Ameninţări la adresas i g u r a n ţ e i

nizaţirnaţiorţanst-exfromisfe din sfrainatate; II Extremismul de dreapta - organizaţii legionare, III Structuri de »or- cjinte comunistă, IV Atentate la stabilitatea economiei. Parcurgînd aceste fragmente din raportul S.R.I. cititorul îşi poate face o imagine cît de cît completa asupra unei activităţi desfăşurate In umbră sau mascată de mani­festări care (a prima vedere apar cu fotul nepcriculoase.

O Agenda/2

9 Roza vînturţlor/3

O Economia de piafă/4

O Publicitate 6/8

O Diverse/5, 9, 10

.0 Administraţialocalâ/11

' '-aJf

ANUL VI NR. 1271 fl MIERCURIISSN 1220-3203 1 23 NOIEMBRIE 1994 12 PAGINI 100 LEI

Azi vremea va fi predomi­nant frumoasă şi uşor mai caldă decît în ziua prece­dentă. Cerul va fi- variabil iar vintul va sufla în gene­ral slab. Temperatura maxi­mă a zilei se va situa între r> şi 9 grade.' Dimineaţa, izo­lat, v a -fi ceaţă. Ieri, la ora JL2, la Cluj-Napoca tempera­tura era de 6 grade iar pre­siunea atmosferică de. 740,6 mm Hg. (Silvia Mureşan j — meteorolog de serviciu)

PREŞEDINTELE ILIESCU NU ESTE UN SALVATOR

AL BALCANILOR...Vaier CHIOREANU

« n numărul de sîmbătă al „Evenimentului zilei". Ion Cris- I toiu semnează editorialul in t i t u la t ,,O noua Confederaţie "balcanică"? D u p ă ce plăteşte tributul cuvenit id e iisa le

fixe (anume că Ion Iliescu este comunist) comparind acţiunile prezente ale acestuia cu cele trecute ale komintermstulu, bul- g.tr Gh. Dimitrov, Ion Cristoiu trage linie şi mtreaba. Oare Ion Iliescu vrea să facă o nouă confederaţie balcanica, asemeni

«au comunist? Şi răspunde s p ^ final c* e s te foar te Posibil ca preşedintele Iliescu să so straduiasca să integreze Rom ânia unei asemenea confederaţii. Ba mai mult, este pri­mul susţinător al ei. . » V , . r -u Concluzia este c e r puţi» riscanta. Argumentele _ lui Ion Cris­toiu pornesc de la ideea că Ion Iliescu ar dori sa t a n e intr-o confederaţie , tări cum sînt România, Bulgaria, Turcia, - Grecia şi, probabil, ce a mai rămas (oriental) din fosta Iugoslavie, In­tr-o : confederaţie economică, ale cărei - reţele, de schimburi co­merciale să favorizeze România.‘ Cred-că preşedintele Ion Iiies- cu mi doreşte aşa ceva pentru simplul motiv că nu poate rea­liza o confederaţie (economică) balcanică^ Nu poate nimeni face asta. Deocam dată. Pentru a fi parte a unei confederaţii,_ chiar economice, ţările care ar putea s-o alcătuiască ar trebui sa aiba măcar un trecut, dacă nu un prezent,' de p a c e şi înţelegere. Din ce fel- de confederaţie ar putea face parte Grecia şi Turcia, de exemplu? .Prietenia" lor durează de pe vremea asediului Tro- iei, să spunem, cînd se luptau, e adevărat, greci cu greci, dar prinţii se a f la u pe continentul european, iar ceilalţi pe cel asia­tic, cam acolo unde sălăşluiesc acum turcii. Zilele trecute, ame­ricanii au trimis în Marea Egee un crucişător pentru .a-i dez­metici pe cei doi „aliaţi" din cadrul NATO. Deci, grecii şi tur­cii n-ar accepta să facă parte dintr-o confederaţie balcanica. Lipsind ei, această uniune hibridă n-ar avea sens. Ar ramine doar România şi Bulgaria (Iugoslavia trebuie, deocamdată, ex­clusă), care nu prea au interes să cultive un comerţ intens, unacu cealaltă. Pacea e una, iar com erţul e alta. _

Ce se poate face în situaţia actuală este ca România sa aiba legături politice bune cu ţările din Jur. Dacă spre Ucraina nu se poate privi pentru că întotdeauna „ar veni vorba" despre

- /• (Continuare în pag, 10)

Laureaţi clujeni ai Academiei Române— 1992:

Prof, dr.. Viorel Ilandră-Luca,. rector a) .U. T. _ Cluj-Napoca:

Inginerii mecanici sînt acum

Cu puţin timp în urmă, Aca­demia Komână şi-a ' decernat premiile pe anul 1992. Printre premiaţi, se află ş i . distinsul prof. dr. Viorel Handra-Luca, rectorul Universităţii Tehnice Cluj -Napoca*- care a-obţinut Pre­miul „Aurel Vlaicu“.

— Domnule prof. dr. Ilandra- Luca despre ce este vorba?

— Este vorba - de grupul de ' lucrări „Reductoare frontale cu bile“. Aceste lucrări au început cu o invenţie brevetată în 1986, continuată cu lucrări susţinute şi publicate în reviste de spe- .

; cialitate, prestigioase, cum este ’ 'ş i v4C6hstriikUon“ \'dih-Qermania,'';- ‘ în 1992. „Konstruktion" este o foarte bune cunoscută revistă de ■ specialitate în domeniul con­strucţiilor de maşini. Aceste ti­puri noi\de reductoare care se. utilizează în mecanica fină şi în : roboţii industriali,, au fost. deja solicitate de către o firmă italiană, care le va executa, in- trînd în producţia de' serie. La noi în ţară, seexeeută reduc­toare de diferite tipuri, de pu­teri diferite. Or, acest reduc-

-tor, fiind de o construcţie-ori­ginală, se plasează la . nivelul realizărilor, pe plan mondial

n e c e s a r i ; :, Urmează să fie validat de .di; -feritele aplicaţii industriale. Ca

să fiu înţeles, redactoarele sînt nişte subansamble de utilizare, generală în construcţia de ma­şini şi aparate! -

— Consideraţi că industria • românească are .-surplus de in­gineri în domeniul construcţiei

de maşini? Şomeri are„. — Consider câ e o problemă aparentă de surplus.-Eu aş spu­ne mai degrabă că nu li s-a găsit ceea ce trebuie să facă. Gîr.dindu-mă la, dotarea noas-

■ tră '.industrială, inginerii meca­nici sînt acuma absolut nece­sari. Ei trebuie să-şi .aducă ă- portul în calitate de -oameni de concepţie, nu de execuţie, pen­tru care există alte categorii profesionale. Inginerul trebuie să conceapă la nivelul :tehnicii de care dispune, la nivelul ma­nagerial al momentului pe ca- re-1 traversează; Economic,- in­dustria românească traversea­ză momente grele, de aceea şi pare a fi uri surplus de ingi-. neri în domeniul mecanic. Fo­losiţi cum trebuie, inginerii me-

. Demostene ŞOFRON' (Continuare în pag. 10)

•r'iT'Tf...i"i — iimmm gore, ep, Agrigeotulul,—* © Mîine: Sf..Mc. Clement,

cp. Romei;; Sf. Petru, ep. A- lexandriei.

Ii felicităm pe toţi cei ca-

Amfilohie, ep. Iconiului; Gri- le sacre> Pomenite mal sus-

v; REVENIRE- SPECTACULOASA :Domnul maior loan Şoim, şeful Biroului circulaţie din-cadrul

Poliţiei rutiere Cluj a avut, ieri, o spectaculoasă revenire. In­trat în . comă, în urma ur.ui grav accident' de circulaţie, petre­cut acum citeva zile,, domnia sa şi-a revenit Medicii de la rea­nimare au permis soţiei şi băiatului să-l viziteze. Victima aces­tui tragic accident şi-a ' recunoscut familia. Medicii suprave­ghează în permanenţă starea şi evoluţia pacientului.

Purtătorul de- cuvînt al Poliţiei rutiere, domnul locotenent major Vasile Tarcea a ţinut sâ mulţumească cotidianului’ „Ade­vărul de Cluj" pentru informaţiile exacte furnizate cititorilor săi, cerînd să precizăm, pentru colegii noştri din ţară că în acest accident nu este vorba despre şeful Serviciului de circu­laţie, domnul maior Rusu, ci despre şeful biroului municipiu­lui Cluj-Napoca, domnul Şoim. ' Radu VIDA

In atenţia tinerilor,

căsătoriţi• ■ •• ’

■& un comunicat al Primăriei Cluj-Napoca •

In conformitate - cu Ordonanţa Guvernului României' nr. 19/ 1994 — privind construirea da

' locuinţe noi în . vederea accesu­lui la proprietate pentru tinerii căsătoriţi şv celelalte categorii de persoana prevăzute der aqeas- ta — vă informăm că solicită­rile şi actele justificative,. ne­cesare. la dosar; se .vor depune îa Consiliul local, (lin str,. Mo­ţilor, nr. 3 la. registratură, pen­tru Direcţia Administrării: Imo­bilelor: de Stat. ' -»' ■

Solicitările vor fi analizate de c Comisia socială constituită în

acest sens. . - .Relaţii suplimentare' la tel.'

--J9.6.0 30, int. 167.

BIROUL DE PRESA >: ~ AL PRIMĂRIEI

d e V irgil T0MULEÎ

# I;X~ IUGOSLAVIA. Aviaţia NATO a bombardat aeroportu de la Udbina al sîrbiior din „republica" Kraina din Croaţia, de unde ,au fost lansate Ia sfîr- şitul suptămînii trecute mai multe raiduri asupra en* cia voi Dibaci din nord-esful Bosniei. Circa 50 de avioa­ne americane, britanice, olandeze şl franceze au distrus pista aeroportului şl mal multe erme grele, sco|tnd astfel din uz obiectivul.

• O.P.E.C. -Miniştrii petrolului diri statele membre nle OPEG (Organizaţia Ţărilor Exportatoare do Petrol), reuniţi în Indonezia, au votat în unanimitate înghe­ţarea la valoarea actuală de 24,52 milioane de barill. pe zl o nivelului producţiei pelroliero pentru anul 1995. Se preconizează o creştere a preţului petrolului în tri­mestrul al doilea al anului 1095.

... # PALESTINA.- Prejedintele autorităţii palestiniene, Yasser Arofat, a fost aclamat luni de 15.000 de sus-' ţinători, la trei. zile după singeroasele • ciocniri între poliţia palestiniană şi intogriştll musulmani. Ultimul b i­lanţ al violenţelor este do 16 morţi şl circa 200 de răniţi. -

O ALGERIA. 16 personalităţi politico şi religioase ou început luni, la Roma, un dialog asupra mijloa­celor de oprire a violenţelor în Algeria. Autorităţile de la Alger au criticat întîlnirea, care so desfăşoară- la sediul comunităţii catolice SanCEgidio, cu participarea unul lider al Frontului Islamic ni Salvării.

O CHINA/VIETNAM. In a doua zl a vizitei sale ofi­ciale de prietenie i a Ildnol, preşedintele Chinei, Jiang Zem i», n- avut intilniri cu uşile închise, stabilind s9

ţi c £ ,* r n : ‘.v„Ă u n i v , )i , . - -

se înceapă negocieri cu Vietnamul asupra diferendului" teritorial din Marea Chinei.

• ARGENTINA/SIUIA. Preşedintele Argentinei, Car- los Menem, a sosit luni la Damasc într-o vizită do trei zile, prima a unui şef de stat argentinian în Siria. El. a avut întrevederi cu omologul său sirian, Ilafez A l- Assad, in cursul cărora au fost discutate relaţiile bila­terale şl situaţia din Orientul Mijlociu. '

9 „CORNUL AFRICII". Republica Djiboutl a fost afectată luni do puternice intemperii, caro au făcut cel puţin 21 de victime şl a lăsat mii de oameni fără adăpost. Operaţiunea ONU în Somalia (ONUSOM) a declanşat operaţiuni do salvare în provincia Bosaso (nordul Somaliei), atinsă duminică de un ciclori soldat cu zeci de victime.

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI, 23 NOIEMBRIE, PAG. 2

HP,ZP »/-’<? V "- ’ .^ i *y£" *sT’ f i Zfcvi*®E?Hîr*>\lBgmsftaite

Programul Radio Cluj 23-25 noiembrie yMiercuri, 23 noiembrie: 6,00 — 13,00 Revizii

pe staţii. 16,00 Unda pentru minte, inimă şi li­teratura. 16,30 Supersound. 17,00 Radio Fax: Ac­tualităţi ţi muzică. 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere. Joi, 24 noiembrie:6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi mu­zică. 10,05 Salonul artelor: Teatru radiofonic în serial „Calvaria" de T. Tanco. 11,00 La fîntîna dorului:, Mesageri ai cîntecului şi Jocului româ­nesc In Lumea Nouă. 11,30 Apărători al gliei transilvane. 12,00 Din. culisele operei: De vorbă cu mczzosoprana Susana Bosica (II). .12,30 Rea­litatea economică: Exigenţele exportului. 16,00 îlistoria niagistra vitae: Frontul dt vest în jur­

nale şi memoria 16,30 Ateliere muzicale: Garcia Lorca şi Manuel de Falia.. 17,00 Radio Fax: Ac­tualităţi şi muzică. 20,00. Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere, Vineri, 25 noiembrie:6,00 — 8,00 Bună' dimineaţa: Actualităţi şi m u-' zică. 10,05 Suflet şt cîntec românesc: Colinde, şi colindători. 10,35 încotro omule?: Responsabili­tatea familiei-In delincventa juvenliă. 11,00 Re­zonanţe corale: Medalion Constantin Babic. 11,30 Din lumea largă. 12,00 Dialog pentrur.un portret: De vorbă cu arheologul clujean dr. Gheorghe Lazarovici. 12,30 Concert de prînz: Diri reperto-, riul Laurei Yager, 16,00 Un milion de prieteni: Uri prieten dintr-un -milion. 17,00 Radio Fax: Ac­tualităţi şl muzică. 20,00 Top 9099.

PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: ' 11-64-16 ^

! • PRIMXRIA*CLUJ*NAPdeA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90' \ ' PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 ;

] * PRIMÂRÎÂ CÎMPIA tUR2lI: 36-80-01 • PR3MĂRÎÂ HUEDIN: 25-15-48 ,• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi 11-15-10• POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76• POLIŢIA DEJ:21-21-21• POLITIA TURDA: 31-2U2 1 « . POLIŢIA CÎMPIATURZIfc 36-82-22• POLipA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14 • .

. 1 • •' . • r . » .• POMPIERI: 981• APĂRAREA.CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:• 11-24-71 '

• SALVAREA: 961• S a lv a r e a c .f .r .: 11-S5-91 , ^• 'INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 « O R A EXACTĂ: 958• ‘REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

-DISPECERAT: 11-87-48 vV REGIA • AUTONOM Ă : DE

APĂ-CANAL- DISPECERAT: 11-63-02• S.C. "SALPREST" S.A.- DISPECERAT:

19-55-22 ;! '• COM ENZI SPECIALE PENTRU

TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12, INTERIOR 132

CURSE IftlTERIUATiOIUALE:

din Âutbgara II: ;

• CIuj-Napoca- Budapesta, cu plec'ăni din CIuj-Napoca în zilele de lu n i, jo i şi V ineri,

!â Ora 7,C0 şi înapoierea diri Budapesta îh zilele de m arfî, VÎnerj Şl sîm M ta, fa oraii.oo

INFORP/IATII:• Autogara 1:14-24-26 •• Autogara II: 13-44-88

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI: '

0 ,4 5 / 13,30

Cursa de 8,45 circulă şi sîmbata; " Cursa de ora "19,30: circulă de luni pînâ

vineri; . - '

PLECĂRI Dlfy BUCUREŞTI: 7,15; 18,00

Telefon TAROM CLUJ: 19-49-87

CURSE INTERJUDETEWE:

din Autogara I:• CIuj-Napoca - Sibiu: 5,45• CIuj-Napoca-Tîrgu Murcj: 6,30• Ctuj-Napoca - Baia Marc: 6,30 (nu circulă

duminica) •. ' -

din Autogara II:• CIuj-Napoca - Abrud: 6,00• •CIuj-Napoca - Zalău: 6 ,30(au circulă

duminica) • :.>r •'

• CIuj-Napoca * Gîrbiu - Zalău: 6,40 7• CIuj-Napoca - Jibou: 7,0a j| fg | :;,.• CIuj-Napoca - Şimlcu Silvanîcî: 8,30 • _____ '

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA : principalele direcţii

• trenuri accelerate •

• BAIA MARE, SATU MARE (prin Dej): 14,4*• BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45V BRAŞOV: {prin Dej): 1,23• BUCUREŞTI: (prin Sighif oara): 0 ,C );l 0,25;

14,33; 22,04- (prîn Sibiu-Piatra Olt): 11,21• (prin Petrojani-Craiova): 9,31• BUDAPESTA: 0,39; 15,23• GALAŢI: (prin PIoieţti-Buzău): 9,14)• IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 . ORADEA: 0,39; 3,40; 15,23; 16,52; 20,45• S ATU MARE; 14,45; J ,40• SIGHETU MARMAŢIEI: 5,44 . , ; . ' TIMIŞOARA: (prin Alba Iulia): 5,52 23,02

23,43; (prin Oradea): 14,45• TÎRGU MUREŞ: 16,30; 20,31 / V j• INFORMAŢII GARA: 952 !

flGERJŢil DE VOIAJ C.F.R.:INFORMAŢII: 11-22-12 (Intern*. j

11-24-75 (internaţional)

m m i1,**<->• ■

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU v

Miercuri, 23 noiembrie 1994 ■9,00 — Desene animate

— ITA LIA 110,45 — Ralph super eroul - : — ITALIA 111,20 — T.J. Hooker

— ITA LIA 114,35 — Serial— CANALE 515.30 — Seriale — RETE 418.30 — Cartoon Network19,00, — Magazuv S

— SI3LTRON TV19,15 — .Cartoon Network21.30 — In pat cu duşmanul

— RETE 423.30 — Film — ITALIA •. .>

PORTALEXPORT-1MPORT-SRL

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Miercuri, 23 noiembrie 1991.8.30 — Cartoon Network16,00. — " Cartoon Network •20,15 — 'Documentar

— WORLDNET . .21.30 — ■ In. pat cu duşmanul

— RETE 4 ■23,35 — Ziua, unor campioni '

:. — RETE 4-,; ,. f-

.c. TVCÂBLUfr.iî|PROGRAMUL CANALULUI

PROPRIUMiercuri, 23 noiembrie 199416,00 —■ Dinastia — PRO 717.10 — Femeia misterului

— RETE 4 - ... ' t18,30 — Cartoon NetWork20.10 — Explosiv magazin

.. — r t l : .21,15 — Proiectul Manhattan

— RTL 20,30 — Cajitclul contelui .

,. Dracula — RTL 2 - ■

f m i m ■ $

18 — 24 NOlE.MUltlE CLUJ-NAPOCARepublica — Casa spiritelor — coproducţie germano — danezo- spaniolă, premieră (9; 11,45; 14,30; 17,15; 20) © Victoria — Un bărbat ,bine dotat — Hue- vos de Oros — Spania — pre­mieră (9; 11: 13; 15; 17; 19) 9 Arta — Corbul — SUA (II; 13; 15; 17; 19) © Mărăşti — sala A — Rockeril atacă ra­d io u l— SUA (13; 15; 17. 19) sala B — Şocuri —- SUA (14; 16; 18) ® Favorit — Răzbunarea tatălui — India, premieră- (11; 13; 15; 17; 19 9 Apollo — 18-20 nov. — Nopţi albe în Seattle — SUA (16; 19): 21-24 nov. -• Instinct fa­tal — SUA (16: 19).TURDATineretului — Te voi răzbuna Bruce Lee — Hong Kong © Fox ■— Academia, de poliţie: Misiune la Moscova — SUA — premieră ’CÎMPIA TURZII Muncitoresc — Cindva pe aici trecea -un rlu — SUA — pre­mieră; Sommersby SUA — premieră .DEJArta — Teroare In Boston — SUA — premieră; . Lupul •— SUA — premiera

Programul 1: 7,00 TVM T e - . lematinal; 10,00 ' Actualităţi;10,0Ş Videoteca muzicală; 10,20 Desene animate; 10,50 Videp- lexicon; 11,50 Dimensiuni socia­le; 12,20 Film serial: „Mala mu- • jer"; 13,10 — 1001 audiţii; .14,00 • Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 , TVR CIuj-Napoca; -16,00 A ctua-'' lităţi; 16,10 Magazin sportiv; -17.00 Şlagăre...-şlagăre; 17,15 Al- ' fa şi Omega; 18,00 Tele-discul muzicii populare; 13,30 Desene animate'; 19,00 Timpul. Europei;.19,30 Film serial: „Alergind pe coridoare"; 20,00 Actualităţi;

. 20,25, Film serial: „Dr. Quinn“ ; .. '■21,20 Fotbal: Steaua Bucureşti

Anderlecht Bruxelles îri Liga . Campionilor, grupa C; 23,30 Ac­tualităţi; 23,50 Confluenţe... în ; - Scheii Braşovului; 0,20. 'Fotbal: ■ • Benfica Lisabona — ' Hajduk Split: (rezumat); 0,35 întîlnirea: V de Ia miezul nopţii.

Pi-iograitiul 2: 7,00 La prima oră; 9,00 Ora de muzică; 10,00 Telejurnal' Worldnet; 10,30 Cîn- teciil rîndunicii; 11,30 Dese'ne

-animate; 12,00 Gong!;; 12,30 Par­tituri celebre; 13,00 Documen-- tar; 14,00 Actualităţi; 14,10 Se­rialul serialelor; 15,00 De lingua latina; 15,30 Parcuri naturale;16.00 Desene animate; . 16,30 Film serial: „Succesoarea"; 17,00 Mini-Eco; 17,40 Film serial: . „Mala mujer"; 18,30 Emisiuneîn limba maghiară; 20,00 Ac- - tualităti; 20,25 Ritmuri , muzica-: ' le; 21,00 TVM Mesager; 21,30 . Pro memoria; 22,00 TV 5 Eu­rope; 22,30 Film serial: „Santa Barbara"; 23,15 Cafeneaua lite­rară; 0.45 Videoclipuri. \ '. TVR CIuj-Napoca: Teritorial:9.00 Panoramic — ştiri- din te­ritoriu. : întrebări pentru o func- . ţie. 9,30 Rubrica limba ,'ma-- • ghiară:, Thalia — 'premierele ■, lu­nii. . pe scenele transilvane,- Acto­rul Lohinszky Loraiit la 70 de ani. Naţional: 15,05 '"—r. 16,00 Ac­tualitatea transilvană — ştiri din teritoriu. Onor la tricolor. \Cin- tec transilvan: Ansamblul folclo- . ric- -„Transilvania" • diri. Cluj-Na- poca. Rădăcini. . : .

