: ■ 2; -

(h t tp : / /w w w . a d e v a r u l . e u r o w e lx r o

ANUL XIV NR. 3549 ISSN 1220*3203

VINERI,12 IULIE 2002

16 PAGINI 4.000 LEI

Stolo se întoarce la muncăTITUS CRĂCIUN

ici pe departe renunţarea la democraţie i-a determinat pe liderii liberali din toate organizaţiile

judeţene şi de sector să opteze, in unanimitate, pentru Theodor Stolojan la preşedinţia partidului, anunţînd, anticipat, rezultatul congresului extraordinar din august. Scîrbit, în prima fază, de mersul treburilor în PNL şi invocînd că el, la şcoală şi apoi în practică, a învăţat o altfel de structură a ceea ce numeşte organizaţie (în pur sens ştiinţific), Stolo a preferat să se declare cu un picior în afara politicului.

De aici - o grămadă de acuze: laşitate, fariseism, neimplicare, apropiere de social- democraţie şi tot tacîmul. în fond, roboţelul Stolojan, după ce a renunţat la Parlament, a fost dintre cei care zilnic muncea ca 15.000 de specialişti în unul singur pentru PNL, investit fiind în secundul post din partid. Stolojan nu a manifestat nici un fel de apropiere de aripa “patricienilor”, şi s-a păstrat rezervat de “stoichişti”, păstrînd, totuşi, un respect faţă de liderul partidului, care l-a convins să candideze la preşedinţia României, cu toate că, in cadru neoficial, Stolo a spus că nu va mai apărea pe post de dansator şi cîntăreţ prin sate Şi oraşe.

După întilnirea de ieri a liderilor din teritoriu cu Stolo, decizia a fost luată. Stoica a jucat, din nou, foarte abil. A treia oară - la nivel semnificativ, zic. lntîi a scos PNL din combinaţia cu ţărăniştii, apoi l-a atras pe Stolojan în partid să candideze pentru funcţia supremă în stat, iar acum, în paralel cu întilnirea dintre Stolojan şi liderii liberali din ţară afirmă, fără echivoc, că în nici un caz nu va mai candida la preşedinţia partidului, chipurile, indiferent de decizia liberalilor de ieri. Toate foarte abile şi deloc de neignorat de istorie. Deşi decizia “teritoriului” a fost francă încă de la congresul în care Stoica a preluat frîiele PNL. Cu toată susţinerea, Stolo nu a vrut atunci decît locul doi în partid.

în următorii doi ani, nici atît. Vrea acum, deşi, cu două săptămîni în urmă, se declarase dezamăgit. Motive? Aş crede că, în primul rînd, Stolojan vrea să coordoneze o structură organizatorică de tip executiv - ca fost premier şi finanţist la Banca Mondială, ştie cum se mănîncă. Apoi, convins fiind de susţinerea şi, mai mult, respectul liberalilor, spune că nu e nici o problemă să devină preşedinte ; condiţia: modificarea statutului pe sistemul politic american (preşedinte atotputernic). Şi, fără îndoială, magistralul joc al lui Stoica, lider care preferă să se retragă în planul secund, urmărind, tăcut, vremea cînd statutul va fi din nou modificat, pentru forma semipariamentară, cînd se va introduce, se pare, funcţia de cancelar al partidului, după sistemul politic german.

Doar că Stolo nu este un naiv, ci poate doar un prea mare perfecţionist nedispus la prea multe compromisuri şi jocuri de culise, că nu-i permite timpul. Modificările sale la statut îi vor conferi, din postura de lider suprem, lucrul cu o echipă de el numită, din toate orientările, cu o structurare preferabilă lui: adică extrem de exactă. Cînd lui Stolojan i-a fost retrasă puterea de decizie s-a retras, preferind profesionalismul. Interesant este că acum se va crea un guvern al PNL, adică un executiv în care Stolojan, cum este firesc pentru sistemul politic adoptat (deşi doar incipient), va tăia şi spînzura. Fostul (anticipăm) Birou permanent central se va duce pe apa sîmbetei, o dată cu conflictele din el. Putere mare vor avea liderii teritoriali, care fac munca, de fapt.

Cu toate oscilaţiile aparente ale fostului premier, nu trebuie să scăpăm din vedere un lucru: în NATO sau UE nimeni nu ne va primi cu un singur partid, partid-stat. Stolojan se pare că a înţeles asta şi vine la muncă.

onsilicrii cer prefectului să se pronunţeIui Funârasupra corn

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca s-a întrunit, ieri, la Prefectură în cadrul unei şedinţe extraordinare. Cei 21 de aleşi locali prezenţi s-au dovedit o majoritate confortabilă, care a adoptat o serie de proiecte HCL cu un impact deosebit asupra activităţii locale. Astfel, băncuţele tricolore îşi vor schimba culoarea în roşu englezesc, iar panourile publicitare din centrul oraşului şi cele situatele Cetăţuie vor dispărea din peisaj. In plus, orice reclamă referitoare la promovarea produselor alcoolice sau de tutun a fost interzisă de pe raza municipiului.

De asemenea, diversele festivaluri sau alte evenimente de gen, cu excepţia mitingurilor sindicale sau a

______________ Sorin CĂLINcontinuare în pagina a 16-a

Foto: /. P E TC U

k > - t e

, - ' Li -â ? 2 5 1- -\ -'a?*1

iLfc- . 1

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (F M I) este de acord, în p rin c ip iu , cu majorarea salariului minim pe economie la 2,5 milioane de lei, începînd de anul v iito r, au arătat, ieri, ministrul Finanţelor şi cel al Muncii, după discuţiile purtate cu negociatorul-şef al^ Fondulu i pentru România, Neven Mates.' “ Discuţiile cu negociatorul- şef au durat aproape două ore, tema principală fiind salariul m inim pe economie pe care îl vom aplica începînd cu 1 ianuarie 2003. Pot să spun că discuţiile au decurs foarte bine, însă nu le-am finalizat încă. Ele vor fi continuate după şedinţa de Guvern, dar şi sâptâmîna viitoare. încercăm să găsim formula cea mai potrivită", a declarat Marian Sîrbu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

continuare în pagina a 13-a

@5 la sută din salariaţii nomTeiscom Clui au fost ieri, timp Pe două»

rr3

!

Peste 95 la sută din cei aproximativ i.IOO de angajaţi ai RomTelecom Cluj s-au aflat ieri, pentm două orc, în grevă de .avertisment. Potrivit declaraţiilor liderei celui mai marc sindicat din RomTelecom Cluj (861 de membri), Felicia Murcşan, între orele 8.00-10.00, la toate serviciile netaxabile s-a spus clienţilor că salariaţii se află în grevă şi au fost rugaţi să revihă după ora 10.00. La numărul 931 s-a răspuns solicitărilor, acest serviciu fiind taxabil. în acelaşi timp, la oficiile comerciale nu s-au făcut încasări. Ele au fost pichetate

dc două-trei persoane, care au explicat clienţilor motivele pentru care a fost organizat protestul. în cazul în care ar fi apărut deranjamente Ia serviciile speciale - poliţie, salvare, pompieri, electromecanicii ar fi acţionat pentm remedierea situaţiilor, dar nu a fost cazul. în ceea ce priveşte serviciul telegrafic, au fost transmise numai telegramele urgente. „Abonaţii au fost foarte înţelegători, nu au apărut probleme şi chiar ne-au încurajat să ne apărăm drepturile", a mai afirmat Felicia Mureşan.

Precizăm că diferendele dintre

salariaţi şi conducerea RomTelecom au apărut Ia sfîrşitul lunii mai. cînd p rinc ipa lu l sindicat din RomTelecom s-a retras de la d iscuţiile p r iv in d n o u l contract colectiv dc muncă. în 4 iunie a fost înregistrat conflictul dc muncă şi au fost parcurse toate etapele legale pînă la greva dc avertisment. Felicia Murcşan spune că, în cazul în carc revendicările nu vor fi soluţionate în şedinţa C onsiliu lu i dc Administraţie al companiei, cc va avea loc în 17 iunie a.c., următorul pas va f i declanşarea grevei generale..

______________ A. BLAGAcontinuare în pagina a 12-a

F o to : I. P E T C U

Dan Anca a renuntatConducerea “U” Cluj se află în

impas, profesorul Dan Anca. anunţînd, în cursul serii de miercuri, că nu va mai continua munca la clubul clujean. Motivele care l-au determinat pe Dan Anca sînt de ordin personal, dar şi legate de situaţia financiară a clubului. Preşedintele C.D. Viorel Timoce l-a contactat ieri în vederea preluării funcţiei de antrenor principal pe Adrian Coca Codin SAMOILA

Valeriu Stoica a decis să nu candideze la funcţia de preşedinte a! PNL

Liderul PNL, Valeriu Stoica, a decis să nu candideze la funcţia de preşedinte al PNL, un anunţ oficial în acest sens fiind făcut, Ieri, într-o conferinţă de presă, desfăşurată la sediul PNL “Declar în mod oficial că la congresul extraordinar din 24 şi 25 august nu mă voi înscrie în cursa pentm funcţia de preşedinte al PNL”, a spus Stoica. El a precizat că este o decizie irevocabilă, indiferent de evoluţiile ulterioare din partid şi că susţine, în principiu, toate modificările (a statutul PNL formulate de Teodor Stolojan.

^Grupul de Iniţiativa pentru Reformă din PNL va susţine ra m fld a tu ra ^

X

„Hai vino iar în piaţa noastră mică/ Priveşte-mă să vezi că nu mi-e frică” . Aceste nevinovate versuri pot oricînd constitui un motto capabil să suprindă complexitatea şi efic ienţa ac ţiun ilo r întreprinse de municipalitatea clujeană în ceea ce priveşte administrarea şi întreţinerea p ieţe lor urbei. Is to ria postdecembristă a acestora începe, practic, în 1990, cînd, prin decizia nr.358

' J a Prefectului de atunci, GrigoreZanc,.a luat fiinţă S.C. APO

S.A. cu scopul de a administra şi în treţine pieţele din m unicip iu, ea fiin d u lte rio r privatizată prin achiziţionarea pachetului majoritar deţinut de FPS. în anul 1998, în tre Consiliul local şi S.C. APO S.A. se stabileşte contractul de asociere în participaţiune nr.15, încheiat în . baza H C L nr.425/1997 şi H C L nr.93/1998. Conform acestuia, primăria urmează să primească anual 20 la sută din profitul obţinut de S.C. APO S.A., nu

mai puţin de 40 milioane lei, ia r firm a are dreptu l de a adm inistra p ie ţe le “ M ih a i Viteazul” , “ Flora” , “ Hermes” , “ Z o rilo r” , “ 1 M ai” şi Obor, avînd concesionate terenurile aferente acestora pe o perioadă de 10 ani de zile, cu drept de pre lung ire a acesteia. Ie r i, p rim aru l Gheorghe Funar a declarat că va în treprinde demersurile

Sorin CĂLINţ" 1 1 \

continuare în pagina a 4-a

! onodox: Sf,.Uc- Pr°clu si llarie; Sf. Veronica.Calendarul grecixatohc: Ss. Procîu şi Mane, m. ţfsec. II). - t s L ) , 'C i F&

tea

atKnBW’

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-«MO• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-SO-OI• PRIMĂRIA HUEDIN: 23-1548•PRIM ĂRIA GHERLA: 24-l9-',6• POLITI A CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLIŢI A CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITLA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: ■ 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ.

19-52-23 şi 19-16-70. inL 158 •D IR E C Ţ IA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCLALE: 197 125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE- 921• ORA EXACTĂ 95S• RA TERMOF1CARE: 19-8748• RA. APĂ CANAL: 19-1444• RA * D.'*^cr^jîji Public: 1940-55• R A T U C . 43-09-17• SC. *SALP.REsr S.A.: 19-55-22• SC PR1S AL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA G AZELOR

NATURALE. - INTERVENŢII GAZE925:433424

• JANDARM! 956• GAR.AC.-;N j ,-\x j : 952• AGiNTlA CFR 45-2041;

T _ -4 -3 M '-6 2 . D î} -21-20-22• Ai I ANTA ANTISUCID 19-164’• D'îmiA CRN JUD PENTRU PROTTCT1.A

DRrrn.T.n.oRcor:iau ««?. 4:0145• ACIMJ A r.T) DE OCUP ARE A TORTEI DF

'• r .M 'A c in 14-54-15• CAS A DF PINSI! CLÎT 44.10.10, I9 CA.62• INSPt CTPR ATUL TrP.ITClRI.AL DL

a c n c a i4 4 4 .s :.s rs :7 .A R i m u n c ă L avţ r - U 19*3“

• Di RAM AM- NIT. ruCTRICA:,;i lt_si.il

1 2 - I O IU L I E

EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

Republica - VIDOCO. Franţa - premierul ( 13; 15.30. 18; 20.30; 23); Zilnic spectacole cu tarif redus do Io ora 23 * Arta - Eurim aqcs - C R IM A D EÎ n a l t a t r ă d a r e , s u a -prem ieri (15: 17,15; 19.30); vineri, s im b lt l , d um in ic i - spectacole cu tarif redus do la ora 22 * V ic to r iaS U P E R P O L IŢ IŞ T II. SUA - prem ieri (15; 17; 19; 21 ) *Favorit - B Ă IE Ţ I D E B Ă IE Ţ I... . ... ■ t ( .SUA (15: 17; 19) • M ir iş t i SCOR FINAL. SUA (17; 19,15); luni- închis

TURDA: Fox - STAR WARS E P .II -A T A C U L C L O N E L O R . SUA (15; 17,15; 19,30); vineri, sim bltl, duminici - spectacole cu tarif redus de la ora 22

D E J: A rta - P O L IŢ IA lN DIRECT. SUA (15; 17; 19); vineri, sim bltl, duminici - spectacole cu tarif redus de la ora 22

GHERLA: Pacea - P LĂC IN TA A M E R IC A N Ă 2. SUA (vineri, sim bltl, duminici; 17; 19; 22; luni. marţi, miercuri, joi - închis).

TELE 7 abc HAstăzi, 18,00: TELE 7

ACTUAL; 18,30: VITRINA; 22,00: TELE 7 ACTUAL

v a o f e r ă :

O RARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj -» Otopeni 7 ,0 0 ,1 6 ,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7 ,3 0 ,1 2 ,15 şi 20,00

marţiCluj -> Otopeni 7 ,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj -> Otopeni 7 ,00 ,16,00 şi 18,50 Otopeni -3 Cluj 7 ,3 0 ,1 2 ,15 şi 20,00

IolCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj -» Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni C M 11,00,14,30 şi 20,00

simbâtă Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

dum inici Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8,25 şi 20,00

ORARUL^CURSELOR EXTERNE Cluj -> FrankfurtMarţi, joi, simbâtă şi duminică 9,40 Frankfurt -9 ClujMarţi, joi. simbâtă şi duminică 11,50 Cluj -» Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri - 15,45 Bologna -> Clujluni. miercuri • 15.25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A Şaguna 34-35 5 tel/fax: 064-433.569; 193.442 2

e-mail: travelgeximtur.ro 5;

I FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent. Fa'îtwcn "CYNARA", Cnica Floreşti

nr 75. tel «î2 C2 72. orar non-stop. Fa-rvioa ’ REMEOIUMFARM*. b-<Jul 21 Occe.Tibr.e nr. 131. tel. 41-29 01. orar non stop. Farmacia "VISCUM*. str Flntincie nr 7. tel 0264-307 039. orar oon-s’op

Farmacii cu serviciu prelungit F.vmnca "OAPHNE". str Plop lor nr.

50. t^>*on 429 405. orar 6-20. Farmacia "INTERPHARM". str. PnmAvcni nr. 5. tclo'on 42-71-95. orar 8-22. Farmacia "CLEMAT1SFARM". P-aţa Unmi nr. 10. leîe'on 19-13*63. orar 8*22.

