â a r iM k p m d m t

f http://www.dntcj.ro/adevaruPjA l\IU L IX N R . 2 5 9 3

IS S N 1 2 2 0 -3 2 0 3

JO I,2 7 M A I 1 9 9 9

1 6 P A G IN I 1 .5 0 0 LEI

si cine sa mai albă încredere

românii?

^ Secretarurde stat din Ministerul de Finanţe, Gheorghe Banu, neagă că:

Tăvălugul emisiunilor de certificate ar fi un fenomen gen...

ILIE CALIAN

IPi) eccnt, viceguvernatorul BNR Mihai Bogza trăgea de urechi populaţia României, cerîn- du-i să înveţe câ orice depunere de bani la o

bancă e o investiţie risc, iar cui nu-i place - să-şi depună banii Ia CEC. Am putea trage concluzia că românii nu riscă? Nicidecum! Ei au riscat plasîndu-şi banii la bănci private, precum “Dacia Fclix”, Ia bănci de stat precum Bancorex; au riscat la diferite fonduri de investiţii precum SAFI; au riscat la diferite Caritas-uri; au riscat la cămătari; au riscat la titluri dc stat. Aproape nu există român care sâ nu fi riscat plasîndu-şi banii - înafara celor care n-au avut bani, ori au preferat să-i ţină la ciorap ori sâ-i investească în locuinţe sau bunuri dc folosinţă. îndelungată, adică afişîndu-Şi luxul care l-a' .scandalizat pc preşedintele Constantinescu. Cum, însă, aceştia din urmă sînt puţini, înseamnă câ majoritatea dcponcnţilor_şi-au asumat riscul.

JDc ce şi l-au asumat? în marea lor majoritate au facut-o pentm a-şi asigura bani albi pentm zile negre, speriaţi câ s-au scumpit medicamentele, înmormîntârilc, cheltuielile pentru întreţinerea copiilor în şcoli, taxele pentru apă, căldură, lumină etc. etc., câ, totodată, scade sistematic puterea de cumpărare a unei pensii, că sc pot aştepta la şomaj etc. Aşadar, cu unele excepţii, şi-au asumat riscul de depunător considcrîndu-1 mai mic decît celelalte riscuri.

Dacâ luăm în considerare numărul celor păcăliţi, putem afirma câ totalul celor carc şi-au asumat aceste riscuri este mare la o populaţie obişnuită, pe vremea socialismului multilateral dezvoltat, sâ nu-şi asume nici un fel dc riscuri.

Dar cît au riscat fiecare? Putem fi siguri că, date fiind salariile, pensiile şi costurile existenţei de fiecare zi, sumele riscate sînt, cu cîteva excepţii, modeste. Dacă românii n-ar fi fost învăţaţi să strîngâ cureaua, aştcptîndu-sc la din rău în mai rău, adică dacâ ar fi obişnuiţi ca occidentalii sâ se “respecte” cît de cît, sumele riscate separat şi împreună ar fi fost mult mai mici. Dar românii se mulţumesc nu cu puţinrci cu

continuare în p ag in a a 16-a V. mi -

Emisiunile de titluri de stat ale Ministerului de Finanţe - certificate dc trezorerie şi obligaţiuni îri valută - se pare câ nu mai stîrnesc interesul populaţiei. în opinia finanţiştilor, această situaţie este cauzată, în principal, de epuizarea lichidităţilor existente pe piaţă. Mihai Costin, director general al Direcţiei Generale a Finanţelor

Publice şi Controlului Financiar de Stat Cluj, ne-a declarat câ este normal ca vînzările Trezoreriei să scadă, ' deoarece bugetul cetăţeanului s-a mai subţiat, iar oamenii cu bani au cumpărat deja certificate. „La a doua emisiune de certificate cererea a scăzut /vizibil. Dacâ luna trecută vînzările zilnice erau de cca 4 miliarde de lei, acum aiţ scăzut

Caritasla 1-1,5 miliarde de lei“, a mai precizat directorul Costin. La prima emisiune din luna aprilie au fost vîndute certificate de trezorerie în valoare dc 90,7 miliarde de lei, iar la a doua

Luminiţa PURDEAcontinuare în p ag in a a 16-a

«Salariile universitarilor şi bursele studenţilor întîrziedin nou■B Bankcoop va folosi pentru onorarea plaţilor câtre persoane fizice şi juridice sumelerecuperate din credite, dobînzi şi vînzări imobiliare■■Cadrele didactice au dreptul la cel puţin 62 de zile de concediu de odihna

m .

Pentru a nu fi amendată,

. în m un ic ip iu l C lu j-N apoca nu există locuinţe sociale, nu există locuinţe de urgenţă, ş i ca ' urmare, cei să ra c i nu au n ic i o posib ilita te legală de a obţine vreo casă. Clujenii a jlaţi la ananghie au de ales doar între a tră i pe stradă, a dormi în parcuri, la gard sau a ocupa abuziv o „cam eră" din căminele de pe str. Albac 21 din Gheorgheni sau de pe str. Taberei 4 d in Mănăştur,

. cunoscute sub numele de Hotel NATO I ş i II. Acestea sînt adevărate foca re de infecţie pentru cei care locuiesc acolo şi în zonă, fiin d lipsite de apă, canalizare, curent electric, uşi ş i fe restre . C ine este de v ină pentru

perpetuarea acestei situaţii? Greu de răspuns. Municipalitatea se scuză că nu dispune de locuinţe pentru cei săraci, ia r p roprie ta rii c lăd irilo r cu pric ina se plîng de lipsa fo n d u r i lo r pen tru repararea acestora. Cei d in urmă îşi aduc aminte de existenţa proprietăţilor deţinute, doar cînd

' sînt în perico lu l să fie amendaţi de In sp e c to ra tu l de P o liţ ie Sanitară ş i Medicină Preventivă pentru mizeria ce tronează acolo, în aceste situaţii extreme se trece urgent la evacuarea abuzivilor.

Ieri, a venit rindul „chiriaşilor" din căminul dc pc str. Taberei nr.4, proprietatea Armatei a IV-a Transilvania, administrat dc U.M. din Floreşti. Acest imobil a intrat în patrimoniul armatei încă din 1995, dar nu a fost renovat din lipsă dc fonduri. După patru ani, imobilul a fost distrus aproape în totalitate dc către chiriaşii sezonieri. Colonelul Florin Ghiuriţan, purtătorul dc cuvînt ai Armatei a IV-a Transilvania, nc-ă 'declarat, câ acţiunea dc ăvacuarc sc face în baza unei hotdrîri judecătoreşti, iar păsuirea abuzivilor în spaţiu este exclusă. Acesta a mai precizat câ evacuarea este necesară pentru a nu fi amendaţi şi nu pentru a începe lucrările dc renovare. „Am fost atenţionaţi dc multe ori dc către Consiliul local şi Sanepid pentru a restabili ordinea în zonă, fiindcă altfel vom fi amendaţi. Prin urmare, nu avem dc ales trebuie să-i evacuăm, altfel sîntem buni dc plată. în continuare, pentru protepţia imobilului vor fi amplasate gratii la parter şi la etajul unu, iar uşa dc la intrare va fi blocată, astfel îneît accesul să fie imposibil", a subliniat colonelul Ghiuriţan. L .P .

continuare în p a g in a a 12-a

m'Articolul din "Washington Post" asta o analiza făcuta da un om care nu ara putara da dacizia în privinţa politicii axtarna românaşti

Liderul PDSR explică, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că analiza sa din “Washington Post” a exprimat* în primul rînd, o atitudine pro-românească, referitoare la consecinţele războiului din Iugoslavia şi nu s-a bazat pc o poziţie anti-rusâ.

- Ce v-a de te rm in at să scrieţi a rtico lu l p u b lic a t în “ W a sh in g to n P o s t” şi care sînt ra ţiu n ile un ui asemenea dem ers?

- Principalul motiv pentru care am scris acest articol îl reprezintă dorinţa de a expune un punct dc vedere mai complex în legătură cu consecinţele a ceea ce se întîmplă astăzi în Iugoslavia. Situaţia din Balcani ne arată că, dincolo dc costurile războiului, există şi costuri ascunse ale păcii. Iar pentru unele ţări, aceste

costuri ar putea fi mai dureroase decît costurile războiului.

- D e c la ra ţiile d u m n e a vo a s tră a r p u te a fi in te rp re ta te ca o a titudin e a n ti-ru s ă . D e ce a ve ţi a c u m o asemenea p o ziţie , d u p ă ce în re p e ta te r î n d u r i a ţi s u s ţin u t că tre b u ie p ă s tra te re la ţii b un e cu R u s ia ?

- Analiza pe carc am facu-o în articolul din “Washington Post” nu pleacă de la o poziţie anti-rusă. Este, în primul rînd, o atitudine pro- românească, pentru că în acest articol nu fac decît să analizez consecinţele transformării Rusiei în factor de decizie şi arbitraj internaţional în zona balcanică şiviitorului României. Am susţinut indici ea un a __necesitatea păstrării unor relaţii bu;

dar cu o Rusie vindecată de obsesiile imperialiste, de dominarea spaţiului geopolitic al Balcanilor. La rîndul nostru, avem obligaţia să abordăm relaţiile cu Rusia lâsînd deoparte o anumită rusofobie iraţională. -

- A ţ i fă c u t aceste d e c la ra ţii în S tatele U n ite ale A m e r ic ii. V ă v e ţi susţine aceeaşi opinie şi în R o m â n ia ? N u a ţi făcut niciodată aceste a fir m a ţii în ţ a r ă , nici în a in te , nici d u p ă d e c la n ş a r e a c o m f l f t t u l u i d in Iu go slavia .

- Faptul câ articolul a fost publicat în Statele Unite ale Americii nu este întimplător,

tru câ el se adresează, publicului şi

W S X F m ,> continuare în p ag in a a 6-a

HSESSaSSffiEHŞH

Sîmbătă, Ion lliescu şi Victor Romulus Constantinescu vor negocia aderarea PflUR-iştilor la PDSRSurse demne de toată încrederea din organizaţia centrală a PDSR ne-au declarat în exclusivitate că s îm b ătă , la c 1 u j-N ap oca saU la J ^ g u M j^eş

liderul PDSR, Ion lliescu se va întîlni cu Victor Romulus Constantinescu, preşedintele Consiliului Ju d eţean Cluj, scopu in i riV îndu ne căposibilei treceri în bloc a mem brilor neînregistratului PAUR. Locul întîlnirii se va decide în cel m ai scurt tim p, su rsa citata p rec izm u- , practic, nu există problem e în ceea ce priveşte opţiunea PAUR-istilor. M enţionăm că, după ultim ul refuz de înreg is tra re a h a u k , s-a oform area unei com isii care să negocieze cu diverse partide posibila’ aderare în b loc a m em brilor care nu au ales deja a lte fo rm a ţiu n i, vom e

ă n il H o T i t u s O K A O I U Ncu precizări în num ărul de mîine.

* A z i: Calendarul ortodox: Sf.M c.Iu liu V e te ran u l; Sf.M c. T e ra p o n t şi A lipie; Calendarul greco-catolic: S .m .B ad iu ; S .m . Iuliu V eteranul (+304).

evarul de CI B f i i i m T ţd i î lk m

• PREFECTURA.C0NS1LIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 -• PRIMĂRIA CiMPlA TURZU: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GIIERLA: 24-19*26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 '• POLDIA DEJ: 21-21-2!• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38- POLIŢIA GHERLA: 24-14-14

• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 *

GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70, int 158

DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECTTEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91 ■ -• INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958• R.A TERMOFICARE: 19-87-48

SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL:! 9-63-02• S C. -SALPRESr S.A.: 19-55-22 • •SC PRIVAL: 17-43-861 DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: - INTERVENIT! GAZE

928; 433424AEROPORT: 956GARA Cluj-Napoca: 952AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09;- in'.cnt -43-20-01;Turda- 31-17-62; Dej -21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Onj-N;ipoca-Hndipcsta,cuplccarcdin Cluj-Napoca in zilele dc luni, marţi, joi şi cncnlaom'.OO st înapoierea dinlludapcsta în nlelc de marţi, miercuri, vineri si simbătă lacra 11.00.

Cluj -Napoca - Bremen (Gcrmartiaj.cu plecări miercuri ora I6,30şi duminică, ora 6.30 ci înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.

• C!uj-Napoca-Budupcsta,cuplccarcîn 1 7ilclc dc joi ora 22.00 şi înapoiere din

Budapcslainailelcdc vineri ora 16,00, IN FO R M A Ţ II: Autogara 1:14-24-Î6

Autogara II: 43-52-78

l Ă E f f i l : 28.03.1999-30.10.1999lu n i

C luj Buc. Buc. •> Cluj7 3 T 3 ŢT3 P T15,00 15,50 19,15 20,1520.45 21.45 - - -

m a r ţ iM 5 7~W5 3 1 5 £ r r15,50 17,55 14,30 15,3020,45 21,45 19,15 20,15

vineri~ P 3 P 5 ŢT3--- P T15,30 17,55 14,30 15,30

- - 20.00 21.003 2 T13.30

sîm bătăP 3 TToo i W

15.55 12.10 13.10d u m in ic ă

20,00 21,00P r e ţ b ile t : 7 0 2 .0 0 0 lei

m arţi: Cluj -4 Budapesta 11,30-12,40 sîmhăî&Cluj -> Budapestal5.50-17,00 miertnri şi joi: Bndap«ta4rinj 16,30-18,20 P r e ţ b ile t : 119S dus-în to rs

TE LE FO N : 13-01-16.

^FA R M A C IIIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-10.

Farmacii cu serviciu prelungit. Farmacia INTFRI'IIARM ". str. Primăverii nr. 5,

telefon 42-71-95 orar S-22, Farmacia "CI.EM ATlSFARNr. Piaţa Unini nr. 10, telefon 19-13-63,c n r 8-22.

(iarda de noapte: Farmacia nr.4, ■HEDERA-. slr. Gh.Doja nr. 32, tel. 13 00.77, orar 20-S.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

• 24 - 28 m a i •M edicină generală. Dr. M. Suciu - 26

(12-14), dr. S .Loga - 28 (14-16), dr.L B oilă - 2 4 ,2 5 , 2 7 ,2 8 (10-12), dr. L. R asa - 24 (15-17), dr.R . Cotârlâ - 26 (10-12), dr. L. M aier - 26 (12-14), dr.A. F . O ros - 26 (1 4 -1 6 ); H om eopatie . D r.L . B a rb â a lb ă - 2 6 , 28 (10-12); In te rn e . D r.F .G herm an - 24 ,26 (10- 1 2), d r .A . Ian cu - 25 (1 1 ,30-13), dr.C. Duncca -27(17-18), dr.D.Eîrv - 24 (15-17), dr.Cs. Szakacs - 26 (13,30-15), dr.N .l’op - 27 (14-16). Reum atologie. Dr.L Alb - 25 (12-14); dr.C.Zotta - 28 (14-16); P s ih ia trie . Dr. C .Ş tcfan- 27 (14-16); Ecograf. D r.M .Câlin-28(10- 12), d r.I.G hclian - 2$ (12,30-14,00); E ndocrinologie. Dr.I.Duncca - 27 (17- 18); O R L . D r.C -tin Răduiescu - 24 (12-14); Ginecologie. Dr.C.Fodor- 25, 27 (10-12); C h iru rg ie . Dr.C. Cosm a- 25 ,27 (10-12); P ed ia trie . Dr.R.Mitea- 25 (13-15), dr.M. Fritca -25 (14-16), dr. L . Tom a - 27 (10-12); Derm atologie D r.H .R adu - 27 (12-14); O rtopedie. D r.Z .Popa - 24 (11-12); Psihologie. Dr.L.Boilâ -25(15,30-17); Chirurgie estetică şi re p a ra to rie . Dr.T.Mugca - 24(13-17); Urologie. Dr.R.Vidican-24 (1 3 -1 7 ) , 25 , 26 , 27, 28 (8 -13); Radiologie Policlinica II. Dr.S.SuIutiu - 2 4 ,2 8 (8 -9 ) .

P e n tru c h i r u r g i e e s te t i c ă , ş i re p a ra to r ie şi u ro lo g ie planificarea bolnavilor s e face num ai pe bază de bilet de trimitere.

Program area bo ln av ilo r- de lun i p în ă v in e ri, în tre o re le 12-14, la te le fon 16-78-22 ş i la sediu, Aleea M icuş nr. 3/12.

R E P U B L IC A -T riungh iu l m orţii, România - prem ieră (10; 13,30; 17; 20,30)- duminica spectaco lele încep la o ra 13,30 * VICTORIA - B ean • o c o m e d ie d e z a s tru , Anglia (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - A vocatul, SUA -

prem ieră (12; 14,30; 17; 19,30) - dum inica spec taco lele în cep la ora 14,30) • FAVORIT - Iubitul m e u s e în so a ră , SUA (11; 13; 15; 17; 1 9 ) ’ MĂRĂŞTI - P rin ţu l E g ip tu lu i, SUA (13); Ş acalu l, SUA (15; 17,15; 19,30).TURDA: FOX - F u rn icu tze , SUA; En G ard e , Franţa DEJ: ARTA - B ab e - N oile aven tu ri a le lui B ab e ... in o ra ş . SUA; S ăru tu l c a re uc ide , SUAGHERLA: PACEA - 24-26.05: M am a v itre g ă , SUA; 27-30.05: B e a n - O c o m ed ie d e z a s tru . Anglia.

U N I P L U S R a d io J o i, 27 m ai Program in fo rm a tiv BBC : 6 ,00-6,30;8,00-

8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00 . 6,30-10,00 U niplus de d im ineaţa, 06,35 , 8,20 C alendaru l z ile i. Meteo. 06,45, 9,45 H oroscop. 9 ,0 0 Ş tir i locale . 9 ,20 P rog ram u l cinem a. 9 ,55 In fo rm a ţii culturale. 10,00, 12 ,00 ,13 ,00 ,15 ,00 ,16 ,00 ,. 17,00 Ş tiri naţionale ş i locale. 10.00-14,00 Punct... ş i de la Zece, 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune 19,00 Ş tiri locale . 22,00; Ş tir i naţionale 21-30- 6,00,00; Uniplus nocturn . ' ________ ■ ■ ~

* B .C .U . “ L ucian B laga” (strada C linicilor 2): O ra r: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30. '

■ B ib lio te c a ' J u d e ţe a n ă “ O C T A V IA N G O G A ” : SE C Ţ IA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel M are n r.l), O RAR: luni-jo i: 9-19,45; v ineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-

joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Z o rilo r , M ănăştu r, M ărăş ti, G heorgheni), ORAR: luni, m iercuri, jo i: 14-19,45; m arţi, vineri: 9-14,45. SA L A D E LE C TU R Ă (S tr. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîm bătă: 9-13.45. S E C Ţ IA DE C O L E C Ţ II SPECIALE: (str. Observatorului n r.l, te le fo n 4 3 -8 4 -0 9 ) luni, jo i: 14-18, m arţi, m ie rc u ri, v ineri: 9 -13 . M E D IA T E C A , O R A R : lu n i- jo i: 9- .19,45; v in e ri: 9-17,45; s îm bătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORM ARE C O M U N ITA R A ORAR: luni-joi: 9- 16,00; v in e ri: 9-14. F IL IA L A E C O N O M IC O -JU R 1D IC Ă (S tr. E in s te in n r. 14), O R A R : lun i, m iercuri: 8-15; m arţi, jo i: 13-19,45; v inerii 8-13.

■ .B ib l io te c a A cadem ie i (s trad a K ogâln iceanu 12 - 14). O rar: luni - sîm bătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ B ib lio te c a G e rm a n ă (s tra d a U n iv e rs ită ţii 7 - 9): luni - 10-14; m arţi, m iercuri, jo i - 12-16; v ineri -10-16.

■ B ib lio teca A m ericană ”J.E .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar:*luni - jo i: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîm bătă din lună: 9-14. O ferim consultanţă pentru studii în USA.

B ib lio te c a B r ita n ic ă (s tra d a Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; m arţi, jo i, vineri: 9 - 14.

■ B ib lio te c a “ l l e l t a i” (s tra d a . C lin ic ilo r 18). Orar: ziln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 1 3 .

B iblio teca C lubu lu i S tuden ţesc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: m arţi: 18 - 19; jo i 19 - 20.

B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l F ran cez (strada I.I.C . B rătianu 22); Orar luni-vineri; 10-19.

■ B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l G e rm a n " H e rm a n n O b e r th ” (str. M cm o ran d u m u lu ilS ). O ra r: lun i, marţi, m iercuri, jo i: orele 16-20.

■ B ib lio teca “ V aleriu B ologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (S tr. A vram Iancu 31); O rar: luni- vineri 8-20, sîm bătă 8-13.

■ Biblioteca Soros C luj (str. Ţcbci nr. 21). O ra r: luni 12-19,30; m arţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Biblioteca C reştină ’Tiiblos” (str. C lin ic ilo r n r.2 8 ). Orar: luni 13-17; m arţi, m iercuri, jo i: 13-16; v ineri 9- 12. (B ib lio te c a pune la d isp o z iţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

„ Jo i, 27 m aiS h f i f * - » * * * 6 ,00 V ideo -tex t;

D edica ţiic»»wrt**toi«*sw«imuzjC3|e ^_ muzica;21 ,30 V ideo tex t; 3,00 în c h id e re a programului.

J d i , 27 mai

PORTAL J *7 ’oJIEXPOOT ■ OWPORT *.R.L. The Earth -

em isiune m uzicală; 17,30 D e se n e animate; 18,00 Locomotivele cu aburi- doc ; 18,20 Animalele lu i K ra tt- doc.; 18,50 Neon R ider - serial; 19,35 Poveşti animate după piesele lu i Shakespeare: Visul unei nopţi de vară- d a .; 20,00 Nouă ninja ş i jumătate - film; 21,30 Carolina - film scurt; 22,00 Aventurierii americani - doc.; 22,30 Niciodată nu este prea Brziu - film; 0,10 Scandal - program erotic.

( • t e le s p e c ta to r • )Joi, 27 mai

t v i H

7 .00 M atinal N aţio n a l; 9 ,00 T V R C lu j-

N ap oca ; 10,00 T V R Info; 10,05 T V R laşi; 11,00 T V R Tim işoara;12.00 T V R Info; 12,05 Căsuţa din preerie (r); 13,00 Pentru ’ dv., doam n ă! (r); 14,00 T V R Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Tribuna partidelor parlamentare;15.30 Convieţuiri (m ag .); 16,30 D e se n e animaţe; 17,00 Timpul Europei; 17,30 Familia Sim pson;18.00 T V R Info; 18,10 Su nset B e a c h ; 18,55 R e z u lt a te le tragerilo r S u p e r Loto 5/40 şi E x p re s ; 19,00 J u m ătatea ta;20.00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie sp e c ia lă ; 21,00 M iraco le (s ) ; 21,55 La volan; 22,10 Cu ochii’n 4; 2 3 ,10 Jurnalul d e noapte . S p o r t ; '2 3 ,2 5 D intre su te d e catarge; 0,25 Pariul Trio - cursă hipică internaţională de la Paris; 0 ,3 0 B a n k -N o te . E fe c te le războ iu lu i din B a lcan i a su p ra e c o n o m ie i rom ân eşt i; 0 ,5 5 M agazin muzical.

7 .0 0 T V M . T e l e m a t i n a l ; !8 .0 0 S a i l o r ' M o o n . • D o n

Quijote de la M ancha (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 A lfa şi O m ega (r); 9,40 Cultura în lum e (r); 10,10 în lu m e a - bărbaţilor (r); 11,10 „C e-a i cu mine, Doam ne?” -Tudor Arghezi (d o ) ; 12 ,40 Pu ii a n im a le lo r sălbatice: Marsupiale: cangurul şi ursul koala (r); 13,10 T V R Info; 1 3 ,1 5 R e b e lu l ( s ) ; 14 ,00E m is iun e în lim ba g e rm a n ă ;15 .00 T V R Info; 15,10 Lim bi străine. Spaniolă; 15,35 Sailor M oon; 16,00 Grecia; 16,45 Santa B arba ra (s ); 17,30 Ansam bluri folclorice: „Plaiurile Mioriţei” dirr B u z ă u ; 18,00 D o c u m e n ta r Discovery: Planeta Jupiter; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în faţă cu autorul; 20,10 C ăsu ţa din preerie; 21,00 Ultimul tren; 22,00 Cinem atograful d e artă: Senatorul melcilor (Rom ânia 1995)1 23,30 Fotbal. Rezum atul finalei Ligii Campionilor U E F A .

7 .0 0 B u n ă dim ineaţa , P ro T V e al tău !;10 .00 T în ă r şi

neliniştit (r); 11,00 Film: A lex H aley s I (r); 12,30 N ebu n .d u p ă tine (r); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie p e zi; 13,05 Hercule ( s ) ; 1 3 ,45 X e n a , p r in ţe sa r ă z b o in ic ă ; 1 4 ,3 0 P la n e t a f a n ta s t ic ă ; 1 5 ,00 O g lin d a timpului; 15,30 Familia Bundy;16.00 T înăr şi neliniştit; 16,45 Ştrengăriţa; 17,30 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 18,00 Dreptul la iubire; .18,45 Ştirile P ro TV ; 18,50 R oata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro T V ; 20 ,30 M elrose P la c e (s );21.30 Mercenarii (s ); 22,15 Ştirile Pro TV ; 22,20 Chestiunea zileif22.30 Prietenii tăi; 23,00 Ştirile Pro TV ; 23,05 Întîlnire cu presa; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 N ew s Radio; 1,25 Cine-i şeful?.

6 ,40 A genţia d e p r e s ă (r ); 6,45 Dim ineaţa

d e v re m e ; 10,00 Ştiri; 10 ,15 Agenţia de presă (r);-10,20 C afea cu parfum de fem eie ; 11,30 Prezentul simplu (r); 12,00 L A . Doctors (r); 13,00 Ştirile amiezii;

13,15 Esm eralda; 14,00 Foişorul de foc; 15,00 A p e liniştite; 16,00 Zodiac; 16,10 Luz Maria; 17,00

Ştiri;. 17 ,2 5 C a m ila ; 19 ,0 0 bse rv a to r ; 2 0 ,0 0 Film : Subm arinu l 2 (S U A ); 21 ,4 5

B r jg a d a m o b ilă ; 2 2 ,1 5 Observator; 22,35 A gen ţia de presă; 22,45 Tucă show ; 0,30 X - p a t ’ P ro file ; 1 ,30 C iv iliza ţii dispărute (r); 2,20 O bservator (r);2.40 Agenţia de p resă (r); 2,50 Luz M aria ’(r); 3,40 A p e liniştite (r); 4,30 Esm eralda (r).

7 .0 0 U ltim a ediţie (r ); 9,00 C a p s u la d e o x ig e n ; 13 ,0 0

Nimeni nu e perfect (s ); 14,00 Jerry S p r in g e r S h o w ; 15 ,00 Atingerea îngerilor; 16,00 Celebri şi bogaţi; 17,00 Maria M arcedes;18.00 F o cu s ; 19 ,00 C a m e ra ascunsă; 19,30 viper; 20,20 Film: Golanii (S U A 1983); 21,50 Apel de urgenţă; 22,10 Real I V ; 22,20 Focus+; 23,00 Ultima ediţie; 1,00 Colpo G rosso; 1,30 F o cu s+ (r).

7.00 Minciuna ( r ) ; • 7 ,45G u a d a lu p e (r);

8,30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 C eleste s e în toa rce (r ) ; 1 0 ,45 V ia ţa noastră (r); 11,30 D rago ste şi putere; 12,30 C in em ateca de acasă : D acă (r); 14,15 Serial: Maria; 15,00 Milady (s/r); 16,00 Guadalupe; 17,00 V iaţa noastră; 17,50 D ragoste şi putere; 18,40 Asta-i casa ta - Extragerea Cărţii poşta le - prem iu zilnic; 18,45 in ge r să lba tic ; 19 ,30 C ă su ţa poveştilo r; 2 0 ,1 5 C e le s t e se întoarce; 21,00 Minciuna; 21,50 Milady; 2 2 ,4 5 'C in em ateca de acasă : Perry M ason : Crim ă în familie (S U A 1989); 0,45 Doctor în Alaska.T E L Ş 7 7,00 Ştiri;-7,10

7 / Bună dimineaţa,//✓-«•F-'vr-»* R om ânia!; 10,00

Ştiri; 10 ,15 Dintre sute d e ziare - revista presei (r); 11,00 Primul p as (r);12.00 Reporter Tete 7 (r); 13,00 Drumuri printre amintiri 9r); 13,40 Cutia muzicală (r); 14,15 Medici la datorie; 15,00 Ştiri; 15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă;

.1 7 ,3 0 D o c u m e n ta r ; 18 ,00 A c tu a lita te a T e le 7 ; 18 ,10 Dinastia; 18,55 Pariu Trio; 19,00 Celebritate (s); 19,55 Loto; 20,00 Actualitatea T e le 7; 20,30 Pacific Drive; 21,00 Dintre sute de ziare;21.40 Ţara noastră; 21,55 Pariu Trio; 22,00 Linia întîi; 23,00 Lou Grant (s); 0,00 Ştiri; 0,15 O ra H- em isiune de con fesiun i; 1,50 C lipu ri m u z ic a le ; 2 ,0 0 Actualitatea Tele 7; 2,30 Pacific Drive (r); 3,00 Linia întîi (r); 4,00 Starsky şi Hutch ( r ) ; ' 4 ,45 A s Show (r); 5,45 D osare le 'sec re te ale istoriei; 6,40 Clipuri muzicale.. ft 1___________________________Redacţia nu işi asumă responsabili­

tatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

OPERA MAGHIARĂAzi, 27 mai, ora 18,30

NabuccoTEATRUL XAŢI0XAL

Azi, 27 mai, oră 19,00Seneca sau Sfîrşitul

unei iubiri

m

' ? Jo i, 27 m ai06:20 - 10:00 PRIMUL SALUTŞ tiri: 6:40, 7:00,7:40, 8:00, 8 :4 0 ,9 :0 0 ,1 0 :0 0 ,1 3 :0 0 , 14:00, 15:00, 16:00, 17:00. H oroscop: 6:50, 7:50.

IZ S 'tN , Revista p rese i lo c a le r7:20, 21:00. Plus (Adrian Suciu): 7 :35 ,16 :40 CD S port (Cătălin Berindean): 8 :20,17:00. Ce mai crede lumea: 9:20,15:00. Program ul cinem atografelor: 9 :4 0 .1 0 :0 0 -1 4 :0 0 CD Player. Revista p rese i centra le: 10:40. Divertis Radio B litz : 10:40, 17:40. B uletin financia r (Mircea Bucin): 11:20, 13:20. fn sănătatea dumneavoastră (C ristina Stihi): 11:40. 14:00 - 18:00 Caleidoscop CD.Ziua în cîteva vorbe: 14:40. Sinteze financiare (Mircea Bucin): 17:20 .18 :00 -19 :00 Retransmisie Radio Europa Liberă. 19:00 - 2 1 :00 Modem Buzz (Horaţiu Nicoară). 21:00 Retrospectiva ş tir ilo r zilei. 21:30 - 22:00 Jos masca (talk-show) Octavian lacob.

Jo i, 27 m aia*. w. c- . Ş t i r i : 8 ,10 ,12 ,14 ,17 , 2 0 .6 -1 0

f d t j , ' « 3 U / O J O U J C ‘ Cafeaua de s e rv ic iu " (m e te o , / ţ& y S fî* **~'1 m ax im a z ile i, in fo rm a ţii u tile ,aţii

I horoscop, recom andări TV, a g en d a culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zilei; B asca cu bretele, M ondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, concursuri). 14-15 "N ou tă ţila ■ R adio S onic". 1 5 - Î7 M cS on ic (d ed ica ţii m u z ica le , prem ii McDonald's). 17-19 'Retrospectiva săp tăm în ir. 19-20 ”C /opofe tubulare" (Marius A du). 2 0 -2 1 " Greatest Hits". 21-23 "Călătorii pe portativ" (M arius B raşoveanu). 23-2 "Muzica ş i m uzich ia" (Marius B raşoveanu). 1-6 Music Non-Stop. .

Jo i, 27 maiŞtiri- 3 00. 10:00, 12:00,13:00,15:00, 16:00, 19:00. Ţ iir i BBC: 6:00. 11:00, 14:00, 18:00. 6:30-9:00

Transilvan ia M atinal. 6 ,45 , 7 ,20 , 8 ,2 0 -S Horoscopelniţa; 8,30 Liniuţa de dialog, 9,00-15,00

Patrula ţie serviciu. 9,20, 9,50, 10,20, 10,50, 11,20, 11,50, 12,20, 12,55 - Buletin rutier, 9,30 Revista presei; 10,05_ Punctul de vedere, 12,59 Declarapa zilef, 13,20 -14,00 Cafe concert, 15,00-20,00 Prob Nobiem, 15,15 Punct de vedere: 16,00-17,00 Votaţi! Radio Transilvania: 17,05 BBC Education Programmes: 19,05 Declarapa zilei: 20,00-21,00 Muzicorama: 21,30-23,00 Taxi Muzic: 23,00-01,00 Post Factum: 01,00-06,00 Music Non S top.'

Jo i, 27 m ai

I .. 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 PauzeleZ raw T de dimineaţă. 11.00-19 bo Contact FM. 19:00-

21 00 Seara la Cluj. 21:00-22:00 Conversaţia£

de jo i seara realizator D ragoş Stanca, talk-show pe d iverse tem e din actualita tea clujeană 22:00-24:00 In arşiţa m uzic ii-realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu . Em isiune, cu si d e s p r e ritm urile tro p ica le , 2 4 :0 0 -0 1 :0 0 C on tac t ja z z - reallzator Comeliu Stroe. Emisiune culturală dedicată marilor nume ale genului, o se lec ţip a celo r mai frum oase p ie se d e .ja zz , un cocktail swing, bossa nova, 1:00-5:00 Discontact.

Jo i, 27 m ai • a m 0 0 0 Bună d im ineaţa .

îtflnformaţii, actualităţi şi muzică ■ w în zorii zilei, cu Ioana Kanya.

8,00 Em isiunea in lim ba maghiară. 10 ,00 R adioc ircu it.

RADIO CLUJ

Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale. De la Radio Cluj, prezintă Ella Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11.05-13,00 Tranzit. Agenda culturală, provocări la sfirşit tfe mileniu, rondul de prînz. Redactor Ioana Bindea. 12,00 Radiojurnal transilvan.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale - dedicaţii de muzică u şoară . 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Emisiune de actualităţi şi muzică prezentată de Doina Borgovan. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Pe scena istoriei - fapte, documente, comentarii. Redactor Gheorghe Bodea. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveste religioasă pentru copii. 20,10 Din grădina cu fio ri multe. Program folcloric de dedicaţii oferite la microfon de Codruţa Aron Vîrtic. 21,00 Ştiri. 21Ş0 Ştiri. 22,00 închiderea programului. ' .

