[ h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a r u î ) ^

ANUL XIII NR. 3212 ISSN 1220-3203

LUNI,4 IUNIE 2001

16 PAGINI 3 .000 LEI

RCA 2001A S TR A

P a g i n a(9475499)

lobaoizarea absolvenţilor de liceu - distrugerea viitorului tăriiILIE CALIAN

Universităţile şi-au început campania de “promoţie”, în stil economic,

nu universitar, asemenea unorfirme producătoare de detergenţi, uşi de

■ maximă siguranţă, încălţăminte sau chiloţi. Ştiu că unii domni gomosi de prin rectorate şi decanate se vor supăra pentru ceea ce scriu. Tocmai ca să se supere scriu, mai ales că d-na ministru al Învăţămîntului şi Educaţiei a fost prin Cluj-Napoca, iar eu nu aveam cum să discut în particular cu dînsa.

Cert este un fapt: învăţămîntul superior privat este un sector al vieţii noastre sociale despre care nu avem ce vorbi. Legea cererii şi ofertei - pe bani - acţionează. în schimb, în genialele lor concepţii, nişte miniştri, aprobaţi de prim- miniştri şi de parlamente - au reuşit să facă o reformă a învăţămîntului mai catastrofală - dacă se poate spune aşa ceva să mă ierte colegii mei filologi) - decît s-a făcut după sovietizarea ţării. Se făcea admiterea la facultate după dosar, se dădeau burse de două feluri - după dosar şi după note. Dar se menţinea un principiu: nota obţinută la examenul de admitere. Se menţinea chiar o anume delicateţe psiho-pedagogică: dacă obţineai media de minimum cinci erai “admis fară loc” . ■

Astăzi - în urma celei mai cinice şi murdare reforme a învăţămîntului - totul se face pe bani: universităţile de stat au' devenit nişte societăţi comerciale cu capital parţial de stat. Nu mai contează valoarea reală a unui absolvent de liceu. Admiterea la facultate se rezumă la un calcul contabil: atît la sută contează media de la bacalaureat, atît la sută media din anii de liceu (fară ca măcar nenorociţii de elevi să fi fost avertizaţi din clasa a IX-a ce-i aşteaptă). La aşa-zisele facultăţi cu profil vocaţional se mai îngăduie şi o probă de talent. Iar pentru asta se şi percep taxe de admitere de patru sau cinci sute

• de mii de lei. Profesorii jubilează: nu îşi mai pierd vremea cu citirea lucrărilor scrise, cu examenele orale: totul rămîne pe mîna contabililor de la facultăţi.

A mai discuta despre înclinaţiile absolventului spre anumite ştiinţe, despre creativitatea fiecăruia, despre specificul psihologic şi posibilităţile de dezvoltare intelectuală şi creativă - moft! Ştiinţele pedagogice nu mai au sens. Ce-i mai interesează pe domnii care au “revoluţionat” învăţămîntul, orientarea şcolară şi profesională?! Contabilitatea notelor să trăiască! “Legat de glia” mediilor din liceu şi de la bacalaureat, absolventul devine iobagul “modemului,, sistem de învăţămînt românesc: oricît ar vrea el să studieze cele două-trei-cinci discipline importante la o facultate, el va rămîne toată viaţa stigmatizat de mediile din liceu şi de la bacalaureat. Şi, pentru ca ticăloşia să fie “beton” ,-sistemul permite ca absolvenţii de la liceele exigente să aibă note mai mici decît de la cele unde pe profesori “nu-i doare pixul”

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

Boloni a cîntat „bătuta”ca sa scoată

. v £

I ?

N u ş t i u d a c ă n e v o m c a l i f i c a l a t u r n e u l f i n a l a l C a m p i o n a t u l u i M o n d i a l d i n 2 0 0 2 . P o a t e c ă d a , p o a t e c ă n u . N u p o t d e c î t s ă s p e r . D a r c e e a c e c o n s i d e r c ă d e p ă ş e ş t e î n i m p o r t a n ţ ă c a l i f i c a r e a e s t e c e r t i t u d i n e a c ă „ v o m f i c e - a m f o s t ş i m a i m u l t d e c î t a t î t ” . A m a v u t , f i e c a r e r o m â n d i n t r e n o i , r e v e l a ţ i a . . . R o m â n i a a r e o m a r e e c h i p ă . î i m a i l i p s e ş t e d o a r s c î n t e i a p e n t r u a e x p l o d a . B o l o n i a d i r i j a t m a g i s t r a l p a r t i t u r a „ b ă t u t e i ” , u n g u r i i n e a v î n d a l t c e v a d e f ă c u t d e c î t s ă „ j o a c e ” d u p ă c u m l e - a c î n t a t „ a n s a m b l u l ” , r o m â n e s c . î "

C r is t ia n B A R A j

1 - ''

\ J ' • i ' j

‘J ' \ v t

/ I

* *

Ministrul învăţămîntului, între ameninţările sindicaliştilor si informatizare

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, , . EcaterinaAndronescu, prezentă ieri la

M i h a i T ă n ă s e s c u :

Cluj-Napoca, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că a discutat în Toate judeţele pe care le-a vizitat cu liderii ţfe sindicat şi are speranţa că examenele de sfîrşit de an (capacitate şi bacalaureat) nu vor fi blocate, aşa cum au ameninţat sindicaliştii.

Precizăm câ principalele nemulţimiri ale bugetarilor din sistemul naţional de învăţămînt sînt legate de salariile mici şi de neacordarea tichetelor de masă.■ In ceea ce priveşte

_ _ _______ A .R .B .c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

Declaraţiile de venit - o problemă de mentalitateMinistrul Finanţelor, Mihai

Tănăsescu, care a fost prezent în judeţul Cluj la sfîrşitul săptămînii trecute, a afirmat că implementarea globalizării veniturilor întîmpină. probleme în special datorită mentalităţii contribuabililor. Astfel, ministrul Finanţelor a declarat câ 50 Ia sută din declaraţiile privind veniturile realizate în 2000 au fost

depuse în ultima zi prevăzută de lege (31 mai a.c.), iar după prelungirea cu 60 de zile a termenului, în. 1 iunie, la ghişeele administraţiilor financiare nu s-a mai înregistrat nici o declaraţie.

Mihai Tănăsescu a afirmat că Guvernul are deja un set

_ _ _ _ _ _ _ _ _ A n c a B L A G Ac o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

Vasile Puşcaş pune afirmaţiile baronesei Nicholson pe seama

campaniei electorateMinistrul Vasile

Puşcaş, negociatorul şef al României cu Uniunea Europeană, a apreciat, ieri, la Cluj, că interviul baronesei EmmaNicholson despreproiectul de raport despre ţara noastră, în care ar cere stoparea negocierilor, nu a afectat continuitatea programelor de asistenţă şi nici ritmul negocierilor. Vasile Puşcaş consideră câ afirmaţiile baronesei ar avea legătură cu campania electorală din Anglia, unde Emma Nicholson ocupă un fotoliu de parlamentar. “Doamna baroneasă este în campanie electorală şi politica nu este nici acolo ca la carte”, apreciază ministrul Puşcaş.

Procesul de negociere pentru integrarea în UE reprezintă doar un mic procent din ceea ce trebuie să facă România pentru a deveni membru, consideră ministrul Puşcaş, care, pentm a fi mai clar, a prezentat presei o plastică formulă a Integrării şi procesului negocierilor de aderare: IE = 3M, unde IE reprezintă integrarea, iar 3M însemnînd minte, management şi muncă.

T i t u s C R Ă C IU N

, _ . „ . — ,

■ v*. \

^ , . u . , ~ y

. ‘ W * î / ' 1h/*- fc * -

y is ia a s r-*Tt

, V ^

~ ~ iid ai n©v©i©de o m ână de a ju to r

Tel: 064-413.111, 064-444.866 www.paginiaurii.ro

PAGIN I AURII

GOLDEN PAGES

• ‘ Calendarul ortodox: (t) SfîntaTrieme; Sf. Mucenici Zotic, Atai, Camasis si FMd de la Niculiţei; • Calendarul greco-catolic: S. Treime. S. Mitrofan, aep (t 314).

* PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30* PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90* PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60#PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 .PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48.PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26POLITIA CLUJ-NAPOCA:

* 955 şi 43-27-27 POUŢIA FEROVIARĂ

■ «CLUJ-NAPOCA: I3M9-76•POLIŢIA DEJ: 21-21-21* POLITIA TURDA: 31-21-21•POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38* POLIŢIA GHERLA: 24-14-14* POMPIERII: 981PROTECŢIA CIVILĂ: 982

. GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70. int. 158

«DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $!

EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION |

• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971•INTERURBAN: 991•INFORMAŢII: 931

■ * DERANJAMENTE: 92]*ORA EXACTĂ: 958# R.A. TERMOFICARE: 19-87-48# R.A. APĂ CAN AL: 19-63-02

S.C. -SALPREST- S A.: 19-55-22SC PRISAL: 42-34-36

• DISTRIBUŢIA GAZELOR• NATURALE: - INTERVENŢII GAZE• 928; 433424

JANDARMI: 956•GARA Cluj-Nipoca: 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;

0-22ALIANŢA AVTiSCICiD: 19-16-47Diurcm GEN JUD. PENTRU PROTECŢIA DRrprrs.TOR COPILULT 9S3

| 1 - 7 IUNIE I

R e p u b l i c a - P rezicere fa ta li.S U A - p r e m i e r ă ( 1 3 : 1 5 . 3 0 : 1 8 ; 2 0 . 3 0 ) ; v i n e r i . s î m b â t â . d u m i n i c â - s p e c l a c o l o d o n o a p t e c u t a r i f r e d u s d o l a o r a 2 3 ; 4 - 7 i u n i e - V alet. A n g l i a - F r a n ţ a . - s p e c t a c o l o d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3 ' V i c t o r i a - S - a fu ra t v a c a n ţa . S U A . p r e m i e r ă ( 1 3 : 1 5 ) ; A l ş a s e l e a s im ţ. S U A ( 1 7 ; 1 9 ) * A r t a - E u r i m a g e s - V a te l . A n g l i a - F r a n j a . p r e m i e r ă ( v i n e r i , s î m b ă t ă . d u m i n i c ă : 1 2 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 . 3 0 ; l u n i - j o i : 1 2 : 1 7 , 1 9 . 3 0 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d o n o a p t e c u t a r i f r e d u s d o la o r a 2 2 ; 4 - 7 i u n i e : B a lta g u l. R o m â n i a ( 1 5 ) * F a v o r i t - S h a ft . S U A ( v i n e r i : 1 3 ; 1 5 . 1 9 ; s î m b ă t ă - j o i : 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; S p e c i a l d e 1 i u n i e : V e r o n ic a , R o m â n i a ( 1 7 ) * M ă r ă ş t i - P a c t c u d ia v o l i ţa . S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) .

T U R D A - F o x - B ă i, c a r e m i- a i şu tit m a ş in a ? . S U A ( 1 3 ; 1 5 ; , 1 7 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă . d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2 ; B ă r b a ţ i d e o n o a r e . S U A ( 1 9 )

D E J - Arta - S h a o l in C o w b o y , S U A ( v i n e r i , s î m b â t â , d u m i n i c ă : 1 5 ; 1 7 ; l u n i - j o i : 1 3 ; 1 5 ) ; C a s c ă ochii sa u o-ncurci, S U A ( v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă : 1 9 ; l u n i - v i n e r i : 1 7 - 1 9 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2 .

G H E R L A - P a c e a G lad ia to ru l, S U A ( v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă : 1 5 , 1 8 ş i s p e c t a c o l e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 1 ; l u n i , m a r ţ i , m i e r c u r i : 1 7 ; 1 9 , 3 0 ) - J o i î n c h i s .

T A R O MORARUL CURSELO R INTERNE

PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 luni

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00Cluj Otopeni -16,35

m a r ţ iCluj Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni ■ 15,15

miercuri Cluj 4 Băneasa 07,00 şi 19,00Cluj -4 Otopeni 16,35

ieiCluj -4 Băneasa 07,00.şi 21,00 Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj -> Băneasa 08,30 şi 20,10 Cluj -> Otopeni 21,35

sîmbătă Cluj -4 Băneasa 12,30

duminică Băneasa -4 Cluj 19,30

ORARUL CURSELO R EXTERNE P ER IO ADA 25 M A R . 2001 - 28 O CT. 2001Cluj -4 Frankfurt

marţi Şi joi 9,40Frankfurt 4 Cluj

marţi şi joi _ 14,45Cluj 4 Vienaluni, miercuri -11,25, vineri -15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri -16,35, vineri 19,40 Cluj 4 Bolognaluni, miercuri -11,15, vineri - 16,15 Bologna 4 Clujluni, miercuri - 16,05, vineri 21,05

TELEFON: 13-01-16.| Rsrsnrirl prin telefon sati la sediul fi mut

E X IM T U R , str. A. Şaguna 34-36 Tal/Fax 064-433569,193442EX IM T U R . str. Napoca 2-4 Tll/Fix 064-188755.199293

Farmacii cu serviciu perm anent: Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.Farm acii cu se r v ic iu p re lung it:

Farmacia " IN T ER PH A R M ", slr. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22, Farmacia "Remediumfarm", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37,

telefon 19-48-54, orar 20-8.

T E L E 7 a b c CLAstăzi, de la ora 22,15:

V ITRIN A cu Selma Dragoş

ADEVĂRULde Cluj

U n c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !11

■ Bib lioteca Judeţeană “ O C TA V IA N GO GA” : Sala de lectură (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr. tel. 195.620): luni-vineri: 11,00- 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 -19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pejitru adulţi şi celor pentru eopii din Piaţa Ştefan cei Mare nr. 1 este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm restaăţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate ia filialele de cartier.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar; luni - joi: 10- 18; vineri; 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din Iunâ: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

I Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

Biblioteca Centrului Cultural Germ an "Hcrm ann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

P O L IC L IN IC A F Ă R Ă P LA TĂ " F A M IL IA S F ÎN T Ă "

• 4 - 8 m a i •Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 8 (10-12), 6 (11,30-12,30), dr. V. Bodo -6 (15-17), dr. R. Cotârlâ

6 (10-12), f r . M. Esanu - 5 (12-13). dr. S. Loga- 8 (9-11), dr. D. Oltean - 7 (9-11), dr. A.F. Oros * 7 (14-18). dr. D. Plafon • 7 (16-18), dr. M. Suciu

7 (10-12), dr. V. Tâtaru - 8 (10-12). dr. C. Tonea 5,7 (9-11), dr. A. Varga • 8 (9-11); Homeopatie.

Dr. L Barbâalbâ - 6,8 (10-12); Cardiologie. Dr. i. lva nd u c -6 (14-15), dr, I. Paţiu -6 (11,30-13), dr.T. Popescu • 6 (9-11), dr. N. Prişcâ • 6 (16-18); Interne. Dr. Gh. Râdulescu - 5 (9-11), dr. Cs. Szakacs - 6 (14-16); Ginecologie. Dr. D. Gherman- 7 (15-17), dr. C. Fodor • 5 (10-12); Chirurgie.Dr. D. Chirilâ - 7 (17-17,45), dr. C. Cosma - 5 (10-12), dr. P. Pitea - 7 (9-1-1). dr. M. Simu - 6 (11-13),8 (9-11); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 6 (11-13), dr.R. Mitea - 5 (14-15), dr. L. Toma - 8 (10-12); P s ih ia tr ie . Dr. R. Jeican - 5 (14-16); E ndocrinolog ie . Dr. E. Popescu - 6 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilâ - 5 (14-16); Dermatologie.Dr. M. Teleagă - 5 (9-11); Toxicologie clinică.Dr. C.D. Ursu - 5 (12-13); O.R.L. Dr. E. Plâian - 5 (9-10), 7 (9-11); Ecografie. Dr. D. Ursu • 7 (12-1 3 ), dr. I.l. Usineviciu - 8 (10-12); Pneumo- ftizio logie. Dr. M. Man - 5 (14-16); Balneologie.Dr. C. Becea - 5 (9-10); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 7 (16-18); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -5,6,7,8 (9-11).

în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează in aceeaşi zi, dupâ ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînâ vineri.. Planificarea bdinavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trim itere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii,Ia secretariat, şi in contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Ciuj-Napoca.

telespectator ® )L u n i , 4 i u n i e

7 , 0 0 T e l e m a t i n a l ; 9 , 3 0 S u r p r i z e , s u r p r i z e . . . ( r ) ; 1 1 , 3 0 B r a v o , B r a v i s s i m O

( r ) ; 1 3 , 0 0 T e l e e n c i c l o p e d i a ( r ) ;1 4 . 0 0 J u r n a l u l d e p r î n z ; 1 4 , 1 5 I n f o m a n i a ; 1 4 , 3 0 P r o P a t r i a ; 1 5 , 3 0 O r i c e e p o s i b i l ( s ) ; 1 6 , 0 0 K r o n i k a ( m a g . s o c i a l - p o l i t i c î n l i m b a m a g h i a r ă ) ; 1 7 , 3 0A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 7 , 3 5 L a ţ i n t ă ; 1 8 , 1 5 P a s i u n i ( s ) ; _ 1 9 , 0 0 I m p a s î n d o i ; 1 9 , 5 0 F a m i l i a . . . C o r e c t ! ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 4 0 S p o r t ; 2 0 , 4 5 l a r t ă - m ă l ;2 1 . 4 5 T a l k s h o w s o c i a l - p o l i t i c ;2 3 . 0 0 J u r n a l u l d e n o a p t e ; 2 3 , 1 5 . R o m â n i u i t a ţ i , r o m â n i p i e r d u ţ i ( d o . p . I I I ) : D o g t o r u l n i m ă n u i ;2 3 . 4 5 T e a t r u T V ; „ Ş a s e p e r s o n a j e î n c ă u t a r e a u n u i a u t o r ” d e L u i g i P i r a n d e l l o ; 1 , 3 5 I n f o m a n i a ( r ) .

f u r t ! ) 7 , 0 0 B a s c h e t N B A( r ) ; 9 , 0 0 O a l t ă

d i m e n s i u n e ( d o / r ) ; 9 , 5 0 R ă ţ o i u l c e l u r î t ( d . a . / r ) ; 1 0 , 1 5 î n d i r e c t ( s / r ) ; 1 0 , 4 5 K i d e o ( d o / r ) ; 1 1 , 1 0 Ş t i r i ; 1 1 , 1 5 D o b o r î r e a ( f / r ) ; 1 2 , 5 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s ) ; 1 3 , 4 0 R ă s c r u c i ( r ) ; 1 4 , 1 0 D e s e n e a n i m a t e ; 1 5 , 2 5 Ş t i r i ; 1 5 , 3 0 A t e n ţ i e , s e c î n t ă ( d i v . / r ) ; 1 7 , 0 0 A f a c e r i l a c h e i e ; 1 7 , 3 0 M i s t e r e l e v e c h i l o r o r a ş e ; 1 8 , 0 0 T a t ă , a m î n c u r c a t - o ! ( s ) ; 1 8 , 2 5 B a l i n ( d . a . ) ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l T V R 2 ; 1 8 , 5 0 L a d y , L a d y ( d . a . ) ; 1 9 , 1 5 T o ţ i , î m p r e u n ă ; 2 0 , 1 5 O b s e s i a v i t e z e i ; 2 1 , 0 0 P u l s 2 0 0 1 ; 2 1 , 4 5 S p o r t p l u s ; 2 2 , 3 0 Ş t i r i ; 2 2 , 3 5 î n n u m e l e s p o r t u l u i ; 2 3 , 0 5 T e a t r u T V : „ O m u l c a r e a v ă z u t m o a r t e a ” d e V i c t o r E f t i m i u ; 0 , 4 5 I s t o r i a M o s c o v e i ( d o ) ; 1 , 1 5 Ş t i r i b a n c a r e ş i b u r s i e r e .

■ n t o i ţ ?7 , 0 0 O b s e r v a t o r ;

8 , 0 0 “ N e a ţ a ; 1 1 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s / r ) ; 1 2 , 0 0 O r i e n t E x p r e s ( t a l k s h o w / r ) ;1 1 . 0 0 N o v i c e l e (f / r ) ; 1 6 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i ; 1 7 , 2 0 M a r i a E m i l i a ( s ) ; 1 9 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 1 9 , 5 0 S p o r t ; 2 0 , 0 0 O m u l n o p ţ i i ( f . S U A 1 9 9 5 ) ; .2 2 . 0 0 M a r i u s T u c ă S h o w ; 2 3 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 2 3 , 2 5 S p o r t ; 2 3 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u c u M i r c e a B a d e a ( d i v . ) ; 0 , 3 0 I n t r i g i î n P a r a d i s ( s ) ; 1 , 3 0 O b s e r v a t o r ( r ) ; 2 , 3 0 S c a n d a l u l ( s ) ; 3 , 3 0 C a p c a n e l e d e s t i n u l u i ( s ) ; 4 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u ( d i v . / r ) ; 5 , 3 0 M a r i a E m i l i a ( s / r ) .

D is p e n s a r u l s P o l i c l in ic c u P la tă |

oferă consultaţii de toate, specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.A d r e s a : Ş t e f a n L u d v v i g R o t h n r . 1 9 ( f o s t a M â l o a s a ) .T e l . : 1 3 0 . 3 3 0 s a u 4 3 2 . 5 5 7 .

7 . 0 0 B u n ă « V i r a d i m i n e a ţ a ; 8 , 0 0 Ş t i r i l e

P r o T V - Z i a r u l d i m i n e ţ i i t a l e ; 9 , 0 0 T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s / r ) ; 1 0 , 0 0 M a r i l e p r o c e s e ş i c r i m e ; 1 1 , 0 0 D ă d a c a ( s / r ) ; 1 1 , 3 0 O f a m i l i e d e t o t r î s u ’ ( s ) ; 1 2 , 0 0 î n t r e s o ţ i e ş i a d e v ă r ( c o . S U A 1 9 6 2 ) ; 1 4 , 1 5 O m u l d i n u m b r ă ( f / r ) ; 1 6 , 0 0 - T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i l e P r o T V / V r e m e a ; 1 7 , 4 5 t e o ( t a l k s h o w ) ; 1 9 , 0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 0 , 0 0 D e l a o m l a o m ; 2 1 , 3 0 U r m ă r i r e g e n e r a l ă ; 2 1 , 5 5 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 2 , 0 0 R O K E N O (joc); 2 2 , 0 5 A v o c a ţ i i ( s ) ; 2 2 , 4 5 P r o V e s t . T a l k s h o w p o l i t i c ; 2 3 , 3 0 Ş t i r i l e P r o T V / P r o f i t ; 0 , 0 0 X ş i Z e r o ; 0 , 0 5 P r o T V t e a s c u l t ă c e v e z i ; 0 , 1 5 O l u m e b i z a r ă ( s ) ; 1 , 1 5 C a p t i v i î n c a r t i e r ( s ) ; 1 , 4 5 î n t r e s o ţ i e ş i a d e v ă r ( r ) .

7 . 0 0 D e s e n e • y £ 2 i U _ ; a n i m a t e ; 8 , 0 0 P r i m a M i x ; 1 3 , 3 0 T r a d i ţ i i ( r ) ; 1 4 , 0 0 I m p a c t ( r ) ; 1 4 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( r ) ; 1 5 , 3 0 R a v e n ( s ) ; 1 6 , 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s ) ; 1 7 , 0 0 W i l l ş i G r a c e ( s ) ; 1 7 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 F o c u s ; 1 9 , 0 0 V î n ă t o a r e a c o m o r i l o r ( s ) ; 2 0 , 0 0 V r e i s ă f i i m i l i a r d a r ? ; 2 1 , 0 0 P e d e a p s ă c a p i t a l ă ( f . S U A ’ 8 7 ) ;2 3 . 0 0 F o c u s P l u s ; 2 3 , 3 0 W i l ş i G r a c e ( s / r ) ; 0 , 0 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s / r ) ; 0 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( s ) ; 1 , 0 0 F o c u s P l u s ( r ) .

T* L7 7 7 , 0 0 M u z i c ă ; 1 0 , 0 0L /a t o c F o r ţ a d e s t i n u l u i ( r ) ;

1 0 , 5 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 1 1 , 0 0 C i n e t o u r ( r ) ; 1 2 , 0 0 C u t i a m u z i c a l ă ( r ) ; 1 3 , 0 0 T e l e s p o r t ( r ) ; 1 4 , 3 0 M u z i c ă ; 1 8 , 0 0 G e r m a n i a a s t ă z i ( d o ) ; 1 8 , 3 0 L a p u t e r e a a d o u a ; 1 9 , 2 5 P r o n o s p o r t ; 1 9 , 2 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 1 9 , 3 0 M u z i c ă ; 2 1 , 0 0 T e l e j u r n a l ; 2 1 , 4 5 A u t o M o t o S p o r t T V ; 2 2 , 1 5 M u z i c ă ; 2 2 , 3 0 O f s a i d ; 0 , 0 0 D ’a l e l u i C ă t ă l i n ( r ) ; 2 , 0 0 M u z i c ă ;5 . 0 0 O f s a i d ; 6 , 3 0 T e l e j u r n a l ( r ) .

— 7 , 3 0c J C E S S p r i n ţ e s a

X e n a , r ă z b o i n i c ă

( s / r ) ; 8 , 3 0 G e m e n e l e ( s / r ) ; 9 , 1 5 î n g e r a ş u l ( s / r ) ; 1 0 , 0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 1 0 , 3 0 A c a s ă l a b u n i c a ( r ) ; 1 0 , 4 0 F e m e i î n ş e l a t e ( s / r ) ; 1 3 , 0 0 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s / r ) ; 1 3 , 3 0 R e ţ e a u a ( s / r ) ; 1 5 , 3 0 A c a s ă l a . . . c u R . S ă r a r u ( r ) ; 1 6 , 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; 1 6 , 4 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( d . a . ) ; 1 7 , 0 0 T e r r a n o s t r a ( s ) ; 1 7 , 5 5 A c a s ă l a b u n i c a ; 1 8 , 0 5 D r e p t u l l a v i a ţ ă ( s ) ; 1 9 , 0 0 î n g e r a ş u l ( s ) ; 2 0 , 0 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă ; 2 0 , 4 0 D e 3 x f e m e i e ; 2 1 , 3 0 B e t t y c e a u r î t ă ( s ) ; 2 2 , 3 0 S e d u c ţ i e ( s ) ; 2 3 , 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) ; 0 , 2 0 ■ Ş t i r i l e d e A c a s ă ( r ) .

1 8 , 0 0 - 1 9 , 0 0 D r u m u r i c i“- S ® * A a l e c u n o a ş t e r i i r e a l i z a t o r R a d a M u r a r i u ; 1 9 , 0 0 - 1 9 , 1 5 S p o t u r i & d o c u m e n t a r e ; 1 9 , 1 5 - 2 0 , 0 0 M e d i c i n a p l a n t e l o r - r e a l i z a t o r N i c o l e t a Ţ ă r a n u .

Redacţia nu îşi asumă responsa-bilitatea pentru schimbările inie/venite in programele posturilor de televiziune.

C A B IN ET M E D IC A L DE S TO M A TO LO G IE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr, Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

T r a t a m e n t e e t o m a t o l o g i c e c o m p l e x e :

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezeejii, împlânte) P r o g r a m ă r i z i l n i c l a b d . : 4 3 0 . 0 2 8

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîm bâtâ: 10-13

M E H S T P J M *C e n t r u l M e d ic a l Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “ B IG ” hllănăştur) Oferă servicii medicale în

specialităţile:- derma’t o v e n e r o lo g i e şi alergologie- obstetrică - ginecologie şi ecografie- medicină internă- ortopedie- e co gra fie , E K G , p r o b e funcţionale ventilatorii- laborator clinic computerizat

Recoltări - zilnic 7 . 3 0 - 1 1 .00 Informaţii şi programări la

telefon: 17.11.84.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCL UJ-NA ROCA,

str. PRO R CI OR TEA nr.Q (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII:P r o f . d r . L U C I A N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J : ie^-1830Dr. V A L E N T I N P O P E S C U

(Chirurgie, O n co lo gie )Ma, J : 14i0-16; V: 15-17

S : 9 - 11D r . D A N - S O R I N P O P E S C U

(Urologie)L, Mi: 18-20; Ma, J : 1 8 w-20

V: 16-20 . P R O G R A M A R E :

tel/fax (064) 18.76.04 î n t im p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e

a c a b i n e t u l u i '

MEDIPRAX Centru m ed ic a l

Prof. Dr. HUŢANU loan C iu j -N a p o c a , str. Io n M e ş t e r 2 /2 1

C O N SU LTA ŢII , T R A T A M E N T E , U R G E N T E :

C H I R U R G I E P E D I A T R I C A ; O R T O P E D I E ;M A L F O R M A Ţ I IC O N G E N I T A L E ;U R O L O G I E P E D I A T R I C Ă ; P E D I A T R I E ;M E D I C I N Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G I E ; H O M E O P A T I E ; B I O E N E R G I E ;E C O G R A F I E .Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză_ şi prevenţie a suicidului iniţiată de

liiiiiiUTiiRii, iii; s i v i î . m ' m v r . u i t i ustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864._______

9a.8<-M r Luni, 4 iunie1 ) 06:00-07:00 Prim a oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30;q q Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 - 10:00 Primul raoio sa/uf . ş te fa n Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 R e v is ta p re se i locale, 07:40 R e v is ta p r e s e i centrale, 07:50, 08,50 H oroscop: 08:00 Ştiri, 08:20 CD S p o r t cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri p e scurt: 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai c red e lumea): 10:00-14:00 M esaj FM - Tiberiu, Crişan (10:00 Ştiri + M eteo, Mesaje de la'ascultâtori, muzică, concursuri;11:20 " Capra cu trei ie z i" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu etc.; 13:00 Ştiri + Meteo): 14:00-16:00 C a le id o sco p CD- cuTudorRuncanu (13.00 Ş tiri*M eteo , 15:00Ştiri, 15:20 C e m a ic re d e lum ea (r.)): 16:00 -18:00 C onspira ţia -cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct-farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD S p o rt -Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 P rogram in fo rm a tiv ' BBC): 21:00 Ştiri: 21:00-22,00 Cuiul lu i P epelea - jazz, ethno, rarităţi - Tudor Runcanu.

— ' ‘ Luni, 4 iuniett T >1 ŞTIRI : 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC-06.00,

__________ ; 11.00, 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - R IIPFR MATINAL: Ştirilelocale, interviuri, horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier(8.55); 9 nn-1 ? OO-PATRU LA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -Concursuri(10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 13.20 - Sfatul Bătrînilor-BBC;17.00-18.00 - Show pe ei - Cornelia Pantea , Ionel Ignat, 19.30 - Power Play 12.00-18.QO-CALEIDOSCOP fm- 20.00-SNrgia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu, 01,00-6.00 Unde Magice

UNIPLUS R ad io Luni, 4 iunie Program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-8,20,

11.00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 U niplus d e dim ineaţa , 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 H o ro sco p . 9,00 Ş tir i locale. 9,20 P rogram ul cinem a. 9,55 Inform aţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale.10.00-14,00 P unct... ş i de la Zece: 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21.00 Trei cea su ri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30- 6,00; U niplus nocturn . , . t

..----------- — Luni , 4 iunieR A D I O C L U J ) } 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,, l _ _ ~ .— — actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgoyan. 8,00

Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România. Prezintă Mihai Goţiu. 11,05 Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Vasile Luca; 12,00 Radiojurnal transilvan: 12,45 Microfonul ascultătorului: 12,45 Emisiunea in limba ucraineană:13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară; 13,55 Buletin de ştiri 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. Prezintă Marius Merca; 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Adela Groza; 18,30 Dragoste, poveste veche, prezintă ’Alin Pop. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Ucenicia muze. Prezintă Oana Cristea Grigorescu;20.00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală radio - cu Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri.21,58 închiderea programului.

