. J & O[ http://w w w .dntcj.ro/adevarul j ^

ANUL XIII NR. 3197 ISSN 1220-3203

JOI,17 MAI 2001

16 PAGINI 3.000 LEI

r i f

m < m m

turos

il gîndului urîtVALER CHIOREANU

W/ 'xistă o mulţime de păcate care 4| circulă printre oameni, unele mai

grele decît altele. Pedepsite sau nu,ele fac parte din viaţa fiecăruia dintre noi. în lumea politicii, însă, nimic nu e mai grav.decît minciuna premeditată şi mai urît decît vorba spusă cu gîndul de a face rău. Una dintre “învăţăturile’1 sistemului democratic este aceea că politicienii nu sînt nişte sfinţi, că o bună parte a lor se situează pe treptele de jos ale comportamentului moral. Din tot ce le-a adus deceniul de după revoluţie, românii s-au ales, deocamdată, cu două libertăţi: libertatea cuvîntului şi libertatea hoţiei, practicată, sub diferite forme, inclusiv de cei pe care ei înşişi i-âu aşezat la putere. O hoţie de un tip special, care nu mai trece, beneficiind fie de inexistenţa sau imprecizia legilor, fie de clemenţa, adesea interesată, a celor care Ie aplică. în schimb, libertatea cuvîntului... trece. Azi îl auzi sau îl citeşti şi mîine nu e. Zboară în neantul rămas în urma torentului de cuvîntări, declaraţii, înjurături. Cuvîntul aduce, uneori, bucurie, ori produce rană în suflete, apoi dispare. De libertatea lui beneficiază din plin aceiaşi politicieni. Vorbele’ lor, împiedicate de neputinţa intelectuală a celor care vor să le rostească,, ori înşirate frumos de talentul altora, sînt adeseori pline de otrava minciunii şi a gîndului urît. Prin minciuna şi răutatea pe care le dezvăluie, ele împrăştie în jur un miros puturos. O să vă ofer, preluată dintr-un ziar central, o declaraţie a unui lider de partid despre preşedintele ţării. Respectivul politician spune aşa: “Am să mai dau o dată cu el de pămînt şi o să dau definitiv. Să-i fie ruşine obrazului pentru apucăturile astea torţionare (...) ilaşcu e un om prea curat, prea idealist, prea patriot ca să se împăuneze o căzătură stalinistă ca lliescu. (...) lliescu e la al treilea sau al patrulea mandat, nici el nu mai ştie, nu mai are ţinere de minte, e un cadavru viu(...) în curînd o să-l vedem •pe lliescu la postul “Acasă”, cîntînd manele. Nici nu ştii cum dansează asta din buric, că a învăţat la el la şatră, la Olteniţa”.

Credeţi că puteţi citi încă o dată aceste fraze fără a simţi mirosul puturos al gîndului urît? încercaţi şi veţiconstata că nimic acceptabil în ordinea relaţiilor normale dintre oameni nu justifică urîţenitţ - gîndului care a produs aşa ceva. Încît stai şi te miri cum poate un asemenea om convinge o bună parte a populaţiei ţării să-l voteze, trimiţindu-b în Parlament.

De o cu totul altă factură sînt textele pe care un anume pastor maghiar le debi­tează cu ocazia vizitelor sale, numeroase, în ţările occidentale. Omul are o idee fixă, pe care o repetă întotdeauna cînd are în, faţă un auditoriu. El spune câ în România “nu s-au oprit nici procesele de distrugere a maghiarimii, ca, de exemplu, asimilarea, discriminările economice, falsificarea trecutului istoric, modificarea procentajului populaţiei (...) Clasa politică actuală trebuie să-şi revizuiască politica pe care a dus-o timp de 80 de ani şi trebuie să ajungă pînă la a-şi cere iertare, pînă la

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

P , --------——

C e n t r u l d e î n t r e ţ i n e r e c o r p o r a l ă „ B o l a n d G a r r o s

v a f u n c ţ i o n a î n c i u d a „ n o d u r i l o r î n p a p u r ă ” c e i s e p u nClădirea situată pe strada

Horea nr.2, într-o zonă cu o p u te rn ică ţinu tă urbană modernă, - începutul străzii Horea şi podul de peste rîul Someşul Mic este unul dintre cele mai importante monumente urbanistice cu o va lo are a rh itecton ică deosebită, din centrul vechi al C lujului. Construită în anul 1891, în cadrul unui program prin care se dorea modernizarea Clujului pe baza principiilor de urba­nism post-hausmanniene, clădirea păstrează amprenta

stilu lu i m odern a p lic a t cu coerenţă doar în această zonă a oraşului. în rest, Clujul are, cu pondere, un asp ect medieval. De-a lungul vremii, clădirea a aparţinut mai multor p roprietari. în p rezen t, cu excepţia subsolulu i c a re . a răm as în a d m in is tra rea Primăriei m unicipiului Cluj- Napoca, fo ş tii c h ir ia ş i au cumpărat, graţie Legii 112/ ’95 marea majoritate a spaţiilor situate în clădire.

'Şf;

T : > fi

«£*■i *. . . fW "-jî -Y « !

- - Ol >

3

7t

• D o c t o r H o n o r i s C a u s a a l A c a d e m i e i d e M u z ic ă “G h . D i m a ” •

, 7 h

s i L .

Ieri, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, în prezenţa membrilor Senatului şi a unei asistenţe distinse, a avut Ioc ceremonia de decernare a înaltului titlu de Doctor Honoris Causa compozitorului şimuzicologului român Pascal BENTOIU, drept recunoaştere şi mulţumire maestrului care pe plan naţional şi internaţional a desfăşurat o activitate la cotele cele mai înalte ale profesionalismului şi civismului. în cuvîntul introductiv, prof. univ. Aurel Marc - rectorul Academiei de

Muzică - a făcut referiri la munca neobosită a maestrului, nu doar în planul componisticii, ci şi în acela al teritoriului estetic sau analitic, atras, în egală măsură, de universul ştiinţelor umaniste, dar şi de al celor exacte. Acad. prof. univ. dr. Cornel Ţăranu a susţinut “Laudatio” pentru muzicianul Pascal Bentoiu, text aplaudat îndelung pentru modul în care a subliniat personalitatea sărbătoritului, sub toate aspectele sale:

Michaela BOCUc o n t i n u a r e î n p a g i n a a 5 - a

Reuniune a negociatorilor seli din România si ţările UENegociatorul-şef pentru aderarea

României la Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, va participa, astăzi, la Bruxelles, la cea de-a doua Conferinţă Interguvernamentală România-UE din acest an, desfăşurată la nivel de negociator- şef,- se arată într-un comunicat al

Ministerului Integrării Europene. - Reprezentanţii comunitari vor

prezenta poziţiile comune privind o serie de capitole de negociere aflate pe agenda Preşedinţiei suedeze a UE, ale căror documente de poziţie au fost trimise de România Consiliului UE.

La prima CIG. România-UE din acest an, desfăşurată la 30 martie,, reprezentanţii UE au prezentat poziţia comună privind capitolul Dreptul societăţilor comerciale. Delegaţia română a avut consultări tehnice cu Comisia Europeană pe marginea capitolului Pescuit.

a u l a : •i

M ircea H oria Hossu ră Ia zece an i înch isoare

t

Curtea de Apel Suceava a menţinut hotărîrea Tribunalului Suceava privind condamnarea la zece ani de închisoare pentru luare de miţă a fostului prirn- vicepreşedinte al Băncii Dacia Felix Mircea Horia Hossu.

Instanţa suceveana s-a pronunţat marţi după-amiază, iar hotărîrea

poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de zece zile de la pronunţare.

La începutul lunii octombrie 2000, Tribunalul Suceava l-a condamnat la zece ani de închisoare pe Mircea Horia Hossu, acuzat că ar fi luat mită în schimbul facilitării acordării unui credit.

Fostul prim-vicepreşedinte al

l ^ u i ' r î ' . A

BDF Mircea Horia Hossu (48 ani) a fost arestat în data de 4 iunie 1998, de Parchetul Curţii de Apel, sub acuzaţia de luare de mită. EI a fost acuzat că, în data de 3 august 1993, în calitate de prim-vicepreşedinte al BDF, a solicitat şi a primit de la Dan Andronescu, patronul SC' Thetis Invest SRL Cluj, suma de 20,075 milioane de lei, în vederea aprobării unui credit bancar în valoare de 225 milioane de lei. Patronul firmei Thetis Invest SRL, Dan Andronescu, a fost şi el arestat,

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

“UN CONCEPI ROMANESC

PRIVIND VIITORUL

UNIUNII EUROPENE”Liga PRO EUROPA,

Fundaţia pentru o Societate Deschisă şi Universitatea Babeş-Boiyai Cluj lansează astăzi studiile premiate în cadrul proiectului “Un concept

ru ■:} r j /• i. .i ... 7 . . . , , ,românesc privind viitorul Uniunii Europene”.

Vor participa ' autorii studiilor: Adrian Severin, Gabriel Andreescu, Sorin Moisă, Mihai Mătieş, Dorina Năstase. Prezintă: Smaranda Enache, co-preşedinta Ligii PRO EUROPA, şi Ovidiu Pecican, conferenţiar Ia Facultatea de Studii Europene.

Evenimentul va avea loc în Sala Muşlea a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga”, cu începere de la ora 17. Adrian Severin va avea, în cursul dimineţii o întrevedere cu Vasile Soporan, prefectul judeţului Cluj.

M .TRIPO N

» Calendarul ortodox-, Sf. Ap. Andronic şi Sf. lunia; Sf. Cuv. Nectarie şi Teofan; » Calendarul greco-catolic. S. Andronic şi lunia, ap. (f sec. I)

L r ' ~ K i • < f i i :mm v tms &<m v s f

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•P R IM Ă R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90

• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60.P R IM Ă R IA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 .P R IM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48.P R IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: .• 955 si 43-27-27

POLIŢIA FEROVIARĂ• CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•POLIŢLA DEJ: 21-21-21 -•P O L IŢ IA TURDA: 31-21-21•P O L IT IA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •P O L IŢ IA HUEDIN: 25-15-38* POLIŢIA GHERLA: 24-14-14.POM PIERII: 981

PROTECTLA C IVILĂ: 9S2. GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 ?i 19-16-70. int. 158 .D IR E C Ţ IA G ENERALĂ A M U N C II SI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIONAL: 971

. •INTERURBAN: - 991•INFORM AŢII: 931•DERANJAMENTE: 921*O R A EXACTĂ: 958.R..A. TERMOFICARE: 19-87-48.R -A . APĂ CANAL: 19-63-02

S C. "SALPREST" S A : 19-55-22SC PRISAL: - 42-34-36

• DISTRIBUŢIA GAZELOR• NATURALE: - INTERVENŢII GAZE• 928; 433424

JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR- 43-204)1;

T u td i- 31-17-62; Dej -21-20-22 ALIANŢA ANTISUICID. 19-16-47DTFCTI.A CFN JUD PENTRU PROTECTLA DREPTU RILOR COPILULUI 983

p r a ^ i = a| 1 1 - 1 7 M A I |

R e p u b l i c a • M ls s a g e n t s e c re t, S U A - p r e m i e r ă ( 1 3 ; 1 5 . 3 0 ; 1 8 . 0 0 ; 2 0 , 3 0 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă . d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3* S p e c t a c o l e d e l a o r a 2 3 : 1 4 - 1 7 m a i - P lăcinta am ericană, S U A ; 2 1 - 2 4 m a i - Gladiatorul, S U A ; 2 8 - 3 1 m a i - M atrix, S U A * V i c t o r i a- Plăcinta am ericană, S U A ( 1 1 ;1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 • A r t a - E u r i m a g e s- B angI B o o m I B an g I - Unde au d ispăru t banii? - G e r m a n i a - p r e m i e r ă ( v i n e r i , s î m b ă t ă , m a r ţ i , m ie r c u r i : 11; 1 3 ; 1 7 ; 1 9 ; d u m i n i c ă , lu n i: 11; 1 3 ; 1 9 ; J o i : 1 1 ; 1 3 ; 1 7 , 3 0 ; 1 9 , 3 0 ; 1 1 - 1 2 m a i : Cel m al iubit dintre păm inteni, R o m â n i a ( 1 5 ) ; 1 3 - 1 4 m a i : Io n - b le s te m u l păm in tu lu i, b le s te m u l iu birii, R o m â n i a ( 1 5 ) ; 1 5 - 1 6 m a i : Pădurea spînzuraţilor, R o m â n i a ( 1 5 ) ; 1 7 m a i : F r a ţ i i J d e r i, R o m â n i a ( 1 5 ) * F a v o r i t - îngerii lu i C harlie, S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 )* M ă r ă ş t i - Scary M ovie, S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) .

T U R D A - F o x - G ladiatorul, S U A ( 1 3 ; 1 6 ; 1 9 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 22

D E J - A r t a - Sem n de viaţă, S U A ( 1 4 ; 1 6 , 3 0 ; 1 9 ) - v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 22

G H E R L A ' - P a c e a N a u fra g ia tu l, S U A ( v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă : 1 6 ; 1 8 , 3 0 ş i s p e c t a c o l e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 1 ; l u n i , m a r ţ i , m i e r c u r i : 1 7 ; 1 8 , 3 0 ; jo i - î n c h i s .

E X I M T U RAGENŢIE DE TURISM ŞI BILETE DE AVION nujiKn v * o fe r d :

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 luni

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj Otopeni 16,35

marţiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj -> Otopeni 15,15

m ie rc u r iCluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj -> Otopeni 16,35

joi ,Cluj -> Băneasa 07,00 şt 21,00 Cluj-> Otopeni 15,15'

v in e r iCluj -> Băneasa 08,30 şi 20,10 Cluj -> Otopeni 21,35

sîmttălâ Cluj -> Băneasa 12,30

duminică Băneasa -> Cluj 19,30

ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 Cluj -> Frankfurt

marţi şi joi 9,40Frankfurt -> Cluj

marţi şi joi 14,45Cluj -9 Viena ■ 'luni, miercuri -11,25, vineri -15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri -16,35, vineri 19,40 Cluj -> Bolognaluni, miercuri -11,15, vineri -16,15 Bologna Clujluni, miercuri -16,05, vineri 21,05

TELEFON: 13-01-16.Rizwvirl prii telefon nu la ndlul Armat

EXIMTUR, tir. A. Şaguna 34-36 Tal/f aa 064-433569,183442 EXIMTUR, str. Napoca 2 -4 Tal/Fax 084-198755.199293

F A R M A C I I

Farmacii cu serviciu permanent.F a r m a c ia " C Y N A R A " , C a l e a F lo r e ş t i n r .7 5 , t e l .4 2 .6 2 .7 2 , o ra r n o n - s t o p . Farmacii c u serviciu prelungit:

F a r m a c i a T N T E R P H A R M " , s t r . P r im ă v e r ii nr. 5 , te le fo n 4 2 - 7 1 -9 5 , o ra r 8 - 2 2 , F a r m a c ia " C L E M A T I S F A R M " , P ia ţ a U n irii n r . 1 0 , t e le fo n 1 9 - 1 3 - 6 3 , o ra r 8-22.

Garda de noapte:F a r m a c ia n r. 5 , P - ţ a U nirii n r. 1 0 ,

te le fo n 1 9 - 1 3 - 6 3 , o r a r 2 0 - 8 .

TELE 7 abc C LAstăzi, de la ora 22,15:

V I T R I N A cu Ta vi Gruian

Citiţiy

zilnicA D E V Ă R U Lde Cluj igtarfttefapîgftirar

fiTLdSSIBCURSE

INTERNAŢIONALECluj > GERMANIAzilnicCluj > ITALIAluni, miercuri, joi, vineri,

sîmbătă Cluj > FRANŢA marţi, sîmbătă Cluj > AUSTRIA duminicăCluj > SUEDIA |4 curse/lună §Cluj > SPANIA marţi, vineri INFORMAŢII Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul

nr. 11, bloc D, ap. 1.

BIBLIO TECI■ Biblioteca Judeţeană

“ O CTAVIAN GO GA” : Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtâ: 9.00 - 14,00; Mcdiatccă (str. Izlazului nr. 18. Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul dc Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620); luni - vineri: 11,00 -18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15.00; Filialele: Mănăştur (str. izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. I. tei. 438.409): luni, miercuri,joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la fdialele de cartier.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9); luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

* Biblioteca Americană ’ J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14; prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada l.I.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-i9, sîmbâtâ: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

( - ® t e l e s p e c t a t o r ©Joi, 17 mai

7.00 Telematinai; 9,00 ♦ „x a l Fotbal Cupa UEFA «om»»u (rezumat); 10,00 Pasiuni; 10,45 TVR Cluj; 11,50 TVR laşi; 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania. Comunicaţii; 14,30 Districtul (s/r); 15,15 Desene animate; 15,35 Orice e posibil (s); 16,00 Convieţuiri (magazin pentru alte naţionalităţi); 17,30 Avanpremieră Ştiri; 1.7,35 Medicina pentru toţi; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Eu, cetăţeanul; 19,50 Familia...- Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Sub acoperire (s); 21,45 Reflecţii rutiere;22.00 Scurt pe doi; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Crime şi secrete: O lovitură în inimă (f. Italia 1999, p.ll); 0,50. Nocturna melomanului.

7.00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50 Poftă

bună cu Petrişor (r); 8,05 Tradiţii;8.35 Ferma (r); 9,35 Film artistic; 11,05 Ştiri; 11,10 Oprirea obligatorie (r); 11,30 Tată, am încurcat-o! (s/r);12.00 fn mijlocul furtunii (s/r); 12,45 Domnişoara Andrea (s); 13,40 Tribuna partidelor parlamentare; 14,10 Desene animate; 15,30 Ştiri; ,15.35 Trupa DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical;17.30 E dreptul tău!; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Lady, Lady (d.a.);19.15 Toţi, împreună; 20,00 On line;20.30 Ora adevărului; 22,00 Documentar; 22,50 Ştiri; 23,00 Captiv în viitor (s); 23,50 Concert; 0,40 Arta apărării (r); 1,10 Ştiri bancare şi bursiere.

. ^ 7,00 Observator;8.00 'Neaţa; 11,00 Zile

din viaţa noastră (s/r); 12,00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii;13.15 Louisiana (f.romantic SUA 84); 16.00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Îmbrăţişări pătimaşe (s); 19,00 Observator; 19,45 Sport; 19,50 Brigada mobilă; • 20,20 Din dragoste (div.); 22,00 Marius ‘ Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mirdea Badea; 0,30 Intrigi în Paradis (s); 1,30' Observator (r); 2,30 Navarro (s);4.30 Noaptea tîrziu (div./r); 5,30 îmbrăţişări pătimaşe (s/r).

7.00 Bună dimineaţa; m t jă h m . 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Echipa perfectă (s); 11,00 Black Harbour (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s);12.15 New York-ul sub teroare (f/r);14.15 Three Secrets (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/Vremea; 17,45 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro TV; .

X 7,00 Muzică; 8,00 / a b c Sandwich şi Fetz -

emisiune matinală; 10,00 La ordinea zilei (r); 11,30 As show (r); 12,29 Teiecaricatura zilei; 12,30 Reporter Tele 7 (r); 13,45 Muzică; 14,45 Documentar; 16,00 D’ale lui Cătălin; 17,59 Teiecaricatura zilei; 18,00 As show; 19,00 Germania astăzi (do); 19,29 Teiecaricatura zilei; 19,30 La ordinea zilei 21,00 Telejurnal; 21,25 Loto; Pariu Trio; 21,30 Caleidoscopul artelor; 22,00 Telemedicina; 23,00 D’ale lui Cătălin (r); 1,00 Loto, Jocker, Pariu Trio.

8 ,1 0 îngeraşul (s/r); g oo Femei înşelate (s/

r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Betty cea urîtă (s/r); 13,45 Seducţie (s/r); 14,40 la-mă acasă (mag./r); 15,30 înger sălbatic (s);16.20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Iubire fără limite (sO; 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Femei înşelate (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,20 Seducţie (s);23.20 Dragoste şi putere (s/r); 23,45 De 3 x femeie; 0,35 Ştirile de Acasă (r). " . .

Elj OPATXA 18,00-19,00 Magia peliculei - realizator Dan

Duma; 19,00-19,15 Spoturi& documentare; 19,30-20,00 Microfonul sindicatelor - realizator Mircea Giurgiu.R e d a c ţia nu iş i asumă rc s p o n s a -b ilita te a

p e n tru s c h im b ă r ile in te n ’en ite in p ro g ra m e le p o s tu r i lo r de te leviziune.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTA"• 14 - 18 mai • ~

Medicină generală. Dr. I. Boilă- 14,18 (10-12), 16 (11,30-12,30), dr. V. Bodo -16 (15-17), dr. R. Colârlă -16 ■ (10-12), dr. M. Eşanu -15 (12-13), dr. M. Man -15 (14-16), dr. D. Oltean -17 (9-11), dr, A.F. Oros -17 (14- 18), dr. D. Platan -14 (9-11), 17 (16-18), dr. L. Raşa -14 (15-17), dr. I. Riza -15 (15-16), dr. M. Suciu -17

'(10-12), dr. V. Tătaru -18 (10-12), dr. C. Tonea -15 (9-11), dr. A. Varga -14,18 (9-11), dr, C. Vlaicu -14 (11- 13); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă -16,18 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc -14,16 (14-15), dr. I. Paţiu - 16 (11,30-13), dr. T. Popescu -16 (9-11), dr. N. Prişcâ -16 (16-18), dr. Gh. Uza -14 (10-12); Interne. Dr. D. Pârv -14 (15-17), dr. Gh. Râdulescu -15(9-11), dr. Cs. Szakacs -16 (14-16); Ginecologie. Dr. Al-Refai Moh’d ■-14 (15-17), dr. DTGhemian -17 (15-17), dr. C. Fodor -15,17 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilă -17 (17-17,45), dr. P. Pilea -17 (9-11), dr. M. Sinu -16 (11-13), 18 (9-11), dr. I. Szabo -14 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Fritea -16 (11-13). dr. R. Mitea -15 (14-15), dr. L Toma -18 (10-12); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -16 (9-11); Psihologie. Dr L. Boilâ -15 (14-16); Dermatologie. Dr M. Teleagă -15 (9-11); Toxicologie clinică. Dr C.D. Ursu -15 (12-13); O.R.L. Dr S. Bitlan -16 (14-16), dr. E. Plâian -17 (9-11); .Ecografie. Dr E. Fazakas -14 (12-13), dr. I. Ghilean -16 (14-15,30), dr L. Negru -17 (16-18), dr D. Ursu -17 (12-13), dr. I.I. Usineviciu - 18 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Mari - 15 (14-16); Balneologie. Dr C. Becea -15 (9-10), dr. C. Zotla -14 (14-16); Reumatologie. Dr C. Nedelcuţ -17 (16-18); Ortopedie. Dr Z. Popa -14,17 (12-13); Urologie. Dr Z. Popa -14,17 (12-13); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -14,15,16,17,18 (9-11).

în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face ia sediu! Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şjla fel. 43-00-01, între oreie 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de.trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

g / jjZ r. Jo i, 17 mai06:00-07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-

SoTS 6:30; Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 - 10:00 Primul salut - Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop: 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea): 10:00-14:00 Mesaj FM - Tiberiu Crişan (10:00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu etc.; 13:00 Ştiri + Meteo): 14:00 -16:00 Caleidoscop CD -cu Tudor Runcanu (13:00 Ştiri* Meteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.))\ 16:00 - 18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în di rect - farse + urări -pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport-Mihai Petruşcă 1 f}:00 - 18:30 Program informativ BBC): 21:00 Ştiri.

f l T Î v J Joi, 17 maiU « l ) ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00;

------- i BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 -SUPER MATINAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de' dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); - Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00- 18.00-CAkEIDOSCQP fm: 13.20 -Engleza pentru afaceri;

20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 2f.O0:Taxi music ( dedicaţii);22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea;22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan

UNIPLUS R a d io Program f i ^ v BBC: 6,00:6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00- 21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ţi locale. 10,00-14,00 Punct., ţ i de la Zece: 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. , 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00: Uniplus nocturn.

, Joi, 17 malR A D IO C L U J j 6'00 Bună dimineaţa. O emisiune cu

— informaţii, actualităţi şi muzică, prezentatăde Anca Băltan. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Lucia Ţibre. 11,00 Buletin de ţtir i. 11,05 Ceasul a l unsprezecelea. Prezintă Ioana Bindea; 12,00 R adio jurna l transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureţti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,55 Buletin de ţtiri. 14,00 Scurt pe doi. Noi spunem lucrurilor pe nume. Talk-show cu Dinu Criste; 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu; 18,30 S upersound - ro ck& h eavy metal, redactor Cristian Zoicaş;19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,30 Pe

scena istoriei - redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii: 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.-_______ :__________:_________ Joi, 17 mai

6,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 -10,05 Ştiri Maria Aluas; 10,10 T 10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri. Realizator:

ui - — -i-i nn _

R A D I O R E N A Ş T E R E A9 1 , 2 M H z F M

Cătălin Palimaru; 10,40 - 11,00 Cântări bisericeşti; 11,00 - '11,30 Pagini de literatură. Realizator: Flavia Teoc-Bochiţ;

11.30 - 12,00 Arhiva de folclor. RealizatorVasile Tomoiagă;12.00 - 13,00 Cele mai frumoase pagini ale Ortodoxiei (r);13.00 - 13,05 Ştiri Maria Aluas; 13,05 -18,00 Magazin. Realizator: Vasile Tomoiaga; 13,05 - 13,10 Prezentarea programului; 13,10-14,00 Concertul amiezii; 14,00-15,00 Doar pentru azi - emisiune realizată în colaborare cu Clinica Sf. Panteiimon. Tema: Dependenţa de alcool, cauze, efecte, soluţii; 15,00 - 16,00 Program religios. Realizator: Cătălin. Păiimaru; 16,10 - 17,00 Muzică biseriSească şi mserturi din emisiunile Sf. Părinţi; 17,00 - 18,00 Parohiile Clujului. Realizator Maria Aluas; 18,00 - 19,00 Vecernia în direct din catedrala arhiepiscopală; 19,00 - 20,00 Cadre ale gândirii populare. RealizatorVasile Tomoiagă; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul.credinţei, invitat: Pr prof..Ioan Chiniă,20.30 -21,00 Păhărelul cu nectar. RealizatorElena Magher; 2L00 - 22,30 Universitaria. Realizator: Alex Truşcă; 22,30 -23.00 Rugăciunile serii; 23,00 — 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

20.00 Mortal Kombat II: Anihilarea (f.SUA ’97); 21,55 Ştirile Pro TV;22.00 Rokeno (joc); 22,05 Chestiunea zilei; 23,45 Ştirile Pro ' TV/Profit; 0,00 Zero! Emisiune pentru tineri; 0,30 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,45 Black Harbour (s); 1,45 Jesse (s); 2,15 Al dumneavoastră cu ilegalitate (co.SUA ’8 8 ).

jai 7,00 Malcolm şi Jjy £dcije (s/r); 7 ^3 0 poză ţa

minut (s/r); 8,00 Prima Mix; 13,30 Creaturi sălbatice (do/r); 14,30 Cronica cîrcotaşilor (r); 15,30 Cavalerul rătăcitor (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Secretele magiei (do); 20,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 21,00 Program special; 21,45 Obiectiv; 22,45 Focus Plus - ştirile nopţii; 23,15 Cavalerul rătăcitor (s/r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r).

m CABINET MEDICAL DE li] STOMATOLOGIE

Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologice complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la tal: 430.028

ORAR Luni * Vineri: 9*19

Sîmbâtâ: 10*13

Pentru îstudenţl^nensianaii, şom erf/reducereZ0 %

CABINET MEDICAL ONCOLOGIC C L U J - N A R O C A ,

s t r .P R O F C IO R T B A n r .9 (c a r t ie r G r ig o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. L U C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L , M i: 1 5 -1 8 ; M a , J :

D r. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 11

Dr. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)

L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a, J : 1 8 ” -2 0 V : 1 6 -2 0

P R O G R A M A R E : te l / fa x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în t im p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a re a c a b in e tu lu i

D i s p e n s a r u l P o l ic li n ic c u P l a t ă a

<oinstituţie cu vechi §

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici detoate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludwig Rotii (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

S tr. Pra hovei n r. 11(lingă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , Mi, V - 17-20 S - 8-12.

T e l . : 4 2 . 5 6 . 1 8 ; t e l / î a x : 1 9 . 1 4 . 6 8

M EDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan C lu j- N a p o c a ,

s tr . Ion M e ş t e r 2 / 2 1 C O N S U L T A Ţ I I ,

T R A T A M E N T E , U R G E N Ţ E :

C H I R U R G I E P E D I A T R I C Ă ; ’ O R T O P E D I E ;M A L F O R M A Ţ I IC O N G E N I T A L E ;U R O L O G I E P E D I A T R I C Ă ; P E D I A T R I E ;M E D I C I N Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G I E ; H O M E O P A T I E ; ’ B I O E N E R G I E ;E C O G R A F I E .Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

UB0K.IT0RIT.IIR SiM T IT R MIiITAU (TU stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între ofeie 8 - 22. Vă aţteptăm apelurile la numărul 166864._______

A D E V A R U Lde Cluj

U n c o t id ia n

c a r e s a t i s f a c e g u s tu r i l e

d u m n e a v o a s tr ă !

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

Z i a r u l n o s t r u f o l o s e ş t e ş t i r i f u r n i z a t e de a g e n ţ i i l e

R O M P R E S ş i M E D I A F A X .

"EL PA1S"

Au trecut aproape zece ani de cînd convergenţa pieţelor financiare fără frontieră, internaţionalizarea producţiei şi introducerea noilor tehnologii ale informaţiei anunţă o nouă panoramă, cea a economiei globale. Care este bilanţul acesteia? Efectele sale benefice, atît de lăudate de experţi, sînt împărtăşite de toţi la scară globală? Dezbaterea intelectuală asupra globalizării şi noua economie are adepţi entuziaşti care nu văd în acest fenomen decît mai multe avantaje pentru omenire. Există însă şi detractori de moarte ai globalizării.

Globalizarea, înţeleasă ca sumă a pieţelor de capital şi a noilor tehnologii informatice, a început în anii ’90, dar s-a consolidat începînd cu 1996. Dar, ce s-a întîmplat în acest deceniu al globalizării? Să privim realitatea: lumea este împărţită în 28 de state dezvoltate care deţin 15 la sută din populaţie şi 77 la sută din exporturile mondiale; faţă de 128 de ţări în curs de dezvoltare, cu 77 la sută din populaţia mondială şi care contribuie în proporţie de 18 la sută la exporturile mondiale. Exact la capătul opus al acestei panorame se află alte 28 de economii în tranziţie. Dacă privim datele reci ale evoluţiei economiei mondiale în ultimul deceniu, evidenţa

arată că s-a produs o traiectorie divergentă între cele 28 de ţări dezvoltate, faţă de restul covîrşitor ăl celorlalte 156 de state. Inflaţia, simbolul universal al' competitivităţii şi fiabilităţii unei ţări, s-a moderat ajungînd în medie la 1,8 la sută, între 1996-1999, în ţările dezvoltate. Inflaţia se socoteşte însă în două cifre în ţările în curs de dezvoltare din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină şi zona Caraibilor. Balanţa conturilor curente, care arată dacă o ţară poate plăti pentru bunurile pe care trebuie să le importe a fost excedentară pentru Clubul celor 28, negativă însă pentru restul. Acest lucru înseamnă că, în loc să dispară problema datoriilor externe ale ţărilor în curs de dezvoltare, ele s-au dublat între 1992-1998. Şi odată cu ele şi eforturile pentru achitarea lor.

Teoretic, soluţia logică la această situaţie nu este dificilă: unei pieţe globale trebuie să-i corespundă o acţiune de raţionalizare şi de redistribuire globală. Nu este foarte greu pentru Consiliul Economic şi Social al ONU să dirijeze şi să pună în practică un nou sistem economic global bazat pe trei priorităţi. în primul rînd, un acord de stabilitate monetară, cu o paritate semifixă între dolar, euro şi yen şi care să presupună o convergentă a politicilor lor economice, în al doilea rînd, un acord

de fiscalitate mondială bazat pe venitul fiecărei ţări şi cu un sistem de sancţiuni împotriva protecţionismului şi a infracţiunilor din domeniul mediului, care să presupună contribuţii obligatorii la Datoria Mondială. Şi, în al treilea rînd un efort susţinut al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prin intermediul unui acord al îiberului-schimb, care să includă o revizuire a politicilor agricole ale ţărilor dezvoltate.

în faţa acestora se ridică însă o serie întreagă de obstacole politice, facînd din această formulare o propunere naivă, cvasi comică. în primul rînd, partidele politice, chintesenţa sistemelor noastre de formaţiune democratică, cu baza lor electorală naţională şi interesele lor colective şi care nu le permit, deocamdată, să- avanseze pe calea acestei soluţii cel puţin ciudate. .Mai devreme sau mai tîrziu însă, o adevărată soluţie va cîştiga teren, dacă nu din motive de raţiune cel puţin pentru a împiedica rele mai mari. Aceste rele ale şecolului al XXI-lea, inevitabile de altfel, sînt patru: suprapopularea, mişcările masive şi necontrolate ale imigrării, deteriorarea ireversibilă a planetei şi prăpastia tot mai mare dintre destinele celor două emisfere, fiecare fiind perfect informată despre destinul celeilalte.