RENAŞTEREA- joi,27mai6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi

şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10 .30 Historia M agistra Vitae;11.30 Vreme trece, vrem e vine - antologia poeziei religioase;12.00 Eveniment - agenda culturală; 12.30 Restituiri - antologie de folk; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r);18.30 Restituiri; 19.30 C asă m ea închisoarea; 20.00 Restituiri;20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 M asă rotundă - despre violenţă; 23.00 în direct, cu ascultătorii; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

^ O N C O P R A X irCABINET «EDICAL ONCOLOGIC

C L U J -N A P O C A , s tr .P R O F C IO R T E A nr.9

(cartier Grigorescu) - C O N S U L T A Ţ II ; '

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 30- 1 8 3CDr. VALENTIN POPESCU

, ( C h i r u r g i e , O n c o l o g i e ) M a , J : 1 4 ^ - i e ; V : 1 5 - 1 7

S : 9 - 1 1Dr. DAN-SORIN POPESCU

(Urologie)L , M i; 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ” - 2 0

V : 1 6 - 2 0 P R O G R A M A R E :

t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4 în timpul orelor d e funcţionare

a cabinetului

' POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pasca!v n rJ , cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRLNO- LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE,♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE

ENDOSC0PIE DIGESTIVĂ - GASTROENTEROLOGIE EI ectroencefalografie -

Eleetromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

L A B O R A T O R (Biochimie - Bacteriologie Imunologic - Parazifologic Determinare Rh - Teste de sarcină - Ântigen HBS - Elisa Test Examinări cifologice pentrn depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) Z ILN IC , in c lu s iv DUM INICA

o r e le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i

l a t e l . 4 1 . 4 1 . 6 3 . ’ .

sc D d t t ia i R G V A - S O C O L O V

1 Calea M o ftie r 186, ap.SV~~'“ T r e i o m u n t# « t â m s t o l e g l c n

c o m p l e x e : -O terapieO protetică (eittamieă) ' O chirurgie ( rc re c ţi, feiplaate)

P ro g ra m ări la tcL : 430028 Zilnic orar 9-19

sîm bătă i0*13P o n t r u s t u e i e n ţ l , p e n s io n a r i .

TEATIIIÎL MAGHIAR: Mîine, 28 mai, ora 19,00 Un riche, trois pauwes

PRO F. UNIV. Dr. MIHAI CALUGASUDr.ANGELACÂLUGÂRD

S t r . P r a h o v e i n r . 11(lîn gă biserica B o b )

PROGRAM OFTALMOLOGIE L, Mi, V - 17-20 S - 8-12/

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISDICIDLIFELINE

^ I Sufletul nostru la dispoziţia ^dumneavoastră. Telefonul j*

* de noapte, telefonul vieţii, p 1 1 9 1 6 4 7

G a rd ă d e n o a p te , o re le 2 0 -0 8 . I

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL UE SMĂTATEMLWALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs.. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile Ia numărul 186864.

Ziarul n o s tru fo lo s e ş te ştiri furnizate d e agen ţiile RO M PR E S şi MEDIAFAX.

1997- P reşed in te le rus B oris Elţîn a sem nat, la Paris, îm preună cu preşedinţii ce lor 6 state

m em bre N A T O , A ctu l Fundam enta l privind Relaţiile M utuale d e Secu rita te şi C o o p e ra re intre

R u s i a ş i A lian ţa Nord-Atlantică.----------------- *...

■ ' , • ' : ' : . . ■■ ',3. ' . • {. . . . . . . .......... . 1fp|Ş ^ — - * -

m T i m P C IT E f l f i T f î C t f

P O R T E L E S ÎR B E D I N T O R T E

D IR E C Ţ I IL EForţele iugoslave din Kosovo a r putea fi atacate .

din toate direcţiile dacă Belgradul respinge cererile internaţionale de a se retrage din provincie şi NATO hotărăşte să dea curs altor opţiuşi m ilitare, a arătat la 24 mai o înaltă oficialitate a Alianţei. “Există diferite căi, inclusiv toate ţările din ju r, dacă ar fi luată în considerare o asemenea evoluţie” , a declarat oficialitatea agenţiei Reuters.

Cei 19 membri ai NATO afirm ă că nu au planuri* de a invada Kosovo. Dacă însă actuala campanie aeriană - intrată acum în cea de-a treia lună - nu-1 va determina pe Slobodan M iloşevici să se supună cererilor internaţionale, s-ar putea ca Alianţa sâ nu-şi îndeplinească obiectivele. Din cele şapte ţâri vecine cu Iugoslavia, Ungaria este unul dintre noii membri ai NATO, A lbania, M acedonia şi Bosnia găzduiesc deja trupe aliate pe teritoriile lor, iar Bulgaria şi România fac parte din Parteneriatul pentru Pace (PpP) al NATO. Croaţia, candidată la PpP, a luptat împotriva naţionaliştilor sîrbi susţinuţi de preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici în războiul de independenţă dintre 1991 şi 1?95.

“Cu siguranţă, preşedintele M ildşevici trebuie să admită câ nu are vecini p rie ten o şi” , a arătat oficialitatea, carc a cerut să i se păstreze anonimatul. Potrivit aceleiaşi surse, nu este exclusă utilizarea pentru operaţiuni în Kosovo a facilităţilor militare

' ale NATO din cadrul misiunii de pace a Forţei de Stabilizare instalate in Bosnia. Alianţa şi-a asigurat pînâ acum acordul mai m ultor state vecine cu, Iugoslavia pentru a utiliza spaţiul lor aerian în cursul operaţiunilor. Obicctivcle-cheie ale NATO sînt retragerea forţelor sîrbe din Kosovo, desfăşurarea unei forje internaţionale de securitate avînd în centru trupele Alianţei şi întoarcerea în provincie a celor 900.000 dc etnici albanezi deportaţi, în cadrul unei autonomii asigurate sub auspicii internaţionale. Potrivit Alianţei, estimările sale conform cărora peste 100.000 dd bărbaţi albanezi din Kosovo sînt daţi dispăruţi scot în evidenţă necesitatea de a-1

opri cît mai urgent posibil pc Slobodan Miloşevici de a-şi duce pînă la capăt planul de epurare etnică. Oficialitatea a mai arătat că o asemenea urgenţă se explică prin faptul că presiunile diplomatice trebuie susţinute prin intensificarea atacurilor asupra forţelor sîrbe din teren şi nu este determinată de o aşteptată stagnare a operaţiuni^ în lunile de iarnă, ceea ce poate fi exagerare. în prezent NATO dispune de 14.000 de trupe cu armament greu în M acedonia şi de circa 12.000 în Albania, dintre care 5.200 sînt militari americani şi piloţi din cadrul Unităţii Hawk, forţă alcătuită din elicoptere antitanc Apache şi susţinută de rachete cu lansare multiplă. Trupele NATO sînt majoritare în cadrul SFOR din Bosnia, formate din circa 30.000 de'oameni şi dotate cu arm am ent greu. Potrivit oficialităţii, trupe suplimentare şi echipamentul blindat necesar pentru forţa de pace în Kosovo (KFOR), al cărei efectiv ca creşte la 48.000 de la 28.000 cît era planificat in iţial, urm ează să fie deplasate pe teatrul de operaţiuni din Kosovo cît mai curind posibil. NATO nu a aprobat încă oficial planul de extindere a KFOR şi comandanţii militari nu au încheiat încă procesul de “ generare de forţe” prin care aliaţii contribuie la alcătuirea forţei. Efectivele armatei iugoslave şi ale forţelor speciale de poliţie din Kosovo sînt apreciate în prezent la circa 40.000 de oameni, neschimbate comparativ de acum două luni, cînd au început bombardamentele. în ultimele trei săp tăm în i, odată cu îm bunătăţirea condiţiilo r atmosferice şi adoptarea de tactici mai agresive îm potriva forţelor iugoslave din Kosovo, NATO a produs mai m ulte pierderi Ia nivelul blindatelor, trupelor, posturilor de com andă şi vehiculelor m ilita re sîrbe, utilizînd avioane de atac A-10 Thunderbolt şi F-16. Oficialitatea a precizat însă că m edia atacurilor îndeplinite cu succes asupra tancurilor, de exemplu, ar putea fi dublată la opt sau zece pe zi, după aprobarea de către preşedintele Clinton a utilizării de elicoptere Apache.

D IN T R E Ţ Ă R IL E N A T O , C U P R I V I R E L A S T R A T E G IA R Ă Z B O I U L U I D IN K O S O V O

D iv e rg e n ţe le d in tre ţările membre N A T O s e accentuează în privinţa strategiei c e trebuie urmată în problem a K osovo, în timp c e situaţia de la faţa locului, d u p ă 62 d e z ile de bombardamente antiiugoslave, nu permite o evoluţie apreciabilă.

Ministrul germ an al Apărării, Rudolf Scharp ing, m em bru al unui guvern ce nu vrea s â ia în considerare o invazie terestră în- zonă, a subliniat, în ziua d e 24 mai, faptul că obiectivele N A TO ar putea fi atinse prin strategia actua lă b bo m bard am en te lo r ae rien e . "D a c ă a v e m puţină r ă b d a r e , n e v o m a tin ge obiectivele. Strategia urmată este cea bună’ , a indicat dl Scharping, cu ocazia unei video-conferinţe care a avut loc într-o tabără de refugiaţi din F Y R O M (F p sta R e p u b lic ă Iu g o s la v ă a Macedoniei), şi a fost retransmisă la sediul N A T O din Bruxelles. D u p ă p ă r e r e a ofic ia lităţii germ ane, eforturile diplomatice din in terioru l G 8 (c e le mai industrializate şapte ţâri şi Rusia) trebuie s ă com pleteze strategia militară. îmbinarea “oferă o şansă f a v o ra b i lă p en tru a ob ţin e s u c c e s u l”, a m a i s p u s dl Scharping. Ministrul britanic al Afacerilor Externe, Robin Cook, a dat, în mod clar/un avertisment diferit, estfmînd, în 23 mai, la B B C , c â trebu ie s ă s e ia în considerare o intervenţie terestră în K o s o v o , c h ia r ş i în eventualitatea în care soldaţii săi

ar trebui s ă înfrunte un anumit grad d e rez istenţă d in partea armatei iugoslave.

P re ş e d in te le Bill C linton a sintetizat a c e s t e d o u ă poziţii într-o scrisoare publicată de “N ew York Tim es", subliniind că “va fi continuată strategia actuală”, care şi-a dovedit eficacitatea, care "se bucură de un sprijin larg în cadrul Alianţei" şi perm ite menţinerea “unei relaţii pozitive cu Rusia”. Dar dl Clinton a m ai spu s: “nu înlătur alte opţiuni militare”.

Alte voci d ivergente, venind după c ea a Italiei, s -a u făcut auzite prin luările d e poziţie ale O landei, G re c ie i şi Republicii C eh e - unul din noii membri ai N A T O - în privinţa cererii unei întreruperi a bom bardam entelor. M in istru l g r e c a l A fa c e r i lo r Externe, G eo rg ios Papandreu, şi omologul său ceh , Jan Kavan, au făcut, la data d e 23 mai, într-o declaraţie com ună la încheierea unor convorbiri pe care le-au avut la Beijing, un ap e l “pentru o scurtă su sp en d a re " a atacurilor aeriene îm potriva Belgradului, pe_ntru “a d a o ş a n să diplomaţiei ş i * a perm ite a d o p ta re a unei rezoluţii d e către Consiliul de Securitate al O N U ”. Colegu l lor olandez, Jozias van Aartsen, a pledat şl el, în cursul aceleiaşi zile, în favoa rea unei întreruperi a loviturilor (a e rien e ) N A T O în Iugoslavia, d acă autorităţile de la Belgrad îşi dau acordul pentru retragerea d e trupe şi pentru trimeterea d e forţe d e pace în K oso vo . A c e a s t a a r perm ite, după părerea sa , "să s e deschidă

c a le a p en tru a d o p ta r e a unei rezoluţii d e că tre Consiliul d e Securitate (a l O N U )”.

Ceilalţi m em bri ai Alianţei Nord- A t la n t ic e n u v o r s ă p u n ă , d eo cam d a tă , a c e a s tă chestiune pe ord inea d e zi, cu atît mai mult cu cît, la fa ţa locului, nu există nici un s e m n d e retragere a forţelor iu go s lave din K osovo.

Purtătorul d e cuvînt militar al N A T O , gen era lu l W a lte r Jertz, a indicat chiar, în ziua d e 23 mai. c ă av io an e le d e recunoaştere şi sateliţii (A lianţei) au sem nalat noi d esfăşu ră ri (d e trupe iugoslave ) în K o s o v o , “p ro v e n in d , în p r in d ip a l, d in M u n t e n e g r u ”. Potrivit ofiţerului germ an , nu este v o rb a , în m od ob ligatoriu , d e întăriri, ci p oate d e o trimitere d e trupe m en ită s ă c o m p en sez e pierderile suferite. v

Potrivit purtătorului d e cuvînt al N A T O , Jam ie S h ea , nu trebuie s ă s e e x a g e r e z e d im ensiunea divergenţelor, căci, după părerea s a , c e le -19 ţări m em bre N A T O sîn t “p e d e p lin d e aco rd , în proporţie d e 99 la sută, în c e ea ce priveşte strategia ce trebuie - urm ată în K o so v o ”, şi “nu există nuanţe dec ît d e unu la sută".

în teren, Situaţia evolua destul d e puţin, ch ia r d acă N A T O a p rezen tat u n bilanţ destul d e m ăgulitor a l ce lo r două luni de operaţiuni a le sa le , cu distrugerea a c e l p u ţ in o t re im e din a rm a m e n tu l g re u ai a rm atei iugoslave, a unei sute d e avioane (rep rezentînd 50 la sută ) şi a 75 la su tă d in ram pele de lansare a rachetelor.

MOARTEA STATU LUI-NATIUNE, NAŞTEREA UNEI EUROPE UNIFICATE

("INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE")

Avînd în vedere războiul sălbatic care sc duce în Balcani, este ciudat sâ afinni că epoca de după războiul rece a dat naştere unei schimbări remarcabile şi anume o Europă paşnică şi unificată în miezul ci. Atunci cînd reputata ziaristă Elizabcth Pond - dc mulţi ani corespondent al publicaţiei “Christian Science Monitor” - fonnulcazâ această idee in noua ei carte “Renaşterea Europei”, ea se referă la Uniunea Europeană, acea adunare de naţiuni care s-au raliat unei cauze comune într-o manieră mult mai

- puternică decît îşi pot da seama americanii. Dar ea vorbeşte, de asemenea, despre promisiunea pe care această nouă Europă o face de a se opune vechii uri etnice atît de dramatic simbolizată, astăzi, de Slobodan Miloşevici. “în pragul secolului ăl XXI-lea s-a petrecut un îhiracol”, scrie ea. “Europa s-a născut a doua oară.”

Europa - continuă dna Pond - “duce o muncă de pionierat în crearea unui fond comun de suveranitate postnaţională şi postmodemistă, care înlocuieşte sistemul de state-naţiuni al ultimelor trei secole. Transformarea Europei va constitui pentru noi o provocare în plan economic şi psihologic. Singura superputere a lumii nu este încă pregătită pentru şocul ce va veni”.

După războiul rece şi după un deceniu şi jumătate de “eurosclcrozâ”, vechea noţiune abstractă de comunitate europeană a început sâ le apară unor oameni politici drept o

posibilitate reală. într-unul din “acele rare momente fluide ale istoriei, în care putem influenţa ceea ce se' întîmplă”, lideri asemenea fostului cancelar al Germaniei, Helmuth Kohl, au decis să aducă o schimbare reală - “o metodă calitativ nouă de organizare a naţiunilor”. “‘în Europa centrală era statului- naţiune a luat sfîrşit”, afirmă dna Pond. Noua eră este una a deciziilor colective, a deciziilor prin consens. Integrarea europeană avansează cu consecvenţă şi aceasta nu numai în plan economic, ci şi în probleme de politică externă şi juridice, în timp ce presa americană, în cea mai mare parte, a scăpat din vedere acest subiect.

Integrarea este dificilă, desigur. Americanii au observat durerile naşterii, în timp ce europenii trăiesc naşterea, remarcă dna Pond. “Criza a devenit o unealtă în dezvoltarea Uniunii Europene”, iar outsiderii au tendinţa de a subestima schimbarea care a apărut în urma acestei crize. Un aspect plin .de Speranţă al acestor evoluţii din Europa este faptul că ideea de a fi acceptat în instituţiile ei reprezintă o forţă deosebit de putemicâ.“EfectuI de disciplină” al “dorinţei de a adera la cluburile” UE\ şi NATO este puternic. Pentjru a obţine admiterea, statele trebuie sâ aibă alegeri democratice, un control civil al forţelor armate şi să respecte drepturile omului.

Deja există dovezi extraordinare ale faptului că ţări precum Macedonia şi Bulgaria “doresc şă fie civilizate, europene

şi transatlantice, iar modul de a o face este dc a scăpa de ura intcrctnică”, arată dna Pond. Această opinie evocă observaţiile făcute recent dc preşedintele Bill Clinton Ia o întîlnire cu reprezentanţii presei din San Francisco: “Adevărata problemă carc se pune astăzi nu este dacă Kosovo va face parte din Serbia. Adevărata problemă este dacă provincia Kosovo şi Serbia şi alte state din regiune vor face parte din noua Europă. Cea mai bună soluţie pentru Kosovo, pentru Serbia, pentru Bosnia, Croaţia, Macedonia şi toate ţările din Europa de sud-est este integrarea într-o Europă în care suveranitatea contează, dar în care frontierele devin tot mai deschise şi mai puţin importante într-un sens negativ.”

Atitudinea Europei faţă de Kosovo a fost un îucru foarte edificator de urmărit, notează dna Pond. “Este remarcabil cum în Europa, în ultima săptămînă din luna martie, după mai puţin de o săptămînă de bombardamente, Kosovo a încetat să mai fie o chestiune tactică şi a devenit o chestiune morală”, în condiţiile în care a devenit tot mai acut sentimentul că “nu trebuie să mai existe holocausturi - că noi, ca europeni, nu putem tolera aşa ceva în Europa.” Extinderea NATO, deşi controversată şi problematică din punct de vedere al efectului ei asupra Rusiei, a constituit “un factor pozitiv de modelare a evoluţiilor politice din Europa centrală, consolidînd mişcarea către stabilizare şi societăţi multietnice, conchide dna Pond.

UIMEA ÎSI CONCENTREAZĂ ATENŢIA ASUPRA REFUGIAŢILOR D IN K O S O V O ,

UITÎND DE ZECILE DE MILIOANE DE REFUGIAU DIN ALTE ZONE ALE GLOBULUI

(AP)în timp cc lumea îşi axează atenţia asupra

abuzurilor suferite dc albanezii kosovari, aproape nu acordă nici o atenţie milioanelor dc refugiaţi din alte părţi ale globului, relevă George Gedda, redactor la Associated Press.

Să analizăm tăcerea care a însoţit de la începutul anului, dislocarea a 780.000 dc angolezi, toţi victime ale unui conflict generat - la fel ca cel din Kosovo - de probleme etnice. “Nu văd pe nimeni care sâ vrea să facă ceva pentru ei” afirmă James Woods, expert în probleme africane şi fost oficial al Pentagonului.. Woods precizează câ, în Africa, crizele au produs imense suferinţe pe plan umanitar, dar rezolvarea lor ar necesita intervenţii foarte riscante, pe care nici Statele Unite, nici Europa, nu doresc să şi le asume.

Albanezii din Kosovo sînt un grup de elită; comunitatea internaţională s-a grăbit să le ia apărarea sâ le ofere alimente, adăpost şi promisiuni că se vor repatria. Mai mult, NATO pedepseşte Serbia pentru abuzurile comise împotriva lor cu opt săptămîni de lovituri aeriene.

Dar nimeni nu ia apărarea angolezilor dislocaţi sau a altor 50 de milioane de refugiaţi din întreaga lume, despre care înaltul Comisar pentru Refugiaţi al ONU afirmă că au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele în ultimii ani. Nenumăraţi oameni au fost brutalizaţi şi au pierdut totul, inclusiv membrii de familie. în Angola, numărul persoanelor dislocate începînd cu 1 ianuarie, este de circa 6.500 pe zi majoritatea victime ale atacurilor comise de grupăn rebele care beneficiau odată de sprijinul SUA. Altele sînt victimele atacurilor forţelor guvernamentale.

în rîndul ţărilor africane, Angola nu este singura ţară în care există persoane dislocate pe plan intern. Conform unui organism particular, Comitetul pentru refugiaţi al SUA la sfîrşitul lui 1998 în Africa se aflau 2,7 milioane de refugiaţi şi 8,7 milioane de persoane dislocate. Multe sînt victime ale unor conflicte de lungă durată. în această categorie, Sudanul deţine locul de lider mondial, cu un număr estimat de 4 milioane. Alte350.000 de persoane au fugit din ţară. în întreaga

lume Aganistanul sc situează pc primul loc în producerea refugiaţilor: 2,6 milioane numai în1998. Secretarul general al ONU, Kofi Annan, născut în Ghana, dcplîngca lipsa dc voinţă politică a comunităţii internaţionale, de a acorda sprijin refugiaţilor, mai ales în ţara sa natală în pofida plasării Africii în vîrful Agendei dc lucru a ONU. “Realizarea păcii şi progresului în Africa sînt prioritare pentru mine nu numai pentru câ sînt african, dar şi pentru că am credinţa câ Naţiunile Unite nu-şi .vor găsi liniştea pînă cînd în Africa nu se realizează pacea”, declara Annan în cadrul unei cuvîntări ţinute la începutul lunii la Universitatea Howard din Washington. Dar, cu cîteva zile în urmă atenţia sa s-a îndreptat din nou spre Kosovo unde a vizitat o tabără dc refugiaţi la marginea oraşului Kukes din Albania. “Facem tot ce putem ca să-i readucem acasă înainte de venirea iernii”, proclamă cl. “Sper sâ reuşim”. James Bishop, fost ambasador în Liberia se plînge că membrii Congresului deşi au alocat miliarde pentru eforturile umanitare şi cheltuielile militare din Kosovo, s-au codit cînd a fost vorba să aloce 10 milioane de dolari pentru a ajutora Sierra Leonc o altă ţară africană lovită dc război şi mizerie. Bishop carc acţionează în cadrul unei organizaţii umbrelă din care fac parte mai multe grupuri umanitare, InterAction afirma că datorită interesului mult mai scăzut al mass-media, crizele africane beneficiază de prea puţină atenţie.

Peter Takirambudde, de la organizaţia dc supraveghere a drepturilor omului din New York, Human Rights Watch, declară că după terminarea ’ războiului rece, importanţa strategică a Africii pentru Occident s-a diminuat foarte mult.

El afirmă totodată că Occidentul încurajează soluţii africane la problemele africane, o abordare care permite comunităţii internaţionale să nu se considere responsabilă şi să trateze problemele din Africa la fel ca pe cele din Kosovo.

Occidentul ştie că nu există un echivalent african al NATO aşa că noţiunea de soluţii “made- in-Africa” poate sună nobil, dar este iluzorie”, adaugă Takirambudde.

M U H S A M : P O S S J E Ş 3 3 R T E R 3 0 A R Edespre un decupaj din ambientul geografic, din natura supusă agresiunii umane şi asupra căreia omul îşi pune amprenta. Şi astfel, natura poate deveni ea însăşi un produs dc cultură, pentru că e oglinda fidelă a comunităţii care o populează.

Aceasta c substanţa celor 46 dc lucrări: uleiuri, desene în cărbune şi acrii, acrii cu bitum, tuş şi guaşă, vorbind toate, Ia unison, despre identificarea unei modalităţi contemporane de redare a peisajului, cu mijloacele consacrate ale picturii. Peisajul, fară om, dar cu omul subînţeles, c pentru A r m in M U H S A M spaţiul de desfăşurare al unui romantism sublimat. Deşi la prima expoziţie în afara spaţiului german şi a celui american (unde a şi urmat

stagii'de specializare), A r m i n M U H S A M este un artist despre a cărui reuşită românească se cuvine să vorbim în termeni dintre cei mai favorabili.

Michaela BOCUF o to : I. PETCU

La Colegiul N ational “George Coşbuc'

între manifestările consacrate aniversării a 80 de ani dc existenţă a acestei instituţii deînvăţămînt, ieri a fost ziua artelor plastice tradiţionale, care a fost marcată prin deschiderea, în sala festivă “N. Bogdan” a Colegiului, a unei

• cuprinzătoare expoziţii de icoane pe sticlă, sculptură în lemn, măşti, ceramică pictată, ouă încondeiate, cusături şi costume populare, realizate de 181 de elevi din 13 şcoli şi licee din Cluj-Napoca şi judeţ. O demonstraţie fără pereche pentru ceea ce se cheamă talent juvenil, inventivitate, exuberanţă coloristicâ, plăcerea jocului de a crea. Expoziţia a fost prefaţată de d-na prof. Daniela Nicolau - directorul Colegiului, care a subliniat, între altele, că: “Gala artelor şi tradiţiilor populare a fost organizată în acest an avîndu-se,în vedere două componente: e x p o z iţia de a r tă p o p u la r ă şi evoluţia a n s a m b lu r ilo r fo lc lo ric e (din Cluj- Napoca şi din alte oraşe transilvane), prezente în număr dc 11 Ia «Gală» pentru a demonstra, prin spectacolul pc care îl vor susţine (a s tă z i, de la

o r a 1 6 , în aceeaşi sală - n.n.), că arta populară • rămîne o sursă perenă de inspiraţie şi că, între modem şi tradiţional în cultura română, există o continuitate armonioasă, generatoare de noi valori. Prin această manifestare complexă, şcoala noastră doreşte să aducă un omagiu artei populare „ care, de altfel, a găsit aici un teren propice... Manifestarea mai este.legată de tradiţia liceului nostru şi prin faptul că acesta este primul liceu românesc de fete, din Transilvania. Un alt argument mai este şi faptul că patronul spiritual al şcolii este George Coşbuc, cel care a fost atît de aproape de creaţia pdpulară a neamului nostru, pe care a valorificat-o în binecunoscutele poezii «Nunta Zamfirei» şi «Moartea lui Fulger», în încercarea dc a lăsa literaturii române o monografic a satului transilvănean”. Am mai notat documentata alocuţiune a d-nei Simona Munteanu - director adjunct al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, domnia sa fiind şi absolventă a liceului; doamnei prof. Dorina Nimigcanu, inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, i-a revenit misiunea cca mai plăcută, aceea de a anunţa premiile. Au fost premiaţi următorii elevi, al căror talent, îndreptăţit să iasă la lumină, se cere stimulat şi încurajat: P r e m iu l I , pentru foarte frumoasele sale icoane pc sticlă - A n d r e i Fe n e şa n (Şocoala nr. 20 Cluj- Napoca); P r e m iu l I I , pentru crestături (sculp"turâ) în lemn - A l i n C r iş a n (Clubul copiilor Huedin);

P r e m iu l III, pentru o mască reuşită - S im o n a M a c a r ie (Şcoala nr. 24 Cluj-Napoca); m en ţiuni: C a r m e n T o f a n ă (Colegiul Naţional “G. Coşbuc”), G a b r i e l A c h i m şi G a b r i e l L u p a ş , ambii dc la Şcoala nr. 5 “Iop

tehnologici şi progrcsultri tehnic, dintr-o perspectivă ironic-critică, în lucrările de dată mai recentă (1998-’99), artistul încearcă sâ dezvolte tema, în sensul abordării peisagisticii dintr-o perspectivă contemporană. Este vorba

Dc fapt, expoziţia “ Peisaje şi in te r io a r e ” , deschisă ieri la Muzeul Naţional dc Artă, prezintă lucrări din perioada 1996-1999 şi arc ca tematică relaţia om-natură; în timp ce, în lucrările dintr-o primă etapă (1996-’98), maşina apare ca metaforă a

Michaela BOCU Foto: I. PETCU

Dc la Durrer la De Chirico - sau o călătorie care se insinuează visarea, alături de o foarte evidentă pcrsifiarc/ironizare a tehnicismului. Artistul, pe care am fi tentati să-l bănuim de oarecare simpatie sau afinitate faţă dc sculptură, mărturiseşte apetenţa sa pentru tehnic in sensul in care diabolicul ii "bintuie" (ii "incearcă") pe credincioşi, punindu-i de atitea ori la încercare. Tinărul artist german Armin MOHSAM (originar din Cluj),< despre a cărui biografie artistică vorbeam in ziarui nostru de ieri, e surprinzător prin modul original in care metaforizează polemici şi rigori geometrice, static-dinamicul unor mecanisme, bancuri de lucru, emiţătoare, aranjamente axiale,

forme şi instalaţii, interioare sau peisaje. El pictează aproape tot, cu un gust bine temperat-al perspectivei, .luminii, umbrei, al culorii in general, de la treceri subterane, containere,

la elemente de planeitate sau cilindricitate.

Agârbiceanu” din Cluj- Napoca.

Tuturor expozanţilor le-au fost acordate diplome de participare, care să le amintească că, în 1999, în frumoasa lună a lui Florar, ei şi-au unit eforturile spre cinstirea spiritului tradiţional.

în perioada 1-5 iunie seva desfăşura examenul dc capacitate pentru absolvenţii dc gimnaziu. Examenul se .va desfăşura pc centre, unde vor susţine probele elevii şcolii respective şi elevi din alte şcoli din oraşe sau şcolile dc comune, carc vor fi transportaţi pe cheltuiala Inspectoratului Şcolar.

Prezentăm, cu litere aldine,centrele . de examen şi,în paranteze, şcolile urbane şi rurale de pc raza comunelor respective arondate la şcoala centru de examen: Şcoala n r . 1 Cluj-Napoca; Şcoala n r .3 Cluj-Napoca; ŞcoaIa„L Agârbiceanu” Cluj-Napoca; Şcoala „S. Bârnuţiu” Cluj-Napoca (Lic. pentruDeficienţide Vedere, Şcoala Specială de Surzi nr. 1); Şcoala nr. 10 Cluj-Napoca ; Şcoala „E. Pora” Cluj-Napoca; Şcoala „Ion C r e a n g ă ” Cluj-Napoca; Şcoala n r . 20 Cluj-Napoca (Gr. Şc.Telecomunicaţii); Şcoala nr. 21 Cluj-Napoca; Şcoala n r . 24 Cluj-Napoca; Şcoala nr. 7 Cluj- Napoca (Şcoala Chinteni, Şcoala Aşchileu, Şcoala Vultureni, Şcoala nr.9 Cluj-Napoca, Şcoala Baciu, Şcoala Panticeu, Şcoala Recea Cristur); Şcoala n r . 6 Cluj-Napoca (Şcoalanr.4);ŞcoaIa n r . 16 (Şcoala nr. 22 Cluj-Napoca, Liceul „L. Blaga” Cluj-Napoca, Şcoala Gheorgheni, din comuna Feleacu); Şcoala nr. 28 Cluj-Napoca; Lic. Teoretic „A. lancu” Cluj-Napoca; Colegiul „G. Coşbuc” Cluj-Napoca; Lic. „N. Bălcescu” Cluj-Napoca; G r .

Ş c . „ T r a i a n V u i a ” C l u j - N a p o c a(Ş coala nr. 12,Gr. Şc. „Unirea”); Şcoala „AI. V l a h u ţ ă ” C lu j- N a p o c a (Lic. „O. Ghibu”); Ş coala „ H o r e a ” Cluj-Napoca (Lic. Teoretic nr. 5, Şcoala Ciurila, Şcoala nr. 13, Şcoala Specială de Surzi nr. 2); Ş c o a la „ L . R e b r e a n u ” C l u j- N a p o c a (Şcoala nr. 29); Lic e u lT e o r e tic n r . 2 C l u j- N a p o c a (Lic. „S a m u e l Brassai”, Lic. „A p a c za i” ) ;L i c .T e o r e t i c „ G h . Ş in c a i” C lu j-N a p o c a (Lic. „E. Racoviţă”); L ic e u l de M u z ic ă C l u j- N a p o c a ( Lic. de Arte Plastice, Lic. de Coregrafie); L i c e u l „ M . E m i n e s c u ” C l u j - N a p o c a (Şcoala

(Şcoala T r ite n i, Şcoala Ploscoş, Şcoala Luna); Şcoala n r . 1 C îm p ia T u r z ii (Şcoala nr. 3 Cîmpia Turzii); L i c . T e o re tic „Pâvel D a n ” C îm p ia T u r z ii (Şcoala Viişoara); Şcoala „ T .M u r ă ş a n u ” T u r d a ; Ş c . „ A . la n c u ” T u r d a ; Ş c. „ H o r e a , C lo ş c a şi C riş a n ” T u r d a ; Şc. „ lo a n O p r iş ” T u r d a ; Şcoala n r . 2 G h e r la (Şcoala Geaca, Şcoala Mintiul Gherlii, Şcoala Sic); Lic. „Ana Ipătcscu” Gherla; Şcoala Huedin (Şcoala Mărgău, Şc. Sâncraiu, Şc. Câlăţele, Şc. Beliş, Iz. Crişului; Şc. Râşca; Şc. Mănăştireni); Liceul Gilâu (Şcoala Câpuşu Mare, Şcoala. Mărişel);

Feleacu); Şcoala nr. 2 Cluj-Napoca; Şcoala nr. 1 Dej (Şcoala Căşeiu, Şcoala Chiuieşti, Şcoala Vad); Şcoala nr. 2 D e j (Şcoala Bobîlna, Şcoala Mica, _ Şcoala Cîţcău, Şcoala Ocna Dej, Şcoala Pintic); Şcoala nr. 3 D e j ; Şcoala nr. 4 , D e j (Şcoala Unguraş, Şcoala Jichiş, . Şcoala nr. 5 Dej); L i c . „Al. P a p iu Ilarian” D e j ( Lic. „A Mureşanu”, Şcoala Cuzdrioara, Şcoala Viile Dejului); Şcoala„Gh. Bariţiu” Turda (Şc. Petreştii de Jos, Şcoala Copăceni, Şcoala „Potaissa” Turda); Şcoala „Ai Şaguna”Turda(ŞcoalaTureni, Şc. nr.5 Turda); Şc. n r . 2 C îm p ia T u r z i i

Şcoala F lo re ş ti ( Şc. Măguri Răcătău, Şcoala Săvădisla); Şcoala A g h ire ş u (Şcoala Gârbău, Şcoala Sânpaul); Ş c o a la A p a h i d a (Şcoala Cojocna, Şcoala Căianu, Şcoala Jucu, Şcoala Suatu, Şcoala Palatca, Şcoala Mociu, Şcoala Cămăraşu, Cămin Şcoală Jucu); Şcoala Ic lo d (Şcoala Aluniş, Şcoala Borşa, Şcoala Bonţida, Şcoala Corneşti, Şcoala Dâbîca); Ş coala Ia r a (Şcoala Băişoara, Şcoala Valea Ierii); Şcoala Poieni (ŞcoalaCiucea, Şcoala Săcuicu); Şcoala C e a n u M a r e (Şcoala Frata); Şcoala n r . 1 G h e r la (Şcoala Fizeşul G h e rlii, Şcoala Sînm ărtin, Şcoala Buza,

Şcoala Ţaga, Şcoala Cătina); Şcoala Mihai Viteazul (Şcoala Moldoveneşti, Şcoala Călăraşi).

