l o )

f L" *

J LÎ J

ziar independent ţ~

[ http://www.dntcj.ro/adevarul]ANUL X NR. 2900 ISSN 1220-3203

MIERCURI,24 MAI 2000

16 PAGINI 2.000 LEI

P o litic ăd o a v o c a t !VALER CHIOREANU

1ici un analist nu se aventurează să afirme la ora actuală că jocul liberalilor este extrem de inteligent.

El nu demonstrează o gîndire politică matură şi nu se caracterizează prin acel spirit de fair-play specific unei ideologii şi - unui comportament deopotrivă pragmatice şi vizionare. Declaraţiile majorităţii liderilor liberali sînt rezultatul unei gîndiri avocăţeşti, imprimate, la nivelul conducerii partidului, de obişnuinţa lui Valeriu Stoica de a pluti deasupra lucrurilor şi evenimentelor şi a specula exclusiv avantajele conjuncturale. De aici, impresia de inconsistenţă, de lipsă de profunzime în evoluţia unui partid care, la ufl moment dat, îşi regăsise cadenţa, înscriindu-se pe linia marilor înaintaşi care au făurit România modernă.

Ce doreşte acum PNL? Nimic altceva decît obligarea Guvernului de a-şi asuma răspunderea pentru un pachet de legi pe care nici un Parlament din lume n-ar accepta să le scape de sub control. E vorba despre legile reformei în Justiţie, din care Valeriu Stoica vrea să-şi construiască un soclu pentru propria statuie. Ministrul slobod la gură care este Traian Băsescu a , caracterizat excelent intenţia colegului său de la Justiţie, afirmînd că “numai uşuraticii şi oamenii politici pot gîndi că prin asumarea răspunderii, deci, fară a se face o discuţie în Parlament, se pot stabili reglementări de Cod penal şi Cod civil sau problema proprietăţii”, incluzîndu-i în categoria uşuraticilor şi pe ţărănişti, care sînt gata la un compromis cu liberalii, de' dragul satisfacerii clientelei lor politice. -'Ce răspunde Stoica la acest apel la inteligenţă şi logică în acţiunea politică? Păi, merge la preşedintele Constantinescu şi-i cere ajutorul în promovarea legilor sale prin ocolirea Parlamentului, apoi, pentru a forţa mîna locatarului de la Cotroceni (care se lasă forţat), declară că partidul pe care îl conduce s-ar putea prezenta la alegerile prezidenţiale cu un. candidat propriu şi atrage atenţia ţărăniştilor că PNL are pregătite liste ‘ separate la alegerile generale din toamnă. Pentru ca, după puţin timp, să revină, în acelaşi stil avocăţesc, încercînd să-i liniştească pe urmaşii lui Maniu, care n-ar trebui să se sperie de ce spune el,, deoarece nimic nu lasă să se întrevadă,, deocamdată, că rezultatele la alegerile locale ar fi într-atît de favorabile liberalilor, îneît sâ le hrănească iluziile că deţin o pondere însemnată în opţiunea electoratului.

Cît or fi de anchilozaţi în gîndire, ţărăniştii aduc în discuţie un argument

continuare în pagina a 16-aBESKHEEÎSSErsy;

R A D P s i P r im ă r ia în r ă z b i i Ma!A nouă etapă a conflictului Medrea-Funar, cea mai E R mediatizată luptă a campaniei electorale în Cluj- ' «Lot Napoca, s-a derulat ieri, cînd primarul a dat o dispoziţie prin care “suspendă contractul de management (...) încheiat cu Medrea Liviu”, în consecjnţă, şeful RADP (şi candidat PDSR pentru postul de consilier judeţean) “este suspendat din funcţie”. în locul său, începînd cu data de azi, este numit Vasile Marcu, inginer şef în cadrul regiei. Liviu Medrea declară, însă, că dispoziţia primarului este “absolut ilegală”, deoarece, conform unei ordonanţe guvernamentale, doar Consiliul local poate dispune astfel de schimbări manageriale în RADP. Urmare a incidentului petrecut, luni, în sediul Primăriei, cînd, la dispoziţia primarului PRM, Liviu Medrea a fost scos cu forţa din clădire, din plină şedinţă, Institutul de Medicină Legală a eliberat un certificat conform căruia şeful RADP “prezintă leziuni corporale (...) care necesită 5-6 zile îngrijiri medicale”.

Prim arul decidă suspendarea lui

M edrea din postul de m anager

general al R flD PPrimarul şi-a motivat decizia de

suspendare a lui Liviu Medrea din funcţia de manager general al RADP, invocînd referatul nr. 28250/ 103/ 15.05.2000 al Comisiei constituite pentru verificarea activităţii regiei. Funar spune că “sînt indicii clare privitoare la săvîrşirea infracţiunii de

Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a

Teodor Groza, primarul tuturor

PDSR clujenilor1. Cetăţeanul este beneficiarul, administraţia este prestatorul.2. O administraţie orientată spre comunitate, spre consumator. . ,3. Primăria trebui* să fie în slujba cetăţeanului.4. Numai unu-i drumul Clujului • prosperitatea, solidaritatea, omenia.5. Casa mea este Clujul cu vestigiile şi bogăţia sa culturală.6. Garantarea siguranţei şi libertăţilor cetăţeanului • cel mai important obiectiv al candidatului Groza.7. Diversitate, tradiţie, parteneriat naţional şi european.8. Eficienţă, flexibilitate, dinamism.9. Pentru mine toate drumurile duc la Cluj.10. Meseria e brăţară de aur şi pentru funcţionarul public.

ÎPS Bartolomeu Anania - decorat de Academia de Artă, Cultură si Istorie din Brazilia

ÎPS Bartolomeu Anania a primit, ieri, diploma şi medalia Academiei de Artă, Cultură şi Istorie, din Brazilia pentru susţinerea latinităţii. înalteleţ distincţii, oferite de prof. George Legmann,: secretarul general al Academiei braziliene, au fost acordate şi pr. dr. Ioan Octavian Rudeanu, conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă Arad. Prof. George Legmann, ai cărui

părinţi sînt din Cluj, intenţionează să creeze o fundaţie, prin intermediul căreia “Brazilia să ajungă să fie mai bine cunoscută la Cluj”. Prof. Legmann a avut întîlniri şi cu Executivul municipalităţii clujene. După cum se spune într-un comunicat al Primăriei, deja Consiliul municipal al oraşului Sao Paolo a adoptat decizia înfrăţirii cu municipiul Cluj-Napoca, urmînd ca în 25 mai, o delegaţie de oameni de afaceri şi cultură din Brazilia să ne viziteze urbea.

Titus CRĂCIUN

LIDER NAţlONAL-PUTIRE FIIUNCURÂ. STABILITATE • SIGURAHţÂ

A S I R O MASIGURAREA ROMANEASCĂ S.A.

SUCURSALA JUDEŢULUI CLUJ, Str. Oinicilor 20-22 Tel.: 195.378,194.184, Fox: 196.571

Troian 18)' trie nr.l (HI)

T E R M E N D E P L A T Ă : 3 1 M a i 2 0 0 0

Solicitaţi numai tichelele de asigurare cu sigla asirom ia:SEDIUL SUCURSALEI şi REPEZENTANŢELE DIN

De|, Gherla. Huedin şi sau la:

Casa Teritoriala a Cooperativelor de Credit (str.Cooperativa de credit "ALIANŢA" (str. 21 De

Toate cooperativele de credit din iudej; «5Toate oficiile poştale din iude ; s

AUT0SERVICE (Calea Floreşti : §OF (B-dul Eroilor 14/12);

CEC (str Cuza Vodă); Asicon Insurance Consulting (Emil Racoviţă 41); Asigam Impex (str. Parâng 81 Bit);

VSV Invest Grup (intersecţia str. Câmpului cu Mănăştur-Zorilor); ANGER0 (Colea Floreşti nu, sc. 5); DARS GRUP(Sfr. Pasteur 58, op. 21);

AUTO FAN (Str. Troian Vuia lfa); A(lT0 MIRCEA (Str. Alboc-Polipo Rutieră) LEASING ROM srl (21 decembrie 133

lliescu, mîine, la Cluj

Liderul PDSR, Ion lliescu, va fi, mîine, în judeţul Cluj, unde va participa la un miting electoral în municipiul Dej, în Sala mare a Primăriei (ora 15:30), iar în faţa sediului PDSR din Gherla, la ora 16:30, preşedintele partidului se va întîlni cu locuitorii oraşului. Începînd cu ora 17:15,' Ion lliescu se va afla în. Piaţa "Avram lancu" din Cluj-Napoca, unde PDSR Cluj organizează un miting electoral.

T.C.

0 BANCĂ PE CARE POŞI CONTA

Credite;-pentru persoane fizice în sistem CAR. cu dobânzi de 22% pe an

- credite pentru bunuri cu 35% dobândă pe an

B a n c a P o p u la ra bSnorva Cooperativa do credit

Bd.21 Decembrie nr.152 Tel,410263r :

C iu lu l a

d e s c o p e rii..

EVRIKA U I

■BW m wm wm .

îfituE i'dflGHEORGHEFUNAR

fljuloare guvernamentale pentru victimele inundaţiilor din Cluj -115 milioane de lei^||agubele#totale,vînsă^se«ridică,«pentru^peirşoanale4fizice^laş1 ,4 >iiiiliardefde4 leh

Prefectul judeţului, Bogdan Cerghizan, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 379/11 mai 2000, Clujul va primi

construcţii în valoare de 155 milioane de lei, pentru victimele inundaţiilor din acest an. Materialele vor fi repartizate Prefecturilor din rezervele statului. ‘Aşteptăm să ni se indice locul de unde

ajutoare constînd -în.materiale -de.. să - ridicăm - materialele”-,- spune

Cerghizan. Toate materialele (cărămizi, ţigle, ciment, seînduri) vor fi trimise în zona Dej, cea mai afectată regiune din judeţ de inundaţiile din această primăvară. Trebuie specificat că, în -acest —Wfrfefcturile vor fi

responsabile cu gestionarea ajutoarelor. Cele 155 milioane de lei sînt însă cu totul insuficiente, în acest an, în judeţ, inundaţiile provocînd, doar persoanelor fizice, pagube estimate la aproximativ 1,4 miliarde lei.

. Titus CRĂCIUN

fcM&rtorisescynnbotez spre

C x lln E *!" ° rt0d0X1 C,UV' Sime0n; Sf-Mc- SeraPion'.Sf- Mardana Calendarul greco-catolic: S. Simeon din muntele Minunat, c. (+596) Miercurea la jumătatea Cincizecimii

PREFECTURA.CONSILIUL- JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA-HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 '• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 •POLITIA DEJ: 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-21-21 •POLITLA CÎMPIA TURZU: 36-82-22 •POLrtlA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIACIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi J9-I6-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 ’SALVAREA: 96.1 ;

•SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958 •RA. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTEN'AY SA: 41-51-71• R.A APĂ CANAL: 19-63-02

S.C. "SALPRESr SA.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17—43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE. 928;433424

• JANDARMI: 956 GARA Cluj-Napoca: 952AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; - inlcm-43-20-01; ,Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

• ALIANŢA ANTI5 I C ' 9 M7 '

gCURSE#AUTOCURSE INTERN ATI ONA LE

dio Autogara II:• Cluj-Napoca * Budapesta, cu plecare din

Cluj-Napoca in zilele de luni. marţi, joi şi vineri Ia <ra 7.00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de nxati.micrcun, vineri si sîmbâti Ia ora 11.00.

• Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare in zjlde <3cjoi era 22.00 si înapoiere din Budapesta in zilele dc \ incn ora 16.00. INFORM AŢII:Autogara 1 :14-24*26

Autogara 11: 43-52*78

IÂRQM: 26 04.1999-28.10.2000Clui

lu n iBuc. Btic. Clui

07,30 08,30 09,15 10,4516,45 17,35 19,45 20,45 •18,00 19,00 -

m arţi •07,00 08,00 0830 09,0015,25 . 16,15 19,45 20,45

m ierem j0730 08,30 09,! 5 10,1518,00 19,00 12,00 12,451835 19,45 19,45 20,45

Ifll0730 083 0 0830 09,001535 16,15 17,00 18,4019,00 20,00 19,15 20,1520,45 21,45 - .

vineri09.15 10,15 07,45 . 08,4520,45 21,45 14,00 14,452055 21,45 19,15 20,15

sîmhătă1930 - 2030 11,00 12,00

dum inică- • .. 1430 15,05

' - . 20,15 21,15Preţ bilet: 955.000 Iei, respectiv 960.000 lei

Luni; Quj->Bofogna, 10,30-12,05Bologna->CIuj 1235-16,40

miercuri r Cluj->Bologui 1030-12,05 ;Bologni4Cluj 1235-16,40

tineri: Guj- BoIogna 10 30-12,05■ Bologna->0uj 1255-16,40

Preţ bilet C lu j - Bologna - C lu j: 235$ T EL E F O N : 13-01-16.

13): Homeopatia. Dr. L Barbâalbâ (10*12) Inteme. Dr. A. Iancu - 23

C. buncea - 25 (17-18). dr. D. " ' Cs. Szakacs - 24

Farmacii ca s e n in a permanent: Farmacia "C0R.4FAR.M". str. Ion Mcjtcr nr. 4, telefon 4245-49; sir. Napoca, nr. 25. Iclcfon 19-20-74. Farmacii CI NARA", Calea Florcşti nr.7J, lc t.4 2 62 .72 . orar non-sfop.Farmacii ea s e n ic ia p re lanp it: Farmacii

T NTÎRPHARM". s:r. PHmJrcrii nr. 5. telefon 4 2 -7 1 rr r «22, Faraaca -C1.F.MAT1SFARM-. Prarj Umni nr. 10. iclcfon 19-13-63. orar 8-21

Garda ie npeptnFa-macu nr. 2 "Perla’. Str. Gh. Doja nr. 37,

eiefon I9-48-54, orar 20-8/

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"• 22 - 26 mai •

Medicină generală. Dr. M. Sudu - 25 (12- 14). dr. I . Rasa - 22 (15-17) dr. I. Boilâ • 22. 24. 26. (9-12), dr. S . Loga - 26 (14- 16). dr. R. Cctâriă - 24 (10-12), dr. F. Oros - 25 (14-16). 26 (15-17). dr. L Ciobanu - 24 (12-13): H< ' —

24. 26 (12-14). dr. C.

frrv - 22 (15-17). dr.(14-16). dc N. Pop - 25 (14-16). dr. M. îozdog - z5 (14-16): G inecologie. Dr. C. Fodor - 23. 25 (10-12); Chirurgie. Dr. P. Pitea - 25 (10-11). dr. T. Prişcu - 23 (10- 11): Pediatrie. Dr. R. Mitea - 23 (13-15). dr. M Fntea - 24 (11-12). dr. L Toma - 25 (10-12); Reumatologie. Dr. C. Zotta - 26 •14-16). dr. I. Alb • 23 (12-14); Ortopedie, ir. Z. Popa - 22 (12-13): Psihologie. Psih.

L. Bortă - 23 (15.30-17); Endocrinologie. Dr. I. Ouncea • 25 (17-18); Ecografle. Dr.I Ghiiean - 26 (14-15); Neurologie. Dr. M. Divin - 22 (10-12). dr. D. Bozdog - 25(15-17)

Planificarea bolnavilor la ch iru rg ie e s te tică f l re p a ra to r ie , u ro lo g ie , radiologie se face numai la Policlinică şi pe bază de bilet de trimitere de ta sediul Policlinicii, str, Mojilor nr. 32.

Planificarea bolnavilor se face la sediu, str. Moţilor nr. 32 şi la telefoanele 19-95-59,19- 93-45 - de luni pînă vineri. între orele 12-14. Ptaraficarea bolnavilor la Ecograf şi E.K.G. se face numai cu recomandarea medicrtqr Policlinicii. Medicamentele gratuite se eliberează numai pe bază de re|ete eliberate de medici, ta sediul Policlinicii fără plată, str. Moţilor nr. 32. Donaţiile pot fi făcute la sediul Pofrclintd», la secretariat şl în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC. Filiala Cluj-Napoca.

Republica - Regii deşertului, SUA - premieră ( 10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 *

Victoria - Cu n aşu ’ la psihiatru, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta- Eurimages - Parfum de cedru, UK-SUA, premieră ( 11 ; 13,30; 16; 18.30); 22-25 mai - SER I D E FILM SPANIOL: 22 şi 24 mai Flamenco (21); 23 şi 25 mai Tesis (21) * Favorit - Dansează cu m ine, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Mărăşti - Echipa de şoc, SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - C olecţionaru l de' oase, SUA ( 13; 15; 17; 19).’ DEJ - Arta - Ioana D ’Arc, Franţa ( 13; 16; 19)GHERLA - Pacea - Ora de vîrf, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă,

duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21.

U N I P L U S R a d i oMiercuri, 24 mai

Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,008.20.11.00-12,00,14.00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplusde dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale.10.00-14,00 Punct...ş i de ta Zece: 14,30-18,00 Unipius alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune A 9,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00 Unipius nocturn.

B I B L I O T E C I* B .C .U . “ Lucian B laga” (strada

Clinicilor 2):;. O ra r; zilnic; 8-12,45: _13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notă în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ B ib lio te ca Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : S E C Ţ IA A D U LŢ I (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), O R A R : lun i-vineri: 8,30-15,30 ■SECŢIA CO P II, O R A R : luni-vineri: 8,30-15,30. F I L IA L E -Zorilor, Gheorgheni - O R A R : luni, miercuri joi: 14,00-19,45; marţi, vineri: 9-15; ■ Mănâştur, Mărăşti - O R A R : Tuni, m iercuri, jo i: 14.00-19.45; marţi, v ineri: 9,00-15,00. S A L A D E L E C T U R Ă (Str. M . Kogălniceanu n r .7 ) :O R A R : luni- v ineri; 9-20; sîmbătă; 9-14. S E C Ţ IA D E C O L E C Ţ II S P E C IA L E ; (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, ’ v ine ri; 8.00-15.00. MED1ATECA, O RA R : luni-vineri: 9- 20; sîmbătă; 9-14. C E N T R U L DE IN F O R M A R E C O M U N IT A R Ă , ORAR: ţuni-vineri: 9,00-16,00.

■ B ib lioteca Academ iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -'18.45.

■ B ib lio teca G e rm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.

* Biblioteca Am ericană ” J.F .K .” (strada Universităţii. 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9: 14. Oferim consultanţă pentru studii în USA .

B ib lio teca B r ita n ic ă (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

■ B ib lio te ca “ H e lta i” (strada C lin icilor 18). Orar: z iln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13. ,

Biblioteca C lubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 - 19; jo i 19 - 20.

* Biblioteca Centru lu i Cultural Francez (strada i.l.C . Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centru lu i Cultura] G erm an ” Herm ann O b erth ” (str) Mem orandum ului 18). O rar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ V a le riu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13..

* Biblioteca Soros C lu j (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str, C lin ic ilo r nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (B ib lio te ca pune la ' dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

(• telespectator •)Miercuri, 24 mai

astăzi, de la ora 18,30:

TRAVIATAd e G iu sep p e Verdi

TEATRUL MAGHIARastăzi, d e la ora 19:

CĂSĂTORIAde N.V. Gogol

7 .0 0 Matinal naţional; 9,00 TVR

. . j n j a laşi; 10,00 Agenda jtoMAiiu electorală; 10,25 Agenţia de plasare (r); 11,00 .TVR’ Cluj-Napoca; 12,00 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „Căsătorie imposibilă”— (r); 13,00 TVR Timişoara;14.00 Jurnal; 14,15 GiberFan; 14,30 Western (f/r); 16,35 O vedetă ... populară; 17,30 Studioul electoral; 18,30 Impas în doi; .19,00 Corect!; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Ş u n set B each (s); 20 ,00 Jurnal. Meteo; 20,45 Sport; 20,55 P elle . Cuceritorul (film D anem arca 1987); 23 ,55 Jurnalul de noapte; 0,10 Cafe Corso.. Fem eia

misterioasă (s/r);7 ,4 5 Hitchcok

prezintă... Angajatul de la fermă (r); 8,35 Care pe care! (r); 9,15 Veni, video, viei (r); 9,30 Arca lui Noe (r); 10,00 Puls 2000 (r); 10,45 E dreptul tău! (r); 1 1 ,2 0 A devărate poveşti hollywoodiene: Dean Martin ,(r); 1 2 ,0 0 National Geographic (r);‘ 13,00 Globul dragonului; 13 ,30 Nouămeşteri mari (r); 13,45 Toţi, împreună; 14,50 Natura - o pasiune (do); 15,15 Care pe care; 16,00 Trupa DP 2; 17,00 S e întîmplă acum; 17,35 Veni, v id eo , viei; 1 7 ,50 F em eia , m isterioasă (s); 18 ,45Telejurnal TVR 2; 19,20 Tineri interpreţi; 19,35. Lumea se distrează (co.România 1973); 20,50 Videoclipuri; 21,10 Mit şi istorie; 21,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcockr prezintă...- Fraţii (SUA 1965);’23.00 Ştiri; 23,05 Lentila de contact; 0,05 TVR Mesageri

7.00 Observator; a n tw r ţT 7,55 Aerobic Show;8 .00 D im ineaţa devreme;10.00 Ştiri; 10,10 Tot înainte .;. soldaţi în fuste (co. Anglia 1968); 1 2 ,00 Voi cuceri Manhattan-ul (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Labirintul pasiunii (s); 19,00 Observator; 19,45 Studioul electoral; 20,00 Pionul (film C anada 1998); 22 ,00Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s).

7 ,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Agenda

10 ,30 Tînăr şi neliniştit; 11,20 Dellaventura (s/r); 12 ,15 Mama miresei (co .S U A 1993); 14,10Nemuritorul (s); 15,05 Melrose Place (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic;17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea

electorală;

zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Walker, poliţist texan (s); 21,00 Chestiunea zilei; 21,30 Fotbal Finala Ligii Campionilor; 23,30 Ştirile Pro TV; 0 ,0 0 Fotbal R ezum at UEFA; 0,30 Dellaventura (s).

7,00 Milagros (s/r); 8,00 Taifas

m agazin matinal; 13,00 Milagros (s);14.00 Uncovered (r); 15,00 Viper (s/r); 16,00 Justiţie militară (s/r); 17,00 viper (’s);18.00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Impact - puternic pe Prima; 19,00 Cronica cîrcotaşului; 19,10 Justiţie militară (s); 20,00 Iubire trădată (film SUA ’92); 21,50 Cronica cîrcotaşului (r); 22 ,00 Film serial; 23,00'Detectivi de elită (s); 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact (r); 1,00 Cronica cîrcotaşului (r). î - TELP7 7 ,00 Bună

/ / d i m i n e a ţ a ,Z / c i o c România; 9 ,00

.Daţi vină pe Corina (r); 10,00 Ştiri; 10,30 Economic ABC (r); 10 ,45 Gura lumii'; 11 ,00 S en za ţio n a l' cu Dan Diaconescu (r); 12,00 Măştile puterii (r); 13,00 Ora unu a venit (r); 13,10 Măştile puterii (cont.); 14,00 Primul pas (r); 15,30 t ’ost Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Film documentar; 18,30 Derrick ( s);2 0 .00 Telejurnal; 2 0 ,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan D iaconescu; 2 2 ,00 Reporter Tele 7; 2 2 ,3 0 Telemedicina; 0,00 Ştiri; 0,30

, Confesiuni erotice (s).1.0 '00 ?tirile de c.K Z S l’& să acasă (r); 10,30

A casă la bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştiţ|>t; (r); 11,00 Dragoste şi putere’ (s/r); 11,30 9 0 -6 0 -9 0 Fotom odele (r); 12,20 Războiul pasiunilor (sf r); 13,15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Copilul adus d e mare (s); 16 ,30 Dragoste şi putere (s); 17,00 C ăsuţa poveştilor; 17 ,10 Acasă la români; 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Bananas (co.SUA 1971); 23,25 Acasă la români (r).

ike—Tir 15,00 Videoclipuri; i f e Ş S 15'30 Post Meridian;

17,30 Documentar;18 .00 Vîrful de lance - realizator Nicoleta Ţăranu;19.00 Economic ABC;-19,30 Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20,00 Film artistic;22.00 Dintre sute de ziare.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune

- Miercuri, 24 mai 06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00, 09:00, 10:00, .13:00, 14:00, 15:00, 16:00,17:00,18:00,21:00 Ştiri, 06:50,07-:50

Horoscop, 07:20 Revista presei locale, 08:20,17:00 CD Sport (Mihai Petruşcă), 09:20, 15:20 Ce mai crede lumea, 9:40,16:40 Colecţia de mirări (Mihai Dragolea); 1 1 :00 -13 :00 MESAJ FM, 14:00-18:00 CALEIDOSCOP CD, 19:00-21:00 'Musica Magica' (Ştefan Coroian), 21:30-23:00 “Cu capsa pusă” (Tudor Runcariu - Horaţiu Nicoarâ).

CALEIDOSCOP TRANSILVAN: 14.30 Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15 .30-16 .00 Votaţi Radio Transilvania; 16.15 Planeta cinema;. 16.30-17.00 Dedicaţii muzicale, 17.30 Divertis Radio Blitz; 18- 18.30 BBC, 19.00 Concurs; Ştiri 15.00, 16.00, 19.00;20.00 Sinergia; 21.00-1.00 FAPTUL SERII: 21.00-23.00 Taxi music (dedicaţii muzicale); 23.45 Planeta cinema; 00.45 Lumea lui Alice; 1.00-6.00 UNDE MAGICE.

23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit- legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact.

( RADIO CLUJ

—— j ' Miercuri, 24 maii t lŢ ] ) l j 6 .00-6 .30 BBC; 6.30-9.00 - SUPER

:— ÂjflTINAL: Ş tirile locale, interviuri,

4 1

horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Powerplay, Concurs, Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00 Ştiri; 9.00-14.00 PATRULA DE SERVICIU: 9.30 Revista presei; 10.15 Punct de vedere; 10.30 & 12.30 Concursuri; 11.30 Divertis Radio Blitz, 12.45 Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul Bătrînilor - BBC Educaţional Program; 14-14.30 BBC; 14.30-18.00

Miercuri, 24 mai nit,—. 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00

WMCT Zona 81Q (m eteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 10i20 trafic, anunţuri utilitare, a g en d a culturală; 8:50 h oroscop; 9:05 m icrob iografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-17:00 Contact FM. 17:00-19:00 Muzica pe sufletul tău. R ealizator Andreea lonescu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00- 23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui., Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot c e nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta.

Miercuri, 24 mai 6,00-16,00 Revizie

tehnică. 1 6 ,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Doina Borgovan. 18 ,30-18,33 Agenda electorală. 18 ,33-19 ,00 Emisiunea partidelor parlamentare. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Alegeri locale 2000. Partide, lideri, candidaţi în faţa electoratului; 20,00 Ştiri. 20 .05 Rotonda literară. Redactor: Dora Pavel; 21,00 Ştiri; 21.05 B reloc. Redactor: Anca Mureşan; 21 ,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului..

RADIO RENAŞTEREA9 1 , 2 MHz FM

IQ NCO PRAXiCABINET MEDICAL ONCOLOGIQ

C L U J -N A P O C A , s t r .P R O F C IO R T B A n r.9

(c a r t ie r G rig o re s c u ) C O N S U L T A Ţ I I :

P ro f .d r . LU C IA N LA ZĂ R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Wla, J : ,1 6 m-18’°

Dr. VALENTIN POPESCU(C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 15-1 7S :

1 6 ; V : 9 - 11

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 18” -20 V : 16-20

P R O G R A M A R E : te l/ fa x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în tim p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a re a c a b in e tu lu i

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascâly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. • ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ACUPUNCTURA ■ RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE -

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingogrâfii pentru sterilitate feminină .