POLONIA NU VA FI MEMBRĂ A UNIUNII EUROPENE IN 2 0 0 3"A F P "

P o l o n i a a î n ţ e l e s , î n s f î r ş i t , c ă o b i e c t i v u l e i p r i v i n d a d e r a r e a l a U n i u n e a E u r o p e a n ă î n 2 0 0 3 a d e v e n i t o h i m e r ă ş i c ă 2 0 0 5 e s t e o d a t ă m a i r e a l i s t ă , e x i s t î n d u n r i s c c r e s c î n d c a a c e a s t ă ţ a r ă , c e a m a i m a r e d i n t r e c e l e 12 ţ ă r i c a n d i d a t e , s ă n u f i g u r e z e e î n p r i m u l g r u p a l ţ ă r i l o r a d e r e n t e . L a c î t e v a s ă p t ă m î n i d u p ă p r e ş e d i n t e l e R e p u b l i c i i , e x - c o m u n i s t u l A l e k s a n d r K w a s n i e w s k i , m i n i s t r u l p o l o n e z a l A f a c e r i l o r E x t e r n e , W l a d y s l a w B a r t o s z e w s k i , a r e c u n o s c u t , l a r î n d u l s ă u , c ă i n t r a r e a ţ ă r i i s a l e î n U E v a t r e b u i s ă a ş t e p t e p r o b a b i l p î n ă î n 2 0 0 5 . G u v e r n u l p o l o n e z n u ş i - a s c h i m b a t o b i e c t i v u l ş i a p r e c i a z ă î n c o n t i n u a r e c ă P o l o n i a v a f i p r e g ă t i t ă p e n t r u a d e r a r e l a1 i a n u a r i e 2 0 0 3 , d a r “ n u e s t e n i c i s u r d ş i n i c i o r b : e l v e d e ş i î n ţ e l e g e d i f i c u l t ă ţ i l e p e c a r e l e î n t î m p i n ă U E ” , a e x p l i c a t ş e f u l d i p l o m a ţ i e i p o l o n e z e . U E c o n s i d e r ă c ă f i n a l i z a r e a n e g o c i e r i l o r d e a d e r a r e l a s f î r ş i t u l a n u l u i 2 0 0 1 , a ş a c u m d o r e ş t e V a r ş o v i a , e s t e o " f i c ţ i u n e a t r ă g ă t o a r e " , s f î r ş i t u l a n u l u i 2002 f i i n d m a i v e r o s i m i l ” , a e x p l i c a t W l a d y s l a w B a r t o s z e w s k i l a s f î r ş i t u l u n e i c o n v o r b i r i c u C o m i s a r u l

e u r o p e a n p e n t r u l ă r g i r e a U E , G u e n t e r V e r h e u g e n . Ţ i n î n d c o n t d e f a p t u l c ă r a t i f i c a r e a u n u i a c o r d v a n e c e s i t a d o i a n i , t r e b u i e v i z a t ă , a ş a d a r , d a t a d e 1 i a n u a r i e 2 0 0 5 p e n t r u a d e r a r e a P o l o n i e i l a U E , a e x p l i c a t m i n i s t r u l p o l o n e z .

C e l ă l a l t m o t i v d e n e l i n i ş t e p e n t r u P o l o n i a e s t e a c e l a c ă e a n u f a c e p a r t e d i n p r i m u l g r u p d e ţ ă r i a d e r e n t e , c o n t r a r l i m b a j u l u i î n c u r a j a t o r f o l o s i t m u l t t i m p d e C o m i s i a e u r o p e a n ă , c a r e a f i r m a c ă o l ă r g i r e f ă r ă P o l o n i a a r fi g o l i t ă d e s e n s p e p l a n p o l i t i c . “ L a B r u x e l l e s c a p ă t ă c o n t u r i d e e a c ă i n c l u d e r e a P o l o n i e i î n p r i m u l g r u p n u e s t e o n e c e s i t a t e a b s o l u t ă ” , a a f i r m a t o î n a l t ă o f i c i a l i t a t e e u r o p e a n ă c a r e a c e r u t s ă i s e p ă s t r e z e a n o n i m a t u l . P e p l a n t e h n i c , P o l o n i a s e s i t u e a z ă î n u r m a a l t o r ţ ă r i c a n d i d a t e l a a d e r a r e , î n t r u c î t a f i n a l i z a t n u m a i 1 5 ' d i n 3 1 d e c a p i t o l e d e n e g o c i e r i , f a ţ ă d e 1 8 , î n c a z u l E s t o n i e i , S l o v a c i e i ş i C i p r u l u i ş i 1 7 , î n c a z u l U n g a r i e i . E a n u v a î n c h e i a p r o b a b i l d e c î t p a t r u c a p i t o l e s u b p r e ş e d i n ţ i a s u e d e z ă a U E î n a i n t e d e s f î r ş i t u l lu n i i i u n i e , c e e a c e r e p r e z i n t ă m u l t m a i p u ţ i n d e c î t o b i e c t i v u l p e c a r e ş i l - a s t a b i l i t f i n a l i z a r e a a 11 c a p i t o l e a n u n ţ a t î n l u n a i a n u a r i e .

P e d e a l t ă p a r t e , a l e g e r i l e l e g i s l a t i v e d i n l u n a s e p t e m b r i e d i n P o l o n i a c a r e , d u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e , v o r a v e a d r e p t r e z u l t a t v e n i r e a s t î n g i i l a p u t e r e , a d u c c u e l e o p e r i o a d ă d e i m o b i l i s m . î n p l u s , d o u ă c a p i t o l e f o a r t e d i f i c i l e r â m î n d e d i s c u t a t : a g r i c u l t u r a ş i m e d i u l , d o u ă d o m e n i i î n c a r e P o l o n i a v a t r e b u i s ă d e p u n ă u n ş f o r t e n o r m p e n t r u a s e s i t u a l a n i v e l u l e x i g e n ţ e l o r U E .

D a r , d i n c o l o d e c h e s t i u n i l e t e h n i c e c a r e v o r p u t e a j u s t i f i c a a c e a s t ă î n t î r z i e r e , d i m e n s i u n e a P o l o n i e i ş i e f e c t e l e d e s t a b i l i z a t o a r e a l e u n e i a d e r ă r i î n g r a b ă l a U E c o n s t i t u i e m o t i v e d e r e f l e c ţ i e l a B r u x e l l e s , a p r e c i a z ă a n a l i ş t i i . P o t r i v i t s t a t i s t i c i l o r E u r o s t a t d e l a B r u x e l l e s , P o l o n i a r e p r e z i n t ă e a s i n g u r ă 3 7 l a s u t ă d i n p o p u l a ţ i e ş i 3 5 , 6 l a s u t ă d i n P r o d u s u l I n t e r n B r u t ( P I B ) a l c e l o r 1 2 s t a t e c a n d i d a t e l a a d e r a r e . î n t r e t e m e r i l e U E , f i g u r e a z ă c e a a G e r m a n i e i ş i A u s t r i e i î n l e g ă t u r ă c u o e v e n t u a l ă î m b u l z e a l ă a p o l o n e z i l o r c ă t r e E u r o p a O c c i d e n t a l ă p e n t r u a m u n c i , p r e c u m ş i î n g r i j o r a r e a , n e m ă r t u r i s i t ă , a F r a n ţ e i r e f e r i t o a r e l a d i s t r u g e r e a p o l i t i c i i a g r i c o l e c o m u n e ( P A C ) d i n c a u z a p o n d e r i i a g r i c u l t u r i i p o l o n e z e ş i a s u b v e n ţ i i l o r e n o r m e l a c a r e e a v a a v e a d r e p t u l .

C O LIN P O W E L L , S E C R E T A R U L D E S T A T A L S U A : “ S Î N T E M D E S C H I S I U N U I D I A L O G C U

R U S I A P E P R O B L E M E S T R A T E G I C E ”

INTERFAX

întrebare: Ce loc ocupă Rusia în sistemul priorităţilor din politica externă a SUA? Ce aspecte din cadrul relaţiilor ruso-americane urmează să jie reanalizate dc către noua Administraţie dc la Washington? ^

Răspuns: Rusia ocupă un rol important în politica noastră externă, deoarece ea deţine potenţialul necesar unei bune colaborări cu noi în mai, multe domenii în care interesele noastre coincid, cum ar fi, de exemplu, stoparea proliferării armelor de distrugere în masă, lupta cu terorismul şi comerţul de stupefiante, precum şi soluţionarea conflictelor regionale pc cale diplomatică din Orientul Mijlociu şi pînă în Nagornîi-Karabah. Bineînţeles, există domenii în care punctul de vedere al SUA nu coincide cu cel al Rusiei, cum ar _ f i cel privind livrarea tehnicilor şi tehnologiilor nucleare ruseşti Iranului. în astfel de cazuri noi trebuie să purtăm un dialog sincer şi deschis şi să încercăm o apropiere a punctelor noastre de vedere. « î: Vor.pune oare în aplicare SUA sistemul de apărare antirachetă? Este posibil dare în acest sens itn compromis cu Rusia? i R: Preşedintele Bush a subliniaf faptul că apărarea antirachetă reprezintă una dintre priorităţile actualei Administraţii a SUA. Politica noastră constă în organizarea cît mai grabnică a unui sistem eficient de apărare antirachetă. Dorim să optăm pentru cea mai bună variantă, care ar fi capabilă sâ apere nu numai teritoriul SUA. ci şi cel al prietenilor şi aliaţilor noştri, precum şi forţele armate desfăşurate în afara ţării. SUA va accepta un dialog cu Rusia cu privire la problemele strategice, inclusiv referitor la apărarea antirachetă. Programul nostru de apărare antirachetă nu este'îndreptat împotriva Rusiei.

I: S-a înregistrat vreo modificare în ceea ce priveşte dorinţa SUA de a urmări respectarea drepturilor omului în Rusia şi mai ales în Cecenia?

R: Atît preşedintele George W. Bush, cît şi eu am declarat deja că SUA intenţionează să pledeze pentru o mai bună respectare a drepturilor omului în toată lumea. în raportul nostru cu privire la respectarea drepturilor omului în Rusia, raport publicat recent, se subliniază progresul înregistrat în anumite domenii, dar se menţionează şi acele informaţii demne de încredere cu privire la încălcarea drepturilor omului şi atrocităţile comise pe teritoriul Ceceniei. Comunitatea internaţională recunoaşte dreptul legitim al Rusiei de a-şi apăra teritoriul, drept ce presupune, de asemenea, obligaţia de a asigura respectarea garanţiilor constituţionale şi angajamentelor menite sâ asigure drepturile populaţiei. Informaţiile repetate cu privire la dispariţii, execuţii fară nici un fel de proces, torturi, arestări neîntemeiate şi răpiri de oameni în scopul obţinerii unor răscumpărări, toate acestea ne oferă temeiuri serioase ca să credem că în Cecenia s-a impus “cultul nesancţionârii". Rusia ar (rebui să le demonstreze cetăţenilor săi şi comunităţii internaţionale că cei vinovaţi de comitere a unor asemenea infracţiuni vor fi traşi la răspundere.

I: Care este punctul de vedere al SUA referitor la extinderea NATO? Intenţionează oare SUA să ia în consideraţie şi punctul dc vedere ol Rusiei cu privire la acest lucru?

R: Preşedintele George W. Bush şi cu mine sîntem adepţii politicii “uşilor deschise”, care a fost expusă la summitu! NATO din 1999. Noi sîntem ferm convinşi că extinderea Alianţei va contribui la întărirea securităţii şi stabilităţii în toată Europa. Acest proces va fi condiţionat de “dorinţa şi posibilitatea” ţărilor care doresc să adere la NATO de a-şi asuma obligaţiile legate de obţinerea statutului de membru al acestei organizaţii, precum şi de aprecierea de către NATO a potenţialului politic şi strategic al noilor state aliate. Candidatura fiecărui stat potenţial membru al NATO va fi analizată în fond, iar şansele niciunei ţări ,nu vor fi reduse din cauza poziţionării sale geografice. Eu voi continua să dezvolt colaborarea dintre NATO şi Rusia. Relaţiile dintre Rusia şi NATO, formulate în mod oficial la şedinţele Comitetului Permanent, oferă garanţii cu privire la faptul că punctul de vedere al Rusiei va fi luat în consideraţie atunci cînd membrii NATO vor analiza problema viitoarei extinderi a Alianţei.

î: Ce efect au avut recentele scandaluri diplomatice asupra relaţiilor ruso-americane? •,

R: Eu am discutat deja cu dl Ivanov măsurile pe care le-am luat cu privire la această chestiune şi am convenit să considerăm acest subiect închis. Susţinerea unor relaţii fructuoase, orientate spre colaborare, corespunde intereselor naţionale ale ambelor ţări.

E N D U E J I I I A S Z , Ş E F U L D E L E G A Ţ I E I U N G A R E L A N E G O C I E R I L E D E A D E R A R E

L A U E : “ E X T I N D E R E A U E N U S E R E F E R Ă D O A R L A R E U N I F I C A R E A E U R O P E I ”"MAGYAR H IR LA P ’

In o p i n i a s a , d o b î n d i r e a c a l i t ă ţ i i d e m e m b r u a l U E d e c ă t r e ţ a r a s a , c u î n c e p e r e d e l a 1 i a n u a r i e 2 0 0 4 , a r r e p r e z e n t a u n s u c c e s i s t o r i c .

î n t r e b a r e : Politicien ii dec lară frecvent că negocierile de aderare s-au accelerat şi că s-au obţinut progrese. Care este părerea dvs în acest sens?

R ă s p u n s : V o i p u t e a s p u n e c ă s - a p r o d u s o b r e ş ă n u m a i d u p ă c e va d e v e n i c e r t c ă p u t e m r e s p e c t a t r a s e u l n e g o c i e r i l o r s t a b i l i t a n u l t r e c u t c u C o n s i l iu l E u r o p e a n ş i v o m î n c h e i a t r e i c a p i t o l e - c h e i e : l i b e r a c i r c u l a ţ i e a p e r s o a n e l o r , a c a p i t a l u r i l o r ş i p r o t e j a r e a m e d i u l u i a m b i n a t . C î n d s e v a î n t î m p l ă a c e s t lu c r u , v a î n s e m n a c â a m d e f i n i t i v a t t o a t e a s p e c t e l e p r iv in d c e l e p a t r u l ib e r t ă ţ i f u n d a m e n t a l e : a m ă r f u r i lo r , a p e r s o a n e l o r , a c a p i t a l u r i j p r ş i a s e r v i c i i l o r , c a r e c o n s t i t u i e , î n o p i n i a m e a , e s e n ţ a i n t e g r ă r i i . î n p r in c ip iu , t r a s e u l n e g o c i e r i l o r a d o p t a t a n u l t r e c u t f a c e posibilă încheierea a c e s t o r a , la m i j lo c u l a n u lu i 2002.

î : S e pare câ “C e i 15" tra te ază cu toată . s e n o z i î a f e a obfectivefe asumate la Nisa. avirtd în

vedere disputele privind liberalizarea circulaţiei forţei de muncă şi a capitalurilor sau punerea pe tapet de către spanioli a problem ei asistenţei acordate regiunilor. Dvs, cam vă aflaţi în miezul lucrurilor, cum vedeţi discuţia pe marginea liberei circulaţii a persoanelor şi in cadnrl acesteia, a forţei de muncă?

R : P u n c t u l d e v e d e r e u n g a r , c o m u n i c a t în s c r i s B r u x e l l e s u l u i , s u s ţ i n e g a r a n t a r e a l ib e r t ă ţ i i d e p l i n e , - î n p a r a l e l c u r e s p e c t a r e a d e p l i n ă a n o r m e l o r c o m u n i t a r e d e c ă t r e a m b e l e p ă r ţ i . D a r t r e b u i e s ă p r i v i m c a p e o r e a l i t a t e p o l i t i c ă ş i p r o p u n e r e a g e r m a n o - a u s t r i a c ă ( în e s e n ţ ă , f a p t u l c ă t im p d e ş a p t e a n i d u p ă e x t i n d e r e , f o r ţ a d e m u n c ă d in n o i l e s t a t e m e m b r e n u a r e d r e p t u r i d e p l i n e d e lu c r u p e t e r i t o r iu l a c t u a l a l U E - n o t a z i a r u l u i ) . M a i m u lt , C o m i s i a E u r o p e a n ă a a d o p t a t o p o z i ţ i e s i m i l a r ă , d e ş i u ş o r a t e n u a t ă . î n p r im ii c i n c i a n i , U E n u v a e x t i n d e r e g i m u l c o m u n i t a r ş i d e c i l i b e r a c i r c u l a ţ i e a f o r ţ e i d e m u n c ă , p e r i o a d ă c e s e p o a t e p r e l u n g i c u d o i a n i î n c a z u l a n u m it o r n o i s t a t e m e m b r e . C o m i s i a a p r o p u s , t o t o d a t ă , c a s t a t e l e m e m b r e s ă î n c e a p ă c î t m a i c u r î n d l i b e r a l i z a r e a ş i e l i m i n a r e a d is c r im in ă r i i î n a c e s t d o m e n i u , d e c i s ă e x t i n d ă p o s i b i l i t ă ţ i l e d e

a n g a j a r e p e n t r u c e t ă ţ e n i i s t a t e l o r c a n d i d a t e .î : Spania a afirmat, vizind Germania, că, dacă după

extindere, cota de asistenţă pentru dezvoltare regională care fi revine rămîne neschimbată, este dispusă să sprijine moratoriul asupra circulaţiei forţei de muncă. In acest scop ar trebui fie ca sumele alocate dezvoltării regionale să crească - Germania fiind statul

- care contribuie cel m ai mult la acest fond al UE - , fie ca noilor state membre să le revină m ai puţin.

R : î n m o d f i r e s c , f i e c a r e s t a t c a l c u l e a z ă c e v a î n s e m n a p e n t m e l e x t i n d e r e a . Ş i n o i a m f ă c u t a c e s t lu c r u , î n a i n t e d e a d e p u n e c e r e r e a d e a d e r a r e , ş i r e l u ă m î n m o d s i s t e m a t i c c a l c u l e l e . î n a c e s t s t a d i u , r e t o r i c a t i n d e s ă t r e a c ă î n p l a n u l s e c u n d . E s t e a d e v ă r a t c ă p o l i t i c ie n i lo r l e p l a c e s ă p u n ă a c c e n t u l p e i d e e a r e u n i f i c ă r i i E u r o p e i , d a r n u e s t e v o r b a n u m a i d e a c e s t l u c r u . I n t e r e s e l e j o a c ă u n r o l d e o s e b i t d e i m p o r t a n t ş i f i r e ş t e c ă p r e s i u n e a l o r s e v a r e s i m ţ i t o t m a i m u lt . , C a p it o lu l p r iv in d d e z v o l t a r e a r e g i o n a l ă a r u r m a s ă f i e d i s c u t a t l a î n c e p u t u l a n u l u i v i i t o r , a t u n c i c î n d p r e ş e d i n ţ i a s e m e s t r i a l ă a U E v a fi p r e l u a t ă d e S p a n i a , ş i a t u n c i s e v a h o t ă r î p r o b a b i l l a c î t s ă s e r i d i c e a s i s t e n ţ a a l o c a t ă n o i l o r s t a t e

m e m b r e d in f o n d u r i l e s t r u c t u r a l e ş i d e c o e z i u n e . C u m p l a n u l n o s t r u d e a d e r a r e a f o s t a c c e p t a t d e f o r u l s u p r e m a l U n iu n i i , a ş t e p t ă m d e la g u v e r n s â - I s p r i j i n e . N u p u t e m s p u n e c ă c e r e r e a S p a n i e i e s t e n e f o n d a t ă , d a r n u p o a t e b l o c a n e g o c i e r i l e . P o t r i v i t p u n c t u lu i d e v e d e r e u n g a r , t o a t e c e l e ş a p t e r e g i u n i a l e ţă r i i , i n c l u s i v c e a c e n t r a l ă , c u p r i n z î n d B u d a p e s t a ş i î m p r e ju r i m i l e , s e î n c a d r e a z ă î n c a t e g o r i a în t î i ( a r e g i u n i lo r c a r e n u a t i n g p r a g u l d e 75 l a s u t ă d i n P r o d u s u l I n t e r n B r u t a l U n i u n i i n . r . ) . S o l u ţ i a a d o p t a t ă î n c a z u l I r l a n d e i , o ţ a r ă c u t r e i m i l i o a n e ş i j u m ă t a t e d e l o c u i t o r i , c a r e a f o s t c o n s i d e r a t ă o s i n g u r ă r e g i u n e , a r fi î n c o n t r a d i c ţ i e c u c r i t e r i i l e c o m u n i t a r e , î n c a z u l U n g a r i e i , c a r e a r e z e c e m i l i o a n e d e lo c u it o r i . D e o c a m d a t ă , P I B - u l r e g i u n i i c e n t r a l e n u t r e c e d e n i v e l u l d e 7 5 l a s u t ă , d a r p u n c t u l n e v r a l g i c a l n e g o c i e r i l o r î l c o n s t i t u i e t o c m a i s t a b i l i r e a m o m e n t u l u i d e î n c e p e r e a p e r i o a d e i d e t r e i a n i c o n s e c u t i v i p e n t r u c a r e s e f a c e c a l c u l u l . U n g a r i a d o r e ş t e s ă f i e lu a ţ i î n c a l c u l a c e i a ş i a n i p e b a z a c ă r o r a a u f o s t s t a b i l i t e r e g i u n i le m a i p u ţ in d e z v o l t a t e a l e a c t u a l e l o r s t a t e m e m b r e , d a r e s t e p o s i b i l c a U E s ă s e o r i e n t e z e s p r e p e r i o a d a c e a m a i r e c e n t ă .

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră A ) U I . O l ! ) 1 l ! ) A

1 9 9 4 - I o n I l i e s c u a p r o m u l g a t C o n v e n ţ i a

E u r o p e a n ă a D r e p t u r i l o r O m u l u i .

ACTUALITATEA CULTURALĂ

E v e n i m e n t e c o n s a c r a t e

Anului centenar ROMUL LADEAD u p ă d e s c h i d e r e a , a s e a r ă , î n s ă l i l e d e

e x p o z i ţ i i t e m p o r a r e a l e M u z e u lu i N a ţ i o n a l d e A r t ă C l u j , a m a n i f e s t ă r i l o r c o n s a c r a t e C e n t e n a r u l u i L A D E A , s e r i a a c e s t o r a c o n t i n u ă a s t ă z i , 1 7 m a i c u : S i m p o z i o n u l R o m u l L a d e a , î n S a l a d e s t i c l ă a P r i m ă r i e i , o r a 1 0 ; V e r n i s a j u l ş i p r e m i e r e a p a r t i c i p a n ţ i l o r l a c e a d e a d o u a e d i ţ i e a C o n c u r s u l u i N a ţ i o n a l d e s c u l p t u r ă m i c ă “ R o m u l L a d e a " , c o n c u r s o r g a n i z a t d e L i c e u l d e A r t e P l a s t i c e c a r e p o a r t ă n u m e l e m a r e l u i a r t i s t . M a n i f e s t a r e a , p r o g r a m a t ă l a o r a 1 3 , v a a v e a l o c î n A u l a M a g n a a F a c u l t ă ţ i i d e F a r m a c i e ( c l ă d i r e a n o u ă , s t r . P a s t e u r n r . 6) . S î m b ă t ă , 1 9 m a i , c u î n c e p e r e d e l a o r a 9 , l a s e d i u l L i c e u l u i d e A r t e P l a s t i c e “ R o m u l L a d e a " ( C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 5 6 ) s e v a d e s f ă ş u r a e x p e r i m e n t u l d e c r e a t i v i t a t e p l a s t i c ă F i i n ţ a ş i s p a ţ i u l - c u l o a r e ş i v o l u m , d e s c h i s e l e v i l o r d i n C l u j - N a p o c a ş i d in j u d e ţ u l C l u j , a v î n d v î r s t ă î n t r e 10 ş i 12 a n i .

SPECTACOL DE MUZICA Şl POEZIE

V ă r e a m i n t i m c ă a s t ă z i , c u î n c e p e r e d e l a o r a 1 8 . l a C a s a d e C u l t u r ă S t u d e n ţ e a s c ă v a a v e a l o c s p e c t a c o l u l d e m u z i c ă ş i p o e z i e “ I n i m a R o m â n u l u i " . P a r t i c i p ă : M a r i a G h e o r g h i u ( f o lk ) , G h e o r g h e S ă r a c (romanţe), D a n i e l A v r a m ( f o l k ) , M a n u e l a D a s c â l u ( d a n c e ) . A n a S t r â m t u r e a n u ( m u z i c ă p o p u l a r ă ) , G e o r g i a n a M u ş a t ( fo lk ) . M o d e r a t o r V i c t o r B e r c e a . D u p ă s p e c t a c o l v a a v e a l o c o l a n s a r e d e c a r t e P A V E L C O R U Ţ .

I n t r a r e a L I B E R Ă !(M.T.)

EvenimentulE x p o P H O E N I X

A s t ă z i ş l m i i n e ( 1 7 - 1 8 m a i a . c . ) î n t r e o r e l e 1 0 - 1 8 , I N S T I T U T U L P O S T L I C E A L P H O E N I X d i n C l u j - N a p o c a ( î n f i in ţ a t î n 1 9 9 5 , a u t o r i z a t d e M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i N a ţ i o n a l e , o f e r i n d p r e g ă t i r e p e n t r u s p e c i a l i z ă r i d e f i c i t a r e p e p i a ţ a m u n c i i : c r e a ţ i e ş i s t r a t e g i e p u b l i c i t a r ă , t r a d u c ă t o r i , s e c r e t a r i a t , g e s t i u n e c o m e r c i a l ă ) o r g a n i z e a z ă e v e n i m e n t u l E x p o P H O E N I X , î n s a l a f e s t i v ă a L i c e u l u i

G h . Ş i n c a i " . C o n c e p u t d e s t u d e n ţ i i a n u l u i II P u b l i c i t a t e , e v e n i m e n t u l E x p o P H O E N I X c u p r i n d e : p r e z e n t a r e a s e c ţ i i l o r i n s t i t u t u l u i ( p u b l i c i t a t e , i n f o r m a t i c ă , f i n a n ţ e - c o n t a b i l i t a t e , s e c r e t a r i a t , t r a d u c ă t o r i , m a n a g e m e n t h o t e l i e r ) , j o c u r i c u s l o g a n e , p r o i e c ţ i i v i d e o p e f o n d m u z i c a l , l a n s a r e a z ia r u lu i p u b l i c i t a r

B l o c a ţ i p e m e t e r e z e " . E l e v i i c l a s e l o r a X l l - a v o r . a f l a m a l m u l t e d e s p r e o f e r t a e d u c a ţ i o n a l ă a I n s t i t u t u l u i P o s t l i c e a l P H O E N I X , i n t r - o a t m o s f e r ă p o t r iv i t ă v î r s t e i lo r .

L a n s ă ri de c a rte

• G r u p u l e d i t u r i l o r F l o a r e a D a r u r i l o r ş i A t o s i n v i t ă p u b l i c u l c l u j e a n l a l a n s a r e a v o l u m e l o r : D i c ţ i o n a r d e s i n o n i m e d e O n u f r i e V i n ţ e l e r ş i D r u m u l v i e ţ i i d e P o l i c a r p M o r u ş c a , e d i ţ i e c r i t i c ă d e A u r e l S a s u . D e s p r e c e l e d o u ă n o i a p a r i ţ i i e d i t o r i a l e v o r v o r b i : S t a n c u l l in ş i E l e n a C o m ş u l e a . L a n s a r e a v a a v e a l o c a s t ă z i , 1 7 m a i , o r a 1 3 , l a L i b r ă r i a U n i v e r s i t ă ţ i i .

• T o t a s t ă z i , d a r , l a o r a 1 4 , 3 0 , E d i t u r a D a c i a a n u n ţ ă l a n s a r e a c ă r ţ i i lu r G h e o r g h e G r i g u r c u , i n t i t u l a t ă î n r ă s p ă r . L a n s a r e a v a a v e a l o c l a L i b r ă r i a E d i t u r i i D a c i a , . s t r . M e m o r a n d u m u l u i n r . 2 3 , p r e z e n t a r e a c ă r ţ i i u r m î n d a f i f ă c u t ă d e L a s z l o A l e x a n d r u .

• A s t ă z i , 1 7 m a i , d u p ă - a m i a z ă , l a L i c e u l T e o r e t i c “ A n a I p ă t e s c u " d in G h e r l a v a a v e a l o c u n e v e n i m e n t e d i t o r i a l d e r e f e r i n ţ ă p e n t r u a m a t o r i i d e l i t e r a t u r ă d in m u n ic ip iu l d e p e S o m e ş . Î n c e p î n d c u o r a 1 7 , c it ito r ii g h e r l e n i a u o c a z i a s ă p a r t i c i p e l a o s ă r b ă t o a r e d e s u f l e t , p r i l e j u i t ă d e l a n s a r e a v o l u m u l u i “ D i a l o g c u v i a ţ a î n p r o v e r b e , m a x i m e ş i c u g e t ă r i ” , a n t o l o g i e a p ă r u t ă l a e d i t u r a c l u j e a n ă “ R i s o p r i n t " , s c r i s ă d e c u n o s c u t u l ş i a p r e c i a t u l p o e t ş i o m d e c u l t u r ă g h e r l e a n V i o r e l H o r e a Ţ â n ţ a ş , a f l a t l a c e a d e a t r e i a a p a r i ţ i e î n f a ţ a p u b l i c u l u i . C a r t e a v a f i p r e z e n t a t ă d e p o e t u l ş i e p i g r a m i s t u l I u l i a n D ă m ă c u ş ş i p r o f . M i h a i A l i m a n , d i r e c t o r u l L i c e u l u i T e o r e t i c “A n a I p ă t e s c u ” .

C a r t e a iu i V i o r e l H o r e a Ţ â n ţ a ş c o n ţ i n e 1 . 1 8 3 p r o v e r b e , m a x i m e ş i c u g e t ă r i , n e c e s a r e o r i c ă r u i o m p e n t r u u n t r a i m a i î m p l i n i t î n m o r a l i t a t e , î n ţ e l e p c i u n e ş i s e n t i m e n t e u m a n e . O c a r t e c a r e a f o s t n e c e s a r ă , d e f a p t , u n a d e v ă r a t c o d e t i c a l c e t ă ţ e a n u l u i .

(SZ.Cs)

:i. .îi» fiii

D i n c o n f e s i u n i l e M a e s t r u l u i

“Sînt dintr-un sat frum os de pe valea Caraşului, din Banat, născut din strămoşi plugari simpli, vrednici săraci, care şi-au agonisit mălaiul în condiţii neobişnuit de grele. Am moştenit de la ei sărăcia, această înaltă şcoală care te duce pe drumurile cele mai variate ale vieţii, îţi arată cele mai interesante şi serioase aspecte ale ei, te învaţă la luptă, răbdare, omenie, îţi deschide ochii ca să priveşti cu înţelegere realitatea înconjurătoare, te învaţă să gîndeşti cu curaj, să ai dragoste şi încredere în om şi că munca necurmată învinge totul.

Tenacitate, seriozitate, chibzuinţă la lucrul odată început, am învăţat j şi am moştenit de la părinţii mei, tot ce trebuie să stea de cînd îi lumea \ la baza oricărei vieţi de creator. Mi-am dat apoi seama că acestei moşteniri va trebui să-i adaug o lectură sistematică, muncă organizată şi pasiune pentru meseria pe care mi-am ales-o ” (mărturisiri în fa ţa

[:■ studenţilor, la 60 de ani, 1961)."Lucrez de multă vreme la Şcoala Ardeleană. Nu vreau violenţă, nu

vreau poză grandilocventă, vreau conţinut sufletesc, nobleţe, umanitate, demnitate fără umilinţă, cum a fo s t viaţa acestor mari cărturari” (confesiune 1967, revista “Tribuna"). J

l

im -'

Rubrică realizată de M. BOCU

Rememorarea faptelor de spirit prin care sculptorul Romul Ladea (născut la 17 mai 1901, în Jitin-Ticvani, judeţul Caraş-Severin) s-a impus durabil în conştiinţa perenităţii româneşti ne poartă spontan gîndul spre acea superbă generaţie de intelectuali transilvăneni care au acţionat rodnic sub impulsul consecinţelor fertile, generate de

- desâvîrşirea unităţii naţionale. Alături de Catul Bogdan, Aurel Ciupe şi Anastase Demian, care - în intervalul 1919-1924 - îsi desâvîrşiseră vocaţia g f. creativă în relaţie cu farmecul artistic parisian, afirmîndu-sc >| apoi în dublă calitate de dascăli la tînăra Şcoală de arte frumoase din Cluj, înfiinţată în toamna anului 1925 şi dc artişti animaţi , ; de viziuni consonante £ exigenţelor estetice ale vremii, va deveni unul ’ din viguroşii promotori de modernitate în spaţiul intracarpatic.

