURMX su.jg g jt distribuitor autorizat

UNILEVER si unic distribuitor al produselor

SARA LEE:(Kiwi, Pra tico, Badedas, Ambipur)A N G A .JE A Z A .. . > -:

DirectorVînzăriFiliala Cluj

Condiţii: ~- vîrsta 28-35 ani;- experienţă în domeniu minim 2 ani;

■ - domiciliul stabil în Cluj-Napoca;■ - maşină personală. ; .. Se oferă salarizare avantajoasă. . ;

Cei interesaţi vo r depună la sediul firmei din str.Traian V uia nr.208 (vis-a-vis de A eroport), un C urriculum V itae şi o copie xerox după ultim ul act de studii şi după buletinul de identitate, zilnic în tre orele 8- 16 pînă la data de 18.11.1996. (365738)

D E S C O P E R I R E A U N U I N O U G O N C E P T :

DOUĂ MÂSINIÎMTR-UNA SINGURĂ !DAEWOO

Dflmns COACH e ideală pentru familia ta, cu cele 7 locuri ale sale. Flexibilitatea amplasării, acestora oferă confort absolut celor 7 pasageri, dar^i spajiu suplimentar pentru transport bagaje sau marfă.

■ transport pasageri 7 locuri- adaptabilă şi pentru transporturi marfă / bagaje■ modele: STD, DLX, SUPER + A/C .

Caracteristici generale:- motor 3 cilindri tn linie, 4 timpi- transmisie manuală cu'4 trepte: COACH STD şi VAN

cu 5 trepte: DLX şi SUPER + A/C- capacitate cilindrică 796 cmc- putere max. 38 CP / 5000 RPM -cuplumax.6,4 kgm/3000RPM r' ’- acces lateral dublu prin uşi glisante -- acces spate prin uşă hatchback

DRmflS VAN e ideală pentru afacerea ta: designul acoperişului înalt creează un volum mare de încărcare.

- 2 locuri, capacitate mică şi medie de transport marfă

Un partener de încredere în afacerea ta.Un prieten pentru familia ta.Maşina pe care ţ i aşteptat-o în fiecare moment.

rDnmns o ideală pentru traficul urban: se descurcă în orice condiţii, se strecoară oriunde, se parchează oricum. Pentru că exteriorul său mic adăposteşte un interior mare. Iar consumul mic de carburant oferă o mare economie.Este ajutorul afacerii tale, dar şi prietenul familiei tale.'

TipVANCOACH STD COACH DLX

Preţ (USD)8.500 USD 8.900 USD

• 9.500 USDCOACH SUPER +A/C 11.300 USD

:"* Plata tn lei la cursul BNR ai zilei de luni a fiecărei sâptâmânl

♦ Distribuitorii autorizaţi RODAE întotdeauna la dispoziţia dvs. ; , • • ..CLUJ IA T.SA Tal: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.65 «CLUJ FELEAC Tal: 064/43.84.41 Fax1 064/43.84.42 • BUCUREŞTI EUROCARTal: 01/628.31.45 Fax: 01/312.80.66 * BUCUREŞTI-EUROSERV1CE 3 R L T»l- ftl/A7* M 04 F v m n v iM u h in m h i n ln i/w u .". „8EBASTIAN S RA. T* 01/330,28.52 Fax: 01/330.60.09 • BUCUREJT1 - EUROCENTBR-eANEASATk 01(865.60.35 Fax: 01/666.42.67 • BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tal- 01/650 56 M F^01/31112 69» ALBAju l u 01/210.7S.SM11.10.46 • BUCURHT1-057/J8.73.6C-ARAD FF^NCKM>fl F»>c 057/M.96.00 • BACĂU IA.T.8ATal: O34/15.2?.30F«:0W16,13.«. BAIA MARE SFFMCEAUTOMURE^NT^«c06a41.57 30-BAIA 05affl1M-57 058/81.01.53 • ARAD IAT.S A Tal: 057/2878.38 FacTal/Fax: 063/23.15.50/25.01.93.BOTOŞANI SATTTat031/53.12.15Fax: 031/53.17.09* BOTOŞAMXANDOR TW031/ 52^^F*x0 3 1 / 5 1 . 4 4 . 8 0 * Fax: 035/41.51,89» BISTRIŢACOMAUT03P0RT AQROMECANICASATal: 03S/41.59.12Fax:038/42.32.40*cAl«*mA GIAMOTORST.il/Fax:044/37.48.50* CONSTANTA CAMSAS Tal: 0»1/E8.42£5Fax: 041/69 1 7 ^ . °68/15.3a.8B.BRAlLACOMIHAII.Tel:03a/eS.e0.39Fm:039/B8.13.10*BUZto) LAT. 3 A. Tel.048/21.63.66 Fax:04A/81.47.24*CRAIOVA CEOTRULDEVAN2ARI ŞlSERVICETd:051/14.4«.B2Fac051/14^.78*CRA10VAREI^MTcWaK:(«1/41.46 88*DEVADAClASERV^ET< i ^M^^?L^15i, ! . '^ S ^ .^ El TEO!,MAHYOILT,,l; 0£M1-45I!9 FflK 055/22.51.15• CAMPUUJNO 036/44.26.33 Fax:036/46.29.64 •OftlROIUPROOAS TU:046/21.33.23Fax:048/22.28.94•lAţlINnERNApONAL-COMPLEXSERVICE 141:032/13.76.20Fax:032/13.01 J 5 . M I E R C U R E A ^ RSISS-A’Tel:037/B2J5'27F“ ,:037y61-7s-8S*aAU»piAT^ATel: Fax:05e/43.14^.|.ETRO^GENERALTT^SSAT«l:OS4/M^.40Fa,:054W .13i^F1AT1UNeA»ITTO^SSEWS.R.L.W ffax 0 3 3 ® ° 9 M .P ira n lA T s "S o S A 2 tB F ÎJ 'â î^ n S ^ ^ l“ 8i°,a F“ 0»«1ÎM62.0NEÎTlMHOCTal:034«1.19Jt2.0RADEA(FEUX)IAT.SATO:05a(«.39.t6RAMNCU-VALCEAINDACOMSA. Tel/Fax: 050/73.70.21 *R£$fTA MERCUR S A . T : 055/23.16.12 Fax: /22.50.21"3ATUMA/^IAT.SAT^:061/73.08.WF^061/n61.68.3!BIUIA^J^^^am8a^F^nftft^Gfl043/23.12.03* SUCEAVA I AT.S A Tal: «0/21^,10Fax:O3OT2.52.78.SUCEAVASeVERINT»l:030Q1.00.32F«x:O30/52.03.89*TţCUClWOT^IMPEX3.FU.T»l/Far 0 3 a /8 1 2 a 5 8 /a i7 9 M * T I^ S M I^ T ^ » S ^ n 'n?^ ^ L Î J ^ J ? i^ lH V ^ ^ ^ ^ 3-43M ' 3LO M ^ MWASEmT' ^VIRAFAT1PROD3FRVCOU8.R.L.Toi/Fax:045/63.49.31 • TARQ UJIU IAT .3ATal” "— - ------------------------------- ------------------------------IIM IţO A R A IAT.S A Tal:056/20 02 15 F a » -n 5 R » n n in .n u i» n m r v , Tn .......................................................................................... - ' - " “ T fLAT.SATat 05201 .47.72 Fax:05201.1913-VÂLCEA AUTOSERVILTal/F ax: 050/71

- .............. ...... - . i t v e n in i« :uJ '» il'~ .jx rox:uow a<.u j.iJ !).|cuu«w oTW IM PE X S .R X.T> ffax:038/812a58/81 79 5 4 .T ll llS Q A IlA I*T i!a ■»kUBU£lAMIVA3EH* i™ '" ;VlRAFATl PROD 3FRV COU T^ax: 045/63.49.31 .TARQU^IIU ,A T .3 A T .£ „ : 053/21.27.90 * TAM U -U R E , MOOO TRADE 0f^ 8^ .7 ^ 8 .1 3 ^ 1 * TAROU * /R eY iAT .8A ^

Os

N Dflm flS iiUmpartener deîncrddfere^un pri^tende familiei DAEWOO AUTOMOBILE ROMÂNIA SA. B<xm

&• 4wm » 4 OOL DM f 0 t : t W'^NAPOCA:luiu-vineri8-l6;sînil)alayt.i4;Ul/faxl<)-7WH;Nl BREDAC'PATURDA:

m ie r c u r i , 1 J n o i e m u n e l y y o r Li g$ L m k*M i / \ i £ luni-vineri8-16;teWai3 M J-23; SLTÎREDACŢIADE.T:hmi-vincri»-16;tcVfaî21-60-75.ADEVARULc fle C l u i

lOTCMfl NAŢIONALI)S u c u r s a l a J u d e ţ e a n ă C lu j

I N F O R M E A Z ĂDum inica, 17 X 1 1 9 9 6 . va a v e a loc tragerea

specială L O T O 6 /4 9 la caro se atribuie câştiguri în bani pe 3 categorii.

La aceasta tragere vor fi premiate toate biletele necâştigatoare participante în accastă duminica.

fs F iecare bilet necâştigător ai aceste i trageri,= indiferent dc v a lo a rea jucată , v a fi prem iat cu

- un loz "V ILA D E AUR".

Atribuirea prem iilor se va fa c e prin agenţiile ; Loteriei N aţionale , unde au fost ju ca te b iletele

ANGAJAM VANZATORI DE LOZ IN PLICIN FO R M A ŢII: T e l . : 1 9 1 9 0 7 , 1 9 1 9 1 4

_____ SC SOLARIS SASOjLAF&s Baia Mare

vinde din stocul propriu următoarele sortimente de ţevi construcţii laminate STAS 530;404; 715;

26,7x3,5; 28x4,5; 33,7x3,5; 42,4x3,5; 45x3,5; 48,3x3; 51x4; 60x3,5; 108x6; 114,3x6; 133x7; 140x8; 140x10; 141,3x5,6; 141,3x6,6; 159x6; 168x6; 168x7; 299x12.

Informaţii şi amănunte privind livrarea

firmei din Baia Mare, str.Hortensiei 5/32, tel/fax 062/41,73.39, 062/41.55.45.

I N T E R B R A N D S d i s t r i b u i e p r o d u s e l e M A R S d i n 1 9 9 3 :- Barele de ciocolată şi îngheţată sub

cunoscutele mărci Snickers, Mars, Milky Way, Twix sau Dove ~; - Hrană pentru animale de companie Pedigree and Whiskas ţ

- Produsele Uncie Ben’s £fyPentru a creşte vmzările noastre în ROMÂNIA, avem nevoie de* " AGENŢI dinamici, muncitori,

cu maşină personală: * 'Dacă vreţi să vă alăturaţi echipei noastre în CL UJ

vă rugăm să trimiteţi CV-ul la:.Intcrbran ds-Mars - B-dul Muncii nr.8, tel. 415292. Vă vom contacta curînd pentru .programarea interviului.

MS.C. LYVARY S.R.L.

O B I LMia de prelvripentru faii casatori

bibTiotecT]| bucătării )[ canapeleProgram luni-vineri: 9-20 Sâmbătă;

o gam a variata de m obilier >archet s tra tific a t

Anunţ publicitar

U M 0 7 0 1 C l u j - N a p o t a

cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Năvodari nr.lS,

telefoane: 195512, 195513organizează licitaţie publică deschisă cu

strigare în ziuade 17.. 12.1996, ora 8, pentru vînzarea prin licitaţie a următoarelor mijloace de transport auto:

- Camionetă T V 12 C,, pre ţ po rn ire 20.065.500 le i \

- Camionetă TV 12 C, \pre ţ po rn ire 23 842.000 le i '

- Camionetă TV 12 C,' ... pre ţ po rn ire 24 .115.000 le i '

- Autodubă S R 114,p re ţ po rn ire 33 .541.487 lei.

Licitaţia se ţine la sediul unităţii.La licitaţie pot participa persoane fizice

sau juridice care prezintă pînă ja data de 12.12.1996 o copie a certificatului de înmatriculare la Registrul Comerţului şi codul fiscal pentru persoanele juridice'sau a actului de identitate pentru persoanele fizice.

SLĂBIŢI 7 - 1 0 KG IN NUMAI 10 SAPTAMINJ

- Terapie în grup sub îndrumarea d-nei Monica MacLean, terapist cu studii în Marea Britanie şi experienţă în domeniu.

Cursul, bazat pe principiile . psihoterapistului D.BROOKES vă va ajuta • să înţelegeţi DE CE aveţi probleme cu greutatea şi vă va învăţa' CUM să le corectaţi. “ -

- Controlul greutăţii corporale - printr-un regim alimentar bazat pe prîcipiile de nutriţie ale francezului MICHEL MONTIGNAC. . */

INFORMAŢII:FITTNESS STUDIO FOBISSTR. CLINICILOR NR. 10

TEL. 190799 -

. > ; . (29972)

Sunteţi unul dintre micii întreprinzători \ care este pregătit pentru dezvoltare

, si doreşte credit ?r ‘ ’ ’

, El constă în:

S im a cuprinsă între $ 2.500 - $ 15.000 > ; Dobândă 15% la,dolar / an . ■

Term en de rambursare între 6 şi 36 de luni

Serviciile noastre se adresează persoanelor juridice cu minimum un an de activitate in judeţul Cluj

Programul CAPAInformaţii la tel/fax 064-430-S63

Str. D. Francisc Nr. 11 Cluj-Napoca * . World Vision International

Romanian-American Enterprise Fund

(760586) ■

VINZARICUMPĂRĂRI

A G E N JIE IM O B IL IA R A

. oferă vîr/ari-cumpărări-închirieri lerenuri-case-apartanienle »

T el. 4 3 6 0 6 3 o re le 1 0 -1 8

S.C. ONESTO S.R.L.CASĂDE AMANET

în incinta Restaurantului § ’Fetiţele Vieneze”, §

str. Memorandumului nr.13 Tel. 19-59-66

P R I M O R D I A L ;vîn/âri-cumpăMri-invhiricri s

Str.Br*>nv nr.44. tei. 14-78-97.

• Vînd Jeep Wrangler fabricat 1988 hard-soft top, vama achitată, stare excepţională, preţ convenabil. Tel/ 018-62-32-37, (368152) •

sc t u r i s m \T R A N S I L V A N I A l

S A C L U Jcu sediul în Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 10

oismizeaza CONCURS , „pentru ocuparea unui post de

| a g e n t d e t u r i s mîn data de 21 noiembrie 1996, ora 10, la sediul

socictăţii. i.-',.^ Relaţii suplimentare la telefon 19206L

SCCA METALURGIAC IX J

cu sediul în str.Năvodari nr.4 . c§ organizează concurs pentru ocuparea unui

post de 'inginer ia Biroul Marketing.

Concursul va avea loc în data de 19 noiembrie 1996 ora 8.

RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 195333, BIROUL PERSONAL.

• Pro Casa-agcnţic imobiliară. Comision minim. G ratuit întocmirea actelor pentru notariat. Tel 41-42-46. (367592)

•. Vînd SRL activitate zero, proill amanet. Tel 13-04-53 ora 17-20.(368047)

• ' Vînd microbus Mercedes- 207D. Tel. 16-26-36 orele 9-12; 17-20.(368117) .

•"Vînd urgent bus Mercedes 1991 MB 100 D marfă şi 2 locuri 115.000 km. TeL 41-62- 91 orele 16-20. (368211)

• Vînd societate SRL de brokeri în domeniul asigurărilor. Informaţii teL 19- 39-78 după orele 17. (368228)

• Vînd sau schimb camion Mercedes. Tel. 14-68-86. (369046) ■ . . .

• Vînd mochetă, linoleum 17900 lei/ mp; covoare import. Tel. 19-88-17. (369053)

• Vînd casă particulară compusă din două corpuri cu intrare separată din stradă: antreu* bucătărie, baie, două camere, nltrafinisatc, telefon internaţional, tv cablu, adoua cu patru încăperi baie, telefon, excelent pentru privatizare. Informaţii str. Ilie Mâcelaru nr. 30,Cluj. (369060)

• Vînd sterilizator tip Pupinel (RDG) stare foarte bună. Telefon 14-93-34. (369097)

• Vînd brutărie. Tel. 43-26-19. ; • (363854) : . - ; ' f

• Vînd tir Roman diesel cil dubă r frigorifică şi termoking stare foarte .■ bună pret 65.000.000 lei negociabil. TeL 32-24-75. (368170) ' \ . ^ }/;.

• Vînd motor Iveco 2500 diesel,’ ' lăzi frigorifice, autoturism Lada ' 1500. Tel. 15-33-21.(368186) .

• Vînd microbus Volkswagen , Transporter motor rodaj. Zilnic str. Plevnei nr. 127 tel. 41-27-75. ■; (368214) - - r - • • ‘‘ • Vînd Saviem de 6 tone în stare - de funcţionare. Str. Bărc I nr. 36 cartier Someşeni. (368216) i •

• Vînd presă ulei.'Tel. 17-30-27. ' (369037) ; V /■ !i • Vînd SRL 1995. Tel 14-56-06. ' (367526) -• Vînd Opel Astra 1700 cmc 1992,'

diesel, 98.000 km, 10.500 DM: Tel - 19-73-74. (367550) ...• Vînd spaţiu comercial 30 mp cu

mică magazie, apă, WC, curcnt trifazic. Tel 17-33-06. (367560)

• vînd TV izotermă, motor F ia t' diesel în 3 pistoane si Lada‘1200. Informaţii tel 15-09-86. (367627) < ;

• Vînd moară grîu şi porumb, stare... de funcţionare.JTel 12-24-08.r i l (367631)' . . .. „ ;■• Vînd grădină loc casă zona Băile

Sărate Turda. ;Tel. 31-28-34. " (341613)

• Vînd casă 5 camere şi te re n .:1.000 mp' în Apahida. Tel. 31-39-' , 18.(341611) .