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test * Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col nterin - Investigaţii pentrn sterilitatea feminină ;i masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consultaţii

la tei. 41.41.63. ' ,

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologice complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zQnic ta teL: 430.028

ORAR Luni • Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

Pentru; studenţi,- pensionari, şomeri, reducere ZOVu

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. Ioan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12 >

• (autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente:,;

CHIRURGIE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14.30 -16: Ma. J; 17-19 ’

■ Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.’Medicină generală:

ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12-

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

|MBINET PRIVAT DE OFTALMOLOE

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRO Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(lîn g ă b iserica B ob) 1

L, Mi, V -17 -2 0! s - 8-12. ;

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză ‘ şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBOiUTORlL ilE SlViTATK IIIYIUi CLUJstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele ff - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

II Aici ar putea fireclama dumneavoastrăI L v i m i

l E a S E l i l ' lE H S E a a s tS a M T

. Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

r?:T"’/Tl"'^I: PUŢIN, TE VOI JUDECA DUPĂ FAPTE!("La stampa")

Întrebare: Ce părere aveţi despre recenta intervenţie'a trupelor speciale la Media-Most?

Răspuns: Cred că s-a atins limita maximă a Controalelor. Nu înseamnă însă că trebuie să stăm cu braţele încrucişate. Cred că trebuie să ne aducem contribuţia într-un anumit mod, reanalizînd situaţia şi prşcticînd o politică în interesul majorităţii. în acelaşi timp nu cred că unele evenimente care se petrec în prezent reprezintă cel mai bun punct de plecare pentru actualul preşedinte.

î: Vă referiţi la decretul care împarte Rusia în şapte regiuni administrative?

R: Cred că în această ţară'există diferite niveluri de dezvoltare, ţinîndu-se seama de specificul fiecărei zone. De aceea trebuie să existe un centru puternic, însă multe probleme trebuie transferate la nivel regional. Moscova nu poate conduce totul, ca în timpul regimului sovietic. Cred că preşedintele Puţin vrea să depăşească anumite excese de separatism care s-au înmulţit în timpul lui.

Elţîn. Afirmaţia pe care a facut-o: “luaţi-vă atîta suveranitate cît puteţi să digeraţi”, este cît se poate de absurdă. De aceea multe regiuni autonome au considerat că au dreptul să elaboreze legi care contrazic Constituţia federală. Dacă doreşte să evite tendinţele distructive, ya trebui să susţină elementul decizional. Este posibilă şi o altă interpretare: elaborarea unei noi versiuni, centraliste şi autoritare, conducerea ţării într-o manieră dură. Acest lucru ar fi extrem de nociv. Aştept ca Vladimir Puţin să explice în mod clar care au fost cauzele emiterii acestui decret.

î: Unii cred că Puţin, este prizonierul nu numai ai unor oligarhi, al Familiei, ci şi al Iui Elţîn... ^

R: Nu cred că Elţîn mai este în măsură să facă aşa'ceva. Nu reuşea să facă acest lucru nici atunci cînd mai era încă preşedinte, cu atît mai puţin acum. S-au dus vremurile acelea, deşi Elţîn apare foarte des în public. Oligarhii au avut o influenţă uriaşă, însă acum Puţin abordează personal probleme, nu le transferă altora. La Kremlin circulă zvonul că Fâmilia îl incită să meargă pînă la capăt. Dacă este adevărat acest lucru, Puţin ar trebui să

rupă definitiv aceste legături. Dacă o va face, va obţine sprijinul . populaţiei, al presei, al Dumei de stat.

I: Se spune că, la Kremlin, Puţin v-a îmbrăţişat şi v-a spus că ţine mtllţ la părerea d-voastră. Este adevărat?

R: Este adevărat. Rusia este o ţară specială. După acel statut, o mulţime de persoane cu card nu mai aveam nici un fel de relaţii de un deceniu - pe unele dintre ele nici nu le cunoşteam - au venit să-mi mulţumească pentru faptul că eu am fost iniţiatorul. Deocamdată nu se poate face nimic, pentru câ mulţi continuă să se gîndească la ţar şi nu au renunţat la mentalitatea de servitori.

- Trebuie să ţinem seama şi de acest lucru. ~î: D-voastră ce i-aţi răspuns?R: I-am spus că sînt gata să-i ofer o mînă de ajutor, dacă,- şi

atîta timp, voi fi, de acord cu ceea ce va întreprinde. I-am spus câ. voi sprijini eforturile sale, dar că, în cazul în care acestea nu vor fi compatibile cu interesele Rusiei, aşa cum le înţeleg eu; nu voi putea, să tac şi nici nu voi minţi. M-a ascultat cu atenţie şi mi-a multumit. ,

PUŢIN ESTE MAI DEGRABĂ NAPOLEON DECÎT DE GAULLE("ARGUMENTI FAKTI"). însuşi faptul că în Rusia a fost a les un preşedinte demonstrează că aici continuă procesul democratic. Rămîne de văzut şi cînd vor avea loc alegeri alternative, în urma cărora puterea şi opoziţia îşi vor schimba locurile. Pentru că actuala democraţie nu înseamnă doar alegeri, ci şi posibilitatea ca opoziţia să iasă şi ea învingătoare. Este adevărat că deocamdată în Rusia nu există o opoziţie autentică, iavlinski nu este suficient de puternic pentru a se opune puterii, iar Ziuganov întruchipează trecutul, de aceea el nu are nici un fel de perspective.

Despre noul preşedintele Vladimir Puţin se spune că va deveni un de Gaulle rus. El va deveni mai degrabă un Napoleon Bonaparte. Nu în sensul că va începe să se bată cu vecinii, ci, la fel ca Bonaparte, el ar putea restabili ordinea după revoluţie. Iar situaţia din Rusia aminteşte cumva de perioada Termidorului din anul 1794, faza finală a revoluţiei franceze, cînd a început restabilirea ordinii.

Desigur, Vladimir Puţin, la fel ca majoritatea politicienilor ruşi,- şi-a început carieră în timpul orîriduirii sovietice. Şi vor mai trece încă 15-20 de ani pînă cînd la putere în Rusia vor veni: oameni neîmpovăraţi de trecut. Dar acum au fost alegeri. Altenativa era: Să fie încredinţată ţara lui Ziuganov, care â aparţinut aparatului de partid, sau lui Puţin, care provine din KGB? Cred că

, omul din KGB este totuşi de preferat. Pentru că cei care lucrau în KGB, cunoşteau bine viaţa reală. Ştiau cum trăiesc oamenii în Occident, ce înseamnă capitalismul. în timp ce “aparatciki” au fost puternici doar în ideologie. Se pare că Vladimir Puţin va fi un preşedinte ferm, care nu

vrea să depindă de oamenii care vor încerca să-i impună linia lor. Care nu vrea să depindă în primul rînd de oligarhi. Aceasta este foarte important pentm Occident, unde oligarhii nu sînt agreaţi. Se crede că aceşti oameni au acumulat capitaluri pe căi criminale, că, în mare măsură din vina mafiei ruseşti, în Rusia'nu se pot face investiţii şi afaceri cinstite.

Rusia are în general în ochii europenilor o proastă reputaţie. Mulţi turişti se tem să meargă la Moscova, gîndindu-se că aici, ziua-n amiaza mare pot fi împuşcaţi în stradă. Francezul neiniţiat îşi închipuie Rusia ca pe o ţară unde «înfloresc» gangsterii, mafia, corupţia. în ultimul timp s-a răspîndit ideea că în Rusia nu ar mai fi libertate de expresie. Că a fost restabilit sistemul totalitar, iar televiziunea şi ziarele mint populaţia. Desigur, că nu este aşa. Pentm că în Rusia nu există doar ORT (televiziunea publică), ci şi NTV (post privat de televiziune), există ziare de diferite poziţii.

Ar fi greşit să se creadă că Rusia şi Occidentul au ajuns din nou la marginea «războiului rece». Cu toate acestea, delegaţia msă a fost lipsită de dreptul de vot în Consiliul Europei (CE). Dar nu trebuie supraapreciată însemnătatea acestui organism. Sincer vorbind, mulţi europeni nu prea au idee ce este Consiliul Europei. Altceva este Uniunea Europeană. Dar aceasta nu se dezice de cooperarea cu Rusia. Cu toate acestea, între Rusia şi statele Europei a apărut într-adevâr o

, ruptură. Şi aceasta este problema cecenă.Occidentalul este indignat cînd vede la televizor

oraşul Groznîi distrus, cînd aude poveşti înfiorătoare despre refugiaţii ceceni. Mijloacele europene de informare în masă preferă să nu intre în profunzime privind cauzele conflictului, ci să-i împartă pe participanţii acestuia în buni şi răi. în_ Iugoslavia, «buni» erau albanezii, «răi» - sîrbii. în Cecenia,' «bun» este cecenul, «rău» este soldatul ms. în această schemă nu este loc pentm o analiză imparţială.

Cred că este o schemă greşită. Nu se poate să-i demonizăm pe unii şi să-i idealizăm pe alţii. Nu se poate să fim făţarnici, îndreptăţind întîi SUA pentru bombardamentele în Kosovo şi criticînd apoi Rusia pentm bombardamentele din Cecenia.

MECIUL CHIRAC - JOSPIN("L’Express")

Chirac, joi, iar Jospin, marţi. La cinci zile după şeful statului, primul ministru a precizat - la 9 mai - în faţa Adunării Naţionale, cele trei axe ale

. preşedinţiei franceze a UE: o Europă în slujba creşterii economice şi a locurilor de muncă, o Europă mai apropiată de cetăţeni, o Europă mai eficientă în viaţa de zi cu zi. O intervenţie prezentată la Palatul Elysee (sediul preşedinţiei ■franceze) cu cîteva ore înainte de a fi rostită, la fel cum Palatul Matignon (sediul Guvernului francez) primise în prealabil discursul Iui Jacques Chirac de la Chambery, la data de 4 mai. Aceeaşi curtoazie de faţadă, aceleaşi orientări expuse ostentativ: Franţa vorbeşte într-un singur glas - să se înţeleagă acest lucm.

Acest glas, în următoarele şase luni, va fi cel , al lui Jacques Chirac: la summitul Uniunii

«st- Europene, nu există coabitare, există doar un singur lider al executivului. Dacă Lionel Jospin va continua să asiste la Consiliile europene şi la •întîlnirile bilaterale, Jacques Chirac va fi singur în cursă de îndată ce reuniunile vor depăşi cadrul strict al “Celor 15" - de exemplu în toamnă - între preşedinţia LJE şi ţările asiatice. Ocazia pentru şeful statului de a-şi retribui “eu-l" prezidenţial, după trei ani de coabitare mediocri. “Eu intenţionez să lucrez pentru ca Europa să devină Europa

tuturor (...) eu voi veghea personal (...), eu am lansat reflecţia (...), eu mă voi preocupa (...), este ceea ce vreau pentm Franţa şi pentm Europa”; în faţa primarilor din Savoie, Chirac a revendicat preeminenţa proiectului francez. El a profitat de acest lucru pentru a-l fixa pe Jospin în rolul de curea de transmisie: "Parlamentul va fi informat în legătură cu obiectivele acestei preşedinţii de către primul ministru”.

Un purtător de' cuvînt în libertate controlată: preşedinţia franceză a UE permite deja şefului statului să se pronunţe cu privire la numeroase dosare de politică internă, la scăderea impozitelor obligatorii în viitorul protecţiei sociale.-“Ca de obicei, preşedintele face puţin prea mult (în această direcţie), constată un consilier al lui Lionel Jospin. Puţin prea devreme, puţin prea caricatural. La limita agitaţiei...” O omniprezenţă a preşedinţiei, pe care guvernul o ştie ca fiind inevitabilă: “Chirac se va juca de-a preşedintele, spune un ministru, într-un domeniu - internaţional - în care este eficient, pentm că el cunoaşte pe toată lumea. Miniştrii sînt cei care vor trebui să muncească din greu pentm â-l face pe Jospin să existe.”' De altfel, anturajul lui Jospin aminteşte bucuros

faptul că premierul este la originea documentului care trasează liniile principale ale preşedinţiei franceze (a UE): “Un text elaborat de guvern, apoi examinat şi convenit cu preşedintele”, se precizează la guvern. Remarcile rămîn. însă discrete: nu a fost uitat eşecul călătoriei (lui Lionel Jospin) în Orientul Apropiat; de atunci, deplasările se limitează la bătrînul continent. Pînă la sfîrşitul anului, Jospin a prevăzut efectuarea unor vizite

; în toate ţările'candidate la aderarea la UE. Şi o escapadă particulară la Berlin, în luna iunie, pentm â se arăta, cu ocazia ultimei.deplasări în Europa a lui Bill Clinton, alături de “modernizatori”. Fără Chirac.

UN SEMNAL DE ALARMA PRIVIND KOSOVO("INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE")

Senatul SUA a respins, un proiect de lege a cărui adoptare ar fi silit Administraţia Clinton să înceteze finanţarea prezenţei militarilor americani în Kosovo după iulie 2001. Respingerea proiectului s-a produs prin aprobarea, cu 53 de voturi pentm şi 47 împotrivă, a unei'moţiuni iniţiate de democraţi, prin care s-a cerut retragerea propunerii de a se stabili un calendar al retragerii trupelor americane din Kosovo. Anterior votului din Senat, preşedintele SUA, Bill Clinton, ameninţase că va uza de dreptul său de veto împotriva oricărei încercări a Congresului de a impune un calendar al retragerii forţelor americane din provincia sîrbă. Aproximativ 5.900 de soldaţi americani au fost dislocaţi în Kosovo, ca parte a forţei internaţionale de menţinere a păcii în această provincie sîrbă. Pentm mulţi dintre membrii Congresului american acest nifmăr pare însă a fi unul destul de mare. Această decizie impune o schimbare majoră pentm politica externă dusă de preşedinte, în

sensul trecerii tuturor responsabilităţilor, pe care operaţiunile desfăşurate la sol le implică, pe umerii forţelor europene de menţinere a păcii. De asem enea, va fi necesară reducerea cu 25 la sută a fondurilor curente destinate trupelor am ericane dislocate în regiune, pînă cînd preşedintele nu va avea siguranţa că aliaţii sînt capabili să îndeplinească toate angajamentele de reconstrucţie şi ajutorare pe care şi le-au luat pentm provincia Kosovo.

O parte dintre senatorii republicani au susţinut acest amendament în primul rîncf datorită atitudinii lor negative faţă de “războiul condus de Clinton şi de Gore”. Alţi senatori, membri ai Partidului Democrat, consideră că Congresul trebuie să se folosească de prerogativele sale constituţionale pentru a decide, o dată pentru totdeauna, în problema folosirii trapelor americane în acţiuni peste graniţele ţării - care tinde să devină o practică curentă. Există însă temerea, împărtăşită de senatori din ambele tabere politice, că toate intenţiile lor s-ar putea prăbuşi datorită refuzului Europei de a-şi asuma acea parte din povara responsabilităţilor purtării acestui război.

<

d e n o u a o fe r ta d e te le fo a n e c u p r e t u r i în c e p â n d d e l a 4 7 $ ,

f a r a T V A .

$RftTÂSPEC[AU CONNEX:

prima luna fara abonament;

• valabila pana la data de . 2 iulie 2000;

• posibilitatea de a castiga una din cele 10 excursii de 4 zile, pentru 2 persoane,

in OLANDA.

■ • valabila numai pentru conectările

Ia reţeaua CONNEX;

' '•

ELECTRONIC d g S l g fşi prin sub-distribuitorii săi autorizaţi din toată ţara

FREIZIA str. Avram lancu, nr. 48c , t e l e f o n : 064 433639, Dej SAMÂDAVA str. Eroilor, nr. II, parter-

_______ ___________ telefon: 064 430195, Cluj Napoca

a d i o ' *

C O N N E X

%

C a m e r a D e p u t a ţ i l o r a r e s p i n s

m o ţ i u n e a P D $ H• Deputaţii opoziţiei au criticat activitatea FPS •

Deputaţii din opoziţie au criticat, în deputat PDSR şi semnatar al moţiunii.

1995 - Preşedintele Republicii Franceze, ■ Jacques Chirac, i-a conferit preşedintelui

PNŢCD, Comefiu Coposu, distincţia de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii Franceze.

p îf .

termeni duri, ieri, la dezbaterea moţiunii iniţiate de PDSR la adresa FPS, activitatea acestei instituţii şi l-au acuzat pe Radu Sârbu de “interese meschine” în desfăşurarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat prffl intermediul FPS, catajogînd Fondul drept promotorul unei “crime economice organizate împotriva ţării” şi al unui “dezastru naţional” şi instrument de “clientelă” politică.

“Responsabilitatea FPS în faţa legii este echivalentă cu responsabilitatea lui Stalin în faţă istoriei”, a declarat în cadrul dezbaterilor, Sandu Florentin,

Ceilalţi trei deputaţi PDSR care au luat cuvîntul în susţinerea moţiunii, Dan Ioari Popescu, Marin Cristea şi Victor Mihu au acuzat în discursurile lor FPS de “incoerenţă” în procesul de privatizare, de neverificare a bonităţii cumpărătorilor străini şi de implicarea “conducerii fondului” 'în negocierile de vînzare ă unor societăţi. ApR, PRM şi PUNR au susţinut afirmaţiile enunţate de reprezentanţii PDSR, anunţînd că votează în favoarea moţiunii. ,

Moţiunea a fost însă respinsă, cu 102 voturi “pentru”, 115 “împotrivă” şi şase abţineri.

V a le r iu S t o ic a c o n s id e r a c â P D S R n u

î i p o a t e c e r e s â d e m is io n e z e

Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica,' apreciază că PDSR nu îi poate solicita să demisioneze din cauza afirmaţiilor potrivit cărora liderul principalului partid de opoziţie, Ion lliescu, nu ar trebui să mai candideze la Preşedinţia României, deoarece a făcut aceste afirmaţii în calitate de “cetăţean român şi de om poiftic".

“PDSR nu poate cere demisia tuturor celor 23 de milioane de români, iar atunci ar rămîne un unic partid într-o ţară fără cetăţeni", a spus Stoica. El a adăugat câ PDSR nu poate cere demisia unui cetăţean al României şi a tuturor celor care gîndesc liberal.

PDSR îi cere lui Valeriu Stoica să demisioneze din Guvern

PDSR cere ministrului Justiţiei; Valeriu Stoica să demisioneze din Guvern pe motiv că a .încălcat deontologia şi obligaţiile sale de demnitar al statului, prin solicitarea adresată preşedintelui PDSR Ion lliescu privind retragerea din cursa prezidenţială, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al PDSR. îh comunicat se precizează câ declaraţia lui Valeriu Stoica intervine “într-un mod nepermis, nedemocratic, în treburile interne ale unui partid legal constituit”.

PDSR critică şi afirmaţia ministrului Justiţiei potrivit căreia PDSR ă beneficiat de o finanţare

ilegală în campania sa electorală, arătînd că “nu există nici o acţiune în justiţie, nici măcar o cercetare preliminară” în care PDSR *au membrii săi să fie acuzaţi de acest lucru. “Dl Valeriu. Stoica dispreţuieşte adevărul şi manipulează realitatea din motive politicianiste, fapt care îl descalifică atît ca om politic, dar şi ca jurist”, se arată în comunicat. -'

Mitrea a apreciat că Valeriu Stoica are un intere» personal să pregătească drumul spre Preşedinţia României pentru o persoană apropiată lui din PNL. El a arătat că, potrivit legilor în vigoare, orice

cetăţean are dreptul să candideze la Preşedinţie, iar-PDSR l-a-ales drept candidat pe Ion lliescu şi electoratul trebuie să decidă cine va fi preşedintele României. Mitrea a mai spus că declaraţiile preşedintelui PNŢCD Ion Diaconescu privind contestarea candidaturii lui Ion lliescu la Curtea Constituţională fac.parte din planul de stopare a accesului liderului PDSR în cursa prezidenţială. El a precizat, însă, că PDSR nu va cere demisia lui Ion Diaconescu pentru că declaraţiile sale au fost făcute în calitate de om politic.

Candidaţii la Primăria Cluj ■ Napoca sînt extrem de interesaţi de ONG-uriIeri, ONG-urile şi-au dat întîlnire cu

candidaţii Ia Primăria Ciuj-Napoca, în Sala Mare a Prefecturii. Au fost punctuali 15 dintre candidaţi, restul pînă la 19 dintre ei prezentîndu-se pe parcurs. Oricum, rămîne întîlnirea cu cel mai mare scor de participare, dovadă câ acjualii candidaţi la portofoliul de primar “ţin cont” de segmentul civil al societăţii. Ceea ce s-a reproşat din partea unora, mai exact. actualul primar şi susţinătorii săi, a fost faptul că s-au organizat simultan două întîlniri cu ONG-uri diferite. Preşedintele Asociaţiei Naţionale împotriva Corupţiei, Alexandru Nerişanu, care a avut parte doar de un invitat, la întîlnirea “paralelă” organizată de el însuşi, în persoana lui Gheorghe Funar, şi-a făcut o intrare furtunoasă în sală prefecturii unde începuseră discuţiile cu ceilalţi

candidaţi, acuzînd de la prezidiu câ s-a creat o diversiune. După “Marea Sciziune” dintre tabăra “Funar’’ şi “Restul”, spiritele s-au mai calmat, candidaţii concetrîndu-se asupra întrebărilor puse* de cele două moderatoare, reprezentante ale societăţii civile. Răspunsurile pretendenţilor la funcţia de edil şef au făcut referire la şase probleme majore cu care se confruntă ONG-urile,. aşa cum au fost ele formulate de reprezentanţii. organizaţiilor neguvemamentaîe. Problema cererilor de spaţiu, a concesionării de terenuri ONG-urilor care derulează proiecte în beneficiul comunităţii, fondurile 'alocate acestora, în sensul găsirii unei formule optime acordării sumelor necesare organizaţiilor non- guvernamentale, stabilirea unui program săptămînal de audienţă,

precum şi scutirea de taxe pentm afişaj şi promovarea activităţii acestor organizaţii - au fost întrebările de bază la care aspiranţii la funcţia de primar au fo.st nevoiţi sâ ofere răspunsuri. Formulele la care s-au oprit candidaţii, în privinţa relaţiei stabilite cu reprezentanţii societăţii civile, în cazul fericit în care ajung primar, au fost cele de “parteneriaf, “dialog” sau. “colaborare”. Nici unul dintre invitaţi nu s-a pus rău cu ONG-urile, toţi insistînd pe intenţii generoase de genul “vom înfiinţa un departament care să se ocupe de aceste organizaţii”, “vom acorda spaţii”, e drept în majoritatea cazurilor prioritar în funcţie de activitatea şi programele ONG-urilor, “vom menţine un dialog permanent cu organizaţiile non-guvemamentale”, “vom acorda scutiri de taxe”..,”vom face, vom drege”. Evident actualul

1primar a încercat să facă trimiteri la realizările din timpul ultimului/elor mandate, dar a fost boicotat de ceilalţi. candidaţi, care i-au amintit că toţi au drepturi egale şi că nu este momentul potrivit pentm campanie electorală. După runda întîi au. urmat alte întrebări specifice diverselor categorii sociale, cum ar fi persoanele cu nevoi speciale, pensionarii, studenţii. Promisiunile au continuat să curgă, dar de data aceasta număml candidaţilor s-a redus. Cei cu probleme urgente, în folosul comunităţii, au făcut stînga împrejur.

. Cei mai rezistenţi candidaţi, care au asistat de la începutul întîlnirii şi pînă la finalul ei, au fost: luliu Păcurariu, Doru Avram, Dumitru Cojocaru, Marian Mureşan, Dan Baciu, Alexandru Mîndruţ, Teodor Groza, Sorin Grozav şi Gheorghe Aştileanu.

Adriana CIOTI

PNLîmplineşte 125 de ani

24 mai. 2000 este o' zi deosebită pentru liberalii români: PNL împlineşte 125 de ani de Ia înfiinţare. La Ciuj- Napoca, evenimentul va fi sărbătorit, începînd cu ora 17:30, în Sala “loan Muşlea” a BCU, printr-o conferinţă pe tema “PNL 1875-200”. După dezbateri privind activitatea şi istoria PNL, participanţii sînt invitaţi Ia un cocktail oferit de PNL Cluj pe terasa BCU, iar începînd cu ora 21:00, liberalii invită tinerii clujeni în Discoteca “Atlantic”.

T.C.

PSM Gherla se pregăteşte în linişte pentru alegeriPreşedintele Organizaţiei orăşeneşti

PSM Gherla, Victor Machedon, nu doreşte, festivism în actuala campanie electorală şi declară că lansările oficiale ale primarilor nu-şi au rostul. PSM din localitate organizează doar adunări de lucru şi întîlniri cu locuitorii oraşului. Degeaba cheltuie formaţiunile politice sume mari pentru lansări de primari, cînd la alegeri tot votul individual al oamenilor contează - afirmă liderii acestui partid. Ţotuşi, noi îl prezentăm

AURELIAN MUREŞAN

şi pe candidatul PSM la funcţia de primar al oraşului . Gherla. Este vorba de tehnicianul Nicolae Apahidean, în vîrstă de 46 ani. Angajat al SC “Agromec” SA Gherla, .domnia sa cu noaşte mai mult problem ele agriculturii. însă, fiind lider de sindicat, domnul Nicolae Apahidean este la curent şi cu problemele sociale ale cetăţenilor. Programul electoral al PSM cuprinde 13 a sp ecte edilitar- gospodăreşti mai importate. Multe din

m m m m

ele se regăsesc şi la ceilalţi candidaţi la funcţia de primar al oraşului Gherla, însă ceva îl deosebeşte de alţii: dorinţa de a asigura linişte şi siguranţă familiilor gherienilor. Candidatul PSM Gherla* Nicolae Apahidean are relaţii cordiale cu oâmenii. Zi de zi se găseşte în mijlocul alegătorilor, iar adunările de lucru promise de preşedintele Organizaţiei orăşeneşti PSM şi-au atins, într-âdevăr scopul.

SZ. Cs.M4PW

‘Un m ileniu tîn ă r , a r e nevo ie d e a n p rim ar tîn ă r1- Candidatul PSDR la funcţia de primar al municipiului Dej s-a născut la 10 aprilie 1969 în Dej şi este absolvent al I.P. Cluj, Facultatea de Mecanică, promoţia 1993, în prezent inginer mecanic-şef la SC “Sompan” SA. Căsătorit, are un băieţel de trei ani. Este membru PSDR din 1997 şi vicepreşedinte al organizaţiei locale.

Candidează deoarece are convingerea că Dejul are nevoie de un primar tînăr, cu idei noi, care să reziste inevitabilelor

presiuni exercitate de diverse grupuri de interese. Tinereţea, spiritul de echipă, sinceritatea şi tenacitatea sînt atuurile cu

- care se implică în viaţa oraşului, convins,- de asemenea, câ “un mileniu tînăr”, are nevoie de un primar tînăr.” Consideră că prioritar pentru oraş este promovarea cu fermitate a investiţiilor pe plan local,- pentru crearea de locuri de muncă, precum şi a unui “pachet de facilităţi” pentru cei care- angajează tineri absolvenţi ai liceelor, şcolilor

profesionale şi facultăţilor, alături "de facilităţile existente prin legislaţia în vigoare. Este adeptul programelor riguroase şi realiste, care pot fi realizate din surse bugetare sau surse de finanţare nerambursabile. Este perceput ca o persoană dinamică, bun organizator, atent cu oamenii şi loial în relaţiile cu aceştia. Despre sine spune doar atît: “Sînt un idealist pragmatic”, cuvinte exprimate şi prin sloganul său electoral: “Eficienţă si echitate”. M. VAIDÂ

Preşedintele loan Nastea:

“Partidul pensionarilor - o şansă pentru

noi şi pentru ţară!’’

Săptămîna trecută s-a aflat la Ciuj-Napoca preşedintele .Partidului Pensionarilor, dl ing. Joan Nastp, care a avut amabilitatea sâ răspundă la cîteva - întrebări.

- Ce vrea PartidulPensionarilor în politica noastră?