Redacţia nu îşi asumă -respon­sabilitatea în legătură cu even­tuale modificări, intervenite în programul anunţat. , ‘

R ŞT f T 4 2 U f fCREMA OE LAMIIK

’ De ce aveţi nevoie: 5 ouă, 175 g zahăr, 1 pahar vin, 1. lâmîie.

Mod de pregălire: Gălbenuşu­rile, zahărul, vir ul, zeama şi coaja rasă de lămîie se bat cu . telul pe 1 o baie' de aburi pînă- se îngroaşă. După ce compoziţia s-a răcit, se adaugă albuşurile bătute spumă, se toarnă în cu­pe şi se dă la rece.

FARMACII CU, SERVICIU PERMANENT: ' FARMACIA' „CORAFARM", Str. Ton Meşter nr. 4, telefon 17-01-03.'

GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA nr. 3 „H1GEEA AESCU- LAP“ P-ţa Mihai Vlleazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20—8.

POLICLINICA"îNTERSERViSAN"

Str Pascaty nr.5, cart Gnsotghent

• INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

, -ENDOCRINOLOGIE -REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE ■ ALERGOLOGIE• DERMATOLOGIE

• CHIRURGIE - ORTOPEOIE- O.R.L- OFTALMOLOGIE

- GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

• •ACUPUNCTURA . -LABORATOR

(BIochimla-Bacterlologlo• imunoiogla • Pa»a2ltologle

• Teste SIDA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA.

- are lo 7-21 Modic de gardâ: orole 2 i l

Rezarvare consultaţii '' ia -iei. 19-39-39. .

— - ......... •...

MIERCURI, 23 NOIEMBRIE, PAG. 3 ADEVARUL OE C1UJ

GERMANI A Şl PARTICIPAREA

LA UNIUNEA EUROPEANĂ• „Financial Times" din 20 oct. 1994 •

’ A' î i proeuropean nu face pur, si simplu, parte din atitudinea politică-justă din Germania. Poziţia reflectă, totodată, o no­ţiune larg împărtăşită, de inte-r •res naţional; bunăstare / econo­mică şi reasigurare psihologică. Germania priveşte ideea cons­truirii Europei în jurul „unui nucleu" drept o chestiune prac­tică, şi nu ca o problemă reli­gioasă. Totuşi, enunţarea .agen­dei europene â Germaniei pînă la sfîrşitul deceniului nu va "fi uşoară. • ■

• • Germanii sînt de acord că nu există o alternativă la edifica­rea Europei. Totuşi, această nu se va face fără trudă şi lacrimi. Intre Republica Cehă şl lam lu-. rile germane vecine, Bavarla şi Saxonia,' comerţul de frontieră ' cu bunuri şi servicii creşte ra­pid. Multe investiţii de capital' germane, se fac în Boemia.- Li­nia directă între Munchen, şi-, tuat la sud, şi Dresda, situată la ' esţ, .continuă să treacă prin Praga. ... •

> Polonia a adoptat • fu curaj 'reformele economiei de piaţă.

■ Totuşi,, ea încă nu are prea multe lucruri de oferit, care să

■ o facă un membru .indispensa-: bil al UE. Interesul Germaniei 'de a vedea Polonia în Uniune este mai mult de ordin geogra­fic. Ea. doreşte un vecin stabil, care să ajute la absorbirea ori-

: căror necazuri din fosta -Uniu­ne Sovietică.

Ungaria, ce luptă Încă cu tre- • cutul său comunist, are nevoie imperioasă' de anumite reasigu­rări 'împotriva ' vechilor demoni ai vecinătăţii sale balcanice. Marea problemă a făuritorilor politicii germane în această par­te a Europei constă în faptul că Politica ' Agricolă Comună (PAC) a trecutului este incom­patibilă, atît în plan financiar, cît şi din alte puncte de vedere, cu viziunea germană asupra vi­itorului. Dar din punct de ve­dere..'al fermierilor germani' şi forţei lor politice, PAC nu şi-a ' epuizat încă utilitatea.

în sfîrşit, efectele Tratatului de la. Maastricht îi vor obliga, pe

germani să 'privească . In faţă ' viitorul mărcii germane.' Aceas­t ă chestiune pătrunde. pînă în

eele mai îndepărtate colţuri ale memoriei colective a linei na­ţiuni care a fost confruntată cu două mari- inflaţii catastrofale în' acest *ecol. > Societatea ger­mană are nevoie d e ; securitate şi germanii Impărtăşeso; s c u . .vecinii lor francezi neîncrederea •. ■ în gestionarea banilor de .către po­liticieni. Orice suspiciune -pri­vind un hibrid'- intre marca ger­mană şi, să zicem, drahmă, va tarnsforma Germania într-un' focar de rebeliune. Germanii ar putea să adopte , calea • sigură şl să nu renunţe la marca lor şi .la încrederea. in Bundesbank, dar acest fapt probabil că nu-i va mulţumi pe toţi vecinii lor.

La cinci ani de la căderea .Zidului Berlinului, Germania este confruntată cu consecinţele, pentru .întreaga Europă, ale u- nificării şi sfîrşitului războiu­lui rece. Oamenii politici şi o- pinia publică au încă tendinţa

,de ă crede că ceea pe este bun’ pentru Europa este bun şi pen­tru Germania. * Dar opţiunile ce-i stau în faţă vor duce la apariţia unor. divizări. Se prea poate’ ca alegerile pentru Bun- destag din 1994 să fi fost ulti­mele alegeri care au dat o opi­nie germană', aproape unanimă asupra Europei. ■

IN ACEASTA PAGINA PUBLICAM MATERIALE

FURNIZATE DE

AGENŢIA NAŢIONALA D£ PRESĂ

f NATIONAL NEWS AGENCY PRECUM Şl DIN ALTE SURSE

/ / roşu/ r

» i

Aşteptat cu .covorul roşu

Sufi seninul iit^oiclii, Yasser Arafat se află într-o situaţie periculoasă: după inciden­tele sîngeroase’ petrecute vineri. în Gaza, prins câ într-un cleşte între revolta islamiştilor, catastrofa economică şi presiunile Israe­lului. De la sosjrea sa in fîşla Gaza autonomă, în iulie,- Arafât nu a reuşit să facă nici o breşă pe nici imul dintre cele trei fronturi pe care trebuie să iupte islamiştii : — cu care pentru mQ-; ment nu a fost posibil nici un aranjament, sosirea ajutorului in­ternaţional 'cîţre întîrzie şi negocierile ,cu Israelul pentru extinr derea autonomiei." care bat păsul pe loc. ■

Tensiunea care a răbufnit vineri în Gaza,; soldîndu-se cu 15 morţi şi circa 200 de răniţi, în urma ciocnirilor dintre poliţie' şi militanţi din Hamas, mocnea de săptămîni. T Grupurile islamice profită de decepţia şî frustrarea!, populaţiei. După sosirea lui Ara­fat în Gaza, zidurile au foşt - vopsite în alb, lozincile antiisrae- liene au fost şterse. Astăzi* aceste ziduri ■ sînt acoperite cu lozinci împotriva lui Arafat: „întoarce-te de unde ai venit!", „Răzbunare! Noi nu te vom iertai".

In ceea ce priveşte Fatah, -' atmosfera este .de combativitate. „Dacă islamiştii vor să meargă pînă la capăt, atunci şi noi vom merge pînă la capăt11, sublinia un responsabil al organizaţiei Fa- tah, - Toufik Abou Khoussa. Hamas, singura forţă cu adevărat ca­pabilă să concureze autoritatea palestiniană^ .a lui Arafat, ^caută sărecîştige puterea pe care o exercită în societatea civilă sub ocupaţia israeliană. Totodată, Israelul, Egiptul şi- Franţa îşi ex­prim ă. îngrijorarea în legătură cu fragilitatea şefului OEP după incidentele - sîngeroase de vineri. Şeflu diplomaţiei israeliene, Si- mon Peres, a subliniat că statul evreu nu trebuie să dea impre­sia- că : Arafat „luptă în numele Israelului", pentru a. .nu-1 discre­dita şi ţnai mult în faţa populaţiei palestiniene.- . v ' •'

Franţa a avertizat Israelul în legătură cu riscul de a submina poziţia lui Arafat, ceea ce ar duce Ia subminarea procesului de pace. In acelaşi , sens, preşedintele -Egiptului, Mubarâk, a decla­rat. cotidianului italiari „Corriere de 11a sera": „Arafat trebuie spri­jinit concret, ia r . acest '.-'lucru trebuie, făcut cît mai repede, înainte de a ne trezi că avem în mînă o bombă". - _ : ■

Liga Arabă; â subliniat „marea;.sa îngrijorare" faţă de situaţia- din-,Gaza şi a cerut comunităţii internaţionale, să-şi onoreze, ra­pid angajamentele financiare faţă de palestinieni;

» . BULGARIA ÎŞI REIA LEGATURILE CU MOSCOVA ©

(a f p )

Bulgaria,' caro s-a distanţat He . Moscova, după prăbuşirea comunismului. In urmă; cu cinci

.ani — !deşi pe. ^vremea 'aceea era aliata \ cea * mai fidelă a - URSS —, a reluat legăturile 'cu fostul „Mare'Frate".atiţ pe, plan politic, cît şl economic. „Tele­fonul' roşii**, care făcea, legătura între fostul dictator . comunist Todor ~ Jivkov şi; Kremlin, este pe cale de a fi modernizat. El ar urma să - începă să jfuncţio- neze din, nou pînă ' lă -sfîrşitul anului. .

Asocierea : Bulgariei cu ^Parter neriatul. pentru pace al. NATO in luna februarie nu este în contradicţie cu dorinţa .Sofiei de a ameliora relaţiile sa le , cu Moscova potrivit preşedintelui'

bulgar, Jelio Jelev. Acesta i-a sprijinit întotdeauna" - pe ş-efor- , maiorii de la Moscova. El a fosfc primul şef de stat străin care; i-a telefonat lu i/ Boris;; Elţîn.,- pentru a-şi exprima sprijinul atunci cînd acesta era . încercu—

/it în „Casa Albă", cu prilejul puciului eşuat împotriva , pre- » şedintelui iGorbaciov din «august-' 1991.: ;. .

Imediat după prăbuşirea re­gimului comunist,1 foştii lideri bulgari. au fost criticaţi vehe­ment pentru ; politica . lor ' „ser- . vilă" faţă de (Moscova. ' s Acest „servilism" a mers pinâ acolo?. îneît fostul dictator Jivkov îşi exprimase dorinţa; de ă face din "' Bulgaria ' o republică sovietică.

Pe plan economic, 60 la sută din schimburile comerciale ale Bulgariei se realizau cu URSS în perioada comunismului Bul­garia primea 90 Ia sută din ma­terii prime din . URSS. şl expor­ta în această ţară jumătate din . producţia sa I.a un "an după

.căderea regimului comunist,' va -' . loarea schimburilor între Bul­garia şi fosta URSS a scăzut Ia30 la- sută în 1990 tn raport cu 1980,* cînd schimburile se cifra­seră la 14. miliarde de ruble convertibile (aproximativ 12 m i' | liarde. de dolari, potrivit xm el' rate de ' scjiimb arbitrare .fixa­te de Moscova). ‘

MATERIALE RADIOACTIVE

DIN FOSTA IJ.R^Ş.S;Occidentalii ’— şi îndeosebi germanii* care au

reuşit-să depisteze şi să distrugă pe teritoriul lor mai „multe reţele de traficanţi .— abordează cu marfe seriozitate riscul de • răspîndire a unor maT teriale radioactive provenind din' fosta URSS, un-

. de organizaţii de tip mafiot controlează în pre­zent sectoare-întregi ale societăţii. O captură •— record de 350 de grame de plutoniu — 239, reali­zată la Munchen în luna august, dintr-un avion ce venea, de la Mosc’ova, a făcut câ în Europa d e . vest să aibă loc o brutală trezire la realitate şi să apară, totodată, semne de întrebare cu privire la destinaţia reală a acestui trafic. - ,, Experţi din domeniul nuclear, occidentali şi ruşi, au recunoscut amploarea pericolului. „Sis­temele de control autoritar care existau în Est ău dispărut, dar nu au fost. înlocuite cu. un sis­tem eficient şi democratic", arată Hans Blix, di­rectorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AlEA). In luna septembrie re­vista 'germană „Focus" a publicat extrase din­tr-un : raport pe 1993 al serviciilor secrete ruse care recunoaşte faptul că în unele „centrale , nu­cleare oricine sau aproape oricine' poate avea acces la materiale sensibile.

Ilans Meyer, purtător de cuvînt al AIEA, afir­mă câ aceste capturi de substanţe de contraban- dă nu sporit în ultimii ani în întreaga lume şi

■ apreciază'că ,-cste absolut necesar să se ia în , serios acest fenomen". ,;In nici un caz nu poate fi vorba de isterie" a replicat el scepticilor' ca­re remarcă faptul câ încă nu a fost descoperită „o piaţă neagră"- de mare amploare.

După captura de la Munchen — cea mal spec­taculoasă din cele aproximativ 500 de cazuri de

..trafic cu materii-nucleare de care s-a ocupat po­

liţia germană începînd din 1990 —, guvernul de . la Bonn a exercitat presiuni asupra Moscovei

pentru a obţine dirt partea ruşilor cooperare în lupta împotriva contrabandiştilor. Acuzaţi de ne­glijenţă de către mijloacele de informare,' ruşii au dezminţit .mai întîi faptul că s-ar afla la o-

. riglnea traficului, adoptînd adesea accente naţio-. naliste virulente pentru a denunţa existenţa! „u- nui complot" al occidentalilor împotriva lor.

Pentru a menaja susceptibilităţile, Germania. a pus rapid surdină acuzaţiilor publice. Cancelarul-

1 Helmut Kohl, care a -făcut' din lupta împotriva criminalităţii nucleare una din temele campaniei sale electotarle, a avut în mai multe rînduri con­vorbiri Sn această problemă cu preşedintele Elţîn, iar cele doyă ţări au convenit să colaboreze cu regularitate la nivelul serviciilor lor secrete: In- cepînd de la sfîrşitul lunii august au fost'luate măsuri concrete ia ’ frontiere şi s-a procedat la schimburi de informaţii. Cu toate acestea, nici o surşă serioasă nu a putut confirma existenţa u- nei veritabile ’ cereri pe „piaţa neagră". Intr-un comunicat citit în parlament la începutul lunii octombrie guvernul german a recunoscut că toa-

1 te persoanele arestate pînă în prezent sînt ,,in­divizi izolaţi sau membri.ai unor grupuri mici".

Anchetatorii care încearcă să-i demaşte pe cum­părători sînt la stadiul de simple supoziţii. Ast­fel, guvernul german presupune că materialele radioa'ctive ar putea fi cumpărate de grupări te­roriste, avlrid eventual legături cu unele state. Pentru moment, afirmă germanii, traficul nuclear se ,află doar într-un- stadiu preliminar, în caro vînzătorii propun cantităţi-mici pentru „a testa piaţa" şl a atrage potenţiali clienţi. '

Bernard Schidbauer, . coordonator al serviciilor secrete germane, a afirmat recent că echipele sale „au identificat o cerere" pe piaţa clandes­tină, dar a refuzat să citeze vreo ţară' sau vreo organizaţie, __ „Această descoperire este încă prea recentă şl ăr fi prematur sâ se vorbească deta­liat despre ea", a declarat el. Suport moral

ADEVARUl OE-CLUJ MIERCURI, 23 NOIEMBRIE, PAG. 4

Seminarul româno-amerlcanProcedura falimentului

între tradiţie şi ., inovaţie '

Vineri, 18 noiembrie, s-a desfăşurat'la -CIuj-Napoca se­minarul româno-american con­sacrat reglementărilor . legale vechi' şl noi în procedura fa­limentului. O problemă de larg Interes, care a atras un număr important de participanţi. Or­ganizatorii au fost Curtea de Apel Cluj, Universitatea „Ba- beş-Bolyai1' — Facultatea de Drept, American Bar Asso- tiation şi Asociaţia Magistra­ţilor din România — Organi­zaţia Judeţeană Cluj.

Domnul Pop F. Ioan, vice­preşedintele . Curţii de Apel Cluj, i-a prezentat pe specia­liştii americani, reprezentanţi; ai A.B.A.: doamna Ruth Cinni- ger, procuror federal In Port­land (Oregon), domnul Nicho- las Revelos, profesor universi­tar la Detroit College of Law, doamna Bonnie Bird, şefa re­prezentantei permanente a A.B.A. în România, domnul Ted Fischer, avocat în. Wa­shington D.C., specialist . în Drept comercial şi domnul Ro- 'riald, Cinniger, judecător fede­ral în Portland (Oregon). Dom-- nul prof. univ. Ion Turcu, ju­decător la Curtea de Apel Cluj, a prezentat procedură fali­mentului'reglementată de Co­dul comercial din 1887, în vi­goare, relevînd inconveniente­le acestei proceduri, care se bazează pe o concepţie depăşită şi a subliniat importanţa mo­dificărilor implicite aduse a- cestei proceduri prin Legea nr. 76/1992. Domnia sa a În­cercat să-i convingă pe parti­cipanţii la seminar că pînă la adoptarea unei noi legi a falimentului este- necesar ca actuala -reglementare să fie a- plicată într-o concepţie nova­toare, modernă, ale cărei prin­cipale coordonate sînt: lj pri­oritatea mijloacelor preventive, prevăzute de Legea nr. 76/1992, menite să evite declanşarea procedurii falimentului; 2) pri­oritatea soluţiilor amiabile în cursul derulării procedurii fa-, limentului; 3) implicarea acti­vă. a grupului de salariaţi ..al societăţii , declarate în fali­ment; 4) constituirea unui corp

. profesional a l. administratori­lor falimentului.

■ (REPORTER)

Săptămîna trecută, S.C. „Napotex", societate specializată pe comerţul angro de mărfuri textile-încălţăminte, şi-a deschis un nou magazin, în localul fostului magazin de încălţăminte Durabil, de la Gară. Este al doilea magazin de desfacere cu amănuntul al acestei societăţi, cea mai mare. societate de co­merţ cu ridicata în textile-încălţăminte din judeţ, primul fiind situat în incinta societăţii de pe strada T. Vuia nr. 208.-

De la d-na Cornelia Nagy* directoarea „Napotex", âm aflat că în obţinerea spaţiului (al că­rui chiriaş a fost, înainte SCŢI Cluj)' au fost ajutaţi de Primă­ria CIuj-Napoca care ia accep-, tat negocierea directă. Eventua­litatea unei licitaţii ar fi fost riscantă deoarece „ne mîna ori­ce arab". Stocul de 40 ,de mili­oane de lei al noului magazin este compus din încălţăminte de toate mărimile, achiziţionată de Ia „Guban", „Dîmboviţa", ; „Ardeleana", „Clujana" „Aris"

Bucureşti, importuri din China. Magazinul măi are raioane de mercerie, galanterie, marochi- - nărie şi ciorapi de „Adesgo", pentru care „Napotex" are ex­clusivitate în judeţele Cluj ' şi Bistriţa-Năsăud. - r

— Cum apreciaţi preţurile pe care. le-aţi stabilit, d-năNagy?- . ■ ■ . .

— Lăsăm clientela să se pro-

nunţe îri această privinţă. Noi am stabilit un adaos de 15 la sută. In plus,- avem atu-ul că vindem la prima mînă. Intre noi şi producţie nu se află in­termediari. Cum ştiţi, avem magazin cu amănuntul şi* depo­zite la , poarta aeriană a ora­şului. Acum am izbutit; să pă­trundem în zona porţii ferovia­re, aşa în cît ' persoanele : care tranzitează municipiul vor be­neficia de : serviciile noastre. Deschiderea magazinului de la gară coincide, în mod fericit, cu aniversarea a 45 de ani de

:1a înfiinţarea firmei.— Cum staţi cu concurenţa,

pe piaţa încălţămintei? . . ’— In domeniul nostru concu­

renţa este foarte strînsă. Ne confruntăm cu angrosişti care nu au depozite, nu au şi nu u- tilizează serviciile de calitate. Practic, orice deţinător de au­tovehicul poate deveni angro­

sist. La producători, ne izbim de aceeaşi concure’nţă, deloc lo­ială. Toată marfa de calitate este luată de angajaţii firmelor producătoare care au firme pro­prii. Apoi, oferta internă de în­călţăminte s-a restrîns din cau­za exporturilor şi a sistemului lohn. De exemplu nu găsim pan-

merţul cu amănuntul.. Noi a- vem beneficiari care au restan­ţe de 5—6 luni, restanţe, pe ca­re, nu le putem recupera, srl-u- rile şi locaţiile -de gestiune fi-- ind decapitalizate. La rîndul nostru, noi îi înnebunim pe pro­ducători. Din adaosurile noas­tre noi nu ne. putem achita do-

S.C. „Napotex” şi-a deschis un nou magazintofi de gală pentru bărbaţi, iar la contractării mai des prezente sînt .'cooperaţia şi firmele foar­te mici.

— Nu aţi făcut demersuri pentru corectarea lucrurilor?

— Cum să nu! Angrosiştii cu textile — încălţăminte sîntem într-o asociaţie patronală, „Te- xin“, care ; a . întreprins demer­

surile necesare pentru', stabili­rea unor condiţii minime de co­merţ cu ridicata — depozite, mijloace de transport, personal calificat pentru controlul cali­tăţii Fără rezultate, din păcate.

— . Ca om de comerţ, puteţi: să ne localizaţi blocajul finan­ciar?

— Blocajul pleacă d e . la co-

bîrida la bancă! - '. — Majorarea capitalului * so­cial prin H.G. 500 nu-v-a aju- tat?

\ — Capitalul circulant ăl so-7 cietăţilor comerciale rtu a fost

majorat, H.G. 500 a supraeva- luăţ patrimoniul care a crescut,

'■ Ia noi, de 8,5 ori, dar, practic, am rămas decapitalizaţi. ,

— O bună bucată de vreme comerţul clujean a luat pauză sîmbătă, spre satisfacţia maga­zinelor mici particulare...

— Ne-am . reorientat în pri­vinţa programului. Magazinele

,< noastre sînt deschise, acum, şi sîmbătă, de la 9 la 13. In restul zilelor lucrătoare, am , prelun­git programul pînă la ora 17.

M. SANGEORZAN

în premieră, în .CIuj-Napoca, pînâ în 4 decembrie: ,

Expoziţia „LUMEA COCA-COLArr

De lâ începutul, acestei săptă- mîni, valorile' certificatelor ' de investitor emise de F.M.O.A. sînt următoarele —' 256.000 lei — c.i. tip A, 64.000 c.i. tip B. Au fost puse în circulaţie 93 944 c.i. tip A şi 93.596 c.î. tip B. Valoarea" nominală a ambelor tipuri de certificate este de 50.000 lei, iar. creşterea este de 412 la sută. Activul net al fondului este de30.040 milioane lei şl fondul de dividente — de 500 milioane lei. " :,"V.