• Vînd televizoare color Sony \' modele 1993-1995, cu garanţie 1 an. Tel42-58-30. (367665) - , • r - -• Vîndterenarabil. Tel. 41-52-18 1 (369049) ; ; :

• Vînd teren intravilan. Str. Lupeni nr. 40. Tel. 13-95-59 după ora 18. (369031)

* Vînd casă de bani. Informaţii tel 18-56-15 după ora 16. (367658)

• :Vînd 1400 mp teren pe varianta ZoriIor.Tcl. 16-79-64. (368995)

.• Vînd 2800 mp teren cu garaje, în Răscruci. Tel. 19-30- 24, dimineaţa; 14-43-68 după masa. (368996) •

• Vînd apartam ent două camere. Str. Răşinari nr. 4 ap. 3.(368942)

ADEVARUL d e O lu l PUBLICITATE CIJJJ-NAPOCA:]uJii-vincri8-16;sîmbâtâ!>-14;td/fexl9-73-04;SUBREDÂC’ţlATl'RI)A:

luni-vin*ri8-16;teVfai31-43-23;SUBRFJ)ACŢIADEJ: luni-vineri*-I6;tclfax 2 l-W)-"5 miercuri, f 3 noiembrie 1996W v

• Vînd/dezmembrez Opel Kadctt model I. Vizibil zilnic la Spălătoria

-Fraţii Matei, Calea Baciului.(367667) / • ‘

• Vînd vilă în curs de finisare, în Grigorescu, zonă deosebită D+P+2 +M, teren 356 mp. Tel.18-41-07.(368993)

• Vînd apartament 1 cameră, dependinţe, etaj 2, telefon internaţional, teracotă, pe Calea Dorobanţilor. Tel. 43-13-83.(369018)

■ • Vînd garaj din beton 3,7 milioane lei şi garaj din tabla zincată 2,3 milioane lei; negociabile. TeL 16-71-22 după ora 18. (369065) \

; • Vînd apartament 4 camere etaj II lîngă complex Olimpia sau schimb şi diferenţă. Relaţii la tel. 15-56-93 şi 19-48-89 (369082) , : ' •

; • Vînd/schimb urgent apartament 4 camere confort I mărit, cu 3 camere confort 1. Tel 16-86-82. (367552)

■ « - Vînd san schimb apartament 3 camere cartier Gheorgheni, parter. Tel 14-98- 53 între orele 15-22. (367620)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 Mărăşti, str. Fabricii nr. 3, ap. 161, sc. 5, Bl. B6, et. 7. Tel 41-16-50 (367630)• Vînd apartament trei camere

• parter pe str. Donaţii nr. 4 tel. 13-06-03.(367891) .

• Vînd casă neiermihată pe str. Octav Băncilă. Tel. 41-11-94.(368068) '

• Vînd casă în roşu nefinisată cu grădină 590 mp str. Oaşului nr. 347, 69 milioâne. Tel. 13-88-14. (368148) ■ , '

» Vînd 2 camere co n fo rt'1 Gheorgheni, Aleea Padis nr. 8 ap. 7 e t 1 (368158)

• Vînd2 camere confort 1 etaj 10 Mărăşti central. Tel. 41-32-00;(368166) ; * ' * Vînd apartament în Bucureşti cartier Drumul Taberei, 2 camere confort unu decomandate zona centrată, pret 16.500 dolari. Tel. 32-

.24-75.(368169)'• Vînd garaj beton 6x3 m din 4

elemenţi demontabil; preţ 4,5 milioane negociabil. TeL 18-85-54. 068171) ’ ‘ ^

• Vînd apartament 3 camere str. Pata, parter. Tel. 14-34-10. (368177)' ! > ;

• Vînd casă cu grădină şi dependinţe cartier Iris. Tel. 13-39- 74.(368181) . . , - :

• Vînd apartament 4 camere Zorilor. După ora 17 teL 12-78-59. (368188) ;

•Vînd casă 2 tămere, bucătărie., TeL 13-31-46. (368217) ^

• Vînd apartament finisat cu 2 camere str. Tulcea nr. 12 bl. M2 ap. 25. Informaţii zilnic după ora 18', Chiorean Andrei. (369050)

• Cumpăr 3 camere în Anatole France. Tel. 16-85-78, (369059)

• Vînd sau schimh garsonieră cu apartament două camere. Informaţii tel. 15-1 l-SS'lntre orele 17-22. (369081) - . i• Vînd apartament 3 camere. Str.

Aurel Vlaicu nr. 44; Bl. V16, ap. 27.(367401) :• Cumpăr apartament 1-2 camere.

Plata imediat. Tel 16-96-21. (367496) ' , . .• Vînd garsonieră. Str. Ccrnei nr.

5; et. 3, ap. 103, după ora 16. (367505)• Vînd apartament 3 camere pe str.

Iugoslaviei nr. 72, ap. 34. Telefon15-35-87.(367523)

■ • Vînd apartament 2 camcre confort I, finisat, etaj 1 ,str. Padin, zona Flora, preţ 21‘.000 DM ncgociabil. Tel 17-12-82 între orele12-18.(367540) /• Vînd casă particulară 3 camere,

bucătărie, baie, hol, garaj, beci, curte, 5 focuri gaz, preţ negociabil. Str. Gh. Asachi nr. 38, Iris. (367545) ...... . ...

• Cumpăr garsoniera confort 1. Ofer 14 milioane plus o casă de vacanţă. Tel 15-83-51. (367566) .

• Vînd apartament 4 camere ultrafinisat. Tel 17-26-78. (367567)

• Vînd apartament 2 camere Mărăşti lîngă ICIL. Str. Crinului nr. 3, BL B12, et I, ap. 18, orele 15-20.(367591)• Vînd, în Alba lulia, apartament 2

camere etaj 2. Tel 058/82-46-79. (367610)

• Vîndapartament 2 camere. Tel41-15-08.(367613) - .

• Vînd casă cu grădină înr Someseni Tel 16-33-80 sau 14-93-' 81.(367617)

• Vînd sau închiriez apartament Grigorescu, Ţel 18-33-67. (367629)

• Cumpăr garsonieră Zorilor,' cfajul I. Tel 12-24-08. (367632)

•' Vînd casă cu teren. Str, Cosaşilor nr. 42. (367635) ■

V. Vînd apartament 3 camere,- cartier Mărăşti, str. Rovine nr. 31, ap. 12, parter, după ora 17.

.(367640) ;; 1• Vînd casă. Tel ,13-55-09.

(367649) ; Î ,’. ; r ; !• vînd garaj îablă Mănăştur, zona

flora. Informaţii tel 16-25-87 între orele 18-20. (367652): • Urgent, vînd apartament 3 camere în Dej. Tel 17-82-19.' (367653) : v . * Vînd urgent apartament 2 ’

camere confort I cu telefon. Informaţii tel 16-80-76. (367656)

• Vînd sau schimb apartament 4 camere, 33.000 DM. Tel 41-20-71:’ <367660)

• Vînd urgent apartam ent 4 camere. Tel 41-52-18. (367668)

• Vînd apartament 3 camere în Grigorescu. Tel 18-37-89. (367672)

• vînd apartament 2 camere str. Tăsnad nr. 19. Tel 19-83-33 între orele 13-15. (367675)

• Vînd apartament 3 camere confort mărit. Str. Mănăştur nr. 103, ap. 28. (367692) ’ - > ;

• Vînd garsonieră confort III finisată, preţ 17 milioane. Str. Crizantemelor nr. 17, ap. 64. (367694)

> Vînd casă'în Grigorescu, superfinisată şi teren arabil 58 ari în Dej. Tel 17-85-61 după ora 16. (367701) ' . ’ '

• Vînd garsonieră confort I. Str. Gării nr. 2,et. III,âp. 40. Informaţii între orele 9-12 şi 16-20. (367703)

• VînS chinvetă inox şi pavilion Dacia 1300, noi. TeL18-47-20.(368981)

• Cumpăr Dacia 1300 sau Dacia 1310 Tel. 42-68-64(368992)

• Vînd Dacia 1310 an 1990 şi Dacia break an 1985. Tel. 42- 69-65.(369025) ' ,

• Vînd VW Passat CL turbo diesel, an fabricaţie 1990, în stare foarte bună. Tel. 12-49- 50.(369026)

• Vînd BMW 318.injecţie, culoare albastru metalizat, an 1^86. Freţ3000 DM.' TeL 17-18- 79. (369047)

• Vînd Ford Escort 1,3 benzină, 1981,neînmatricnlabil, stare bună Preţ 1400 DM. Str. Nirajului nr. 46 (369058)

• Vînd urgent Aro 244, motor Braşov, în garanţie; 1995. Tel.15-78-42 (369095) .

: » Vînd Lancia Thema 12 CJ 190 CF, 1800 cmc, extrase,5000 DM. Tel 41-41-16; 018/62-32- 72.(367527)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4 milioane. ' Tel J6-91-20.(367603) '

• Vînd BMW 320», 1986, înmatriculat, suspensie sport, radio-casetofon. Tel 064/15-51- 75 interior 117. (367614)

• Vînd Alfa Romeo Sprint, an fabricaţie . 1983,neînmatricnlabil, stare bună. Tel 15-09-37. (367673)

• Vînd VW PKW kombi diesel an 1985 neînscris 3200 DM. TeL24-30-03.(368083) '

• Vînd VW Passat din 1988, motor 1800i automatic - cu alarmă şi instalaţie audio, înmatriculată, 5800 DM. Tel.13-74-81. (368089)

• Cumpăr urgent far stîflga faţă Peugeot 505. Telefon 43- 29-47 între orele 10-18. (368135)

• Vînd Fiat Croma i 1987 2000 cmc îmbunătăţiri, înmatriculat 4500 DM negociabil TeL 14-22-95.(368140)

• Vînd.urgent Dacia.Nova vişini închis metal 900 km iunie 1996. Tel. 41-62-91 între orele16-20.(368212)

. -• ... Vînd Honda Accord aerodeck, an 1989,135.000 km, înmatriculată,’ cu geamuri electrice, trapă electrică, servo- direcţie, suspensii sport, preţ 6600 DM, ncgociabil. TeL 15-32-43.(368219)

• .Vînd Renault 19, an1990,89000 km vama plătită, RAR, deosebit, Tel. 14-42-42.(368925)

• Vînd Merccdes 230E, an 1986, neînmatriculat, pentru pretenţioşi. Tel. 14-42-42.(368926)

• Vînd Mercedes 200 D, fahricaţic 1992, . stare impecabilă. Telefon 18-66-22. (368939)

• Vînd Skoda 100S. Tel. 12-48-90.(368071) : v D V rî• Cumpăr talon VW PKW kombi

1985 diesel. Tel. 24-30-03. (368085) - * ■ '• Vînd Ford Fiesta an 1984 negru

înmatriculat 12 CJ. Tel. 41-54-63. (368093) ^• Vînd Lada 1500 în stare bună cu

pret convenabil. Tel. 18-82-80.(368096) - ' ; _ : -

• Vînd Opel Kadett Caravan din 1988 benzină 1,3 stare foarte bună. Tel. 15-63-47. (368101); • Vînd Mitsubishi L 300 cii’8 locuri motor 1600 cmc, benzină, an 1980 înmatriculat, pret 3800 DM. TeL 17-60-61.(368104)

\ Vînd BMW M318i piese Opel Rekord, Senator, 2 frigidere Germania. Tel. 43-74-20. (368109)

• Vînd MosW ici 1500 an fabricaţie 1980 cu numere noi, stare bună de funcţionare, preţ informativ 3 milioane lei. Informaţii str. Cernei nr. 2 ap. 35 după ora 17. (368124)• Vînd Aro 244D, din 1989 motor

de Braşov. Tel. 19-28-37 după ora14. (368134) .• Vînd Ford Tranzit an 1982,3200

DM stare bună. Tel. 17-95-72. (368144)

• Vînd F iat.T ipo diesel înmatriculat, fabricat 1989,110 mii km, stare.perfectă, 6500 DM. TeL41-41-12; 14-63-91.(368155)• Vînd Mercedes 300 turbo D sau

schimb cu furgonetâ sau variante şi Citroen BX 19 D pentru dezmembrare stare impecabilă. Str. Cehoslovaciei nr. 21 tel. 17-54-76(368164) . . , ,

• Vînd Mercedes 207D stare1 excepţională. Tel. 43-17-44/ (368176)

•' Vînd Mazda 323 an 1983 stare bună, neînmatriculată preţ negociabil 1490 DM. Informaţii la tel. 18-55-04.(368190)

• Vînd autoturism Ford Sierra combi şi Renault 25 recent aduse în ţară. Relaţii teL 14-94-80 între orele16-17.(368193)• Vînd Lada 1500 Skoda 120L în

stare bună de funcţionare la preţ convenabil şi pager Scriptor.-Tel. 43-13-91.(368196)

• Vînd BMW 318i model 1984 neînmatriculat 3300 DM. Tel. 13-42-98. (368197)

• Vînd Fiat Tipo 1,6 ie an fabricaţie 1989 vama plătită, 7200 DM. Tel. 13-42-98. (368198)

• Vînd Opel Kadett GSI cu vama plătită şi RAR, ăn fabricaţie 1988. Str. Mixalh Kalman nr. 25 (368229)

: • Vînd Mercedes 300 D nerulat.în tara. Str. Mureşului nr. 10 zilnic.(368230). . ' ,• Vînd Dacia a n 1986. TeL 42-54-

49(368941) ' v . —• Vînd BMW 320i an 1985,

neînţnatriculat! Tel. 15-68-91.' (368943):.' ;

Vînd; V W -Passat TD înmatriculat, an 1988,1600 cmc. TeL 18-44-11 (368954) V;

• Vînd Mercedes 407, Necesită reparaţii. Str. Tribun Laurean nr. 6. (369027) , • :»• Vînd Opel Kadett înmatriculat, <

'injecţie 1,8 an tl 986, stare bună, 5800 DM negociabil. Tel; 16-19-,84.(369028)

Cumpăr Dâciav1300. Ofer 4,5 ' milioane lei. ,Tel.;; ^17-30-27* (369036) ' ?

• Vînd piese Simson 250. Cluj, str.; Buhuşi nr, 8. (369045) " , .,' ,

• Vînd Dacia break an 1988 preţ? 9,5 milioane.: Tel. 18-81-34

.(369048),,,.., iVînd urgent Fiat Regata-1300'

DM sau cumpăr talon. Tel. 12-15-;27.(369066) , v , ; ;

• Vînd Ford Escort XR3i. Preţ 1950 DM negociabil. Tel. 16-50-15, după ora 17. (369068)

> • Vînd Dacia 1304 an fabricaţie ; ,1991 şi Dacia 1309,an fabricaţie

’ 1992, stare perfectă. Tel. 16-83-96 (369071) ,

• Vînd Opel Kadctt break, înmatriculat, an 1984. Str. Traian nr. 5. (369074) .

Vînd faruri şi stopuri Renault 18 şi imprimantă 24 ace A4. Tel. 16- 26-51, seara. (369096) >•' VîndDacia i 100. Tel. 14-63-78

(369100) : v : ■' '; • Vînd Opel Astra combi 1992 si Ford Sierra 1989. Tel 14-19-39. (367314)• • Vînd Renault 5,1987,

neînmatriculat si Oltcit 1989. Tel' 13-62-91.(367315)

• Vînd VW Golf 1986 avariat, dezmembrat. Str. Mecanicilor nr.

.52.(367316)' • Vînd Renault 11 GTL an de fabricaţie- 1 9 8 5 ;'stare bună, înmatriculat RAR. Pret informativ 4200 DM. Tel 43-06-1 i sau 14-47-

•53.(367502), • Vînd Ford Fiesta diesel, 1987, "preţ 3700 DM. Tel 17-51-55.

(367555) • 1 •• Vînd VW Golf an 1981, pret

, 1100 DM; BMW 323i an 1983, preţ3100 DM neînmatriculate. Tel 31- 52-24. (367586) .. • WndVWGoIfD 1985, alb,4 usi, stare foarte bună. Tel 16-17-10. (367587)

• Vînd Dacia 1320 fabricaţie 1989. Str. Cehoslovaciei nr. 4, ap. 55.(367615)

• Vînd/schimb dubită. Tel 14-06- 30.(367638) •-■ .. • Vînd motocicletă IJ 350 an de fabricaţie 1993 si Oltcit din anul 1988-1989. Tel 14-02-38. (367643)• Vînd urgent Peugeot J5 şi Ford

Tranzit 1989, înmatriculate sau schimb cu autoturism+diferenţă.' Variante. Tel 17-14-17; 12-21-23. (367657)' Vînd urgent Oltcit recent adus din germania, cu 30.000 km la bord. Tel 16-88-07. (367662)

• Vînd Ford Escort 1,4 CL model1986, înmatriculat, stare foarte bună, preţ 5300 DM. Tel 42-58-30. (367664)

• Vînd Opel Record an 1986, motor2200 i şi Renault 11 an 1984, benzină, neînmatriculate. Telefon16-93-30.(367677)• Vînd 4 jenţi magneziu pe 13 cu

cauciucuri 4 găuri. Tel 14-36-26.(367683) / . v ,• -Vînd motoretă Honda Tx HC 01.