- Să fie o prezenţă- activă* ' eficientă, benefică, de echilibru, adevăr şi înţelepciune, în folosul ţării' şi al pensionarilor, această categorie lăsată mereu pradă mizeriei şi deznădejdii. Avem aproape 5 milioane de pensionari,. - deci aproape un sfert din populaţia ţării! Şi atunci, mă întreb: de ce să nu fim- reprezentaţi în Parlament şi să nu participăm la guvernare? Ar fi o mare şansă pentru noi şi pentru ţară. Un partid parlamentar care să adune doar voturile a 1.200.000 de pensionari şi nu numai, ceea ce ar însemna cam 10 la sută!! Am fi înaintea

, atîtor partide! De ce noi, cei 5 milioane de pensionari, să nu fim acolo, iar maghiarii cu 1,5 milioane să fie? E o întrebare şi nu un reproş adresat cuiva! Nu âm devenit noi o categorie defavorizată, o minoritate?! Vina e a noastră: sîntem dezbinaţi, orgolioşi, egoişti. Repet, avem nevoie în partid doar de un sfert din numărul pensionarilor! Nu vreau unul total sau totalitari Obiectivele noastre? Demnitate naţională şi dreptate socială.

- Cum pot fi ele puse în practică?

- E necesară o reală instaurare a statului de drept, o aşezare- a României pe construcţie şi creaţie economică şi socială şi nu pe demolare, lichidare sau vînzare a tot ce avem mai bun! ..

- Aveţi în statut şi un capitol pentru tineri?! E normal?

- Foarte normal: tinerii sînt copiii şi nepoţii noştri. E o datorie morală fundamentală să avem grijă de ei!

- Cum vedeţi problema minorităţilor?

- Trebuie ca minoritarii 'să se bucure de aceleaşi drepturi şi datorii ca şi românii; dar şi să se ia-măsuri ferme împotriva acelor ce denigrează sau lovesc în stat şi în neam,.indiferent de etnie. Sîntem pentru onoare şi respect reciproc. .' - Cum aţi găsit organizaţiile din teritoriu?

- Am străbătut aproape toată ţara. Am avut la trecutele locale peste 140 de consilieri si 7 primari. în Sud şi în Est stăm-., bine; în Ardeal se simte un reviriment, dar aştept o ofensivă clară şi necesară. Doresc sâ adunăm în rîndurile partidului personalităţile de prim rang ale ţării şi pe cele de rînd, pentru a aduce un suflu nou, de înţelepciune şi demnitate, în politica ţării. Mulţumesc ziarului “Adevărul de Cluj” şi cititorilor;- săi pentru acest atît de necesar pentru noi dialog!

. Dan MIHU

' - ' r~ yî " _,A" »7V1

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

- Htfff

— ■— — ^

bp.

S liild lâWăSăt

, 1864 - Domnitorul Alexandru loan Cuza a întreprins o vizită la Constantinopol pentru

a obţîine recunoaşterea noii Constituţii

M u g u M S Â R E S C U :

R o m â n i a a r p u t e a d e v e n i u n m o d e l _p e n t r u P a c t u l d e S t a b i l i t a t e î n B a l c a n i

■ Premierul Mugur Isărescu consideră că România poate deveni un model pentru Pactul de Stabilitate în Balcani, dacă ţara noastră va'reuşi să-şi relanseze economia, relatează trimisul MEDIAFAX la Washington, unde prim-ministrul României efectuează o vizită oficială.

în discursul său susţinut la Centrul pentru Studii Strategice Internaţionale (CSIS), Isărescu a insistat asupra avantajelor pe care le-ar avea statele

foste combatante împotriva Iugoslaviei în planul imaginii, dacă un reviriment economic esterposibil în această zonă • prin încurajarea şi susţinerea. reformelor din România.

‘‘Dacă nu se oferă un argument de acest tip opoziţiei din Iugoslavia, Miloşevici va putea să susţină în continuare că războiul cu NATO a fost just şi nimeni din Balcani nu a cîştigat de pe urma coalizării cu NATO şi să dea ca exemplu România, care, deşi a avut un rol important în acest conflict de partea Aliaţilor, se confruntă în continuare cu aceleaşi grave probleme economice”, a spus Isărescu.

în acelaşi discurs, premierul român a insistat asupra luării tuturor măsurilor necesare pentru deblocarea Dunării, afirmînd că sîrbii nu sînt deloc afectaţi de acest blocaj, flota lor avînd

posibilitatea să se mişte în susul şi în josul Dunării, în timp ce flota românească este falimentată.

P re lu n g ire a acord u lu i R o m â n ie i cu FMI v a fi

o b ţin u tă ia 3 1 m aiRomânia va obţine prelungirea

acordului cu FMI la discuţia boardului din 31 mai, premierul Mugur Isărescu fiind deja “felicitat” în avans pentru acest lucru de către secretarul de Stat al SUA, Madeleine Albrighf, la întîlnirea pe care premierul român a avut-o cu oficialul la Washington.

Isărescu,' care se află într-o vizită oficială la Washington, a susţinut că .FMI a luat în considerare evoluţiile pozitive din economie, pe “fapte”, dar

a subliniat că “orice decizie economică trebuie să aibă şi un . suport politic”.

Premierul a spus că în cadrul întîlnirii cu Albright a discutat despre posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor româno-americane, unde există potenţial şi un interes mutual din partea celor două părţi. Dincolo de

, problemele generale, la discuţie au mai fost abordate cele două chestiuni unde România are un interes deosebit, respectiv-deblocarea Dunării şi Pactul de Stabilitate în Balcani. “Pentru rezolvarea problemelor din regiune, pentru cîştigarea democraţiei, trebuie să se rezolve problemele economice”, a spus premierul român.

La întîlnire s-a mai discutat şi despre alegerile din acest an, premierul Isărescu susţinînd că Guvernul va face două lucruri: alegeri corecte şi la timp,

iar pe de altă parte va continua reforma “într-un an electoral”.

Potrivit purtătorului de cuyînt al Departamentului de Stat al SUA, Richard Boucher, Albright şi Isărescu şi-au exprimat, cu aceeaşi ocazie, “consternarea” faţă de “sporirea represiunilor în Serbia” şi au convenit să discute despre mijloacele prin care Statele Unite şi România pot să întărească susţinerea lor pentru sîrbii care luptă pentru democraţie”. Discuţiile s-au mai referit şi la modemirea mijloacelor de apărare ale. României, ţinînd cont de dorinţa. Bucureştiului de a face. parte din NATO şi la preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pe care România o va asigura anul viitor, a mai precizat Boucher., . .

B e a t o s i t e f r a t e s p r s s p sAnunţul făcut luni de secretarul de Stat al SUA,

Madeleine Albright, privind prelungirea acordului stand-by este în măsură să prefaţeze o premieră în relaţiile dintre România şi FMI, continuarea unui acord de împrumut şi posibilitatea obţinerii în întregime a creditului acordat.

Sub aspect bănesc problema nu este de maximă importanţă pentru-România, dar efectele pe care uri acord cu FMI le antrenează sînt de cea mai mare importanţă - recîştigarea, în timp a încrederii agenţiilor de rating şi a investitorilor, deblocarea de fonduri din partea altor instituţii internaţionale, reîntoarcerea pe piaţa internaţională de capital.

Premierul Mugur Isărescu aflat la Washington, se va întîlni cu oficiali ai administraţiei americane, ai FMI şi ai.Băncii Mondiale, precum şi ai comunităţii de afaceri şi ai agenţiilor de rating. Premierul şi-a anunţat .intenţia de a continua programul de reformă, care înseamnă şi adoptarea unor măsuri nepopulare, chiar dacă acestea ar putea să însemne o pierdere de capital electoral pentru coaliţie. Isărescu spune că nu doreşte ca România să se întoarcă ia o “situaţie proastă” după alegeri, dacă nu se iau aceste decizii. “Nu cre'd că este cazul să mai aşteptăm”, a spus premierul, referindu-se la situaţiile de dinainte de 1996, cînd menţinerea anumitor preţuri însemna, practic, subvenţie. .

Ultimul cuvînt îl vor avea directorii FMI, la 31 mai, însă o surpriză neplăcută pentru România este puţin probabilă, pentru că odată ajuns în board, un acord este practic aprobat.

Pentru România încheierea unui acord stand- by cu Fondul Monetar Internaţional a reprezentat,

' întodeauna, un rău-necesar. ' :, . Un acord'cu FMI presupune respectarea unor indicatori, precum inflaţia şi deficitul bugetar. Aceste prevederi conduc spre o economie de piaţă viabilă şi durabilă. Marea problemă a României este că nici o forţă politică nu a avut curajul să taie în came vie. Nimeni nu a spus că prevederile acordurilor cu FMI nu sînt contrare interesului ţârii, iar puterea politică se află, parcă în fiecare zi, în plină campanie electorală şi nu doreşte să adopte nici o măsură antipopulară;

în 1993, negocierile pentru un împrumut au eşuat, după ce partea română a respins condiţiile FMI privind stabilirea de dobînzi real pozitive, liberalizarea pieţii valutare, reducerea deficitului bugetar, eliminarea subvenţiilor cu efect inflaţionist şi reducerea blocajului financiar.

1 ~ Abia în 1994 Guvernul român a încheiat un acord de împrumut, în valoare de 612 milioane" dolari, pe o perioadă de 12 luni. La începutul anului 1995, oficialii FMI afirmau că România nu a îndeplinit condiţiile prevăzute în acord.

Un nou împrumut, de 382 milioane dolari, pe 16 luni, a fost convenit, totuşi, în decembrie 1995, şi acesta fără finalitate)' .

Alegerile din 1 96 şi alternanţa la putere, a adus cîştigătorilor un credit imens de simpatie.

FMI a aprobat pe 23 aprilie 1997 un, acord

stand-by pe 13 luni, în valoare de 414 milioane de dolari, pentru susţinerea programului economic al Guvernului.

Cînd cabinetul lui Victor Ciorbea şi-a intrat în atribuţii, a prezentat românilor unul din cele mai radicale programe de reformă economică.

Bilanţul guvernării - Ciorbea include liberalizarea cursului valutar şi a celor mai multe dintre preţurile controlate de stat, proiectarea unui deficit bugetar de 4,5% din PIB, conform

, recomandărilor FMI, precum şi vînzarea cîtorva companii către investitorii străini. [

Numeroase termene privind privatizarea nu âu putut fi respectate, astfel îneît FPS a vîndut numai. înjur de 15% din portofoliul său, iar dintre marile regii, numai RomTelecom a fost transformată în societate pe acţiuni, pentru a fi privatizată. Promisiunile privind privatizarea a două bănci nu s-au soldat cu nici un rezultat. Reforma sectorului agricol de stat a fost amînată din cauza dezacordurilor din coaliţie asupra restituirii terenurilor naţionalizate. Parlamentul a aprobat o lege a investiţiilor străine în iulie, dar normele de aplicare a acesteia nu au fost publicate decît în decembrie, ceea ce a derutat mulţi investitori, în aceste condiţii, afluxul investiţiilor străine a rămas nesatisfacător - 3,4 miliarde de dolari din 1990 pînă în noiembrie 1997, comparativ cu circa 17 miliarde de dolari în Ungaria.

Situaţia tensionată din coaliţie a pus sub semnul întrebării viitorul Guvernului.

Investitori străini erau în aşteptarea unei decizii a FMI privind acordarea -tranşei următoare, de 86 milioane dolari. FMI a anunţase o amînare a ’• vizitei misiunii de negociatori care urma să , sosească la Bucureşti pentru a discuta acordarea împrumutului.

România a înregistrat, în 1997, o scădere drastică a producţiei industriale, în ultimul

, trimestru din 1997 creşterea inflaţiei puţind fi evitată, în principal, dacă BNR nu-ar fi remonetizat economia prea repede, dacă Guvernul ar fi început restructurarea sectorului minier cu cîteva luni mai devreme, pentru ca şocul! restructurării, prin compensările acordate, să se fi repercutat în lunile de vară, cînd inflaţia a fost scăzută, şi nu în toamnă. '

Plecarea de la Bucureşti a echipei de negociatori a FMI fără încheierea unui acord era considerată de majoritatea analiştilor drept o lovitură la adresa prim-ministrului Victor; Ciorbea. Guvernul român convenise cu FMI asupra necesităţii de a limita deficitul bugetar pe 1998 la 3,6% din PIB.

Cînd, în decembrie 1996, Guvernul Ciorbea şi FMI stabiliseră încheierea unui nou Memorandum, puţini ar fi crezut că relaţiile dintre cele două Instituţii aveau să se degradeze în mai : puţin de un an şi jumătate. Guvernul s-a bucurat de credibilitate în faţa FMI după ce, în primăvara lui 1996, Poul Thomsen, negociatorul fondului în relaţia cu România, aducea critici severe

cabinetului Văcăroiu. Radu Vasile l-a înlocuit, în luna aprilie 1998, pe Victor Ciorbea în funcţia de premier.

Prima vizită, după schimbarea Guvernului a lui Poul Thomsen, s-a încheiat fără finalizarea unui nou acord de finanţare, negocierile fiind amînate. Oficialul FMI afirma că orice se va întîmpla cu finanţarea FMI nu depinde de el, ci de guvernul român şi de modul în care acesta va aplica programul de guvernare.

Radu Vasile a fost pus în situaţia de a guverna cu un progrârq făcut de fostul Cabinet. Nemulţumirea FMI consta faţă de ritmul scăzut al reformei economice iar sintagma repetată constant în timpul discuţiilor a fost "accelerarea reformei".„ Vasile a - afirmat, pe durata vizitei reprezentanţilor Fondului, că el nu este "un fan al FMI", dar că relaţiei cu această instituţie trebuie să i se acorde toată atenţia.

România trebuia să încheie un nou acord de împrumut cu FMI, pentru a schimba percepţia investitorilor şi a arăta pieţei externe că economia ţârii se află pe un drum corect în ceea ce priveşte procesul de privatizare şi restructurare.

FMI aşteaptă ca autorităţile să adopte măsurile pe care s-au angajat ,să le aplice. Dar economia era în criză, iar populaţia este mai puţin dispusă să accepte încă o “reformă”, cînd toate celelalte nu au avut nici un efect asupra nivelului de trai sau măcar asupra perspectivei unui nivel mai bun.

Ceea ce trebuia să adopte Guvernul în planul reformei structurale nu s-a schimbat deloc faţă de anii precedenţi. Inchiderea întreprinderilor care înghit importante resurse financiare şi care nu produc profit, ci pierdere şi, în plus, mai consumă din resursele financiare care ar trebui alocate societăţilor care produc profit, restructurarea . întreprinderilor pe care statul decide să le susţină, privatizarea societăţilor indiferent de preţ sînt o parte din măsurile pe care Guvernul trebuie să le adopte.

în ciuda procesului lent de reformă FMI a aprobat, la 5 august 1999, un acord de împrumut, pe 8 luni, în valoare de 547 milioane de dolari.

Şi dovedind că tradiţia se repetă, premierul Radu Vasile a fost schimbat din funcţie chiar la solicitarea partidului din care făcea parte. - Părăsirea Palatului Victoria de către acesta a generat o situaţie tensionată, care a blocat activitatea Executivului pentru ceva timp.

Noul premier, Mugur Isărescu, cunoaşte foarte bine, dacă nu cel mai bine, care sînt relaţiile României cu FMI, deoarece venea tocmai de la . o instituţie implicată în negocieri, Banca Naţională a României.

Cabinetul condus de Mugur Isărescu şi-a propus încă-de la început ţinte ambiţioase, care pentru unii păreau de nerealizat, respectiv scăderea inflaţiei, reducerea deficitului bugetar şi atingerea unei creşteri economice, -

în aceeaşi perioadă FMI a renunţat si la

fr , i»*fel- v • *■ • ‘ :

*-«-1J* •

r b - 'V v * \ . ■■■ : \ \ e > - :

r £ fr

aplicarea, la solicitartea României, a conceptului de burden-sharing - implicarea sectorului privat în finanţarea datoriei externe.

încheierea unui acord cu FMI ar conduce după sine şi deblocare sumelor de la Banca Mondială • şi Uniunea Europeană.

România ar putea primi de la FMI, în-cadrul acordului stand-by prelungit, în valoare de circa 400 de milioane de DST (547 milioane dolari), trei tranşe egale, în lunile august şi septembrie 2000 şi februarie 2001. România a primit o primă tranşă, de 73 de milioane de dolari, din acordul stand-by, în august 1999.

Dacă bugetul a fost adoptat în forma convenită cu FMI, sindicatele în schimb au anunţat ample mişcări sindicale faţă de măsurile economice pe care Guvernul intenţionează să le aplice ca urmare' a condiţiilor impuse de FMI pentru prelungirea acordului de împrumut.

Printre obiectivele Guvernului convenite cu fondul se numără consolidarea îmbunătăţirii semnificative a poziţiei, externe de anul trecut, reducerea inflaţiei la jumătate, sprijinirea revigorării activităţii la export - semne ale acesteia fiind deja vizibile - precum şi; punerea. bazei pentru o creştere susţinută a standardului de viaţă.

Programul prevede politici fiscale şi monetare în mare parte nemodificate, stoparea creşterilor salariale în sectorul de stat şi o reducere a arieratelor interne către buget şi utilităţile publice.

Implementarea strictă a politicilor privind salariile şi arieratele va fi foarte Importantă în realizarea obiectivului privind inflaţia. în domeniul structural, programul cuprinde prevederi pentru privatizarea a două mari bănci şi accelerarea privatizării întreprinderilor, în cooperare cu Banca Mondială.

A I C I ar putea f i reclama dumneavoastră A ) u V e u l u n C l

_ CL

1914 - A încetat din viaţă istoricul literar Pompiliu Eliade, care s-a

consacrat studiului relaţiilor franco- române şi promovării literaturii franceze în România (n.1850)

V i z i t ă e u t î l c

Zile le trecute , v icepreşedinte le Băncii Mondiale, d-l E duardo Doryan, a vizita t Şcoala “Ion Agârbiceanu”, fiind însoţit de d-l Z iad A la h d a d , Şefu l Biroului Băncii Mondiale în România, de Eugen Palade, d irec to r a l 'P ro ie c tu lu i de Reform ă în fnvăţămîntul P reuniversitar şi, fireşte, de staff-ul I.S.J. Cluj, în frunte cu d-na inspector general Mariana Dragomir. Şcoala fusese prevenită asupra acestei vizite, la care se anunţase şi ministrul Andrei Marga. Nu ne-a mirat deloc câ înalţi funcţionari ai ministerului vizitează o instituţie ai cărei “proprietari” sînţ. Dar vicepreşedintele Băncii Mondiale...• Ce-o fi căutat un personaj atît de important într-o şcoală de gimnaziu, singura în cadrul unui program de doar două zile de şedere în România? Ce l-o fi determinat să ne rezerve două ore din preţiosul său timp? Poate nu am fost aleşi la întîmplare. Fiind una din şcolile de acest nivel din judeţ care am cîştigat prin programul Procter & Gamble cinci calculatoare performante ,şi abonament X-Net, or fi fost oamenii curioşi cum le folosim şi în general cum ne gospodărim resursele. Am vrea să credem că sîntem o ţin tă posibilă într-o strategie de alocare a resurselor, mai ales că am elaborat un proiect al şcolii îndrăzneţ şi bine articulat In fond, nu de visuri ducem lipsă.

Important ni se pare însă ca asemenea pe rsona je “să înveţe drumul’’ către noi, poate reuşesc dascălii să mişte puţin clişeul “mîncătorilor de lebede”. Contacte le um ane sînt esenţia le , ia r noi ne-am străduit, să fim gazde bune. Oaspeţii noştri au vizitat şcoală pe îndelete, au stat de vorbă cu copiii, care s-au descurcat foarte bine în limba engleză, au zăbovit în bibliotecă, în cabinetul de ^inform atică, labora toare le de chim ieşi biologie, precum şi la o

clasă I la care se aplică cu foarte bune rezultate un experiment care vizează o nouă metodă de predare a citit-scrisuluî, au asistat, cîteva momente, la antrenamentul fotbaliştilor - de clasa a V-a, care au obţinut locul ’l pe jude ţ şi locul III pe ţară în cadrul Cupei “Danone". Se ştie că Banca Mondială este şi o “bancă de cunoaştere” , există un site Internet pe care se prezintă informaţii utile ţărilor angajate în procese de schimbare. Ne permitem să facem publice mesajele lăsate în cartea de onoare a şcolii. D-l EduardoDoryan: “în călătoria noastră comună prinsecolul 21, cele mai călduroase dorinţe pentru o educaţie care să poată lumina imaginaţia, creativitatea şi confortul spiritual (wellbeing) ale copiilor. Felicitări pentru realizările voastre şi succes în noile provocări ale viitorului!’’.

D-l Z iad A lahdad: “Foarte impresionat. Aceasta a fost o vizită scurtă. Sper să mă întorc. Continuaţi sâ faceţi treabă bună!”

Simple formule de curtoazie sau semnale cu tîlc? Pot oare şcolile, aceste oaze de

-speranţă umană să devină staţii în traseele europene ale VIP-urilor? Să mijească zorii unui turism mai puţin frivol decît cel cu care ne-au obişnuit anii '90?

- Alexandru RUS, director Şcoala "Ion Agârbiceanu"

" M U M T f i D E P E S O M E S S - f î Ţ I N U T ÎN F R f i N Ţ f i

Recent, Ansam blul folcloric “ S O M E Ş E A N A ” al Casei Municipale de Cultură din Dej

, a efectuat, la invitaţia Asociaţiei “ Prietenii Sfîntului Martin” din Bouvigny,şi Primăria oraşului Bethunc, un lung turneu în Nordul Franţei şi în Belgia,

~ turneu care a inclus ca durată şi Sărbătorile de Paşte. Cu prilejul Paştelui ca to lic , corala ansamblului, pregătită şi dirijată de d-na Doina Minea-Sima, a dat răspunsurile la liturghia în r it bizantin, celebrată la Biserica “ Sf. M artin” , din Bouvigny, de către părintele Izidor Moholea, preot al Parohiei greco-catolice d in D e j, asistat de abatele Raymond Cordonnier. Deşi a durat aproape două ore, nimeni nu a părăsit biserica înainte de încheierea slujbei.' Pastele ortodox şi greco- ca to lic a v fost petrecut la B ruxe lles în acelaşi sp irit ecumenic desăvîrşit. Liturghia a fost celebrată de monseniorul Petru Gherman, plecat din ţară de mai bine de 50 de ani, şi părintele Moholea, răspunsurile date de corala “ Someşanei” emoţionînd credincioşii catolici, g re co -ca to lic i şi ortodocşi p rezenţi în număiv mare în B ise rica “ Sainte Julienne” . Preşedinta Centrului Cultural Belgo-Român, d-na Carmen Hopârţan, a fe lic itat călduros ansamblul pe care, ulterior, l-a

ghidat p rin capitala Belgiei. “ Someşeana” - a susţinut un şir' de spectacole cuprinzînd doua suite de orchestră, cîntece, dansuri şi o “ Nuntă de pe Someş” la Bouvigny, la Bethune,_ în teatrele “ De la Poche” şi “ Grande Place” - urmate de o recepţie oferită de primarul - deputat Bemard Seux - şi la Avesnes Le Comte, unde p rim a ru l Lep ic a fe lic ita t personal în treg ansamblul pentru calitatea spectacolului oferit. De o primire deosebită s-a bucurat “ Someşeana” în Trith Saint-Leger, cu care Dejul întreţine o relaţie mai specială prin intermediul Şcolii “ M ihai Eminescu” , înfrăţită cu Colegiul “ Paul Langevin” din localitate. Pretutindeni, spectatorii au fost cuceriţi de. vocile Ade le i şi A line i Zanc, G avril Mureşan şi lo a n D o rd o i, de magica vioară a lu i lo s if Ghemant, de

orchestra condusă de prof. Zeno Zanc, de dansatorii pregătiţi de Lucian Tecar şi, nu în ultimul rînd, de umorul “ plein d ’esprit” al p ro f. L u c ia n Ios ip , prezentatorul, in te rpre tu l şi impresarul grupului.

“ Someşeana” a revenit după un turneu obositor cu sentimen­tul datoriei împlinite, numele oraşului Dej devenind încă o dată cunoscut peste hotare prin frumuseţea fo lc lo ru lu i some- şean şi talentul celor care îl valorifică de mai bine de 20 de' ani. M ulţum iri l i se cuvin şi celor care s-au implicat, facînd pos ib il acest turneu: abatele Cordonnier, prieten statornic al “ Sonieşeanei” şi p rim a ru l m u n ic ip iu lu i D e j, fără intervenţia căruia la Consulatul Francez, în vederea obţinerii vizelor, “ ambasadorii dejeni” nu şi-ar f i putut îndeplini misiunea.

Magdalena VAIDA

■ jaiĂ. j t i t tU r A p.l im m b m v /a u /k (m â u iv m bAsociaţia Studenţilor Europeni - Un deceniu

{^ S E S E ECLUJ-NAPOCA •

* ★ . *

La îm p lin ire a a 10 an i de activ ita te a lin ia tă program elo r europene în domeniu, A E G E E C lu j-N a p o c a in v ită pe to ţ i m em brii săi, re p re ze n ta n ţii ONG-urilor, precum şi pe studenţii c lu jen i la un SUPER P A R T Y

organizat cu această ocazie aniversară. Reamintim tuturor celor interesaţi că extraordinara seară şi noapte europeană va avea loc astăzi, 24 m ai a.c., cu începere de la ora 22, în Discoteca SUN.

Serbările transilvane ,UNIPLUS Radio, în colaborare cu Agenţia de impresariat şi

publicitate STAR Transilvania şi Inspectoratul de Cultură al judeţului C luj, organizează, astăzi şi mîine, în Piaţa “ Avram lancu” din Cluj-Napoca, Festivalul S E R B Ă R ILE T R A N S IL V A N E . Programul manifestărilor este următorul: astăzi, 24 mai, în tre orele 18-19, parada portului popular, cu participarea ansamblurilor folclorice, pe traseul: Muzeul Etnografic al Transilvaniei - Primăria municipiului - Piaţa “ Lucian Blaga” - Strada Napoca - B-dul Eroilor - Piaţa “ Avram lancu” ; între orele 19-21: deschiderea ofic ia lă a festiva lu lu i; cu începere de la o ra 21,30: coifcert extraordinar S E M N A L M ; m îine, 25 m a i, de la o ra 16: s im poz ionu l cu tema T r a d i ţ i i şi o b ic e iu r i p o p u la re în Transilvan ia, organizat de Casa Municipală de Cultură, urmat de vernisajul expoziţiei de ceramică populară şi pictură pe sticlă; în tre ore le 18-19: concert de gală susţinut de fo rm a ţiile participante; de la ora 21; concert extraordinar sustinut de grupul CARGO.

“Sîntem copiii voştri, aveţi grijă de noi!”Vineri, 26 mai a.c., cu începere de la ora 16, va avea loc la

Căminul cultural din comuna Feleacu, a Il-a ediţie a spectacolului intitulat “ Sîntem copiii voştri, aveţi grijă de noi!” dedicat apropiatei z ile de 1 IU N IE - Organizatoarea m anifestării este o tînără inimoasă, care şi-a propus să ofere mai mult în planul spiritual şi al educaţiei pentm copiii de la ţară, am numit-o pe Paula Vădean, bibliotecar la Biblioteca din Feleacu. Aşadar, în preajma zile i tuturor copiilor, un spectacol pentm copiii din comuna Feleacu, ai cărui protagonişti vor f i chiar ei: elevii de la Şcoala Generală Feleacu şi de la cea din Vîlcele, copiii de la Grădiniţa comunei. Ei vor prezenta două piese de teatru: “ Cenuşăreasa” şi “ Fata săracului cea isteaţă” , vor susţine un recital din creaţia eminesciană, intitulat “Mereu Eminescu” , vor f i interpreţi într-un montaj în limba engleză, in titu la t “ I speak English” ; nu vor lip s i n ic i

momentele coregrafice: dansuri populare şi dans modem, acesta pe un fond muzical alcătuit din hit-uri ale momentului; pe lîngă dansatori vor evolua şi interpreţi de muzică populară. La reuşita spectacolului îş i vo r da concursul form aţia U N IQ U E din Cluj-Napoca. Manifestarea se va încheia cu un carnaval.