Interlocutor ne-a fost; domnul Nipk Constantinescu, director general pentru România al Com­paniei Coca-Cola: „Expoziţia găzduită' de Sala armatei (stra­da Dostoievski), „The World of Coca-Cola — Lumea Coca-Cola" este expoziţia care, pentru pri­ma oară în istoria; Companiei, părăseşte. Atlanta, G eorgia .In România face patru opriri, în- ordinea lor, Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Brăila. Această expoziţie este o recunoaştere a muncii noastre şi a succesului pe care Compania Coca-Cola îl are în România. Noi am reuşit să pu­nem România pe locul întîi în lume, în lumea . Coca-Cola, din punctul de vedere al dinamicii business-ului 6 Nu este o expo­ziţie de produse cum s-ar cre­de la primă vedere.. Este o ex- poziţie'-care arată Istoria Com­paniei de la începuturile ei, 1886, şi pînă în prezent,’ Sînt expo-' nate originale, unicate.. Veţi re­aliza astfel - că în secolul tre­

cut, neexistîncl maşini de ti­părit, materialul publicitar era

' 1 pictat de. mînă. Erau peste o su­tă de' artişti care făceau aceas­tă treabă De la ei la space can /doza de Coca-Cola care se bea în spaţiul cosmic ău trecut 108 ani în care Compapia Coca-Co­la, a fost în prima linie a econo­miei de piaţă ® Cifra de afa­ceri? Aş dori să fiu discret în legătură cu cifrele de afaceri. Ele aparţin îmbuteliatorilor lo­cali. In comparaţie cu următor rul competitor din ţară, dife­renţa este de 4 Ia 1 ’ în favoa­rea noastră. Pot să vă mai spun

‘ că pînă astăzi, în România, Compania / Coca-Cola a investit

r peste 120 milioane de ; dolari. Probabil ne vom ridica în 1995 . la mai mult. Dar am dovedit că sîntem cel mai serios inves- titor străin în România • De la îmbuteliatorul din Oradea ştim că; sînt în discuţie • posibi- ' lităţi de a se face ceva serios

„ şl durabil şi în Cluj-Napoca.

în INDUSTRIA PRELUCRĂ­TOARE analiza datelor prelu­crate indică, menţinerea tendin­ţei: de-' creştere a ' producţiei,' cu un • ritm superior trimestru­lui .precedent Acest. fenomen ipste’ corelat'cu anticiparea unei?. creşteri" a cererii de produse in­dustriale îndeosebi pe seama, componientei externe, piaţa in­ternă; manifestînd aceeaşi capa- - ^itate scăzută de absorbţie,

■ In raport cu evoluţia comen­zilor* se menţine tendinţa de în­cărcare Insuficientă ia capacită-r ţllor tfe producţie- (fn unele ra­muri gradul de utilizare al a- cestora, .Jse menţine sub 50 la sulă). ••' '•

Realizarea. linei creşteri mal accentuate-a producţiei este re­stricţionată (le dificultăţile fi­nanciare, cererea Internă insu­ficientă ş| lipsa materiilor pri­me (în industria alimentară şl a Mulurilor, industria pielăriei şi ini-ălţăminlcl, producţia de mohilfer).

A vind în vedere proporţia ma­re de opinii privind reducerea «-fcclivului. de salariaţi şi pen­tru perioada următoare se poa­te- estima o diminuare a numă-'' rnlui Mcostora fn industria pre­lucrătoare. -

Ir» ţprlnrul privat se previzio­nal/ă n'tendinţă de'stabilizare a f.'icirlitiţM şi volumului ds co- rm-nzi In nivelul realizărilor din trtmi'stiul precedent. în aceste i'nhrtiiil. fiind posibilă menţine­rea iicisonjiluliii şf chiar■ W’H'alaren de. forţă de muncă 6>ipi|pi(>n'nră, ,spre deosebire de ■si rmt .|lc, privire la activitatea de,;

in

economice

l . V . II

In baza unor studii de conjunctură economică realizate de .Comisia Naţională pentru Statlstită la realizarea cărora' au. par-’ ticipat şl agenţi economici din judeţul Cluj se pot desprinde aspecte esenţiale ale evoluţiei activităţii economice din ultimul trimestru ăl acestui an.

CONSTRUCŢII, managerii in­tervievaţi estimează câ:

— volumul, fltic al lucrări­lor de construcţii vă înregistrao scădere.. Acest fenomen este determinat de evoluţia negativă în sectorul-public, deşi în uni­tăţile cu capital privat şf mixt se anticipează o tendinţă de creştere a . actlvltătii, dar aces­tea au o pondere mai mică întotalul activităţii;

— numărul de salariaţi vafi în scădere, tendinţă mai ac­centuată în unităţile de con­strucţii cu capital public;

— vor continua să crească preţurile practicate;

— . volumul mijloacelor- fixe şl a investiţiilor va creşte, sur­sele preponderente pentru fi­nanţare fiind • profitul şl amor­tizarea fondurilor fixe,

— cau/rle caro limitează creş­terea producţiei constau, în principal, tn: cererea insufici­entă, dobfnzile ridicate la cre­ditele bancare, lipsa fondurilor de investiţii pentru dotări pro­prii, înttrzierl, în efectuarea plă­

ţilor de către beneficiari, cu re-, percursiuni asupra aprovizionă­rii cu materiale şi continuării lucrărilor.'

In COMERŢUL. CU AMA- NUNTUL se estimează pentru trimestrul IV 1994 creşterea vo­lumului fizic al vînzărilor com­parativ cu perioada preceden­tă, fenomen caracteristio pen­

tru ultimele luni ale. anuluii In sectorul cooperatist rămîne con­stantă evoluţia negativă a acti­vităţii comerciale,! situaţie ^influ­enţată şi de dezvoltarea unită­ţilor private în mediul rural.; Corelat cu evoluţia estimată

, a vînzărilor şl cu situaţia stocu­rilor, rezultă1 că şi volumul co­menzilor adresate-de către uni-

- tăţiîe comerciale’ furnizorilor de marfă va avea o tendinţă dc creştere, inclusiv pentru produ­sele din import.

Principalele, cauze care în­greunează activitatea diri comerţ sînt considerate â fi cererea in­suficientă. accentuarea concuren­ţei, oferta necorespunzătoare lă unele mărfuri, precum şi acce-

. sul d ificil. la creditele bancare.

Cod rea POP. directorul hirecţicl judeţene de

statistică Cluj

Europarfeneriatul de lâ Bilbao> . ■ - ' .

La Bilbao (Spania), se desfăşoară' în aceste zile cea d<*-a do­ua ediţie a manifestării „Europarteneriat" ‘94 — Cornişa A- tlanlică. România este reprezentată de 12 camere teritoriale de comerţ şl industrie şi 116 societăţi . comerciale cu capital de stat -şi privat. Agenţii economici români vor avea contacte- de afaceri cu reprezentanţi a cca 500 de firme spaniole.

La Bilbao, în prima zi a manifestării, delegaţia Camerei de Comerţ şl Industrie Cluj, formată din reprezentanţii celor 10 firme participante, au renlizat 44 de contacte cu firme spa­niole, conform programului stabilit. Luni, clujenii au avut în- tilniri cu reprezentanţii camerelor de comerţ şi industrie din Saragoza şi Bilbao,

Importantă nu e fabrica, ea poate ' fi ridicată oriunde. - Im­portant. e. centrul de desfacere;; ceea ce vine Ia consumator.

Băutura Coca-CSla care .se vin­de pe piaţa"1 românească se fa­brică în România, dozele, can- Urile vor fi şi ele fabricate în România de anul viitor, sticle­le de plastic se fabrică la Bra-

' şov. CIuj-Napoca este în vede­rea îmbuteliatorului .pentru a pune pe picioare un centru ma­re şi / serios de desfacere, Exis­tă în Cluj-Napoca un centru de desfacere bun, dinamic, ca­re are nevoie de spaţiu pentru a se dezvolta A Anul. 1995?- No­utăţi pentru România evident. Am început să producem în Ro­mânia produsele de bază’ Coca- Cola. Vom aduce, vom fabrica şi Vom vinde în România toate băuturile produse şi vîndute de Coca-Cola în lume. Eu riu fao. ceea c e 1 vreau' eu să fac, eu e-

-xecut ceea'' ce vrea1 consumaţo-- rUl. Iri 1995 veţi vedea produse

. noi pentru -România, cerute şi aşteptate de consumator, piaţa românească fiind dejă - testată •; %■ Cît priveşte relaţiile:-ttoastre ■ cu - forurile, locale, trebuie să vă spun că ele sînt mai bune decît cu City Hali New York, de exemplu. ® Compania Co­ca-Cola crede în viitorul eco­nomic al României, mai ’ mult > decit cred românii ei înşişi".

Pentru dvs., un scurt istorio Coca-Cola: Coca-Cola' a fost vîndută peri tru prima oară' la farmacia Jacdb's din ' Atlanta, Georgia, 8 măi, 1886, ca bău­tură carbonată lă pahar, .tohri P.emberton a elaborat formulă şi a comercializat produsul îri primii doi ani -de existenţă. A- şă G."Candler a ’ cumpărat drep- turile asupra băuturii Coca-Co­la de la Pemberton şi a îrifiin- ţat Compania Coca-Cola. Odată cu îricepUtuţ secolului XX, s-ă pornit îmbuţelierea de Coca-Co­la. în anul 1915 introducfndîi-se stfrla contur de 200 ml ca nou ambalaj, standard pentru Coca- Cola. Astăzi, Coca-Cola răco­reşte consumatorii de> peste 700 milioane de ori de zi, tn 195 de tări. In România, prima sticlă de Coca-Cola s-a vfndut în de­cembrie, 1991, la Bucureşti.

Am mai remarcat prezenţa discreta a Societăţii de protec­ţie; Forţa 2, competent condusă de domnul Mihu Buduşan,

, Dcmosleno ŞOFRON

Pagina realizata de Mărîd SANGEORZAN

MIERCURI, 2 3 NOIEMBRIE, PAG. 5

PENTRU SĂNĂTATEA INIMII DVS.. ; .

Clinica de chirurgie cardiovasculară ClujPrima operaţie în această C linică-a fost făcută in

aprHie: 1991. fiind efectuată de dr. Giurgea. Chirurgia cardiacă a început practic la sfîrşitul lunii noiembrie 1991. ;.

A vind- în vedere succesele chirurgicale obţinute, a- vindu-1 interlocutor pe domnul proî. dr. Mircca llAltSAN, ■şef secţie,? Clinica de chirurgie cardiovasculară Ciuj- Napoca, ne-arr\ interesat despre starea actuală a Cli­nicii: dotare, personal, spaţii,'operaţii, lipsuri: „Pen­tru chirurgia cardiacă cieil că se putea face mai mult. Avem la ora actuală 40 de paturi de chirurgie cardiacă şi vasculară, o reanimare de 20" de paturi şi trei ..săli de operaţii. Operăm bolnavi cronici, artere cronice, leziuni cardiace cronice, valvulare, congenitale,, copii care s-au născut cu malformaţii congenitale. Asigurăm apoi urgenţa în chirurgie vasculară şi in traumatolo­gia toracică, urgenţe cardiace. Urgenţa e zi şi noapte,, iar bolnavii cronici .trebuie operaţi practic în fiecare zi. Solicitarea, la capacitatea pe care o avem, este des­tul de mare. Clincia din acest punct de vedere,- a fost foarte bine .concepută. Bolnavii trebuie operaţi bine investigaţi, /Avem facilităţile dotării Institutului Ini­mii in care se pot face investigaţii ample,, moderne, zi şi noapte, Începînd cu ecografia cardiacă şi tenninînd cu angiografille şt cateterismele. cardiacej Dotarea noas­tră e; bun'cică. Mult mai slabă faţă de ce ne-ar tre-; bui încă. >Şi"chirurgia cardiacă şi cea vasculară nu se ’

pot face fără o dotare de calitate. In chirurgia cardia­că noi oprim inima la un moment dat Ne trebuie deci un aparat care sâ ţină bolnavul in viaţă, mijloace e- lectrice şi medicamentoase bine controlate care ne a- jută să repornim inima. Dar este adevărat că pentru ţara noastră, foarte săracă, operaţiile de acest fel sînt foarte scumpe. Toate materialele pe care le folosim, atît în operaţiile cardiace cît şi în cele vasculare, cum sînt firul de sutură, protezele, plămînul artificial, m o-' dicamentele, în marea lor, majoritate nu se produc în ţară, trebuie cumpărate pe dolari, investiţiile sînt foar­te mari. Ş i în cazul nostru, sint două, trei luni pe an cînd nu operăm fiindcă nu avem. f ie . valve, fie oxige- natoare, fire atraumatice. Şi bolnavii sînt foarte mulţi, ca gravitate, a bolii şi numeric, numărul lor este în creştere. în special cardiopatia' ischemică, bolnavi cu angină de piept, predispuşi infarctului sau bolnavi ca­re au, avut deja un infarct. • Numărul de bolnavi creş- te, bani nu sînt, dotarea e cum e, iar noi primim bani de la Ministerul Sănătăţii, din fonduri speciale, Dur nici; Ministerur Sănătăţii nu are bani suficienţi să a-

' sigure asistenţa medicală de acest tip .. Poate în vW- - prin asigurările sociale, cum e pretutindeni în lumes civilizată. Q f ne priveşte, lucrăm încă cu un defibri- lator vechi de 20 de ani care cînd merge, cînd nu. A- vem două bisturie electrice făcute la Cluj, dar care nu au - aprobare;, de funcţionare pentru chirurgia cardiacă

Lucrăm cu nişte monitoare RDG-iste, cumpărate înain­te de 1990 Fabrica care le-a făcut a dat faliment. Cui ne vom adresa cînd monitoarele noastre se vor d p n ? Şi fără monitoare nu putem lucra. Alte monitoare nu mai putem cumpăra, costă între 30.000-40 000 tic do­lari o bucată ® Bolile cardiovasculare sînt pu primul loc în patologia acestei ţări şl numărul lor e în creş­tere. Populaţia României este îmbătrînită, e un alt semnal de alarmă, numărul pensionarilor creşte. Iar noi înregistrăm mai nou infarcte ia 35, 40 de ani. Do­rinţa noastră este de a-i reda pe bolnavi, familiilor, societăţii, dorim ca ei să redevină activi « Operăm tn medie doi, trei bolnavi1 pe zi. Plus urgentele. Avem trei medici primari chirurgi, avem' în pregătire zece secundari, cinci medici specialişti şi primari aneste-

îzişti. Anestezia şl T. I.-sînt sectoare cheie în bolile cardiovasculare, în partea lor chirurgicală • Mie nu mi place să mă eKtind sau să iau de la alţii. Noi însă do exemplu, nu avem vestiare pentru personal « Anul 11995? Ca investiţie imediată ne trebuie aer condiţio­nat. în sălile noastre de operaţii, temperatura ajunge pînă la 40 de grade, cînd ar trebui să fie de 16-18 grade. Căldura mare favorizează microbii, iar infecţia mierobiană moartea celui operat. Apoi, un defibrilator intern pe care să-l folosim în operaţii, un bun bisturiu electric, materiale consumabile, valve. Operăm mult sub capacitatea noastră din lipsă de materiale, (ar un' bolnav îl mai poţi amîna, o urgenţă nu • In tre} ani am operat pe cord deschis 150 de bolnavi, Anul a- ^esta cred câ vom reuşi 148\ :

: ; - . Demoslene ŞOFltON'

mmW !Vă aşteptăm să participaţi îa tombola cU Surprize,; în Piaţa Unirii, vineri 25 noiembrie 199^, ora 13®V

Pentru tombolă completaţi acest talon şi depuneţi ! ia locul acţiuniiCare este ultiiftul produs lansat de Coca Cola:

; Coca-Cola G Fanta O Sprite □ * ; -:Care din ambalajele Coca-Cola sunt returnabile?

0,2510 1 ID 2 l Q - 3. în care tip de ambalaj puteti cumpăra produsul Sprite?

0,251 □ 1 1 □ 2 10 "4. Care din produsele Coca-Cola vă plac mai mult? >

Coca-Cola O Fanta □ Sprite Q . ■

Talon de tombolă Coca-CoîaNume:Adresa:...... ...B .i. Seria...... ...Nr. (762415)

9 Vînd ", sofa cu t\>f; »i i 1,- Opel Record' 230. ■ Str. But ureşLi, bl. D 17, -np. 97, ct. 1 între orele

.9,HO—11,30. > (2V0Î28)'• Vînd -Aro 10 ,-1X4 -din 89,

preţ 3,7 milioane, negociabil. Tel, 18-71-42 intr.fi. orele 19—21. (279108) . ; ■ - ' * •

• Vînd Mcrcedcs 200 D ne- înmatriculabll. Tel. 13-75-80.

• Vînd Oltcit Club, an fabri­caţie 1909. Zilnic între orele 15“ —18, jstr. Belgrad nr. 12. (27911)

• Vind ‘ plăcuţă frînâ faţă Mercodcs D 123, 140.000 lei, ca­meră zi de lemn de brad. raft cu cinci "ipoliţe, .Tel. 10-01-29; 16-77-20..(279151)

• Cumpăr "talon-Dacia '3300;-' Tclefon' 12-44-01: (279161) : '

• Vind Lada 1500,' preţ 3 ml-.; lioane. Tel. 15-50-01. (279,167)

■m Vind lirgent şi ocnvenabil frigider Fyovd 240 t, congelator 4 sertare,' aragaz 4 ochiuri, te-' levizor Sirius, garnitură cana­pea cu 2 fotolii. Tel. 14-03-31 (279102) '

• Cumpăr bidoane de-a lun ii-: mu 25 1 pentru lapte. Telefon: 19-52-03; 19-03-87. (279129)

• ■Vînd tejghele cu-sticlu. Te­lefon 19-32-35 (279125)

• Vînd -teren pentru casă în comuna Floreşti. Tel. 17-07-14. ~ (302498)

• Vînd apartament 3 camere finisat complet mobilat, telefon individual, .bun pentru birou sau sediu firmă. Tel. 15-90-35, zilnic 17—22. (302108)

• Gumpăr apartament. Tele­fon 11-04-93. (302403) —

• Gasă do vînzare str. Gra­pei nr, i l , l)Un pentru atelier sau magazin. Tel. 10-84-10.

• 'Vînd —apartament 4 fcarr.e- ro confort sau schimb cu ; 2 ca-, mere confort :p}us, diferenţă,; str,

, Mureşului .Ar:*' 37," ţii, R 3, ‘ eţaj ' '3. ap. 7. (302147) M - J

• Cumpăr -apartament 2—3 camere. Tel. •17-73-30 întnj -orc- • le 17—19. (302495)

• Cumpăr ■ garaj • beton.- Tele- fon 1-4-50-51. (302504)

• Vînd o tonotă str. G. Bru­no nr. 30. Tel. 11-60-01. <302510)

• Vind tractor U 445 avanta­jos din anul 1993 cu cabină, plug, disc. Informaţii la telefon 19-52-58, după ora 18. (302322)' '

• Vînd WartbUrg - 353 din 84^- Break. - 'te l. 14-39-82. (302108) <

• Vind Audi 80 din 1900 n e - : înmatriculat. Tel. 12-03-14, ore­le 8—12 (302412)

• Vind Dacie accidcntată. T e -.. lefon^ 14-25-19, (30241) ’

• Vind Dacia 1310 Break. fa-., brlcatie 07, Pret 4 milioane. Te­lefon' 15-14-83. (302427) -

• Vind urgent Dacia 1310 an . fabricaţie 87 în stare foarte bu­

nă, str. Arinilor nr. 17, bloc/ B 6, et. 2, ap.- 12, după ora 17, cartier Mănăştur P reţ. ■ 3.5 mi­lioane. (302428)

• De vînzare Trabant din 85 in stare perfectă sau schimb cuo Dacie.- Str.. Kovari. nr, 61.

(302433) - ■ >• Vînd BMW 635 CSI Coupe

compleat ■ ac.oesoriat £20 cp, ?800 dolari, Opel Monza 180 cp, i-Uire foarte bună, 2209 dolari, rulota mică; 480 dolari, toate 'neînmatriculate. Tel. 31-52-24,

'negociabile. 1(302462) .• Vlnd urgent calculator 380

"D ;* m o n ito r color. Informaţii ;a tel. 18-32-04. (392430) -

• Vînd blană bizam. Telefon,. it-25-08. (302022) ■

• Vînd urgent cojoc damă, icurt; mărimea '44. Tel. 18-29-56. ( 3 0 2 4 5 S ) " i . V -

• Vînd mobilă Bobîlna. Tel. .10-39-85. (302526)

• Vînd Dacia ! 1300; 1Wî2 . ’Tei.v ; 13-04-10. (279177)

• Vînd Dacia. 1300, stare bu­nă, Tel. 16-21-09, după-ora 16 2(79182) J

• Cumpăr în rate cong-alator si cuptor cu iniicrounde. Tele- lon ’ 16-49-32, Î279173) . • " ;

• Vînd combină muzicală •' PalladiUBi. te l; 15-00-64'. ■-(270181)

• Vînd ecograf japonez." Tel. 19-16-99. (279382)

• .Vînd Relaxa 190X125, mo­d ic lă persană fond bej 230X 300 cm. Vizibil zilnic ora 17—19 -în str. Scortarilor nr. 7, ăp.8. (279170)

• Vlnd blană de damă ..lun­gă, mărimea. 46—48,' eulonrt/tcj-, aragaz cu trei:'ochiuri..'Tel, M5-. 30-84. (279171) ' ■ . V ....: • V'înd apartament ■ . 3 ca me­re. Calea Dorobanţilor nr. 90, bl. 20 A, sc; II, el. 1, ap. 4V. (307542) . ,- r - ,

• Vînd apartament '3 camere 'Mărăşti, zona centrală. B-dul 21 ,D(?cenibne nr. j 133, ap. 22, zil- ntc orele .18—*20. (307545)•“% Cumpăr garsonieră confort Ir'Ofer maxim 5,5 milioane lei. . Telefon- 10-47-52, «rele 19—22. (307551)

8 Cumpăr garsonieră. Ofer 3 milioane- lei. Tel. 12-70-74. (307555).. • Vînd Mercedes 200j-4974, înmatriculat, stare bună. Tele­fon 19-42-56 orele 8—10. (3075-1)■ • Vind dubă Mercedes : 207 diesel, supra-înălţată, 1980, ex-

. ceptionalji. Tel; 19-42-50 orele8—16. (307517) ;

- • Vînd convenabil Alfa Ro­meo.-fabricaţie .1983. Tel. 10-93-75. (307558) " /

• Vind TV alb-negru. Telefon1-276-74. (307550) ■

• Vlnd haină din blană de. vulpe polară. Tel.. 18-91-81, (037552)

• Gumpăr talon VW Golf an fabricaţie 81. Tel. «-21-55. du- pfi ora 18 ^303517) .....

ş # Vînd Jeep ' Daihatsu "':280b turbo diesel, .stare perfectă. Preţ convenabil. Tel. 14-35-42.(302450) . r,1'- ■ '

• Vînd Audi Quairo 81 neîn­matriculat şi: piese 'Fiat. - Tele- ■fon ,15-40-25. (302839).' ' • Vrind Renault 21, ati 1933. InfosiŢiaţii' te l.'14-97-64, ora , '9 —22 zilnic str. Iuliu Maniu or. <59* ora : 8—17. (302551) ' . .