Tel 15-31-46. (367685)• Vînd ieftin Trabant. Tel 19-63-

66(367697)

’• Vînd Fiat Croma 20i an 1986,, stare impecabilă, recent adus, 3200 ’ DM. Tel 17-50-62 după ora 15. (367698)-;

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Vînd mobilă'bucătărie, cameră, congelator Calea Floreştinr. 81 sc. 5 e t 2 ap. 121.(368092)

* Vînd sintetizator Roland E16. TeL 24-39-56. (368227)

• Vînd generator. Tel 18-04- 76.(367452)

• Vînd televizor Panasonic 51 cm, tcletcxt, Hi-Fi, fabricaţie1994, p reţ 1,6 milioane negociabil, stare excepţională. Tel 13-41-07. (367691)

; • Cumpăr aparat aerosoli: Informaţii te lefon 147 comună Mihai V itea zu l-ju d e tu l Ctuj.(368165). ; : V• Vînd maşinăPde cusut Nauman şi

electrică lulia. Informaţii Calea Mănăştur nr. 85 ap. .67 (368175)

• Vînd frigider, vână, mobilă. TeL14-91-18.(368218) "> Vînd calculator 386 SX la 40

MHz, monitor color SVGA 4 MB RAM 42 MB HDD. Preţ 420 USD. Tel. .16-79-74. (369038) 1 •; Vînd -PC 486 DX2 66

Multimedia pentru pretentiosi. Tel.18-96-59(369084) ‘

• Vînd frigider Arctic (120L) şi CD digital Sanyo. La preţuri avantajoase. Informaţii tel. 19-02-21.(369091) ; v: • Vînd boxe Philips. Tel41-31-61'.(367522)

• Vînd cameră;de luat vederi Panasonic RX-7, nouă, în garanţie, vizor color, convenabil. Pager 41- 41-75/26019. (367565)

• Vînd frigider cu congelator uz casnic, cărucior tip landou si pătut de stejar.Tel 19-60-07. (367589)

• Vîrid televizor aIb-negru şi color, frigider Arctic şi maşină de cusut; Singer. Tel 19-83-05. (367686)' '• Vînd tractor 445 L, plug si disc.

Tel. 12-26-56. (368945) ; ■ v• Vînd tractor, plug, grape,

semănătoare, maşină ierbicidat MIC0,4 de scos cartofi, combină John Deere 3,2. TeL 23-14-67. (368986)

• Vînd tractor 650 an 1990. Sat Chesău nr. 40, comuna Mociu sau tel 17-92-77. (367425)*. Vînd tractor Fiat 45 CP cu plug

reversibil şi instalaţie ierbicidat, 2 combine de recoltat. Turda, str. General Dragalina nr. 96, tel 31-30- 41.(367573)

• Vînd tractor U 450, remorcă, plug, disc, grape, 2 semănători. Telefon 13-73-32. (367644) ’

• Schimb apartament 3 camcrc confort 2 cartierul Mănăştur cu apartament confort 1 plus diferenţă.Relaţii teL 13-70-73. (368178), • Schimb locuinţă ICRAL 2-3 camere cu o cameră, bucătărie, singur în curte. Accept variante. TeL 14-02-38. (368191)• Schimb apartament două camcre

ultracentral + dependinţe cu o garsonieră central + diferenţă. Informaţii tel. 44-38-71. (369064)

• Schimb garsonieră confort 3, Gheorgheni (nc)mobilată cu apartament, ofer diferenţă. Tel. 18- 52-60 după ora 16. (369098) ’

În c h ir ie r i

: • Vînd haină piele pentru dame calitate deosebită, nonă, din Canada. TeL 13-63-63. (368221)

• Cumpăr atlas Sinelnikov volum I-III.TeL 41-01-17 orele15-18.(368971)

• Vînd garnitură mobilă furnir cireş şi aragaz cu 3 ochiuri. Tel 19-78-96 după ora16.(367541)

• Vînd maşină de scris Olliveti. Tel 18-76-28. (367637)

• Vînd în Dej pian vienez, coadă scurtă. Tel 21-23-19. (367647)

; • Dau chirie locuinţă. TeL 19-19-74 (367941)

• • Dau chirie urgent. TeL19- 39-89(368225) :

« Dau chirie urgent. Tel 43-00-81. (367688) t

• Caut chirie valută. Tel 19-19-74.(367699) ~

• ;■ Caut urgent spaţiu comercial pentru închiriat (de preferat zonă centrală). Informaţii la teL 01/674-31-22 Bucureşti d-1 Lou Xiao Dong. (367933) .

• Căutăm de închiriat spaţiu sediu , firmă, telefon internaţional, minim 6 camere, de preferat central TeL 43-05- 63.(368223) ;

• - Dau în chirie spaţin comercial ultracentral. TeL 13- 60-12. (369075)

: • Dau în-chirie apartament trei camere şi garaj, mobilat, cu telefon în Zorilor. TeL 13-52-41. (368084)

• închiriez garsonieră Gheorgheni. Tiel. 14-17-17. (368116) . - - ; r.

« Dau în chirie garsoniefi mobilată, cu telefon, frigider,, aragaz, TV Cablu, televizor color, cartier Gheorgheni, plata în valută. Tel. 15-32-43. (368220)

• Dau în chirie casă zonă rezidenţială, condiţii excelente, ocupabilâ. Tel. 12-90-72. (368224) •' ■' . v ;

• Dan chirie urgent. TeL 13- 41-07(369083) , ..

• VîndZeelP. Tel41-27-96 seara. (368055)• Cumpăr ţigla si'uşă intrare. Tel.

23-15-45.(368073) , •• Vînd pui pit-bull şi rottweiler.

TeL 43-72-92.(369044)• Vînd dulap mie cu 2 uşi, bufet de

bucătărie cu vitrină şi 4 damigene. Tel 14-74-31. (367634)• Vînd pui boxer. Str. Gîrbău nr. 2,

ap. 18, după ora 17. (367654)• Vînd 5000 cărămizi (bolţari).

Tel 18-35-00. (367661): • Vînd convenabil maşină de cusut Ileana. Tel 19-98-28.(367693) • V

• Dau în chirie urgent apartament cu 2 camere, mobilat, telefon, în Grigorescu. Tel. 13-57-93.(0) -

» Caut pentru închiriat spaţiu pentru achiziţii în cartierul Grigorescu. TeL 12-16-96 după ora 18.(368123) /v -• închiriez 2 camere str. I. Maniu

cu telefon pentru birouri, telefon16-16-60.(368161)• Intermediem chirii. Tel. 19-09-

28(366536)' - , ' • Caut chirie apartament 2-3 camere. TeL 14-46-83. (366538)

• Ofer chirie. Tel. 14-98-86. (366788) ■; =" . *

• închiriez garaj Zorilor istr. Mestecenilor nr. 2 tel. 12-11-47. (368076) - : j ' , - v •

• Dau în chirie apartament 3 camere! Tel. 15-53-94. (368222)

• Dau în chirie apartament 2 camere ultracentral. Tel 13-89-45; (367571) ; ,...-/' • Dau.în chirie apartament 2

camere cartier Zorilor. Tel 13-37-00.(367659) ! ^ * , ;

• Dau în chirie apartament 2 camere str. Pandurilor, lîngă Sala Sporturilor. Tel 12-84-08 între orele 18-20.(367671)

• Caut să închiriez garsonieră. Tel 15-06-22 după ora 19. (369029)

f A . . . _ , n f g n t f / ’ / T ’X T ' / ' CUJJ-NAPOCA:]um-vincriS-16;sîmbătă9-‘14;tel/fail9-73-M;SljBREDACŢIATURDA!g11 j miercun, 1 3 noiembrie 1 996 r U i $ L t l * i i / r i t z )uni-vineri8-16;tel/fax3M«3;SIJBREDACŢIADEJ;luni-vineH8-16;tel/fai21-60-7j.

A D E V A R U Lde Cluj

[nchiriez casă. Tel. 18-00-37-.# 2): ;[nchiriez garsonieră mobilata în

f i i l o r , str. Observator nr. 127 bl. ^ ^.8.(369092) ,

i C*ut chirie valută. Tel 16- 58.10.(367593) ^ ^

■ Ciut chirie valută. Tel 19- J9-89. (367676) '

C«nt chirie urgent. Tel 13- 41-07. (367689) - .

Cant chirie urgent Tel 13- 45-63.(367690)• Caut de închiriat garsonieră sau 3® Tel 41-45-58. (366541)V Caut chirie garsonieră,

jpartamerit 1-2 camere. Ofer 2000 lei plata lunar. Tel. 18-16- 55.(368194)

Caut pentru închiriat apartament cu 2 camere, sau garsonieră,

late în Zorilor, zona IEIA. Tel.19-19-29; 19-29-77 Preda Adelina (IM209) - - ' ■• Caut de închiriat casă sau

apartament cii 2 camere. Ofer300.000 lei/lună. Telefon 17-10-21.(368210)• Caut garsonieră de închiriat. TeL

12-90-82,(369032)i* Caut pentru închiriere

apartament cu una sau două camere. TeL 19-14-63. (369072),• Caut să închiriez garaj auto pe

Mamaia, Drăgălina, Tel. 18-96-59. (369085) , •'/ -.r V .• Studenţi, caută apartament de

J închiriat, cu cel mult 100.000 lei/I casieră. Tel 14-86-72. (367601).

Familie medic rezident şi -"^profesoară, căutăm de închiriat pe

termen lung'apartament 2 camere mobilat, preferabil cu telefon, plata în lei lunar. Tel 12-96-21 miercuri orele 17-19. (367663) v .• Caut pentru închiriat garaj

(beton) în zona bloc S4, str. Primăverii, Tel41-20-96, (367669)• Studentă Arte Plastice, caut de

închiriat cameră pentru atelier pictură, zona str.. Seorţarilor, Gh. Lazăr; Bucureşti. Tel 14-55-21 după masa. (367687) - '

DIVERSE

1%.

• Nou! Farmacia “C erta” funcţionează în Mănăştur, pe str. Clăbncet nr. 5, în complexul Sirena. (369086)

• Execut jaluzele lemn tei şi PVC import. Garanţie. TeL 41- «2-79.(366694)

• SC Dent Vita, str. Moţilor ir. 102 angajează medici stomatologi cu avizul de liberă practică. Tel. 13-10-61 zilnic după ora 20. (000100)

• SC Alba SRL angajează confecţioneri croitori. Tel. 15- ^-65. Str. Cojocnei nr. 93-97. (369077)

• Achiziţionăm sticle şi borcane la adresele: str. Gh. Dima nr. 33, str. Ion Meşter nr. 12, str. Anrel Vlaicu nr. 25, str. Gării nr. 15 orar 9-17. (368122)

* Executăm lucrări hidroizolaţil foarte avantajos cu garanţie şi în rate. TeL 12- 86-69 ora 20. (368179)

* Angajăm urgent operatoare contabil fără obligaţii. Condiţii m ntajoase. Informaţii str. Horea nr. 64 ap. 18 între orele14-16.(368184)

• AJVPS Cluj cil sediul în Cluj-Napoca, str. Cuza Vodă bl. A teL 19-65-56 organizează concurs pentru ocuparea postului de contabil şef al Asociaţiei Vînătorilor, luni 18.11.1996 ora 10. Condiţii:

‘ţfndii superioare, vechime niinini 5 ani, vîrstă maximă 45 «ni, de preferinţă femeie cn cunoştinţe operare calculator. Cererile se vor depune pînă luni, 18.11.1996 ora 8 h sedinJ Asociaţiei (368187)

• SC Hristis angajează şofer cu experienţă. Tel. 15-58-77. (368118)

• Angajăm marochiner şi şoferi taximetrişti. TeL 18-49-16.(368192)

• Nou!!! Jaluzele material plastic aluminiu, color. TeL 16- 39-34(369056)

• Angajez soră medicală la cabinet privat. Tel. 15-76-71 (369099)

• Reparăm dozatoare. Tel 18-04-76.(367451) -

• Transport marfă. Tel 14-67- 36.(367482)

• Transport marfă 4-7 tone. Preţ avantajos. Tel 17-26-33. (367491) >

* Cedez contract spaţiu amenajat bar sau variante. Tel17-03-15.(367512)

• Caut cunoscători în meseria de naturalizare păsări şi animale mici. Tel 16-18-83. (367525) ■-

• Firmă particulară, angajăm program ator baze de date, experienţă economică. Maxim 35 ani. Trimiteţi curriculum vităe detaliat şi telefon la CP 434 OP 1 Cluj. (367549)

V Transport^ maşini pe platformă, 1000 lei/km. Tel 19- 73-74.(367551) ■; ; :

• SC Baronii SRL organizează săptămînal excursii. Traseu: Turda-Cluj -Budapesta. Plecarea joi, întoarcerea sîmbătă. Tel 13-41-27. (367553)

• Angajăm fete din.Cluj, Turda şi Cîmpia Turzii pentru Bingo.şi 3 persoane să lucreze pe calculator. Inform aţii la' Restaurantul : “Central” , Cîmpia Turzii, marţi orele 14 sau tel 15-71-47.(367569) ?

• SC Radu & Ady SRL angajează ospătare, vîrstă maximă 35 ani. Relaţii str. Fabricii nr. 4, între orele 20-21.- (367570) c ' . ^

• Ţin contabilitate. Tel 14-56- 47.(367582)

• Executăm' cu aspiratorul profesional fcirby următoarele operaţii de menaj: bătut, aspirat, . spălat şi periat covoare; aspirat suprafeţe dure, mobilier, draperii; periat- aspirat şi spălat tapiţerie; spălat-lustruit gresie-faianţă; lustruit parchet. Informaţii- programări la tel 41-28-88 ora8-22(367598)

• Şcoala de şoferi AtyTranss- a mutat pe str. Pata nr. 35. Telefon 14-07-91.(367612)

• Angajăm maistru mezelar, mezelari şi tranşator. Tel 43-57- 44.(367642)

• Fiatest Centru Educaţional organizează cursuri intensive de limbi străine în laboratoare audio-vizuale moderne. Se acordă certificate de absolvire avizate de Ministerul înVăţămîntului. înscrieri la tel13-55-61 sau 13-66-96. (367645)

Recondiţionăm vană alb si color. Tel. 13-07-02. (367975) ‘ .

• Angajăm vînzătoare casiere pentru magazin alimentar. Telefon41-14-44.(368086)

• SC Dumbrava SRL anunţă din data de 13 noiembrie 1996 majorarea adaosului comercial de la0 la 300% (368168)

• Zidar faianţar cu experienţă în străinătate îmi ofer serviciile. Tel.16-85-81.(368172)• Tricotez de mînă la domiciliu.

Telefon 14-70-65 după orele 19. (368185) ‘

• Zugrăvim, vopsim executăm lucrări de zidărie, tencuieli, instalaţii sanitare. Montăm teracote, faianţă si gresie. Tel. 43-05-37. (368962) ; 5

• Expert contabil, ţin evidenţă contabilă pe calculator. Telefon 19- 89-06.(368979)

Librăria Universul, angajează operator xerox, calificat. Tel. 43-15-90.(368997)• Zugrăvesc avantajos. Tel. 17-62-

42(369033)• SC Belcar SRL angajează tînăr

pentru activitate spălătorie auto. Informaţii str. Becas nr. 24A (369035)' ' ...• Angajăm vînzători. Tel 15-06-22

după ora 19. (367339)• Angajăm agenţi comerciali.

Cererile se primesc la CP 46 OP 1. (367542)• în conformitate cu legea nr. 137/

1995, Compania de Turism Topaz anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul complex hotelier şi restaurant în Cluj-Napoca, str. S. Albini nr. 10, judeţul Cluj. Eventualele sesizări, sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (367621)

• Licenţiat, meditez avantajos matematică si fizică clasele I-XII Tel 15-89-73. (367623)

• Energoutilaj Cluj angajează mecanic-maşinist autorizat ISCIR pentru lansator şi mecanic pentru reparat motoare diesel. Informaţii tel 19-48-94, str. Uzinei Electrice nr. 4. (367639)• Angajăm băieti barman ospătar.

Tel 13-67-55. (367641)• Firmă particulară, angajăm şofer

categoria B. Informaţii pe str. Fabricii nr. 13, pe colţ, în incinta magazinului en gros. (367651) -

• Angajăm vînzătoare serioase. Tel 14-02-22. (367695) —

• Ofer împrumut. Garanţii imobiliare. TeL 17-60-73. (368935) ' ;.• Ofer împrumut lei. Tel 13-25-92.

(367110)• Ofer împrumut. Tel 42-64-47.

(367684)• Ofer împrumut. Tel 42-63-60.

(567704)• Conducătorauto "profesionist,

categoriile B, C, D, E viză Austria si Germania îmi ofer serviciile. Telefon064/15-83-51. (368133)

Caut persoană serioasă pentru îngrijire copii si menaj. Tel. 41-43- 35.(368195) ’ - ^

• Caut echipă pentru tencuieli exterioare la casă particulară urgent; 1500 mp. Tel. 12-14-80 scara (368215) ..