Expoziţii, vernisaje

• Luni, la orele amiezii, în Sala “ Paul Sima” de la Clubul Casei Universitarilor, s-a deschis expoziţia de pictură a artistului F lorin ŢONEA. Exersînd un caroiaj neconvenţional, artistul propune, prin această a 15-a expoziţie personală la C lubu l Casei Universitarilor, o călătorie fantastică, de la figurativul tradiţionalist către abstract,, vădind, mai mult poate decît în alte împrejurări, o zbatere, un tumult ardent, aflat în căutarea propriei identităţi, a conceptualizării imaginih 85 de lucrări care invită la meditaţie dincolo de imagine, în chiar modalităţile de apropiere de realitatea imediată. _‘ • FO C U L SACRU este titlul expoziţiei de pictură şi caligrafie a artistului italian Paolo S AB B ATIN I RAN C ID O R O , ăl cărei vernisaj va avea loc astăzi, 24 mai, la ora 16, în sălile Muzeului Naţional de Artă C luj (Piaţa Unirii nr. 30). Potriv it programului anunţat, vernisajul va f i onorat de prezenţa artistului şj a Excelenţei Sale, dl Giuseppe Berlendi - consilier al Ambasadei Italiei la Bucureşti; cuvîntul inaugural va f i rostit de poetul Adrian Popescu. Avem ca oaspete un artist cu o impresionante carieră internaţională: Paolo Sabbatini Rancidoro oferă un discurs plastic deosebit de bogat, inspirat de variate culturi exotice. Dom eniile în care activează cuprind pictura, caligrafia, artele decorative, scenografia şi costumele de teatru, dar şi preocupări ce vizează tehnologiile de ultimă oră: astfel, din 1998 publică o revistă cibernetică pe Internet, referitoare la Arte şi Ştiinţe umane, iar site-ul său artistic este: www.amfr.com/almirah. în expoziţia pe care o deschide la

Cluj-Napoca, artistul abordează o lume simbolică âub semnul focului, o lume apropiată ideilor marelui nostru filo so f şi istoric al re lig iilo r, Mircea Eliade. într-un registru suprarealist, lucrările sale emit o tensiune gravă, în care admiraţia autorului pentru ezoteric şi mister se împleteşte cu eleganţa scriiturii de inspiraţie medievală. “ Găsesc inspiraţie şi elan în aceleaşi teme ale spiritului care au aflat în Eliade un aed fascinant, un analist riguros, un povestitor neobosit. D in acest m otiv am vrut sâ intitulez prima mea expoziţie în România «Focul sacru»: este sentimentul unei nestăvilite pasiuni creative ce se dezlănţuie în mintea mea, cînd meditez asupra raporturilor ascunse ale naturii, ca şi atracţia specifică pe care elementul “ foc” î l are asupra mea” , arată artistul în prefaţa catalogului ce însoţeşte expoziţia. Vă invităm la o expoziţie deosebit de incitantă, ce oferă multiple subiecte de meditaţie şi delectare spirituală - precizează Călin Stegerean, curatorul expoziţiei.

Lansare de CD _______ ; - i -în cadrul m anifestărilo r dedicate A n u lu i 2000 - A n u l^

EM INESCU, astăzi, 24 mai a.c., la ora 12, va avea loc în Sala mare a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, lansarea CD-ului cu - muzică corală pe versuri de M ihai Eminescu, intitulat “ La steaua” , în interpretarea Corului de Cameră “ Sursum Corda” , din Timişoara, dirijat de maestrul D iodor Nicoară. .

Dans... irlandez la GherlaZilele trecute, în cadrul unui spectacol de varietăţi organizat la

Casa de Cultură Gherla, ne-a atras atenţia evoluţia unui tînăr, care . pe scenă a prezentat în premieră în localitate un program de dansuri... irlandeze. Este vorba de Şlpoş M a rtin O lim p iu, un artist amator aflat la începutul carierei de dansator, dar care aduce un suflu nou în mişcarea artistică din urbe. Publicul prezent în

’ salâ a rămas pur şi simplu u im it de talentul acestui tînăr dornic de inovaţie şi de a aduce ceva nou în activitatea culturală a oraşului. Abordînd stilu l “ Lord o f the Dance” , Şipoş Martin O limpiu dă dovadă de bună mişcare scenică şi, mai ales, de talent în im provizaţie. Fiecare gest, fiecare mişcare exprimă starea sufletească a acestui adevărat fenomen al dansului modem, “ Irish Dance” , cum este denumit stilu l irlandez, se bucură deja de mare popularitate în oraşul Gherla, şi asta datorită tînărului de 25 ani, care a abordat acest gen. Imitîndu-1 pe cunoscutul cîntăreţ şi dansator b ritan ic M ichae l F la tle y , Şipoş_ M a rtin O lim p iu “ revoluţionează” dansul modem practicat cu a’tîta generozitate îti discotecile oraşului Gherla. în curînd, el doreşte înfiinţarea u n u i. grup de dans irlandez.

SZ.Cs.R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

mwrf"\

CLUJ-NAPOCA: lun i-v ineri 8-16; sîmbătă 9-14;

. ; , ; ■ ' ' : t el / fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: lun i-v ine ri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: lun i-v ine ri 8-16; tel/fax 21-60-75.

m iercu ri. 24 m ai 2

r)

S E I M ...

pe care le calci în picioare

N u r â d e . E v o r b a d e c o v o a re ' V

ş i d e m o c h e te . C u lo a re a lo r ,

m a t e r ia lu l d in c a r e s u n t fă c u te

ş i f e lu l î n c a r e s e c o m p o r tă

î ţ i in f lu e n ţ e a z ă v ia ţa .

U n c o v o r u r â t t e p o a te

în t r is t a la f e l c a o z i p lo io a s ă .

I a r u n c o v o r f r u m o s te p o a te

în v e s e li . G â n d e ş te - te la a s ta

ş i e v e n tu a l v iz it e a z ă ‘

u n m a g a z in

E a s t E u r o p e a n P a r tn e r .

S - a r p u te a s ă î ţ i s c h im b e v ia ţ a ,

în t r - u n fe l.

u n f e l d e f e r i c i r e

covoâM^ochete, linoleum, parchet laminat, accesorii/mont I Str. Aurel Vlaicu, Nr. 4, Tel.: 064/419164

S.C. NAPOLACT S.A. organizează

concurs în vederea angajării de FOCHIST Condiţii: ■ autorizat ISCIR. gr. I;

■ categ. încadrare IV -V I; ,■ vîrsta max. 40 ani;■ vechime: min. 10 ani în CT, gr. I.

Concursul va avea loc la Fabrica de produse lactate Baciu în31 mai 2000 ora 10,00.

Cererile de participare se depun pînă în 31.05.2000 ora 15,00 la sediul Firmei din. Bd. 21 Decembrie nr. 95-97. Informaţii suplimentare la telefon 413.858 int. 136. - . (3683576)

Firmă de distribuţie Angajează:

GESTIONAU - Condiţii:- minim 1 an vechime;- garanţie imobiliară.

Relaţii la telefon j° 432.853. 1

CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE

SI ALTE IMPRIMATE FISCALEl e p u t e ţ i c u m p ă r a d i n

Dr. PETRE - M U R E Ş A N

CONSULTAŢII si TRATAMENTE DE MEDICINA GENERALĂ

• coxartroze, artroza genunchiului, duieri pe coloana vertebrală (spondiloze, scolioze, cifoze), umăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pinteni calcaneeni, dureri şi arsuri în talpa piciorului, poliartritâ, nevralgii;

•ulcervaricos,hemoroizi, varice;•prostată.Cabinet:str. I.P. Voiteşti nr. 2-4, BL F, Sc. 11, Ap. 3! (în Piaţa Mihai Viteazu, staţia autobuzelor 31,36) şi la domiciliul pacientului.

ORAR:Luni-Miercuri-Vineri 9-13 S?Marţi-Joi - 9-11 şi 16-18 £Stmbatâ ’ 10-12 £

Telefon: 134.167, 094-660.771 Q.

K O B E R -B O L A C prin C O M P A N IA B IV IS^UN IC REPREZEN TAN TZO NA Lga|&uj-Napoca? str/Septimiu Albim ■ nr.*! 16' (cartitGheo^nenf)

tel. 092.327339; 092.460039 EN-DETAIL LA PREŢURI DE EN-GROS

-şss5& • KOBER-ROLAC’: v o p s e le p e n t r u le m n ş i m e ta l i n t e r i o r - e x t e r i o r , e m a i l u r i , l a c u r i ( n i t r o , a l c h id ic e ,

$ p o liu r e ta n ic e ) , la c de p a rc h e t, g r u n d u r i , v o p s e le sp e c ia le , a ra c e t, v o p s e le la v a b ile p e n t ru in t e r io r ş i e x te r io r .

NOU: ECOLUX - v o p s e a e c o lo g ic a p e n t r u le m n , Y d i lu a b i lă cu a p ă (n e to x ic ă )

TUV • PERGO Oradea: p e r i i , m ă tu r i, p e n s u le şş• DECORA Germania: p e n s u le g• ALFA: c o lo ra n ţ i p e n t ru z u g ră v e l i . c -ş i o ga m ă c o m p le x ă de : o x iz i, c h itu r i a u to , d i lu a n ţ i , p roduse

d in p la s t ic -p e n tru în tre ţin e re a ş i c u ră ţe n ia lo c u in ţe lo r .

P R E T U R I F Â R A A D A O S C O M E R C IA L !

Comisia de selecţie a A d m in is tra to ru lu i constitu ită în baza H o tă r îr i i A G E A de la S.C. A V IC O L A C L U J S.A. ş i înconformitate cu dispoziţiile Art. 4(1) din Normele metodologice privind încheierea contractelor de administrare aprobate prin HG 364/1999, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în data de 26 iunie 2000, ora 11,00, se organizează la sediul S.C. A V IC O LA CLUJ S.A. cu sediu l în C luj-Napoca, str. Lom bu lu i f.n., Concursul de selecţie a Adm inistratorului , în conformitate cu dispoziţiile art. 3(1) din Normele metodologice priv ind încheierea contractelor de administţgre, aprobate prin HG nr. 364/1999-

Ofertele se depun în p lic sigilat la sediul societăţii, pînă la data de 26 iunie, ora 10,00 şi vor conţine:

.- Documentele care să ateste îndeplinirea de către candidat a condiţiilor minime obligatorii prevăzute la A rt. 9, A rt. 13, lit. a, b, d, sau după caz la A rt. 10 din HG 364/1999;

- Oferta cuprinzînd propunerile candidatului conform Art. 13 lit. c,d; din HG 364/1999.

Ofertele se vor deschide în prezenţa ofertanţilor, în aceeaşi zi, la ora 11,00, absenţa vreunui candidat neconstituind m otiv de contestaţie.

Cererea de ofertă, cu privire la selectarea Administratorului, grila criteriilor de selecţie şi de evaluare a ofertelor, împreună cu celelalte documente prevăzute la Art. 8, lit. a-g, din Normele metodologice se pot consulta, in fiecare zi lucrătoare între orele10,00-13,00, la sediul societăţii, începînd cu data de 26 mai 2000

Relaţii suplimentare se pot obţine dc la tel. 435.986. ’ p r m w

S . C . H I D R O C O N S T R U C Ţ I A S . A . B U C U R E Ş T I Calea D o robanţilo r n r. 103-105

telefon 01/230.06.67; 230.24.30/127

O feră spre vînzare la lic ita ţie sau p r in negociere, diverse

m ijloace fixe (u tila je dc construcţii, energetice, m ijloace dc

transport, gospodăreşti, etc.)scoasedinfuncţiunesau disponibile.

Şcdinţelcdelicitaţieseorganizcazâ lu n a rîn u ltim a z ia L U N II,

orele 10,00 la sediul societăţii. Taxa dc pa rtic ip a re - 50.000 lei

garanţie -1 0 % d in p re ţu l de po rn ire a lic ita ţie i.

Listele cu respectivele m ijloace fixe, precum şi alte in fo rm a ţii

pot f i obţinute de Ia D irecţia Mecanizare a Societăţii sau Serviciul

de Mecanizare a l Sucursalei "A R D E A L " cu sediu l în C lu j-

Napoca, str. O aşulu i n r. 8-10, telefon 436.203; 436.204, unde cei

interesaţi vor depune şi cererile t ip de cum părare. f3683S6i)

a a r * am ■ « a s m . -

D E

ŢEVI MULTISTRAT P E - A L - P E '

unî?î?cPRODUSE DE FIRMA GERMANĂ u n iCluj-Napocastr. Moţilor nr. 102, Tel/Fax: 064/197870, e-mail: plan@mail.dntcj.ro

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6. A D E V Ă R U L

d e C l u j

) ’ u l i i i c i u n t '

A D E V Ă R U Lde Cluj

rnf*rn f Jst.' ( WP-ţa Timotei Opariu nr.l 5/45 tel/fax: 054-190787,198802

CASE DE MARCAT F IS C A L E

Ontron R S 19M F O m ron R S 28M F SnpcI SIIO P S a p e i EURO F a r tn e r 5 0 0 C arat C o lib r i

8 .5 0 0 .0 0 0 1 1 .0 0 0 .0 0 0

9 .8 0 0 .0 0 0 1 1 .9 0 0 .0 0 0

6 .1 0 0 .0 0 0

6 .8 0 0 .0 0 0+c$ntare electronice (3715140)

■;fe9.%l 2 B te,fnrS iivdni!

î " C oopera tiva de C re d it Banca Popu la ră " F A M I L I A " ? .Bucureşti constitu ie depozite astfel:

- 1 lună - 68% ; 1- 3 lu n i - 74% ; I- 6 lu n i - 78% ; I- 12 lu n i - 85% . | şi acordă cred ite cu dobînzi cuprinse în tre 18 % -5 2% ,|

■ perioadă de res titu ire m axim 5 ani.. Pentru m em bri se acordă facilită ţi.

Relaţii la : lu liu M an iu nr.39. (3715232)j

S O C I E T A T E A C O M E R C I A L Ă <371523q " T R A N S I L V A N I A C O N S T R U C Ţ I I " S . A .

Cu sediul în Cluj-Napoca, str. Devanr. 1-7, Telefon/Fax: 192.952

Î N C H I R I A Z ĂSpaţii de depozitare şi producţie, dotate cu apă, gaz, curent

trifaz ic , lin ie C FR şi poduri rulante, la pre ţuri cuprinse între 0,5 - 2,5 $ / m p + T .V . A ., situate pe str. O răştiei co lţ cu str.

Traian Vuia.Relaţii suplimentare la telefon: 192.801,192.952,092-286.158.

CLUJ-NAPOCA: lun i-v ine ri 8-16; sîmbătă 9-14;

. . . . r tel/fax 19-73-04;— f, SUBREDACŢIA TU R D A r lun i-v ine ri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: lun i-v ine ri 8-16; tel/fax 21-60-75.

evărul d

. TRIBUNALUL CLUJAnunţ

. Vînzare prin LICITAŢIE PUBLICĂA bunurilor im obiliare şi mobiliare ale SC V IZ A PROD SRL

Vistea, com. Gîrbău, jud. C lu j, aflată în lichidare judiciară, dosar nr.1618/1998, procedura fiin d în conformitate cu prevederile Legii nr.64/1995. -• Bunurile se vor vinde prin licitaţie publică.

1. Imobile: FERM A V IS TE A compusă din grajduri vaci - 3 buc., grajd tineret, grajd maternitate, abator, carmangerie, corp administrativ, centrala term ică, magazie, depozit, platforme dejecţii, siloz de suprafaţă, fanare - 3 buc., teren în suprafaţă de 55.662 mp. .

2. M ijloace fixe: balanţe, malaxor came, maşini diverse pentru prelucrarea cărnii, ladă frigorifică, pompe apă, cazane etc.

3. Obiecte de inventar: mobilier, chiuvete, veselă etc^Preţ de strigare (total) - 6 mld.lei negociabil.La valorile adjudecate se aplică T V A de 19%.Licitaţia va avea loc în data de 25.05.2000, ora 10.00, la

sediul B ă n c ii T ra n s ilva n ia S .A., Sucursala C lu j, Calea Dorobanţilor nr.3. :

Informaţii suplimentare la telefon 064-190.724 şi 064-433.080.

VÎND M AŞINA DE CONFECŢIONAT CUIE TIP M CC5C o n fe c ţ io n e a z ă c u ie

în t re 2 0 m m ~ 1 8 0 m m .

R e la ţ ii t e le fo n §» co

0 9 5 - 6 0 6 .6 6 9 . |

fă

MINISTERUL FINANŢELOR Direcţia generală FPCFS CLUJ Unitatea ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ Localitatea Cluj-NapocaPiaţa Avram lancu .nr.19 . : ^Dosar de executare nr.4173/28.04.2000 §

P U B L IC A Ţ IE DE V ÎN Z A R E |B UNUR I M O BILE

Anul 2000, luna M ai, ziua 22 • .în temeiul art.55 din Ordonanţa Guvernului nr.l 1/1996 privind

executarea creanţelor bugetare, aprobată prin Legea n r.l08/1996, se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 7, luna Iunie, anul 2000, ora 12, în localitatea Cluj-Napoca, Piaţa Avram lancu nr.19/137, se vor vinde p rin Jicitaţie publică următoarele bunuri mobile:

i-> i , • ... Preţul minim de la carese porneşte licitaţia (lei)

•2.475.0001.462.5003.037.500

11.700.000 . 16.650.000. 14.850.000

65.250.000 , . 115.200.000

Denumirea bunului mobil:

1. Ladă frigorifică cu capac 320 12. Ladă frigorifică cu capac 200 13. Vitrină verticală Samson4. Dacia 13045. Opel Record C S 055 cm6. Autocamion Dac 81357. Cap tractor C J 14 TCM8. Şa C J 82 TCM ♦Informaţii la tel. 191.670/169.♦în caz de neadjudecare, licitaţia se vajepeta în data de 13.06.2000;

20.06.2000; 27.06.2000.

D IR E C Ţ IA R E G IO N A L Ă DE D R U M U R I PODURI CLUJ S tr. D EC EBAL N r, 128

Organizează în data de 08.06.2000 ora 10 la sediul un ită ţii CONCURS

Pentru ocuparea postului de SECRETARĂ la Central D.R.D.P. Cluj. Condiţii: Absolventă de liceu, cursuri secretariat, cunoscătoare a

limbii engleze, experienţă în domeniu 3 ani, vîrstă maximă 35 ani. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde:- cerere de înscriere la concurs;- cazier judic iar; , ~- diplomă de studii;- adeverinţă medicală; -- recomandare de la u ltim ul loc de muncă;- curriculum vitae.Inform aţii suplimentare Ia telefon: 064-432.552 interior 171

sau 138 Serviciul Salarizare Personal. . (3386896)

Q )

r .

R E C O N D I Ţ I O N A R l

C A R T U Ş E P E N T R U

I M P R I M A N T E

L A S E R J E T Ş l I N K J E T

(3715141)

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , P - ţ a U n i r i i 5 / 1 1

T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 .

• Vînd urgent apartament 2 camere, confort I, decomandat, Mănăştur etaj intermediar, 2 balcoane închise, faianţat, 175 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i) *• Vînd urgent apartament 2 camere, P-ţa Abator, balcon înch is, cu telefon, parcare, fin isat, gresie, faianţă, parchet. Tel. 430.423. (Ag.i)• Cumpăr urgent apartam ent 2 cam ere, zonă lin iş tită , etaj intermediar. Tel. 430.423. (A g.i)• Vînd urgent apartament 2 camere, M ărăşti cen tral, confort 1, decomandat, modificări interioare, zugrăvit lavab il, balcon închis, finisat, gresie, faianţă, podele, merită văzut. Tel. 430.423. (A g .i)• Caut de închiriat spaţiu central. Tel. 430.423. (A g.i)• V înd casă în D . Rotund, str. Maxim Gorki, 3 camere, bucătărie, baie, grădină 400 mp. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie hală, str. Maxim Gorki, 140 mp, cu baie, 2 intrări din stradă. Tel. 430.423. (A g .i)• V înd casă, 2 cam ere, baie, Grigorescu, grădină 130 mp, singur în curte, acces maşină, preţ bun. Tei. 430.423. (A g .i) '

• Dau în chirie spaţiu 2 camere, ultracentral, P-ţa M ihai Viteazul, 3 geam uri spre stradă, parchet, proaspăt zugrăvit, loc de parcare, nemobilat, în condiţii avantajoase: Tel. 430.423. (A g .i) '• Societate de interm edieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv, maxim 30 ani. Tel. 430.423. (Ag.i)

VÎNZÂRICUMPĂRĂRI

Vînd apartament

lux finisat, la parter,

jaluzele, 2 camere,

cart. Gheorgheni,

pentru cabinete

medicale, saloane ®£

sau birouri. |

Telefon: 094-141.933

• Vînd teren construcţii cartier Gheorgheni. T e l. 15-73-13 şi înch iriez apartament 2 camere. (887447) _________________

• Vînd apartam ent 2 camere şi nişe, str. Horea. Tel. 14-65- 50. (996182)

E i

D A C Ă G Ă S I Ţ I A C E E A Ş I C A L I T A T E

M A I I E F T I N , ’

N O I V Ă R E T U R N Ă M

D I F E R E N Ţ A .

9 2 d e m o d e l e

M O C H E T E

- TR A F IC IN TEN S

C A N Q N I X R A D j N

- IN TER IO R

A v e ţ i p r o b le m e fin a n c ia re ?

D o riţ i o s o lu ţ ie/ /

ra p id ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

T t e i e f o r r / F U I

• Vînd apartament 3 camere confort sporit, pe Pata, etaj IV/ IV, fără (cu) garaj. Preţ 45000 DM . T el. 094-21-91-24. (887417)

• Vînd urgent garsonieră 22 m p, p a r te r , C ojocnei, tip cameră studenţească. Preţ 75 milioane lei negociabil. Tel. 093-27-22-79 şi 19-81-57 între orele 19-21. (997799)

• Vînd apartam ent 3 camere pe str . A ndrei M ureşanu în vilă, 92 mp cu grădină 240 mp. Preţ 30.000 USD. Tei. 094-62- 32-90. (997827)

• Atenţie firme! Căutaţi să cum păraţi un spaţiu pentru: depozit en-gros, materiale de c o n s tru c ţii, d is tr ib u ţiecomercială, service auto? Avem noi: casă 5 camere, 2 intrări, uşi b linda te , curte 580 mp, p a rc ă r i cam ioane, posib ilă ex tin d e re a ; telefoninternaţional, preţ 35000 USD, negociabil, TVA deductibil, str. C âm p in a n r . 3 (c a r tie r Bulgaria-din str. Fabricii). Tel. 092-50-79-74. (887469) .

• V înd v ilă C îm pulung Moldovenesc, încălzire proprie, b a ie , d ep en d in ţe , 17 a r i g ră d in ă . Tel. 030-31-42-70; 064-42-65-65. (887480)

• Vînd casă mare Gherla. Tel. 24-12-90; 45-51-49. (997770)

• Vînd apartament 2 camere : decomandate, în Grigorescu str./ Fîntînele, preţ negociabil.'Tel. 18- 50-54 sau 093-58-49-07 zilnic între orele 13-20. (996162) ’

• V înd în Valea Drăganului casă 3 camere, bucătărie, cămară, pivniţă, stare foarte bună, grădină. Preţ 200, milioane negociabil. Tel. 094/69-69- 25. (997839) -

• Vînd apartament 2 camere confort I mărit str. Plopilor nr. 40 ocupabil imediat. Relaţii la tel. 42- ~ 81-48. (997848)

• Vînd casă 5 camere, bucătărie,2 băi, pivniţă, garaj, în zona Traian. Preţ negociabil. Tel. 13-33-77 sau 092-23-84-52! (997850). • Vînd apartament 4 camere etaj

6 din 8 B-dul N . Titulescu, fară interm ediari. TeL 41-86-08. (997858), • V înd fermă cu 20 vaci de lapte,2 grajduri, 1 magazie, 2,5 ha curte,9 ha teren agricol la 18 km de Cluj. Tel. 41-86-08. (997859)

• Vînd, urgent, Renault 19, m o to r 1720, E u ro 2, s ta re foarte bună, an fabricaţie 1993, p reţ 3500 USD. Tel. 092-64-37-, 64 sau 43-04-33 zilnic în tre orele 10-21. (996163)

• Vînd Renault 19 fabricaţie 1993, benzină, 20.000 km. Preţ 11.800 DM . Tel. 13-77-14. (997846)

C LU J-N A P O C A : lun i-v ineri 8-16; sîmbătă 9-14;. tel/fax 19-73-04

SUB R E D A C ŢIA TURDA: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SU B R E D A C ŢIA DEJ: lun i-v ineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

'l C C r

) L C l iC iC l t e

• Vînd medicament Proscar 28. tablete 450.000 lei. Tel. 16-65-50. (997744)

• Vînd candelabru cristal 8 braţe, ladă frigorifică Boss, ventilator tavan, mobilier, covor persan 3,5/3 m. Tel. 13-69-76. (887502)

SCHIMBURI DE LOCUINŢA

• Schimb apartament 3 camere din Braica cu apartament 1-2 camere în Cluj. Tel. 15-60-52. (996191)

• Schimb chirie sau proprietate 3 camere centrai, cu Oradea. închiriez 3 camere lux, etaj I. Ocazie bună. Tel. 13-69-76. (887501)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie pe termen lung

apartament 3 camere finisat, Cipariu. Tel. 095-42-95-46.. (887427)

• în ch iriez apartament una cameră, str. Bucureşti nr. 70, ap. 13, Cluj-Napocâ; cu plata anticipat. (996172)

• închiriez apartament 3 camere, M ărăşti. ' T e l. 092-72-43-72. (996180)

DIVERSE• Stimaţi clujeni, în ziua de

joi 25 mai 2000, ora 17 va avea loc întîlnirea domnului prim ar Gheorghe Funar, cu cetăţenii din cartie ru l Gheorgheni, la Şcoala G enerală nr. 16, str. H orticultorilor nr. 1, din zona complexului Diana (linia 32). A ştep tăm asocia ţiile de proprietari-locatari. (887496)

• Prim ăria Gilău vinde prin licitaţie publică 2 şoproane cu structură metalică. Ofertele se depun la prim ărie, pînă în data de 30.05.2000 inclusiv. (887482)

. • In baza adresei nr. 1777/1998 a Judecătoriei Gherla, scpublică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 mai 2000, ora 13 se vor vinde la lic ita ţie pub lică, în comuna Vultureni, str. Principală nr. 216, averea mobilă a debitorului David Nicolae ca urmare a despăgubirii cred ito ru lu i Cătinean D orel şi Adriana. (887493) -

• Cooperativa de C redit B anca P op u la ră “ F a m ilia ” pregăteşte şi testează personal pentru angajare. Relaţii Ia tel. : 093-35-97-54; 092-56-76-20; 094-10-95-11. (887388)

• S-a deschis Restaurantul M etro p o l! O rg an izăm b an ch e te , n u n ţi, b o tez u ri, p a ra s tâ su r i , m en iu ri de p en siu n e p e n tru elevi şi studenţi. Informaţii la ' tel. 43- 36-72; 094-77-78-51. (887395)

• SC Domqell Impex SRL Ciuj-Napoca, angajează agenţi comerciali cu experienţă. Tel. 094-53-82-51. (996176)

• Promoţia 1970, clasa a XII- a A, Liceul nr. 10, Ciuj-Napoca, organizează în data de 28 mai 2000, întîlnirea de 30 de ani. O ra de dirigenţie va avea loc la sediul de pe str. Horea nr. 52, clădirea nouă, la ora 10. (887478)