• Vlnd Fiat Regata turbo D1987 şi Mercedes 200 D la preţ avantajos. Informaţii str. Porţile de Fier nr. % ap. r5 între orele11—17. (302556) ;

• Vînd urgent televizor co­lor; „import la preţ, convenabil Tel. 16-90-32 după --ora lî, {032558) _ ' •

• . Vind . reeamier cu ^anexă, Tel. 10-32-08. (302552) ' r '

• Cumpăr valută. Telefon, 1 i-10-37, (.102354)

• Vînd pui Cibbânese-gcr- man ; Tel. 13-59-37. (302566)

• Vînd garsonieră str. Al- "niâ’sUlui ’ nr;’ ’ 0, bl. M ?, sc. 2, tl, 2, ap. 30, mobilată confortI, , Mănăştur. / (279180) .

• Vînd : apWtament 4 camecb. Mr. Slatina hr. 2, fal. V 10, sc. lî, et- IH, ap .17 cartier Mă-

Văşti, (279186) . ’- • f Cumpăr urgent garsonieră 'T ii cartierulGrigorescu. ; Inf or* maţii str. . Republicii nr. .1, et.? 1, familia Kis. r (279345) 7

• Vînd teren la intrare în Gilău pe drumul naţional Cluj- Napoca — Oradea. Tel. 14-76-71, după ora 18. (279195)- • Cumpăr garsonieră .confort -I sau II. Tel. 17-01-13. (279190). • Vînd camionetă TV motor benzină f s;-,u schimb cu Dacia 1310 plils diferenţa. Relaţii la tei. '-038 — 87-21-52 după ora 16.

(3f;25l2) 'm • Vind Dacia; 1310 TX 1989, stare excepţională, ieftin, str.

sPoriile* de, Fier nr. 8, - bl.: B9,‘ sc. 1, ap. 5. ,(302529)o - V i n d : mViV; 316, 4 cilindri mi fabricaţie 1980, capacitate.1000 cmc, neînmatriculat, stare foatla bună de funcţionare. Te­lefon 18-11-71 şi maşină de cro­şetat Zinger cu Memo-Matic.

, (302539) - - ■■--■■ ......;’ _ 'O Vind Renault ’. Fuego, an

•fabricaţie 19(13,,, neînmatriculat Td, 13-01-84, ţ (302531) '

• Vind microbuz , VI^-I.T 28, an ■ fabricaţie .1987 şi Dacia Urcak 199i; Tel. 19-03-81 şi 18-

. 22-21 (302539) ' r .' • Vînd ladă frigorifică '.cu

;350 mii l'ei. Tel. 17-20-60, ofer garanţie, / (30252) : <

^ Vlnd ' computer 280/Mi Mhz, 1 Mb RAM, HDD 40 MB. FDD , 5,25, monitor m ono,. 600 DM. T ot 19-03-49, orele 10—tT. (302524) .

• Gumpăr aluminiu. Telefon H-01-03, (301873 ; • «

& Â i T i r n u uVinde: BAXA DE PRODUCŢIE cu

sediul în com. FLOREŞ1TI cojrnsîwsa '■ d in :' >

^Teren 7 6 0 0 mp. \^Gater în funcţiune pentru / 800 cm," •^Atelier tîmplărie dotat cu circulare,

maşină combinată, abrict, maşină de grosimi,-freza > 2 -buc-, acţiune orizontală, freza cu acţiune verticală -1 buc. maşină cu bandă de şlefuit; strung lemn, maşină de ascutit pînza gater si circular. ‘

★Hala-.IB.'x-10 m. : - ,★Hala Tn construcţie de 36 x 10 m. ★Şopron gater.★Barăci tip COMĂNEŞTI a 4 camere - 2

jD U C. ;★împrejmuire beton şi plasă sîrmă. ★iluminat exterior pe ştflpi de beton şi ’ iluminat interior '• ;

★Curent trifazic priri:tablou electric propriu; ★Pista-de beton 50 x 3 m pentru stivuit

produs finit.★12(30 mc lemn răşinoase în parchet zona

Răcătău în exploatare cti drumuri de acces arnenâjâtel

★Drujbe * 2 buc.Pentru relaţii suplimentare la tel.:

«19 .44 .43 a19.47.B 5 •'* 1 9 .4 2 .6 3

- i29QB47i

DACIA SERVICE Cluj 2

din strada Dorobanţilor nr.120, organizează licitaţie pentru închiriere

spaţiu productiv de 1 0 mp.

Licitaţia va avea loc în data de B.12.1994. ora10 la sediul unităţii. Cererile se depun la sediul

unităţii pînă la daţa,de 5.12.1994.' Informaţii latelefori 152025. 7

' ‘ ' (290838) ■

•1 ' iV :

Societatea comercială -

("Turism Transilvania" SA Cluj]anunţă dcschiderca discoteci i din cadrul Popasului

turistic CAMPING FĂGET în zilele de vineri,

sîmbătă, duminică.orele 18 -24.

Intrarea libera..... . - 1 "rir ">■' 1 | ■ ■«‘(290839b

. . C:./J 7’.. " ' ' J ' '

F il ia le d s b e ţ e le E le c t r ic e C lu j

anunţă scoaterea la licitaţie a lucrării:

Reglementare staţie de combustibil . în C lu j Napoca

baza dc producţie Mănăştur.

Licitaţia se va desfăşura în data de ‘ ,

28.12.1994 orele 11, la sediul din ' 1

str. Memorandumului nr.27.

Informaţii la telefon 19.57.21 interior 134

sau 271 - Serv. Exploatare.; ' ; - " ' V : - '■ ' (290840)

•• ii 1 .

DIRECŢIA DE MUWCĂŞI PROTECŢIE SOCIALĂ CLUJ

organizează concurs în data de . . 29 noiembrie 1994, ora 9°° pentru

ocuparea posturilor:-economişti la Ciuj ş i Cîmpia TurziiRelaţii suplimentare la sediul instituţiei,

p-ţa Avram lancu nr. 19. telefon 19:67; 1 7 1(2908481

-VA O FER A PRIN D EPO ZITU L DIN CALEA TURZII nr. 11

■ . " j u c ă r i i^ C E A S U R IPRODUSE ELECTRICE Şl ELECTRONICE

LUNI - VINERI 1 0 -1 8 SÎMBATA 10 -1 3 "

FIRMĂ PARTICULABĂ- organizează concqrş pentru ocuparea ,.

următoarelor posturi: •"

4 BRUTARI (calificaţi) ..2 MĂCELAR! (calificaţi)

' ■ ' Condiţii ?•;Vîrstă SS^O ani 1 '' curriculum vitae- recomandare,4 e la ultimul Ioc

de muncă; Informaţii:'tel. 158006 orele 9 - 2 0 ' : (290834]’ r-

/ ; A PELB RO llA n iE R .A . Fil/o/a C/uf>\ S G. A. C/ui

organizează în^zîlele;r30.11.1334i-2.Î2.1394;i 5 .12 .1994; 6 .12 .19 94 şi 7 .12 .1994 la sediul său

din str. Donath 157 /A , licitaţia pcnţru vînzarea ...lirmăto8relor rn1jlMce fee'âîsponiBiie’S :''''-

AUTOBASCULANTĂ SRD 6135 1 buc.; TRACTOR U 651 1 buc.; CAL TRACŢIUNE 2 buc.;

CĂRUŢĂ 3 buc.; EXCAVATOR P 603 1 buc., (nformaţii^uplimentare zilhic.întrÎB orele7 *7Î5 la ; Biroul Mecano-Energetic. Tel. 182448 sau 187076.

' ( 2 9 0 8 3 5 ) - i

.1 i n ^ZtL N ic j.?-

;')C

• i\'' : l

A • * * * * " c o ţ i « l i a

.informai», comentarii, reponaje. anchete din toate domeniile 1 vieţii politice, economice ţi sociale din ţari şi dc peste hotate "# programţ radio *Ty ţi ale televiziunilorpnivcablu -■ f- "

' ■ telefoane iitilc. mersul trenurilor. autobuzelor, zboruri < (îîftRQM . programul cmcmaioarafclorVi farmaciilor-publicitate ’ ^ ’v^ ,n

cuvîntul ceiStprimăadflVămltlţlzllnIP.fAd W&rulid* CiuJ|?şi<

rr-rr’u: r ; :

» , , r y t.,

;ia.:

REGIA AUTONOMĂ PLAFAR BUCUREŞTI ' .

' FILIALA PLAFAR CLUJ'-cu sediul în CIuj-Napoca str.'Brassa?

nr. 7 organizează licitaţie publică deschisă cu strigare conform Legii

59/91, HG 634/91,758/91, 545/92,: pentru vînzarea următoarelor active:

n îiscător plante medicinale tip H G 1 Preţul de pornire al licitaţiei este de 70.000.000 lei. Licitaţia va avea loc în data de 6 X11.1994 ora 12.00 Ia sediul unităţii. Pentru preselecţionarea participanţilor la; licitaţie, ofertanţii vor depune la sediul filia le i p înă Ia data de 2 .X II.1 9 9 4 documentele prevăzute de H G 758/91

inclusiv: -O taxa de participare Ia licitaţie dc

200.000 lei;f Ţ garantie de participare de 10% din

preţul de pornire al licitaţiei. Datele tehnice ale activului se pot consulta zilnic la sediul Filialei Plafar,C|uj jntre orele 8.00 - 10.00.

Alte relaţii la telefon 064/11.62.36, . . 11.25.58, 11.25.59, fax. 11,64.65. ,

(290849)

C A U T A P E N T R U A N G A JA R E !W CA SIftlO :

Ocasjeri, recepfionere, contabilQdealer, supraveghetor, şef de sală " ■Qbarman, videocameraman

Condiţii: Limita d e vîrstă 27 de ani,r,- j cunoaşterea unei limbi străine

(engleza, gennana)I Selecţia va avea lo c sîm bătă 26.XI. I094

ora 12.00 p e strada P loieşti nr. 51V - - - - 1590844^/

Relaţii uwucaii jtaj£&uuustr. i.M.Klein nr. 11' (29080B)

în incinta Hotelului Melody,, organizează

în fiecare sîmbătă

Csai5o TOMBOLĂla orele: 23; 24; 02

Biletele se acordă ZILNIC la recepţia cazinoului.De asemenea, se organizează O tom b ola

e x tra o rd in a ră de C ră c iu nBiletele se pot găsi cu data de 1 DECEMBRIE,

. , (290841,2,3) . . ' : ' ,

*. MlcKCUKI'. NVrftuftUiKtţ. r*+**

(jg>SOMANfA S.RI.Producător de navete din plastic de orice tip

Principal furnizor pentru Coca-Cola, Pepsi-Cola

şi alte firme de prestigiu/

.Calea Chişinăuluî nr. 53, 6600 laşi. România I T e l / f a x : 0040-32-23.27.34. 23.15.83

B U R S A T R Â N S I L V A N Ă S.A. Ctuj-Riapoca

şi C A S A ' A F A C E R I L O R S.A. Piatra Wsamţ’ t .' .. . anunţă.. • ^ v " ^ .

lilchaţia de îhchiriere a standurilor diri; ' ■ ' /

P A V IL IO N U L E iy -G R O S- expoziţie cu vînzare cu caracterpermanent»

; r ; ' S î bf cS invitaţi ; să participe; producătorii' •şi ;cotnercianţii en-gros şi en-detailcare doresc să-şi des chidă noi puncte de vînzare. ‘ i3 Pavilionul este situat în Ciuj-Napoca. str.Dîmboviţei nr.45 [pe drumul către Expo Transilvania}.-

Licitaţia va avea loc în data de 24 noiembrie 1994, ora ; 11 la sediul Bursei Transilvane din Ciuj-Napoca, B-dul N.Titulescu nr.4. Preţul de pornire al licitaţiei este echivalentul a 25 USD/mp pe lună. ;

Cererile de înscriere se primesc pînă miercuri 23 noiembrie 1994, ora 1G.

Relaţii suplimentare, la tel.:l93247i> 3 9 4 3 0 3 , 194310, întră orele 1 1 - 1 7 . ? ^

• N . '

N

jtjmuiM UiA ^

-67

O închiriez spaţiu amena­jat pentru bar-restaurant sau aite activităti comerciale. Te­lefon 19-44-54. (30243)

9 Caut apartament pentru închiriat ~ cu 2 camere sau garsonieră mobilat, telefon, zona preferabilă Centra, Zo­rilor. Tel. 12-24-90 sau 12-72- 74, după era 12. (302513)

» Caut chirie apartament 2—3 camere. Telefon 18-65- 67. (302533).

• Dau în chirie locuinţă. Tel. 15-32-15. (306893)

O Caut chirie locuinţă. Te­lefon 15-32-45. (306896)

e Dau în chirie aparta­ment 2 camere, mobilat, te­lefon, frigider. Tel. 15-52-96; întrei -orele 17,30—2(^30. (307196)

• Dau în chirie spaţii de producţie, depozitare 3X7.00

mp. „Informaţii tel. -14-70-63,- orelo 9— 14. (307531), • Student, caut chirie. OP

1, CP- 1012. (307474)• • Caut urgent dc închiriat

apartament ; sau garsonieră. Tel. 11-70-39. (307478) / "

« Dau în chirie, pentru- societate .'particulară, 'o casă familială cu 3 camere con­f o r t , in zonă semicentrnlă. Relaţii la telefoanele; 13-6-1- 42 - şi 19-13-40 zilnic ’ între o- rcle 8—18. (307554) ut

• ■ închiriez teren pentru privatizaţi pe Calea Turzii . nr.' 175. Informaţii fa telefon 17-06-81 .'după masă. (302565)

1 • . Firmă - particulară anga­jăm. ^recepţioneri hotel. -Con­diţii. experienţă- în .domeniu, limbi;* străine, vîrstă maximă 30 ani. Tel. 19-42-42.(279152)

• SC i Philip “Co SKIi an­gajează: muncitori confecţio­neri: Tel. 16-25-38 int. 151 între orele 7—15. (302410)

• Caut chirie locuinţă, Tele- - ofn *11-22-04. • (278225) *4,

• Caut apartament, de în -, •• chiriat" cu V4 Jcămere sau casă;*• particulară. Tel.* 15-42-94 - între «

orele 16—33. (279036)• 1 Studenţi "căutăm de - închi-'-

; riat , apartament două, ..camere. :Tel. 18-48-25, după oră 16. ' 5

! (279157). ,>'„ 3 ;, ... • Dau -în chirie spaţiu , co-, ■

tnercial utilat* cu r toate necesi- "" tătile. Tel." ‘ 16-53-28, între ore-' ' le 16—20; (30751!)) ! ,

o Caut garsonieră sau apar­tament de» închiriat.-Tel. 15-28-.

94. orele 20—22. (307319)• ' Caut de închiriat locuinţă ;!

şi spaţiu comercial. T e l. '19-03- • • *ATLASSIB“ . efectuează"1, 84. (307458)- ' . transporturi de persoane ••;. în

• Caut urgent de închiriat,. Germania şi retur zilnic, cu■ garsonieră-.?-Tel. 18-22-22 "pleca#e din Cluj* Informaţii şi

• Caut 'd e îheniriat 2—3 ca- înscrieri la-magazinul „M ari-;, mere , (fte)mobilait. - Telefon ■ 18- î4 ia “ Şîn Piaţa Mihai Viteazul nr.

. 22-22. l.(3pTv‘6l} 1 - ' '30. Tel. 19-42-10. (307450) ; . .; • Studentă^ fcaut, ;garson eră « .Vindem la licitaţie în da- nemobilată. &fe,f 4ţrt)0O ’ lei. Te ţa de 24 noiembrie ; 1994, ora lefon '16-72-74. “ i[30f7485) 10. m âşini'de împletit nuiele;

• Cjjut:. rXcr|37<-;i chirie. Teie-

.• Angajez femeie de ser­viciu.- Telefan 11-62-60. (279183) :

® Angajăm secrelară ca­re să cunoască limba engle­ză şi să lucreze pe calcula­tor. Tel. 11-89-34. (279185)

» Transport 3 persoane spre Bon, Duminică 27 no­iembrie. Tel. 13-20-83. (30256)

® SC Software ITC SÂ Ciuj-Napoca, str. Prof. .Dr*

Gh. Bilaşcu, nr. 109, telefon 19-67-87, anunţă licitaţii pu­blice deschise, organizate în fiecare miercuri, orele lt) în- cepînil cu data de 29 noiem­brie 199ÎJ pentru vînzarea de ansamble, subansamble şi componente de tehnică de calcul. (302563): ® -Solicit. împrumut la

termen. Garanţii serioase. Tel. 14-89-69. (307488)^9 Caut . femeie pentru în­

grijire' copil.’ '? Str. Crinului nr. 9i bl. B 13, sc. _V, ap. 53, lîngă P-ţa Mărăşti. Prefer din zonă; (307532) '

• Predau limba germană şi pian pentru copii clasele I—IV. Telefon 13-51-56 între orele 18—20. (307512) ....; 9 Angajăm fele pentru

cusut la maşină şi croit. Ini; formaţii str. Bucureşti nr. 15, tel.-i9-41-01. (307230)

O; Vînd lambriuri brad. Tel. ; 18-22-50. ‘ (307.469) ^

• Brutăria Lenâmar ~ SKL str. Baladei nr. 28 (colţ cu str. Bistriţei şi Venus) vinde zilnic PÎINE ALBA la preţ de livrare de 700 lei kg. Co- mefizi la tel. 15-56-06.(279089) ■;

• închideri balcoane metal şi sticlă. Te[„ 15-67-29,' după ora 18. (302536); r , r '

~ • Transport 3 persoane Ger­mania în 30 noiembrie 1994. Te­lefon 31-52-24. (302463) ' .

O Ţin evidenţă contabilă 'pe calculator, condiţii deosebite. .

Solicitări la tel. 16-23-22 între 18—21. (302435)

• Profesor de matematică', meditez orice nivel. Tel. 15-60- 50, diipă ora 17. (302519)

e Angajăm urgent muncitori necalificaţi serioşi, depozit en gros. str. ’ Someşului nr. 19. (302390)

9 SC Krirad SRL anunţă clientela' că' începînd cu 17 de­cembrie 1991, va practica un a-

daos - c-mercial între 0—500 la sută. (302399)

• Primăria Feleacu anunţă licitaţie publică pentru data de 7 -decembrie 1994; ora 10 la se­diul Primăriei pentru angaja­rea lucrării de reparaţii cu- ‘ rente la Dispensarul uman Fe­leacu. (30251) ;

• închiriez gheretă cu vad comercial bun. Vînd mobilier tip bar: Tel: 19-38-96, orele 8— 20. (302520)

• Aduc, combine de recoltat cereale păioase, motor diesel, masă 2,85- M import, garanţie. Tel. 15-17-58, seara. (302527). • Cauf femeie pentru îngrijit bolnavă în Germania, cunoscă­tor de - limba germană. Telefon 11-41-01. (279194). ; "

• Caut asociat cu capital pentru depozit; en-gros; varian­te. Tel. 16-49-32. (279174), 9 - Cumpăr Poker - electronic în rate. Tel, 16-49-32. ,. (279175)

• Solicit împrumut • 5000. do*, lari. Ofer 5 la sută dobîndă pe lună. Tel. 12-76-74. (307557) .. . ; ;Posesor permis categoria B . cunoscător7 limba germană pen- sionar, îmi ofer • serviciile, orele de servici ' fără limită. Telefon 14-46-39. (302557) /. • Posesor permis categoria B cunoscător italiană, .franceză,, înii ofer*"serviciile Tel.' 16-76-91 orele 17—19. (302562)

• Medite!'.. copii limba fran­ceză. Tel. 17-76-24 miercuri în­tre 19—21. (302543) ■. • .Profesoară meditez “ fizica

-si matematica. Tel 16 6/ Sl. < (302550) •

• Meditez avantajos chimie. Tel. 16-80-79. (302559) ■ /, '

• Vînd teren 520 mp, Grigo- rescu, 30 dolari m p.— apă, gaz, canalizare, curent. Posed spa­ţiu comercial, grădină de vâri, ■ restaurant, b e c i; mare, 1000 mp. Caut vâsociat* său închiriez. Te- lefon 18-63-rl 3. (302560) v

• Firmă americană caută cp- laboratori- -231XI.V orele 17, str. Pavlov enr,i .27i i (302572) :

fon 16-49-32. ” (2791'72)• Student străin băut a pentru

închiriat ~\in apjirţa.msnt în str. _ Păta, 'Gheorgheni cu telefon,' mobilat. Relaţii, lâ tel. 14-36-63 sau 17-89-04 după ora 1/onoK/in - • . •••• ....

jucu de Jos nr 354. telefon 160. , (279158) J :l. S c h i m b u r i

i

. ( z d 0 ) i 0 < i )

AGENŢIE IMOBILIARĂVînzări

Cumpărărr

(302546)16,

© ‘Sliidenlă, caut’ gazdă. Te- Iefon .15-09-07. (302558) J o ;> k

ben?.ină, Tel. 13-

• Vînd Renault 21 . 1966, înmatriculat,I 3. (302435). • Cumpăr talon Mercedes :obra. Tel. 16-55-6? sau 14-95'

1302476) '# Cumpă r .Mercedes 300 D Co -

ra,nexulat în Komănia- în stare ^tte bună sau aştept , să. se aducă la comandă. Tel.