Reclamanta Crişan Măria Rodica chem în judecată pe Crişan Emil în proces de divorţ pe data de 20 noiembrie 1996 în dosar civil nr. 5282/96 - Judecătoria Turda.(368167) • - - —

• Dosar C : nr.3845/1996 Judecătoria Turda pentru termenul din 14 noiembrie 1996 se citează în calitate de pîrîtă Szucs Ana pentru recunoaşterea dreptului de proprietate, prin uzucapiune la acţiunea reclamantului Sipos Ilie. (341612).• Pîrîţii Vîtcă Maria," Marc

Nastasia şi Coroban Iosif, cu ultim ul dom iciliu în comuna Băişoara, sînt citaţi la Judecătoria Tuida în ziua de 27 noiembrie 1996 în proces cu Nanulescu Victor şi Lidia, în dosar civil nr. 4803/1996 pentru partaj şi prestaţie tabulară. (367670) v ;

PIERDERI

,* Bîrla Dragoş pierdut ştampilă. O declar nulă. (368189)

• Goia Radu, pierdut carte ' identitate nr. A 0435316.0 declarnulă. (368207) .

• SC Comeliu&M SRt, pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 11301. Se declară7nulă. (368208)

' • Pierdut contract locuinţă pe numele Madar Francisc. îl declar nul. (369041) J :

• Mateiu Ovidiu pierdut legitimaţie ,de călătorie. O declar nulă. (367633)• Pierdut legitimaţie şi carnet de

student pe numele Comnodean Ana Maria. Le declar nule. (367636)• Pierdut carnet student pe numele

Nicoruţ Veronica Ruxandra. îl declar nuL'(367650) ; ;;• Pierdut legitimaţie de student pe

numele Părăuan Dan Gabriel. O declar nulă. (367655)

• Pierdut carnet de student pe numele Moga Ioan eliberat de UMF Chij. îl declar nul. (367674)

DECESE COMEMORĂRI

* Pierdut acte personale şl de autoturism pe numele Rusu Marius. Găsitorului recompensă. (367622)

M II l-W il»l __ll MWIII. ^ 1

• Pierdut căţea de 1 an rasa Husky in zona str. Grigorescu. Găsitorului recompensă. Tel42-08-08 sau 18-01-43.(367678)

SC PSA CUG SA pierdut certificat de cod fiscal nr. 202964. Se declară nul. (368180)

• Cu profundă durere anunţăm înmormîntarea iubitei şi scumpei noastre soţii, mame şi bunici IUNIAN LIDIA (născută Furdui) în data de 14 noiembrie orele 14, la Capela mare din Cimitirul Central. Familia îndoliată. (368206)

• Cu inimile triste anunţăm încetarea din viaţă în al 88-lea an, ă iubitei noastre mamă, bunică, străbunică, soacră, rudă, vecină, - UJLEKAN ILONA. Înmormîntarea va avea loc în data de 14 noiembrie1996, orele 11, din capela cimitirului Central. Familia îndurerată. (369051)

'• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpei noastre soţie, mamă şi bunică, CIURTEA FLOARE, în vîrstă' de 63 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 13 noiembrie J996, ora 14, în cimitirul Mănăştur. Familia îndurerată. (369063)

• Cu adîncă durere anunţam trecerea în eternitate a scumpului nostru tată, bunic şi socru, NICOLAE TODORAN. Înmormîntarea va avea Ioc în cimitirul M ănâştur azi, 13 noiembrie, ora 13. Familia Ilea.(369078)

« Colegii dinSCCF Şantier 44 Cluj anunţă cu părere de rău stingerea din viaţă a celui care a fost subinginer BOSTAN LEONTIN. Înmormîntarea va avea loc joi, 14 noiembrie 1996, în-comuna Ciucea, la ora 12. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (369088) . .

« Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a. celui care a fost, tată, socru şi bunic, DEZMIREAN NICULAIE, în vîrstă de 74 anL înhumarea va avea loc vineri, 15 noiembrie, orele 11, Ia cimitirul CentraL Puiu, Doina şi Mirela. (369089)

• Cn adîncă şi nemîngîiatâ tristeţe anunţ moartea celui care a fost un soţ bun şi iubitor, NICOLAE TODORAN. Să-l odihnească Dumnezeu în pace! Va rămîne veşnic în memoria mea. Soţia Maria. (369094)

• Sîntem alături de Vaier şi Emilia în aceste momente grele, la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sandu şi Iulia. (369002)

‘ Cu adîncă durere în sullete ne luăm rămas bun pe această cale de la prietenul nostru MARIUS. Sîntem alături de familia îndurerată. Relu, Lucian, Nelnţo, Stellci şi Angela. (369070)

• Sîntem alături de familia Iunian în marea durere prin care trece. Firma Yamato. (369062)

• ' Ne exprimăm întreaga compasiune şi transmitem sincere condoleanţe familiilor Iunian şi Constantinescu la pierdem celei care a fost iubita mamăj soţie, soacră şi bunică LIDIA IUNIAN. Colectivul Casei de Schimb Valutar Platinum. (368201) ;

• Sîntem alături de familia d l d irector general ing. Constantinescu Mircea în m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a celei care a fost iubita mamă şi soacră LIDIA IUNIAN. Colectivul Casei de Schimb Valutar Platinum (368202)

• Sincere condoleanţe familiilor Iunian şi Constantinescu ,în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a celei care a fost iubita mamă şi soacră li­na IUNIAN LIDIA Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Florea. (368203)

: • Sîntem alături de cuscrul nostru Iunian Gheorghe în marea durere cauzată de pierderea celei mai iubite soţii LIDIA IUNIAN. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fam. colonel (R) Constantinescu Mircea şi Victoria. (368204)

; • Sincere, condoleanţe familiilor Iunian . şi Constantinescu ; pentru pierderea celei ce a fost cea mai înţelegătoare, modestă şi iubitoare soţie, mamă, soacră, bunică~tanti LIDIA. Aida şi Marius. (368205)

• Un ultim omagiu pentru MARIUS TÂRNOVEAN. Sincere condoleanţe familiei greu încercate. Familia Maxim Dorin. (369011)

• Sîntem alături de familia Târnovean Vaier şi Mariana în marea durere pricinuită de moartea fiului lor, MARIUS. Familia Crişan Ioan. (369013)

• Colectivul cofetăriei “Silvia” aduce un ultim omagiu celei care a fost. colega noastră, BULBOACĂ SILVIA. Dumnezeu s-o odihnească în pace! (369040)

• Regrete profunde pentru cea care a fost preţuita şi buna mea cumnată, LIDIA IUNIAN. A sosit vremea odihnei pentru^ tine! Furdui Magdalena. (369061) _

• Sjntem alături de colegul nostru Şoim Stelian în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Colectivul Batalionului de' Jandarmi Cluj. (369069).

• Regretăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost socrul nostru bun, NICOLAE TODORAN. Nu te vom uita niciodată! Familia Ilea.(369079)

• Cu nemărginită durere ne despărţim de cel care ne-a fost ta tă drag, socru şi bunic, NICOLAE TODORÂN. Odihnească-sc în pace! Familia Todoran. (369080)

• MARIUS, ai plecat prea devreme din mijlocul nostru, dar vei rămîne mereu în inimile noastre. Bunica Rozalia, unchiul Fănicâ şi mătuşa Otilia cn familiile. (367618)

• Sîntem alături de colega noastră Sabâu Ionela în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de Ia SC Alcom SA Depozitul Albina Cluj. (367619)

• Un ultim omagiu vărului nostru ' TÂRNOVEAN MARIUS. Sincere condoleanţe familiei. -Familiile S firlea Mircea şi Crişan EmiL (369012)

• Un ultim omagiu verişorului nostru MARIUS, dispărut prematur dintre noL Nu te vom uita niciodată. Sanda, Nelu şi nepoata Alexandra. (367624)

• Sîntem profund îndureraţi d e 'tre c e re a în nefiinţă a nepotului nostru MARISU şi transmitem sincere condoleanţe familiei. Mătuşa Viorica şi unchiul Sandu. (367625)

• Sîntem alături de naşii noştri Vaier şi M ariana, în adînca durere pricinuită de dispariţia prematură a scumpului lor fiu, MARIUS. Finii Florin şi Lanra. (367626)

• împărtăşim durerea familiei Romulus Roman cauzată de pierderea mamei. Dorina şi Vaier. (367646)

• Ne exprimăm întreaga noastră compasiune şi transmitem sincere condoleanţe doamnei : Roşea M aria, directoarea Şcolii generale Baciu, în aceste momente grele, la trecerea în nefiinţă a mamei sale dragL Comitetul de părinţi al şcolii (367679) >

• Sîntem profund îndureraţi de trecerea dintre noi a iubitei şi distinsei noastre prietene, cea care a fost doamna SILVIA B ULBOACÂ. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dr. Ileana şi Caius Duncea. (367680)

• Colectivul. Clinicii Cardiologie-Recuperare este’ ală tu ri de Dr. Ilea M aria şi familie, în suferinţa pentru pierderea tatălui, exprimîndu- şi pe această cale întreaga compasiune. (367681) - ^

• Cu aceeaşi profundă durere în suflete, reamintim tuturor celor care l-au cunoscut că se împlineşte un an de cînd a plecat atît de neaşteptat dintre noi, dragul nostru soţ şi ta tă VASJLE VÂRAN. Slujba de pomenire va avea locjoi,'14 noiembrie, ora 16 Ia Biserica Ortodoxă din M ănăştur (Biserica cu cimitir). Familia. (368159)

• Se împlinesc 15 ani de cînd ne-a părăsit scumpa noastră mamă şi soţie BAICAN LUCIA. Amintirea ei dragă ne însoţeşte în fiecare clipă. Cu aceeaşi durere familia. (368182)

• Pios omagiu la trecerea a 10 ani pentru cel care a fost dragul nostru soţ şi ta tă, STAN DUMITRU. Odihnească-se în pace! Nuţi, Dana, AdL (369057)

• Cu durere şi lacrimi anunţăm că azi se împlinesc 6 săptămîni de cînd ne-a părăsit iubita noastră DELIA CIUCIOIU. Parastasul va avea loc sîmbătă, 16 noiembrie, orele 12, la mormînt, în Cimitirul Cordoş. Familia. (367611)

,• S-au scurs 6 luni de lacrimi şi durere care nu pot fi exprimate în cuvinte de cînd tragicul accident m-a despărţit de scumpul meu soţ, IMBUZAN RADU FLORIN, cea mai scumpă fiinţă de pe pămînt. Nu te voi uita niciodată şi chipul tău va rămîne mereu viu în sufletul meu. Dumnezeu să te odihnească în pace! în veci nemîngîirftă, soţia Claudia Imbuzan. (367648)

. • Se împlinesc 6 ani de la treccrea în nefiinţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic MIRCEA PAŞCALÂU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (368173) , ; _ .

ADEVĂRUL d e C lu j SPORT miercuri, 13 noiembrie 1996

Fotbal In te rn a tio n a lC.M. 2002:ACORD COREEANO-JAPONEZ

S-a găsit, în sfirsit, o soluţie între Japonia şi Coreea de Sud în ceea ce priveşte modul de desfăsurare a partidelor programate la Campionatul Mondial dm 2002, organizat pentru prima oară în două ţări. Asjfel, partida inaugurală va avea loc la Seul, capitala Coreei de Sud, iar finala pentru titlul mondial va fi găzduită de stadionul olimpic din Tokio. Acordul va trebui ratificat de Comitetul Executiv al FIFA, care a confirmat deja faptul că numărul ţărilor participante Va fi de 32, avînd în vedere faptul că atît Japonia, cît şi Coreea de Sud vor fi calificate din oficiu, în calitate de ţări organizatoare: ; ' ' ; ' / :

PACIFICARE SPORTIVĂ ÎN IRAQOraşele kurde aflate pe teritoriul Iraq-ului, dar controlate de

Partidul Democratic din Kurdistan, ar putea găzdui :partide din cadrul campionatului naţional iraqian de fotbal, într-o încercare de reconciliere pe plan naţional. Pînă în prezent nu s-au putut organiza astfel de partide decît pe teritoriile controlate de guvernul de la Bagdad, condus-de Saddam Hussein. Săptămîna trecută ,s-a disputat, la Erbil, oraş controlat de kurzi, o partidă de fotbal între o echipă locală şi una din Bagdad. La meci au asistat peste 25.000 de persoane. > ■ >.'■ : • • ■• r'- . c.B.

AL NOUĂLEA VAL LE-A FOST FATAL DEJENILOR

Unirea Dej a realizat sîmbătă, la* Hunedoara,- unul dintre cele mai slabe jocuri din această ediţie de campionat, reuşind în 90 de minute de joc să expedieze un; singur şut la poartă şi acela pe la mijlocul celei de-a doua reprize; într-o discuţie telefonică pe care am purtat-o ieri dimineaţă cu secretarul clubului, d-nul Olimpiu Pali, acesta s-a arătat supărat nu atît pe înfrîngerea suferită (“Trebuia odată şi odată să se întîmple”) ci pe'maniera şi prestaţia echipei sale. “Golurile doi. şi trei. le-am luat pe, grave greşeli de marcaj! In prima repriză noi nu am jucat nimic, iar în'a doua cîrid am încercat să echilibrăm jocul ne-am trezit cu . golurile- de care vă aminteam.1' «Pentru , partida cu

Electroputere, loan Tătăran nu-1- va putea utiliza -pe Stelică'* Gherman, cumul de cartonaşe galbene, respectiv'Laur Aştilean (cu o mai veche accidentare).

Codin SA M O ILĂ

“Cigar” a tras ultimul fum...Ar fi putut fi primul cal

care să adune peşte fO milioane de $ premii.'.Âr fi putut fi primul din istoria prestigioasei Breeder’s Cup care sâ reuşească o dublă victorie,, , (şi încă una consecutivă). Dar , ultimele luni de competiţii au fost un coşmar' pentru cel ce dominase copios sezonul precedent, obţinînd- 16 victorii1 consecutive şi' devenind “eroul Americii". La Jockey Club Gold Race, cursă Organizată la Belmont Park, a fost întrecut cu un cap de “Skip Away”. “Dare and Go” l-a întrecut în California. A urmat a treia înfrîngere în patru curse (şi cca mai dureroasă): locul trei în Breeder’s Cup Classic de la Toronto (pentru prima oară organizată in afara SUA). “Cigar” a ratat şansa de a părăsi pistele Ic turf cu fruntea sus, proprietarul său decizînd că,a sosit vremea sâ se ocupc de întemeierea unei familii şi eventual să tragă la caleaşcă. Marţi, la Kentucky, un mit a fost, retras din circulaţie.Radu C. MUNTEANU

“11 jucători, pentru un balon”, care pînă la urmă va refuza să intre în poartă fiindcă alonja portarului şi dreptul de a folosi mîna în prinderea mingii a zădărnicit tentativa de gol a feroviarilor clujeni, într-un mecidesfăşuraf sus pe.Giuia. Secvenţa a fost surprinsă de fotoreporterul Eugen Olariu şi faptul că o prezentăm azi se datorează fazei, destul de des întîlnită pe stadioane. Astfel de faze dau un plus de dinamism partidelor de fotbal. Că bucuria suporterului este şi mai mare dacă la capătul unor astfel de faze balonul poposeşte şi în plasă este un ; lucru firesc. Să sperăm că feroviarii clujeni vor şti să-şi regleze mai bine.tirol baloanelor expediate spre porţile adverse. ‘

DIVIZIA NAŢIONALĂ

DE FOTBAL -15

VTNF.HI 15 NOIEMBRIE

STEAUA - “U”■ Una din partidele tari ale etapei a XV-a a D.N. de ' fotbal. O partidă de tradiţie între două echipe cu vechime pe prima, scenă fotbalistică a ţării. Programată vineri 15; noiembrie, în uvertura etapei, întîlnirea va avea loc cu începere de-la ora 13, fiind televizată,' De la dl Paul Oltcanu, secretarul F.C. “U” am aflat că echipa va efectua deplasarea - cu avionul, reîntoarcerea avînd loc, tot

- cu avionul, imediat după meci. Deci, vineri seara jucătorii vor fi acasă, bucuroşi sau trişti, în funcţie de rezultatul pe care îl vor obţine • împotriva ■ campionilor. Un lucru este • clar, băieţii merg să se bată frumos. Să le ţinem pumnii.1

(v.m .)

în imaginea de sus o secvenţă'din partida “U” - CHINDIA 5-1: fază critică, la: poarta tîrgoviştenilor dar Truşcă a ratat. Se mai

-întîmplă. Poate că în partida cu Steaua nu va greşi ţinta. El sau unul din coechipierii lui. Ar fi frumos. .

r ^‘ v „ -1

- - m \ $ l .“ . * r .