• Angajez b ru ta r cocător. In fo rm aţii la tel. 43-52-70. (996184)

• Societate C o m erc ia lă angajează vînzătoare. Relaţii la adresa str. Alexandru Vlahuţă nr. 56, Cluj sau la tel. 18-02- 16. (996186)

• SC Atlassib Leasing SA Cluj angajează -şef punct lucru. Condiţii: studii superioare-de preferinţă economice, posesor de perm is de co n d u ce re , ex p erien ţă în dom eniuco n stitu ie un a v a n ta j,cunoştinţe operare calculator, cu n o aş te rea unei lim b i de c irc u la ţie in te rn a ţio n a lă , domiciliul în Cluj şi telefon. Relaţii-Sibiu tel. 069-23-10-12 in te r io r 388; 069-23-11-13. (996190) 1

• Ş o fe r p ro fesion ist cu e x p e rien ţă în tra f ic u l in te rn a ţio n a l, posesor viză Schengel îmi ofer serviciile unei firme serioase. Tel. 093-44-17- 45; 064-44-85-52. (997841)

• Studentă la drept meditez a v an ta jo s g ram atica lim bii române pentru elevi clasele V- VIII. Tel. 42-5944; 094-26-37*06. (996179)

• F irm ă p ro d u c ă to a re corpuri de iluminat angajează: 2 strungari, 1 lăcătuş, 1 tîm piar (min. 3 ani vechime); 1 contabil (m in . 5 an i vechim e). Cei interesaţi sînt rugaţi să depună CV la sed iu l firm ei: s tr . Cojocnei 93-97, parter, pînă în data de 25.05.2000. (887494)

.• SC Merk angajează secretară vîrsta minimă 25 ani, cunoştinţe operare calculator. Tel. 41*31-64. (997849)• Ofer transport pentru/5 persoane,

ruta Cluj-Frankfurt-Liege-Belgia, într-un Chrysler Voyager luxos, cu aer condiţionat. Plecarea pe 29 mai, dimineaţa, preţ acceptabil 100 DM. Tel. 095-43-70-67 sau 064-43-56- 24. (996188)

• Angajăm cusătorese feţe încălţăminte, cu carte de muncă. Tel.43-77-74. (996170)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, M arc E len a anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere casă de locuit D+P+M situat în Ciuj-Napoca str. C. Brâncuş nr. 115. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediu l A PM C lu j, Calea Dorobanţilor nr. ■99. (997847)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Suciu Ilie anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “ Casă familială” situat în Ciuj-Napoca str. $esului nr. 35-37. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887484)

• în conformitate cu- Legea nr. 137/1995, Dezm irean N ico lae anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Magazie de m ateriale, scule şi produse agricole” în regim provizoriu şi demontabil, situat în locul “ Fînaţ la stîni” (P. U . Z. Făget) localitatea Ciuj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887485) '

• Szabo Susana, născută Gomboş, cu ultimul dom iciliu cunoscut în Ciuj-Napoca; str. Fabricii de Zahăr nr. 31, este citată ca p irită la Judecătoria Ciuj-Napoca, în data de 26.05.2000, ora 8,30, la camera nr, 125, pentru prestaţie tabulară în dosar nr. 3437/2000. (887486)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Chiorean Nicolae anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă de locuit situat în comuna Jucu, sat Gădălin nr. 163 B . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997851) -

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Vrabie Doina anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “ Casă familială” situat în Ciuj-Napoca str. Ialomiţei nr. IA .' Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887488)

• Torok Susana şi Mezei Rozalia cu ultimul domiciliu în Cluj sînt citate la Judecătoria Ciuj-Napoca sala nr. 16 în dosar nr. 3180/2000 pentru data de 23.06.2000. (997853)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Pop V as ile anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul; casă fam ilială P+M şi garaj situaM n Ciuj-Napoca str. Câmpului nr. 221B. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM C lu j, C alea Dorobanţilor nr. 99. (996194) ■

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Dumitrăşcuţă Lucinel anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: casă fam ilială P+M şi garaj situat în Ciuj-Napoca str. Morii f. n .. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(996195)

• Pîrîul Soos Domokos cu ultimul domiciliu în Ciuj-Napoca, str. A l, Vlahuţă nr. 37 ap. 16 este citat pentru data de 31 mai 2000, ora 8,30, la sala 95 a Judecătoriei Cluj- Napocxa în dosar nr. 1307/2000.(996196)

• SOCOM PR O G R ESU L D E J cu sediul în Dej, str. Petru Rareş nr. 4 înregistrată la Registrul Comerţului nr. J.12/1188/92 organizeâză în data de 6 iunie 2000 ora 12,00 licitaţie publică pentru vînzarea unor spaţii situate în Dej str, Unirii nr. 21„ bloc F şi str. Crîngului nr. 6 bloc M. L ic ita ţia se organizează cu participarea persoanelor juridice din Cooperaţia Meşteşugărească ş i. a persoanelor fizice şi jurid ice din afara Cooperaţiei Meşteşugăreşti. Informaţii suplimentare la telefon nr. 064-211.503 şi 064-214.350. (214350)

• Numitul Kom iş K aro ly cu domiciliul necunoscut este citat în data de 12 iunie 2000 la Judecătoria Dej în calitate de pîrît în dosar 850 din 2000. (54642).

• Numiţii Lupu M ihail şi soţia Lupu Susana în calitate de pîrîţi în dosar c iv il nr. 1853/2000 Judecătoria Turda sînt chem aţi pentru termenul din 25 mai 2000 în proces de prestaţie tabu lară. (2372431)

PIERDERI• Pierdut aparat foto marca

“Fust” în data d e -19.05.2000, în localitatea H uedin, M are recom pensă, ch iar şi num ai pentru film. Tel. 092-74-01-85. (887487) • _

• Miron Vasile pierdut autorizaţie nr. 30043 din 28.03.2000. O declar, nulă. (887477)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Băican Ioana Maria V. O declar nulă. (887483)

• Pierdut carte de identitate auto seria C-600712. O declar nulă. (887489)

• Pierdut carte de identitate auto cu seria C - 950352, proprietar Toader Marius. O declar nulă. (887492) . *

• Pierdut carte de muncă pe numele Taloş Florin. O declar nulă. (997854) ’ ,

• Pierdut carte identitate seria Ar 0757422. O declar nulă. (997855)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Irimieş Ana. î l declar nul. (996187)

• Pierdut carte de identitate vehicul seria A-0723609. O declar nulă. (996189)

• Pierdut legitimaţie RATUC pe numele Crişan Roxana. O declar nulă. (997856)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de călătorie CFR pe numele Badiu Mirela. Le declar nule. (887497)

• Pierdut carnet de student pe numele Boar Dan Cristian. îl declar nul. (996193)

• Gherasim Dina declară nulă autorizaţia de croitorie. (2372432)• • Pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 8850, 4 mai 1994. O declar nulă. (D.)

DECESE COMEMORĂRI

• C u d u re re a n u n ţă m împlinirea unui an de la decesul dragului nostru FOLEA IOAN. Parastasul va avea loc în 25 mai o re le 10 la C a te d ra la g reco -cato lică . F am ilia . (997860)

• Cu profundă du rere în suflet an u n ţăm tre c e re a în veşnicie, după o lungă şi grea su fe rin ţă , a in g in e ru lu i DAMIAN ALEXANDRU, în v îrs tă de 72 ani. Înm orm în tarea va avea loc miercuri, 24 mai 20Q0, ora 13, de Ia C ap ela C im itiru lu i C en tra l. D um nezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia îndurerată. (996181)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm tragica d ispariţie a iubitului nostru fiu şi frate , CĂLIN LUNG, în vîrstă de 20 de ani. Înm orm întarea va avea loc în Cubleşul Someşan, joi, 25 mai 2000, ora 12. Am intirea lui va tră i veşnic în sufletele noastre. Fam ilia în d u re ra tă . (887498)

• R e g re tăm d is p a r iţ ia p rem atu ră a d ragei n o astre ing. C O R N E L IA RU SU şi tran sm item c o n d o le an ţe familiei. Ing. Elena Usate şi fina Camelia. (996185)

• Cu d u re re în su fle t a n u n ţă m fu lg e ră to a re a

d isp a r iţ ie a . f ra te lu i şi

c u m n a tu lu i n o s tru d rag ,

CĂLIN LUNG. Nu te vom uita n ic io d a tă . S o ra M onica,

cu m natu l Io n ică şi nepotul

Sergiu. (887499)

S în tem a lă tu r i de colegul n o s tru H in te o a r P e tru în a c e s te m o m e n te d e g re a s u f e r i n ţ ă p r i c i n u i t e de t r e c e r e a în e t e r n i t a t e a t a t ă lu i s ă u d r a g . S in cere c o n d o le a n ţe * : d in p a r te a c o le g i lo r 5 d e " la C A R L S R O M T U B O R G .

• * (3715256)• L ac rim i şi f lo r i pe m ormîntul dragului nostru soţ,

tată, socru şi bunic, PEŞTEAN

DAVID. Fie-i ţă r în a uşoară.

Înm orm întarea va avea Ioc joi,

25 .05.2000, o ra 14, în

localitatea R ăscruci. Fam ilia

îndurerată. (996197)

• Sîntem a lă tu ri de doamna L u n g A n işo a ra în g reau a încercare pricinuită de moartea f iu lu i .său d ra g C Ă L IN , în v îrs tă de 20 de ani. Sincere c o n d o le a n ţe . d in p a r te a colectivului G rădiniţei nr. 42 din Ciuj-N apoca. (997857)

• Sîntem alături de colegul

nostru Cristea V ictor în grelele

m om ente p r i le ju ite de

dispariţia mamei dragi. Sincere

condolenaţe. Colegii din SR

104.(887481)

• Sîntem a lă tu ri de familia L u n g , în m a re a d u re re p ricinuită de tragica dispariţie a fiului d rag , CĂLIN. Familiile R u s lo a n şi R u s D orin . (887500)• P ro m o ţia de in g in e ri

agronomi 1953 aduce un pios

om ag iu fo s tu lu i coleg

A LEX A N D RU * DA M IAN

p le c a t la cele Veşnice, ia r

fam iliei tran sm item sincere

condoleanţe. SANDULE să-ţi

fie uşor păm întul pe care l-ai

îndrăgit o viaţă. (996177)

• Sîntem a lă tu ri de familia L ung, în d u re ra tă de pierderea g rea p ric in u ită de tragica şi f u lg e r ă to a r e a t re c e re în v e şn ic ie a f iu lu i lo r d ra g , L U N G C Ă L IN . S in cere c o n d o le a n ţe fam ilie i în d u rera te . Colegii dc serviciu de la SC A tlas SA. Odihneascâ- se în pace. (887503)

• Sîntem ală tu ri de doamna

secretară L iana Blag în aceste

m om ente de g rea în ce rca re

p r ic in u ite de d is p a r iţ ia

p re m a tu ră a so ţu lu i d ra g .

Sincere condoleanţe. Seria 3 a

anului II Medicină. (996178)

• Sc îm plinesc 10 ani de la tragica desp ărţire dc cea carc a fost p ro f. ing. VICTORIA M A R IA CA C O V EA N U . S-a m istuit în nefiinţă în prag de p r im ă v a r ă şi a z ile i ci de naştere, ducînd cu ca atîlca vise şi nădejd i. O pioasă aducere am inte. Fam ilia. (997813)

• Un pios om agiu adus

bunului nostru frate, cum nat şi

u n ch i DA M IAN ALEXANDRU, la trecerea în

nefiinţă iar familiei îndurerate

sincere condoleanţe. Sora Aniţa

G heţi şi copiii cu fam iliile.

(997852)

• Se îm plinesc 6 săptăm îni dc la decesul prof. d r. LIDiA E L E N A PR O IN O V . C erem onia de com em orare va avea Ioc m iercuri, 24 mai 2000. o ra 19, la C a ted rala Ortodoxă. O dihnească-se în pace. Familia în trista tă . (887457)

• Cu reg re t în suflet ne

despărţim de dragul nostru naş

ing. DAMIAN ALEXANDRU

om de a le a să om enie.

D um nezeu să-I ie rte şi să-I o d ih n ească în p ace . F inii

Partene şi Victoriţa cu familia.

(997861)

• Clasa a XH-a A, promoţia 1970, Liceul n r. 7 C luj, aduce un pios om agiu p rofesorilo r p lecaţi p re m a tu r d in tre noi. (887479)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală m a i T

s im p lu

n u s e

p o a t e !

A D E V Ă R U L d e C l u j ,

s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

f-i A • vU x V I C l ar putea f i f l reclam a dum neavoastră

-1935 - România şi Germania auîncheiat un Acord.de plăţi.

evăru i de

Chris P a tten a p rezentat perspectivele

a ju to ru lu i extern acordat de UEComisarul european pentru Relaţii

Exteme, Chris Patten, a prezentat m in iş trilo r A face rilo r Exteme din Uniunea Europeană, p ropunerile referitoare la perspectivele financiare a le C om is ie i Europene p r iv in d acordarea a ju to ru lu i ex te rn în perioada 2000-2006, relatează AFP.

Patten a sub lin ia t fap tu l că se urm ăreşte as tfe l “ e fic ie n tiz a re a gestionării bugetului” . “ Trebuie să fim mai clari în privinţa priorită ţilo r şt m ult mai ra ţiona li în alocarea resurselor pentru aceste prio rită ţi” , a explicat el, adăugind câ “ există o întîrziere considerabilă în execuţia program elo r de a ju to r e x te rn ” . “ Procesul a început şi sper ca peste un an sâ avem nu doar un program mai bine administrat, ci şi un program

care să se concentreze pe ceea ce statele membre şi Comisia consideră ca obiective prioritare ale Uniunii” , a continuat Patten.

P ro ie c tu l C o m is ie i Europene prevede alocarea unu i .fond de5,5 miliarde de euro în perioada 2000- 2006 pentru cooperarea cu regiunea balcanică şi pentru reconstrucţia acestei re g iu n i, d in tre care2,3 m iliarde de euro sînt destinate a ju toru lu i pentru Iugoslavia post- M ilo ş e v ic i. C om is ia prevede finanţarea acestui program p rin red irec ţiona rea l in i i lo r bugetare consacrate operaţiunilor exteme şi prin prelevarea unor credite neutilizate pentm po litic ile agricole.

Această revizuire a perspectivelor bugetare , este- contestată de miniştri.

“ Există un consens în a respinge” revizuirea Agendei 2000 (cadrul financiar al UE pentru perioada 2000-2006), a declarat m in istru l francez de Exteme, Hubert Vedrine.. El â salutat totuşi această dezbatere, considerînd-o “ o metodă bună” şi sub lin iind că “ este pentru prim a oară” cînd Consiliu l m in iş tr ilo r Afacerilor Exteme este informat cu privire la “ orientările şi consecinţele” bugetare. M in iş tr ii Economiei şi F inan ţe lo r d in C o ns iliu l ce lo r Cincisprezece au avut deja o primă dezbatere pe această temă în timpul reuniunii din 8 mai. Patten a declarat că vă prezenta din nou aceste propuneri,-marţi, de această dată în faţa Comisiei Afacerilor Exteme din Parlamentul European.

Israelul si-a retras trei sferturi dini

efectivele mobilizate în LibanIsraelu l, ş i-a retras, în noaptea de lu n i spre m a rţ i, t re i s fe r tu r i d in to ta lu l m i l i t a r i lo r m o b jl iz a ţ i în L ib a n , au a n u n ţa t s e rv ic i i le de securitate israeliene, c ita te de A F P .. Trupele israeliene au evacuat întreg sectorul occidental d in tre coastă şi o raşu l B in t Jba il, p o t r iv i t sursei citate.A rm ata israeliană m ai de ţine doar cîteva p o z iţii în sectorul orien ta l sau c e n tra l, p r in t r e ca re pe cea a ce lebru lu i castel B eaufort, cartierul genera l d in o raşu l M a rja y o u n şi c î te v a m ic i f o r t u r i în aceste sectoare. S urse le m e n ţio n a te au de c la ra t că sute de lib a n e z i au reve n it deja în B in t Jba il, de unde fug iseră în 1978, c înd Is ra e lu l a invadat pentru p rim a oară L ibanul. A rm ata israeliană a tras, lu n i, asupra şoselei care duce spre B in t J b a il, '. p e n tru a - i fa ce pe lo c u i to r i să

renunţe la ideea de a se reîntoarce în oraş după ce m iliţ ia pro israe liană A L S părăseşte avanposturile d in acest sector central al zonei ocupate, în c e a la ltă p a rte a s e c to ru lu i occidental, unde israelienii deţineau cele m ai m u lte avanposturi, zeci de com batan ţi A L Ş s-au predat, ie r i d im in e a ţă , a rm a te i lib a n e ze la b a ra ju l m il i ta r de pe şoseaua de coastă, care leagă p o rtu l T y r de oraşul Naqoura, au precizat sursele citate.P o tr iv it po s tu lu i de radio israelian , lu n i seara, la T e l-A v iv , C a b ine tu l israelian restrîns, de securitate, l-a însărcinat pe prem ieru l Ehud B arak să s ta b ile a s c ă da ta re t r a g e r i i t r u p e lo r is ra e lie n e d in s u d u l L iba nu lu i şi l-a autorizat pe p rem ier să ia de c iz iile el însuşi, îm preună cu generalu l Shaoul M o faz , şe fu l S tatu lu i M a jo r.

R P R l - a d e s e m n a t p e P h i l i p p e S e c ţ i i in d r e p t

c a n d i d a t l a f u n c ţ i a d e p r i m a r g e n e r a l a l P a r i s u l u iPartidul dc dreapta gaullist

RPR (Adunarea pen tru Republică) l-a desemnat, ieri, pe Philippe Seguin (57 ani), fost preşedinte a l C am ere i ■ D e pu ta ţilo r, drept candidat pentru funcţia de primar general al Parisului, în cadrul alegerilor ce vo r avea lo c in 2001 , Informează AFP.

în ceea ce priveşte forţele de stingă, acestea şi-au desemnat deja candidatul, Ia sfîrşitu l lu i

martie, în persoana senatorului socialist Bertrand Delanoe (49 de ani), care este un prieten apropiat al premierului Lionel Jospin. A c tu a lu l p r im a r al Parisului, gaullistul Jean Tiberi, se prezentase şi el d rept candidat al RPR, dar implicarea sa într-un scandal de deturnare de fonduri a determinat partidul sâ nu-1 mai susţină.

Sondajele de opinie efectuate în ultimele săptămîni îl dau pe

Philippe Seguin drept preferat al parizienilor. Decizia luată, ieri, de Comisia de învestitură a RPR trebuie validată de un comitet p o lit ic al ce lo r tre i partide ce grupează forţele de dreapta din Franţa, respectiv a RPR, D L (Democraţia Liberală) şi UDF (liberal). Şedinţa acestui com itet p o lit ic va a v e a jo c sîmbătă, 27 mai, şi se apreciază că nu v o r f i p rob lem e în validarea lu i Philippe Seguin.

P r e ş e d i n ţ i a R e p u b l i c i i

M o l d o v a n e a g ă a c u z a ţ i i l e

a d u s e d e I l i e l l a s c u

P u rtă to ru l de c u v în t a l P reşe d in ţie i R e p u b lic ii M o ld o v a , A n a to l G o lea , a nega t, lu n i, •- a c u z a ţiile deputatului I lie Ilaşcu, deţinut p o l i t ic al re g im u lu i de Ia T iraspol, începînd d in 1992, p o tr iv it cărora p reşed in te le moldovean Petru Lucinschi ar f i obţinut demult eliberarea sa dacă ar f i d o rit acest lucru , informează BASA-press.

Golea a afirmat câ procesul. de negocieri p riv ind eliberarea lu i Ilaşcu este “ foarte d if ic il” , ad m in is tra ţia transn istreană abord înd “ extrem de d u r” această problemă. în ca d ru l

recentei v iz ite la T iraspo l a şefului statului moldovean s-a convenit, însă, că “ problema Ilaşcu este una de o rd in umanitar şi trebuie rezolvată ca atare” , a precizat purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei, dar fară a oferi de ta lii în acest sens. Deputatul I lie Ilaşcu afirmase, anterior, în cadrul unui interviu te le v iza t, că l id e r i i de la Chişinău nu doresc eliberarea sa. Ilaşcu a spus că aceştia sînt “ şant’ajabili” de către autorităţile transn istrene, deoarece au colaborat cu KG B, iar dosarele KG B se află , în prezent, la Tiraspol.

Premierul Guvernului din Fidji, ţinut ostatic în clâdirea Parlamentului, a fost grav rănit

Premierul Guvernului din F id ji, Mahendra Chaudhry, luat ostatic încă de vinerea trecută de un grup de persoane înarmate şi ţinut în clădirea Parlamentului alături de a lţi 30 de deputaţi, a fost grav rănit, ieri, a declarat Ratu Tevita Momoedonu, înlocuitorul lu i Chaudhry în fruntea Guvernului de.la tentativa de lovitură de stat, relatează AFP.

De altfe l, Marele Consiliu al Şefilor, autoritate tradiţională în arhipelag, a cerut autorilor tentativei de lovitură de stat eliberarea lu i Mahendra Chaudhry şi a parlamentarilor ţinuţi ostatici, a anunţat Ia rîndul său fostul premier, S itiveni Rabuka. -. . . . " r ; V

Bombele canadiene folosite în intervenţia NATO

j

din Iugoslavia si-au ratat tinteleJ J

de cele mai multe ori

Peste un sfert din numărul bom belor cu gh idare laser lansate de bom bard ie re le canadiene în tim pul campaniei aeriene a NATO din Iugoslavia şi-au. ratat ţinta, po triv it unui ofiţer superior canadian, citat de cotidianul “ Globe and M a il” , informează AFP. '

Colonelul Dwight Davis, care comanda trupele canadiene puse la d is p o z iţ ia ’ . N A T O , a recunoscut că din această cauză ăr f i putut f i ucişi, din greşeală, civili. “ A m distrus infrastructura pe care am f i v ru t să o d istrugem , dar este foarte posibil ca un anume număr de c iv i l i să f i fos t u c iş i din greşeală” , a spus acesta pentm ziarul citat.

Canada a furnizat 18 avioane bombardiere CF-18, în timpul campaniei aeriene a N A TO din Iugoslavia, în primăvara anului1999. Aceste aparate au participat la aproximativ 10 la sută dintre operaţiunile militare ale NATO , lansînd în total 361 de bombe asa-zis “ inteligente” .

0 c o m i s i e d e a v o c a ţ i

r e c o m a n d ă c a B i l l C l i n t o n

s ă f i e d a t a f a r ă d i n b a r o uO comisie de avocaţi numită de Curtea

V -.!£*> jT-'~ t ;J Supremă din Arkansas a recomandat, luni, ca preşedintele american BilJ Clinton să fie scos din baroul avocaţilor, din cauza conduitei sale, . r- , . . . . , , •

„ J dm afacerea Momea Lewmsky, a anunţat, luni, ^ un purtător de cuvînt al curţii, citat de AFP.

Com isia a lua t această decizie p rin majoritate de voturi, însă rezultatele scrutinului vor rămîne confidenţiale, a precizat purtătorul de cuvînt., Această decizie a fost luată în urma scandalului Monica Lewinsky, cînd preşedintele Clinton, avocat de profesie, a fost inculpat, la ’ sfîrşitu l anului 1998, de către Camera Reprezenţanţilor, pentru că a m in ţit sub jurămînt şi, pentru obstrucţionarea justiţie i. Senatul l-a achitat în februarie 1999.

Decizia comisiei urmează să fie transmisă unui tribunal federal din Arkansas, în faţa căruia avocaţii lu i Clinton pot face apel.

fiu to ru l unei deturnări de avion în Iran în 1993 a fost condam nat la pedeapsa cu moartea

Tribunalul revoluţionar din Teheran l-a condam nat la moarte pe A li-R eza Karami Heirabad i, gă s it-v in ova t de deturnarea spre Irak a unui avion, în 1993, a anunţat, ieri, ju rna lu l guvernamental “ Iran” , citat de AFP.

Condamnarea la moarte a lu i Ali-Reza Karami Heirabadi, în vîrstă de aproximativ 50 de ani, a fost confirm ată de Curtea Supremă, a subliniat ziarul citat. . Curtea de Apel din Teheran a , respins recursul condamnatului Karami Heirabadi care a fost judecat în luna ianuarie de către T rib u n a lu l revo lu ţiona r din Teheran, de judecă to ru l Mohammad Movahedi.

A v io n u l, un Fokker aparţm înd M in is te ru lu i Petro lului, a fost deturnat în noiembrie 1993 spre Basra, în S udul Ira k u lu i, cu 38 de persoane la bord. P ira tu l aerului, care ceruse azil politie în Irak, a fost acuzat de către

Teheran că este membru al g ru p ă rii M ud ja hed in ii p o p o ru lu i, p rinc ipa la organizaţie de opoziţie armată a regimului iranian.

Justiţia afirmase că piratul aerului a fost arestat în data de 26 octombrie 1999. Pînă în prezent nu au fost date public ităţii nici împrejurările, nici locul arestării acestuia.

Ali-Reza Karami Heirabadi a fos t decla ra t 'v in o va t de deturnarea unui av ion şi cumpărarea şi vînzarea a două pistoale, p o tr iv it ju rna lu lu i, subliniind că acesta ascunsese arma într-o prăjitură. Avocatul d in o f ic iu al lu i Karam i Heirabadi a declarat că clientul său recunoscuse că a comis o eroare gravă şi că va solicita Ghidului Spiritual al ţării, A ii Kamenei, graţierea lui.

Pasagerii avionului au revenit în Iran după cîteva zile de.la deturnarea aparatului.

A s lan M ashadov dă asigurări că p rin tre com batan ţii cecen ij

nu se a flă şi m ercenari a fg an i

Preşedintele cecen, Aslan Mashadov, a negat acuzaţiile Moscovei, care susţine că în

rîndurile combatanţilor ceceni se află mercenari afgani,

informează AFP, care citează un interviu acordat de

Mashadov postului german de radio Deutsche Welle (DW ). Potriv it serviciului în limba

ruSâ al DW, Mashadov a declarat câ nu dispune de nici

o informaţie în acest sens şi că, de fapt, combatanţii

ceceni nici nu au nevoie de o susţinere de acest gen.

Krem linul a acuzat regimul talibanilor aflaţi la putere la ' Kabul că â semnat un acord

cu separatiştii ceceni pentru a le furniza arme şi mercenari.

E l nu a exclus posibilitatea de a ataca “ bazele teroriştilor” .

islamişti din Afganistan, dacă aceştia ameninţă securitatea Rusiei şi pe cea a regiunii. Preşedintele cecen a negat,

printre altele, şi faptul că mercenarii ceceni ar f i

remuneraţi, aşa cum afirmă Moscova. El a precizat că toţi

mercenarii ceceni sînt , voluntari.

Rebelii au su fe rit pierderi im portante ' în urm a u nor

b om bardam ente ruse, a firm ă

M oscova

Rebelii ceceni au suferit pierderi importante ca urmare a

bombardamentelor efectuate asupra Sudului Ceceniei,

potriv it primelor estimări, a. anunţat, ieri, Statul Major al

forţelor mse din Caucazul de Nord, informează AFP._

Statul Major, citat de’ Interfax, se bazează pe

- interceptarea comunicaţiilor radio dintre rebeli şi apreciază

că loviturile aeriene s-au soldat cu morţi şi numeroşi răniţi,

în total, forţele mse au efectuat, în cursul ultimelor 24 de ore, 28 de misiuni de luptă,,

în zonele muntoase'din jurul defileurilor Vedeno şi Argun;

A ic i ar putea fireclama dumneavoastră

A t g U R S R e t r o s p e c t i v e l e e d j ţ i e i 1 9 9 9 - 2 0 0 0

l a p i d u l a r a t a t a m b e le o b is c t iv eRapidul a pornit în cursa pentru ediţia 1999-2000 aureolată de

titulatura de echipă campioană a ţării, cîştigată la finele ediţiei trecute. Obiectivul principal la plecarea în cursa celor 34 de etape a fost păstrarea titlului. Al doilea obiectiv a fost cîştigarea Cupei României, ediţia 1999-2000. La ambele obiective a fosţ bifat cuvîntul nerealizat. Garnitura giuleşteană n-a reuşit pe traseul celor 34 de etape să menţină “un regim de viteză” adecvat unui tren rapid, unele evoluţii âvînd mai degrabă mersul unui accelerat obosit, sau1 al unui banal personal, în ciuda managerului G. Copos şi a “mecanicului şef’ al garniturii, Mircea Lucescu. “Trenul” giuleştean a fost unul cam pestriţ, coloratura valorilor individuale nereuşind în final decît “gararea” pe linia a doua a clasamentului.