în legătură cu modul de'organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate facem următoarele precizări: ,

*-înscrierea pentru examenul naţional de capacitate se face Ia secretariatul centrului de examen, indiferent de domiciliul candidatului, pe baza următoarelor acte:

a/ pentru candidaţii din seria curentă: .* fişa de înscriere* certificatul de naştere în original şi

în copieb/ pentru candidaţii din serii anterioare

anului în curs:* cerere de înscriere* foaia matricolă pentru clasele

V-VIII* perioada de înscriere: 22-28 mai

(candidaţii din seriile anterioare se vor înscrie, de regulă, la şcolile unde au absolvit 8 clase, iar în cazul schimbării domiciliului la şcoala de circumscripţie din localitatea de domiciliu).

Graficul examenelor:1 iu n ie - lucrare scrisă la limba şi

literatura română2 iun ie - lucrare scrisă la limba şi

literatura maternă3 iun ie - lucrare scrisă la matematică 5 iu n ie - lucrare scrisă la Istoria

românilor şi Geografia României 8 iunie - afişarea rezultatelor.

î n c i c l u l

Regizorii ii rom ân i de j i film: DAN PIŢA !I Fundaţia “Spirit Românesc”, I I împreună cu RADEF, I | Româniafilm Cluj-Napoca, cu j j sprijinul Primăriei municipiului | I Cluj-Napbca, sub egida Centrului i ! Cultural Românesc, organizează,■ în p e rio a d a 31 m ai - 6 iun ie a.c. I I “Săptămîna DAN P I Ţ A ” . Toate I |- proiecţiile vor'avea loc în sala j | RADEF Româniafilm, Piaţa | . Unirii nr. 2 4 , potrivit următorului .

program: luni - D r e p t a t e în I la n ţu ri; marţi - R o c h ia albă de I I d antelă; miercuri - Pa s în do i; I | joi - concurs; vineri - H o te I.d e | | lu x ; sîmbătă - E u s u n t A d a m ; | • duminică - O m u l z ile i. Intrarea >

este liberă, ora de începere a I reprezentaţiilor fiind 19 . Sponsorii I | manifestării: Prointermcd (agenţie | | imobiliară, 0 6 4 - 1 9 - 0 5 - 3 9 ) şi | I Salamander. i

1600 - C e le trei ţări româneşti au fost încorporate intr-un singur stat sub conducerea lui Mihai Viteazul.' • .

1821 - T u d o r V lad im irescu a fost ucis, lîngă Tîrgovişte, d in ordinul lui A lexand ru Ipsilanti.

IV * 1 $ î h f ;

"Chemarea Bucovinei"M îin e , 28 m ai a .c . , cu

începere de la ora 17, în sala “I. Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “L. B laga" va fi p rezentată o e x p u n ere cu privire la Prim ul C o n g re s al Intelectualităţii R om âne din Cernăuţi, urmată de o proiecţie de diapozitive cu ob iective turistice din B u c o v in a . Societatea, d e C u ltu ră şi Literatură R o m ân ă din Bucovina, înfiinţată în 1982 la Cernăuţi şi reactivată acum legal în România, invită pe toţi bucovinen ii, d e sc e n d e n ţii a c e sto ra , p recum ş i pe sim patizanţii B ucovine i s ă

, participe la a c e a s t ă manifestare.'

'ZILELE TRANZIT ‘99în programul de astăzi: între

orele 10-12, Cafenea artistică(Sinagoga de pe str. G . Bariţiu, nr. 16, balcon); între o re le 15- 18: m asa rotundă cu tem a R e v is ta “ C o n t r a fo r t ” d in Chişinău (Republica Moldova),

- respectiv P h i lo s o p h y an d Stuff (CIuj-Napoca); pentru ora 20 este anunţat în Studioul de concerte al A cad em ie i d e

). Muzică "Gh. Dima" concertul susţinut,de Thierry Miroglio (percuţie) şi Ancuţa Aprodu

. (pian), ambii din Franţa; în fine,, cu începere de la o ra 21, la

Sinagogă, spectacol de teatru: un colectiv al Teatrului “Tamâsi Aron” din Sf. G h eo rgh e va prezenta A lceste de Euripide în regia lui Bocsârdi Lâszlo (spectacolul va fi jucat în limba maghiară). Mîine, 28 m ai: la C a fen eau a artistică progra-

7 m ată în tre o r e le 1 0 -1 8 (balconul Sinagogii) îi va avea ca invitaţi pe următorii: Forest Art, Pierte Joseph, Les Voisins du D essous (Franţa), Galeria K.L., Galeria Sylvie Moreau, Departamentul de teatru de la Universitatea “B abpş-Bolyai”, Centru l C u ltu ra l F ra n c e z , G a le r ia T iv e (T g . M u re ş ), Muzeul Brukenthal din Sibiu - D ep artam en tu l d e A rtă Contem porană, Inspectoratul pentru Cultură Cluj, ArtStudio, Vizeg (CIuj-Napoca); de la ora 19, în sala Teatrului Maghiar de Stat, sp ec taco lu l în lim ba

' franceză intitulat Un riche, trois pauvres , în interpretarea Companiei Les V o is in s du D e s so u s din Franţa, pe texte de Louis Calafer; la o ra 20, fn incinta Sinagogii, proiecţii video cu o s e le c ţ ie din film e le Festivalu lui M ed iaw ave din Ungaria.L an sa re d e carte

CAIETUL ALBASTRUd e N ico lae B a lo tă

Fundaţia Culturală M E M O R IA - F ilia la C ju j invită publicu l interesat la lansarea

cărţii pe care autorul, Nicolae Balotă, a intitulat-o C A IE T U L A L B A S T R U . Vor vorbi despre carte Marta Petreu şi Corin Braga. Lansarea va a vea loc sîm bătă, 29 mai a.c. la o ra 11, în s a la ”l. M u ş le a " d e la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian B laga”.

Tabere de limbi străine

Fundaţia Bibliotecară “Heltai G a sp a r " o rg a n iz e a z ă şi în a c e s t a n tab e re pentru învăţarea limbilor străine - engleză şi germ ană - în cursul vacan ţe i d e v a ră , în următoarele localităţi: Rimetea, judeţul Alba, Văleni, judeţul Cluj şi U n g u r a ş , jud eţu l C lu j. Informaţii suplimentare pot fi obţinute zilnic, între o re le 10- 17, la num erele de telefon: 19-08-11 şi 19-08-16 sau la sediul Fundaţiei, str. Clinicilor, nr. 18.

— -T^— — ■--- ” ■ - .■v

în premieră la Opera Maghiară de Stat CIuj-Napoca

“ N a b u c c oIremiera are loc astăzi, 27 m ai, ora 19; scenografia M adarassy Istvân I (Budapesta), coregrafia Adrian Mureşan (Opera Română CIuj-Napoca), Icostume Bodor Maria (Teatrul de Stat Sibiu), concert maistru Barabas Sandor

şi Ferenczi Endre, asistent regie Gy. Tatar Eva, regia Kurthy Andras (Budapesta), în rolurile principale: Bancsov Karoly (Nabucco), Kirkosa Julia (Abigail), Kiss Domokos (Ismael), Hercz Peter (Zaharia), Molnar Maria (Fenena), Szeibert Istvân (Levita), Vincze Janos (Abdallo), Szilagyi Jaoos (Sacerdotul), Orth Eva (Ana); dirijor

Hary Bela. i ;Pentru clujeni, numele.lui Kurthy Andras este extrem de cunoscut. Pentru că

apreciatul regizor budapestan este o prezenţă, constantă, agreabilă şi plăcută, este întotdeauna garanţia succesului.

La ora actuală, Kurthy Andras face parte din echipa renumitului Rudas Tibor, de numele căruia se leagă concertele celor trei mari tenori, Pavarotti, Careras, Domingo. Şi cît ne p riveşte , concertul ce lo r trei soprane de la B u cu re ş ti, din cursul lunii martie a.c.

- K u r t h y A n d r a s , d u p ă “ S im o n e B o c c a n e g r a ” şi “ M c B e a th ” u n a lt op v e r d ia n , “ N a b u c c o ” ,

- Pentru a pune în scenă N a b u c c o trebuie şâ cunoşti foarte bine opera, construcţia muzicală şi cea dramatică . Experienţele personale în materie de N a b u c c o . sînt destul dc însemnate, începînd «u zece ani în urmă, într-o versiune în limba italiană. Au urmat realizări la Budapesta şi mai apoi la Scala din Milano, în timpul celei de a doua burse de studiu, cînd am fost asistent regizor al celebrului Riccardo Mutti, o experienţă extrem de importantă pentru mine. Cu doi ani în urmă am fost rugat de conducerea Operei Maghiare de Stat CIuj-Napoca să pun în scenă o nouă versiune la N a b u c c o , idee pe care am îmbrăţişat-o imediat. Am răspuns pentru că îmi place oraşul, oamenii lui, colegii din Opera Maghiară de Stat, oameni de cultură desăvîrşiţi.-

- “ N a b u c c o ” este t i t l u l

v e r d ia n u ş o r " d e - s u p u s m o d e rn iză rilo r.

- Ca şi concepţie, 50 la sută am concepyt un stil nou, restul fiind o versiune pentru publicul clujean, care este un pic tradiţionalist. Mi-am rugat colegii, scenografufMadarassy şi Bodor Maria, sâ conceapă o versiune nu în totalitate în spiritul tradiţiei şi al istoriei, le-am cerut câ conceapă ceva expresiv. Ei au făcut un lucru bun, la fel cum au făcut şi maestrul coregraf Adrian Mureşan, întregul ansamblu, cor, balet, orchestră, solişti, tehnicieni. Sînt colegi care au lucrat exemplar, fârâ să simt Câ ei au probleme personale şi sociale deosebite. L e mulţumesc pentru aceste zile oferite, eu primind din partea lor cca mai bună atenţie şi concentrare.,

- P u te m găsi co respondenţe în tre N a b u c c o şi a lţi dictato ri? C u evenim ente actu ale?

- Este o întrebare carc se pune des în cazul operei N a b u c c o , actuală ca tematică si

corespondenţe. îmi amintesc de un Nabucco întruchipare a lui Saddam Huseinl, prezentat de Giancarlo del Monaco la Opera din Bonn. Personal, nu cred cir este necesar să se meargă atît de departe cu modernizările. Publicul este destul de inteligent pentru a percepe mesajul. Nu stilul este important la Nabucco,. ci mesajul. Publicul trebuie să înţeleagă conexiunile şi legăturile dintre personaje şi evenimentele în sine, publicul trebuie implicat în poveste, trebuie să'trăiascâ fiecare moment, act, scenă, fiecare notă.

- E x is t ă p re a m u lt negru în scenografia o p e r e i...

- Observaţia este justă. Există multe momente depresive în operă şi negrul le potenţează. Sînt şi alte culori în operă, cum ar fi cele finale, date dc arborele

• vieţii,.carc dă o culoare aparte,' mai optimistă. Cred însă câ negrul mă reprezintă cel mai bine, nefiind o persoană prea optimistă din fire.

Demostene SOFRONFoto: ion PETCU

Fe s tiva lu l “ A u g u s tin Bena” este dovada cea mai elocventă a renaşterii mişcării corale în CIuj-Napoca, dar şi în Ardeal. Nu este, deci, surprinzător faptul că, alături dc formaţiile corale de tradiţie au apărufnoi ansambluri sau grupuri vocal-coralc. Sursa acestor noi coruri nu o reprezintă atît întreprinderile, fabricile sau instituţiile dc stat care, aşa cum ştim, sînt în proces dc restructurare, ci spaţiul cultural-religios. Astfel pot fi considerate formaţiile corale de la : Lic e u l Te o logic U n ita r ia n (dirijor Majo Juliana), C o ru l bărbătesc al sem inarului T e o lo g ic O r to d o x -C lu j (dirijor prof. Petre Stanciu) C o ru l Lic e u lu i Te o lo g ic R e fo rm a t (dirijor Szekely Arpad), C o r u l “ Psalm odia T r a n s y lv a n ic a ” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (dirijor conf. univ. dr. Vasile Stanciu), C o ru l “ m ag n ifica t” al Catedralei Episco pale G re c o -C a to lic e - Schim barea la fa ţă - (dirijor prof. Alexandru Suciu). Asistăm deci la o manifestare publică a corurilor religioase, lucru demn de toată lauda. Menţionînd formaţiile corale liceale, ne întrebăm cu legitimă mirare unde sînt formaţiile corale ale şcolilor şi liceelor româneşti din CIuj-Napoca?

Nivelul artistic şi de participare al celei de a Il-a ediţii a Fe stiva lu lu i “Augustin Bena” a fost realmente superior celei din anul trecut. Actuala ediţie a arătat cum nu se poate mai bine că, în CIuj-Napoca, există formaţii corale de nivel semiprofesionist dacă nu şi mai mult. Este vorba, mai ales, de “ C o r u l V iv a la M u s ic a ” al Casei de Cultură a municipiului CIuj-Napoca dirijat de prof. Francisc Mureşan. Spre satisfacţia multora, ne permitem a afirma că municipiul nostru are Iprin prof. Francisc Mureşan un dirijor de cor de primă clasă. S-au prezentat la un nivel' superior şi alte coruri, dintre care menţionăm: C o r u l P s a lm o d ia T r a n s y lv a n ic a , C o ru l “ M a g n ific a t” , C o r u l F e r o v ia r ia (dirijor prof. Adrian Corojan - directorul festivalului), C o r u l dc cam eră “ K o s ” al Casei de Cultură Studenţeşti (dirijor Zita Magyari).

Ansamblurile corale din alte judeţe au fost reprezentate de “ C a m e r a la A c a d e m ic a Porolissensis” din Zalău dirijată de prof. loan Chezan, C o r u l “Appassionata” al Casei Municipale dc Cultură din Bistriţa dirijat de: prof. Francisc Mureşan. O menţiune specială- pentru G r u p u l coral “ D e Juventute” al Universităţii “Babeş-Bolyai” dirijat de prof. Victoria Şofei. Corurile cu o veche tradiţie s-au prezentat şi de data aceasta

Festivalul "Augustin Bena", ediţia a ll-a

R e u n i u n e ac o r a lăcorespunzător. Este vorba dc “ C o r u l Augustin Bena” al Sindicatului Liber al Învăţâmîntului Preunivcrsitar al jud. Cluj., dirijat de Marius Cuteanu şi C o r u l Universitarilor Clujeni “Seniori” al Sindicatului “Alma Mater - Babeş-Bolyai”, dirijat de prof. Aristotel Cruceanu. Formaţia corală “Augustin Bena” dirijată de prof. Marius Cuteanu are meritul deosebit de a prezenta în festival 5 piese corale de Augustin Bena. Credem însă că aceste două formaţii corale, pentru a depăşi stadiul actual al realizărilor artistice şi mai ales al vocalităţii corurilor, au nevoie de o infuzie de tineret atît în ansamblu, cît şi în conducerea lor. Există de acum forţe dirijorale clujene tinere, care se pot manifesta ca ajutoare fericite în asigurarea unei calităţi superioare a formaţiilor.

Reuniunea corală “Augustin Bena” a demonstrat că muzica compozitorului ce-i poartă numele merită a fi readusă la lumină

Poate ar fi interesant şi util ca ediţia din anul 2000 să cuprindă şi o secţiune specială a corurilor şcolare, creaţia corală a lui Augustin Bena avînd resurse inepuizabile şi pentru acest tip de formaţie muzicală. Dar, Festiva lul “ A u g u s tin Bena” a fost şi un prilej de a demoastra existenţa unui repertoriu coral variat şi interesant. S-au interpretat lucrări corale de compozitorii Felix Mendelssohn Bartholdy, Johannes Brahms, Pierrc Ccrton, Karl Maria von Weber, A. Bruckncr, Orazio Vecchi, Giovanni Picrluigi da Palcstrina, Hans Leo Hasler, Claudc Dcbussy, B. Brittcn, G. F . Hăndei. Lucrările compozitorilor români au ocupat în programul festivalului un loc deosebit de important: Simeon Nicolescu, Ion Daniclcscu, Gh. Danga, I.D. Kirescu, Gh. Dima, Marţian Negrea. De asemenea, piesele corale ale compozitorilor clujeni au fost incluse cu succes în repertoriul festivalului: Tcreny Ede, Tudor Jarda, Adrian Pop, Emiliu Dragea, Marius Cuteanu, Dariu Pop, Alexandru Ivăşcanu etc. O plăcută surpriză au fost piesele de muzică religioasă de la muzica bizantină la creaţii ale compozitorilor contemporani! Am avut ocazia să .audiem valoroasele creaţii de muzică religioasă de Augustin Bena. Ba mai mult, “Corul Catedralei Arhiepiscopale Ortodoxe dirijat de prof. Ion Brie a interpretat în cadrul Sfintei Liturghii de duminică, Liturghia de Augustin Bena. Aceeaşi frumoasă lucrare a fost pregătită şi de Corul “Psalmodia Transylvanica” dirijat de conf. univ. dr. pr.„ Vasile Stanciu.

Cea de a II ediţie a Festivalului “Augustin Bena” şi reuniunea corală a acestei manifestări s-au bucurat de un real succes. Ele s-au desfăşurat şi în cadrul manifestărilor organizate de “Asociaţia Naţională Corală din România” al cărei preşedinte este dirijorul Voicu Enâchescu. Merită toată lauda organizatorul principal al acestei manifestări - Casa Municipală de Cultură CIuj-Napoca

E. CORNESCU

O NOUĂ REVISTĂ DE CULTURĂ

f a c u lt a te a d e Litere (sa la " D * P o p o v ic i " ) v a g ă z d u i a s t ă z i , 2 7 m a l a .c . , cu î n c e p e r e d e la o r a 13 , la n sa re a publicaţiei culturale u lt im a T - a l t e r n a t iv e în c u ltu r a t e a t ra lă , editată d e F u n d a ţ ia D r a m a fe s t ,F a c u lta te a d e Ju rna lism şi Ş t i in ţ e le C o m u n ic ă r ii a U n iv e r s i t ă ţ i i B u c u re ş t i ş i T ea tru l N a ţ io n a l d in T îrg u - M ureş, cu sprijinul Fundaţiei pentru o Soc ietate Deschisă'. R e d a c ta tă d e A lin a N e le g a C adariu , M iruna Runcan, C .C . B u r ic e a M lin a rc ic , A n c a R otescu , Cătălin Ştefânescu , Mihai Constantin , M arie-Luise S em en ş i S av ian a Stânescu, u lt im a T îş i p ro p u n e s â răspun dă nevoii d e reordonare a com un icării între creatori, c e r c e t ă t o r i ş i critici, reprezentînd un forum deschis meditaţiei a su p ra fenomenului teatral contem poran. Publicaţie in te rd is c ip lin a ră , u lt im a T in t e g r e a z ă in form aţia r o m â n e a s c ă d e p ro fil în actualitatea teatrală din ţările Europei C entrale şi de Est, dar şi din a lte arii culturale prin c o la b o r a r e a con stan tă cu p u b lic a ţ ii . s im ila re d in străinătate.

Cîntec şi voie bună la niiniiul Gherlei

S e ap rop ie cu paşi repezi v a c a n ţ a d e v a r ă , d a r şi sărbătorile d e sfîrşit de an. In multe şcoli program ele artistice s e ţin lanţ în că de pe acum. în c o m u n a Mintiul Gherlei, d e e x e m p lu , am ş i a s is ta t la primul sp ectaco l prezentat de e le v i i Ş c o li i G e n e r a le d in localitate. Copiii au cintat şl au dansat, în să show -u l p rogra­m ului I -a constituit tom bola organ iza tă d e c o n d u c e re a şcolii. S -a u distribuit nu m ai puţin d e 100 d e b ile te . Cîştigâlorii au primit cadouri din p a rtea Filialei G h erla a Crucii Roşii. N u au lipsit nici s u rp r iz e le o fe rite cu multă generozitate d e organizatori. Program ul s -a încheiat cu o reuşită d iscotecă, unde toată lum ea s -a distrat foarte bine.

D u p ă c u m n e -a s p u s d ire c to a re a Şcolii G en e ra le Mintiul G h e r le i , d -n a prof. Doina M oldovan , în perioada urm ătoare ap ro ap e zilnic vor avea loc m anifestări cultural-

^sportive organ izate cu prilejul Zilei internaţionale a copilului.L a 1 Iu n ie v o r a v e a lo c concursuri, program e artistice şi întreceri sportive, la care vor p a rt ic ip a toţi cop iii s a te lo r aparţinătoare com unei Mintiul G heriei. S Z .C s .

R e c ita lu r i la

A c a d e m ia d e M u z ic ă• V ineri, s îm bă tă

H f T " ' ş i d u m in ic ă , în J fiecare din cele trei

zile, d e la o ra 16, în sa la *J. S . Bach" (44 )

v o r a v e a lo c r e c i t a lu r i - e x a m e n la m uzică de cam eră susţinute d e c la sa prof. univ. dr. F erd inand W e iss .

• L un i, 31 m ai, la o ra 18.30, în Studioul d e concerte, recital - e x a m e n d e c an to susţinut ' d e studenţi ai c lase i prof. univ.. G h eo rg h e R o şu . lector, univ. R a m o n a E re m ia şi M arton M elinda; m aestru de concert: prof. univ. Ş tefan Ronai.

Expoziţia Vasile GHEORGHIŢĂ

A s tă z i , 27 m ai, la o ra 17, v a a v e a loc la Librăria V E D d e p e s t r a d a N a p o c a nr. 5 vern isa ju l expoziţiei de pictură a cunoscutu lu i artist c lu jean V a s i le G H E O R G H IŢ Ă .

R u b r ic ă rea lizată d e ’ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ M .B O C U

1997 - Prem ierul C io rbea a prezentat, într-o conferinţă d e p re să extraordinară, bilanţul activităţii guvernam entale d e la preluarea puterii.

1994 - Guvernul a aprobat Program ul naţional d e investiţii

publice pe anul 1994.

Evoluţia .evenimentelor politice la nivel central a avut o serie de urmări şi în plan local. După aproape trei ani de la alegerile locale, în Consiliul local Cluj-Napoca au Ioc mutaţii structurale. O serie de consilieri s-au orientat spre alte formaţiuni politice decît cele care i-au propulsat pe listele de alegători. Motivele sînt multiple: poziţia actualdi puteri faţă de " opoziţie şi, mai ales, faţă de aşa-1! zisele partide “naţionaliste”, ; nconorarca angajamentelor celor dc la putere faţă de electorat şi,5 nu în ultimul rînd, divergenţele din , sînul Coaliţiei şi al unor partide, aflate sau uu la guvernare. Primul i ; seism s-a produs ia vîrf, în cadrul ' PUNR, ducînd la scindarea acestuia şi apoi la neînregistrarea preconizatului PAUR, din motive exclusiv politice. Convenţia Democrată, dc mai mult timp, ameninţă cu dezintegrarea. Pe măsură ce liberalii s-au impus pc scena politică, nu mai acceptă tutela PNŢCD. în Consiliul local, liberalii nii mai votează după şabloane rigide, venite dc Ia centru, promovate de PNŢCD şi UDMR. Ei manifestă independenţă şi

iniţiativă proprie. Simt că sînt mai puternici în cadrul Convenţiei, atît în privinţa capacităţii celor care-i reprezintă, cît şi în cîştigarea electoratului. ‘în aceste condiţii, dorinţa de a participa în alegeri pe liste proprii pare îndreptăţită. Pe plan local, neînţelegerile cu privire Ia viitorul candidat

M U T A Ţ I I P O L I T I C E I M C O N S I L I U L L O C A L

C L U J - N A P O C A

spre PRM. în acelaşi timp încearcă să cîştige teren şi PNR care, pînă la această oră, are trei consilieri. în prezent, structura Consiliului este următoarea: PNTCD - 3, ANCD -1, PNL - 3, UDMR - 6 PDSR - 3, PSDR -1, ME -1, PNR - 3, PRM -1, (probabil 3), independent - 1 şi încă

nehotărîţi - 6. într-un interviu | publicat recent, consilierul UDMR Janos Boros şi-a exprimat teama câ şi în viitor “blocul din jurul primarului” va vota după dispoziţia

| acestuia. Nimic mai fals. I Adevăratul bloc care a 1 obstrucţionat în permanenţă I iniţiative valoroase âlc executivului

pentru Primăria Cluj creează disensiuni. Părăsirea corăbiei liberale de către un consilier local şi perspectiva unor dispute publice duc Ia slăbirea imaginii partidului şi a unităţii de acţiune a grupului liberal. Pe de altă parte, nici PNŢCD-ul nu-şi păstrează vechea structură, prin plecarea unui consilier la gruparea Boilă - Ciorbea. în aceste condiţii, se pare că o mare parte a electoratului se îndreâptâ spre PDSR sau

a fost cel al UDMR, susţinut de PNŢCD. Acest bloc a' încercat să demonstreze că administraţia Clujului nu merge, în actiţala structură a executivului şi cu actualul primar. Multe proiecte de hotărîri, care vizau probleme fundamentale economice, cît şi de interes cultural au fost blocate din start. Cetăţenii care participă la şedinţele de consiliu s-au convins de acest lucru şi de multe ori au părăsit sala revoltaţi.

Ioan CÂMPEAN U

A doua amînare în judecarea recursului în procesul de insultă dintre Deac, Chicînaş şi Funar

• ce i d o i c o n s ilie r i lo ca li d o re s c sâ

dem onstreze că nu l-au in s u lta t pe Funar

ş i n ic i nu au a vu t in ten ţia să o fa că •Recursu l făcut d e consilierii

locali Ioan D eac şi Ionel Chicinaş împotriva deciziei Judecătoriei C lu j, c a r e i-a o b l ig a t s â - i plătească lui Gheorghe Funar cîte dou ă milioane fiecare, a fost aminat pentru a doua oară. La în fă ţ iş a re a d e d a ta trecu tă , avo catu l c e lo r d o i con silieri, m aestrul Liviu L a ză r , a cerut am înarea pentru a putea studia d o s a r u l . D e a c e a s t ă d a tă , primarul G h eo rgh e Funar a cerut a m în a r e a ju d e c ă r i i prin depunerea unei cereri la dosar prin care arăta c â este piecaţ din ţară. Astfel, urm ătoarea înfăţişare a fo st fixată pentru d a ta d e 16 iunie.

P r o c e s u l a în c e p u t prin p lîngerea p en a lă a primarului împotriva celor doi consBieri, prin care îi acuza d e calom nie pentru un articol sem n at d e D e a c şi Chicinaş din 17 martie 1998, în care aceştia protestau împotriva deciziei primarului d e a sărbători Revoluţia rom ână d e la 1848 în aceeaşi zi cu Revoluţia maghiară. J u d e c ă to r ia a s c h im b a t în cad ra rea p en a lă a faptei în insultă şi i-a achitat p e cei doi consilieri pe latură pena lă , dar i-a condam nat pe latura civilă, să -i p lă te a sc ă prim aru lu i cîte d o u ă m ilioane d a u n e m ora le fiecare.

A. M.

Simpozionpentrumareşalul Hon KntonescuLiga şi fundaţia "Mareşal Ion Antonescu" organizează simpozionul "Monument mareşalului erou Ion Antonescu", cu ocazia împlinirii a 53 de ani de la moartea sa, pe data+de 1 iunie, la Cercul Militar Cluj- Napoca, începînd cu ora 1.1,30. Duminică, 30 mai, va avea loc o slujbă de pomenire la Catedrala Ortodoxă.

Apelînd la societatea civilă,Valeriu Tabârâ cere publicarea listei cu datornicii de la Bancorex

Preşedintele PUNR, Valeriu Tabără a reafirmat, ieri, la Cluj, că cere publicarea listei' cu toţi datornicii de la Bancorex, creditele neperformante fiind, în opinia sa, una dintre cauzele majore carc au dus la situaţia gravă în care sc află banca. Făcînd apel la societatea civilă pentru a forţa o mai mare transparenţă referitor la problcmmclc băncii, Tabără şi-a manifestat rezerve faţă dc politica internă a Bancorcxului, criticînd politica dc salarizare, cu retribuţii situate la un nivel mult superior faţă de media din economic.

Multe credite, susţine liderulPUNR, au fost obţinute pe fundal politic: “de ce sare Berceanu şi PD cînd aud de publicarea listelor?”, întreba retoric Tabără.

Spre deliciul ziariştilor prezenţi la conferinţa de ieri, deputatul a relatat o discuţie purtată cu ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, care i-ar fi spus: “Vâ dau orice ca parlamentar, dar nu pot să duc lista la Parlament. Dacă o iau, nu mai ajung cu ea pînă la tribună”.

Titus CRĂCIUN

Măgureanu este, de acum înainte, responsabil pentru PNR ClujŞedinţa Biroului Politic al PNR a hotârît împărţirea, cu caracter dc supervizare, a filialelor

judeţene ale partidului. Fiecare dintre liderii PNR se va ocupa, pe linie directă, de activitatea unor organizaţii din teritoriu. Decizia Biroului Politic l-a numit pc Virgil Măgureanu responsabil cu activitatea PNR Cluj. Surse din partid nc-au declarat câ Măgureanu a cerut sâ fie supervizor al PNR Cluj. Conducerea filialei clujene a PNR s-a declarat îneîntatâ de numirea lui Măgureanu, pc considerentul şă există relaţii deosebit de bune între „domnul profesori* şi liderii clujeni ai formaţiunii.

Â. M.

D u p ă p o s i b i l a f u z i u n e P N R - P L D R .

L id e rii PLDR Cluj au puse deoparte p atru posturi in conducerea PNR Cluj

Anunţarea începerii procedurii de fuzionare între PNR şi PLDR a creat senzaţie, în special din cauză că partidul Iui Cerveni a fost trecut în registrul partidelor politice de foarte puţin timp. Biroul Politic al PNR a pus pe ordinea de zi a Consiliului Naţional de sîmbâtă discutarea fuziunii, iar, mîine, Comitetul Executiv al PLDR va hotărî termenii în care va fi discutată fuziunea. Prin fuziune, Nicolae Cerveni va primi postul de vicepreşedinte al PNR, iar partidul lui Cataramă va obţine un număr suficient de senatori pentru a forma un grup parlamentar. PLDR poate, însă, să pună mai multe condiţii în vederea fuziunii, .acum câ are personalitate juridică.

La Cluj, membrilor marcanţi ai PLDR Ii s-au „păstrat11 două posturi în Biroul Executiv Judeţean

şi alte două în Biroul Minicipal. Discuţiile cu senatorul Cerveni durează de mult mai mult timp decît s-ar părea la prima vedere. ,

Proaspăta preşedintă a PNR Cluj, Iuliana Comea, ne-a declarat că nu au existat nici un fel de relaţii între filialele clujene ale celor două partide. Ovidiu Drîglă, liderul PLDR Cluj, afirmă câ .relaţiile între organizaţiile clujene sînt foarte bune şi datează încă de pe vremea fostului preşedinte Onisim Raiu:„PNR ne-a propus o colaborare de mai multă vreme“. Drîglă aşteaptă decizia ComitetuluiExecutiv de vineri al PLDR pentru a vedea cum va fi finalizată declaraţia politică comună de la Bucureşti.

Andreea MARCU

"Articolul din "Washington Post" asta o analiza fâccitâ da un om

cara nu ara putere da decizia în privinţa politicii externa româneşti"

u rm are d in p ag ina 1 factorilor d e d ec iz ie din Statele Unite a le Americii. C e e a ce am susţinut în acest articol reprezintă rodul unor acum ulări de fapte şi al unor evoluţii privind războiul din Iugoslavia.

- C u m c r e d e ţ i c ă v a fi 'a p re c ia tă p oz iţ ia d v s . la nivel in te rn aţio n a l, în O cc iden t, d a r ş i în R u s ia ? P în ă în prezent aţi r e s im ţ i t r e a c ţ i i la a c e s t e d ec la ra ţ ii?

- Eu cred c ă reacţiile unor cercuri politice din Rom ânia sînt ex age ra te . E ste vo rba despre o an a liză a unui om care nu are p u tere d e d e c iz ie în privinţa politicii ex terne româneşti. D e a c e e a , nu văd d e ce ar exista re a c ţ ii d in p a r t e a ţărilo r

occidentale sau a Rusiei la acest a rt ic o l. F o ş t i p re şed in ţi şi secretari d e stat ai Statelor Unite ale Americii au avut, la rîndul lor, intervenţii critice în legătură cu aspecte le referitoare la războiul din Iu g o s la v ia , fă ră c a ia M o sco v a sau în alte capitale o c c id e n ta le s ă a p a ră poziţii oficiale ale guvernelor acelor ţări. Cum am sp u s, doar în Rom ânia rea c ţ ii le s în t e x a g e r a t e şi principala motivaţie a acestor exageră ri reprezintă dispariţia unei tem e d e propagandă anti- lliescu. 1

- D in a r t ic o lu l d v s . s - a r p u te a în ţ e le g e c ă su s ţ in e ţ i p o z iţ ia iJ A T O în c o n flic t ş i cereţi ca a c ea stă organizaţie s ă a ib ă m ai m u ltă grijă d e noi. D e

c e a c e a s t ă s c h im b a r e d e poziţie? 1

- Articolul meu nu este un articol d e susţinere a N A TO . Eu, din contră, avertizelz a su p ra faptului că, pe lîngă consecinţele n egative - care s e văd - a le politicii actuale ale Alianţei Nord Atlantice, sînt şi alte consecinţe, prin tre c a re şi p o s ib ilita te a acordată Rusiei de a -ş i întări prezenţa şi dominaţia în spaţiul balcanic. Am vrut să sensibilizez factorii d e decizie din Statele Unite, de a trata cu seriozitate a c e s t a sp ec t şi nu ca pe un sim plu “efect colateral”. A cest

.articol a vrut să evidenţieze faptul că noi sîntem cei care trebuie s ă ne gîndim în primul rînd la soarta noastră.

( I p R a r e o n o u ă o r g a n i z a ţ i e

t e r i t o r i a l ăO sută de săteni din com una

Săndu ieşti au sem n at recen t cereri de adeziune în speran ţa că liderii Alianţei pentru Rom ânia le vor putea rezolva multitudinea de probleme, ca re pînă acum au răm as nesoluţionate. Pentru a-i convinge, în mijlocul săten ilo r s -a aflat preşedintele A p R Cluj, prof. Vaier Suian, îm preună cu vicepreşed inte le O n isim Raiu , alături de care au mai fost invitaţi liderul P S D R Cluj, V asile Suciu, şi o parte din comitetul executiv ai social-democraţilor din C îm pia Turzii. V aier Su ian a încercat să explice celor prezenţi ideile care stau la baza ApR-ului, arătînd că partidul d -lu i M e le ş c a n u s e in sp iră d in c e a m a i b u n ă experienţă şi tradiţie a partidelor so c ia l-d em ocrate din E u ro pa . “Sîntem u n 'p a rt id p ragm atic , orice soluţie ca re s e potriveşte mai bine cu situaţia actuală a României considerăm c ă trebuie pusă în aplicare". N u au lipsit atacu rile la a d r e s a a c tu a le i conduceri, prof. Suian spunînd că "preşedintele Constantinescu nu este la înălţimea poporului român, a înşelat speranţele oamenilor, iar necazurile s -au înmulţit în loc să s e împuţineze". S -a accentuat foarte mult pe ideea reformei, cea deraiată în momentul actual fiind, în opinia liderului A pR , “o reformă în urm a c ă re ia oam en ii d o a r suferă şi nu s e întîmplă nici un lucra bun, iar banii rezultaţi din vînzarea întreprinderilor s e duc pe Apa Sîm betei pentru c ă nu se in v e s te s c d in n o u , ci s e consum ă". Tot profesorul Suian a explicat sătenilor că A pR deţine p ro g ra m e p en tru ie ş ir e a R o m ân ie i d in a c tu a la s t a re d e z a s t r u o a s ă , în c a r e e s t e prevăzută înlocuirea societăţilor cu p ie rd e r i m ari c u a lte întreprinderi, care au căutare pe p ia ţă , p ro g r a m e p en tru dezvoltarea agriculturii, program e pentru elaborarea unei noi politici fiscale, în ca re numărul exagerat al birurilor sâ fie drastic redus.