Posedînd un puternic cult al valorilor moştenite - pentru că, asa cum sintetiza şi Lucian Blaga, etnia -actioneaza în om cu putere de destin - Romul Ladea se va angaja într-un memorabil efort de eternizare a constantei afective tipice poporului său: de înţelepciune, nobleţe, dîrzenie, demnitate, măreţie. Indiferent de motivul inspiraţiei, fie că erau vizate personalităţi istorice şi culturale (multe devenite monumente publice: Avram lancu la Baia de Cris. 1924; Damaschin Bojincă şi Eminescu la Oraviţa, 1929; S im ion B ă r n u ţiu la Ş im lcu l Silvaniei, 1930; Ion Popovici Bănăţeanul, Timişoara 1933; M ihail G aşpar, Bocşa Montană, 1935; V in cen ţiu Babeş, , Hodoni şi Timişoara, 1940; Ioachim Jh M ilo ia , Timişoara, 1942), fie?# exemplare umane iscate din sol autohton: ciclul ţăranilor bănăţeni (1931-1935) eroi desprinşi din balade populare: P ă tru O p in c ă (1925) Strîmbă Lemne (1927), lancu Bobu (1931), Iovan Iorgovan (în patru variante, 1933, 1936, 1938 şi 1947) sau compoziţii cu inserţii simbolice:

tăietura directă, tranşantă, creatoare de muchii, angularităţi, contraste. înzestrat cu un temperament ardent, energic, uneori chiar vulcanic se va orienta către factura precipitată a forţelor primare, elementare, conferind volumelor sculptate expresia unui robust sentiment vital.

Interesat sâ scoată reprezentarea din anecdoticul individualului, propulsînd-o în

straturile elevate ale -' ->s!\ c u p r i n d e r i i /m '* ?

universalizate, va >' v.t broda pe tema> v ” r -

firii bănăţene,...hsS

Tinereţe şi Băiet Jeannel la Paris,

Cluj, 1970 şi Şe

vi. v

f ii 'l

S i l

sau compoziţii cu inserţii simbolice: , n K 'c ‘ -v,C ru cifix ( i927), C r o n ic a r u l. 'T î K '1' - • £*"(1939,1946), L egen dă(1941), ‘ | \ ;F a m i l i a î l Q . 1 4 î s_ a . .F a m ilia (1944) ş. a. sculpturile primesc amprenta unei viziuni integratoare, ferm individualizate stilistic, cu iz de pionierat în contextul ambianţei transilvane. Este vorba de viguroasa tendinţă constructivă în determinarea spaţială a formelor, apelînd la

yBSŞâlconferindu-ne întruchipări sintetizatoare asupra bonomiei, robusteţii, tăriei morale, umorului sănătos, cuceritor şăgalnic, făcînd din ţăranii ţinuturilor din extremitatea sud- vestică a ţârii prototipuri reprezentative

pentru psihologia particulară a unui neam. Şi-n suita de amplă sugestivitate vizînd transpunerea disputei dintre bine şi rău, dintre valorile pozitive şi negative ale vieţii, sesizabile prin ingenioasa plasticizare a baladei popularului erou bănăţean Iovan Iorgovan (două reliefuri în lemn: 1933, 1936, un ronde bosse, lemn 1938 şi o statuie ecvestră, gips: 1947) vom întîlni aceeaşi originală topire în albia unui stil al interferenţelor dintre arhaic şi modem prin care Ladea a scos motivul din lumea aparenţelor pentru a-1 cantona în absolutul stărilor definitorii pentru umanitatea poporului său, promotor al binelui izbăvitor.

Şi-n ultimul sfert de veac creaţia maestrului Romul Ladea rămîne consecventă voinţei de transfigurare a eternului uman, ce iradiază acum din angelice chipuri de copii şi adolescente, din somptuoase nuduri şi tandre maternităţi, din subtile reverberări a profunde interiorizări: C rucifix, Pietâ, F r a ţ ii , C o v a le sc e n ţă , C r is t - donat scriitorului Ion Agârbiceanu Ia aniversarea a 75 de ani ş.a. Majoritatea lucrărilor au fost gîndite pentru spaţii intime, văzute de aproape în ambianţe muzeale şi de aceea factura lor stilistică simplificată, vehiculînd esenţe de gînd şi sentiment curat, va miza pe muzicalitatea cadenţelor dintre luminoase sfericitâţi şi enigmatice adumbriri, pe cufundări în tainice metafore ale lăuntricului, profund spiritualizat. Cum în ultimul deceniu al vieţii (s-a stins subit, în plin elan creator, în 27 august 1970) a fost implicat în desăvîrşirea unor momente de for public (PetofI la Albeşti - Sighişoara, 1956; Simion Bărnuţiu la Zalău, 1959; Horea la Cluj şi Albac, 1964; Rebreanu la Prislop, 1964 şi Cluj, 1966; Sadoveanu la Bucureşti, 1966; Avram lancu la Vidra şi Huedin, 1968; Tinereţe si Bălcescu Ia Cluj, 1969, Rene

1969, Lucian Blaga la Şcoala Ardeleană, dezvelită

postum la Cluj, în 1973), soluţiile .|4. v formale s-au văzut din

<. nou configurate prin , acea remarcabilă

ştiinţă a compunerii şi articulării planurilor în spaţiu, prin acea logică

interferare de coricreţiuni şi domoliri ale materiei supuse unei suple şi elevate

^ arhitecturâri pentru a releva organica osmoză dintre

raţiune şi o generoasă ' ■ . - afectivitate, încît realizările

se . . circumscriu' > împlinirilor referenţiale

din istoria statuarei româneşti.

M e m o r a b i l , stimulativ, extrem de eficace a fost, de a s e m e n e a , comportamentul, statutul Său princiar de dascăl şi minunat interlocutor (fiind înconjurat şi venerat la a g a p e lesâptămînale de joi după-amiaza în atelierul său din

' * 'I Cartierul Grigorescu, m i de zeci de

m m i n t e l e c t u a l i , mai

cu în

Ladea al

orizontului său cultural şi . filosofic, prin patosul,

profunzimea şi forţa de s convingere a

comunicării, prin harul de a se dărui ca un adeyarat apostol spiritual iradiind înjur lumină, căldură, înţelepciune, adîncă umanitate.

Prof. univ. dr. Negoiţă LĂPTOIU

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1 9 9 5 - P r i n t r - u n c o m u n i c a t d e p r e s ă , P r e ş e d i n ţ i a R o m â n i e i a c a l i f i c a t d r e p t i r e s p o n s a b i l e ş i p r i m i t i v e

a f i r m a ţ i i l e u n o r “ p u b l i c a ţ i i m i n o r e ” c o n f o r m c ă r o r a p r e ş e d i n t e l e I o n l i i e s c u a r f i f o s t a g e n t K G B .

ACTUALITATEA CULTURALA

A n s a m b l u l d e P e r c u ţ ie - 2 5 d e a n iL u n i , 2 1 m a i , l a o r a 2 0 , în s a l a

d e s p e c t a c o l e a C a s e i R a d io ( s t r . D o n a t h n r . 1 6 0 ) v a a v e a l o c u n c o n c e r t a n iv e r s a r p r ile ju it d e îm p lin ire a . a 2 5 d e a n i d e la în f i in ţ a r e a p rim u lu i

a n s a m b lu d e p e r c u ţ ie d in E u r o p a , A n s a m b l u l d e P e r c u ţ i e a l A c a d e m i e i d e M u z ic ă “ G h . D im a " d in C l u j - N a p o c a , a n s a m b l u a l e c ă r u i d e s t i n e s în t c o n d u s e , d e la î n f i in ţ a 'r e ş i p î n ă a s t ă z i , d e p r o f e s o r u l u n iv e r s i t a r G r i g o r e P o p . I n t r a r e a la c o n c e r t e s t e l ib e r ă .

D e ju l ş i s c u lp t o r ii s ă iZ i le le t r e c u t e , la C e r c u l M ilita r d in D e j a a v u t

l o c v e r n is a ju l u n e i e x p o z iţ i i d e s c u lp t u r ă c u lu c ră r i a l e sc u lp to r u lu i d e je a n B o r z a ş i T i b o r . A rtis tu l (n . la D e j, 1 9 5 7 ) e s t e a b s o l v e n t a l L ic e u lu i " A n d re i M u r e ş a n u " ş i a l u n u i c u r s d e 's c u l p t u r ă la T îr g u M u r e ş ; a r e lu c ră r i în c o le c ţ i i p a r t i c u la r e d in ţ a r ă , d a r ş i în S U A ş i C a n a d a . C e l e 3 6 d e lu c ră r i e x p u s e s e în s c r iu în tre c e l e m a i r e u ş i t e a l e a rt is tu lu i. A fla t la c e a d e a d o u a “ p e r s o n a l ă ' 1, B o r z a ş i s p e r ă s ă u r m e z e u n ş ir lu n g d e a s t f e l d e e v e n im e n t e în c a r i e r a s a . L a v e r n i s a j a f o s t d e f a ţ ă ş i d l L e o E l f e r s , p rim a ru l o r a ş u lu i o la n d e z D a l f s e n . E x p o z iţ ia v a p u t e a fi v iz ita tă p în ă în 2 4 m a i a . c .

In c e n t r u l a t e n t ie i:

M u z e u l d e I s t o r i e G h e r l aîn c u r in d v a a v e a lo c o n o u ă e d i ţ i e a Z i l e l o r

m u n i c i p i u l u i G h e r l a . C u a c e a s t ă o c a z i e , în o r a ş u l d e p e S o m e ş s ă v o r d e s f ă ş u r a m a i m u l t e m a n i f e s t ă r i c u lt u r a l- a r t is t i c e . M a jo r i t a t e a în tîln irilo r v o r fi c o n c e n t r a t e în c lă d i r e a M u z e u lu i d e Is to r ie d e p e s t r . M ih a i V i t e a z u l , u n d e s e f a c a m p le p r e g ă t ir i în v e d e r e a prim irii o a s p e ţ i l o r d in lo c a lită ţ ile în fr ă ţ i t e d in G e r m a n ia , U n g a r ia , E l v e ţ i a ş i F r a n ţ a . A s t fe l , a f o s t p u s ă la p u n c t S a l a G e r m a n ă ş i s - a m o d e r n iz a t C e n tru l C u ltu ra l F r a n c e z , a f l a t în in c in ta m u z e u lu i . în a c e a s t ă p e r io a d ă s î n t d e s c h i s e d o u ă e x p o z iţ i i d e a r t ă p la s t i c ă , ia r la î n c e p u t u l lunii iu n ie v a fi v e r n i s a t ă t r a d iţ io n a la b i e n a l ă a e le v i lo r d in ş c o l i l e u rb e i. P ă c a t c ă d in l ip s a r e s u r s e l o r f in a n c ia r e a u f o s t s i s t a t e lu c r ă r i le d e la e t a j , u n d e m a i s în t d o u ă s ă l i d e e x p o z iţ i i .

în c u r s u l a n u lu i 2 0 0 0 , M u z e u l d e I s t o r ie a a v u t p a r t e d e 4 . 3 8 9 v iz ita to r i, m a i a l e s e x p o z iţ ia d e b a z ă b u c u r în d u - s e d e m u lte a p r e c i e r i .

SZ. Cs.In tîln ire a a n iv e r s a r ă a S o c ie tă ţii C u ltu r a le S I L V A N I A R E D I V I V A -

R e a m in t im fiilo r S ă la ju lu i c ă î n t î l n i r e a a n i v e r s a r ă p r ile ju ită d e îm p lin ire a a 9 a n i d e la c o n s t it u ir e a S o c ie t ă ţ i i C u l t u r a l e S I L V A N I A R E D I V I V A v a a v e a lo c v i n e r i , 1 8 m a i a . c . , o r a 1 8 , la R e s t a u r a n t u l C a s e i U n iv e r s i t a r i lo r C lu j- N a p o c a , în G r ă d in a , d e v a r ă .

Z i l e l e C o le g i u lu i N a ţ i o n a l “ G e o r g e C o ş b u c ”

GALA ARTELOR Şl TRADIŢIILOR POPULAREI n c lu s ă s e r ie i d e m a n i f e s t ă r i p r o g r a m a t e s u b

g e n e r ic u l Z i l e l o r C o l e g i u l u i N a ţ i o n a l “ G e o r g e C o ş b u c ” d in C lu j- N a p o c a ( 1 8 - 2 6 m a i 2 0 0 1 ) , c e a d e a l l l- a e d iţ ie a G a l e i A r t e l o r ş i T r a d i ţ i i l o r P o p u l a r e , v e r ita b il f e s t iv a l folcloric al e le v i lo r , s e v a d e s f ă ş u r a m î in e , 1 8 m a i , la C a s a d e C u ltu r ă a S t u d e n ţ i lo r . M a n i fe s t a r e a v a c u p r in d e : p a r a d a p o r tu lu i p o p u la r ( o r a 1 4 - 1 5 ) p e t r a s e u l : C o le g iu l N a ţ io n a l “ G e o r g e C o ş b u c ” - B - d u l E r o i lo r - C a s a S t u d e n ţ i lo r ; E x p o z i ţ ia c u o b i e c t e d e a r t ă p o p u la r ă r e a l i z a t e d e e le v i ( v e r n i s a j , la o r a 1 5 ) ; S p e c t a c o l a l c în t e c u lu i , d a n s u lu i ş i t ra d iţ ii lo r p o p u la r e ( în tre o r e l e 1 6 - 2 0 ) , p e s c e n a C a s e i d e C u l t u r ă a * S t u d e n ţ i l o r . O r g a n iz a t o r i i G a l e i s î n t : P r im ă r ia m u n ic ip iu lu i C lu j- N a p o c a , C o n s i l iu l lo c a l , C o le g iu l N a ţ io n a l “ G e o r g e C o ş b u c ” ş i I n s p e c t o r a t u l Ş c o la r J u d e ţ e a n C lu j.

L a Turda:

Z i l e l e b ib lio te c iiA s t ă z i ş i m î in e , în a m b e l e z i l e d e la o r a 1 5 ,

m a n i fe s t ă r i în c a d r u l Z i l e l o r b i b l i o t e c i i , o r g a n iz a t e d e P r im ă r ia T u r d a , B ib l io t e c a m u n ic ip a lă “T e o d o r M u r ă ş a n u ” ş i C e r c u l M ilitar: a s t ă z i s în t p r o g r a m a t e u n S i m p o z i o n “ L u c ia n B l a g a ” , u r m a t d e u n re c ita l d in l ir ica p o e tu lu i s u s ţ in u t d e a c t o r i a i T e a tru lu i M u n ic ip a l T u r d a ; la B ib l io t e c a G a r n i z o a n e i T u r d a s e v a d e s c h id e e x p o z iţ ia d e c a r t e c u t e m a “L u c ia n B l a g a - p o e tu l lu m in ii” ; m î in e , l a a c e e a ş i o r ă , p r e z e n t a r e a c ă r ţ i i M ă r o a c a a p r o f . G a b r i e l a G r o z a ; D ia lo g u l a r t e l o r p r i le ju ie ş t e a rt iş ti lo r A d e l a v a n d e r V o s s e n - p ic tu ră ; A n a m a r i a N a g y - s t ic lă , G ’a v r i l ă N e c h i f o r - g r a f i c ă ş i A r g h i r C - t in M a ie r d e s c h i d e r e a e x p o z iţ i i lo r lo r d e p ic t u r ă , p r e c u m ş i a e x p o z i ţ i e i “ A l b u m e d e a r t ă ” , l a B i b l i o t e c a M u n ic ip a lă " T e o d o r M u r ă ş a n u ” .

R u b ric ă re a liza tă d e M . B O C U

P R I M Ă V A R A T A L E N T E L O R

“Păstraţi prin tinereţea, talentul şi pasiunea voastră, aurul acestor împliniri. Duceţi mai departe admiraţia generaţiilor, trezind astfel o societate care să împlinească ceea ce pentru noi a fost un vis. Un local pe măsură” - scria, în primăvara anului 2000, la sărbătoarea celor 50 de ani de existenţă a Liceului de Muzică “Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca, directorul acestei instituţii de prestigiu, dl prof. Nicoiae Dăianu. Iată că “aurul împlinirilor” şi-a făcut cu bine intrarea şi în mileniul trei: în această primăvară, pe care am numit-o a talentelor, palmaresul cu care elevii Liceului de Muzică răspund “prezent” la apel e mai mult decît concludent pentru calitatea activităţii didactice şi de creaţie desfăşurate aici.

Ndveanu); Premiul II: Radu Dunca (cl. a IV-a, vioară, cl. prof. Adrian Cârdan), Butyka Aliz (cl. a V-a, vioară, cl. prof. Eva Kakucs), Dana Gâdea (cl. a Vl-a, vioară, cl. prof Adrian Cârdan), Sorana Dan (cl. a VJI-a, clarinet, cl. prof Laszlo Gheorghe), Vincze Tekla (cl. a IV- a, pian, cl. prof. Kovacs Alexandru),

Lelia Serafmceanu (cl. a Vl-a, pian, cl. prof. Tiirk Gerda), Octavia Marc (cl. a Vll-a, pian, cl. prof. Mihaela Gavriş), Andreea Muţ (cl. a VlII-a, pian, cl. prof Monica Noveanu); Premiul III: Demenyi Balazs (cl. a V-a, pian, cl. prof. Paul Buzas).

(Va urma)Michaela BOCU

Instituţia - cu 36 de clase, aproape 800 de elevi şi 248 cadre didactice, care-“se luptă” cu spaţiul devenit insuficient - a reconfirmat palmaresul bun şi foarte bun din

. anul jubiliar, prefigurînd unul cel puţin de acelaşi nivel şi în următorii; 50 de ani. Mulţumim franciscanilor că ne mai păsuiesc aici, dar cea mai arzătoare dorinţă a noastră este ca următoarea jumătate de sută să o cultivăm cît mai mult în noua clădire: în fine, ne-a fost atribuit un nou amplasament, pe strada Detunata, am luat toată documentaţia de la capăt. Facem un ‘ apel călduros la Consiliul local, la domnii consilieri, la Consiliul Judeţean şi la toţi cei care ne mai pot ajuta să ne împlinim visul - ne-a mai spus d-nul director Dăianu. Raza de bucurie, de speranţă au reprezentat-o cele peste 50 de premii •şi menţiuni cu care tinerii muzicieni clujeni s-au întors de la Olimpiadele Naţionale desfăşurate în această primăvară la Satu Mare (clasele Î-VIII),.respectiv Bucureşti şi Baia Mare (pentru clasele liceale, dar şi la numeroase concursuri naţionale

şi .cu participare internaţională.'La Satu Mare au obţinut

Premiul I: Ioana Foma (cl. a IlI-a, vioară, cl. prof. Felicia Bălaş), Andrei Ciobanu (cl. a V-a, vioară, cl. prof. Adrian Cârdan), Andrei Lup (cl. â Vl-a, vioară, cl. prof. Virgil Simionca), Delia Câmpeanu (cl. a Vll-a, vioară, cl. prof. Titus Besa), Corina Marc (cl. a VlII-a, vioară, cl. prof. Victoria Nicoiae), Ion Storojerico (cl. a V-a, violoncel, cl. prof. Maria Mărginean), Octavian Lup (cl. a VU-a, violoncel, cl. prof. Gabriela Todor), Viviana Megyeri (cl. a VlII-a, harpă, cl. prof. Mirela Antonie), Maxim Ciupac (cl. a V-a, clarinet, cl. prof. Laszlo Gheorghe), Incze Robert (cl. a VUI-a, clarinet, cl. prof. Laszlo Gheorghe), Alexandra Luca (cl. a Vll-a, flaut, cl. prof. Vasile Gocan), Flaviu Lonca (cl. a Vll-a, com, cl. prof. Vasile Oprea), Sorin Păcuraru (cl. a V-a, percuţie, cl. prof. Rodica Gruian), Sebastian Nemeş (cl. a VI- a, percuţie, cl. prof Toth Zoltan), Ştefana Constantin (cl. a.VI-a, pian, cl. prof. Dorina Pop), Angela Marica (cl. a VU-a-, pian, cl. prof. Monica

r

" I I '

r

N c ir d e m u zician ro m â n P f iS C f iL B E N T O I U• U o c t o r H o n o r i s

C a u s a a l A c a d e m i e i

d e M u z i c ă

. “ G h . D i m a ” •

_ _ _ _ _ _ _ u r m a r e d i n p a g i n a _ 1_ _ _ _ _ _ _

“...Creaţia sa, extrem de bogată, cuprinde 8 simfonii, 6 cvartete, lucrări concertante pentru pian, vioară şi violoncel, 3 opere, muzică de cameră, 6 cicluri de lieduri, studii de muzicologie şi folclor, eseuri (Imagine şi sens) şi monumentalul volum Capodopere enesciene. E imposibil să descriu, fie şi pe scurt, complexitatea problemelor componistice ce răzbat din analiza acestor pagini. Aş menţiona, totuşi; că simfoniile, care pornesc de la tiparele tradiţionale, încep să se individualizeze tot mai mult, din punctul de vedere formal şi al gramaticii muzicale. Astfel, îmi rămîne în minte frumosul final lent al Simfoniei a IH-a, dirijată de Cristian Mandeal la Cluj, cu efluviile saleTirice post-enesciene, structura non-repetitivă, lipsită de reprize a Simfoniei a V-a, vizualizarea culorii în Simfonia a Vl-a sau respiraţia amplă a Simfoniei a VlII-a, ce recreează lirica unor mari poeţi. Monodia, heterofonia, polifonia, armonia tonală sau atonală, serialismul, organizările modale găsesc la Bentoiu soluţii personale, lipsite de rupturi bruşte. îmi amintesc cu plăcere limbajul serial liber al. Sonatei pentru pian şi vioară(1962), pulsaţiile sale ritmice şi scriitura percutantă a pianului. (...)"

'Au mai fost evocate cvartetele, muzica pentru teatru, inclusiv de păpuşi, operele Amorul doctor, Jertfirea Ifigeniei, Visul şi Hamlet,aceasta din urmă încununată şi cu un prestigios premiu internaţional. “Aşa cum Eminescu reprezintă o constantă a creaţiei sale (...), creaţia enesciană ^l-a obsedat permanent.Amplul volum - Capodopere enesciene este fructul unor ani de . analiză, al unor sinteze L * -şi opinii personale de b mare valoare, a căror p importanţă nu va păli f- de-a lungul anilor. Sînt fericit să aflu că e în |, /.curs .de traducere la o *- " mare universitate americană, datorită T inimoasei discipole | enesciene care este Lory ş-,Wallfish. După anii ’90, J- Pascal Bentoiu şi-a 5, consacrat o mare parte î din timp orchestrării

unor manuscrise enesciene netenninate (...). Graţie eforturilor sale, avem acum o imagine mult mai cuprinzătoare a simfonismului enescian (...) Generos cu moştenirea enesciană, sever cu sine, iată, cred, portretul compozitorului şi muzicologului...” . Hotărîrea Senatului Academiei de Muzică privind conferirea titlului de Doctor Honoris Causa maestrului Pascal Bentoiu a fost prezentată, în română şi în latina clasică, de conf. univ. dr. Pavel Puşcaş.

Înmînarea Diplomei şi conferirea însemnelor simbolice, urmate de alocuţiunea sărbătoritului au încheiat ceremonia. Eseul pe tema elogiului muzicii - o analiză lucidă, pertinentă asupra stării societăţii omeneşti, asupra pierderii speranţei şi asupra echilibrului valorilor, cu accent pe adevărata epocă de aur a muzicii româneşti, prea puţin cunoscută..

Deşi, potrivit valorii, muzica românească poate fi situată pc primele locuri în lume, ea este neglijată, uitată, minimalizată, (...), pârînd că ne complăcem într-un paseism cultural care nu face bine nimănui - a subliniat, pe lingă multe alte aspecte, Maestrul Pascal Bentoiu. O veritabilă lecţie pe care prea puţini s-au învrednicit să o audieze.

***După ceremonie, in foaierul

Academiei de Muzică “Gh. Dima " a avut loc vernisajul expoziţiei de tapiserie a studenţilor din anul III, clasa lect. univ. Liliana Moraru, de la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca. Au expus: Livia Chelemen, Georgiana Bacria, Luminiţa M ihailicenco, Sipos Sarolta, Laura Dumitrescu, Anca Pintilie, Laura Handru, Gyorgy Iringoşi Irina Stancova.

, J L . - •-

* -

A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră

Ţ ă r ă n i ş t i i c o n s i d e r ă c ă P D S R e s t e d a t o r

c u e x p l i c a ţ i i i n v e s t i t o r i l o r F i iPNŢCD consideră că

Guvernul nu are posibilitatea legală să-i despăgubească pe investitorii FNI şi că PDSR are datoria sâ le explice acestora de ce a promis în campania electorală câ-i va despăgubi, deşi cunoştea aspectele juridice legate de acest caz, informează un comunicat remis, ieri, presei.

“Dacă Guvernul ar căuta sâ-i despăgubească pe aceştia, ar fi în mod sigur tras la răspundere de către Curtea de

Conturi. Singura posibilitate este ca, prin Tribunal, CEC sâ fie obligat sâ-i despăgubească pe FNI-işti şi, deoarece CEC . este -garantat, de către' Ministerul de Finanţe, atunci ar trebui obligat Guvernul să acopere paguba”, susţine PNŢCD. în opinia PNŢCD, în cazul în care partidul de guvemămînt ştia că nu-şi va respecta angajamentele electorale, “ar trebui să recunoască câ a minţit cu bună ştiinţă”. Preşedintele Ion Iliescu

a declarat, marţi," în privinţa.' cererilor păgubiţilor FNI, câ trebuie găsite formule care să răspundă nevoilor oamenilor, dar care sâ nu afecteze bugetul, ”Nu se poate băga mina în buzunarul cetăţenilor”, a arătat preşedintele Iliescu. Premieml Adrian Năstase a declarat că,, în şedinţa de astăzi a Guvernului vor fi prezentate două materiale cuprinzînd propuneri pentru eventuala soluţionare a cazului Fondului FNI, soluţii care se vor regăsi

într-un proiect de lege care va fi dezbătut de Parlament. “Guvernul nu poate interveni singur în măsura în care există o procedură juridică, dar nici nu se poate ascunde. Şi în ceea ce priveşte FNI, ca şi în alte situaţii, nu cred câ ne foloseşte să ne ascundem sub masă şi sâ nu recunoaştem câ există o problemă din cauza faptului că unii au spus câ pun banii în pămînt şi că aceştia vor creşte cu o dobîndă de 100%”; a spus Năstase.

B u c u r i a l u i V a l e r i u S t o i c a n u - i î n c ă l z e ş t e p e p ă g u b i ţ i i F N I

Preşedintele PNL, Valeriu Stoica, afirmă că este bucuros că preşedintele ion Iliescu şi liderii PDSR “au înţeles în sfîrşit" câ deponenţii Ia FNI nu pot fi despăgubiţi din resurse btieetare.

“De altfel, sînt sigur că au ştiut acest lucru şi în timpul campaniei electorale, pentru că liderii PDSR nu sînt naivi şi aveau deja experienţa guvernării”, a declarat Stoica agenţiei MEDIAFAX.

Liderul liberal s-a pronunţat pentru despăgubireainvestitorilor FNI prin identificarea tuturor sumelor depuse şi recuperarea lor de la cei vinovaţi de prăbuşirea fondului.

“Trebuie făcută o reparaţie morală şi materială, în acord cu - posibilităţile reale ale fondului şi cu situaţia recuperării sumelor”,1 a spus Stoica, adăugind că bugetul nu poate acoperi pierderile investitorilor.

P N L s c

r e o r g a n i z e a z ă

ş i î n t e r i t o r i uIn urma alegerilor din

2000, Partidul Naţional Liberal, filiala Dej, are în adm inistraţia locală a municipiului trei consilieri şi un viceprimar. In alte nouă comune din jurul Dejului, PNL are trei primari şi un număr mare de consilieri comunali. Situaţia cea mal bună, din punctul de vedere al PNL cel puţin, se înregistrează in comuna Unguraş unde un membru al partidului deţine funcţia de primar, Iar alţi cinci sint consilieri. Preşedintele PNL Dej, M arius M inzat, a subliniat că „după alegerile din toamna trecută au fost înregistrate adeziuni noi, dar nu Tntr-un număr spectaculos”.

Intr-un viitor apropiat, preşedintele P N L Dej a declarat că „senatorul Norica Nicolai va deschide un birou parlamentar” , tn altă ordine de idei, restructurarea a cuprins şi P N L Astfel, pînă în 26 mai vor fi alese noi conduceri ale filialelor partidului, dată la care vor fi organizate alegeri în cadrul organizaţiei municipale a P N L

M.L.

Conform purtătorului de cuvînt al preşedintelui Iliescu

Fosta administraţie a încercat să subordoneze serviciile secrete intereselor de grup

Purtătorul de cuvînt al preşedintelui Ion Iliescu, Corina Creţu, a apreciat, ieri, câ administraţia din perioada 1996- 2000 a încercat sâ subordoneze serviciile secrete intereselor de grup, inclusiv ca “instrumente de compromitere a adversarilor politici’ .

“Ce s-a întîmplat acolo reprezintă consecinţa unei politici superficiale în privinţa serviciilor secrete, pe care cei care au condus ţara între 1996 şi 2000 au încercat să le

subordoneze intereselor de grup, inclusiv ca instrumente de compromitere a adversarilor politici” , a declarat Corina Creţu, referindu-se la rezultatele anchetei interne a SR1 în privinţa cazului “Timofte- KGB”. “Probabil că. acesta este momentul revenirii la normalitate”, a adăugat purtătorul de cuvînt al preşedintelui Uiescu.

Solicitată sâ comenteze cum anume se putea implica puterea politică din perioada 1996-2000

în acest caz, avînd în vedere că potrivit precizărilor SRI dosarul “Timofte-KGB” a fost “fabricat” în 1993, Creţu a răspuns: “După care s-a asistat pasiv la toată această chestiune”.

Corina Creţu a precizat că viitoarea şedinţă a Consiliului

-Suprem de Apărare a Ţării, în care se vor analiza şi rezultatele anchetei interne a SRI, va avea loc probabil în 28 mai, în funcţie de programul membrilor Consiliului.

E l o s i s â i a i a s u s ţ i n e

c o n t i n u a r e a n e g o c i e r i l o r

d i n t r e C h i ş i n ă u s i T i r a s p o l

Ministerul român al Afacerilor Externe salută decizia preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, de a continua negocierile cu Tiraspolul, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al MAE, Tatiana Maxim. Întîlnirea de ieri dintre Voronin şi liderii de la Tiraspol arată clar că dialogul este “singura cale de urmat”, a

afirmat purtătorul de cuvînt.Pe de altă parte, MAE

consideră' că interzicerea accesului preşedintelui Republicii Moldova în regiunea controlată de Tiraspol demonstrează “lipsa totală de disponibilitate reală” pentru reglementarea problemei transnistrene a autorităţilor separatiste, a spus Maxim.

MAE român a calificat măsura luată de autorităţile separatiste împotriva Iui Vladimir Voronin drept “un act provocator”, apreciind,. în acelaşi timp, că părţile implicate în problema transnistreană şi comunitatea internaţională trebuie să facă eforturi pentru rezolvarea situaţiei teritoriului din stînga Nistrului. *

1 9 9 7 - C o n g r e s u l P N L a a l e s n o u a c o n d u c e r e a p a r t i d u l u i , M i r c e a l o n e s c u - Q u i n t u s f i in d r e a l e s p r e ş e d i n t e a l p a r t i d u l u i , î n v r e m e c e

C ă l i n P o p e s c u T ă r i c e a n u , C r i n A n t o n e s c u , P a u l P ă c u r a r u ş i V i o r e l C a t a r a m ă a u f o s t d e s e m n a ţ i v i c e p r e ş e d i n ţ i a i P N L .

Pe marginea unui proiect de lege

Se vrea introducerea legitimaţiei de ortodox,

catolic, ateu?Pe lîngă lăudabilele iniţiative avute pînă în prezent în

parlamentul ţării, a surprins neplăcut proiectul de lege depus de domnul deputat Damian Brudaşcu la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor cu privire la introducerea taxei de cult. N-am înţeles ce se urmăreşte prin acest proiect. Consecinţele unei astfel de legi ar produce nu numai nemulţumiri de ordin social, dar şi mutaţii neprevăzute pe plan religios. în primul rînd, situaţia materială a multor credincioşi nu permite o •astfel de gloabă. Cum să obligi “toţi cetăţenii României”, dintre care unii abia îşi duc zilele, sâ mai plătească o taxă în plus? Nu sînt suficiente taxe? Nu se achită anual o taxă benevolă faţă de parohia căreia fi aparţii? Din discuţiile cu unii cetăţeni credincioşi, dar cu situaţie materială slabă, a rezultat că, la un asemenea recensămînt, ei s-ar declara atei, deşi şi-ar menţine credinţa şi ar frecventa biserica. Iată uri prim rezultat.al unei astfel de legi. Alţii, pomenindu-se cu obligaţii în plus, ar putea părăsi credinţa ortodoxă sau greco- catolică, gâsindu-şi loc în rîndul sectelor, atraşi şi de unele avantaje materiale. Ar fi ăl doilea rezultat. Cîţi dintre’ pensionarii cu venituri foarte mici mai fac botezuri şi cununii, ca să fie scutiţi de taxele percepute în astfel de ocazii? Eventual de înmormîntare, pe care, şi aşa, nu şi-o mai plătesc ei... Ca să fie tacîmul complet, poate n-ar trebui scutiţi nici alienaţii mintal şi nici cei fară discemămînt, ca să se aducă mai mult venit statului. Dacă e vorba de a mai completa bugetul, recuperarea banilor de la cei care au devalizat băncile, au vîndut întreprinderile statului în interes personal, au furat banii de la FNI etc - ar constitui serioase surse de venit pentru stat.