Garda do noapto Farmacia nr 5. "CLEMAT1S", P-ta

Un-rit nr 10. teîeton 19-13-63. orar 20-8.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434); luni - vineri: 9-,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele; Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel." 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409); luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9); luni - 10-14;. marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada F.I.C. Brătianu 22); Orar luni; 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă; 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hcrmann Oberth” (str. Mcmorandumului!8). Orar: luni, marţi, miercuri,-joi: orele 16-20.

Dispensarul Policlinic cu Plată

oferă consultaţii dc toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologic la cele mai mici prefuri, asigurate dc doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa; Ştefan Lmhvig Rotii nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: I30J30 sau 432.557.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 8-12 iulie •

MwJidnâ g *iw » IL Or. t. Boiâ - 9.10.12 (11-13). 8 (15-17), dr. R. Cotâriâ -10 (10-12), dr. M. Diaconu -11 (10-12). dr. D. Oltean - 8 (14-16). dr. A. Pâunescu - 9 (16-18), 10(15- 17). dr 0 Platon - 8 (9-11), 11 (16-18). dr. L Raşa - 8 (15-17). dr M. Sucii -11 (10-12),dr V. Tâiaru -12(10-12),*. C. Ţonea-9.11 (9-11). dr. C. Vlaicu - 8 (11-13): Homeopatle.

- - - - - - 4 - .......................Dr. L Bă'bâalbâ - 10. 12 (10-12); Cardiologie. Dr. I. fvanduc - 9.11 (12-13), dr. I. Pajiu - 10 (11.30-13), dr. T. Popesoi • 10 (9-11).Ginecologle. Dr. A Mahmoud - 8 (14-16), dr. D. Rotam -11 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirfâ -11 (17-18), dr. C. Cosma - 10 (11-13), dr. P. Pitea -11 (9-11); Chirurgie plastici. Dr. N. Saeid - 8 (17-18). Pediatrie. Dr. M. Fritea -10 (12-13). dr. L Toma -11 (11-13); Psihiatrie. Dr. C. ştefan -10(15-17); Endocrinologie. Dr. E Popescu -10 (9-11); Psihologie. Dr. L Boii - 9 (14-16): O.R.L. Dr. E. Plâian -11 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -11 (12-13); Ecografie. Dr. S. Flimon -11 (10-12), dr. I. GhUean - 10 (14-1.5,30). dr. L Negru -11 (15-17). dr. C. Ţonea - 9 (11-13); Pneumo- ftisiologi». Dr. M. Man - 9 (14-16): Balneologie. Or. C. Becea - 8 (15-16); Urologie. Dr. A Bujov - 9 (12-13). dr. Z. Popa -11 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorid - 8 (10-11); Oncologie. Dr. LD. CkJe -11 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 8 (16-17), dr. I. Horge - 9 (14-15). dr. M. Nassiri - 11 (16,30-17.30), dr. R. Pop - 8 (11-13), dr. E Sandorid - 9 (16-17); Neuro-psihlatrie infantili. Dr. E Vilean - 8 (14-15); Ortopedie. Dr. Z Popa -11 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 8, 9, 10, 11. 12 (9-11).

In cadni potcirjci se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eSberează în aceeaşi zi, după ora 14. TrimiterSe sint valabile şi de la medicii din afara poScfirudi. Planificarea bolnavilor la ecograf s EKG se face numai pe bazâ de recomandare de ia medici din poMnica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examenendoscopic se fac de către dt conf. dr. Sâmpelean Doru iri zilele de marţi şi joi, Intre orele 10.00- 11,00, numai cu bilet de trimitere de Ia PolicSnica "Familia Sfântă*. Planificareai bolnavilor se facela sediul Poftei noi, str. McINor rrr. 39 şi la tel. 199,345, Intre orele 16-17, de hjrâ pînâ rineri.DonaSle se f Ouj-Napoea.

fac la sediul F i, la secretariat, şi in contul nr. 25.11.01.03.09208 CEC Filiala

C • telesp ectator 9 )Vineri, 12 iulie

7 ,00 Jurnalul de £j| dimineaţă; 7,30 A doua

M*AHn şansă (s/r); 8,30 Dragă, am micşorat copiii (s); 9,20 Cine T.V .D . (r)7 10,20 Prinţul din Central Park (f/r); 12,20 TVR Craiova; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!; 14,30 Drepturile omului; 15,30 Tribuna partidelor parlamentare;16.00 Convieţuiri; 17,00 Puterea exploziei (thrilier Anglia 1979);18.50 Corect!; 19,00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Careul de Aur; 19,45 România politică;20.00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Curat Caragiale! Paroli;22.50 Jurnalul de noapte; 23,05 Ora G... în vacanţă; 0,05 Marele jazz.

Ştirile Pro TV; 1,30 Secolul 20 - în spatele istoriei (do); 2,30 Muzica: Motown; 3,00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r).

f-s /r£âT ' 7,00 Tonamatul DP 2 (r); 8,00 Desene

anim ate (r); 8 ,55 Gata cu fumurile!; 9,00 Prietenii lui Piticot (r); 9,45 Dimineţile uni bărbat cuminte; 12,10 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Căţeimeseriaşi (s); 13,45 Desene animate (r); 15,00 Ştiri; 15,05 Televiziunea, dragostea mea!; 16,05 Camera de gardă; 16,35 E dreptul tău!; 17,05 Primul pas;18.00 Din goana trenului (do);18.30 Telejurnal; 19,00 Mercury (s); 19,40 Feţe; 19,45 Aleea cu ghimpi (r); 20,00 Documentar;21.00 Zona crepusculară (s);21.30 D'ale lui Mitică; 22,30 Pariu mortal (f. SUA 1992); 0,15- Remix; 1,15 Timpul trecut (do/r)-

7.00 Lună sălbatică î*UJJ“w~J (s/r); 8 ,0 0 Zid - em isiune muzicală; 12,45 Tibanu’. pescuieşte şi vînează; 13,45 Morcoveaţă (d.a.); 14,15 Ce-i în frigider?’(r); 15,00 Dog Show; 15,30 Lună sălbatică (sr); 16,30 M.A.S.H. (s); 17,00 Real TV; 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Prietene şi rivale (s); 20,00 Capii spun lucruri trăsnite (div.); 21,00 Cold Around The Heart (dramă SUA ’97); 23,00 Loto Zodiac; 23,45 M.A.S.H. (s/r); 0,15 Camera de rîs (div./r); 0,45 Real TV (r); 1,20 Focus (r).

ÎL. 7,35 Ştiri (r); 7,50a l o c videoclipuri; 11,00

7,<^ Observator. Ştiri sportive; 8,00

'Neaţa în epoca de piatră; 10,00 Soledad (s/r); 12,00 Te voi iubi mereu (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 B.D. în acţiune (f/r); 16,00 Ispita (s); 17,00' Ştiri; 17,20 Soledad (s); 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Paparazzi (div.);22.00 Gangsteri (dramă SUA 1997); 0,30 Prieteni ca ei (co. SUA 1998); 2,00 Observator (r);3.00 Zile din viaţa noastră (s);5.00 Soledad (s/r).

7,15 Vei fi a mea, pa |0ma! (s/r); 8,15

Poveştiri adevărate (r); 9,00 Maria Belen (s/r); 10,15 Dreptul la viaţă (s/r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Salome (s/r); 13,45 Micuţele doamne (s); 15,00 Muzica de acasă; 15,15 Căsuţa poveştilpr (d.a.); 15,30 Dreptul la viaţă (s); 16,30 Maria Belen (s); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Betty cea- urîtă (s); 19,30 Poveştiriadevărate; 20,00 Taina din adîncuri (s); 22,00 Salome ,(s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (sIr)] 0,45 Micuţele doamne (s/r); 1,30 Petrecerea (r); 3,30 Dansează cu mine! (r). •

7 ,00 Teo (div./r); B S A ^sa 8,00 Ştirile Pro TV; 9,15 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,15 Lumi diferite (s); 11,30 Familia Bundy (s/r); 12,00 Secolul 20 - în spatele istoriei (do/r); 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe;14.00 Reaper (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 18,00 Tînăr şi neliniştit (s);19.00 Ştirile Pro TV; 19,40 Sfera (thrilier SF SUA 1998); 22,45 Freejack (f.SF SUA 1992); 1,15

, NCN; 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Vama timpului (r); 11,00 Pulsul economic (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Cheia problemei; 20,00 Express NCN; 20,30 Audienţe...; 21,45 Express NCN.

Mateş.

18.30-20.30 De cîntec şi i de dor - realizator Maria

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările Intervenite în programele posturilor de televiziune.

ĂU r

z . 5-S-^v t *ţ,î'7'» ' -

‘ SffiisiîîLrsrTTX

te. tsv

î m m : - *n

Tentaţii (r); 12,00 Documentar DW; 13,00 Videoclipuri; 15,00 Film artistic; 17,00 Reportaj 7 abc (r); 18,00 Documentar DW;18.30 Telejurnal; 19,00 Documentar DW; 19,30 As show (r); 20,30 Film artistic; 22,00 Concert; 23,00 Documentar DW;2 3 .30 S inteza zile i; 23 ,45 Videoclipuri; 1,00 Activ FM 92,7.

Oferă publicului larg, de luni pini i sîmbătă, intre orele 10-20:

- fitness - asistat de Înstriictc- î specializat . i !

- aparatură complexă de - body-building şi recuperare ;- masaj şi kinetoterapie . i- aplicaţii de parafină i- saună ■ ;- hidroterapie în bazin încălzit -aerobic . ;- recuperare medicală ; Totul sub stnctâ supraveghere s j

control medical. :Acces individual sau pe bază ce j

abonament. jInformaţii şi programări: 094-578429; 184176.

f

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezeeţii, împlânte) Programări zilnic Ia teL: 430.028

Orar:luni - vineri: 9-19, j

sîmbătă: 10 -13. I

SCbINET M ^ IC ^ ONMU)"gÎc i ;C L U J -N A P O C A , |

s lr .P P O F C IO R T E A r tr .9 ! f(c a r t ie r G rig o r& s c u ) |

C O N S U L T A Ţ II: i

P ro f.d r . LUCIAN LAZĂR(Gineco'ogie. Chirurgie, Oncologe

L, Ml: 15-18; M a, J : 16” -1 8 *

D r. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 “'-1 6 ; 'V : 1 5 -1 7 lS : 9 - 11

D r. D A N -S O R IN P O P E S C U (Urologie)

L, Mi: 18 - 20; Ma, J: 18” -2: : V: 16-20

P R O G R A M A R E : •:le i/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4 J

în tim pul o relor de funcţionare . a cabinetului

MEDIPRAXCentru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE; CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE;MALFORMAŢII CONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; r PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ;DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză ! şi prevenţie a suicidului iniţiată de i

UBflR.tT«niL DF SMT.ITH NHTALl flU ! stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri între orele 8 - 22. Vă aşteptir ; apelurile la numărul 186864. i

Vineri, 5 iulieB B C 6 ,00 ,1 1 ,0 0 ,18 ,0 0 . M eteo 6,40, 7,40. Ş tiri 7 ,00 , 8,00,

C J D 9 ,00,10,00. C urs v a lu ta r7 ,15 , 8,15. H oro sco p 7 ,25 , 8,25.M e te o -s p o rt 8 ,40. Ce M al C red e L um ea 9,20, 15,20.

A c tu a lita te a C u ltu ra lă 10,20. F ilm e le s ă p tă m în il 11,30. S pectaco le le z ile i 12,00,16,20. Even im entele z ile i 12,30,14,20. Ş dri-m eteo 13 ,00 ,14 ,00 ,15 ,00 ,16,00 . R ad io ju m a l-m eteo 17,00. CD S p o rt 17,40. F lash in fo rm ativ 21,00, 23,00, 01,00.

U N IP L U S R a d io

Vineri, 5 iulie Ştiri: 09 .00 ,10 .00 ,12 .00 ,15 .00 ,16 .00 BBC ■

Vineri, 5 iulie Program In form ativ B B C : 6,00-6,30:8,00-

8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.6.30-10,00 U n ip lu s d e d im ineaţa , 06,35, 8,20 C alen d aru l z ile i. M eteo . 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ş tiri lo ca le . 9,20 P rogram u l cinem a. 9,55 In form aţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,17,00 Ş tiri naţion ale f l locale. 10,00-14,00 P u n c t., f i de la Zece;14.30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ş tiri naţionale 21-30-6,00; U niplus nocturn.

RADIO FIR 96,2 FM DE*!

06.00, 111.00, 14.00, 18.00. 6.30-9.00 - S u p er m a tin a l Ştirile

locale, interviuri. Horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55) 9.00-12.00 P atru la d e serv ic iu : 9.30 Revista presei, Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30); 12.45 Sport pe mapamond;12.00-18.00 C ale idoscop fm : - B un ii n o f t r i cu Eugenia Daubler14.45 - Ciick FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30 - Votaţi Radio Transilvania, 16.15 - Planeta cinema, 16.30-17,00 - Dedicaţii - Fono teca de s u fle t - Mihai Boanda 21.00 - Taxi m usic (dedicaţii) - Frecvenţa Obligatorie - Dan Brad 24.00-01.00 Luni - Nopţile C rim inale - Nicu Alexandrescu 01.00-6.00 Unde M agice.

. m v l u j ' Vineri, 5 iulie; ţ | ry i - /

sn-uŢcsbv satBfc 6,00 Bună d im ineaţa . Un program matinal de ' informaţii şi muzică prezentat de Anca Băitan. 8,00 E m isiunea în

lim b a m a g h ia ră ; 10,00 De z e c e o r i R o m ân ia ; 11,05 E xc lu s iv m agazin . Prezintă Cristian Zoicaş; 12,00 R a d io ju rn a l transilvan,13,00 R adiojurnal B ucurefti. 15,00 E m isiunea in lim ba maghiară.18,00-18,30 R a d io fa x . Prezintă Doina Borgovan. 18,30-20,00 A th e n e u - prezintă Stela M aria R areş & Sergiu Alex. 19,00 R a d io ju rn a l B u c u re fti. 20,00 Ş tiri. 20,05 M ariu s M usic Show. Prezintă Marius Merca. 21,00 Ştiri; 21,50 Ş tiri. 21,58 închiderea p ro g r a m u lu i p e 9 0 9 f i 1593 K H z . 22 ,00 -2 4 ,00 P e 9 5 ,6 K H z P ara le le m uzicale .

Vineri, 5 iulie Lin ia de s ta rt 6.00 - 10.00.

horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Firu'n zece p a ifp e , 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 F M /Z I, 14.00-18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power piay, ştiri, artistul zilei; F iru l rofu.17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalu l B B C - 7.00,8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ş tirile R A D IO FIR 9.30, 12.30, 13.30,15.30, 16.30; Ş tiri sportive, 16.45; Seara cu Ciprian, 18.30- 23.00; D irec t in noapte, 23.00-05.00, dedicaţii muzicale în direct. cu Ciprian Muncelean.

1Vineri, 5 iulie

06:00-06:30 R a d io E uropa L iberă ; 06:30- * 10:00 Toate p in ze le sus - o trezire în variantă

estivală pe 101,5 FM; 10:00-14:00 Ice Tea - programul răcoritor al unei zile fierbinţi, cu hituri, informaţii, concursuri; 14:00-18:00 Im puls tropical - 4 ore cu şi pentru ascultători, adică mesaje, telefoane, recomandări pentru o seară la Cluj; 18:00-18:30 Radio E u ro p a Liberă; 18:30-21:00 E m is iunea in lim ba maghiară; 21 ;00-06;00 N ight P la y la R adio Im puls.

I

Ziarul nostru foloseşte ştir: furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

uniunea europeanan o D 0 E E S T E I Z O L A R E A I R A N U L U I

"NEZAV1SIMAIA GAZETA"

în condiţiile campaniei antiteroriste, includerea Iranului în aşa-zisa “ axă a răului” ar putea duce, dacă nu la declanşarea unor operaţiuni militare, atunci cel puţin la izolarea statului iranian. Teheranul i-a replicat Washingtonului nu numai printr-o. critică vehementă din partea atît a conservatorilor, cît şi a reformatorilor săi, dar a şi început să întreprindă pe scena internaţională măsuri care l-ar putea ajuta să evite această izolare. Experienţa Iranului demonstrează că nu doar majorarea potenţialului economic, ci şi soluţionarea m ultor dintre problemele sociale nu este posibilă fără o implicare strînsâ în relaţiile economice mondiale. Chiar şi recentele audieri din cadrul Mejlisului (Parlamentul) iranian cu privire la problema şomajului (cea mai importantă în Iran) au demonstrat că majoritatea parlamentarilor consideră că atragerea de investiţii străine reprezintă unica posibilitate de soluţionare a acestei probleme.