Parcurgînd linia de clasament a locului doi ocupat de Rapid la capătul celor 34 de etape distingem: 22 victorii, locul doi, după Dinamo, la acest-“capitol” ai clasamentului (12 acasă şi. 10 în deplasare), 6 egalurî (4 acasă şi 2 în deplasare) şi tot 6 înfrîngeri (locul doi după Dinamo şi la acest “capitol", un singur meci pierdut acasă, 5 în deplasare); din nou un loc doi la goluri marcate, 65 la număr (37 acasă şi 28 în deplasare, remarcabil acest raport de apropiere a eficacităţii pe teren propriu şi în deplasare); clasarea pe locul doi continuă şi la goluri primite, în total 38 (16 acasă şi 22 în deplasare), respectiv diferenţa la golaveraj, +27.

Pe lista jucătorilor utilizaţi figurează 31 de nume: portarii Lobonţ cu 16 prezenţe (transferat la Ajax Amsterdam), Florin Răduşescu,

13 meciuri jucate,. Bratu cu 4 prezenţe între buturi (transferat la Astra) şi Matyas, cu un singur meci la activ. Să trecem în revistă apărătorii, opt la număr (în paranteze partidele jucate. integral): Bolohan 22 (15), D. Chiriţă 25 (11), Crivac 8 (4), leneşi 26 (18), D. Mutică 29 (24), M, Rednic 26 (23), N. Stanciu 30 (26) şi I. Voicu 16 (5); au evoluat 13 mijfocaşi: B. Andorie 5 (0) - transferat la Oţelul, T. Bălan 9 (0), Z. Bundea 3 (0) - transferat la Kikers Offenbach (Germania), Ghioane 5 (0), Luiz 1 (0), D. Lupu 22 (14), O. Maier 11(1), Măldărăşan 31 (25), Mărgăritescu 11 (1), Raţ 20 (8), Răducan 16 (7), Sabău $1 (17) şi Schumacher 29 (10); încheiem cu lista atacanţilor: C. Barbu 3 (2),- transferat în Spania la Numancia, N. Constantin 12 (6), M. Dăscălescu 21 (4), Kirilov 1 (0), Sergiu Radu 30 (18) şi Tîrţău 5 (2). în încheiere vă prezentăm autorii câlor 64 de goluri marcate din producţie proprie: 21 au fost înscrise de apărători: Mutică 6, leneşi 5, Bolohan şi Chiriţă cîte 3, Stancu 2, Rednic şi Voicu cîte unul; 20 de goluri sînt opera mijlocaşilor: Măldărăşan şi Schumacher cîte 6, D. Lupu 5, T. Bălan, Raţ şi Sabău cîte unui; atacul a marcat 23 de goluri, prin: Sergiu Radu 11, M. Dăscălescu 7, N. Constantin 4 şi C. Barbu unul. Cel de al 65-lea gol este un... autogol, marcat de Falub (F.C. Naţional). Cam atît despre garnitura giuleşteană, subliniind, înainte de a pune punct, că Dorel Mutică este pasibil de o aspră suspendare pentru dubla semnătură pentru Steaua şi Rapid.

Victor E. ROMAN

D I V I Z I A f B i S E R I A f A l l l -

U l t i m e l e d o u a r e p r o g r a m â r i

Luni s-au disputat ultimele două reprogramâri, încheiate cu următoarele rezultate:

• Chimica Tîrnăveni - F.C. Apullum Alba.lu lia 0-0. O “remiză” prin care “chimiştii" şi-ap tăiat craca de sub picioare, rămînerea în 3 " depinzînd de ultimul meci de joi (tot acasă).

• F.C. Drobeta Tr. Severin - Electro Bere Craiova 3-1. O enormă pungă de oxigen pentru salvarea de la retrogradare,' severinenii avînd nevoie în ultimul. meci (tot acasă) doar de un egal pentru a rămîne în “B”. -

Liniile de clasament ale celor patru echipe după disputarea partidelor reprogramate:

5. F. C. Apullum A. lulia 33 15 7 ’ 11 50-39 52 (+1)9. Electro Bere Cv. , 33 15 2 16 48-53 47 (-1)13. F. C. Drobeta Tr. Sv. *

, 33 16 3 14 48-61. 45 (-3)16. Chimica T-veni 33 12 5 16 36-50 41 (-7)• F. C. Drobeta Tr. Severin este penalizată cu 6 puncte.

Programul ultimei etape (joi, 25 mai):• Gaz Metan Mediaş - Jiul Petroşani (0-1)• Chimica Tîrnăveni - F.C. Bihor Oradea (0-0)• Flacăra Rm. Vîlcea - Poli Timişoara (3-0)• U.T. Arad - Inter Sibiu (2-0)• F.C. Drobeta Tr. Severin - F.C. Apullum (1-2)• Corvinul Hunedoara - Olimpia S. Mare (1-0)• Electro Bere Craiova - A.S.A. Tg. Mureş (1-3)• Minerul Motru - ARO C-lung Muscel (0-3) ~• U.M. Timişoara - “U” Cluj-Napoca (0-0)în paranteze, rezultatele din tur.

Victor E. ROMAN

POLO CAM PIO NATUL DE PO LO . ÎNAINTE DE F IN AL

I După ce selecţionata României a ratat la Hanovra o şansă imensă |de a fi prezentă la J.O. de la Sydney, campionatul intern s-a reluat cu

I disputarea primului turneu final (sînt programate două turnee) perjţru | i locurile 1-4, la care participă echipele Dinamo, Steaua, Rapid, toate din i ' Bucureşti, şi Crişui Oradea.| Turneul a fost găzduit de bazinul Crişui din Oradea, unde echipa [I gazdă, pregătită de Comei Gordan, perfect acomodată cu dimensiunile .■ reduse ale acestuia - ceea ce a contat în economia jocurilor - au ' | termnat victorioşi în cele 3 partide disputate. Gazdele au cîştigat cu |■ 4-3 cu Steaua, 4-1 cu Dinamo (!), 5-4 cu Rapid. în celelalte jocuri, . I eternele rivale Dinamo şi Steaua au terminat la egalitate 6-6, ambele I | învingînd la un gol diferenţă pe Rapid: Steaua cu 4-3, iar Dinamo cu | . 3-2. în urma acestor rezultate, înaintea ultimului turneu, ce va fi găzduit . I de bazinul Dinamo din Capitală, clasamentul la vîrf se prezintă astfel: I I 1. Dinamo 43 p, 2. Crişui 39 p, 3. Steaua 37 p, 4. Rapid 33 p. I i ____________ (m .L r O j

A L I N S U S A P L E A C A C U L O T U L Î N I T A L IAAlin Susa, 18 ani, a fos t convocat de către antrenorul

loan Moldovan să facă parte din lo tu l naţional de tineret care sâptămîna viitoare va pleca într-un turneu în Italia. Convocarea lui Susa vine după evoluţiile foarte bune avute de fundaşul dejean în campionat ş i la precedentele jocuri de_ la tria lurile organizate de loan Moldovan.

fn altă ordine de idei, deşi are mai multe oferte, chiar de la echipe din prima divizie, A lin Susa va mai rămîne cel puţin încă un an la Dej.

, . ’ M. HOSSU

fa 1

2 4 m a i• Cu trei decenii şi jumătate în urmă, în anul 1965, a sosit

la Bucureşti formaţia profesionistă de baschet masculin “AII Stars" din Statele Unite ale Americii, pentru a susţine o partidă amicală cu selecţionata României şi cîteva jocuri demonstrative în ţară, inclusiv în “potcoava” Stadionului “Ion Moina” din Cluj. în primul joc, profesioniştii americani, în frunte cu celebrul Bob Cousy, au avut ca adversară prima selecţionată a ţării. Meciul s-a desfăşurat în aer liber, pe terenul special amenajat în incinta Stadionului “Republicii" (fost “A.N.E.F.”). Miile de spectatori au fost martorii unui joc de neuitat, care a contribuit în mare măsură la popularizarea şi răspîndirea acestui sport. Scorul, care de altfel n-a avut nici o importanţă, a fost de 122-80 (64-36) în favoarea “yankeilor". Cele mai multe puncte au fost realizate de Ohl (26), Greer (24), Meschery (18), Embry (14), De Costello (12), respectiv de clujenii Puiu Albu (20), Horia Demiân (11), Nosievici (10), Armând Novacek,

^Marian Spiridon şi A lin Savu (cîte 6).________ LĂSZLC F r^

Rfid feepat S F O JO > _ 'T e f c J 9 .2 i . 2 7 ' ~

FjOTBĂIÎ INTERNATIONAL

CHRMPIONS LERGUE

A s t ă s e a r ă , “ A r m a d a ”

i n v a d e a z ă P a r i s u l !

• C . F . V a l e n c i a - R e a l M a d r i d •

în această seară, la Paris, pe arena “Stade de France” se dispută finala Ligii Campionilor Europeni la fotbal. Finala anului 2000 le aduce faţă în faţă pe Real Madrid, echipa cu cele mai piuite trofee în palmares, şi Valencia, gruparea momentului. Aşadar, se vor duela reprezentantele Spaniei, două forţe ale fotbalului european care au atins această ultimă fază a competiţiei în mod meritat. Pentru Valencia, echipă antrenată de Hector Râul Cuper, coach-ul anului în Spania (preferat de jurnaliştii spanioli în detrimentul lui Javier Irureta, managerul proaspetei campioane, Deportivo la Coruria), calificarea în finala celei mai prestigioase competiţii de club de pe bătrînul continent este o premieră. Real Madrid va încerca în această seară să intre pentru a 8-a oară în posesia mult rîvnitului trofeu! Echipa de pe “Santiago Beranbeu” a cîştigat primele cinci ediţii (1954, 1955, 1956, 1957, 1958). Real mai cîştigă iar trofeul (pentru a 6-a oară) în 1961.'bel mai sonor nume în fotbalul european (şi poate mondial) avea să mai cîştige de-a lungul istoriei două Cupe UEFA (1985: 3-0 şi 0-1 cu Videoton şi 1986: 5-1 şi 0-2 cu FC Koln) şi 27 de titluri în “Primera Division” (record absolut). în ediţia 1998799, Real Madrid, antrenată de olandezul Guus Hidink, cîştiga pe “Amsterdam Arena” pentru a 7-a oară trofeul, înregistrînd un record care cu greu va putea fi egalat în mileniul trei.

Real Madrid nu a mai cîştigat nimic de vreo doi ani. Ultimul trofeu cîştigat a fost Cupa Intercontinentală (0-1 cu Vasco Da Gama, la Tokyo, gol al lui Râul Gonzales). A mai pierdut ulterior la Monte Cario, pe “Louis al 2-lea”, Super Cupa Europei (0-1 cu Chelsea, gol Poyet).

Specialiştii sînt de părere că trupa lui Bosque este favorită pentru confruntarea din această seară de la Paris. A eliminat pe Manchester United şi pe Bayem (finalistele de pe “Câmp Nou” din 1999). Real joacă cu totul altceva în Champions League'decît în campionat. Dispune de jucători de valoare (R. Carios, Redondo, Râul, Anelka, Morientes, Hierro, Salgado şi de un portar, deşi tînăr, foarte experimentat). De partea cealaltă, Valencia nu este cu nimic mai prejos în ceea ce priveşte lotul (Canizares, Carboni, Pellegrino, Angulo, Mendieta Farinos, Lopez, Ilie).

A eliminat pe Lazio (campioana Italiei) şi pe Barcelona, echipe la fel de puternice ca Manchester şi Bayem. A terminat pe locul trei în Primera Division, Există aşadar destule motive şi circumstanţe să’ pariem pe Valencia şi pe mina lui Cuper. Antrenorul care joacă din nou o finală continentală. Anul trecut a scos la “liman” o echipă aproape necunoscută, Mallorca, pe care a dus-o pînă în finala Cupei Cupelor (pierdută 1-2 cu Lazio pe "Villa Park” din Birmingham). Carboni şi Pellegrino, zidul viu din defensiva “liliecilor” joacă o nouă finală după ce, evoluînd sub culorile Sampdoriei Genova, au jucat finala Cupei Cupelor (1989: 2-0 cu Anderlecht, două goluri ale "contelui” Vialli) şi 1991792 finala Cupei Campionilor (0-1 pe “Wembley” în faţa Barcelonei, gol Koeman).

Echipa p ro ba b ilă a Realulu i: Casiilas - Ivan Campo, Helguera, Julio Cesar (Hierro) - Geremi (Salgado), Mc Manaman, Redondo, Râul, R. Carios - Savio (Morientes), Anelka.

Echipa probabilă a Valenciel: Canizares - Angloma, Djukic, Pellegrino, C arbon i (B jorklund) - Farinos, M endieta, K. Gonzales, - Angulo, C. Lopez, Gerard (Ilie). ’

Cristian FOCSANU

UNIREA DEJ A SĂRBĂTORIT RĂMÎNEREA IN DIVIZIE

’ Luni seara, la Dej, jucătorii şi ofic ia lii Clubului Unirea au participat la banchetul de final, la capătul unui campionat mai greu ca niciodată. E m oţiile dejenilor s-au ris ip it abia în minutul 90 al ultimei etape şi din acest m otiv discreţia “ în ; familie” a fost preferată fastului din anii trecuţi. De remarcat că. nu to ţ i ju c ă to r i i au onorat invitaţia la “ Parc Rex” , m ulţi dintre ei lipsind din d ife rite ' motive. Au participat însă cei care au considerat că acest club merită şi respect, printre ei numărîndu-se Şuvagău, Fekete, Susa sau Fedor. Atmosfera a

fos t una destinsă, cel mai discutat subiect fiind aventurile arb itru lu i Miclea pe plaiurile dejene. S-a închinat şi cîte un pahar de vin, iar preşedintele V ic tor Mureşan ne-a declarat: “ E rău că am ajuns în situaţia de a aştepta salvarea din partea altora, dar e bine cînd totul se termină cu bine. Oricum, sînt sigur că anul viitor nu vom mai ajunge în această s itu a ţi^ Mai vreau 'să mulţumesc tu turor celor care într-un fel sau altul ne-au a ju tat să încheiem onorabil un sezon foarte greu!”

Mihai HOSSU

“ M E C I U L M E C I U R I L O R ” S A U

G A L A B A S C H E T U L U I C L U J E A NRevenim cu alte am ănunte de la

conferinţa de presă iniţiată de firma de im presariat “SPORT EURO” a A.S. Carbochim, care organizează show-ul din 2-3 iunie, ce va fi găzduit de Sala Sporturilor “Horia Demian”. Cum deja am-prezentat în alte două materiale dedicate evenimentului, unul ce se vrea “de anvergură, demn de Capitala baschetului românesc", citind aici cuvintele lui Marcel Ţenter, principalul “vinovat” de ceea ce se preconizează în debutul lunii iunie, gala se va derula pe parcursul a două zile, vineri fiind în program concursurile de aruncări de la distanţă (6,25 m) şi “de sus” (slam-dunk), urmate de un concert al trupei ASIA, iar sîmbătă publicul, care credem că va umple pînă la refuz tribunele, va avea privilegiul de a vedea la lucru tot ce are mai bun la această oră baschetul clujean şi cel românesc, Invitaţi de onoare sînt giganţii Ghiţă Mureşan (2,30 m), singurul român ce evoluează în NBA, celebrul cam pionat profesionist american, ultimul său club fiind New Jersey Nets, precum şi Constantin Popa (2,22 m), care joacă la celebra echipă europeană; Macabi Tel Aviv, duelul lor pe postul 5 fiind aşteptat cu sufletul la gură. Pe lîngă ei, pe podiumul sălii vor apare internaţionalii Bruno Roşnavschi, Antonio Alexe, Ovidiu Scobai, Cornel Alecu, M arcel Ţente r, Cornel Săftescu, Flavius Lăpuşte, Virgil Cărutaşu,

Virgil Stănescu, Mircea Cristescu, care joacă fie în ţară, fie în străinătate, precum şi toţi componenţii echipei de aur U” -1992, cea care sub bagheta a doi tehnicieni de marcă - Gheorghe Roman şi Liviu Morariu - a adus Clujului primul titlu de campion al României. Avem credinţa că va fi un regal al sportului cu'mingea la coş, în care mari m aeştri ai genului ne vor îneînta cu virtuozitatea lor. Dacă e bal, bal să fie, aşa că protagoniştii pot greşi de şase ori, graţie generozităţii lui Ţenter, după care, gata, vor fi descalificaţi, iar ca să fie suficiente pauze, se va lupta pe durata a 4 reprize a cîte 10 minute. Ce nu s-a stabilit pînă la apariţia acestor rînduri, este ora de începere a celor două reuniuni, aceasta fiind stabilită în funcţie de doleanţele unor te leviz iun i interesate în preluarea evenim entului. Acţiunea, ce se vrea, cum spuneam, una de anvergură, nu poate fi realizată fără ' aportul unor sponsori generoşi care au apărut şi, mai ales, se speră să apară, iar cînd 'îi vom şti, le vom publica numele şi gestul făcut, mai ales că acest preconizat mare spectacol are şi un caracter caritabil, parte din fondurile încasate fiind donate tînâmlui şi talentatului baschetbalist Tudor Dumitrescu, care va suporta o d ific ilă operaţie pe cord, iar altă parte urmînd a fi dirijată spre un leagăn de cojiii sau un azil de bătrîni. Dacă sprijinul consistent al DJTS

(despre care la conferinţă nu s-a amintit) este detectabil în orice acţiune din domeniu, directorul Nicolaie lenac fiind şi de această dată mereu a lă tu ri de organ iza to ri, semnalăm prezenţa Primăriei şi Consiliului local prin intenţia de a aloca o importantă sumă de 50 de milioane, precum şi o mai veche susţinătoare a sportului clujean, revitalizata Bancă Dacia Feiix: -

O asemenea' gală (pentru că aminteam de sponsori) înghite mulţi bani, iar dacă pretenţiile vedetelor invitate erau pe măsura (în unele cazuri)... înălţimii şi, în special, a valorii, totul se rezuma la o minunată iniţiativă. Spre cinstea lor, indiferent că vin din America sau Iugoslavia, din Ungaria sau Israel, din Germania sau Canada, nimeni n-a cerut vreun leu, primind prietenia, dorinţa de revedere cu colegi de naţională după mulţi ani, bucuria că pot ajuta într-un moment crucial al carierei un tînăr de mare perspectivă. Asta nu înseamnă că nu vor exista premii. Dimpotrivă, ca la o casă care se respectă, vor fi gratificaţi cîştigătorii concursu rilo r de a ru ncă ri, echipa cîştigătoare, cea învinsă, coşgeterul şi încă mulţi alţii (o sursă pe care nu o divulg mi-a şoptit că toţi jucătorii) şi se va acorda titlul de MVP. Marcel Ţenter mai spunea că vor fi şi surprize... surprize. Cu noutăţi, odată ce le vom înregistra, vom reveni.

Mircea Ion RADU

1 d o la r S U A - 2 0 .5 5 3 le i 1 E U R O - .1 8 .7 6 2 le i K g o l l g l l l l r .

1 m arcă germ ană - 9 .593 lei 1 g A U R -1 8 1 .8 1 7 lei

A d evăru l de Clu 2 1 2 m a p a

S o m e ş Dej--- a p ro a p e d e p riv a tiza re

k - - &

i|'

Directorul com binatulu i Someş Dej, Gheorghe Benea, a declarat, ieri, că FPS Bucureşti a acceptat oferta finală şi definitivă a firm ei Hovis din Austria.„Contractul de vînzare a acţiunilor FPS către firma austriacă urmează să fie încheiat după negocierile cu Comitetul Creditorilor. Aceştia trebuie să accepte planul de afaceri al firm ei Hovis. Întîlnirea dintre aceştia va avea loc la începutul lunii iunie” , a mai adăugat Benea.

Oferta firm e i Hovis a fost depusă în data de 18 aprilie, în prezenţa judecătorului sindic. Hovis comercializează produse din celuloză şi este unuldintre clienţii combinatului din Dej. Ea nu a avut •j-.-c'- ş ţ

n ic i un contracandidat la negocierile pentru -Ţr- V .n l,privatizare deoarece un alt investitor interesat, firma ^ germană Jacobsen, a fost refuzat la negocieri.

- w * r -I ă1 H

S5®SS1

■ ' f* ■ ‘ , ‘ • •?;; > A i ‘ v -; I

Export şi profitSomeş Dej a intrat în reorganizare judiciară în •

anul 1999, din cauza datoriilor mari către diverşi creditori. în acel moment, datoriile fabricii se ridicau Ia -250 miliarde de le i.'O parte din aceste datorii au fost plătite deja. în prezent. Someş Dej are datorii de aproximativ 40 miliarde lei către bugetul de stat şi fondurile speciale şi 31 de m iliafde către BCR. Datoriile către bugetul de stat au fost eşalonate pînă

în 2004. 'Pe anul 1999, Someş Dej a obţinut un profit din

exploatare de 12,7 miliarde lei, corespunzător unei cifre de afaceri de 394,8 m iliarde lei. în prim ul trimestru al acestui an, fabrica a obţinut un profit de 5 miliarde de lei.

Someş Dej are un capital social de- 90,8 miliarde lei. P rincipa lu l acţionar-este FPS, care deţine 69,9 procente dinxicţiuni, iar SIF Banat Crişana este

proprietarul al 21,15 la sută din combinat. Gheorghe Benea spune că în acest moment situaţia combinatului este bună, existînd suficiente comezi. în primul trimestru al anului curent, Someş Dej a făcut export în O rientul M ijlociu , Italia, Germania şi Turcia. Aproxim ativ 50 la sută din celuloza produsă şi 60 la sută d in h îrtie au fost destinate comerţului cu exteriorul.

A n c a B L A G A

Sfafus Quo la IVIucart

Ieri a avut loc a patra înfăţişare in procesul in tentat dc SC M uca rt SA îm po triva SC World Trade din Huedin. Luarea unei decizii finale în acest caz a fost amînată pentru 13 iun ie , din cauza faptu lu i că expertul contabil care trebuia să efectueze expertiza nu a fost c ita t corespunzător. Expertiza a fost cerută, după cum afirmă directoarea Mucart, Eugenia Salcâ, de către firm a din H u ed in , care a şi p lă t it contravaloarea acesteia.

In urma unui proces anterior, Mucart a fost obligată să plătească firm ei din Huedin 1,3 miliarde de lei, sumă care reprezenta

contravaloarea unor bunuri livrate de firma din Huedin. în urma acelei sentinţe, Mucart a trebuit să renunţe la trei maşini şi la caiete în valoare de 400 m ilioane lei. Directoarea Mucart spune că în prim ul proces nu s-a ţinut seama dc faptul că între cele două firme a existat un contract dc compensare.

M uncitorii de la Mucart au protestat în cursul lu n ii martie îm potriva sechestrării bunurilor societăţii. E i au declanşat o grevă spontană. L iderul sindicatului de la Mucart spune că salariaţii f irm e i clujene nu vor permite accesul în inc in ta întreprinderii, indiferent de decizia jus tiţie i.

A n c a B L A G A

Cresc ta r ife le la e n e rg ia e lec trica?Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniHl

Energiei (ANRE) propune o creştere a tarifelor la energie electrică cu 34%, la un curs al dolarului de 20.500 de lei, care ar putea f i discutată în şedinţa Executivului din această săptămînă şi ar putea intra în vigoare de la 1 iunie, a declarat, ie ri, Alexandru Sândulescu, director în cadrul ANRE.

Preţul mediu în dolari creşte la 42 de dolari/MWh, de la 40 de dolari/MWh, tarifu l actual, stabilit în luna octombrie 1999, la un curs de 16.070 de lei pentru un . dolar. în privinţa energiei termice, ANRE propune o creştere cu 43,9%, la 287.000 de lei/Gcal, reprezentînd 14 dolari/Gcal, Ia un curs de 20.500 de lei pentru un dolar, de la 199.441 de lei/Gcal, reprezentînd 12,5 d o la r i/G c a l'la un curs de 16.000 de le i/do lar. Săndulescu spune că înainte de intrarea în vigoare a no ilor tarife pentm energia termică, Guvernul trebuie să aprobe, printr-o hotărîre, un nou preţ de referinţă a gigacaloriei şi suma destinată subvenţionării populaţiei cu venituri reduse.

P o tr iv i t AN R E, creşterea ta r ifu lu i social la electricitate este, în medie, de 12,5%, cea a tarifului standard este de 31,6%, iar agenţii economici vor plăti mai m ult cu 34,8% pentru electricitatea consumată. F lorin Gugu, director în cadrul ANRE, afirmă că preţul unui kilowat/oră la ta rifu l social pentm un consum' lunar de pînă la 50 de K W ar putea f i de 582 de lei, cel pentru consumatorii care şi-au ales tarifu l standard de 749 de lei, iar taxa de abonament pentm tariful standard va creşte la 859 de lei. ■

Tarifele exacte vor f i calculate însă după ce Guvernul

va discuta propunerile avansate de ANRE, a precizat F lorin Gugu. El spurie că de la începutul lunii iunie, consumatorii casnici vor putea să opteze, în funcţie de consumul lunar, pentru un alt tip de ta rif standard, diferenţiat pe trei zone orare. “ Ne-am gîndit la un nou ta r if standard împărţit pe ore de vîrf, ore normale şi ore de gol. Cei pe care îi avantajează acest tip de ta rif vor prim i de la CONEL un nou contor, capabil să diferenţieze tipurile de consum” , a explicat directorul ANRE. P o tr iv it lu i A le xan d ru Săndulescu, propunerile ANRE de creştere a tarifelor CONEL nu acoperă creşterea de 20% a preţului mediu în dolari, asumată, de Guvern în Memorandumul cu FMI.

“ O creştere cu 20% a preţului mediu în dolari ar însemna o creştere cu 53-54% în lei, pe care populaţia nu ar putea să o suporte în momentul de faţă. Este posibil să nici .sărau se ajungă la creşterea de 20% asumată de Guvern” , consideră Alexandru Sândulescu. O fic ia lii ANRE afirmă că noile tarife urmăresc o ajustare structurală a activităţii CONEL, problemele acumulate în sectorul energiei neputînd f i rezolvate numai prin majorări de preţuri. Pentru a nu înregistra pierderi, CONEL va trebui să închidă capacităţi de producţie de circa 4.000 M W , să menţină costurile cu munca vie la nivelul realizărilor din trimestrul IV 1999, pe cele cu reparaţiile la un nivel m inim şi să reducă costurile cu materiile prime. “ Rămîne la latitudinea Termoelectrica- cînd şi ce centrale vor f i închise, în acest an. A u înţeles însă că pînă în luna septembrie trebuie închise centralele nerentabile” , a afirmat Alexandru Săndulescu.

f i i d o i l e a C o n n e x E x p e r t

C e n t e r l a C l u j - N a p o c a

r r *

Foto : f.PETC U

Connex a inaugurat ieri cel de al doilea Centru Expert din Cluj-Napoca. Este cel de al 24-lea magazin de acest fel din ţară. Asem enea centre există la Arad, Bucureşti, C onstanţa , Oradea, T im işoara etc. Practic, majoritatea oraşelor mari beneficiază de serviciile GSM oferite prin astfel de centre.

ittaganinul inaugurat ieri, situat în strada Napoca nr. 4, este rea liza t în colaborare cu firma Adisan, unul dintre primii distrrbutori ai serviciilor de telefonie m obilă Connex. Adisan E xpert are un design deosebit, prin care clienţii pot vedea de aproape produsele şi pot obţine foa rte uşo r .. toate in fo rm a ţiile de care au nevoie.