ţ t

w : i ^

' £v

Ştiri • Informaţii • Ştiri • Informaţii * Ştiri

" i POLOPavel Lupaş dln nou A R D A F - CSM

campion naţional în M acedonia

Duminică, 10 noiembrie, la Poiana Braşbv s-au desfăşurat campionatele naţionale de ciclocros. Titlul suprem i-a revenit ciclistului clujean Pavel Lupaş jARDAF Cluj), în timp ce colegul, său Dănuţ Bercheşan ,a ocupat în final locul 3. Cei doi sînt antrenaţi. de Radu Selejan. La juniori, titlul i-a revenit-lui Adrian Gros (CSM Cluj, antrenor Szilagy Alexandru) '

Echipa de polo ARDAF - CSM (antrenor Ovidiu Pocol) va participa de luni, 18 noiembrie, la un puternic turneu internaţional, ce se va desfăşura la . Skoplje, Macedonia. Alături de echipa clujeană, tea muri d in Macedonia, Germania, Olanda, Danemarca, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Malta, Moldova. j

.....

\ ,**

Pregătiri pentru Firenze

Maratoniştii S.C. ARDAF, Mircea Secară, Valeriu Vlas, Emil Ardelean, loan Vaida, Sergiu Dascăl şi Valentin Diaconu, antrenor Gheorghe Turcu, se află In plihe pregătiri pentru Maratonul Oraşului Firenze, 1 decembrie. Sâ mai amintesc pentru cei ce nu ştiu, că echipa ARDAF este campioana naţională en-titre.

Dem ostene SOFRON

- - l P r iv i r i s o r e e s a ln n , . \s e c u n d

I.S.C. Turzll şl Conis Cluj printre irunlaşe

Din campionatul naţional al Diviziei B s-au disputat deja şase etape. Dacă e să le caracterizăm, atunci ne vom opri asupra următoarelor aspecte:

• Seria a H-a masculină e una decimată încă din start. Din cele zece echipe înscrise au mai rămas opt; după primele trei etape retrăgîndu-se Sportul Studenţesc Hunedoara şi ARCA Braşov] •- • Este seria cu cele mai multe ex-divizionare A: ASA Tîrgu Mureş,- -Gărhicerul , Sighetu

• Marmaţiei, Electrocarbon Slatina, Minerul Ştei.; J

• Meciurile se desfăşoară, cu puţine excepţii, într-un anonimat total. Şi e păcat, pentru că unele . se ridică sau depăşesc primul eşalon. ; . , ;

• Pentru promovarea în A se bat cam aceleaşi echipe:Grănicerul Sighetu Marmaţiei, ASA, Rapid, ISC Turzii (antrenor Martin Roncsik) şi, ca o plăcută surpriză, Conis Cluj (antrenori Ovidiu Vasu şi Dorel Indrieş). •

• Minerul Ştei este umbra fostei divizionare " A, deziluzionînd prin jocul practicat şi rezultatele obţinute. - ‘

• Cele- trei etape care au mai rămas de disputat anunţă un fin al de tur interesant, o luptă acerbă pentru primele patru locuri. ' 2 ‘ Clasament după şase etape 1. Grănicerul 5 4 1 13-3 9 2.ISC Turzii 5 .3 2 10-7 83. Conis Cluj 4 3 1 9-5 7 .4. ASA 4 3 1 9-6 75. Rapid 4^- 2 2 7-6 66. Slatina 4^ -2 ■ 2: 6-8,67. Caromct 5 1 4 5-13 68. Ştei 5 0 5 6-15 5

Programul echipelor clujeneesie următorul: Grănicernl - ISCT (sîmbătă, 16 noiembrie), un meci ce poate clarifica locurile 1/2; ISCT - Slatina (23 noiembrie); Conis’ Cluj are. de jucat cu Minerul Ştei (d, 16 noiembrie), ASA (a, 23 noiembrie) şi Slatina <d, 30 noiembrie).

*** "CSU SILVA la Budapesta.

Pauza competiţionalâ es te folosită din plin de unele echipe. Divizionara. A feminină CSU SILVA Cluj (antrenori Ion Bînda şi Fidelia Crişan) va susţine un număr de trei jocuri la Budapesta, în compania echipei Vasas în perioada 18-21 noiembrie.. D em osten e SOFRON

v . .

TENIS. Principalele .‘turnee organizate săptămîna trecută

: de către ATP au fost cele de la Stockholm (825.000S) şi Moscova (1.156.000$). '

în Scandinavia, primul tur a pus capăt carierei de 14 ani

. pe courts-uri a lui Ştefan Edberg. O carieră presărată de victorii dc-a lungul a 12 ani consecutiv, incluzînd 6 turnee

• de'G rand Slam: Kooyong 1985 şi 1987, Wimbledon

• 1988 . şi 1990, Flushing Meadow-1991 şi 1992, Plus o finală la Roland Garros, pierdută în 1989 la Chang. Ce-ar mai fi de spus? Că s-a stabilit în 1987: la Londra, că s-a căsătorit în 1992 cu Annette? Că a adunat peste 20 de milioane dolari premii? Că

- a fost timp de doi ani primul jucător al lumii? Cinstea ultimei partide cu Edberg în cadrul circuitului ATP i-a revenit conaţionalului său

.Niklas Kulti, care l-a învins cu 7-6 (7-5), 6-3. în acea.zi vikingii

■zei vărsau-'potop de'lacrim i ' ; asupra Stockholm-ului, regretînd . decizia tînărului de nici 31 de ani. Răirlînem cu părerea de rău’ că nu-1 vom mai vedea jucînd decît în finala Cupei Davis,.la finele acestei luni, dar şi cu admiraţia că a avut tăria să o. ia cu mult timp înainte de,'a i-o

.impune fluierăturile tribunelor .

propriului succes din anul precedent, “jocul” clasamentului computerizat coborîndu-1 pe locul 9 şi săltrndu-1 pe Richani Krajicek pe ultimul loc calificant din oficiu. Enqvist păstrează încă' şanse de a fi invitatul lui Ion Tiriac în Palatul Expoziţiorial din. Hanovra,' existînd dubii privind condiţia fizică a lui Thomas Muster şi!.. Richard Krajicek! , . Goran Ivanisevic şi-a

mare satisfacţie:- Irina Spârlea s-a calificat-în semifinale (unde

- a fost învinsă de Seles cu 3-6,3- 6), ureînd (Vcareer best”) pe locul

' 12 în clasamentul computerizat • şi calificîndu-se ăstfeL pentru

Masters-ul' newyorkez. Ultima româncă ce a realizat această performanţă a "fost Virginia Ruzici în 1978.■ Finala a programat o întîlnire

' inedită: Seles - Hingis. în doar

Plîngea şi Thor în acea zimmm

sau refuzul politicos al organizatorilor de turnee. _ ■,

Stockholm-ul a adus a doua victorie consecutivă ■ fiului capitalei, Thomas Enqvist, care în finală a dispus cu 7-5, 6-4, 7- 6 (7-0!)Jde un Todd Martin acuzînd dureri musculare la braţ.

'Primul tur spulberase pretenţiile lui Wayne Ferreira de a accede la CM de Ia Hanovra (sudafricanul fiind învins cu 3-6, 6-3, 3-6 de Greg Rusedski), dar Thomas a căzut victimă

adjudecat Cupa Kremlin-ului, înfrîngînd opoziţia publicului (cam vehementă) şi a lui Kafelnikov (3-6, 6-1, 6-3 în finală cu primul favorit). “Amuleta” sa a fost o frizură trăznită (cu “codiţă” pe frunte), pe care o va' plimba şi In Germania (“Am cîştigat; deci nu pot s-o schimb!7).

Circuitul WTA a programat, săptămîna trecută, turneul californian de la Oăklând (450.000$), care ne-a adus o

52.de minute, tînăra speranţă elveţiană şi-a dărîmat idolul tinereţii; 6-2, 6-0. “De cînd aveam 9 ani visez această clipă!" Junioara de 16 ani şi o lună a intrat în Top 10 abia în octom­brie. De atunci a săltat cîte o treaptă aproape în fiecare săptă- mînă, ajungînd pe 6. “Cînd are do gînd să se oprească?" - e o întrebare ce în curînd ar putea-o frămînta chiar pe Steffi Graf!

Azi la Hartford, Connecticut, debutează-CM de dublu ATP.-

, C uplurile' calificate erau Woodbridge - Woodforde, Black-Connell, Knpwles - Nestor, Eltingh - Haarhuis, Kafelnikov - Vacek, Bjorkman

, - Kulti, Lareau - O’Brien şi Pimek Byron. După ce Kafelnikov a anunţat că se va concentra pentru CM de simplu

■ au fost' invitaţi; să participe Jakob Hlasek şi Guy Forget. Iată însă . că luni, agenţiile de presă anunţau că francezul e accidentat şi nu va : face deplasarea . în ■ SUA. în compensaţie, Hlasek speră să agaţe un wild-card pentru Compaq Grand Slam Cup de la Miinchcn. ,

în fine, să consemnăm şi rezultatele înregistrate în două partide - dem onstrative, organizate în scopuri caritabile. La Perugia, Adriano Panatta - l-a învins pe vechiul s ă u adversar “romena”, I liu ţâ Nasty, capabil de şotii chiar şi azi. Iar “în State", Chang a dispus cu 6-4, 6-3 de John McEnroe. ^

Radu C. MUNTEANU

© miercuri, 13 noiembrie 1996 FEMEIA rie Ciui

Plante l£?şi co sme tic a Mariea Crâşmaru, înainte de “MAREA AVENTURA’’riRimAi.ii -I :

i:

REGALA| Crinul alb - Lilium i candidumL. (fam. Liliacee)

- este o plantă perenă,I cunoscută de toată lumea ['pentru florile ei de un alb | virginal, puternic: miro-:I sitoare, şi care pentru ' frumuseţea şi puritatea lor I au fosţ luate ca emblemă pe | blazoanele regale.| Dar, iată în afară de i frumuseţea lor, crinii’ pot ' avea şi alte utilizări. Care I dintre frumoasele noastre | partenere (vedeţi: am evitat | termenul'de tovarăşe, din , motivele ştiute) de viaţă nuI a auzit de “laptele de crin”?| Pentru a avea" un ten ca j florile de crin, se fac I loţionări 'pe tenurile

sensibile, iritate, obosite,.I infectate, cu acest lapte de | crin, care se obţine prin | macerarea timp de 24-48 ore . a 25 g petale proaspete de* crin, 10 g flori de tei, un I gălbenuş de ou şi un litra j de lapte. Amestecul se ţine \ la frigider; agitîndu-se cit I mai-des, după care se I-strecoară şi se conservă la | rece. " ■ ‘ /| Tot'din petale de crin se | mai pot prepara:

■ macerat în oţet - 8 zile 1-25 g petale şi 75 g oţet. Se | aplică loţiunca în mod | repetat- pe negi (veruci). i Dacă negii nu dispar, am ' auzit că trebuie să îngropi o;I pisică neagră, la ora 12 | noaptea, în cimitir.. Cu o r notificare: negii, să fie pe . pisică! .' ■ tinctur? de petale de I crin (se utilizează florile | incompleţ deschise) 20-30 g j la.80-70 g alcool de 70* grade, timp de 15-20 de zile.I > Se poate aplica prin| badijonare sau sub formă de '| pansamente pe rănile recente I sau pe ulceraţii;

, ■ maceratul în ulei (de I floarea soarelui) -.33 g| petale şi 67 g ulei, timp de j| 7-10 zile. Se, pun comprese i , pe arsuri, fisuri cutanate,I escoriaţii, ulcere, abcese, JI furuncule, eriteme (înroşirea || feţei), eczeme, înţepături de ji insecte. i I 'Dacă petalele de crin,I după cum am observat, au I| efecte antiseptice, emoliente, || cicatrizante, vulnerare şi |j bulbul de crin se poate lăuda i

cu'efecte rezolutive sauI vulnerare, sub formă de: I| ■ cataplasme cu bulb fiert || sau copt, aplicate pe i■ lîiruncule, abcese, panariţii,■ pentru maturarea si extractia I I lor; . : v I | ■ macerat din bulbi || (curăţaţi şi spălaţi) 50 g în iI 100 g alcool de 70 grade J

timp de 7-10 zile; se I, I folgseşte în ulceraţii, răni, || tăieturi, arsuri, contuzii; I | ■ alifie din 1-2 bulbi, j . curăţaţi, spălaţi, mărunţiţi şi I fierţi cu 25-30 g seu, unt | sau ulei de ricin după care | se decantează. S c; fac i oncţiuni (ungeri) pe

- ^prîncene sau gene, seara,I îfoitru stimularea creşterii | Jor. Cred că se poate da şi | pe cap de către cei care nu I s-au împăcat cu ideea ' cheliei! '' Ioan MARINESCU ■

- Cine «înteţi dvs, Mariea ; Crâşmaru?

- Un om obişnuit, , am mai spus-o şi cu alte ocazii. Cît priveşte globe-trotterismul, mă mîndresc cu o premieră, cea a turului României pe jos, în 1988. Am fost prima femeie care s-a încumetat să facă acest lucru, de una singură, în 1990, lot singură şi tot pe jos^ am efectuat turul Europei. Iar acum mă pregătesc pentru turul continentelor. De aceea am pornit prin ţară în căutare de sponsori, pentru că celelalte acţiuni le-am făcut pe cont propriu şi mi-a fost foarte greu.

- Ce înseamnă; să fii globe- trotter? ^

■ - în primul rînd să,te cunoşti* pe tirie însuţi foarte bine, ca sa ştii la ce să te aştepţi în aceste drumuri, în care eşti singur. Eu, acum, nu voi mai pleca singură; , alături de mine va merge ş i , Roberta Brânză,.. care este la prima încercare de acest fel, dcci curajul ei este mult mai mare dacă se avîntă dintru început în- -

.’tr-o asemenea aventură, căc i, aventură este pînă la urmă. Un!

Mariea Crâşmaru (stînga) şi Roberta Brânză (dreapta), două doam ne care vor să "cucerească” lumea.

calitatea de globe-trotter trebuie să-ţi faci cunoscută acţiunea, ca să nu te confunde lumea cu un cetăţean ' oarecare ce- se

-globe-trotter este un deschizător deplasează între două localităţi de drumuri, aş putea spune, un apropiate' Există apoi o lege atemerar, un om care iubeşte lumea, oamenii, natura. în- drumurile pe care le face, un globe-trotter învaţă geografie mai mult şi altfel de cum a învăţat-o din cărţifînvaţă istorie, psihologie chiar, şi multe altele.

Nu ascunde globe-s tro tte rism ul, pe undeva, şi dorin(a de a fi privit ca un om...' ieşit din comun? 1 - ■ > ’

- Nu m-am gîndit niciodată că

ospitalităţii; care funcţionează pentru noi; Or, ca să beneficiezi de această ospitalitate oamenii trebuie să ştie că tu eşti acela - care'ai pornit prin lume.,

- Cum vi s-a părut prima încercare, turul României, în ’88? „y:N'

- Grea pînă la Adamclisi, unde am trecut, psihic, prin cel mai dificil moment. Era începutul lui - mai, vînt puternic, schimbător, pe,

aş fi nn om ieşit, din comun, care nu mai ştiam cum să-lDimpotrivă, m-am gîndit ca oamenii obişnuiţi^ oamenii

.adevăraţi trebuie să fie asa, ca mine, fară prejudecăţi, fără .

- O încercare de d icşi în evidenţă...? .

reieşi în evidenţă fară să vrei. Deci nu pentru asta faci globe-! trotterism. Dar, la un moment dat - şi vorbesc din punctul de vedere al femeii care pleacă singură la

înfrunt. Obosisem îngrozitor şi-mi era frică să mă opresc gîndindu-mă că n-am să mă mai pot urni. Urcasem nu mai ştiu

, înfruntînd oboseala şi disperarea, A. fost cel mai greu- moment atunci, dar de-acolo încolo m-am putut numi globe-trotter. Şi am parcurs 3.500 km.pe jos, deşi globe-trotterismul nu înseamnă mers numai pe jos. Parcurgeam în medie 30-35 km pe zi, traseul

' fiind dinainte stabilit, foarte sever şi foarte, bine controlat. '

- Ce spune(i acum, e greu să fii globe-trotter? ; v

- Nu e uşor. Da. pot să spun •că e greu, să pun înainte greul.:Dar alături am cunoaşterea, am poezia, am cîntecul, am oamenii în primul rînd, dragostea care stă la baza tuturor acestor lucruri.

- Unde doarm e, unde mânîncă un globe-trotter?^

- Dacă ştie să-şi organizeze foarte bine acţiunea, aşa cum încerc: eu acum să fac, găseşte

cîte-dealuri; de fiecaTe*dată cu.^găzduire. Dacă' e descurcăreţii fgîndul; că ,'d in co lo . se v e d e ş t i e să bată la uşi şi să vorbească,' Adamclisi. Dar după fiecare dealr. ; găseşte găzduire. Dacă nu, atunci urmă o vale şi-n faţa văii era un . doarme în cîmp, aşa cum mi s-â ' alt deal.;. îmi curgeau lacrimile întîmplat şi mie. ; \ ’ ■ 1' 1 şi mă gîndcam să opresc, prima - Cîte limbi cunoaşteţi?- maşină şi să-mă întorc acasă. Şi Mă descurc în cinci limbi:

cunosc nici una din aceste ' limbi?

- Am la -.îndemînă ochii, mîinile creionul, h îrtia , fotografiile, şi. reuşesc să fac : oamenii să mă înţeleagă.

- Cînd intenţionaţi să porniţi " la drum?