în astfel de condiţii, scăzînd vertiginos numărul credincioşilor, mai ales al celor de religie ortodoxă, se mai poate vorbi despre Biserica ortodoxă naţională care, la această oră, are peste 86% din populaţia ţării? Oare se urmăreşte acest lucru? N-au de cîştigat nici ortodocşii, nici greco- catolicii, în urma unei astfel de legi. în schimb, toţi avem de pierdut.

Poate că imitînd iniţiativa parlamentului de la Budapesta, cu legitimaţia de maghiar, va trebui sâ obţinem şi noi cîte o legitimaţie de ortodox, greco-catolic, baptist sau ateu. Ar fi o victorie pentru cei care nu ne vor binele, dar şi o modalitate de cîştig pentru un segment de oameni interesaţi.

închei, punînd din nou întrebarea: “O astfel de lege cui îi foloseşte? ’ „

Prof. loan CAMPEANU

Lipsa banilor afectează si municipiul Dej

Principala problemă cu care se confruntă administraţia locală din Dej este, ca peste tot, lipsa banilor. Fondurile care vor fi alocate de la bugetul de stat vor fi insuficiente pentru

’ nevoile municipiului Dej. De aceea, autorităţile locale au în derulare un proiect finanţat de Autoritatea Naţională pentru Dezvoltare a Regiunii de Nord-Vest. Suma de 62 de mii de euro este destinată

modernizării oborului de animale din localitate. Viceprimarul Marius Mînzat a declarat că „în Primăria Dej a fost înfiinţat un birou în care lucrează specialişti în redactarea proiectelor care primesc finanţare externă”. în acest sens, există o bună colaborare cu Fundaţia Ramses, care are în derulare o serie de proiecte destinate exclusiv comunităţii romilor din Dej. M.L.

Societatea Studenţilor Europenişti facilitează

contactul intre mediul de afaceri si cei academic»

Societatea Studenţilor Europenişti, în parteneriat cu Direcţia pentru Tineret şi Sport Cluj şi Facultatea de Studii Europene şi Administrarea Afacerilor organizează o serie de dezbateri pe tema „Mediul de afaceri din România”. Proiectul se va desfăşura între 18 şi 20 mai şi vizează dezvoltarea colaborării dintre mediul universitar şi mediul economic. La dezbateri vor participa oameni de afaceri clujeni, consilieri locali şi studenţi. Temele puse în dezbatere sînt: politica fiscală şi de investiţii, promovarea imaginii şi comunicarea în afaceri, relaţia firmă-angajat şi alinierea firmelor din România Ia standardele europene.

A. M.

Lătratul politic!La modă a devenit, de-o bună

bucată de vreme, lătratul politic. Prin cuvînt şi vorbe se poate comunica, omul se înţelege cu semenul său şi viaţa merge înainte. Prin lătrat nu se poate comunica, acesta nefiind un, limbaj, ci doar un mod primitiv de a produce... gălăgie, autorii acesteia crezînd; naivi, că au de cîştigat ca imagine!

Domnul Valeriu Stoica e un politician care'face zgomot mereu, fară a comunica nimic. El caută şi exersează lătratul politic. Atunci cînd s-a aflat la putere, domnia sa s-a certat (să nu zic a lătrat) permanent cu

aliaţii PNL - PNŢCD şi PD. Cîtă gîlceavâ au lacut şi unii şi alţii, cît au lătrat! De UDMR nu s-a legat domnul Stoica şi asta pentru că, lătratul spre o etnie nu arăta bine în Europa occidentală! Tot în acel timp, PNL şi domnul Stoica au lătrat vîrtos şi împotriva opoziţiei! Acum mai bine de patru ani, puterea de atunci a promis că în 200 de zile România va deveni altceva! Va fi scoasă din mizerie şi sărăcie şi aşezată pe drumul cel bun. A ieşit un fîs! S-a mers din rău în mai rău, din puţ în lac, de la furtul individual şi colectiv la jaful

naţional. Justitia, păstorită chiar de domnul Stoica, a primit lefuri şi avantaje imense pentru a fi cinstită, pentru a nu fi coruptă. Am scris -atunci că mai bine plăteam hoţii să nu fure, ieşeam mai ieftin! Azi, unii judecători, promovaţi pe vremea lui Stoica, s-au dovedit a fi corupţi; nepricepuţi, iar promovarea lor o gafa. în locul domnului Stoica m-aş fi simţit vinovat, jenat, aş fi tăcut mîlc şi îri 200 de zile (cifra domniei sale şi a aliaţilor săi) aş fi refăcut partidul şi programul lui. Dar... şeful îiberalilor a semnat grăbit un protocol cu PDSR, cerînd ca partidul de la putere să aibă în program şi ideile şi obiectivele liberalilor! N-a ţinut chestiunea şi dl Stoica s-a repezit şi

împotriva UDMR, alături de care a luptat “ca la ’48" cum ar veni, adică în opoziţia din 1992- ’96 şi apoi la puterea ce a urmat ca un dezastru pentru om şi pentru ţară. Ne întrebăm cînd a fost cel adevărat domnul Stoica: alături de UDMR ieri şi alaltăieri sau azi împotriva partidului, ce-i drept etnic şi anacronic într-o Europă,a secolului XXI, bine depărtat de vremea lui Franz Josif?

Iată, lătratul politic - l-am. văzut pe dl Stoica într-un monumental act de curaj, rupînd o foaie de hîrtie, cică protocolul!, laş încheiat şi laş rupt, ce ispravă!!! - a devenit obicei tradiţional la anumite formaţiuni politice.

Viorel CACOVEANU

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-1

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._______________

-04; "1 }

13 L U

Administraţia finanţelor publice a municipiului Câmpia Turzii organizează în data de 31 mai 2001, ora 10 a.m. la sediul din Câmpia Turzii, str. 1 Decembrie 1918, nr. 4 licitaţie publică cu strigare pentru vînzarea următoarelor bunuri mobile:

- clădire reprezentînd cantina cu anexele aferente şi teren construibil în suprafaţă de 1.376 mp. Preţ de strigare; 1.087.000.000 lei cu TVA inclus;

- clădire reprezentînd staţie de mecanizare a agriculturii cu anexele aferente şi teren construibil în suprafaţă de 8.746 mp. Preţ de strigare: 771.000.000 lei cu TVA inclus.

în cazul neadjudecării bunurilor, licitaţia se va repeta săptămînal în fiecare zi de joi la ora 10 a.m.

Relaţii suplimentare la sediul Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Câmpia Turzii, str. 1 Decembrie 1918, nr. 4 sau la telefon 368.006.

£9587381

H e r a k I i t hCompetenta in term oizolatii s i fono izo la tii

M ultiple variante s i posib ilită ţi constructive prin

partenerul dum neavoastră in construcţiise TOM SA IM P O R T 6 K P O R T SRL

S t r . C lu ju lu i 2 9 , A p a h id a , C l u j T e l / f a x 0 6 4 —4 3 3 4 7 4 / 4 3 3 5 7 4 (4437067)

r ••

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 g

Tel. 429.674, 093-375.469 § 095-235.668 ~

• dă în chirie garsonieră pe str. Pasteur, 150 DEM/lună. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde urgent apartament 2

camere decomandat, ocupabil imediat, proaspăt renovat, pe str. Drăgăiina. Pret 15.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde teren zona Calea Turzii,

1.000 mp, 25 USD/mp. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde restaurant "Caracatiţa" cu

toate utilităţile. Pret 30.000 USD Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160

mp suprafaţă construită, 350 mp suprafaţă totală, 50.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 093-375.469.095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Agi)• vinde teren 12.000 mp, parcelat,

pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Preţ 22 USD/mp. Tel. 429.674, 093-375.469.095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag i) .• vinde ap. IC pe str. Brassay, cu

centrală proprie, la 28.000 DM, bun pentru spaiu cabinet stomatologic. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (A g i)• Vînd ap. 3C cf. sporit cu geamuri

termopan în P-ţa Cipariu. Pret 30.000 USD. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (A g i)• închiriez apart. de 2C mobilat şi

utilat, la 120 USD pe lună, în cart. Grigorescu. Tel. 429.674, 093- 375.469, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• închiriez apart. de 4C în cart.'

Plopilor, semimobilat, la 170 USD pe lună. Tel. 429.674,093-375.469, 095- 235.668,str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

R E P A R A Ţ I I ]Uparatură fotografica j

I Zcno RE1NTIARDT

C a le a M ă n ă ş tu r , 1n r. 8 , C lu j -N .

| Tel.‘. 092/ 460-169; 064142-50-961

maţ

Tel. 054-430.423

r 1 I

I

I

Ş C O A L A " L I V I U R E B R E A N U "

3 CLUJ-NAPOCA, Str. MOLDOVEANU NR, S 165.127

OFERTĂ> ŞCOALA noastră realizează:> CLASE CU PROFIL INTENSIV

| limbilor străine: ♦ engleză;

Il l

I I I I

,pentru învăţarea |

I I I I

î l I

germana.

♦ grafică şi pictură;♦ educaţie rutieră.

♦ franceză> ACTIVITĂŢI OPŢIONALE♦ limbi străine; f. ♦ teatru pentru copii;♦ muzică vocală; , dans sportiv;♦ informatică; , ♦ etnografie şi folclor;> SEMIINTERNAT - care va consta din:♦ pregătirea temelor pentru acasă;♦ servirea mesei dc prînz (la cerere); . . *♦ program recreativ. ’ |ÎNSCRIEREA COPIILOR pentru clasa I - anul şcolar 2001-1

j 2002 are loc în PERIOADA MARTIE - 31 MAI 2001, la |■ secretariatul şcolii. Vă rugăm respectuos să vă încadraţi în |■ această perioadă pentru a putea realiza din timp componenţa | .claselor! ■J DOSARUL cuprinde: _I a) cerere (se va menţiona limba străină pentru care se optează; dacă I|se doreşte participarea la semiintemat); || b) copie xerox după certificatul de naştere; - |I c) fişă medicală (doar în septembrie la constituirea claselor). • ■

INFORMAŢII - la secretariatul şcolii, tel. 165.127. \

S.C. NAPOCA P R E S S S.A.

AN G A JEAZĂ VÎNZĂTORI

P R E S Ă Informaţii:

la sediul firmei,,I Piaţa Unirii nr. 21, I

telefon 196.858 Jj

Sc “Argos” SA Cluj-Napocastr; Onisifor Ghibu nr. 20 angajează:

ASISTENŢI VÎNZĂRICondiţii:

~- studii superioare;- stagiul militar satisfăcut; ' .- permis de conducere.Informaţii şi înscrieri la sediul firmei pînă la data de

23.05.200l'. ■________

SC IMSAT SERVICE Cluj SA angajează

SPECIALIST ÎN CALCULATOARECerinţe minime pentru candidaţi:

■ - abilitate de a lucra pe calculator PC (hard+soft);- abilităţi de comunicare; f’ jj- cunoaşterea limbii engleze sau germane. §. CV-urile şi scrisoare de intenţie se vor depune

personal la adresa: str. Dîmboviţa nr. 77, tel. 412.052; 412.588. ■ .

\ S .C . TEXTILĂ RolviÂTS.Â.’ciuj-Napoca, "J I S t r . S a l c î m u l u i n r . 3 7I ÎNCHIRIAZĂ SPAŢII ||I pentru desfăşurarea activităţilor de producţie,! Idepozitare, comerţ. Societatea deţine 15.000 mp de hale.I ISe poate închiria fie întreg spaţiul, fie module cu intrării Iseparate de 300; 400; 1000; 3000 mp. II . Informaţii la tel. 094-709.563 sau la sediul societăţii. J

• Vînd garsonieră confort 1, pe str. Dîmboviţei, parter, nefinisată, preţ 185 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)'• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu Ll 12, preţ 14.500 USD negociabil. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Pata, confort 1, parter, finisat, preţ 36.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.) .• Vînd apartament 2 camere, pe Str. Brâncuşi, confort unic, etaj intermediar, semifmisat, preţ 310 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Caut urgent de închiriat apartament cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.) ,• Vînd casă pe str. G. Clemenceau, 2 camere,-finisate, curte comună, se poate şi separa, suprafaţa construită 80 mp, preţ 36.000 USD. TeL 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Nucului, 2 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, singur în curte, preţ 550 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă, 4 nivele + mansardă, pe str. Sinaia, 12 camere, 6 băi, bucătărie, 3 garaje, mansarda nu este compartimentată, preţ 115.000 USD. Tel. 430.423! (Ag.i.)

V ÎN Z Ă R IC U M P Ă R Ă R I

• Vînd grădină cu pomi şi toate utilităţile: gaz, apă, curent trifazic, garaj, construcţii utilitare, str. Valea Seacă. Tel. 16-26-14. (1388427)

• Vînd teren extravilan (1 ha). Tel. 13-27-01. (1388434)

• Cumpăr apartament 2-3 camere confort I Mănăştur. Ofer 230-245 milioane pe loc. Exclus intermediari. Tel. 41-07-73; 13-20-15 int. 185 orele 7-16. (1386020)

• Vînd pui Ia Ferma Deuş. Tel. 094-87-72-74, 064-14-23- 63. (1388285)

S.C. ELECTRICA S.A.SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE CLUJ

ORGANIZEAZĂîn data de 07.06.2001, ora 11,00 CONCURS DE OFERTE

pentru preluare deşeuri (materiale feroase, neferoase, sticlă, cauciuc, hîrtie etc.). Caietul de sarcini poate fi preluat de la Serviciul Aprovizionare, cu sediul în str. Memorandumului nr. 27, cam. 206, începînd cu datai de 22.05.2001.

Termenul limită de depunere a ofertelor este 07.06.200 i, ora 9,00 la Registratura S.D. Cluj. (4437077)

• Persoană fizică cumpăr casă 3-4 camere, cu grădină. Tel. 12-26-03,43-0242,09549- 82-99. (1388378)

• Vînd central apartament 2 camere sufragerie , seră, 2 bucătării, baie, WC serviciu, suprafaţă totală 105 mp plus pivniţă 25 mp. Informaţii tel. 14-18-67. (1386042)

• Vînd casă în cartier Andrei Mureşanu 2 camere, bucătărie, baie, pivniţă, singur în curte, suprafa ţă to ta lă 418 mp. Inform aţii tel. 14-18-67. (1386043)

• Vînd piese second hand de DAF 400. Tel. 093-07-49-84. (1386060)• Cumpăr covoare vechi orientale

si uzate sau găurite. Tel. 19-38-88. (1386077)

• Vînd lemne de foc, materiale. Tel. 13-90-08, str. Traian nr. 52. (1386097)• Vind congelator Arctic 4 sertare,

stare foarte bună. Preţ 2 milioane lei negociabil. Tel. 43-04-28 sau 094-86-43-43. (1388426)

• Vînd apartament 2 camere Grigorescu. Preţ 9700 USD negociabil. Tel. 092-34-30-13. (1388372)

• Vînd casă cartier Andrei Mureşanu, 2 camere, dependinţe, garaj. Pret negociabil.-Tel. 095-78- 50-77. (1388388)

• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Pret 135.000 DM, negociabil. Tel. 092-44-85-57. (1388394)

• Vînd în satul Dezmir casă 2 focuri gaz, grajd, 14 ari livadă şi Iha arabil, str. Pietroasa 17. Informaţii în satul Dezmir, Costisor Vasile str. Criseni 34, tel. 12-75-63. (1388416)

• Vînd urgent casă pe str. Gladiolelor nr. 4(cartier Iris) compusă din 2 corpuri (2 camere bucătărie, baie, hol, respectiv 2 camere, 2 bucătării, hol), canalizare, 7 focuri de gaz, aproape 500 mp. Preţ 36000 DM negociabil. Tel. 094-27-53- 97. (1388413)

• Dau în chirie urgent pe termen lung 1-3 camere în apartament 4 camere, decomandat, cu acccs la bucătărie, baie, etaj 1/4, str. Agricultorilor, cartier Mănăştur (telefon, cablu Tv). Tel. 42-52-62 între orele 8-10 şi 19-21 numai pe perioada 16-18 mai. (1388408)• Caut de închiriat apartament 1-2 camere, nemobilat. Tel. 092- ,460.217. (4437047)• Caut de închiriat spaţiu zonă centrală pt. bar. Tel. 092460.217. (4437047)

D I V E R S E

• Vînd mobilă sufragerie “Luxor . Tel. 14-59-41 orele 19-22. (1386040)• Vînd teren intravilan 1,5 ha şi

hală 2.000 mp (curent, apă, canalizare) la 5 km de Oradea şi 7 km de vama Borş - în viitoarea zonă liberă. Tel. 094-392.801. (9475415)

Î N C H I R I E R I

• închiriez apartament situat în str. Pata nr. 36 etaj 1 ap. 52, ocupabil imediat. Informaţii tel. 093-79-92-33. (1386095)

• Haine, încălţăminte second- hand. Calitate! Preţuri fără concurenţă! Tel. 094-776-614; 060-66-1849. (1383981)

• Doriţi să aveţi Ia dispoziţia Dvs un restaurant timp de de 24 h? Cu toate do tările necesare pentru o distracţie? îl puteţi închiria de la noi, pentru a vă organiza Dvs, fiind iii acelaşi timp gazde şi musafiri. Informaţii şi detalii la tel. 19- 87-11. (1388312)

• Liceul T eoretic1 “N. Bălcescu” organizează înscrierea copiilor pentru clasa I în perioada 21-23 mai 2001. In fo rm aţii suplim entare la sediul-liceului str. Constanţa nr. 6 sau la tel. 43-25-18 (orele 12-15. ). (1386086)

• Liceul de Muzică “ Sigism und T odu ţă” C luj- Napoca, cu sediul pe str. Victor Deleu n r. 2, tel. 19-48-07, organizează concurs pentru ocu p area postului de ACORDEOR PIANE, în data de 21 iunie 2001, o ra 9. In fo rm aţii Ia secre ta ria tu l liceului luni-vineri, între orele 9-14. Direcţiunea. (1388370)

• SC Tin Tin angajes vînzătoare şi barmană. Reh zilnic în tre orele 10-18 s Oaşului nr. 137. (1306861)

• BIC România Sucursală a G ru p u lu i francez BIC, organizează interviuri pentru funcţia de reprezentant vînzări. Cei interesaţi sint rugaţi să trim ită CV la nr. tel. fax. 064- 18-46-10. (1386092)

• OCA ZIE UNICA! De v înzare au toutilitară m arca Mercedes Benz tip Vito 108 CDI, între 29.00043.000 km la bord cu preţul între 23.000- 28.000 DM. Furgon, cabină int, 3+1 uşi, sarcina totală maximă autorizată 2.700 kg, sarcină u tilă 940 kg, capacita tea c ilin d rică 2.151cc, pu te re maximă 60 kW, turbo diesel, anul fabricaţiei 1999. Relaţii suplim entare la telefon: 095- 125.916, 095-837.082, 095- 125.918. (4264685)

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 ,

A D E V Ă R U Ld e C lu j

J ' u l l j i c i

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

X I SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; .s? SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16,

m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

, A* «v

C O R A M E T S R L C L U JV Str. Tractoriştilor nr.2,

Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062

In c a lita te d e re p re z e n ta n ţă c o m e rc ia liză m la pret d e p r o d u c ă t o r u rm ă to a re le p r o d u s e :• SC POLICOLOR SA Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri;• c r ^ ţ ^ ^ A COLOR SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;* L.S, ^ Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletă;• SC PERIND SA Oradea: perii, mături, bidinele;

SC DEN BRAITN ROMÂNIA: silicoane, spume poliuretanice;* SC CIVIC Bucureşti: aracet;* SC PEROM Cluj: pensule, bidinele; s- IhLreţwut; Asigurăm transport gratuit la depozitul beneficiarului, ■g

Condiţiile de plată sînt negociabile. £

ÎM PR U M U T U R I:10-30 mii. pe 3 ani

50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSASRL

0 ‘î i D O B Î N D Ă6% / an taxă de |

mandatare |Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19

T e l .: 0 9 5 -6 0 9 .3 0 1, 0 6 4 -19 7 .6 1 0

[SOCIETATE COMERCIALĂ ]execută ||

I TÎMPLĂRIE PVC cu l| ! GEAM TERMOPAN, ] PR0FILE Şl FERONERIE;

j SCHUCO! T R A N S P O R T SI M O N T A J ;

I c r a u m m ® !{Tel. 183.775; 095-617.5111

Banca Internaţională a Religiilor - Sucursala Cluj vinde prin licitaţie publică:

- atelier mecanic pt. tinichigerie cu 2 grupuri sanitare, baie, spălător, vestiar, în suprafaţă de 465 mp, situat în Huedin, str. Pr. A. Munteanu 70, p roprie ta tea debitorului N ERTY S TRADING SRL. Preţ de strigare: 1.365.000.000 lei. Licitaţia va avea loc la adresa imobilului, în 29.05.2001, ora 11:30.

- casă de locuit (3 camere, bucătărie, baie, dependinţe, teren) situată în comuna Poieni, str. Principală (DN) nr. 194, jud. Cluj, proprietatea debitorului COSTEA PETRU. Preţ de strigare: 70.000.000 Iei. Licitaţia va avea loc la adresa respectivă, în data de 29.05.2001, ora 13:00.

Informaţii la telefon 064/195.065 sau 195.020.______(4264690)

"H-r-

/ L

' <3t :4 & i 0 X © 1 eJ 1h

D y n a m i c

N e t w o r k

T e c h n o l o g i e s

■'.1,

I Mfţ

C Iu j-N ap oca , str. Ţebei, nr. 21, Tel: 064-420006, e-m ail: sa les@ d ritc j.ro

f. Fi i i

ţ i

• Doriţi să lucraţi în Ungaria? Tel. 065-140693, între orele 8- 20. (1307340)• Liceul Teoretic Apaczai Csere

Janos din CIuj-Napoca organizează concurs pentru ocuparea următoarelor catedre vacante: 2 învăţători (limba maghiară), 2 posturi profesori limba şi literatura română, 1 post profesor biologie (limba maghiară). înscrierile se fac la secretariatul şcolii în perioada 4- 15 iunie 2001 orele 9-14. Data concursului 22 iunie 2001 pentru profesori; 22 şi 23 iunie 2001 pentru învăţători. Informaţii Ia secretariatul liceului str. I. C. Brătianu nr. 26, tel. 19-72-51. (1386073)

• Liceul de Informatică CIuj- Napoca, şcoală reprezentativă, organizează în data de 9 iulie 2001, concurs pentru ocuparea următoarelor posturi didactice la disciplinele: limba engleză - 1 post; educaţie fizică - 1 post. Informaţii la secretariatul liceului tel. 43-80- 24. (1386085)

’ • Primăria Gilău primeşte oferte pentm amenajare parc joacă copii şi achiziţionare fier vechi. Ofertele se pot depune pînă în data de1.06.2001. (1388419)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Briciu Salivestru Mircea anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în CIuj-Napoca str. Răşinari, nr. 5, ap. 4, sc. I, et. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388423)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Orbai Pavel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în CIuj-Napoca str. Mehedinţi nr. 76, bloc G11, sc. 2, ap. 12. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388433)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Contransimex Vest SA anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “ Exploatare balast” situat în comuna Gilău-Lona, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388436)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Remat Cluj SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiilor de mediu pentru obiectivele: “ Puncte de colectare a materialelor refolosibile” situate în CIuj-Napoca: str. Fabricii nr. 93-95; str. Detunata F. N .; str. Băişoara F. N .; str. Şoimului F. N.; str. Rucăr F. N. ; str. Nădăşel F, N. ; P-ţa Flora F. N. ; str. Ploieşti nr. 5-7; str. Fîntînele'bl. A7; str. Pasteur nr. 74; str. S. Balint nr. 5; Dej str. A l. Szoposz nr. 8. Eventualele sesizări şi sugestii- numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386076)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Florea Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul microcentrală termică de apartament situat în CIuj-Napoca str. Donath nr. 180 ap. 12 bl. A8. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386078) '

•- Numiţii Torok Nicolae şi Lereder Rozalia sînt citaţi la Judecătoria CIuj-Napoca sala 125, pentm termenul din 04.06.2001 în dosaml nr. 2592/2001. (1386079)

• Tanţău loan, Balea Ana, Hoda Maria, Muntean Aurel, Mihalca loan, Balea Gasita sînt chemaţi în judecată în calitate de pîrîţi în dosar nr. 5512/2001 la Judecătoria CIuj- Napoca pentm data de 4 iunie 2001, sala 95 orele 8,30 de reclamanţii Nicula Vasile şi Nicula Maria pentm întăbularea titlului de proprietate obtinut în baza Legii 18/1991. (1386082)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Blaga Mircea şi Ligia anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul montare microcentrală termică în CIuj- Napoca str. Fîntînele nr. 1 ap. 5. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386069)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Suciu Georgeta anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivele: instalare-centrală termică şi închidere balcoane situat în CIuj-Napoca str. Al. Vlahuţâ nr. 30 ap. 23. ventualele sesizări si sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386094) . ■

• Numiţii Rus Ana, Ciocan Todosia, Pop Ana sînt citaţi în data de 21.05.2001 la Judecătoria Ciuj, la ora 8 sala 124 în proces cu Boieru Mircea Ambrozie, în dosarul n r.. 3542/2001,' avînd ca obiect recunoaştere drept proprietate.(1386099)

• Angajăm agenţi imobiliari cu carte de muncă. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (4358985) ■• SC LIVE COMPANY, situată în

Bucureşti, duce cu contract de muncă în Israel pentm meseriile de: zidari, fierari, dulgheri, sudori, strungari, tinichigii, precum şi femei pentru menaj. Pentru informaţii sunaţi la tel. 01-212.31.75. (9475315)• Subsemnatul Hosu Traian şi soţia

Hosu Angela cheamă în judecată la data de 17.05.2001 în dosar civil 1743/2001, la Judecătoria Turda pe Hanc Alexandra, Hanc Vasile lui Vasile, Hanc loan, Hanc Mihai, Hanc Marton, Hanc Nicolae, Hanc Vasile lui Ştefan, Oprea Ana, Mic Traian şi soţia Cernea Paraschiva, toti cu domiciliul necunoscut. (9^75318)• Crişan Teodor şi soţia Crişan

Valeria cheamă în judecată la data de 21.05.2001, în dosar civil 5545/ 2001, la Judecătoria Turda pe Erezi lui Cristurean Teodor, toţi cu domiciliul necunoscut. (9475319)

• Subsemnatul Egei Edmund cheamă în judecată la data de 21.05.2001 la Judecătoria Turda, în dosar civil 1114/2001, pe soţia lui Farkaş Şandor născută Moldovan Ilona, Turzai Francisc şi soţia născută Bayca Ileana, Gabor Sarnu şi soţia Lakatos Ida, toţi cu domiciliul necunoscut. (9475320)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Marcuş Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: închidere balcon situat în Dej, str. I.P. Reteganu nr. 9, bl. U I, ap. 10. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (7302388)• Numiţii: Roş Gavrilă, Roş Vasile,

Roş Teodor, Roş Nicolae, Roş Irimie, Roş Maria, Roş Gavrilă, Roş Irimie lui Petru, Roş Maria lui Petru, Roş Teodor lui Ioan, Roş Nicolae lui Ioan, Roş Vasiie lui Ioan, Moldovan Maria văduva lui Roş Ioan, Trif Ludovica văduva lui Roş Petru, Roş Dochia, Roş Irimie, Roş Filip lui Gavrilă, Roş Ioan, Muncaci Maria văduva lui Roş Florian, toţi cu ultimul domiciliu în sat Sălicea, com. Ciurila, sînt citaţi pentru data de 18 mai 2001, ora 8, la Judecătoria Turda în dosar 1362/2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (9475321)

• Numiţii: Stieber Francisc şi Stieber Elisabeta măritată Boloni sînt chemaţi la'Judecătoria Turda pentru ziua de 01.06.2001 în cauza dosar civil nr. 2489/2001 în proces cu Krizbai Andrei pentru partaj prestaţie tabulară si succesiune.(9475322)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Universitatea Tehnică anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru realizare centrale termice proprii şi branşament gaz pentru căminele studenţeşti din Complex Observator, str. Observatorului nr. 34. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4437078)

• Numiţii: Chiorean Todor, Chiorean Maria căsătorită Csepay, Chiorean Anisia căsătorită Felecan, Marta Catrina, Chiorean Todor Molnar, Marta Cosmina (proprietari C.F. nr. 90 Comşeşti), Chiorean Ilie, Chiorean Ioan, Chiorean Paraschiva căsătorită Todea, Chiorean Filip, Chiorean Nastasia' căsătorită Niag (proprietari C.F. nr. 91 Comşeşti) sînt chemaţi la Judecătoria Turda în31.05.2001, în dosar civil 585/2001, în proces cu Nicolescu Adrian Ioan şi Nicolescu Simona Carmen pentru partaj si prestaţie tabulară,'(9475323 )________

PIERDERI• Pierdut carnet de asigurat nr.

18751243 pe numele Popovici Cristina. îl declar.nul. (1388418)

• Pierdut carte de identitate auto seria A0998176. O declar nulă.(1388428)

• Pierdut carnet de student pe numele Stirbu Adrian. îl declar nul. (1388435).

• Pierdut carnet de asigurat de sănătate. îl declar nul. (1386071)

• Pierdut carnet de student pe numele Schweitzer Marius-Petru. îl declar-nul. (1386072)

• Pierdut facturier seria 4597950- 4598000, chitanţier- 9645750- 9645800, ştampila ovală nr. 1 SC Aurora Servicii SRL. Le declar nule.(1386080)

• Pierdut ştampilă rotundă a SC Ant-Cor SRL. O declar nulă.(1386081)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport pe numele Stan Lîdia. Le declar nule. (1386090)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Mureşan Ioana. îl declar nul.(1386100)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Mureşan Alexandra. îl declar nul. (1386101)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu sufletele îndurerate anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic BUZAŞ VASILE. înmormîntarea va avea loc, joi, 17 mai 2001, ora 11, în Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească. Fam ilia îndurerată. (1388421)

• Cu sufletele îndurerate anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic, CUIBUS IOAN, în vîrstă de 75 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc, vineri, 18 mai 2001, ora 13 în C im itiru l Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mircea, Mariana şi Adi. (1388422)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă după o lungă şi grea suferinţă a dragului nostru sot şi bunic RAŢIU GR. OVID la vîrstă de 74 de ani. Cerem onia de înhumare va avea loc în data de 18 mai 2001, ora 11, la Cimitirul Central. Dumnezeu să-I odihnească. Fam ilia.(1388429)

• Cu sufletele îndurerate anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic PAP IOSIF fost pensionar al C onsiliului Judeţean birou energetică şi metrologie. Înmormîntarea va avea Ioc vineri 18 mai 2001 ora 15 în C im itiru l C entral. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia în d u re ra tă . (1386074)

• Cu adîncă durere anunţăm neaşteptata trecere în nefiinţă a celei care a fost FELICIA GHIBA, asistentă medicală principală la Clinica Medicală î. Spirit ales şi generos, colegă de nepreţuit, colaborator de excepţie a tuturor celor cu care a lucrat, sprijin moral pentru pacienţii pe care i-a îngrijit. Colectivul Clinicii Medicale I Cluj-Napoca. (1386083)

• Sîntem alături de îndoliata familie la dispariţia celei ce a fost vecina noastră GHIBA FELICIA. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Asociaţia de locatari Negoiu 9. (1388417) •

• Sîntem alături de colega noastră Carmen Stan în aceste clipe grele prin care trece pricinuite de decesul tatălui său şi îi transm item sincere condoleanţe. ColectivulAgenţiei E xploatarePatrimoniu Cluj. (1388420)

• . Sincere condoleanţe familiei Cuibus M ircea la decesul tatălui CUIBUS IOAN. V erişoara Lola cu fam ilia. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1388424)

• Comitetul Director din Banca Comercială Română, Sucursala Judeţeană Cluj, este alături de familia M arika şi Peter Kosma, în marea durere pricinuită de încetarea din via(ă a tatălui şi socrului mult iubit şi transm ite sincere condoleanţe familiei îndoliate. Fie-i ţă rîna uşoară şi Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1388437)

• Comemorăm cu multă jale şi tristeţe 2 ani şi respectiv 4 luni de cînd dragii noştri părin ţi SABIN şi MAGDALENAIELCEANU au trecut în,eternitate. Dumnezeu să-i odihneascălCei doi fii cu familiile lor. (1386089)

• în tregu l colectiv de salariaţi din Banca Comercială Română Sucursala Judeţeană Cluj, sînt alături şi împărtăşesc marea durere a colegilor şi prietenilor M arika şi Peter Kosma, acum cînd se despart de mult iubitul lor tată şi socru şi transm item sincere condoleanţe familiei îndoliate. Fie-i ţă rîn a uşoară şi Dumnezeu să-I odihnească în pace. (1388439)

• Un ultim omagiu la trecerea în e te rn ita te a domnului FRENKO ŞTEFAN, coleg deosebit şi de un înalt profesionalism. Din partea cunoştinţelor şi foştilor colegi de Ia SC Clujana SA. (1388440)

• Sîntem alături de colega noastră d-na ing. Chiorean Lia în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a soţului drag. Colegii de la Atelier Electro. (1386066)

• Sîntem alături de familia ing. Ciurea Viorel în marea durere pricinuită de moartea bunicului. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia ing. M arius C ărpineanu. (1386068)

• Un ultim omagiu Ia trecerea în e te rn ita te a distinsului nostru colaborator MARIUS CHIOREAN. Colectivul L iceului de Inform atică “TiberiuPopoviciu”. (1386084)

• Un ultim omagiu fostului nostru coleg MARIUS CHIOREAN şi sincere condoleanţe familiei. Colectivul SC Software 1TC SA. (1386096)

• Conducerea societăţii SC Soclu şi angajaţii sînt alături de colegul ior Manea Marian în aceste clipe grele. Sincere condoleanţe. (1386098)

• Cu tristeţe şi durere în suflet aducem un pios omagiu iubitului nostru soţ, tată şi bunic ing. NICOLAE IGNATIE VALEANU la un an de la trecerea în eternitate. Comemorarea va avea loc, sîmbătă, 19 mai 2001, ora 11, Ia biserica Schimbarea la Faţă, str. Eroilor 24-26. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (1388404)

• O rugăciune, o clipă de reculegere, lacrim i şi flori pentru iubitul nostru fiu EDY SEBASTIAN HORAŢIU COROIAN, azi cînd urma să împlinească un sfert de secol. Mama, tata şi fratele Alin. (1388432) •

• în d u re ra t omagiu la împlinirea a patru ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost preşedintele societăţii ARDAF, MIRCEA NlCORICI. Suflet nobil şi generos, rămîne în amintirea ■veşnică a celor care l-au cunoscut şi preţuit. Colectivul Societăţii de A sigurare R easigurare ARDAF SA. (1386088)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, STAN ION. Înmormîntarea va avea loc vineri, 18 mai 2001, ora 14, în Feiurdeni. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (D.)