O mai b u n ă a p ro p ie re de problemele locuitorilor d e la sate a reuşit s ă le ge vicepreşedintele A pR , Onisim Raiu, c a re a arătat că situaţia actuală în care s e află

agricultura ţării s e datorează şi crizei artificiale a griului, produsă din cau za achiziţionării griului la un preţ mai mic decît cel real: “în m om entul d e faţă griul costă 1.500 lei/kg, în loc de 2.500 lei, cum este în realitate”. Dl Raiu a a d ă u g a t c ă d e z o rg a n iz a r e a agriculturii e ste primul pas în distragerea agriculturii, iar politica actuală este d e tipul “după noi potopul”.

C el mai cu priză la public a fost în să liderul P S D R , Vasile S u c iu , c a re , d u p ă fie c a re alocuţiune, a fost 'răsplătit cu 1 a p la u z e din p artea sătenilor. D o m n ia s a a a c c e n tu a t pe unitatea de idei dintre cele două formaţiuni politice A p R şi PSDR, declarînd: “Noi sîntem cr echipă azi, m îine ne vom d a mîna”, promiţînd apoi sătenilor că va încerca să-i ajute în . problema instalării gazului în comună. ~

O intervenţie scurtă 3 avut şi tînăru l N ic o la e R o ş , o mare speranţă a ApR-ului chiar la nivel cen tra l. P rin s im p litatea sa, specifică vîrstei, a cîştigat imediat simpatia şi încrederea locuitorilor din Sănduieşti.

La rîndul lor, săten ii şi-au exp us cu sinceritate problemele, întrebînd chiar: “D e unde putem fi s ig u r i c ă p rom isiun ile dum neavoastră vo r fi reale?", necazurile celor din Sănduieşti pornesc d e la lipsa gazului şi a iluminatului public. Nici tinerii nu o d u c mai uşor, aşteptînd în zadar pămîntul promis de actualii g u v e rn a n ţ i . S - a m a i ridicat problem a pensiilor muncitorilor cţin fostele C .A .P .-u ri pensii mult firea mici de altfel. D ar una din marile nemulţumiri a le sătenilor care s e ocupă cu comercializarea laptelui a fost îndreptată spre societatea Turdalact, care în loc s â achite lunar preţul laptelui, o fa ce d o a r la trei lun i,.lipsind p ro d u c ă to r ii d e ven ituri. Coincidenţa face c a directorul so c ie tă ţ ii t u rd e n e , D o re l Corpodean , sâ fie un proaspăt mem bra al ApR-ului, motiv pentru care liderii prezenţi la întîlnirea cu locuitorii din Sănduieşti să fie optimişti în rem edierea situaţiei.

Brîndusa FAUR

P A R A S T A S P E N T R U M I Ş C A R E A S I N D I C A L A !

Am ajuns şi aici: sâ vedem cum dă ortul popii mişcarea noastră J I sindicală! Mai trebuie făcut acum doar un parastas pentru ea. I | Aşa e creştineşte! Cîţiva lideri sindicali, frumoşi şi în vorbă bine j | mediatizaţi s'eară de seară pe toate micile ecrane, s-au certat j . vîrtos cu guvernanţii, i-au acuzat pe ei şi i-au apărat pe cei i mulţi, pe care, cică, i-ar sluji! După multă tevatură,

I s-a ajuns Ia greva generală, care a fost - să mi se ierte expresia I | - un fîs! Oamenii n-au participat la greva generală. De ce? Nu | | ştim. Poate pentru că o duc prea bine şi nu vor să rişte; poate |■ cred ce le spun guvernanţii şi nu ce le spun liderii lor; poate le .■ e frică sâ nu le fie şi mai rău... (De frică şi de rău, oricum nu ■I scapă nimeni | Deci, orice | posibil/ Un . m işcarea • făcut singură

’ţ t

în ţara asta), răspuns e

. lucru c cert: sindicală şi-a parastasul. Nu

I existau decît două alternative: ori nu trebuia declanşat conflictul | | de muncă şi anunţată greva, şi totul ar fi fost cum se zice în | | noua limbă de lemn - OK! Ori dacă s-a hotărît declanşarea lor, i . totul trebuia organizat Ia secundă şi milimetru şi pînă la sfîrşit.I Aşa cum spuneam, a fost un fîs. Personal optez pentru prima I | variantă. Dacă cei ce trudesc au stat cuminţi vreme de 50 de ani | j în comunism, acum, ei, cei disponibilizaţi, pensionaţi, lichidaţi, | I trimişi în şomaj, tară lefuri la timp, fară bani pentru mîncare şi i medicamente, “păcăliţi” de băncitei de stat şi de particulari, vor

I sta tot cuminţi încă vreo 200 dc'ani. Şi apoi totul va fi bine şi I | frumos. : i ' •' ' •|| A r fi normal ca liderii sindicali, autorii marelui fîs, să-şi dea I . demisiile, să lase pe alţii. Ei şi-au dovedit clasa, valoarea. Dacă i nici masele, cei pe care-i apără, nu-i susţin, ce mai au oare de ‘

I făcut? Poate să aprindă o luminare. Ca la parastas... !| ' Viorel CACQVEANU jI-------------------------------------------------- 1

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75...

S.C. AGR0TRANSP0RT TURDA S.A■ Turda, str. Clujului tir. 75 •

o r g a n iz e a z ă L I C I T A Ţ I E D E V Î N Z A R E , î n d a t a d e 2 iunie 1999, la ora 10, p e n t r u :

1 . A u t o b e n ă b a s c u la b i lă R A B A 1 b u c . ;2. A u t o c a m io n .b a s c u la b i l S A V I E M 1 b u c .;3. A u t o c a m io n p la t f o r m ă f i x ă R A B A 1 b u c .;4. A u t o f r i g o r i f i c ă R A B A - ^ 3 b u c . ;5. R e m o r c ă a u to R T C F - 7 t 1 b u c . ;6. R e m o r c ă a u to 2R B 5A - 5 t 2 b u c . ;7. M o t o p o m p ă s t in s in c e n d i i 1 b u c . ;8. A p a r a t T E S T E R in s t . e l e c t r i c ă

a u t o m o b i le E L K O N - 400' 1 b u c . ;9. C a z a n " A I A X " p e c o m b . s o l i z i 2 b u c . ;10. G r u p s u d u ră E L I N ( d e f e c t ) . . 1 b u c . ; £11. B a n c p r o b e f r în ă a u t o m o b i l e 1 b u c . ; ş12. D u b e a lu m in iu r e z u l t a t e d in d e z m . 5 b u c . ^

(2691082)Societatea ROMCONTROL S.Aa fost acreditată să certifice conformitatea produselorîn b a z a Certificatului d e A cred itare nr. 013-C/05.04.1999, em is de către Asociaţia Reţelei N aţiona le d e Acreditare din R om ânia (R E N A R ), c a re recu n o a şte com petenţa R O M C O N T R O L ca organ ism de certificare. R O M C O N T R O L a s igu ră servicii de certificare a conformităţii p rodu se lo r pe urm ătoarele d om en ii:• agricultură; ■ ' * ••• minerit; '• p roduse alimentare, băuturi şi tutun;• p roduse petroliere;• substanţe şi p roduse chim iceşi p e următoarele re fe ren ţia le d e certificare : standarde şi norm e d e p rodus naţionale şi internaţionale s a u ce le cu caracter d e normativ intern. 'Serviciile de certificare a conformităţii p roduse lor oferite de R O M C O N T R O L S .A . s e e fec tu ează d e către o ech ipă d e auditori proprii, calificaţi şi recunoscuţi în acest s e n s şi s e b a z e a z ă p e o evaluare detaliată a docum entaţiei tehnice, a p rocese lo r de fabricaţie şi a caracteristicillor d e calitate a produsului faţă de docum entele normative corespunzătoare .Pentru orice alte detalii legate d e certificarea conformităţii produselor Dvs., nu ezitaţi s ă ne contactaţi la u rm ătoarea ad re să : , 5-

' ROMCONTROL S.A. - CLUJ, fstrada Decebal 130; Telefon/Fax: 064-136.047. 8

R E L A D IN T E R N A T IO N A L B ucureşti, firm ă m ixtă rom ân o - ge rm a n ă , im port şi distribuţie d e p ro d u se fa rm aceu tice ,

a n g a je a z ă : •

DIRECTOR VÎNZĂRI pentru RELAD PHARMA CLUJ

Studii superioare;Experienţă anterioareă în domeniu! vînzărilor; /Experienţă m anageria lă anterioară; *Cursuri d e specia lizare în m anagem ent constituie un avantaj; Limită d e vîrstă: 40 ani. . J

Pentru program are la interviu, vă rugăm să trim ite ţi CV la num ărul de fax: 01-312.96.68 în atenţia D irector Resurse Umane, cu menţionarea pos tu lu i pentru care optaţi.

L i c i t a ţ i a s e r e p e tă în f ie c a r e z i lu c r ă t o a r e , l a a c e e a ş i o r ă ş i î n a c e la ş i lo c .. Informaţii Ia telefon 064/314:155,314.892,

311.025, între orele 7-15.

S . C . C U G S . A . C l u j - N a p o c acu sediul în Cluj-Napoca B-dul M uncii 18, organizează

în data de 03.06.1999, ora 10,00 şi în fiecare zi de joi la aceeaşi oră, privind vînzarea de mijloace fixe (maşini unelte), autoturisme şi închirierea de mijloace fixe şi spaţii. Autoturismele scoase la licitaţie sînt: ■ ADEVĂRUL

de Clujcu sediul în Cluj-Napoca, str. Calea Baciu lu i nr. 2-4

organ izează LICITAŢIE PUBLICA CU OFERTE ÎNCHISE ÎN PLICURI SIGILATE

Nr. Tipul crt. autoturismului1. Dacia berlină 13102. Dacia berlină 13103. Dacia berlină 13104. Aro 243 D5. Aro camionetă6. Aro 243

An fabricaţie N r . de înmatriculare

1 CJ137 •• CJ03FUV

6 CJ 6825 31 CJ 490 ,21 CJ 2463 8 CJ1582

tm m u n u n y n i iIcnTDW

conform prevederilor Ordonanţei d e U rgen ţă a Guvernului nr. 88/ 1997, ap robată prin L e g e a nr. 44/1998 şi Norm elor metodologice privind privatizarea societăţilor conterciale şi vînzarea d e active, ap robate prin Hotărirea d e G u vem nr. 55/1998 pentru: •

v î n z a r e a a c t i v u l u i S e c ţ i a n r . 8 situat în str. D orobanţilor nr. 128

1Preţul d e pornire la licitaţie este d e 5 ,7 miliarde lei. Modalitatea

d e achitare a preţului 50% avan s , restul d e plată, in echiva/ent valută (U S D ) va fi eşalonat pe o perioadă d e 3 ani (15%, 20% , 15%). La preţul d e adjudecare s e ad au gă T V A suportat de cumpărător.

Licitaţia va avea loc la d a la d e 17 iun ie 1999, o ra 12 la sediul societăţii.

In c a z d e nead judecare la prima şedinţă seo rgan izeazâ o a doua şedinţă a licitaţiei la data d e 24 iu n ie 1999, ora 12 la sediul societăţii.

D osaru l de prezentare a activului p oate fi procurat la preţul de 2 m ilioane lei, zilnic de la sediul societăţii comrciale, între orele 10-15.

Alte relaţii privind activul c e u rm ează a fi vîndut se pot obţine de la sediul societăţii vînzătoare sau la t e le fo n 435.186 - Ing. IA N E Va u r e l : ii •

Pentru participarea la licitaţiei .ofertanţii vor depune la sediul societăţii, pînă în ziua licitaţiei, ora 10 docum entele prevăzute de legislaţia în vigoare, precum ş ido vad a achitării contravalorii dosarului d e prezentare. -• '

Participanţii vor d epun e la casieria societăţii sau în contul nr. 407265507, desch is la B .C .R . taxa d e participare d e 3,5 milioane lei şi v o rfa c e dovada consem nării la d ispoziţia societăţii vînzătoare a garanţiei d e 3% din preţul de pornire a licitaţiei. ;

V a lo a re a terenului a ferent în sup ra fa ţă d e 5 .386 mp este inclusă în preţul d e pornire a licitaţiei. (135955/)

Pentru participarea la licitaţie, licitatorii trebuie să achite la casieria unităţii, cu celpuţin 2 ore înaintea începerii licitaţiei:

- c/v caiet de sarcini 20.000 lei;- taxa de participare la licitaţie 100.000 lei;- garanţie 10% din preţul de pornire al licitaţiei. .

Informaţii suplimentare se obţin | de la Serv. Mecano-Energetic tel. 415.290. <2

W W Acumo noua imagine

a judeţului Cluj • pe Internet

O n-line informaţii utile din dom en iu l’ adm inistraţie i locale, in form aţii sociale

econom ice, culturale, turistică perm anent actualizate.

RATUC Cluj-Napocavinde la L I C I T A Ţ I E în data de 1.06.1999

următorul material:- f i r c u p ru O 6,5 m m - 650 k g ; - . '- d e ş e u a lu m in iu c u m a x i m 5% im p u r i t ă ţ i - 825 k g .

L i c i t a ţ i a l a a v e a lo c la s e d iu l r e g ie i d in ‘ B - d u l 21 D e c e m b r i e n r . 128- 130,

în d a ta d e 01.06. 1999, o r a 9,00.

Cheia succesului tău - reclamă pe www.cjnet.ro la preţuri promoţionale _______ in lunile aprilie şi mai. (2093566)

H t t p : / / w w w . c j n e t . r o

H O T E L A N C A V E N U 8H O T E L

C A P I T O L

« O J P S T E U

Tarife:P e rio a d a cos t

1 -3 0 iu n ie

55.000 lei/loc/zi1 -2 0 iu lie

75.000 lei/loc/zi 21 iu l ie - 20 a u gu s t

120.000 lei/loc/zi 21 august - 31 a u g u s t •

>' 80.000 lei/loc/zisep tem brie

55.000 lei/loc/zi

Informaţii şi razQrvâri la tal.: 041-731.505

situat la numai 20 iu de malul mării v[

oferă prin cele 221 camere, toa te avînd

b a lc o a n e cu vedere

spre m a re , un

- SEJUR iEXCEPŢlOXiUţI»E LITORALUL

r o m a v e s c

I n f o r m a ţ i i ş i re z e rv ă r i

la tel.: 041-731.305.

, CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; l i SUBREDACJIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; «jf SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

X* XX-

S.C. Centrul de Informatică Minieră S.A. , Cluj-Napoca

organizează din data de 31.05.1999curs de ■ „ R' t" £?1 o>• ' O

Utilizare calculatoare personaleDurata cursului: 90 orePrograma cursului: Sisteme de operare WINDOWS 95, WORD 97, EXCEL 97, servicii INTERNET.

Se eliberează diplome avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

I n f o r m a ţ i i , î n s c r i e r i se f a c Ia t e l e f o n : 0 6 4 / 1 5 5 .0 0 0 , 4 1 4 . 1 2 0 , 4 1 4 . 1 1 7 - s a u la s e d iu l f i r m e i

C l u j - N a p o c a , B - d u l N . T i t u l e s c u n r . 4 .

Consiliul de Administrape a l SOC.COM. CARPIMEZ S.A.cu sediul în m bnicipiul Cluj-Napoca, s tr. A n to n P a n n n r. 14-16

c o n v o a c ăA d u n a r e a G e n e r a lă O r d in a r ă a A c ţ io n a r i lo r în d a ta de 10 .06.1999, o r a 10 ,00 la sed iu l societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în R eg istru l Acţionarilor p în ă la d a ta d e 31 .05 .19 99 cu urm ătoarea O R D IN E D E ZI:

1. A p ro b a re a v în ză r ilo r 'd e active ; §2. A n a liz a situaţiei e co n o m ico -fin an c ia re la 3 1 .0 3 .1 9 9 9 ; §3. D iv e rs e . • 51

Acţionarii vo r pu tea partic ipa pe rso n a l s a u prin r e p re ze n ta re pe b a z ă d e p ro cu ră sp e c ia lă c e v a fi d e p u s ă la sed iu l societăţii p înă la data de 07 .06 .1999 .M aterialele pentru a d u n a re pot fi con su lta te la 's e d iu l societăţii încep înd cu data d e 0 7 .06 .1999 .In caz d e neîntrunire a condiţiilor d e va lid itate , a d u n a re a se rep ro g ram eazâ pentru d a ta d e 11 .06 .199 9 la a c e e a ş i o ră şi în ace laşi loc.I nf orm aţii s u p lim e n ta re la sed iu l societăţii s a u telefon 432 .535 .

Companie multinaţională specializată în domeniul producţiei şi distribuirii unor produse de larg consum angajează pentru Cluj şi judeţe limitrofe:

Reprezentant vînzăriCerinţe:- permis conducere categoria B;

- cunoştinţe limba engleză;- experienţă în domeniu.

Secretară-asistentă- cunoştinţe operare PC;- cunoştinţe limba engleză;- disponibilitate lucru cu detalii.

T r im ite ţi C . V. ş i scrisoa re de m otiva ţie însoţite

de o fo to g ra f ie recen tă la C .P . 9 0 1 0 . P . 13 C lu j.

. D a ta lim ită 0 7 iu n ie 1999.

S . C , C M C S R L4337 Cărbunar nr. 1 (Baia Mare)

Tel: 062-223.318; 223.319 Fax: 062-223.320

produce:1. Placaje marmură, trepte

pi g laturi;2. Mozaic pi terasit toate

granulaţii/e;Culori: roz, alb, vernil, crem, roşu, negru, gălbui. (2093722)

• Vînd 3 camere, confort I, str. Grigore Alexandrescu, parter înalt, finisat, telefon, preţ I55 milioane negociabil. Tel.:193.049, 193.048. (Ag.i.)• Dau în chirie sau vînd casă deosebită situată în zona centrală, ideală pentru sediu de firmă. Tel.: 193.049. (Ag.i.)• Vînd casâ Gheorgheni, 2 camcrc, baie, bucătărie, 86 mp construiţi, 600 mp teren aferent, garaj, preţ 50.000 USD negociabil. Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.)• Vînd urgent 2 camere, confort unic, cu balcon, în Mănăştur, etaj 3 din 4, finisat, cu telefon, preţ 130 milioane negociabil. Tel.:193.049, 430.259. (Ag.i.r

• Vînd urgent 2 camere, ultrafinisat, cu modificări, str.

. Muncitorilor, etaj intermediar, telefon, ocupabil imediat. Tel.:193.048. (Ag.i.)• Vînd teren deosebit, în Grigorescu, suprafaţă 1.200 mp,

„front 40 m, pentru construcţie de locuinţă. Tel.: 193.049. (Ag.i.)• Vînd urgent 2 camere, etaj 1 din 4, orientare sudică, aproape dc căminele studenţeşti, 2 balcoane, semifinisat, preţ 165 milioane negociabil. Tel.:193.049. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, Mănăştur, str. Mehedinţi, etaj 5 din 10, semifinisat, telefon, garaj tablă, pret'180 milioane. Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.)• Vînd casă, zonă centrală, 2 camere, baie, bucătărie, 80 mp suprafaţa construită, 70 mp teren aferent, singur în curte, pret fix25.000 DM. Tel.: 193.049,430.259. '(Ag.i.)• Vînd urgent apartament 4 camere, confort 1, Mănăştur, Aleea Cioplea, ultrafinisat, telefon, garaj, pret 25.000 DM. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)

• Caut chirie apartament 2-3 camere, etaj intermediar, mobilat, în Zorilor. Ofer preţul pieţei. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• • închiriez (vînd) spaţiu comercial, Mărăşti, 140 mp, finisat, birou, grup social. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament o cameră, zona Pata, parter, semifinisat, pret 140 milioane negociabil. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd garsonieră, Mănăştur, confort 1, str. Porţile de Fier, etaj 2, nefinisată, preţ 105 milioane negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Cumpăr spaţiu comercial, 20- 150 mp, în zonele comerciale. Ofer preţul pieţei.. Tel.: 196.262, 431.302! (Ag.i.)

mm

(2 0 9 3 72 t

str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca UI. 064-196262, 054-431.302,

E-mall: ren@zorlec.ro

•” Vînd casă 2 camere, cu anexe, grădină 420 mp, garaj, zona Calea Turzii, pret 49.000 DM. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Grigorescu', semifinisat, parter, pret 155 milioane negociabil. Tel!: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, zona Plopilor, etaj intermediar, semifinisat, pret 225 milioanei Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, str. Muncitorilor, etaj 4, superfmisat, cu modificări. Preţ 18.000 USD negociabil, cu posibilitate de plată în rate. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Ofer chirie spaţiu comercial ultracentral, cu acces stradal, preţ negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)

EB2M B S M

3400 Clul-Napoca, str. Napoca 12

Tel: 19.45.41,19.45.38

• Vînd apartament, 3 camere, conf. II, Mănăştur, zona Minerva, proaspăt zugrăvit, nefinisat, preţ 135 milioane negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort I, decomandat, 62 mp, finisat, cu telefon, Mănăştur, str. Grigore Alexandrescu, preţ 160 milioane negociabil + garaj. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.) ..• Vînd casă în zonă semicentrală, compusă din 4 camere, parter + mansardă, cu încălzire centrală, telefon internaţional, suprafaţa construită 110 mp, curte şi grădină 350 mp, zona străzii Paris, preţ 650 milioane negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.) .

. « Dau în chirie 3 camere, confort mărit, 3 camere, -3 balcoane, garaj, telefon, nemobilat, etaj intermediar, pret 150 USD, anticipat minim 3 luni, zona Plopilor noi. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră, coniort 1, 28 mp, îngrijită, în Mănăştur, str. Grigore Alexandrescu, preţ 100 milioane negociabil. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament, 3 camere, conf. I, Mănăştur, zona Cîmpului, nefinisat, preţ 180 milioane negociabil. Tel.:194.541,. 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, parter înalt, cu balcon închis, semifinisat, Gheorgheni, zona Mercur, preţ 20.000 DM negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Cumpăr urgent casă cu teren 500-700 mp, cu acces auto. Casa poate fi şi construcţie veche, prefer zona Gheorgheni, Andrei Mureşanu, Pata, Grigorescu. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament o cameră, finisat, faianţă, gresie, parchet, lambriuri, telefon internaţional, ocupabil imediat, str. Bucureşti, preţ 130 milioane negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Caut urgent pentru închiriat apartament 2, 3 camere, ultracentral, mobilat, cu telefon. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)

(2 0 9 3 6 0 0 )

AGENŢIE EDIL IMOBILIARAStr. G -r a f V . Milea nr. 31 ap i

E -m « îii: ed i î ro@ iis a .net ,

■ a n• Vînd teren 2000 mp, în Apahida, cu front de 22 m, cu construcţie de 15x15 m, cu apă, gaz, energie electrică la stradă, proiect de construcţie, parter + mansardă, preţ 5.000 DM negociabil.

Vînd apartament 2 camere, confort 1, în Mănăştur, str. Bucium, cu parchet, balcon închis, preţ 135 milioane negociabil. Tel.: 196.835. (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră, confort3, în Mănăştur, str. Gîrbău, etaj4, pret 45 milioane negociabil. Tel.: 196.835.

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL

deschide noi serii de cursuri avizate de Mlplsterul Educaţiei Naţionale

• OPERATOR CALCULATOR7 0 h - 5 0 0 .0 0 0 le i

■ UTILIZATOR CALCULATOR 5 0 h - 3 7 5 .0 0 0 le i .

• PROGRAMARE BAZE DEDATE

■ 5 0 h - 5 0 0 .0 0 0 le i• CONTABILITATE TEORETICĂ

SI COMPUTERIZATĂ ’l 00 h - 6 0 0 . 0 0 0 le i

• SECRETARIAT 100 h - 6 0 0 . 0 0 0 le i• LIMBI STRĂINE

. 7 0 h - 5 5 0 .0 0 0 le i" • dotare modernă §

• preţuri m inime . 8• plata 4 rate .

• ofertă specială pentru elevi, studenp, şom eri -

cursuri intensive • practică gratuită

• suport cursTel.: 196.529, 430.345 între

o re le 8,30-20,30.

• Vînd apartament 3 camere, confort 1, în Mănăştur, str. Vidraru, Ion Meşter, etaj 3 din 10, 2 băi, cu telefon, balcon închis, preţ 165 milioane negociabil. Tel.: 196.835. (Ag.i.)• Vînd garsonieră confort 1, în Mărăşti, cu telefon internaţional, duşumea, baie şi bucătărie, cu faianţă şi gresie, preţ 85 milioane negociabil. Tel.: 196-835. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort I, în Mărăşti, central, pe str. Aurel Vlaicu, Scorţarilor, etaj intermediar, faianţă, telefon, preţ 175-180 milioane negociabil. Tel.: 196.835. (Ag.i.)• Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie, în Mărăşti, singur în curte, pret 300 milioane negociabil. Tel.’: 196.835. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 3 camere, în Zorilor, preţ 100 USD/lună, nemobilat, cu telefon şi garsonieră conf. I, în Mănăştur, pret 90 DM/lună. Tel.:196.835. (Ag!i.)• Vînd apartament 3 camere, confort I, în Mărăşti central, str. Aurel Vlaicu, preţ 150 milioane negociabil. Tel.: 196.835. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort I, în Mănăştur, str. Primăverii, etaj 1 din 4, cu 2 balcoane, parchet, telefon, preţ 155 milioane negociabil. Tel.:196.835. (Ag.i.)

s.c. L0RELLA s a l .Agenţie imobiliară

str. Fortăreţei 4, §Tel.: 431.754. 094-663.116, g

■ orar 8-20. iiVizionarea şi înscrierea

este gratuită.

• Vînd urgent garsonieră, confort 1, Mănăştur, Parîng, balcon; telefon, 110 milioane. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Agenţie Imobiliară intermediază vînzarea unor spaţii-complexe comerciale Cluj, eventual rate 3 ani. Tel. 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere, confort 1, decomandat, Mănăştur, Minerva, cu telefon, pret 145 milioane. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.) '• Dau în chirie apartament 3 camere, confort mărit, Pata - Cipariu, ultrafinisat, cu telefon, (ne)mobilat. Tel.: 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Grigorescu, confort 1, finisat, parchet; telefon, etaj intermediar, pret 20.000 DM. Tel. 43L)54 sau 094-663.116.• Vînd casâ, Gruia, p+1,'teren 700 mp, ultrafinisată, preţ100.000 DM negociabil. Tel.

■431.754 sau .094-663.1 16. (Ag.i.)

MATRIMONIALE• Pensionar în vîrstă de 64 de

ani caut pensionară 60-63 de ani. Tel. 41-60-46 între orele 19-21 zilnic în Someşeni, pe numele Sandu Păştină. (583580)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd vilă construcţie nouă finisată, 5 camere, magazin, curte, garaj, suprafaţă construită 340 mp. Informaţii 092-34-60-03. (429827)

• Vînd atelier tîmplărie. Relaţii la tel. 18-90-73.(586543)Vînd teren pentru construcţie

500 mp în zona Someşu Rece Gura Rîştii. Tel. 092-32-13-48. ‘ 583546)

• Vînd casă cu teren 14 ari Gilău nr. 591 pe Şoseaua Naţională. Vînd teren 14 ari nr. 590 pe şosea Gilău tel. 396. (586491)

• Vînd apartament o cameră, ultracentral, 44 mp, ultrafinisat, preţ 20.000 DM. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, Zorilor, str. Observator, parter, finisat, mochetat, ideal firmă,27.000 DM. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd sau închiriez vilă nouă, A. Mmeşanu, p+1, ultrafinisată, garaj, telefon, 130.000 DM. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.) -• Vînd 3.900 mp teren, Someşeni, zona liberă, front 70 m,'toate utilităţile,-preţ 16 DM/ mp. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

• Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie+anşxe. Tel. 094- 29-96-78. (429832) ;

• Vînd apartament 2 camere Mănăştur str. Clăbucet nr. 8A, bl. PX1, et. 10, ap. 66. Tel. 16-33-40 sau 15-00-71. (429837)■ Vînd garsonieră, Mărăşti str.

Răsăritului, etaj 3, finisată, preţ 98 milioane negociabil. Tel. 44- 83-15. (429843). • Vînd urgent garsonieră str.

Pietroasa, 28 mp, telefon, nefinisat. Tel.- 16-88-94. (586552)

• Vînd apartament 2 camere mobilat şi finisat str. Tăşnad. Tel. 19-43-11 sau 094-61-12-73.(586554).

• Vînd apartament 2 camere parter,' bun şi pentru sediu firmă, Gheorgheni, Aleea Borsec. Tel. Lugoj 056-35-75-57. (583563)

• Cumpăr Dacia 1310. Tel. 42-68-64. (586485)

Pentru o vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 . e f e C B a f _____________________

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

L*'*' . \ w , .

• Vînd W Jeta an 1987, •benzină, 4800 DM. Tel. 094-21- 56-19. (429840)• Vînd Volvo 760 turbo diesel

an fabricaţie 1984, stare foarte bună. Preţ 4500 DM negociabil. Tel. 094-87-43-13. (586500)• Vînd pompă injecţie Bosch.

Tel. 17-77-05. (586553)• Vînd Oltcit 12 TRS 1993,

1300 cmc 5 viteze, preţ 2400 DM negociabil. Tel. 16-18-15. (583578)

• Vînd flori de mină din colecţie personală. Tel. 062-22-18-25-.; (583583)__________

ÎN C H IR IER I

........................ : ' . * .. ......... .. ... .... . .... .... . :A ...

• Vînd sau caut partener fabrică lapte, capacitate de prelucrare 5000 l/zi. Tel.064-18-59-85 Cluj. (583557)

• Caut partener străin pentru prelucrare şi export de ciuperci. Deţin spaţiu şi dotări în zonă de colectare. Tel. 094-63-92-93 jud. Cluj- Napoca. (583558)• SC Fedra Impex SRŢ

angajează agenţi comerciali cu experienţă. Relaţii la tel. 064-43- 75-84 sau 092-62-47-03. (429848) t

Litoral românesc Mamaia ofer urgent spre închiriere spaţii în incintă complex comercial vad excepţional. Tel. 041-83-11- 33, 092-51-18-98,092-64-69- 86. (583534)

« Magazin depozit rulmenţi, şuruburi, curele, simeringuri, str. Avram lancu nr. 29, tel. 43-01-51 şi în str. Primăverii nr. 4, tel. 094-39-57-13. (4671656)

' • SC “Comppil” SA, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii de Zahăr nr. 165, închiriază birouri, spaţii de depozitare şi producţie, în Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Turda. Solicitarea va avea loc în data de 10 iunie 1999, ora 10 la sediul unităţii. în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare joi la aceeaşi oră. Informaţii la tel. 064-41-51- 24, 41-51-26. (583569)

• Dau în chirie apartament lux în vilă ultracentral, parter. Preţ: 400 USD/lună. Tel. 094-21- 66-61. (583540)

Dau în chirie pentru pretenţioşi apartament 3 camere, confort mărit,-2 băi, mobilat, etaj 1, Grădini Mănăştur. Tel. 14-77- 60 după ora 19 şi 094-70-33-24. (429811)

•. Dau în chirie apartament 2 camere, nemobilat, telefon, zona Plopilor Vechi. Tel. 069-21-60- 69. (429833)

• Dau în chirie apartament 2 camere. Tel. 14-42-66. (586525)

• Dau în chirie apartament 2 camere în cartierul Gheorgheni. Tel. 44-75-62. (586531)• închiriez garsonieră, cartier

Gheorgheni pentru o studentă. Tel. 13-91-72. (583555)

DIVERSE

• Execut deratizări. Tel. 17-11-88. (429551)

• SC Labormed Pharma Tradinţf SRL Cluj angajează în Cluj-Napoca farmacist în următoarele condiţii: farmacist specialist, experienţă în activitatea de depozit constituie un avantaj. Se oferă condiţii deosebite de muncă şi un salariu atractiv. Informaţii suplimentare şi CV Ia tel./ fax 0644142-73 şi 094-59- 3940. (429763)

• Societate comercială angajează urgent pentru staţiunea Mamaia fete, băieţi calificaţi în meserijle: bucătar / şef, barmani, ospătari, recepţionere, telefoniste, s secretare. Se asigură salarizare deosebită. Cerinţe: aspect fizic plăcut, seriozitate. Selecţia astăzi ora 13 şi vineri ora 9 în holul hotelului Victoria. Infonmaţii suplimentare tel. 13-92-93. (429845)

.• Numita Cseh Ana, măritată Bulbuk Hugo, este citată în data de 15.06.1999 la Judecătoria Dej în calitate de pîrîtă în dosarul nr. 1052/1999. (4671336)• Numiţii Bava Ştefan, Potra

George, Szabo Elisabeta soţia lui Potra George şi Kerekeş Nicolae sînt citaţi în data de 10.06.1999 ora jl'la Judecătoria Dej în calitate de pîrîti în dosarul nr. 981/1999. (4671337)

• SC Radu&Ady SRL angajează caseriţe la jocuri electronice. Relaţii £tr. Fabricii nr. 4, tel. 15-7147. (429780)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995 SC Alfa Global Solutions SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul centru expert Connex, situat în Cfiij-Napoca. B-dul Eroilor nr. 34. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (586533)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, Casa de Asigurări de Sănătate a jud. Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Reparaţii capitale la Casa de Asigurări de Sănătate Cluj”, situat în Cluj- Napoca, str. Constanţei nr. 5. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (583568) ’ ’ ,

• Librăriile “Gaudeamus” şi “Teora” “din Cluj, str. luliu Maniu nr. 6 angajează librari. Mediu de lucru .deosebit. Condiţii: absolvenţi de liceu sau facultate, cunoscător şi a limbii maghiare, prezentabili, pînă la 30 de ani. Ce aveţi de făcut: veniţi sîmbătă 29 mai, orele 10-14, la sediul librăriei, cu acte de studii şi CV pentru interviu. (583582)- ■ • Institutul, Inimii “N.