> Importanţa atragerii dc capital străin, lucru practic imposibil fără stabilirea unor contacte cu cele mai dezvoltate ţâri ale lumii, devine din ce în ce mai evidentă pentru conducerea politică a Iranului, inclusiv în rîndul celor mai conservatoare verigi ale sale. Liderii Iranului şi mai ales preşedintele acestui stat au vizitat, în ultimul timp, mai multe ţâri, încercînd să atenueze urmările declaraţiei lu i George W. Bush. Principalul aspect al acestor vizite a fost extinderea contactelor economice. Desigur, cea mai mare atenţie a fost acordată ţârilor occidentale. în timpul tuturor vizitelor, partea iraniană sublinia,

în mod repetat, faptul că Teheranul se declară împotriva utilizării metodelor teroriste, însă nu pune un semn de egalitate între terorism şi lupta împotriva ocupaţiei, fenomen care are loc acum pe pămînturile palestiniene, şi că lupta cu terorismul ar trebui să se desfăşoare în cadrul rezoluţiilor ONU.

Tocmai acest aspect priv ind înţelegerea termenului de “ terorism” a devenit unul prioritar în discuţiile din mai-iunie referitoare la semnarea unui acord comercial între Iran şi ţările membre ale UE. Chiar dacă Iranul nu ar fi. avut nevoie de semnarea unui asemenea acord, el nu a renunţat la poziţia sa faţă de problema palestiniană şi la interpretarea activităţii grupării “ Hezbollah” , nu în calitate de organizaţie teroristă, ci de mişcare care luptă pentru eliberarea pămînturilor palestiniene. Totuşi, mizînd în oarecare măsură pe acest acord comercial, Iranul a luat decizia, pentru prima dată după revoluţia islamică, de a emite obligaţiuni de stat euro. Astfel, managerii emisiei au devenit Commerzbankul german şi compania franceză BNP-Paribas.

Politicienii europeni au faţă de Iran o atitudine mult mai calmă comparativ cu SUA, tocmai datorită intereselor economice. Avînd legături mult mai trainice cu Iranul, europenii speră să-şi promoveze şi mai mult interesele lor, în condiţiile aprofundării reformelor liberale pe teritoriul statului iranian.

întradevâr, în condiţiile campaniei antiteroriste, nu doar Iranul “ arc mîinile pătate” , ci şi comunitatea internaţională şi mai ales ţările europene. Nu este un secret faptul câ “ Mujahedin Halk” , organizaţie susţinută de ţările europene şi dc SUA şi care îşi are bazele militare

pe teritoriul Irakului, a folosit în lupta împotriva regimului iranian metode teroriste de luptă, iar la ora actuală a fost trecută în rîndul organizaţiilor teroriste.

Desigur, SUA au încercat sâ influenţeze textul acordului cu Iranul, în timpul pregătirii summitului “ G-8” din Canada, secretarul american de stat, Colin Powell, s-a pronunţat în mod deschis împotriva încheierii unui acord comercial cu Iranul. Pentm a ţine cont de poziţia SUA şi a Israelului, Germania şi Olanda au propus, în cadrul sesiunii ministeriale din luna iunie de la LuxembuTg, introducerea în textul acordului a unor puncte privind terorismul şi apărarea drepturilor omului. Dacă propunerea celor două ţări ar fi fost acceptată, Iranul ar fi fost nevoit sâ renunţe la acord. însă majoritatea ţărilor europene au respins aceste propuneri, astfel că a fost adoptat un acord strict comercial, farâ nici un fel de condiţii politice. Pentm acest lucru au m ilitat îndeosebi Belgia, Grecia, Italia şi Spania, care îri ultimii zece ani desfăşoară o activitate intensă pe teritoriul Iranului. Decizia UE îi oferă Teheranului posibilitatea de a-şi îmbunătăţi re laţiile nu numai cu europenii, dar şi cu o serie de alte ţâri care se temeau ca nu cumva dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu Iranul să atragă după sine sancţiuni din partea SUA. O dovadă concludentă a schimbării dc atitudine faţă de Iran a devenit vizita pc care preşedintele turc, Ahmet Nccdet Sezer, a dcsfâşurat-o'la Teheran exact în perioada semnării acordului comercial dintre UE şi Iran: lideml turc a fost însoţit dc circa 120 dc reprezentanţi ai cercurilor dc afaceri.

CURTEA P EN A LĂ INTERNAŢIONALĂ - 0 COTITURĂ PENTRU JU ST IŢ IA GLOBALĂ

"CORRIERE DELLA SE R A "

Începînd cu data de 1 iulie 2002 a intrat în vigoare Statutul Curţii Penale Internationale, instituţie căreia îi este încredinţată, în cadml ONU, misiunea de a judeca, pe scară mondială, cele mai grave crime considerate “ motiv de profundă îngrijorare pentru întreaga comunitate internaţională” (îndeosebi genocid, crime împotriva umanităţii, crime de război şi de agresiune). Este vorba de un obiectiv istoric, de înfăptuirea cămia m ulţi se îndoiau ca urmare, între altele, a obstrucţionismului puternic al cîtorva state mari, precum SUA, şi care marchează o adevărată cotitură în sistemul justiţiei penale internaţionale. Aşadar, începînd cu 1 iulie, mai sus amintitul statut va avea deplină eficacitate, după ce pragul ratificărilor de eătre 60 de state, prevăzut de. Tratatul de la Roma din 1998, fusese atins în aprilie anul acesta. Aceasta înseamnă câ, în interval de cîteva luni, după ulterioare reglementări organizatorice (şi exceptînd cazul anumitor state, între care Italia, unde urmează să fie elaborate legile interne necesare de adaptare), noua Curte va putea începe sâ funcţioneze, realizînd astfel marele obiectiv spre care aspirau statele semnatare ale Tratatului de la Roma: acela de a nu lăsa nepedepsite cele mai îngrozitoare crime care afectează comunitatea internaţională în ansamblul ei, şi de a contribui totodată la prevenirea ahor crime de aceeaşi natură. Este pentru prima dată în istorie cînd va putea funcţiona o astfel de Curte, ca instituţie internaţională înfiinţată pe baza unui statut ;i permanentă, cu jurisdicţie la nivel potenţial planetar: în special, pentru toate crimele comise pe teritoriul unuia dintre statele semnatare sau de către un cetăţean al respectivelor state.

Statutul de la Roma este clar atunci cînd stabileşte faptul că Curtea Penală Internaţională va putea judeca numai crime comise după intrarea sa în vigoare (adică începînd din 1 iulie a.c.), depăşind astfel din start perplexităţile şi rezervele ridicate adesea în legătură cu diferitele tribunale internaţionale, instituite după comiterea crimelor a căror judecare Ie-a fost încredinţată. Referitor la cei de-al doilea aspect, recunoaşterea explicită a respectivei Curţi drept “ instituţie permanentă” , aceasta nu numai că o pune la adăpost de orice obiecţie legată de natura precară şi sectorială a competenţei altor tribunale internaţionale, ci îi conferă totodată autoritatea ce decurge din faptul că este destinat;) să opereze cu continuitate şi fară limite temporale.

O ulterioară caracteristică fundamentală a Curţii Penale Internaţionale rezidă în relaţia sa de “ complementaritate” faţă de tribunalele naţionale, în sensul câ organele Curţii se vor sesiza numai atunci cînd reiese câ statele respective nu sînt în stare singure sâ procedeze împotriva crimelor în chestiune sau nu vor sâ o facă. Iar această'împrejurare face destul de greu de înţeles atitudinea statelor care nu au ratificat încă Statutul de la Roma sau carc intenţionează de-a dreptul, precum Statele Unite, să-şi retragă adeziunea, invocind teama ca cetăţenii lor angajaţi în misiuni în străinătate sâ nu fie supuşi Curţii.

ZBUCIUMUL OFIŢERULUI D-209, ALIAS PETER MEDGYESSY

COURRIER INTERNATIONAL

Documentele divulgate în ultimele zile, care atestă apartenenţa premierului ungar, Peter Medgyessy, la serviciile secrete în epoca comunismului au provocat agitaţii profunde în viaţa politică ungară. Consecinţele acestor dezvăluiri sînt încă imprevizibile: te poţi aştepta în orice moment la descoperirea de noi documente. în fiecare stat, serviciile secrete au o importanţă excepţională, întrucît rolul lor este acela de a apăra independenţa şi interesele economice şi politice ale ţării. Din acest motiv, cadrele acestor servicii sînt selecţionate cu o grijă deosebită. Aşadar, nu este de mirare faptul că, odată misiunea lor încheiată, atît în Vest, cît şi în Est, cîţiva dintre ei să devină oameni politici de prim rang.

„Conform acestei logici, s-a spus în mai multe rînduri că Peter Medgyessy, candidat victorios al Partidului Socialist Ungar (M S ZP , ex-comunist) la alegerile legislative din 21 aprilie, a acţionat pentru apărarea intereselor patriei sale, alăturîndu-se serviciilor secrete.

Această teză merită să fie examinată mai îndeaproape. în p rezent, este .general recunoscut faptul că situaţia-ţărilor din Europa de Est, sub . dom inaţie sovietică, era fundam ental diferită de cea a ţărilor democratice. Serviciile secrete ungare acţionau mai degrabă pentru reuşita şi interesele comunismului decît pentru interesele ţării. Documentele secrete făcute publice după 1990 nu puteau decît să confirme acest presentiment. Uniunea Sovietică nu a permis nici unuia dintre statele socialiste să acorde prioritate propriilor lor interese.

Cum in teresele sovieticilor erau fundamental diferite de interesele ungare, este foarte puţin probabil ca Peter Medgyessy, angajat în calitate de “funcţionar beneficiind de un înalt grad de confidenţialitate” în sînul "dispozitivului ultrasecret” ai Ministerului ungar de Interne să fi putut servi “în exclusivitate interese maghiare". Pentru a vedea lucrurile mai clar, ar fi util să se ştie din ce dată Ungaria s-a bucurat de o autonomie suficientă

. în raport cu marele frate sovietic pentru a putea acţiona în mod independent de el, fie şi numai în chestiuni economice şi financiare, cum ar fi aderarea Ungariei la Fondul Monetar

Internaţional (FMI). Medgyessy pretinde că a acţionat în sînui contraspionajului maghiar împotriva KGB, cu scopul de a pregăti aderarea Ungariei, în 1982). Căci activitatea desfăşurată în scopul menţinerii sistemului comunist, impus de o putere străină şi de conducători înfeudaţi acesteia, cu greu poate fi considerată un exerciţiu în interesul ţării.

Nota ultrasecretă, datată 28 septembrie 1976, publicată, la 19 iunie, de “Magyar Nemzet", elucidează afacerea sub o lumină nouă. La cererea superiorilor săi, Peter Medgyessy, pe atunci înalt funcţionar în Ministerul Finanţelor, ar fi redactat un raport asupra celor “care erau susceptibili sâ participe la acţiuni contra-revoluţionare şi care ar fi capabili să preia conducerea acestora". Semnatarul raportului a desemnat 64 persoane drept periculoase, în sînul a trei institute financiare-majore ale ţării, fapt ce nu este de neglijat. Cît priveşte consecinţele acestui raport asupra vieţii profesionale a persoanelor desemnate, ele sînt lipsite de orice îndoială. Dacă s-ar dovedi reală, acestă nouă informaţie ar fi mult mai compromiţătoare şi dureroasă decît afacerea precedentă: (Peter Medgyessy

' vorbeşte de falsuri şi şi-a semnalat intenţia Ide a iniţia un proces împotriva cotidianului conservator). Ea ar dovedi, practic, că activitatea lui Peter Medgyessy, care a preluat funcţia de premier, la 27 mai, nu se limitează la apărarea intereselor economice şi financiare ale pretinselor “democraţii populare" în faţa agenţilor inamicului, ci faptul câ Medgyessy servea supraveghind şi , - asigurînd supravegherea colegilor săi perenitatea puterii de tip sovietic. Liderii ungari ai acestui sistem şi servitorii lor activi nu vor rămîne în analele istoriei Ungariei. Legile democraţiei ungare le-au permis, cu toate acestea fără a le fi cerut să dea socoteală sâ se integreze în Ungaria devenită liberă în 1990 şi să devină cetăţeni oneşti ai acestei ţări. Nu ar fi totuşi prea mult a cere ca aceia dintre ei care, în rîndurile forţelor de ordine, au participat la represiune a doua zi după insurecţia din 1956 (precum Gyuia Horn, premierul socialist din perioada 1994-1998) sau care, ulterior, şi-au denunţat concetăţenii să nu poată fi. regăsiţi în pos’turi-cheie ale statului ungar.

"THE N EW YORK TIM ES"

Preşedintele american George W. Bush Ic-a cerut, pe bună dreptate, palestinienilor să îsi aleagă un guvern onorabil înainte ca statul palestinian sa fie proclamat, însă trebuia să spună că nu doar palestinienii au nevoie de o reformă radicală a conducerii, ci întreaga lume arabă. Totuşi au fost cîţiva carc au avut curajul sâ pună pe tapet această problemă: este vorba de Programul ONU de Dezvoltare realizat în colaborare cu Fondul Arab pentru Dezvoltare Economică şi Socială, care la data de 2 iulie a dat publicităţii un Raport privind Dezvoltarea Umană arabă, în care sînt analizate trei mari cauze ale poziţiei defavorabile pe care acestea o ocupă în economia mondială (de pildă, PIB al Spaniei-este mai mare decît PIB cumulat al 22 -de-,state arabe)..;

Pe scurt, situaţia se datorează, printre altele, obstrucţionârii libe rtă ţii de exprimare, nerespectârii drepturilor femeilor şi lipsei unei educaţii de calitate. Dacă doriţi sâ înţelegeţi mediul care a produs “ binladen’-ismul şi vă continua sâ-1 producă dacă nimic nu se schimbă, citiţi acest

. articol, ne recomandă semnatarul acestui articol.

în timp ce 22 de, state arabe au, la un loc, o populaţie de 280 de milioane de , locu itori, menţinînd actuala rată de natalitate, in 2020, cifra acestora se va rid ica Ia 410-459 de milioane. Dacă se doreşte ca această nouă generaţie sâ nu mai crească în ură şi lipsuri. în oraşele-deja suprapopulate.

lumea arabă trebuie sâ îşi depăşească sărăcia, carc “ nu este o sărăcie a resurselor” , ci “ a capacităţilor şi oportunităţilor” , susţine raportul ONU.

Chiar dacă raportul salută argumentul po triv it căruia conflic tu l arabo-israclian şi ocupaţia israclianâ au fost o cauză şi o scuză în acelaşi timp pentru râmîncrca în urmă a lumii arabe, totuşi autorii săi refuză sâ sc mulţumească cu această explicaţie. Dc la bun început, este notat faptul câ “ valul democratic carc a transformat guvernele din America Latină şi din Estul Asiei în anii '80 şi la începutul anilor '90, nu a avut un ecou şi în statele arabe. Acest deficit de libertate existent in lumea arabă subminează şi dezvoltarea societăţii civile” .

Apelînd la un indicator standard de libertate, raportul semnalează că, din şapte regiuni- cheie ale lumii, cea arabă are cel - mai mic punctaj la capitolul libe rtă ţi (unde sînt incluse libe rtă ţile c iv ile , po litice , independenţa mass-media, transparenţa şi responsabilitatea guvernelor etc.). în prea multe state arabe, femeile nu au drept de vot, nu au dreptul de a ocupa o funcţie publică sau de avea acces la finanţări, credite pentru a demara o afacere pe cont propriu. “ Din nefericire, lumea arabă se debarasează practic de creativitatea şi productivitatea a jumătate din cetăţenii săi” , apreciază raportul referindu-se la situaţia femeilor arabe.