• Colectivul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord- Vest este alături de colega lor Elena A rdelean în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (D.)

PENTRU CA Z IU A DE I IU N IE S Â FIE, CU ADEVĂRAT, Z IU A TUTUROR C O PIILO R

Din iniţiativa studentului rrom gabor AMBRUŞ BURCEA, direcţiunea Şcolii “Nicolae Iorga”, în colaborare cu Organizaţia Studenţilor Rromi “Romano Suno” a înfiinţat, în premieră naţională,0 clasă de alfabetizare în care învaţă 25 de copii rromi gabori. în cursul acestui an şcolar clasa de rromi a organizat diverse manifestări cultural-artistice, religioase sportive ş.n.m.d.

După cum ne-a informat Ambruş, cu ocazia zilei de1 Iunie - Ziua Copilului, elevii clasei de rromi vor organiza un program artistic cu totul şi cu totul special, din care nu vor lipsi cîntecele, poeziile şi, mai ales, dansurile tradiţionale.

Pentru ca bucuria copiilor să fie deplină, în această zi a TUTUROR. COPIILOR,333 £533 555? £33 533 335 £33 £33 353

Studenţii Institutului Teologic Greco-Catolic “Sf. Ioan Evanghelistul” participă, în perioada 14-19 mai, la o excursie de studii pe traseul Gherla, Dej, Căşei, Căpîlna, lleanda, Mesteacăn, Baia-Mare, Şişeşti, Sighet, Săpînţa, Bîrsana,

indiferent de religie, sex sau etnie, Ambruş solicită ajutorai tuturor celor care pot să sponsorizeze acţiunea. Dulciuri, rechizite, jucării - ştiţi bine că toate astea sînt rîvnite de orice copil.

Cei care vor să dea curs

cererii lui Ambruş îl pot găsi pe acest tînăr (mai mult suflet decît trup) la Şcoala nr. 13 “Nicolae Iorga”, din str.' Războieni (tel. 13-07-87), în fiecare zi, între orele 16-20.

M . TR IP O N

|M J|® • 1

l * 'J ** « ■*

- ’ i Ţ i ' U ' S S ' A '

A A

* ~~ "Z t

\ w. • *- ST*

EX CU RSIE DE

STUDII PEN TRU

VIITORII PREOŢI

Ieud, Vatra Domei, Moldoviţa, Putna, Suceviţa, Voroneţ, Suceava, Paşcani, Iaşi, Reghin. Pe parcursul acestei excursii studenţii au ocazia să viziteze mînăstiri, parohii, diferite instituţii teologice şi muzee şi să se întîlnească cu IPS Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, cu PS Petru Gherghel,..episcop romano- catolic de Iaşi şi cu Eminenţa Sa Alexandra Todea, singurul cardinal român în viaţă. •

Iniţiativa unor astfel de excursii aparţine PS Florentin Crihălmeanu,' episcop auxiliar de Cluj - Gherla, fiind lansată încă de pe vremea cînd era părintele spiritual al Institutului.

M .T .

CURS D E INIŢIERE IN QIGONQAsociaţia de Qigong Cluj QILINGONG organizează, în perioada

22-28 mai a.c., un Curs de iniţiere în Qigong, susţinut de maestrul Lin Kai Ting, originar din Beijing (China), care este specialist în medicină tradiţională chineză şi farmacologie. Cursurile se vor axa pe: ameliorarea şi vindecarea rapidă a bolilor; tehnici de încărcare cu energie din univers; dezvoltarea capacităţilor speciale (vizualizarea aurei, al treilea ochi etc); întărirea corpului fizic şi dezvoltarea înţelepciunii.

La curs pot participa bărbaţi, femei, copii pesîe virsta de 8 ani, vîrstnici (alte informaţii la tel. 16-61-88, 094/55-96-59, 094/60- 92-51).

înscrierile se fac la sala de sport a Liceului “Mihai Eminescu". joia între orele 17-19 si sîmbătă între orele 14-16.

M. T.

ZIU A PO R Ţ IL O R p a r ţ i a l D E S C H IS ECu ocazia Zilei Internaţionale

a Telecomunicaţiilor, Societatea Naţională .de Telecomunicaţii, Direcţia de Telecomunicaţii Cluj, organizează astăzi, la Cluj- Napoca, “Ziua PorţilorDeschise”. Pentru a afla cîte. ceva din aşa-zisele “secrete” ale RomTelecomului, conducerea societăţii îi invită la sediul instituţiei, pe toţi cei ce sînt interesaţi de serviciilecomunicaţiilor.

Se pot vizita pe trasee dirijate de direcţiune următoarele servicii: informaţii 931,deranjamente 921, interurbane

991, apoi traseul al doilea care va permite vizitarea centralei digitale Siemens, şi ultima vizită va fi permisă la serviciul contori, care înregistrează impulsurile abonaţilor.

Intre 10.00-12.00 pe platoul din ■ faţa Telefoanelor(în apropierea parcului I.L. Caragiale) vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor pliante cu informaţii utile, vor fi făcute demonstraţii practice care vizează restricţionareatelefonului cu parolă şi alte surprize.

C. POPESCU

Numărul cazurilor de sifilis la nivel naţional a ajuns la aproape 10.000 în anul 2000, de două ori mai mult decît în 1989, cînd au fost 4.062, iar autorităţile statului - atît cele sanitare, cît şi cele politice - privesc neputincioase evoluţia alarmantă a acestui fenomen, a declarat profesoral Justin Diaconu Dumitru, şeful Clinicii de boli dermato-venerice ”Sclarat-Longhin” din Bucureşti.

”Mă îngrijorează lipsa unei legislaţii ferme privind prostituţia, pentru că majoritatea celor care practică această meserie suferă cel puţin de sifilis, dacă nu şi de alte boli cu transmitere sexuală, mult mai grave, precum HIV/SIDA, hepatita B sau C”, a mai spus profesorul Diaconu.

în general, poliţiştii le aduc pe prostituate îa control dar, după ce laboratorul Clinicii Dermato- Venerice a confirmat diagnosticul de sifilis, femeile nu mai sînt de găsit, pentru că Poliţia nu are voie sâ le reţină decît cel mult 24 de ore, a adăugat profesoral.

”Este bine ştiut câ prostituatele au cel puţin trei-patru parteneri pe seară şi, mai ales, câ nu se protejează, deci numărul persoanelor infectate este mult mai mare decît al celor care sînt înregistraţi în clinică”, a mai spus Diaconu. ■

Cei mai mulţi bolnavi de sifilis provin din mediul urban (61,96 la s'ută). De sex masculin sînt 56 (20 la sută dintre pacienţi), 43 sînt necăsătoriţi (75 la sută), iar 37,51 la sută au sifilis latent contractat recent. De asemenea, 41,39 la sută dintre bolnavi, au între 20 şi 29 de ani, iar 40,39 la sută nu au nici o ocupaţie.

Cel mai mare număr de bolnavi a fost înregistrat în Bucureşti - 1.927 de cazuri, Constanta- 787, Bacău - 443, Galaţi - 434, Prahova - 379, Iaşi - 354, Cluj - 312, Bihor - 275, Maramureş- 251, Satu Mare - 298, Neamţ - 217, Dolj - 240, Braşov - 226, Dîmboviţa - 200, Arad - 229.

Alarmant este faptul că şi numărul nou-născuţilor cu sifilis sau sifilis congenital creşte anual,astfel că în 2000 au fost înregistrate 161 de cazuri, faţă de nici unul pînă în 1997. ”în cei 50 de ani de activitate nu am văzut atîtea cazuri de sifilis la copii. Autorităţile sanitare au obligaţia să ia măsuri pentru stoparea acestui fenomen”, a conchis şeful clinicii.

| Aici ar putea fi■' reclama dumneavoastră

R cdactu? S F O R J .Tclr 19.2.1.27 l 9 j

n m iARCANUL, ULTIMA ARMĂ RE CUNVINGERE ?!

P r in l e n t i l e l e h e l i o m a t e , d e p e u lt im u l s c a u n a l r în d u lu i o p t a l S ă l i i M a r i d e ş e d i n ţ e a P n m ă r ie i , N e lu ţ u S a b ă u a p r iv it c u m i m a in d iv id u lu i lo v i t d e l e h a m i t e l a î n c e r c a r e a lu i F lo r in T ă u t u d e a d e c l a r a A d u n a r e a ' G e n e r a l a a m e m b r i l o r fo n d a t o r i a i S . C . F . C . “ U " S . A . s t a t u t a r ă , c u t o a t e c ă d in c e i 9 1 d e m e m b r i e r a u p r e z e n ţ i d o a r 4 0 , p lu s v r e o ’ o p t p r o c u r i , t o t a l in s u f i c i e n t e . L e g e a s p u n e c ă a r f i - f o s t .n e v o i e d e 3/4 , a d i c ă 7 2 d e m e m b r i . Ş - a o p u s ju r is t u l f i r m e i ş i a s t f e l Z i u a c e a M a r e - s - a t r a n s f o r m a t î n t r - o b a n a l ă î n t r e v e d e r e d e 45 m in u t e , p ig m e n t a t ă d e î n t r e b ă r i l e a d o i m e m b r i c a r e , p e l î n g ă c ă n u i - a m p r e a v ă z u t p e l a ş e d i n ţ e , n ic i n u s e p r e a o m o a r ă c u c it itu l p r e s e i , n u n e a p ă r a t a l p a g in i ) d e S p o r t a “A d e v ă r u lu i d e C l u j ” . S a b ă u a d o r i t . s ă ş t ie c e s e v a în t î m p l ă l a u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă , c e s p u n e l e g e a r o m â n e a s c ă c u a l t e c u v i n t e , i a r M i r c e a S a l o m i r c i n e p l ă t e ş t e c e l e 7 m i l i a r d e le i d a t o r i i . , A m a i c i r c u l a t ş i o l i s t ă , n e c o m p l e t a t ă d e n ic i u n u l d in t r e m e m b r ii f o n d a t o r i , î n c a r e e r a u in v ita ţi s ă t r e a c ă în d r e p t u l n u m e l o r s u m a c u c a r e in t r ă î n j o c . S ă fi t r e c u t o s ă p t ă m î n ă d e c î n d D o r u A b r u d a n , u n u l d in t r e in iţ ia to r ii S A , m ă a t e n ţ io n a , s p u n î n d u - m i : ”V e i v e d e a c ă n u s e v o r s t r î n g e p r e a m u lţ i b a n i! " C r e d c ă a a v u t d r e p t a t e , m a i m u lt, s în t a p r o a p e c o n v i n s c ă j u m ă t a t e d in t r e m e m b r i i î n s c r i ş i f i e a u f o s t a d u ş i p e n t r u a c r e a o s u p e r i o r i t a t e d e c i z i o n a lă d e u n a n u m e g r u p , f ie s - a u t r e z i t c u u n m i l io n d e le i în b u z u n a r ş i n u a u ş t iu t c e s ă f a c ă c u e l ş i îm p in ş i d e la s p a t e d e o b iz a r ă m ă r in im ie s - a u p r e z e n t a t la “în s c r ie r i” . C e v a e p u t r e d , ş i n u d e a z i , d e ie r i , c ă , d e h , n u în t îm p lă t o r a m a ju n s s ă j u c ă m s î m b ă t ă l a P e c i c a .

Codin SAMOILĂ

TA*.Rezultatele intermediarei de miercuri

• R ocar Bucureşti - Ceahlăul Piatra Neamţ 1-4• FC Braşov - Dinamo Bucureşti 1-0• G loria Bistriţa - Petrolul Ploieşti 2-0 .• Foresta Suceava - FCM Bacău 1-1

• Universitatea Craiova - FC Argeş Piteşti 1-1• Astra Ploieşti - Gaz Metan Mediaş 3-1• FC Naţional Bucureşti - Oţelul Galaţi 1-0• Rapid Bucureşti - Steaua Bucureşti 1-1

în mod voit am dat şi oraşele de reşedinţă ale celor 16 protagoniste pentru a evidenţia raportul numeric dintre capitala ţării şi provincie. Scurte com entarii asupra etapei şi clasamentul “la zi” în num ărul de mîine al ziarului.

(v.e. roman)

VBbBSSSSBESBsSsBP ''

S c u r t t u r d e o r i z o n t î n c e l s o p t s o r i i

Cu cinci etape înainte dc cortina finală, un sciirt tur de orizont in cele opt serii ale eşalonului trei divizionar.

• Seria 1: conduce Petrolul Moineşti cu 52 de puncte (din 23 de meciuri), cu 10 mai mult decît a doua clasată CFR Paşcani (tot din 23 jocuri). Pe locul trei Fortus Iaşi 40 puncte (din 24 jocuri). Pe ultimul loc, 15 (atîtea figurează în serie), CFR Citadin Iaşi 19 puncte (24 jocuri).

• Seri a a Il-a: în clasament figurează 16 echipe, dar de fapt in competiţie au mai rămas doar 14, Vrancart Adjud si Fortyogo Tg. Secuiesc rctrăgîndu-sc la începutul returului, echipele carc trebuiau să joace cu ele primind automat victoria cu 3-0. în fruntea clasamentului Dacia Unirea Brăila (o veche cunoştinţă din ”A” şi “B-”) cu 66 puncte din 25 jocuri, pc locul secund fiind Gloria Buzău (o altă veche cunoştinţă) cu 61 puncte tot din 25 jocuri. Pc locurile 15 şi 16 cele două retrase, amintite la început.

• Seria a III-a: lider autoritar cu 67 de puncte (din 22 victorii şi un egal, doar două înfrîngeri) Inter Gaz Bucureşti. A doua clasată Portul Constanţa cu numai 52 puncte (17 victorii şi un egal). Pe ultimele locuri: 15. Sportul Chimogi cu doar 8 puncte (2 victorii şi 2 egaluri), ultima ispravă, pe post de “ciucă a bătăilor” , 0-15 cu Francesca Bucureşti (în deplasare); 16. Unirea Slobozia (care figurează cu 7 puncte, dar care, de fapt, s-a retras la începutul returului din competiţie rămînînd cu agoniseala din tur).

17 mai• Au trecut 65 de ani de cînd în 1936, în cadrul celui de

al doilea joc al celei de a Vl-a ediţii a “Cupei Balcanice” la fotbal, selecţionata României a întîlnit la Bucureşti formaţia similară a Greciei. In jocul condus de germanul Bauvrens, “tricolorii” au cîştigat cu 5-2 (2-1). Iată formaţia “gazdelor”: Pavlovici - Burger, Albu - Vintilă,-Eisenbeisser, Szaniszlo II - Beke, Bodola, Ciolac, Schwartz, Dobay. Cele cinci goluri au fost marcate de Bodola şi Schwartz cîte două şi Dobay l. '

LÂSZL6 Fr.

• Seria a IV-a: duel strîns între' Electromagnetica Bucureşti 52 puncte şi Flacăra Moreni 51 puncte (ambele din cîte 23 jocuri). Pe ultimul loc, 15, figurează Bere Roşiori (care de fapt s-a retras la începutului returului, dar figurează în clasamentele “la zi”).

• Seria a V-a: două echipe care merg “cap la cap” în fruntea clasamentului, Minerul Motru şi Internaţional Piteşti, ambele cu cîte 58 puncte adunate din cîte 23 jocuri, departajarea fiind făcută de golaveraje: 62-15 Minerul, 55-21 Internaţional. A treia clasată, la 16 puncte faţă de primele două clasăte, Dacia Piteşti. Pe ultimul loc, 15 (totalul echipelor în serie), Dinamo Calafat cu doar 10.

• Seria a Vl-a: lider Minaur Zlatna care a adunat 58 de puncte din 19 victorii şi un egal. A doua clasată Electrica Timişoara cu 46 de puncte, iar pe locul trei AS Politehnica Timişoara cu 45 puncte. In coada clasamentului, pe locurile 15 şi 16 echipele Caromet Caransebeş 26 şi Gloria Reşiţa 17 puncte.

• Seria a VU-a şi Seria a VlII-a, în care sînt implicate opt echipe din cuprinsul judeţului Cluj au fost prezentate cu rezultatele şi clasamentele “la zi” în numărul de luni. în rîndurile de faţă doar atît: în seria a Vll-a Industria Sîrmei Cîmpia Turzii este principala candidată la promovare avînd 55 puncte acumulate, cu 9 mai mult decît a doua clasată, Gaz Metan Tg. Mureş. Deşi clasamentul cuprinde 14 echipe, efectiv au rămas 12 competitoare care. joacă după Voinţa Mărişel şi Carpaţi Mîrşa retrase în tur din întrecere. în retur au abandonat competiţia Şoimii Sibiu şi Cimentul Hoghiz; în seria a VlII-a lider autoritar este “U” Cluj-Napoca avînd 57 puncte, cu 10 măi multe decît a doua clasată Telecom Arad (în această serie ameninţată cu retrogradarea Minerul Ocna-Dej situată pe locul penultim, 14, cu 21 puncte, cu două mai mult decît ultima clasată - seria are 15 echipe - Şoimii Satu Mare).

Victor E. ROMAN

Eroarea lui Mircea Sandu

Supărat nevoie mare pe alţii şi nu pe sine - doar el e boss-ul-cel mare al FRF, învestit şi responsabil - speriat de catastrofala comportare a juniorilor sub 16 ani, la recentul Campionat European, Mircea

Sandu tună şi fulgeră, ba a trecut la măsuri radicale. între altele, domnia sa şi-a adus aminte de juniori. Uitaţi într-un anonimat crîncen, juniorii nu au nici bani, nici baze materiale, nici antrenori pe măsură şi evoluează la ore nepotrivite, te miri pe unde, pe ce terenuri. Nici un picior de junior nu se poate vedea în deschiderea... marilor meciuri de “A” ! Echipele acestora sînt anexe pe lîngă marile cluburi, care papă toţi banii cu adulţii! în şedinţele FRF s-a discutat oare situaţia juniorilor? Despre arbitri, FRF a discutat enorm; au avut loc vreo 5 numiri, vreo 10 demisii şi 100 de conferinţe de presă. S-au înfundat cu bani arbitrii şi ei îşi fac datoria din ce în ce mai prost. Gafele, interesele lor şi ale preşedinţilor de cluburi

se ţin lanţ. Acest lucru se putea realiza şi fără atîta amar de bănet în valută! Aşa e la noi: mereu banii se duc nu la cei ce trudesc, creează , şi se jertfesc, ci la...,

“Naşul” Mircea Sandu s-a trezit acum şi cere o revigorare a fotbalului juniorilor. Oare i-a văzut el înainte de a pleca în Anglia? A fost mulţumit de prestaţia, de forma lor? Ori nu trebuia sâ-i vadă?! Domnia sa a mai declarat, ritos, că selecţia nu e bună, că avem prea mulţi pitici în fotbal, cerînd o altă selecţie. Să căutăm şi să adunăm malaci? Crede Mircea Sandu că doar cu malaci se poate face un fotbal de valoare, de clasă europeană? Se înşală amarnic. Publicul nu merge să vadă indivizi care sfarmă pietre* sau strîmbă lemne, ca Jancker, Koller, Ferrara, Stam, Adarns, Tudor, Kenneth Anderson, Leboeuf şi atîţia alţii. El vrea oameni care vrăjesc balonul, care au idei şi farmec şi poezie în joc. Cei mari, malacii, vor compromite fotbalul. Şansa e a artiştilor, a creatorilor. Să ne amintim: Best avea 1,-70 m înălţime, Bobby Chralton 1,74,

- Cruyff 1,78, Di Stefano 1,78, James Greaves 1,72, Keegan 1,73, Kopa 1,67, Platini 1,77, iar cei mai mari fotbalişti ai lumii Pele - 1,75 şi Maradona 1,64!!! Meditaţi, domnule Sandu, şi vedeţi cum e cu statuile chemate să joace fotbal, într-o' selecţie trebuie să primeze talentul şi caracterul! îar apoi vin condiţiile oferite lor, talentelor, şi climatul de progres.

Domnul Mircea Sandu se află într-o eroare. S-a enervat prea repede. Mai bine se enerva înainte de turneu. Acum e prea tîrziu... Să căutăm talente care să aibă obligatoriu caracter.

Viorel CACOVEANU

0 in te rm e d ia ră cu re zu lta te norm ale

S e p a r e că e c h ip e le din e ş a lo n u l p a tru a u obosit. D o v a d ă re z u lta te le obţinute c a re nu m a i ie s din s fera n o rm a lu lu i. F ru n taş e leclasamentului au realizat victorii aş tep ta te , a ş a ca situaţia în frunte a răm as neschimbată. Să p a rc u rg e m re z u lta te le (în paranteze partidele juniorilor):

• T u r d e a n a T u r d a - F C U n i r e a S e l e n a II D e j 3 - 1 ( 1 - 2 ) . T u r d e n i i î ş i c o n s o l i d e a z ă p o z i ţ i a a c i n c i a p r i n t r - o v i c t o r i e m e r i t a t ă , g r a ţ i e g o l u r i l o r î n s c r i s e d e S t a n c i u ( 4 9 , 5 8 ) ş i M o l d o v a n ( 8 1 ) , p e n t r u o a s p e ţ i m a r e î n d H i t i u a n ( 7 4 ) .

• A S R o m s c o C l u j - N a p o c a R O N L I T C F R T u r d a 3 - 0 ( 3 - 3 ) . L i d e r u l a c î ş t i g a t l a s c o r d e f o r f a i t . A u m a r c a t : P o p L u p u ( 7 0 ) , N i c u l a (88) , A l b u ( 9 0 ) ! !

• C F R II C l u j - N a p o c a - M i n e r u l II I a r a 0 - 0 ( 4 - 0 ) .

• U n i r e a F l o r e ş t i - S ă n ă t a t e a C l u j - N a p o c a 2 - 2 ( 4 - 1 ) . A u m a r c a t : M a n d i ( 8 1 ) ş i F . F e r t e a ( 8 3 ) , r e s p e c t i v G a ş p a r ( 2 9 , 6 2 ) .

• F C R o m h i l l s C l u j - N a p o c a -

A S A V i c t o r i a S o m e ş e n i - 1 - 2 (6- 0 ) . P a r t i d ă d e c i s ă d e i n s p i r a ţ i a “ v e t e r a n i l o r ” F ă r ă g ă u ( 7 0 ) ş i C r i ş a n D a v i d ( 7 2 ) , c a r e a u r ă s t u r n a t s c o r u l d e s c h i s d e Ş e r b a n (6) .

• M o t o r I R A C l u j - N a p o c a - F C “ U ” III C l u j - N a p o c a 1 - 5 ( 2 - 1 ) . D e o a r e c e s t u d e n ţ i i a u u t i l i z a t , d i n n o u , j u c ă t o r i d i n p r i m a

e c h i p ă , C o m i s i a d e , c o m p e t i ţ i i a f o s t n e v o i t ă s ă o m o l o g h e z e p a r t i d a c u 3 - 0 î n f a v o a r e a g a z d e l o r . N u ş t i m c u i f o l o s e ş t e o a s t f e l d e p r a c t i c ă c e s e r e p e t ă î n u l t im u l t i m p .

• D r o m e x C l u j - N a p o c a - F C “ U ” II C l u j - N a p o c a 0 - 3 ( 0 - 3 ) . E c h i p a “ d r u m a r i i o r " e s t e r e t r a s ă d in c a m p i o n a t d e l a î n c e p u t u l r e t u r u l u i .

• A S A p a C l u j - N a p o c a a s t a t .

Clasam entul echipelor de seniori:1 . A S R o m s c o 2 6 22 1 3 6 9 - 1 8 6 7 + 2 82 . A S A V i c t o r i a 2 5 1 9 4 2 7 8 - 3 0 6 1 ” + 2 53 . A S A p a 2 5 1 8 3 4 6 5 - 1 8 5 7 +214 . F C “ U ” II J 2 5 1 5 2 8 5 5 - 3 4 ' 4 7 +115 . T u r d e a n a 2 5 1 4 3 8 4 7 - 2 7 4 5 +66 . F C U n i r e a S II 2 6 12 7 7 3 9 - 3 2 4 3 + 47 . F C R o m h i l l s 2 5 12 4 9 4 3 - 3 2 4 0 +18 . R o n l i t C F R 2 5 10 5 10 5 1 - 4 5 3 5 -19 . C F R II 2 4 10 4 10 4 2 - 4 5 3 4 -21 0 . M o t o r I F t A 2 5 10 0 1 5 3 7 - 5 1 3 0 - 9

1 1 . F C “ U ” III 2 5 9 1 1 5 3 8 - 4 9 - 2 8 -111 2 . S ă n ă t a t e a 2 5 9 1 . 1 5 3 7 - 5 2 2 8 -81 3 . U n i r e a 2 5 4 3 1 8 2 6 - 5 8 1 5 - 2 41 4 . M i n e r u l II 2 5 3 2 20 2 1 - 7 8 11 -221 5 . D r o m e x 2 5 1 0 2 4 9 - 8 8 3 - 3 9E t a p a v i i t o a r e ( v i n e r i , 1 8 m a i ) : A S A p a - A S R o m s c o ( 1- Z j

D n lit C F R - C F R III ( 2 - 2 ) , M i n e r u l II - U n i r e a ( 2 - 1 ) , S ă n ă t a t e a -F C R o m h i l l s ( 0 - 2 ) , A S A V i c t o r i a - D r o m e x ( 4 - 0 ) ,I R A ( 4 - 0 ) , F C ” U ” III - T u r d e a n a ( 0 - 3 ) . F C U n i r e a S e l e n a p a r a n t e z e r e z u l t a t e l e d in tu r .

s t ă . î n

Eugen HANG

C I C L I S M

0 d e p l i n ă

r e u ş i t a î n t r - o

z i d e 1 3 !

Sportul - cu pedale a prilejuit la sfîrşitul săptămînii trecute, respectiv duminică organizarea la Cluj, în zona de agrement Făget a unui interesant şi captivant concurs de mountain-bike dotat cu trofeul “ Cupa Napoca 2001” . Deşi s-a estimat participarea a peste 100 de concurenţi, la start s-au prezentat doar 60 de ciclişti montani, iubitori de sport extrem, legitimaţi la diferite cluburi din ţară sau simpli amatori. Circuitul de concurs

a avut o lungime de 6,8 km şi o apreciabilă diferenţă de nivel, incluzînd zone de viteză unde sprinterii şi-au spus cuvîntul, precum şi porţiuni înguste presărate cu numeroase capcane -şi alte elemente care au atras sute de spectatori. Seniorii elite au avut de parcurs 6 tururi însumînd 40 de km, juniorii elite 5 tururi, seniorii amatori şi veteranii 4, iar juniorii 3. De menţionat că reuniunea s-a desfăşurat sub egida Federaţiei Române de Ciclism şi a contat ca a doua etapă în Campionatul Naţional de Mountain Bike.

Chiar dacă duminică a fost 13, concursul s-a desfăşurat în condiţii excelente, iar concurenţii au trecut linia de sosire nevătămaţi.Cîştigătorii au fost răsplătiţi cu diplome şi premii în bani şi obiecte. La buna desfăşurare a întrecerii cicliste au contribuit Federaţia Română de

Ciclism şi Primăria Cluj- Napoca.

La final, iată şi cîştigătorii celor şap te categorii:

Fete: Fodor Emese(Olimpia Bucureşti);

Seniori Elite: Oprea Ovidiu-Tudor_ (Surmont Club Sibiu);

Seniori Amatori: Mircea Gustav (Ro Bike Tg. Mureş)

Juniori Elite: Szekely Zoltan-Atilla (Mureşul Tg. Mureş)

Juniori Amatori: Radu Tudor (Cluj)

Veterani: Romeo Bocor (Clubul de Cicloturism “Napoca” Cluj-Napoca)

Copii: Szabo Ferencz (Mureşul Tg. Mureş).

Cristian FOCSANU

A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră

si“-4aasaaas*4

J?cdac{m S V Q K q le i 19)21.27

L id e ru l ş i “ p ia tra ’ f ilo z o fa lă ”

Pentru a evita orice' speculaţii legate de părăsirea Oltchimului şi trecerea ei la formaţia slovenă Krim N. R. Ljubljana, Luminiţa Huţupan - liderul de pînă atunci al formaţiei vîlcene.şi primul portar al reprezentativei de handbal - preciza în momentul evadării: “Am 30 de ani, simt că sînt bună, fiindcă d-aia strigă publicul “Huţupan, Huţupan!’ , iar nu pentru că aş fi vreo frumoasă. Vreau să nu ies din arenă fără să fi cîştigat un trofeu european cu echipa”. Iar la Oltchim - lăsa Huţupan să se înţeleagă - visul ăsta nu pare a avea şansă de împlinire. Prea fuseseră multe ratările campioanei noastre în spaţiul european ca liderul să mai

spere în vreo minune! Ratări în ciuda faptului că echipa beneficiase constant de bugete suculente (sînt cunoscute forţa şi implicarea patronului S.C. Oltchim), dispusese de loturile cele mai performante şi de antrenorii pe care şi i-a dorit şi se prevalase de atenţia generală (lucru deloc de ignorat), Oltchimul fiind considerat clubui fanion al handbalului românesc şi principalul furnizor de “cadre” pentru naţională.

Din fericire pentru ea, Huţupan şi-a împlinit visul cel mare, cîştigînd cu Krim cel mai important trofeu continental. Şi asta în chiar primul an petrecut de ea în Slovenia. în timp ce Oltchimul şi-a ratat din nou obiectivul european,împotmolindu-se în grupele Ligii, iar pe deasupra stă gata să şi-l rateze şi pe cel intern, echipa fiind la un pas de a' pierde titlul. Deşi condiţiile amintite nu s-au schimbat, iar plecările au fost mai mult decît compensate, echipareaducînd-o la vatră pe Simona Gogîrlă - golgetera

campionatului european şi asigurîndu-şi serviciile a trei straniere din spaţiul ex- sovietic (pe vicecampioanele europene cu echipa Ucrainei Olena Radcenko şi Tatiana Vorothzova şi versatul pivot rus Alia Plockhova), nici una sub nivelul stranierelor, opt la număr, cu care Krim Ljubljana a cucerit,. duminică, CupaCampionilor. Şi atunci unde sâ fie baiul dacă jucătoare sînt, iar de bani nu s-a dus lipsă (venitul unei echipiere a campioanei învîrtindu-se - • surse neoficiale - în jurul a 2.000 de dolari pe lună)?! Nu cumva în defectuoasa “artă” de a exploata cei doi principali parametri ai performanţei? Ce zic oare de asta docţii noştri antrenori? Cei care se împăunează cu piatra filozofală, iar cînd asta se face zob depun o onorantă demisie şi o iau spre alte echipe pe care le orbesc cu luciul de suprafaţă al pietrei lor filozofale!