Stăncioiu” Cluj anunţă scoaterea la concurs în data de 14 iunie 1999 a următoarelor posturi de asistent medical: 1 post definitiv în CCV; 1 post temporar în CCV; 1 post definitiv în ATI; 4 posturi temporare în ATI; 1 post definitiv ambulator de' specialitate; 1 post liftier; 1 post brancardier. Relaţii suplimentare la tel. 19-32-30, orele 8-15. (583585)

• SC Măriuţa organizează nunţi şi mese festive, la cele mai mici preţuri, cantina Sinterom,' Bd. Muncii nr. 69, tel. 41-51-09. (583590)

• Economistă ţin evidenţa contabilă. Tel. 41-32-64. (429652)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995 Rus loan anunţă începerea, demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă de locuit situat în Cluj-Napoca str. Cîmpului nr. 195. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune lâ sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (429835)

• Pîrîţii Nemegyei Akos şi Moldovan Ana născută Pask, cu ultimul domiciliu în Apahida sînt citaţi la Judecătoria C(uj în dosarul 27/1999, cu termen pe2.06.1999, în proces cu reclamanţii Brătfalean Ilarian şi Brătlalean Emilia. (583567)

PIERDERI• Pierdut carnet de sănătate

pe numele Banhegyesy Tunde. II declar nul. (429852)• Pierdut carnet de student pe

numele-Lazăr Victor. îl declar nul. (586527)

• Pierdut carte identitate cu seria A nr. 0062759. O declar nulă. (586529)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Georgi Leontin; O declar nulă. (586530)

• Pierdut carnet de nevăzător pe numele de Kallo Olga. îl declar nul. (586549) '• Pierdut legitimaţie reducere

transport CFR pe numele Ţepeş Nica George. O declar nulă. (586550)*• Pierdut carte de identitate auto cu seria A-009621 al R. A. Nemetalifere Cluj-Napoca, str. Horea nr. 78. O declar nulă.(583572) •

• Pierdut carte de identitate auto cu seria A-009619 al R. A. Nemetalifere Cluj-Napoca, str. Horea nr. 78. O declar nulă.(583573)

• Pierdut carte de identitate auto cu seria A-009620 al R. A. Nemetalifere Cluj-Napoca, str. Horea nr. 78. O declar nulă.(583574)

• Pierdut carte de identitate auto nr. A seria 0391174, pe numele Comănescu Vaier. O declar nulă. (583575)

• Jianu Constantin pierdut carte de identitate auto şi certificat, de înmatriculare motocicletă. Le declar nule. (583581)

• SC Portal SRL anunţă pierderea chitanţierului cu seria CJVLG nr. 8251951-8252000 din care au fost completate chit. cu nr. de la 8251951-8251991, iar cele rănţase necompletate, le declarăm nule. (583584)• Pierdut carnet de student pe

numele Matei A. Alexandru Cristian. îl declar nul. (583586)

• Pierdut facturi fiscale- 2122245 la 2122250 ale SC Chio Romania SRL. Le declarăm nule. (583587)

; DECESE COMEMORĂRI

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic ROŞCA CORNEL. Înmormînţarea va avea loc în ziua de 28.05.1999, ora 13 la Cimitirul de pe str. Crişan. Familia îndurerată. (429841)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic MOLDOVAN VASILE, după o scurtă şi grea suferinţă la vîrstă de 84 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 28 mai ora-12 la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (429834)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragei noastre soră, cumnată şi mătuşă MARIA BABIH. Odihnească-se în pace. Familia Bartha.-(586544)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a unchiului drag, RIPKA OTTO, în vîrstă de 79 de ani. Înmormîntarea va avea loc în 28 mai 1999, ora 11 de la Capela Cimitirului Central. Rudele îndurerate. (583559)

• Sîntem alături de colegul nostru Ion Folea în aceste momente dificile prilejuite de trecerea în nefiinţă al iubitului său tată IOAN FOLEA. Sincere condoleanţe întregii familii. Conducerea şi colegii de la Clubul Sportiv Municipal Cluj-Napoca. (429846) '

• Cu inimile îndurerate sîntem alături de Cumnata şi nepotul cu familia la decesul fratelui FOLEA IOAN. Dumnezeu să-l odihnească. Familiile Folea Vasile şi Jurca Gheorghe. (586526)

• Cu inimile pline de durere ne despărţim de scumpul nostru tată şi bunic MARCU GAVRIL, om de aleasă bunătate sufletească â cărui amintire o vom păstra veşnic vie în inimile noastre. Fiica Ana, ginerele Gavril şi nepoata Dorina. (586537)

• Cu adîncă tristeţe ne luăm rămas bun de la socrul şi bunicul nostru MARCU GAVRIL. Sufletul lui va rămîne veşnic viu în amintirea noastră. Nora Maria cu nepoţii Stelian şi Rodica. (586538)

• Cu durere în suflet ne despărţim de dragul nostru bunic MARCU GAVRIL a cărui dragoste şi bunătate va rămîne yeşnic vie în inimile noastre. Nepoţii Adriana, Ionel şi Denisa. (586539)

• Azi 27 mai 1999 se împlineşte un an de Ia moartea nepotului şi verişorului drag POPA IOAN din Vălişoara. Pentru noi vei trăi veşnic şi timpul nu va reuşi să te şteargă din sufletele noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace. Mătuşa Măriuca şi verişorii Eugenia, Giorgina, Vasilica cu familiile. (586540)

• Salariaţii SC Cominex Nemetalifere SA Cluj aduc un ultim omagiu fostului coleg SÂRBU IOAN. Condoleanţe ' familiei. Dumnezeu să-l odihnească! (586541)

Sîntem alături de colega noastră Branga Angela în aceste clipe grele aduse de decesul mamei soacre. Transmitem condoleanţe întregii familii. Colegii de la Serviciul Decontări SMF Cluj. (586542)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Nan Dumitru şi întregii familii în aceste momente de grea încercare. Colegii de la R. A. Termoficare Cluj- Napoca. (586545)

• Sincere condoleanţe colegei noastre analist Pop Mihaela Ia decesul tatălui drag. Colegii de birou Spitalul CFR Cluj. (586547)

• Sîntem alături de colegul nostru Dancu Aurel în aceste momentd grele pricinuite de decesul tatălui său drag. Sincere condoleanţe. Colectivul de salariaţi din R. A. Termoficare Cluj. (586546)

• Pios omagiu ladispariţia celui care a fost colegul şi prietenul nostru EMIL CÂMPEAN. Sincere condoleanţe familiei. Foştii colegi de la Câianu.(586555)

• , Sîntem alături de familia Bulboacă Vasile în marca durere pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Familia Micu. (583571)

• Mîine 28 mai se va încheia al patrulea an fără iubitul nostru HORAŢIU; amintirea Iui însă este şi va fi mereu vie în inimile noastre. Nu te-am uitat HORAŢIU; niciodată nu o vom face. Mami şi Lorena.(429831)

• La 7 ani de la despărţirea de iubita noastră soţie şi mamă MONICA TRIFAN rămînem cu aceeaşi durere în suflet. Mircea şi Romanţa. (429849)

• Flori şi lacrimi ji veghează somnul celui carc a fost dragul nostru soţ, tată şi bunic EMIL (MILU) RUSU. Comemorarea a 6 luni de la dispariţie va avea loc în ziua de 27.05.1999, ora 14 la Biserica “Sf. loan Botezătorul” din P-ţa Mărăşti. D-zeu să-i dea liniştea deplină. Familia îndurerată. (586528)

• Se împlinesc 6 luni de cînd draga mea soră OPREA VIORICA născută Ţala, m-a părăsit după o scurtă şi grea suferinţă lăsînd în urma sa un gol imens. Ştiu că nu există cale de întoarcere dar durerea sufletului meu nu o va putea înlocui nici timpul nici o altă minune. Tu ai să rămîi o floare în luna lui Mai cu ochii mari şi umezi cu zîmbetul de copil. Te vom iubi mereu. Te vom purta în gîndul nostru, draga mea soră. Fratele Ghiţă şi Liza (586532)

• Familia îndurerată Ozsvath anunţă împlinirea a 6 săptămîni de Ia dispariţia bunului lor soţ tată, bunic şi străbunic OZSVATH ZOLTAN Dumnezeu să-l odihnească. (586535)

• Pe această cale mulţumim tuturor celor care au fost. alături de noi şi au condus pe ultimul drum pe cel care a fost IANCU IONEL. Familia îndurerată. (586534)

Amintiri, lacrimi şi flori, la 6 luni de Ia trecerea în nefiinţă a sorei şi cumnatei VIORICA OPREA, născută ŢALA. Dumnezeu sări odihnească sufletul în pace. Fratele Cornel şi Amalia. (583570)

• Azi se împlinesc 5 ani de Ia trecerea în nefiinţă a iubitei noastre surori, ILEANA ŞORBAN. Chipul ei blînd şi bun va rămîne veşnic neuitat în sufletele şi inimile noastre. Odihnească- se în pace. Surorile Kati, Erzsi şi Margareta cu familiile. (583576)

Mulţumim celor care au participat la durerea noastră prin trecerea îni nefiinţă a lui SUCIU ELENA. Mulţumim Asociaţiei Scleroză Multiplă în Plăci şi Asociaţiei de Caritate Transilvania care au ajutat-o in timpul anilor bolii. Suciu Eugen. (5865361

• Copleşiţi de durere ne luăm rămas bun de la cel carc a fost dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic, CÎMPEAN LIVIU din Gherla, în vîrstă de 69 de ani. Dumnezeu sâ-l odihnească în pace. Mulţumim tuturor celor care au fost alături dc noi. Familia îndurerată: soţia Maria, fiica Dina, ginerele Costică, nepoateleAlexandra şi lulia. (583579)

• Cu durere anunţăm încctacra din viaţă a soţiei şi mamei noastre MARIA BONŢIU, de 68 ani. Înmormîntarea va avea loc în 28.05.1999, ara 14,00, la Cimitirul Central.Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia. (G)

C i t i t i z i l n i c

Ă E O A R U Lde Clui

' y-''' ' " ■ s>'soT*'y ■

Directoru l teh n ic al F.C. " U ” , M arce l L ăzărean u , a declarat la conferinţa de presă d e după întîlnirea cu F.C . A rgeş că în urma scandalului declanşat

-d e Ovidiu Miron s-a gîndit la retragerea definitivă din fotbalul clujean. “Am vrut s ă renunţ. D oresc să vă daţi se am a de adevărata realitate. Am

avut prea multă încredere în unii oam eni. P e moment m -am răzg în d it . -

n i : r 'V p || | f i i | ,, v i \ <• * ¥> l I

„T IM K E M - 1 0 0 RALLY"închiderea drumurilor pe care se desfăşoară raliul impune prezenţa a 6 8 de jandarmi

Vineri, 28 mai, debutează „Timkcn - 100 Rally”, competiţie ce contează pentru etapa a Il-a a Campionatului Naţional dc Raliuri 1999, etapa a Il-a a Cupei Nova 1999 si etapa a ll-a a Cupei Ka 1999. -

Pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a raliului este necesară închiderea circulaţiei publice pe cîteva tronsoane de drum, după cum urmează:

1. Drum de legătură între drumul judeţean 107 Cluj Napoca - Sâlicea pînă Ia lacul MICEŞTI - se închide circulaţiei publice în data dc 29.05.1999, între orele 9.20 -19.30 şi în data'de 30.05.1999,

ri

.i.i

TIMKEN

m o

1899-1999 R A L L Y C L U J -N A P O C A 2 8 - 3 0 M A I 1 9 9 9

I

I

CLUJCAHTOOnOU GHEORGHENI

L0S.199909.30 -12 .30 Verificări tehnice, Hotel Napoca

■17.00 Start P robă specială 1 Tlmken - kartodrom■18.30 - 21.00 Accesul automobilelor de concurs tn parcul închis.

29.05.1999Start primul concurent etapa a ll-a, secţiunea l-aSosire primul concurent In parcul asistenţa tehnică

- regrupare Cluj Napoca Start primul concurent etapa a ll-a secţiunea a lll-a Sosire primul concurent In parcul asistenţă tehnică

- regrupare Cluj Napoca Start primul concurent etapa a ll-a secţiunea a V -a S os ire primul concurent din etapa a ll-a

*18.15 - 21.30 Intrarea In parcul închis30.05.1999 . . . \

Start primul concurent în etapa a lll-a, secţiunea I - a »Sosire primul concurent In parcul d e asitenţă tehnică I

- regrupare Cluj Napoca Start primul concurent etapa a lll-a secţiunea a lll-a S o s ire Raliul Tlmken -1 0 0 Rally 1Festivitate de premiere. Hotel Napoca 2

I iu .u t12.55

13.25|16.22

.16.52

118.15 1

f i

i!2I

.0155

.12-254.051.00

I%I

I

I

S A L IC E A

C IU R 1 LA

PARC DE ASISTENTA TEHNICA SI REGRUPARE

TURENI

TURDA

între orele 8,20-14.00.Esţe necesar un număr de 18 jandarmi.2. Proba specială amplasată în livada PALACSAY - se închide

circulaţiei publice în data de 29.05.1999, orele 11.30- 19'30 si în data de 30.05.1999, între orele '10:30-15.00, de pe DN E60 Cluj- Napoca - Turda, drum de acces situat pe partea dreaptă pînă la D J. sat BORHANCI- sat GHEORGHENI.

Este necesar un număr dc 10 jandarmi.3. Drum judeţean Fcleac - casele din Miccşti şi în continuare,

drumul comunal care face legătura între Dj 107 - sc închide circulaţiei publice în data de 29.05.1999, între orele 11.00 - 19.30 şi în data de 30.05.1999, între orele 10.30-15.00.

Este necesar un număr dc 28 jandarmi.4. Proba specială amplasată pe drumul de legătură între satul

Miccşti şi comuna Turcni - sc închide circulaţiei publice în data de 29 mai 1999,' orele 9.50 - 15.30 si în data de 30 mai 1999, între orele 8,45- 11.00. ' -

Este necesar un număr dc 12 jandarmi.Cristian BARA

ORIENTARE SPORTIVA CONCURSUL “IN MEMORIAIT

Liga fem inină

a s a l t .p i i m

După o întrerupere reclamată dc acţiunile loturilorreprezentative, Liga feminină îşi remnoadâ parcursul, programînd în intervalul 27 mai - 13 iunie ultimele sale patru runde. Asalt final în carc “U” Ursus urmează să întilncascâ-pc ILSA (astăzi, la Timişoara), Oltchim (duminică 30 mai, la Cluj- Napoca), Rapid Munplast (6 iunie, sub Grant) şi Oţelul Galaţi (13 iunie, în Sala “Horia Demian”). Aşadar, după o încălzire cu “lanterna” campionatului (ILSA), trupa clujeană intră în scria dc foc, cele trei oponente fiind forţe dc top ale campionatului intern.

(Nş.D.)***

lata,însă structura ierarhiei cu patru etape înainte de final:I. M m . 23 i SBcotub 23 1. r.apd 29 I. Oţelul . 29

. 1 M u c u l u i 3 1 5, Hnrubantul 29 7. T I r® 29 X. liliin 299. Ilidmli'li 2910. Ilvrom 2911. .hstoBi 31 l i HAI 29

826-618 XI 771-662 71 X12-769 67 (66-712 67 78X-Î57 66 731-652 61 Î51-7IX 55 703-723 ăl 79S-S25 51- 799-811 50 6X7-853 26 727-971 21

- ns.d -

V-am prezentat această competiţie vinerea trecută. Din păcate, am intrat cu o oarecare - întîrzicrc în posesia rezultatelor. întrecerea a avut loc în pădurea Miccşti, în contextul unui timp nefavorabil. Iată sportivii şi sportivele carc au trecut primii linia dc sosire, cu sublinierea câ la startul probelor au fost prezenţi în jur dc 90 de concurente şi concurenţi: Lilla Szalay (Compass Cluj, la începătoare); Olimpia Vlad (Viromct oraşul Victoria, la avansate), Gyongy Sandor (Clujana, la tineret); Erika Laszlo (Clujana) - la

21 E; Kinga Kcrckcs (Clujana) - la 21 A; Clara Fcy (Compass) - Ia senioare; Klauss Csucs (Carpaţi Miercurea Ciuc) - la începători; Radu Urdea (Viromct) - Ia avansaţi; Tamas Bogya (Sinterom) - la tineret; Andras Simon (Metalul Plopcni) - la 21 E; Ionuţ Filip (LPS Baia Mare) - la. 21 A; Andras Csucs (CSU Braşov) la 35 ani; Andras Bogdanovics (Compass) - la 50 ani; Lchoczky (Condor Club Arad) la 55-65 ani. Datele ne-au fost furnizate dc colaboratorul Francisc Majai.

în Memorialul “ Mircea Nicorici” ....

tfstâzi, {finalele, Ieri, 26 mai, au debutat în Sala Sporturilor “Horia Demian”,

meciurile celei de a Il-a ediţii în Memorialul “Mircea Nicorici .în prima zi rezultatele înregistrate au fost previzibile, Elcond

Zalău - “U” CONIS MODENA 3 - 0 (16,18,14) şi “U” ARDAF - Someş Victoria Dej 3 - 0 (23, 21, 24).

în finala mică, locurile 3/4, se vor întîlni "U" CONIS - Someş Dej (ora 11), în timp ce finala mare, locurile 1/2 va fi disputată între Elcond Zalău - "U" ARDAF (ora 12.30).

Demostene ŞOFRON M aterial realizat cu sprijinu l firm ei Adidas&Salomon

CICLISMJ U D E T E N E L E D E C IC LIS M

D u pă ce pe 17 mai, la şedinţa de la D JTS , a fost prezent din p a rte a c lu b u r ilo r d o a r reprezentantul Voinţei, nu s e întrezăreau prea mari speranţe p en tru d e s fă ş u r a r e a e ta p e i ju d e ţ e n e a C a m p io n a tu lu i Naţional de ciclism din acest an. Şi totuşi, marţi, 25 mai, la startul probei de contratimp individual, âu fost prezenţi 22 d e ciclişti, de la Voinţa, C S M 'ş i C C Gitanes. P e un traseu cu lungim ea de 15 km, în zona B ac iu , s -a u întrecut 8 juniori mari, 12 juniori mici, M ureşan Gabriela, singura reprezentantă a sexului frum os în concurs şi seniorul San d or Im re , so lita r şi e l p rintre "puştime". Proba a început destul d e pesim ist, m arele favorit al juniorilor mari, G aspar Laszlo, de la Voinţa, abandonînd din motive tehnice la puţin timp după ce luase startul. In aceste condiţii, primul a venit Curta Adrian d e - Ia C S M Cluj (în 26 min. 50 sec.), urm at d e B lenche Alin d e la V o in ţa , (2 7 ’2 2 " ) şi B o rb e ly L e v e n t e d e la C C G ita n e s (28 '20 "). La juniori mici, pe locul întîi a venit tot un ciclist de la C SM , Moldovan Ovidiu, în 26'17" urm at la 33 de s e c u n d e d e Fogarasi Zsolt şi la un minut şl 12 sec., de Perde V asile (C S M ). Reprezentanta Voinţei, M ureşan G abriela, a parcurs traseul în 32 min. şi 19 sec., iar seniorul, tot de la Voinţa, în 25 min. şi 28

sec. S -au acordat premii în bani,100.000 de lei pentru primul loc,80.000 pentru locul doi şi 60.000 pentru locul trei. -

S e poate spune c ă a fost un concurs destul d e s la b , cu o medie orară în jurul cifrei d e 30 d e minute, d e s p re c a re cei prezenţi au fost de părere că mai bine nu s e putea cere. P roba de fond urm ează să s e desfăşoare astăzi d upă -m asa , în a c eeaş i zonă.

(6*TURUL ROMÂNIEI’

NU MAI VINE LA CLUJ

. Tuml ciclist al României nu va mai şerpui prin urbea noastră cel puţin anul acesta. După ce, multă vreme,-Federaţia Română dc ciclism s-a confruntat cu problema găsirii unui sponsor pentru această competiţie, chiar desfăşurarea ei fiind la un moment dat incertă, într-un sfîrşit s-a găsit soluţia. A fost găsit sponsorul, dar turul va fi unul “băgat la apă”. Altfel spus, va avea un număr redus dc etape; între 14-18 iulie se va alerga de la Bucureşti la Braşov (prima et.), dc la Braşov la Izvorul Mureşului (et. 2), de la Izvorul Mureşului la Oneşti (et. 3), de la Oneşti la Brăila (et. 4), iar ultima zi a competiţiei va însemna întoarcerea în Capitală (etapa Brâila-Bucureşti).

Cristian TODEA

TENISINTERNAŢIONALELE

DE TEtilIS ALE FRANŢEI DE LA

“ROLANb GARROS” TURUL I - Z IU A 3Luni a debutat o nouă ediţie a

turneului de tenis de la “Roland Garros”, al doilea mare turneu de mare şlem al sezonului după internaţionalele Australiei. La masculin favoritul numărul 1 este, totuşi, americanul Pete Sampras din al cărui palmares lipseşte turneul francez, deşi a jucat o finală în 1997, pierdută în faţa rusului , Evgheni Kafelniicov. “Debutul” grecului- yankeu la această ediţie nu a fost unul'tocmai strălucit, Pete chinuindu-se efectiv să-l îngenuncheze pe mult mai modestul şi cvasi necunoscutul costarican Ja Marin, jucător care nu se află în primii -200 de tenismeni ai lumii.

Ucrainianul Andrei Medvedev, sfer fin al ist în '93 I-a trimis acasă pe compatriotul nostru Dinu Pescariu. Ex-sovieticul l-a “terminat” pe român în doar trei seturi, Pescariu ripostînd doar în primul set. Adrian Voinea (primul român după Ilie Năstase ajuns în sferturile turneului de la

Roland Garros în anul 1997, cînd în “optimi” îi spulbera germanplui Boris Becker una din ultimele şanse dc a-şi trece în palmares singurul turneu dc marc şlem carc îi lipsea), a clacat greu în faţa lui Byron Black în cinci seturi. Suedezul Magnus Larsson a răzbunat înfrîngcrea echipei de Cupă Davis a Suediei în faţa Slovaciei “căsăpindu-1” în trei seturi pc al 11-lea favorit, Karoi Kuccra. Finalistul dc anul trecut, spaniolul Alex Corrcţja, nu a avut probleme în faţă compatriotului său G. Pucntes, expediindu-1 “acasă” după trei seturi. Brazilianul Gustavo Kuertcn cîştigăloral turneului în 1997, al 8-lea favorit, l-a bătut pe spaniolul Galo Blanco, în timp cc favoritul numărul 3, australianul Patrick Rafter, l-a eliminat pc debutantul R. Federer (Elveţia).

Turneul feminin - TURUL 1• Raluca Sandu (România) -

B. Rippner (SUA) 5-7, 6-4, 6-3..• P. Schnyder (Elveţia) - C.

Morariu (SUA), jucătoare de origine română, 3-6, 6-3, 8-6).

Au mai obţinut calificarea în» turul II: Amelie Mauresmo, A.S.. Vicario, Martina Hingis, Venus Williams, Serena Williams, Jana Novotna, Jeniffer Capriati, Concita Martines, StefTi Graf, J. Halard, Monica Seles, N. Tauziat, Mărie Pierce, Davenport, Kournikova.

C. FOCSANU

E S U E S T E l M U N Ţ I I C A R P A T I. Vă prezentăm numărul 14 din anul.curent 1999,

recent ieşit “pe piaţă”, ca de obicei în excelente condiţii grafice, bogat ilustrat cu fotografii alb'- negru sau color (majoritatea), cu hărţi utile ale unor trasee montane de interes. Ca un fel de prefaţă a numărului, în pagina a 3-a reţin atenţionările: Avem nevoie de atîţia mercenari? (Apropo de difuzarea revistei); A scăzut preţul revistei! (Deşi paradoxal el a crescut, dar comparaţia leu-dolar dă dreptate afirmaţiei) şi Cum se fac abonamentele la Munţii Carpaţi. Acestea fiind spuse să trecem la sumarul numărului 14.

MEDALION MUNŢII BUCEG1, cuprinzînd: Patru lacuri naturale (Ică Giurgiu); Traversare inedită (Nac Moldovan); Om (Dan Corncliu Brăneânu); Ce dc babe (P.E. Raşcu şi Ică Giurgiu); Versantul nordic al Morarului (Mircea Ordean); Peştera 1 din Bucşoiu (Icâ Giurgiu); Cu schiurilc pe Valea Gaura (Radu V. Cotta); Din Bran la Vf. Omu (Dan Florin Zichil); Eternă poveste (Adrian Popescu); BanCa Maria Tercza (Florin Pobrescu); La Omu pc două roţi (Dan Mazilu); Fisura Albastră (Mircea Ordean).

Alte subiecte de reţinut: MICROFAUNA - Păstrăvul (Marius Radu Bujor),' PODOABELE MUNTELUI - Jcpii (Elena Huian, Mihaela Huijui); SUBCARPAŢII VRANCEI - Vulcanii noroioşi (Dorin Chi.ş); MUNŢII A1MAJ - Graniţă dc frumuseţe (Dănuţ Călin); MUNŢII SUHARD - Creasta, Iama (V. Bouaru, Al. Silvaş, D. Sircteanu); PARAPANTA - Invitaţie Ia zbor (Mircea lorga); MUNŢII CĂLIMAN - Toamna Ja Tăul Zînelor (Mihai Cengher). STAREA MARCAJELOR - Noutăţi din Căliman (Costel Balah), Semne noi în Bihor si Trasee în sudul Bihorului (Vasile Coancâ);

REZERVAŢII - Dealul Cetătii, primăvara (Peter Lchcl Antai, Csaba Balint); ASCENSIUNI PE ALTE MERIDIANE - Caucaz ’98 (Clubul montan ' “Scorillo” Oţelul Roşu); în atenţia autorilor; Salvatorii în acţiune; Întîlniri cu animale sălbatice (Elorian Frazzei, Ică Giurgiu); Serile Revistei Munţii Carpaţi. L4 Sumarul sc încheie cu atenţionarea: în numărul

viitor, (15) pc 1999, Medalion Munţii Surcanu şi Munţii Cîndrel (harta integrală a masivului).

O lectură plăcută si instructivă. ■Victor E. ROMAN

M u n ţ i i C a r p a ţ i .

M e d a l i o n M U N Ţ I I B U C E G i - 49 paginiO s m &f f â c s âlvi

•„. r-<& fcabs * T v ş rs o n ? '

1m

i

I®S6aCiSsftiâ 8!fiW«ft!SS!SSSKi5»««! I M8ăSîSt6«SSas

DIVIZIA A URSUS-32Ieri au fost programate partidele antepenultimei etape a ediţiei

1998-1999. Iată rezultatele înregistrate:• " U " C Iu j-N a p o c a - F . C . A rg e ş 2 -1 (a m ă n u n te în cronică)• U n iv . C ra io v a - F . C . O n e ş ti 4 -2• O lim p ia S atu M a r e - C .S .M . R e ş iţa 1-3• A s tra Ploieşti - R a p id B u c u re ş ti 1-5> O ţe lu l G a la ţi - F a r u l C o n s ta n ţa 2 -1 .• G lo r ia Bistriţa - C e a h lă u l P . N e a m ţ 4-2• Dinamo Bucureşti - P e tro lu l P lo ie şti 3 -1• Foresta - F .C . M . B a c ă u 0 -1• F .C . . N a ţio n a l - S te a ua B u c u re ş ti 0 -1

Alte detalii şi clasamentul "la zi" în numărul dc mîine.(v.e.r.)

Omul meciului: Muraru - portarul oaspeţilor poate fi considerat principalul “vinovat” al remizei din strada Maşiniştilor, El nu a putut fi învins dc nici un adversar, singurul gol primit venind de la uri... coechipier!

Cu gîndul mai mult la vacanţă şi vizele pentru Franţa feroviarii clujeni au abordat partida fără chef de joc, cu o apatic cc i-a surprins pînă şi pe adversari. După cîteva atacuri anemice în carc atît Mariş, cît şi Iepure au încercat finalizarea pe cont propriu, clanul gazdelor s-a frînt încă de la mijlocul terenului. Pînă la pauză, singurele acţiuni de atac ale gazdelor au purtat amprenta întîmplării, dar chiar şi aşa portarul oaspeţilor a rezolvat cu succes orice tentativă de deschidere a scorului. Şi pentru că aşa se întîmplâ dc obicei în fotbal, cu trei minute înainte dc pauză Vişan este găsit liber în mijlocul careului şi cu un lob ca la carte acesta îl învinge pe Nicula.

Aspectul celei de a doua reprize nii a fost unul prea diferit de ceea cc s-a întîmplat în teren pînă la pauză. A devenit clar astfel pentru toată lumea că oaspeţii vor pleca.cu puncte din Gruia. A venit însă minutul 62 şi ceea cc nu reuşiseră pînă atunci atacanţii gazdelor a reuşit un fundaş al... oaspeţilor. Pctricâ a pus fruntea pe un şut slab al lui Iurişniţi şi toţi jucătorii au privit uimiţi mingea ce printr-un ultim efort a poposit în plasă. . ■

Deşi au mai avut Ia dispoziţie aproape o jumătate de oră pentru a prelua conducerea, gazdele nu au lâcut decît să-şi exaspereze suporterii fideli, adueîndu-i în pragul paroxismului. Pînă şi celebrul Sandu a ajuns să-l certe din tribună pe Tanca pentru modul în care executa loviturile libere.. Asta chiar dacă respectivul jucător părăsise terenul încă de la pauză. Din fericire, centralul S. Buzărcscu a avut inspiraţia dc a fluiera sfîrşitul jocului fără a mai apela la minutele de prelungire arătate de pe margine. ‘ . ‘

Mihai HOSSU

S-a jucat pe• F.C.

:

Omul meciului: T iberiu B ălan - p înă şl în op in ia p re şed in te lu i p it e ş te a n G abrie l S ic o e . B ă la n s - a

ş ridicat peste nivelul celorlalţi 21 de jucători sp re m area sa tis fac ţie a an treno ru lu i Gheorghe V asile . D eşi nu a înscris, ei s -a aflat la originea celor două goluri clujene.

Pentru jo c u l d in p en u lt im a e ta p ă a Diviziei A U rsu s la fotbal F .C . "U "'nu va

hanii de buzunar ai Iu i M arcel Lăzăreanu“U” - F.C. Argeş Dacia Piteşti 2 -1 (0 -0 ) •

Stadion: “Ion M oina"; Spectatori: 400; Timp: id ea l pentru (fo tbal; Teren: excelent.r F.C. “U”: Mîrne - la z â r . D. Matei. Şandru , S ocac iu (69 ; Velţan), Mîndru - Aştilean, Truşcâ, L. Mihai, C io loboc (71 Ignat) m r . Bălan {88 Petrescu ); F.C. A rge ş : VinMâ - M ogoşan u , Bogoi ; (67 D răguş), N ăsta se (64 M, Radu), D iţă;C rivac - Schum acher,

Bâlaşa , D . R edm c - B îrdeş (61 A . Chrnţă), Bratu.Marcatori: C lo lo bo c (63 ), Lazăr (7 7 ) - Bratu (8 6 ).Arbitri: 1. Biro (M ed ia ş ) - N . Alexandru, C-tm S afta (am bii din

1 Ploieşti).(( Avertismente: Şandru , Truşcă, L. Mihai - M . R adu , B o g o l,5 A . Chiriţâ; La tineret: 0-3 (0 -2 ). .

S t o p - c a d r u : în m inutu l 65 ( p re şed in te le g rupării p iteştene \ i-a su n at p e telefonul celu lar pe

vicep re şed in te le R âzv an Tunaru aflat p e b a n c a tehnică. C u o c h ii ; pe teren şi cu urechile ciulite spre c o n v e r s a ţ ia c e lo r , d o i, am i r e m a r c a t c u s a t is fa c ţ ie îngrijorarea c a re i-a cuprins pe co n d u că to r ii e c h ip e i o a sp e te , j S ic o c l-a în trebat p e Tunaru: "C e dracu ' faceţi vo i a co io? ”.

99CFR cu gust de “C• CFR - Electrica 1-1 (0:1) •

Stadion: CFR; T im p : frumos; T e r e n : deplorabil; S p e c ta to ri: 200. (,. • >;>/ A/- . ■

CFR: Nicuia - Baci, David, Fcdor, Benke, Gâvruş, Cazan (55 Ncag), Matiş (62 Turcu), Tanca (46 Morar) - Iepure, Iurişniţi. ELECTRICA: Muraru - Iacobici, Cindea, Durla, Pctricâ - Matecscu, Mihalache, Voloşciuc, Triţoiu (63 Cristea) - Vişan, Constantinescu (32 Tîmâuccan). ’

Marcatori: Pctrică (min.,69 - autogol) - Vişan (min. 42) Cartonaşe galbene: Gâvruş, Iurişniţi Arbitri: S. Buzărcscu - A. Dida, Â. Mircea, toţi din Craiova.

un balon la 30 m d e buturile proprii, Bălan a recuperat şi Bogoi l-a faultat în postură d e ultim apărător, în să I. B iro nu i-a arătat decît cartonaşul ga lben . Lovitura liberă a fost m agistral transformată de Cioloboc şi... 1-0. Imediat după înscrierea primului gol, ambii tehnicieni operează cîte d ou ă schimbări. La “U " intră V elţan şi Ignat in locul lui Socaciu şi C io loboc , ambii u şo r accidentaţi. Piteştenii s e aruncă în atac, iar pe con traatac clujenii s e d o v e d e sc extrem d e periculoşi. Golul doi al “U"-iştilor a căzut în minutul 77, în u rm a unei lovituri de colţ la care Liviu Mihai şi Bălan a u cooperat d e minune servirtdu-l ideal pe “piticul" L azăr. lăsat liber în preajm a careu lu i d e 6 m. A r fi fost prea frum os c a “U " s ă obţină prima victorie din ce le pgtru în acest sezon la d ou ă goluri diferenţă. C u patru minute înainte de final Bratu a redus din handicap cu o p lasată lovitură d e cap , sancţionînd gafa d e m arcaj a lui V e lţan .'

La conferinţa d e p resă M arcel L ăză rean u a declarat că pentru acest succes fiecare jucător va primi cîte 500.000 lei, bani daţi din propriul buzunar.

Codin SAMOILĂ

Stop-cadru: Electrica Timişoara a făcut deplasarea

Ta Cluj avînd doar doi jucători pe banca de rezerve! Cum cea dc a doua schimbare au

i efectuat-o în minutul 62, ; oaspeţii au tremurat pînă ia ( final la fiecare contact mai dur dc pc teren.