A . B L A G jA

P r o g r a m u l d e r e fo r m ă v a c o n t in u a , c h ia r d a c ă

în s e a m n ă s i a d o p ta r e a u n o r m ă s u r i n e p o p u la r e

Premierul M ugur Isărescu şi-a reafirmat, luni, la Washington, intenţia de a continua program ul de re form ă, care înseamnă şi adoptarea unor măsuri nepopulare, chiar dacă acestea ar putea să însemne o pierdere de capital electoral pentru coaliţie.

Premierul s-a referit la creşterea preţului la energie, condiţie inclusă şi în programul cu FM I. Tarifele la energia electrică urmează să fie majorate de la 1 iunie. Isărescu a afirmat că nu doreşte ca România să se întoarcă la o “ situaţie proastă” după alegeri, dacă nu se iau aceste decizii. “ Nu cred că este cazul să mai aşteptăm” , a spus premierul, referiridu-se la situaţiile de dinainte de 1996, cînd menţinerea anumitor preţuri însemna, practic, subvenţie.

Şeful E xe cu tivu lu i a spus că şi acum creşterea exp o rtu rilo r d in acest an ţiv i ne d in tr-un p re ţ la energie mai scăzut” . E l consideră că piaţa energiei din România nu oferă prea multe oportunităţi, în sensul de a menţine capacităţi în ideea că va veni cineva să cumpere energie sau că se va exporta. ^1 “ Costurile la energia din termocentrale sînt

prohibitive la export” , a precizat Isărescu. Piaţa de export din Grecia ar f i bună, dar sînt probleme cu bulgarii, care practică, din raţiuni economice şi politice, comisioane mult prea mari, inacceptabile, a spus oficialul român.

• Premierul a susţinut că îşi asuma măsurile nepopulare economice, încercînd să răspundă, astfel, unor partide din coaliţie, care au afirmat că premierul nu-şi asumă public unele măsuri ale unor miniştri^ economici, conservîndu-şi astfel imaginea. întrebat despre problemele care au intervenit la nivelul coaliţiei îri legătură cu asumarea răspunderii Guvernului, fie pe problema caselor naţionalizate, varianta PNŢCD, fie pe pachetul de legi de reformă â justiţie i, care este susţinut de PNL, Isărescu s-a limitat să afirme: “ Cel mai bine este să stai în banca ta.... A ic i est^lnai multă politică” .

Premierul Mugur Isărescu. efectuează, în perioada 22-26 mai, o vizită în SUA. Şeful Executivu lu i are programate în tîln ir i cu reprezentanţii la v îr f ai administraţiei de stat americane, cu oameni de afaceri, cu oficiali ai Băncii Mondiale si ai FMI.

« PC u t o a t e c ă a p l o u a t ,

Urmările secetei

nu au dispărut-Cu toate că z ile le acestea

judeţul Cluj nu a fost ocolit de ploi, urmările secetei prelungite sînt departe de a se şterge. Potrivit directorului adjunct al D ire c ţie i Generale pentru A g r ic u ltu ră şi : Industrie A lim enta ră-C lu j. Ilarie Ivan.

■ zilele acestea.a plouat pe trei:,-. sferturi din- teritoriul judeţului.> îr i u rm ă: precipitaţiilor, Ilarie K/Ivan spune că lucrurile se vor

îndrepta puţin, car ar trebui să plouă o zi întreagă pentru a fi suficient. .

Judeţul Cluj are în momentul de faţă 178.000 de hectare de

-■ teren arab il, d in care sînt , însămînţate circa 150.000. de

hectare. Sistemul de irigaţii nu ' poate -deservi nici măcar 5 la

sută din aceste suprafeţe. Acesta se întinde pe numai 10.000 de.

-hecta re . Insă, ch ia r dacă; sistemele de irigaţii există, de cele mai multe ori ele nu sînt fo los ite din cauza costurilo r mari la utilităţi (apa şi energia

/electrică). în afara costurilor , - r id ica te pe care le ' im p lic ă .. folosirea sistemelor de ir ig a ţ ii , :'*’ mai există o piedică; iarimiţarea/

terenului şi cultivarea acestuia cu specii diferite,- care necesită

' cantităţi diferite de apă. ,A n c a B L A G A

ConsiliuNaţional

M îine va începe C ons iliu l Naţional al Blocului Naţional Sindical. Acesta este organizat; trimestrial şi acum va'avea loc la Cluj. Pe ordinea de zi se află analiza raportului de activitate şi a raportu lu i com is ie i, de cenzori,- precum şi strategia; BNS pentru perioada care urmează. B ineînţeles, va f i

: discutată şi relaţia cu CNSI.R Frăţia, în ipoteza unei posibile fuzionări cu aceasta. ;

La-lucrările Consiliului vor fi - prezenţi. 106 delegaţi din toată -tara.- '

A .R .B .

î n a c e a s t ă s e a r ă ,

l a T e l e E u r o p a N o v a

' C l u j - N a p o c a ,

Programa da radistribuira

a forţai da munca

•rgţg— Dacă s în te ţi •EUROPA n o v a şomer sau - în CftJjH^jAPpCA căutarea unui loc de muncă:- m a i; bun şi sînteţi in teresaţi de programele de redistribuire a forţei de muncă, vă invităm să urmăriţi astăzi, începînd cu ora . 18.00, emisiunea „V îrfu l de lance” .

Invita ţii realizatoarei Nicoleta Ţâranu sînt Sorin D um itru , reprezentant al Departamentului M u n c ii al S tate lor U n ite (U .S .D .O .L ), coordonatoru l, p rog ram u lu i de dezvoltare econom ică locală- a zonei Aghireş, şi Daniel Dan, director adjunct a l: Agenţiei Judeţene de Ocupare şi ■" Formare Profesională Cluj.

m m s s p Ş B i

J 1 ) î î f o : i ) ) i ;:n i c .j < ■) <># - : ___

C u r s u r i p e p i a t a . y a l u l a r a

a n u n t a t e d e B N R

a t a l l e 2 3 .0 5 ^ 2 0 0 0

g f C u r s n r i p e p i a l a v a l u t a r ă f

“ C lu j - N a p o c a ,2 3 .0 5 .2 0 0 0- Ici -

Sinfc Baniinn»«cirte te Sacfiun* pate VM tech. Var 0 » « . Max. tfin. Prjîtad. N r . ic t V i fb fc rb M

Categoria t ( 28societati) . 'ELN ALU5DDEALS ELCONO ZALALf' TOTAL- * 1000 * 291 0.0 0 0 0 • 280 ' 96 26,880

AIR* ALRO SLATINA TOTAL - 29000 . 174000 ■0.6 1710» 1750» 1710» 172,969 1,906 260,521,0»ARC* ARCTIC GĂIEŞTI TOTAL 1000 1090 1.0 1090 1060 . 10» 1,009 318,496 321,403,040ASP RAFINĂRIA ASTRA ROMANA nx TOTAL 1000 790 0.0 740 790 7 » 720 5,366 3,862,740ATB* ANTIBIOTICE IAŞI TOTAL . 1000 8 » -12 8 » 6 » 6 » 6 » 1,500 1,200,000A 2 7 AZOMURES TG MUPE3 TOTAL 1000 670 15 650 680 . 6 » 666 14,659 9,920.1®BTR BANCA TURCQ-PQMĂNA eucuBfvri TOTAL 1000 2390 2 2 2 4» 24» 2 3» 2,329 3 ,6 » - 6,370,0»CUP* COMPA SIBIU TOTAL 1000 430 24 430 430 4 » 430 . 2.000 • . 660,0»BAC* AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI TOTAL 1000 9 » 0.0 520 590 920 927 98,391 . 51,677,735E U ElECTROAPARATAJ BXURESTI TOTAL - -1000 6 » -24 630 690 • 620 829 12,936 10.726,520EXC EXCELENT BXURESTI TOTAL • 1000 000 ■99 - 6 » eoo 6 » 6 » . 169 139,2»INX • OTEUftOX TARGOVISTE. • TOTAL 25000 - î$ 5 » -3.5 16500 ' 165® 165» 10,MO 3.1 » • 51,-150, OMNVR C. N. F. R.NAVROM GALAŢI TOTAL 29000 4 2 » ■67 • 4200 42» 4 2 » 4,187 119 . . 481,9»OtL OIITERMINAL. CONSTANTA TOTAL 10» 382 -3.1 392 396 . 382 393 19,298 7,578,716OLT* OLTCHIM RM VALCEA TOTAL. • • 10» 431 14 9 371 431 - 370 • 422 149,517 63.049,940PCI* POUC-OLOR BXURESTI TOTAL . 10» : 2 7 » •1.6 2790 27® 2 7 » 2,711 • - 2,365 6,410,4®RBR RULMENTUL BRAŞOV TOTAL . 10» 169 9.6 —165 172 165 169 43,225 • 7,316,4»SNC* ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA TOTAL 290» 31» 4.6 3150 . 31» •31® 3,110 1,500 4.665,0»TBM TURBQMECANICA BUCUREŞTI TOTAL 290» 120» 0.0 12000 120» 120» .12,000 100 - 1,200.000

TE ff TERAPIA CLUJ NAPOCA TOTAL - 1000 10» ■5.7 1050 1060 • 10» 1,020 1,067,132 1,008,575,080TLV BANCA TRANSILVANIA cuuimnca TOTAL • 10» 16® 0.0 • 1590 1610 • 1590 1,605 77,608 124,905,820

Tota l - 1,823,075 2024,236,101

S ocie ta ti de In ve stiţ ii F inanciareSmb Oaniinirasociatete S*ctiur*pbb VN incit. Var Baac. lfcx. Mm. - Prjuad. N r . ic l V iltebb fte?SIF1 S.T.F. SANAT-CRISANA ARAD TOTAL 10» 484 ■3.2 MO 5 » ■ 478 489 624,193 402,906,206SIF2 S 1 F. MOLDOVA 8,-CAy TOTAL 10» 392 •96 360 3® 340 353 1,034,659 3®,683,1®SIM S I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV TOTAL 10» 660 4.4 680 6® 6® 663 1,936,426 -1,264.452,390SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI TOTAL . 1000 - 6 » •63 630 640 6 » 617 473,974 292,520,120SIFJ S.I.F. OLTENIA CRAIOVA TOTAL 1 0» '520 ■1.9 530 640 510 526 711,6® 374,667,510

J T o ta lS IF

C iteţe A i l a (99 sociebh)AMC AMCO OTOPEN1 TOTAL 250001 125001 8.7 . 125» 129» - 129» 12,497 1,3» - 16,971,0»AL-10 AMONIl SLOBOZIA . . TCTAL 1 0» 166 1.1 180 199 ' 1® . 189 68,2» . 12,884,0»ASA AGRAS BXURESTI TOTAL 1000 I 36® 14 3 6 » 37» 3 6 » 3,645 28.0» 102,0®,0»ASV ASTRAVAGOANE ARAD TOTAL 1 0» 10» 5.3 10» 10» 10» 1,0» 1,761 1,761,0»BRC 8ERCENI BXURESTI TOTAL 1000 . 630 •7.6 8® 8® 830 849 18,9» ** 15.976,0»BRM BERMAS SUCEAVA TOTAL 70® 3 5 » 0.0 3 5 » 39» 3 5 » 3.9» 799 2,696.9®CFL CARMETAPLAST DEVA TOTAL 250» 19M0 8.3 «000 199» 180» 19,071 7 » . 13.3M.0»EPN EUA PIATRA NEAMŢ TOTAL 10» 810 -13.0 ' 610 840 810 829 7,992 6,622.6»EPT ELEGTROPUTERE CRAIOVA . TOTAL 10» • 299 -1.3 299 299 288 292 14,666 4,340,669ETH ELECTROTEHNICA BXURESTI TOTAL 290» 136»| 14.3 136» . 136» . 136» . 13,6» 100 1,360,0»FOR FORAJ SONDE CRAIOVA TOTAL • 1 0» 4601 -2.1 4 » 4® 4 » 412 ' 7 ,6» 3,130,0»FRL FRIAL CONSTANTA TOTAL 250» 190» 0.0 1MC0 190» 150» 14.537 339 4,928.0®HTR KTROM VASLUI TOTAL 290» 119» 46 ■, 119» 119» 115» 10,549 488 5,146,0»IMF IMPACT BXURESTI TOTAL 1000 1 8» I -9.3 . 18® . 18® 18» 1,828 9 » 1,645,0»IMS IMSAT BXURESTI TOTAL . 1000 2 3» 0.0 2 3 » 23» •2 3 » 2 ,3» 4 .9 » 10,350,000IN t INTERNATIONAL SINAIA . . . TOTAL 10» 120» 4.8 122» 125» 111» 12,299 12,148 149,409.6»HVL NAVOIOLTENITA TOTAL 10» 369 14.1 380 390 341 364 . 3,265 1,190,1»PAN PANEGRA.NO CLUJ NAPOCA . TOTAL 250» 172» -7.0 172» . 172» 172» . 17,272 219 3,782,5»PPL - PRODPLAST BXURESTI TOTAL 290» 460»! 0.0 0 0 0 40,494 198 6,398,0»SCO SICOMED BUCUREŞTI TOTAL 10» 1 9» ■0.5 1870 1910 1870 1,901 10,134 19,269,6®SNO ŞANTIERUL NAVALORSCVA TOTAL * 250»! 105»| 0.0 10600 105» .10500 10,5» 3 » 3,1®, OM

TdtJl categoria a ll«* 208,993 394,199,79)

Total categoria 1 ♦ II (exclusiv SIFI 2.032,068 2,418,431,996

TO TAL G E N E R A L 7,013,140 5,138,661043

C ap ita lizare bursiera (m ii la So cle ta ti com arciate exclus S IP (m ii. le i) » 1 449 200BET ROL *= 545.11 puncte BET USD — 19©.79 puncte

• 8 287 OSS3IP (m ii le i) — 6 837 88S-1.78 puncte (-0.33%) -0.78 puncte (-0.39%)

SIM BOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ P R E Ţ MEDIU

S A M E S A N E X - C J -0.39 . 6 - 55536 28229900 . 508 .A TLS A T L A S - C J 23.53 2 5448 11440800 2100N A PO : N A P O C A - C J 2.00 • 2 8772 6265600 714 . .N A P P N A P O L A C T - C J -3.33 5 1961 5686900 . 2900

IG R N D • :, G R A N D EM A R - C J 4.65 1 964 4338000; 4500C ITU C IM EN T U L - C J -23.08 1 119 2380000 20000JN P R IN S T IT U T P R O IE C T * C J . 0.00 1 ■ 505 1515000 - 3000 />?SA M U S A M U S M E X D E J - C J 7.14 1 800 1200000 1500 .T U R S T U R IS M S O M E S r- C J 11.94 1 , ,152 1140000 7500 'N A O P N A PO C A -C J -2.44 1 79 316000 4000C E R C ' C E R O C - C J -6.67 ' 1 39 163800 , 4200

N A FAPH A R M A FA R M

(N A P O F A R M FA R M A C EU T -7.27 1 155 79050 510

T O P 1 5SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ NR.

TRANZACŢIIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALA

IPREŢ MEDIU I

: MOEX MOBlTEX BUCUREŞTI - BU ’Z 9 - 9181 1345567286 ” 146560 jAPLX APOLLO - BU 6 960764 1184649400 1233 tIAME: 1AME - CV 1 2 18990 >612824200 : 32271ROVA ROMAN BRAŞOV - BV 2 13785. 542985200 39390 |

•!■ TNTH. INTEGRAL-SZ 3- ^ 15562 , : 451298000 : . • 29000 * ICPPP CPPP - NT 3 36832 305705600 8300 ■ |

vAUCL AUtOTRANâ CALATORI ; ; ■ MILITARI - ’ 1 -110800 . 27700000Q „ * 2500 1

BUTU . BUCUREŞTI TURISM-BU 2 710 247080000 348000 - |DANA DANUBIANA-BU 1 . 16000 224000000 14000 : ţERCA HERCULES - CS 8 132849 128959960 971 IIARV IAR BRAŞOV - BV 16 6134 125935000 ' 20531LFMR LEGUME FRUCTE - MS - 1 20055 115717350 5 7 7 0 f

• SAJE SALAJEANCA- SJ 1 4889 : 107558000 ..-• 2 2 0 0 0

ROPI - L ' ROLAST-AG 11 116863 98911530 846 iAGBW. AGROMEC BRAILA - BR 3 2873464 ' ; 86203920 30 I

O a t e ' s i n t e t i c eN R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E ..N R . TO T A L A C Ţ IU N I ........... .............V A L O A R E T O T A L A TRA N ZA C Ţ II .....IN D IC E R A S D A Q ...:..V A R IA Ţ IA Z IL E I ...................................V A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A .........

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi ia Piaţa extrabursierâ RASDAQ provin de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S.A., str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca TeL 433.212.

<,981,072 2,720,229.387

D E N U M IR E AV A L U T E I

SimBolV ariaţie

fa ţă d e ziua p re c e d e n tă (%)

CURSUL (N LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.73 î 11852

DOLAR CANADA CAD 0.07 i 13723

FRANC ELVEŢIA . CHF 0.79 ţ 11988

COROANA DANEMARCA DKK 1S7 Ţ 2516

LIRA STERLINA GBP 0.13 i 30472

YEN JAPONIA • JPY 0.38 t 192.76

COROANE NORVEGIA. NOK 0.44 Ţ 2267

COROANE SUEDIA SEK 0.72 Ţ 2252

DOLAR SUA USD ‘ «.o« t - 20553

OST DST 0.60 Ţ - 26900

EURO EUR ' ' iw Ţ . 18762

Cur*Unte ţârilor participante I» EURO . - , ;• ,

SHILING AUSTRIA ATS 1.49 Ţ • 1363

FRANC BELGIA - BEF 1A3 Ţ 465

MARCA GERMANĂ ' DEM « ;.TA5 t ' 9593

peSetas SPANIA. ESP 134 T 112.76

MARCA FINLANDEZĂ . FIM 134 Ţ v 3156

FRANC FRANŢA FRF 1.53 t 2860

LIRĂ IRLANDA l£P 134 Ţ 23823

LIRĂ ITALIA LIT 1.57 Ţ _ 9.69

GULDEN OLANDA NLG 135 Ţ - 8514

ESCUDOS PORTUGHEZ . PTE 1-«< î 93.58

1 g AUR (praţfn lei) 0.48 Ţ 181817

C n sa dc* s ch im b USD - Otv a lu ta r ' , C V - -c

| m a c r o g r o u p 20.500 20.650 9.400 9.550

PLATINUM 20.350 20.500 9.380 9.550

C A M B » /. 20.500 20.750 9.400 9.130

( PRIMA , 20.500 20.620 9.400 9.500

B a n , ‘/ X - l >

• Banc Post • 20.400 20.750 . 9.300 9.600

BRD 20.450 20.670 9.342 9.537

BCR 20.490 20.640 9.243 9.596

Transilvania 20.500 20.700 9.350 , 9.430

* Cursuri afişate la ora 14.30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E lfO K -lfT K IIn u lt im a să pt ă m în a

* Cursuri BNR • Iei -

DATA EURO DEM GBP ’ USD AUR

Miercuri, 17.05 18.499 9.458 30.539 20.368 180.541

Jof, 18.05 18.277 9.345 30.466 20.397 180.240

Vineri, 19.05 18.303 9.358 30.348 20.451 179.172

Luni, 22.05 18.304 9.359 30.424 20.494 180.373

Marţi, 23.05 _ 18.477 9.447 30.513 20.540 180.943

I ' " 4 " ~ " T s T s l : 1 1 J IgpT T

L E I- persoane fizice - % - persoane juridice - %

C ap ita lizare bursiera (U S D )» 403 205 593So cie ta ti com erciale exclusiv S IP (U SD ) » 332 895 205S IF (U SD ) - 70 510 388 .BET-C ROL. — «499.08 puncte " Variaţie -* -0.73 puncte (-0.15%)BET-C USD = 203.85 puncte Variaţie = -O.*13 puncte (-0.21%)

NOTĂ: La categoria a (l-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi

B B p IiiS o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

BSncf comerciale : la vedere 1 lună 3 tuni 6 luni 9 lunf 1 2 lunf S ăncf com erciale la vedere .1 Iun* 3 hint . 6 lunf 9 luni 1 2 luniBCR* 10 36 39 40 41 42 BCR* 1 0 38 39 40 41 42BRD 7 10 35 37 38 40 pRD**: -- - , 1 0 - 33 • 35 36 37 38

**< 10 35. ' 38 - - 40.5 41.5 ; 468 A(dob. fovteulbM)

' ' 1 41 429 41 41 . 42 42 42 4 ' 429 40 40 - B anc Post* • -■ - ;9*. • • 38 40 42 43 ' 45

Banc Post* L-9: >« 40 , V.r:41 • *Z.-: 44 •.’••-• 45 45 45ALPHA BANK 7 ' 40 43 45 45 45 (B. BucurtfU)\ Carpatica . .. 40 40 40 40Carpatica • 1 0 - •• 46'. : 45 . -45. ; 45- >.-■45

Transilvania 1 0 40 42 41 39 39 Transilvania 1 0 36 39 38 36 35<RomaneascA** ■ -V 10.' ,v 41 43 ••'-•42 V;- 41 41 - Românească**.-: 1 0 41 43 42 41 41

CEC 9 38 38 39 “ 39 CEC 9 37 37 38 38 36. -, ALIANŢA , 10 = 47 ■ B.l.R. 1 0 . 38 39 40 41 42

ROMEXTERRA<4ob. vortobMt 44 45 46ROMEXTERRA -

. (dob. variabili)! - > 1 0 42 , .43. -‘ 45 46 1 0 40 43

t u r c o -r o m ă n At u r c o -r o m ă n A S 45 45 41 40 40 8 • 0 9,-OACIA-FELlX"; a- . ....... ! 30 2 0 -- 2 0 ' * '2 0 >■:, "DACIA FELIX" 9 37 35 34 33 32

"Ion Ţlrlac" s 38 40 41 41 43 "Ion Ţlrlac" • S 38 39 40 40 42■ Banei populare la vedere - 1 luna 3 hmi < 6 luni - 9 luni 12 luni Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 tuni 12 luni

NAPOCA(dob. Iluoiuintt) 10 44 46 50 - 52 NAPOCA• '• <0»b. SuchiontA) 10 40 41 43 * , • ’ 47

• SFINXCOOP > 14 ; 62 . •. 64 .. ». <TREZOR 10 58 60 65 - . SFINXCOOP 14 62 64 * *••‘CLUJ” ;-.v. ,v-. •o 10 .■■- ; .4 0 ' - < 4 2 v , '.;<y -•• -• • - . % TREZOR , . 10 58 60 65

MINERVA 12 60 63 65 ■ 65 -CLUJ" 10 35 • * * I ** dobînda se capitalizează; " cu plata dobînzll la expirare. Notă: Modificarea domnziior se comunică redacţiei, pină la ora 1

persoane fizice - %B A N C A Valuta Vedere 1 lună 3 Iun! 6 luni 9 luni 12 tuni

B C RD EM 3 - 3,3 3,7 ■ * 4,1U SD . 4 • 4,75 5 * 5,25

B R DD EM 2,25 2 A 2,5 2,6 2,65 2,7 iU SD 3 4,15 4,25 4,4 4,5 . 4,65

B a n c P o s tD EM 2,25 - 2,8 - 3U SD 4 * - 4,8 • S

•■ B . A grico lăD EM 2,5 ..•-••• 34 •3,2"-; •r.3,2-' •:-3,5. 3,7U SD .4 ■ ••• 5 £ 5 ^ -5,5 5,5 5,85

Ion Ţ lrlacD EM 2.25 3J2 3,3 3,75 4 4,25U SD 3,5 5 5,25 5,5 4,65 5,75

* B .I.R .D EM 3,5 3,75 4 4,25 4,75 5 >-U SD 4 4,75 5 5,25 5,75 •.;• 6; \

T ransilvan iaD EM 2.5 - 3 3,25 3.5 3,75U SD 3 5,5 5,75 6. 6,5

R o m ân eascăD EM . * S .jy '■ .V-;3-;>?'.' 3,25 •. -3j5-'. 3,75 ... 4 ' .

. U SD :-:!3,5.;v. ■•i4>75-: •;/5,5.--. 5,75 -•6 7

. C arp atica ,D EM 2,5 - - 3,5 - 4U SD 3 - - 4,5 ' * 5,5

A L P H A B A N K (B . Bucu reşti)

D EM 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5U SD 2 5 5,5 5,5 5,6 -,6:-

Turco-Rom ână D EM 1 4 4,2 4,5 * 4,7U SD 2 6,25 6,5 6,75 - 7,1

Rom exterraD EM 3 3,2 3,3 3,5 4- 4,2U S D 3,5 5 " 5,2 5,4 5,5 5,6

"O A C 1A .FE L1X "O EM 2 2,5 2,5 3 3 - 3--'U S D 2 ‘ 3 3 3,5 4 4,5

- persoane juridice - %BANCA . Valuta Vedera 1 lună 3 luni 6 Kmt 9 luni 12 Iwnl

BCR DEM 3 • 3.3 3,7 • 4.1USD 4 4.75 . 5 - 525

BRO DEM 2.25 2.4 •• 2.5 2.4 2.65 ' 2 .T• USO 3 4,15 42* 4,4 4,5 4,85

Banc Post DEM 2,25 2.5 2 .8 • 3USD 4 • 42 - 4.5

B. Agricolă OEM 2.5 3 . 32 32 3.5 37USD • >4 ' 5.2 . 5,3 5.5 ’ 5,5 SAS

Ion Ţiriac OEM 2,25 32 3.3 3,75 4 425USD 3,5 525 52 5.5 8.5 8 .

' B.I.R.' DEM : - 3 3.5 -4 ' 4.25 .4 2 5 42USD 3.5 ' •' s-- ■ - 8,5 . 6,75 7

. Transilvania - DEM 2.5 . - 3 325 3.5 3.75« USO 3 - 5,5 5,75 6 62

• Românească • DEM 3 ,v »• 3 -. ' 325 3.5 3.7 S 4USD 3,5 4,75. - 5A . 5,75. - 6 7

Carpatica DEM 2.5 . - . . . 3.5 • 4USD 3 - * 4,5 - 52

' ALPHA BANK . (B. Bucuraţi!)