'*>47 sau 14-95-13. . (302477)* Vînd Peugeot 505, model

«00.DM şi Peugeot 604 die- acelaşi an, motorul necesi-

® reparaţii’ 1750 DM noyocia- Jnformaţil. tel. 36-77-21 Cîm- Turdi (30248 )».Vind Moskvici 408 in cir*

Oje sau .pentru piese deJJib, Informaţii Gherla str,

^ ‘ nr.,.94. (302495) T‘^ Vind camion IFA 5 tone, ^avantajos. Tel. 17-72-00, ^ 18-20.. (302502)

bI.142907 teI.142S07

• Dau în chiiie spaţiu‘ pen­tru depozit sau; producţie; Te­lefon 13-59-37.. (3Q2567). - v

! închirieri ■-----i ticrni r . |

• Caut să închiriez - spaţiu - comercial .Tel. 18-90-30. (30231)!. • Studente; la medicină cău-1 tâm apartament pentru^ Inchi- riat cu 2—3 camere la preţ convenabil, în lei nusftm sunaţi i

la tel. 19-71 4’i între orele 17— , 20. (30.MI)

• Caut autoturism pentru în­chiriat., Informaţii la telefon-/ 16-7t-S I. (302505)' ' ‘ ••

• Caut chirie spaţiu, Telefon 19-57 15. (278220) " i " • O au în chirie locuinţă' şi,

’.spaţi'U com ercia l.T el. .-19,63-84.v (037459)' v

"orele 16-18• (290572, 2990573)

Societatea Comercială

FINANCIARĂ PEACŢIUNI,' oferă posibilitatea persoanelor fizice să investească :pe bază de

^CONTRACT ÎH AFACERI SIGURESe oferă: 1 2 % dobîndă pe lună

la investiţiile îh lei.| . , Investiţia minimă

,5 milioane lei- • Ofer împurmut. Telefon 17- ZILIMIC08-66, tritre\dr61^.:i6^âfl>-;(3074ţ>;;l;; R8lat,r la tel ‘ ‘ • O t fa u OLIVIU

,« Caut serviciu la firmă par- ':: ticulară sau de stat, calificat dai primitor-distribuitor* şofer cU '" permis categoria B.. Telefon 13- • n < ........r . ■

v ... .........- ' ; ■» Angajez femeie pentru mb-t " i m germana şi na} ziln% J Tel I5-56-01, după

- n ,ază- - yi l t j ' i i i [ > ’ ■ . i SC Dozacom' SRL cu nr.-itr! RGC'.J 12/2234 CF 609376, CU

î ? IR m - i L P * sediul în str. Aurel Vlaicu. nr.- Wi» w ' V ; -I66 • "anunţa începerea activităţii

mit .î?, iJ f V” eadml' -sofeietăţii:' praeticîndfnn ifi nu f Vno-Ao! ■ 'Tel®-..' Un ‘ 'adaos ■ comercial între 0 -

m w ( L T ,, , , / •• 100 la sută, începînd cu data de- ^ M t ' T o f 22 noiembrie ,1994: "(379104)04. 19-57-15 ^307336) ’ * Ec° nomist ţin. evidenţă« • Călătorul cu Er-Uom Tours ’ jg 1] » o r 'Tclpf?n

la Budapesta : si retur. Informa-.ţii tel .13-44-90. (30.73P51„.......> f,--T 5r» , evidenţă contabilitate.

• Angnjă*n; tnâcsinK ’'>fnt«)ftaa«;.'. .'.iîriSij.1. ..IOr“ I6.. .Tei/.- 16r,96-83. -.ţii In tel. 12^32-40 - "(i3074?7>- - • ^(30^419) , ’ ■ ; l ; .■•

• Meditez .Chimie- bric6> n i v e l „ A r i g a j e z ;fete“ lăLbar- T(?lei;: Tel, 1Ş-5I-94. (302442) . , Ion 16-49-32. (279176) - •

• Schimb casâ ICRAL spa­ţioasă: ultracentral (dependinţe comune) Tel. 13-13-47,, zilnic, o- rele. 15—18. X278841 )■ • ' Schimb autoturism , Alfa Romeo 75 Turbo. Diesel ’ cu a- partament “^ 3 - camere; prefer cartierul Gheorgheni, Tata,. Mă- răsti. Ofer- diferenţă. Tel. " 15- 98-80. (279179) V. ’ - ; - -

• Schimb aparţament 3 ca- .. mere - Gheorgheni . cti - similar

Grădini Mănăstur. -. Telefon 17- 02-21 după ora 18. (302448) -

0 Schimb - - garsonieră Deva, confort I . sporit'ultracentral cu garsonieră- Cluj. . Tel. '; 'IS-7.6-97, ’

"ora 16—21. ‘ (302455)• Schimb apartament 3 ca­

mere parter, str. Scorţarilor nr. 13,, ap. 15, lingă Biserica Sf.

-'Petru- « r casă- sub -25 'k m r Te- lefoni.. 19-93-28. (302514) /■ i;,“ • ■ Scliimb, apartament cu 3 camere cu apartament, cu 2 ca-,

.mere şi diferenţă' saU‘ ăparta- ment;' cu 2 camere si'-''ţ;ar>mie- ră. - f i B 17-13-29/ (2791R3) " >

jT

.a a a iu i »wi»t i»—• Pierdut autorizaţie : nr. 9696

pe numele de Toşa Mnria, eli­berată de Prefectura .ludeţului Ctilj. O declar nulă. (307507)

• .Pierdut legitimaţie -elev, li­ceul .ţ-r/iiiomii', . pe mumele . Boş*, ca R,nda O dcclar nulă. (30752)

AOEV/A0'" ^ r ' " ' MIERCURI, 23 NOIEMBRIE, PAG. 8

T3 57Ts AGENŢIE IMOBILIARĂVÂNZÂJ!l£UMPÂRÂRi-iNCK!HiERl SCH!f4S-C0NTRaCTE-ifJTĂBUlĂBî

acte regui urgentă

11 22 04

CHwgiăr G I ® S O îy iiE R Ă ,

AP^tA iyîEM T s» TEREW PESOTMI CCSaSTRUGTII.

^ f e M f f lK '1 4 5 9 0 7 . (28387)^

* Cumpăr - certificate dc* jiroprietaîe. . Telefon 17-88-8S.

• Vmd ISacia papuc. Te­lefon Mr87-3S, (2791»)

9 Vind ecogmf pentru ca ­binet privat Td. 1G-I3-9G, preţ 2000 DM. {27916)

• Vind 1 h . teren tmpădu- rit ,m Beîiţ. Informaţii ta Ici. 15-12-®» sau 17-70-07, fam. Tedea. Preţ convenabU. (302138)

• Crnnpăf toarte urgent apartament doqă camere sa» garsoaieră canfort 1 .. cartier Ghesrgfeeni, Zorilor, Grigo-

resca, Tel. ©65 — 14-12-H.• Vînd casă îrt Turda Te­

lefon 31-37-91. (302511)O Cumpăr talon Mercedes

207 » . Tel. 13^7-02 între .©- rete' S r-tî. (9Ms4f : /.',*•

9 Vînd F iat. Duna - diesel, mede! ,.' ÎS881 • înmatriculat,

stare perfectă;. preţ G909 DM «aa ccWraîeiît tei, Te.t 18- 87-81, seara. (302510) v - ,;• « Vt«d Lancia Tlienm 2509 f i i .-; Tel. 31-37-91. (302512)

9 Vînd biblioteci moderne albe,' negra,- ‘ «ătur său vi­şinii, pentru cărţi sau cvpu- nere marfă. Sunaţi ta iele- W 4J-03-8I; 11-89-72.

• Vtnd certiiicale, Teleton <7-15-69. (302«t)

« Vtnd legitimaţie XI. ca­zare gratuită West Europa, m «51 — 16-18-28. ("02501J

• Vîad 'oparţament U ca­mere «onîori l . Mărăşti str. Fabricii nr. 9,’ ap. 237, ulti­mul etaj, deasupra magazi­nului Sane», vizibil -. între <6— 19. (279193) /

• Vind Skoda 120 I., du­pă îvK, combină TV. video t unai. Tel. 18-11-97. (307550)

® Vsnd bilete- sejur 7 zile în Insulele Tencrffb (Spania), valabile. între • noiembrie 91— itaKe 95; Ttl. l«-53-7fi. (307519)

9 Vînd gur.ij dîn tablă ,demontaţii 3X5,5. Tel. 16- 211-12. fMKSSS) ,

• Vind. pjiluţ de copil. Te­lefon 12-75-17. , (302511)

9 Cumpăr unelte .mari t>i mici pntilru legătorîe de ţăr­ii .inclusiv penlru, scrierea f copcrţilor. . Ofcrle serioase la In tel. 12-05-21, (302561) . ► .

9 Vînd opaitament 2 ca- morc confort 11, finisai, ime­diat ocup.ihil. Vizibil între o- rele 10—12 şi IC—20, cartier Gheorgheni. str. Iluşteni nr. ÎC, etaj i, apartament 7,• Vind teren' 30!>fi mp, Tei.

17-16-05 intre orele IB—21. (307531) •

• Vlnd apartament Telefon H-M-ftX (307597)

• Vind garaj w d ' P.i’m, Co- Juarut. l ’rtefcJn • 14-79*30. (30741)

SUv t,levno>

© Vîr.d cor.venaI.il aparta­ment 4 ea*" ore. Str. Anina nr . 15, ap. 17. (30,-525) ' .

A, Vind crv â 3 ?amere, bucă­tărie de vară, şură eu 2 graj­duri şi 43'J0 mp grădină în' ('hinteni. . Informaţii str., Iîorea nr ; 6, ap. 19. (307517) ;

9 Cumpăr garsonieră. Tele- Ipn 18-55-50. (307520) ;

O *lnd' aparta'n-mt 3 came-' re. Str. Au-ol Vlaim n r .. 23,: bl. V • X, ap. 36. Informaţii tn-

tio orele il)—20. (30752E)• Vind BMW 316 şi Dacia

1310 neir.inatri''ulabile. "Melon 13-23-41. C07402)

p Vind Peugeot 205, Citroen I5X. Cumpăr sticle- de siîtffi he­xagonale. Tel. 14-23-65. (307-134)

© Vînd Dacia 1310 -TI.X , f i - îiricată în 1989. Tel. 14-43-26, după ora. 14. '{307438)

• Vînd Dacia 1310, fabricată jn . 1ÎI33 si 1935. Tei. 12-33-01. (307406) • ... . . : \

• Vind -Cilrocn ÎS 1) papuc dc 07 l cu motor de ' r ez e tvă şi •remorcă, C090 l»M. T et 059 — 13-06-35. (30750C) ; ,

9 V'înd Nissan diesei 120.000 îrm, stare excepţională. Telefonl-€12-«. (37513)

« Vind Dacia Break 1967 cu CB.OOG .kni, impecabilă. Tckî-.m

.m io - f e ' (307527) /: ® Vîiîd Foitî Sicrra diesel f>5 îi Citroen Paîîas fnjection, itv- anştriculnte saîi Schimb. VÎLad:

• aiivelopî 15X1ÎS5. Tel, 15-35-20, (307537)' - , ;’ ® Carapăr talon Opel ÎCideU în(rc 61—l'C\ preferaljjt cu carie

_dt identitate.-: Tel: Hurrlin K*- ”16-85, -zîlnie intre orele 13--22. (307539)

a Vînd . Deck Tehnies i*S- 6 X 62C Pioneer CT-S -110 nmpli- ficator , Tehnics SU-VZ 220, stare pşrreck'i, sul» pret. Informatic str. Plopilor nr. 73, bl. 1’ 11, ei. IV, ap. 20. (307439)

• -Vind turn Sony. t^'et .-a- 'iintaios. Tel. .13-99-26. * (307432).’ Vind Ţ\' color Sony Trini­tron tf’letext' stereo, Hil’ i, . diţi- g.ijnală 'mâre. Teî, ÎG-91-4S. ' ■ (397505) . •. . . ’

••'t* Vînd ; video, te l. 1C-21-09. 'Ciorf-cf.) „ v. • Vtnd .urgent tractor şi ba­toză. TeL- 24-UM2 sati ,2-l-21-î)f.- (397453) V ; ; k ;

9 Vînd blană a urahan. Tel. Yi ţ-33-95.: (307,415) ; - ;

' Ciîinpâr ' discuri muzică, cyi .{jfupuri, rock româneşti. • Tele- :fon 13-78-80.' (307423) v : ,Z: Vînd blană nouă vulpe po­lară ‘ lungă. Tel. 12-46-40. ;• (367430); '

• Yînd dulap c u ' haine nou, din stejar.- Telefon.' .18-W-58,". (307442)V • Vind dulap haine nou. Tel,

' 12-81-32. (307405)O Vind mobilier afnenajare

magazin în garaj, uşă, 2 raf­turi. 2 tejghele,' Tel. 1 -1-98-70, orele 18—21. (307519)

• Vind blană vulpe argintie nouă, pi-et avantajos. Tel. 17-44-17. (307522) ;

• Vînd faianţă roz degrade,16000 iei mp. Tel. 12-21-04, du­pă, ora .18. (307524)

• Cumpăr vană .pentru baie de 1,20 m la pret accesibil. Sunaţi lă tel. 16-94-72. (307510)

O Vlnd urgent, avantajos, 'garsoniera apartament. Telefon

11^22-04; 19-57-15. (278113).« Vind garsonieră confort I.

parter, ' ocupabilă imedîât,' zonă semitentrală, str, Ilenry Bar­

busse nr: 3, ap. 2, vizibil irltre orele 11—15. (27913!)

• Vind apartament ’ 2 came­re; str. Primăverii, 10 RiilîoRne.- Tel, 10r79-01 (279133) ■

• V'înd apartament 4 camerc, .parter Mânăslur, zonn Bif;. 'Te­lefon' .19-14-50. (279144)- . .. . ;• ;» Cumpăr apartament 2 Vca-,

mere’ conlact I. Tel 18-50-92, (2791)9) .

.9 Vind 2000 mp teren intra­vilan pe str. Povirnişului (Tăie­tura Turcului), , posibilităţi RaA apă, curent. Tel. 19-05-17, 'zilnic ' între orele 8—15. (279l5(i) , .

• Vir.d apartament 4 camere confort. I, pret . negociabil. Tel.15-38-79, (279159)

• Cumpăr apartament 4 ca­mere, ocupahii, In Zorilor sau GheorgliCni. Oier 15 milioane. Tel. 12-7G-35. (2791G9)

• Vînd Dacia 1300, an de fa­bricaţie 1991, «tare cxcelentâ, preţ 5,2 milioane. Informaţii 7.11- nic orele 8—20, tel. 13-12-01. (070132)

’ e Vir.d Dacia. 1310 an ifabri-' catie 1938. Telofon 10-79-33. , (279134)

o Vînd • Volkswagen , Golf,' diesel înmatriculat, .an 1S90, 4 uşi, vizibil -la consignaţia auto Bepa, str. Fabricii de Zahăr' nr.4, îiîărăşti. (270140). , '

O Sînteni nl'Uuri de Aîe xandru Şi Sadica' Săr»r.âţfan în «jarea durecc pricinuită

de woarUvi soţiei şi a mu­mei MAIilŢA. Familia tîher- isan Gheorghe. (279133)

9 Cu durere i« suiiei a- minţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre soţii, mame,

. soacrc si bunici BRATKALE^N de

71 ani. O vom conduce pe, ullimut drum in 23 noiem­brie, ora 12,de la Capala Ci­mitirului Centrali Kunilia

îndurerată. (30748!) ''■ 9 Sîîiteni alături de d-nul

decari Achimaş în «ceţte:, momente grele. Colectivul dc la secretariat. (307416) ■ ^ ! '

• Dragă Ghiţă, îl! impăr- tâşîm; durerea ia şi ji fami­liei late la pierderea mamei dritgi. : lîiunneieu' s-o .odih­nească.’ Familiile Mircea tîa- liş, .V'asile Vîarevi, Korin Gro- j zav şi Nicolae Diimilrescu. (307117) . . ■ v / - r , *:;.■

• Corişititit jiroîcsqrăt , at facuitlţii de Ştiinţe şi ’ Ingi­neria -Materialelor este ală­turi de d-nul prof. dr. - îng. Gheorghe Achimaţ îrt : umte- cllpe grele pricinuite de pier­derea mamei sale. {.'ÎA7438)

• Consiliul profesoral 'ni Facultăţii Construcţii cfe'ftîa- şi ui diri. cadrul L'nîvcr.silăţii Ţeimice din Ctuj-Napoca, este alături de d-nul -decan prof. dr. ing. Gheorghe A- chiinaş, la trecerea in nelî- inţă a , mamei .sale' dragi. Dumner.eu s-o odihnească.1 (307449) 1 - ' • ' ’' j» Sîntem alături d t ; cole­

ga noastră Anîşonra în 'iîin - rea durere pricinuită de moartea soiului drag. Sincere condoleanţe. Colectivul Şcoli* generale Beliş.. (307501)

'• Sîntem alături de d-na Sodica Tegzeşiu în marea dţirere priciiiuitfi de moartea tatălui drag.'. Elevii .şi pă­rinţii clasei a 111-a F, ‘Şcoa­la nr, 17. (30718)

Calde mulţumiri tuturor celor care nu îost alături dp noi în cei 10 ani de la ple­carea în 'nefiinţă a iubitului nostru R Ainr BINŢINŢAN. Comemorarea va , aVea loc joi, 21 noiembrie, ora 10,30, la cimitir. Odihnă şî veşnică amintire. Familia. (307528)

• Regretăm din suflet ple­carea .dintre noi a prietenu­lui şi colegidui nostru, in­giner VASILE RETIŞAN, că­ruia îi vom păstra o /n e ş - tearsâ amintire. Sincere con­doleanţe familiei îndurerate. Conducerea ICP1AF SA, •(307529)

9 l’ rofund îndureraţi de dispariţia neaşleptată a celui care ne-a ' fost nrtî de-ă rîii- dul şef de : atelier, r inginer VASILE KKT1ŞAN, transmi­tem sincere condoleanţe fri- ,miliel îndurerate. Cbleclivul Ateleir 232 ICIMAF SA /(307530) , ;

9 Sîntem .alături' de . învă­ţătoarea Tegzeşiu Sodica în inarea durere pricinuită de■ Ircccrca .in nefiinţă a tatălui Idivig. Cadrele didactice .de la Şcoala nr. 17,i Cluj-Napoca. C3t)7533), • Sîntem aliluri dc sora noastră CăJian Susana, în clipele gtele prin carc trece, ptiu" pierderea silului drag,

CALIAN OCTAVIAN şi transmiteni sincere con­doleanţe întregii familii. I011 şi ’ Livia Cristorcanu. (303157)

_ Sintcm alături de cole­gul obstru ■ Marian Augtţstln }n marea durere pricinuită do pierderea mamei dragi. Colegii de Io O.C.O.T. Cluj.

. 9 Aii ’ se împlinesc 1 ani de cînd. cu durere în suflet, ne-am . despărţit de scumpa

^noastră mămică şi soţie, FLORICUŢA TODEKICIl/.

Amintirea ci caldă ne a ră* mas vejnic în sufletele noas­tre. Odihncască-se in pacei Parastasul va avea loc în data do 27 • noiembrie 1991, era ÎL Parohia ortodoxă Najterea Damnului din Ghe- crghenl. FausiUa îndurerată.

© Cu aceaşi neiăraurită durere- anunţ că s-aa scurs2 ani de cind a plecat în e- ternitate inegalabilul. şî neui­

tatul meu soţ, ILIKŞ ‘ J3CTAVIAN (TĂVI).; Sufle­tul Iul tun va rămîne veş­nic în inima mea, Comerrm- rarea-va avea loc îa.tlafa de26 noiembrie (sîmbătă) oră12, la biserica din Cimitirul IMănăţtur. Soţia Sica. (S0743)

,• Vn pios omagiu celui care a fost BEŞNIC FLOUîX. Sincerc condoleanţe^ familiei îcdureriite. Locatarii d i» str. Tineretului nr. 66. (279120)

9 Sîntem alături de cole­gul nostru prof. Prodan Dan în; marea durere pricinuită de moartea mamei _ sale Co­lectivul de cadre- ; didactice al> Grupului Şcolar ' Forestier, Cluj. (27S146) .

j • Siiicm*; tondoleauţe na­şilor noştri Sodica şl Mircea la ; încetarea din viaţă a pă­rintelui drag. Sodica şi .'Geor- ,ge. (279148)

« -Astăzi se împlinesc 19 ani dc cînd scumpa noastră MARTA NEGBIŢAŞ se odih­neşte sub glia rece a inor- ■ nuntutuii. Zîmbelut şi p /i- ‘

virile tale senine le păstrăm şi : astăzi ,în. sufletele noastre. Familia. (279310) _ ;, . 9 Cu inimile sfîşiate de durere, anunţăm trecerea îji eternilale după o lungă şl grea

^suferinţă la vîrsta de 65. ani a celei ce a ; fost iubita noas­tră -soţie, mamă. soacră şi bunică; BOSŞAN ANA., O vom conduce pe • ultimul drum miercuri 23 noiembrie 1691, ora 13 de la Capela Nouă ,a .Cimitirului Mănăş- iur. Familia în veci neintn- gîiată. (302500 )

* S-a 3tins din viaţă, du­pă o scurtă dar grea suferin­ţă cel care ă fost tată. So­cru, bunic . şi frate MAUTIN DUMITRU MAS1AN. Fie-i ţărîna uşoară. ■ Inmormînla- rea. va avea loc "joi 2-4 no­iembrie, ora 11, la Dej. "Fa­milia. (302515) - - ' :1 • Cu; smare: durere in su­flet anunţăm' încetarea - din viaţă, după o lungă şi grea Suferinţă, a celei care a fost SILAGHI ANA, iubirea vieţii noastre, in vîrstă de 09 ani. Funeraliile vor avea loc în îiua de 2.3' noiembrie 1991, ora 13 de ta Capela I a Ci­mitirului Central. Copiii Ne­lu şi Mariana cu familiile. (302510) ■

• Sîntem alături de fami­lia .profesor- doctor inginer Glu Achimaş la decesul ma­mei dragi. Familia profesor doctor inginer loan Abrudan. (302173)

• Sîntem alături de-dom ­nul decan profesor doctor inginer Gh. Achimaş în ma­rea durere generată dc pier­derea mamei dragi. Studenţii Specializării Ingineria şi Ma­nagementul Sistemelor de Producţie. (302717)

• Sincere condoleanţe. domnului' decan profesor dr. inginer Gh. Achimaş, la pierderea mamei- dragi. Ca­tedra de Management fi In- gineria Sistemelor. (302173)

Sînlcm alîluri de.fam i­lia Sărmăşan Augustin în marea durere pricinuita de decesul mamei dragi. Familia Moidovan. (302503)

• Sîntem alături dc fami­lia Someşfălcan In marea durere pricinuită de plorde- ren mamei dragi. Sincere condoleanţe. Inginer Jorj Radu, (302508)

9 Sîntesn alături de‘ pro- fesor doctor ; inginer Gheor­ghe Achimaş, decanul . Fa­cultăţii de Construcţii de flîajinî în marea durere pri­cinuită de moartea - mamei dragi. Sincere condoleanţe fnînliiei. C nsiliul Profceo- ral al Facultăţii de Mecaiit- că. (302509) ... ' : -

© Colectivul * SC Fortpres SA este aiătari de colegul Silaghi loba în clipele de dus'ere la trecerea în ncliia- ţă a mamei- sale. Sincere condoleanţe familiei. (30231)

9 ftîulţjiîîîim tuturor celor care au fost alături dc noi în- marea durere, pricinuită de decesul mamei noastre dragi DIB i AN LIONT1NA.

din Sonseşenîl , Deasemenea mulţumim domnilor Stanciu şi Itoma/i, preoţi la Hiserirj» Ortodoxă din Someşeni, . pre­cum ţi grupului de studenţi de la Facultatea de Teologie din Cluj. Nu te vom puica uila niciodată şi cît vom trăi nu. vom . putea să ne, mai spunem necazurile şi .bucu­riile în braţele, tale, .wumpâ mam.ă Familia în veţi oe- lîîîngîia.iă. (302535)__ _

© Cu aceaşi neţărmurită durere anunţăm scurgerm b şase săptămîni de la decesul iubitului nostru; soţ; lată şl bunic inginer SACZ ANTON. Parastasul ws va oficia ’ la Capela greco-catoiîcă din str. Drăgălina nr. 108 în data de sîmbătă 28; noiembrie, ora 9. Fie-î somnul lin. Familia. (302507)

_ Zdrobiţi de durere a- nunţăm încetarea din > viaţi a scumpei noastre solii,'mame, bunici >î' străbunici LOG1I1N UOZALIA, născută Nagy. O von» conduce pc ultimul său drum în 2 i noiembrie, era14 !a Capela Cimitirului &1ă- năştur. Familia îndurerata, (302570)

• Cu adîncă _ durere in su­flet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru s»l,

;, tată, bunic, : UEDJiŞitJ ' f ’ ÎOAN, din Luna de .Ies. în­mormîntarea va avea loc joi 24 noiembrie, «rele 12, în satul Luna de Jos, Fahălia îndurerată. (307553)

Sincere. condoleanţe . fa­miliei .prof. dr,. ing.-Gheor­ghe Achimaş, decanul f acul­tăţii Construcţii de Maşini, pentru greaua pierdere su­ferită, Catedra: de Mecanică şi Programare, (307511) .