Nusa DEM IAN

S C R O N I G ^ a

Com portare bună a tin e rilo rpugilişti clujeni la zo n e le de

b o x pentru cădeţi şi ju niori

Săptămînă trecută, asemeni celei prezente, a fost rezervată super-turneelor pregătitoare pentru Roland Garros., La masculin, Internaţionalele Italiei (2,45 milioane $) s-au încheiat cu o surpriză: aflat la prima finală de Maşter Series, Juan Carlos Ferrero l-a învins pe marele favorit Gustavo Kuerten, rotunjindu-şi contul cu 400.000 $. Deţinător al titlului la Roland

Ţînţarul a ciupit armăsarul!

* - * . .

*

Garros, cîştigător al ultimelor două finale pe “Foro Italico”, într-o formă foarte bună pe “ultima sută” spre Paris, “Guga” era unanim creditat cu prima şansă. Surprinzător, “Ţînţarul” de 21 de ani s-a impus - la capătul unui maraton întins pe mai bine de trei ore - cu 3-6, 6-1, 2-6, 6-4, 6-2. Lansat spre glorie acum un an, cînd a ajuns în semifinalele “Campionatului Mondial pe zgură” şi a condus Spania -spre primul succes în Cupa Davis, Ferrero se înscrie pe lista favoriţilor celui de-al doilea Grand Slam al anului în postura de lider al “armadei” spaniole - în condiţiile în care Mantilla, Corretja, Bruguera & Co. au aruncat prosopul, asemeni atîtor alţi specialişti ai zgurei. Jucătorii noştri au urcat în tribune după prima rundă, învinşi de Kafelnikov (Pavel - retras cu probleme la spate) şi Santoro (Voinea). Eliminat (şi el) în primul tur (de Calâtravâ), Agassi a mai pierdut din avansul pe care îl avea în ATP Champions Race: cu 427 puncte, el este urmat de Ferrero (291), care l-a devansat pe Kuerten (289). Pînă la sezonul de iarbă mai e doar o lună, dar o lună în care zgura pune la bătaie premii de pînă la 300 de puncte!

în fine, finala de dublu a turneului roman a fost adjudecată de cuplul W. Ferreira/Kafelnikov, care au dispus cu 6-4, 7-6 de Nestor/Stolle.

Pe frontul feminin, Openul Germaniei (1,19 milioane $) a oferit'şi el numeroase surprize. Participarea românească s-a epuizat în primul tur, cînd Ruxandra Dragomir a pierdut Ia prietena şi colega de suferinţă, Iva Majoli, şi ea departe de forma de acum cîţiva ani. Prima bombă a detonat-o Justine Henin, belgianca eliminînd în turul 3 o Venus Williams în mare formă (probată cu cîteva zile înainte prin victoria de la Hamburg) cu un sec 6-1, 6-4. Din nefericire, Justine a călcat strîmb în semifinale, întinzîndu-se să returneze o minge învingătoarei de la~ Australian Open la scorul de 6- 2, 4-6, 2-1 pentru Capriati. Pe cealaltă parte de tablou, surpriza a fumizat-o Amelie Mauresmo, care şi-a luat revanşa în faţa lui Hingis - după ce lidera WTA îi stopase la Charleston seria de 14 jocuri fără înfrîngere. La capătul

La Hamburg (turneu dotat cu premii în valoare de 2,95 milioane dolari)" Andrei Pavel a fost eliminat în primul tur de

Guslavo Kuerten

germanul Nicolas Kiefer, scor 6-4, 6-4. La Roma, în turneul WTA (dotat cu premii de 1,9 milioane dolari) Ruxandra Dragomir a fost învinsă în primul tur de nemţoaica B. Lamade, scor 6-3, 6-1.

Zilele trecute s-au desfăşurat fazele de zonă ale Campionatului Naţional de box rezervate căderilor şi juniorilor. Clujenii, cîştigători ai fazei judeţene, au participat la zona desfăşurată la Baia Mare, realizînd frumoasa performanţă de a se califica cu nu mai puţin de 13 pugilişti la finalele pe ţară care vor avea loc la Mangalia (pentru cădeţi, în perioada 28 mai - 2 iunie) şi la Ploieşti (pentru-juniori, între 23-29 iulie). Putem spune că zona de la Baia Mare, la care au participat campionii judeţeni din: Bistriţa-Năsâud, Satu Mare, Maramureş, Arad, Bihor, Sălaj, Timiş, Mehedinţi, Caraş Severin şi, evident, Cluj, a fost dominată ' categoric de tinerii pugilişti clujeni care s-au impus la cădeţi cu 6 sportivi, iar la juniori cu 7. De ani buni, Clujul nu a mai realizat o asemenea performanţă, urmînd ca aceştia să se pregătească cu seriozitate pentru a repeta figura frumoasă şi la finale.

Dar iată performerii acestei etape în ordinea categoriilor de greutate: ■

Cădeţi (15-16 ani):Categ. 45 kg: Balaş Laviniu - CSM Cluj Categ. 48 kg: Chita Alexandru - CSM Categ. 54 kg: Sîrbu Călin - Selena Dej Categ. 60 kg: Olteanu Tudor - Voinţa Categ. 66 kg: Iacob Emest - CSM Categ. 69 kg: Alexa Ovidiu - CSM Juniori (17-18 ani):Categ. 51 kg: Stoica Emil - CSM Categ. 54 kg: Koszta Adrian - ISCT Categ. 57 kg: Lingurar Rosi - CSM Categ. 63,5 kg: Fechete Gabriel - CSM Categ. 67 kg: Borşe Vlaicu - CSM Categ. 81 kg: Ciobanu Andrei - ISCT Categ. +91 kg: Ghirişan Bogdan - CSM Merită toate felicitările antrenorii care

i-au pregătit: Vasile Mârza, Iosif Hercz, Gheorghe Roşea, Sever Ban şi Ion Ţopan.

Coriolan IUG A

• Cu şi despre Mihai Leu •

Luni, 14 mai pe TVR 2, faţă în faţă, Mihai Leu - preşedintele FR Box, demisionat şi revenit, respectiv Rudei Obreja - vicepreşedinte al FR Box. încercări şi de o parte şi de alta de a arunca, fiecare, pisica în ograda celuilalt. Atacuri directe ale lui Mihai Leu, eschivările lui Rudei Obreja fiind deseori bîlbîite.

Meci urît. Rudei este vehement învinuit de ilegalităţi. Mi-a făcut silă emisiunea şi am trecut pe alt canal.

‘Luni, 14 ,mai, emisiunea “Marius Tucă Show”. După primul invitat, Petre Roman, surpriză! Prezent, Mihai Leu, cel care cu ceva minute în urmă “evoluase” pe "ringul” TVR 2.

Am rămas stupefiat de declaraţia lui Mihai Leu care şi-a expediat în Italia soţia şi fiul,, pentru a evita traducerea în fapte a ameninţărilor la adresa vieţii copilului şi a familiei dacă nu se retrage de la preşedinţia Federaţiei, ameninţări survenite după acceptarea de către Mihai Leu de a reveni asupra demisiei. Deci, demisia este

dorită şi dirijată de forţe oculte.

Marţi, 15 mai. O ştire oarecare pe TVR 1. prezentată de Radu Naum prin care sîntem informaţi câ antrenorul Francisc Vastag şi “viccle” Rudei Obreja s-au dus în audienţă la ministrul Gingâraş pentm a protesta împotriva numirii lui Mihai Leu ca preşedinte al Federaţiei.

Concluzia? Rudei Obreja trage tare Ia “iţele” încurcate ale boxului românesc, Mihai Leu nu se poate hotărî să se ocupe numai de box şi să lase altora sportul volanului automobilistic, iar cei care ar trebui sâ intervină ferm şi rapid pentm anularea acestui urît meci stau în expectativă. Mai mare msinea!

Romeo V. CÎRTAN

« m m * 4*1

unui meci dramatic, punctat de 7 break-uri în setul decisiv, eleva Alexiei Deschamps şi-a adjudecat semifinala cu 3-6, 6- 0, 6-4. Franţuzoaica de 21 de ani a triumfat şi în finala berlinezâ, dispunînd de Jenifer cu 6-4, 2-6, 6-3. Ca şi Ferrero, Mauresmo este la al patrulea succes în 2001 (după cele de la Paris, Nisa şi Amelia Island). Ca şi pentru colegul ei de vîrstă, victoria contează doar ca jalon de formă pentm Roland Garros - turneu' pe care l-a cîştigat, acum trei ani, la categoria junioare... ,

Radu MUNTEANU

în conceptele de ţară, naţiune, popor cred câ se include spaţiul geografic cuprins între hotare, dar'şi (sau mai ales) ce s-a petrecut, ce s-a întîmplat, ce s-a creat, material şi spiritual în acest perimetru, timp de secole. Cu bune şi rele, fireşte. Aceste bune şi rele sînt mereu într-un echilibra, după părerea mea precumpănind de cele mai multe ori binele, fmmosul, armonia. Părerea mea este că trebuie sâ judecăm o ţară şi un popor după plusuri, nu după minusuri, să apreciem ce s-a făcut pozitiv, nu după rătăcirile inerente cu care s-a confrantat-vremelnic, acel neam sau acea ţară. Ar fi eronat sâ considerăm - spre exemplu, că Germania este reprezentată în concertul naţiunilor de către Hitler, fascism sau lagărele de la Auschwitz şi Birkenau. Mai degrabă poporul german este cunoscut prin Gothe, Schiller, Beethowen, prin Catedrala de Ia Koln, prin Gutenberg sau prin marile personalităţi din domeniul sportiv, precum Boris Becker, Steffi Graf sau

multe altele. Nu pot admite câ Rusia are ca reprezentanţi indivizi ca Lenin şi Stalin şi încerc să uit faptul câ ea a fost multă vreme o închisoare a popoarelor. Pentru mine această ţară înseamnă mai mult, sau în primul rînd, Cehov, Dostoievski, Tolstoi, Esenin, Ceaikovski, Balşoi Teatrî, Ermitajul,cinematografia rusă şi, desigur, hocheiul, baschetul, patinajul artistic şi numeroşii campioni mondiali şiolimpici. Sâ condamn mereu

nevinovaţi două bombe atomice şi câ 220.000 dintre ei au murit în zadar? Nu, pentru mine acesta e tărîmul pe care se află Cape Canaveral, Empire State Building, Statuia Libertăţii şi Niagara. Este patria lui Faulkner, Steinbek şi Hemingway, a lui Louis şi Neil Armstrong, a lui Lincoln, Edison şi Gershwin, a lui Garry Cooper, John Wayne sau Antony Quinn. Dar şi a marilor atleţi de.la Owens pînă la Cari Lewis, a

1 1

conglomeratul de popoare care formează astăzi Statele Unite ale Americii că a exterminat populaţia de băştinaşi ocupîndu-le terenurile pe care s-au născut? Sau să-mi amintesc că nici pînă azi nu s-a descoperit nici mobilul, nici ucigaşul unui mare preşedinte, Kennedy? Sau sâ nu uit o clipă că la Hiroshima şi Nagasaki s-au lansat asupra unor oameni

fenomenalilor baschetbalişti din campionatul profesionist american de la Wîtt Chamberlan şi Bob Cousy la Michael Jordan sau Magic Johnson, a teribililor înotători precum Johny Weissmiiller sau Mark Spitz, asupercampionilor la tenis, Sampras şi Agassi. Tot aşa cum pentru mine Anglia nu este inumanul imperiucolonial sau Jack

Spintecătorul, ciShakespeare sau Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei. Şi evident Wimbledonul, marii atleţi englezi, orăşelul unde s-a născut unul din cele mai frumoase şi mai puţin înţelese jocuri din lume, rugby-ul, şi mai ales noţiunea care ar trebui sâ reprezinte esenţa, spiritul sportului, noţiune născută pe solul englez, aceea de fair-play. în fine, omenirea ar trebui sâ-i fie recunoscătoare poporului grec cel puţin pentru trei lucruri: pentru câ pe teritoriul anticei Elade s-a născut poate cel mai genial dintre toţii nevâzătorii lumii - Homer, pentru inegalabila mitologie creată în jurul atotputernicului Zeus cu a sa aşezare-' montană în Olymp şi, în sfîrşit, că acolo, cu 776 ani înainte de Christos, dar aproape sigur mult înainte, s-au născut sărbătorile care şi astăzi, din patra în patra • ani, sînt o fericire pentru oamenii de pe întreaga Terra: Jocurile Olimpice.

Doriri ALMĂSÂN _______________ :___y

1 D o la r S U A = 28.469 Ie i 1 M a r c ă g e rm a n ă = 1 2 .8 3 5 Ie i 1 i 1 1 0 i n i , ' !

* ! * a 3 — .. ,

C O B a P E T I Ţ I A T I N E R I L O R î l T I S P I l I f m T O l IConform unei adrese sosite la DTSJ

Cluj, Fondul Româno-American pentru Investiţii a iniţiat programul “Competiţia tinerilor întreprinzători”, care are drept scop crearea de oportunităţi pentru tineri şi sprijinirea formării unei culturi antreprenoriale în România. în adresă se menţionează că va fi o competiţie naţională de planuri de afaceri, menită să încurajeze tinerii sâ conceapă şi să dezvolte afaceri private în România.

Competiţia este deschisă tuturor cetăţenilor români cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, atît pentru lansarea de noi afaceri, cît şi pentru

extinderea celor existente. Managerul şi sponsorul principal al competiţiei este Fondul Româno-American pentru Investiţii (FRAI), care adoptă în acest fel un program care funcţionează deja cu mare succes în Bulgaria, fiind organizat de Fondul Bulgaro-American pentru Investiţii.

în cazul în care “popularitatea şi rezultatele practice ale competiţiei se vor ridica îa nivelul aşteptărilor”, se. intenţionează permanentizarea evenimentului şi, totodată, sprijinirea tinerilor din România în a-şi pune în practică iniţiativele antreprenoriale, sub directa îndrumare a unor finanţişti cu

experienţă. Toate proiectele vor fi evaluate “pe baza viabilităţii* a beneficiilor aduse României şi a modului de prezentare”. Juriul va fi format din “oameni de afaceri cu mare experienfă, din bănci, fonduri de investiţii, firme de audit, organizaţii”, în adresă se specifică şi că toţi cei şase Analişti vor fi invitaţi să îşi prezinte ideile de afaceri în cadrul Festivităţii de premiere care va avea loc în cadrul Forumului Internaţional de Investiţii, din luna octombrie a.c. După încheierea competiţiei, FRAI va acorda cîştigătorilor servicii de monitorizare post-investiţie, pe o perioadă, de

.12 luni. Cei interesaţi pot obţine alte informaţii de Ia: www.raef.ro/ competiţie, Fondul Româno-American pentru Investiţii, tel 01/210-07-01, fax 01/210-07-13, e-mail:gabrielâ.siIvasan@raef.ro

Mai e de adăugat că pentru sponsorii competiţiei se oferă o serie de facilităţi (numele şi sigla companiei o să apară pe formularul de înscriere în competiţie şi pe broşurile şi posterele distribuite în ţară, precum şi în spatele podiumului, în timpul prezentării celor şase finalişti etc.)..

M .TR IP O N

P o t r i v i t d a t e l o r f u r n i z a t e d e D i r e c ţ i a G e n e r a l ă p e n t r u A g r i c u l t u r ă ş i I n d u s t r i e A l i m e n t a r ă C l u j , î n j u d e ţ a u f o s t e f e c t u a t e t o a t e a r ă t u r i l e d e p r i m ă v a r ă ( c i r c a 1 3 0 . 0 0 0 h e c t a r e ) ş i a u f o s t î n s â m î n ţ a t e 1 0 9 . 4 0 0 h e c t a r e c u l e g u m e d e c î m p , p o r u m b , c e r e a l e p ă i o a s e , s f e c l ă d e z a h ă r , f l o a r e a - s o a r e l u i ş i c a r t o f .

Fertilizarea solului în judeţul Cluj lasă da dorit

î n c e e a c e p r i v e ş t e f e r t i l i z a r e a s o lu l u i I n c a r e a u f o s t s e m ă n a t e c e r e a l e p ă i o a s e d e t o a m n ă , a c e a s t ă o p e r a ţ i u n e n u s - a f ă c u t d e c î t î n p r o p o r ţ i e d e 5 9 l a s u t ă , f i i n d t r a t a t e c h i m i c ş i a n u m i t e s u p r a f e ţ e c u l t i v a t e î n a c e a s t ă p r i m ă v a r ă c u p o r u m b , f l o a r e a - s o a r e l u i ş i s f e c l ă d e z a h ă r .

In ceea ce priveşte erbicidarea g r i u lu i şi orzului de t o a m n ă , a c e a s t a s - a f ă c u t p e î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă p r o g r a m a t ă (3 4 .2 0 0 hecta re ). S - a u î n c h e i a t , de a s e m e n e a , t ă i e r i l e p e r o d l a v i ţ a d e v i e , in t i m p c e t ă i e r i l e î n l i v e z i s - a u f ă c u t p e n u m a i 8 0 l a s u t ă d i n s u p r a f a ţ a p r o g r a m a t ă , i a r s t r o p i r i l e a c e s t o r a s - a u e f e c t u a t n u m a i î n p r o p o r ţ i e d e 6 7 l a s u t ă .

S ă p t ă m î n a t r e c u t ă a î n c e p u t ş i p r a ş i l a m e c a n i c ă l a f l o a r e a s o a r e l u i ş i p o r u m b , l u c r â n l e e f e c t u î n d u - s e î n s ă p e s u p r a f e ţ e f o a r t e m i c i . S p e c i a l i ş t i i D G A I A C l u j s p u n î n s ă c ă p r a ş i l a m a n u a l ă a a c e s t o r c u l t u r i s - a f ă c u t p e s u p r a f e ţ e m a i î n s e m n a t e , r e p r e z e n t î n d c i r c a 20 l a s u t ă d i n s u p r a f a ţ a p r o g r a m a t ă p e n t r u a fi s ă p a t ă .

A n c a BLAGA

Luni, 14 mai, la- Ministerul Finanţelor Publice din Bucureşti’ a avut loc reatestarea pe post a directorilor din cadrul Direcţiilor Generale a Finanţelor Publice (cu excepţia directorilor generali, numiţi anterior) din trei judeţe. Conform celor declarate de Mihai Costin, directorul general DGFPCFS Cluj, judeţul Cluj a făcut parte din grupa a treia de reatestare. „Noi am fost prezenţi la reatestare cu cîte o singură persoană pentru fiecare post de director. Altfel spus omul şi postul”.

în opinia directorului Costin, „concursul a fost foarte serios, iar examinatorii deosebit de exigenţi. Fiecare dintre participanţi a fost suspus unui tir de întrebări strict legate de activitatea Direcţiei pe care o va coordona, Ia care s-au

adăugat întrebările referitoare la activitatea Direcţiilor Generale, în general”.

.Testul a durat 45 de minute.Din partea DGFPCFS Cluj s-au prezentat la reatestare

directorii Direcţiei pentru Administrarea Veniturilor Statului- - 2 posturi, directorii Direcţiei de Control Fiscal - 2 posturi, directorul Direcţiei pentru Servicii Interne - 1 post, directorul Direcţiei de Trezorerie - 1 post şi directorii generali adjuncţi - 2 posturi. Reatestarea a avut loc pentru o perioadă nelimitată, în baza acţiunii de reorganizare a Ministerului Finanţelor Publice şi a aparatului teritorial al acestuia.

Beniam in PASCU

în c i u d a u n o r r e l a ţ i i a n e v o i o a s e ,9 ■

S tiă m ii nu dau în a p o i s ă fin a n ţe ze M M - u n le

E 5 r s C 5 1 ^ 3 ^ 3 5335 !

Accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la sursele de finanţare oferite de Uniunea Europeana şi de instituţiile internaţionale este îngreunat de lipsa unei politici pe termen lung a Guvernului.' pentru susţinerea sectorului IMM. La derularea anevoioasă a relaţiilor cu aceste surse îşi aduc „aportul" şi schimbările legislative, precum şi insuficienta implicare a sistemului bancar.

Programele de finanţare pentru IMM-uri au început în anul 1994, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Dezvoltare, a Băncii Comerciale Române, a Băncii Ion Ţiriac şi a Mindbank. Atunci linia de credit era de 5,2 miliarde lei, din care 3 miliarde au fost alocate de la bugetul de stat.

Fondul German Kreditanstalt, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice finanţează IMM-urile prin două linii de credit în valoare de 60 milioane de mărci germane, care urmează sâ fie majorate, împrumuturile fiind acordate prin intermediul mai multor bănci.

De asemenea, în România se desfăşoară şi programul de finanţare administrat de Fondul Româno - American de Investiţii, cu o linie de credit de 15 milioane de dolari, asigurată de FRAI, USAID, International Finance Corporation. Banca Mondială, Banca Românească şi BERD îşi aduc aportul prin acordarea de credite în valoare totală de 25.000 de dolari.

Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, împreună cu Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională (ANRD) administrează proiectul RO 9711, cu o linie de 5,75 milioane euro. ANRD a administrat şi proiectul Restructurare Industrială şi Dezvoltare a Resurselor Umane, cu o linie de credit de 19,37 milioane de euro, din care 15,5 milioane provin din proiectele UE de dezvoltare regională. Suma de 3,8 milioane de euro - din totalul celor 15,5 milioane - o reprezintă contribuţia Guvernului României. în cadrul acestui proiect, peste 2,4 milioane de euro au fost'alocate fiecăreia dintre cele opt Agenţii Regionale de Dezvoltare.

î £533 i !SH I 5 3 C S * 3 £331 ! ' S 3 3 3 3 5 I

Beniamin PASCU

I £ 3 S S S f f l 3 3 C S S S

Ju d e ţu l Cluj m ai are de p rim it circ a 2 5 m ilia rd e lei

Direcţia Agricolă Cluj a comunicat faptul că acordarea sprijinului de un milion de lei pentru fiecare hectar cultivat se desfăşoară conform planifcării, fiind încheiate primele două etape ale programului - constatarea şi recepţia culturilor însâmînţate în toamna anului 2000 şi a plantaţiilor de vii, pomi şi plante furajere perene.

în baza listelor prezentate de primăriile din judeţ s-a stabilit faptul că sînt îndreptăţiţi să primească ajutoarele băneşti uri număr de 14.664 producători agricoli (dintre care 85 sînt persoane juridice).

Suma aferentă acestora este de 33 miliarde lei, banii find viraţi de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi distribuiţi oamenilor prin unităţile CEC.

în prezent administraţiile locale ale comunelor întocmesc listele cu cei care pot primi milionul pentru culturile de primăvară. Au fost constatate şi recepţionate peste 33.600 hectare. Din suma aferentă acestei supafeţe (33,6 miliarde lei) au fost primite 6 miliarde lei.

A nca BLAGA

Agenţia de rating Fitch a retrogradat ratingarile acordate BTR

Agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch a retrogradat, marţi, de la “C” la “DD” ratingul acordat Băncii Turco-Române (BTR) pentru împrumuturile în valută pe termen lung, se arată într-un comunicat al Fitch IBCA.

Agenţia a revizuit, de asemenea, în scădere, de la “IC-D/E” ia “IC-E” ratingul pentru emisiunile de titluri pe piaţa internă şi a reafirmat calificativul “LC-4” acordat BTR pentru împrumuturile în monedă naţională pe termen scurt.

Retrogradarea calificativelor reflectă dificultăţile pe care Banca Turco-Română continuă sâ le-întîmpine la nivelul lichidităţilor, precum şi valoarea negativă a capitalului şi riscul retragerii licenţei bancare. După valoarea activelor, BTR a fost, anul trecut, cea de a cincea-

. bancă din România, fiind deţinută în proporţie de 70% de banca turcă Bayindir Holding. Problemele Băncii Turco-Române au început în primele luni ale anului trecut, ca urmare a

' neînţeleeerilor apărute la nivelul conducerii, şi s-au accentuat odată cu criza financiară din Turcia, din noiembrie 2000. în consecinţă, banca a intrat în dificultate de plată. Acţionam! majoritar i-a acordat sprijin, fară sâ reuşească însă să aducă BTR la o valoare pozitivă a capitalului.

în ultimele luni, BTR şi-a redus, cu succes, activele şi s-a achitat de cea mai mare parte a datoriilor. în prezent, valoarea totală a activelor este de . 32 milioane de dolari, comparativ cu 300 milioane de dolari înainte de perioada de criză. Este foarte probabil, însă, ca activele pe care le deţine să nu fie lichidităţi, apreciază Agenţia de rating.

Ca urmare a sistării activităţilor, bancare obişnuite, capitalul BTR s-a diminuat, ajungînd la sfîrşitul lunii aprilie la pierderi de opt milioane de dolari. Acest nivel ar putea scădea şi mai mult dacă Banca Naţională a României îi va retrage licenţa. ’

Conducerea băncii speră încă într-o intervenţie a acţionarului majoritar, printr-o infuzie de capital, dar şi Bayindir Holding este în dificultate, din cauza celor două crize financiare din Turcia; Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în luna aprilie, în urma analizei planului de acţiune depus de acţionarei principal,, să nu înceapă procedura de declanşare a falimentului Băncii Turco-Române şi să acorde băncii un termen de cîteva săptămîni, pentru a vedea modul în care va reuşi să pună în aplicare punctele convenite prin acest document.

M o n e d a a n i v e r s a r aBanca Naţională a României a

lansat în circulaţie o medalie de argint dedicată aniversării a 135 de ani de Ia înfiinţarea Academiei Române. Aceasta : are : forma rotundă, o greutate de 31.103

/grame, un diametru de 3 7 mii imetri şi o margine netedă. Tirajul emisiunii este de 1.000 de exemplare. Aversul medaliei prezintă bustul Zeiţei înţelepciunii - Minerva - emblema Academiei Române şi anii care marchează evenimentul aniversar: 1866-2001. Pe circumferinţa medaliei sînt inscripţionate cuvintele „Academia Română” şi „Bucureşti”, despărţite prin elemente grafice romboidale.

Reversul medaliei reprezintă sculptura „Cuminţenia pămîntului” de Constantin Brâncuşi. Circular, pe marginea reversului, sînt gravate cuvintele „Banca Naţională a României” şi „Academia Română la 135 de ani”. Medaliile se comercializează, ambalate în capsule de metacrilat transparent, prin intermediul ghişeelor BNR. preţul lor fiind de 500.000 lei/ bucată. Ele sînt însoţite de un pliant de prezentare şi un certificat de autenticitate înseriat, redactat îri limbile română şi engleză şi semnat de guvernatorul BNR.

A.R.B.

( I n s i n g u r n u m e

p e n t r u f i r m e l e d i n

I N G G r o u pPentru a dezvolta servicii

financiare integrate bancare de asigurări şi. management al activelor, începînd din 15 mai a.c.. Grupul ING şi-a reunit sub un singur nume - ING. - toate operaţiunile (ING Barings, ING Bank, ING Barings Securities, Nederlanden Asigurări de Viaţă şi ING Employee Beriefits).

în prezent, ING Group, ocupă locul. 9 în topul celor mai importante instituţii financiare din lume, valoarea lui de piaţă fiind de 75,7 miliarde euro. Grupul derulează: operaţiuni/bancare.; în România din 1994.

(C.B.)

C l u j e n i i a u c u m p ă r a t

c e r t i f i c a t e î n v a l o a r e

d e 8 8 , 8 m i l i q r d e l e iLa sfîrşitul săptămînii trecute

s-a încheiat una dintre emisiunile de certificate de'trezorerie cu dobîndă oferite populaţiei. în judeţiil Cluj s-au vîndut/ ceri fi cate în valoare de 88,8, miliarde Iei, din care în municipiul Cluj-Napoca 53 4 miliarde lei.

In prezent se află în derulare o altă emisiune, cu dobînda tic 40 la sută pe an. care are termen de subscriere 15 mai-8 iunie. 2001; Certificatele cumpărate de populaţie: în această perioadă vor putea fi răscumpărate în zilele de 31 august-.’ 6 septembrie/ a.c. Precizăm câ dobînda la certificatele de trezorerie pentru populaţie devenite certificate de depozit, la Trezoreria Statului este de 40 la sută pe an. -

A.R.B.

Ol 17

' dobinda se capitalizează;" cu plala dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă ia ora 12"° prin fax: 19.74.18.

- persoane fiz ice - %

v " BANC A Valuta Vedere 1 lună 3 lun i 6 luni 9 lu n i 12 lu n i

BCRDEM 3 - 3,3 3,7 4,1USD 4 - 4,75 5 - 5,25

BRD - GSGDEM 2,25 2,4 2,5 2,6 2,65 2,7USD 3 4,15 . 4,25 4*4 4,5 4,65;

B anc PostDEM 2,25 - .r 2,8 - 3USD 4 - - 4,8 - 5

B, Agrico lăDEM, 2,5 3 3,2 3,2 ; 3,5 3,7 -USD '4 - .• 5,2 5,3 5,5 5,5 5,85

Ion Ţ iriacDEM 1,25 3,7 3,7 4 4 4,2USD 2 4,6 4,6 4,9 4,9 5

TransilvaniaDEM 2,5 . - 3,25 3,50 3,75 4,25USD 3 s: . 5,50. 5,75 6

R om âneascăDEM 1,5 3,25 3,5 3,75 4 4,25USD 1,75 4,25 4,5 4,75 5 5,25

Turco-Rom ânăDEM 1; 4■ - 4,2 ■ 4 ,5 4,7USD 2 6,25 6,5 . 6,75 7,1

Rom exterraDEM 3 3,5 3,7 . 3,9 4,5 4,7USD 3,5 5,5 5,6 6,3 .6,7 7,0

"D A C IA FELIX"DEM 2,5 3 •• 3,25 3,75 4,25USD 3 : ' 5,5 5,75 6 6,5

Română de S con t

DEM 3,75 4 4,20 4,35 4,50 .USD ■- 5 5,20 5,50 5,75 6

A L P H A BANKDEM 1,75 ; 3,75 : 3,75 3,75 ■J, A .. 4USD 2 4,9 4.95 4,95 4,95 4,95

- persoane ju rid ice - %

; ' ' BANCA Valuta: Vedere f lună :;3 lunf v6 luni j 9 luni.. 12 luni

BCRDEM 3 - 3,3 3,7 - 4,1USD 4 - 4,75 5 525

BRO - GSGDEM 2.25 2,5 , 2,6 2,65. 2,7USD . -3,,-f ; 4,15 : 4.25 .^4,4 \ v 4,5; '■ 4,65:

Banc PostDEM 2,25 2,5 * 2,8 3USD 3 4 4,2 4,5

B. AgricolăDEM :rv2.5 , •; 3' ■ . 3,2 ■: 32 3,5 3,7

■.USD..: 4 •: : 5,2 , ;• : A 5,3. 5,5 5.5 5,85

Ion ŢiriacDEM 1,25 3,7 3,7 4 . 4 4,2USD 2 4,6 4,6 4,9 4,9 5

Transilvania: .DEM ' :• 2,5 > 3,25 3,50 3,75 425

USD ;;3-'.. • '• v 5 ■ _ 5,50 . 5,75 6

RomâneascăDEM 1,5 3,25 3,5 3,75 4 425USD 1,75 4,25 4,5 4,75 5 525

Turco-RomânăDEM .V '1'.: •• 4 • 4,2 .4,5 4.7USD 2 6,25 6,5 6,75 7.1

RomexterraDEM 3 3,5 3,7 3,9 4.5 4,7USD 3,5 5,5 5,6 6,3- 6.7 7,0

"DACIA FELIX" DEM 2,5 3 3,25 3,75 425r usd ' 5,5 5,75 6 6,5

Română de Scont DEM 3,75 4 420 4,35 4,50USD 5 520 5,50 5,75 6

: a l p h a b a n k : DEM 1,75 3,75 3,75 ' 3,75 4 • 4vUSD 2 4,6 4,7 . 4,75 4.75 4,75

K e c i T i T r n i i a 1 E U R O = 2 5 .10 3 Ie i]

1 g A U R = 2 4 6 .30 7 Ie i?