Luni, 4 iunieR A D IO RENAŞTEREA

9 1 , 2 M H z F M6,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 -

10,05; Ştiri Maria Aluaş; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri. Realizator :

Cătălin Pălimaru; 10,40-11,00 Cântări bisericeşti; 11,00-11,30 Pagini

d.e literatura. Realizator: Flavia Teoc Bochiş; 11,30 - 12,00 Muzica de camera. Realizator: Elena Chircev; 12,00 - 13,00 Ora profesorului de religie (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aluas; 13,05 - 18,00 Magazin. Realizatori: Flavia Teoc Bochiş; 13,05 - 13,30 Concertul amiezii; 13,30- 14,00 Florin Piersic; 14,00 - 15,00 Revista presei de cultura; 15,00- 16,00 Program religios ( Dicţionar de teologie. Realizator: pr. Marius Picu); 16,00 - 17,00 Instantaneu la Uniunea Scriitorilor; 17,00 - 18,00 Vocile Psalmistului. Realizator: Elena Chircev; 18,00 - 19,00 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri.(r); 19,00 -20,00 Eclesiast. Realizator: Dinu Criste; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: Pr.conf.dr Vasile Stanciu; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator: Elena Magher; 21,00 — 22,30 Dileme XXI . Masă rotundă pe teme culturale; 22,30 -23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6 ,00 Linişteanopţii (program nocturn de muzică clasică)._ _ _ _ _ _ _ . . Luni,4 iunieRADIO FIR 96,2 FM DEJ lin ia de s t a r t . 6.00 - 1 0.00,realizator Sorin Suciu, horoscop, sport, power play, reteta zilei, ştiri, muzica: FIRU’N ZECE PAISPE, 10.00 -14.00, realizator Marcel Pop, muzica, dedicaţii, divertisment, powerplay, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00 - 18.00, realizator Florin Grosu, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul Zilei- FIRUL ROŞU, 17.00 - 18.00, dedicaţii muzicale in direct; JURNALUL BBC - 7 00 800 11.00, 14.00, 18.00; ŞTIRILE RADIO FIR 9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30, cu Maria Antohi; ŞTIRI SPORTIVE, 16.45, cu Robert Kosa; DE LA O SĂPTĂMÂNĂ LA ALTA , 12.00- 12.15 cu Mana Antohi; RETROSPECTIVA SPORTIVA, 18.30-19.00, du Robert Kosa; ARMONIILE MUZICII CLASICE, 19.00 - 19.30, realizator prof. Zeitler Zoltan; PORŢI CĂTRE UNIVERS, 20.00-21.00, emisiune de paranormal, realizator Horaţiu Obreja; TOP BEST OF DANCE 21.00 - 24.0Q, cu Ciprian Muncelean.

Z i a r u l n o s t r u f o l o s e ş t e ş t i r i, , " 1 A r „. f u r n i z a t e d e a g e n ţ i i l e

A l C ! a r p u t e a i i j ^ O \ ) ) - - • " R O M P R E S ş i M E D I A F Â X .

■e clanţa dumneavoastră

VU9MMIR Mim* ------------------- ,-------------------------- :----1‘SlUWPA UNTTĂ DE ASTĂZI - LIN ORGANISM COMPLICAT

GAZETA. RU

J J

S t r a n a . R u: V la d im irV la d im iro v ic i, fo a rte m u lţi ru ş i c o n s id e ră câ e s te n e c e sa r să se p ro d u că o schim bare de cad re în structurile de conducere centrale şi regionale. Sînteţi de acord cu acest lucru? D acă da, atunci care ar fi, în opinia dv, sursa noilor cadre?

Vladimir Puţin: în primul rînd aş vrea să spun că în nici un domeniu nu poţi să aduci modificări substanţiale de la o zi la alta. Această problemă necesită o abordare atentă, o atitudine serioasă şi profesională. Asta în primul rînd. în al doilea rînd, noi şi astăzi avem destul de multe cadre de conducere exţrem de calificate, pe care nu atît sentimentul de frică le determină să muncească şi să acţioneze, ci mai ales conştiinţa. Desigur, condiţiile modeme necesită conducători moderni, care să posede cunoştinţe temeinice şi să poată face faţă - aşa cum se spune la ora actuală - “provocărilor vremii” . Care ar putea fi sursa? Aş spune că principala sursă trebuie să fie, desigur, tineretul, oamenii tineri care doresc să slujească societatea, statul, care văd în această muncă o modalitate de a se autorealiza.

BBC : D-le Puţin, prima mea întrebare oglindeşte îngrijorarea multor oameni: ce este mai important pentru dv - democraţia sau legea? Care este opinia dv, pe ce cale de dezvoltare trebuie să o apuce Rusia?

V.P.: Dacă societatea se conduce după nişte reguli unanim recunoscute, expuse în documente normative care se numesc legi, şi dacă aceste legi sînt adoptate conform unor proceduri. democratice, atunci am putea spune câ este vorba despre o societate democratică. Tuturor celor care sînt îngrijoraţi de calea pe care o va alege Rusia aş putea să le spun următoarele: atît timp cît voi rămîne la conducerea ţării, Rusia va urma principiile de dezvoltare democratică,- va dezvolta structura politică a societăţii, va dezvolta în mod controlat societatea civilă.

Gazeta.Ru: D-le Puţin, ce intenţionaţi să faceţi pentm a creşte prestigiul "armatei ruse?

V.P.: Pentru a creşte prestigiul armatei este necesar să facem totul ca armata noastră să fie una bine instruită, una înalt profesionistă, care să aibă în dotare tehnică modernă şi care, fară nici un fel de îndoială, să se situeze în afara politicului. Este necesar ca armată şi alte structuri de intervenţie să se afle sub controlul, societăţii.

BBC: Am primit de lâ abonaţi foarte multe întrebări referitoare la Cecenia. De exemplu, o tînără din Danemarca întreabă dacă dv credeţi în posibilitatea ca acest pbpor, poporul cecen, împotriva căruia statul ras a folosit metode de reprimare destul de aspre, ar putea fi considerat de către Rusia, pe viitor, un popor prieten? Sau un alt tînăr, din Suedia, întreabă

dacă nu ar fi cumva mai înţelept ca Rusia să utilizeze resursele pe care le consumă în campania cecenă îutr-un scop mult mai bun - dezvoltarea economică a ţârii? ,

V.P.: Vreau să le mulţumesc corespondenţilor voştri pentru întrebări şi să subliniez, totodată, că aceste întrebări reflectă foarte bine faptul câ majoritatea oamenilor din alte state nu înţeleg ceea ce se întîmplă.de fapt în Rusia, în regiunea cecenă şi în Caucaz. Armata rusă şi poporul rus nu au dus niciodată nici o campanie împotriva poporului cecen. Armata rusă a fost nevoită să răspundă la atacurile teroriste şi extremiste îndreptate împotriva statului rus. în ceea ce priveşte resursele materiale pe care statul rus le utilizează în această campanie, aş vrea să spun că acestea sînt folosite pentru a restabili ordinea.

Gazeta.Ru: Nu demult înRepublica Moldova s-au desfăşurat alegerile legislative care i-au plasat pe locul întîi pe comunişti. Imediat după aceasta au urmat tot felul de declaraţii referitoare la dorinţa conducătorilor moldoveni de a adera la Uniunea Rusia-Belarus. Care este părerea dv cu privire la aceste declaraţii?

V.P.: Ceea ce s-a întîmplat în Republica Moldova, un stat-prieten, un stat-membru al CSI, nu poate sâ nu ne intereseze şi să nu ne îngrijoreze. Totuşi, toate acestea sînt în primul rînd problemele interne ale

Republicii Moldova. Noi urmărim cu atenţie tot ce se întîmplă acolo şi respectăm alegerea poporului moldovean, oricare ar fi aceasta..Dacă au învins comuniştii, înseamnă că au învins comuniştii. în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Rusia-Belarus, eu consider că ai trebui înfăptuite, pentru început, o serie de modificări procedurale în interiorul Republicii Moldova. Totuşi, Uniunea noastră Rusia-Belarus este o uniune deschisă, la care pot să adere toţi cei care consideră că principiile şi obiectivele pe care şi le propune această uniune sînt potrivite şi pentru ei. Noi salutăm asemenea declaraţii.

BBC: Mulţi sînt interesaţi de opinia dv cu privire la relaţiile actuale dintre Rusia şi NATO şi în particular cu SUA. O întrebare din partea unui cetăţean australian: “Ce veţi face dacă SUA vor insista asupra punerii în aplicare a sistemului naţional de apărare antirachetă? Veţi. întrerupe toate tratativele privind limitarea armelor de distrugere în masă?”

V.P.: Noi nu dorim să dăm nimănui nici un fel de ultimatum. Noi dorim să abordăm problema într-un mod diplomatic, prin intermediul tratativelor, Totuşi, dacă partea americană va decide într-un mod unilateral să iasă din cadrul Tratatului ABM din 1972, atunci vor urma consecinţe de ordin juridic, care nu. vor mai depinde de Rusia. Aş vrea să subliniez şi să repet acest lucru: vor apărea consecinţe care nu depind de

Rusia. Tratatul ABM din 1972 leagă împreună, precum o osie, o serie întreagă de acorduri şi tratate din • domeniul securităţii internaţionale. Dacă această osie va fi anulată, atunci întreaga structură va fi distrusă.

Agenţia Rosbalt, publicaţia "Novosti Pskoya": Aderarea Rusiei la UE este o prioritate pentru dv? Ar putea oare Rusia, în mod concomitent, să-şi apere interesele sale naţionale şi să se menţină, totodată, în cadrul proceselor europene de integrare?' V.P.: Trebuie să avem o abordare realistă a problemelor. Europa unită de astăzi este un organism complicat. Acolo funcţionează reguli destul de stricte, astfel că nu sînt sigur câ Rusia corespunde la ora actuală în totalitate acestor reguli. în cadrul UE, în pofida democraţiei acesteia, acţionează reguli vamale extrem de dure, iar în cadrul

. spaţiului Schengen un pas la dreapta sau unul la stînga se consideră deja evadare, un salt în sus - o provocare. Este o abordare extrem de serioasă şi

■ de drastică. De aceea, eu consider că la ora actuală aderarea Rusiei la UE nu este un lucru realist. Totuşi, eu cred că ar fi foarte bine dacă statul rus îşi va construi ba?a legislativă în conformitate cu metodele de rezolvare a problemelor pe care le adoptă comunitatea europeană. Astfel, noi vom alinia treptat Rusia, economia rusă, la regulile care acţionează pe continentul european şi a cărui parte integrantă este şi Federaţia Rusă.

. ...... ; t t i a a j â

/ V i ^ lu n i* * c â t e 30 d e m i n u t e g r a t u i t e p e n t r u c o n v o r b i r i î n r e ţ e a , l a _ t o a t e “ r A a b o n a m e n t e l e C O N N E X .

Noul telefon Ericsson A 2 6 2 8 s compatibil W A P cu doar 8 5 0 . 0 0 0 lei**5"!

E R I C S S O N $

N o u l a b o n a m e n t p ro m o ţ io p a l C O N N E X cu d o a r 5 $ pe lună. *■

C O N N E X C E N T , s in g u ru l a b o n a m e n t cu I c e n t pe m in u t în w e e k e n d **** .

T a x a re la se cu n d ă ***** p e n tr u to a tea b o n a m e n te le C O N N E X .

MîsŞu

3 “ J T Ir a z-2b 0 * 3

=>-!jb C

în magazinele CONNEX şi la distribuitorii autorizaţi te aşteaptă şi o ofertă specială pentru cartelele reîncărcabile KAMARAD şi CONNEX GO!

JS "o TJ 5 C C1*1

2. O. a U -

i i l iJ

• i- s i

C O N N E X ’(Vi i torul Suni Bine

(F.P. 0144)

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

1 9 2 5 - A m u r i t c o m p o z i t o r u l

G h e o r g h e D i m a .

I S i i S î M f i â f i d c f a c e m i i z i e a

Primăvara talentelor, despre care scriam cu puţin timp în urmă în paginile noastre de cultură, pare să se prelungească şi către anotimpul verii, semn că elevii Liceului de Muzică “Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca şi-au însuşit prea bine lecţia care spune că valoarea,-performanţa se construiesc permanent, cu preţul renunţării la micile slăbiciuni ale copilăriei şi ale adolescenţei. Cu bucuria de a face muzică dej calitate, încununată de premii, diplome şi trofee, în colaborare cu Filarmonica din Cluj-Napoca, dar şi cu alte filarmonici din ţară, tinerii muzicieni clujeni confirmă bunul renume al şcolii care ii pregăteşte.

Recent, pe scena Filarmonicii din laşi, în cadrul Tribunei tinerelor talente, pianista Georgiana Bâilicenco (cl. a XH-a, clasa prof. G. Turk) a interpretat cu succes Concertul pentru pian şi orchestra, in la minor op. 16. de E. Grieg, sub bagheta maestrului Comeliu Calistru. In 25 mai a.c.. cu ocazia unui simpozion organizat la Sibiu de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, o formaţie camerală a Liceului, alcătuită din: Georgiana Bâilicenco - clavecin, Ruxandra Ţanu - flaut. Ana Fuhrmann - vioară, Irina Popa - violoncel (formaţie îndrumată dc prof. M. Guttmann) a interpretat “Ofranda muzicală BW V 1079” de J.S. Bach.

La Concursul “Garabet Avachian” de la Bucureşti, Marele Premiul şi Premiul1 au revenit lui Octavian Lup - violoncel (cl. a Vll-a, clasa prof. G. Todor); la Concursul Internaţional de interpretare instrumentală de la Sighet. clujenii au obtinut următoarele rezultate: Catedra de coarde. Premiul 1: Andrei Lup (cl. a VI-a. clasa prof. V. Simionnca), lulia Butyka (cl. a V-a. clasa prof. E. Kakucs); Premiul H: Ioana Foma (cl. a lll-a, clasa prof. F. Bălaş), Simona Tâtaru (cl. a V-a, clasa prof.

V. Simioanca); Premiul III : Andrea Buşta (cl. a lll-a, clasa prof. E. Flueraş), Andrea Piricsi (cl. a IV-a, clasa prof. E. Kakucs);

. Menţiune: Vlad Băcăoanu-Ostafie (cl. a V-a, clasa prof. V. Băcăoanu); Catedra de pian. Premiul I: Diana Chindriş (cl. a VIII- a, clasa prof G. Turk); Premiul II: Stefania Popan (cl. a Vl-a, clasa prof. M. Codreanu); Premiul III: Szekely lulia (cl. a Vll-a, clasa prof. A.. Neculai); Menţiuni: Bianca Bota (cl. a IlI-a, clasa prof. M. Gavriş), Mihai Vereş, (cl. a V-a, clasa prof. T. Ţugui); Concursul interjudeţean de interpretare instrumentală de Ia Zalău, ediţia a III-a. Catedra de coarde. Marele Premiul: Francesco Ionaşcu (cl. a Il-a, vioară, clasa prof. M. Suma); Premiul I: Magia Rotam (cl. a IV-a, vioară, clasa prof. F. Bălaş), Butyka lulia Aliz (cl. a V-a, vioară, clasa prof. E. Kakucs), More Patrick (cl. a V-a, violoncel, clasa prof. G. Todor), Alina Mija (cl. a IX-a, clasa prof. A. Cârdan), Diana Colceriu (cl. a IX-a, vioară, clasa prof. E. " Flueraş), Ioana Zâmă (cl. a X-a, clasa prof. T. Beşa), Liviu Ionuţ Crăciun (cl. a Xll-a, vioară, clasa prof. F. Bălaş); Premiul II: Ştefan Cocan (cl. a V-a, vioară, clasa prof. M. Suma); Premiul special al juriului: Butyka lulia Aliz (cl. a V-a, vioară, clasa prof. E. Kakucs), Alina Mija (cl. a IX-a, clasa prof. A..Cârdan); Catedra de sunători. Premiul I. Sergiu Tompa (cl. a V-a, corri, clasa prof. V. Oprea), Flaviu Lonca (cl. a Vll-a, corn, clasa prof. V. Oprea); Catedra de pian. Premiul I: Lizuca Jinga (cl. a 11-a, clasa prof. G. Tiirk), Raluca Mincu (cl. a V-a, clasa prof. L. Negru), Stannuller Peter (cl. a V-a, clasa prof. T. Papp), Toth Samu (cl. a Vl-a, clasa prof. S. Kovacs); Premiu special: Veress Gaspar (cl. a lll-a, clasa prof. T. Papp), Premiul II: Ioana Berccan (cl. a Vl-a, clasa prof. R. Tarţa); la Concursul Naţional de interpretarea instrumentală “Tinere talente”, de la Oradea, clujenii au obţinut următoarele rezultate: Catedra de coarde (toţi la vioară). Premiul I: Andrea Buşta (cl. a lll-a, clasa prof. E. Flueraş), Deiia Câmpean (cl. a Vll-a, clasa prof. T. Beşa), Lconard Furda (cl. a VllI-a, .clasa prof. A.

Tarţa), Alina Mija (cl. a IX-a, clasa prof. A. Cârdan); Premiul III: Adela Simionescu (cl..a V-a, clasa prof. M. Suma), Lucian Furda (cl. a X-a, clasa prof. A. Tarţa); Catedra de pian. Premiul I: Cora Miron (cl. a V-a, clasa prof. G. Turk), Raluca Ciobanu (cl. a IX-a, clasa prof. G. Turk), Tiberiu Herdlicska (cl. a X-a, clasa prof. R. Tulai); Premiul II: Mira Gavriş (cl. a Vll-a, clasa prof. G. Turk), Cristina Grigoruţ (cl. a X-a, clasa prof. L. Negru); Premiul I II : Alexandra Moldovan (cl. a X-a, clasa prof. M. Gavriş).

Trebuie subliniat faptul că toate aceste prezenţe scenice, fie că este vorba despre concursuri sau nu, susţin viaţa muzicală a Clujului, precum şi pe cea a altor oraşe: festivalurile-concurs au înnobilat viaţa culturală a localităţilor care le-au găzduit, adevărata trăire intelectuală ce se cere cultivată şi prin intermediul unor astfel de manifestări. Pentru ca elevii muzicieni să se poată prezenta pe scenă la un nivel onorant, colaborarea cu învăţătorii şi profesorii lor de cultură ge'nerală este una hotărîtoare, cunoscut fiind efortul suplimentar pe care aceşti copii îl depun zilnic pentru studiul muzicii, la care se adaugă şi acumularea de cunoştinţe pentru promovarea examenelor de capacitate, atestat, bacalaureat, admitere...

Revenind la concerte, nu mai departe de marţi, 5 iunie (ora 19, Ia Casa UniversitarilorjOrchestra claselor X-X1I va interpreta: G: Enescu"Intermezzo"pentru orchestră de coarde, op. 12; J.S. Bach - Suita nr. 1 in Do major; la cembalo: Meda Ncmeti, cl. a Xl-a; S. Barber - “Adagio" pentru orchestră op. 12; A. Malcom Concert pentru clarinet ş t ' orchestră nr. 2, op. 115, solist: Deak Robert, cl. a Xll-a (clasa prof. Lăszlo Gyorgy); dirijorul concertului: Ciprian Para.

M ic h a e la B O C U

D i n i n i m ă ♦ p e n t r u t t f r i s t o s

Caracterul special al orei de religie este evident, împletirea cunoştinţelor teoretice cu aplicarea lor în viaţă dovedind înţelegerea corespunzătoare a mesajului şi creînd clipe de aleasă bucurie duhovnicească. Dacă despre dascălul de religie se poate spune că este

înălţarea turlei Sfintei Biserici. Efortul lor confirmă că nimic nu e mai preţios decît inocenţa unui suflet de copil. Este de subliniat că dorinţa lor de a “ lucra Domnului” a fost completată şi de înţelegerea părinţilor, aceştia bucurîndu-se acum de

.. mmesagerul lui Dumnezeu, şi despre elevii săi putem spune că sînt ucenici ai Mîntuitorului, mai ales cînd “ înfăptuiesc” .

Elevii Şcolii ’Toan Lupaş”' din Cluj-Napoca, înţelegînd corect mesajul hristic, îşi aduc contribuţia, după puterile lor, la ridicarea bisericii “ înălţarea Sfintei Cruci” , unde participă şi la Sfînta Liturghie şi dobîndesc Sfintele Taine din mîna vrednicului paroh, părintele Iulian Benche. îndrumaţi cu dăruire şi competenţă de dascăli şi încurajaţi de conducerea şcolii, elevii au înlesnit, în timpul lor liber, urcarea cărămizilor necesare pentru

I " A-îto izbîndâ a muncii odraslelor lor., • ',

Atitudinea elevilor dovedeşte generozitate şi maturitate. Atunci cînd se impunea ca, în ţimp util, cărămida să fie transportată pînă sus la turlă, elevii au venit după ore şi, deşi osteniţi, ei au adus ofrandă Domnului - mîinile lor. A împlini BINELE nu a rămas doar un ideal, o aspiraţie pentru elevii Şcolii “ loan Lupaş” , ei au devenit ucenicii lui Hristos.

D rd . E le n a D U M IT R A Ş C U ,

p r o fe s o r d e R e l ig ie la Ş c o a la " I . L u p a ş " ,

C lu j- N a p o c a

C E N T R E AAETODICIE Z O N A L EPentru activitatea metodică mult mai

eficientă. Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” şi-a arondat teritoriul în şase centre unde se vor organiza mare parte din acţiunile dedicate cărţii şi bibliotecii. Un asemenea eveniment tematic s-a petrecut săptămîna trecută la Biblioteca din Mihai Viteazu, unde au participat bibliotecari din comunele Tureni, Petreştii de Jos, Sănduleşti, Moldoveneşti, Luna, Viişoara, Tritenii de Jos, Ceanu Mare, Frata, Iara, Băişoara, Valea Ierii, Călăraşi, Aiton, Ploşcoş, Mihai Viteazu şi municipiul Turda. Tema principală a reuniunii, mediatizatâ de Doina Popa - director adjunct al Bibliotecii Judeţene “ Octavian Goga” a fost “Comunicarea colecţiilor unei biblioteci publice prin organizarea raftului cu acces liber” , -âceasta fiind considerată o tematică de mare interes pentru utilizatorii de carte. Interesant este faptul câ la acest eveniment au participat, ca invitaţi, şi primarii din aceste unităţi administrativ-teritoriale, în calitate de şefi ai administraţiilor publice locale şi coordonatori de credite în localităţile • nominalizate. Şi, cum anul trecut în 30 de biblioteci comunale nu s-â cumpărat şi nu a intrat nici o carte, buna colaborare dintre

-biblioteci şi primari poate deveni benefică şi sub aspect investiţional, mai ales dacă şi consiliile locale subscriu acestui demers educaţional.

D u m itr u V A T A U

: Q c c f c O J 0 / ( h c © m p © £ t ţ U : I

C i p r u c t i v ’© p , T u j d o r T ^ r c u u , ‘Ş e r & l n / Y A jo u t c ju l

C la s a a c a d . p r o f . u n iv . d r . C o r n e l Ţ ă r a n u •Prezenţa într-un recital de

compoziţie a trei studenţi şi absolvenţi ai clasei prof. univ. dr. Cornel Ţăranu, ne oferă cîteva repere orientative ale procesului de formare a tinerilor compozitori la Academia de Muzică “Gh. Dima”. Din lucrările prezentate de Ciprian Pop, Tudor Feraru şi Şerban Marcu se poate desprinde ideea că viitorii compozitori îsi însuşesc o manieră inovată de' a concepe structura muzicală. Aceasta se referă nu numai la utilizarea tehnologiei componistice clasice în ambianţa sonorităţilor moderne, ci şi la ancorarea structurilor muzicale în spaţii acustice de natură cu totul diferită de ceea ce a însemnat, pînă nu. demult, materie pentru elaborări creatoare. Este vorba de muzica electroacustică sau electronică. Dar, pe drept cuvînt, ancorarea în noile structuri ale spaţiului muzical ridică, mai ales în perioada de studiu componistic, întrebarea: Cîtă libertate de m işcare are compozitorul modern în devenire, în operele sale, faţă de materialul sonor oferit şi de gîndirea, care îi stau Ia îndemînă? îndrăzneala de

a matematiza muzica prin severităţi • de acelaşi autor', dar configuraţia componistice totale (cazul Xenakis şi Cage) s-a soldat, în mare parte, cu producerea de . noi şi inovate structuri artistice care însă au ridicat problema calităţii şi, eficienţei raportului dintre muzică şi auditor.Pentru tinerii compozitori, esenţial este şi răspunsul la întrebarea: Cît anume se poate schimba muzica, fără a altera : sensibilitatea, acceptînd ideea că această componentă a comunicării este o calitate indispensabilă în procesul audiţiei şi de aici a semnificării?Din cele auzite la recitaluri de compoziţie în care au figurat creaţii de Ciprian Pop, Ţudor Feraru şi Şerban M arcu se pot releva următoarele: “Cvintetul pentru instrumente de coarde şi pian” de Tudor Feraru, lucrare în primă audiţie absolută, intitulată “Amando -la musica”, relevă unele aspecte din tehnologia componistică clasică, ancorată însă în spaţii sonore evoluate. Tocmai din această metodă se formează puternice doze comunicative. Cu o scriitură de nivel tehnic muzical sînt şi cele “Trei. bagatele” pentru cvintet de suflători

două piese de muzică electronică: cantabilităţii îi dă mai puţine efecte “Voxis” şi “Elettrofro llo”. de comunicare. Şerban Marcu Lucrările lui Ciprian Pop au un aduce în recital, în primă audiţie ■' grad apreciabil de ambiguitate.absolută, „Patru lieduri pentru mezzosoprană şi ansamblu instrumental” interpretate cu o voce frumoasă de către lulia Merca. Cantabilitatea rafinată a liedurilor şi coloraţia timbrală instrumentală a susţinerii vocale, conduc Ia imagini muzicale expresive. Dar argumentul forte al orientării profesionale sînt piesele corale create de Tudor Feraru (“în poartă de raiu” pentru cor mixt, pe versuri populare şi “Somn” pe versuri de Lucian Blaga) lucrări interpretate de Cappella TransylvaniCa dirijată de Vladimir Lungu; Şerban Marcu (“Cîntec de leagăn” pentru cor de femei şi “Tînguiri” pentru cor mixt pe versuri populare). Cele patru lucrări, corale ale studenţilor compozitori indică cu generozitate faptul -că aceştia continuă tradiţia creaţiei corale clujene în care elementul popular amplasat în armonii şi polifonii ţîşnite din etosul folcloric este prezent cu eficacitate. Studentul compozitor Ciprian Pop a prezentat

Tinerii compozitori trebuie să ţină seama în perspectiva evoluţiilor lor componistice că sonorităţile trebuie să aibă suficiente resurse intuitive, pentru ca în procesul de comunicare să poată avea loc semnificarea, “ întreaga viaţă a omului (a auditorului n.n.) spune Aurel Codoban în recenta sa carte “Semn şi interpretare” este nu numai strîns legată de semnificaţii, ci chiar imposibilă fără semnificaţii” . Or muzica, fie ea electronică, se mai compune încă pentru publicul spectator...

Recitalul de compoziţie - Ciprian Pop, Tudor Feraru , Şerban Marcu - indică cu .certitudine un drum creator inovat, care se doreşte a fi în folosul muzicii româneşti. Regretăm că programul de sală nu a adus şi un comentariu. al - compozitorilor studenţi sau al unor studenţi de la secţia muzicologie, pentru a facilita orientarea auditorilor spre zonele semnificative ale lucrărilor interpretate.

E m il iu D R A G E A

aJ2 .& „ , C u i u t i T i - v m i n c i lî ^ 7 ) , f i 1 9 0 1 - S - a n ă s c u tI J i f . „ A * . i s t or i c ul D a v i d

P r o d a n .

1 1) i y

C a r t e a d e ş t i i n ţ ă • C a r t e a d e ş t i i n ţ ă • ' C a r t e a d e ş t i i n ţ ă

E l e m e n t e d e p r o f i l a x i e ş i

t e r a p i e p r i n m i ş c a r eDoi cunoscuţi actori, Simona Tache (profesor

dr., U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, medic specialist în medicina sportivă şi balneofizioterapie, licenţiată în psihopedagogie specială) şi Traian Bocu (conferenţiar univ. dr., U.M.F. “îuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, catedra de educaţie fizică şi sport), revin în atenţia specialiştilor şi a celor interesaţi cu un nou titlu, Elemente de profilaxie şi terapie prin mişcare. Este titlul care se adresează specialiştilor, dar şi studenţilor în specialităţi diferite, medicale în mod deosebit, noutatea reprezentînd-o “profilaxia şi terapia prin mişcare sau kinetoterapia, văzute ca scop al prevenirii îmbolnăvirilor şi al vindecării sau recuperării organismului” . Rod al unei excelente colaborări interdisciplinare, domeniul kinetoterapiei implicînd cunoştinţe temeinice de medicină, de

E LE M E N TE D E P R O FILA X IE SI TE R fiP IE

P R IN M IŞCARET.BOCCI Simona TfiCHE

Editura Medicală Universitară lUUU HAŢIEGANU Cluj-Naooca

medicină a culturii fizice, de educaţie fizică şi sport, de biomecanica, anatomie şi fiziologie, de metodologie axată strict pe kinetoterapie. Şi cei doi autori sînt deja nume recunoscute, am în vedere numeroasele lucrări susţinute cu ocazia diverselor seminarii, simpozioane sau/şi conferinţe de profil, multe dintre ele publicate în reviste de specialitate. Urmare a cercetărilor interdisciplinare pertinente, de înalt profesionalism, cu aplicaţii practice. Aşa cum este şi titlul recent oferit, care îşi şi depăşeşte menirea de “curs”. Argumente în favoarea acestei afirmaţii sînt foarte multe, primele, ţin chiar de structurarea volumului în două părţi distincte, scopul profilactic respectiv cel terapeutic, ce se supun analizelor.

Partea I, Elemente de metodologie a activităţilor corporale cu scop profilactic, interesează prin elementele de bază din teoria şi practica exerciţiului fizic (obiective şi valenţe sanogenetice, importanţa actelor motorii, poziţii şi mişcări ale segmentelor corpului, poziţii fundamentale ale corpului, clasificarea exerciţiilor fizice), prin elementele de metodologie a activităţilor corporale specifice' educaţiei fizice, prin elementele de metodologie a activităţilor corporale specifice sportului pentru toţi (formarea şi dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor de mişcare, pe categorii de vîrstă şi sex, riscurile practicării în exces a exerciţiilor fizice, condiţia fizică şi metodele de evaluare a acesteia, refacerea organismului după efort). Partea a doua, Elemente de metodologie a activităţilor corporale cu scop terapeutic, reţine atenţia prin consideraţiile generale cu ' privire la. kinetoterapie şi kinetologie (obiective, principii, tehnici, metode), prin elementele de bază din teoria şi practica exerciţiului fizic terapeutic, prin elemente de metodologie a recuperării prin exerciţii fizice terapeutice prezentate pe zone geografice, prin elementele de metodologie a recuperării prin exerciţii fizice terapeutice prezentate pe domenii de patologie (afecţiuni cutanate şi subcutanate, afecţiuni articulare, musculare, osoase, afecţiuni

generale). Cartea de faţă clarifică, şi sistematizează noţiuni, principii, metode şi mijloace specifice actului profilactic" şi terapeutic, necesare în acest moment, de maximă expansiune şl dezvoltare a educaţiei fizice şi sportului. Reabilitarea deficienţelor, a leziunilor, a stărilor pre şi post operaţii apare ca o necesitate stringentă..! Deoarece pentru fiecare segment al corpului, cap, gît, trunchi superior, trunchi inferior, membre, există diagonale de mişcare, metode eficiente. Pot aminti metodele Klapp (pentru scolioze), Muller-Hettinger (pentru tonifiere musculară), Frenkel (recîştigarea coordonării în tulburările cerebeloase), Colson (de mobilizare progresivă articulară), Williams (pentru discopatii), terapii ocupaţionale, ergoterapia, metoda culturistă, metoda exerciţiului aerob, exemplele pot continua. Ele nu fac altceva decît să confere cărţii valoare, teoretică şi practică deopotrivă.

P a l e s t r i c 'a M i l e n i u l u i I I ICuprinsul noului număr, an I I , nr. 1(3)/

martie 2001, este bogat şi atrăgător. Şi încep cu editorialul prof. dr. Mariana Marolicaru, In zodia educaţiei, pledoarie pentru “educaţia fizkă ca disciplină de învăţămînt importantă pentru sistemul educaţional al fiecărei “naţiuni” , pentru “profesorii de educaţie fizică, care au găsit soluţii deosebite pentru suplinirea lipsei materialelor şi îmbunătăţirea condiţiilor activităţii” , pentru, “respectarea condiţiilor de" igienă individuală şi colectivă”, pentru “spiritul disciplinei şi ordinii, al respectului faţă de sine şi faţă de cei din" jur”.

Al doilea segment important al publicaţiei de civilizaţie şi sport conţine lucrări cu o tematică variată Voleiul, revelaţia Jocurilor Olimpice de la Sydney 2000, Oxigenul şi activitatea musculară, Determinanţi emoţionali ai performanţei sportive, Optimizarea traidei talent - intelect - moralitate, deziderat central în formarea sportivilor, Erizropoefina factor

de creştere a performanţei sportive. Al doilea capitol, Studii şi cercetări, impune prin atenţia acordată Influenţei efortului fizic asupra reflexelor condiţionate de evitare activă Ia şobolani, Efortu l fizic acut însoţit de hiperglicemia mediată prin efectul glicogenolitic al endotelinelor, Consideraţii asupra unui nou unguent utilizat în traumatologia sportivă. Invenţii şi inovaţii propune cercetarea profesorilor Vladimir Pavlenco, Vasile lancu şi Liviu Grigoraş, instruirea voleibaliştilor cu simulatorul de blocaj PG-01, profesional, comandat de calculator.