. Regretăm profund dispa­riţia neaşteptată a prietinu­

lui nostru, ing. VASILE SET1$AN. Sincere' cendale-. anţe familiei. Fam. Vasile Lazăr. (307512)

. - - 9 împărtăşim durerea prof. dr, . ing. Achimaş Ghe­orghe, la trecerea în nefiin­ţă a maniei sale şi transmi­tem sincere condoleanţe fa-

'iniliei. Catedra Organe dc Maşini, Universitatea Tehni- că Cluj. (307544)

9 Pios omagiu - la împli­nirea a 2 ani de ta trecerea în eternitate a celui care a fost dragul nostru frate, cum­nat şi unchi, TAVI ILIEŞ. Viorica şi familia. (307518)

• Sîntem alături de cole­gul nostru JVIarlin Drago? în marea durere pricinuită - de decesul tatălui. Sincere con­doleanţe familiei. Colectivul Secţiei Psihiatrie-Ergoterapie. (279i78), 9 Sîntem alături de. cole­ga noastră Eugenia Şetişan în tnarea durere pricinuită de pierderea soţuluu Since­re condoleanţe. Colectivul Scolii Generale nr. 1. (219713)__ ' ' 1 "

• Sintem alături dc naşii1 noştri Marcel şi Adriana Trim­iţi ţaş în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Trans- ' mitem sincefc condoleanţe fa*

* miliei îndurerate. Din partea fi­nilor t)orina şi Zoii Ban.

• Sincere condoleanţe şî . în­treaga noastră compasiune tă- miliei Giurgiu ia trecerea Jn netllnţă a tatălui ţl socruluidrag, GALIAN OGTAVIAN,

Golegtl de -serviciu. (302531)

MIERCURI, 23 NOIEMBRIE, PAG. 9 ADEVĂRUL DS ClUJ

COMBATEREA^EVAZIUNII FISCALEAvînd în vedere că Incepînd cu data de 24.XI.1994

intră în vigoare Legea evaziunii fiscale nr. 87, dorim tă venim în întîmpinarea contribuabililor cu unele pre­cizări privind evaziunea fiscală:

„Evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mij­loace, în întregime sau în parte de la plata impozite­lor, taxelor şi altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului ■ asigurărilor sociale de stat ţi fondurilor extrabugetare de jcătre persoanele fizice şi juridice române şi străine“ (L. 87/1994).

La agenţii economici cu personalitate juridică, cons­tituie evaziune fiscală următoarele 'fapte cu Sârâcter general: • _ ' ■ ■

— Efectuarea de, activităţi permanente safl tempora­re, generatoare de venituri fără acte justificative şi fără a fi evidenţiate, în contabilitate conform preve­derilor legale; '

— Nedeclararea la organul fiscal pe a cărui-rază îşi. au sediul, a datelor în legătură cu subunităţile consti­tuite, în sucursale, filiale, puncte de lucru, magazine, oricare alte locuri în care se desfăşoară activităţi pro­ducătoare de venituri, a contului bancar şi băncile unde au cont deschis~în lei şi valută;

— Refuzul de a prezenta organelor de control pre-t văzute de lege r a documentelor justificative şi actele de evidenţă contabilă necesare pentru stabilirea obli­gaţiilor faţă de bugetul de stat;- /

— Neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor datorate statului;

— Nedeclararea cu. sinceritate .a veniturilor realizate şi a cheltuielilor efectuate; • --

— Nerespectarea reglementărilor fiscale în domeniul vamal, prin declararea inexactă, sustragerea de la v ă -, tnuire în scopul neachitării taxelor vamale. . .

Evaziunea fiscală îmbracă diferite forme la nivel de impozit şi taxe, astfel: -

La impozitul pe profit:— conducerea eronată a contabilităţii, în privinţa

veniturilor şi cheltuielilor efectuate;— supradimensionarea costurilor de producţie -şi de­

terminarea incorectă a profitului impozabil;— necalcularea şi nevirarea impozitului datorat;— depăşirea cuantumului legal la cheltuielile de pro­

tocol, sponsorizări, deplasări, constituirea de rezerve peste limitele legâle, diminuarea masei profitului im­pozabil cu cheltuieli nededudtibile din punct de vede­re fiscal;

— înregistrarea' pe cheltuieli a dobînzilor bancare aferente creditelor .pentru investiţii;

— încadrarea eronată a societăţii în perioada de scu­tire la plata impozitului pe profit, în defavoarea bu­getului de stat; . ‘

— nedepunerea la organul fiscal a declaraţiei/ de impozit pe profit. : •.. La impozitul pe salarii: ,

— aplicarea eronată a cotelor de impozit pe salar;— necumularea tuturor oîştigurilor realizate într-o

lună .în vederea impunerii; ' . .. ■ '— neimpozitarea majorată cu 30 la sută a venitu­

rilor suplimentare realizate înafara unităţii deţinătoa­re a cărţii de muncă;

— nevirarea la bugetul de stat a impozitului reţinut; -— nedepunerea la organul fiscal a declaraţiei se­

mestriale privind impozitul, pe salarii.. La T.V.A.:

— neconducereâ evidenţei conform prevederilor legale;

T.V.A.-ului pe jurnale

— includerea atît în preţul mărfii cît- şi în costuri, a T.V.A.-ului deductibil, la societăţile neplătitoare d0 T.V.A.; •

— neaplicarea proratei asupra T.V.A.-ului. deductibil aferent produselor . şi serviciilor pentru societate, de­ducerea 100 la. sută a acestuia şi diminuarea T.V.A.-ulul de plată;

— folosirea de documente netipizate — facturi, chi­tanţe, avize de expediţie, etc., sau nedeclararea la or­ganul fiscal a documentelor scoase pe calculator;

— neachitarea la termen a T.V.A.-ului de plată;— nedepunerea la termen a . decontului de T.V.A. şl

declararea unor date eronate. “ .La „Alte Impozite şi taxe":

- — nedepunerea la termen a declaraţiei de impunere pentru clădiri; terenuri, mijloace de transport; _

— nedeclararea la organul fiscal a modificărilor sur­venite la valorile respective; ■ •

— declararea unor date eronate privind valoarea clă­dirilor sau suprafaţa de teren; v

— nedeclararea veniturilor realizate din închirieri;— nedeclararea veniturilor realizate din meditaţii; •'— •neachitarea la termen a. impozitelor şi taxelor da-

. torate. .In funcţie de gravitatea, faptei şi de prejudiciul adus

bugetului de stat, evaziunea fiscală poate avea carac­ter de infracţiune - sau caracter de contravenţie.

. Conform Legii nr. 87/1994, infracţiunile se pedepseso cu închisoare de la 3 luni la 8 ani sau cu amendă de la 20.000 lei la 10.000.000 lei; contravenţiile se sanc­ţionează cu amendă de la 100.000. lei la 3.000.000 lei.

DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PtTBLlCE ŞI CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT A JUD. CLUJ

sj In conformitate cu L. 27/1994, * t ÎÎS-'506/1994 şi L. 87/1994:

1. Persoanele juridice au o-• ; bligaţia depunerii declaraţiei de

impunere pentru clădiri şi te-- renuri,- precum şi mijloacele de-i transport pentru anul 1995, în , cursul-lunii ianuarie 1995. Se j va ţine cont de noile valori ■: conform HG 500/1994, . Mode­lu l „declaraţiei" se găseşte în■ anexă la HG. 506/1994. ţ 2. Contribuabilii, persoane fi- _? zice sau juridice, care au în

proprietate sau in folosinţă,

ADMINISTRAŢIA FINANCIARA A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

a t e n ţ i o n e a z ădupă caz,- cazane de • fabricat ’ rachiu, prese de ulei, mori de cereale şi ferăstraie mecanice pentru debitat şi tăiat lemne, autorizate conform legii, sînt obligaţi să plătească, o taxă a- nuaiă de fiecare utilaj men­ţionat, în sumă de 50.000 lei.

De asemenea, pentru darace,'

piue şi mori pentru boia de ar­dei, se datorează o taxă anu­ală, de fiecare utilaj autorizat, în sumă’ de 20.000 lei.

Contribuabilii, persoane fi­zice şi juridice, au obligaţia să depună declaraţie de impunere a utilajelor menţionate, la or­ganele fiscale tn cursul lunii

ianuarie a anului 1995 sau în cazul. dobîndirii în cursul anu­lui, în 30 de zilâ, de la dobîn- dire.

Taxele-arătate se datorează şi :pe perioada 1.01. — 31. 12. 1094. •

3. Taxa asupra mijloacelor de transport se-- datorează, ,în ca­zul dobîndirii de mijloace de transport cu tracţiune -meca­nică, indiferent de faptul dacă mijloacele de transport au fost sau nu înmatriculate la orga-' nele de poliţie.

Gospodărie comunala

© La nivelul judeţului Cluj există un număr de 110 studii de. fezabilitate. în domeniul

gospodăriei comunale; . este o dovadă a seriozităţii şi rigu­rozităţii cii care se lucrează, precum şi un argument ca, â- cum, la redistribuirea - fondu­rilor, Judeţul nostru să bene­ficieze de cîteva 'miliarde de lei. , î -

Aurul nu mai străluceşte pe mîna

hoţuluij - Unii dintre hoţii noştri nu

-'se mai mulţumesc cu o „zes­tre" mică. Vor cit mai mult.

- Majoritatea -recidiviştilor in •anaterie caută cu orice preţ să inai şi diversifice bunurile în-

'•suşîte - prin ' aceste metode de- ■Joc cinstite. Dar, ce să-i faci, tind nu eşti mulţumit cu pu- gţioul, dai de oamenii legii. Şi us»V?nu te iartă.

Aşa a păţit recent şi Pop O iira Cornel Marius, un tînăr [c3e. 26 de ani din CIuj-Napoca

trecut prin puşcării — care *1 luat de la partea vătămată ^Tăuţan Marian suma de 5500

şi a sustras de la Felecan

Traian două inele de aur. N-a avut timp să-şi cheltuiască ba­nii şi să se arate lumii cu ine­lele fiindcă a fost văzut de cei care-1. urmăreau. A fost prins, şi pentru tîlhăriev şl furt calificat în dauna .avutului personal a fost „condus" la penitenciar. -De. astă dată, fără bani şi'fără cele două inele în­suşite prin mijloace nu tocmai ortodoxe. 1. 7 '

O perioadă va sta în celulă fără bijuterii. Şi nu . pentru prima dată. .

sz.Cs.

Sfinţirea Troiţei la Someşeni

romaiicsc este Iiimiun. Niciodată nu ne-am îndoit Că vom ajunge cu faţa la drep­tate şi l a , adevărul ei. Numai că â fost nevoie să treacă ani mulţi de sacrificii şi jertfe pentru a putea spune că • am avut întotdeauna dreptate pe propriul nostru pămînt, chiar dacă alţii ne-au contestat a-

.ceastâ dreptate.: .- Uri' act întru cunoaşterea a- devărului nostru s-a ’ săvîrşit şi duminică, 20 - noiembrie - 1994, prin ' sfinţirea- Troiţei d e la bi­serica nouă ortodoxă - din: car­tierul Someşeni. La ceremonie au fost prezenţi: domnul * ins. Petru Litan, vicepreşedinte, .' al Consiliului judeţean Cluj, dom­nul prof. dr., CrişanJ Mircioiu,

preşedinte de onoare al Uniu­nii „Vatra Românească", dom­nul ~ prof. univ- dr. lustinian Petrescu, preşedinte al Uniu­nii „Vatra Românească" şi domnul prof. dr. Liviu Roman, vicepreşedinte, membrii con-- siliului director al Uniunii, pre­cum şi numeroşi credincioşi. Slujbă a fost oficiată de pre­otul Petre Stanciu şi' preotul, • Vasile Roman., Corişti de -la 'Seminarul Teologic -Ortodox Român îiu împlinit, prin cînt* gîndul pios. v *

Prin gestul, generos al con­ducerii uniunii „Vatra. Româ­nească", Troiţa s-a aşezat in locul ei firesc, aproape de lo­cul unde, tot în zi de toamnă, au fost omorîţi, avînd ■ „vina"

de a fi luptat pentru liberta­tea neamului lor, trei ardeleni, luptători Ia 1848: V. Simonis, Al. Bătrîneariu, V: Turcii. 'i în emoţionante .cuvinte au evocat credinţa - în libertate, precurn şi ultimele, 'zile..de. vi- . aţă, ale celor „trei . eroi, domnul

„ prof. Mircioiu, . domnul prof, ‘. Petrescu şi domnul prof. , dr. Gelu Neâmţu, cercetător la

! Muzeul Naţional de Istorie' a Transilvaniei. Rostit; sau . ne­rostit, vri gînd trăieşte, nici im moment din istorie, din ade­vărata noastră istorie nu ; tre- \ buie uitat Şi Troiţa ne va a- juta să ţinem minte că mereu cre­dinţa neamului românesc estel u m in a . V

1 S-a înfiintat la Bucureşti:

£entriir-nignti>uIat ■ ■

l i 'B

Eveniment onorat" de foarte mulţi colegi din presa ®«risă şi- audio-vizual. O întîlnire utilă cu - membrii ■?ţaff-ului de conducere, lolanda Stăniloiu, director e- f^w itiv al Centrului, James Ta Greenfield (membru al ^-°nsiliului Editorial ai ziarului „New York Times"), ^onaid M. Wilson (editor la „New .Tersey’s Business Jrapers"). Edward J. Baumeister Jr. (editor-şef al zia-

„Times" din Trenton. New Jersey), întîlnire din am reţinut pentru dvs. cele mai Importante as-

^ “fte: Centrul pentru Jurnalism Independent din Ro- J^nia a fost înfiinţat de către Fundaţia pentru .Turna­răm Independent, organizaţie non-profit. avînd drept :£op promovarea mediilor independente în Furopa Ră- >*Titeană. Fundaţia şi-a început activitatea în anul ^■3], operînd curent în centre de training jurnalisticI Cehia şi Slovacia, iar de, luni, 14 noiembrie 1994,1 în România- A acordat şi acordă consultanţă în pro-

’ î ’Snie de media în Rusia, Ucraina. Polonia, Ungaria1 f i - Cei mai mulţi instructori al Fundaţiei s-au formal■ — ş co a la " jurnalismului american sau vest-european.

. fiştiinţa lor jurnalistică sp fixează pe cîtiva termpni ^»idamenta1i: reportaj obiectiv, echidistantă, onestl-

verificare amănuntllă a inf''rmTţiei, responsabi-0 Ce îşi propune Central pentru Jurnalism

? rienpndent de la ■Bucureşti: obiectivul principal cons-2 Jn proerame de tralnlng adrpsale lurnnllţtilor pro- tt^ioniţti, aspiranţilor; cursuri dP iniţiere în tehnica i^nalismuiui, cu nn .accent deosebit pe latura . p ra c -!

cursuri intensive de1 stUdiu ţi practică 1 pentru3

kdeM ndeiitjurnaliştii din presa locală; cursuri specializate ' pen­tru jurnalişti din domeniile economic, ecologic, sănă­tate, sport, tineret, cinema, juridic: programe de trai- ning pentru relaţiile mass-media cu organizaţiile pu­blice, . neguvernamentale, guvernamentale, aite . tipuri de grupuri; cursuri de jurnalism -asistat de computer; cursuri de limba engleză, cu accent pe conversaţie, ter­minologie de specialitate şi business; cursuri de m a-, nagement de mass-media care se vor desfăşura atît în cadrul Centrului cît şl în ţară; în plus, Centrul se doreşte a fi un forum de dezbatere a problemelor jur­nalismului şi mass-media în România 41 Centrul 'va pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi o bibliotecă modernă de cercetare, dotată cu o bază de date com­puterizată. care permite accesul la reţelele TNTF.UNET, COMPU.SERVE, alte peste 600 de bănci de date din lume. Biblioteca dispune de arhivele complete ale u- nor publicaţii ca „The New York Times", ..Wall Street Journal", „USA Today". „The Guardian", altele A Cen­trul oferă cursuri Intensive în domeniile do bază ale jurnalisticii; redactarea unui articol, retorica ştirii, deontologie profesională, pedagogie jurnalistică O Centrul pentru Jurnalism Independent din Bucureşti se află pe strada Matei Voievod ,75 — 77; în clădirea Academiei de teatru şi film, la etajul III; telefon: 01/ 250-8422; 250 8482. •' ■■»* '

Demostene ŞOFRON

Ne-am interesat pentru dumneavoastră: ^

TAXELE DE TIMBRU PENTRU CERERILE SI ACŢIUNILE EVALUABILE ÎN BANU INTRODUSE

LA INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI

Acţiunile şi cererile introduse ia instanţele judecă­toreşti, precum şi actele de notariat şi serviciile pres­tate de notariate sînt supuse taxelor de timbru. : A c- . ţiunile sau cererile introduse la instanţele judecăto­reşti, executorii judecătoreşti şi serviciile de publicita­te. imobiliară, cererile pentru exercitarea căilor de atac împotriva hotărîrilor judecătoreşti precum şl eli­berarea copiilor de pe acte de către instanţele jude­cătoreşti, executorii judecătoreşti şi serviciile de pu­blicitate imobiliară se taxează în mod diferenţiat după criteriul evaluării sau al neevaluării în bani.

Cererile şi acţiunile evaluabile în bani introduse la instanţele judecătoreşti se taxează astfel: pînă la va­loarea de 1.000 lei — 100 lei; pentru ceeâ ce depăşeşte1.000 lei, pînă la 25 000 lei — 100 lei plus 6 la sută; pentru ceea ce depăşeşte 25 000 lei, pînă la 100 000 lei— 1 540 lei plus 8 la sută; pentru ceea ce depăşeşte100.000 lei — 7.540 lei plus 10 la sută.

în cazul contestatiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea' bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit cînd acest debit este mai mic decît valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acesfol contestaţii nu poate depăşi suma de 5.000 lei, indiferent de floa rea urmăririi contesta­te. In caz de admitere a contestaţiei taxa se restituie plătitorului, în temeiul hotăririi judecătoreşti definiti­ve prin care s-a admis contestaţia. .

' ' (M. T.)

ADEVARUl Of CLUJ MIERCURI, 23 NOIEMBRIE, PAG.

' MU • ESTE J IU SALVATOR ; A L B A L C A N IL O R . ;' (Urmare din pag. 1) : V '

românii si teritoriile româneşti aflate între graniţele sale,' iar cu Ungaria nu poate fi semnat un tratat politie şi de priete­nie, atunci trebuie să încerci să fii prieten cu Bulgaria (chiar dacă he-aro ailai aproape întotdeauna în tabere adverse), cu- Turcia si Grecia. Este vorba, deci, despre o încercare a preşe­dintelui lliescu de a linişti. In stilul său caracteristic, lucruri­le in această parte a'Europei. De a împiedica exacerbarea di­ferendelor existente între ţării® balcanice. Nu este vorba des­pre asumarea rolului de salvator al Balcanilor,, ci derîncerca- rea de a oferi c şansă discuţiilor. , .. .

Cît despre aspectul economic al problemei, el pare a fi foar­te clar. Nu poate hotărî Ion Tliescu să exporte ceva Jn Turcia dacă piaţa românească este plină de mărfuri venite de dincolo de strîmloarea Bosfor. Cu Grecia povestea e aceeaşi. Rămîne Bulgaria, care şi ea. este interesată de comerţul cu Occidentul,, în primul rînd, nu de cel cu România. Este normal să credem că în timp lucrurile se vor schimba. Dar acum Ion lliescu do­reşte să crecze uh pol al bunei înţelegeri în Balcani, care şă fie o contrapondere la tulburările care ou loc în aceaisfă zonă. Tul­burări care pot cuprinde şl România. -

Inginerii mecanici;.,(Urmare din pag- 1)

, eanici ar fi o şansă pentru' in­dustria noastră.

— .Ca profesor, rector, sînteţi mulţumit d e . condiţiile de stu-

. diu create studenţilor? -. ■ " '' In general, învăţămîntul

tehnic -superior românesc a fost,■ este şi va fi, cel puţin aşa spe- Tăm şi dorim, competitiv.. Am mai multe argumente la această afirrriaţie. Şi aş porni de la di­feritele ' confruntări ştiinţifice internaţionale, invitaţiile ■ dese adresate specialiştilor români. Apoi, mulţi dintre absolvenţii noştri lucrează în străinătate, iată o altă recunoaştere a com-

• petitivităţif noastre. No strădu­im şi în bună. măsură reuşim să asigurăm o pregătire bună inginerilor noştri. Dotarea ma­terială a laboratoarelor noastre e departe' de cerinţele: unui în- văţămînt’ tehnio superior de' ca­litate, modern,, la zi. Prin 'mij­loacele pe care le avem, prin diferite programe cu străinăta­

tea , prin âutodotare, încercăm sâ ne punem la punct. Nu c u- şor, încet, încet sperăm să re­uşim. ; ; ■V — Şi o ultimă întrebare: la re lucraţi tn prezent? Care sînt temele colectivelor pe care , le conduceţi^ '’ ■ Funcţia de rector' irni ră­peşte foarte mult din timp. A fi rector în asemenea perioade nu e deloc uşor. Trebuie să ne adaptăm din mers toate progra­mele analitice, planurile de în- văţămînt în concordanţă cu ce­ea Ce s e . cere intr-o economie de piaţă. Desfăşurăm deci. cer­cetări în domeniul reductoare- lor frontale cu b ile ,, în ce r al roboţilor industriali, al angre­najelor speciale, cu o foarte ma­re cerinţă pe piaţa construcţii­lor de maşini, in domeniul ro­boţilor pâşitori, a ortezdor şi protezelor pentru oameni, Tim­pul lucrează în favoarea noas­tră, în folosul oamenilor.