în priv inţa sistemului educaţional, raportul scoate in evidenţă faptul câ în întreaga lume arabă sînt traduse anual în

ju r dc 300 de cărţi - pentru comparaţie, doar o cincime din numărul de cărţi traduse anual în Grecia. Investiţiile in cercetare sînt estimate la mai puţin de o şeptime din suma alocată acestui sector la nivel mondial, iar conectarea la Internet este mai deficitară chiar şi decît cea din Africa subsahariană. în ciuda progreselor înregistrate în procesul dc înscriere în şcoli a copiilor, totuşi 65 dc milioane dc arabi adulţi sînt analfabeţi, dintre carc două treim i sînt femei. Nu c de mirare deci că jumătate din tine rii aram intervievaţi doresc sâ emigreze.

Opţiunea fundamentală pc care trebuie să o facă este între menţinerea traiectoriei marcate de inerţie şi procesul dc renaştere a lum ii arabe,, care, să fie fundamentat de o dezvoltare a individului.”_Merita: nota: faptul câ raportul a fos: scris de un “ grup de intelectuali arabi distinşi", care cred că doar o analiză “ nepărtinitoare, obiectivă, va ajută popoarele arabe si mai ales pe conducătorii lor politici sâ înceapă căutarea unui viitor mai luminos” . Există un mesaj şi pentru SUA: prea mulţi ani la rind, SUA au tratat lumea arabă ca pe o gigantică staţie de petrol şi atîta timp cît liderii arabi vor continua ■sâ pompeze acest petrol, Occidentului nu-i va păsa cu adevărat de situaţia femeilor şi copiilor şi de faptul câ proasta guvernare, creşterea şomajului şi descurajarea intelectualilor ucide viitorul acestor state. Vestea bună a raportului este câ există parteneri arabi liberali dispuşi să facă tot posibilul în direcţia schimbării.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1995 - Ministrul român al Transporturilor, A ure Novac şi omologul său turc, Aii Sevki Er'ek, au

semnat, la Bucureşti, Protocolul Comisiei mixte româno-turce în domeniul transporturilor.

lom ânii şi-an pierdu! interesulpentru viata politicăNumai o cincime (21%) din

populaţia României mai este interesată de viaţa politică, în timp ce aproape jumătate dintre români sînt pu ţin interesaţi (27%) sau foarte puţin'interesaţi (2 0 %), conform rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de In s titu tu l M etro M edia T ransilvan ia la comanda Agenţiei de Presă MED1AFAX.

Deloc interesaţi de viaţa politică sînt 24%. interesaţi se declara 2 1 % şi foarte interesaţi numai 6 %. Nu răspund 2%.

Peste jumătate (56%) află cele mai multe lucruri despre viaţa p o lit ică d in ţară de la televiziune. Pentru revizuirea Constituţiei se pronunţă 44% dintre persoanele intervievate, 27% spun că nu trebuie modificată, iar 29% nu ştiu/nu răspund. Cei mai mulţi cred că România este condusă în . prezent de Preşedinte (30%);. 26% de Guvern, 20% de prim-

ministru, 8% de parlament; 6% de altcineva; 4% de către partidele politice; tot 4% de către UE; 2% de NATO.

Ion Iliescu are cea mai mare putere în România, conform percepţiei a 22% dintre subiecţi, fiind urmat de Guvem (15%), Adrian Năstase, primul-ministra (11%); altcineva (11%); PSD/ Parlament (cîte 4%); Armata/ Partidele politice (politicieni)/

Cei cu bani (cîte 2%); Biserica/ banii/Mafia (1%).

Peste jumătate (57%) continuă să creadă că România va intra în.UE, 19% nu cred, iar 24% nu ştiu/nu răspund.

Probabil România va deveni membru al NATO în acest an cred - 34%, puţin probabil spun 25%, deloc probabil apreciază 15%, foarte probabil 12%, nu ştiu/nu răspund 14%.

Valeriu Stoica a decis să nu candideze la funcţia de preşedinte al PNLValeriu Stoica a afirmat că a

luat această hotârîre în urma anunţului făcut dc Stolojan p riv ind pos ib ilita tea de a candida Ia şefia PNL. “ Cu două săptâmini in urmă, am anuntat că. în contextu l difunctionalitâtilor create de un grup dc lid e ri, sînt dispus oricind să-mi retrag posibila candidatură pentru un nou mandat de preşedinte al PNL, dacă aceasta retragere serveşte intereselor partidului si dacă sînt indcplimlc anumite condiţii” , a

menţionat Stoica. Liderul PNL a subliniat că, în perioada ce a urmat, una din condiţiile sale a fost îndeplinită, decizia lui Stolojan ducînd la regruparea forţelor constructive din partid, într-o direcţie pozitivă.

“ Dat fiind impactul politic major al deciziei lui Stolojan, cealaltă condiţie, ce presupunea un comportament responsabil din partea grupului Patriciu, a devenit prea puţin importantă. Din fericire, noile condiţii din PNL sînt dc asa natură incit

soarta partidului nu mai depinde de gesturile ipotetice de responsabilitate publică din partea grupării Patriciu” , a mai spus Stoica.

El susţine că de acum înainte va rămîne într-o poziţie de neutralitate faţă de disputele din PNL. “ Fac acest gest atît din raţiuni legate de preocuparea pe care o am faţă de soarta partidului, cît şi din raţiuni personale” , a completat actualul lider al formaţiunii liberale.

Stoica a afirmat că se va

ocupa de gestionarea transferului de putere către noua conducere ce va fi aleasă la congresul extraordinar. “ în acest sens, deleg atribuţiile mele privind conducerea şedinţei Delegaţiei reprezentanţilor naţionali din 26 iu lie şi a şedinţelor Biroului Permanent Central ce vor avea loc pînă Ia congresul extraordinar lu i Teodor Stolojan, preşedintele Consiliului Naţional al PNL” , a conchis Stoica.

Grupul de Iniţiativă pentru Reformă din PNL va susţine candidatura lui Teodor Stolojan la preşedinţia partidului

Grupul dc Iniţiativă pentru Reformă (GIR), organizat dc mem brii Senatului PNL consideră că unitatea partidului po3tc fi păstrată numai prin prezenta lui Teodor Stolojan in fruntea acestei fo rm aţiun i politice, a declarat, ieri. într-o conferinţă dc presă, liderul GIR, academicianul Constantin Bâl.iccanu Stolnici. El a precizat c i principalul obiectiv al GIR, respectiv găsirea unor soluţii pentru încetarea b loca ju lu i decizional din PNL, s-a realizat prin faptu l că S to lo jan a acceptat sâ candideze Ia şefia partidului. “ Am vorbit cu cl înaintea întrunirii dc jo i a GIR şi mi-a confirmat faptul că va accepta sâ candideze la preşedinţia partidului. Credem că S tolojan reprezintă, în momentul dc faţă. singura soluţie pentru detensionarea situaţiei din PNL", a adăugat

S to ln ic i. M em brii GIR consideră că opţiunea lu i Stolojan dc a-şi forma o echipă dc lideri cu ajutorul cărora sâ-si poată atinge obiectivele po litice “ este o dovadă a responsabilităţii şi merită sâ fie luată în discuţie” .

Preşedintele Senatului PNL a mai spus că GIR va întocmi un ghid deontologic pentru membrii partidu lu i, care sâ prevadă anumite modalităţi dc adresare şi comportament în relaţiile interumanc, precum şi o anumită conduită în declaraţiile dc presă. “ Este nevoie de acest ghid pentru ca liberalii sâ se poarte în spiritul tradiţiei acestui partid politic” , a completat Stolnici.

El a menţionat că GIR este de acord în princip iu şi cu propunerile lu i Stolojan de modificare a statutului PNL. “ Credem că este o măsură

favorabilă să sc acorde mai multă putere fil ia le lo r, cu condiţia să-şi facă datoria. Faţă dc cele propuse de Stolojan, avem obiecţii doar în privinţa Biroului Executiv, despre care credem că arc unele deficienţe din punct dc vedere democra­tic” , a subliniat preşedintele

Senatului PNL. “ Facem un cald apel către toate organizaţiile PNL din ţară, către toţi membrii partidului sâ preia iniţiativa noastră, în aşa fel incit apropia­tu l congres extraordinar sâ însemne cu adevărat un moment de renaştere a PNL” , a conchis Constantin Bălâceanu Stolnici.

Vicepreşedintele PD Liviu Negoiţd crede cd dezbinarea din interiorul

PNL poarta "marca PSD"Dezbinarea din Interiorul PNL poartă “marca PSD”, a apreciat,

ieri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele democrat Liviu Negoiţă. “Mă rog la Dumnezeu să le dea liberalilor minte pentru a putea face o opoziţie puternică la PSD, indiferent cine va veni la conducerea partidului”, a spus Negoiţă, comentînd anunţul făcut de actualul lider liberal, Valeriu Stoica, de a nu mai candida pentru un nou mandat. Negoiţă a apreciat că decizia lui Stoica ţine strict de opţiunea sa, adăugind că, în ceea ce îl priveşte, şi- ar dori ca PNL să-şi clarifice situaţia pentru a ieşi “întărit” în urma congresului din august, avînd în vedere că opoziţia din România are nevoie, alături de PD, de un partid liberal puternic.

Funar vrea pieţele la elurmare din pagina 1

necesare pentru a readuce în patrimoniul municipalităţii pieţele clujene. „Cluj-Napoca e singurul mare oraş din ţară care nu are în administrare pieţele, în felul acesta se pierd sume importante de bani pentru bugetul local, iar pieţele nu sînt modernizate” , a menţionat edilul şef. El şi-a argumentat ideea prin veniturile obţinute anual din administrarea pieţelor de către municipalităţile din Craiova (35 miliarde lei), Timişoara (40 miliarde lei), Iaşi (30 miliarde lei) sau Brăila (20 miliarde lei). Mai mult, alesul clujenilor susţine că primăria a întîmpinat dificultăţi la intrarea în posesia banilor ce proveneau din contractul încheiat cu S.C. APOS.A.: „în perioada 1998-2001 APO a avut o cifră de afaceri de 30,7 miliarde lei din care reveneau Consiliului local 6,46 miliarde. în fiecare an, însă, banii au fost achitaţi cu întîrziere. Pentru 1998 s-a plătit în 6 aprilie 1999 cu o penalitate de 104 milioane lei şi a fost nevoie de executare silită. în 1999 situaţia s-a repetat, fiind dc plată, în 8 martie 2000, 398 milioane lei, din care s-au obţinut prin executare silită 145 milioane. în prezent trebuie încasate dc la S.C. APO S.A. nu mai puţin dc 253 milioane lei care constituie penalităţi” . Pentru a intra în posesia pieţelor clujene primarul va demara o acţiune în contencios administrativ prin care instanţa sâ constate ilegalitatea deciziei prefectului Grigorc Zanc dc înfiinţare a S.C. APO S.A.. El se bazează pc existenţa unui caz similar petrecut în acest an, la Iaşi, unde municipalitatea a primit cîştig dc cauză la Curtea Supremă de Justiţie în faţa firmei S.C. “ Compiaţa” S.A. înfiinţată, în 1991, prin decizia prefecturii ieşene. De asemenea, Funar i-a adresat o scrisoare prefectului judeţului Cluj, Vasile Soporan, prin care îi solicită sâ dispună, în baza Legii nr. 378/2002, o verificare a situaţiei de la S.C. APO S.A.. E vorba, de fapt, de calitatea de membru în consiliul de administraţie al acestei firme pe care l-ar putea deţine trei aleşi locali, în speţă Mircea Gavrilă, Horea Uioreanu, respectiv Romulus Zamfir. „în ultima perioadă de timp, statutul celor

trei s-a modificat la S.C. APO.S.A.. Unul, se pare, a rămas în consiliul de administraţie, iar ceila lţi sînt acţionari semnificativi” , a concluzionat

. el.

Şi totuşi, S.C. fiPO S.fî. vrea sâ

modernizeze pieţele

Acţiunea municipalităţii nu vine pe un teren gol. La controalele efectuate în ultima perioadă de prefectura judeţului Cluj s-au constatat numeroase nereguli în pieţele oraşului. în plus, pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare programată,, ieri, de către Consiliul local (considerat în continuare dizolvat de către primar) se află un proiect prin care trei pieţe, respectiv “Flora” , “Hermes” şi “ Zorilor” să fie concesionate către S.C. APO S.A. pe o perioadă de 49 de ani. Contactat telefonic, Romulus Zamfir a declarat pentru “Adevărul de Cluj" că „APO a făcut o afacere proastă cu primăria pentru că a admis sâ plătească primăriei 2 0 la sută din cifra de afaceri şi nu din profit, aşa cum se obişnuieşte. Mai mult, primăria nu este plătitor dc TVA, ia r APO rămîne cu un deficit din faptul că nu i se descarcă TVA-ul pentru sumele achitate primăriei. în perioada derulării contractului cu prim ăria societatea avut de plătit şi datoriile pe care Ie are către fostul FPS” . El susţine că în pofida acestora, societatea a propus un plan de modernizare pe carc municipalitatea nu l-a acceptat. „în prezent, se intenţionează concesionarea pe 49 de ani pentru a putea fi siguri investitorii că îşi vor putea recupera investiţiile necesare modernizării pieţelor respective, fiind vorba de sume importante” , a precizat consilierul PNL. în plus, el nu sc consideră acţionar semnificativ pentru că deţine acţiuni în proporţie de numai 5 la sută şi nu mai face parte din Consiliul de Administraţie al societăţii. La rîndul său. viccprimarul Mircea Gavrilă a declarat că nu are mai mult dc 5 procente Ia S.C. APO S.A. şi urmează sâ îşi dea demisia dinC.A., dacă legislaţia în vigoare o va impune.

Academia de vară a tinerilor maghiariîn perioada, 17-21 iulie a.c., la Mitreşti (Valea Nirajului - la o distanţă

de 25 km de Tîrgu Mureş) are loc prima Academie de vară organizată de Conferinţa Tineretului Maghiar (CDT). Tema principală a acesteia o constituie elaborarea. Programului CDT, organizaţie înfiinţată la recomandarea de la Sovata, din primăvară, a preşedintelui Marko Bela privind relaţia instituţională a UDMR cu organizaţiile de tineret ale maghiarilor din România. „La noi sînt afiliate 130 de organizaţii de tineret, iar la nivel naţional există aproximativ 350 de asemenea organizaţii. Rolul acestei academii de vară este acela de a da posibilitatea organizaţiilor tinerilor maghiari sâ poarte un dialog şi sâ identifice puncte comune de colaborare. Se vor discuta şi analiza din punct de vedere sociologic actualele condiţii de viaţă ale tinerilor în general, dar şi specificul comunităţii maghiare, inclusiv rezulatele înregistrate la ultimul recensămînt” , a declarat Kovacs Peter, preşedintele CDT. La manifestare vor f i prezenţi sociologi, oameni politici români şi maghiari. Astfel, pe la Mitreşti vor trece Cozmin Guşă, secretar general al PSD, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Ecaterina Andronescu, ministrul Tineretului şi Sportului, Georgiu Gingăraş, ministrul Informaţiilor, Vasile Dineu, preşedintele UDMR, Marko Bela, preşedintele executiv al UDMR, Takacs Csaba, Szabo Vilmos, secretar de stat în Guvernul Republicii Ungaria, Hiller Istvan , secretar de stat, Balint Pataki Jozsef, preşedintele Oficiului Maghiarilor de peste Hotare etc.. Organizatorii se aşteaptă la un număr de 180 de persoane, 40 de invitaţi şi presă, în total 250 de participanţi.