- în luna decembrie. Am _ stabilit un traseu de principiu,

însă intenţionăm să străbatem > toate ţările din continente.Absolut toate. Dar cum socoteala . de-acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg, vom vedea.la drum cum . va fi.

-Aşa cum spuneaţi şi dvs, globe-trotterismul nu înseamnă m ers num ai pe jos. Pe ce mijloace de transport contaţi în . acest tu r al continentelor? „

- Care vor fi la îndemînă. în ’90, de exemplu, acţiunea mea a

-impresionat ăşa de- mult în ţările europene prin care am trecut încît ministerele de transporturi mi-au trimis tichete gratuite pe toate căile ferate, valabile un an de zile, să le folosesc în cazul în care am ,, acţiunea Măriei Crâşmaru ş i ,

indiferent de vreme.- Aţi plecat singură şi în tu ru l

României, şi în turul Europei, în viaţa de'zi cu zi «înteţi un om singur?

- Nu sînt singură! în primul rînd mă am pe mine, am oamenii din jur, am natura... Sînt singură ca persoană şi ca acţiune....: - Dar şînteţi un om sociabil în viaţa de zi cu zi?

- Da, sînt un om foarte sociabil. Mulţi dintre cei din jurul meu mă consideră un prieten bun.,

- Ştiţi să gătiţi, să...? ;- Sigur! Am doi copii, deja

mari.- Şi ei ce spun de aceste

drumuri? ;, - Sînt mîndri ' şi ' îmi ţin pumnişorii pînă la întoarcere.

- Fiindcă aţi pornit prin ţara în căutare de sponsori, spune- ti-ne ce anume ..aşteptaţi de laei? : 1 .'j-.’i

- Bani, în primul rînd, pentru că doresc să-mi fac cunoscută de pe acum acţiunea în primele cin'ci ţări. Nu aştept foarte mult de la nimeni; fiecare cît poate,- cît doreşte. Sigur, am avea nevoie, Roberta, ş i . cu -, mine, de echipament sportiv, adecvat sezonului rece în care plecăm, şi; de multe altele. Acţiunea noastră poate dura între doi-cinci ani. în acest timp, în toate ţările prin; care vom trece, vom spune presei, televiziunii cine ne sînt sponsorii.- Trebuie să vă mai spun că vom prezenta un dans şi un cîntec în limba fiecărei ţări prin care vom trece. Vom culege din fiecare ţară cel mai vechi dans, îl vom învăţa şi-l vom dansa; la fel, cel mai' vechi cîntec, pe care-l vom cînta In limba ţării respective.

- Şi specific românesc ce veţi duce prin lume? ţ ;

- Unul dintre cele mai vechi cîntece şi unul dintre cele-mai vechNIansuri.

»** ■ - ' ■ ,

. La cele spuse în acest interviu mai răm îne de adăugat c i ' acelora care. doresc să sprijine

drum - eşti nevoită să-ţi tfaci • : totuşi, cînd o maşină a oprit în ' pun pe primul plan engleza, apoi publicitate ca şă-ţi protejezi în- ,'dreptul meu, şoferul,oferindu-se.; germana, franceza, spaniola, tr-un fel persoana, lâ drum, ; să mă ducă pînă la primăria din v v italiana;.., -•Şi-^tunci trebuie neapărat să ieşi Adamclisi unde eram aşteptată, . ; - Şi ce veţi face, în acest tur şi să strigi uite cine sînt, uite ce am avut puterea să refuz. Şi-am a] continentelor, cînd v*|i trece vreau să fac. Odată ce-ţi primeşti reuşit să merg mai departe pe jos, prin sate în carc oamenii nu

probleme d e s ă n ă ta te , sau financiare. , ‘ .

- Şi aţi avut problem ă de sănătate?

; Sînt inevitabile. Au fost răcelile, mai mult, pentru că a trebuit să-mi urmez traseul

R obertei Brânză le stau la dispoziţie numărul de telefon 01/ 769-92-44 şi numerele de ‘ cont 4531411330 (USD), respectiv 4008112300" (lei), Banca .Ion Ţiriac. .

. M onica TRIPO N ■ .

SFATURI PRACTICE sau C U SÂ DEOSEBIM ADEViRlIL DE FALSDeseori ne punem întrebări şi sîntem gata sa

acceptăm prim ul răspuns care ne vine în minte. Iată cum trebuie clarificate afirmaţiile noastre cu adevărul specialiştilor::

, L _ ______, _____ ^ ___J

1. “Cele care au tenul gras' trebuie totuşi să'folosească o cremă b idratantă” . ADEVĂRAT! Tenurile grase sînt, în general, niai puţin sensibile decît cele uscate, deoarece secretă mai m ult sebum. T o tuşi, în

’ timpul zilei tenul gras atrage praful din atmosferă. Este, deci, recom andabil să-l protejăm cu un fluid non gras, hidratant. - : V

; 2. “Cremele pentru slăbit ' nu au efect secundar” .

FALS! Cu toate că nu pătrund pe de-a-ntregul în porii p ielii, ele conţin anum iţi agenţi care penetrează microcapjlarele sanguine. A cest fapt le permite să deshidrateze pielea şi să o lipsească de acel aspect - sănătos, caracteristic (“piele de portocală”)' Pentru ca să nu pătrundă mai adînc sub piele, trebuie ajutate, adică aplicate pe o piele caldă şi uscată (după duş).• 3.1 “Dacă nu folosim o cremă înainte de a aplica fondul de *ten, pielea sc

degradează”. FALS! Eventual se deshidratează. Dar totul depinde de fondul de ten utilizat.'Căci unele dintre ele opresc agenţii hidratanţi suficient pentru a proteja o piele normală. Totuşi, dacă pialeae uscată,, trebuie folosită o cremă. ,

4. “Cînd ne radem, fortificăm firu l 'd e păr”. ADEVĂRAT! Căci, fiind mai scurt, firul este mai uşor de hrănit de către rădăcină, deci fortificat. în consecinţă,. el creşte mai repede. Totuşi, odată ce a ajuns la o anum ită lungim e, firul

- devine mai subţire.5. “Un , produs de

conturare^ a ochiului evită apariţia petelor de grăsime”. ADEVARAT! O cremă pentru faţă nu este de fapt adaptată pentru conturul ochilor, acolo unde pielea. este ultrafină, fară sebum şi uşor umflată. De aceea nu reprezintă un lux aphearea unui produs de îngrijire specific, conţinînd agenţi întăritori şi tonifianţi, odată

. ce aţi trecut de 30 de ani.

Cu ’ atîf m ai . -m ult fumătoarele şi cele care au pielea predispusă petelor de grăsime (pleoapele superioare destul de iniei).. Un produs special va fiîna şi apariţia micilor riduri.

6. “Nu este nevoie să adaptăm tipu l , de

< demachiant la tipul tenului". FALS! C hiar dacă demaehiantul nu rămîne pe piele, căci'imediat folosim o loţiune tonică sau apă, un demachiant poate perturba, de exemplu iritînd o piele .uscată dacă este astringent, sau îngrăşînd o" piele deja grasă dacă este hrănitor. ,

7. “Este necesar să schimbăm produsele de îngrijire după vîrstă de 50 de ani”; ADEVĂRAT !

! Pielea are nevoie de produse regenerante, mai hrănitoare, pentru a rămîne într-o stare bună. C hiar dacă com pensăm carenţele, datorate menopauzei prin- tr-un tratament hormonal substitutiv, care să îm piedice p ie le a .să se ofilească prea devreme, aceste produse sînt indicate şi au fost create îritr-o gamă bogată în vitamine.

8. “Trebuie să variem' ' cosmeticele pentru a evita

ca pielea să se obişnuiască eu ele”;* ADEVARAT! v Pielea nu are aceleaşi nevoi • în timpul iernii ca şi în perioada de vară. Este deci preferabil să înlocuim . cosmeticele hrănitoare de iarnă cu unele niai uşoare odată cu venirea primăverii.Şi apoi, circumstanţe ca: schimbări de climă, de viaţă;., fac ca 6 piele să nu

- fie -veşnic aceeaşi. Fie devine mai grasă sau mult mai uscată decît eras fie . dintr-odată mai sensibilă, şi atunci are nevoie de o îngrijire corespunzătoare, în funcţie de problem a de moment. ■ ' "

‘9. “Putem să ne îngrăşăm făcînd m ai m ultă gimnastică”. ADEVARAT! ; Muşchii cîntăresc mult mai greu decît grăsim ea,-pe cîntar. în schimb, în timp, sculptîndu-ne propriul corp şi în tărindu-1, evităm stocajul de grăsim e în locurile pasive (abdomen, şolduri, partea de sus a braţelor). T rebuie doar perseverenţă .

(va urma)

■ Traducere după “PRIMA”

Ioana H U DR EA ■

Evoluţii aplaudate, la nivelul rcnumelui ;

Casa de Cultură Studenţească din Cluj- Napoca a găzduit, la şfîrşitul săptămînii trecute, Festivalul artistic SUMUS DUM JUVENES, în cadrul căruia am putut consemna evoluţii la înălţimea aşteptărilor.

Treând cu vederea unele erori de limbi şi prestaţie ale prezentatorilor spectacolului, festivalul a reprezentat o reuşită, protagoniştii nedezamăgindu-şi publicul. Deschis cu o originală prezentare de modă a trupei de manechine a C.C.Ş., festivalul a cuprins evoluţiile formaţiilor de dans sportiv “Passo Doble” a Universităţii Tehnice şi "Avenue”a C.CS. Cluj-Napoca. O impresie bună a făcut trupa de dans “Ex-Tazy”, condusă de Denis Cămpati, realizatorul coregrafiei unuia dintre momente. Surorile Simona şi Paula Puşcaş s-au bucurat de succes cu cele două bucăţi muzicale, dintre care una intitulată “Ploua”, este cotripoziţie proprie. Piesa de rezistenţă a întregii seri a fost însă Ansamblul folcloric studenţesc “Mărţişorul” al C.CS. Pregătit de Ioan Cocian, ansamblul a avut o prestaţie remarcabilă, cele şapte perechi debutante evoluînd la un nivel aproape profesionist Pregătirea ansamblului “Mărţişorul” nu poate f i însă disociată de concursul orchestrei conduse de prof. VasUe Socea. Se poate spune că protagoniştii spectacolului s-au întrecut pe ei înşişi, răsplătind un public pentru care sala de spectacole a C.C.S. s-a dovedit nâncăpătoare. / <

v Laura MORAR ■

ADEVARULd e O u i OMUL ŞI SOCIETATEA miercuri, 13 noiembrie 1996

CRadiografie locală ) SC “PR01M ” SA BUCUREŞTI - FILIALA DEJPentru mulţi dejeni, “Fabrica de

oase” cum este numit SC “Protan” SA, este un loc misterios, un fel de lăcaş al ororilor, iar cei care îşi desfăşoară activitatea în incinta ei, par nu mai puţin ciudaţi. Bineînţeles, realitatea este străină de fanteziile localnicilor, iar managerul fabricii, dl. doctor loan Dragoman, nu seamănă prin nimic cu un malefic dr.. Moreau. Dimpotrivă, este un interlocutor plăcut, un bun profesionist care conduce de 26 de ani destinele întreprinderii, şi nu în pierdere.

Dată în folosinţă în 1970, SC “Protan” are ca obiectiv principal igienizarea teritoriului,.. prin colectarea şi prelucrarea deşeurilor organice de la abatoare, fabrici de conserve, carmangerii, crescătorii de animale. In acest scop, fabrica a fost dotată cir primul val de

instalaţii moderne de prelucrare a acestor deşeuri, la vremea pornirji ei fiind considerată o unitate model pentrji Europa de Est. Firma Hartman, producătoarea utilajelor,. îndruma orice potenţial cumpărător din est (Bulgaria, Ucraina, Ungaria etc.) spre Dej pentru a vedea “pe viu” performanţele,instalaţiilor. Şi nu mă îndoiesc că vizitatorii râmîneau plăcut impresionaţi de ordinea şi curăţenia, -pe care în primul rînd specificul-muncii le impune, dar şi de eficienţa întreprinderii şî de calitatea

produselor obţinute.La prima linie de producere a făinii

de came, în colaborare cu Germania- (plata utilajelor s-a fâcut prin exportul de grăsimi pe o perioadă de 12 ani) s-a\ adăugat ulterior o linie de producere a făinii de oase (mai există una la Mărăşti) şi o linie de producere a -făinii de sînge, adusă din Anglia. Dacă făina de oase, obţinută, prin măcinarea Caselor după degresare şi degelatinizare, serveşte ca supliment valoros în hrana animalelor şi ca îngrăşămînt fosfatic (sub formă de fosfat de calciu conţine peste 30 % acid fosforic) cu efect lent pentru solurile acide, făina de sînge înseamnă un concentrat ridicat de proteine folosit îndeosebi în hrana puilor şi păsărilor ouătoare, dar şi în piscicultură. Din păcate, la ora actuală, această din urmă linie stagnează. Odată cu desfiinţarea după ’89 a unui însemnat număr de. abatoare* mari, cantitatea de sînge pentru prelucrare s-a diminuat, mai ales că numai 10 % din cantitatea utilizată se transformă în făină.

După 1989 s-a mai înregistrat un regres. Producţia de 5-600 tone de făină pe lună a scăzut la 200 de tone, iar personalul s-a redus de la 134 la 70. Şi nu pentru că nu ar exista piaţă de desfacere... Nu. Deşi utilajele sînt vechi de 26 (te ani, calitatea produselor se încadrează organoleptic, ; chimic şi bacteriologic în normele stabilite, lucru ce a permis' păstrarea

. * 1

partenerilor tradiţionali, ba chiar şi posibilităţile de export-Problema este alta, este cea cu care se confruntă majoritatea Întreprinderilor din ţară - nevoia de retehnologizare care să permită o productivitate mare şi care ar duce la eliminarea creşterilor artificiale de preţuri. S-a discutat, posibilitatea deschiderii unei linii de credit pentru retehnologizare, o firmă olandeza fiind interesată de fabrica dejeană... N-a fost să fie!

“Decapitalizarea întreprinderilor nu îţi permite să te dezvolţi” - îmi spune cu amărăciune doctorul Dragoman. Fondurile pentru modernizare sînt insuficiente iar'preţurile interne depăşesc de multe ori preţurile de pe piaţa externă. Toate acestea te obligă să te învîrţi,într-un cerc vicios: scumpirea propriilor produse, - profituri mici etc., etc.

Totuşi, ca manager, o oarecare mulţumire personală o constituie faptul că SC “Protan” SA, Filiala Dej, nu are datorii, nu are nici un împrumut de la bancă. Sursa de materii prime există chiar; dacă “Protan” o plăteşte, în loc să i se plătească (cum ar fi firesc, şi cum se întîmplă în Occident) pentru că debarasează producătorii de deşeuri organice, de aceste rebuturi a căror îndepărtare ar fi mult mai costisitoare, există şi experienţă, există piaţă de desfacere, într-un cuvînt, există toate premisele unei- relansări economice. Lipseşte doar investitorul, lipsesc banii pentru a face ceea ce ştii că trebuie şi poţi face.

Magdalena VA ID A ■

S ă vă d islas p e r a n ţ e -

în satul Săvădisla există un spaţiu distinct, rezervat unui univers al oamenilor cu rata cea mai scăzută de speranţă. Loviţi de soartă, de boală, mai labili şi mai vulnerabili, uitaţi de rude şi de lume, amintirea lor efemeră este păstrată pe o cruce modestă der lemn cioplit în cimitirul din Săvădisla, sau în regjstrele stabilimentului de aici, secţia externă Săvădisla a Spitalului clinic, de pneumoftiziologie “Leon Daniello” din Cluj-Napoca. pentru majoritatea ■pensionarilor de aici, oameni din categoriile cele* mai ; defavorizate, Săvădisla este 7 ultimul refugiu unde bolnavi . cronici de tuberculoză şi cu alte numeroase afecţiuni, găsesc căldură şi înţelegere, au adăpost şi masă, o siguranţă de care au fost

lipsiţi întreaga viaţă. De fapt,. Săvădisla, înseamnă pentru ci ultima haltă palpabilă a trecerii «prin această lume marcată pentru ei de deznădejde şi înfrîngeri. •

Evadarea nesilită

_ din lume

Din boală izvorăşte o psihologie aparte. Prezentul este dilatat la maximum, din el se extrage orice are gust de plăcere, de viaţă. “Mîine” este măsura de timp cel mai des utilizată. Gîndurile lor nu se îndepărtează prea muli în timp. De* aceea, şi ‘planurile de viitor sînt fragile. Nimic, sigur, nimic solid. Zilele, orele, clipele au altă valoare. De multe ori, noaptea dinaintea zilei de mîine

păstrează o incertitudine gravă, apăsătoare. Mai ales, în nopţile umede , şi reci de noiembrie. Ce va fi-m ai departe? întrebarea rămîne ca o persistentă ameninţare. De la Săvădisla,: de cele mai- multe ori,' începe infinitul.