DEM 2 , - 2,5 2,5 2,5 2 2USD . 2 S ’ 5,5 v 5.5 .5 ,6 6

Tunte-Romănâ DEM 1 4 . * 2 4.5 4.7USD 2 625 6.5 6,75 7.1

■ Romexterra <' DEM 3 32 y. 3.3 ' •• 3,5 ■ 4' ' 42USD 3,5 5 52 5 A 5.5 5,6

"DACIA FELIX" DEM 2 3,5 •;••• 3,5 - 3,5 ' • 4. - •■4 -USD 2 • 4 4 - - : 4 .••• 42 >42 |

NOTÂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de eoni, precum şl comisioanele percepute diferă în funcţie de bancă

.............................................. 3 4 5............... 4.095.934r .150.921.701 L E I . 701.97 P U N C T E ... +9.43 P U N C T E

.................. ...+1 .36%

P0ND ADMINISTRATOR VALOARE LA a

CRISTER£IIT1999

CREŞTERE DE LA 1.01.2000

NR.INVESTITORI(21.032000)

ACTIV NET , (mldJei) (31.03.2000)

Active Junior Active Management Internaţional S.A. 2.293 81% 20,28% 481 • 0,820Active Classic ' Active Management International S.A. 22.775 78,9% 20,54% 521 0,748Active Oinamlc Active Management International S.A. 58.487 82,8% ‘ 22,20% 938 2,362Armonia Real Fin Invest S.A. 148.500 30,9% 20,73% 907 1921Alpha Administrator S .A ." 276.000 64,7% 11,70% 460 - 287,553ARDAF SporS.A. 67.650 ;l 87,2% 15,84% 1.541 3,714Capital Plus Certinvest S.A. 17.433 105,8% 27,74% 9.910 14,892Fondul pentru Comerţ Exterior Şira S.A. 167.370 103,9% 23,87% 1980 40,061Fortuna Classîc Capital Asset Management S A . 695.400 92% 19,90% 22.426 36,335Fortuna Gold <19.01.2000) \ : v • >" Capital Asset Management S A . 1.187.700 - 18.77% 75 . -6262Fondul de Investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . 649.711 1092% - 26,65% . 578 11,019Fondul de Investiţii Getsor Gelsor Asset Management S A . 12.735 24.55% 13.379 200,614Fondul Naţional de Acumulare_(3.Q2.1999) v Sov Invest S A . 31.140 134%- 33,08% 17.966 125,526Fondul Naţional de Investiţii . ; Sov Invest S A . 103720 221,8% 46,91% 270.860 3.132,611Fondul Monetar Stabite *Quadrant Asset Management S A . 271.688 92,8% 22,06% 616 20,050

Certinvest S A . 153.902 27,2% 21,72% 84 4,582ronuui Mutual I ranstl vania, . j Globinvest SJk. 78790 €8,9% 22,96% 541 42,051

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI- 431.367. d i iL

1543 - A încetat din viaţă astronomul polonez Nicolâus - Copemic, care a elaborat teoria'mlşcarii Pămîntului şi

a altor planete în jurul Soarelui, definitiv recunoscută în secolul al XVII-lea (n. 1473).

A d evăru l de Clu m ie rc u r

P r e m ie m în m e d iu l r u r a lC O A L V n A F E N T ^ s ă n ă t a t e a p F .P R O flt.'C E l|

Iniţiativa.medicilor de familie din M ociu ar putea f i una în prem ieră _ pentru România. în u ltim ii do i ani, Jud ith M a jo r ş i-A n g e la C o n s ta n t in e s c u , ' ambele m ed ic i de fam ilie în M oc iu , fiecare cu cîte 1.400 - 1.500 de pacienţi

înscrişi.pe liste, au urmat o serie de cursuri de plenning fa m ilia l în ideea obţinerii unei noi

specializări, pe lîngă cabinetele medicale unde funcţionează.D in dorinţa de a obţine aprobările necesare în fiin ţă rii unui cabinet de

plenning familial, absolut necesar, în opinia doctoriţei Major, s-au demarat, de curînd, demersurile pe lîngă Ministerul Sănătăţii. “ Zona este îmbătrînită, femeile tinere, cîte mai sînt în localitate, nu au nici un principiu după care să se orienteze spre sănătatea reproducerii. Dacă Ministerul Sănătăţii ar aproba solicitarea noastră acest cabinet ar f i prim ul din Româniacare ar funcţiona în mediul rural. Toate au un început. Odată şi odată trebuie să se instaureze normalitatea şi în mediul rural” .

Potriv it doctoriţelor de la Mociu, localnicele nu ar mai f i nevoite să parcurgă, pentru un consult de acest gen, minim 40 de kilometri pînă la cel mai apropiat cabinet de plenning. “ Există spaţiu, în context cabinetul trebuie doar amenajat. în acest sens avem promisiuni că vom f i ajutaţi de o organizaţie nonguvemamentală, atît cu aparatura medicală specifică unui astfel de cabinet, cît şi cu medicamentaţia necesară” . în cazul în care ministerul va acorda avizul de funcţionare, la Mociu se vor putea, în viitor, planifica naşterile, ar scădea numărul cazurilor de îmbolnăviri cu bo li cu transmitere sexuală, problemele comune de sănătate ale femeii nu ar mai constitui enigme şi nu în ultim ul rînd, nivelul de trai ar putea creşte.

Cătălina VLAD

Z o o filu l la p ro c e sLuni, în fa ţa ins tan ţe i

Judecătoriei Huedin a fost adus un tînăr de 31 de ani, acuzat de zoofilie. S. Radu, din localitatea Dumbrava - comuna Căpuşu Mare, învinuit în acest proces, şi-a recunoscut fapta. Potrivit dosarului înaintat de Parchet Judecătoriei Huedin, tînărul a pătruns în noap tea de 28 noiembrie 1999 în grajdul gospodăriei lui Costea loan din localitatea Dum brava şi a întreţinut relaţii sexuale cu o iapă. . El a fost surprins de proprietar care. iniţial, a crezut că este vorba de un hoţ ce vrea să-i fure iapa. Cînd a in tra t în grajd, proprietarul a rămas consternat de grozăvia ce i se arăta ochilor. S.. Radu, “înd ră go s titu l de animal', era cu pantalonii pe vine în plin act sexual... Culmea, a doua zi, Costea l-a reclamat la Postul de Poliţie pe S. Radu pentru violare de domiciliu şi tentativă de furt. Luat la întrebări

de an che ta to ri, tîn ă ru l a mărturisit că nu a avut intenţia să fure, şi că interesul lui a fost rea lm ente unul de am or cu an im a lu l. în fa ţa instanţei, S. Radu a motivat gestul său ca fiin d făcu t pe fondul consumului de băuturi alcoolice, "în aceea zi am fost la lucru şi seara m-am îmbătat. Cînd am plecat spre casă am intrat în grajdul vecinului fără să ştiu ce fac”, a decla ra t în instanţă învinuitul. Aceasta a fost unica înfăţişare în acest proces care se în tem e iază pe Decretul n r.3 1 3 /1 9 8 0 , cu p riv ire la bo lnavii ps ih ic i ce prezintă pericol social. Instanţa a ridicat excepţia de necom petenţă , urmînd sâ sesizeze în aces sens instituţiile medicale. Dacă S. Radu va fi găsit, din punct de vedere m ed ica l, bolnav psihic, el va fi internat înţr-un spital de profil.

C.PURIŞ

Astăzi va avea loc, la Bucureşti, negocierea contractului instituţional între Universitatea de Medicină şi Farmacie "luliu Haţieganu” şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Contractul instituţional se referă îndeosebi la realizarea obiectivelor care sînt cuprinse în planul strategic al universităţii pentru anul 2000, respectiv pentru perioada 2000-2003; în acelaşi timp, prin acest contract se stabileşte finan ţa rea de bază pentru actualu l an universitar, “finanţare care se negociază în funcţie de posibilităţile MEN”.

Prof. univ. dr. Marius Bojiţă, rectorul UMF “luliu Haţieganu”, a precizat că MEN a propus Universităţii suma de 52 miliarde lei, sumă care as igură numai plata sa la riilo r la coeficientul minim. Conducerea Universităţii este nemulţumită de finanţarea pe care a obţinut-o anul trecut, motivînd câ un student din învăţămîntul medical a fost cotat cu coeficientul 1,89, faţă de un student de la socio-uman, care avea coeficientul 1. “După unele discuţii, MEN a fost de acord să mărească coeficientul la 1,90, spre deosebire

de ţările europene cu învăţâmînt medical, unde coeficientul merge de la 3 pînă la 7”, ă declarat prof, univ. dr. Marius Bojiţă.

Profesorii UMF “luliu Haţieganu” consideră că'dezechilibrul bugetar de anul trecut ş-a datorat şi neînţelegerilor dintre Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale, aceste ministere neajungînd la un consens în ceea ce priveşte finanţarea rezidenţilor. “Noi avem aproximativ 1.600 de rezidenţi care au avut coeficientul 0,1, ceea ce înseamnă că au fost echivalaţi cu 160 studenţi. Sînt însă catedre a căror pondere majoritară o constituie activitatea cu rezidenţii. Din acest motiv am fost deseori în întîrziere cu salariile şi nu am putut onora plata cu ora pentru cei care efectuau activităţi pe posturi vacante", a mai adăugat prof. univ. dr. Marius Bojiţă, rectorul UMF “luliu Haţieganu". Universitatea a reuşit însă, din venituri extrabugetare, să asigure plata cu ora pe lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, dar de la 1 ianuarie acest lucru nu a mai fost posibil.

Corina POPESCU

Clujul a descoperit... EVRIKAII! U fi '-h h M

// n i f

e s i U K t , n i "

Luni, ore le am iezii. Z I caldă, lum e moleşită... Brusc, Piaţa Unirii se animă. Lumea se adună ca la... circ. De fapt, ca la concert. La concertul trupei EVRIKA, ocazionat de inaugurarea magazinului Media Corn ’95. Sonorităţi R ’n ’B sparg liniştea pieţei. Ş i sună bine, surprinzător de bine pentru o trupă care a luat fiinţă cu doar opt luni de zile în urmă, dar care are deja şase p iese originale. încă patru ş i va fi gata ş i prim ul album. După m omentul de luni, Clujul îl aşteaptă cu nerăbdare.. A şadar, am descoperit... EVRIKA, adică p a tru fete (h-au vru t să-şi divulge vîrsta, au zis doar „între 19 ş i 23 de a n i”) drăguţe, talentate ş i deosebit de... comunicative. Ce am a fla t d es p re e le , în r în d u rile c a re urmează.

IRINA (roşcata trupei) este îndrăgostită de motociclete. îi plac cîinii, are doi (rasa dog german) mari cît viţeii. Are vechime în „branşa” artistipă, în copilărie jucînd într-un fi/m („Peter Pan”). A cîntat în deschiderea concertului dat de „To Unlimited” ş i-a dansat împreună cu Michael Jackson pe aceeaşi scenă, în mega- show-ul dat de starul american la Bucureşti.

DORAS (bruneta trupei) este o mulatră explosivă. Un cocktail periculos: tatăl sudanez, mama unguroaică, ea se consideră româncă.

A locuit patru ani în Cluj. li place atletismul, sportul. în general, bineînţeles muzica, dar cel mai mult şi mai mult îi place sâ spele vase şi să facă ordine prin casă pe muzică clasică, în special Beethoven. A dansat în deschiderea concertelor susţinute de Azucar Moreno şi Ice MC.

IULIA (blonda trupei) este absolventă a Şcolii Populare de Artă, ca şi colegele ei de altfel. Pasiunea sa, pe lîngă muzică, sînt maşinile şi şofatul. Momentan are un Cielo, dar visează la o maşină mult mai... adevărată. Pe locul trei în topul preferinţelor este-alergatul.

FLORENTINA (culoare incertă a părului, blond- şaten) este cea mai experimentată în show-biz. Â participat la Mamaia '95: „Nu a fost de mine”. A avut norocul unor contracte,care au purtat-o prin Norvegia, Germania, Austria, Cehia, Elveţia, Japonia. A cîştigat binişor, drept pentru care şi-a permis o casă în centrul Bucureştiului, de care este foarte mîndră, şi un Matiz. îi plac cîinii, dar i-ar place ca aceştia să rămînă veşnic... pui.

H â t r u H i H > € N 7 Z O c o H f / e - t r i t & ' h î

^ c r n T v ^ i

M U l T j J o f c Q C ,

De la stînga Ia dreapta: Irina, Florentina, Doras şi lulia, într-un

cuvînt EVRIKA.

irin a , Doras, lu lia , F lorentina , într-un cuvînt EVRIKA, lucrează acum la un clip pentru postul TV ATOMIC, dar aşteaptă cu nerăbdare să ajungă la mare, p e Litoral, acolo unde le vom putea întîln i toată vara

-Cristian BARA

Foto: I. PETCU

C R O N I C A

J U D I C I A R Ă

S O M N U L C A R E

T E F U R Ă .. .Turdeanul Nagy T iberiu a

avut cel mai mare ghinion din viaţă în ziua în care a împlinit onorab ila vîrstă de 75 ani. N oaptea, după un c h e f de pomină la bodega din colţul străzii Lotus, a fost furat de am icii de pahar. Omul îşi luase pensia cu o zi în urmă şi la masa la care s-a aşezat a întîln it o “ pereche de tineri îndrăgostiţi” , pe care i-a c instit cu cîteva păhărele de coniac, friptură şi multă, multă... bere. O masă pe cinste, doar o dată în viaţă ai noroc să aniversezi un asemenea eveniment. Cezarina şi Roberto, aşa cum s-au prezentat cei doi “ porum bei” , l-au condus pe> sărbătorit la domiciliu. Tibor, cum s-a aşezat pe pat, l-a furat som nul. T ine re ii, cînd l-au văzut pe bătrîn că a intrat în lumea viselor, au trecut la o “ percheziţie domiciliară” . N-au găsit mare lucru. O pijama, o pereche de sandale şi un aparat de rad io VEF. O biecte în valoare de 350.000 lei. A doua zi, cînd s-a trezit din beţie, omul a reclamat furtul la Poliţie. Cei doi “ binevoitori” au fost prinşi şi arestaţi de poliţiştii din Turda, după cîteva z ile . Tudean Cezarina şi Kacso Roberto sînt c lien ţi mai vechi ai P o liţie i turdene. în timpul cercetărilor, infractorii au recunoscut şi alte fu rtu r i săvîrşite în Turda: 4 spargeri de autoturisme şi două furturi din locuinţe. Isprăvile lor au, fost “ premiate” de instanţa de judecată cu cîte tre i ani închisoare. Aşa, ca să se înveţe minte!.

H 0 T D IN

F R A G E D A

P R U N C IELa D ej, fu r tu r ile . d in

autoturisme şi locuinţe s-au” înm u lţit. Furturi de zeci de milioane de lei. U n ii hoţi sînt identificaţi, alţii nu... în acest; an, instanţele de judecată s-au pronunţat în 46 cazuri de furt c a lif ic a t. M a jo rita te a in fra c to r ilo r sînt tin e ri sau recidivişti. Pascu Vaier, de 20 de ani, din Dej, s-a apucat de furat din fragedă pruncie. A fost internat de mai multe ori în Centrul de reeducare Nedelea, de unde a “ evadat” de mai m ulte ori. în 13 martie a.c, Valică a fost prins în flagrant, cînd încerca să ciordească un. radio-casetofon dintr-o Dacie, în urma cercetărilor, Pascu a scris cu mînuţa lu i, negru pe alb, că a mai dat cîteva “ găuri”,, la patru baruri şi magazine, de unde a Furat ţigări, băuturi şi produse alimentare de peste 13 m ilioane de le i. D in cîteva m aşinra furat roţi de rezervă şi truse. în faţa procurorului şi-a am intit că în .vara anului trecut a v iz ita t şi cîteva firm e comerciale. Nu să se angajeze, Doam ne fereşte! S'-a împrumutat cu bani şi aparatură electronică. Pentru găinăriile lui,;, a fost condamnat la... patru'ani de detentie. ' . '

V. MOLDOVAN

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

ie rc u r i, 2 4 m a i 2 0 0

1958 - Â fost creată Agenţia de Presă United Press

International, prin fuzîunea: - agenţiilor United Press şi International News Service.

M e d i c i n i s t i p e n t r u m e d i c i n i s t i

în vederea “ creşterii v izib ilită ţii şi transparenţei acţiunilor sale” ,' ' Organizaţia Studenţilor Medicinişti Cluj-Napoca a avut iniţiativa

de a edita (bine că a fost şi sprijin financiar de la DTSJ Cluj!) broşura “ OSM 2000” . Aceasta prezintă departamentele organizaţiei, programele desfăşurate în acest an, precum şi planurile de viitor. De asemenea, în paginile sale pot f i “ găsiţi” şi o parte din voluntarii care şi-au consumat (cu folos) timpul şi energia pentru succesul acţiunilor.

“ Sperăm că această mini-lucrare va f i un instrument valoros pentru atragerea de noi voluntari şi în acelaşi timp de suporteri ai acţiunilor noastre” , ne-a declarat F lorin Oprescu, membru al Organizaţiei Studenţilor Medicinişti Cluj-Napoca.

L e g i s l a ţ i a i n t e r z i c e

p u b l i c i t a t e a p e n t r u

m e d i c a m e n t e l e

c o m p e n s a t e

; Producătorii de medicamente po t face p u b lic ita te numai produselor farmaceutice care se eliberează fără reţetă şi nu au voie să sugereze că starea de sănătate a consumatorului ar.

-pu te a f i îm bunătă ţită p rin consumul produsului respectiv, a declarat V ic to r V o icu , p reşed in te le C o n s iliu lu i Ş tiin ţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. --

în acelaşi timp, este interzisă p u b lic ita te a pentrumedicamentele compensate.

De asemenea, p o tr iv it R e g le m en tă rilo r p riv in d p u b lic ita te a pentrumedicamentele de uz uman, aprobate de Consiliul Ştiinţific al A N M ; este in terzisă promovarea o ricăru i produs farm aceutic pentru care nu există autorizaţie de depunere pe piaţă. P ub lic ita tea unui m edicam ent trebuie să încurajeze folosirea raţională a acestuia, de aceea producătorii *

; nu au -voie să ofere bonusuri în produse farmaceutice.

Potrivit no ilo r reglementări, este interzisă publicitatea la produsele medicamentoase care pot f i procurate numai pe bază de prescripţie medicală, celor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope. De asemenea, este interzisă menţionarea, în publicitatea destinată publicului

larg, a unor indicaţii terapeutice ca tuberculoza, b o lile cu transmisie sexuală, alte bo li infecţioase grave, cancer şi alte boli tumorale, insomnia cronică, diabet şi alte boli metabolice.

Publicitatea nu trebuie să conţină nici un material care să dea impresia că o consultaţie m edica lă sau o in te rven ţie chirurgicală nu sînt necesare, în specia l p r in o fe rirea .unor sugestii de diagnostic sau tratament la distanţă, nu are voie să sugereze că e fectu l tra tam entu lu i este garantat, lipsit de efecte secundare, mai bun decît, sau echivalent cu cel al altu i tratament sau produs medicamentos, nu trebuie să sugereze că starea de sănătate a consum atorulu i ar putea f i îm bunătăţită prin consumul respectivu lu i produs sau că starea de sănătate a unei persoane ar putea f i afectată dacă nu consumă respectivul produs.

Publicitatea medicamentelor destinată publicului larg trebuie să fie rea lizată a'stfel îneît mesajul să fie clar, să conţină, numele produsului, informaţiile necesare pentru o fo lo s ire corectă a produsului, invitaţia pentru a c it i cu g r ijă instrucţiunile şi atenţionarea că produsul poate fi achiziţionat fară prescripţie medicală.

Cooperarefpentrui'paceîn scopul de a promova tradiţiile şi cultura naţională, a păcii şi

a cooperării, la Dej se organizează în perioada 24 - 28 mai, a.c. Sammit-ul I*E A R N al elevilor din Europa de Răsărit şi Asia Centrală. Cu acest prilej vor f i prezenţi la Dej peste 100 de elevi şi profesori din 15 ţări. Manifestarea se intitulează “ Contribuţia t in e r ilo r la schimbarea în bine a lu m ii p rin in te rm ed iu l telecomunicaţiilor” şi este-organizată de M inisterul Educaţiei Naţionale împreună cu Asociaţia I*EAR N (International Educaţion and Resource Network). .

C.V.

« OLTENCE FIERBINŢI051.89 26 86

Fara taxe in te ru rb a n e

ACEL MAI MIC TAAIF

DIV TAAA

" “" " " 3 8 0 0

Moţii s-au săturat de drepturi... numai pe hîrtieROMÂNIA

Judeţul ;...yry.j............PrimăriaLegitimaţia nrA'lL.v. 0.01728

Numele ..H ftM .c?..;........ ,

Prenumele ....XB-M M î....

L S .

Prenumele ..1 .9^..^.. .părinţilor vz i CfORuV"

■JfVDaîa eliberării '/ : A , m n M r ,

în comuna Mărişel, a caret existenţă este atestată, documentar din a n u l-1700 mai trăiesc astăzi, p o triv it p rim aru lu i Ioan M ariş , 1876 m o ţi adăpostiţi de 630 “ fu m u ri” . Zona unde este amplasată comuna Mărişel are caracteristicile tipice unei localităţi de munte, unde exitenţa este asigurată aproape exclusiv de bunurile obţinute de pe urma creşterii animalelor şi d in prelucrarea şi vînzarea lem nului. Condiiţiile grele de viaţă în care au trăit dintotdeuna locuitorii M unţilor Apuseni au făcut ca, la începutul secolului să li se mai îndulcească puţin traiul prin acordarea unor înlesniri, care au fost înscrise în Carnetele de M oţ. Astfel, po triv it acestora, • moţii beneficiau de 10 kilometri pătraţi de loc

de păşunat, în oricare dintre tîrgurile şi oboarele d in ţară, simpla prezenţă a Carnetului de M oţ î i scutea pe aceştia de orice taxe sau impozite. Pentru construcţii, moţii nu trebuiau să solicite autorizaţii şi puteau tăia material lemnos pe o rază de 20 de kilom etri de locul de baştină.' înafara acestor d rep tu ri lo c u ito r ii A pusen ilo r beneficiau, la propriu de încă multe alte avantaje care, le-au fost suspendate integral, odată cu venirea la putere a comuniştilor.

Legea 33/ 1996 revine asupra drepturilor şi- avantajelor acordate locu ito rilo r unor; judeţe din M un ţii Apuseni, printre care şi. Cluj. în virtutea acestei legi, m oţii comunei Mărişel puteau obţine, contra unei sume de bani o legitim aţie prin care le erau atestate drepturile de care beneficiază prin lege: titu la rii au dreptul, anual la 10 metri •cubi de material lemnos, dar nu mai mult de 15 metri cubi de familie din pădurile ţării, cu o reducere de 50% din preţul oficial s tab ilit de organele s ilv ice; m o ţfi pot valorifica produsele prelucrate din lemn, în tîrguri, pieţe şi oboare, în orice localitate d in ţară, f iin d scutiţi de taxe vamale; beneficiarul leg itim aţie i beneficiază de reducerea cu 50% la ta r ifu l -legal de transport pe calea ferată şi la b iletu l de călătorie pe calea ferată la clasa a I I - a la toate categoriile de trenuri de călători; are d re p tu l la o z i de păşunat pe raza localităţilor întîlnite pe drumul cu căruţele la tîrguri; materialul lemnos şi produsele prelucrate care urmează să fie comercia­lizate, trebuie însoţite de documentele legale de transport .eliberate de ocoalele silvice din zonă, alături de alte drepturi care,

de departe nu aduc cu cele care le erau oferite m oţilor la începutul secolului.

Potrivit primarului comunei Mărişel, Ioan M ariş la ora actuală la P rim ărie există le g it im a ţii pen tru m o ţi, cu sutele. “ Locuito rii nu sînt interesaţi să le ridice pentru că nu au ce face cu ele. Drepturile şi avantajele de care ar trebui să se bucure posesorii acestor docum ente nu sînt respectate” . P uţin ii locu ito ri ai comunei Mărişel care şi le-au rid icat, în urma cu cîţiva ani nu sînt interesaţi să şi le vizeze, din aceleaşi m otive : P rim aru l spune câ m o ţii s-ar putea bucura de respectarea drepturilor prevăzute de l.ege doar dacă statul însuşi, p rin organele ab ilita te ar veghea la respectarea acestora. Or. deocamdată nu poate f i vorba de aşa ceva...

Cătălina VLAD

VIZE ANUALE

Anul

Primar,

i Data F*" | vi2e i.

Anul

Primar,

Data vizei..

Anul

Primar,

j Data ţ vizei..

M i

A u d e s e n a t . . . u n d e n t i s tZeci de prichindei de 6-10 ani s-au

adunat ieri, la prînz, Ia Casa Matei pentru a participa la festivitatea de premiere a cîştigătorilor concursului “ Desenează-mi un dentist” , organizat de Filiala Ardeal Nord a Asociaţie i M ed ic ilo r Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR).

Desfăşurat în întreaga ţară cu ocazia îm p lin ir ii a 100 de ani de existenţă a Federaţiei Dentare Internaţionale, concursul a mobilizat, la Cluj-Napoca, peste 200 de copii. Au rezultat, aşadar, peste 200 de lucrări, peste “ 200 de dentişti” reprezentaţi

în variate de chipuri şi redînd poate toate sentimentele încercate vreodată de m ic ii artişti la intrarea lo r (reală sau imaginată!) într-un cabinet stomatologic.

D in cele 200 şi mai bine de lucrări, au fost aşezate “ la loc de cinste” cele semnate de T udo r A vram , elev în clasa I B la L ic e u l “ E m il R acoviţă ” C lu j-N apoca (premiul I), C lara Balogh, elevă din Tg. Mureş (premiul I I) şi Cecilia Coţe, clasa a Il-a, Şcoala “ Ion Creangă” , Cluj-Napoca (premiul III) . Diplomele le-au fost oferite copiilor de dr. Rodica Aldica, medic primar'

stomatolog, preşedintă a F ilia le i Ardeal Nord a AMSPPR.

Pentm strădania lo r şi pentru talentul lor, to ţi copiii participanţi Ia concurs au prim it, ie ri, m ic i pachete cu daruri o fe rite de AMSPPR şi firm a Colgate. în plus, lucrările lo r au făcut obiectul unei expoziţii. Dc succes, zicem noi.

45 dc trenuri ale KFOR tranzitează

RomâniaUn număr de 45 de trenuri

aparţinînd Forţelor de menţinere a Păcii în provincia Kosovo, (KFOR) tranzitează România îr i aceste zile. Trenurile vin de la bazele NATO din Germania şi tranzitează Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia, pentru a ajunge în provincia KOSOVO. Garniturile transportă tehnică şi militari care vor înlocui trupele cantonate în provincie.

Trenurile intră prin vama C urtic i, judeţul Arad, ia r ’ programul de tranzit şi condiţiile de transport au fost convenite, î n. ] una rnartie, între oficialii< Ji «O .c l A >J A Jl J A Jl .

KFOR şi reprezentan ţi ai Ministerului român al Apărării, M in isterulu i de In terne şi SNCFR.

Peste 2 0 de asociaţii de locatari din Cluj au

rămas fără apăRegia Judeţeană de Apă

Canal (RAJAC) Cluj a sistat, începînd de ieri, furnizarea apei către 22 de asociaţii de locatari, din cauza datoriilor pe care acestea le au către regie.

Reprezentanţii RAJAC Cluj au afirmat că cele 22 de asociaţii au datorii de aproximativ 458 milioane de lei către regie. Printre asociaţiile care au datorii către RAJAiC se num ără

; Gîrbău.-. 8 ,cjj,Ş6. pnilioane Jeiv

Cemei - 5 cu 34,2 milioane lei şi Negoiu - 8 cu 25,4 milioane lei. RAJAC Cluj a sistat, în cursul săp tăm în ilor trecute, furnizarea apei către 50 de asociaţii de locatari şi case . particulare din Cluj, cu datorii de aproximativ 500 milioane de lei.

Regia Judeţeană de Apă Canal Cluj avea de recuperat, la finele lunii trecute, aproximativ - 35 miliarde lei.

Căpitanul de Poliţie Dan jan a decedat

la trei zile după ce s-a împuşcat în capCăpitanul Dan Jan, unul dintre

adjuncţii şefului Secţiei 16 Poliţie . dir\ A u c y tş ş fi. ^ s p ş r jş t. J r

noaptea de' luni spre marţi, la S p ita lu l Dr.' B agdasar din Capitală, unde fusese internat la sfîrşitul săptămînii trecute, după ce s-a împuşcat în cap cu pistolul din dotare, informează surse medicale.

Ofiţerul a murit în urma unui un stop cardiac, au preacizat sursele citate.

Căpitanul Dan Jan (41 de ani) şi-a tras un glonte în cap, vineri după-amiază, în timp ce se afla în biroul său. Colegii săi l-au găsit în stare de inconştienţă şi l-au transportat de urgenţă la spital.

Procurorii militari cercetează motivele sinuciderii poliţistului bucureştean.