Bănci comerciale: la vedere 1 lună 3 luni 6 tuni 9 luni 12 luni

BCR* 10 35 36 37 38 39

BRD-GSG 9 33 34 •- 34,5 ~ 36 36,59 33 35 • i 37 : 39 43

BA (d. rovbuibHi) (d. fixă) '

9 35 36 37 37 379 35 36 - . -

: Banc Post*: : 9 • 34 35 36 36 A. •■•.37AATransilvania 9 36 37 37 38 38

Românească** 3 34 . • 36 , 37 36 36CEC 9 35 37 35 - 37

ALIANŢA 10 38 . 39 ; 40 A f : 42ROMEXTERRA (dob. variabilă) 10 35 37 38 39 40

TURCO-ROMÂNÂ 5 ■ :: 34 35 34 33"DACIA-FELIX" 8 33 35 36 34 34

;: "ton Ţiriac" ,■ , 33 33 35 35 34Română de Scont 8 36 38 37 36 37

•8 - 37 34,5 32,5 32> ALPHA BANK - 35 : 35 35

Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniNAPOCA

V;U;: i: (dob. fluctuantă) 10 - ■';-$42|;: 46 48

TREZOR - 40 41 43 - . 46

- persoane uridice - %B ănci comerciale la vedere 1 lună 3 foni 6 Uirii • 9 foni 112 lu n i

BCR* 10 35 36 37 38 39

. BRD**-GSG 30 31 31,5 32 32,5

BA(dob. revituihilij 9 35 36 37 37 37

: Banc Post* 9 ■ 32 34 ; _ 35 36 38

Transilvania 9 36 37 . 37 38 38

Romanească** ,3 ■■■■, : 34 36 - 37 36 36

CEC 9 35 36 37 37 36

ROMEXTERRA-.. (don. variabilă) . . 1 0 35 :. 37 38 ■ 39 40

TURCO-ROMÂNÂ 5 34 35 34 33 33"DACIA FELIX" 9 35 35 31 30 : 30

"Ion Ţiriac" 4 33 33 35 35 34

Română de Scont 36 :■ ' 38 37 36 37

■•■''.ir:.: 37 34,5 32,5 32

ALPHA BANK 5 34 36 35 35 35

Bănci populară. la vedere 1 lună 3 luni ; 6 Juni î 9 luni 12 lu n i

NAPOCA(dob. fluctuantă) 10 36 38 40 42

1 0 - primul grup financiar integrat din RomâniaGrupul financiar olandez ING

şi-a reunit, începînd de marţi, toate operaţiunile sub un singur nume - ING - şi sub acelaşi simbol "leul ING”, pentru a răspunde noii strategii de a dezvolta în România servicii financiare integrate, a anunţat în cadrul unei întîlniri cu presa Jan Hijssen, preşedintele ING Central Europe.

Schimbarea logo-ului şi a brand-ului a fost realizată de grupul ING în toate ţările în care activează. "Trecerea la <leul ING> este de fapt răspunsul nostru la concurenţa de pe piaţa globalizării. Ne dorim să devenim Coca - Cola de pe piaţa serviciilor financiare”, a declarat Jan Hijssen.

Noile denumiri ale serviciilor financiare oferite pe piaţa românească de grupul ING sînt ING Bank, ING Barings, ING Nederlanden şi ING Employee Benefits.

Cu această ocazie, grupul ING şi-a deschis şi cel de-al doilea sediu din Bucureşti, la Opera Center, unde va derula servicii de asigurări şi servicii bancare pentru clienţii individuali.

"Inaugurarea unei noi clădiri ING Barings şi extinderea activităţii sînt importante pentru economia românească,reprezentînd pentru autorităţile române un semnal important din punct de vedere al credibilităţii şi al interesului investitorilor străini faţă de mediul de afaceri din România” , a declarat

premierul Adrian Năstase, prezent la evenimentul inaugurării noului sediu.

Prim-ministrul a mai arătat că această nouă clădire oferă o dimensiune a ceea ce înseamnă sistemul bancar modern şi eficienţa în construcţii. El a mai spus că finanţarea unor lucrări de investiţii se bazează atît pe sume alocate de la bugetul de stat, cît şi pe credite externe, şi şi-a exprimat speranţa că ING Barings să fie un partener al României în realizarea acestor investiţii.

Premierul a punctat totodată importanţa dezvoltării sistemului de asigurări şi a creditului ipotecar, arătînd că astfel de investiţii, precum cea, recent realizată la Banca Agricolă, demonstrează faptul că în România există numeroase oportunităţi pentru atragerea capitalului străin şi pentru relansarea economică.

Sub denumirea de ING Bank se vor realiza toate serviciile bancare pentru persoane juridice şi, ca o noutate pentru România, servicii bancare de retail, pentru persoane fizice. Implementarea activităţii de retail se va realiza în toate ţările Europei Centrale şi de Est în care grupul este prezent, printr-un sistem integrat a cărui unitate centrală de administrare este la Budapesta. Serviciul va fi introdus săptămînă viitoare în Slovacia, urmînd ca în cîteva săptămîni să fie operaţional şi în România. Strategia privind activitatea de retail în România

vizează un pachet de produse pentru persoane fizice care vor fi introduse treptat, într-o perioadă de cel mujt un an şi jumătate. Aceste servicii vor cuprinde conturi de economii, credite pentru consum, produse de investiţii, private banking - administrarea banilor clienţilor cu posibilităţi financiare foarte mari, creditul ipotecar, precum şi alte produse specifice activităţii de retail. ING Nederlanden - Asigurări de viaţă va fi noul nume al companiei de asigurări Nederlanden Asigurări de Viaţă SA, prin care grupul ING va oferi servicii de asigurări de viaţă. Pe segmentul de retail, serviciile de asigurări de viaţă au constituit cel mai mare succes al grupului, ING Nederlanden avînd, la sfîrşitul anului 2000, o cotă de piaţă de aproape 60%.

"Rebranding-ul l-am realizat în toate ţările în care sîntem prezenţi şi a fost destul de costisitor. Denumirea de Nederlanden era foarte cunoscută în toată lumea. Motivul schimbării constă în faptul că ING Group a crescut foarte mult în ultimii 10 ani. Mesajul nostru este că avem o ' mare stabilitate şi ING Group oferă servicii. financiare integrate”, a spus Piet Van Zanten, director general al ING Central Europe.

ING intenţionează centralizarea tuturor activităţilor de asigurări de viaţă desfăşurate în ţările Europei Centrale şi de Est, managementul poliţelor pentru asigurări de viaţă

unnînd a fi asigurat de o unitate centrală din România sau Ungaria, denumită Group Life.

Recent lansata divizie ING Employee Benefits oferă în premieră pe piaţa românească un pachet de produse bancare şi de asigurări incluzînd conturi curente, cărţi de credit, asigurări de accident şi sănătate, planuri de pensii şi investiţii adresate companiilor din România pentru angajaţii acestora.

Serviciile dă bancă de investiţii şi corporate finance se vor derula sub denumirea de ING Barings, care va asigura toate tranzacţiile pe piaţa de capital locală şi pe cele internaţionale, împrumuturi sindicalizate, fuziuni şi achiziţii.

Profitul net operaţional a înregistrat anul trecut o creşetere cu .25% faţă de anul 1999, atingînd patru miliarde de euro, cele mai bune rezultate fiind înregistrate de operaţiunile de asigurări şi activităţi bancare. Pentru acest an reprezentanţii ING Group au estimat o creştere a profitului pe acţiune cu 12%.

ING este cea mai puternică bancă străină de pe piaţa românească şi a patra din sistemul bancar după activele bilanţiere la sfîrşitul anului trecut. Prezent în România din 1994 prin ING Bank, totalul angajamentelor grupului pe piaţa românească sc ridică în acest moment la peste 800 de milioane dolari. După valoarea de piaţă, ING este al treilea grup financiar din Europa şi al nouălea din lume.

' l '.J W ’iJ.W

’ FOND ADMINISTRATOR VALOARE LA ZI

CREŞTERE IV 1099

CREŞTERE IN 2000

CRESTWIE DE LA 1 Ol.cnot

NR.lY v iT rn ro w(31.10.2000)

I ATT7V NET I (m ld lr f)

(31.10 20OO)A c tiv e J u n io r . *• A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l S A . 2.789 81% 35.99% 7.68% 373 0 .740

A c tiv e C lass ic A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l S.A. 28.434 78.9% 37,18% 9,78% 455 0.598

A c tiv e D inam ic A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l S.A. 78.120 82,8% 45.42% 12.47% 783 0 ,709

A rm o n ia R eal F in In v c s t S.A. 201 .765 30,9% 43,98% 13.10% 837 • 1,090A R D A F S p o r S .A . 76.950 19,01% 24,06% 6.58% 1.457 2,650C a p ita l P lus . C e rt in v e s t S .A . 26.362 105,8% 63,93% 17.84% 9.643 7.208

F o n d u l pen tru C o m e rţ E x te rio r S ira S.A. 240.600 103,9% 53,77% 15.80% 2 076 29.533F o rtun a C lass ic C a p ita l A s s e t M a n ag em en t S.A. 927 .210 92% 45.12% 10,16% 21.728 37.831

F o rtun a Gold (19.01.2000) C a p ita l A s s e t M a n ag em en t S.A. 1.727.150 - . 48.41% 16.37% 106 4.G15F o rtun a J u n io r C a p ita l A s s e t M anagem en t 56.665 - - 13,33% • -F o n d u l Galaţi Q u a d ra n t A s s e t M a n ag em en t S.A. 52.127 - 53,12% 12,41% 266 0.732F o n d u l do Inve s tiţii ş i D ezvo lta re (26.01.1999) S.M.F. 2000 S .A . 872 .834 105,2% 53,21% 11,05% 494 6.687F o n d u l de In ve s tiţii G e lsor G e ls o r A s s e t M a n ag em en t S.A. 18.440 - 57,16% 14,75% 3.801 23.433F o n d u l O p o rtu n ită ţilo r N a ţiona le V a n g u a rd A s s e t M anagem en t S.A. 160.766 - 38,8S% 15,79% 120 23.439F o n d u l M oneta r S tab ilo Q u a d ra n t A s s e t M anagem en t S A . 381.982 92,8% 49,39% 14,01% 695 10.294T ezaur • C e rt in v e s t S.A. 215 .200 27,2% 48,80% 13,76% 695 1,414F o n d u l M utua l T rans ilvan ia G lo b in v e s t S.A. 115.790 42,30% 57,06% 15,79% 533 60,070

NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă

D E N U M I R E A

V A L U T E IS im b o l

V a r ia ţ ie fa ţă d e z iu a

p r e c e d e n tă (% )

C U R S U L ÎN L E I

DOLAR AUSTRALIA AUD 1.01 Ţ 14865DOLAR CANADA CAD 0.57 Ţ 18407FRANC ELVEŢIA CHF 0.48 Ţ 16376

COROANA DANEMARCA DKK 0.57 Ţ 3365LIRA STERLINA GBP 0.49 Ţ 40581YEN JAPONIA JPY 0.03 Ţ 230.57COROANE NORVEGIA NOK 0.45 Ţ 3128COROANE SUEDIA SEK 0.40 T 2777

DOLAR SUA •V U sd-G;.;; . 0.06 ■' Ţ- ' 28469OST DST 0.09 Ţ . 35880

EURO EUR x;: (3.54 Ţ. - • 25103

Cursurile ţărilor participante ta EURO :

SHILING AUSTRIA ATS 0.55 Ţ 1824

FRANC BELGIA BEF 0.48 Ţ 622

MARCA GERMANA V-,\ DEM : j : 0.54:- î 12835

PESETAS SPANIA ESP 0.54 T 150.87

MARCA FINLANDEZA FIM 0.55 Ţ 4222

FRANC FRANŢA FRF 0.55 î 3827

LIRA IRLANDA IEP 0.54 Ţ 31874

LIRA ITALIA LIT 0.54 Ţ 12.96

GULDEN OLANDA NLG 0.54 Ţ 11391

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.54 Ţ 125.21

1 g AUR (preţ în lei) 0.45 Ţ 246307

C a s a d e s c h im b v a lu ta r *

U S D D E M

C V C V

M A C R O G R O U P 2 8 .2 0 0 2 8 .3 0 0 1 2 .6 3 0 1 2 .7 7 0

p l a t i n u .m 2 8 .2 0 0 2 8 .3 0 0 1 2 .6 5 0 1 2 .7 5 0

C A M B IO 2 8 .2 0 0 2 8 .3 5 0 1 2 .6 3 0 1 2 .7 7 0

P R IM A 2 8 .2 2 0 2 8 .3 2 0 1 2 .6 0 0 1 2 .7 4 0

B a n c a

B a n c P o s t 2 8 .2 8 0 2 8 .5 0 0 1 2 .6 0 0 1 2 .8 5 0

B R D 2 8 .2 7 0 2 8 .5 2 0 1 2 .5 9 5 1 2 .9 1 5

B C R 2 8 .3 0 0 2 8 .5 1 0 1 2 .4 4 2 1 2 .9 1 8

• T r a n s i lv a n ia 2 8 .1 0 0 2 8 .4 0 0 1 2 .6 5 0 1 2 .8 2 0

* Cursuri afişate la ora 14,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia. de la un punct de lucru la altul.

•sşssas

* Cursuri BNR

l f O l i U f l - I KN^ULTIMASÂPTĂMlN ihkrAi~:r :

- l e i -D A T A E U R O D E M G B P . U S D A u r

M ie r c u r i , 9 .0 5 2 5 .1 5 3 1 2 .8 6 1 4 0 .6 0 0 2 8 .3 3 3 2 4 1 .9 4 2

V in e r i , 1 1 .0 5 2 5 .1 9 0 1 2 .8 7 9 4 0 .4 1 7 2 8 .2 9 4 2 4 5 .9 3 2

L u n i, 1 4 .0 5 2 4 .9 1 6 1 2 .7 3 9 4 0 .2 0 6 2 8 .4 1 2 2 4 5 .6 7 6

M a r ţi , 1 5 .0 5 2 4 .8 5 5 1 2 .7 0 8 4 0 . 2 5 7 ' 2 8 .4 3 3 2 4 4 .7 1 5

M ie r c u r i , 1 6 .0 5 2 4 .9 6 8 1 2 .7 6 6 4 0 .3 8 2 2 8 .4 5 2 2 4 5 .1 9 9

O F I C I U L J U D E Ţ E A N P E N T R U

P R O T E C Ţ I A C O N S U M A T O R U L U I : 4 3 1 . 3 6 7 .

1 7 m a i - Z i u a m o n d i a l ă a

t e l e c o m u n i c a ţ i i l o r .

I n t e r e s e o b s c u r e s a u m e s c h i n ă r i e d i r i j a t ă ?

ÎN T R E Ţ IN E R E C O R P O Rs " m

CE I SEAsociere doar

pentru salubrizare?Spaţiul de la subsol, în suprafaţă

de aproape 500 de metri- pătraţi, a avut de-a lungul vremii diverse destinaţii: cantină studenţească, laborator de produse de patiserie şi cofetărie, pentru ca în anul 1997 să devină liber, din punct de vedere juridic. La acea dată spaţiul a fost solicitat de o firmă care, la scurt timp, a fost nevoită să renunţe la acesta din cauza stării avansate de degradare în care se afla. în septembrie 1998, S.C. Protector Group S.A. solicită Consiliului local o asociere în vederea amenajării la subsol a unui centru de întreţinere corporală. Finna solicitantă se angaja să renoveze şi să amenajeze spaţiul pe chetuială proprie, urmînd, totodată, sâ achite C.L., începînd cu 01.11.’98, o cotă lunară de asociere, indexabilă cu rata inflaţiei. Peste numai două luni, printr-o Hotărîre a C.L.. asocierea este aprobată, urmînd ca Ia subsolul clădirii dc pe strada Horea nr.2 sâ fie amenajat Centrul dc întreţinere corporală „Roland GatTos". în procesul verbal întocmit la predarea spaţiului este stipulat inclusiv faptul câ: „Spaţiul se află intr-o stare avansată de degradare, urmînd a sc efectua lucrări de investiţii de către firma asociată”, ... “S.C. Protector Group S.A. se obligă sâ înainteze documentaţiile pentru obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor necesare, iar C.L. sâ acorde sprijin acesteia în emiterea, în cel mai scurt timp, a actelor şi avizelor necesare”; ... ”Cu prilejul predării acestui spaţiu s-a procedat la fotografierea' încăperilor pentru a se putea dovedi starea acestuia”, fotografii care au fost anexate la respectivul proces verbal.

Cine pane bete’n roate?

în intervalul de timp imediat următor au fost făcute toate demersurile necesare obţinerii avizelor şi autorizaţiilor care permiteau demararea lucrărilor, aşa încît la data de 26.04.1999 este eliberat Certificatul de Urbanism pentru realizarea obiectivului propus, avînd, printre altele, proiectată şi o terasă în consolă, situată pe faţada sudică a clădirii, respectiv deasupra Rîului Someşul Mic. Pentru realizarea acesteia, firmei asociate i se solicită o serie de avize, inclusiv cel de la CJMASI, dar nu se face vreo specificare strictă cu privire la terasa proiectată. Avizul CJMASI obţinut în urma documentaţiei depuse este favorabil şi nu condiţionează în vreun fel construirea terasei. Fiind vorba de un monument cu valoare urbanistică mare, S.C. Protector Group S.A., prin Claudiu Mărginean, anexează documentaţiei, cu toate că nu este expres solicitat, avizul favorabil

pentru amplasarea terasei din partea Companiei Naţionale Apele Române, Direcţia Apelor Someş-Tisa, Cluj. Surpriza lui Mărginean survine însă în momentul în care pentm obţinerea autorizaţiei de construire i se solicită avize şi acorduri care existau deja în documentaţia pe baza căreia i se eliberase anterior certificatul de urbanism. Singurul aviz nou care i se cere este cel de la MLPAT. La începutul anului 2000 este depus la dosar şi avizul favorabil solicitat. După un an de la demararea contractului, an de alergătură după

\

subsolul clădirii. în plus, locatarii care deţin spaţii la parter şi la etajul întîi susţin că, din cauza lucrărilor efectuate la subsol, au apărut crăpături adinei în pereţii apartamentelor lor, fapt care ar putea duce la şubrezirea structurii de rezistenţă a întregii clădiri. în prezent între locatarii/ proprietari care revendică reparaţii în propriile apartamente şi Mărginean există semnată o convenţie prin care acesta din urmă se obligă ca pînă la finele lunii iulie a.c. şă suporte reparaţiile revendicate. în context, Protopopul greco-catolic al Clujului,

dimensiunile cerute de proiect. Lui Mărginean i s-a cerut, în context, o nouă autorizaţie de construire. La expirarea termenului mai sus menţionat Mărginean a fost amendat de către Corpul de Control al Primăriei cu suma de 20.000.000 de lei pentru nerespectarea Legii 50/’91, amendă care nu a fost plătită.

„P în ă la Dumnezeu...”

şi înapoi

\

! :Ji A -Ii. j î iV i '£ ! h £

< . . T f l i - N I <': F/ J

. ' 4 , - 4 . î I * j r j « p j ţ y - A

U f ! R - n ' f î f? M ®t " / , h \ : h f e l ' i • V- î - S- - U • M - II H uj

. - .. u - - - - . , * £

n 7 7 r i v n ' ' F ; f? 4 . . ,- 4 . V . 4 L ; J

• 4 -.....4M ' /?• U5» J V

-i.

% - .

avizele şi autorizaţiile pentru care C.L. se angaja să acorde sprijinul necesar obţinerii acestora în timpul ceh mai scurt, în luna martie 2000 este, în sfîrşit, eliberată autorizaţia de construire. Prin aceasta sînt autorizate lucrările de amenajare ale unui centru de întreţinere corporală care include inclusiv amenajarea unei pizzerii. în schimb, în autorizaţie se specifică: „Lucrările de amenajare ale terasei exterioare peste albia Someşului Mic nu fac subiectul autorizaţiei” . Nicidecum că aceasta nu poate său nu trebuie construită. Cu atît mai mult cu cît terasa este parte integrantă din proiectul iniţial...

Locatarii - pe locul al ll-lea la plîngeriSe cuvine făcută specificarea că

pentru obţinerea autorizaţiei de construire era necesar inclusiv acordul locatarilor/proprietarilor din clădirea de pe strada-Horea nr.2. Actul a fost obţinut, însă autenticitatea acestuia a fost contestată ulterior de unii dintre locatari, fie pentru că semnăturile ce apar pe acord ar fi fost falsificate, fie pentm că semnatarii s-au simţit induşi în eroare cu privire la destinaţia spaţiului care urma să fie amenajat Ia

Petru Rebreanu, proprietar al apartamentului cu numărul 6 din clădire, membru al Comitetului de conducere al Asociaţiei de locatari a imobilului în cauză a depus împotriva lui Mărginean Claudiu, două plîngeri penale, în care acesta era acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals. în acelaşi timp, preotul Rebreanu a sesizat în repetate rînduri atît C.L.; cît şi Inspectoratul în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Cluj (ICLPUAT) în legătură cu neregulile pe care Mărginean le-ar fi comis. Pentm ca gama să fie completă, C.L. şi ICLPUAT depun, la rîndul lor, plîngeri penale împotriva lui Mărginean, prin care îl acuză de nerespectarea prevederilor autorizaţiei de construire. în urma cercetărilor efectuate de Parchetul de pe lingă Judecătoria Cluj s-a dispus în toate situaţiile neînceperea urmăririi penale, plîngerile fiind considerate ca neîntemeiate. Pe perioada mai - august 2000, ICLPUAT Cluj a dispus suspendarea temporară a lucrărilor neautorizate pe motivul că au fost încălcate prevederile autorizaţiei de construire prin executarea terasei exterioare, ziduri de compartimentare amplasate altfel decît în proiectul iniţial, scara exterioară de acces care nu respectă amplasamentul. forma şi

Luînd în considerare toate beţele’n roate ce i s-au pus, Mărginean solicită avizarea autorizaţiei de construire, în fonna propusă iniţial, atît Direcţiei Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, cît şi MLPAT. Ambele instituţii avizează favorabil lucrările pentru amenajarea Centrului de întreţinere corporală „Roland Garros”, fară vreo obiecţie. Aşadar, Centrul, în proiectul căruia sînt prevăzute, încă din prima etapă, pe lîngă săli de fîtness, saloane de cosmetică, saună, vestiare, duşuri şi un restaurant - pizzerie, precum şi o terasă exterioară, poate fi construit, cu amendamentul ca structura de fond a clădirii să nu fie modificată. Aşa stînd lucrurile, Claudiu Mărginean şi-a văzut pe mai departe de treabă, în prezent lucrarea de amenajare a Centrului fiind aproape finalizată.

Finanţarea lucrărilor

Pentru ca lucrările la Central de întreţinere corporală,Roland Garros” să poată demara, S.C. Protector Group S.A. reprezentată de Claudiu Mărginean, tenismanul Ilie Năstase şi Napoli Center SRL, prin Daniela şi Gennaro Ciancio, investitorii de

origine italiană, au încheiat la începutul lunii martie 1999, un contract de franciză. Prin acesta părţile se angajau să participe la realizarea, amenajarea, dotarea, întreţinerea şi funcţionarea Centrului situat în Cluj-Napoca str. Horea nr.2, - în baza licenţei „Roland Garros” la care se obliga Ilie Năstase. în speţă, fiecare dintre asociaţi aveau atribuţii foarte clar stipulate. Astfel, francizorul, Ilie Năstase, se obliga să obţină licenţa sus-menţionată, să ofere consultanţă de specialitate pentru buna funcţionare a Centrului şi să participe la finanţarea ce privea amenajarea şi dotarea acestuia. Beneficiarul, S.C. Protector Group S.A., contribuia, în principal, cu spaţiul, urma să achiziţioneze bunurile şi serviciile necesare dotării şi funcţionării Centrului ş.a., iar prestatorul, adică Napoli Center SRL, avea în sarcină sâ se ocupe de buna funcţionare a restaurantului - pizzerie. După un an, contractul dintre cei trei asociaţi suferă modificări, care se referă atît lâ participarea financiară a acestora, cît şi la procentele care urmează să le revină de pe urma afacerii. Astfel, lui Ilie Năstase îi revin 45 la sută din beneficiile realizate, 22 la sută revin S.C. Protector Group S.A., iar 33 la sută, lui Napoli Center SRL. Pînă în prezent, potrivit lui Claudiu Mărginean, s-au investit în amenajarea Centrului mai bine de 4.000.000.000 de lei. Se pare că la scurt timp după semnarea actului adiţional la contractul de franciză, între S.C. Protector Group S.A. şi Napoli Center SRL s-a iscat un conflict în urma căruia relaţiile dintre reprezentanţii celor două firme s-au alterat definitiv: în legătură cu acest aspect Ilie Năstase susţine că ar regreta profund ca o asemenea investiţie, pe care Clujul o merită din plin, să eşueze. Dar dacă Primăria se opune cu atîta vehemenţă ducerii la bun sfîrşit a investiţiei, el se va retrage din afacere împreună cu banii pe care i-a alocat pînă acum. Şi aceştia nu sînt1 puţini. Mărginean consideră că „frecuşurile” legate de bani sînt apanajul neînţelegerilor particulare dintre el şi reprezentantul SC Napoli Center SRL, neînţelegeri cărora instanţele de judecată le vor da de capăt. Mărginean nu ezită, însă, să se mire cum o neînţelegere măruntă, legată de o conductă de canalizare din casa preotului Rebreanu, care traversa spaţiul de la subsol, a putut naşte atîta înverşunare din partea acestuia. De altfel, pilda cu cărările Domnului... nu este străină nici pentru noi.

Pagină realizată de Viorica GAJI

si Cătălina VLAD

P O L I T I A C L U J : 9 5 5 ş i 4 3 - 2 7 - 2 7 J A N D A R M E R I A : 9 5 6 P O M P I E R I I : 9 8 1

2 0 0 0 - G r u p u l g e r m a n C o n t o r Z e n n e r a i n a u g u r a t l a A r a d , c e a mai modernă şi m ai c o m p l e x ă f a b r i c ă de a p o m e t r e d i n

Europa c e n t r a l ă ş i de e s t .

L e g a l i t a t e ş i p r o f e s i o n a l i s m

î n s f e r a a f a c e r i l o r i m o b i l i a r ePotrivit unui comunicat al Uniunii Naţionale a Agenţiilor

Imobiliare (U.N.A.I), Uniunea a fost constituită în vederea organizării activităţilor de pe piaţa de tranzacţii imobiliare în mod legal, cu eficienţă şi profesionalism. O altă îndatorie ce revine Uniunii este verificarea şi înregistrarea tuturor agenţiilor imobiliare prin intermediul organelor şi instituţiilor legale de control şi evidenţă: Camera de Comerţ şi Industrie, Poliţia Economică şi Garda Financiară. De asemenea, U.N.A.I verifică, respectiv autorizează agenţiile şi personalul acestora cu privire atît la calitatea pregătirii profesionale, cît şi la modalitatea în care sînt respectate legile şi nonnativele în vigoare. ’

Obiectivele înscrise în agenda de lucru a U.N.A.I. "pentru perioada imediat următoare sînt:- eliberarea atestatelor de funcţionare pentru fiecare agenţie care.îndeplineşte criteriile legale, precum şi a legitimaţiilor pentru fiecare agent imobiliar; va publica periodic lista agenţiilor afiliate - ca o garanţie pentru activităţile legale şi profesionale în.domeniul tranzacţiilor imobiliare; va supraveghea întreaga activitate imobiliară desfăşurată de agenţiile membre şi îşi va extinde în continuare aria de desfăşurare a acivităţii şi în alte localităţi sau zone care au agenţii imobiliare. '

Din comunicat reiese că U.N.A.I. Cluj are înscrişi numai membri care au absolvit cel puţin un curs de pregătire naţională pentru agenţi imobiliari şi care nu au cazier juridic - ca o garanţie a profesionalismului şi a păstrării legalităţii în mediul afacerilor imobiliare,

A .V .

7 , ? % : : . . . v . t ~

Măsuri urgente pentru remedierea situaţiei generate de pesticidele false

P r o b l e m e l e g e n e r a t e d e e x p l o a t a r e a d e c ă t r e r r o m i a d e ş e u r i l o r d e l a U z i n e l e C h i m i c e T u r d a î n z o n e l e d in v e c i n ă t a t e a m u n i c i p i u l u i T u r d a l - a u d e t e r m i n a t p e p r e f e c t u l ju d e ţ u lu i C l u j , • V a s i l e S o p o r a n , s ă - i c o n v o a c e l a m a s a d e d e z b a t e r i p e r e p r e z e n t a n ţ i i in s t i t u ţ i i lo r c a r e a r p u t e a , p r i n t r - o a c ţ i u n e c o m u n ă , s ă - c o n c u r e l a r e m e d i e r e a s i t u a ţ i e i . A s t f e l , z i l e l e t r e c u t e , s - a u î n t r u n i t la P a l a t u l P r e f e c t u r i i c o l . P o p T e o d o r ( I P J ) , d i r . g e n . I l a r i e i v a n ( D G A A ) , d i r . l o a r i F r i t e a ( D S V ) , d ir . H o r i a G h i b u ( D i r e c ţ i a p e n t r u P r o t e c ţ i a P l a n t e l o r ) , d i r . g e n . V a s i l e G â r b o a n ( N a p o l a c t ) , i n s p . ş e f M a r i a n P r o o r o c u ( I P M ) a lă t u r i d e o s e r i e d e s p e c i a l i ş t i ,

c a d r e u n i v e r s i t a r e , d i n d o m e n i u l m e d i c i n e i v e t e r i n a r e ş i a l c h i m i e i . î n u r m a d i s c u ţ i i l o r p u r t a t e s p e c i a l i ş t i i d e m e d i u , î m p r e u n ă c u c a d r e l e u n i v e r s i t a r e p r e z e n t e , a u î n . v e d e r e i d e n t i f i c a r e a u n e i s o lu ţ i i t e h n i c e d e p e r s p e c t i v ă p e c a r e p r e f e c t u l V a s i l e S o p o r a n o v a î n a i n t a ş i s u s ţ i n e l a M i n i s t e r u l M e d i u lu i . E s t e v o r b a f i e d e p r e l u c r a r e a c h i m i c ă a d e p o z i t u l u i d e H C L , f i e e t u v a r e a ş i i z o l a r e a a c e s t u i a f a ţ ă d e p î n z a f r e a t i c ă . V ă r e a m i n t i m c ă , d e ş e u r i l e t o x i c e r e z u l t a t e d in p r o c e s u l t e h n o l o g i c a l U z i n e i C h i m i c e T u r d a a u f o s t v î n d u t e d e r r o m i u n o r f e r m i e r i d in d i v e r s e zone ca f i in d D D T . în c o n t e x t , I n s p e c t o r a t u l - p e n t r u P r o t e c ţ i a M e d i u l u i a d e p u s l a

P a r c h e t u l T u r d a d e n u n ţ u r i p e n a l e a t î t î m p o t r i v a U z i n e l o r C h i m i c e T u r d a , c a r e a v e a u o b l i g a ţ i a s ă a s i g u r e p a z a ş i p r o t e j a r e a d e ş e u r i l o r , c î t ş i î m p o t r i v a u n o r r r o m i c a r e e x p l o a t a u r e z i d u u r i l e a m i n t i t e . î n p l u s , I P M a l u a t o s e r i e d e m ă s u r i c o n c r e t i z a t e p r i n n i v e l a r e a * ş i a c o p e r i r e a d e ş e u r i l o r . P r e f e c t u l a a s i g u r a t , î n r e g i m d e u r g e n ţ ă , p ă z i r e a î n r e g i m n o n - s t o p c u g a r d i e n i p u b l i c i a z o n e i d e d e p o z i t a r e a r e s t u r i l o r t o x i c e . S i m u l t a n , o r g a n e l e d e p o l i ţ i e v o r i n c l u d e z o n a î n t r a s e e l e d e p a t r u l a r e , i a r ş e f i i d e p o s t d i n c o m u n e v o r

. i n v e s t i g a ş i a n c h e t a v î n z a r e a d e p e s t i c i d e c o n t r a f ă c u t e .

C. VLA D

P e B a b e ş In g ios ( I I )“ L e g e n d a " s t r ă z i i d r . V i c t o r B a b e ş c o n t i n u ă c a u n s e r i a l a m e r i c a n s a u , c u v o i a d v s , c a o t e i e n o v e l ă .

i n u r m ă c u o s ă p t ă m î n ă a ţ i a f l a t p ă r e r e a s t u d e n ţ i l o r c l u j e n i c u p r i v i r e l a “ r e p a r a ţ i i " . M a i n o u , s t r a d a c u p r i c i n a a d e v e n i t u n a d e v ă r a t o b i e c t i v m i l i t a r ! P ă z i t ă d e t r e i g a r d i e n i ( n u p u b l i c i ) c u p u ş t i p e u m ă r , p r i n c i p a la c a l e d e a c c e s c ă t r e c ă m i n e l e s t u d e n ţ e ş t i d i n H a ş d e u a a j u n s s u b “ o c u p a ţ i e p e n i t e n c i a r ă " . M a i e x a c t , a a j u n s s ă f i e l u c r a t ă d e c ă t r e d e ţ i n u ţ i , - c u u n c o m p o r t a m e n t m o d e l - o m î n ă d e l u c r u e x t r e m d e p r o f i t a b i l ă ( a d i c ă g r a t u i t ă ) . U r m ă r i ţ i c u m i r a r e d e t r e c ă t o r i , p u ş c ă r i a ş i i î ş i s c u r t e a z ă d e t e n ţ i a m u n c i n d . A l ă t u r i d e e i , d î n d “ in d ic a ţ i i p r e ţ i o a s e ” , s e a f l ă m a i s u s p o m e n i ţ i i g a r d i e n i . P r o b a b i l c ă p e n t r u a s e t e r m i n a m a i r a p i d r e p a r a ţ i i l e s e v o r m o b i l i z a î n c u r î n d ş i s t u d e n ţ i i c a r e a b i a a ş t e a p t ă s ă s c a p e d e lo p e ţ i , b e t o n i e r e , b a s c u l a n t e e t c .