La Săvădisla sînt internate cazurile cronice de ŢBC, dar sînt puţini bolnavii-care mai au cîteva boli ce necesită un tratament complex. Există, apoi, un: alt aspect care complică mult situaţia celor1 internaţi aici. La Săvădisla ajung, de obicei, oameni disperaţi, răniţi adînc de viaţă în tot ce au bun în ei. Echilibrul psihic este precar, ceea ce creează o atracţie, lipsită de orice reţinere, pentru păcatele omeneşti. Dar, chiar şi oamenii cei mai vulnerabili au dreptul Ia o

rază de speranţă. Unii dintre cei internaţi la Săvădisla nu mai au nici măcar dorinţa de a se vindeca. Renunţarea este măi implacabilă decît boala;- Aceasta pecetluieşte destinul irevocabil. Regăsirea, echilibrul rămîn, în acest caz, în seama veşniciei. Şi ultima poartă pe acest drum este la Săvădisla. .

îngrijirea bolnavilor este asigurată de doi medici, 4 asistente, două surori. Personalul este insuficient, dar sînt puţini absolvenţi de liceu sanitar care să accepte să lucreze într-o astfel de

^instituţie cu un risc ridicat. Sanatoriul dispune de 11 saloane, un laborator şi farmacie. Cu cîţiva ani în ’’

, urmă, exista şi o Salvare a sanatoriului.'Din păcate nu mai este. Bolnavii sînt

. transportaţi la spital pentru Radiografii în maşini obişnuite ale Salvării. în majoritate, aceştia sînt însă contagioşi şi maşina este practic infectată în urma unui transport. Dezinfectarea se : face cum se face, iar a doua

zi cu aceeaşi maşină sînt transportaţi copii, feme'i gravide, bătrîni. Există un real pericol de contaminare.

Sanatoriul are o capacitate de 100 de locuri. Rulajul este însă mult mai inare. în 1990 au fost 200 de internări şi 17 . decese, în 1991 internări - 272 şi 6 decese, în 1992 - internări 411, decese - 15, în 1993, 474 internări şi 18 decese,în 1994,459 internări; şi 18 decese, în 1995 -'411' internări şi 21 decese, iar în 1996 - 383 internări şi 16 decese. • • ? •' .- ■

Unii dintre bolnavi au o vechime, de 1-3 ani în sanatoriu. Practic nu au unde se duce, iar dacă sînt lipsiţi de îngrijire medicală, sfîrşitul, poate surveni în. orice moment. După 1990, majoritatea bolnavilor din această categorie au primit pensii de boală. Pensia este mică, dar cum spitalizarea este gratuită,, le rămîn banii.:

(va urma)

Ion RUS* Foto: Ion PETCU

PENSIONAREA 1 ANTICIPATĂ }

în ultimii ani, s-a manifestat o tendinţă V | accentuată de pensionare înaintea împlinirii I | condiţiilor stabilite de lege pentru acest lucru. ■I în perioada de tranziţie, insuficienţa gradului■ de ocupare tinde, pe de o parte să diminueze I | încasările destinate securităţii sociale, iar, pe || .de altă parte, să crească cheltuielile în acest I '• domeniu, mai ales prin indemnizaţiile de şomaj !J şi prin tendinţa persoanelor aflate în şomaj de *I a se pensiona înaintea împlinirii vîrstei legale. I| Prepensionarea, prin încetarea totală sau |■ parţială a activităţii înainţea vîrstei legale de ■J pensie, admisă de legislaţia unei ţări, este *I folosită adeseori ca măsură pasivă de I | detensionare a şomajului în perioadele de || restructurare economică. în unele ţări europene iI prepensionarea este folosită frecvent în acest j

scop. în acelaşi timp, prepensionarea poate fi *I utilizată ca o măsură de proiecţie socială faţă || Ze persoanele care^ fără ă avea o boală sau o |■ invaliditate evidentă, manifestă^ la o vîrstă •J apropiată de pensionare, o stare de< oboseală ■■ fizică şi psihică. Structura biologică a l | indivizilor îşi spune, de asemenea, cuvîntul în |■ ce priveşte aptitudinea faţă de munca la o vîrstă ■_ înaintată. _ JI Variantele care dau posibilitatea persoanelor I | să se pensioneze anticipat sînt mai numeroase || în ţările dezvoltate, cu o economie de piaţă |■ bine pusă la punct, în scopul corelării •■ intereselor economiei cu cele ale individului. *I Astfel, este luată în considerare “saturaţia” faţă I

' | de muncă, care este tratată ca’o formă de |■ invaliditate la pensionare. în acest fel, o ■ .! persoană poate lucra, cu cîţiva ani înaintea J I pensionării, cu orar redus, primind o pensie /I parţială cumulată cu salariul cuvenit pentru Jp■ orele lucrate. - |. Sisteme de prepensionare au fost introduse .• în numeroase ţări din Europa pentru â încuraja ■1 lucrătorii vîrstnici să elibereze locuri de muncă || pentru tin e r ii , şomeri. în unele ţări |■ prepensionarea este condiţionată de angajarea ■2 unui şomer: Astfel de prepensionări au fost J B aplicate în majoritatea .-ţărilor'europene I | dezvoltate în perioada 1972-1991, cînd şomajul |■ a început să crească. o / , ; I _ Prelungirea prestaţiilor de şomaj l a .■ persoanele de o anumită vîrstă, practicată Tn »| anumite ţări, este tot o formă de prepensionare || suportată însă din fondurile de şomaj. Acest |

fapt însă a determinat diminuări considerabile ale participării femeilor la viaţa activă.

I în Comunitatea Europeană fiecare stat I | membru are dispoziţii în legislaţia de pensii |■ care .vizează avansarea, sau retragerea d in i J activitate a persoanelor vîrstnice, în funcţie de î I vîrsta legală prevăzută pentru pensionare. I - | Adoptarea unei atitudini flexibile'faţâ de vîrsta || de pensionari caracterizează majoritatea |. legislaţiilor de pensii din.ţările* dezvoltate. .r Ion R U S J

- O ' . , -

y • f i i - r

ti*?' / 'l/i&>■

Sanatoriul din Săvădisla unde si-au găsit refugiu aproape 10Q.de bolnavi. <

Instantaneu surprins în bucătăria sanatoriului. Mîncarea oferită bolnavilor poate face faţă unor gusturi exigente.

La Gherla, restantele iau amoloare:MJ-PLATMCII DIN DLOUUL13

Cu multe greutăţi şi probleme se confruntă şi RAGCL Gherla în această perioadă. Pe lîngă preocupările cotidiene privind asigurarea agentului termic şi a apei calde în cele peste 4000 de apartamente de bloc din localitate, regia mai are multe bătăi de cap şi din cauza sumelor mari ce trebuie încasate de la populaţie pentru serviciile asigurate. Cum se apropie sfîrşitul anului, creşte de pe o zi pe alta suma.

Recent, directorul RAGCL • Gherla, domnul biolog Filip Arghil ne spunea că toate asociaţiile de locatari din urbe au restanţe. Suma se ridică la peste 400 milioane lei. Necazul e că suma tot creşte. Nu e de mirare, fiindcă în oraş există asociaţii de

locatari t care a\i restanţe de peste... doi ani. Sînt blocuri ide,

: locuinţe - cum este cazul blocului 13 de pe strada Trandafirilor - undp aproape fiecare din cele 40 de familii

"datorează asociaţiei de locatari... sute de mii

_de lei. Cine vă recupera aceşti bani, nu ştim, Insă cunoaştem situaţia actuală a datoriilor. Multe familii au fost acţionate în judecată, dar-majoritatea celor care. locuiesc în acest bloc de lîngă Piaţa agroalimentară a oraşului sînt şomeri, fără nici un venit. Am luat legătura şi cu şefii de scară, dar nici ei nu pot face n im ic . - ^ Efectiv, blocul 13 de pe strada Trandafirilor este locuit numai şi numai din 'r ă u - platnici.SZEKELY Csaba

]

A D E V A R U L lde OMm I15) miercuri, 13 noiembrie 1996 EVENIMENT

[Un nou act normativ

ie g e a privind evidenţa populaţiei şi CARTEA DE IDENTITATEAşa cum era prevăzut şi în

legislaţia anterioară^' evidenţa cetăţenilor străini, care domiciliază în România se ţine, după principiul: locului, de

- domiciliu al acestora, de Ministerul de Interne, prin formaţiunile de- evidenţă a populaţiei. ;;.- Potrivit ârt. 5 din lege - fiecărei persoane fizice i’ se atribuie, începînd de la naştere, un. cod numeric personal; care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia îtf celelalte acte cu caracter oficial şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice, privind persoana/fizică.■\ Noutăţi prevăzute dc prezenta lege: Buletinul de identitate este înlocuit cu CARTEA DE IDENTITATE - document care se eliberează cetăţeanului român, cu domiciliul în România, lâ împlinirea vîrstei de 14 ani, şi cu care face dovada identităţii,- a domiciliului' şi a cetăţeniei române. \ :; Cartea ! de identitate se

întocmeşte şi se eliberează de către formaţiunea de evidenţă a populaţiei de la locul domiciliului- sau reşedinţa persoanei fizîce, pe baza unei cereri scrise, şi £ţ

^esum entelor cu care potrivit i£gii se face dovada numelui,

. stării civile, cetăteniei române, ă domiciliului si, dupa caz, a situaţiei militare.

Cartea de identitate, se solicita cu cel puţin 15 zile înainte de împlinirea vîrstei de 14 ani; ori inainte de expirarea termenului de valabilitate care este de 10

eliberează şi în\ cazurile modificării numelui, prenumelui titularului, prenumelui părinţilor, datei său locului naşterii; schimbării ‘ ' domiciliului; deteriorării, distrugerii, pierderii sau furtului; expirării sau revocării interdicţiei titularului de a se. afla în a n u m i t e localităţi; cînd fotografia din cartea deidentitate nu mai corespunde cu f i z i o n o m i a titularului; încazul anulării. Nerespectarea acestor prevederi se sancţionează cu amendă de la 25.000 -.50.000 lei. Aceeaşi sancţiune se aplică şi titularilor cărţilor de identitate care nu iau măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora, care trebuie reclamat în termen de 24 de ore de la constatare.

în cazul distrugerii, pierderii sau furtului cărţii de identitate, ori în cazul în care persoana care solicită eliberarea cărţii de identitate nu posedă toate actele necesare eliberării acesteia, se eliberează cartea dc identitate provizorie. ^--r

Cartea de identitate trebuie să se predea de către persoana care îşi pierde cetăţenia română,^ ori căreia i s-a aprobat stabilirea domiciliului -în străinătate, la serviciul de paşapoarte, odată cu primirea paşaportului; persoana care deţine cartea de identitate a unei persoane decedate, la ofiţerul stării civile, odată cu

hi. • > ; •, înregistrarea dccesului. .Ofiţerul; 0 nonă carte de identitate se stării civile este obligat să predea

cărţile de identitate: primite, la formaţiunea; de evidenţă a populaţiei, în termen dc 30 de zile de la. primirea acestora. Cartea de identitate â , unei persoane fizice nu poate fi primită drept garanţie, pentru prestarea unor servicii, pentru

înc red in ţa rea unor bunuri şi

-valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.’

P erso an e le care locuiesc în

- , imobil ■-. sînt, .obligate să prezinte cartea de identitate responsabilului cărţii de imobil, în vederea luării în. evidenţă. Schimbarea do­miciliului sau a reşedinţei trebuie anunţată la responsabilul cărţii de imobil în termen de 5 zile dc la mutarea în noua locuinţă.

Unităţile dc protecţie socială, casele de copii, şcolile de rccţlucare'. alte instituţii sau persoane fizici care internează, primesc pentru Jngrijire sau găzduire persoane, carc nu posedă acte de identitate şi datorită stării fizice sau psihice

î n ; care se află nu pot £i identificate sînt obligate .-"să anunţe imediat formaţiunea de evidenţă a populaţiei de care aparţin, în vederea luării acestora în evidenţă provizorie pînă la stabilirea identităţii lor.

Nerespectarea, dispoziţiilor ultimelor patru aliniate se sancţionează cu amendă de la 40.000 - 80.000 lei.

Persoana care nu arc menţionat codul numeric personal In

buletinul de identitate , este obligată să.se prezinte, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ,1a formaţiunea . de ^evidenţă a populaţiei, dc la locul de domiciliu, pentru transcrierea ^acestuia (amenda de la 20.000 -40.000 lei). De asemenea, se sancţionează cu amendă dc la75.000 - 150.000 lei următoarele fapte: neprezentarea, în termen de 15 zile de la data schimbării domiciliului, lâ formaţiunea de evidenţă a populaţiei pentru

: eliberarea unei noi cărţi de identitate; ,' neprezentarea

: persoanei care locuieşte temporar (mai mult de 45 de zile Ia altă

. adresă) la formaţiunea de evidenţă a populaţiei pentru înscrierea menţiunii de stabilire

’a reşedinţei. Se exceptează persoanele detaşate In interesul serviciului, dar nu mai mult de 60 de zile, la odihnă sau

i. tratament, elevii şi studenţii în . vacanţa, persoanele internate şi

cadrele militare active care locuiesc în alte localităţi decît cea

' de domiciliu datorită serviciului; neprezentârea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la. formaţiunile de evidenţă a populaţiei a persoanelor carc din diferite motive locuiesc la alte adrese decît cele menţionate în cartea de identitate. ' . -

Legea priv ind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate (Legea nr. 105/25 sept. 1996) - publicată în Monitorul Oficial nr. 257/ 30 sept. 1 9 9 6 , intrat

, în vigoare la 30 octombrie 1996. : J C onsilier jurid ic, mr. Gheorghe BUNEA ■

;:s 4 ' V '

La drapel

Cînd te joci cu focul

Pompierii militari din Gherla şi formaţia civilă de pompieri au fost alertaţi telefonic, dcplasîn- du-se spre gospodăria lui Alexandru Şalac dc pe strada Reformei nr. 20, din Gherla. Aici ardea cu vîlvătaie o grămadă dc coceni de porumb. La ora 16.25,-vccinii şi cele două formaţii de pompieri au reuşit să stingă locul. Incendiul a fost declanşat de

-rfcilul vecinului, Szabot Andrei, în vîrstă de . 11 amnare şi-a făcut de lucru cu chibritele în jurul cocenilor. ' ■ ■ .

A doua zi, lâ ora 11.54, în localitatea Petrcştii de Jos nr. 220 ardea cu flăcări mari un depozit-de fi/raje aparţinînd Iui Vasile Boloş: La locui

incendiului au ars cca 5.000 kg de fîn. Nepoţii 'nesupravegheaţi ai proprietarului, Alin Boroş de 3 ani şi Cristian Pârv dc 4 ani s-au jucat cu chibritele lînga depozitul dc furaje al bunicului. Urmarea.

Neglijenţa poate juca festeîn 10 noiembrie, la ora 20.30 pompierii clujeni

au fost alertaţi din nou. Pe Valea Chintăului izbucnise-un incendiu de proporţii. Flăcările erau vizibile încă deia cca 2 km. De Ia un scurtcircuit al instalaţiei electrice (firele au fost montate direct pe pereţii de lemn) a' luat foc bucătăria. Au ars pereţii, mobila, o’ ladă de ccrCale,, precum şi alte bunuri. Din fericire s-a reuşit să fie salvată casa. Proprietarul, Vasile Olosutean a avut ceva de învăţat de aici. , \ : ' . ' ’ .

' D C. ■

Ieri, în cadrul unei impresionante ceremonii militare, Unitatea 01663 - Cazarma Someşeni a primit drapelul de luptă. Ceremonia înmînării drapelului a adunat pe platoul unităţii, militari în termen şi angajaţi' subofiţeri şi ofiţeri de la numeroase garnizoane clujene, oficialităţi ale administraţiei dc stat. , (r.v.)

Condămna|il sînt adolescenţi

Timp de cîteva luni, în zona centrală a municipiului" Cluj- Napoca au , acţionat mai multe grupuri de infractori. Peste 25 de furturi din locuinţe şi autoturisme au fost înregistrate-la Poliţie, toate cu autori necunoscuţi. După nopţi şi zile de investigaţii şi cercetări au fost identificaţi o parte din. făptaşi/ majoritatea tineri. în iulie a.c. ati fost arestaţi şi trimişi în judecată Sebe Attila Bela şi Valiu Csaba, ambii de 18 ani, din Cluj-Napoca. Ei au recunoscut că au comis 8 furturi de obiecte de îmbrăcăminte şi. 'bani. .Acţionau numai noaptea. Furau haine puse la uscat, după care le vindeau în piaţa de vechituri a oraşului. “Centrul de depozitare a mărfii” era un beci' de pe str. Bolyai unde se şi ascundeau pentru a nu fi depistaţi \ de poliţie. ■ - - ■/: ' f

Au fost prinşi în flagrant,, tocmai cînd “operau" în subsolul -; Băncii Credit Bank. Instanţa dc , judecata . i-a condamnat pentru infracţiunea de furt în dauna avutului privat la 8 luni

. închisoare; ; •. (Val. M .) ■ .

0 nouă carte despre legăturile dintre compania Volkswagen

şi nazişti .. /O nouă carte despre, legăturile dintre firma constructoare de

automobile Volkswagen AG şi,nazişti, care îi acuză pe înaintaşii actualului conducător al firmei, Ferdinand Piech, că au utilizat munca

‘deţinuţilor în uzine; a provocat agitaţie chiar înainte de a fi publicată.Ferdinand Piech, nepotul fondatorului VW, Ferdinand-Porsche,

afirmă că autorii cărţii “Volkswagen şi lucrătorii săi în timpul celui, de-al treilea Reich” au transformat manuscrisul original într-un atac împotriva familiei sale, după ce el a preluat cea mai mare companie constructoare de,automobile din Europa în 1993.