Este poate c ea mai frum oasă victorie obţinută d e “IT în acest sezon. Marcel Lăzăreanu, aflat singur pe banca tehnică, colegul său de suferinţă, R em us C îm peanu , s -a aflat alături d e fiul său mai mare la susţinerea lucrării d e doctorat, a avut inspiraţia d e a aborda partida In cel mai clasic stil al formaţiilor mici. Prim a repriză le -a oferit-o oaspeţilor pentru ca în c e a d e a doua s ă le ordone jucătorilor “ocuparea” mijlocului terenului. D acă timp d e 45 d e minute studenţii clujeni nu au arătat mai nimic cu excepţia a două şuturi şi acelea reţinute cu siguranţă d e Vintilă; repet, în partea secu n d ă a meciului aceştia au ieşit de la vestiare rhuit mai siguri pe va loa rea lor. Cu Valentin Şandru libero (interesantă m utare!), D . Matei şi Socaciu fundaşi centrali şi cu Tiberiu Bălan vîrf d e atac, "Şepcile-roşii" au

'început s ă jo ace fotbal ab ia în minutul 49, cînd C io loboc a executat o lovitură liberă d e la 25 d e m pe care Vintilă a resp in s-o în lovitură d e colţ. P înă în acel minut s -a mizat mai mult pe defensivă ignorîndu- s e cu desăvîrşire faza de construcţie. Majoritatea baloanelor (în prima repriză) au fost aruncate fără un scop anum e, puţine dintre e le fiind cu lese d e Bălan. D e a c e e a , jocul lui Aştilean, C io loboc şi Liviu Mihai a suferit, producînd indignare în rîndul suporterilor. Tonul fazelor de gol la poarta lui Vintilă l-a dat Adrian Truşcă, în minutul 58, cînd a luat o acţiune pe cont propriu, şutul său din 10 m fiind reţinut d e goal- keeper-ul piteştean. C inci minute mai tîrziu N ăsta se a preluat greşit

>’ - A

I | i|Ş p|j ' p ilii m

!<!< >* <

~ < ;«/- T

: . . . . . . , ' . • . /

P U Ţ I N E S A N S E P E N T R U O V ID IU M I R O N1 9

• Constantin Şutea, şeful comisiei de anchetă, cunoaşte (deja) verdictul •La şedinţa Comitetului Director din această

sâptâmînâ s-a hotârît înfiinţarea unei comisii pentru elucidarea cazului Ovidiu Miron. Ideea îi -aparţine lui loan Maja şi Remus Cîmpeanu şi le-a fost comunicată celorlalţi membri după audierea lui Miron. Aceasta va fi formată din C- tin Şutea, Alexandru Moldovan şi Marius Bichcscu. Nu comentăm alegerea’ ultimilor doi, însă nu putem fi dc acord cu numirea dlui C-tin Şutea, care în timpul şedinţei şi-a făcut cunoscută opinia: “Mâi, Miroane, tu mi-ai putea fi şi nepot.Ceea cc ai făcut tu este inadmisibil. Nu cred că Marcel Lăzăreanu tc-a lovit. Dacă ai martori, dc ce nu-i aduci în faţa noastră?!?” Dacă sînteţi convins câ Miron minte şi Marcel lăzăreanu spune adevărul, atunci cred câ ar fi mai corect să vă retrageţi. O judccaţă corectă nu sc poate face cu judecători a căror opinie este deja formată.

Ovidiu Miron a fo st supus unui a d evăra t interogatoriu. Majoritatea întrebărilor au vizat legătura dintre el şi presa locală. “ T u i-a i contactat pe z ia r iş ti sau ci pe tine?” , “ D c ce ai a pelat la presă?” , “ C u m ţi-a i perm is să d a i în c lu b ? ” “ Ş t ia i că în c o n tr a c tu l d e j o c se stipulează că îţi este in te rzis să faci d e c la ra ţii cu p rivire la proble m ele in te rn e ale c lu b u lu i? ” .

O parte din membriiComitetului Director au adoptat o poziţie total ostilă lui Miron. Singurul care s-a abţinut a fost Dan Anca.-Pînă şi blîndul Paul Olteanu nu s-a abţinut să nu se arunce în viitoarea discuţiilor aruneîndu-i lui Miron o întrebare cu mult substrat: “ M a i cunoşti v re u n jucător care să fi fo s t b ă tu t de c în d eşti tu la echipă ?”. Răspunsul a fost negativ, însă îi readucem aminte domnului Paul Olteanu că un alt fost portar cu palmele cît lopata, în faţa Hotelului “Sport”, i-a dat două palme lui Lucaci.Şi atunci “cazul” a fost muşamalizat, deşi cîţiva jucători au fost martori. Situaţia de atunci este identică cu cea de acum. Există martori şi... aceeaşi

frică. Sîntem dc-a dreptul curioşi sâ vedem rezultatul anchetei, sîntem de-a dreptul curioşi sâ vedem cîţi jucători nominalizaţi de Miron vor depune mărturie corectă. Preşedintele executiv loan Maja, spre sfîrşitul şedinţei, s-a arătat revoltat de importanţa care i se dă acestui jucător exclamînd: “ D u m n e ze u le cît ta m -ta m se fa c e !” .

în urmă cu o lună dc zile, ziarul nostru a publicat o serie de articole în care arătam lipsa de. profesionalism a unora dintre conducătorii Iui, considcrind că FC “U” este un club neguvemabil. Nu nc-am înşelat deloc, dar absolut deloc. Ceea ce se petrece la “U” mai poate fi văzut doar în pelicula lui Kusturica, “Underground”, pe o muzică compusă de Goran Bregovic şi o nebunie tipică „Balcanilor. înlocuiţi personajele şi vă veţi cutremura de ris şi... plîns.

Codin SAMOILĂ

27 maii # B

• Acum trei sferturi dc veac, în 1924, într-un concurs prcolimpic desfăşurat în oraşul Urbana, situat în statul Ohio, atletul american H a r o l d O s b o r n a egalat recordul mondial la săritura în înălţime, deţinut din anul 1917 dc compatriotul său, C lin to n Larson, cu performanţa dc 2,03 m. Rezultatul din această zi obţinut dc Osbom a stat, alături dc cel realizat dc Larson, în fruntea listei dc performanţă în această probă aproape un deceniu. Fiind ameliorat abia în 1933, la Fresno, oraş din statul California, tot de un american, Walter Marty, care a sărit 2,05 m . De altfel, noul co-recordman, Osbom şi-a dovedit forma bună peste cîteva săptă­mîni, chiar la J.O. de la Paris, obţinînd medalia de aur, cu o săritură de 1,98 m, nou record olimpic.

LÂSZL6 FR.

1997 - Beneficiind d e un capital soc ia l d e 75 miliarde d e lei (2 2 .7 milioane d e dolari). D a e w o o Bank R om ân ia S A a început operaţiunile b an care în Rom ânia.

Cel puţin deocamdată,

La B a n k c o o p Cluj -

situaţie m ai puţin

ten siona tăDeşi potrivit anunţului de pe uşa

de la intrare a sediului din Cluj al Bankcoop, programul cu publicul trebuia sâ înceapă la ora 8.30, ieri, acesta s-a amînat pînă după ora 9.00. Deoarece nu a fost făcută nici o înştiinţare oficială cu privire la plăţi, oamenii adunaţi în faţa băncii dădeau, iniţial, semne de îngrijorare. în final, din-vorbă în. vorbă, s-a aflat câ se vor da bani doar celor a căror depozite au scadenţa în ziuă respectivă, precum şi cei cărora,'cu toate câ trebuiau să-şi ridice banii alaltăieri, nu au putut-o face deoarece banca nu a mai avut bani în casă. Totodată, limita maximă pînă Ia care s-au făcut plăţi pentru un deponent ă fost stabilită la 5 milioane dc lei.

în aceste condiţii, ieri, sucursala Cluj a Bankcoop a reuşit să facă faţă majorităţii solicitărilor dc plată, nccxistînd incidente majore. Totuşi, o parte dintre cei cu scadenţa ieri şi alaltăieri şi carc au venit la bancă doar către prînz au fost programaţi să-şi ridice banii în dimineaţa aceasta.

Oamenii sînt dezorientaţi

Foarte mulţi dintre cei carc s-au aflat ieri în faţa sediului din Cluj al Bankcoop erau dezorientaţi, neştiind precis cc vor face cu banii, în ideea în carc şi-i vor putea recupera din banca cu probleme. Unii susţineau câ îi vor pune la saltea deoarece „în ţara asta toţi sînt hoţi, toţi vor să fure cît mai mult şi chiar dc la cei carc au cel mai puţin”. Alţi depunători optaseră, deja, pentru plasamentele în valută, iar cîţiva studiau paginile financiare ale ziarelor în căutarea altei bănci către carc să-şi îndrepte economiile. Existau şi „optimişti” carc susţineau sus şi tare că, în două, trei zile situaţia se va calma.

Oricum, faptuj că Bankcoop a luat decizia ca sâ facă plăţi doar către cei ale căror depozite au ajuns Ia maturitate a făcut ca numărul celor carc s-au prezentat la ghişeele băncii să sc reducă simţitor. Astfel, cei mai mulţi dintre depunătorii carc doreau să-şi lichideze depozitele înainte de scadenţă au înţeles câ nu arc nici un rost să stea în faţa băncii deoarece aceasta nu va răspunde favorabil solicitărilor lor.- B a n k c o o p e s t e una d in tre

prim ele b ă n c i c u cap ita l p riva t înfiinţate în R om ân ia , în cep în d să fun cţion eze d in 1991. B a n c a a re 7.500 d e acţionari, c irc a 3.000 d e sa lariaţi ş i d isp u n e d e o reţea ter ito r ia lă d e p e s te 20 d e p u n c te d e lu c ru , in c lu s iv o s u c u r s a l ă în R e p u b l i c a M o ld o v a ş i I u g o s l a v i a . T o to d a tă ; p e 1 m artie a .c . , B a n k c o o p ş i - a m a jo r a t cap ita lu l s o c ia l d e la 143,8 fa 1.005,4 m ilia rd e lei. C o n fo rm u n o r s u r s e d in c a d r u l „Fondu lu i d e garan tare a d e p o ­z ite lo r p o p u la ţ ie i d in s is tem u l b a n c a r ” , v a l o a r e a t o t a lă a d epozite lo r constitu ite d e către p e rso a n e le fiz ic e la B a n k c o o p . era , la 31 m artie 1999, d e c irc a 2.500 m ilia rd e d e lei.

, Alin TUDOR

1995 - Banca Naţională a României a anunţat lansarea ofertei preliminare de auroobligaţiuni, prin care B N R intenţiona s ă obţină suma

de 150 milioane de dolari. Principalul m anager al operaţiunii a fost B anca am ericană de investiţii Merrill Lynch.

urma bilanţului datornicilor pe luna mai,

T r e i a g e n ţ i e c o n o m ic i a u fo s t„ m a z i l i ţ i " d e c o m e i .

• la 1 Iunie urmează grosul deconectărilor •C O N E L Cluj a hotărît. ieri, d econectarea de

la reţeaua electrică a trei consum atori care nu şi-au plătit datoriile curente şi a mai păsuit cîteva zile p e aiţi 31 d e restanţieri cărora le -a expirat preavizul. Societăţile care au fost „închise” sînt: E xp loata rea Minieră Iara (punctele de.consum d e la Făgetu l lerii şi cariera d e nisip) - pentru0 datorie d e 4,196 miliarde lei, A tex H uedin - cu 12 m ilioane lei şi V est Element -1 ,3 milioane lei. în cazu l a 10 agenţi econom ici importanţi, con du cerea C O N E L Cluj a am înat pînă pe data1 iunie lu a rea măsurii extrem e, în speran ţa că cei vizaţi îşi vor achita datoriile. In c a z contrar, la 1 iunie, vo r fi deconectaţi.-Industria Sîrm ei C îm p ia - Turzii (12,2 miliarde lei), R .A .T .A .C . T u rd a (4 7 4 m ilioane), E xp loa ta rea Minieră

C ă p u ş (348 m ilioane), Exp loatarea Minieră A g h ir e ş (1 3 5 m ilioane le i), A g ro c o m s u in . Bonţida (134 m ilioane), Electroceramica Turda (86 m ilioane) şi Turdeana (60 milioane).

în prezent, datoriile agenţilor economici clujeni Ia C O N E L sînt d e 349 miliarde lei, din care 129 miliarde lei reprezintă majorări de întîrziere. T o p u l m a r i lo r res tan ţie r i s e p ă s t r e a z ă nesch im bat d e luni de zile. P e primul loc, conduce detaşat Industria Sîrmei Cîmpia -Turzii cu 124 miliarde lei, urmată de Som eş Dej - 95 miliarde lei, E R S C U G - 37 miliarde lei, C eso m D ej - 28 miliarde lei, Chim icaTurda - 25 miliarde lei, R .A .T .A .C . Turda - 4 miliarde lei şi S an ex -1 miliard lei.

L .P .

A r m a t a e v a c u e a z ă !_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ u rm are din p ag in a 1 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Ultimii ocupanţi abuzivi sînt 16 familii (fiecare cu cîte 4 -5 copii) de etnie rromi. Unii dintre locatari (d e exem plu: Ţînţar Balint - muncitor la N ap oge t) au fost chiriaşii Primăriei în alte im obile, d e unde au fost evacuaţi, în prezent ocupînd un loc pe lista de priorităţi a C .L., pentru repartizarea unei locuinţe. Majoritatea dintre aceştia erau disperaţi şi nu ştiau încotro s ă o ap u ce . D eş i înţelegeau c ă nu au nici un drept să mai răm înă în ace l imobil, ei erau hotărîţi s ă nu p lece şi să -i convingă p e reprezentanţii proprietarului să -i la se în chirie. Prima încercare de e v a c u a re (la 6 dim ineaţa) nu a avut prea’ m are succes, reprezentanţii Poliţiei şi Armatei revenind cu forţe proaspete la ore le amiezii. P în ă la urmă, locatarii au fost evacuaţi. Aceştia au decis c a mîine, cu mic, cu m are, s ă vină la Primărie' şi s ă nu mai p lece pînă cînd viceprimarii sau consilierii locali o s ă le d e a o locuinţă. ;

SEARCH 2000 ■ CĂUTARE AVANSATĂPE INTERNET

Internetul a devenit în ultimirani o prezenţă mondială care creşte şi se dezvoltă cu o viteză greu de urmărit sau d e măsurat. Este mai mult decât o hiperbibliotecă, este o nouă cultură şi o nouă revoluţie încomunicare.

Dynamic NetWork Technologies doreşte s ă vină în sprijinul celor care do resc să fo lo sească reţeaua Internet într-un mod cît mai eficient: folosirea motoarelor de căuta re pentru rezolvarea creativă a problemelor reale, cu ajutorul informaţiilorde pe Internet. Maşinile de căutare sînt ace le site-uri care d ispun de o b a z ă de date ce se actualizează neîncetat cu ultimele noutăţi d esp re Internet.

Noul servic iu d e consultanţă S E A R C H 20 00 -C Ă U T A R E A V A N S A T Ă P E IN T E R N E T va folosi experienţa specialiştilor DNT, astfel îneît informaţiile relevante vor fi predate omului potrivit, la momentul oportun ş i în form a adecvată. ,

Vor fi acordate priorităţi problem elor tehnologice, ştiinţifice, m anageriale şi com erciale, toate în sen s larg. P laja acoperită de acest serviciu s e întinde de la răspunsuri operative la întrebări simple, la studii de informaţii privind concurenţa pe plan mondial, la realizarea d e baze d e date dinamice, evolutive, la elaborarea de strategii informaţionale pentru firme şi la implementarea sistemelor de managementul cunoaşterii.

A fost alcătuită o bază d e date de su rse de elită pentru domenii ca: brevete, inovarea şi creativitatea tehnologică, firme de consultanţă, edituri, biblioteci, reviste, organizaţii guvernam entale şi particulare şi firme din domeniile economiei, ecologiei, eficienţei energetice, finanţelor, calităţii, marketingului, resurselor um ane, universităţi, personalităţi etc. Estedefaptoreţeadinam icăîncontinuă completa re, creştere, revizuire şi_perfecţionare care va fi reformată atât de problem ele practice neaşteptate ce vor fi abordate la cererea clienţilor, cît şi d e su rse le care vor ap ărea în viitor.

Folosind S E A R C H 2000 problem ele tale pot a vea întotdeauna o soluţie, într-un timp scurt şi cu un minim de resurse implicate!

12093742)

Alte argumente în disputa cu privire la ridicarea capelei studenţeşti:

Fundaţia Culturală „Sarmisegetuza” protestează din nouDacă Senatul Universităţii „Babeş-

Bolyai” (UBB) a decis deja prin vot unanim reconstruirea, în Parcul “Iuliu Haţieganu”, a unui lăcaş dc cult pentru studenţii acestei universităţi, în locul bisericuţei existente în perioada interbelică, membrii Fundaţiei Culturale „Sarmisegetuza” se declară , împotriva modului de organizare a

, viitoarei biserici. Biroul Senatului a decis ca lăcaşul să poată fi folosit dc oricare dintre reprezentanţii celor patru facultăţi teologice: ortodoxă, grcco- catolicâ, romano-catolicâ şi reformată pentru desfăşurarea unor slujbe

religioase.într-o scrisoare adresată rectorului

UBB, prof. Simion Simon, semnată de preşedintele fundaţiei amintite, Ionuţ Ţcnc, reprezentanţii acesteia precizează: „Nu ştim, domnule rector, cum veţi putea realiza o capelă ecumenică fără sâ încălcaţi regulile impuse de dogma oricărei religii, fapt care defineşte fiecare cale spre Dumnezeu”. în continuare, scrisoarea expune motivele care ar împiedica desfăşurarea în bune condiţii a celor patru ceremonii religioase: „După cum se ştie, fiecare religie are o construcţie specifică pentru

lăcaşul de cult şi prin construcţia unei capele pentru mai multe religii veţi lovi în intimitatea oricărui crcdincios,- indiferent de religie. De asemenea, majoritatea studenţilor clujeni sînt ortodocşi şi se vor simţi jigniţi în credinţa lor dacă vor participa la slujbe într-o capelă fără icoane şi fără ambianţa tradiţională a credinţei strămoşeşti”.

Finalul acestei dispute este încă incert. Cu toate acestea, cele patru facultăţi nu par a fi nemulţumite de această împărţire.

Dana TIUCA Raluca POP

Cu Medica şi Chim expo - Expo Transilvania îşj încheie prima parte a calendarului expoziţional

Congres de angiologie şi chirurgie vasculară

In p e rio ad a 27 - 29 mai 1999, S o c ie t a t e a R o m â n ă d eA n g io log ie şi Chirurgie Vasculară (c u s e d iu l în . C lu j -N a p o c a ) , o r g a n i z e a z ă la C lu j -N a p o c a al 3 -le a C o n g r e s Naţional d e A n g io lo g i e ş i • C h iru rg ieV ascu lară .

Lucrările C ongresu lu i vor avea lo c la A c a d e m ia d e M u z ic ă “ G h e o r g h e D im a ” , Str. I .C . B rătianu nr. 25.

La a c e s t even im ent ştiinţific participă p este 300 de specialişti d in t a r ă , p r e c u m ş i 35 d e s p e c ia liş t i d in 6 ţări (F ran ţa , O la n d a , G e r m a n ia ; F in lan d a , R ep u b lica M o ldova , Ungaria).

In p ro g ram u l C ongresu lu i, p e lîn gă s e s iu n ile d e com unicări, s e s i u n i v i d e o , s im p o z io a n e s a t e l i t , v a f i o r g a n iz a t ă o expoz iţie în cad ru l căre ia vo r fi prezentate p ro d u se farmaceutice, precum şi a p a ra tu ră m edicală.

în perioada 1-4 iunie, în cadrul aceleiaşi manifestări, complexul Expo Transilvania va găzdui două tîrguri: Medica ’99 şi Chimexpo ’99. Aceste două' expoziţii vor închide prima parte â calendarului expoziţional 1999.

Păstrînd tradiţia, Tîrgul Internaţional dc Medicină este realizat în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie.“Iuliu Haţieganu” din Cluj- Napoca. La această a şaptea ediţie, în cadrul Medica se vor expune următoarele grupe de produse: electromedicinâ, tehnologie medicală, echipamente şi tehnologii de laborator, produse de diagnoză şi reactivi, medicamente, fizioterapie, ortopedic, mobilier medical, produse pentru

curăţenie şi dezinfecţie etc. Organizatorii preconizează prezenţa a aproximativ 40 de firme, suprafaţa închiriată pînă acum este de circa 300 m.p. Expozanţii direcţi provin din România, aceştia fiind reprezentanţe sau distribuitori ai unor firme din Austria, Germania, Finlanda şi Japonia. Manifestarea va fi însoţită de un program de conferinţe şi simpozioane susţinute de cadre didactice ale UMF şi de prezentări dc firme şi produse.

Cel de al doilea tîrg - Chimexpo ’99 - îşi propune sâ aducă în prim- pian noutăţile din dpmcniul chimiei şi să sprijine o industrie care se confruntă în ultima vreme cu dificultăţi foarte mari. Printre domeniile abordate se

află: utilaje şi tehnologii din industria chimică şi petrochimică, aparatură de testare şi laborator, produse chimice şi petrochimice ş.a. Această a doua ediţie reuneşte un număr de 30 de firme care expun pe o suprafaţă de 200 m.p. Expozanţii direcţi provin din România şi Ungaria, iar reprezentanţele din Germania, Danemarca, USA şi Franţa.

Destinat în. exclusivitate publicului avizat, Chimexpo ’99 va fi însoţit de un program de simpozioane, în realizarea căruia Expo Transilvania a beneficiat de sprijinul Institutului de Chimie “Raluca Ripan”. De menţionat că studenţii vor avea intrarea liberă.

O.C.B.

Eclipsa de soare vine şi pentru clujeni:

S .C . „ S t o b o r u r S .A . v a o r g a n iz a e x c u r s iis i ta b e re în z o n e le tu ris tic e a le ju d e ţu lu i» _ *

In cadrul unei conferinţe de presă organizată ieri, 26 mai, Societatea „Stoborul“ Complex Turistic şi de Agrement S.A. a prezentat cîteva proiecte pilot, ce vor fi desfăşurate Ia nivelul judeţului Cluj şi a celor limitrofe: Alba, Bihor, Sălaj, Bistriţa- Năsăud şi Mureş. Primul dintre proiecte se referă la finanţarea de

desfăşurării programului depăşesc valoarea totală de 1,728 milioane de lei. în cadrul programului sînt prevăzute: deplasarea turiştilor, servicii complete de cazare şi masă, spectacole, precum şi programe informaţionale susţinute de diferiţi profesori. Deşi nu s-a stabilit încă suma exactă ce va fi alocată societăţii, există deja promisiuni

urgenţă pentru perioada eclipsei de din partea agenţiilor guvernamentale soare în zonele Sălciua, Beliş, Elâişoara, pentru sprijinirea acestei activităţi. Un Valea Drăganului. Sumele necesare ‘ al doilea proiect este cel legat de

finanţarea unui program cu privire la înfiinţarea unor întreprinderi mici şi mijlocii, program în valoare de 37,280 milioane de lei, din care au fost confirmate deja telefonic 200 de milioane de lei. Cel de al treilea proiect are la bază finanţarea pe lîngă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj pentru publicitate, pliante, şi pentru editarea ziarului societăţii, „Roua“-. Amănunte în numerele viitoare.

Raluca POP

Noul Colegiu al CCIfi Cluj vrea sâ

„reanalizeze" modul de stabilire

al cotizaţiilorReunit marţi, 24 mai, Colegiul

de Conducere al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj a discutat Programul complementar dc activităţi pe anul 1999. Propunerile adoptate vin în completarea Programului aprobat de Adunarea Generală a membrilor desfăşurată la sfirşitul lunii aprilie. Din ceea ce îşi propune Colegiul menţionăm: reanalizarea modului de stabilire al nivelului cotizaţiilor, modificarea şi diversificarea serviciilor oferite de Cameră, editarea „Ghidului Membrilor”, îmbunătăţirea relaţiei cu membrii prin contacte directe Ia sediul acestora, acordarea de facilităţi la plata unor taxe percepute de Registrul Comerţului, cooptarea în comisiile Colegiului a membrilor onorifici din partea organizaţiilor patronale, profesionale şi a fundaţiilor etc. în acest sens, pe data de 8 iunie va avea loc o primă întîlnire la care sînt invitaţi reprezentaţii firmelor mixte româno-italiene care activează în judeţ.

O.C.B.

BURSA DE BUCUREŞTI

VALORI

26 mai 1999iS r n b D t n u n n s o c i i l a b V N P r j n * d . V a r P E R [ M in . I N r . a c t V a ( t o t a l a fl» i)

A LRO SLATINA 2 5 0 0 0 6 8 9 1 6 3 3 -1 0 1 9 8 2 4 6 7 7 ,0 3 4 ,0 0 0A N TIBIO TICE 1AS1 1 0 0 0 1 1 9 9 1 6 1 6 .3 1 1 6 0 1 9 1 7 9 2 2 2 9 ,9 9 3 ,8 6 0

A R C Bn ...ARCTIC GĂIEŞTI 1 0 0 0 1 6 4 5 .7 2 - 2 3 . 3 1 6 3 0 8 2 0 9 1 3 ,5 0 9 ,7 2 0

D A C bct A U TO M O BILE CWCIA PIT E ŞT I 1 0 0 0 6 4 - 1 .9 9 0 2 0 . 4 6 3 0 7 6 8 8 3 5 4 9 3 ,5 8 3 ,4 4 0

A Z O bet A Z O M U R E S TG .M U RE Ş 1 0 0 0 3 5 3 4 9 2 4 7 3 3 0 5 3 8 6 5 6 1 9 0 ,4 0 6 ,7 3 0

A G R BANC A AG RIGOLA 1 6 0 0 0 1 0 2 1 0 . 5 7 -6 0 . 6 1 0 0 0 0 6 7 0 8 ,8 8 3 ,2 0 0

TLV BANC A TRANSILVANIA C LUJ 1 0 0 0 1 6 1 0 .6 3 -3 2 . 4 1 5 9 0 1 4 9 5 4 6 2 4 0 ,8 6 2 ,7 0 0

NV R NAVROM GALAŢI 2 5 0 0 0 3 2 5 2 . 1 1 - 4 1 4 .1 3 1 0 0 7 1 1 2 ,3 1 2 ,2 5 0

C M P bet C O M P A S i a u 1 0 0 0 7 4 0 . 9 6 -1 9 .2 7 3 0 1 1 9 7 4 8 ,8 7 2 ,2 2 0

E L N E L C O N D ZALAU 1 0 0 0 6 2 7 5 1 1 3 .2 6 2 0 3 0 0 3 1 ,8 8 4 ,4 1 0

E U ELECTRO A PA RA TA J bu c u r esi 1 0 0 0 1 3 4 9 . 3 1 3 3 1 3 1 0 4 1 7 5 1 5 5 6 3 ,3 5 1 ,6 3 0

EX C EX CELEN T BU CU REŞTI 1 0 0 0 7 7 0 1 7 7 7 0 4 9 7 3 8 2 ,6 9 0

O IL O IL TERM INAL C O N ST A N T A 1 0 0 0 6 9 0 0 9 1 8 . 3 6 6 0 2 5 0 9 5 6 , 1 7 3 ,1 8 3 ,3 3 0

O L T afT O LTC H1M RM. VALC EA 1 0 0 0 3 1 5 .4 1 -2 3 .1 3 1 1 3 1 5 6 6 9 , 9 5 6 ,3 7 4

INX O T E LIN O X TA R G O V tST E 2 5 0 0 0 3 0 1 2 . 5 -1 4 .7 3 0 0 0 6 0 0 1 ,8 0 7 ,5 0 0P O L C O L O R BU CU REŞTI 1 0 0 0 5 0 7 7 6 9 - 2 1 3 .9 ’ 5 0 0 0 3 3 4 8 1 7 ,0 0 0 ,1 0 0

A S P RAflH.BW A STRA ROMAMA PLOKSTI 1 0 0 0 8 0 5 . 2 3 0 1 .1 8 0 0 1 9 4 9 1 / 1 5 , 0 4 , 7 1 0

R B R RULM ENTUL BRAŞOV 1 0 0 0 1 5 4 .7 -2 8 .6 1 5 1 9 0 1 4 1 ,3 9 4 ,4 7 4

S N C rct ŞA N T IER U L NAVAL constanta 2 5 0 0 0 1 8 5 0 - 8 0 8 - 1 8 5 0 2 2 0 0 4 ,0 7 0 ,0 0 0TE RA PIA C L U J-N A PO C A 1 0 0 0 4 9 7 0 8 9 - 3 4 .6 4 8 5 0 1 8 6 7 3 9 2 ,6 2 1 ,4 0 0

TBM T U R B O MECANIC A B U C U R E S ' 2 5 0 0 0 2 3 1 5 0 -1 3 .7 2 3 0 0 0 1 6 0 3 ,7 0 4 ,0 0 0

I T o t a l c a t e g o r i a I 2 ,4 3 7 ,4 4 0 2 ,7 5 0 ,7 0 8 ,7 3 8

iC a W g o r ia a ll - j ( 1 0 3 s o d e t e t i )AEM A EM TIMIŞOARA 2 5 0 0 0 1 7 = 0 0 .0 0 0 4 5 0 0 0A R S A E R O S T A R BAC AU 2 5 0 0 0 3 6 3 6 6 0 0 2 .5 0 0 0

A E R A E R O T E H BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 6 4 2 5 . 0 0 0 ■ 0 6 0 0 0A L B ALBAPAM ALBA IULIA 1 0 0 0 3 9 2 0 0 0 1 3 9 2 7 4 0 2 9 0 ,0 8 0ALM ALIMENTARA C L U J-N A PO C A 1 0 0 0 1 3 0 0 . 0 0 - 6 9 2 1 3 0 0 2 6 5 1 3 , 4 4 6 .3 0 0AMC A1VCO O TO PEN 1 2 5 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0 0 .5 0 0 0A M P AMCP AMERICAN PACXACIWCTtCUCI 1 0 0 0 1 -1 6 .0 0 - 1 4 0 1 1 6 6 2 6 7 2 ,6 1 6AM O AM ONIL SLO BO ZIA 1 0 0 0 1 1 5 .2 1 0 1 4 1 0 9 2 6 0 8 1 3 ,0 0 4 ,7 9 6Af.lY AMYLON SIBIU 1 0 0 0 6 5 9 . 4 3 .1 3 .7 6 5 0 1 5 9 0 1 ,0 4 8 ,5 0 0

A P S A PS A BAIA MARE . 1 0 0 0 5 3 0 . 0 0 4 9 .7 5 3 0 3 0 6 1 6 2 .1 8 0

A RM A RM A TU RA 0 LUJ - N A PO C A 1 0 0 0 4 9 2 0 3 -3 0 .8 4 9 0 6 9 0 0 3 , 3 9 5 ,0 0 0A R T A R T R O M SLATINA 2 5 0 0 0 9 0 0 . 0 0 - 7 3 6 2 9 0 0 • • 1 0 0 9 0 ,0 0 0AS V A S T P A VAGO A N E ARAD 1 0 0 0 7 5 1 3 2 2 0 6 9 0 2 3 3 8 2 1 7 .5 6 7 ,4 0 0

A U R A U R O R A T G .F R U M D S IAŞI 2 5 0 0 0 1 6 0 0 0 .0 0 0 1 . 0 0 0BRC BERCENI BU CU REŞTI 1Q0G 7 8 0 . 2 4 0 2 0 0 0B R M BERMAS SUCEAVA 1 0 0 0 7 9 9 2 8 0 4 5 7 9 0 2 5 6 9 2 ,0 5 3 ,3 4 0C R B C A R B ID -FO X TARNAVEN 1 1 0 0 0 1 9 5 3 3 , - 4 0 6 1 9 5 3 0 0 0 5 8 6 ,0 0 0C BC C A R B O C H IM C L U J-N A P O C A 2 5 0 0 0 6 3 0 0 . 0 0 0 1 3 6 3 0 0 5 0 3 1 5 ,0 0 0CPL CA RM ETA PLA ST DEVA 2 5 0 0 0 7 0 6 2 . 5 9 -1 1 1 .7 7 0 0 0 2 7 8 1 ,9 6 3 ,4 0 0CRN C A R N E A R A D 2 5 0 0 0 2 0 6 0 . 0 0 0 2 2 7 5 0 0 0C A S C A SI R O M TURDA 1 0 0 0 9 0 0 0 2 0 9 0 4 1 4 0 3 7 2 .6 0 0C E R C E R C O N ARCţtA CAMP1A-TURZI 1 0 0 0 1 5 4 2 0 - 1 0 6 1 5 0 5 0 0 0 7 7 1 .0 0 0

C P R CH IM D PA R BU CU REŞTI 2 5 0 0 0 1 2 2 4 2 6 6 1 1 2 1 1 1 0 0 1 4 0 1 .7 1 4 ,0 0 0C R T C IO R A PI TIMIŞOARA 1 0 0 0 2 1 8 3 7 0 0 3 0 0 0CIP C IP R O M PLOIEŞTI 1 0 0 0 2 9 7 3 5 -1 0 6 2 8 2 8 3 2 4 2 .4 7 5 .1 4 0C M B C M B BO CŞA 2 5 0 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 0 2 2 .1 0 0 0C O S COMB. DE OTELURI SPEC. r 2 5 0 0 0 8 3 0 0 0 0 - 0 0 0 0C M F CO M E L F BISTRIŢA 2 5 0 0 0 3 0 0 0 . 0 0 0 6 0 0 0E N P C O M P . E N E R G O P E T R O L oahi> 2 5 0 0 0 6 5 0 0 . 0 0 0 0 .6 6 5 0 0 7 9 5 1 3 .5 0 0D O R D O RO BA N ŢU L PLO IEŞTI 3 0 0 0 6 5 3 1 5 0 0 .6 0 0 0E L C ELEC T R O C ERAMIC A TU R D A 2 5 0 0 0 5 2 5 0 . 0 0 0 - 1 3 0 0 0E C T ELEC T R O C O N TA C T SO T O S A 2 5 0 0 0 1 0 0 0 .0 0 0 0 ■ 0 0 0E P T ELEC T R O P U T E R E C RAIOVA 1 0 0 0 1 7 2 .4 5 0 1 .3 1 6 8 6 1 7 0 3 1 0 .6 4 0 ,6 4 5ETN ELECTRO TEHN ICA B U C U R E 2 5 0 0 0 8 3 0 0 0 0 2 0 .9 6 3 0 0 4 0 3 3 2 .0 0 0E P N EMA PIATRA NEAMŢ 1 0 0 0 4 0 7 5 4 - 5 0 .3 4 0 5 1 0 0 4 4 0 9 .1 7 5ER M ERM AT PLO IEŞTI 2 5 0 0 0 2 6 0 0 . 0 0 0 18 0 0 0EFN EU R O FIN A N C ES T A R G O V IST 1 0 0 0 2 0 0 . 0 0 0 0 0 0 0FA U FA U R BUC URESTI 2 5 0 0 0 3 6 5 0 0 0 0 2 7 .4 0 0 0