Sorin CALIN

Marko Bela a discutat cu Rolf Ekeus despre colaborarea UDMR-PSD şi despre Legea statutuluiPreşedintele UDMR, Marko Bela, a

discutat, ieri, la sediul Uniunii, cu îna ltu l Comisar OSCE pentru M ino rită ţi Naţionale, R o lf Ekeus, despre colaborarea UDMR cu partidul de guvernămînt şi despre Legea statutului maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei.' Liderul UDMR i-a spus oficialului european că, în sesiunea parlamentară trecută, au fost adoptate două legi importante priv ind retrocedarea proprietăţilor - Legea fondului funciar şi cea privind retrocedarea bunurilor bisericeşti, arătînd că acest lucru reprezintă “ un pas important” , atît pentru comunitatea maghiară, cît şi pentru întreaga societate românească.

“ Am făcut o analiză şi în- alte domenii, inclusiv învăţâmîntul, unde avem anumite restante. în învăţămîntul

-universitar de stat nu s-au îndeplinit anumite deziderate incluse în protocol (n.r. cu PSD)” , a precizat Marko Bela.

Preşedintele UDMR a mai spus că Legea statutului m aghiarilor a reprezentat un alt subiect important al discuţiei cu o fic ia lu l european, precizînd că înaltul Comisar OSCE ■pentru Minorităţi Naţionale s-a arătat optimist în ceea ce priveşte rezolvarea acestei probleme. Marko Bela a mai spus că “a fost foarte utilă” intîlnirea premierilor României şi Ungariei, fiindcă “ s-a conturat o soluţie” privind

Legea statutului, şi anume că se va face o analiză a acesteia în Comisia mixtă româno-ungară.

L ide ru l UDMR a apreciat că modificările acestei legi ar trebui sâ vizeze doar corelarea ei cu Memorandumul încheiat între România şi Ungaria.

La rîndul său, înaltul Comisar OSCE pentru M inorită ţi Naţionale, R o lf Ekeus, a declarat că a fost important sâ audă punctul de vedere al liderului U DM R p riv ind Legea sta tu tu lu i maghiarilor.

în atenţia cadrelor militare în rezervaOrganizaţia judeţeană a Uniunii Naţionale a cadrelor militare în rezervă

anunţă că deplasarea cadrelor militare în rezervă şi în retragere la Bistriţa se va face în ziua de 15. 07. 2002, ora 7,00 de la Căminul de Garnizoană Cluj.

Aici ar putea f i - reclama dumneavoastră A)

1797 - A încetat din viaţă poetul lenâchiţâ Văcărescu.

Poate fi considerată muzica doar ca o sursă sonoră de distracţii? Valenţele muzicii sînt multiple, ele însă se ascund tainic în sonorităţile ce curg în mrejele tăcerii verbale, Să încercăm să apropiem muzica de sufletul şi psihicul omului.

Există m u lţi oameni ce in singurătatea lor nu-şi pot găsi un tovarăş, un prieten, pentru întreţine un dialog. Starea aceasta de sp irit poate aduce comportamente umaneimprevizibile, plictiseala fiind doar unul din cele mai puţin grave. Ascultînd o muzică bună, cu o frumuseţe specifică, aceasta poate să-i aducă omului o sursă de iluminare^ce, în licărirea ei sfioasă, îţi dă o mişcare interioară. Pe calea luminii, sufletul întîlneşte o altă lume, diferită de interioritatea lui sau poate chiar un “ alter ego” . Atunci, sensibilitatea omenească începe să caute ceva. Nu ştie ce, dar caută. Dacă, în timp, descoperă un cîmp încărcat cu unde, cu potenţe comunicative indescifrabile, i se relevă o altfel de stare de spirit decît cea de care este stâpînit uneori pînă la terorizarea psihică; înseamnă că acea muzică îi poate spune cîndva, ceva, sau pur şi simplu îl dislocă din singurătatea în care trăieşte poate chiar de mult timp. Printr-o atenţie special şi miraculos creată în acele momente, omul ascultă “ tăcerea m uzic ii” . Surprinzător, însă, ascultarea “ tăcerii muzicii” îl conectează pe om în spaţiul unui alt grai. încearcă sâ-l traducă în limbajul lui interior farâ cuvinte. Nu reuşeşte imediat, dar se conturează încercarea, de acum spre sine, de a dialoga cu tăinuirile muzicii. Din mişcarea sonorităţilor ce bate parcă la porţile ps ih icu lu i, se desprind cîteva contururi sonore care persistă în variate configuraţii expresive. Ele se leagă între ele într-o ordine pe care la început cu greu o poţi înţelege. Le intuieşte şi speră că poate le va putea da un sens uman. Să reascultăm acum începutul interogativ al Simfoniei a 5-a de Beethoven. Oare cît timp a trecut pînă cînd oamenii au descifrat în primele 8 sunete ale acestei tulburătoare creaţii simfonice motivul destinului? Iubitorii de muzică bună traduc acest motiv cu expresia: ÎNCOTRO, OMULE? Cu siguranţă, timpul, cu farmecele lui, poate da muzicii sensuri umane. Atunci muzica începe să dialogheze cu ascultătorii ei fideli. Dar ce se întîmplă? Omul şi-a găsit un partener de conversaţie? Şi, dacă ei se înţeleg, se poate spera ca acest dialog să devină o sursă de plăcere asemenea unor cuvinte spuse de un prieten. Extraordinară senzaţie! Să poţi conversa cu ceva care-ţi destăinuie cel puţin senzaţii dintr-o altă lume şi în cu totul alt limbaj. Noi credem câ acest fenomen ce dăinuie de milenii poate crea în singurătatea existenţei umane un prieten ce-ţi poate oferi mici sau mari satisfacţii. Dar, de ce nu, şi bucurii interioare. Le putem noi oare denumi toate acestea zîmbete ale sufletului? Aşadar, muzica există în ipostaza ei de prieten. Melomanii nu sînt niciodată singuri, pentru că forţa spirituală a muzicii poate învinge singurătatea. Iată, deci, ascunsă ipostaza MUZICÂ- PRIETEN.

Emiliu DRAGEA

Expoziţie - eveniment

AVANGARDA ROMÂNEASCAIeri, la Muzeul Naţional de Artă Cluj

a avut loc vernisajul expoziţiei AVANGARDA ROMÂNEASCA - manuscrise, cărţi rare, publicaţii inedite, ai cărei organizatori sînt: Institutul pentm Cercetarea Avangardei Româneşti şi Europene Bucureşti, Consiliul Judeţean şi Muzeul Naţional de Artă Cluj. Cum se ştie, avangarda a reprezentat o mişcare literară şi artistică, în general, care a cultivat un modernism împins la extrem, care neagă convenţiile literare acceptate sau ceea ce se înţelege prin tradiţie; se situează, adică, sub semnul rupturii de tradiţia culturală sau de convenţia artistică în numele înnoirii spiritului, al libertăţii şi sincronizării cu “pulsul epocii” . Dorinţa de a lărgi sfera insp ira ţie i p rin .' ,w - va lorificârea tuturor i p o s ib ilită ţilo r lim baju lu i, gustul pentm elementul şocant - iată cîteva dintre direcţiile curentului avangardist în artă. Concordanţa statornicită între operele poetice, plastice, arhitecturale, publicistică, în general, se traduce în ceea ce este acceptat drept dadaism, futurism , suprarealism, constructivism, integralism, lettrism etc., reprezentanţii avangardei atribuind o însemnătate cu totul deosebită m anifestărilor literare. Reprezentată în literatura lumii de Tristan Tzara, Andre Breton, F.T. M arinetti, Philippe Soupault, de teoreticieni precum Guliermo de Tore, Renato Poggioli sau Adrian Marino, ca să dăm doar cîteva exemple, avangarda a

fost ilustrată în literatura română de I. Vinea, Tristan Tzara (S. Samyro), A. Maniu, Saşa Pană Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Ştefan Roii, Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, A l. Robot,D. Trost, Gellu Naum, V irg il Teodorescu si alţii. Ca reviste care au

încă în 1975, în premieră, o cuprinzătoare expoziţie cu lucrări din creaţia unor artişti, precum Maxy, M attis-Teutsch sau Corneliu Mihăilescu. în patrimoniul Muzeului se află lucrări ale unor artişti ai avangardei, reprezentînd curentul de

promovat mesajul avangardist: tip spiritual, cum sînt: Carol Pleşa - “ Contimporanul” , “ 75 H.P.” , “ Punct” , antroposof, care realizează în 1930“ Integral” , “ unu” , “Alge , “ Meridian . Să nu uităm nici de Urmuz, precursor al avangardei...

Cultivarea spiritului şi a curentului avangardist reprezintă una dintre preocupările majore ale Muzeului Naţional de Artă Cluj; aici, o sală este consacrată integral avangardei, instituţia clujeană organizînd, de altfel,

r

■A.

ţ

\ i

w

■xnj. v .

lucrări ce vizează euritmia abstractă (sculptură în lemn), Ion Vlasiu - care cochetează cu discipline spiritualiste (lucrări din lemn), Gy. Szabo Bela, cu gravură expresionistă în manieră “ liber miserorum” , A rtu r Vetro, al cămi spirit yoghin e evident în tipul de reprezentare, M ilitza Petraşcu (în muzeu este expus portretul lu i Ion

Vinea realizat de M ilitz a Petraşcu, prietenă apropiată a poetu lu i), M axy (Max Hermann), C o rne liuMihăilescu, Mattis - Teutsch, lo s if K le in , Hans Eder. Reflectînd cu to ţii “ V ia ţa intensă şi grandioasă a secolului... în ritm de aparat morse...” Expoziţia deschisă ieri s-a bucurat de ample şi documentate comentarii din partea lu i N icolae Ţonc - preşedintele Institutului pentru Cercetarea Avangardei Româneşti şi Europene din Bucureşti şi a poetului Adrian Popescu - redactor şef al revistei “ Steaua” .

Vernisajul a fost admirabil completat de o audiţie muzicală din creaţia maestrului clujean Eduard Terenyi, pe versuri dc Tristan Tzara.

Michaela BOCU• J Foto: I. P E TC U

P re m ie re c in e m a to g ra f ic eVidocq

1830. Paris se teme de o nouă revoluţie , se teme însăşi de misterioasele crime înfăptuite într-un timp scurt. Crime rezolvate doar de Vidocq, ex-puşcăriaşul devenit cel mai celebm detectiv al epocii sale.

Marile atuuri ale filmului lui Pitof, aflat la debutul său regizoral, sînt utilizarea camerei video digitale Sony Cine Alta 24P, folosită în realizarea efectelor vizuale deosebite, şi charisma de necontestat a lu i G erard Depardieu. Şi voi începe cu efectele speciale, în care Pitof are o mare experienţă. A realizat efectele speciale la The V isitors, Alien, Asterix şi Obelix contre Cesar. La Vidocq, interesul său se îndreaptă spre menţinerea cadrului' is toric, spre accentuarea fantasticului în detrimentul realismului. Depardieu? Se mulează perfect pe rolul primit, recunoaşte valoarea filmărilor cu noua cameră digitală care, potrivit celor declarate, “ deschide, o întreagă lume de posibilităţi în materie de naraţiune” . Şi cum camera d ig ita lă are particularitatea de a nu avea textură, P ito f a putut modela imaginea la infinit, alegîndu-şi contrastele, culorile, accentuînd fiecare detaliu, dînd spectatorului impresia unei proiecţii live (“ Republica” ).

înaltă trădare?Crimă de înaltă trădare - regia

Cari Franklin - reuneşte două nume de referinţă, Ashley Judd (filmografie din care reţinem A Time to K ill,

N orm al L ife , Obsesia, Doublc Jeopardy, Someone L ike You) şi M organ Frccman (de două ori nominalizat la Oscar pentru rol principal şi o singură dată pentru rol secundar, un Glob de Aur, un Urs de Argint...). Regizorul Cari Franklin a debutat în film cu One False Move, urmat de Devii in a Blue Dress, One True Tliing, filme cu distribuţii bune, printre care Denzel Washington, Meryl k Streep, B ill Paxton, I" ‘Renee Zellweger...). î *: . \

Crimă de înaltă j { ' ' v . .trăda re nu este altceva decît lupta a r- ' ~doi, trei împotriva unui sistefn justiţiar corupt. Este scoasă la. lumină o acţiune s c a n d a l o a s ă ,coordonată de unul ------------dintre cei mai respectaţi ofiţeri superiori din armata americană. De văzut, (“ A R T A ” - Eurimages).

meseriei. Bun de vizionat doar pentru a mai scăpa de căldură (“ Victoria” ).

Despărţirea de Rod Steiger

Marţi, 9 iulie a.c., ne-a părăsit Rod

CULTURAOV1

Lansări de carte

Liceeni drogaţi, şoferi vitezomani...

Superpoliţiştii te introduc în lumea liceenilor drogaţi, a traficanţilor de droguri, a indivizilor certaţi cu legea. Superpoliţiştii din Vermont, interpretaţi de cei cinci membri ai grupului “ Broken Lizard” , au toate atributele meseriei: insigne, pistoale, cătuşe, sirene, mustăţi. Ce le lipseşte? Le lipseşte un singur lucru - spiritul

Steiger (14 aprilie 1925 - iulie 2002). Rămîne în amintirea afectivă prin roluri de... dur, de personaj inflexibil şi greu de abordat, A l Capone, Napoleon sau Mussolini fiind cîteva exemple. A debutat pe marele ecran în 1951 cu Teresa în regia lui Fred Zinhemann. Film urmat de alte peste o sută! în 1968 obţine rîvnitul Oscar pentru rolul şerifului din în arşiţa nopţii, regizor Norman Jewison. între ultimele filme se numără V iaţă de îm prum ut/1995, Ficatul costă scump/1995, A tacu l marţienilor/1997.

Demostene SOFRON

Dialog cu VASILE PUŞCAŞ

Editura DACIA şi RADIO Cluj invită publicul interesat la lansarea cărţii Ceciliei Caragea, intitulată Dialog cu VASILE PUŞCAŞ, care va avea loc astăzi, 12 iulie a.c., ora 18, la RADIO Cluj (str. Donath nr. 160). Noua apariţie editorială va fi prezentată de Vasile Sebastian Dâncu şi Florin Zaharescu.

FEMEI INSPIRATOARE. Mathilde Wesendonk - Cosima Liszt - Margherita Albana Mignaty__________

Ieri, la orele amiezii, la Librăria E d itu r ii D A C IA de pe strada Memorandumului a fost lansată cartea lu i E douard Schure, in titu la tă FEM EI INSPIRATOARE. M athilde W esendonk - Cosim a L is z t - M argherita Albana Mignaty, apărută la Editura D AC IA în traducerea M ihae le i Munteanu; cartea va fi prezentată de Ovidiu Pecican.

Cercetaşii gherleni în Ungaria

Echipa dc cercetaşi de pe lingă Biserica romano-catolicâ din municipiul Gherla s-a întors, zilele trecute, dintr-o tabără organizată pc malul Iacului Balaton, la Siofok. în Ungaria. Copiii de pc Someş au fost inv ita ţi de comunitatea armenească din localitate, alături dc alţi tineri din ţara gazdă, din alte state europene şi dc pc continentul... african. Timp dc şapte zile, cercetaşii transilvăneni au participat la Festivalul Internaţional de folclor dc Ia Siofok. unde au susţinut un reuşii program de cîntece şi poezii. Oaspeţii români au vizitat monumente istorice, obiective turistice din judeţul Soinogy şi au asistat la slujbele religioase oficiate în bisericile reformate şi romano-catolice din staţiunea Siofok, o pitorească localitate de pe malul lacului Balaton. Alături dc cop iii gherleni, Ia m anifestările folclorice din Ungaria au participat şi membrii echipelor de cercetaşi din Gheorgheni şi Miercurea Ciuc, toate che ltu ie lile fiind asigurate de comunitatea armenească din Siofok.

SZ. Cs.