Hans Mommsen - coautor, unul dintre cei mai cunoscuţi istorici ai Germaniei - a replicat că Volkswagen şi-a retras sprijinul pentru această carte după ce Piech a devenit conducătorul companiei. Cei doi au luat poziţie de atac în ultima ediţie a revistei “Der'Spiegel” înaintea lansării.oficiale a cărţii, la 6 noiembrie. ; , ■ ,; Volkswagen a refuzat să comenteze disputa tot mai, aprinsă în legătură cu această carte, despre care editorul afirmă că este prima' care explică pe deplin rolul unui grup industrial major în planurile naziştilor şi desfăşurarea celui de-al doilea război mondial.

în carte se afirmă că Ferdinand Porsche, care a creat automobilele sport Porsche după război, a fost .membru al partidului nazist, “indiferent din punct de, vedere moral* faţă de modul în care erau folosiţi deţinuţii din lagăreleconcentrare şi prizonierii de

. război pentru a ln-,r --J s P 9 rproductivitatea firmei sale.

Cartea îi prezintă pe Ferdinand Porsche şi pe ginerele său, Anton Piech, conducătorul executiv al VW pe timp de război, tatăl actualului manager, ca fiind răspunzători pentru tratamentul aplicat miilor de deţinuţi cc lucrau în uzina. _ • /i Hans Mommsen a declarat revistei “Der Spiegel” Că a-fost angajat să scrie întreaga poveste a VW în 1987 de către directorul executiv de atunci al companiei, Cari Hahn, al cărui tată a fost şi el un pionier al industriei de automobile din Germania. “Cînd a venit noul director executiv (Piech), totul a încetat”, a afirmat Hans Mommsen, care a ... lucrat aproape 10 ani la această carte. Ferdinand Piech-â respins acuzaţiile-declarînd, într-un interviu acordat revistei “Der Spiegel”, că VW a investit aproape 3.000.000 mărci (două milioane dolari) în acest proiect şi a acceptat să cumpere - o' treime din primul tiraj de 3.000 de exemplare al cărţii, şă creeze o arhivă şi să înfiinţeze o-catedră la o universitate germană. El a afirmat că înaintaşii săi nu au fost nici nazişti şi nici .antisemiţi, adăugind că bunicul său, spre nemulţumirea conducerii naziste, a construit o biserică ce se află şi acum pe terenul companiei.' Ferdinand Piech l-a acuzat pe Hans Mommsen că a schimbat manuscrisul pentru a ataca familia sa. “Am primit primele 600 de ' pagini ale cărţii în urmă cu doi sau trei ani, far numele tatălui meu nu a fost pomenit niciodată”, a spus el. — v Ferdinand Piech a afirmat că această carte ar putea crea probleme pentru Volskwagen, care a fost deja afectată de o confruntare legală: ncplăcută cu rivala sa “General Motors Corp” în legătură cu faptul' că ar fi ademenit cadre de Conducere care ar fi luat cu ele documente secrete:.' i -.' v.--'--. i

Editorul cărţii, Econ Verlag) a căutat să minimalizeze disputa dintre F. Piech şi Hans Mommsen, afirmînd că numai 150 din cele 1056 pagini ale cărţii se referă la Porsche şi Ia, ginerele său.’ ;

“Hans Mommsen nu face multe aprecieri, în această carte, dar;, doreşţe să explice ce s-a întîmplat în acel timp. El doreşte să dezvăluie ce se întîmplă atunci cînd specialiştii au de-a face cu un sistem fascist şi. cum au reacţionat ei”, a afirmat directorul editurii, Lutz Dursthoff. - --; Cartea repovesteşte cum au fost create uzinele Volkswagen de

către Ferdinand Porsche după ce acesta s-a retras, nemulţumit, de la- Daimler-Benz, l-a cucerit pe Hitler cu proiectele sale de construire, a unui automobil produs în serie la un preţ rezonabil, şi l-a determinat pe liderul nazist să sprijine proiectul. \ v

Jurnalele de actualităţi îl prezentau1 pe Hitler plimbîndu-se într-un prototip VW decapotabil, dar producţia acestuia a fost amînată din cauza războiului. ■' ,, ' ;

F. Porsche a recrutat deţinuţi de la Auschwitz pentru a lucra la o uzină construind o parte din rachetele V-l utilizate în timpul războiului. împotriva Londrei şi altor oraşe. Uzina, condusă de Anton Piech, a .J fabricat şi alte tipuri de armamente şi un jeepf utilizat drept model pentru renumitul Beelel. • ' i -

Uzina a folosit aproximativ 16.000 de muncitori, majoritatea provenind din ţările cucerite, care erau prizonieri de război sau' deţinuţi în lagărele de concentrare. Mulţi dintre ei au murit la uzina Wolfsburg. . . . ... . ■

ADEVĂRULde Cluj ^ z ia r in depen den t

ANUL VII NR. 1SC3 tSSN 18204803

MIERCURI 13 NOIEMBRIE 1898 1 f M G/M 500 UU

ULTIMA ORĂ miercuri, 13 noiembrie 1996 TJj*

Gyorgy Frunda doreşte autonomie teritorială, nu etnică

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA

«Vlideasa : '. i a ?

•Bellş —nVV,

. U i m t . „ i

AB S

urmare din pagina 1

care a fost candidatul la preşedin­ţie al UDMR, precizînd că: “Prin autonomie teritorială nu înţeleg forma ei etnică. Ea este o autono­mie care priveşte comunele, ora­şele şi, extinzîndu-se pînă la regi­uni, cuprinde în sine autonomia bugetară. în acelaşi timp, în ca­drul autonomiei teritoriale e nece­sar să fie rezolvate problemele unor comunităţi cum ar fi folosi­rea limbii materne, cea a inscrip­ţiilor bilingve şi a însemnelor na­

ţionale. Scopurile autonomiei culturale constau în păstrarea identităţii naţionale, ceea ce re­

prezintă o problemă etnică. Ea (autonomia culturală - n. red.) presupune un sistem cultural lip­sit de îngrădiri şi, în acelaşi timp,, un sistem propriu de învăţămînt”

Gyorgy Frunda nu este partizanul unui teritoriu maghiar

autonom pe motivul că două administraţii paralele nu ar fi avantajoase, însă găseşte că elaborarea unor legi privind autoguvernarea care să permită o reprezentare proporţională, folosirea în administraţie a limbii maghiare acolo unde proporţia minoritarilor depăşeşte 10%, bilingvismul şi ' folosirea simbolurilor naţionale ar rezolva problemele maghiarimii. Toate ar putea fi înfăptuite tiu în perioa'da imediat urmatoarc. ci în viitorii patru ani. B

[Harta priv ind starea probabilă a vrem ii în ju d e ţu l I Cluj, valabilă p en tru 13 .11 .1996 , în ju r u l orei 15.

fîncinţFiliala judeţeană Cluj a Partidului Protecţiei Sociale din România îi

roagă pe toţi reprezentanţii PPSR să facă parte din aceleaşi Birouri electorale ale Secţiei de votare în cel de-al doilea tur de scrutin din 17 noiembrie 1996. iPentru aceasta, fiecare este rugat să ia legătura cu preşedinţii Birourilor electorale ale secţiilor respective. , '

Biroul de presă al PPSR Cluj ■

Recentul accident de pe Calea TUrzii redeschide discuţiile despre oportunitatea

unui tunel pe sub Feleac

casei în care locuieşteLuni, în jurul orei 16,30,

profesorul universitar' Mircea Zaciu a fost molestat de către Egon Vlaicu şi de soţia acestuia, coproprietarii casei, de pe strada Bisericii Ortodoxe, numărul 12, în care locuieşte profesorul.

D-l Zaciu a declarat că Egon , Vlaicu,. domiciliat în Oradea, strada. Eminescu număruM6, i - r cerut cartea imobilului de pe strada Bisericii Ortodoxe. Refuzul d-lui Zaciu de a-i înmîna actul respectiv a determinat o reacţie violentă din partea lui Egon Vlaicu, care l-a lovit şi a proferat numeroase injurii la adresa profesorului. Sosit la faţa locului,. Mihai Gherman, fost student al lui Mircea' Zaciu a încercat fară succes să îi calmeze pe agresori. ■

Sesizată telefonic de dl Gherman, o echipă de intervenţie a Poliţiei s-a deplasat la faţa locului. Pentru a afla care au fost măsurile luate de organele de ordine, ne-am adresat Secţiei I de Poliţie în raza căreia se află strada Bisericii Ortodoxe. De aici am fost îndrumaţi la Biroul de presă al Poliţiei care nu ne-a oferit nici o informaţie, sfltuindu-ne să ne adresăm d-lui col. Ardelean. Acesta aflîndu-se în şedinţă, nu am putut afla alte date, despre ; incident. ' - • Se presupune că reacţia violentă a lui Egon Vlaicu a fost consecinţa disensiunilor apărute ca urmare a pierderii unui proces cu Mircetf Zaciu.

- (I.G .) ■

Tragicul accident petrecut - recent pe aceeaşi cale a Turzii, - unde un autofurgon a pulverizat pur şi simplu un autoturism Dacia ■ 1300, provocînd moartea a două persoane şi rănirea gravă a alteia, nu a mai mirat pe nimeni- Acelaşi TIR. care a rămas fără frîne, o poveste veche de mulţi ani de zile.

Dar acest ultim accident a readus în discuţie problema unui

tunel rutier pe sub Feleac, intens mediatizată în vremea campaniei pentru alegerile locale din iunie. - " ;

Luni, la şedinţa deJucru a Consi­liului local, primarul Gheorghe Funar a revenit la acest argument, arătînd că nu doreşte ca tunelul să rămînă la stadiul unei simple, promisiuni din . timpul . respectivei campanii electorale. “Mulţi oameni nevinovaţi îşi pierd viaţa din cauza lipsei acestui

tunel”, a afirmat Gheorghe Funar. El a subliniat că nu contează cine propune realizarea acestui obiectiv căruia numărul mare de

- victime îi demonstrează utilitatea. Dl Funar a sugerat că, din nou, problema cea mai mare rămîne aceea a fondurilor, care, în opinia sa, ar putea fi, totuşi, rezolvată.

D.B.Foto: I. PETCU ■

Noul val de adună» generale:

F.P.S.>ul duce greul!Aplicarea Legii 55 din 1995

s-a soldat cu modificări de fond în privinţa structurii acţionariatu- lui la*fostele societăţi cu capital de stat. în urma subscrierii titluri- lor de privatizare, o parte consis­tenţă (pînă la 60 de procente) din acţiunile Fondului Proprietăţii de Stat a trecut în proprietatea unui acţionariat multiplu, foarte diver­sificat. Acolo unde s-a mers doar pe programul de privatizare în masă (pe Legea 55) adunările ge­nerale ale acţionarilor dobmdesc0 însemnătate fără precedent: contractele de management înche­iate în baza Legii 66 încetează, iar adunarea generală a acţionari­lor desemnează notia conducere, în condiţii diferite. Organizarea acţionariatului masiv (de ordinul miilor sau al zecilor de mii) pre­supune cheltuieli serioase, iar lua­rea deciziei se dovedeşte a fi un demers extrem de dificil. Practic, deciziile acţionarilor sînt strict de­pendente de reprezentanţii F.P.S. în AGA, care deţin un pachet de peste 40 la sută din totalul acţiu­nilor, în foarte multe cazuri. Pri­ma societate comercială care a trecut prin experienţa AGA, în noua formulă rezultată din aplica­rea programului de privatizare îrf masă, a fost S.Ci Atlas (fosfate' I.R.A.). De ce s-a început tocmai cu Atlas? Este o întrebare cu răs­punsuri multiple. Cert este că noi-

je orientări, urm<(te de decizii în 'AGA, au generat nemulţumiri şi contestaţii.

Cum presa (cu o mică excep­ţie) a lipsit de la adunarea genera­lă care s-a desfăşurat vineri, 8 no­iembrie, la Casa de Cultură Stu­denţească, am tras puţin de timp pentru a'identifica conflictele şi1 sesiza tendinţa evenimentului. Eliberarea din funcţie a manage­rului care a condus societatea timp de 19 luni şi alegerea unui consi­liu de administraţie nou, format din cinci persoane (dintre care doi reprezintă F.P.S.) s-a soldat cu contestarea unor persoane şi a modului de desfăşurare a adunării.

Asupra celor întîmplate la Atlas vom reveni, în extenso, în numărul nostru de mîine.

M.S. ■

Un tată care şi-a pierdut fiica doreşte să-i ajute pe cei disperaţiîn ultimii ani, tot mai mulţi

oameni disperaţi încearcă să găsească un sprijin de la semenii lor, atunci cînd o operaţie sau un tratament care trebuie făcut de

• urgenţă le depăşeşte cu mult posibilităţile financiare. Nu o dată, la posturilcide radio sau televiziune, chiar şi în ziarele locale şi centrale, se fac anunţuri umanitare. Mulţi dintre cei .cărora le este adresat mesajul răspund chiar şi cu o sumă modestă. Marile societăţi, care ar avea posibilitatea donării unor sume consistente,- sînt inai" reţinute, ncexistînd cadrul legal de sponso­rizare pentru persoane fizice.

Un astfel de caz/a fost cel al unei adolescente (fe 14 ani, din Cîmpia Turzii, Alc§jndra Balogh

care suferea de leucemie acută mieloblastică. Din cauza evoluţiei galopante a bolii se impunea efectuarea urgentă a unei operaţii. O intervenţie medicală, de acest gen, poate fi realizată doar la o clinică din străinătate, preţul variind între 40-50 de mii de dolari. Această sumă a fost imposibil de adunat doar din veniturile modeste ale familiei, care nu sc ridică peste venitul^mediu $ economie. La conturile deschise la< filialele BCR din Cîmpia Turzii şi Turda, încă de la începutul lunii octombrie şi pînă în prezent au fost depuşi aproximativ 10 milioane de lei. Au subscris numeroase firme mai mici sau mai mari, printre care RADP Cîmpia Turzii, Centru de presă reformat, Pcco SA, Of. Poştal Cîmpia Turzii, societăţile comerciale

3R SM,.Herman Prodimpex Cîmpia Turcii, Silcorex Bucureşti, Calistro Pontelo Italia. Familia a primit chiar şi mandate poştale de la persoane fizice, cu sume de 5-10 mii de lei.. Prin Direcţia Sanitară s-a reuşit, identificarea unei clinici care să efectueze transplantul. Fondurile strînse erau oricum insuficiente, dar clinica-din Belgia a fost de acord să suporte cheltuielile. De asemenea, prin fundaţia “ Jose Carreras”, s-a oferit să trimită un avion militar dircct, pentru a duce de urgenţă la Toulousc probele, în vederea verificării compatibilităţii. Din păcate, fetiţa nu a mai putut beneficia de nici una dintre cele două alternative salvatoare, murind încă de la începutul lunii noiembrie.

Tatăl Alexandrei, domnul Alexan­

dru Balogh; a avut amabilitatea de ne da cîteva amănunte despre • tragicul caz. Dînsul s-a arătat dispus să ajute cu sfaturi sau prin fondurile strînse,“toate persoanele care se găsesc în situaţii similare şi au nevoie de ajutor. Toate greutăţile şi întîrzierile care au apărut în demersurile făcute pentru găsirea banilor şi a unei clinici dispuse să facă operaţia, a dezamăgit familia greu încercată. Birocraţia, mulţimea actelor care trebuie completate, semnate şi contrasemnate, durata exagerată de virare a unor bani, dintr-un cont în altul, de la o filială la alta a băncii, nu au făcut decît să ducă la disperare şi să întîr/ic şi mai mult intervenţia salvatoare.

L. PURDEA

PrecizareSub semnătura ing. Ovidiu Ionescu, preşedintele Asociaţiei

judeţene Cluj a chiriaşilor din imobilele intrate în proprietatea statului, ne-a fost .remis, aseară, spre publicare următorul:

Comunicat“Asociaţia judeţeană Cluj a chiriaşilor din imobilele-locuinţele

şi anexele intrate în proprietatea Statului român este o asociaţie apolitică şi are statut juridic. . /

Nu este cooptată de nici un partid politic sau convenţii şi mi este afiliată.sau subordonată altor asociaţii ale chiriaşilor din ţară. ., j

Membrii noştri cunosc eforturile unor partide politice făcute pentru apariţia şi aplicarea Legii 112/1995 şi, de asemenea, opunerea unor partide faţă de apariţia acestei legi şi promulgarea ei. < \ .

Fiecare chiriaş îşi hotărăşte singur soarta!Asociaţia noastră nu se implică în opţiunile politice ale

membrilor săi”. *

J; Ziarul nostru foloseşte serviciile Informative ale j | agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax i

«jtonzBtâ' prin S i Cluj-Napoca. înmate,Comerţului judeţuluiiL,-,, , 23.03.1931 cod fisdjl 204469

i . L ......_ ;.....nr? ‘128/1991’, judecătoria lata la Oficiul Registrului ij, sub nr. J/12/308 din

* ILIE CÂLIAN (rcdactor şef); VÂLER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18 '

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Redactori: 197.490, 192.127 şi 197.507; •Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LA3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 • Tel. 40-(0)64-199898,154264

Garamond— Tipografic a.r.L —

1