Sînt de amintit capitolele Recenzii (semnează dr. docent Petru Derevenco), Manifestări ştiinţifice şi Memoria ochiului fotografic (plăcute amintiri cu Emil Racovîţă, Gheorghe Mocean, Traian Grozăvescu, Aurel Guga, Virgil. Salvanu, Albin Morariu, echipa de scrimă a “U” Cluj în anul 1943).

D e m o s te n e Ş O F R O N

PALESTRICA M ILENIULUI 111

Anul. II, nr.l (3) Mume 2601

r„ .

k

O f e r t a S p e c i a l ă d e V a r ă

Cosmorom prin oficiile Romtelecom*!

P â n ă I a 1 4 i u n i e R o m t e l e c o m

î ţ i o f e r ă u n t e l e f o n E r i c s s o n A 2 6 1 8 s :

- l a 9 $ * c u a b o n a m e n t C o s m o r o m P l u s 2 5 * *

- l a 2 9 $ * c u a b o n a m e n t C o s m o r o m A T U * * *

. . . p l u s t r e i l u n i d e a b o n a m e n t g r a t u i t .

cu abonament Plus 25**

cu abonament ATU***

ţi

I u I i I jV u u i VCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;S U B R E D A C Ţ I A TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

j q S U B R E D A C Ţ I A D E J : luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

" CORAMET SRL CLUJV S tr. T ractoriştilo r nr.2 , S

Tel./Fax:064-417.075,094-664.062 §

R E P R E Z E N T A N Ţ A U P o îîC O ÎO rCO M ERC IALIZEAZĂEN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR

• Em ailuri (A LSA TIL , SPOR EM A IL , SUPERPO LILAC)• Vopsele lavabile (SPOR, DECO)• L acuri pentru lemn (Lac parchet, lacuri decorative)• Produse auto (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri)• Produse speciale (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi,

lovitură de ciocan, nitroemail, răşini).

P P

, y *1 '"Ă * l i

Z j * ..

d a a s i g u r a r e !

|r C A Z IN O U L C H IO S "J| organizează preselecţie p en tru personal Ia b a r ,| I recepţie şi p en tru crupieri, în d a ta de 7 iunie, | lo ra 17, Ia sed iu l societăţii din P arcu l M u n ic ip a li I C o n d iţii : v îrs tă m axim ă 30 an i, p re z e n ţă I lag re ab ilă . II D oritorii vor trebui să aibă a su p ra lo r un C V l h i foto. I

. j r - Lcs

I

[ore!e_12.00 - 15,00.In fo rm aţii Ia tel.: 095-40.93.81, nu m ai între I

/4437!IOjJj

În c h e ie o a s ig u ra re R C A la A S T R A p â n ă pe 21 iun ie ,p a rt ic ip ă la m a re a to m b o lă d in 2 7 iu lie s i îti potip e tre c e v a c a n ta d in v a ra as ta în G re c ia . A S T R Ao fe ră 4 5 d e v a c a n te d e o s ă p tă m în ă p e n t r u d o u ă p e rs o a n e în G R E C IA .D u -te a c u m la ce a m a i a p ro p ia tă f ilia lă A S T R A si în c h e ie o a s ig u ra re <

■ PUNCTE DE VÂNZARE:

SUCURSALA CLUJ, str. Horea nr. 17AGENŢIA CLUJ, str: Primăverii nr. 10 AGENŢIA DEJ, p-ta 16 Februarie nr. 2 AGENŢIA TURDA, str. Libertăţii nr. 7AGENŢIA HUEDIN, str. Viădeasa nr.4

R e g u la m e n tu l to m b o le i e s te a fiş a t la to a te filia le le A S T R A .

A S T R A d a v a c a n t a !I N F O C L IE N T : t e l e f o n 4 3 2 4 6 3 , 4 3 2 4 9 2 , w w w . a s t r a s i a . r o

U RSU S S.A.. co m p an ie ce clctinc fabrici dc b ere în

Cluj, Piteşti şi Buzău, m em bră a grup ulu i South

A frican B rcw crics In tern ation al

- unul din prim ii ş a s e pro d u căto ri d c b erc din

lu m e - a n g a je a z ă :

S . C . U R S U S S A . C a l e a M ă n ă ş t u i N r . 2 - 6

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a

F a x : ( 0 6 4 ) 1 9 9 . 5 1 1

R E P R E Z E N T A N T U R S U S

C lu j-N a p o c aR e p re z e n ta n tu l U R SU S va fi s u b o rd o n a t S u p e rv iz o ru lu i Regional d e V ânzări ş i va avea u rm ătoarele responsabilităţi:

> Supervizarea activităţii distribuitorului regional> M onitorizarea pieţei locale ş i redactarea de

rapoarfe> Dezvoltarea bazei de clienţi U RSU S 5> Sprijin irea activităţilor prom oţionale j

C e r i n ţ e :

MEMBRU AL GBUFVUJÎ ».SOUTH AFRICAN BREWERUS INTERNATIONAL

> C e l puţin doi ani de experienţă în vânzări> Studii universitare> C u no ştin ţe m edii de lim bă engleză> Perm is de conducere cat. B (fără sancţiuni)

D acă su n teţi o p e rso a n ă am biţioasă, en erg ică ş i doriţi să vă alăturaţi unei ech ip e d e succes, trimiteţi un Curriculum Vitae şi o scriso are d e intenţie departam entului d e R esu rse Umane, specificând poziţia pentru care aplicaţi, p e ad resa m enţionată a lă tu ra t p ân ă la d a ta d e 8 iunie 2 0 0 1. notă: numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi.

U N I T AS O C IE T A T E DE A S IG U R A R E

M E M B R A A G R U P U L U I W IE N E R S T Ă O T IS C H E

î n c h e i a ţ i c u n o iA S I G U R A R E A O B L I G A T O R I E D E

R Ă S P U N D E R E C I V I L Ă A U T O

R C A 2 0 0 1-f 0 10PBKMH

© tjf® L ‘IPISSE“ ÎL fle A U a a & s s s . - s

C Ă f

arţ;..rA BADtOCASÎTCÎOrÎAUrd

3 păruitr ~ T

MARELE PREMIUSKODA FABIA CLASSIC

EXCURSIE 7 ZII! PENTRU S PERSOANEPARTICIPĂ ASIGURĂRILE fNCHBATEPÂNÂÎN .3&fi3.20QfX TRAGEREAtASORpyAAV£AlCCiN8l;îl 99i:.::-: Li-jL

S u c u r s a la C lu j - s t r . M u s ic e s c u n r . 3 A , A g e n ţ ia P - ţa U n i r i i n r .1 0 . F i l ia le : D e j, G h ş r la , H u e d in , T u r d a ._ _ _ _ _ _ _

ip-k * i'n j ţ f, 'V ‘ f W * I ^ v j t t L W K & l i i & J A i

* MOBILĂ ÎN RATE -TRANSPORT - ^ GRATUlTf

• m o b i l i e r d e b i r o u ;• m o b i l i e r d e b u c ă t ă r i e ;• d o r m i t o a r e ş i s u f r a g e r i i ;• c a n a p e l e , c o l ţ a r e ;• b i b l i o t e c i , s c a u n e ; '• p a r c h e t .

■ l a c ; • p a l u x ; • a r a c e t ;> a b r a z i v e ; ♦ p î n z ă - p a n g i i c ă .

: Reiaţii şi comend: , sCLUJ-NAPOCA n•tel: 064437.429, P-ţa 1848 m:i ; v 5. îfax: 064-437.430, int. 15, str. Livezjr 55. , tDEJ ‘Jel: 064-2! 5.073, E. Tcodorciu nr. 54 lei.:OM-2i4J06.Gutmuluitir.-9 ;• , v NĂSĂUD: str. Fagului nr. !4 )BAIAMARE:CateaBucuresti nr 35 GHERLA: tel. 06L243.283;>arcuiui nr. 7

T " " Â t E N t 7 e T !!. * »I Econom işti şi contabili ai unităţilor bugetare! I IS .C . N A P O C A P R E S S S.A .,1

P-ţa Unirii nr. 21, telef. 064-196.858 are o nouă ofertă pentru dumneavoastră:

„C O N T A B IL IT A T E A IN S T IT U Ţ IIL O R P U B L IC E "

S T O C 1 ^ 1 i Y ! I T A T ! ! !

Sim ţiţi că, nu9 9

mai puteţi trăi în această lume

în continuă mişcare?

I n fo r m a ţ i i le p e c a r e le g ă s i ţ i

în p a g in i l e z ia r u lu i n o s t r u v ă p o t s a lv a !

AGEN ŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FO R ŢEI D E MUNCA C LU J organizează următoarele cursuri de (re)calificare: ,

• croitor-confecţioner îmbrăcăminte după comandă;• confecţioner-asamblor articole din textile;

. • tîmplar universal; . •• zidar rosar tencuitor; f• confecţioner articole din piele şi înlocuitori; - «• cusător piese din piele şi înlocuitori; s-• sudor glectric.Agenţii economici care au condiţii pentru organizarea instruirii

teoretice şi practice şi care se obligă să angajeze la terminarea cursului peste 80% din absolvenţi, sînt rugaţi să depună la registratura noastră oferta tehnică, oferta financiară, precum şi programa analitică la disciplinele de specialitate în plic sigilat, pînă la data de 14.06.2001, ora 13. '

Grupele de cursanţi pot fi din minim 5 persoane.

Pentru a vă asigura în continuare un abonament Ia ziarulvă p u te ţ i adresa d ire c t la red a c ţia z ia ru lu i, str. N a p o ca nr.16. < § 0 G S s ţ f

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA D EJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11 ; tel/fax 21-60-75. 5 1 ’ u W j x ' j ' t a u

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 £

Tel. 429.674, 093-375.469 $ 095-235.668 . «■

• dă în chirie garsonieră pe str. P asteur, 150 DEM /lună. Tel.429.674.093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde urgent apartam ent 2 cam ere decom andat, ocupabil imediat, proaspăt renovat, pe str. Drăgălina. Preţ 15.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)•- vinde 3 camere confort sporit pe

str. .1 Decembrie (Grigorescu), 102 mp, cu garaj, la 40.000 USD. Tel.429 .674 , 093-375.469, 095- 235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i:)

închiriază garsoniere şi apartam ente m obilate sau nemobilate în toate zonele. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160

mp. suprafaţă construită, 350 mp su p ra faţă totală, 50.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde teren 12.000 mp, parcelat,

pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Preţ 22 USD/mp. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde ap. 3C conf. m ărit, superfînisat, centrală termică proprie în Plopilor Vechi, ocupabil imediat. Tel. 429.674, 093-375.469, 095- 235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde ap. 3C cf. sporit cu_ geamuri termopan în P-ţa Cipariu. Preţ 30.000 USD. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• caută de închiriat pentru clienţii

săi garsoniere şi apartam ente m obila te şi nem obilate. Tel. 429.674, 093-375.469, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• dă în chirie spaţiu comercial pe

str. Napoca, 110 mp, cu 20 USD/ mp. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

IMfcRUltoOIFURIi10-30 m ii. pe 3 ani

50-150 m ii. pe 8 ani la EURO-CASSA SRL

o°/Id o bîn d ă6% / an taxă de f

mandatare |Str. M. Kogălniceănu nr. 17-19

Tel.: 095-609.301, ___ 064-197.610

[REPARAŢII(APARATURA FOTOGRAFICA,

| Zeno REINHARDT

Calea Mănăştur, inr. 8, Cluj-N.|Tel.: 092/460-169; 064/42-50-961

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• V î n d t e r e n 5 0 0 m p , î n z o n a “ C a s a R a d i o ” . T e l . 0 9 2 - 2 8 - 6 0 - 1 3 . ( 1 3 8 8 8 3 7 )

• V î n d c a b a n ă d e l e m n c o c h e t ă , p a r t e r ş i m a n s a r d ă c u 5 0 0 m p t e r e n , î n t ă b u l a t ă , l a T a r n i ţ a p l a j a I I . T e l . 0 9 5 - 6 0 - 2 0 - 2 4 . ( 1 3 8 8 8 6 7 )

• V î n d c a s ă l a M o l d o v e n e ş t i . T e l . 0 9 5 - 5 2 - 5 2 - 7 4 . ( 1 3 8 8 9 0 3 )

• V î n d a p a r t a m e n t 3 c a m e r e d e c o m a n d a t e t a j 1 , s t r . P e t u n i e i

G r i g o r e s c u . F ă r ă i n t e r m e d i a r i . T e l . 2 6 - 5 4 - 5 3 ; 2 6 - 5 4 - 5 4 . ( 1 3 8 6 3 5 0 )

• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central.Pret n ş n n n . r w noarmi iki 1—T»l..092-44-85-57. (1388764)

• Vînd casă mare 6 camere, curte şi grădină 500 mp, str. Kovari 33. (1388849)

• Vînd Dacia 1100 cu 140.000 km stare foarte bună. Tel. 19-33- 75. (1386442)

• Vînd garsonieră confort 2, pe str. Cojocnei, finisată,preţ 115 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu Ll 12; preţ 14.500 USD negociabil. Tel:,430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament-3 camere pe" str: Pata, confort 1, parter, finisat, preţ36.000 DM. Tel.'430.423,;'(Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe Str. Brâncuşi, confort 1, etaj intermediar, finisat, pret 41.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)• C aut urgent de înch iriat apartament cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament pe str. Cîmpului, 4 cam ere, confort 1, fin isat, m odificări in terioare, etaj interm ediar, garaj, telefon, preţ16.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• V înd casă pe str. Nucului, 2 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, singur în curte, preţ 550 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, mobilat sau nemobilat, pret 500.000.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)

• C u m p ă r s ă m î n ţ ă d e f l o a r e a s o a r e l u i p e t r i t ă ( t ă r c a t ă ) . T e l . 0 9 4 - 3 7 - 7 6 - 2 5 . ( 1 3 8 8 9 1 3 )

• E L . C O Z a l ă u v i n d e a u t o v e h i c u l e ş i u t i l a j e d e c o n s t r u c ţ i i ( a u t o b e t o n i e r ă , m a c a r a 1 2 , 5 t , a u t o t r a c t o r c u ş a 2 0 t , L E A , t r a c t o r U 6 5 0 , e x c a v a t o r , e t c . ) ş i m a t e r i a l e e l e c t r i c e d i n s t o c . I n f o r m a ţ i i l a 0 6 0 / 6 1 7 . 4 7 9 ş i 0 9 4 / 6 1 9 . 3 6 8 . ( 4 4 3 7 1 2 1 )

■ Vînd pătuţ. Tel. 19-00-92. (1388958) ’ -

• Vînd m obilă de cam eră deosebită. Vînd frigider. Zanussi în garanţie. Tel. 42-57-15, (1388895)

DIVERSE' • F i r m ă m i x t ă d e p r o d u c ţ i e ,

/ a n g a j ă m d i r e c t o r c o m e r c i a l c u e x p e r i e n ţ ă s o l i d ă î n v î n z ă r i ş i m a i a le s î n v î n z ă r i d i r e c t e . C V - u r i l e d v s . I e a ş t e p t ă m l ă f a x . 0 6 4 - 4 3 - 0 0 - 2 2 . ( 1 3 8 6 1 9 0 )

• A n g a j e z m e r c h e n d a i s e r p e o p e r i o a d ă d e 3 l u n i . T e l . 0 9 3 - 4 2 - 0 4 - 7 0 . ( 1 3 8 8 8 5 6 )

• Ş t i r i l e d e S î m b ă t ă A s t a c a u t ă f e m e i s u p r a p o n d e r a l e , c u s i m ţ u l u m o r u l u i , f ă r ă c o m p l e x e ( v î r s t a m a x i m ă 5 0 d e a n i ) p e n t r u a p a r i ţ i e e p i s o d i c ă a l ă t u r i d e R o z i î n t r - u n u l d i n e p i s o a d e l e p r o g r a m u l u i . P r e s e l e c ţ i a l u n i , 4 . 0 6 . 2 0 0 1 , o r a 1 8 I a T V R C l u j , s t r . D o n a t h 1 6 0 ( c a r t i e r G r i g o r e s c u ) . ( 1 3 8 8 8 6 3 )

• H a i n e , î n c ă l ţ ă m i n t e s e c o n d - h a n d . C a l i t a t e ! P r e ţ u r i f ă r ă c o n c u r e n ţ ă ! T e l . 0 9 4 - 7 7 6 - 6 1 4 ; 0 6 0 - 6 6 - 1 8 - 4 9 . ( 1 3 8 3 9 8 1 )

««f-. ( i| | lh* I f fiii

I S .C. "A N D E TR A N S " S.R.L.Sediul: Cluj-Napoca, str. Migdalului nr. 20

S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ae x e c u tă t

I — ................ , TÎMPLĂRIE PVC cu |I Telefon: 064-432.895, Fax: 064-433.012 | ; GEAM TERMOPAN, ""

| Oferta: produse de balastieră în sortim entaţie 11PR0FILE Şl FERONERlEjJ de 0-3 m m, 3-7 mm, 7-15 m m , 15-31 mm,

I precum şi bolovani de rîu . J J

| Punct de achiziţie: balastieră Luna, situată Ia | !120 de km de Turda, DN 1. 11 Tel. 183.775; 095-617.511I ----------- ___ (WfMjjfţj j. 4 2 5 .8 0 2 _ _ _ _ _

SCHUCOTRANSPORT SI MONTAJ

BANCA C O M E R C IA L Ă ROM ÂNĂ

îm preună cu VISA

3 IN TER N A TIO N A L organizează, cam pania de p rom ovare

"C ere un ca rd B C R VISA E L E C T R O N şi poţi cîştiga 3.000 USD"

Începînd din 02 mai 2001 şi pînă în 4 august 2001 persoanele fizice care vor deveni posesori de card BCR VIS AELECTRON au posibilitatea de a cîştiga următoarele premii:

în fiecare săptămînă, pe parcursul a 14 săptămîni se va desemna, prin tragere la sorţi, cîte un cîştigător a 100 de USD; ’

la sfîrşitul campaniei se va desemna, prin tragere la sorţi, cîştigătorul marelui premiu sub forma unui salariu lu n a r de 250 USD, pe o perioadă de 1 an.

P en tru o b ţin e re a unu i ca rd B C R V ISAd .T ? r - 'T T jrv x i_.,x j ____________ i ____

Băncii Comerciale Române din judeţ. (4437209)

S.C. NAPOCA PRESS S.A.

ANGAJEAZĂ VÎNZĂTORI

PRESĂ. Informaţii:j

la sed iu l firm ei, P iaţa Un irii nr. 21,

• î n f i e c a r e s ă p t ă m î n ă î n z i u a d e m a r ţ i , î n t r e o r e l e 1 2 ş i 1 9 , a ş t e p t ă m c l i e n t e l e p e n s i o n a r e b e n e f i c i i n d d e o r e d u c e r e d e 5 0 % , l a t o a t e p r e s t a ţ i i l e s a l o n u l u i d e c o a f u r ă “ L a d y ” d i n P i a ţ a M i h a i V i t e a z u n r . 3 9 . ( 1 3 8 8 9 0 4 )

• M e d i c d e f a m i l i e , f a c e m î n s c r i e r i d r . G r i g a I u s t i n a , P - ţ a G ă r i i 8 . T e l . 0 9 0 - 0 3 - 3 1 - 4 7 ; 1 4 - 0 7 - 6 8 . ( 1 3 8 8 9 3 1 )

• S o c i e t a t e a c o m e r c i a l ă a l i m e n t a r ă a n g a j e a z ă p e n t r u m u n c ă s e z o n f e m e i î n t r e 2 5 - 5 0 d e a n i , d i n d a t a d e 1 i u n i e , p e n t r u c u r ă ţ a r e c i u p e r c i , i n f o r m a ţ i i î n C l u j - N a p o c a , s t r . P e t r i l a 9 2 . T e l . 4 3 - 7 8 - 2 6 , 0 9 4 - 1 7 - 1 3 - 4 0 W o l f C o m p a n y S R L . ( 1 3 8 8 9 3 0 )

. • S C E l e c t r o m o n t a j C l u j S A v i n d e l a l i c i t a ţ i e a u t o v e h i c u l e u z a t e , m a r c a T V , a u t o a t e l i e r S A V R 8 1 3 5 , a u t o d u b ă T V C R O C A R , A R O 2 4 3 , a u t o d u b ă S A V R 8 1 3 5 , D E A R 8 1 3 5 . L i c i t a ţ i a s e ţ i n e l ă s e d i u l i r o ş t n i d i n s t r . T r a i a n V u i a n r . 2 4 0 î n f i e c a r e z i - d e j o i a l u n i i i u n i e 2 0 0 1 . i n f o r m a ţ i i l a t e l . 0 6 4 - 4 1 - 6 6 - 1 9 . ( 1 3 8 8 8 6 6 )

• Ş c o a l a “ I o a n B o b ” a n u n ţ ă c ă t e s t u l p e n t r u î n s c r i e r e a î n c l a s a a V - a c u p r e d a r e i n t e n s i v ă a l i m b i i e n g l e z e , s e v a d e s f ă ş u r a s î m b ă t ă , 1 6 i u n i e 2 0 0 1 , o r a 8 . I n f o r m a ţ i i l a s e c r e t a r i a t , t e l . 1 9 - 1 4 - 0 7 . ( 1 3 8 8 8 8 8 )

• A g e n ţ i a i m o b i l i a r ă E C O C A S S A a n g a j e a z ă s e c r e t a r ă c u e x p e r i e n ţ ă î n o p e r a r e P C ( W i n d o w s ’ 9 8 ) . C V + p o z ă l a s e d i u l d i n s t r . P l o p i l o r n r . 2 5 . I n f o r m a ţ i i l a t e l . 4 2 9 . 6 7 4 , 0 9 3 - 3 7 5 . 4 6 9 , 0 9 5 - 2 3 5 . 6 6 8 . ( 4 3 5 8 9 8 5 )

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, M ălinaş Ioan Marin anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. N. Titulescu nr. 34, bloc P16, sc. 2, et. 4, ap. 65. Eventualele seşizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D o ro b a n ţilo r ' nr. 99. (1388960) . •

• în conformitate cn Legea nr. 137/1995, Gânscă Gicu Agenor anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă de vacanţă” situat în com una Rîşca-Lac Fîntînele, zona Cariera I, parcela C68. Eventualele sesizări şi sugestii numai, pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilo r nr. 99. (1388957)

• Bocoş Vasile, Bocoş Maria, luga Aurel şi luga M aria cheamă în 1 judecată pe Gyorke Vilma şi Gyorke Arpad, cu domiciliul necunoscut, în ; dosarul nr. 6384/2001 al Judecătoriei Cluj-Napoca, cu termen '

'în data de 20.06.2001, ora 8, la sala'16. (1388902)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Omisan SRL anunţă ; începerea dem ersu rilo r pentru

.obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “M agazin: instalaţii” situat iii Cluj-Napoca str. N. Titulescu nr. 17. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388933)

• Numiţii: văduva lui Csutak Ludovic născută Laktos Ana, Csutak Albin (Albert), văduva lui Racz Ioan născută Tasnadi Rachel, toţi cu domiciliu necunoscut sînt citaţi la Judecătoria Turda în calitate de pîrîţi în dosarul civil nr. 2445/2001, având ca obiect prestaţie tabulară pe data de 11 iunie 2001, reclamanţi fiind Saiciuc Nechifor si soţia Saiciuc Maria. (9475339) ’

t te le fon 196.858. J• Numiţii: Ignat Tivadar, Ignat

Maria, Ignat Ana, Ignat Nechita, Ignat D em eter, văduva Ignat Georgelyna născută Tompa Maria, Ignat Nechita, Ignat Dumitru, Ignat laciob, Dodea Florica măritată Burz Ioan, Dodea Victoria măritată Marţis Ioan, Dodea Floarea, Ignat Nastasia căsătorită Tompa Todor, Faţcaş Ironim căsătorit Tompa Simion, Tompa C hirilă , Tompa Simion, Tompa Todor, Tompa Sia născută llea, văduva lui Ignat Gabor născută Bonda A n isie _sînt cita ţi la Judecătoria Turda în calitate dc pîrîţiVa UDieer prcswuc uiuuiaia pc urnade 14 iunie 2001, reclamanţi fiind Mariş Aurel şi soţia Mariş Anica. (9475340)_________

DECESECOMEMORĂRI• C u i n i m i l e z d r o b i t e d e

d u r e r e a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă î n d a t a d e 1 i u n i e 2 0 0 1 , a c e l e i m a i i u b i t e m a m ă , b u n i c ă , s o a c r ă , c u s c r ă M I R O N I L E A N A , î n e t a t e d e 8 2 d e a n i . î n h u m a r e a v a a v e a l o c a z i , 4 i u n i e 2 0 0 1 , o r a 1 4 î n C i m i t i r u l C e n t r a l . D o r m i î n p a c e , s u f l e t b u n . M ă r i o a r a , U c u , S i l v a n a , M a r c e l , F i r u ţ a . ( 1 3 8 8 9 5 6 )

• C u m a r e d u r e r e î n s u f l e t a n u n ţ ă m t r e c e r e a î n e t e r n i t a t e a s o ţ u l u i m e u , S T R A N S Z K Y G E I Z A , l a v î r s t a d e 7 6 d e a n i , d e c e d a t î n z i u a d e 3 1 m a i 2 0 0 1 . î l v o m c o n d u c e m p e u l t i m u l d r u m , l u n i , 4 i u n i e 2 0 0 1 , o r a 1 3 , î n C i m i t i r u l C e n t r a l . S o ţ i a N u ţ i , f i i c a D a n a , n e p o ţ i i P a t r i e ş i A n d r e i . ( 1 3 8 8 9 1 1 )

l • S î n t e m a l ă t u r i d e b u n a n o a s t r ă c o l e g ă R i c a I o s i f î n r n a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . . - C o l e c t i v u l R e s t a u r a n t u l u i / F o r t u n a . ( 1 3 8 8 9 5 5 ) ~ /

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e ş i t o a t ă c o m p a s i u n e a p e n t r u f a m i l i a l o c o t e n e n t c o l o n e l u l u i - N i c o l a e M a t e ş , l a s ă v î r ş i r e a d i n v i a ţ ă a t a t ă l u i s ă u . F i e - i ţ ă r î n a u ş o a r ă ! G e n e r a l d e b r i g a d ă L i v i u G a l o ş . ( 1 3 8 8 9 6 2 )

• C o l e g i i d e b i r o u ş i d i n C o m a n d a m e n t u l C o r p u l u i 4 A r m a t ă “ T r a n s i l v a n i a ” s î n t a l ă t u r i d e l o c o t e n e n t c o l o n e l u l N i c o l a e M a t e ş ş i f a m i l i a s a î n c l i p e l e d e g r e a î n c e r c a r e p r i n c a r e t r e c e î n u r m a d e c e s u l u i t a t ă l u i s ă u . D u m n e z e u s ă - l o d i h n e a s c ă î n p a c e ! ( 1 3 8 8 9 6 1 )

Uii'l

S.C.C.A. M ETALURGIA CLUJ-NAPOCA, |

S tr. N ăvodari, nr. 4 9ÎLO rganizează concurs

pen tru ocuparea postului de M ANAGER

înscrierile pen tru concurs se fac la sediul societăţii pînă în da ta de 15 iunie 2001. In fo rm aţii suplim entare la

tel. 195.333.

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g a

n o a s t r ă G h e r m a n M a r i a î n

m o m e n t e l e g r e l e p r i c i n u i t e d e

d e c e s u l s o c r u l u i . C o n d o l e a n ţ e

f a m i l i e i . C o l e g e l e d e l a

M a g a z i n u l a l i m e n t a r M i n e r v a .

( 1 3 8 8 9 5 3 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o le g a

n o a s t r ă M o r a r C o r i n a î n

m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e

p i e r d e r e a s u r o r i i d r a g i . S i n c e r ep n n J n l n o n t r( 1 3 8 8 9 5 4 )

i

• R u g ă c i u n i , l a c r i m i ş i f l o r i

p e m o r m î n t u l s c u m p e i n o a s t r e

s o ţ i i , m a m e , s o a c r e ş i b u n i c i

V I C T O R I A G U R Z Ă U , l a ş a s e

l u n i d e l a t r e c e r e a î n e t e r n i t a t e .

V e i r ă m î n e v e ş n i c î n i n i m i l e

n o a s t r e u m i n a c e n e - a c ă l ă u z i t

î n t o t d e a u n a . S o ţ u l A u r e l ş i

c o p i i i c u f a m i l i i l e . ( 1 3 8 8 9 0 7 )

î n g e n u n c h e m c u o c h i i p l i n i

d e l a c r i m i î n f a ţ a m o r m î n t u l u i

c e l e i c e a f o s t l u m i n a v i e ţ i i

n o a s t r e C O R I N A C H I Ş U , l a

c o m e m o r a r e a a 1 2 a n i d e l a

n e d r e a p t a . d i s p a r i ţ i e .

D u m n e z e u s ă - i o d i h n e a s c ă î n

p a c e s u f l e t u l b u n ş i n o b i l . î n

v e c i n e m î n g î i a ţ i p ă r i n ţ i i .

( 1 3 8 8 8 8 6 )

• C o l e c t i v u l c i n e m a t o g r a f u l u i

" F O X " d i n T u r d a e s t e a l ă t u r i

d e d o a m n a d i r e c t o r G a b r i e l a

B o d e a î n g r e a u a p i e r d e r e

s u f e r i t ă I n u r m a d e c e s u l u i

t a t ă l u i . S i n c e r e / c o n d o l e a n ţ e

î n t r e g i i f a m i l i i . ( 9 4 7 5 3 4 1 )

• C u d u r e r e î n s u f l e t , a d u c e m

u n u l t i m o m a g i u m e m o r i e i

d i s t i n s u l u i p r o f e s o r u n i v e r s i t a r

d r . I V A N C I O P R O I N O V ,

d a s c ă l d e a l e a s ă ţ i n u t ă m o r a l ă

ş i i n t e l e c t u a l ă , e m i n e n t

c e r c e t ă t o r , t r e c u t î n n e f i i n ţ ă c u

d e m n i t a t e ş i t ă r i e , a ş a c u m a .

t r ă i t î n t r e a g a v i a ţ ă . D u m n e z e u

s ă - i i d i h n e a s c ă s u f l e t u l î n p a c e !

O c t a v i a n H o a n d r ă . ' ( T . )

• C u d u r e r e î n s u f l e t a n u n ţ ă m

î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă a s c u m p e i

n o a s t r e . s o ţ i i , f i i c ă , s o r ă

T A N C Ă U D A N I E L A M A R I A .

Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a l o c a z i ,

0 4 . 0 6 . 2 0 0 1 , I a o r a 1 2 , 0 0 l a

C a p e l a n o u ă d i n M ă n ă ş t u r .

F a m i l i a î n d u r e r a t ă . ( D . ) " ■

P im m e fe W g f o n i e

^ P U S I I t E LÎJii,

- n ' r . : 11«

p S ~ TF TV L : A iX O M A . K L A .

7 , 0 0 T e l e m a t i n a l ; 9 , 0 0 O r a G ( r ) ;1 0 . 0 0 P a s i u n i ( s / r ) ; 1 0 , 4 5 T V R C l u j ; 1 1 , 5 0 T V R l a ş i ; 1 2 , 5 5 T V R T i m i ş o a r a ;1 4 . 0 0 J u r n a l u l d e p r î n z ; 1 4 , 1 5

I n f o m a n i a ; 1 4 , 3 0 l a r t ă - m ă ! ( r ) ; 1 5 , 3 0 O r i c e e p o s i b i l ( s ) ; 1 6 , 0 0 P u n c t e c a r d i n a l e ; 1 6 , 3 0 K r o n i k a ( m a g . c u l t u r a l î n l i m b a m a g h i a r ă ) ; 1 7 , 3 0 A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 7 , 3 5 P e n t r u d v s , D o a m n ă ! ; 1 8 , 1 5 P a s i u n i ( s ) ; 1 9 , 0 0 C o n c e r t e x t r a o r d i n a r ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 4 0 S p o r t ; 2 0 , 4 5 Î n t î l n i r e a d e z e c e a n i ( c o . S U A 1 9 9 9 ) ; 2 2 , 2 5 C l u b u l d e s p i r i t i s m ; 2 2 ,V i d e o t e c a v e s e l ă :O r a G ( r ) ; 1 , 2 5 L a ţ i n t ă ( r ) ; 2 , 0 0 J u r n a l . M e t e o . S p o r t ( r ) ; 2 , 4 5 P i c t o r u l B a s q u i a t ( d r a m ă S U A 1 9 9 6 ) .