Caragiale revine pe scena gherleană

în anii ‘ 60-’ 70. în repertoriu l formaţiilor de teatru de amatori din oraşul Gherla, cel mai popular autor a fost Ion Luca Caragiale. A urmat o perioadă cînd comediile sale nu au mai fost atît de “ căutate” , însă de cîţiva ani piesele marelui nostru dramaturg revin pe afişul gherlean. Chiar şi formaţia de teatru recent în fiin ţa tă a Casei municipale de cultură a inclus în repertoriu o piesă de Caragiale. Este vorba de “ Five O ’ CIock” , la care repetiţiile au început încă la sfirşitul lun ii februarie. Cei 18 membri ai fo rm aţie i de teatru conduse de C onstantin Is tic i repetă cu multă pasiune piesa lui Caragiale, pe care doresc să o prezinte în premieră în localitate în această vară. Majoritatea “ actorilor” sînt tineri, mulţi dintre ei f iin d e lev ii celor două licee din municipiul de pe Someş. Decorurile şi aranjamentul muzical sînt rezolvate pe... plan local, iar costumele sînt realizate de către amatorii de teatru din oraş. Deci, “ autogospodârire” pe toată linia. Oamenii de teatru din Gherla au mare noroc cu Primăria, care sp rijină formaţiile Casei municipale de cultură.

SZ. Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

) X :a g ):a ) i ixvlxu ’J?\r ] ^a.clfo:)) c:î tO:u - sn n 1 j a^a g'K ci m t i i i î i c a

Sîm bătâ, 13 iulie7 .00 Vară pentru voi; 8,30 Dragă, am

micşorat copiii (s); 9,20 Legenda lui Tarzan (d.a.), 10.20 Auto Club; 11,05 Necazuri de puştoaică (s); 11,55 Festivalul Naţional Marin Chisâr, Craiova, 2002 (p.ll); 12,50 Debut 50 Plus; 13,50 Jurnal. Meteo; 14,00 Piraţii din Penzance (co.muzicală SUA 1983); 16,00 Băiatul care aduce soare (s); 17,00 Ora G în vacanţă; 1 8 ,00 Teleenciclopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport;20.30 Curat Caragiale! Parol!; 20,35 Tăcerea pieilor (co.SUA 1997); 22,05 O vară ... cu cîntec; 2 3 ,5 0 Jurnalul de noapte; 0 .00 Ameninţarea (dramă SUA 1972).

Dum inică, 14 iulie7,00 Universul credinţei; 8,30 Dragă, am

micşorat copiii (s); 9 ,20 Desene animate;10.20 Viaţa satului (m ag.); 11,50 Tezaur folcloric; 12.50 Conferinţa de presă; 13,50 Jurnalul de prînz. Meteo; 14,00 Spectacolul lumii... văzut de Ioan Grigorescu; 14,30 A douăsprezecea noapte ( co.Anglia 1996);16.50 Circul: fascinaţie şi magie; 17,55 Glum e, boacăne, aventuri; 18,30 Bravo. Bravissimol; 20 .00 Jurnal. Meteo. Sport;2 0 .2 5 Agenda europeană; 20,30 Curat Caragiale! Parol!; 20,35 Rondul de noapte (thnller SUA 1995): 22.20 O vară ... cu cîntec;2 3 .5 0 Jurnal de n oapte; 0 ,00 Bravo, Bravissimol (r); 1,30 Garantat 100% (r); 2.30 Jurnal (r). Meleo. Sport.

tv roSîmbătă, 13 lulio

7.C0 Călâ'.onnd pnn ţară; 7,35 Camera de gardă (r): 8.10 Ana apărării; 8,45 Fărîmijă şl Piperuş (co.SUA 1995): 10.15 Flipper şi Lopaka (s); 10.45 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 11,30 Acvila (s); 12.00 Arca lui Noe: 12.30 Cronici vo'.ive: 13.05 Gîndit în România: 13,35 Chadot pompier: Furtuna (co.SUA 1915);14.05 Planeta singuratică (do): 15,05 Bărbaţi, la cratriă' (div.); 16.45 Andromeda (s); 17.25 Viaţa la 15^ani (s); 18.00 Iubiri celebre ale secolului XX (do): 18.35 Primul val (s); 19,25 Famiha mea (s); 20.00 Miss Italia (co.ltalia 2001. p.l): 21 .25 Bine dragâ!(s); 22 .00 Doamna Bovary (s); 22.50 Despre viaţă şi sex: 23.40 Van Halen III (concert); 0.45 Pariu Mortal (f/r).

Duminică, 14 lullo 7.0Q Acvila (s/r); 7.25 Flipper şi Lopaka

(s/r); 8.00 Desene animate (r); 8,35 Tradiţii;9.10 Ferma; 10.15 Flipper şi Lopaka (s);10.45 Prietenii lui Piticot; 11,30 Acvila (s);12.00 Căţei meseriaşi (s); 12,30 Paradisul de Fngâ noi; 13,10 Medalion de interpret;13 .45 A leea cu ghim pi; 14,00 intilniri subacvatice (do); 15.00 Ştiri; 15.05 Culisele celui de-al doilea război mondial (do); 16,45 Andromeda (s); 17,30 Viaţa la 15 ani (s);18.00 Portrete în acvaforte: 18,35 Primul val (s); 19.25 Familia m ea (s): 20,00 Obsesii (dramă SUA ‘83); 21,40 Bine dragă! (s);22.10 Teo ( dramă Italia 1996); 0,00 Iubiri celebre... (do/r): 0,30 Planeta singuratică (r);1.20 Aleea cu ghimpi (r).

RADIO FIR 96,2 FM DEJSîm bătâ, 13 iulie

In w e e k e n d , d ă b u n ă d im in ea ţa 8.00-11.00; 3 c e a s u r i d e s im b ă tă 11.00-14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment; Z ig zag m u zic a l 14.00-22.00, muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Muncelean; F iru l roşu,16.00-17.00 şi 21.00-22.00, dedicaţii muzicale în direct; J u rn a lu l B B C -, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ş tirile R A D IO F IR 9.30, 12.30; Casă de p ia tră 17.00-17.30, cu Alina Terpe; Cu ş i p e n tru a d o le s c e n ţi 18.30-19.00, realizator Alina Terpe; Top E V E R G R E E N , 19.00-20.00, realizator Alina Terpe; S aru d a y n ig h t— Top 5 0 R A D IO F IR 2 2 .0 0 -0 3 .0 0 , clasam ent muzical, răspunsuri la scrisori, divertisment, cu Florin Grosu.

Dum inică, 14 iulie L u m e a c o p i i lo r 10 .00 -10 .30 , emisiune

pentru copii cu A lina T erpe; D u m in ic a îm preună, 10.00-14.00, Divertisment, muzică, inform aţii u tile , pow er play; cu C iprian Muncelean; J u rn a l B B C 11.00, 14.00, 18.00; P e S o m e ş în s u s ş i-n jo s 14.30-15.30, E m is iu n e d e m u z ic ă p o p u la ră , realizator Nelu Dordoi.

A D E V A R U LC l u j ;

Sîmbătă, 13 iulie7,00 Ispita (s/r); 8,00 Paparazii (div./r); 9,30

Fir întins (mag.); 10,00 Casa de piatră (mag.);10.30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 BT (mag.); 11,30 Medicul de gardă (mag.); 12,30 Noile aventuri ale lui Flipper (s); 13,30 Realităţile vieţii (s); 14,30 Stargate SG-1 (s);15.30 Cu capu-n nori (s); 16,00 Sheena (s);1 7 .00 Trâieşte-ţi vara cu Hi-Q; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 19,40 Sătptămîna financiară; 20,00 Forţe de elită 2 (f.SUA '99);22.00 Pasiune ascunsă (thriller SUA 1996); 0,30 Stargate SG-1 (s/r); 1,30 Generalul Yen (dram ă romantică SUA 1933); 3,30 Observator (r); 4,20 Medicul de gardă (r);5.30 Casa de piatră (r); 6,00 Fir întins (r).

Duminică, 14 iulie7,00 Forţe de elită 2 (f/r); 9,00 îngerii

păzitori (s); 10,00 Desene animate; 11,00 Tick, cavalerul dreptăţii (s); 11,30 Misiune imposibilă (s); 12,30 Roswell (s); 13,30 Stargate SG-1 (s); 14,30 Ora de vară (div.);15.30 Vedete cu fiţe (s); 16,00 V.I.P. (s);17,00 Toate pînzele sus - Misterele mării (f. România 1976); 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Dune (f. SF Canada/Ger./SUA 2000, p.ll); 21,00 Competiţia; 22,30 Clubul vrăjitoarelor (th riiler SUA 1996); 0,30 Misterele mării (f/r); 2,00 Vedete cu fiţe (s/r);2.30 Zile din viaţa noastră (s); 4,00 V.I.P. (sI r); 5,00 Clubul vrăjitoarelor (r).

Sîmbătă, 13 iulie7,15 Vei fi a mea, Paloma! (s/r); 8,15

Poveştiri adevărate (r); 9,00 la-mă acasă! (m agir); 9,30 îngeraşul (s); 11,45 Căsuţa poveştilor; 12,15 Dragoste şi putere (s/r);12,45 Petrecerea (div./r); 13,45 Micuţele doamne (s); 15,00 Muzica de acasă; 15,30 Din viaţă cu R.Sâraru; 16,00 Amor de căţel (s); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Betty cea urîlâ (s); 19,30 Poveştiri adevărate;20,00 Mariu (s); 20,50 Iubire fără de păcat (s); 22.30 Nord şi Sud (s); 23,20 Jake şi Grăsanul (s): 0,10 Poveştiri adevărate (r);0.40 Betty cea urîtâ (s/r); 1,30 Micuţele doamne (s/r); 2,15 Dansează cu mine! (r);3,15 Iubire fără de păcat (s/r); 4,45 Chef de chef (r).

Duminică, 14 Iulie7,15 Vei fi a mea, Paloma! (s/r); 8,15

Poveştiri adevărate (r); 9,00 Aventurile lui Papyrus (s); 9.30 îngeraşul (s); 11,45 Amor de căţel (s/r); 13,15 Mariu (s/r); 14,10 Jake şi Grăsanul (s/r); 15,00 Muzica de acasă;15,30 Femeile lui Andrew (s); 16,00 la-mă acasă! (mag.); 16,30 Petrecerea (div.); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Betty cea urită (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Mariu (s); 20,50 Iubire fără de păcat (s); 22,30 Ecomoda (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urită (s/r); 1,00 Chef de chef (r); 2,00 Ecomoda (s/r); 3,00 Iubire fără de păcat (s/r).___________

d e

. U r i H l i ■-

Sîmbătă, 13 iulie6,00 Bună d im in e a ţa - O emisiune cu

informaţii, actualităţi şi muzică realizată de Doina Borgovan. 8,00 E m isiunea în limba m a g h ia ră . 10,00 C în tă in im ă ş l s p u n e - muzică populară. 11,00 A ctualită ţi, m uzică ş i sport, 13,00 R ad io ju rn a l B ucureşti. 13,15 C ava lerii m esei ro tunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miclăuş; 14,00 P rogram m uzical; 15,00 E m isiunea în lim ba m aghiară. 18,00 Ştiri. 18,05-19,00 Incursiun i de m elom an. Realizator Sergiu Alex; 19,00 R a d io ju rn a l B u cu reşti. 19,15-20,00 Sfera m agică , redactor Stana Sevianu; 20,00-21,50 Din grăd ina cu f lo ri m ulte , cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 înch iderea program uiu'r, 22,00-24,00 Pe 95,6 M H z P rogram m uzical.

Duminică, 14 iulie6,00 Bună dim ineaţa de dum inică. Ritmuri

antrenante doar pe 95,6 MHz; 8,00 La izvor de c în t ş i dor. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 A p ă ră to r ii g lie i transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Sesam , deschide- te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 10,30 Din d iscoteca u n u i m elom an am ator. 11,00 Radi'odumlnica. Prezintă Florin Pruteanu; 13,00 R adio jurnal Bucureşti. 13,15 D iligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Fiorin Săsărman. 14,00 E m isiunea in lim b a m ag h ia ră . 18,00 Ş tir i 18,05-19,00 P eluza radio - cu Ioan Vasile Vanea şi Mihai Gotiu. 19,00 R adiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 J a z z la R a d io C lu j cu Constantin Colhon. 20,00 D in g răd ina cu f lo ri m ulte. Prezintă Gelu Furdui. 22 ,00 în c h id e re a program ului pe 909 ş i 1593 KHz; 22,00-24,00 P e 95 ,6 M H z P rogram m uzical.

Sîmbătă, 13 iulie7,00 Lună sălbatică (s/r); 8,00 Tibanu'

pescuieşte...; 9,00 Desene animate; 10,00 Să fii sănătos!; 11,00 Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30 Exploziv; 15,00 Filmul şi televiziunea; 15,30 Lună sălbatică (s); 16,30 Real TV; 17,00 Camera de rîs (div.); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Poliţia în acţiune; 20,00 Comedy Bar; 22,00 Greu de ucis II ( f. SUA '90); 0,00 M.A.S.H. (s/r); 0,30 Film erotic; 2,00 Focus (r).

Duminică, 14 iulie7,00 Tradiţiile românilor; 8,00 Desene

animate; 10,30 Hit 40 - top muzical; 11,30 www.primatv; 12,30 Ambient; 13,00 Levintza prezintă; 13,30 Sabia răzbunării (f.Canada 1986, p .ll); 15,30 Dog Show; 16 ,00 Formidabilul ( co. SUA 1991); 18,00 Focus - em. de ştiri; 19,00 între viaţă şi moarte;20,00 Cîrcotaşii în Europa; 21,00 Văduva neagră (thriller SUA 1986); 23,00 Alien 3 (thriller SF SUA 1992); 1,00 Dog Show (r);1,30 Levintza prezintă (r).

Z /a to cSîmbătă, 13 iulie

7,35 Ştiri (r); 7,50 Videoclipuri; 11,00 Atelierul lui Newton (s); 11,30 Documentar DW; 12,30 Cîntece populare (r); 13,30 Melodii, melodii; 14,00 Râmînerea ( f/r); 16,00 Club abc; 17,00 Videoclipuri; 18,00 Germania în direct; 18 ,30 Telejurnal; 19 ,00 Caleidoscopul artelor; 19,30 Concert de muzică populară; 20,30 Intre iubire şi credinţă (dramă SUA 1999); 22,00 Club abc (r); 23,00 Documentar DW; 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Videoclipuri.

Duminică, 14 iulie7,35 Ştiri (r); 7,50 Videoclipuri; 11,00

Amintiri din copilărie (f.România 1965); 12,30 Documentar DW; 13,30 Holywod (do); 14,00 Intre iubire şi credinţă ( f/r); 15 ,35 Documentar DW; 16,00 Cîntece populare;17,00 Istoria creştinismului (do); 17,30 Melodii, melodii; 18,00 Puterea politicii (do);18.30 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi (do);19.30 Concert; 20,30 Tată de duminică ( dramă România 1975); 22,05 Loto-Pariu - Trio; 22,20 Pasiune fatală (thriller SUA 1995); 0,00 Sinteza zilei; 0,15 Hollywood (r).

UNIPLUS RadioSîmbătă, 13 iulie

Program inform ativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8,20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa: 10,00-14,00 Sindrofia de w eekend; 12,00-13,00 P op-p lus;15,00-22,00 P rogram m u zica l; 22,00-23,00 R itm uri fierb in ţi cu RONA ; 23,00-6,00 PARTY.

Duminică, 14 Iulie P rogram In fo rm ativ BBC : 6,00-6,30, 8,00-

8,20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6,30-10,00 Uniplus de d im ineaţa ; 10,00-14,00 S indrofia de w eekend ; 15,00-22,00 P rogram muzical-, 22,00-6,00 PARTY.

j u m n ; . :■ ' Sîmbătă, 13 iulie

8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00 C afeau a de dim ineaţă: 10.00 C ountry C lub (r); 11.00-14.00 La s fîrş it de săptăm înă; 14.00 BBC;14.30 N o i t it lu ri de la casele de discuri-,15.00 A udioselect, 16.00 Tehnom ania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC; 19.30 S nerg ia ; 20.30-04.00 R adiod iscoteca - Dan Brad.