F E L FEL EAC U L C LU J-N A PO C A 1 0 0 0 6 8 7 .1 1 -0 7 . 8 - - 6 7 0 1 1 6 4 7 9 9 ,8 0 0FO R FO R A J S O N D E CRAIOVA 1 0 0 0 7 0 0 0 0 -1 3 1 7 0 0 . 4 2 6 3 2 .9 8 4 ,1 0 0FSP FO R A J S O N D E PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 1 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0FTN FO R TU N A BU CU REŞTI 2 5 0 0 0 8 0 0 0 0 0 0 4 4 0 0 0FRL FRIAL CO N STA N TA 2 5 0 0 0 1 4 6 6 6 .6 7 0 1 8 0 0 0HDJ H ID R O JE T BREAZA 2 5 0 Q 0 2 6 0 0 0 0 0 8 0 0 0HTR H ITR O M VASLUI 2 5 0 0 0 7 0 2 0 . 6 3 - 4 1 3 6 7 5 0 2 4 0 1 .6 6 5 ,0 0 01 Al IA I .F .O . ZALAU 2 5 0 0 0 1 0 0 0 .0 0 2 3 0 8 1 0 0 0 1 3 9 1 3 9 ,0 0 0IM P IMPACT BU CU REŞTI 1 0 0 0 2 9 0 9 0 1 - 4 - 1 9 2 8 0 0 4 7 7 1 .3 8 7 .6 0 0IM S IMSAT BU CU R EŞTI 1 0 0 0 8 1 3 6 9 2 -1 3 .3 8 1 0 0 4 7 4 3 ,8 5 6 .9 0 0

ID A x , INDAG RA RA ARAD 1 0 0 0 9 9 3 4 0 0 0 0 0

IN T _ l INTERNATIONAL SINAIA 1 0 0 0 2 7 7 1 4 9 - 3 6 6 8 2 7 0 0 6 2 6 2 1 7 .3 5 5 .0 5 0

M D S M O LD O SIN VASLUI 2 5 0 0 0 1 2 6 0 .0 0 -1 7 0 4 1 2 6 0 3 5 4 4 ,1 0 0M P F MO PAF VRANCEA 1 0 0 0 1 0 0 .0 0 1 1 .1 1 0 0 5 7 9 1 5 7 9 ,1 0 0M P R MO PARI V RÂMNIC U VALC EA 1 0 0 0 4 0 9 7 1 1 1 3 4 0 5 1 2 5 6 8 5 ,1 4 0 ,2 6 3

N V L N A VO LO LTEN ITA 1 0 0 0 1 2 3 0 0 - 4 2 . 4 1 2 3 4 0 0 0 4 9 2 ,0 0 0NTX N ETEX BtSTRITA 1 0 0 0 1 6 1 .0 0 - 2 4 6 1 6 1 • 8 2 0 1 3 2 ,0 2 0

PEI PE T R O L E X PO R T 1M PO R T BUC 1 0 0 0 1 3 4 1 7 7 5 7 -1 1 3 1 2 7 0 0 0 1 0 7 1 4 ,3 5 7 ,0 0 0P T S P E T R O LSUB macao 1 0 0 0 9 1 7 . 6 6 - 2 0 9 9 1 0 1 4 5 1 1 ,3 3 1 ,5 3 0

P P L PR O D P L A ST BU CU REŞTI 2 5 0 0 0 1 7 1 0 0 0 0 0 2 .6 1 7 1 0 0 4 0 6 8 4 .0 0 0V A C PR O DV IN ALC O CL U J-N A P O C 1 0 0 0 1 0 9 5 .5 3 9 0 1 0 5 0 1 5 3 1 1 .6 7 7 .2 5 0R A F R A FO O N EŞ T I 2 5 0 0 0 3 0 3 7 9 5 - 1 3 1 5 3 0 0 0 1 1 2 0 3 . 4 0 2 .5 0 0RBL RULM ENŢI BARLAD 2 5 0 0 0 2 8 5 0 . 0 0 2 8 8 2 8 5 0 2 2 7 6 4 6 .9 5 0S N O ŞA N T IER U L NAVAL O R Ş O V A 2 5 0 0 0 . 1 0 5 0 0 0 0 1 1 .5 1 0 5 0 0 7 8 8 1 9 ,0 0 0

S C O S IC O M ED BUCUREŞTI 1 0 0 0 1 4 5 3 2 2 0 _ 2 9 1 4 5 0 1 8 0 1 1 2 6 ,1 7 3 ,6 8 0

S D T SID E R T R A N S CALARASI 1 0 0 0 2 0 1 . 9 5 - 4 0 6 2 0 0 > 2 6 3 1 5 3 1 ,3 3 0S IN SIN T E R O M C LU J - N A PO C A 2 5 0 0 0 3 0 5 0 0 0 0 2 3 3 0 5 0 4 0 1 2 2 ,0 0 0S T Z SIN T E Z A ORA D EA 1 0 0 0 3 0 5 1 8 1 0 1 .4 2 9 9 7 3 0 8 1 2 2 .3 0 3 .1 6 0S O F S O F E R T BAC AU 1 0 0 0 1 3 0 3 3 1 0 1 2 5 7 6 3 5 2 9 .9 5 1 .3 0 1T M R T O M IR IS IAŞI 2 5 0 0 0 1 0 3 0 0 0 - 2 3 2 1 0 3 0 3 5 3 6 ,0 5 0TR 3 T U R ISM ip . hsxv»».*olu> h*poo* 2 5 0 0 0 2 0 2 5 3 9 4 1 4 2 2 0 0 0 0 3 1 7 6 , 4 2 0 ,5 0 0lUĂM U A MT O RA D EA 1 0 0 0 7 8 6 9 5 -5 4 . 4 7 6 0 7 4 2 5 8 3 ,9 2 0U TN U TO N O N EŞT I 2 5 0 0 0 7 8 5 9 . 1 9 -2 1 2 7 5 0 0 2 7 2 2 , 1 3 7 .7 0 0APC VAE - A PC AROM BUZĂU 1 0 0 0 3 9 3 3 1 0 3 8 0 0 0V E S VES SIG H IŞO AR A 2 5 0 0 0 8 6 5 0 0 0 2 9 .9 8 6 5 0 3 9 3 3 7 ,3 5 0VA P VINALCOOL PRAHOVA 1 0 0 0 9 4 2 . 0 8 1 9 8 9 1 0 1 9 6 5 1 .8 5 1 ,1 9 0Z H B ZAHARUL BUZĂU 1 0 0 0 1 2 2 5 6 -2 0 1 0 0 1 1 8 8 9 1 4 5 7 , 3 1 0

ţT o la l c a t e g o r i a a l l - a • 3 7 4 , 8 6 4 1 8 0 ,6 5 0 ,5 2 6

iTo ta l categoria 1 ♦ II 2 , 8 1 2 , 3 0 4 2 , 9 3 1 .3 5 9 .2 6 4

I T O T A L G E N E R A L 2 ,8 1 2 ,3 0 4 2 ,9 3 1 ,3 5 9 ,2 6 4

Capitallzars (mii lei) — 4.205.382BET.ROL = A ~\A.78 puncte Max — 418.92 puncte BET-C ROL =“ -480.62 puncte

Capitalizare (USD) — 270.947.886BET USD «= 201 .31 puncte 5?Mux * 4 040.56 puncte BET-C USD -259 96 puncte

Variaţie =-4.14 puncta (-0.99 %> Min =408.64 puncta Variaţia =-4.21 puncta (-0.87 %)

Variaţia =-2.42 puncte (-1.91 %) 5 2 Min - 281 .09 puncta Variaţia - -2.80 puncta (-1 .07 °A>)

Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele m ai tranzacţionate 70 de societăţi

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursierâ RASDAQ provin de la INTERDEALER CAPITAL IKVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Tel. 433212.

|r te M jl F 0 N D U K I M U T U A L E24 m a i 1999 .

Active C la s s ic Fortuna C la s s ic *

Active D inam ic13.560 lei | 410.000 lei |

Fondu l N ationa l d e A cu m u la re *

Active J u n io r3 3 7 0 5 lci I ^ 13.560 iei |

F o n d u l N a tion a l d e Investiţii

A rm onia1.345 lei | 357.200 lei |

F M O A **

A lpha110.000 lei | 26.880 lei |

Fon du l d e investiţii ş i D ezvo ltare

Fondul m utua l  R D A F207.000 lei J 1.312.301 lei |

R e tc o n ' .

Credit F o n d42.850 lei | 3.119 lei |

Fondul M o n eta r S ta b ilo *9.011 le i]

Fondu! pentru C om erţ E xterio r. ........ ... 93.510 lei|Valoare înregistrată în * 19.05.1999

^ 151.832 "lei I Fondu l M utual T ran s ilv an ia

45.435 lei I Valoare înregistrată în ** 16.04.1999

Cursuri pe piaţa valutarăanunţate de BNR @ Â

In data de 26.05.1999DENUMIREA VALUTEI Simbol

Variaţie taţâ dB ziua precedenta (%)

CIRSUL ÎN L Q

D O L A R A U S T R A L IA A U D 0.96 bl MKKOO

D O I A R C A N A D A C A D 0.35 b l . 10591-00

F R I N C E L V E Ţ IA a i F m bl 10301.00

C O R O A N A D A N F M A R C A D K K 123 bl 2210.00

U R A S T E R L IN Ă G B P 0.28 71 24886.00

Y E V J A P O M A J P Y 0L55 7! 121. U

C O R O A N E N O R V E G IA N O K a i o bl 1391.00

C O R O A N E S U E D IA S E K a 49 bl 182200

D O C A R S U A U S D 0 2 0 71 15521.00

D S T D S T 0.45 71 2088200

E U R O : / E U R ' a a b i 16417.00

( U r v i r t k ( i r l t o r parfkclpartc U I t W>

S I D U N G A U S T R U A T S a 2 5 bl 1133.00

F R A N C B E L G IA B E F a s bi 407.00

M U t C A G E R M A N Ă D F M 0.29 bl 839100

P E S E IA S SBUN TA E S P a 2 8 bi 9867

M A R C A F E V L A N D F Z Ă F IM 0.29 bl 270100

FR A N C F R A N Ţ A F R F a 2 8 bi ' 250200

U R Ă IR L A N D A . EEP 0.29 bl 20845.00

L IR Ă I T A L IA U T a 2 4 bi &4S

G U L D E N O L A N D A N L G a s bi 7450.00

E S C U D O S P O R T U G H E Z P T E a 2 8 bi a . 83

1 g A U R (p re ţ î n le i) a 9 6 bi 12448200

Ratele anuale a le dobînzilor

acordate de unele bănci

cu activitate In judeţul Cluj,

la depozite le în lei

■ n c r s o a n e f i z i c e - %

C a s e d e s c h im b v a lu ta r C lu j-N a p o c a 2 6 .0 5 .1 9 9 9

-lei -

C a sa d e schim b valutar

U S D DEM

C V C VC A M B IO 15.400 ‘ 15.500 8.300 8.400

P LAT tN U M 15.400 15.520 8.280 8.400PRIM A 15.400 15.540 8.300 8.400

M A C R O G R O U P 15.400 15.500 8.300 8.400

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 Iun!

BCR* 10 55 56 57 58 59

BRD* 10 60 62 63 64 65

10 60 63 64 65 66

.....W 60 57 58 59 60

10 70 76 . .

Banc Post 10 60 70 72 75 78

Ion Ţiriac* 10 53 57 p 5 8 :: 59 60

BANKCOOP* 10 60 62 63 66 67

Bucureşti 8 60 65 - *Transilvania 10 61 62 56 55 55

R om ânească 10 72 71 70 67 66

CEC 10 50 51 52 * 50

AUANŢA 12 58 60 61 62 63

B.t.R. 11 60 61 >: -62 • .6 2 ,:, 62 ■; iii

NAPOCA 78 82 - - *(dcb. fluctua rU) 69 72 62 - 60

iiUHAtCOOP ;!S#10 S 56 mso-m. • - -:SFINXCOOP 10 56 58 - - •

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Banca la vedere 1 lun i 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 55 56 57 58 59BRO** 10 50 52 . • 53 $ - "54 - • : 5 S ■

BANCOREX 10 55 57 58 59 60BA* 10 60 : 57 58 £$ 59 60

Banc Po«t* 10 45 . 50 55 57 63Ion Ţiriac* 10 53 57; :; 58 59 60

BANKCOOP* 10 57 58 59 61 62Bucureşti 8 55 60 : '■ . : :V :>' ■

Transilvania 10 58 59 53 •52 52;|:Românească*- • '« 1 0 - 65 64 63 62 61

CEC 12 ■ - - * 35BJ.R. 10 50 51 52 53 54

NAPOCApt* M4*«4u=«i) 14 55 ! 57 51 50

LOIALCOOP 10 56 50 - • -SFINXCOOP 10 56 58 “ •*

Notă: Cursuri afişate la ora 1600. La aceeaşi casă dc schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct dc lucru la altul.

fjdobînda' se capitalizează r '.** cu plata dobtnzil la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică | prin fax: 19.74.18 redacţiei pînă la ora 12.

Piaţa extrabursierâ RASDAQ - 26.05.1999S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE TRANZACŢ1V0CUM”TOTAL

VXL CARETTOTALA PREŢ MEDIU INCWBEWr

PRECS5ENTA PREŢ MAXIM PREŢ KflNWI w r rINCHDERE

SOBA SOMES BALASTERE - CJ 33.31 20682 61391200 1733 . . 1300 2000 ^ 1300 2000INPR INSTITUT PROIECT - CJ t -0 68 2 10041 61386260 2577 2800 2000 2150 2800

SANE SANEX-CJ -A35 16 66864 33095400 603 820 -■■■■pf- ; ■ • 580 560

TURS TURISM SOAE S - CJ -2 08 2 014 14454200 15814 16300 18300 5200 18300

NAPP NAP CLAC r - CJ I M 6 7327 12892060 # 1700 ■:-.f 1800 1700 1700

IR NA IRIS CLUJ NAPOCA - CJ OOO 4 11028 8060720 730 730 750 700 720

TEHP ^TEHNOf RtG . CJ *8 00 1 • 2500 5750CDO 2300 2500 2300 v;' 2300 ;

SPUT SPUT - CJ 0 33 4 869 4795500 6518 5500 5700 5500 5700

TRMC TRAMAR CLUJ 20.00 ( 119 1785000 . 15000 12600 1SOOO 1 oooo:.:: ;i5600

NATO NAPOCA - CJ 3 28 3 2488 156 7440 830 610 660 .610 810

NACH NAPOC HM - CJ a 00 1 3000 860000 220 220 220 220 .

AL #3 ALIANŢA - CJ 0.00 * 1 78 429000 5500 5500 5500 5500 5500

CORD CORAL-CJ 4.17 1 40 40001X1 lOOOO deou oooo" -' • 1000(1 1UOOO

AROJ AGROMEC - CJ -6.50 2 « 1344 250880 ' 187 200 200 s 180 100

: EECC• ELECTRCXJONS FRUCIA ELCO CLUJ - 28 71 2 520 207300 309 310 ; • '400 / 330 33°

AOOl AGROMEC MOCIU - CJ . -50.00 -1 632 63200 lOO . 2DO lOO 100 100

T O P 2 0S IM B O L S O C IE T A T E C O ftC R C lA L A V A R IA Ţ IE

"N R .T R A N Z A C Ţ I

V O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L A P R E Ţ M E D IU

IN £ h £ > E A £p r e c e d e n t a

P R E Ţ M A X M P R E Ţ M IN M P A 'E TfN C H D E R E

S D R S I D E R m - B U 1 6 2 * . 2 35670 4143315250 116157 100000 116175 100000 116175

C A L U CAL1M A N E S T 1 -C A C U L A T A - V L 8.7 20 G02404 634865900 1054 970 1100 960 . 960

T C M T O M IS C O N S T A N T A - C T -3 .6 • - 2 2440 390620000 160090 166000 *162500 15500 ,162500

S P A R S P C U L A R G E Ş - A G 0 0 10 • 855075 384783750 45b 450 450 450 450

C E R E C E R A M IC A -IS 8.6 8 110946 349445700 3150 2900 3 X 0 1700 1 7 X

P C 8 R PCXANA B R A Ş O V -B V 2.9 16 967298 348108790 360 350 360 350 -360

M A R N M A R M G S M - H D -0.1 10 245584 331366500 1349 1350 1400 1300 1300

V IN O V W O F R U C T - BH 8.7 8 521074 260537000 500 460 500 500 500

U D O U D O B U C U R E S T I - B U -0 1 6 102995 23G658850 2298 2 X 0 2 X 0 2 X 0 £ o o ;

C fĂ /X C C M V E X -C T 1.8 10 21307 201827500 9472 9 X 0 9700 9 X 0 9300

C C A U C C M O N E N T E A U T O - A G 0.0 4 17088 187968000 11000 11000 11000 11000 11000

C O N R C O N S T R U C Ţ I I -S B 257.0 5 5914 181586800 X 7 0 5 8600 31000 8600 8600

R O M C R O M C F - D B 40.7 10 43115 145590000 3 3 7 7 2400 3 5 0 0 .2 5 0 0 3500

P R B U P R A C T IC B U C U R E Ş T I - B U 1.0 23 3040 122768G00 40384 40000 41500 X O O O 40200

IM EP A N A M E P P f T E S T l . A G . 1.6 6 1 4 X 1 4 9 2920260 6 5 0 % 6 4 0 650 640 . . . ,6 5 0 . .T U F E T U R IS M F E L IX B AJLE F E U X - 3 8 3 [ 4917 81693401 16614 16000 16947 16000 16947A R C P A R G E C O M B - A G 1 2 5 2 165620 74529000 : 4 5 0 > 400 4 50 450 a 450 i 1C 0 M R C C M A L IM E N T - B H O O 7 22997 7 3 5 X 4 0 0 3200 3 X 0 3 X 0 3 X 0 3200P A N X P A N T E X - B V 1 2 2 7 2072 73262000 3 5 35 8 31500 38000 31500 38000H C L S H O R T IC O L A - B U 36.1 2 3904 58440000 14969 11000 15000 13500 15000

NR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATENR. TOTAL ACŢIUNI ......... ;..... 'VALOARE TOTALA TRANZACŢIIT.Z

D a t e s i n ţ e t i e e............ - ............... 487.......................... 5 .4 6 3 .6 2 1. 1 0 .2 8 6 .2 7 5 .4 3 1 L E I

INDICE RASDAQ ............................VARIAŢIA ZILEI...............................VARIAŢIA PROCENTUALA...........

....................744 PUNCTE .........•♦0.87 PUNCTE *0.12 %

1923 - S -a născut Henri Kissinger, fost secretar de stat al Statelor Unite ' ale Americii şi laureat al Premiului

N obel pentru Pace (1973).

" IN U LT IM II A N I A C R ES C U T ÎN G R IJO R Ă T O R N U M Ă R U L T IN E R E L O R M A M E N E C Ă S Ă T O R IT E A l C Ă R O R COPII

N U S ÎN T R E C U N O S C U Ţ I D E T A T Ă L N A T U R A L "• La fe l ca m ulte alte dom enii, m unca în cadrul Consiliului Judeţean C luj este rezervată în m are parte bărbaţilor. Există însă ş i fem ei care au reuşit să se im pună, s ă depăşească barierele impuse de prejudecăţi. Una dintre e le este dna Lucica Duţu, inspector la Starea Civilă, care a avut am abilitatea de a răspunde cîtorva din întrebările noastre legate de m unca p e care o desfăşoară.

R ep .: C a re s în t p rin c ip a le le p ro b le m e c u c a re v ă con fru n taţi z iln ic?

L.D.: E u ş i c o le g i i m ei n e o c u p ă m cu coordonarea activităţii d e stare civilă in judeţul Cluj. Dificultăţile n o astre sînt d estu l d e mari, d eo a rece acte le norm ative care reg lem en tează m u n ca n o a s tră , a c t e ap ă ru te în 1996 , sîn t incomplete. D e aici a p a r o serie d e problem e greu d e rezolvat, în legătură cu d ive rse form ulare care trebuie com pletate.

R : C red e ţi c ă m u n c a p e c a re o fa ce ţi e s te potriv ită p en tru o fem e ie?

L .D .: N u văd d e c e nu... Există în să şi o parte neplăcută. E u lucrez foarte mult cu registre d e stare civilă. Practic, unul dintre a c e s te a poate cîntâri pînă la 7 kg. Fiindcă birourile în ca re lucrez sînt la etaj, iar registrele la parter, e ste uneori foarte greu s â transporţi cîte două dintre a c e ste a sus şi jos. A cest lucru a r trebui făcut d e un bărbat.

R :E x is tă şi p ărţi m a i p lăcu te a le m e se r ie i?L.D.: D a, b ineînţeles. Ştiţi, m unca noastră e ste

una d e teren. Inspectorii au rolul d e a controla activitatea birourilor d e stare civilă din judeţ. E ste destul d e plăcut s â lucrezi cu oam en i c a re -ş i cunosc şi-şi ap rec iază m eseria.

R : C ine s în t ce i p e ca re -i ajutaţi?L.D.: După cum ştiţi, situaţia econom ică din

România- a dat naştere unor probleme soc ia le destul de grave. In ultimii ani a crescut îngrijorător numărul tinerelor marne necăsătorite, ai căror copii nu sînt recunoscuţi d e tatăl natural. D e asem en ea , au început s ă fie tot mai d e s oficiate căsătorii a le tinerelor m inore. P ro b lem a e că m ajoritatea copiilor care s e nasc nu sînt cei din familii. A cestea au cîte unul, maximum doi copij. Restul sînt cei din familii cu problem e.

R :Ruteţi s ă ne daţi c îteva exem p le?L.D.: S e întîmplâ cîteodată s â primesc o fată

d e 15-16 ani. care a născut şi este d isperată. Multe dintre e le nu-şi anunţă familia, fiindu-îe team ă, iar cînd o fac este d e ja prea tîrziu. Există apoi cazuri cînd m am ele nu au nici ele acte de identitate şi astfel nu pot beneficia de nici un fel d e sprijin social. în astfel d e situaţii luăm legătura cu celelalte instituţii cu ca re colaborăm .. R :C e fel d e relaţii aveţi cu instituţiile c lu jen e?

L.D.: în primul rînd este vo rba de legăturile pe care le avem cu instituţiile d e protecţie socială. S p re exem plu, în viitorul apropiat se vor organiza, su b egida Inspectoratului de Poliţie Cluj, o serie

d e întîlniri cu reprezentanţii Direcţiei Judeţene d e Protecţie a Drepturilor Copilului, Inspectoratul d e Stat pentru Persoane cu Handicap, Inspectoratul Şco la r şi Direcţia Sanitară. în cadrul acestora vom discuta măsuri concrete de rezolvare a problemelor cu care s e confruntă copiii abandonaţi şi cei care provin din familii num eroase. C e e a ce dorim noi în primul rînd este intrarea lor în legalitate, adică rezo lvarea problem elor cu certificatele de naştere şi buletinele de indentitate, precum şi problema prevenirii abandonurilor. Căutăm împreună soluţii pentru a le oferi acestor copii o viaţă decentă.

R . : C e m ă s u r i s în t lu a t e în c a z u l a b an d o n u rilo r?

L .D .: Există o serie de proceduri care trebuie urm ate. Cele mai dificile sînt cazurile cînd nu ex istă nici un fel_ d e docum ent care să arate originea copilului. în aceste situaţii este necesară limplicarea tuturor factorilor legali responsabili pe ca re i-am menţionat anterior.

R : C a r e sîn t p lan u rile d u m n e a v o a s tră d e v iito r?

L .D . : D e o c a m d a tă s p e r ă m s ă re z o lv ă m dificultăţile practice cu care ne confruntăm zilnic. A po i vom încerca s ă ne implicăm mai mult în d iverse proiecte menite să rezolve problem ele pe ca re le întîmpinăm în m unca noastră. Deşi de m ulte ori este neglijată, p roblem a actelor şi a documentaţiei este o parte indispensabilă pentru fiecare persoană ca re are cetăţenie română. în cazu l copiilor, a ceastă problem ă ar trebui luată mult mai în serios.

R : V ă m u lţum esc şi s p e r c ă veţi continua cu a c e la ş i entuziasm !

. R a luca P O P

Biblioteca (analiza pc

sexe şi dc gen)M unca bibliotecarului este nobilă,

dar plătită foarte prost. S e consideră probabil că accesu l la cunoaştere, la frum os este o recom pensă în sine. Bibliotecarii trudesc conştiincios în piramida a c e e a a lor cunoscută doar d e iniţiaţi: c o le c ţ i i s p e c ia le ,documentare, m unca la sală, m unca ia ghişeu. Proletarii, ce i de la b a za piram idei, sirii c e i c a re ad u c din depozit cărţile, revistele, şi c a re fac kilometri într-un sch im b. Mai puneţi la socotea lă şi praful din depozit, inerent în orice loc unde se adună tone d e hîrtie veche!

Nu şliu cum s e întîmplâ! dar există o p ro p o rţ io n a lita te d irec tă în tre caracterul popular al unei biblioteci şi numărul d e fem ei din personal, în tre c a ra c te ru l e i restrictiv , d e cercetare şi numărul d e bărbaţi din personal. C u cît o bibliotecă este mai ... populară, mai pentru toată lum ea, cu atît sa larizarea e s te mai m odestă. Şi invers... Şeful, şefu l cel m are e ste un bărbat. Foarte rarele excepţii, d a că vor fi existînd, confirm ă cu devoţiune regu la enunţată m ai su s .

D a c ă b ib lio te c a e s t e din c e le universitare, în sălile pentru studenţi proporţia între tinerii şi tinerele ca re s tu d ia z ă e s t e c a m d e jum ătate/ jum ătate, poate chiar, uneori 60 la sută tinere şi 40 la sută tineri. E ste a p ro a p e d e p ropo rţia pe s e x e a populaţiei Rom âniei! In schimb, sălile dedicate cititorilor profesionalizaţi a ce lor din vîrfut piram idei culturale, ştiinţifice, intelectuale sînt dom inate d a r d e bărbaţi. Rar, rar d e tot, a junge numărul cititoarelor d e aici să fie ega l cu cel al cititorilor! U nde oare au d ispăru t fe te le a c e le a harn ice şi dorn ice d e c u n o a ş te re din să li le studenţilor? C um d e nu se re g ă se sc e le aici? E inte ligenţa d istribuită inegal între ce le d o u ă sexe? S a u tinerele de ieri trebuie să -şi îm partă c re a t iv ita te a , in te lig e n ţa în tre bucătărie, m unca din gospodărie şi domeniul profesional, pe cînd colegii lor s e orientează prioritar, copleşitor, spre profesie? E liberînd o jum ătate din o m e n ire d e p o v a ra g r i jilo r concrete ale fiecărei zile (curăţenie, h ra n ă ) a ju n g e le o a r e s â îş i înjum ătăţească, s ă îşi reducă la o treime, chiar, timpul dedicat m eseriei, pierzînd terenul în tr-o com petiţie inegală prin p rem ise le organ izării muncii în spaţiul privat al familiei şi în spaţiul public, profesional?

M ih ae la M U D U R E

ION CHIRI/TA VASILE POSTOLICA

IMCUISPJMS m

t lP L P

s f t r i f t T f l T E m m

MEDICAMENTESănătate prin masaje şi remedii naturiste

ifv?

S u b sem năturile Iui Ion Chiruţă şi V asile Posto lică , la Editura Polirom a a p ă ru t vo lum ul “In cu rs iu n e în reflexoterapie. Sănătate prin m esaje şi rem edii naturiste',

Autorii d e fin e sc reflexo logia ca

fiind “ştiinţa zonelor reflexogene | a le o rgan ism u lu i, s itu a te pe < suprafaţa corpului, în genera l, la

1 distanţă faţă d e o rg a n e le pe -j care le reprezintă'. S e cunosc ş astfel zone reflexogene la nivelul | picioarelor, mîinilor, co lo an e i j v e r te b ra le , lim b ii, u re c h ii,

I intestinului g ros. Ştiut fiind că punctele reflexe devin sensibile,

| dureroase la palpare în c a z de su fe r in ţă s a u d e r e g lă r i , reflexod iagnosticu l c o n s tă în. "reperarea punctelor sensib ile s a u d u r e r o a s e d in z o n e le reflexogene", d e sco p e r in d u -se a st fe l o su fe r in ţă m o r fo -

funcţionalâ a organului corespondent. R e f le x o te r a p ia e s te ' a c e a com ponentă a reflexologiei c a re s e ocupă cu “tratamentul prin m asa j al punctelor reflexe d iagnosticate ca

fiind sensibile (d u re roase )”. Volumul este structurat pe patru mari capitole: R e f le x o lo g ie ş i re f le x o te ra p ie (prezentare, tehnici, avantaje etc.); Ghid terapeutic al afecţiunilor pe aparate (bolile'aparatului respirator, c a rd io -v a s c u la r , d ige st iv , bo lile ficatului şi a le vezicii biliare ş.a.m .d.); Alcoolismul, tabagism ul şi consumul abuziv de medicamente; Alte metode de elim inare a toxinelor din corp. C on ţin e , d e a s e m e n i, un index alfabetic al altor afecţiuni decît cele deja prezentate, c a re beneficiază de m asaj reflexoterapeutic, şi opt planşe cu zon e le reflexogene . Scrisă pe în ţe le su l tuturor, ca rtea e ste un adevărat ghid pentm aceia care sînt d isp u ş i s ă a p e le z e la teh n ic ile reflexologiei pentm a preveni ori a-şi ameliora suferinţele.

M. T R IPO N

Central pentru Chirurgie Plastica

Reconstructivâ de Iu Spitalul "Grigore

Alexandrescu" va fi inaugurat în octombrie

2000Centrul pentru Chirurgie Plastică Reconstructivâ

şi Arsuri din cadrul Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu”, primul de acest gen din România, va fi inaugurat în octombrie 2000, a declarat, Ia o conferinţă de presă, preşedintele Senatului, Petre Roman. Investiţia iniţială se cifrează la 700.000 de dolari din care, deocamdată, conform prof. dr. Dan Enescu, de la Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu,” sînt asiguraţi aproximativ 150.000 de dolari. Petre Roman a declarat câ, în ce priveşte finanţarea, va apela, dacă va fi nevoie, la sprijin internaţional. El a afirmat că i-a scris, în acest sens, Primei Doamne a Statelor Unite, Hillary Clinton; pe care a apreciat-o drept “o persoană extrem de ataşată faţă de tot de înseamnă copii”. Specialitatea dc chirurgie plastică pediatrică a apărut în România acum 11 ani. De la o mortalitate de 7 - 8 la sută în cazurile care necesitau intervenţii de chirurgie plastică s-a ajuns, în 1999, la 1,5 la sută. în perioada 1988 - 1996, Ia Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu” au fost trataţi 7.000 de copii arşi, 1.500 necesitînd operaţii reconstructive. Dintre cazurile dc arsuri, 60 la sută sînt provocate de lichide fierbinţi, iar 47,6 la sută din total se înregistrează la copii de 0 - 3 ani.

Tratamentul unei arsuri costă 10.000 de dolari, aproape jumătate din cheltuieli (4.000 de dolari) fiind acoperite dc clinică.

Centrul de Chirurgie Plastică Reconstructivâ va avea o capacitate de 32 de paturi, fiind construit pe o suprafaţă de 2.000 dc metri.

EXPUNERE Şl PROIECŢII DE DIAPOZITIVE

Casa dc Cultură Studenţească Cluj-Napoca, în colaborare cu Centrul Experimental de Fotografic din Prato (Italia), organizează astăzi, 27 mai, ora 19, Club A, expunere şi proiecţii de diapozitive “FEMEIA ÎN SOCIETATEA PRIMITIVĂ, ÎN SOCIETATEA MUSULMANĂ ŞI ÎN SOCIETATEA INDUSTRIALĂ”. în final va avea loc premierea concursului dc- fotografic cu tema “LA DONNA” (“FEMEIA”). Centrul Experimental de Fotografie din Prato va acorda trei premii pentru cele mai bune fotografii. (M.T.)

C ine n -a r vrea? In fond, am înarea morţii e problema noastră a tuturor. Atîta d oar c ă este cam greu s ă trăieşti un seco l atunci cînd, după patruzeci de ani nu m ai ai nici o căutare. C a s ă nu mai vorbim că pentm fem ei - c a re trăiesc în m edie cu 7,8 ani mai mult decît bărbaţii - greutatea vîrstei îm preună cu dictatura eternei tinereţi form ează un a m estec d e -a dreptul exploziv .

S u b în ţe le s u r i le c u ltu ra le s în t şi e le _ _ _ _ _ _asurzitoare: o fem eie bine întreţinută ţine la drum mult ş i bine. C a o m aşină. D oar s â vrea . F iecare Maud îşi g ă se şte Harold-ul ei cu condiţia s ă fie docilă şi ia dispoziţia producătorilo r de cosm etice , eventual a chirurgiei estetice. O fem eie de 50 d e ani “ v a lo r e a z ă cît d ou ă d e 25! In cheltu ielile pentru frum useţe, probabil. M ass -m ed ia spune: ţineţi regim, zîmbiţi, rîdeţi, rămîneţi tinere... în timp ce-ţi arată im aginea unei m anechine de 18 ani. Tinereţea s e cum pără, a sta se vede zilnic la televizor. A renunţa în seam n ă a dezerta. Trebuie s ă seduci chiar dacă ai a juns fn scaunu l cu rotile şi dacă s e poate, dincolo d e el. S ă fim serioşi! Toate aceste promisiuni mercanţile a le tinereţii fără vîrstă sînt trucate. Adevărat, nevasta unui sen ato r s e conservă (c e cuvînţ!) pentru mai mult timp şi m ai bine decît m uncitoarea dintr-o fabrică d e m obilă. D a r cu ce preţ? Ş i pentru ce?

Fem eile s -au obişnuit s ă s e iubească prin ochii celor care le privesc şi nu s e mai plac a ş a cum sînt. Totul s e b a z e a z ă pe narcisism şi seducţie. C rem a antirid întreţine iluzia. C reează dependenţă. O fem eie care nu mai e seducătoare, e c a un bărbat impotent. Adică, nimic. O n egare a umanului. ■. ■

Prin urm are, femeile au cu îmbătrînirea o relaţie sp e c ia lă c a re depinde d e firea lor şi de ,cu ltu ră . Longevitatea nu e neapărat o binefacere. Deficienţe fizice şi m entale, anemie, osteoporoză, depresii - sîot bolile m ai mult sau mai puţin “sexuate”, legate d e c e e a c e a devenit condiţia fiziologică şi afectivă a

femeii în societatea noastră. Iar exigenţele modernităţii tind s ă fa c ă din această ineluctabilă aventură, o traged ie. Pentru că fem eile trăiesc mai mult decît bărbaţii şi pentru că bărbaţii - privilegiu, ai virilităţii - s e că să to re sc cu femei mai tinere decît ei, văduvele sînt cîtă frunză şi iarbă. Trei sferturi dintre bărbaţii de 65 d e ani s a u peste, sînt căsătoriţi, în timp ce la ac e e a ş i vîrstă, mai mult de jumătate dintre femei sînt

E U . L A F E M I N I N

Să îmbătrînim frumoase!v ă d u v e . V ă d u v ia e ste destinu l fem eii, corolarul singurătăţii şi vulnerabilităţii sociale. "O cruzime a vieţii" - admit psihologii şi sociologii.