7 , 0 0 T e l e m a t i n a l ; 9 , 0 0 T e z a u r . ^ « . f o l c l o r i c ( r ) ; 1 0 , 0 0 P a s i u n i ( s / r ) ; 1 0 , 4 5

r .o m a k l a T V T C l u j ; 1 1 , 5 0 T V R l a ş i ; 1 2 , 5 5 . T V R T i m i ş o a r a ; 1 4 , 0 0 J u r n a l u l d e p r î n z ;

1 4 , 1 5 I n f o m a n i a ; 1 4 , 3 0 O a m e n i c a n o i ; 1 5 , 0 0

7 , 0 0 T e l e m a t i n a l ; 9 , 0 0 R e c u r s la m o r a l ă ( r ) ; 1 0 , 0 0 F o t b a l ( r e z . ) ; 1 0 , 4 5

7,00 T e l e m a t i n a l ; 9 , 1 0 E u , c e t ă ţ e a n u l

( r ) ; 1 0 , 0 0 P a s i u n i ( s / r ) ; 1 0 , 4 5 T V R

1 3 , 1 0 S u b a c o p e r i r e ( s / r ) ;T V R C l u j ; 1 1 , 5 0 T V R laşi; 1 2 , 5 5 T V R . Craiova; 1 3r . o m a r i a T jm i ? o a r a ; 14 00 j umalul d e prînz; j 1 4 0 o Jurnalul d e prînz; 1 4 , 1 5 Infomania; 1 4 , 4 0

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . P e n t r u d v s . , D o a m n ă ! ( r ) ; 1 5 , 3 0 T r i b u n a p a r t i d e l o r

t v r ©

1 4 , 1 5 Infomania; 1 4 , 1 0 Baywatch Hawaii ( s / r ) ,

[ C l u b u l d e s p i r i t i s m ( r ) ; 1 5 , 3 0 O r i c e e p o s i b i l ( s ) ; | 1 5 , 2 0 A m p r e n t e ( r ) ; 1 5 , 3 5 O r i c e e p o s i b i l ( s ) ; | p a r l a m e n t a r e ; 1 6 , 0 0 O b i e c t i v E u r o p a ; 1 6 , 3 0i 1 6 , 0 0 P a n o r a m a ( m a g a z i n î n l i m b a g e r m a n ă ) ; j 1 6 , 0 0 C o n v i e ţ u i r i ( m a g a z i n p e n t r u a l t e | D r e p t u r i l e o m u l u i ; 1 7 , 3 0 A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 7 , 3 5j 1 7 , 4 5 A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 7 , 5 0 F o t b a l ; 2 0 , 0 0 J n a ţ i o n a l i t ă ţ i ) ; 1 7 , 3 0 A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 7 , 3 5 , A j a i p a r t e ! ; 1 8 , 1 5 P a s i u n i ( s ) ; 1 9 , 0 0 O

* J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 4 0 . S p o r t ; 2 0 , 4 5 B a y w a t c h • M e d i c i n a p e n t r u t o ţ i ; 1 8 , 1 5 P a s i u n i ( s ) ; 1 9 , 0 0 E u , , v e d e t ă . . . p o p u l a r ă ; 1 9 , 4 5 P a r l a m e n t u l R o m â n i e i ;i H a w a i i ( s ) ; 2 1 , 4 5 R e c u r s l a m o r a l ă ; 2 2 , 4 5 | c e t ă ţ e a n u l ; 1 9 , 5 0 F a m i l i a . . . C o r e c t ! ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . * 2 0 , 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 4 0 S p o r t ; 2 0 , 4 5 P l o a i a

5 5 J u m a i u P d e n o a p t e ; ^ . l O | . A m p r e n t e ; 2 3 , 0 0 J u r n a l u l d e n o a p t e ; 2 3 , 1 5 U r m e J M e t e o ; 2 0 , 4 0 S p o r t ; 2 0 , 4 5 S u b a c o p e r i r e ( s ) ; | d e s t e |e ; 2 2 , 1 5 î n g e r u l î n t u n e c a t ( s ) ; 2 3 , 0 0e l ă ; 2 3 , 5 5 L u m e a d a n s u l u i ; 0 , 5 5 j d e n e ş t e r s ( t h r i l i e r S U A 1 9 9 6 ) ; 0 , 4 5 B u c u r i a | 2 1 , 4 5 R e f l e c ţ i i r u t i e r e ; 2 2 , 0 0 T a l k s h o w s o c i a l - | j u r n a |u i d e n o a p t e ; 2 3 , 1 5 F e s t i v a l u l B u c u r e ş t i

p o l i t i c ; 2 3 , 0 0 Jurnalufde noapte; 2 3 , 1 5 Festivalul | 20Q1_B u c u r e ş t i 2 0 0 1 ; 1 , 0 0 M a r e l e J a z z . ,

m ' i 7 , 0 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s / r ) ;t y V i y 7 . ° ° D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s / r ) ; | i V I ' V - 7 i 5 0 R ă ţ o i u l c e l u r î t ( d . a . ) ; 8 , 2 0

7 .5 0 R ă ţ ° i u l c e l u r î t ( d - a - ) i 3 , 2 5 | ţ p a d iţ i i ( r ) ; 8 , 5 0 M e d a l i o n d e i n t e r p r e t ( r ) ; 9 , 2 0F e r m a ( r ) ; 9 , 2 5 T r a g e ! ( f / r ) ; 1 1 , 1 5 Ş t i r i ; ' 1 1 , 2 5 | p a l r i m o n i a ( r ) ; 1 0 0 5 V e n i , V i d e o , V i e i ( r ) ; 1 0 , 2 0T a t ă , a m î n c u r c a t - o ! ( s / r ) ; 1 1 , 5 0 I n m i j l o c u l f u r t u n i i . ^ g s . . . - j g g g ş t i n ; 1 1 , 0 0 O r a a d e v ă r u l u i ( r ) ;

( s / r ) ; 12,40 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s ) , 1 3 , 3 5 T r i b u n a ^ o o P u l s 2 0 0 1 ( r ) ; 1 2 , 4 5 D o m n i ş o a r a A n d r e a p a r t i d e l o r p a r l a m e n t a r e ; 1 4 , 1 0 D e s e n e a n i m a t e ; | j r . j s t o r i e . U /[Q D e s e n e a n i m a l e ;

m u z i c i i ; 2 , 0 0 J u r n a l . M e t e o . S p o r t ( r ) .

! t v r @7 , 0 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s / r ) ;

7 , 5 0 V e n i , V i d e o , V i e i ( r ) ; 8 , 0 5 | R ă ţ o i u l c e l u r î t ( d . a . ) ; 8 , 3 5 T o ţ i , î m p r e u n ă ; 9 , 4 0 J F r a n c o i s V i l l o n ( f / r ) ; 1 1 , 2 0 Ş t i r i ; 1 1 , 2 5 T a t ă , a m ' î n c u r c a t - o ! ( s / r ) ; 1 - 1 , 5 0 î n m i j l o c u l f u r t u n i i ( s / r ) ;

( s i ) ; 1 3 , 3 0 C r o n i c i

7 , 0 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s / r ) ;7 , 5 0 A u t o g r a f m u z i c a l ( r ) ; 8 , 0 5

R ă ţ o i u l c e l u r î t ( r ) ; 8 , 3 5 P r e ţ u l s u c c e s u l u i ( r ) ; 9 , 0 5A r c a l u i N o e ( r ) ; 9 , 3 5 T i p - T o p , M i n i - T o p ( r ) , 1 0 , 0 5 i - J 2 40 D o m n i ş o a r a A n d r e aO b s e s i a v i t e z e i ( r ) ; 1 0 , 5 0 A f a c e r i l a c h e i e ( r ) ; J V Q t j v e . U QQ T e n i s ; 1 8 0 0 T a t ă _ a m î n c u r c a t - o !

i ( s ) - 1 3 4 0 T r i b u n a ! 1 3 . 5 0 * - a d y , L a d y ( d . a . ) , 1 9 , 1 5 T o ţ i , î m p r e u n ă , f m p r e u n g ; 2 0 , 0 0 O n l i n e ( r ) ; 2 0 , 3 0 O r ar_ _ '_ _ 1 O f t î n m iîl/ -<o i il fi i r f l i n i i / e V 9 1 D f i P o m i H p I <-.1 ■ / j \ . n o n i : . . !2 0 , 0 5 î n m i j l o c u l f u r t u n i i ( s ) ; 2 1 , 0 0 P e m u c h i e d e

c u ţ i t ; 2 2 , 0 0 R ă s c r u c i ; 2 2 , 3 0 Ş t i r i ; 2 2 , 3 5

( r ) ; 1 2 , 4 5 D o m n i ş o a r a A n d r e a I p a r t i d e l o r ; 1 4 , 0 0 T e n i s ; 1 8 , 0 0 T a t ă , a m î n c u r c a t - o ! ( s ) ; 1 8 , 2 5 B a l i n ( d . a . ) ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l ,T V R 2 ; 1 8 , 5 0 L a d y . L a d y ; 1 9 , 1 5 T o ţ i , î m p r e u n ă ; I C i n e m a t o g r a f u l d e a r t ă : T r a g e ! ( d r a m ă I t a l i a ’ 9 3 ) ; | 2 0 , 0 5 î n m i j l o c u l f u r t u n i i ( s ) ; 2 1 , 0 0 P r a g u l d e s u s , 0 , 2 5 P a t r i m o n i u ; 1 , 1 0 Ş t i r i b a n c a r e ş i b u r s i e r e . ţ ( t a / k s h o w ) ; 2 2 , 3 0 Ş t i r i ; 2 2 , 4 0 F r a n c o i s V i l l o n ( f . b i o g r a f i c R o m â n i a / F r a n ţ a / G e r m a n i a 1 9 8 9 ) .

a n t e r ^ " -7 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 8 , 0 0 ' N e a ţ a ;

1 1 . 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s / r ) ; 1 2 . 0 0 E l e n a , v i a ţ a m e a ( s ) ; 1 3 , 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ; 1 3 . 1 5 C a s c a d o r i i d e l a H o l l y w o o d ( d o ) ; 1 4 , 0 0

in t® r£ = .

a d e v ă r u l u i ; 2 1 , 3 0 B o x C M ( d ) ; 0 , 3 0 J i m i H e n d r i x

î n c o n c e r t ; 1 , 2 0 T V M M e s a g e r .

7 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 8 , 0 0 ' N e a ţ a ;

1 1 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s / r ) ;

1 2 , 0 0 E l e n a , v i a ţ a m e a ( s ) ; 1 3 , 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ; 1 3 , 1 5 C a s c a d o r i i d e l a H o l l y w o o d ( d o ) ; 1 4 , 0 0

( s ) ; 1 3 , 4 0 M i t ş i i s t o r i e ;1 1 5 , 0 0 T e n i s ; B o x ; 1 9 , 0 0 T e l e j u r n a l T V R 2 ; 1 9 , 2 5

î T e l e v i z i u n e a , d r a g o s t e a m e a ; 2 0 , 3 0 D ’a l e I u ’

I M i t i c ă ; 2 1 , 3 0 B o x C M d e i a B e l f a s t ; 0 , 3 0 Ş t i r i

[ b a n c a r e ş i b u r s i e r e ; 0 , 3 5 T V M M e s a g e r .

7 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 8 , 0 0 ‘N e a ţ a ;

1 1 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s / r ) ;

l 1 2 , 0 0 E l e n a , v i a ţ a m e a ( s ) ; 1 3 , 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ;

7 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 8 , 0 0 ‘N e a ţ a ;1 1 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s / r ) ;

j 1 2 , 0 0 E l e n a , v i a ţ a m e a ( s ) ; 1 3 , 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ;‘ 1 3 , 1 5 C a s c a d o r i i d e l a H o l l y w o o d ( d o ) ; 1 4 , 0 0I D u e l u l i n i m i l o r ( f / r ) ; 1 6 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă .

1 3 , 1 5 C a s c a d o r i i d e l a H o l l y w o o d ( d o ) ; 1 4 , 0 0 . , 1 7 n o s t j r i . 1 7 2 0 M a r i a E m i , i a , s V 1 9 0 0 1 E m i l i a ( s ) ; 1 9 , 0 0 O b s e r v a t o r , j - - - - - - - - - - -- - - - - - - - . - - - , , . .O m u l n o p ţ i i 9 f / r ) ; 1 6 . 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s ) ; S s e r î a t o r 1 9 5 0 S o o r t 2 0 0 0 A f o s t o d a t ă o B r i g a d a m o b i l ă ; 20,20 D i n d r a g o s t e ; 2 2 , 0 0 M a n u s O b s e r v a t o r ; 1 9 , 5 0 S p o r t ; 2 0 0 0 W o r l d M u s c1 7 . 0 0 Ş t i r i ; 1 7 . 2 0 M a r i a E m i l i a ( s ) ; 1 9 , 0 0 I n n I T u c ă S h o w ; 23.00 O b s e r v a t o r ; 2 3 , 2 5 S p o r t ; 2 3 , 3 0 A w a r d s 2 0 0 1 d e l a M o n t e C a r l o ; 2 2 , 0 0 S t a r g a t e

I S G - 1 ( s ) ; 2 3 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 2 3 , 2 5 S p o r t ; 2 3 , 3 0

| N o a p t e a t î r z i u c u M i r c e a B a d e a ; 1 , 0 0 N u n ţ i l e r o ş i i

j F i l i e r a e v r e i e a s c ă ( c o . F r a n ţ a 1 9 8 6 ) ; 1 6 , 0 0 Z i l e l 1 3 , 1 5 C a s c a d o r i i d e la H o l l y w o o d ( d o ) ; 1 4 , 0 0 D i n

I d i n v i a t a n o a s t r ă ( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i ; 1 7 , 2 0 M a r i a ţ d r a g o s t e ( d i v . / r ) ; 1 6 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s ) ;1 - - - - - - - - - - - - - - - - — ‘ r ; 1 9 , 4 5 S p o r t ; 1 9 , 5 0 1 1 7 , 0 0 Ş t i r i ; 1 7 , 2 0 M a r i a E m i l i a ( s ) ; 1 9 , 0 0

l ? ' : ; c r i m ă . . . ( C O . S U A 1 9 9 2 ) ; 2 2 , 0 0 M a r i u s T u c ă S h o w ;O b s e r v a t o r ; 9 . 5 0 S p o r t : 2 C L 0 C D u e l i I 2 3 , 0 0 o b s e r v a t o r ; 2 3 , 2 5 S p o r t ; 2 3 , 3 0 N o a p t e ar o m a n t i c A n g l i a 1 9 9 2 ) ; 2 2 . 0 0 M a n u s T u c a S h o w , . • ’ ’ ~ * . . .2 3 . 0 0 O b s e r v a t o r ; 2 3 , 2 5 S p o r t ; 2 3 . 3 0 N o a p t e a • “ ™ u c u M i r c e a B a d e a ( d , v . ) ; 0 , 3 0 î n c h i d e r e at ' r z i u c u M i r c e a B a d e a ( d i v . ) ; 0 . 3 0 I n t r i g i î n P a r a d i s | p r o g r a m u l u i - R e v i z i e t e h n i c ă .

( s ) . 1 . 3 0 O b s e r v a t o r ( r ) ; 2 , 3 0 S c a n d a l u l ( s ) ; 3 . 3 0 | - j - .C a p c a n e l e d e s t i n u l u i ( s ) ; 4 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u ( d i v j . . Ţ i Jt Y . 5 . 3 0 M a r i n E m i l i a ( s / r ) . ‘ 1l zzy ţ •"T71 ~T • uuiio umtinca^cJ,

| N o a p t e a t î r z i u c u M i r c e a B a d e a ( s ) ; 0 , 3 0 I n t r ig i

| î n P a r a d i s ( s ) ; 1 , 3 0 O b s e r v a t o r ( r ) ; 2 , 3 0 N a v a r r o | ( s ) ; 4 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u ( d i v . / r ) ; 5 , 3 0 M a r i a E m i l i a

( s / r ) .

U r î Ş t i r i l e P r o T V

. 7 ' 0 0 B u n ă d i m i n e a ţ a ; 8 , 0 0 !f i i ş t i r i l e P r o T V ; 9 , 0 0 T î n ă r ş i {■ . 1 ’ V x : *

j ( f . F r a n ţ a / I t a l i a 1 9 7 3 ) ; 3 , 0 0 O b s e r v a t o r ( r ) ; 4 , 0 0

| S c a n d a l u l ( s ) ; 5 , 0 0 M a r i a E m i l i a ( s / r ) .

u i . n m c o j d . o . u u ţ p r o c e s e ş i c n m e ( s ) ; 1 1 , 0 0 O l u m e b i z a r ă ( s / r ) ; I

- Z i a r u l d i m i n e ţ i i . 1 2 . 0 0 O f a m i l i e d e t o t r î s u ' ( s ) ; 1 2 , 3 0 R i t m u l i n i m i in e l i n i ş t i t

, 0 0 B u n ă d i m i n e a ţ a ; 8 , 0 0» , u u n n a r ş i

( s / r ) ; 1 0 , 0 0 M a r i l eî'ftfî

i j t ţ S ' j ' J i . 7 , 0 0 B u n ă d i m i n e a ţ a ; 8 , 0 0 ' i i i ş t i r i l e P r o T V ; 9 , 0 0 T î n ă r ş i

n e l i n i ş t i t ( s / r ) ; 1 0 , 0 0 M a r i l eE S ' î â . ’ i s S t a i p - V n n ^ T î n a r d ' n T l “ .‘ V T ' T l " I 1 2 ' 0 0 0 d e t o t r î s u ’ ( s ) ; 1 2 , 3 0 R i t m u l i n i m i i j p r o c e s e ş i c r i m e ( s ) ; 1 1 , 0 0 O l u m e b i z a r ă ( s / r ) ; , , . . . ^ , . . . , . .

1 0 0 0 M a ^ r o c t e s , ° ^ ^ K ^ f d r a m ă S U A ’ 1 9 8 0 L ‘ ^ , 0 0 S a l v a t o r i i t i m p u l u i ( s ) ; 1 2 , 0 0 O f a m i l i e d e t o t r î s u ' ( s ) ; 1 2 , 3 0 M i z e r a b i l i i * C r ! ( S ) '’ 1. 1 ’ ? ° Q ' U m B b 'Z a r a { s / r ) ; .

b iz a r ă (s.T); 1 2 .0 0 O fa m ilie d e t o t ' r î s u ’ ( s ) - 1 2 3 0 » 1 5 0 0 SpitB 'U' d e U r g e n ! 5 <s /r >: 1 6 ’ 0 0 T î n ă r ?> * (d r a m ă A n 9 l i a 1 9 7 8 >' 1 4 . 1 5 D ’a l e l u i C u p i d o ' n (f/ I ’ ° ° ° ţ ™ “ n S U ,( s ) ’ 1 2 ’J ° L ^ " " . ţ " . 0 'A d u n a r e a b ă tr m ilo r ( d r a m ă S U A ’8 7 ) - - 1 4 ' l 5 ^ n e , i n i ? m 1 7 - 0 0 ? t i n l e P r o T V / V r e m e a ; 1 7 , 4 5 \ r ) ; 1 6 , 0 0 T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i l e P r o ^ ® , ) r 14/ 1. 5 I n a m i c u l P u b l l c <f/ r ) : 1 6 ' 1 0

V u . ; , . . . _ — t . 1 T î n ă r Ş l n e l i n i ş t i t ( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i l e P r o T V / V r e m e a ;

1 7 , 3 0 S e n s u n i c ; 1 7 , 4 5 T e o ; 1 9 , 0 0 Ş t i r i l e P r oR ă z b o i u l a p e i ( d r a m ă C a n a d a / I s r a e l / F r a n ţ a I T e o ; 1 9 - 0 0 Ş u r i l e P r o T V ; 1 9 , 4 5 D ' a l e l u i C u p i d o n I T V / V r e m e a ; 1 7 , 4 5 T e o ; 1 9 , 0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 0 , 0 0 |1 1 0 7 0 1 - 1 C r\r\ x — / _ » ^ . .. • î r n C n a n i a / A n f l l i q 'Q Q \ . O - i o n r » _ _ _ 1 r - _ _ * 1_ _ _ _ _ . 1 ___ u i : - « o u a r \ . ^ ■( c o . S p a n i a / A n g l i a ’ 9 8 ) ; 2 1 , 3 0 C o n c e r t E m i r

K u s t u r i c a ; 2 3 , 3 0 R O K E N O ( j o c ) ; 2 3 , 3 5 Ş t i r i l e P r o J 2 2 , 0 0 R O K E N O ( j o c ) ; 2 2 , 0 5 C h e s t i u n e a z i l e i ;. I n a m i c u l p u b l i c ( f . S U A ’9 7 ) ; 2 1 , 5 5 Ş t i r i l e P r o T V ; , ’

2 2 . 0 0 R O K E N O l i o r ă * 2 2 n n O h o c t i i i n o a - r l l o l - ■ "1”V , 2 0 , 0 0 V i n e r i s e a r a n e d i s t r ă m c u F l o r i n1 1 9 7 8 ) ; 1 6 . 0 0 T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s ) ; 1 7 . 0 0 Ş t i r i l e

P r o T V , V r e m e a : 1 7 . 4 5 T e o ; 1 9 . 0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; , T . . . . . _ . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _2 0 . 0 0 S p i t a l u l d e u r g e n ţ ă ( s ) : 2 1 . 0 0 T o t a l R e c a l l ' T V / P r o f i t ; 0 , 0 0 X ş i Z e r o ; 0 , 1 0 P r o T V t e a s c u l t ă I 2 3 , 4 5 Ş t i r i l e P r o T V / P r o f i t ; 0 , 0 0 Z e r o . E m i s i u n e l C ă l i n e s c u i 2 2 - 3 0 R O K E N O ( j o c ) ; 2 2 , 4 0 Ş t i r i l e P r o( s ) ; 2 1 . 5 5 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 2 . 0 0 R O K E N O ( j o c ) ; I c e v e z i ; 0 , 1 5 O l u m e b i z a r ă ( s ) ; 1 , 1 5 C a p t i v i î n | p e n t r u t i n e r i ; 1 , 1 5 O l u m e b i z a r ă ( s ) ; 2 , 1 5 C a p t i v i I ^ 2 2 ’4 5 î n 9 r o P a t d e v i u ( f . h o r r o r S U A 1 9 9 0 ) ;

2 2 . 0 5 C h e s t i u n e a z i l e i ; 2 3 , 4 5 Ş t i r i l e P r o T V / P r o f i t ; ţ c a r t i e r ( s ) ; 1 , 4 5 B u r k e ş i W i l l s ( f / A u s t r a l i a ’ 8 5 ) ; I î n c a r t i e r ( s ) ; 2 , 4 5 U n c o w b o y î n e î n t ă t o r ( c o w I 0 , 4 5 X Z e r o ; 0 , 5 0 P r o f i t ; 1 ’° ° ° v a r ă c un n n v -r n - C ^ . L _ | J ’ I D l ^ o c o a O M a ' c m0 . 0 0 X ş i Z e r o ; 0 , 1 5 O l u m e b i z a r ă ( s ) ; 1 , 1 5 C a p t i v i i n c a r t i e r ( s ) ; 1 , 4 5 A d u n a r e a b ă t r î n i l o r (f / r ) ; 3 , 4 5 R ă z b o i u l a p e i ( f / r ) .

f j ^ 7 . 0 0 D e s e n e a n i m a t e ; 8 , 0 0 !p X J j . i J Z J P r i m a 1 3 . 3 0 E x p l o z i v ; 1 4 , 0 0 *

3 , 4 5 R i t m u l i n i m i i ( f / r ) . S U A 1 9 8 5 ) . P i c a s s o ( d r a m ă S U A ’6 9 ) .

7 , 0 0 D e s e n e a n i m a t e ; 8 , 0 0 I P > j r 1 7 , 0 0 D e s e n e a n i m a t e ; 8 , 0 0„ j j P r i m a M i x ; 1 3 , 3 0 C i n e m e g i a ( r ) ; | P r i m a M i x ; 1 3 , 3 0 C r e a t u r i

1 4 , 0 0 R o m â n i a @ l a r g e ( r ) ; 1 4 , 3 0 j ' s ă l b a t i c e ( d o ) ; 1 4 , 3 0 P r o g r a m

I

I

| s 7 00 D e s e n e a n i m a t e ; 8 , 0 0

I P r i m a M i x ; 1 3 . 3 0 C u T i b a n u la| 3 ' p e s c u i t ş i v î n â t o a r e ; 1 4 , 3 0

O b i e c t i v ; 1 5 , 3 0 R a v e n ( s ) ; 1 6 , 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e

( s ) ; 1 7 , 0 0 W i l l ş i G r a c e ( s ) ; 1 7 , 3 0 C a m e r a d e r î sM o t o r ( r ) ; 1 4 , 3 0 R e a l T V ; l V , 3 0 I S t i l ’ l . 5 /3 0 R a v e n ( s î ; 1 6 ' 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s ) ; . s p e c i a l ; 1 5 , 3 0 R a v e n ( s ) ; 1 6 , 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e

R a v e n ( s ) ; 1 6 , 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s ) ; 1 7 , 0 0 W i l l I ^ ’ ° . y ^ ' 1' ? i G r a c e ( s ) ; 1 7 '_3 0 C a m e r a d e r î s ( s ) ; i 7 t o o W i l l ş i G r a c e ( s ) ; 1 7 , 3 0 C a m e r a d e r î s . , ■ş i G r a c e ( s ) : 1 7 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 . I V ’ P o c u s ' V î n ă t o a r e a c o m o r i l o r | ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 F o c u s ; 1 9 , 0 0 V î n ă t o a r e a c o m o r i l o r « ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 F o c u s - ş t i r i l e s e r i i ; 1 9 , 0 0 V î n ă t o a r e a F o c u s - ş t i r i l e s e r i i ; 1 9 , 0 0 V î n ă t o a r e a c o m o r i l o r ■ 2 9 ' 9 0 O r ă ş e n i i ( c o . S J J A 1 9 9 1 ) ; 2 2 , 0 0 | ( s ) ; 2 0 , 0 0 C o p i i i s p u n l u c r u r i t r ă s n i t e ( d i v . ) ; 2 1 , 0 0 I c o m o r i l o r ( s ) ; 2 0 , 0 0 S p e e d 2 : C r o a z i e r ă i n f e r n a l ă( s ) ; 2 0 , 0 0 E s c r o c i i ( t h r i l i e r S U A 1 9 9 0 ) ; 2 2 , 0 0 S t i l : | U n c o v e r e d ; 2 3 , 0 0 F o c u s P l u s ; 2 3 , 3 0 W i l l ş i G r a c e | I m p a c t ; - 2 2 , 0 0 U n c o v e r e d ; 2 3 , 0 0 F o c u s P l u s ; I ( f . S U A 1 9 9 7 ) ; 2 2 , 0 0 U n c o v e r e d ; 2 3 , 0 0 W i l l ş im n / i - i i — —1 - A A r . _ m i . —- ( c i r i* 111111 M - s Ir / n lm n i /<-. /-\. A O f t I 1 * T

| 2 3 , 3 0 W i l l ş i G r a c e ( s / r ) ; 0 , 0 0 M a l c o l m ş i E d d i e | G r a c e ( s / r ) ; 2 3 , 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s / r ) ; 2 3 , 5 5 . ( s / r ) ; 0 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( r ) ; 1 , 0 0 F o c u s P l u s ( r ) . . C l i p a r t ; 0 , 0 0 C a m e r a d e r î s ( r ) ; 0 , 3 0 C h a l l e n g i n g

| T E L & 7 - , ( f - h o r r o r S U A ’8 0 ) ; 2 , 0 0 F o c u s ( r ) .

m a g a z i n d e m o d ă ; 2 3 , 0 0 F o c u s P l u s ; 2 3 , 3 0 W i l l ş i G r a c e ( s / r ) ; 0 , 0 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s / r ) ; 0 , 3 0 ' C a m e r a d e , r î s ( r ) ; 1 , 0 0 F o c u s P l u s ( r ) .

( s / r ) ; 0 , 0 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s / r ) ; 0 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( r ) ; 1 , 0 0 F o c u s P l u s ( r ) .

T E L E T 7 | 7 , 0 0 M u z i c ă ; 1 0 , 0 0 L a o r d i n e a

I / / i _ _ z ' ' e i ( r ) l 1 3 . 8 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ;. Z / a b C 1 1 , 0 0 M u z i c ă ; 1 2 , 0 0 M a n a g e r X X IJ ( r ) ; 1 3 , 0 0 L u m e a m i s t e r e l o r ( r ) ; 1 4 , 0 0 2 4 d i n 2 4 I ( r ) ; 1 4 , 3 0 M u z i c ă ; 1 5 , 0 0 D o c u m e n t a r ; 1 5 , 3 0 | M u z i c ă ; 1 8 , 0 0 G e r m a n i a a s t ă z i ( d o ) ; 1 8 , 3 0 A s

M u z i c ă ; 1 8 , 0 0 2 4 d i n 2 4 ; 1 8 , 3 0 A s s h o w ; 1 9 , 3 0 . ţ s h o w ; 1 9 , 2 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 1 9 , 3 0 L a o r d i n e a j

' L a o r d i n e a z i l e i ; 2 0 , 3 0 M u z i c ă ; 2 1 , 0 0 T e l e j u r n a l ; * z i l e i : 2 0 - 3 0 M u z i c ă ; 2 1.0 0 T e l e i u r n a l : 2 1 . 4 5

2 1 , 2 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 2 1 , 3 0 D e s t i n a ţ i a :G e r m a n i a ( d o ) ; 2 2 , 0 0 M a n a g e r X X I ; 2 3 , 0 0 M u z i c ă ;6 , 3 0 T e l e j u r n a l ( r ) .

7 , 0 0 M u z i c ă ; 1 0 , 0 0 T e n t a ţ i i ( r ) ;

ra f c > c 10,30 " Muzică: 10'59T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 1 1 , 0 0 L a

p u t e r e a a d o u a ( r ) ; 1 2 , 0 0 O f s a i d ( r ) ; 1 3 , 3 0 M u z i c ă ;

1 4 , 0 0 C l u b a b c ( r ) ; 1 5 , 0 0 D o c u m e n t a r ; 1 6 , 0 0

7 , 0 0 M u z i c ă ; 1 0 , 0 0 L a o r d i n e a iz i l e i ( r ) ; 1 0 , 5 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; j T E L E T 7 1 1 0 Q ^ u z j c ă ; 1 2 Q 0 R e p o r t e r j ■ / /

j Z / a l

I

■ T e l e 7 ( r ) ; 1 3 , 0 0 M u z i c ă ; 1 5 , 0 0 D o c u m e n t a r ; 1 6 , 0 0 M u z i c ă ; 1 8 , 0 0 G e r m a n i a a s t ă z i ( d o ) ; 1 8 , 3 0 A s

I s h o w ; 1 9 , 2 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 1 9 , 3 0 L a o r d i n e a

7 , 0 0 M u z i c ă ; 1 0 , 0 0 L a o r d i n e a

f 2 ' l e i ( r ) : 1 0 , 5 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ;1 1 , 0 0 M u z i c ă ; 1 5 , 0 0 D o c u m e n t a r ;

1 6 , 0 0 D o m i n o ; 1 7 , 0 0 M u z i c ă ; 1 8 , 0 0 G e r m a n i a

a s t ă z i - ( d o ) ; 1 8 , 3 0 A s s h o w ; 1 9 , 2 9 T e l e c a r i c a t u r az i l e i ; 2 0 , 3 0 M u z i c ă ; 2 1 , 0 0 T e l e j u r n a t ; 2 1 , 4 5 ! T e , e j u m a I ; 2 1 , 3 0 L o t o ; I z i l e i ; 1 9 , 3 0 L a o r d i n e a z i l e i ; 2 0 , 3 0 M u z i c ă ; 2 1 , 0 0

G e r m a n i a î n d i r e c t ( d o ) ; 2 2 , 1 5 M u z i c ă ; 2 2 , 3 0 I T / o ' 2 ' f î G a l e l d ° s c ° P u l a r t e l o r ( d o ) i 2 2 ' 1 5 [ T e l e j u r n a l ; 2 1 , 4 5 V i i t o r u l a z i ( d o ) ; 2 2 , 1 5 M u z i c ă ; R e p o r t e r T e l e 7 ; 2 3 , 3 0 M u z i c ă ; 1 , 3 0 M u z i c ă ; 6 , 3 0 [ ^ u z l c ^ 2 2 , 3 0 T e |e m e d i c i n a ; 2 3 , 3 0 L o t o , J o k e r - j 2 2 , 3 0 î n j u s t i ţ i e ; 2 3 , 3 0 T e n t a t i i ; 0 , 0 0 D o m i n o ( r ) ;

I P a n u T n o ; 1 , 4 5 M u z i c ă ; 6 , 3 0 T e l e j u r n a l . , 1 0 0 I ’[ T e l e j u r n a l .

7 , 5 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 8 , 1 5 |

M u z i c ă ; 6 , 3 0 T e l e j u r n a l ( r ) .