Duminică, 14 iulie8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 E vanghelia de

dum in ică ; 9.00 Cafeaua de dimineaţă-, 10.00 D o a r o p o an tă s ă -ţi m a i spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 S p o rt F M (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de s u fle t (r) 14.00 BBC; 16.00 C ountry C lub;17.00 Top ş i-a ş a (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmix-, 21.00 Taxi Music.

Sîmbătă, 13 iulie , 08:00-11:00 Im puls de weekend - o trezse

în variantă estivală; 12:00-14:00 Romanian top 100; 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 18:30- 08:00 H it a fte r hit.

Duminică, 14 iulie 08:00-11:00 Im puls de w eekend - o trezse

în variantă estivală; 12:00-14:00 Rom anian top 100-, 18:00-18:30 Radio E uropa Liberă; 18:30- 08:00 H it a fte r hit..

IIJ ISSStSS

Sîmbătă, 13 iulie7 ,00 Desene animate; 9,35 Lupul din

campus (s); 10,00 Un altfel de bebeluş (s);10,30 ProMotor (em.auto); 11,00 Auto Raliul Kenyei (rez.); 11,30 O altfel de lume (s);12.00 ProVest; 12,30 Vărul din străinătate (s); 13,00 Katie Joplin (s); 13,30 Sărbătoarea muzicii; 14,00 Un tată în plus (f/r); 16,00 Buffy, spaima vampirilor (s); 17,00 Dispăruţi fără urmă (thriller SUA ’99); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,40 Soluţii extreme (thriller SUA ’96);22.00 Hotel California; 23,00 Ally McBeal (s); 0,00 Clanul Soprano (s); 1,00 Revoltă în Pacific (dramă SUA 1999).

Duminică, 14 iulie7,00 Desene animate; 10,00 Lupul din

campus (s); 10,30 Un altfel de bebeluş (s);11,00 Prizonier în lumea femeilor (s); 11,30 O altfel de lume (s); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Jesse (s);13,30 Regăsirea (dramă SUA 1988); 15,30 Păcăleli la pachet; 16,30 Misterele planetei albastre (do); 17,30 Ghepardul (dramă Italia 1963, p.l); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,40 Al 13- lea războinic (f.SUA ’99); 21,30 Cîştigi fără să ştii!; 22,00 O vară de ris; 23,00 Marcă înregistrată; 23,30 Zero; 0,00 Oz (s); 1,00 Numărătoarea inversă (thriller SUA 1999).

9 2 .0 F M

C Dr a o i o Sîmbătă, 13 iulie

M eteo 8,00, 9,40. Horoscop 8,25, 9 ,25 . Ş tiri: 09,00, 10,00. Agenda culturală d e W eek E n d 10,20. BB C 11,00, 18,00. C D Country 11,30. Retrospectiva Ce m ai c re d e lum ea 13,00; A genda culturală de W e e k E n d (reluare) 15,20. Flash informativ: 21 ,00 ,23,00, 01,00.

Duminică, 14 iulie M eteo 8,00, 9,40. Horoscop 8,25, 9 ,25 .

Ştiri: 09,00, 10,00. BBC 11,00, 18,00. C D C ountry 11,30. Retrospectiva Ce mai c re d e lum ea 13,00; In -dependenţa 14,00. Flash informativ; 21,00, 23,00, 01,00.

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

Sîmbătă, 13 iulie06,00-10,00 Ceasurile d im ineţii; 10,00-

10,10 B u le t in in fo rm a t iv ; 10 ,10-10,40 S fin ţii Părinţi, contem poranii noştri; 10,40-11.00 C in tă r i b is e r ic e ş ti; 11 ,00-11,30 U niversul teo log ic universul credinţei (r);11.30-12,00 M uzică populară; 12,00-13,00 P la n e ta v e rd e ; 13 ,00 -13 ,05 B u le t in in form ativ ; 13,05-16,00 M agazin; 16,00-16.30 Sfin ţii P ărin ţi contem poranii noştri (r); 16,30-17,00 C u v în tu l V ie ţii (lecturi zilnice din Sfînta Scriptura şi din vieţile sfinţilor); 17,00-18,00 B yzantion ; 18,00-19.00 S lujba V ecern ie i (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00-19.30 C in tă r i b is e ric e ş ti; 19,30- 20,00 P ăh ăre lu l cu n e c ta r (emisiune pentru cei mici); 20 ,00 -20 ,30 U n iv e rs u l te o lo g ic , u n iv e rs u l c re d in ţe i; 20,30-21,00 30 d e m inute (actualităţi); 21,00- 22,30 Arhiva d e fo lc lo r; 22 ,30-23 ,00 R u g ă c iu n ile s e r ii;23.30-07,00 Lin iştea nopţii (muzică clasică).

Duminică, 14 iulie 07,00-10,00 C easurile dimineţii; 10,00-

12,30 Sfinta L iturgh ie (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 12,30 -13,00 M u z ic ă b is e r ic e a s c ă ; 12 ,00 -17 ,00 M agazin; 13,00-15,00 Fascinaţia o p ere i;15.00-16,00 E m isiune cu ltu ra lă ; 16,00-17,00 E vanghelia ş i Predica de la S fînta Liturghie; 17,00-18,00 Tonul face m uzica;18.00-19,15 S lu jba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,15 -19,30 C in tă r i b is e r ic e ş t i; 19,30-20,00 P ăh ăre lu l cu n e c ta r (emisiune pentru cei mici); 20 ,00 -21 ,00 C ele m a i fru m o a s e p ag in i ale ortodoxiei; 21,00-22,30 La curţile d o ru lu i; 22,30-23,00 R ugăc iu n ile s e rii;23,30-06,00 Liniştea nopţii (muzică clasică).

u

r r

. CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-1

SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. ___________

sL%li.EM Cafeii5-; i* t

Şcoala Postliceală Economică "Preuniversitaria XXI" Cluj-NapocaA u to riza tă de Com isia Naţională de Evaluare şi

A cred ita re a M E C înscrie absolvenţi de liceu, cu sau fară bacalaureat, la specializarea cu durata de 2 ani: -

asistent de gestiune financiar contabilăDin 1997, formăm specialişti pentru domeniul economic, financiar, contabil. Asigurăm importante fac ilită ţi! înscrie ri între orele 10-17 pe str. M . Kogălniceanu nr. 9 (în incinta Colegiu lu i Naţional "E. Racoviţă"). \9762047)

S.C. TRICOTAJ SERENA S.A.angajează

PERSONÂL MUNCITORpentru a deservi următoarele tipu ri de maşini:

- R I N O L D I Ieo

- K E T T • ISe asigură condiţii de muncă foarte bune, bonuri de masă

si un salariu motivant.

•5688' TSjAfW'SZt;

I3RNC POSTlansează cârdul

în premieră pe piaţa bancară, t O j f lX f X permite efectuarea deplăţi prin Internet, în conditţii de securitate sporită, prin intermediul

cârdului virtual ataşat, t a i f u n - N e t .

Emis sub sigla MASTERCARD, t a i f u n ' este un card în lei ce poate fi folosit în România şi în străinătate, la terminale electronice sau manuale, pentru plăţi sau pentru obţinerea de numerar (valută locală).

Simplificaţi-vă vacanţa prin taifun! §Informaţii suplimentare la „telefonul clientului" — 19.74.19 §

sau pe internet, la “

Tu iei maşina, noi îţi dăm gratis

d e%

%> ufcîr r

Cumpără o maşină de spălat ZANUSSI şi primeşti gratis detergent pentru un an de zile.

Cluj, Piaţa Unirii nr. 16, tel.: 0264/190.988

NUMAI ÎN REŢEAUA MAGAZINELOR

VALTEX ZANUSSIMult confort, puţin efort I

R 3 From the Electrolux Group. The wor/d's No. 1 choice.K7TCHEN, CLEAN/NO AND OUTDOOR APPLtANCES

S.C. CONTOR ZENNER ROMANIA S.A. ARAD ~/ Punct de Lucru Cluj

Angajează: REFERENT TEHNIC - :' Cerinţe: - u

J - studii superioare [clinice - cunoştinţe utilizare PC (Word,Excel)

- cunoaşterea lin tb ii engleze şi/sau germane constituie avantaj ' . - dom ic iliu l în Cluj

C.V.-urile se vor depune până la data de 12.07.2002 la ora 16. la sediul din str.Observatorului nr. 107. ap.61B, telefon 406018, fax 406020.

e -m a il: c lu jrtzenne r.ro . OD oar persoanele selectate v o r t i contactate pentru interviu.

[■ , v y - - yv -

Creditul care te sprijină.Banca Românească îţi oferă Programul de Credite M icro şl Mici derulat

din sursa Fondului Rom âno-German/KredltanstaltfQrW lederaufbau

^ Fondul R om â n o -G e rm a npentru afaceri mid

•—) Beneficiari: persoane juridice înregistrate în România, persoane fizice autorizate,

liber profesionişti şi asociaţii familiale.

—JLimita maximă de finanţare: 60 000 EURO 1

•••)• Perioada maximă de finanţare este de 24 de luni.

Dobânda este cuprinsă între 12-18% p.a., în funcţie de suma creditului acordat şi de

riscul de credit evaluat.

“•} Rambursarea se face în rate lunare egale.

Sucuraala Clu] Napoca - Piaţa Mihal Viteazu. nr,14-20; Tal.: (0264) 431721; Fax: (0264) 198071: Wabalt*: www.brom.ro

(Jh) BANCA ROMÂNEASCĂÎm preună cu t i n e . î n t o t d e a u n a .

^ # ' - y j S X g i r W o f e i o i p . - l  M i l T f

7 - ' . " v

BO NUSi

Grăbeşte-te sâ profiţi de contul BONUS. Creat de Raiffeisen Bank, acest cont îţi oferâ avantaje majore:

• Bonus de loialitate: o dobândă mărită cu 2% pentru fiecare a treia lună de reînnoire a depozitului;

• Bonus de confort: tu sau o persoană aleasă de tine A puteţi încasa dobânda în contul curent sau într-un

cont de card Raiffeisen Bank.

Deschide-ţi chiar acum un cont BONUS la Raiffeisen Bank!

RaiffeisenBANK

(F.P.039S)

0800 802 02 02' - Număr cu apel gratuit

D ' o I j

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtâ 9-14;tel/fax 19-73-04:

I_ : SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23: >47 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16.

_______________________ m arţi, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75

. . i ’J . . . .

Angajăm

OPERATOR CALCULATORCerinţe: - rapiditate la culegere text în Word.

- cunoştinţe Page Maker 6.5 Inform aţii şi relaţii suplimentare:

str. N apoca nr. 16, telefon 197.418, în tre orele 10-15.

Companie leader în importul şi distribuţia de dispozitive medicale angajează:

DIRECTOR ZONA CLUJProfilul candidatului:

- m in im 2 ani experienţă în vînzâri;- aptitudini de comunicare şi negociere;- prezenţă agreabilă;- permis de conducere;- vîrstă 25-30 ani. - |

- C V ia 'fax n r. 021-212.41.57.___________ |

COMPANIA DE BERE ROMÂNIA SA.,companie ce deţine fabrici de bere în Cluj, Buzău şi Timişoara, membră a grupului South African Breweries International - al doilea producător

de bere din lume - angajează pentru locaţia Clgj:

COMPANIA DE BERE ROMÂNIA SA. CLUJ-NAPOCA

Stx. Mănăştur, Nr. 2-6 Cod 3400

F a x -(0 2 6 4 ) 199.511

: ;tH> . . i

MEMBPU A l GSU?UUTC ţSOUTH ATRICAN BBnVDJIES INTERNATIONAL |

INGINER DE SISTEM în INFORMATICĂ

Aflat în subordinea Directorului de Sistem e Informatice, p rin cip a la d u m neavoastră resp o n sa b ilita te va fi întreţinerea sistem elor informatice pentru locaţia Cluj.Se cer:

> studii superioare de specialitate> experienţă în administrarea reţelelor de

calculatoare> cunoşţinte de Exchange Server, Windows NT> perm is de conducere B «

Dacă sunteţi o persoană am biţioasă şi energică, aveţi dom iciliul în Cluj şi doriţi să vă alăturaţi unei echipe de su cces, trimiteţi un Curriculum Vitae şi o scrisoare de in tenţie la departamentul nostru de Resurse Umane, sp ec ificâ n d poziţia pentru care aplicaţi, p e adresa m enţionată, până la data de 19 iulie 2002.Notă: Numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi._________ ._________if.p m v

xihtieADEVARULde Cluj

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL. 064-194.981.

TEL: 196.858.

UNIVERSITATEA CREŞTINAC î W M t

Facultatea de Drept Cluj-NapocaAcreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002

publicată în M onitoru l O fic ia l Nr. 291 din 30.04.2002,

Organizează admitere pentru anul universitar 2002-2003

D u ra ta s tu d iilo r:-C urs de zi: 4 ani- Fără frecvenţă: 5 ani

C o n d iţ ii dc adm itere:Admiterea Ia Facultate se face pe baza mediei de la Bacalaueat, în ordinea descrescîndă a m ediilor şi în lim ita locurilor.

Taxa ilc înscriere este dc 300.000 le i 5c\

în sc r ie r ile sc fac în perioada 10 iu lic-30 sept. 2 0 0 2 §

Începînd cu anul universitar 2002-2003, prin darea în folosinţă a bib lio tecii, care este dotată cu un număr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul b ib lio tecii la toate m ateriile cuprinse în planul dc învăţâmînt.

Sc acordă urm ătoare le în le sn ir i:- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele de examen pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa deexamen numai pentru sesiunea de reexaminare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care plătesc integral taxa pînă la 1 .1 0 .2 0 0 2 .- reducerea taxei de şcolarizare cu 1 0% pentru: fraţi, soţ şi soţie, dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.

In fo rm a ţii suplimentare la secretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burcbista nr. 2 telefon 0264-432211; 0264-432265.

BANCA TRANSILVANIA S.A. SUCURSALA CLUJ

Organizează concurs de selecţie pentru:

ŞEF SERVICIU CONTABILITATECerinţe:• studii: superioare economice;• experienţă în contabilitate bancară m inim 3 ani;• operare calculator;• responsabilitate crescută;• preferinţă pentru muncă în echipă;• rezistenţă la efort şi stress prelungit;• atenţie concentrată şi d istributivă.

C V-u l însoţit de o scrisoare de intenţie (şi un număr de telefon de contact) poate f i trim is pe adresa C.P. 1197 OF. P O Ş T A L 1, C lu j-Naoca, 3400 sau la fax 19.07.82 pînă la data de 21.07.2002.Vom răspunde numai celor selecţionaţi pentru testul psihologic.Asigurăm confidenţialitate deplină. (9750521)

ţ>mmm

B A N C A C O M E R C I A L A

C A R P A T I C ACERTIFICATUL DE DEPOZIT

ANIVERSAR

Dobândă: 29% pe an

1-5 '«•3 :

Termen: 180 zile

iz z r z zC0P1 URI s 5 ,25 sau 50 milioane LEI

DISPONIBIL num ai în perioada 11 IUNIE - 3 1 IULIE

s -ţ ” î

.1 HI. H IUmţ:* >Ir. S' .

T V '! . :O c ; . f - I 2 5 5 S J

i

f

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, martiţ vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._______ ___

J . 'ub

S.C. închiriazăspaţiu pen tru depozitareîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

LICEUL PARTICULAR şi

ŞCOALA POSTLICEALĂ"H O R E A , C L O Ş C A Ş I C R I Ş A N " Cluj-Napoca cu autorizaţia nr. 87/2001 a M.E.N.Face înscrieri pentru cls. a IX-a liceu, curs de zi:- management instituţional - 1 clasă- filologie - intensiv o limbă modernă - 2 clase s-- matematică-informatică - intensiv engleză - 1 clasă 8Şcoala postliceală, anul I §- asistent de gestiune (finanţe-contabilitate) - 1 clasă- tehnician cadastru funciar-topograf - 1 clasăInformaţii la secretariatul liceului (în incinta Liceului „George Baritiu"), str. Emil Isac nr. 10, cam. 34 sau la tel. 0264-196.697 şi 0740-840.074.