Creşte numărul divorţurilorIn primul., trimestru al aces­

tui, a n ,.la Judecătoria'' Cluj- Napocâ s-au'. înregistrat; 242 “ ac­ţiuni de divorţ,^diri careJ ; 135 ia familii cii copii. S-au solu­ţionat 404 (261 — 'cu copii), fi­ind admise 343 (2?0 cu -copii) şi respinse 9 (din care 7 familii cu copii). In, trimestrulII s-au înregistrat 2G7 acţiuni^ de divorţ (141 — familii cu copii). S-au soluţionat 302 (din care 178 — familii cu. copii), fiind admise 263 (151 / cu co­pii) şi respinse 4 (3 cu copii), în ceea ce priveşte 'trimestrul

.-III al anului în curs, , s-au/în­registrat .268 acţiuni de divorţ (175 fiind familii cu - copii),

, din care s-au soluţionat 200 (86— familii cti copii), 154 . fiind admise (din, acestea, 66: cu co­pii) şi~5_ respinse (două dintre acestea fiind familii cu copii).

M. T-

Conferinţă de presăJoi, 24 noiembrie, ora 11, Tea­

trul : Naţional CIuj-Napoca or­ganizează o conferinţă de presă avînd ca teme: 75-de ani de teatru'' clujean şi .Gaia' teatrelor Naţionale.

Curs de cultura , : cinematografica

“Astăzi, 23. noiembrie,' -sînt programate1 următoarele 'filme: ora '15 „— „T eatru l înslrigcrat", (Marea Britanie, 1974., regia Douglas Hiekex); ora 17,30 — „Tristana" (Spania^— Italia, 1970, regia Luis Bunuel); , ora20 — „Căderea ' Zeilor" (Italia— Elveţia, 19G9, regia Luchino Visconti). . • Dem. ŞOFRON

Concursul „Mini-Top Prichindel"Casa' Municipală de' Cultură

ne-a remis spre difuzare lista copiilor ; selecţionaţi pentru spectacolul . — concurs „M IN I— TOP - PRICHINDEL", care va avea .loc în 10 decembriea.c.;—Grupa 3 ani: Marc Şte-

fan, Stan Ramona; Grupa 4-3- ani: . .Andraşoni - Diana, Moldo­van A n d ra — Nicoleta,- ' Muşat Cristina, Sarea ,Brad — . Vlă-

. duţ, Bugnariu Teofana, Buteăn Cristina, Chifor Oana, Dandoş Vasile, • Irimieş Andracîa, - Ol­tean . Lavinia —-. Cristina,, Po- ruţiu Dorin, Roşea Vlad — Vic­tor,. Serafinceanu Lelia, Simi- onescu Adela — Andreea, Sza-

- Al IV-lea Seminar Naţional de Etno-arheologie'In zilele de 19 şi '20 no- Despre cultul craniului in

iembrie la CIuj-Napoca' şi I- neoliticul timpuriu" (Gheor-clod s-au desfăşurat lucrările celui de-al IV-lea 1 : Seminar naţional de etno — arheologie, cu tema generală „Rit şi ri­tual funerar — ofranda fu-

. nerară din morminite".. Au : participat numeroşi , . specia- ' lişti din domeniul etnografic

ghe 'Lazarovici, Mihai Meş­ter);- „Aşternutul mortului în riturile funerare din . ţinutul Pădurenilor — Hunedoara" (Doina Isfănoni);; „Hrana mor-, tului“ (Constantin.- Bărbulescu); „Ofranda — încercare de . in­terpretare" (Cornelia Stoica);

şi arheologic; d e ‘la muzeele şi „Masca —' simbol în riturileinstitutele de specialitate din funerare"" (Lucian Brcban) şiîntreaga ţară, printre; subiec- .altele. . - -te leprezentate: . de aceştia Su prilejul lucrărilor sim- numărîndu-se:/; «„Păstrarea le- ; pozionului, la Baza ' arheolo-găturilor între tărirnuri, şi lo- gică numărul 3 Iclod a fostcuitorii acestora prin gind, inaugurată, sala in carecuvint şi obiect" (Tiberiu Gra- pus în funcţiune o roată ur); „Riturile de separare şi,, olarului: unde elevii din integrare şi raporturile aces- calitate învaţă meşteşugul

. tora cu inventarul de sicriu"(Simona-Munteanu); „Despre

^Capetele- de piatră , clin mor­mintele de la Gura Baciului.

s-a ta

lo- o-

lăritului, îndrumaţi fiind,. ‘ cu pasiune, de către dl. profesor Aurel; Bulbuc.

ni. TRiroN

kacs Anna-Maria, Tătarii mona; Grupa 6-7 ani: Chinte Horia — Ciprian, Hendea C udia, Hoşu Miana — Gabrfc Moldovan Titus, Mureşan J xana, ‘Sodolan Oana, Ţucude Roxana, Uzunov Raluca, Boa: Andrei — Bogdan, Frandoş p ul — Adrian,’ Pocol Mircea Da Serafinceanu Oana,- Suclu F

-- ula, Turcu Andra. .Părinţii copiilor selectte

sînt invitaţi, mîine, 24 rioie brie a.e., ora 17,30, la sed: Casei Municipale do Cultai

, P-ţa Unirii nr; 24, etaj I, p« tru discuţii ’J organizatorice l vederea pregătirii spectacoki din 10 decembrie. ’ 1

: ■ . l Fundafia „H", un ajutor]

pentru copiii cu nevoi J speciale I

PROTEST

. Camera Federativă a , Medi­cilor : ,din România, protestează împotriva-dimensiunilor ; exce-

-jşiv • de niici ale' bugetului să­nătăţii din 1995, comparabil din acest punct de vedere cu , cel pe 1994. Glisarea problemelor financiare asupra bugetelor

administraţiilor, locale va ‘ ge-- nera, ca şi în acest ân, grave

probleme de constringeri prin economii funeste in privinţa materialelor . consurnabile.'-N e' distanţăm categoric de poziţia conducerii centrale a Federali-. ei Sanitas, care, ca şi în 1994, este de acord cu dimensionarea bugetului săriătătii'pe 1995.

PREŞEDINTELE v CAMEREI FEDERATIVE -

A MEDICILOR DIN ROMANIA Dr. Drago? NICOLESCU

Ne-a’ vizitat' la redacţie ifcf nul Ştefan Fătulescu din îî

. Cureşti, profesor de matecJ . că, pensionat,' preşedintele F.

daţiei „H“ pentru învăţfc. tul lă, distanţă destinat p soanelor handicapate. Dat sa ne-a prezenţat , 'activit; fundaţiei, înscrisă: ca orgg. ţie: nonguvernarnentală,.:*c. profit şl apolitică, ce sc a: sează cu prioritate handta ţiior, copii şi adulţi, . pr nîndu-şi să le «fere ajutor vederea integrării lor soc în acest sens, fundaţia a

’ cheiat Un protocol xu' Mini rul învăţămîntului, prin t se prevede înfiinţarea c dase pilot' pentru' copii," ce

- experimenta' manuale alterc■ ve şi materiale; didactice i

lizate ; de domnul Ştefan R . lescu' şi brevetate de (M

prin utilizarea, cărora se' uc re.şte facilitarea integrării f ciaie a copiilor ce manifcsta' retard intelectual sau un ir lect' de limitai Activitatea I

'daţiei * face parte din proifc naţional al ' integrării' ' ,copiţ- cu nevoi speciale in conici te, organizat " de P.eprezenu- specială UNICEF din ; RoTCj|

, Diana POţ BClS;

Primim la redacţie

Elucubraţiile d-lui Iuliu PĂCURARIIAjuns lider local al P,D.(F.S.N.), Iuliu Păcuraru. a ieşit oarscum

din anonimatul în care iera cufundat ca- cercetător ştiiniif c Ne-, fii rid în stare de rezultate care , să-i asigure o oarecare aurmare în cîmpul ştiinţei, el crede că şi-a găsit marea chemare! şi afir­mare în cel al politicii. Alegerea îşi are-calculele şi raţiunile sale. Ştiinţa e domeniu exclusiv al competenţelor, pe cînd politica face mai uşor loc imposturii. Este unul din calculele ce-i pot da satis­facţie, măcar iluzorie, lu i-I. Păcuraru, care nu odată a mărturi­sit că e predestinat unei strălucite cariere politice, stimind com­pătimirea celor cu judecata sănătoasă.;

-Aşa stînd lucrurile, e greu să pretinzi d-lui I. Păcuraru să es­timeze corect moştenirea lăsată Guvernului Văcăroiu de către guvernele anterioare. Peste puterile lui este şi să înţeleagă că „generalizarea sărăciei in ţară“ şi „situaţia disperată" în care se găseşte economia românească nicidecum nu este opera actua­lului guvern şi a P.D.S.R. ca partid de guvernămînt, acestea a- vînd alte cauze. O minte, mărginită şl pătimaşă nu poate să în­ţeleagă că, în măsura în care la ele au contribuit şi , erori de gu­vernare, acuzele trebuie îndreptate in primul rînd spre guvernul Roman, ndică spre cel care este şi azi liderul naţional al P.D.(F.S.N.), lider al cărui cirac fidel i-a rămas năbădăiosul lider local, c6 se pretinde a fi atotştiutor. Omul cu privirea şi gindirea în eter

nu poate să vadă şi să înţeleagă că in aceşti doi ani de nare-s-a ajuns ,1a stăpînirea şi punerea sub control a inflaţii stoparea declinului producţiei şi la un început de revenire nomic, la schimbarea în bine. a imaginii' României în afară o politică externă cu rezultate notabile, ea şi la alte realizăr,|

. ne dau reale speranţe că sîntem deja înscrişi pe un- drum."care treptat se va concretiza şi în creşterea nivelului de

- realmente greu afectat.' „ : ‘ ;Cît priveşte soluţiile preconizate de I., Păcuraru, care să £

la! ieşirea din criză, respectiv, „schimbarea voinţei politice C 'P.D.S.R. reformarea majorităţii parlamentare prin alianţă cu

.tuala opoziţie", ele'dovedesc doar existenţa unuj( Gâgă în ct tul politic clujan. , - . .

Dacă „P.D. are — cum declară I. Păcuraru — forţa şi cuno soluţiile; pentru redresarea situaţiei economice", de ce liderii rămin doar la afirmaţii demagogice şi .nu se prezintă cu ele ; j tru o analiză concretă şi confruntare deschisă? , :

Cu puţin timp în urmă soluţia P.D.(F.S.N.) era incliiderea nelor de vagoane de la Arad, a minelor de cărbuni-din ba: văii Jiului etc. Care vă sunt soluţiile de acum, d-le Păcur: Aveţi şi alte propuneri pentru soluţii concrete la sloganul ppl' căruia industria românească este „o grămadă de fier vechi*:r

Dacă prin repetatele 'atacuri la adresa P.D.S.R., h''condor sale şl a Guvernului Văcăroiu d-l I. Păcuraru vrea cu orice : să- iasă în evidenţă, actualul răspuns trebuie înţeles ca anf-

.ment al nostru de a-i întregi imaginea reală/. - ’ " *Biroul de presă al P.D.S.B.C

Lucrălorji de pe şantierul arheologic din' Piaţa Unirii nu au fost plătiţi pentru luna

- octombrieLn sfîrşitul. săptămînii trecute un grup de lu­

crători de po şantierul arheologic din Piaţa Uni: rii caro nc-nu vizitat la redacţie şi-au exprimat protestul şl .revolta penţru faptul câ nu au fost plătiţi încă pentru munca cfcctuată, pe luna oc­tombrie.

Contactat la sediul Muzeului Naţional de Isto­ric a Transilvaniei, dl. director genera] Gheorghe Lazarovici ne-a declarat luni dimineaţa; „Muzeul a aminat plăţile aşleplînd • asigurarea unor fon­duri pentru toate lucrările de cercetare, conser­vare şl restaurare penlru săpăturile din’ muni­cipiu (Piaţa Muzeului. strada Deleu — Parcul Caragiale, Piaţa Unirii) din partea Consiliului municipal CIuj-Napoca şi Consiliului judeţean Cluj care au promis că se. vor Implica material >n susţinerea acestor cercetări. Vă mal informăm

că Ministerul Culturii a suplimentat fondurile pentru, conservarea şi restaurarea vestigilor ro­mane dsecoperite în centrul istoric al municipiu­lu i'• CIuj-Napoca.

Arheologii care coordonează săpăturile in di­verse sectoare ale oraşului au fost informaţi de conducerea muzeului la începutul -'lunii octom­brie că vor putea continua cercetările numai în cazul in care îşi vor deconta şi vor obţine. bani de la diverse săpături de salvare pentru care muzeul a plătit în avans lucrările care au fost • încheiate. Plata lucrătorilor de pe şantiere, pen­tru luna'octombrie, se face în măsura în care arheologii au decontat lucrările şi fondurile au intrat în contul muzeului. Pe măsură ce vor in­tra banii decontaţi deja de către ceilalţi arheo­logi sau fondurile vor fi asigurate de către Con­siliul judeţean şi Consiliul municipal, vor fi plă­tiţi lucrătorii de pe toate şantierele". .

• M. TR1PON

IfolERCURI, 23 NOIEMBRIE, PAG. 11 ADEVARUl DE ClUJ

)oi ani de administraţie — aşa cum au fostIn şedinţa din data de 18 noiembrie a.c. a Consiliului judeţean uj, principalul punct l-a constituit Raportul cu privire la sta- a şl activitatea administraţiei judeţene, precum şi a stării eco- jjmico-sociale 'a judeţului Cluj, raport prezentat de către dorn­

u l prof. univ. dr. • Victor Romulus Constantinescu, preşedintele RŞnsiliulul" judeţean Cluj. . • . ,EiAfirmaţia făcută chiar de. la teceput că „activitatea Consiliu­lui judeţean nu s-a redus doar

o simplă administraţie, ci şi elaborarea unei' concepţii ela- şl stabilirea unor măsuri

ractice pentru materializarea f.crinţelor cetăţeneşti în acest, efdru' nou creat ş i , determinat

mutaţiile produse In dome­niul economic, social şl. politic" • jPş îşi. găseşte acoperirea în reâ- jjate, chiar dacă alături de re­

alizări se înregistrează şi -neîm- "liniri. Fiind stabilite atribuţii- M Consiliului judeţean, în con- >j-raitate c u 1 prevederile Legii

*E 69/1931,‘ raportul a analizat' i§ exactitate multiplele aspecte |jb activităţii desfăşurate în pe- ftada 1993-1994:. activitatea, de

ciltoritate tutelară şi asistenţă- jjicială, activitatea serviciului •jB-idic — contencios — prlva- ■£are, urmărirea şi verificarea -iedului de utilizare - şi gestio- S iî a fondurilor bugetare, a jSniirilor din patrimoniul uni- t«i!or de importanţă locală, de­darea activităţii economice la'

i>ar> judeţului, " a - sintetizat; laţia economică a unităţilor [ate sub autoritatea • Consiliu-

judeţean, aprovizonarea po- iaţiei cu -produsele necesare, ;cum si~ dezvoltarea urbanis- jă şi amenajarea teritoriului.

administraţiei publice este re- laţia dintre consiliile locale şi consiliul judeţean, relaţie defi­nită simplu şi frumos Legea nr. 69/1991. („In relaţiile dintre ad­ministraţia publică locală şi

c-ea judeţeană nu există rapor­turi de subordonare" — art 8), dar care devine, în . viaţă, o problemă delicată. •/’ ’ '

Nu îrvtîmplător s-a bucurat . de atenţie în raportul prezen­tat. Este un subiect la care exis­tă şi. „plus* şi „minus": s-a sta­bilit o conlucrare bună cu ma- joritatea . primarilor, â consilii­lor municipale, orăşeneşti şi co­munale din / judeţ, manifestată

• printr-o receptivitate reciprocă a problematicii ivite pentru gă­sirea în qomun , a căilor legale de rezolvare a multiplelor-.pro-

, bleme apărute în activitatea consiliilor loeale ® idelegaţia

. permanentă a organizat şedin­ţe de lucru în 14 centre din ju­deţ, prilej cu care s-au prezen­tat greutăţile' cu care se con-

• frurită. consiliile locale îh acti­vitatea economico-socială şi ad-

v- ministrativă © greutăţi ale au­torităţilor publice locale: apli­carea Legii fondului funciar, pu­nerea în posesie cînd e vorba

-de păşuni împădurite şi păduri, problema , telefoanelor, alimen-; tarea cu apă a unor localităţi,

, lipsa fondurilor * pentru - • conti-_^ nuarea investiţiilor' © rezultate

.bune s-au obţinut la consiliile/ locale Dej, Apahida, • Căşeiu, Să- ■

. vădisla, Hociu, Mihai Viteazu © se înregistrează disfuncţionali- ' tăţi — şedinţe de consiliu lipsi--.

^ te de calitate, absenţe ale1 con­silierilor,' activitate defectuoasă a comisiilor de specialitate (cî­teva exemple: Fizeşu Gherlil,

t Buza, Vultureni, Gîrbău, Flo­reşti, 'Jucu, Vad, Baciu, Tritenii de»Jos) 0 completarea şi con­ducerea necorespunzătoare a re­gistrelor agricole (Baciu, Chin­teni, Fizeşu Gherlii, Floreşti, Jucu, Măguri Răcătău, Gîrbău,, Vad) ® nu se respectă prevede-, rile Legii nr. 10/1982, în conse­cinţă lasă de dorit buna gospo­dărire a. localităţilor —, nu se respectă prevederile Legii nr. 1 /1978 privind organizarea şi des­făşurarea activităţii de rezolva­re a propunerilor, .- sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor locui­torilor. / .

Pentru aspectele negative 'în­registrate; în urma controale­lor efectuate sînt prevăzute mă­suri, sperăm, eficiente (întjl- niri/ instruiri cu primarii, vice- primarii, secretarii eonsililor. lo­cale, reluarea ;■ întîlnirilor dele­gaţiei permanente cu consiliile locale, publicarea unor materia- - le de specialitate pentru a veni în sprijinul primarilor, în cali­tatea lor de ordonatori princi­pa li'd e credite, acordarea asis­tenţei de specialitate de către Consiliul judeţean). ■' " : /

„PARTIDUL CONSILIERILOR CONSILIULUI JUDEŢEAN

" - CLUJ'* ; -.Discuţiile purtate pe margi­

nea datelor conţinute, de raport au fost constructive,, la obiect' Şi au întregit ‘ imaginea activi­tăţii de doi ani de zile: dom­

nul consilier Sabjn Cotul -a mar­cat cîteva- din realizările (şi nu au.fost puţine) ale Comisiei de Sănătate, dtfmnul consilier A- lexandru Baba a sintetizat acti­vitatea Comisiei pentru agricul­tură, • domnul consilier- Radu Borda a semnalat confuzia care există la nivelul consiliilor lo­cale în; privinţa aplicării leg i­lor şl a solicitat acordarea asis­tenţei juridice de către Consi­liul judeţean consiliilor locale- (chiar dacă termenul prevăzut de lege este depăşit), s-au sem­nalat apoi situaţii de .ignorare a autorităţilor locale, prin emi­terea Xmor ordonanţe sau hotă- riri de guvern care nu ţin sea­ma de 4 competenţele consiliilor locale şi consiliului judeţean. (Ordonanţa 69/1994 şi Hotârî- rea Guvernului nr. 482/1994, o problemă care 'crează nenumă­rate greutăţi este aprobarea cu mare întîrziere a bugetului), mai trebuie rezolvată problema retribuţiei funcţionarului public, domnul consilier Giurgiu soli­cita extinderea notariatului din Turda sau deschiderea unei fi?

-liale. a acestuia la Cîmpia Tur­c i i şi... problemele ar putea continua. ... ■ ' .

- :M ă duc cu gînduUla ceea ce afirma domnul consilier Emil Bogdan şi înclin sa-i dau drep­tate: există1 un' „partid al consi­lierilor din Consiliul judeţean Cluj", care face- doar politică administrativă şi care este în o- poziţie cu tot ceea ce nu este bifie pentru populaţie.. Adaug la aceasta una din concluziile domnului preşedinte Constanti­nescu: în rezolvarea oricărei probleme este necesară consul­tarea, şi spun: cei doi ani nu au trecut în za d a r //

Poqînc reoSiiotâ dcfiavÎ3 ŞERGHIE

Casa construită .de Al. Vaida-Voevod în primei

Repere ale activităţii viitoare

■,/..•: S.O.S. Fcjjjct! / ; ' /Făgetul este cea mai frumoasă' zonă de-agrement pentru mulţi >c«itori ai municipiuuli CIuj-Napoca. : .

riiCu cîteva zile.în urmă m-am deplasat în Făget, unde ăm consta- ^Hpnele lucruri alarmante. In toate parcările sînt pete mari de Blei, schimbat de automobilişti clyjeni. Pe malul pîrîiaşului care

Străbate această zonă, am întîlnit o/ mulţime de autoturisme care. rau spălate de proprietari. Pe marginea şoselei găseşti mormane ■ fe gunoaie de toate felurile. •

. | Proprietarul unui teren de- lîngă parcarea situată la intrarea k f 1 poligon a forat pentru a-şi face o fîntînă. Nu mare i-a fost

iurpriza dnd în loc de apă, a Ieşit . . . ulei! :Iată cîteva fapte care ar trebui să alerteze pe toţi factorii s răspundere ai municipiului. Dacă nu se iau măsuri urgente, în i'Jrind Făgetul se va transforma într-un uriaş service de maşini p aer liber. ' ->

' ' ■■■■ Foto-text: N. PETCU

. ; Amplul, raport privind acti­vitatea administraţiei publice şi

, a stării, economico-sociale a ju- ’ /deţului Cluj, prezentat în re- ' centa şedinţă a Consiliului ju­

deţean a fost completat de un pertinent program de obiective şi direcţii de acţiune vizînd îm­bunătăţirea^ activităţii/ In vari­anta sa de proiect, acest pro-,

. gram se referă la: domeniul- activităţii 1 economice (am reţi­

nut: analiza, împreună cu Di­recţia de, urbanism şi amenaja­rea teritoriului a . /obiectivelor de investiţii în. curs de execu-

■ ţie, precum ş i; a obiectivelor noi care îndeplinesc condiţiile pen­tru includerea în finanţare; sta-

' bilirea priorităţilor în raport de nivelul fondului aprobat prin bugetul de stat şl propunerea de repartizare a acestora prin Consiliul judeţean C lu j,. spriji­nirea financiară a consiliilor; locale în vederea opririi proce­sului de degradare a unor clă­diri aflate în administrarea aces­tora, stabilirea metodologiei de utilizare a fondului de tezaur

• al Consiliului judeţean şl anali- . za acordării de împrumuturi; la : solicitarea consiliilor locale; ur­

mărirea asigurării fondului de marfă şi a livrării acesteia din-

. partea furnizorilor, avînd/ca re-

.zultat buna aproviziotlare a po­pulaţiei judeţului); domeniul- ur­banismului şi amenajării teri­toriului (realizarea unor bănci de date judeţene şl urbane, in­strumente necesare în gestiunea localităţilor şi introducerea da-

• 'Se schimbă configuraţia Etăţilor judeţului: există [’cunientaţia întocmită pri-

primirea titlului de mu- Nplu pentru (iraşcle Cîmpia (Urzii şi Gherla, iar-cinci co- NS tind să . dobîndească sta-

ji*- de oraş, Apahida, Aghireş, Mociu, Poieni, Lista ră--

TO deschisă, se asigură şi J rJ|!n din partea Consiliului Sftyean Gluj'pentru -orice so­

licitare,' cu condiţia, ca ea să se bazeze pe o - motivaţie te­meinică; , . • , •.