7 , 5 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 8 , 1 5

( s / r ) ; 1 0 , 0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 1 0 , 2 0 A c a s ă l a J ( s / r ) : 1 ° . ° ° C ă s u ! a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 1 0 , 2 0 A c a s ă l a J b j’ { ’r ) - 1 0 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) ’ l 1 3 0 B e t t y * , ^ f 0 C a S U ţ a p o v e ? t l l o r ( r ) : 1 0 ’2 0 A c a s ăb u n i c a « 1 0 , 3 0 D e 3 x? „ , 3 0 B „ * \ O . 3 . < » « . ( ■ ) : 1 1 , 3 0 B o O , J

D r e p t u l l a v i a ţ ă ( s / r ) ; 1 4 , 2 0 S e d u c ţ i e ( s / r ) ; 1 5 , 3 0c e a u r î t ă ( s / r ) ; < 2 , 3 0 T e r r a n o s t r a ( s / r ) ; 1 3 , 3 0 | c e a u r î t ă ( s / r ) ; 1 2 . 3 0 T e r r a n o s t r a ( s / r ) ; 1 3 , 3 0 | j j r e p t u | ) a v i a ţ ă 1 4 i 2 o S e d u c ţ i e ( s / r ) ; 1 5 , 3 0 I

D r e p t u l l a v i a ţ ă ( s / r ) ; 1 4 , 2 0 S e d u c ţ i e ( s / r ) ; 1 5 , 3 0 | D r e p t u M a v ' a ţ ă ^ s / r ) ; 1 4 , 2 0 B a d u c î ' e j l a - m ă a c a s ă ( m a g . / r ) ; 1 6 , 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; | A c a s ă l a r o m â n i ; 1 6 , 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; 1 6 , 4 5D o c t o r u l c a s e i ( m a g . / r ) ; 1 6 , 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; i L a ^ s a d e v i s ( m a g . / r ) ; 1 6 , 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; j 1 6 4 5 c ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ; ' 1 7 , 0 0 T e r r a n o s t r a ( s ) ; ■ c ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( d a V 1 7 0 0 T e r r a n o s t r a f s V

1 6 , 4 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ; 1 7 , 0 0 T e r r a n o s t r a ( s ) ; ! 1 6 , 4 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( d . a . ) ; 1 7 , 0 0 T e r r a n o s t r a J 1 7 , 5 5 A c a s ă l a b u n i c a ; 1 8 , 0 5 D r e p t u l l a v i a ţ ă ( s ) ; ! 1 7 55 A c a s ă l a b u n i c a - 1 8 0 5 D r e p t u l l a v i a t ă ( s ) ’

1 7 , 5 5 A c a s ă l a b u n i c a ; 1 8 , 0 5 D r e p t u l l a v i a ţ ă ( s ) ; * ( s ) ; 1 7 , 5 5 A c a s ă l a b u n i c a ; 1 8 , 0 5 D r e p t u l l a v i a ţ ă I 19,00 î n g e r a ş u l ( s ) ; 2 0 , 0 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă ; 2 0 , 4 0 J 1 9 ’0 0 î n g e r a ş u l ( s ) ; 2 0 0 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă - 2 0 4 0

1 9 , 0 0 î n g e r a ş u l ( s ) ; 2 0 , 0 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă ; 2 0 , 4 0 l ( s ) ; 1 9 . 0 0 î n g e r a ş u l ( s ) ; 2 0 , 0 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă ; J D e 3 x f e m e i e ; 2 1 , 3 0 B e t t y c e a u r î t ă ( s ) ; 2 2 , 3 0 I F o t b a l : H a g i s e î n t o a r c e a c a s ă ; 2 2 , 3 0 F o t b a l :

D e 3 x f e m e i e ; 2 1 , 3 0 B e t t y c e a u r î t ă ( s ) ; 2 2 , 3 0 | 2 0 , 4 0 D e 3 x f e m e i e ; 2 1 , 3 0 B e t t y c e a u r î t ă ( s ) ; | S e d u c ţ i e ( s ) ; 2 3 , 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) ; 0 , 2 0 Ş t i r i l e | H a g i s e î n t o a r c e a c a s ă ; 0 , 1 5 Ş t i r i l e d e A c a s ă ( r ) -S e d u c ţ i e ( s ) ; 2 3 , 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) ; 0 , 2 0 Ş t i r i l e I 2 2 , 3 0 S e d u c ţ i e ( s ) ; 2 3 , 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) ; 0 , 2 0 | d e A c a s ă ( r ) ; 1 , 0 0 C h e f d e c h e f ( r ) . j 1,10 M u z i c a d e A c a s ă ,

d e A c a s ă ( r ) ; 1 , 1 5 M u z i c a d e A c a s ă . • Ş t i r i l e d e A c a s ă ( r ) ; 1 , 1 5 M u z i c a d e A c a s ă . _ , ___ , I

1 8 , 0 0 - 1 9 , 0 0 P a c t u l c u t r a n z i ţ i a - I c Cu l - n a p j

3-| 2 0 , 0 0 D o c . u c n e n t a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . j , .s i n d i c a t e l o r , - , r e a l i z a t o r M i r c e a G i u r g i u

1 3 . 0 0 - 1 9 , 3 0 T o p u l m e s e r i i l o r - * e u r o p a N O t o —C L r e a l i z a t o r N i c o l e t a Ţ ă r a n u ; 1 9 , 3 0 - | r e a l i z a t o r N i c o l e t a Ţ ă r a n u ; 1 9 , 3 0 - | S p o t u r i & d o c u m e n t a r e ; 1 9 , 3 0 - 2 0 , 0 0

2 0 , 0 0 D o c u m e n t a r e .

1 8 , 0 0 - 1 9 , 0 0 M a g i a p e l i c u l e i -

r e a l i z a t o r D a n D u m a ; 1 9 , 0 0 - 1 9 , 1 5 M i c r o f o n u l

e i/r o p a n o 3a 1 8 , 0 0 - 1 9 , 0 0 A l t e r n a n ţ e p o l i t i c e - d H t - K w p C A r e a l i z a t o r N i c o l e t a Ţ ă r a n u ; 1 9 , 0 0 -

! 1 9 , 1 5 S p o t u r i & d o c u m e n t a r e ; 1 9 , 1 5 - 2 0 , 0 0 T o p 2 1 [ - r e a l i z a t o r C i p r i a n B o l o g a .

o lo n i a cîn tat „ b ă tu ta ” ca să s cRomânia - Ungaria 2-0 (1-0) •

C e r e p e d e m o r i d o l i i ! Ş i c î t d e u ş o r î i u i t ă m , d e ş i t ă c u s e r ă m , f i e c a r e d i n t r e n o i , l e g ă m i n t e c ă n u s e v a î n t î m p l a , n i c i c î n d , a c e s t l u c r u . B i n e î n ţ e l e s . c ă l o c u l l o r î n i n i m a n o a s t r ă e x i s t ă d a r , c u tim pul, îi „ cazăm " î n c o t l o a n e t o t m a i a d î n c i , m a i î n t u n e c a t e , p e n t r u a l ă s a l o c c e l o r c e v o r

v e n i . S î m b ă t ă s e a r a , , d u p ă p a r t i d a c u U n g a r i a , a m u i t a t d e „ R e g e l e ” H a g i ş i „ B a c i u l ” P o p e s c u ş i l e - a m g ă s i t l o c î n i n i m a m e a l u i N i c u l a e , A d r i a n I l i e , C o n t r a , F l o r e n t i n D u m i t r u , C o d r e a , C h i v u , R ă d o i . D o r i n e i M u n t e a n u î ş i g ă s i s e d e m u t t l o c u l î n i n i m a m e a . U n l o c c u

* - * , 4 - # * \ - ^ V j l i i 1 - 4 f

«*,"*1' >•»’ '%' *. > «.».-■< t i - - . * * - t _ . , vv

t o t u l s p e c i a l î l o c u p ă , î n s ă , L a d i s l a u B o l o n i c a r e s î m b ă t ă s e a r a a f o s t c e l m a i r o m â n d i n t r e r o m â n i . B o l o n i a a v u t n e v o i e d e a c e s t m o m e n t , d e a c e s t e x a m e n p e c a r e l - a t r e c u t c u b r i o , d o v e d i n d u n p r o f e s i o n a l i s m ş i u n c a r a c t e r a p r o a p e s t r ă i n n o u ă , î n g e n e r a l , ş i p r e s e i s p o r t i v e

r o m â n e ş t i , î ns p e c i a l . î n p l i n ă c r i z ă ş i c ă u t a r e a u n e i n o i p e r s o n a l i t ă ţ i af o t b a l u l u i r o m â n e s c , B o l o n i a f o s t s i n g u r . B a m a i m u l t , a p r i m i t z e c i d e ş u t u r i î n d o s , i a r e l a „ g ă s i t ” d e c u v i i n ţ ă s ă n e

ţ * r ă s p u n d ă c u o d u l c e p a l m ă p e c a r e , u m i l i d a r b u c u r o ş i , o p r i m i m . Ş i n u o r i c î n d , c i d u p ă o p a r t i d ă î n

g i c a r e , d i n p ă c a t e , ( m i z a a f o s t c u t o t u l j a l t a d e c î t c e l e t r e i

s i p u n c t e p u s e î n j o c , | | s e c i , s t a t i s t i c e s a u S | r i v a l i t a t e p u r ş | s p o r t i v ă . O p a r t i d ă

R o m â n i a - U n g a r i a a ; | f o s t , e s t e ş i v a f i

| | ( r e p e t , d i n p ă c a t e ! ) o *" î n c l e ş t a r e a o r g o l i i l o r

, „ î n c a r e i s t o r i a n u v a■&M

I N I E R N A i l I l O N A I »PRELIM IN A R IILE C M . 2002 - Z o n a tu r o p e a n a

U c r a i n a - N o r v e g i a 0-0• R u s i a - I u g o s l a v i a 1 - 1• I n s u l e l e F e r o e - E l v e ţ i a 0 - 1• S l o v e n i a - L u x e m b u r g 2 - 0

C L A S A M E N T1 . R u s i a 6 42 . E l v e ţ i a 6 33 . S l o v e n i a 6 24 . I u g o s l a v i a 5 15 . i n s . F e r o e 5 16 . L u x e m b u r g 6 0

0 8 - 2 1 4 1 1 4 - 5 1 1 0 1 0 - 7 1 0 1 5 - 4 6 3 5 - 9 4 6 1 - 1 6 0

• I r l a n d a - P o r t u g a l i a 1 - 1• E s t o n i a - O l a n d a 2 - 4

C L A S A M E N T “

1 . I r l a n d a2 . O l a n d a ' '3 . P o r t u g a l i a4 . E s t o n i a5 . C i p r u6 . A n d o r r a

7 4 3 . 07 4 2 1 6 3 3 0 6 2 13 6 2 1 3 1 0 - 1 68 0 0 8 4 - 2 5

1 6 - 5 1 5 1 2 - 8 1 4 8-12 12 8 - 1 2 7

7 0

• I r l a n d a d e N o r d - B u l g a r i a 0 - 1• I s l a n d a -, M a l t a 3 - 0• D a n e m a r c a - C e h i a 2 - 1

C L A S A M E N T .1 . B u l g a r i a 6 4 1 1 1 1 - 6 1 32 . D a n e m a r c a 6 3 3 0 1 1 - 4 1 23 . C e h i a 6 3 2 1 7 - 2 1 14 . I s l a n d a 6 3 0 3 1 0 - 9 95 . I r l . d . N o r d 6 1 1 4 5 - 8 46 . M a l t a 6 0 1 5 1 - 1 6 1

r T B W e t N I I ^ W l g g a — ■• S u e d i a - S l o v a c i a 2 - 0• T u r c i a - A z e r b a i d j a n 3 - 0• M a c e d o n i a - M o l d o v a 2 - 2

C L A S A M E N T

1 . T u r c i a - 6 4 2 0 1 0 - 3 1 42 . S u e d i a 6 4 2 0 7 - 1 1 43 . S l o v a c i a 6 3 2 1 7 - 4 1 14 . M a c e d o n i a 6 1 2 3 6 - 7 55 . M o l d o v a 6 0 3 3 2 - 7 36 . A z e r b a i d j a n 6 0 1 5 1 - 1 1 1

C L A S A M E N T1 . P o l o n i a 6 5 1 0 1 5 - 5 1 6

2 . B e l a r u s 6 3 2 1 7 - 6 1 V3 . U c r a i n a 6 2 3 1 6-6 94 . Ţ . G a l i l o r 6 0 4 2 6-8 4

5 . N o r v e g i a 6 0 3 3 4 - 7 3

6. A r m e n i a 6 0 3 3 5 - 1 1 3

w m m .• B e l g i a - L e t o n i a 3 - 1

• C r o a ţ i a - S a n M a r i n o 4 - 0

C L A S A M E N T1 . B e l g i a 5 3 2 0 1 9 - 4 1 1

2 . S c o ţ i a 5 3 2 0 1 0 - 3 1 1

3 . C r o a ţ i a 4 2 2 0 9 - 2 84 . L e t o n i a 6 1 1 4 4 - 1 3 45 . S a n M a r i n o 5 0 1 4 2 - 2 2 1

■ ■ ■ G R U P A A 7 - A V - , 1

• L i e c h t e n s t e i n - I s r a e l 0 - 3• S p a n i a - B o s n i a - H . 4 - 1

C L A S A M E N T1 . S p a n i a 5 4 1 0 1 4 - 3 1 3

2 . A u s t r i a 5 3 2 0 7 - 3 1 13 . I s r a e l 5 3 0 2 9 - 5 94 . B o s n i a - H . 5 1 1 3 7 - 1 0 45 . L i e c h t e n . 6 0 0 6 8 * 1 6 0

I i i G R U P A A 8- A 1• G e o r g i a - I t a l i a 1-2• R o m â n i a - U n g a r i a 2-0

C L A S A M E N T1 . I t a l i a 6 5 1 0 1 5 - 3 1 6

2 . R O M Â N I A 5 3 0 2 5 - 5 9

3 . U n g a r i a 4 1 2 1 9 - 6 5

4 . G e o r g i a 4 1 0 3 5 - 6 3

5 . L i t u a n i a 5 0 1 4 2 - 1 6 1

■ ■ ■ ■ G R U P A 9 - A• F i n l a n d a - G e r m a n i a 2-2■ G r e c i a - A l b a n i a 1-0

C L A S A M E N T

p u t e a f i , n i c i c î n d , - u i t a t ă .

R o m â n i a a d e m o n s t r a t s î m b ă t ă c ă a r e u n e n o r m

S'Mîfli-iRwiC risţ&J,toHî?rja <mil u c r u - a l t f e l s p u s , a p r o a p e n i m i c - a f o s t e v i d e n t p e n t r u t o a t ă

l u m e a c ă R o m â n i a e s t e p e c a l e s ă ( r e ) d e v i n ă o f o r ţ ă , s ă - ş i ( r e ) o c u p e l o c u l p e c a r e î l m e r i t ă .

D e m u l t n u a m m a i v ă z u t î n j o c u l t r i c o l o r i l o r „ t r a s e e l e ” p e c a r e B o l o n i l e - a s c h i ţ a t . D e m u l t n u a m v ă z u t a t î t a c o e z i u n e î n t r e j u c ă t o r i s a u î n t r e C o m p a r t i m e n t e . Ş i t o t u l î n t r - o n o t ă d e u ş u r i n ţ ă

■ d e z a r m a n t ă . C e m a i p o ţ i s p u n e d u p ă j o c u l d e b u t a n t u l u i F l o r e n t i n D u m i t r u , c a r e p a r c ă j o a c ă d e c î n d l u m e a . J a n a ţ i o n a l ă s a u t u p e u l l u i R ă d o i c a r e , f ă r ă „ r e m u ş c ă r i ” , l - a f ă c u t u i t a t p e , p î n ă n u d e m u l t , l i d e r u l i n c o n t e s t a b i l a l d e f e n s i v e i t r i c o l o r e , G i c ă P o p e s c u ? ! S a u A d r i a n I l i e , c a r e î n l i p s a „ s e r v a n t u l u i d e g e n i u ” , H a g i , ş i - a r e d e s o p e r i t v o c a ţ i a , a c e e a a j u c ă t o r u l u i c o m p l e t c a r e ş i c o n s t r u i e ş t e , n u d o a r f i n a l i z e a z ă ? ! C o d r e a s t ă ş i e l b i n e î n f i p t c u c r a m p o a n e l e î n g a z o n , - o r i c a r e a r f i a c e l a , i a r C o n t r a c o n f i r m ă c ă n u î n t î m p l ă t o r ' a j u c a t o f i n a l ă d e c u p ă e u r o p e a n ă ş i v a î m b r ă c a t r i c o u l u n e i a d i n t r e c e l e m a i p u t e r n i c e f o r m a ţ i i d i n l u m e , A C M i l a n . D o r i n e i M u n t e a n u p a r e v e ş n i c , e t e r n , p o a t e s i n g u r u l f o t b a l i s t r o m â n c a p a b i l s ă s e l u p t e c u . . . r e c o r d u r i l e l u i H a g i , i a r C h i v u a e t a l a t c l a s a ş i p u t e r e a d e s a c r i f i c i u p e c a r e n u m a i u n c l u b c a ş i A j a x A m s t e r d a m ţ i - o p o a t e f o r m a . I n t e n ţ i o n a t l - a m l ă s a t l a u r m ă p e MitriU.V Niri lLAA..J3.r-d3ro d e g r a b ă u n m î n z - n u u n „ C î i n e . . . r o ş u ” - c a p a b i l s ă m a n î n c e

3 % ; l ,

t ”:

l i l l t I/■

* ^ , VWi î- st- *ft- -'7 . ;

A***

j a r . . . d a c ă i s e d ă . S î m b ă t ă i s - a d a t d i n p l i n . A m a r c a t c e l e d o u ă g o l u r i a l e v i c t o r i e i c o n f i r m î n d c ă e s t e u n a t a c a n t „ p u r s î n g e " a c ă r u i c o t ă a c r e s c u t e n o r m î n d o a r 9 0 d e m i n u t e .

I t a l i a î n t o a m n ă , c ă a m j u c a t d e j a c e l e d o u ă p a r t i d e d i n

p r e l i m i n a r i i . C ă a r fi i m p o s i b i l c a R o m â n i a - c u v a l o r i l e p e c a r e l e a r e , î n f o r m a c a r e s e a f l ă , c o r o b o r a t ă c u t a c t i c a l u i B o l o n i - s ă p i a r d ă î n f a ţ a I t a l i e i . C o n f i r m d o a r , c ă e u c r e d , c â i t a l i e n i l o r ,

g e n e r a ţ i i v a f i , t o t u ş i , b a ra ju l c a r e s e v e d e m a i c l a r c a oricînd.

• Ţ a r a G a l i l o r - P o l o n i a• A r m e n i a - B e l a r u s

1-20-0

1 . G e r m a n i a2 . A n g l i a

3 . G r e c i a4 . F i n l a n d a5 . A l b a n i a

5 4 1 0 1 1 - 5 1 34 2 1 1 5 - 4 7

5 2 0 3 4 - 8 65 1 2 2 5 - 6 55 1 0 4 5 - 8 3

Cristian FOCŞANU

Vineri, în partida echipelor de tineret

ROMÂNIA - UNGARIA 1-0 (0-0)Realitatea este că tinerii tricolori ar fi putut să obţină o victorie comodă şi chiar

la scor dacă nu se fîstîceau la modul inadmisibil în fazele de finalizare. Patru au fost marile ocazii de gol ale tinerilor tricolori, două fiind ratate de CI. Drăgan, una de Maftei, iar o dată balonul şutat de Pătraşcu a “muşcat” bara. Partida a fost controlată de tricolori în cea mai mare parte din timp, partenerii de întrecere preferind expectativa şi pînda unui contraatac care să aibă ca punct de pornire o gafa a tricolorilor. Se părea că partida se va încheia “remiză” , dar în min. 82 Raţ l-a găsit' cu un balon pe Sînmărtean, o preluare scurtă şi şut din marginea careului mic, fară replică pentru portarul maghiar. .

Iată şi formaţiile care au evoluat: ROMÂNIA: Dolha - Marincău, Maftei, Dancia (lacob, 67)'- Bălan (Paraschiv, 54), Sînmărtean, Pătraşcu, FI. Cemat (Ov. Petre, 78), Raţ - Drăgan, Neaga; UNGARIA: Takacs - Bodnar, Korolovski, Gyepes Bognar (Szelesi, 74) - Simek, Zabos, Gera, Szobics Halmosi (Buzsaki, 39) - Baizat (Hajnal, 60). • . . . . .

A arbitrat un “afon” în materie, Asim Khudiev (Azerbaidjan).(v.e.r.)

4 iunie• î n 1 9 7 5 , s e l e c ţ i o n a t a d e f o t b a l a

R o m â n i e i a s u s ţ i n u t c e l d e a l 2 6 7 - l e a j o c o f i c i a l , î n t î l n i n d p e S t a d i o n u l ” 2 3 A u g u s t " e c h i p a o l i m p i c ă a D a n e m a r c e i . J o c u l a c o n t a t p e n t r u c a l i f i c ă r i l e l a J . O . d i n 1 9 7 6 , d e l a M o n t r e a l ( C a n a d a ) . E c h i p a n o a s t r ă î n a c ă r e i f o r m a ţ i e ş i - a f ă c u t d e b u t u l a c t u a l u l s e l e c ţ i o n e r L a d i s l a u B o l o n i a o b ţ i n u t o f r u m o a s ă v i c t o r i e , a d j u d e c î n d u - ş i v i c t o r i a c u s c o r u l d e 4 - 0 ! l a t ă e c h i p a v i c t o r i o a s ă : N e c u l a R ă d u c a n - C h e r a n , S a n d u G a b r i e l , S ă t m ă r e a n u I I , A n g h e l i n i - B a l a c i , D i n u , D u m i t r u ( B o l o n i ) - C r i ş a n , K u n I I , L u c e s c u ( D u m i t r u M a r c u ) . G o l u r i l e a u f o s t m a r c a t e d e K u n I I ( m i n . 1 5 ) , S a n d u G a b r i e l ( m i n . 6 5 ) , D u m i t r u ( m i n . 66) ş i D i n u ( m i n . 8 2 ) .

L Â S Z L O F r .

România - Irlanda 3-37 (3-9)

T r i f o i u l m a i t a r e

c a f r u n z a d e s t e j a r !

S î m b ă t ă , 2 i u n i e , S t a d i o n N a ţ i o n a l , s p e c t a t o r i c i r c a 2 0 0 • • RO M ÂN IA : B rezo ian u , T e o d o r e s c u r U " C lu j - d eb u t, O prea , M afte¥ ex -’’U" Cluj, G h io c , T o fan , S îrbu , C o r o d e a n u /c , M erşoiu , Toniţa, B e ja n , N e d e lc u , F lo r ea , B ă la n , S o c a c iu r U " Cluj. a u m a i a

ju c a t C io lacu , G u răn escu , Cr. P o d e a T U ” Cluj, D em ci, S o a r e , a n tr en o r M ircea P arasch iv .- IR LA N D A : M urphy, H ick ie , Mullins, ^ M ag g s , H o w e, H u m p h rey s, S tn n g er , F o le y , D a w so n . Miller,' Longw ell, G a lw ey /c , H ay es , S h e a h a n , C lo h e s s y ,a n t r e n o r W arren 3 G altlan d ' arbitru ta in R a m a g e /S c o p a ; ju d e c ă t o r i d e m arg in e R . ; j

? D a v ie s /Ţ a r a .G a lilo r ş i D. M e n e /F r a n ţa ; o b s e r v a t o r IR B G.■ R om an o/Ita lia ' m arca to r i: T o fa n 1p . p e n tr u R o m â n ia , F o le y , :j

M ag g s , G a iw ey , B e ii/e s e u r i , H u m p h re y s 3 l.p . + 3 tr.; B u rke tr. p en tru Irlan da • R o m â n ia - Irlanda 6 0 1 5 6 8 -2 3 5 • : î

F a p t u l c ă a m p i e r d u t n u t r e b u i e s ă s u r p r i n d ă s a u s ă m i r e . Î n f r î n g e r e a s u f e r i t ă î n f a ţ a I r l a n d e i , n u l a u n s c o r a s t r o n o m i c e a d e v ă r a t , e s t e e x p r e s i a c a m p i o n a t u l u i i n t e r n . U n c a m p i o n a t s l a b c a o r a n i z a r e ş i r e p r e z e n t a r e , c u e c h i p e f a l i t e , c e t r ă i e s c ş i s e m e n ţ i n f i n a n c i a r ş i m a t e r i a l c u m a r i s a c r i f i c i i . M a i m u l t , e s t e e x p r e s i a u n u i ’ s t a f f f e d e r a l d e p ă ş i t , i n c a p a b i l s ă r e z o l v e p r o b l e m e l e r u g b y - u l u i r o m â n e s c . V r e m s ă a c c e d e m î n l u m e a b u n ă ş i m a r e a r u g b y - u l u i , n u v o m a j u n g e a c o l o p e n t r u c ă n u a v e m g a l o ş i . M e c i u l

c u I r l a n d a a d e m o n s t r a t d i f e r e n ţ e l e d e v a l o a r e ş i d e m e n t a l i t a t e . C h i a r d a c ă n e f o l o s i m d e s t r a n i e r i .

R o m â n i a a j u c a t m a i s l a b d e c î t î n m e c i u l c u G e o r g i a . F ă r ă c o n d i ţ i e f i z i c ă , f ă r ă u n j o c l e g a t î n t r e c o m p a r t i m e n t e , f ă r ă o s u s ţ i n e r e a p u r t ă t o r u l u i d e b a l o n , l i p s i t ă d e a g r e s i v i t a t e î n a t a c , c u o a p ă r a r e s t a t i c ă ş i l a b i l ă , e c h i p a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă n u p u t e a e m i t e p r e t e n ţ i i . I r l a n d a s - a p r e z e n t a t l a B u c u r e ş t i f ă r ă ş a s e t i t u l a r i , s e l e c ţ i o n a ţ i p e n t r u L e i i B r i t a n i c i , a d e m o n s t r a t , p e d r e p t , c ă p o a t e s ă - ş i a p r o p i e T u r n e u l C e l o r Ş a s e N a ţ i u n i . J o c u l l o r e s t e e l a b o r a t , c o n d i ţ i a f i z i c ă e x c e l e n t ă , ş i - a d o v e d i t s u p e r i o r i t a t e a p e î n a i n t a r e , p r i n ş u t u r i t a c t i c e î n m a r g i n e , m a i m u l t e a t u - u r i s î n t d e p a r t e a l o r .

N o i ? N o i n e r e î n t o a r c e m l a D i v i z i a N a ţ i o n a l ă , s î m b ă t ă , 9 i u n i e , f i i n d p r o g r a m a t ă a n t e p e n u l t i m a e t a p ă . “ U ” C l u j j o a c ă l a C o n s t a n ţ a , S t e a u a î n Ş o s e a u a Ş t e f a n c e l M a r e , P o l i l a ş i l a S i b i u , B î r l a d u l l a B a i a M a r e .

Demostene ŞOFRON

n c d n c ţ ia S l’ O K T , - ^ V

T c l î 1 9 .2 1 ,» - 1

F M M a W oV - w ^ A 4 u ţ ^ B . vg fi , ? y t.,h ■ ^ , • -rr^r~ at'virU i i m*udâ

Rezultate (strategice) la Braşov, Cîmpina şi Craiova

Antepenultima etapă s-a desfăşurat sub incidenţa' luptelor la cei doi poli ai clasamentelor vizînd promovarea directă fără baraj, respectiv plasarea peste "graniţa ” locului 12. Din păcate, cîteva din bătăliile purtate în zona "nisipurilor mişcătoare" poartă "aura"... aranjamentelor.

S e r ia I:

"Marinarii" s-au înecat la malul promovării directe

Partida derby a etapei s-a disputat pe malul mării, la Constanţa, unde Farul n-a luminat, ci doar a pîlpîit în ceţoasa tentativă de a prelua şefia clasamentului de la Sportul Studenţesc. Studenţii au perforat primii defensiva constănţeanâ şi, cu mare greutate, au fost egalaţi de “marinari” , egalul reuşit de lider însemnînd, practic, promovarea pe prima scenă fotbalistică a ţării. Ciudate' prestaţiile “tractoriştilor” braşoveni şi ale “poienarilor” cîmpineni care au cedat, acasă, în partide strategice. Rezultatele complete ale etapei:

• Metalul Plopeni - Calfatis Mangalia 1-0• Juventus Bucureşti - Fulgerul Bragadiru 1-3• Precizia Sâcele - Poli Iaşi 5-0• Tractorul Braşov - Cimentul Fieni 1-2• ARO C-lung Muscel - Midia Năvodari 1-0• Poiana Cîmpina - Diplomatic Focşani 1-3• Apemin Borsec - Metrom Braşov 0-0• Farul Constanţa - Sportul Studenţesc 1-1• F.C. Oneşti - Laminorul Roman 3-1

Studenţesc - F.C. Oneşti (4-1), Metrom - Farul (0-1), Laminorul - Precizia (1-0), Poli Iaşi - Tractorul (0-3), Cimentul - Juventus (2-2) şi ARO - Poiana (0-3).

, S e r ia a ll-a:

"întrajutorare" olteneasca• A.S.A. Tg. Mureş - Corvinul Hunedoara 2-0. O victorie

care, practic, înseamnă “o frecţie la piciorul de lemn” al mureşenilor, adînc înfipt' în “C”, speranţele de salvare de la retrogradare fiind foarte firave. Golurile au fost marcate de Marius Stoica (23, autogol) şi R. Miclea (42). •

• Extensiv Craiova - F.C. Drobeta Tr. Severin 1-3. Parodia de la Craiova a început cu autogolul lui Mieilă (8), urmat de golurile severinene înscrise de Dudan (21) şi Cl. Balaci (38). A urmat apoi o lungă perioadă “joc de antrenament” cu un gol craiovean marcat de Rădoi (71) şi gata parodia.

• U.M. Timişoara - Olimpia Şatu Mare 3-1. O primă jumătate de oră în care gazdele i-au năucit pe sătmăreni obligînd să scoată de trei ori balonul din plasă după golurile marcate de Giuchici (8) şi Călin (12 şi 254- Apoi gazdele s-au menajat. Cu zece minute înainte de final sătmărenii au înscris golul de onoare.

• F .C . Apullum Alba lulia - U.T. Arad 1-0. Partidă-cheie pentru alba-iulieni, victoria fiind obligatorie, datorată lui Jercălău (56).

• F.C.M. Rm. Vîlcea - Electro Craiova 4-3. Derby al... subsolului ierarhiei. Vă reţin atenţia cu evoluţia scorului (derulată între minutele 3.şi 39): 0-1 Luţă, 1-1 Rizea, 2-1 Tarcea, 2-2 şi 2-3 Stancu, 3-3 Savu şi 4-3 Ciobanu. Joc între două... retrogradate.

• F.C. Baia Mare - Jiul Petroşani 2-0. Cîte un gol de repriză marcate de Cremeniţchi (43) şi Dumitraşcu (77).

• Pandurii Tg. Jiu - F.C. Bihor Oradea 2-0. Tot cîte un gol de repriză şi în acest joc. Popete (18) şi Zaharia (82).

• C.S.M. Reşiţa şi Poli Timişoara au stat.

CLASAM ENT

32327

1. Sportul2. Farul3. Midia4. Laminorul5. Fulgerul6. Metalul7 . P o ian alo ’ ARO11. F.C. Oneşti 3212. Apemin 3213. Cimentul 3214. Diplomatic 3215. Callatis 3216. Juventus 3217. Precizia 32IS. Poli 32

043232323232

C L A S A M E N T 24 5 3 66-17 77 (+29)23 5 4 56-25 74 (+26)17 5 10 48-28 56 (+8)17 5 10 51-38 56 (+8)13 12 7 39-32 51 (+3)14 8 10 35-32 50 (+2)14 6 12 37-32 48 (0)i -> n ia l i IX /Ol,14 4 14 40-40 46 (42)13^-5 14 41-44 44 (-4)12 6 14 37-42 42 (-6)II99757

7127643

14II1619.2327

35-3729-2235-4533-5624-59

.19-85

40393427199

Etapa a X XXIU -a, (0-1), Midia - Callatis

penultima (9 iunie): Fulgerul - [1-3), Diplomatic - Apemin (0-2)

(-8)(-9)(-14)(-21)(-29)(-39)MetalulSportul

1. U.M. Timişoara 28 17 5 6 54-25 56 (+14)2. F.C. Baia Mare 28 17 5 6 44-19 56 (+14)3. C.S.M. Reşiţa 28 16 4 8 44-27 52 (+10)4. F.C. Bihor 28 13 6 9 27-22 45 (+3)5. Extensiv 28 12 7 9 36-30 43 (+D6. Pandurii 28 - 12 6 10 34-29 42 (0)7. Olimpia 28 13 I 14 35-43 40 (-2)8. Poli Tmş. 28 12 3. 13 40-31 39 (-3)9. F.C. Apullum 29 12 2 15 33-52 38 (-4)VL-’jVE n W V \V - m * i \%

. / C\ - (-6)

12. F.C. Drobeta # 28 11 3 14 36-50 36 (-6)13. Corvinul 29 10 4 15 24-31 34 (-11)14. ASA Tg. Mureş 29 10 4 15 32-49 34 (-8)15. Electro 29 10 1 18 25-40 31 (-14)16. F.C.M. Rm. V. 28 7 5 16 31-50 26 (-16)

Penultima etapă (9 iunie): U.T. Arad - Corvinul (0-1), Jiul - Pandurii (0-1), Poli - F.C. Baia Mare (0-1), F.C. Bihor - Extensiv (0-3), F.C. Drobeta - U.M. Timişoara (0-4),- Olimpia - C.S.M. Reşiţa (0-1) şi F.C. Apullum - F.C.M. Rm. Vîlcea (0-2), A.S.A. şi Electro stau. în paranteze rezultatele din tur.