Florin G H IO C A

U n ş o f e r b e a t

a r a s t o t

c e i - a s t a t in c a l eConducerea unui autovehicul

sub influenţa băuturilor alcoolice a fost cauza unui eveniment rutier ce a avut loc, marţi seara pe Calea Dorobanţilor din Cluj-Napoca,

" în urma căruia nu mai puţin de zece maşini au fost avariate. Moldovan Traian în vîrstă de 43 de ani se afla, în jurul orei 19.45 la volanul unui autoturism Dacia 1310 cu care se deplasa spre cartierul Mărăşti. Bărbatul,, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice a pierdut controlul volanului, şi

. pe o distanţă de 250 de metri, a lovit 10 autoturisme parcate regulamentar. în urma accidentului, Moldovan a fost rănit uşor, iar pagubele provocate de el se ridică Ia peste 50 de milioane lei. Moldpvan este cercetat de poliţişti sub acuzaţia de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi distrugere de bunuri.

Cosmin PUR1Ş

H o ţghinionist

Un bărbat, în vîrstă de 39 de ani, din-comuna Dezmir a fost arestat de procurorii clujeni după ce a încercat să fure un autoturism din Cluj-Napoca. Stan Alexandru a fost surprins de un trecător, în . noaptea de luni spre marţi, în timp'ce împingea pe strada Traian Vuia o maşină marca Dacia 1310, înmatriculată în Constanţa. Bărbatul care l-a văzut ă chemat Poliţia. Poliţiştii, sosiţi la faţa locului, au constatat că hoţul a reuşit să deschidă maşina cu chei potrivite, după care neputînd s-o pornească a împins-o. Parchetul de pe lingă Tribunalul Cluj a emis pe numele lui Stan Alexandru mandat de arestare preventivă de 30 de zile sub acuzaţia -de furt. -

Cosmin PURIS

{ T a b l e t a g r a t u i t ă

D E C E T O C M A I O C H I I ?Este întrebarea pe care

şi-o poate, pune marea majoritate a celor care vor avea curiozitatea să citească, măcar titlul acestui articol. Răspunsul: aceştia, adică ochii sînt mult mai importanţi decît ar putea crede toţi aceia care nu au avut, nu au şi neglijează faptul câ oricînd ar putea avea probleme cu vederea, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.

încă din perioada ante şi preşcolară,' atît părinţii, cît şi educatoarele trebuie sâ acorde o atenţie sporită “vederii” copilului - sînt multe tulburări de vedere care necesită corecţie încă din primii ani de viaţă; frecvent, folosirea ochelarilor din timp şi corect poate duce la revenirea vederii astfel încît după o anumită vîrstă tînărul să nu

mai fie nevoit să îi poarte.Pe măsură ce mai “cumulăm”

nişte ani, chiar dacă sesizăm câ ne-a “slăbit” vederea , nu îi dăm prea mare importanţă amînînd consultul specialistului oftalmolog din diverse motive chiar şi estetice: “oare cum voi arăta cu ochelari? Voi fi ca o babă, respectiv ca un moş...”. Este şi o altă variantă, cînd din lipsă de timp, din comoditate, din motive pecuniare sc apelează Ia o modalitate de alegere a ochelarilor cu dioptrii, empirică: se recurge la vînzătorii ambulanţi, neautorizaţi, dar mai “ieftini” şi mai la îndemînă- adică ne luăm ochelari de vedere, pe încercate. Consider că nici nu mai este cazul să îmi justific, să îmi motivez, să argumentez totala nemulţumire faţă de aceste obiceiuri; am de pus doar o întrebare: de ce credeţi că

medicul specialist oftalmolog este unicul acreditat să prescrie o reţetă pentru'ochelari? ’ tţ

Frecvent primul semn al tulburărilor de vedere este cefalcca care la început cedează şi la antialgicelc, antiinflamatoriile obişnuite şi la repaus. Mulţi pacienţi ajung Ia disperare, ajung să nu mai. doarmă doar Ia gîndul câ acea durere de cap poate fi cauzată de o eventuală formaţiune tumorală intracraniană, de un anevrism sau .în cel mai fericit caz de valori crescute ale tensiunii arteriale, refuzînd adesea să conceapă că o banală slăbire a vederii poate cauza dureri atît de mari. Sfatul meu, şi de data aceasta, este să vă consultaţi medicul de familie- care, cu certitudine, are să vă depisteze cauza reală a cefaleei.

Spre surprinderea noastră mai

există şi o altă categoric dc ' “ochclarişti” formată din tinerii carc doresc sâ pară mai maturi, mai importanţi doar prin purtarea ochelarilor cu dioptrii. Nu pot să spun decît un singur lucru: maturitatea în gîndirc şi comportament nu o dau, din păcate, nici dioptriile nici ochelarii...

Tot românul este nu numai poet, dar şi doctor - ATENŢIE cu ochii, cu vederea nu este dc glumit; orice tulburare, orice simptom oricît de nesemnificativ ar fi vă obligă să vă adresaţi medicului dc familie. La o bună reVEDERE pc săptămîna viitoare.

Dr. D oina RADU

‘ - W f v P f i l r n m f l V B h

* m M M P f S î

H e  r-,v* / î T R Z S lT l 6 U % Q ,Q Q Q P £ L £ tm u . . .

Indemnizaţie suplim entarăPreşedintele Comisiei de învăţămînt din Senat, senatorul PNL

Păun Ion Otiman, a iniţiaţ un proiect de modificare a legii privind statutul personalului didactic prin care cadrele didactice care au reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în localităţi izolate urmează să primească o indemnizaţie suplimentară cuprinsă între 5 şi_80% din salariul de bază stabilit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

In expunerea de motive se arată că acest proiect este motivat de necesitatea ca învăţămîntul rural să nu mai fie într-o situaţie defavorizată din cauza lipsei de interes a profesorilor de a se stabili în zonele rurale.

Reuniunea miniştrilor învăţămîntului din Europa

La invitaţia ministrului ceh al Învăţămîntului, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“, dl Andrei Marga, va participa în perioada 17-20 mai a.c., la Reuniunea Miniştrilor Învăţămîntului din Europa, organizată de Guvernul Republicii Cehe. în calitate de fost ministru al Ministerului Educaţiei Naţionale, prof. univ. dr. Andrei Marga a mai

participat la elaborarea şi adoptarea Declaraţiei de la Bologna, lansîndu-se cu această ocazie proiectul organizării spaţiului universitar european. La Praga se va adopta o declaraţie în aCest sens, care dezvoltă opţiunile Declaraţiei de la’ Bologna, Barcelona şi cea de la Salamanca.

C.POPESCU

D IS T R IB U IR E A

VIGNETELORS e r v i c i u l d e E v i d e n ţ ă ,

U r m ă r i r e ş i C o l e c t a r e a C o n t r i b u ţ i e i l a F o n d u l d e A s i g u r ă r i d e S ă n ă t a t e a l C A S C l u j , v a d e m a r a , î n c e p î n d c u l u n a i u n i e a . c . , d i s t r i b u i r e a v i g n e t e l o r . A p l i c a r e a a c e s t o r vignete ( t i m b r e ) p e c a r n e t e l e d e a s i g u r a t r e p r e z i n t ă d o v a d a p l ă ţ i i c o n t r i b u ţ i e i l u n a r e d e c ă t r e a n g a j a t o r i , p e n t r u a p u t e a b e n e f i c i a d e s e r v i c i i m e d i c a l e g r a t u i t e , c o n f o r m l e g i s l a ţ i e i .

P o t r i v i t p r e c i z ă r i l o r l u i A d r i a n M u n t e a n u , p u r t ă t o r d e c u v î n t a l C A S C l u j , î n p r i m a e t a p ă s î n t v i z a ţ i a n g a j a t o r i i , p e r s o a n e f i z i c e ş i j u r i d i c e . A c e ş t i a , c e l t î r z i u p î n ă l a d a t a d e 20 i u n i e v o r t r e b u i s ă p r e z i n t e l i s t e l e c u a n g a j a ţ i i a s i g u r a ţ i ş i c o a s i g u r a ţ i , a t î t p e h î r t i e , c î t ş i p e ' d i s c h e t ă .I n b a z a a c e s t o r l i s t e , a n g a j a t o r i i v o r p r i m i d e l a C A S C l u j v i g n e t e l e p e r s o n a l i z a t e p e n t r u f i e c a r e s a l a r i a t , p e n t r u c e i a n g a j a ţ i c u c o n t r a c t i n d i v i d u a l d e m u n c ă s a u , d u p ă c a z , c u c o n v e n ţ i e c i v i l ă d e p r e s t ă r i s e r v i c i i . D e a s e m e n e a , a s i g u r a ţ i i v o r p r i m i î n v e d e r e a d i s t r i b u i r i i ş i v i g n e t e l e l u n a r e p e n t r u c o a s i g u r a ţ i( p e r s o a n e l o r a f l a t e î n î n t r e ţ i n e r e a a s i g u r a ţ i l o r ) . P e r s o a n e l e f i z i c e c a r e d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t ă ţ i n u m a i p e b a z â d e c o n v e n ţ i e c i v i l ă n u s î n t p e n s i o n a r i ş i n u a u c o n t r a c t i n d i v i d u a l , p e n t r u r i d i c a r e a v i g n e t e l o r l u n a r e v o r s o l i c i t a p r i n d e c l a r a ţ i e p o p r o p r i e r ă s p u n d e r e , p e n t r u u n e l e d i n t r e l o c u r i l e d o m u n c ă u n d o p r e s t e a z ă a c t i v i t a t e a .

A d r i a n M u n t e a n u . a f i r m ă c â î n a c e s t a n . C A S C l u j î ş i p r o p u n e s â d i s t r i b u i e v i g n e t c / o ş i p e n t r u c e l e l a l t e c a t e g o r i i de asiguraţi. Copiii ş i t i n e r i i p î n â l a v i r s t a do 26 d e a n i, d a c ă s î n t e l e v i s t u d e n ţ i s a u u c e n i c i ş i d a c ă n u r e l i z e a z â v e n i t u r i d i n m u n c ă , v o r p r i m i v i g n e t e l e p r i n m e d i c u l d e f a m i l i e . P e n t r u c o p i i î n t r e 0 - 1 6 a n i s e v a u t i l i z a o s i n g u r ă v i g n e t ă a n u a l . P e r s o a n e l e c a r e b e n e f ic ia z ă d e a j u t o r d e ş o m a j , a j u t o r d e i n t e g r a r e p r o f e s i o n a l ă , a l o c a ţ i e d e s p r i j i n s a u p l ă ţ i c o m p e n s a t o r i i c a u r m a r e a c o n c e d i i l o r c o l e c t i v e , î ş i v o r p u t e a r i d i c a v i g n e t e l e l u n a r d e l a A g e n ţ i a J u d e ţ e a n ă p e n t r u O c u p a r e a F o r ţ e i d e M u n c ă . P e r s o a n e l e c a r e r e a l i z e a z ă v e n i t u r i din a c t i v i t ă ţ i i n d e p e n d e n t e ş i m e m b r i i d e f a m i l i e a f l a ţ i î n î n t r e ţ i n e r e a a c e s t o r a , v o r p r i m i ’ v i g n e t e l e d e l a C A S C l u j , o d a t ă c u p l a t a c o n t r i b u ţ i e i l a f o n d u l a s i g u r ă r i l o r d e s ă n ă t a t e . P e r s o a n e l e c a r e s a t i s f a c s e r v i c i u l m i l i t a r î n t e r m e n s a u c e l e c a r e e x e c u t ă o p e d e a p s ă p r i v a t ă d e l i b e r t a t e s a u a r e s t p r e v e n t i v î ş i v o r r i d i c a v i g n e t e l e l u n a r d e l a C A S A p ă r ă r i i , O r d i n i i P u b l i c e , S i g u r a n ţ e i N a ţ i o n a l e ş i A u t o r i t ă ţ i i J u d e c ă t o r e ş t i . P e r s o a n e l e s c u t i t e p r in l e g e d e p l a t a c o n t r i b u ţ i e i ( v e t e r a n i d e r ă z b o i , f o ş t i d e ţ i n u ţ i p o l i t i c i , l u p t ă t o r i î n r e v o l u ţ i e ) n u v o r p r i m i v i g n e t e . Tn a c e s t c a z , a s i g u r a t u l v a p r e z e n t a m e d i c u l u i d e f a m i l i e n u m a i c a r n e t u l d e a s i g u r a t . D e a s e m e n e a , n i c i p e n s i o n a r i i n u v o r p r i m i v i g n e t e , - d o v a d a a c h i t ă r i i c o n t r i b u ţ i e i l u n a r e f ă c î n d u - s e c u c u p o n u l m a n d a t u l u i p o ş t a l d e p l a t ă a p e n s i e i . P e n t r u p e r s o a n e l e a s i g u r a t e c a r e a u v e n i t u r i d in a g r i c u l t u r ă , v i g n e t e l e v o r fi d i s t r i b u i t e d e i n s t i t u ţ i i l e c a r e a u î n c a s a t c o n t r i b u ţ i a r e s p e c t i v ă .

Corina POPESCU

, n » 'o n d e t r a n s p o r t a p a r ţ i n î n d A r m a t e i t u r c e ,E.u 37 d e p e r s o a n e l a b o r d , s - a p r ă b u ş i t , i e r i , î n E s t u l i u r a e i , p r o v o c î n d m o a r t e a t u t u r o r p a s a g e r i l o r ,

a a n u n ţ a t p r i m a r u l o r a ş u l u i A k c a d a g , c i t a t d e A F P .

E x p e r ţ i i m i l i t a r i r u ş i a u p r o p u s c a S t a t e l e U n it . s ă î n c h i r i e z e u n a v i o n A n t o n o v - 1 2 4 r u s p e n t r u a - ş i r e c u p e r a a v i o n u l d e s p i o n a j E P - 3 b l o c a t î n C h i n a d e l a î n c e p u t u l lu n ii

a p r i l i e , c î n d a a t e r i z a t f o r ţ a t p e I n s u l a H a i n a n , a a n u n ţ a t , ie r i , ■ a g e n ţ i a I n t e r f a x , c i t a t ă d e A F P .

idila asC- . 1 1

« s p u s a s i m p l i p n t e i a i p u I S w i

s s s i s n B i i c Q a

Mirosul puturos al gindului urîtu r m a r e d i n p a g i n a 1

remedierea prejudiciilor”. Să fie vorba de acea iertare pe care a cerut-o, recent, Papa de la Roma credincioşilor ortodocşi pentru râul făcut acestora, de-a lungul istoriei, de confraţii lor catolici? Ori'de pocăinţa care ar trebui să cuprindă autorităţile ungare în momentul în care doresc să armonizeze relaţiile cu românii, ai căror înaintaşi au fost omorîţi cu bestialitate de armata regulată ungară după Diktatul de la Viena? Acea iertare pe care toate guvernele, inclusiv cele de la Berlin. Varşovia, Praga au cerut-o pentm cruzimile săvîrşite asupra unor populaţii aflate, în anumite perioade ale istoriei recente, sub ocupaţie străină? Gîndul pastorului, mult mai urît mirositor decît vorbele în care se îmbracă, este, în fond, la fel de ticălos ca acela al liderului de partid care vrea să dea de pâmînt cu “cadavrul viu” al preşedintelui ţării.

Grupurile parlamentare ale PNL şi PD vor depune, astăzi, la Camera Deputaţilor, moţiunea simplă privind politica economică a Guvernului Adrian Năstase, semnată de 55 de deputaţi ai acestor partide, a declarat, într-o conferinţă de presă, preşedintele PNL Valeriu Stoica.

Iniţial, cele două grupuri parlamentare au anunţat că această moţiune va fi depusă miercuri, însă liderul PNL a explicat că, din punct de vedere procedural, o moţiune se depune în plenul Camerei Deputaţilor, în prezenţa preşedintelui acestei Camere, iar şedinţa în plen este programată pentm joi. Deputatul PNL Călin - Popescu Tăriceanu a prezentat motivele depunerii acestei moţiuni, arătînd că Guvernul Năstase creează o “profundă îngrijorare” prin măsurile adoptate pînă în prezent, că rata inflaţiei de 25% nu va putea fi atinsă în acest an, fiscalitatea a crescut, există “serioase îndoieli” privind dorinţa Guvernului de a face o privatizare accelerată, iar creşterea economică anunţată se preconizează a fi pe baze nesănătoase ca în timpul guvernării

Văcăroiu. Stoica a adăugat că Guvernul Năstase “stă pe loc” şi că există diferenţe între “săgeata liberală şi broasca ţestoasă a PDSR”. Deputatul PD Alexandra Sassu a apreciat că “Guvernul Năstase a luat-o repede înapoi şi ar trebui oprit şi întors să meargă invers”. El a adăugat că Parlamentul a adoptat două Ordonanţe emise de Cabinetul Năstase, prin care acesta demonstrează “un comportament incorect”, referindu-se la Ordonanţa privind transformarea administratorului unic în consiliu de administraţie şi la cea privind înfiinţarea comisiei de privatizare a combinatului Sidex. Sassu a susţinut că administratorii de la societăţile cu capital de stat sînt schimbaţi cu clientela PDSR, iar Guvernul “fuge de răspundere” în privinţa privatizării Sidex, transferînd responsabilitatea Parlamentului.

Stoica a mai spus că “este important să se vadă cu cine nu va trece moţiunea” şi că cele două partide vor supraveghea, în continuare, activitatea Guvernului.

S ă p t ă m î n a v i i t o a r e - o n o u ă r u n d ă d e n e g o c i e r i R o m â n i a - U n g a r i a

România aşteaptă să aibă o nouă rundă de consultări cu Ungaria pe marginea proiectului referitor la statutul maghiarilor din afara graniţelor, săptămîna viitoare, la Budapesta, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al Ministemlui român de

Externe, Tatiana Maxim. Această întîlnire ar urma să aibă loc la nivel de experţi. “Sîntem în consultări cu Ungaria şi cerem clarificări pe o serie de aspecte destul de complexe” ale proiectului Budapestei, a spus Maxim.

Purtătorul de cuvînt a spus că există un punct de vedere comun al instituţiilor de la Bucureşti în pfivinţa subiectului, însă, la ora actuală, observaţiile şi solicitările de clarificare nu pot fi făcute publice.

M i r c e a H o r i a H o s s u r ă m î n e c o n d a m n a t l a z e c e a n i î n c h i s o a r eu r m a r e d i n p a g i n a 1

în data de <S iunie, sub acuzaţia de dare de mită. în baza unei declaraţii depuse la dosarul cauzei, în carc acesta explică împrejurările în carc i-a dat fostului prim- viccprcscdinte al Băncii Dacia Felix suma de 20,075 milioane de Ici. în declaraţia sa, Androncscu susţinea că suma reprezenta un împrumut acordat lui Hossu pc termen dc trei luni şi că organele dc anchetă au “reţinut ideea" că cl a acordat o altă sumă dccît cea înscrisă în evidentele

contabile, în sensul “răspunderii penale privind darea de mită”. Potrivit declaraţiilor patronului SC Thetis Invest SRL, Hossu i-a restituit împrumutul în trei transe a cîte palm, şapte şi respectiv 9,075 milioane dc Ici. Patronul susţine că împrumutul pc care i l-a acordat lui Hossu nu a fost condiţionat de creditul de 225 dc milioane de Ici pc care l-a primit, ulterior, dc la Banca Dacia Felix, iar fostul prim-viccprcşcdinte al BDF nu apare în documentele dc aprobare a creditului. Dan Androncscu declarase că împmmutul, în

valoare totală dc 225 milioane de lei, pe carc l-a primit de la Banca Dacia Felix, a fost semnat dc un alt vicepreşedinte al băncii, Mircea Gilcriu.

Mircea Horia Hossu susţine că suma de peste 20 milioane de lei considerată mită reprezenta un împmmut dat prin dispoziţie de plată din cont în cont şi că banii au fost retumaţi în termen de o lună. El a mai spus că respectivul credit a fost aprobat de vicepreşedintele BDF Mircea Gilcriu, întrucît în acea perioadă el se afla în concediu de odihnă.

Ştefan Kovacs" se pregăteşte de fmatăP e b a z a s p o r t iv ă A S V ic t o r ia S o m e ş e n i

s - a d i s p u t a t ie r i p r im a s e m i f in a lă , p a r t id a tu r, d in c a d r u l s e m if in a le i C u p e i L ig ii a ş c o l i l o r p a r t ic u la r e d e fo tb a l, d in tre A S “Ş t e f a n K o v a c s ’’ ş i A S “ D o i c o c o ş i " B u c u r e ş t i . C lu je n ii s - a u im p u s c u s c o r u l d e 4 - 0 ( 3 - 0 ) p r in g o lu r i l e m a r c a t e d e K e le m e n (2 ) , C ă l in B a g i u , G a b r ie l P o p . S u c c e s u l e c h ip e i a n t r e n a t e d e O v id iu O r m e n iş a n a f o s t d e d ic a t lu i S o r in B a g i u - p a t r o n u l ş c o l i i d e fo tb a l c a r e ier i a îm p lin it 4 5 d e a n i . în c e a la l t ă s e m i f in a lă , d i s p u t a t ă p e te r e n u l d in P a r c u l r o z e lo r , W e s t H a m C lu j a în t r e c u t p e A S “Z o ii I v a n s u c ” c u s c o r u l d e 3 - 2 ( 1 - 1 ) . P e s t e o s ă p t ă m î n â v o r a v e a lo c p a r t id e le r e tu r . C o d i n SAMOILĂ

că nu ii va elibera pe

ceilalţi membri ai Grupului

llaşcu» iL i d e r u l A d m i n i s t r a ţ i e i

t r a n s n i s t r e n e , I g o r S m i r n o v , a d e c l a r a t , i e r i , c ă n u - i v a e l i b e r a p e d e ţ i n u ţ i i p o l i t i c i T u d o r P e t r o v P o p a , A n d r e i I v a n ţ o c ş i A l e x a n d r u L e ş c o , d e o a r e c e C h i ş i n ă u l n u a r e s p e c t a t c o n d i ţ i i l e p e c a r e T i r a s p o l u l l e - a p u s l a e l i b e r a r e a l u i I l i e l l a ş c u , t r a n s m i t e B A S A - p r e s s .

D u p ă e l i b e r a r e a lu i l l a ş c u , S m i r n o v i - a a d r e s a t p r e ş e d i n t e l u i V o r o n i n o s c r i s o a r e în c a r e a s o l i c i t a t s c u z e o f i c i a l e d i n p a r t e a n o i l o r a u t o r i t ă ţ i a l e R e p u b l i c i i M o l d o v a p e n t r u d e c l a n ş a r e a , în a n u l 1 9 9 2 , a “ a g r e s i u n i i î m p o t r i v a T r a n s n i s t r i e i ” ş i d e s p ă g u b i r i d e r ă z b o i .

L a r î n d u l s ă u , V l a d i m i r V o r o n i n a d e c l a r a t c ă a f ă c u t s u f i c i e n t e d e c l a r a ţ i i î n c a r e a c o n d a m n a t g r e ş e l i l e c o m i s e d e p o l i t i c i e n i i d e p e a m b e l e m a l u r i a l e N i s t r u lu i în 1 9 9 2 , i n c l u s i v î n d i s c u r s u l s ă u d e î n v e s t i t u r ă . O f i c i a l i d e la C h i ş i n ă u d e c l a r a s e r ă c ă c e i t r e i d e ţ i n u ţ i a r p u t e a fi e l i b e r a ţ i p î n ă la î n t î l n i r e a d e a s t ă z i a l u i V o r o n i n ş i S m i r n o v .

P e t r o v P o p a , I v a n ţ o c ş i L e ş c o a u f o s t c o n d a m n a ţ i în 1 9 9 3 , î m p r e u n ă c u I l ie l l a ş c u , l a d i f e r i t e t e r m e n e d e ,d e t e n ţ i e , d e C u r t e a S u p r e m ă de< J u s t i ţ i e d e la T i r a s p o l . E i a u f o s t a c u z a ţ i d e a c ţ i u n i t e r o r i s t e ş i c r i m e d e r ă z b o i . C u r t e a E u r o p e a n ă aD r e p t u r i l o r O m u l u i ( C E D O ) d e l a S t r a s b o u r g ap r o g r a m a t p e n t r u 6 i u n i e a u d i e r e a p u b l i c ă în p r o c e s u l i n t e n t a t d e G r u p u l l l a ş c u R e p u b l i c i i M o l d o v a ş iF e d e r a ţ i e i R u s e .

Preşedintele Iliescu cere forţelor politice să nu adopte poziţii ultranaţionaliste folosind pretextul discutării Legii statutului

Preşedintele Ion Iliescu face apel către toate forţele politice şi organizaţiile societăţii civile să nu folosească pretextul discutării Legii statutului maghiarilor pentm a sc . situa pe poziţii ultranaţionaliste, populiste sau pentru a crea tensiuni între majoritate şi minorităţi, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al

preşedintelui, Corina Creţu. “Normal ar fi fost ca Guvernul de la Budapesta să se consulte cu Guvernul român înainte de a structura legea şi de a introduce în corpul ei prevederi inacceptabile pentru orice stat suveran, lucra subliniat de altfel şi de înaltul comisar OSCE pentm minorităţi, Max van der Stoel”, a

afirmat Corina Creţu. Ea a arătat că România, ca stat suveran, aplică pe teritoriul său doar legile aprobate de Parlamentul român, chiar şi în cazul unor prevederi ale dreptului internaţional.

Corina Creţu. a declarat că preşedintele Iliescu crede că “se va ajunge la poziţii raţionale, acceptabile de ambele părţi, în

conformitate cu dreptul internaţional şi cu legislaţia europeană în materie de drepturi pentm minorităţi”. Aplicarea Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei nu trebuie să creeze structuri administrative ale statului ungar pe teritoriul României şi discriminări pe criterii etnice între cetăţenii români.

H o m â n ia a fo st in c lu s ă de U E în c a te g o ria de r is c “ p u ţin p ro b a b il” în p riv in ţa a p a riţie i e n ce fa lo p a tie i sp ong ifo rm e bovine

C o m i t e t u l ş t i i n ţ i f i c d i r e c t o r a l U n i u n i i E u r o p e n e ( C S D ) a a d o p t a t p a t r u n o i n i v e l u r i d e c l a s i f i c a r e a r i s c u r i l o r d e a p a r i ţ i e a m a l a d i e i v a c i i n e b u n e ( e n c e f a l o p a t i e s p o n g i f o r m ă b o v i n ă ) ş i a i n c l u s R o m â n i a în c a t e g o r i a a

• t r e i a d e r i s c , c e e a c e c o r e s p u n d e u n u i r i s c “ p u ţ i n p r o b a b i l , d a r n e c o n f i r m a t s a u c o n f i r m a t l a u n n i v e l r e d u s ” , i n f o r m e a z ă A F P .

I n c l u d e r e a î n p r i m a c a t e g o r i e i n d i c ă o p r e z e n ţ ă f o a r t e p u ţ i n p r o b a b i l ă a r i s c u r i l o r d e e n c e f a l o p a t i e s p o n g i f o r m ă b o v i n ă , î n t im p c e c a t e g o r i a a p a t r a a r a t ă p r e z e n ţ a r i s c u l u i

d e e n c e f a l o p a t i e s p o n g i f o r m ă b o v i n ă l a u n n i v e l r i d i c a t . C a t e g o r i a a d o u a c o r e s p u n d e u n u i r i s c “ p u ţ in p r o b a b i l , d a r n e e x c l u s ” . P e l î n g ă R o m â n i a , C S D a e v a l u a t î n c ă t r e i n o i s t a t e - S l o v e n i a , K e n y a ş i C o s t a R i c a . C o m i t e t u l ş t i i n ţ i f i c a c l a s a t S l o v e n i a ş i K e n y a l a n i v e l u l a l d o i l e a , i a r C o s t a R i c a î n c a t e g o r i a î n t î i . C e l e c i n c i s p r e z e c e s t a t e a l e U n i u n i i E u r o p e n e s î n t i n c l u s e î n c a t e g o r i a a t r e i a , c u e x c e p ţ i a S u e d i e i , F i n l a n d e i ş i A u s t r i e i , c l a s i f i c a t e î n p r e z e n t î n c a t e g o r i a a d o u a . In c a t e g o r i a în t î i d e r i s c , U E a i n c l u s ; A r g e n t i n a ,

A u s t r a l i a , B o t s w a n a , B r a z i l i a , C h i l e , C o s t a R i c a , N a m i b i a , N i c a r a g u a , N o r v e g i a , N o u a Z e e l a n d ă , P a r a g u a y , S i n g a p o r e , S w a z i l a n d , U r u g u a y . C a t e g o r i a a d o u a c u p r i n d e u r m ă t o a r e l e s t a t e n e m e m b r e a le U E : C a n a d a , C o l u m b i a , I n d i a , K e n y a , I n s u l e l e M a u r i c e , P a k i s t a n u l , S l o v e n i a , S t a t e l e U n it e . S t a t e l e t e r ţ e c e in t r ă î n c a t e g o r i a a t r e ia s î n t ; A l b a n i a , C i p r u , E s t o n i a , U n g a r i a , L i t u a n i a , P o l o n i a , R e p u b l i c a C e h ă , R o m â n i a , S l o v a c i a , E l v e ţ i a , în a p a t r a c a t e g o r i e n u e s t e i n c l u s n ic i u n s t a t .

C o r p u l f e t i ţ e i l u a t e d e a p e a f a s t

g ă s i t l a B a r a j u l M ă n ă s t i r e aCadavrul fetiţei Evelina Lingurar, din comuna Mica,

luată de apele Rîului Someş în timpul inundaţiilor din 24 aprilie a fost găsit, ieri, în apropierea Iacului de acumulare Mănăstirea, judeţul Cluj. Corpul neînsufleţit al fetiţei a fost observat de un bărbat aflat la pescuit în zonă. Remintim că în momentul tragediei Edelina culegea melci pe malul Someşului, împreună cu sora ei Gabriela, în vîrstă de 19 ani.

La un moment dat cele două fete au încercat să treacă rîul pe un lemn care, din nefericire, s-a rupt. Un consătean aflat în zonă a auzit strigătele de ajutor ale celor două surori şi a sărit să le salveze. Bărbatul a reuşit s-o scoată la mal pe Gabriela Lingurar, în timp ce sora ei Evelina a fost luată de ape. La acea vreme Inspectoratul de Protecţie Civilă Cluj a demarat o amplă acţiune de căutare a fetiţei, la care a participat şi o echipă de scafandri, însă eforturile au fost zadarnice.

Cadavrul fetiţei a fost transportat Ia; Spitalul Municipal din Dej, unde urmează a fi autopsiat.

Ovidiu Guţă, primarul comunei Mica, a promis că va sprijini familia Lingurar să-şi înmormînteze fiica. Soţii Lingurar au patru copii şi au un venit lunar de 130 de mii de lei.

Cosm in PURIS

ILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax; 19.28.28;E - m a i l : a d e v c j @ m a i l : d n t c j . r o - r e d a c ţ i a

R E D A C Ţ I A : C lu j -N a p o c a , s tr . N a p o c a 16

Autorizată prin S.C. nr. 128/1331, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată Ia Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

C U L T U R Ă : T E L . 1 9 .7 4 .9 0 - M IC H A E L A B O C U ; S O C IA L - C E T Ă Ţ E N E Ş T I : T E L . 19 .7 4 .9 0 - R A D U V ID A ; E C O N O M IC : T E L . : 1 9 . 7 5 . 0 7 ; S P O R T : T E L .: 1 9 . 2 1 . 2 7 - C O D IN S A M O IL Ă ; P U B L IC IT A T E : T E L ./ F A X :1 9 .7 3 .0 4 - R A U L S E S T R A Ş ; D IF U Z A R E

E - m a i l : r e c l a r r i a _ a d e v c j @ m a i l . d n t c j . r o - p u b l i c i t a t e 'M I C A P U B L I C I T A T E : T E L : 1 9 . 4 9 . 8 1 . - S T E L A P E T C U_ . C O N T A B IL IT A T E :T E L . : 1 9 . 7 3 . 0 7 - L IV IA R O P ; S U B R E D A C Ţ I A

Secretar de redacţie: T e i / f a x : T u r d a : t e l / f a x : 3 1 . 4 3 . 2 3 .Horea PETRUŞ 19.74.18 S U B R E D A C Ţ I A D E J : T E L j/F A X : 2 1 . 6 0 . 7 5 _ _ _ _ _ _ _ _

H-J{L: ' ‘F F i-j.-ri' t -1**- 7;ţîî-i=1>i&fi-î: - F jtFv1 'f 7 i -îj i V-Tf LJ iiiT

Ţ w ]luâ.rţj

-FU

GaramontlTUMULI EXECUTAT LA =-1 t-.ŢŢ'i-ŞTyr p- rrjitiJ