Ideea d e a reuşi în îmbătrînire, a ş a cum promite civilizaţia m odernă, nu este exceptată d e cortegiul său d e iluzii. Bărbaţii sînt suspectaţi că a r cunoaşte andropau za ca re pune capăt carierei lor d e cuceritori. A d ev ă r destul d e relativ pentru că , numai Don Juanii disperă. Seducătorii moderaţi s e ad ap tează fără prea multe problem e. Menopauza, în schimb, pare mult mai brutală. C h iar dacă ideea de iubire s -a despărţit de procreaţie, fem eia nu mai perpetuează specia, deci nu mai se rv e ş te 1 la nimio. Un d eşeu biologic, bun de aruncat s a u şan sa de a deveni o nouă Teacher, o nouă A lbright? lată întrebarea! Mai răm îne să te hotărăşti, s ă alegi...

Întîi constaţi că bărbaţii .nu mai întorc c a p u l d u p ă tine pe s t ra d ă . A p o i, că instalatorul nu-ţi face curte. Este fantastic şi te Simţi liberă. Nu mai trebuie s ă fii preocupată s ă atragi atenţia, să te simţi nenorocită c ă nu te remarcă nimeni. Foarte curînd însă, s e instalează panica. Descoperi c ă nu e vo rba d e ceva trecător, de o pauză

binevenită, ci de o transformare lungă şi inexorabilă. Devii bănuitoare cînd soţul tău întîrzie în conversaţii am abile cu vecina de pe palier, o fem eie mult prea tînără din punctul tău de vedere. îţi cumperi o nouă crem ă hidratantâ. Ţii cură de slăbire ca să încapi în bikiniul d e acum zece ani. Te priveşti în oglindă tot mai speriată, tot mai deprimată. O bsedată . într-o bună zi copiii tăi te privesc critic şi declară: “M am ă, asta nu ' eşti tu!" Au dreptate. N u eşti: pârul tău e

roşu-morcoviu (a treia nuanţă în decurs de ' două luni), iar hainele tale se potrivesc fiicei

tale. Semeni cu imitaţia nereuşită a lui Cher. O m ască, A bia atunci înţelegi că nu trebuie s ă lupţi împotriva a ceea c e ţi s e întîmpiă şi este ceva firesc, inţelegi că trebuie să

rămîi tu însăţi, nu să te transformi într-o păpuşă ridicolă. S ă te placi a ş a cum eşti, pentru că nu este,vorba de o simplă schim bare a aspectului tău îizic, ci a sistemului d e valori care ţi-a condus pînă atunci viaţa. înţelegi în fine, că bătălia pe care trebuie s ă o dai nu e pentru o im agine, ci împotriva tendinţei d e izolare care te pîndeşte, împotriva renunţării şi pasivităţii, împotriva ideii că odată cu pierderea tinereţii a dispărut şi rostul tău pe lume. Puterea ta. R esem nează -te că la o identitate diferită îi corespunde o bătrîneţe diferită. Şi dacă mai poţi, consolează-te cu gîndul că oricum, la 80-90 de ani, cînd în sfîrşit natura nivelează cultura, bărbaţii foarte bătrîni şi fem eile foarte bătrîne se am ăn ă între ei., Se termină discriminarea...

Magdalena VAIDA

Violenţa te lasă fără grai. îm preună p u te m pune capăt tăcerii.

îi A \ r»’T ’T7A/fTC : conslliere p sih o log ică şi juridică i' a f t K . 1 L j J V I I o Penhu femei împotriva violenţei,

str. S in d icate lo r nr. 4 TEL.: 198.155 (zilnic 10-13 şi 16-19) Program : zilnic 10-17

N O U ! în fiecare marţi, între 16-19 la te le fo n u l d e serviciu puteţi primi informaţii şi recomandări pe tem e juridice._ _ _ _ _ _ _

1993 - Birourile P erm anente a le C a m e re lo r Parlam entului au ap robat proiectul d e hotărire privind înfiinţarea com isiei

parlam entare d e anchetă a cazurilor d e corupţie. Com isia, form ată din 13 mem bri, a avut scopu l d e a an ch e ta declaraţiile

genera lu lu i G h eo rgh e Florica.

p ® c u v î n t d e o n o a r e ^• Marţi, în sala Tribunalului Cluj, s e derula un

proces de tilhărie şi viol. în rîndurile din faţă, doi tineri, probabil studenţi la Drept, incitaţi de subiect, se sărutau... La un moment dat, judecătorul se opreşte brusc din pledoarie şi-i apostro fează pe cei doi: “ Nu v-aţi putut găsi m om entele lumeşti decît la Tribunal?"

• Un'martor într-un proces de înşelăciune este citat în faţa instanţei pentru a patra oară . El îi răspunde judecătorului că este ultima dată cînd vine la acel proces deoarece riscă să -ş i piardă slujba dacă mai lipseşte. Judecătorul îi spune să fie politicos, dar, nervos, martorul ripostează: "Dumneavoastră mă plătiţi s ă vin aici?" A fost

sc o s afară din sa la de judecată. .• Ţiganii sînt cei mai frecvenţi “clienţi” în

procesele de Drept penal. Pentru ei Tribunalul saiT strada este cam acelaşi lucru. Zilele trecute, un ţigan co-inculpat într-o spargere se jura pe tot ce putea pentru ca instanţa să-l creadă. “Să-m i sa/e ochii din cap dacă io am fost acolo”...

• Grefiera face prezenţa într-un proces d e furt. Cum nu răspunde nici inculpatul (aflat în stare de libertate), nici martorii, ia cuvîntul avocatul inculpatului. Acesta se uită şi el mirat prin sa lă şi explică instanţei lipsa clientului său pe motiv că acesta nu vede şi nu aude... complet.

• . In a M A N

se

... ... ... • ..V î - -O.:-. - • ■. ---- -

P e n s io n a r a ” a r e v e n i t în p e n i t e n c ia r

La bătrîneţe omul stă cuminte şi îşi trăieşte zilele în linişte. Mai sînt însă şi excepţii. Sînt femei, ca re s e sim t m ai b in e în ... puşcărie, decît în familie. Ana Pop, în,vîrstă de... 74 ani vara trecută s -a eliberat diri închisoare, şi în prezent se află din nou între gratii. Recidivistă cu experienţă, ea a com is două furturi în P ia ţa A g ro a lim e n ta ră d in G h e r la . V a loa rea ob iecte lo r furate se ridică la 254.000 lei. Pentru ultima ei “is p r a v ă ” a fo s t din nou

a re s ta tă şi pentru com ite rea infracţiunii d e furt calificat trimisă în penitenciar. A co lo , ş i-a reluat lo cu l în p a v i l io n u l d e s t in a t d e ţ in u te lo r . M în c a r e c â ld ă , televizor, plim bare şi... bibliotecă, are tot ce -ş i doreşte . D oar piaţa lipseşte cu forfota ob işn u ită .,

lată că şi “pensionarele " dau bătăi d e c ap poliţiştilor. La vîrstă lor detenţia nu m ai constituie o povară, ele descu rc îh du -se mai bine în puşcărie , decît afară...

- , S Z . C s .

SERVICIILE SECRETE BRITANICE

ATACATE PRIN INTERNET(AFP) 'Serv iciile sec re te britanice

. au intrat în alertă din c a u z ă că un ex -agen t, răzbunător, şi-a anunţat intenţia de a dezvălu i prin in te rn e t id e n t it a t e a spionilor britanici. Intemetul, în a c e la ş i timp im prev iz ib il şi

- incontrolabil, devine astfe l un factor d e risc pentru serviciile de informaţii britanice, a opinat c o n tra a m ira lu l D a v id

- i Pulvertafft, exprim înd punctulde v ed e re oficial al acestora .

C a z u l . respectiv a re toa te ingredientele unui rom an d e - acţiune. El a început în urm ă cu patru ani, prin con ced ie rea din M I-6 a lui R ic h a rd Tom linson, c e nu a încetat de a tun c i s ă f a c ă d e m e r s u r i pentru reconsiderarea situaţiei sale.

D u p ă o detenţie d e ş a s e luni în tr-o în c h iso a re , e l a fo s t supus uneiurmăriri continue în toate ţările în care s -a refugiat, la toţi ed itorii p e c a r e i -a contactat,tia chiar şi în spaţiul cibernetic/unde agenţii s e c re ţ i ' au căutat să -l neutralizeze cu un virus, afirmă şl.

G u v e r n u l b r ita n ic l -aîm p ie d ic a t s ă p u b l ic er e z u m a tu l unu i v o lu m d e amintiri exp lozive în Australia şi în E lveţia, unde lo cu ieşte t o m lin s o n în p re z e n t . D e / a s e m e n e a , la 30 a p r i l ie , autorităţile d e la L o n d ra au obţinut ap ro ba rea autorităţilor din G e n e v a pentru a fi închis un site w e b deschis d e R ichard T o m lin s o n . în s ă a c e s t a a utilizat altul, în California, prin c a re a em is în sp a ţiu - în cursul săptăm înii trecute - o listă d e 116 nume, înainte de a d isp ărea în m od m isterios d e . pe ecran .

D e ja , mai multe a so c ia ţii s - a u d e c la ra t d is p u s e s ă - i a c o r d e asisten ţă în n u m e le

■ luptei îm potriva cenzurii. D e fapt, orice am ator p oate cop ia - d o c u m e n tu l t o p -s e c r e t ş i-l poate repune în circulaţie. S u b a c o p e r ir e a an o n im atu lu i, o ' o fic ia lita te b r ita n ic ă ş i -a - exprim at team a d e un “efect yo -yo" (e fectu l bu lgăre lu i d e z ă p a d ă ) prin ca re p a g u b e le provocate d e aceste dezvăluiri ar putea antrena altele din ce în c e m ai importante.

'T rădătoru l’’ (c u m îl num eşte Mim or într-un titlu) Tom linson a fo st la post în R u s ia , B osn ia şi la Londra,- u n d e a lucrat în sp ec ia l în p ro b lem e legate de spaţiu l iranian.

în p r im e le d e z v ă lu i r i - publicate în sp ec ia l d e "N e w Y o rk T im es” - e l p rez in tă o tentativă a M I-6 d e a sa s in a re a p r e ş e d in t e lu i i u g o s la v S lo b o d a n M iloşevici, existenţa u n e i “c îr t iţe ” a s e r v ic iu lu i br itan ic din B u n d e s b a n k şi am estecu l acestu ia în d e ce su l acc identa l al p rinţesei D ia n a (a u g u s t 1997, la P a ris ).

G u v e rn u l b r it a n ic - c a r e in ten ţion ează s â u tilizeze la nevo ie Intemetul drept a rm ăT n războ iu l din Iu goslav ia pentru, a con tracara “p ro p a g a n d a ” lui S lo b o d a n M iloşevici - a lan sat u n a p e l p r e s e i , p r in contraam iralu l Pu lvertafft, s ă s e a b ţ in ă d e la d iv u lg a r e a ad re se i Intemetului incriminat, din spirit civic, pentru a p rote ja “v ieţile c e a r p u te a fi p u s e astfe l în pericol".

A lte su rse gu v e rn am en ta le s -a u mulţumit s ă m in im alizeze im p o r ta n ţa d e z v ă lu i r i lo r , r a p o r t în d u - le la s e c r e t e l e , transm ise Uniunii Sov ie tice d e agen tu l dub lu K im P h ilb y în anii ’60.

în lu p ta s a îm p o t r iv a “t ră d ă to r i lo r ” , L o n d r a a înregistrat m ai m ulte înfrîngeri în ultimii ani. A stfe l, C u rtea d e A p e l din P aris a refuzat - în luna noiem brie a anului trecut - s â - l t r ă d e z e p e D a v id S h a y le r , e x -m e m b r u a l serv ic iu lu i d e c o n tra sp io n a j, c a re a c u z a s e M I-5 c ă a r fi în c e r c a t s ă - l a s a s i n e z e p e şefu l statului libian, colonelu l M o u a m m a r a l -K a d h a f i . D e a se m e n e a , în u rm ă cu 12 ani, serviciile sec re te nu au reuşit s ă - îm p ie d ic e p u b l i c a r e a v o lu m u lu i “S p y c a t c h e r ” (V în ă t o r u l d e s p io n i ) , c e cu p rin d e a m em oriile fostu lu i s p io n P e t e r W r ig h t . Ia r la începutul lunii aprilie, serviciile d e informaţii nu au reuşit s ă îm p ied ice realizatorii unui film d e s p r e J a m e s ' B o n d s ă utilizeze într-o s c e n ă a filmului un c ad ru film at p e T a m is a , a v în d d r e p t fu n d a lim ag in ea sediului M I-6.

O m oarte suspectăA cum d o u ă z ile , A n u ţa

Abrudan de 62 ani, din com una Gîrbău, a fost găsită m oartă în propria ei c a sâ . îm prejurările

I wÎJ Î

\ \■ 1 a■ 1 ■

. morţii bătrînei nu s e cunosc încă. Femeia a fost găsită în pat de că tre finul e i, F lo r in , c a re o b se rv a se că , d e c îteva ’ zile. n aşa s a nu ie ş is e din c a s ă . Poarta îi era legată cu sîrm ă şi nimeni nu ştia nimic d esp re ea de cîteva zile. Finul a deschis poarta şi s -a uitat p e geam , curios ce s-a întîmplat cu batrîna. Prin geam ul ferestrei, a văzut o privelişte înfiorătoare: bâtrîna era pe pat, cu picioarele într-o poziţie co n to rs io n a tă , cu s în g e pe picioare. Intrînd .în c a sâ , el a constatat că fem eia este moartă. A anunţat vecinii şi Poliţia Dupâ cum li s - a părUt vecin jlor şi rudelor bătrînei, m oartea ei e.ste suspectă. In sat s e vorbeşte că cineva ş i-a bătut jo c de ea , dar nimeni n-a auzit strigăte de ajutor sau sâ fi văzut pe cineva intrînd în c a sa decedatei. Ştirea morţii

bătrînei a zguduit satul. Localnicii spun că a ş a c e v a nu s -a mai întîmplat la ei în sat.

B ătrîneţe am ară ... .

A n u ţa 'A b r u d a n nu a v e a o situaţie financiară şi socială prea strălucită. A c u m d o u ă luni îi murise soţul din c au za TBC-ului şi d e atunci, d eseori e a îşi îneca am aruf în băutură. Vecinii spun câ, deşi îi p lăcea s ă bea , era o

Foto: N . P E T C U ;

fem eie harn ică şi gospodină. în ultima v rem e în să nu prea mai stătea d e v o rbă cu nimeni, nici cu cele m ai apropiate rude: finul, cum n ata ş i .nepotu l. Uneori, discuţiile cu bâtrîna deveneau , din cau za băuturii, adevărate scandaluri.

Ieri, la fa ţa locului a sosit o ec h ip ă fo rm ată d in legişti şi procurori, c a re vor stabili cauza decesu lu i bătrînei.

■ > ■ ' C o s m in G O R G A N

Efî’ ' C H E IA F A T A L Ă

- Lucrătorii postului de Poliţie din corn. B â işoara au fost sesizaţi în data d e 15 mai cum câ un accident g rav s -a r fi întîmplat în locul numit "C H E IE ”, loc aflat între corn. B âişoara şi Muntele B âişorii. în u rm a cercetă rilo r s - a stabilit c â accidentatul s e n um ea G H E R M A N IO A N , un localnic din B â işoara , în vîrstă d e 37 ani. A cesta s e urcase pe o pantă 'stîncoasâ a muntelui, cam la o înălţime de 10 m, aruncind p e drum pietre necesare construcţiei. în jurul orei 18.00, în timp ce efectua această muncă, I. Gherm an a alunecat şi a căzut pe stînci. în urma impactului, băişoreanul a decedat pe loc. în cau ză nu există suspiciuni d e omor.

L U C R A D O A R ÎN S C H IM B U L D E N O A P T Eîn urma verificărilor efectuate de lucrătorii postului

de Poliţie din com una Mihai Viteazu, în data d e 15 mai, a fost identificat CH IR ILĂ A L E X A N D R U , domiciliat în com . M .V ., sat Corneşti, care în perioada martie-mai ’99 a comis un număr d e 7 furturi d e an im a le , p ă să ri şi alte bunuri din gospodăriile satului, în valoare totală de 4 milioane

de lei. A. Chirilă , a ju n s la v îrstă d e 38 ani, amintindu-şi c ă nu are nici o ocupaţie “oficială”, fă ră să -ş i de ran jeze an teceden te le penale de la dosar, s -a gîndit că era m ai sigur s ă se apuce de treabă pe timp d e noapte. în să norocul l-a părăsit în luna a treia, c înd a fo st prins, iar pentru “rezultatele" s a le riscă un “con ced iu ” oficial d e 3- 15 ani.

L E G U M E F R IP T Eîn da la d e 17 mai, în jurul orei 15,20, cadrele

Poliţiei Turda au fost se s iza te că pe D N 1- E 60, în locul numit "D E A L U L D Ă B A g A U ”, s -a aprins un a u to v e h ic u l. P în ă la s o s i r e a p om p ie r ilo r , autospeciala cu nr. 31 -CJ-165, era distrusă deja în proporţie de 30% . în urm a verificărilor a reieşit câ autospeciala aparţinea S .C . S E R E Cîm pia Turzii şi transporta legum e spre C lu j-N ap oca , iar incendiul. s -a produs în urm a unui scurtcircuit la instalaţia • electrică. In u rm a accidentu lu i nu au. rezultat viciime, clar p agu be le m ateriale s -a u ridicat la va loarea de aproximativ 10 m ilioane lei.

Grupaj realizat de Brînduşa FAURloccohfortabiildjnchisoare

JULA Şl POFTA DE MÎNCARE...Poliţia C lu j -N a p o c a îi

cercetează pe minorii G .M . în vîrstă de 11 ani şi p e G .C .A . în vîrstă de 15 ani, am bii elevi la Şcoala Genera lă numărul 15 din Cluj-Napoca. înfometaţi, jigăriţi şi fără bani, s -au gîndit că şi-ar putea “prinde pofta”, d a că ar da o “micâ“ spargere la tonetă. C e e a ce au şi făcut. După tatonarea terenului, băieţii au a le s tonetele situate în curtea unui imobil de p e strada T ecuc i, ton ete c e ap arţ in S .C . M e d ic h im Distribution S.A.' “Băieţii răi" au

sustras o g răm ad ă d e produse ’ a lim en ta re în v a l o a r e .d e 4 milioane de lei: Din fericire, graţie promptitudinii Poliţiei, prejudiciul a fost recuperat.

SCOPUL SCUZĂ

MIJLOACELEPoliţia Economico-Financiară o

cercetează pe A ndronescu Dana în vîrstă de 37 ani. A ceasta în cursul lunii iulie 1994, în calitate de adm inistrator al S .C . 1993 A & D S .R .L . a contractat de la Banca D acia Felix un credit în va loare d e 903 .000 dolari, cu scopul de a-i investi în interesul firmei. C u toate a c e ste a , A .D . a

transferat sum a d e 884.441 dolari în interesul firmei Thetis din Cluj- N ap oca , firmă la ca re aceasta deţinea funcţia d e administrator. Pentru c ă urm a s ă vină iarna, A .D . s -a gîndit că n -ar strica să cum pere o instalaţie d e încălzire ÎD va loare d e 26.754 d o la ri..

Prejudiciul cauzat Băncii Dacia Felix a fost recuperat pînă în prezent în -proporţie d e 30 % , urmînd c a A n d ron escu Daria să d e a s o c o t e a lă p en tru c e le - sâvîrşite.

P Ă C Ă L I C 1 P E B A N I I F I R M E I .

B iro u l d e c o m b a t e r e a C rim in a lită ţ ii E c o n o m ic o -

F in a n c ia r e o c e r c e t e a z ă pe Bocian A n n a Izabela, în vîrstă de 54 ani, domiciliată în Ungaria. A c e a s t a , în ca lita te d e un ic asoc iat la S .C . Beta Mond S.R .L . din C lu j-N ap oca , în cursul anului 1994 a solicitat d e la Credit Bank A g h ir e ş un cred it în num ele societăţii. P ro b lem a însă este faptul c ă aceşti ban i nu au fost folosiţi în interesul firmei, a ş a cum e ra p revăzu t în contract, d oam n a B .A .I. cum părîndu-şi o. f r u m u s e ţ e d e . a p a r ta m e n t , proprietate personală . Prejudiciul s e ridică la 33 milioane d e lei, s u m ă n e r e c u p e r a t ă p în ă în prezent. ’

T O v i d i u F O D O R

Tensiunile d e la frontiera iugoslavo-albaneză s anS t e S d e a m 2 0n a M ° n n a ’ u n d e au fo s lauzite mai multe tiruri d e artilerie g rea şi d e a rm e autom ate.

In cine să mai,urm are d in p a g in a 1

extrem d e puţin. A şad a r, m erită rom ânul s ă fie certat de vicepreşedintele Băncii N aţionale a R om âniei pentru câ este nemulţumit câ p ierde bani depuşi la băncile d e stat sau private? C ă . adică, ş i-a împărţit în c red e rea şi între băncile pe care le considera ocrotite d e stat, şi între ce le private, prezentate ca reprezentînd începutul viitorului lum inos al Rom âniei?

Iar dacă nu ş i-a manifestat în c red e rea nici în etatism, nici în privatizare, ci, cu anum e isteţime, d acă nu ch iar înţelepciune, a investit în case , maşini, aparatură electronică, terenuri ori c a se de vacanţă, atunci vine domnul preşedin te Constantinescu şi-l beşteleşte pentru că sfidează prin lux. Ei bine, există şi categoria celor care nici n -au depus bani la bănci, nici nu şi-au cumpărat vile şi maşini d e lux, ci au adunat bănuţ cu bănuţ pentru a-i investi în vreo a facere . A ceştia ş i-au asum at şi ei un risc, crezînd în grija statului rom ân de a sprijini aşa-numita pătură de mijloc în form are, electoratul ce l g en ero s , care va vota din nou actuala coaliţie. Şi iată că o bună parte dintre ei au faiimentat cu brio, tot din cau za politicii şi nu pentru c â ar fi neapărat nişte incapabili - d e fapt nu din c a u z a politicii, ci din cau za politicianiştilor noştri, care una z ic şi alta fac. în ziua de azi un singur lucru nu mai prezintă risc: credinţa în Dum nezeu, care nu este legată d e conturi la bancă, impozite, pensii, devalorizarea leului...

C adre le d idactice a u d re p tu l la cel puţin 62 d e z i le d e c o n c e d iu d e odihnă

C ad re le d id ac tice b e n e f ic ia z ă , în p e r io a d a vacan ţe lo r şco lare , d e ce l puţin 62 d e z ile d e c o n c e d iu d e od ihnă, exclusiv dum inicile şi s ă rb ă to rile le g a le , p e r io a d a în care vo r putea p leca d in unitate u rm în d s ă fie s ta b ilită de către C onsiliu l d e A d m in istra ţ ie , îm p re u n ă c u s in d ica te le d in unitatea re sp ec t iv ă , în fun c ţie d e in te re su l învăţăm întu lu i, a inform at, ieri, M ad len Ş e rb a n , d ir e c to r g e n e ra l în M inisterul E d u ca ţie i N a ţ io n a le . P o f e s o r i i c a r e n u ş i -a u e fec tu a t concediu l de o d ih n ă în anu l ş c o la r în c u rs îl p o t am ina pentru v acan ţe le an u lu i ş c o la r v iito r. Ş e fii in sp e c to ra te lo r şco la re ş l ce i ai u n ită ţilo r de în v ă ţăm în t v o r p lan if ic a din tim p con ced iile d e o d ih n ă a le c a d re lo r d id a c t ic e , în funcţie d e so licitările a c e s to ra , dar şi d e activ ităţile p ro g ram ate , cum a r fi e x a m e n e le term in a le , a m a i s p u s d irec to ru l genera l.

a mP reşed in te le Emil C o n s tan t in e scu va participa,

mîine, la Cernăuţi, la desch iderea primului consulat . al Rom âniei în Bucovina, a anunţat, ieri, purtătorul

d e cuvînt al Preşedinţiei, R ăsvan Popescu.

S a t a r R t u n iv e r s ita r i i» ş i Ir

sM h B v a i z i ® l i n m -• De luna viitoare, UBB nu mai are de unde plăti

cheltuielile materiale •

IU

Pe-luna mai, Ministerul Educaţiei Naţionale nu a reuşit încă sâ onoreze salariile şi bursele elevilor şi studenţilor. Cea mai mare întîrziere, de peste două sâptămîni, este la plata burselor pentru studenţi.. Rectorul Universităţii "Babeş- Bolyai", prof. Simion Simon, ne-a declarat câ această situaţie nu mai este o noutate în sistemul de învăţâmînt superior. în ciuda asigurărilor MEN, câ plata urmează să se facă de la o zi la alta, cele 1,5 miliarde de lei,' necesari pentm plata avansului celor 2.000 de cadre didactice şi personal TESA din cadml UBB

CIuj-Napoca, întîrzie. Speranţa rectoratului clujean este, totuşi, ca săptămîna viitoare să fie făcute plăţile. în schimb, este mai puţin „optimist că universitatea va mai putea de luna viitoare să-şi acopere singură cheltuielile materiale. .Anul acesta, UBB nu a primit nici un ban de la bugetul MEN, cheltuielile fiind suportate doar din surse proprii.-

Cătălin Baba, consilier al ministrului Educaţiei Naţionale, ne-a declarat că, încă de acum trei săptămîni, au fost trimise la Ministerul de Einanţe toate notele necesare efectuării

plăţilor, care deja le-a aprobat. De asemenea, Guvernul şi MF şi-au dat acordul pentru suplimentarea fondului de salarii pentm MEN cu 250 miliarde dc lei. „Din două în două zile, ministrul Finanţelor este apelat de ministrul Marga în această problemă. Dar, degeaba! Ministerul Finanţelor întîrzie din cauza lipsei banilor. Lanţul slăbiciunilor porneşte de la colectarea insuficientă a impozitelor şi .taxelor şi se termină cu întîrzieri la plata salariilor11, a mai precizat consilierul Baba.

L.P.

T ă v ă lu g u l em is iu n ilo r de c e rtific a te ar fi un fenom en g en ... C aritas

, u rm are din pagina 1

emisiune (în prima săptămînă) 8,8 miliarde lei. La a doua emisiune, o persoană a cumpărat printr-un ordin de plată certificate în valoare de 1,8 miliarde lei.Se parc că scăderea numămlui cumpărătorilor este cauzată şi de o uşoară neîncredere în acest sistem continuu de emisiuni, în care atunci cînd va fi întrerupt statul va trebui să ramburseze din alte surse sumele si dobînzile

aferente. Secretarul de stat din MF, Gheorghe Banu, susţine câ oamenii trebuie să aibă siguranţa că îşi vor primi banii cu dobînda aferentă şi sâ nu creadă câ este un fenomen nesănătos gen Caritas. Practica Ministemlui de Finanţe de a scoate emisiune după emisiune, cu rate ale dobînzilor crescătoare a fost aspru criticată de parlamentari, care îi atribuie ministerului, vina blocajului financiar bancar. Secretarul de stat din M.F., Gheorghe Banu, ne-a declarat că

aceste emisiuni erau singura posibilitate a Guvernului de a micşora deficitul bugetar pe ’98. , Acest deficit trebuie acoperit de undeva. Atîta timp cît nu am putut obţine o finanţare externă, singura soluţie de acoperire a deficitului a fost piaţa liberă. De aceea am apelat la instrumentul pe care-1 aveam la dispoziţie, titlurile pe termen scurt, care să ne permită funcţionarea economiei şi a instituţiilor .Statului11,, a mai precizat secretarul de stat;

PUNR nu agreează ridicarea pragului electoral- P U N R nu sp rijin ă iniţiativa d e m od ificare a L eg ii e lec to ra le

prin ridicarea p ragu lu i d e a c c e s în Parlam ent la 5% , m otivînd că o foa rte m are parte d in e lec to ra t nu va fi rep rezen tat în o rgan u l leg is lativ . “P ragu l e lec to ra l nu e îndreptat îm potriva partidelor politice” , susţine liderul partidului, Valeriu T abără , “c i îm potriva electo ratu lu i". A stfe l, a ca lcu la t T abără ,"p rin rid icarea p ragu lu i la 5% , aproxim ativ 5,6 m ilioane d e votanţi j iu s e v o r re g ă s i în Parlam en t” . T rebu ie s p u s , în să , că de la lan sa re a iniţiativei de m od ifica re a Legii e lec to ra le , partidele co ta te d estu l d e s la b in so n d a je le d e op in ie s a u au criticat p ropunerea , s a u au început negoc ie rile d e fu z ion a re ori a lie re cu alte form aţiun i.

R e fe rin d u -se la situaţia ac tu a lă a P U N R , T ab ă ră a ţinut să p rec izeze că, actualm ente, partidul num ără 57.800 d e m em bri, “ n ic iodată n eco bo rin d s u b 4 procente în .so n d a je ” . P ierderile d in partid ,cons ideră deputatu l, nu au d e p ă ş it un p ro cen t din

grindul m em brilor. Extrem d e optim ist, liderul P U N R ap rec iază că , printr-un m esa j s e r io s şi receptat co rect, c o ta lor de popu laritate p oa te c re ş te p înă pe la 10-12 la sută.

Titus CRĂCIUN

Clujul- singurul oraş

din lume ca doua opera

da statiC o la b o r a r e a d in tre

Teatrul şi O pe ra Maghiară, 'r e s p e c t iv Teatrul şi Opera R o m â n ă d in C lu j s în t d intre ce le m ai bune, au su b lin ia t participanţii la m a sa ro tu n dă organizată ie r i d e c ă t r e F o ru m u l G erm an , în co labora re cu A s o c i a ţ i a „ D ia lo g In te re tn ic ” ş i F u n d aţia p e n t ru o , S o c ie ta t e D e sc h isă . A c e a s ta a fost u ltim a d in tr-un ciclu d e patru întîlniri organ izate d e a c e s te instituţii, avînd c a t e m ă c o n v ie ţ u ir e aIetn iilor în Transilvania ş i în v iaţa C lu ju lu i. A u fost p rezen ţi C su la k S an d o r (d ire c to ru l econ om ic al T e a t r u lu i Şî O p e re iM agh iare ), L a sz lo FerencZ

' (p r o fe s o r la A cadem ia de M u z ic ă ), P e t re S bâ rcea (d i r e c t o r u l O p e re iR o m â n e ), S jm o n Gabor ( d i r e c t o r u l OpereiM a g h i a r e ) , S z e p Iuliu (in specto r la Inspectoratul p en tru C u ltu ră Cluj) şi

V A n t o n Ţ a u f (a c to r la Teatru l R om ân ).

Participanţii la întîlnire au sublin iat contribuţia, In tim p, a reprezen tanţilo r diferitelor etn iid in această p a r t e a ţ ă r ii la v ia ţa T e a t r u lu i ş i O p e re i M a g h ia r e , r e s p e c t iv a T e a t r u lu i ş i O p e re i R om ân e şi colaborarea d e d e c e n i i d in t re a c e s t e l ă c a ş u r i d e c u ltu r ă . T rec înd p este dificultăţile m a t e r ia le c u c a r e s e c o n fru n tă to a te a c e s t e in stitu ţii, in d ife ren t d e p u b l ic u l c ă r u ia i s e ad resează , ce i prezenţi au s u b l in ia t n e c e s i t a t e a accen tuării p rocesu lu i d e clădire com ună a unei vieţi a r t is t ic e d e c a lit a te . „S în tem d o u ă instituţii c a d o i p lăm îni într-un s in gu r corp ” , a declarat metaforic P etre S b â rc e a , d irectorul O pere i R on îâne . El a fo st c o m p le t a t d e L a s z lo F e ren cz , c a r e a fo st ş i m oderato ru l întîlnirii, care a arătat că municipiul CIuj- N ap oca e ste singuru l o raş din lum e cu d o u ă opere de stat, lucru c a re contribuie şi el la c rea rea unui mediu artistic d e invidiat.

Dragoş C. POPA

Azi, la CIuj-Napoca. debutează

S im p o zio n u l “ C rim in a lis tic a ro m â n e a scă Ia sfîrşit da se c o l”• participă crim inalisti recunoscuţi din ţară şi străinătate • temele abordate sînt deosebit de interesante: “ Spălarea banilor m urdari” , “ Scrisul sinucigaşilor” , “ Interpretarea crim inalistică a geamurilor sparte” ,n r - - :™ - , ■“Crima Organizată

Oraşul nostru găzduieşte, începînd de astăzi, cel dc ai V-lea Simpozion Naţional de comunicări ştiinţifice - “Criminalistica românească la sfîrşit de secol. Umbre şi lumini”. Manifestarea ştiinţifică, organizată dc Societatea Română de Criminalistică şi Criminologie şi UBB - Facultatea de Drept, are loc la Sala Polivalentă IEFS - Parcul Sportiv Universitar şi va ţine pînă mîine. în

deschiderea lucrărilor, Vor susţine alocuţiuni prof. univ. dr. Liviu Pop, decanul Facultăţii de Drept, conf. univ. dr. Lucian lonescu, vicepreşedinte SRCC şî drd. Gh. Mocuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. De-a lungul celor două zile, criminalisti renumiţi din ţară şi străinătate vor expune teme de interes şi pentru nespecialişti. Amintim doar cîteva: “Spălarea banilor murdari pornind

de la 0”, lucrare susţinută de Gh. Mocuţa, “Descifrarea scrisurilor ilizibile”, de dr. Lucian lonescu, “Aspecte particulare în expertiza criminalistică a scrisului de mînă la gemeni”, precum şi alte teme legate de psihocriminalistică în cazul omorurilor, violurilor, crimei organizate internaţionale, falsuri, accidente mortale etc.

Corina GĂMAN

B an k coop v a folosi pentru on orarea p lă ţ ilo r c ă t re p e r s o a n e fiz ice ţi ju r id ic e su m e le re c u p e ra te din

credite, dob înzi ţi v înzări im obiliareToate su m e le recu p e ra te d e B a n k c o o p d in credite ş i

dobînzi, p recum ş i fondurile obţinute prin v în zarea bunurilor im obiliare p re lu ate d e ban că în con tu l d a to riilo r unor clienţi vor fi utilizate pentru restituirea su m e lo r d e p u s e la bancă d e p e rso an e le fiz ice ş i ju rid ice , s e a ra tă în tr-un com unicat al băncii. B a n c a su s ţ in e c ă nu s e a flă în - în c e ta re de plăţi. B an k coo p a e fectuat num ai în u ltim ele trei z ile plăţi d e peste 75 m ilia rde lei. C o n d u c e re a băncii a luat m ăsu r ile necesare pentru urgen tarea recuperării cred ite lo r şi v în zarea bunurilor im obiliare ş i n e g o c ia z ă soluţii c a re s ă a s ig u re efectuarea plăţilor în sistem “ m onitorizat” , s e arată în ace la ş i comunicat.

Autorizată pnn S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria C lu|-N apcca. în m atricu la tă la Oficiul R egistrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 ___________

IL IE CĂLIAN (redactor şef);VALER QHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax:19-28.28;E-mail: adevcj@ m ail.dntcj.ro"

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: CIuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: te!-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u ltu ră ,E ven im ent, P o litic 19 .74 .90 , S ocial, E conom ic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49-81 S ubredacţia Turda: tei/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TvSiplw t& w w -rLtî.c

TIPARUL EXECUTAT H ^ G a ra m o n d