V ic t o r E. R O M A N

r C s a s E a --------------------- :-----------

Aproape... incred ib il!!!• C F R C lu j - I n t e r S ib iu 1 4 -1 1 !! ! •

Nu cu foarte mulţi ani în urmă, Inter Sibiu activa în primul eşalon fotbalistic al ţârii şi, nu de puţine ori, echipe grele precum Steaua, Dinamo şi Rapid sau “ U” Craiova au întimpinat numeroase probleme în disputele cu echipa de sub Cibin. Anul trecut, insă, din lipsă de fonduri, echipa la care au activat jucători de valoare s-a desfiinţat pur şi simplu, gruparea respectivă devenind istorie în socceruî din ţara noastră. Sîmbătă, CFR Cluj a susţinut un amical în compania unei echipe de amatori, de care a dispus tară probleme la un scor greu de digerat, chiar şi pentm o gaşcă card practică fotbalul doar de plăcere şi nu-pentru bani. Sîmbătă, în Gruia, feroviarii clujeni s-au distrat şi, implicit, măturat gazonul impecabil cu amintirea unei echipe care cîndva reprezenta un pericol pentru marii sportului rege din România, Inter Sibiu.

Unde-i Halagian să vadă ce a ajuns echipa pe care cîndva o antrena cu succes?!: '

Au marcat (cu nemiluita) Petrescu (6), M. Marian (2), Turcu (2), Becea, Mircea, S. David şi Benke cîte unul.

CFR a evoluat în formula: F. Lăzăreanu - S. Mureşan, Cazan, Baci, S. David - Benke, Becea, Mateuţ, Ghiorma - Petrescu, Mircea. După pauză au mai evoluat: Huduşan, Todor, M. Marian, Maier, Turcu, Boldojar, Gabor, Zăhan, Bădan, Prodan (ultimii trei provin de la echipa de juniori).

C r is t ia n F O C S A N U

West Petrom Arad • Unirea Selena Dej 1-3 (0-1) .

Stadion: West Petrom; Tim p: frumos; Teren: bun: Spectatori: 200; Arbitri: Ed. Conslantinescu (Craiova) - M. Mozeş (Tg. Mureş); S. Meghe.şan (Tîmăveni); W EST PETROM : Grozav - Baciu (Tanca), Radu, Toduţâ. Barta - Pit, Varga, Ştefănicâ - Bolo.ş, Sas, Munteanu (Sîrbu). UNIREA

: SELEN A : Bădan - Halasz, Bujiţă, Lupuţ, Ardelean - E. Moşuţ,. Danciu, D. Pop - Tîmovean (89 Sătmar), Budean (69 Oprea) şi Neamţu (78 Loi). Marcatori: Grozav (55 din penalty) - Halasz ' (35 din penalty). Dom Pop (minutele 48 şi 59). Avertismente: Munteanu, Boloş - Loi. '

Omul meciului: Doru Pop, pentm cele două.goluri

• înscrise. .-+//:+/Stop-cadru: A devenit un

obicei la echipa gazdă ca toate loviturile de pedeapsă să fie executate de portarul Grozav (ca şi în cazul

; bâimăreanului Papp-Deac). Goal-keeper-ul arădean a ■

[ marcat si de această dată./ o A

Popicăresclc din Gherla - învingătoare în deplasareî n u l t i m a e t a p ă a C a m p i o n a t u l u i D i v i z i e i “A " l a p o p i c e , f o r m a ţ i a f e m i n i n ă S o m v e t r a G h e r l a a e v o l u a t la

O d o r h e i u l S e c u i e s c î m p o t r i v a V o i n ţ e i din l o c a l i t a t e . E l e v e l e a n t r e n o r u l u i l o s i f N a g y a u a v u t o c o m p o r t a r e f o a r t e buni, r e u ş i n d s ă c î ş t i g e c u s c o r u l d e 2 . 4 9 6 - 2 . 4 3 5 ( 4 - 2 ) . C e l e m a i b u n e d i n e c h i p a g h e r l e a n ă s - a u d o v e d i t M i r a b e l a M u r e ş a n - 4 4 3 p . d . , A n a B a r t a 4 2 8 p . d . ş i R o m i n a M u r e ş a n - 4 1 4 p . d . R e m a r c ă m r e z u l t a t u l bun o b ţ i n u t de c a d e t a Ioana Văidăhăzan - 4 1 0 p . d . , e a f i i n d c o n s i d e r a t ă una d i n s p e r a n ţ e l e s p o r t u l u i c u popice din ţara noastră. De la gazde doar două p o p i c â r e s e a u a v u t e v o l u ţ i i n o t a b i l e : P a l - 4 2 6 p . d . ş i N a g y - 4 2 2 p.d. Cu acest rezultat popicăresele de la S o m v e t r a G h e r l a a u î n c h e i a t s e r i a N o r d a c a m p i o n a t u l u i D i v i z i e i ‘ A * pe locul trei, după multiplele c a m p i o a n e n a ţ i o n a l e E l e c t r o m u r e ş T g . M u r e ş ş i M e t r o m B r a ş o v .

S Z E K E L Y C s a b a

Dejenii s-au întors victorioşi de la Arad, prestînd unul din cele mai bune jocuri în acest sezoir. Doru Pop a făcut un meci mare, pe lîngă cele două goluri marcate de el irosind alte cîteva bune ocazii. Gazdele s-au ridicat foarte rar la nivelul jocului prestat de fotbaliştii de pe Someş. Toată echipa dejeană merită felicitări pentru ambiţia şi dăruirea cu care a evoluat pe stadionul din Pecica, unde în această prim ăvară puţine formaţii au cîştigat. De astă dată dejenii au fost mai buni, ei încheind campionatul pe locul trei, o poziţie nevisată Ia sfîrşitul turului.

S Z E K E L Y C sa b a

1 Nitramonia Făgăraş - Textila Prejmer F.C. Arieşul Turda Viromet Victoria Romradiatoare Braşov - I.S.C.T.

’ Minerul Iara - Chimica Tîmăveni.1 Şoimii Sibiu - Someşul Gaz Beclean 1 Cimentul Hoghiz - Olimpia Gherla .■ Gaz Metan Tîrgu Mureş şi C.F.R. Cluj au stat.______

2-01-12-10-10-30-3

Minerul Sărmăşag - Liber Humana Şomcuta Mare■ West Petrom Arad - Unirea Dej1 Oţelul Ştei - “U” Cluj /■ Lăpuşul Tg. Lăpuş - Telecom Arad 1 Armătura Zalău - Crişul Aleşd■ Şoimii Satu Mare - Astra Trinity Arad■ Mineral Ocna Dej - Oaşul Negreşti Oaş■ Someşul Satu-Mare a stat.

2-11-3 1-2 1-12-1

.3-21-1

F.C. Arieşul Turda - Viromet Victoria1-1 (1-1)

Stadion: Municipal; Timp: înnorat; Teren: bun; Spectatori: 150; F.C. ARIEŞUL: Drâgan - Filip, Buglea - cpt., Szabo, Costisor. Suciu - Suciu. Purcar. Szentgyorgy,' Sîmpetrean + Bu/gar (83 Chifbr) Tilincă. V IRO M ET: Şiklodi (31 Păun) - Apostol, Onciu, Stîngă, Sucim- Fătăgău, Neghirla, Popa, - cpt, (75 Nicolau). Chirilă - Cocan, Costraba (78 Blaj). Marcatori: 31 Purcar (11 mV 42 Popa. Arbitri: Eugen Panait - Bucureşti; [Nicoiae Răceală şi Daniel Anghel (ambii din Roşiorii de Vede). . /.Avertismente: Filip 34, Buglea 48/ Chirilă 55, Apostol 72. î

Lipsite de obiectiv, cele două echipe au încercat ceva nou, duminică, pe Municipalul turdean. Dacă secundului Florin Handrea tot i se dă credit în ultimele etape fiind un antrenorfînnr ciîncercat ceva nou. Pe un “ schelet” “Costişor, Buglea, Filip, Szabo şi Tilincă” au apărut “ veşnicele” rezerve, jucători tineri, lipsiţi însă de experienţă, cărora le-a sosit ceasul de a arăta ce pot. De cealaltă parte, oaspeţii au încercat diferite scheme de joc, precum într-o partidă şcoală. Ei şi-au creat ocazii de a marca (prima în minutul'11, atunci cînd arbitrul a dictat prima lovitură de pedeapsă, dar Apostol a trimis balonul în stîlpul din dreapta porţii lui Drăgan). Turdenii echilibrează jocul la mijlocul terenului, Tilincă ratează din poziţii favora-bile', minutul 31 + adUcîndu-1 pe atacantul turdean, după un slalom printre “jaloanele” braşovene, faţă în

Omul meciului: Toţi jucătorii au evoluat în nota

[ jocului, nici unul nereuşind [ . să se ridice peste colegii lui.:;

Stop-cadru: F.G. Arieşul ' ‘-pregăteşte campionatul viitor.• Cu o echipă foarte tânără-, care /

luptă pentru obţinerea/omogenităţii şi experienţei,i, cu o conducere la fel de tînâră

[ (încă sub observaţia “veşnicului” Mâlnă). echipa

; turdeana nu s-a mişcat deloc/ v rău duminică/ + Nici/[ adversarul, însă nu a fost pe măsură. + ■

faţă cu Şiklodi care nu-1 poate opri decît prin fault şi cu preţul

• unei accidentări. Penalty-ul este executat cu siguranţă de Purcar. După doar 11 minute, la un şut care nu anunţa nimic, Drăgan scapă balonul în faţă iar Popa, atent, îi fură mingea şi o trimite în poarta, goală restabilind egalitatea.

A l in B O T IO C

Minerul Ocna Dej ■ Oaşul Negreşti Oas1 -1 (0 -0 )

Stadion: Unirea; Timp: frumos: Teren: foarte bun; Spectatori: 150; Arbitri: D. Iacob (Băile Herculane) - D. Mihalcea (Bocşa), M. Nicoarâ (Băile Herculane). M INERUL: Drăgan - Moşuţ, Miklos, Cadar. Ilie.ş - Farcas, Tccar,' Revnic (46 Ciurean) - Oroşan (74 Peter), Cătinean (46 Podînă) şi C. Danciu. O A ŞUL: Pintea - Belbe, Kemehyes,. Mureşan, Borhidean Marian, Negrea, Lucaci - Nastai, floia şi Azoiţei. Marcatori: Ciurean (57) - Azoiţei (74). Avertismente: Belbe,' Azoiţei - Moşuţ, Miklos, Peter, C. Danciu. Eliminat: Belbe, pentru două cartonaşe galbene. . ;

Omul meciului: Azoiţei, un jucător polivalent, bun. pe orice post.

Stop-cadru: Fundaşul, oaspeţilor, Belbe, a fost eliminat pentru două cartonaşe galbene primite/

> pentru- aceeaşi infracţiune: tragere de tricou. Arbitrul întîlnirii nu l-a iertat, el ţinîndu-se mereu de.. v+ echipamentul jucătorilor gazdă.

Minerii nu se regăsesc nici în .acest final de campionat. Ei s-au resemnat deja cu ideea retrogradării şi abordează partidele ca atare. în meciul cu oşenii, gazdele au reuşit să deschidă scorul prin Ciurean (introdus în repriza a doua), dar în ultimul sfert de oră au obosit,' permiţîndu-le celor din Negreşti Oaş să egaleze prin Azoiţei, sîmbătă cel mai bun om al întîlnirii.

S Z E K E L Y C s a b a

A i c i ar putea fi T reclama dumneavoastră

“ U ” A g r e s s i o n e - S te a u a 2 6 -3 0 ( 1 5 - 1 1 )

Campionii smulg clujenilor victoria din mînă

c h i a r 6 g o l u r i ( 1 2 - 6 ş i 1 4 - 8 î n p r i m a t r e i m e a p a r t i d e i ) , C a u z a ? P e d e o p a r t e i u r e ş u l c l u j e a n c o n d u s d e R o c a ş ( c a r e v a r ă m î n e b u n p e t o a t ă d u r a t a m e c i u l u i ) ş i B u r c ă ( m u j t s u b c o t ă î n p a r t e a a d o u a a c o n f r u n t ă r i i ) , p e d e a l t a l i p s a d e m o t i v a ţ i e ( a n g a j a m e n t ) a c a m p i o n i l o r . C a ş i a t i t u d i n e a l o r n o n ş a l a n t ă l a “ b i c i u r i l e ” a n t r e n o r u l u i ' B i r t a l a n , “ r e c o r d u l ” s t a b i l i n d u - l p o r t a r u l Ş t e f a n L a u f c e a g , c a r e a r e f u z a t s ă p ă r ă s e a s c ă b u t u r i l e c î n d

S ă p tă m în ă d e foc a Ligii fem in ine

ÎSI VA CLARIFICA " i r SITUATIA ÎN PRIMELE DOUĂ

Mîine începe la Buzău ultimul act al Ligii feminine: turneele finale ale celor două grupe valorice: 1-6 (Silcotub 62 puncte la finele sezonului regulat, Oltchim 58, Fibrexnylon 51, Rapid 49, Remin 48, Hidrotehnica 45) şi 7-12 (Oţelul

43, Rulmentul 38, “U” Ursus 36, Era Baia Mare 35, RATB Antilopa 32, CSM XXI Iaşi 31) - Jnaratoane de maximă importanţă atît pentru componentele primei grupe (de urmărit încrîncenatul război Silcotub / Oltchim pentru titlul de campioană şi bătăliile celorlalte patru team-uri pentru ultimele două locuri europene), cît şi pentru formaţiile grupei secunde, aici jucîndu-se supravieţuirea-în Ligă, din cele şase urcate pe meterezele Buzăului unnînd să se salveze doar patru. Ori cu excepţia Oţelului, care deţine cel mai consistent punctaj (reamintim: în turneele finale se intră cu

zestrea acumulată în sezonul regulat) toate celelalte cinci team-uri tremură - cu intensităţi variabile, evident - pentru un loc sub soarele Ligii.' Cît priveşte formaţia clujeană,

“ trebuie neapărat să cîştigăm primele două jocuri, mîine cu Antilopa şi miercuri cu laşul, acestea fiindu-ne altfel şi cele mai accesibile atît din punctul de vedere al adversarului, cît şi pentru faptul că sînt programate îa începutul turneului cînd echipa este proaspătă” - dixit antrenorul Mărginean, calculînd'că altfel lucrurile s-ar complica. Mai ales că n-a putut deplasa decît T2 fete, lîngă convalescentele

Mihaela Urcan şi Alina Ariton rămînînd acasă şi portarul Rozalia Semerean, recent accidentată la cotul drept.

Sperînd că lucrurile vor decurge aşa cum vizează “păstorul” trupei, urăm succes studentelor şi oferim celor interesaţi programul cpmplet al jocurilor pe care “U” Ursus urmează să le susţină în această săptămînă 'de foc: mîine, cu Antilopa la ora 12,30, miercuri cu CSM Iaşi - aceeaşi oră, joi cu Oţelul - 10,00 (vineri este zi de pauză),' sîmbătâ cu Rulmentul - 12,30, duminică cu Era Baia Mare, în matineu, la ora 10,00.

N . D E M IA N

E

S a la ” H oria D em ian ” , dum inică 3 iunie, e tap a a 3 1-a a Ligii. “ ITAGRESSIO NE: Florean (Cucuiet) - Cătinaş 2 goluri, Rocaş 8, Gal 5, Dăncilă2, Burcă 4, Boancă 3, Baciu3. E p isod ic: Stef, Tudor ş i V isiac.

STEAUA: Stan (Laufceag) - V lădescu (Florea 3) Luca 5, Iacob 4, Găbrean 6, Muraru 8, C. Popovici 4 (Mihăilă). în ap ărare : Streja. Au arbitrat arădenii Ghe. Beldiman - O. Fânaţă.

E l i b e r a t d e t i r a n i a m i z e i ( S t e a u a a v î n d d e j a t i t l u l î n b u z u n a r , i a r " U ” a s i g u r a t u n l o c r e z o n a b i l ) m e c i u l c e l o r d o u ă s e c o n s t i t u i s e î n t r - u n u l a l o r g o l i i l o r , c u r e z u l t a t d e p a l m a r e s . Ş i t r e i s f e r t u r i d i n t i m p u l d e j o c a m a v u t c e r t i t u d i n e a c ă v i c t o r i a v a fi u n a c l u j e a n ă . Î n t r u c î t î n t o t a c e s t t i m p c a m p i o a n a - c a m p i o a n a e n - t i t r e ş i c a m p i o a n a e d i ţ i e i a f l a t ă î n c ă î n d e r u l a r e - n u i z b u t i s e d e c î t o s i n g u r ă d a t ă s ă s e a p r o p i e s e n s i b i l d e “ U ” ( 1 6 - 1 7 î n m i n . 3 7 ) , î n r e s t e a f i i n d p e r m a n e n t c o n d u s ă l a 3 - 4 - 5 ş i

F o t o . I. P E T C U

a n t r e n o r u l i - a c e r u t - o .î n u l t i m u l s f e r t î n s ă

i n t e r n a ţ i o n a l i i S t e l e i , î n f r u n t e c u L u c a ş i C . P o p o v i c i s e o ţ ă r ă s c ş i i e s l a b ă t a i e , î n t i m p c e “ U ”- i ş t i i ( l i p s i ţ i d e p i v o t u l D a c i a n D ă n c i l ă , a c c i d e n t a t s p r e f i n e l e p r i m e i r e p r i z e ) p i e r d t r e p t a t c a d e n ţ a ( i m p l i c i t a v a n t a j u l ) , c a î n u l t i m e l e 5 m i n u t e ( d u p ă e g a l u l l a 2 5 , s u r v e n i t î n m i n . 5 4 ) e i s ă c a p i t u l e z e r e a l m e n t e , l ă s î n d a s t f e l v i c t o r i a s ă a l u n e c e s p r e t a b ă r a a d v e r s ă . C a ş i p r i m - p l a n u l a t e n ţ i e i d e a l t f e l , a d i c ă a p l a u z e l e t r i b u n e i c a r e , g e s t r e m a r c a b i l , i - a u î n s o ţ i t p e v e c h i i ş i t o t o d a t ă n o i i c a m p i o n i .

Nuşa DEMIAN In u r m ă t o a r e a e t a p ă ,

p e n u l t im a a c a m p io n a t u lu i , f o r m a ţ ia c l u j e a n ă a r e l ib e r , întrucît e a a d isp u ta t în d e v a n s partida cu P ortu l C on stan ţa . A re, în s ch im b , d e ju c a t r e s t a n ţa cu M inaur din e t a p a a 2 9 -a , p a rt id ă p r o g r a m a t ă la C lu j-N a p o c a în 17 iunie. D u p ă c a r e u r m e a z ă , to t la C luj, u lt im a în t îln ir e a s e z o n u lu i , c e a c u U lp im e x Galaţi, din 21 iun ie.

Roland Garros

A g a s s im i r o a s es i n g e !

Deţinătorul titlului şi favorit nr. 1 al turneului masculin, Gustavo Kuerten şi-a continuat marşul pe zgura pariziană trecînd cu 6-3, 6-7, 7-6, 6-2 de Karim Alami.. Marocanul rămîne cu satisfacţia de a-i fi

r i i -

\

h**

în tîln irea M o to c ic liş tilo r - ed iţia a Vl-a

Ciieia succesului si a reuşiteiîn ţară, cluburi serioase de

motociclism sînt puţine. Le amintesc cu plăcere, pentru că întreaga lor activitate este pusă sub semnele cunoaşterii reciproce, cunoaşterii frumuseţilor şi valorilor naţionale, schimburilor internaţionale care să ne facă cunoscuţi şi . apreciaţi. Sensuri şi direcţii în care se fac remarcate, de ani buni deja, Transilvania Bikers M.C. Cluj-Napoca, Moldavia M ' C. Bacău, Free Grog’s Riders Tîrgu Secuiesc, Blues Riders Gheorgheni, Dimler MC Odorheiu Secuiesc, Free Riders Bucureşti, cluburi active, cunoscute. -

Ceea ce a organizat la cabana Milenium clujenii de la Transilvania Bikers, preşedinte Kebdebo .Istvan, este o reuşită, manifestarea clujeană fiind prima din seria celor şapte, cea care deschide şi inaugurează un sezon plin, derulat pe o. perioadă întinsă, iunie-septembrie.

Reuşita stă în participanţi, peste 1.500 de motociclişti, peste 1.000 de motoare, între care un Norton 1959, un EMV

interbelic, o Honda Gooding 1800, apoi Harley Davidson, Jawa, Suzuki, Kawasaki, Yamaha, ETZ, MZ-uri, modele şi capacităţi cilindrice diferite, demne însă de apreciat. Rămîne bucuria de a vedea live motoare bine întreţinute, capabile de performanţe sportive şi turistice deosebite. Indiferent de, proprietari, veniţi din România (Cluj-Napoca, Sibiu,- Bacău, Galaţi, Bucureşti,Gheorgheni...), Germania, Ungaria, Statele Unite, Franţa, Belgia, mulţi dintre ei înscrişi

t - v - r n

în concursuri de profil, de amintit rostogolirea butoaielor, mersul pe o singură roată, împinsul bîmei,...

Ce urmează? Ordinea întîlnirilor 2001 este următoarea: Bacău, 15-17 iunie, Tîrgu Secuiesc, 29 iunie - 1 iulie, Gheorgheni, 13-15 iulie, Sibiu, 27-29 iulie, Odorheiu Secuiesc, 10-12 august, Bucureşti, 31 august - 1 septembrie, întîlnire' urmată imediat de Turul României, o acţiune ce ya ţine 10, 12 zile.

D e m o s te n e S O F R O N

h \ \ j* (îHXf *‘> L-x T ' 4%

- * - l -j^ \ i

T r a n s i l v a n i a B i k e r s C l u j - N a p o c a

luat un set, ceea ce nu jpw au reuşit nici a r g e n t i n i a n u l . - • Guillermo Coria (locul I - 3 într-un clasament al! victoriilor pe zgură în 1 turneele pregătitoare),! nici sud-africanul Michael Ondruska.“Guga” afirma că a Jl?*” i învăţat din lecţiile j. trecutului: “Cred că am 6 învăţat cum să abordez [ ^ turneul. Abordez fiecare meci ca unul în l {care. . trebuie • să j. - ^supravieţuiesc. încep în , \forţă şi încerc săi, L- j *i continuu cu un joc bun.” După.

ce, în 1997, se lansa spre glorie prin victoria ide laRoland Garros, în1998 pierdea în turul 2: “ M-am lăsat dominat de sentimente...” I-a trecut şi în 2000 a triumfat din nou, dar hattrick-ul se anunţă nu uşor de realizat. După o optime “lejeră” cu americanul Michael R u s s e l l (învingătorul lui B r u g u e r a l ) , urinează - probabil - Kafelnikov în

.îwsauSl sfertul şj Ferrero în N semifinale, dacă favoriţii vor reuşi să confirme calculele teoretice. După ce l-a eliminat pe celălalt frate Ondruska, în turul 3 şi Juan Carlos Ferrero a cedat primul său set (6-7) în faţa lui Jacobo Diaz. în cazul unei victorii cu Enqvist (c.s. 14), în sferturi “ţînţarul” îl va înfrunta pe Canas (învingătorul lui Henman) sau Hewitt. Favorit numărul 6, junele Lleyton a trecut prin forfait de şi mai. junele Andy Roddick, după ce . marea speranţă a americanilor s-a accidentat la scor egal: 6-7, 6-4, 2-2. La primul său turneu de Grand Slam, Andy dispusese de veteranul Scot Draper şi apoi de Michael Chang, cel. căruia în aprilie îi furase titlul de cel mai tînăr'cîştigător de turnee din istoria ATP.

După ce a încheiat în dificultate ziua a 4-a (enervări la adresa arbitrilor şi o accidentare la călcîi în cele cinci seturi cu Alex Calatrava), Marat Safin a deschis ziua a -6-a... încheindu-şi conturile! Favoritul nr. 2 şi deţinătorul titlului la US Open rămîne să-şi caute în altă parte prima victorie de turneu în 2001, cedînd cu 4-6, 4-6, 6- 4, 6-0, 1-6 în faţa lui Fabrice Santoro, după ce a revenit fantastic de la 2-4 în setul 3. Pe partea aparent mai lejeră a tabloului principal, Santoro e

e~

\

J

unul dintre cei doi stîlpi pe care

" S u -* " 'Hi. A i.se clădesc speranţele Franţei. Următoarele sale obstacole sînt Alex Corretja şi, posibil, junele helvet Roger Federrer. Apoi... semifinala mult-dorită cu Sebasticn Grosjean. Cap de serie nr. 10, Grosjean trebuie sâ treacă dc “ învingătorul lui Sampras” (şi al ultimului german rămas în competiţie, Burgsmiillcr), Galo Blanco, după ce a trecut dc “ învingătorul lui Haas" (Anthony Dupuis), apoi să dea piept cu Franco Squillari (16) sau cu Andre Agassi (3). încurajat de zîmbetul inefabil al lui Steffi Graf, “chelul” a trecut cu 6-3, 2-6, 6-1, 6-3 de Fernando Meligeni(învingătorul lui Nicolas

1 Lapentti), după ce anterior dispusese cu 6-3, 6-2, 6-2 de Julien Boutter (care-1 eliminase pe “specialistul” Albert Costa), în ciuda unui dezasţruos record pe zgură în turneele pregătitoare, campionul din 1999 pare a-şi fi intrat în mînă: “Condiţiile au fost dificile, vîntul modifica traiectoria mingii, aşa că a trebuit să-mi solicit serios picioarele. Dar nu mă pot plînge, cu fiecare meci parcă joc mai bine. Cînd adversarul nu e în cea mai bună formă, simt mirosul sîngelui şi trec la atac.” .

în cazul în care va lichida speranţele Franţei, eliminînd-o pe Sandrine Testud (c..s. 17), Martina Hingis îi poate mulţumi viitoarei adversare din sferturi, fie că aceasta va fi Francesca Schiavone (învingâtoarea Amandei Coetzer) sau Cara Black (jucătoarea din Zimbabwe eliminînd-o pe Conchita Martinez). Semifinala, însă, se anunţă o afacere mai dificilă, adversara numărului 1 mondial în penultimul act putîndu-se numi Jennifer Capriati (c.s. 4, învingătoare în Openul Australiei) sau Serena

•Williams (c.s. 6, care are de apărat “blazonul casei” ). Partea de jos a tabloului principal a rămas cu doar două favorite: Kirn Clijsters (12) şi Justine. Henin (14). După ce în turul 2 au căzut Elena Dementieva (7).

Joannette Kruger şi Anke Huber, în turul 3 unguroaica Petra Mandula a eliminat-o cu3-6, 6-4, 6-4 pe Jelena Dokic (15) — pe care... odădusemdeja finalistă!

R a d u M U N T E A N U***

Ia tă ' cum * se prezintă “optimile” în cele două tablouri:

Masculin:• Alex Corretja (Spânia/13) -

Fabrice Santoro (Franţa);• Gustavo Kuerten - Michael

Rusell (USA - un jucător venit din calificări);

• T. Robredo (Spania) - Evgheni Kafelnikov (Rusia/17);

• Juan Carlos Ferrero (Spania/4) - Thomas Enquist (Suedia/14);

• G. Canas (Argentina) - Lleyton Hewitt (Australia/6);

• Galo Blanco (Spania) - Sebastian Grosjean (Vranţa/10);

• Fernando Squillari (Arecntina/16) - Andre Agassi (USA/3); ‘ -

• Roger Federer (Elveţia) - W. Arlburs (Australia)/ N. Coutclot (Franţa);

• Partida dintre “cangurul" Wayne Arthurs şi "cocoşul" Nicolas Coutclot a fost întreruptă din cauza ploii la scorul de 7-6, 6-7, 7-6, 2-4...

Rezultatele din faza “ 16"- imilor:

• Fabrice Santoro (Franţa) - Marat Safin (Rusia/2) 6-4, 6-4,4-6, 0-6, 6-1;

• Evgheni Kafelnikov (Rusia/7) - Oliver Rochus (Belgia) 6-3, 6-7, 7-6, 6-2;

• Thomas Enquist (Suedia/ 14) - Jiri Novak (Cehia) 6-2, 6-3, 6-7, 2-6, 8-6;• G. Canas (Argentina) - Tim

Henmann (Anglia) 4-6, 6-4, 6-4, 3-6, 7-5.

Feminin:• Martina Hingis (Elveţia/l)

- Sandra Testud (Franţa/l 7);• Francesca Schiavone (Italia)

- Cara Black (Zimbabwe);• Jeniffer Capriati (USA/4) -

Meghan Shaughnessy (USA/ 16);

• N. Petrova (Rusia) - Serena Williams (USA/6);

• N. Bagyova (Slovacia) - Kim Clijters (Belgia/12);

• P. Mandula (Ungaria - jucătoare venită din calificări) - Rita Grande (Italia);

• L. Krasnoroutskaia (Rusia)- S. Farina (Italia);

• J. Henin (Belgia/l4) - Barbara Schett (Austria).

Rezultate din faza “ 1 6 ” - imilor:

• Francesca Schiavone (Italia)- Amanda Coetzer /Africa de Sud/10) 7-5, 6-4;

• Cara Black (Zimbabwe) - Conchita Martinez (Spania/8) 3-6, 6-3, 6-4; .

• N. Petrova (Rusia) - Amv Frazier (USA) 6-7, 6-4. 6-3."

Cristian FO CSANU

Aici ar putea-fi sreclama dumneavoastră Co 11 i i j n u m i p r i m u l z b o r c u u n b a l o n

d e a e r c a l d a l f r a ţ i l o r M o n t g o l f i e r .

1783-A fost efectuat

ft

t n u n a ' f c ă .. s T m b â ' t ă a l a n d a l aZiua de 2 iunie a fost, cel puţin

pentru copiii clujeni, un motiv de distracţie pe cinste. Chiar şi soarele a fost în asentimentul puhoaielor de copii şi părinţi care au asaltat sîmbătă Piaţa "Avram la n c u " şi Baza Sportivă Linirea pentru a sărbători cea mai „alandala“ şi mai „minunată" zi din an.

A fost o zi a bucuriei şi a inocenţei, în care, cu siguranţă, fiecare dintre' noi şi-a amintit de timpurile mai mult sau mai puţin revolute, cînd se uka la desene animate şi mînca napolitane cu cremă de căpşune, crezînd că asta va face toată , viaţa.

Distracţie „alandala“„Alandala Day“ s-a dovedit a fi,

conform tradiţiei, un real succes.Evenimentul a debutat la ora 10 cu

o serie'de concursuri şi demonstraţii: streetball. cros, badminton, tenis de masă, tenis cu piciorul, desene pe asfalt. Toate acestea s-au derulat pe un fundal muzical e.xtrein de antrenant, care a creat în piaţă o atmosferă incendiară.

Elevii au participat la un concurs de cultură generală dedicat aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea Palatului

•

*

fc j»

X-

V -' î A I '>, * ■ a * t

i

f # 1? d !‘

t

w & m

- '

’4 4 *'

f-1, A '* \

•‘, X .

„Alandala Day‘ cu fotbal

i

U .U* V

/TV• î p ' T

V i . - i V v , . .

VW 1

Copiilor. Finaliştilor li s-au oferit premii substanţiale: un televizor color, un radioensetofon cu CD. o bicicletă si 10 locuri in tabăra Băişoara. Dar cel mai „rivnit" concurs a fost acela de desene pe asfalt. Cei mici s-au postat încă de dimineaţă pc cîte o parcelă, astcptînd începerea concursului. „Bătălia" s-a dat intre 800 de participanţi, însă doar 45 dintre ei s-au bucurat de victorie.

Un alt moment deosebit al spectacolului a fost „prestaţia" trupei private Quikstep, condusă de Monica şi Sorin Lazăr.