© Iri cele 21 de şedinţe ale Consiliului judeţean,, ş i ; 47 de, şedinţe ale delegaţiei perma­nente (ţinute în perioada 1993- 94) au fost adoptate 30 de ho­tărîri' ale consiliului, 237 de­cizii ale delegaţiei permanente ş i . 110 dispoziţii ale preşedin­telui Consiliului judeţean; im­

portant estfe că toate aceste acte administrative au înde­plinit condiţiile de . legalitate şl valabilitate, astfel că nici unul nu a fost atacat în con­tenciosul administrativ.

telor- culese pe.-'calculator; ela­borarea unor programe de ame-

: najare teritorială pentru! protec­ţia zonelor naturale de valoare deosebită; întocmirea «unei si-

_ tuaţii, pe judeţ, pînă la nivel de sat,- privind alimentarea. ,cu apă potabilă); domeniul coordo­nării activităţii consiliilor loca­le şi, asistenţei de specialitate acordate serviciilor publice ale acestora (determinarea zonelor sau unităţilor teritorial-admi- nistrative în care, apar disfunc- ţionalităţi şi adoptarea unor so­luţii de remediere a. lor; orga­nizarea -întîlnirilor delegaţiei permanente cu consiliile locale; organizarea, trimestrială, a , u- nor instruiri cu primarii, vice- prîmarii şi secretarii consiliilor locale în vederea aplicării co­respunzătoare. şi uniforme a prevederilor actelor normative); domeniul colaborării între Con­siliul judeţean şi Comisia ad­ministrativă a judeţului (trans­miterea şi către Consiliul jude­ţean a programelor de investi­ţii ale ministerelor, pentru -a se putea corela cu programele de amenajare a teritoriului; ana-

, liza, în-comun, a unor măsuri- privind combaterea eroziunii so­

lului; aprovizionarea cu- bunuri de consum a populaţiei din me­diul rural), In acest proiect au fost incluse — după. discuţii — şi propunerile domnilor consi­lieri: Nicolae Ciovirnache (re­luarea intervenţiilor la Parla­ment, la. comisiile de adminis-_ traţie publică în problema bu-‘ getului), Alexandru Baba (intll- nire cu studenţii şl cadrele d i­dactice ale Universităţii avînd

‘ ca temă administraţia publică, precum şi crearea posibilităţii ca studenţii care v.» pregătesc în acest domeniu să-şl desfăşoa­re practica în cadrul serviciilor publice ale Consiliului judeţean) ş l , Radu Borda (acordarea asis­tenţei juridice consiliilor loca­le) Cu completările tăcute, pro­iectul a fost adoptat ca program de lucru pentru perioada- urmă­toare.

© Urmaşii ' îş i; revendică drepturile legitime asupra ca­sei construite de Al. Valda- Voevod la Valea-Seacă, dar ac­tul justiţiar - intîrzie...©

In numărul din 18 noiem­brie 1994 al ziarului „Adevă-

' rul de Cluj", sub titlul „Con­damnare fără drept de apel: ruină!" se trage un justificat semnal de alarmă, deplîngîn- du-se starea de distrugere în care se-"află clădirea construi­tă la Valea-Seacă ' (cartierul Cordoş. — Dîmbu Rotund) de

/către 'cunoscutul om politic, făuritor al Unirii din 1918, Al. Vaida-Voevod, / ;

„Este vorba de castelul1 de/la Valea-Seacă —> proprietate a fa­miliei Vaida-Voevod şi asupra căruia descendenţii ilustrei tâ- milii şi-au declinat orice fel de drept de proprietate"— se spu­ne in' ■ respectivul comentariu., Gonsţatlnd că observaţiile des­pre manifestările de vandalism pun in primejdie un edificiu cu ample semnificaţii is to r iced in municipiul nostru, corespund în întregime, adevărului, ne permi­tem în "schimb să corectăm tranşant- afirmaţia nefondatâ, că ; ,,descendenţii' ilustrei - fami­lii" ar fi renunţat la dreptul de proprietate pe care îl au asupra casei din Valea-Seacă, De fapt, clădirea nu a fost na­ţionalizată şi in mod normal, ea ar' trebui să fie în posesia urmaşilor lui Al. Vaida-Voe­vod,, In realitate-însă, aceştia îşi revendică acest drept legi­tim, la Judecătoria municipiu­lui, judeeîndu-se încă din 19920 acţiune de revendicare a res­pectivului edificiu (dosar, nr, 5315/1992). Este un litigiu a-, mînat şi tergiversat între „des­cendenţi" şi Institutul Agro­nomic d in CIuj-Napoca. Tot la solicitarea familiei, acesteia1 s-a reconstituit, prin adeve­rinţa de proprietate nr. 1148 din 23.01.1991, o suprafaţă de 9 hectare în perimetrul de la- Valea^Seacă, punerea în pose­sie nefiind înfăptuită nici pihă azi. Mai mult chiar — pe te­renul care i-a aparţinut lui Al. Vaida-Voevod s-cu făcut în ultimul timp diverse cons­trucţii şi amenajări, care pro­fanează'în mod flagrant, acest loc ,legat de numele unuia din marii patrioţi şi luptători aî neamului românesc.-Acum , în preajma zilei de1 Decembrie, Ziua Naţională a acestei ţări şi a poporului ei, ne întrebăm din nou: cînd oa­re factorii decizionali v o r .în ­ţelege să-şi facă datoria con­form spiritului şi literei legii

— fiind vorba de o-clădire al cărei autor' rămîne unul 'd in corifeii achiiui etern al Uni­rii de la 1 Decem brie'1918? •

DESCENDENŢII LUI > ALEXANDRU

VAIDA-VOEVODNotă: Intenţia „respectivului

comentariu* nu a fost să lă­murească o problemă de suc­cesiune, ci să sancţioneze cra­sa nepăsare cu care o clădi­re n fost lâsMâ „să moară", Cu aceeaşi intenţie vom .aduce în alenţie.şi alte cazuri (din pă­cate, sînt destule In judeţ), indiferent de regimul jurldio al construcţiei sau dacă exis­tă descendenţi ori nu. Cert es­te că vina există.

e&M

i

ADEVARUt DE CLUJ MIERCURI, 23 NOIEMBRIE, PAţ

® ION ANDONE: „O spun cu mîna - pe inimă că' mi-a fost, un pic teamă. Nu de FC Inter ci de moralul jucătorilor mei. afectaţi psihic după modul cum au fost «arbitraţi în partida "cu Rapidul. Ca orice antrenor m-am bucurat de truda ele­vilor mei, de marea . ambiţie, eu care au abordat partida. Am obţinut o victorie meri­tată şi asta după. un înccput ezitant. Trecînd peste primele 10 minute echipa inea s-a dez­lănţuit iar în repriza secundă a ieşit în faţă, cum sc spune, * controlînd jocul ş i , înseriiind. .

tlouă goluri frumoase la , ca- • pătul unor reuşite acţiuni, de . atac. Cu moralul întărit prin

victoria obţinută în faţa unei echipe valoroase mergem. cu

. încredere la . Arad, chiar dacă UTA a scos un punct îh faţa Stelei."

® FLORIN HALAGIAN: „Nu de faptul că am pierdut sînt supărat, că „U" a cîştigat. Sînt supărat pe echipă care n-a p-

- voluat nici 50 la sută . ca în partida cu Steaua. Sînt supă­rat'' pe elevii mei care r după ce au Învins Steaua au crezut că au jocul la degetul ; mic.

Sînt supărat că Tîlvan a că­utat cu luminarea cel de al patrulea cartonaş g3lben şi va sta pe tuşă etapa viitoare. Sper ca lecţia ele la Cluj . să le fie învătătură de minte."

. © ' INTERVENŢIE. Tadiofoni-

. că reuşită, duminică de la Cra- . iova, în partida Universitatea

FC Farul, la -înscrierea go- . lului de. către -Gane.. Interven- - .ţia — metaforă aparţine .cu* . noscuţului şi apreciatului^ co- . -mentator radio Sebastian", Do . mozina: „Naşul centrează, -..fi- - nul marchează" (naşul ; fiind

Craioveanu iar finul Gane). . Mai avem nevoie de astfel de . poante fiindcă :de urletul go- . ooooooool trimis în eter cu

isterie de ; Ilie Dobre ' sîntem • sătui pînă peste cap.. Victor ROMÂN

Divizia C. Penultima etapă, a 14-a, ş-a soldat cu rezultate normale iu general, chiar fiind vorba de echipele care au evoluat în de­plasare, acestea filirid • ’ . / însă

din partea superioară a cla­samentului. înaintea ultimei etape,- Olimpia Gherla se. poa- te considera virtuală, campioa­

nă a turului (mai ales că vi­neri joacă .acasă). Rezultatele complete'ale etapei: CFR II — Corisaur 1-2 (4-2), Victoria' So­meşeni — Minerul Aghireş 0-0

- (16-0), Arieşul C- Turzij — Dromex 3-1 (0-2), ASA Elec­troceramica Turda — ,„U“ CUG 2-0 (3-3), Minerul. Ocna Dej - — Olimpia Gherla 1-2 (0-1), Me-

- talurgistul — Cimentul Turda 0-4 (—9), Motor IîvA — In­dustria Sîrmei C. Turzii 0-2 (1-8), Tehnofrig — Clujana- 2-4

(2-3). In paranteze sînt trecute rezultatele echipelor de , juni-

. ori. -. « ..- ■

- CLASAMENT SENIORI. ,

CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL

Penultima etapă a fost mar­cată de derbyul Constructorul — Vlădeâsa Huedin, oaspeţii pierzînd la scor partida ş i . . . primul loc in clasament, pre­luat de feroviarii dojeni. care au „remizat" acasă dar graţie. golaverajului superior vor sta, cel puţin pînă joi. pe treapţa_ întîi. îlezultatele penultimei e- tape: Somtr. CFR Dej — Ce­ramica Cluj-Napoca 0-0, ATL Dej —• Unirea Jucu 3-3, Cons­tructorul Cluj-Napoca — Vlă- deasa Huedin 5-1, Prodfuraj I- clod — Napopan Pata 2-0, Sinterom Cluj-Napoca — O- limpia Dej 2-0, Autobuzul Cluj- Napoca — Unirea Floreşti 2-2, Carbochim Cluj-Napoca — So­meşul Bonţida 2-0. FC Apuseni : Gilău şi-â încheiat .turul. ’

CLASAMENTUL1. Somtr. 13 9 2 2 28- 9 292. Vlădeasa 13 9 2 2 35-23-29

’ 3. Constr.4. Apuseni5. Ceramica 6- Napopan7. Autobuz.8. Someşul9. Carboo.

10. U. Jucu11. Floreşti12. ATL13. Olimpia :14. Sinterom

• 15. Prodf.

1 4244 284 35-19 24 3 26-16 246 28-36 185 27-33 17 5 16-15 167 20-20 16 7 31-34 16 5 22-26 16

_7 24-38 167 19-28 15

8 19-30 12 1111-42 4

13 8 414 7 313 7 314 5 3 14.4 3 13 4 4 13 5 1 13 5 1 13 4 413 5 114 4 3

14 3 3_________ 13 1 1 _______ULTIMA ETAPA (joi 24 no­

iembrie): Ceramica — ATL, Vlădeasa — Somtr CFR (der­byul primelor două clasate),

Napopan :— Constructorul, O -, limpia — Prodfuraj, Unirea Floreşti — FC Apuseni, (şi ast­fel formaţia din Gilău „intră cu un picior" in retur), Some­şul — Autobuzul, Unirea Jucu — Carbochim. Formaţia Sin­terom stă.

Eugen HANG

1. Olimpia2. ISCT3; Clujana

\ 4. Victoria5. Aghireş6. Ciment.7. Dromex8. „U" CUG9. Arieştil

10. Ocna D.11. Consaur,12. ASA El.13. Metal.14• Tehnof.15. Mot.IRA16. CFR II

14 11 T 1 2 41-12 1414 10 2 2 38-15 3214 9 3 2 46-16 3014 8 4 '2 29-12 2814 8 3 3 33-16 2714 7 5 2 21- 8 2614 8 1 5 25-17 2514 7 1 6 37-21 2214 6 1 7 27-29 1914 6 '0 8 21-23 1814 5 1 8 17-25 1614 5 1 8 23-34 1614 2 2 10 17-32 .814 2 2 10 20-41 814 2 1 11 19-55 714 2 0 12 13-71 6

în clasamentul echipelor de juniori pe primul loc Cimen­tul cu 35 puncte, urmată de ISCT 34 şi Clujana 31 puncte. Pe . ultimele două locuri Mine­rul Aghireş 10 şi Arieşul • 9 puncte.

ULTIMA ETAPA (vineri 25, , noiembrie): Consaur — _ Victoria, Dromex — CFR II, „U“ CUG — Arieşul, Olimpia; — ASA Electroceramica, Cimentul —- Minerul Ocna Dej, Industria Sîrmei — Metalurgistul, Clu­jana — Motor IR A şi Minerul Aghireş — Tehnofrig.

Euţrcn HANG

SCRABBLE MASTERS '94. Sala de şah CSM a găzduit la finele? săptămînii trenite şi duminică) SCRABBLE MASTERS 94, întrecere la care au ticipat 19- din cei 20 'concurenţi ai ierarhiei finale a campi- lui naţional pe 1994. întrecerea a fost organizată de CS U- sitatea" Cluj-Napoca •şi. federaţia de specialitate (prezentă "la ultim act competiţional prin preşedintele Al.- Petrescu <i sc- rul general Ninei Aldea). Gazdele clujene — prin strădania sebită depusă de prof. univ. dr. loan Proinov, preşedinte de - re al întrecerii, Cristian Voivod, director şi prof. umv dr Radu Munteanu, precum şi ceilalţi membri din comisia de o- zare. — , au fost la înălţime. • -

Sîmbătă s-au disputat trei probe, cu următoarea ordine a l lor trei: Jocuri: duplicat clasic: Mihai Negrea, (Olimpia C-lun" dovenesc), Septimiu Crivei . („U" Cluj-Napoca), Dan L. Sandu comotiva Bucureşti); duplicat jol<er: Al. Lăcătiş (Olimpia C

; Moldovenesc), Septimiu Crivei, Dan L. Sandu; partide libere:' Aldea (Cercul, .Militar Naţional Bucureşti), Mihai’ Negrea, & Sandu. Duminică au avut loc alte două probe: duplicat eij S. Crivei, Valentin Crâciunică (Locomotiva . Bucureşti), Dan

'Sandu; compunere: Cătălin Latiş (Olimpia. C-IUng Moldovei Mihai Negrea, Cristian' Gheorghiu (FITT Tim Team Timid Clasamentul general: 1.' Al. Lăcătiş, 2. Mihai Negrea, 3. Djj Sandu, 4- Septimiu Crivei, 5. Cătălin Latiş, 6. Vi Crăciuni? Cr. Gheorghiu,. 8. Nicolae Burducea (CFR Constanţa), 9. Zburlea (Locomotiva Bucureşti), 10. Ninel Aldea (toţi, cei i fost premiaţi). ‘ „

De reţinut faptul că SCRABBLE MASTERS: ’94 a fost p după o întrerupere de opt ani a competiţiilor cţe acest gen. întrecerea de la ClupNapoca a fost o'deplină reuşită, o contr: adueîndu-şi' sponsorii — Aperta Servix SRL, Banca „Dacia F Napochim, Editura Mediamira, Porţelan .IRIS, Cris S.RL, c nele „Adevărul de Cluj" şi „Mesagerul Transilvan), Radio PLUS — prin premiile oferite, celor mai buni 10 competitori ţară. ....

A fost provocată demisia Iui StăvariiDemisia antrenorului ' Petre

Stăvariu, tehnicianul echipei feminine de baschet „Someşul" Dej este departe de' â-şi fi es­tompat ecourile. Dovadă: în­trebările cu care continuă, să ne întîmpine cititorii şi mesa­jele trimise nouă de apropiaţii baschetului dejean. Din care răzbate nu doar regretul pen­tru pierderea omului — citez din corespondenţa primită ■* —• i,care şji-a consacrat viaţa

promovării performanţei spor­tive la Dej", ci şi pateticul a-- pel pentru restabilirea ; ade­vărului şi dreptăţii. ' Intrucît există credinţa (şi argumentele prezentate nouă .0 justifică) că totul n-a îost decît un abil (sau, negru) joc de culise me­nit să-l îndepărteze pe cel „care a săvîrşit la Dej un a- devărat miracol". Adică uria­şa performanţă de-a purta o

Clubul „Universitatea"— la răspintie de obiective ( i)0 „FAMELIE MARE, KENUMEBAŢ1E MICA DUPA BUGET, COANE MINISTRU . . . “ #

Ca multe aite cluburi sportive de traditie din ţară. Clubul Spor­tiv’ „UNIVERSITATEA" Cluj-Napoca, se află intr-un moment de răspintie, undeva între ciocanul performanţei - şi nicovala bugetului alocat, mult sub cerinţele sportului de ţinută. .Acum, cînd nu­mărul spectatorilor a scăzut alarmant şi performanţa trenează, stăm de vorbă, într-un moment delicat din istoria acestui club fanion al Clujului, cu 'prof. Univ. Constantin Bengeanu, vice-preşe- dintele clubului universitar.

— Domnule profesor Bengeanu, intenţia noastră este de a fi un intermediar între, nesomnul conducerii Clubului „Universitatea" şl nerăbdarea speclatorilor care aşteapiă reaşezarea rezultatelor pe făgaşul performanţei. Am dori să aflăm din interiorul acestui club ce se întîmplă sub zodia „U“ în clipa de faţă şi care sînt pers­pectivele.

— Cred că sînt întrebări fireşti, care stau pe buzele tuturor ce­lor care cred în însemnele Clubului „U" şi am să încerG o evalua­re a momentului noiembrie 1994. Sîntem o familie mare şl, de la Câragiale citire, ,,renumeraţia e* mică“, deoarece bugetul alocat (Clubul „Universitatea" este o unitate bugetară), este iimbolic, el

fiind literalmente decimat de Ministerul Finanţelor. De aici şi nesomnul nostru, despre care .vorbeaţi, pentru că riefiind. finanţată activitatea de performanţă nici noi nu putem respecta clauzele contractuale pe care le avem cu sportivii şi nu ne putem înde­plini obiectivele de performanţă. Aceste obiective au jo s t stabilite pe criteriul valoric al sportiviior din fiecare secţie, pe baza 'r e ­zultatelor din campionatul trecut şi din perspectiva sportivilor care au apărut sub culorile alb — negru în anul competitional 1994 — 1995. V

— V-am ruga să punctaţi situaţia Ia zi în fiecarc secţie a clu­bului, noi urmînd să revenim cu o radiografie „la vedere" a secţii­lor de performanţă- ' _

— Este paradoxal, dar nu aş începe cu secţia de baschet, ani de-a. rîndul purtătoarea de cuvînt a clubului nostru, ci cu rugby-ul. Este formaţia care vine şi de care ne legăm speranţe îndreptăţite în acest sezon. Echipa se află pe locul III in prima grupă valorică a Diviziei A, la egalitate cu primele două clasate. în urma unui drum ^ascendent, cu promovări succesive In Divizie şi apoi in Su-

-perligă. Este meritul antrenorului Ştefan Ionescu, c e l ,care a ştiut să aducă Ia echipă jucătorii apţi de a susţine In teren ideea tac­tică. preconizată şi care a ştiut să atragă. . . sponsorii de partea jocului cu balonul oval. In lotul clujean sînt jucători de valoare, mulţi componenţi ai „Naţionalei" şi, în mod îndreptătit, obiectivul de performanţă este CÎŞTIGAREA CAMPIONATULUI NAŢIO­NAL. In Cupă vom merge mai departe, valoarea lotului o cere, dar sînt cheltuieli mari, nu putem prevedea cum vor reacţiona sponsorii. . Invit, pe această cale, clujenii în parcul „Iuliu Ha- ţieganu" unde, sint sigur, vor -vedea rugby de calitate. Avem ne­voie de suporteri! -

\ Vlndimir ClNEZAN

' echipă de Ja njinibaschi în Cupa europeană J

' Ronchetti". Şi accsta no singurul; merit al profi Stăvariu*

Cît ne priveşte, mi că nici noi nu ne-am rât (şi nici nu ne vom nedumerirea - produsă de „divorţ" în care forţele pabilc să medieze nu s-s bit să intervină, lăsîndt- gur pe cel în jurul căni vota, pînă ieri, mai tot sportiv. Urbea pe care sorul Petre- Stăvariu a

'ţat-o ce înseamnă ... liulî

Cine face: lumină?Nuşa E

Schimbare de, lider tanţa dinţre Rapid B'. —■. Tractorul Braşov (K putată joi, .17 rtoiembr:: schimbat liderul în „A'-i culin. Configuraţia în ment, la final de tur mătoarea: 1.; Tractorul 13 (20-7); 2. „U" -TRA' (19-8); 3. „U“ Craiova Grănicerul Delta , Tulcea 5. CSMU Suceava 10;5. CSMU Suceava 10 ş.i

O Divizia „B". In V il-a feminină, „U" ■ VEST (antrenor prof. Bela), formaţia Rusu — reşan — Hendea — Tur Crişan — Juean) — mia Rimriicu Vîlcea 3 11, 8 ), meci. foarte bine trat de cuplul băih'.ârc: nel Butoi — loan Pintc

In memorlam VASILE MORARI

Joi, 24 noiembrie, m neşte un an do cînd 1* răsit nea Valicâ. In voi mânesc o voce autorits' partea celor ce I-au con: apreciat, un gînd de P veşnică amintire.

Dem. 5

CASA DF. EOliUtfA

'■'S.R.L. T W B M IftW g S B gAutorizata prin S.C.nr. 128/1991,

judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului

Comerţului judeţului Cluj, JHknrJ/12/308/1991 din22 .03.1991

, C O L E G IU L D E REDACŢIE? 1 ILIE CĂLIAN (rcdacţot $ef)V DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VaLER CHIOREANIJ (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar generaj de redacţie); ^NICOLAE PETCU; MARÎA SÂNGEORZAN; <RA.DU YIPA

REDACŢIA; CIuj-Nâpoca, sf?* Nâgora «f.îfi TELEFOANE*. IUW2 (rcdactot ţtf)} ll?50? (rci, jef. ădj» fi jeCMtariatv! r«dâtţîc); îl741â (i Îi74'9â (redactori) { W W (a d m in ^ ^ şî m tM * Ziarului); fax? Wîţâ Jput cjţtuţe; jg grîmeffi0fele $-14, ţtft Napoca orM (Ii SunţÂil {t dumîtucâ tnchU. InforWŞ'ftclâmtf }i {itiţljcîtate, Ia tclefort U7304, £'Mcţuf^ 782?

( t e m u , e O X ^ E A i__ -<■* 'i •'*]>>*>s--. ■ « Wk..