Copiii de la cercurile Palatului Copiilor au fost la înălţime: prezentările de modă şi demonstraţiile de dans s-au ţinut lanţ, iar micuţii şi-au luat foarte în serios ipostaza de vedetă, interpretîndu-şi cu „responsabilitate" rolurile. Reacţia publicului a fost pe măsură.

Cca dc-a doua parte a evenimentului s-a desfăşurat între orele 19 şi 23. Pe lîngă manifestările tradiţionale, clujenii au avut parte de o surpriză: în Piaţa "Avram lancu" a fost montat un ecran

imens, adus special de Ia Bucureşti, pentru transmiterea meciului România-Ungaria. O victorie savurată pe deplin!

„Faptul că noi am sponsorizat vizionarea meciului în piaţă înseamnă că avem încredere în suporterii noştri", a declarat Mihaela Rus, reprezentantul agenţiei Vitrina Advertising.

înainte demeci, precum si în pauza dintre reprize, microbiştii au putut vedea cîteva trupe locale de muzicâ dance, aflate la început de drum. Pe lîngă spectacolele susţinute de trupele debutante, în piaţă s-au desfăşurat concursuri. Sponsorul evenimentului nocturn a fost Bergenbeer.

O „zi alandala11... minuţios organizată

Chiar dacă a fost un eveniment „alandala", nu s-au semnalat incidente, iar manifestările au decurs civilizat.

„Vinovăţia" pentru show-ul din Piaţa "Avram lancu"-se atribuie organizatorilor: Vitrina Advertising, Palatul Copiilor Ciuj-Napoca, World Vision, Radio Cluj şi Primăria

h t m *

;-

f v v • ■■

Dar şi... „o zi a minunilor“

La periferia Clujului (în Mănăştur, la capătul liniilor de tramvaiŢ ziua de 2 iunie a fost la fel.de „alandala". Doar titulatura şi organizatorii au diferit: „Ziua Minunilor" a fost oferită celor mici de Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie, în colaborare

, cu Fundaţia Culturală CD Radio.între orele 10 şi 20, la Baza Sportivă

Unirea, evenimentul a decurs asemănător celui derulat în centrul oraşului: competiţii sportive, jocuri distractive, meciuri de baschet şi fotbal, desene pe asfalt şi momente artistice oferite de Şcoala internaţională, Grădiniţa ,-,Happy Kids", Teatrul particular de păpuşi ŢUP, Corul „Junior Vip" şi Clubul vedetelor din Dej.

„Ziua Minunilor" a fost într-adevăr „percutantă" pentru cei 1.000 de copii proveniţi din familii fară posibilităţi materiale, asistate de Fundaţia Română

»* • •

-tf S '* '/* '4 * ,2 rr

' V * k '

%'i

‘ '1 Î •.•Sg *

"\"4

V i ’-

t-3

municipiului Ciuj-Napoca, precum şi sonsorului oficial, Coca-Cola. Chiar şi colaborarea dintre organizatori este una

pentru Copii, Comunitate şi Familie, pentru copiii de la Liceul de Nevăzători din Ciuj-Napoca, dar şi pentru cei de la Centrul de Plasament şi Şcoala

LP a g in ă re a liza tă d e S im o n a D U M IT R U

F o to : I. PETCU

: * y \ n ,

./* *3

i v«y

r->-' v\-4-

i , ;$ &c>

L !'

•* V » •- r% . ^ ■

tradiţională. Aceştia ne-au declarat că „Alandala Day“ vrea să dezmorţească Clujul. Misiune îndeplinită, de altfel.

Specială Gilău. Concertele formaţiilor Hara, Amici şi Caramel i-au îneîntat, desigur, pe cei prezenţi la Baza Sportivă Unirea.

CINE STIE,„ CUNOAŞTE4 4

în data de 1 iunie 2001, la sediul firmei ASTRAL TELECOM, P-ţa Mărăşti nr. 13, s-a desfăşurat faza pe municipiu a concursului CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE. Au participat 39 de elevi, reprezentînd 14 licee clujene.

Premiile acordate la sfîrşitul concursului au fost substanţiale:1. Ina.INOAN (premiul I - 3.000.-000 lei);2. Dan Cristea (premiul II - 2.000.000 lei);3. Ovidiu Marius Stanciu (premiul III - 1.00(1.000 lei).4. Ioana Tăgurean (un aparat de fotografiat);5. Andrada Sârb (un rucsac);6. Ovidiu Prijmirean (un tricou).

parc civilizat pentru copiii din grigorescu...

D o i m e t r i , c u b i d e n i s i p , p a t r u b ă n c i ş i d o u ă c o ş u r i d e g u n o i , s î n t c î t e v a d i n t r e o b i e c t e l e s o l i c i t a t e P r i m ă r i e i d e c ă t r e u n g r u p ' d e p ă r i n ţ i ş i b u n i c i d i n s t r a d a D o n a t h , b l o c V , c a r t i e r u l G r i g o r e s c u , u n d e , î n i m e d i a t a a p r o p i e r e , e x i s t ă d o u ă p a r c u r i n e î n g r j i t e : u n u l m i c ) c a r e a f o s t î m p r e j m u i t a n u l t r e c u t , î n t r - u n f e l d e p a r a g i n ă , ş i a l t u l m a i m a r e , a f l a t î n t r - o s t a r e a s e m ă n ă t o a r e . L o c a l n i c i i a u c e r u t a c e s t e l u c r u r i î n t r u c î t c o p i i i ş i n e p o ţ i i ! o r a u n e v o i e d e u n I o c

c i v i l i z a t d e j o a c ă . C u t o a t e a c e s t e a , d e ş i c e r e r e a c ă t r e P r i m ă r i a m u n i c i p i u l u i C i u j - N a p o c a , S e c t o r p a r c u r i , s - â î n a i n t a t î n 1 7 a p r i l i e a . c . , a c e a s t a a r ă m a s f ă r ă r ă s p u n s . " S e p a r e c ă a u t o r i t ă ţ i l e a u p r e a m u l t e t r e b u r i m a i “ i m p o r t a n t e ” d e r e z o l v a t , p e n t r u a m a i a v e a t i m p s ă s e g î n d e a s c ă ş i l a n e v o i l e a c e s t o r c o p i i - v i i t o r u l ţ ă r i i . A c e s t a e s t e m o t i v u l p e n t r u c a r e u n u l d i n t r e r e p r e z e n t a n ţ i i g r u p u l u i d e p ă r i n ţ i a v e n i t la r e d a c ţ i a z i a r u l u i n o s t r u c u o d e p e ş ă : “ N e a d r e s ă m d u m n e a v o s t r ă î n s p e r a n ţ a c ă a ş a c e r e r e a n o a s t r ă , a d r e s a t ă P r i m ă r i e i î n 1 7 a p r i l i e , s e v a r e z o l v a . A m c e r u t l u c r u r i m i n i m e . p e n t r u t e r e n u l d e j o a c ă a l c o p i i l o r n o ş t r i : p a t r u b ă n c i , 2 m e t r i c u b i d e n i s i p î n l o c u l a m e n a j a t p e n t r u a c e s t a , i n t e r z i c e r e a a c c e s u l u i c î i n i i o r î n z o n ă ş i d o u ă c o ş u r i d e g u n o i . J u d e c a ţ i ş i d u m n e a v g a s t r ă d a c ă

p r e t e n ţ i i l e n o a s t r e s î n t e x a g e r a t e ! S t ă m c î t e1 0 - 1 5 o a m e n i î n v î r s t ă î n p i c i o a r e 4 - 5 o r e p e z i , c î n d i e ş i m c u c o p i i i l a j o a c ă . V ă r u g ă m , t o t o d a t ă j s ă f a c e ţ i u n r e p o r t a j d e s p r e d o t a r e a p a r c u r i l o r d i n G r i g o r e s c u , p e n t r u a c o n s t a t a ş i d - v o a s t r ă l i p s a d e î n t r e ţ i n e r e a a c e s t o r a : h i n t e r u p t e , b a l a n s o a r e s t r i c a t ă , l i p s ă d e b ă n c i e t c . P o a t e a ş a s e v o r u r n i d o m n i i d e l a S e c t o r u l p a r c u r i ş i v o r f a c e c e v a ş i p e n t r u c o p i i i . . . S - a a d u s î n p a r c d o a r u n s c h e l e t m e t a l i c , p e c a r e n u l - a m c e r u t , ş i o s c a r ă m e t a l i c ă , n u ş t i m p e n t r u c e - p r o b a b i l p e n t r u c ă a n u m i t e f i r m e s î n t i n t e r e s a t e s ă c î ş t i g e u n b a n î n p l u s . . . ”

S o l i c i t a n ţ i i s î n t d i s p u ş i s ă d e a o m î n ă d e a j u t o r l a a m e n a j a r e a a c e s t o r p a r c u r i . . .

V i o r i c a G A J l

1 Dolar SUA = 28.768 Iei 1 Marcă germană - 12.444 Iei I ' • (1 ( 11 H 1 1 1 1) i '

1 EURO = 24.339 Iei 1 g AUR = 245.703 lei!

♦ , * |V 7 o„ x*. v'* .

m u la t e s a ug ra re d a tă a b s o lv e n ţ ilo r

în ţările Uniunii Europene, inclusiv în cele recent admise, precum şi în SUA şi Canada se extinde în ritm susţinut o nouă formă de pregătire profesională a celof care doresc să lucreze într-o societate comercială, indiferent de mărimea ei, în

| administraţie, turism sau în sectorul’ j serviciilor._______m: A c t iv ită ţ i m u lt ip le ' | la şcoa la v ie ţii

Modul în care se desfăşoară învăţămîntul I liceal şi universitar în ţara noastră pune în

evidenţă‘ un neajuns, doar în aparenţă minor, care face ca finalitatea lui să nu satisfacă pe de-a întregul exigenţele exprimate astăzi de

| agenţii economici şi, de multe ori, chiar de subiecţii actului instructiv.-educativ. Această

| slăbiciune se manifestă în planul aptitudinilor 8 deţinute şi al deprinderilor practice dobîndite | de către absolvenţi în efectuarea unor activităţi | legate de specialitatea obţinută. Se constată că | o bună parte din tinerii care ajung să lucreze în | serviciile funcţionale din societăţile comerciale | nu cunosc modul de întocmire; de utilizare şi | nici circuitul documentelor specifice, precum I şi efectele economice propuse de operaţiile | consemnate pe ele. Acest fapt face ca integrarea 8 lor în producţie să fie dificilă şi stînjenitoare, | realizîndu-se în final cu un consum de timp şi | de fonduri ridicate. Costurile mai cuprind | salariile plătite, de-a lungul unei perioade jg îndelungate lucrătorilor cu experienţă pentru | iniţierea noilor angajaţi, precum şi salariile | acestora din urmă în intervalul cînd ei nu | lucrează independent. . ..I Dacă analizăm mai în detaliu cum se1 realizează utilizarea noilor angajaţi constatăm | că ei ajung să fie dependenţi de o operaţiune | sau de un grup redus de operaţiuni. Mai mult, 1 capacitatea lor de muncă este folosită parţial 1 datorită lipsei unei viziuni cuprinzătoare asupra | întregului sistem din care fac parte şi a exersării | numai a unui număr redus de operaţiuni din 1 cele pentru care au cunoştinţe teoretice. Nu este i deci surprinzător faptul că motivaţia lor în1 muncă scade şi, odată cu ea, se reduce şi1 randamentul în muncă..1 Creşterea numărului întreprinderilor Mici şi 1 Mijlocii, consolidarea şi dezvolarea lor este I condiţionată de capacitatea acestora de a depăşi I cîteva restricţii. Una dintre ele este aceea a I personalului calificat care să efectueze lucrări 1 financiar-contabile, de personal şi cu caracter | comercial. Datorită dimensiunii lor reduse în | multe 1MM nu se justifică economic angajarea |. cîte unei persoane pentru fiecare tip de I operaţiune de acest fel. Nici folosirea | colaboratorilor externi, disponibili în diferite | secvenţe de timp nu se dovedeşte o soluţie | viabilă datorită caracterului de. continuitate al | activităţii lor, fapt care impune luarea unor | decizii majore pentru asigurarea funcţionării I firmei pe baza unor informaţii exacte, corecte | şi complete. Or, acestea nu se pot obţine în i timp util decît folosind angajaţii proprii, capabili I să efectueze fiecare operaţiuni variate, mai mult I sau mai puţin complementare, în firmele de

nsaKs;

dimensiuni reduse. Dacă acest lucru se întîmplă, în mod firesc scad costurile salariale concomitent cu creşterea perspectivelor de supravieţuire a respectivei IMM.

O parte din absolvenţii liceelor şi a salariaţilor disponibilizări dispun de capacităţi intelectuale şi aptitudinale pentru a efectua diferite activităţi pentru care există cerere de forţă de muncă, dar le lipsesc deprinderile specifice. Acestea se

doar condiţiile de lucru din serviciile funcţionale. Printre componentele ei trebuie să se regăsească în mod obligatoriu cele cu caracter contabil, financiar, administrativ, de resurse umane, comercial, cu subdiviziunile aproyizionare-desfacere pentru intern şi pentru extern, marketing, şi chiar unele de vînzare prin reţeaua de distribuire prin propriile magazine”, declară prof. univ. Petru Prunea.

i l i n.r * r - f g : . J .

‘ . , >• - - i.f - '■ , ' - r.- ’ f.: **'•*- . • • j." ,- f A / -« ; ..şr - . -1 I

■ « v - " - 1

V ' v * w

J „-tVu-fc-A £ .\ ,h.

1 Şan sele de angajare ale absolvenţilor care au ' pregătire într-o întreprindere simulată cresc cu 75%

pot obţine prin cursuri şi prin practică în unităţi create anume pentru a răspunde acestor nevoi.

Aceste probleme de a)‘ integrare rapidă într-o varietate mare de activităţi; b) de creare şi dezvoltare a capacităţilor de a presta cîteva activităţi înrudite şi c) de asigurare a reconversiei profesionale, se pot rezolva cu costuri reduse şi la standarde europene în întreprinderile simulate.

“ E u ro p e n ” la C lu j-N apocaStimularea s-a impus ca una din metodele de

cercetare cu rezultate dintre cele mai spectaculoase. Ea stă, de altfel, şi la baza procedeului cunoscut în perimetrdl investigaţiei ştiinţifice sub denumirea de “cutie neagră” . “In instituţii de sine stătătoare, în departamentele unor unităţi de învăţămînt sau în laboratoarele acestora se reproduc tot mai frecvent condiţiile din realitatea imediată în. care urmează să evolueze viitori absolvenţi ai diferitelor cursuri organizate în ele. Aşa se petrec lucrurile şi cu întreprinderile simulate. Cu sublinierea că într-'o astfel de unitate de pregătire se reproduc

Cum întreprinderi simulate se pot crea pe sectoare, pe ramuri Sau pe grupuri de întreprinderi, ori în societăţi comerciale mari, organizarea internă a lor nu este şi nu trebuie să fie identică. Fiindcă n-ar putea fi asemănătoare o mare corporaţie cu profil metalurgic cu o agenţie de turism. Important este însă faptul că operaţiile desfăşurate în întreprinderile simulate reproduc fidel activităţile din societăţile comerciale echivalente, în sensul că folosesc documente identice, care se completează, se avizează, şi

, îşi produc efectul de-a lungul unui flux aievea cu al celor folosite de ele. Astfel, se stabilesc relaţii cu furnizorii, cu clienţii, cu băncile, cu instituţiile de asigurare, cu cele de protecţie socială etc. Se introduc facturi cu preţuri şi specificaţii reale,, se calculează salarii, se completează cecuri, se întocmeşte bilanţ, se face recepţia unor produse finite fictive, se concep rapoarte către unităţile administrative de stat, se calculează şi se plătesc taxe vamale ca într-o firmă adevărată; Desigur că sînt şi deosebiri impuse de misiunea întreprinderilor simulate. Bunăoară, operaţiunile se execută mai

întîi manual şi numai după aceea pe calculator, cursanţii se grotesc prin toate compartimentele şi prin toate posturile, inclusiv prin funcţia de şef, pentru a se exersa şi luarea deciziei, efectuarea controlului şi acordarea recompensei. Apoi, dacă programul zilnic este de 8 ore, ca într-o firmă adevărată, el cuprinde pe lingă cele 5 ore de practică şi 3 ore de pregătire teoretică, deoarece componenta formativă şi cea de evaluare nu pot lipsi din activitatea zilnică.

Sistemul de pregătire prin întreprinderi simulate presupune existenţa obligatorie a unei entităţi independente, numită Centrală, care, pe lîngă alte atribuţii, o are şi pe aceea de a îndeplini rolul de întreprindere simulată inexistentă, cu care trebuie să intre în relaţie o întreprindere simulată în funcţiune. Astfel, Centrala creează lumea externă în relaţii de simulare, fiind concomitent, după necesităţi, bancă, Regia de Apă', de. Gaz, Societate de

‘ Leasing, firmă ce livrează o anumită materie primă sau care cumpără un anumit produs, dacă astfel de întreprinderi simulate nu s-au creat încă în ţara- respectivă.

Fiind cîte una bl fiecare ţară, Centrala oferă aşadar întreprinderilor simulate servicii simulate dar şi servicii reale, cum ar fi: consultanţă pentru crearea de noi întreprinderi simulate, pregătirea profesorilor pentm fiecare întreprindere de acest fe l în parte, coordonează activitatea întreprinderilor simulate dintr-o ţarfi şi le asigură, exclusiv prin ea, legături cu întreprinderi similare din alte ţări, este banca de date etc. Centrala deţine o poziţie nodală, de centru metodologic, de coordonare şi relaţionare cu întreprinderi similare din ţară şi din străinătate. Totodată, ea asigură intrarea întreprinderilor simulate din tara respectivă în Asociaţia acestor întreprinderi, numită "Europen ”, care are acum membri din 12 ţări. in România bazele acestei Centrale s-au pus la Cluj-Napoca, unde s-a şi iniţiat proiectul unei reţele de întreprinderi simulate după modelul, cu sprijinul şi cu rolul de reprezentare în organismele europene a Centralei din Ferrara-ItaJia - precizează prof. Prunea.

Multe instituţii de învăţămînt superior de stat organizează practica în producţie în condiţii dintre cele mai bune. Fără să recurgă la astfel de delimitări studiile făcute în Italia arată că gradul de angajare al tinerilor care au urmat un stagiu de pregătire într-o întreprindere simulată se ridică la 76%, mult superior celor fără o astfel de diplomă. .

Dat fiind utilitatea socială a activităţii desfăşurate în întreprinderi simulate nu este recomandabil ca ele să-şi asigure veniturile din taxele de la cursanţi, deşi în ţările occidentale se întîlnesc şi astfel de formule. O frecvenţă scăzută o au şi întreprinderile simulate create în societăţi comerciale mari pentru a acoperi nevoile lor în asigurarea şi pregătirea personalului propriu. în finanţarea activităţii acestor instituţii pot fi atrase fondurile Ministerului Muncii şi a Protecţiei Sociale, ale Primăriilor ori ale diferitelor Asociaţii Patronale şi chiar unele programe europene, cum ar fi cel susţinut de Fondul Social European. Important este ca Programele elaborate pentru diferite cursuri să fie aplicate şi bine fundamentate şi mai ales să fie conforme cu comanda socială şi

- cu cele mai înalte standarde atinse în ţările cu, de acum, tradiţie în domeniu.

A c o n s e m n a t B e n ia m in P A S C U

Mihai Tănâsescu, ministrul Finanţelor, a . afirmat ieri că SC Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii are o evoluţie îmbucurătoare, avînd-un manager, capabil, comenzi pentru anul acesta şi pentru anul viitor şi-reuşind să achite o investiţie mare contractată cu cîţiva ani în urmă. Ministrul a afirmat că ISCT trebuie ajutat; mai

; ales că dc funcţionarea lui depind cei 30.000 de locuitori ai Cînfpiei Tur/ii. .,ISCT nu trebuie

■' privit: static şi singular, ci într-o dinamică sectorială. în circa 3 săptămîni va fi elaborată strategia de dezvoltare a metalurgiei .în care combinatul de la Cîmpia Turzii va juca un rol important”, a mai afirmat Tănăsescu, adăugind că va fi nevoie de circa 70-75 milioane dolari pentru retehnologizarea combinatului.

A .B L A G A

Economiile dvs. vor f i astfel protejate de inflaţie si vor avea o buna fructificare

B a n c a T r a n s i l v a n i a S . A .SUCURSALA CLUJ-NAPOCA- str. Dorobanţii6r nr.3, tel. 190724, fax.190782 AGENŢIA MANASTUR -str.Primaverii n r . l lA , tel/fax 425308 SUCURSALA D E J- s tr . l Mal nr.41,tel/fax. 433263 SUCURSALA TURDA - P-ta Romana nr.15, tel.316832,fax.316833

, w e b s ite : w w w .b an ca tran sU van ia .ro

D E P O Z IT U L VARA• p e n t r u t o t i i c l i e n ţ i i B ă n c i i T r a n s i l v a n ia ,

p e r s o a n e f i z i c e s a u J u r id ic e• se co n s titu ie pe term en de 45 de z ile• cu o dobanda de 3 8 % pe an - fe rm a pe

in treag a d u rata a c o n tra c tu lu i

p e n tm ca B a n c a T ran silva n ia t i n e c o n t d e clien ţii sa i . . . i n orice a n o tim p

____________ .___________________ (4358846)

O F I C I U L J U D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ I A C O N S U M A T O R U L U I '4 3 1 . 3 6 7 .

^ O C i i l L1 8 7 6 - L a B u c u r e ş t i

a f o s t c r e a t ă “ S o c i e t a t e a

N a ţ i o n a l ă d e C r u c e R o ş i e a R o m â n i e i " .

• De vorbă cu dl E U G E N VEREŞ, director general adj. al S.C. “Salprest” S.A. Cluj-Napoca- Domnule director, firma pe care

o conduceţi se ocupă cu “ igienizarea” burgului nostru, cu ce forţe?

- Efectuăm lucrări de salubrizare în

un anumit reŞpect, şi-l obligă prin acestea să le folsească civilizat. Dorim cît mai grabnic folosirea pubelelor pentru depozitarea selectivă a rezidurilor. Acest lucru se poate realiza

%

i D l E u g e n V E R E Ş , d i r . g e n . a d j . a l “ S a l p r e s t ” ]

5-6. reclamaţii zilnic. Sîntem anunţaţi că dintr-o anumită ghenă de gunoi s- au furat pubele sau că unii “angajaţi” ai noştri au cerut “peşcheş” pentru anumite servicii. Angajaţii firmei “Salprest” nu fac asemenea afaceri. Sînt mulţi foşti angajaţi la care le-am desfăcut contractul de muncă, pehtru anumite abateri disciplinare, nu au din ceN să-şi ducă traiul şi atunci..: profită de naivitatea multor clujeni, cerşesc în numele firmei. Echipele noastre de... să le spun româneşte, de gunoieri lucrează de mai mulţi ani împreună, îi cunosc şi abonaţii. Oamenii noştri cu toate că mulţi sînt “bruneţi” , primesc salarii, bonuri valorice pentru masă, prestează o muncă cinstită. Nu-i nevoie sâ cerşească sau să fure.

- Bun, am înţeles. Toată lumea cunoaşte că aveţi probleme cu salariaţii dvs, în acest sector nu lucrează oricine?

- A fi gunoier, peste cîţiva ani

" \

'V

'i i* 7.

P u b e l e l a s t a n d a r d e e u r o p e n e

municipiul Cluj-Napoca cu 330 de angajaţi şi SO de utilaje specifice activităţii noastre. Dotarea noastră tehnico-matcriala ne permite sâ efectuăm o curăţenie ia standarde occidentale. Insă, problema cea mai mare este menţinerea acestei curăţenii la care trebuie sâ participe toţi clujenii şi care după părerea mea. reprezintă gradul de civilizaţie al unui cartier, al unui oraş. Pentru că. din experienţa noastră in cartierele (ilieorgbcni şi Grigorescu abonaţii manifestă mai mult interes, inai multă exigentă fată dc calitatea serviciilor prestate şi foarte mulţi cctâteni vin în ajutorul nostru cu propuneri, chiar dc selectare a reziduurilor. Asociaţiile dc locatari (proprietari) din aceste cartiere sînt mult mai pretenţioase. Avem abonaţi: 1.330 asociaţii de proprietari şi peste14.000 case particulare şi 3jOOO dc agenţi economici. Un abonament lunar este dc 13.500 ici.

- Co ocazia manifestării “ Ziua porţilor deschise” în municipiul Cluj-Napoca, cîte tone dc gunoaie aţi colectat?

- N-o să vă vină sâ credeţi. Peste 80 metri cubi dc resturi menajere. “Salprest" s-a preocupat de igienizarea şi curăţenia pe timp de noapte a zonei în care s-au desfăşurat activităţile. Am amplasat 20 de pubele de mare capacitate, care s-au dovedit insuficiente la numărul mare de băutori de bere şi consumatori de mititei. Cu toate măsurile pe care le-am luat de a se păstra curăţenia, mulţi consumatori aruncau pe asfalt,- pe spaţiul verde cartoane şi pahare din plastic. Cabinele pentru WC-uri amplasate în zonă au fost inestetice. S-au băut sute de hectolitri de bere, îneît vidanjarea în 8 ore trebuia să se facă de 2-3 ori.

- Şi totuşi... de o perioadă de timp în locurile special amenajate pentru depozitarea gunoaielor sînt mai curate.

- Sîntem preocupaţi pentru igienizarea ghenelor de gunoi. Mă preocupă în mod special creşterea calităţii serviciilor prestate. Am amplasat în zona. centrală pubele din plastic, 80 la'sută în cartierele Gheorgheni şi Grigorescu; 70 la sută în Zorilor şi 60 la sută Mărăşti. Aceste pubele, consider eu, impun abonatului

R a m p ă c l a n d e s t i n ă

anual, în medie 6 abateri de natură penală cu condamnări, în prezent nu mai avem oameni cu asemenea infracţiuni. Multe din abateri erau săvîrşite sub influenţa alcoolului.

- Aveţi o metodă care are efect pentru “ angajaţii lui Bachus”...

- La cei la care li se “defectează frîna”, îi trimit la biserică să jure pe cruce că nu mai consumă băuturi alcoolice o perioadă mai lungă de timp. Am un dosar cu 30 de adeverinţe aduse de la preoţi date pentru cei care s-au “cuminţit” . Metoda a dat-rezultate. Frica de Dumnezeu e mai presus de orice. Băieţii ţin la acest jurămînt. Soţiile acestora sînt foarte mulţumite de metoda pe Care am găsit-o.

- Ce măsuri aţi iuat pentru modernizarea rampei de gunoi de la Pata-Rît?

- Facem investiţii în fiecare an. Sîntem o societate cu capital privat. .Trăim şi ne dezvoltăm din încasările şi serviciile prestate pentru abonaţi. Din 1995, de cînd s-a înfiinţat firma

la înţelegerea noastră cu abonaţii, însă... la baza acestei înţelegeri, trebuie sâ fie neapărat o Hotărîre a Consiliului local Cluj-Napoca, care să ne oblige şi pe noi şi pe abonaţi sâ folosim civilizat aceste deşeuri. Noi să fim obligaţi să le transportăm, iar oamenii să le depoziteze selectiv în recipienţi cu destinaţia respectivă. Atunci... “ cocălarii” , (scormonitorii în gunoaie) care trăiesc din colectarea acestor deşeuri: cartoane, sticle, borcane şi alte materiale refolosibile vor dispărea sau pot fi sancţionaţi.

Sînt asociaţii de locatari (proprietari) dotate cu puncte gospodăreşti care permit în orice moment depozitarea şi transportarea deşeurilor şi reziduurilor selectate. Odată cu începerea acestei colectări moderne, vom reuşi sâ micşorăm cantităţile de reziduuri pe care le depozităm la rampa de la Pata-

•Rît. Vom reuşi sâ realizăm un profit din această selectare şi menţinerea unor tarife nemajorate Ia prestările noastre de servicii pentru abonaţi.

Toate amplasamentele de depozitarea gunoaielor care sînt în atenţia Consiliului Judeţean Cluj au fost găsite de noi.

Noua rampă ecologică care urmează să fie dată în folosinţă în următorii ani, în zona Apahida va fi o adevărată “uzină” care va recicla toate reziduurile menajere.

- Cîte reclamaţii primiţi de la abonaţi lunar?

- Sincer să vă spun, cam multe.

Y

\

iL.înseamnă o meserie căutată. Se caută şi în State şi în ţări din Uniunea Europeană.

Gunoierul o duce greu, mai ales încărcătorii. Salariile sînt modeste, Mulţi au probleme familiale. Copii, de la “ şapte pitici” în sus. Bărbaţii lucrează la noi la fţrmă, iar femeile sînt florărese. Avem “colecţionari” de gunoaie care şi-au pierdut locuinţele la “Caritas”. Astăzi trăiesc pe unde pot. într-o cameră 10-12 persoane.

Majoritatea sînt rromi, oameni cu suflet, dar... foarte influenţabili, foarte creduli. Conducerea firmei face tot ce este posibil să îi ajute şi să aibă cît mai multă grijă de aceşti oameni bătuţi de soartă. Mai trebuie să spun ceva, dacă în urmă cu 5 ani existau în firmă

U-

C o p i i i r r o m i d i n c o l o n i a " D a l l a s "

---- s-ţ-t-r:--r-rr—r-

1I,Si

“ Salprest” ne-am dotat pe lîngă alte utilaje specifice, cu 10 autospeciale de mare capacitate şi competitivitate cu dispozitive automate de ridicat pubele. Am dotat, în acest an, abonaţii cu peste20.000 de pubele din plastic de diferite capacităţi. Dar... cea mai mare realizare pentru noi, rămîne totuşi reamenajarea rampei de la Pata-Rît, chiar dacă ea nu corespunde standardelor occidentaje sau cerinţelor normelor ecologice. în anul 1997, rampa era supraîncărcată, mult ieşită din spaţiul prevăzut de depozitare. Prin surse proprii am extins spaţiul, am amenajat un drum de acces şi o platfonnă care permite depozitarea gunoaielor în condiţii controlate în aer liber.

- Am înţeles că vă preocupă şi viaţa rromilor din colonia “ Dallas” (Pata-Rît)” ...1 în acest loc-bătut de Dumnezeu,

trăiesc 70 de familii (220 de persoane). cu tendinţă de creştere demografică zilnică. Cei mai mulţi ţigani au venit din judeţele Hunedoara, Bistriţa- Nâsăud şi Sălaj. Aceştia sînt specialişti în colectarea şi selecţionarea deşeurilor refolosibile (materiale feroase, neferoase, cartoane, sticle şi borcane). Din păcate mulţi trăiesc şi din resturi de alimente. O familie numeroasă, cu mulţi puradei, poate să cîştige din recuperarea deşeurilor pînă la 200.000 lei pe zi. “Recuperatorii” cunosc fiecare autospecială, ce categorie de reziduuri aduce şi o “atacă” înainte de a intra la descărcare.

Din neatenţia lor, avem multe accidente. Unele, chiar mortale!

Pentru că îi văd zilnic în ce condiţii mizere trăiesc îi mai ajutăm şi noi cu ce putem. Mai ales cu ocazia sărbătorilor ne apropiem de sufletul lor, cu o vorbă bună. Copiilor le dăm mîncare şi îmbrăcăminte. Vai şi amar de sufletul lor!

P a g in ă re a liz a tă d e V a s ile M O L D O V A N

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

18 7 7 - S-a născut chimistul Heinrich Wieland, laureat al

Premiului Nobel pentru Chimie, în anul 19 27 .

îîliţli'Jir*- K AXS

Veste buna pentru

persoanele cu handicap

care au nevoie de

cărucioareOrganizaţia americană

“Joni and Friends” (Joni şi prietenii), înfiinţată de Joni Eareckson Tada pentru ajutorarea persoanelor cu handicap, în cadrul proiectului “Roţi pentru lume” oferă- cărucioare pentru persoanele cu handicap din întreaga lume.

în acest an, în perioada 25-30 Iulie, se vor distribui aproximativ . 400 de cărucioare în oraşele Bucureşti, Craiova şi Cluj- Napoca.

In Cluj-Napocadistribuirea cărucioarelor se va face în parteneriat cu Asociaţia Caritatea Umanitar Internaţională cu sediul în str. Colonia Hajongard nr. 5A după următorul program:

• Solicitanţii vor obţine o cerere tip de Ia Asociaţia Caritatea pînă la 15 iunie.

• înregistrarea .cererilor la secretariatul Asociaţiei se va face pînă la data de 29 iunie. Menţionăm că aprobările se vor face în ordinea înscrierii, numărul cărucioarelor fiind limitat.

• Aprobarea cererilor şi programarea pentruT distribuire se face pînă la 15 iulie şi se va afişa în holul de la intrare al sediului Asociaţiei. Informaţii despre programare pot fi obţinute şi telefonic la numărul 064- 438.050, luni - vineri între orele 10-14.

• Cererile rămase nconorate după epuizarea stocului de cărucioare se vor reprograma pentru o rezolvare ulterioară.

Actele necesare:1. Cerere tip.2. Adeverinţă de la

medicul specialist sau medicul de familie privind handicapul sau copie după certificatul de persoană cu handicap.

3. Declaraţie de la însoţitor (cu buletinul de identitate) că nu’are un alt cărucior în folosinţă, iar cel primit nu-I va înstrăina.

Menţiuni:• In cazul în care nu mai

este nevoie de cărucior, acesta va fi, înapoiat Asociaţiei Caritatea pentm a fi oferit altei persoane.

• Persoanele care au cărucioare vechi ce nu pot fi folosite, pot solicita în schimbul lor cărucioare în stare de funcţionare în aceleaşi condiţii.

• Persoanele cu handicap care sînt membri ai Fundaţiei Transilvania sau ai Asociaţiei Pentm Protejarea şi Ajutorarea Persoanelor cu Handicap Motor se vor adresa asociaţiilor respective.***

Sediul Asociaţiei Caritatea se găseşte în cartierul Zorilor, în spatele blocului de pe str. Lunii nr. 16 aflat la intersecţia străzilor Rapsodiei, Pădurii şi Lunii.

■ Cald. Aproape vară. Stau la o terasă din Centrul Clujului cu un prieten, la o cafea. Nu spui unde. Mi-a zis un doctor că aşa trec mai • uşor peste căldură. Cu ceva cald. Şi ca să nu beau ceai. (deh, sînt în Centru, nu?), iau cafea. Mă uit pe lista de preţuri. "Doar” 7.000 lei o cafeluţă. Comand două. Curind, apare şi ospătarul. Stau cu amicul. Bem, povestim, punem “ ţara la

•cale”, ne uităm în ju r la

trecători. Terminăm ce avem de băut şi, parcă ceva mai răcorit, cer nota de plată. De data asta fa c eu cinste. Din nou mă încing: nota de plată = 28.000 de lei ! Nu era o sumă uriaşă, însă era dublul cafelelor băute. Ca orice om care plăteşte "la particular” şi are pretenţia să fie servit corespunzător, cer lămuriri barmanului (pe ton politicos). Acesta, spre stupefacţia noastră (a mea şi a amicului) îmi spune că "italienii aşa

beau cafeaua, du blă !” : Adică...?!? Să mă lămuresc: eu sînt italian (am vorbit româneşte), am cerut cafea dublă pentru amîndoi (deşi în meniu nu era precizat aşa ceva), sau ..,?

Sper că dacă voi vizita şi eu vreodată Italia şi voi cere o cafea dublă, să nu-mi dea una simplă la preţ dublu, pentru că “aşa beau românii, simplă"...

, F lo r in G H IO C A

Apariţii la Editura NicuiescuPentm cei care vor să înveţe

engleza, Editura Nicuiescu a pregătit două noi apariţii: Limba engleză prin exerciţii şi Engleza în 30 de zile. Cea dintîi, pornind de la exerciţii gramaticale, lexicale şi conversaţionale, urmăreşte aprofundarea şi fixarea la elev a structurilor de bază şi

, complexe ale. limbii engleze, evitînd pe cît posibil formulările teoretice rigide şi insistînd mai ales asupra caracterului pragmatic al asimilării cunoştinţelor. Cea de a doua este o traducere din limba germană. Cele 30 de lecţii prezintă într-un mod extrem de atractiv situaţiile prin care trece un tînăr care călătoreşte prin Anglia pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de engleză de-a lungul unui sejur de mai multe luni.

în seria Larousse a apărut Germana rapidă - progrese

vizibile în 2-3 săptămîni,traducere din franceză, învăţarea germanei prin această carte nu necesită nici un fel de cunoştinţe . gramaticale prealabile. Formulele de adresare şi expresiile folosite au fost riguros selectate, pentru a putea transmite cît mai clar şi concis mesaje cu caracter practic în limbă vorbită în mod curent de germani.

în aceeaşi serie - Teste de limba franceză, traducere. Cu ajutorul acestei metode - Score - vă puteţi evalua singuri cunoştinţele de limba franceză, identificînd clar punctele vulnerabile şi remediindu-le imediat. Partea A cuprinde 100 de teste cu rezolvări şi comentarii, necesare stabilirii propriului nivel şi localizării dificultăţilor. Partea B -100 de fişe practice referitoare Ia fiecare aspect tratat, pentru remedierea punctelor slabe.

Partea C - o nouă serie de 100 de teste destinate constatării progreselor înregistrate.

Tot în seria Larousse şi cu aceeaşi metodă, Score - traducerea Teste de Limba italiană, organizată similar cu volumul anterior.

în fine, Gramatica Limbii spaniole. Conceput ca o lucrare de referinţă destinată elevilor, profesorilor, dar şi unui public larg, interesat de studiul limbii spaniole, manualul prezintă noţiunile gramaticale de bază ale acestei limbi. Sînt prezentate elemente generale de fonetică şi ortografie; formele părţilor de vorbire (morfologie) şi folosirea lor în cadrul propoziţiei şi al frazei (sintaxă); exerciţii organizate gradat, în raport cu dificultatea fiecăruia; exemplificări numeroase în cadrul .teoriei; rezolvarea exercitiilor.

i puţin© posturi pentru profesori!Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a “demarat”

acţiunea de pretransferări şi restrîngere de activitate pentru sesiunea din iunie 2001.

Luni, 4 iunie, ora 9 - disciplinele: Limba română, Limba latină, Limba română-franceză, Limba română-engleză; ora 10: Învăţămînt special; Logopedie; ora 10,30: Biologie; ora 11: Educatoarea - secţia maghiară; Limba maghiară; ora 11,30: Discipline tehnice, Maiştri instructori; ora 12,30: învăţători - secţia maghiară; ora 13,00: Istorie, Socio-umane, ora 14,00: Fizică.

• Marţi, 5 iunie, ora 9,00 - Geografie, Istorie- geografie, Geografie - franceză; ora 9,30: Matematică; ora 10,30: Informatică; ora 11,00: Muzică; ora 11,30: Chimie, Chimie - fizică.■ Miercuri, 6 iunie, ora 9,00: Limba engleză, limba germană, Limba germană - engleză; ora 10,00: Limba franceză, Limba franceză - engleză, Limba Italiană, Limba Spaniolă; ora 10,30: 'Educaţie fizică. ,

Joi, Ţ" iunie, ora 8,30: Religie ortodoxă; ora 9,00 - învăţători; ora 12,30: Educatoare, -b.z.-

“ Ş i infractorii s înt, pînă la u rm ă , oa m en i

Clădirea în care funcţionează Spitalul Penitenciar Dej datează 4'dln 1894,\cînd aparţinea de Palatul Ju stiţie i; a fost, alternativ, * penitenciar pentru bărbaţi, femei şi minori. în 19 7 7 a fost redată

Primăriei ş i a adăpostit, de-a lungul a mai mulţi ani, diferite ateliere de pielărie, cojocărie sau croitorie. în 1994 a început renovarea clădirii, pentru a fi construit spitalul destinat numai deţinuţilor barbaţi, în prezent, e ste un spital zonal, destinat numai deţinuţilor bărbaţi ş i îi sînt arondate 8 unităţi din Ardeal: Baia Mare, Bistriţa, Gherla, Aiud, Deva, Oradea, Tîrgu-Mureş, Satu-M are..Deoarece aici există singurul oftalm olog din reţeaua Direcţiei Generale a Penitenciarelor, la secţia de oftalm ologie a acestui spital sînt primiţi deţinuţi din toată ţara. Comandantul Spitalului Penitenciar, It. co l. dr. C ălin a V ancia, sp une că deţinuţii internaţi aici au pedepse variate, în să 80% dintre ei au fost închişi pentru omor.

Are 5 secţii': Interne, Oftalmologie, ORL, Chirurgie şi Terapie Intensivă, iar pentru fiecare dintre a ce ste a , m edici specialişti. Comandantul Călina Vancia, zice: “ A vem un laborator dotat, inclusiv cu biochimie uscată, un laborator de bacteriologie şi derm atologie, radiologie, ecograf, farm acie, precum şi un b loc operator dotat. Sîntem mîndri de faptul că în cîteva săptăm îni se vor putea face intervenţii chirurgicale” . Spitalul are 18 0 de locuri, din care 10 sînt rezerve pentru situaţiile d eoseb ite (urgenţe), cam erele fiind cu 2, 12 , 14 ş i 20 de paturi; de asem enea, există 24 de oameni la d eserv ire (deţinuţii care şi-au efectuat o parte din ped eap să ş i care s-au rem arcat prin bună purtare).

în prezent, aici sînt internaţi aproape 17 0 d e pacienţi; ce le mai frecvente boli de care suferă deţinuţii internaţi aici sînt c e le a le ap ara tu lu i d ig e s t iv (cu p re p o n d e re n ţă u lc e ru l duodenal), urm ate de ce le c a rd ia c e , re n a le ş i a b ia ap o i respiratorii. Alte boli foarte d es întîlnite sîn t ce le autoprovocate; com an dantul ne-a in form at că m ulţi d in tre cei in tern aţi ob işnu iesc să înghită variate obiecte (linguri, ace , cu ie etc.), se înţeapă ş i îşi introduc obiecte m etalice în ca p şi în picioare (cuie, sîrme), îşi produc tăieturi sau îş i in jectează urină, feca le şi salivă în ochi sau în vene. Dr. V ancia exp lică aceste gestu ri astfel: “ E o practică des întîlnită la mulţi deţinuţi, nu numai la cei din zona pe care o acoperim noi. Toţi cei care apelează la o astfel de m ăsură au un nivel intelectual red u s ş i fa c tot ce le stă în putinţă ca să şican eze; poate fi privită ş i ca o atitudine de revoltă faţă de sentinţa prim ită.” C ei care fac asem en ea gesturi pot fi împărţiţi în două categorii: p e rso a n e cu tulburări com portam entale grave şl p ersoane con ştien te de absurditatea actelor lor. “ Spitalul nostru are sub su p ravegh ere m edicală 15 b ărb aţi"care j>ot fi catalogaţi drept an tiso cia li, refractari şi nonconform işti; am avut un caz cînd, după ce am reuşit să tratăm rana provocată, bolnavul a făcu t tot posibilul să o re Infecteze, punîndu-şi fecale pe ran ă” , continuă dr. Vancia.

O altă problem ă cu care se confruntă personalul din a ce st spital o reprezintă unii bolnavi extrem de agresivi: "Cel care intră în precom ă hepatică au un com portam ent extrem de agresiv, atacîndu-şi colegii de cam eră. în cazul acestora, tarele p sih o lo g ice şi com portam entale ie s în evidenţă în faze le extreme, astfel explicîndu-se atitudinea lor ciudată” , mai spune dr. Vancia.

Alţi deţinuţi internaţi refuză să prim ească hrana, fie din revoltă pentru că sînt închişi, fie că li s e pare p rea m are sentinţa; aceştia acceptă hrana doar d acă le sînt împlinite anum ite cereri, cum ar fi re ju d ecarea , m utarea la o altă închisoare mai aproape de c a să etc. Dr. V ancia povesteşte că un deţinut internat a refuzat hrana timp de 39 de zile, timp în care nu a consum at decît apă şi asta doar ca să fie mutat la o închisoare din Timişoara.

Toţi cei de aici pot primi vizite din partea membrilor familiei şi a prietenilor, însă doar sub o strictă supraveghere, pentru a evita eventualele tentative de evadare. în cazul celor bolnavi de ca n ce r, li s e întrerupe sen tin ţa , cu condiţia să a ib ă aparţinători; a ltfel, bolnavul va fi ţinut în sp ita l şi va fi supravegheat medical pînă cînd m oare.

Com andantul Vancia ne mai sp u n e , în încheiere: “A ici, deţinuţii nu sîn t trataţi ca nişte infractori, ci precum nişte oameni care au dreptul la asistenţă m edicală; în afară de gratii, nu există diferente comparativ cu un spital civil” .

A n d r e e a V IL C O V S C H I

“Z i l e l e

p o r ţ i l o r

d e s c h is e ”Ieri, la Unitatea de

Jandarmi din Cluj-Napoca s-au desfăşurat mai multe acţiuni militare ‘care au marcat “Zilele porţilor deschise”. Cu această ocazie cei ' prezenţi la această manifestare au avut ocazia să viziteze unitatea şi să constate pe “viu” condiţiile bune în care trăiesc şi se pregătesc jandarm ii. ' A fost .prezentată tehnica de luptă din dotare şi exerciţii de pregătire sportivă şi de autoapărare.

v a l m .

In weekend, la pescuit sau la iarbă verde?E greu de spus unde ne vom

petrece timpul liber în acest sezon estival, cu zile caniculare, Mai ales în weekend. Să ne petrecem un sejur la munte sau la mare, pentru mulţi dintre noi, nu ne prea permite buzunarul... Aşa că vom opta pentru zonele de agrement a împrejurimilor Clujului sau la cele două ştranduri Record şi Ştrand - Vest deschise de cîteva zile. Ele ne oferă cele mai bune condiţii pentru a face o cură de soare şi apă cristalină, sport şi distracţie.

împătimiţii pescari, înarmaţi cu multă răbdare, vor putea pescui, zile întregi, în lacurile din cartierul Gheorgheni, repopulate de Asociaţia Pescarilor Sportivi Cluj, cu 4.000 kg puiet de peşte (caras), în valoare de 60 milioane lei.

Primăria Cluj-Napoca va continua popularea acşstor lacuri cu 300 kg crap, în valoare de 27 milioane lei. O veste bună.

Aşa că pescarilor le urăm: “Fir întins!” .

O plimbare cu barca sau hidrobicicleta ne oferă edilii oraşului pe lacurile din Parcul Central sau din Gheorgheni. “Flota albastră” a RADP-ului (40 de bărci şi hidrobiciclete) îi aşteaptă pe copii, îndrăgostiţi şi chiar pe “romanticii întârziaţi” . O “croazieră” de o jumătate de oră costă 15.000 lei pentru adulţi, respectiv 10.000 lei pentru copii.

La Făget, Hoia, pe malul Someşului, sau în “oazele verzi” ale burgului, după igienizarea de primăvară, Primăria Cluj-

Napoca va amplasa mese şi coşuri de gunoi. Inspectorii Direcţiei de Control a Primăriei, împreună cu reprezentanţii Gărzii Ecologice vor lua în “vizor” pe cetăţenii care, sfidînd

normele legale şi cele ale bunului simţ, după ce au ieşit la “ iarbă verde” uită o parte din “consumabile” în locurile de recreere si relaxare.

V . M O L D O V A N

L*.4T

■ yvi'->£

-* T

. - .:f- î - ■- *;* V 1 v 'I - , -* •**.«* «. v r-8 . s« ts*»- j f *

' l r i - y*~ 'i i-A* A

s %IV \ î

"V •>! <' C i l i

; J i l Ţ

Ministrul Muncii şi Solidarităţii So cia le , Marian Sîrbuc o n s i d e r ă i n o p o r t u n ă d e c l a n ş a r e a g r e v e i d e c ă t r e s i n d i c a t e l e f e r o v i a r i l o r , a s t ă z i , î n c e p î n d c u o r a 7 , 0 0 , î n a i n t e c a n e g o c i e r i l e c u G u v e r n u l ş i p a t r o n a t e l e s ă s e fi î n c h e i a t .

Secretarul organizatoric al PDSR, Octav Cozm încă,a d e c l a r a t l a S u c e a v a c ă p r o t o c o l u l p r i v i n d f u z i u n e a

P D S R - P S D R ş i î n f i i n ţ a r e a P S D u r m e a z ă s ă f i e s e m n a t d e r e p r e z e n t a n ţ i i c e l o r d o u ă p a r t i d e l a î n c e p u t u l a c e s t e i

s ă p t ă m î n i .

iM .r

lobagizarea absolvenţilor de liceu ■ distrugerea viitorului tării

u r m a r e d i n p a g i n a 1

să pună numai notiă şi zece in catalog. Un absolvent de la un liceu exigent ar urina sâ rămînă nenorocit pe toată viaţa în România. Şansa lui ar fl să plece în străinătate. Adică sâ exportăm pe gratis “marfa” de categoria întîi şi sâ păstrăm absolvenţi “second hand”.

Din păcate, complici la această crimă sînt înalte personalităţi ale învâţâmintului superior românesc, ahtiate după bani. Este adevărat. învâţâmintul este prost plătit, iar dorinţa de a trăi mai bine este firească pentru fiecare om. Totuşi, există o limită peste care un om cu moralitate normală nu poate trece. Uite câ poate! Sau trăiesc cu incâ o marc deziluzie: oameni pe care ii cunosc de zeci de ani ca buni profesionişti ascundeau în sine nişte spirite meschine. Numai aşa îmi explic faptul câ, intrebîndu-1 despre noul sistem dc admitere în facultate, un profesor, pe care îl cunosc dc cînd era asistent, mi-a spus câ nu-i nici o problemă: după primul an sc face trierea, iar cei incapabili nu vor mai face facultate. Frumos! Acel copil a fost amăgit şi a pierdut un an din viaţă degeaba. în acelaşi timp. cel merituos nu a putut intra la facultate pentru că nu a avut media zece la bacalaureat.

Nu trebuie sâ sc mire domnii profesori universitari câ mai micii lor colegi, de la liceu, ii blestemă: ei sc străduiesc sâ fie exigenţi, sâ-i înveţe carte pc copii, fiecare la materia lui, iar toată truda lor psiho-pcdagogică se transformă într-un cinic calcul de procente.

Dar cum sc vor uita profesorii - adevăraţii profesori de liceu - in ochii părinţilor pc ai căror copii i-au educat? Cum sâ le explice că existenţa lor a făcut ca nişte buni elevi din Cluj-Napoca sâ fie declasaţi de nişte copii din Ciorogîrla de Vale?

Nu este rostuf meu sâ trag concluzii. Blestemul părinţilor care s-au preocupat de viitorul copiilor lor îi va ajunge, poate, pe cei care au făcut o asemenea “modernizare” a învăţămîntului, care sâ decapiteze viitorul ţării.

Noul statut al PNŢCD introduce procedura moţiunii pentru alegerea preşedintelui Delegaţiei Permanente

C o m i t e t u l N a ţ i o n a l d e 1 C o n d u c e r e a l P N Ţ C D a a d o p t a t ,

s î m b ă t ă , n o u l s t a t u t , c a r e i n s t i t u i e p r o c e d u r a m o ţ i u n i i l a a l e g e r e a p r e ş e d i n t e l u i D e l e g a ţ i e i P e r m a n e n t e ş i B i r o u r i l o r , d e C o n d u c e r e l a t o a t e n i v e l e l e d i n p a r t i d ş i a c o r d ă o l a r g ă a u t o n o m i e d e c i z i o n a l ă f i l i a l e l o r .

T i t u l a r u l m o ţ i u n i i c a r e a î n t r u n i t m a j o r i t a t e a a b s o l u t ă a v o t u r i l o r d e v i n e p r e ş e d i n t e , i a r o f e r t a p o l i t i c ă l a n s a t ă p r i n m o ţ i u n e e s t e d e c l a r a t ă c î ş t i g ă t o a r e . P r o c e n t u l o b ţ i n u t d e f i e c a r e m o ţ i u n e s e v a a p l i c a r e s t u l u i m e m b r i l o r d i n B i r o u l d e C o n d u c e r e p r e c u m ş i c e l o r d i n D e l e g a ţ i a P e r m a n e n t ă , a s t f e l î n e î t î n a c e s t e s t r u c t u r i v o r f i r e p r e z e n t a ţ i s u s ţ i n ă t o r i i m o ţ i u n i l o r c e a u d e p ă ş i t p r a g u l

d e 2 0 % d i n v o t u r i . N o u l s t a t u t a s t a b i l i t d i m e n s i u n e a B i r o u l u i N a ţ i o n a l d e C o n d u c e r e l a 1 5 m e m b r i ( î n l o c d e 1 1 , c î t s î n t î n p r e z e n t ) , a c e s t a f i i n d f o r m a t d i n p r e ş e d i n t e , p r e ş e d i n t e a l C N C , p r i m - v i c e p r e ş e d i n t e , s e c r e t a r g e n e r a l , 1 0 v i c e p r e ş e d i n ţ î ş i t r e z o r i e r u l . C o n g r e s u l p a r t i d u l u i v a a l e g e p r e ş e d i n t e l e , m e m b r i i d e l e g a ţ i e i p e r m a n e n t e ş i p e c e i a i B i r o u l u i N a ţ i o n a l d e C o n d u c e r e . C o m i t e t u l n a ţ i o n a l d e C o n d u c e r e a r e p r i n t r e a t r i b u ţ i i a l e g e r e a c a n d i d a t u l u i la f u n c ţ i a d e p r e ş e d i n t e a l ţ ă r i i , m o d i f i c a r e a s t a t u l u i ş i f u z i u n e a c u a l t e p a r t i d e . D e l e g a ţ i a P e r m a n e n t ă v a s t a b i l i c a n d i d a t u l p a r t i d u l u i l a f u n c ţ i a d e p r i m - m i n i s t r u . D e l e g a ţ i i l e p e r m a n e n t e j u d e ţ e n e

v o r a l e g e c a n d i d a ţ i ţ ă r ă n i ş t i p e n t r u a l e g e r i l e p a r l a m e n t a r e ş i p e n t r u f u n c ţ i i l e î n a d m i n i s t r a ţ i a p u b l i c ă c e n t r a l ă , î n a c e s t c a z r o l u l B N C f i i n d d o a r d e a c o n f i r m a l e g a l i t a t e a c a n d i d a t u r i l o r l a . P a r l a m e n t ş i la f u n c ţ i a d e p r i m a r g e n e r a l a l C a p i t a l e i .

B N C v a a p r o b a d o a r c a n d i d a ţ i i p e n t r u f u n c ţ i i l e î n a d m i n i s t r a ţ i a c e n t r a l ă . D i s c u ţ i i s e r i o a s e s - a u p u r t a t a s u p r a p o s i b i l i t ă ţ i i c a B N C s ă i n f i r m e u n e l e c a n d i d a t u r i l a a l e g e r i l e p a r l a m e n t a r e s a u s ă s c h i m b e o r d i n e a p e a c e s t e l i s t e , d a r a r t i c o l u l c u a c e s t t e x t a f o s t e l i m i n a t . M e m b r i i B N C s e v o r r e g ă s i p e l i s t e l e p a r l a m e n t a r e î n p o z i ţ i i l e s t a b i l i t e d e a c e s t f o r d o a r c u a c o r d u l o r g a n i z a ţ i i l o r j u d e ţ e n e . '

M S k ilE iisIo ssD i Sa

■ La sfîrşitul săptămînii trecute a avut loc, la Cluj-Napoca, o dezbatere cu tema „Învăţămîntul universitar la început de mileniu”, organizată de cadrele didactice de la linia maghiară a Universităţii "Babeş-Bolyai". Lucrările au fost deschise de rectorul UBB, Andrei Marga. El a vorbit despre extinderea Universităţii şi schimbul de generaţii, izolare şi aliniere la standardele actuale, evaluarea internă şi externă a calităţii, personalitatea cadrului didactic universitar, stiluri proprii de predare, precum şi despre managementul universitar. De la Universitatea

U im i r ^99

I SVkJ tot

din Szeged a ţinut o prelegere cu tema „Metode intensive în învăţămîntul superior” prof. univ. dr. Csapo Beno, iar despre „Procese şi probleme actuale ale învăţămîntului superior maghiar din România” a vorbit prof. univ. dr. Pentek Janos, de la UBB. Importanţa calculatorului în

.învăţămîntul universitar a fost subliniată de prof. univ. dr. Kasa Zoltan, prorectorul UBB, în conferinţa cu tema „Calculatorul în învăţămîntul superior”. Prelegerile' s-au desfăşurat pe două secţiuni: stiinte umaniste si stiinte ale naturii.

M . L

□

Un politist TF a încercat să se sinucidă

Un poliţist din cadrul Postului de Poliţie Transporturi Feroviare Beclean a încercat sîmbătă să se sinucidă cu ajutorul pistolului din dotare. Plutonierul major Adrian Constantin Moldoveanu, în vîrstă de 34 de ani, a intrat sîmbătă dimineaţa în schimbul de zi la postul din Staţia CFR Beclean. Subofiţerul, aflat în jurul orei 11 singur în birou, şi-a luat pistolul din dotare

“Carpaţi”, cu care şi-a tras un glonţ în tîmplă. El a fost găsit căzut sub birou, în stare de comă, de soţia şefului de post. Din biletul găsit asupra lui a lăsat să se înţeleagă că a încercat să se sinucidă deoarece avea probleme familiale. “ Sînt singurul vinovat şi regret că m-am căsătorit” - a fost explicaţia subofiţerului. Victima a fost transportată în stare gravă la Clinica de Neurochirurgie din Cluj-Napoca, unde, începînd cu ora 16, a fost supus unei intervenţii chirurgicale. El se află în-continuare în stare de comă şi este ţinut sub o atentă îngrijire pentru a se evita

apariţia altor complicaţii. Adrian Moldoveanu s-a căsătorit în urmă cu şapte ani şi este tatăl a doi copii. El este absolventul Şcolii de subofiţeri şi a fost încadrat în muncă în anul 1990. Col. Silviu Peşteanu, şeful Serviciului Personal din cadrul Poliţiei Transporturi Feroviare Cluj, spune că Moldoveanu a obţinut pînă în prezent rezultate foarte bune pe linie de muncă şi nu a avut abateri comportamentale. “A fost un poliţist foarte bun, iar gestul său este inexplicabil”, a precizat Peşteanu.

C o s m in P U R IS

M in is tru l r o m â n d e E x te rn e , p re ş e d in te

în e x e rc iţiu a l O S C E , a în c e p u t u n t u rn e u

în fls ia C e n tra lăM i n i s t r u l r o m â n d e E x t e r n e ,

M i r c e a G e o a n ă , p r e ş e d i n ţ e î n e x e r c i ţ i u a ţ O S C E , a î n c e p u t , i e r i , u n t u r n e u î n K a z a h s t a n , K î r g î z s t a n , T a d j i - k i s t a n ş i T u r k m e n i s t a n . Ş e f u l d i p l o m a ţ i e i r o m â n e s e v a î n t î l n i , a s t ă z i , la A s t a n a , c u p r e ş e - d i n t e l e S e n a t u l u i k a z a h , O r a l b a i A b d y k a r i m o v , c u p r i m v i c e p r i m - m i n i s t r u l D i m i t r i A h m e t o v , ş i v a f i p r i m i t d e p r e ş e d i n t e l e N u r s u l t a n N a z a r b a e v .

Ministrul învăţămîntului, între ameninţările sindicaliştilor şi informatizare

de necesară, avînd în vedere faptul că numai 6-7 la sută din absolvenţii şcolilor gimnaziale de la sate urmează un liceu şi sub 1 ’la sută merg la facultate. Se va încerca şi informatizarea învăţămîntului românesc, folosirea unor programe informaţionale pentru disciplinele existente deja, pentru ca profesorii să se poată ocupa mai bine de dezvoltarea laturii creative a elevilor.

u r m a r e d i n p a g i n a 1

reabilitarea învăţămîntului rural, Ecaterina Andronescu a afirmat că Guvernul derulează începînd cu acest an un proiect ce cuprinde 120 de localităţi. Potrivit acestui pogram, şcolile din centrele de comună vor fi modernizate, vor avea profesori bine pregătiţi şi se va asigura transportul copiilor din sate către aceste centre. Revitalizarea învăţămîntului rural este extrem

Declaraţiile de venit - o problemăde mentalitateu r m a r e d i n p a g i n a 1

de măsuri ce vor fiimplementate începînd,cu acest an, prin care sistemulimpozitării globale a veniturilor va fi îmbunătăţit. In viitor va fi posibilă chiar şi depunerea declaraţiilor prin Internet, însă numai selectiv, la nivelul unor centre pilot.

Tănăsescu, care a participat vineri şi la o întîlnire cu oamenii de afaceri din sectorul.de stat şi din cel privat, a afirmat că în urma discuţiilor a rezultat faptul că oamenii de afaceri au, în

general, două mari probleme: disciplina financiară şi legislaţia. Ei au cerut o legislaţie stabilă, transparentă şi au făcut sugestii pe care ministrul a promis că le va lua în conside­rare în procesul definitivării legilor cu caracter economic.■ Printre problemele ridicate de

reprezentanţii vieţii economice clujene s-au numărat şi munca la negru, arieratele şi blocajele financiare, precum şi modul în care se desfăşoară controalele inspectorilor fiscali.

. O n s io o d o s a r p e n a l

Î m p o t r i v a lo i F a n a r

P r i m a r u l m u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a , e c . d r . G h e o r g h e F u n a r , e s t e c e r c e t a t d e I n s p e c t o r a t u l P o l i ţ i e i J u d e ţ e n e C l u j s u b a c u z a ţ i a d e a b u z î n s e r v i c i u c o n t r a i n t e r e s e l o r p u b l i c e d u p ă c e a d i s p u s s i g i l a r e a s ă l i i d e ş e d i n ţ e a C o n s i l i u l u i l o c a l ş i a i n t e r z i s c o n s i l i e r i l o r î n d a t a d e 3 1 m a i s ă i n t r e î n a c e a s t ă î n c ă p e r e . î m p o t r i v a p r i m a r u l u i a f o s t d e s c h i s d o s a r u l p e n a l c u n u m ă r u l 1 9 7 2 , î n r e g i s t r a t î n d a t a d e 1 i u n i e a . a c e s t u i a n l a c e r e r e a P a r c h e t u l u i d e p e i î n g ă J u d e c ă t o r i a C l u j c a r e s - a s e s i z a t d i n o f i c i u . R e a m i n t i m c ă s ă p t ă m î n ă t r e c u t ă , j o i , c o n s i l i e r i i l o c a l i a i m u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a a u f o s t î n i m p o s i b i l i t a t e a d e a i n t r a î n s a l a d e ş e d i n ţ e î n t r u c î t u ş a e r a s i g i l a t ă . D e l i b e r a t i v u l a o r g a n i z a t ş e d i n ţ a e x t r a o r d i n r ă î n b i r o u l v e c e p r i m a r u l u i M i r c e a G a v r i l ă , î n s ă , d e la d e z b a t e r i a u l i p s i t p r i m a r u l G h e o r g h e F u n a r ş i s e c r e t a r u l g e n e r a l a l C o n s i l i u l u i l o c a l , T i t u sJ u d e .

C o s m in P U R IS

Tinerii vor învăţa cam să

atragă fondările

comunitareAvînd în vedere

dificultăţile pe care instituţiile româneşti le întîmpină în atragerea de fonduri pentru susţinerea unor proiecte, ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, a lansat la Cluj- Napoca ideea că tinerii ar putea participa la cursuri de, pregătire în acest domeniu. Este posibil ca aceste cursuri să fie organizate în cadrul facultăţilor, participanţii urmînd să înveţe cum să întocmească proiecte şi cum să le prezinte pentru a atrage fonduri comunitare.

în felul acesta, urmînd exemplul spaniolilor, portughezilor şi grecilor, românii vor putea avea acces la fondurile externe, fonduri care, după cele afirmate de ministrul Finanţelor, nu sînt puţine, pentm a-şi pune în practică ideile.

Referitor la stadiul de realizare a infrastructurii necesare . aplicării programului SAPARD în România, ministrul Tănăsescu a afirmat că s-a găsit sediul, s-au făcut angajări, iar din luna septembrie va putea începe evaluarea proiectelor.

A n c a B L A G A

aa 1 7 juoecaESmTîîuj-.utonzatâ prin b.U. nrTTSt. . .Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03,1991 cod fiscal R 204469

ILIE C Ă L IA N (re d a cto r ş e f) ; R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6V A L E R CH IO REAN U (redactor ş e f adjunct); CUltu r : t e l 19 74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- C R IS T IA N B A R A (redactor ş e f adjunct). CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: T e l . 1 9 . 1 6 .8 1 ; fa x : 19 .2 8 .2 8 ; TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ;,E-m ail:adevcj@ m ail.dntcj.ro - redacţia j PUBLICITATE:TEL./FAX:19.73.’04-RAULSESTRAŞ;DIFUZAREE-m ail: reclam a_adevcj@ m ail.dntcj.ro - publicitate MICA PUBLICITATE:: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU;

: _ . „ .CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP; :S e c r e t a r de redacţie: lel/tax: SUBREDACŢIA TURDA: TEL/F AX: 31.43.23H o r e a P E T R U Ş 19.74.18 SUBREDACŢIA D EJ: TEL /FAX: 21.60.75

II’IIIIL KMiCLT.lT U~

i,. !■' II. I

“ G a r a i r i o n d