U niversitatea “Avram lancu”Str. Fabricii de

Zahăr nr. 6-8,Cluj-Napoca

tel.064-445067, *organizează concurs de odmitere f motricitate - Admis/la urm ătoarele s p e c ia liz ă ri DesDjns

“ nforrn H ’G - 410/ 2. Media de bacalaureat-5 0 %

cursun de

25.04.2002: 3. Media generală a anilor de liceu - 50%

1. Media de bacalaureat-50% . ____- ,, .. . .1. Probe şi teste de motncitate2. Media generală a anilor de gp0/o yliceu - 50% 2. Media de bacalaureat - 40%

1. Media de bacalaureat - 50%

i: 100, cursuri de

CriteriLde_selecţie:1. Media de bacalaureat - 50%2. Media generală a anilor de

2. Media generală a anilor de |jc e u . 5 3 1 %

Se.potJnscrie_doar_ceLcare_au studi a LînJic.e uJ i m ba_e n g leză ca_piimaJlmbă_strămă T?

Număr de locuri:- 100, cursuri de zi - 50, cursuri fără frecvenţă

Criterii de selecţie:1. Media de bacalaureat - 50%2. Media generală a anilor de liceu - 50%

- 100, cursuri de zi -150 , cursuri fără frecventă

1. Media de bacalaureat - 50%2. Media generală a anilor de

liceu - 50%înscrierile şi achitarea taxei de înscriere (100.000 lei), pentru

toate specializările, se fac în clădirea centrală a Universităţii “Avram lancu ” din Cluj-Napoca, str.Fabricii de Zahăr nr. 6-8, în perioada:

1 iulie - 25 septembrie 2002 Comunicarea rezultatelor selecţiei va avea loc la 26 iulie 2002

şi 26 septembrie 2002.Pentru specializările Educaţie Fizică şi Sport şi cea de

Kinetoterapie, concursul de admitere se va susţine în 17 iulie şi 26 septembrie 2002.

Informaţii suplimentare la telefon 0264-445.067. (9758930)

în conformitate cu prevederile O.G._ 1.1/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se somează următorii debitori:

1. Asociaţia de sprijin social „Har", cod fiscal R8486179, cu sediul declarat în Cluj-Napoca, str. Maramureşului nr. 50, la plata sumelor cuprinse în Procesul-Verbal de Control nr. 1735/26.07.2001 întocmit de către Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj, precum şi la plata majorărilor şi penalităţilor de întîrziere aferente.

2. Liga pentru apărarea drepturilor oamenilor cercetaţi, arestaţi şi condamnaţi din România, cod fiscal 8889651, cu sediul declarat în Cluj-Napoca, str. Plopilor nr. 75, la plata sumelor cuprinse în Procesul-Verbal de contravenţie nr. 192/21.09.2000 întocmit de către Biroul Vamal de Control şi Vămuire la Frontiera Vârşand. (9750518)

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJREGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ APĂ-CANAL CLUJj

3 4 0 0 C lu j-N a p o c a , B - d u l 2 1 D e c e m b r ie 1 9 8 9 n r . 7 9

Telefon: 0040-264-191.444; 0040-264-190.863; Fax: 0040-264-430.! E-mail: rajac@rajaccj.ro •

Web: http://www.rajaccj.ro

BULETIN DE ANALIZĂ A APEI Săptămîna 3 - 1 0 Iulie 2002

Parametru (Unitate de

măsură)

Admis prin STAS

■1342/1991 '

în sistemul administ R.A.J.A.C. Clu

rat dei

Miere.' 3 Iulie

Joi 4 Iulie

Vi.5 Iulie

Sâmb. 6 Iulie

Dum. 7 Iulie

Luni 8 Iulie

Ma.9 Iulie

Mi.10 Iulie

, T u rb id ita te (N T U )

5 (m ax.10) 0 , 6 6 1 , 0 2 1,57 0,85 0 , 6 6 1,82 1,24 ,0,83

C lo ru ri (m g /l) .

250 (m ax .400) 4 ,9 6 4 ,96 7,8 4 ,25 7 ,8 7 ,09 4 ,9 6 4 ,9 6

• P lu m b (m icrog ram e /l)

50 0 , i 0 , 1 2 0,15 0 ,18 0 0 ,15 0 ,15 0 , t

A zo ta ţi(m g /l)

45 1,69 1,77 4,8 1,9 2 ,9 0 2 ,5 1 2 ,35 1,87

C o li T o ta l (n r / 1 0 0 m l)

0 (m ax.3) 0 0 0 0 0 0 • 0 0

Conform rezultatelor analizelor.fizico-chimice şi bacteriologice, apa a fost potabilă în întreg intervalul 3 -1 0 Iulie a.c.(5056157) B iroul de Relaţii Publice

UN ARISTON DE LA

SC CLAROM CLUJ SRLAl PRINS REDUCEREA DE 19%

+ Termostat gratuit RATE PENTRU TOATĂ

LUCRAREA CU Centrală + Materiale* Manopera 2 cam: 27 milioane; 3 cam: 29 mii. 4 cam: 31 mii; vile, cabane. ^

NU-S ALŢII MAI BUNI! § UMFLĂ PREŢUL CU <§

MINCIUNI!!! - a Gospodarilor nr. 22

(lingă Farm ec)Tel. 0740-312.604; 0740-312.605; 0766-321.467; 0740-913.604.

ADEVĂRULde Cluj

S.C. ECCOCASA S.R.L.;Str. Plopilor nr. 25 |

; Tel. 429.674, 0723-375.469 | 0745-235.668, 0723-983.329

• Caufă u rgen t de înch iriat apartam ent 2 cam ere în zona centrală, mobilat, cu TV, pentru 3 persoane. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde spaţiu birouri şi depozit, + curte, acces auto, ideal pentru sediu finnâ, zona Fabricii de berc. Tel. 429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)

• închiriază’ spaţiu comercial în zona P-ţa Mihai Viteazul, excelent pentru sediu firmă, suprafaţă 60 mp. Tel. 429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)

• Cumpără casă veche cu prispă în Cluj sau împrejurimi, cu 500 mp teren. Tel. 429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)• Vinde casă 2 camere, gaz, curent,

fîntînă, 2,2 ha grădină, situată în colonia Sopor (5 km de Cluj). Tel.429.674, (Ag.i.)

• în ch iriază urgent spaţiu restaurant, ultracentral, cu vad, 130 mp, finisat, ocupabil imediat. Tel.429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)

• Vinde apartament 2 camere fin isat, balcon închis, etaj intermediar, cartier Gheorgheni. Tel.429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)

• Vinde apartament 3 camere în Mărăşti, cu m ulte îmbunătăţiri, centrală term ică proprie, garaj, parchet, jaluzele exterioare. Tel.429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)

• Vinde apartament, Plopilor Vechi, suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, la preţul pieţei. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartament 3 camere decomandate, 80 mp, 2 băi, balcon, telefon internaţional, separare gaz, contorizat, etaj intermediar mic, aprobare garaj, Calea Dorobanţilor, zona Piaţa Mărăşti. Tel. 429.674. (Ag.i.)

REZIDENŢIAL -i IMOBILIARE I

REPARAŢIIAPARATURÂ fotografică.

V Zeno V ; RE1NHARDT

C a le a M ă n â ş t u r , n r . 8 , C l u j - N .

Tel.: 092/ 460-169; 064/42-50-96

• Vinde 2 apartamente situate în cen tru , suprafaţă 103 mp, amenajate, ideale pentru cabinete avocatură, notariat, preţ 55.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăstur,

str. Parîng, cf. I, decomandat, suprafaţă 52 mp, parchet în stare foarte bună, contoare, zugrăvit în alb, ocupabil imediat, preţ 17.200 USD negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere in Mănâştur,

cf. I, decomandat, Calea Florcşti, etaj intermediar, preţ 17.800-USD. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

• Vinde 1.000 mp teren situat în zonă scmiccntrală, front la 2 străzi, fundaţie 400 mp, ideal pentru sedii firme, căm ine studenţeşti. Preţ 95.000 USD puţin negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).■ Vinde ap. 2 camere în Mănâştur

Nord, str. Bratcş, cf. I, suprafaţă 50 mp, etaj intermediar, preţ 17.500 USD negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde URGENT ap. 2 camere în

cel mai nou bloc din Cluj, pe str. Observatorului, panoramă excelentă, 60 mp, contorizat, parchet, gresie, faianţă. 14.500 USD!!! Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde casă în Iris, zonă bună, 3

camere, bucătărie, baie, teren 900 mp, preţ 35.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

• Vinde ap.3 camere situat în Grigorescu, cf. unic, str. Fîntînele, etaj intermediar, zugrăvit, ocupabil imediat, preţ 20.000 USD. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere, situat în Gheorgheni, cf. I, semidecomandat, Aleea Bizuşa, nefinisat, suprafaţa 48 mp, preţ 15.300 USD. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde garsonieră în Mărăşti, str. Răsăritului, cf. I,. etaj intermediar, finisată, gresie, faianţă modernă, balcon închis, zugrăvită în alb, apom etre, preţ 12.300 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

Primăria comunei Apahida, jud. Cluj,

organizează în data de 25 iulie 2002, ora 15,00, licitaţie (selecţie de oferte) pentru concesionare (închiriere) anexe gospodăreşti din Apahida-Bărc.

Informaţii şi documentaţii se pot obţine la sediul din Apahida, str. Libertăţii nr. 122, jud. Cluj sau la tel: 231.777. (976r056j

ANIVERSARI• “La mulţi ani", sănălatc şi

fericire scumpei noastre cumnate şi inâtuşi Pop Cornelia Adriana (Neluţa) la împlinirea frumoasei vîrsle de 60 de ani. Cu drag Tina şi felele. (544979)

• \7nd apartament 2 camere cartierul Gheorgheni. str. Rrînrovcnnu. Fără intermediari. Tel: 0723-64-56-27. (544970)

• Vînd apartament 2 camere confort mărit, etaj I, telefon, parchet, situat pe str. Tâbâcarilor, ocupabil imediat. Preţ 21.000 USD. Tel. 0722-33- 98-14; 18-15-33. (546146)

MATRIMONIALE• Tînărâ simpatică ofer

masaj oriental, companie, numai domnilor civilizaţi, manieraţi. Tel: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)

VINZĂRICUMPĂRĂRI

• S. C. A. C. I. Cluj S. A. , Calra Dorobanţilor nr. 70, vinde teren în suprafaţă de 9931 mp, situat în Cluj-Napoca, Parcul Rozelor, la preţul de 70 USD/mp, negociabil. S. C. A. C. I. Cluj S. A. a obţinut certificaul de urbanism şi toate aprobările necesare pentru utilităţi. Informaţii Ia telefon: 0264-40-52-11 între orele 7,00- 15,00. (546182)

• Vînd 1/2 vilă cu demisol şi grădină in cartier Gricorcscu eu 31.000 USD. Tel: 42-00-91. 095- 96-59-80. (544891)

•• Cumpăr apartament două camere în Cluj sau periferii. Ofer 9000 USD. Tei: 064-16-45-90. (544953)

• Vînd garsonieră confort III. str. Gârbâu, ocupabilâ. Preţ 212 milioane, negociabil. Tel. 0744-29- 62-37. (546163)

• Vînd teren-parcele pe Drumul Sălieii-Zorilor, 18 USD/mp şi .12 USD/mp Sub Mănăstirea Franceză. Tel. 0744-93-24-63. (546126)

• Vînd urgent casă solidă 4 camere, baie, bucătărie, hol+2camere, acces auto, zonă foarte liniştită (cartierul Gheorgheni), posibilitate extindere şi mansardare, teren 450 mp. Preţ 54.000 EURO. Tel; 0744-80-24-47. (544988)

• Vînd tractor L'650, plug şi remorcă. Tel. 0262-27-66-21 sau 098-59-30-34. (546143)

• Cumpăr cu plata deosebită (lei sau valută) timbre, scrisori, cărţi poştale, vederi toate vechi, monede antice şi medievale, acţiuni şi bancnote vechi, decoraţii şi brevete militare. Tel. 13-66-77 seara-dimineaţa sau 0744-57-05-25. (546104)

• Vînd pui de Ciobănesc Carpatin, cu pedigree, deosebiţi. Tel. 0264-26-08-63; 0722-43-88-59. (546150)

• Cumpăr acţiuni Napolact, telefon 0722-947.124. (9758937)• De vînzare mobilă de cameră.

Tel. 3740-89. (546129)• Vînd Tv color “Philips”

diagonala 52 cm,- carcasă lemn şi aragaz cu 3 ochiuri. Tel. 4244-02. (546212)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţ i a dresa d irec t la redacţia z ia ru lu i, s tr .N a p o ca nr.16. da Cluj

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14tel/fax 19-73-04.

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23: SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16.

____________________ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

în c h ir ie r i

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, în Mănăştur. Plata anticipat pe trei luni. Tel: 17-96-28 între orele 17.00- 21.00. (544967)

DIVERSE• Firm ă im portatoare

produse farm aceuticeangajează reprezentan tmedical cu carte de muncă. Cerinţe: studii superioare, domiciliul stabil în Cluj- Napoca, carnet de conducere categoria B, experienţă în domeniu, cunoştinţe operare PC, program flexibil. Rugăm persoanele interesate sâ trimită C. V-ul. la tel/fax: 0264-43-06- 07; 0269-21-44-59. (543652)

• Transport persoane în: Italia, F ran ţa , Spania, Portugalia în fiecare joi. Tel. 0745-56-88-61. (546092)

• Curs înot copii. Tel. 18-34- 95. (546179)

Execut corsete medicale, bandaje hemialc după măsură. Nagy Saroîta. str. Draga lina nr. 95 Cluj- Napoca. (546178)

• SC Flash Transilvania SRL angajează agent vînzări în domeniul electric. Avantaj: experienţă în vînzări. Aşteptăm CV-urile d-voastră prin fax la 43-17-79 sau 19-64-73. (544983)

• Dacă ai chef de treabă, domiciliul în oraşul Cluj- Napoca, mic spaţiu de depozitare, garanţie materială, permis B, minimă experienţă de agent comercial, te angajăm (chiar şi pensionar) şi te asigurăm că vei cîştiga cei puţin 2 salarii medii. Practic, ai de aprovizionat 25 magazine pe zi cu produsul firmei. Selecţionăm din CV-urile trimise Ia fax: 034- 181.135. (9760517)

• Căutăm sponsori pentru amenajarea unui complex de. agrement situat în Turda, teren limitrof Oprişani, compus din: 3 bazine cu apă sărată, 2 bazine cu apă dulce, patinoar etc. Tel. 31-55-93, fam. Hornoi. (7019978)

Angajăm tineri absolvenţi pentru distribuit de reclame. Tel: 0265-146-317. (9762042)

Distribuim recmaia ta în toată ţara. Tel: 0265-146.317. (9762042)

• S. C. angajăm: economist sau contabil priceput pentru a face contabilitatea pînă Ia nivel de balanţă, bilanţ. Inginer mecanic sau constructor cu cunoştinţe de montaj hale metalice industriale-virsta pînă la 40 de ani. M uncitori- pricepuţi şi specializaţi în montaj hale metalice industriale-cu vîrsta pînă la 40 de ani. Se lucrează şi în alte judeţe ale ţării. Informaţii la tel. 0264-43-51-37; 43-65-01. (546168)

• S. C. Someş Cafc-Bar Internet angajează: operator internet si ospătar-barman cu vechime, dc preferinţă femei. Tel. 434)2-95; 0745-54411-23 sau str. iuliu Maniu nr. I. (546187)

• Tînâr 18 ani, caut donator rinichi GR 01. Tel: 01/685-74- 51: 01/326-36-61. (544927)

• Caut partener dc drum Gcrmania-Dusscldorf. Plecarea 17 iulie. Tel: 18-72-23.(544971)

* Regia Autonomă de Tcrmoficarc Apă Canal Fond Locativ Turda, cu sediul în Turda, str. Axcnte Sever nr. 2, anunţă organizarea licitaţiei cu strigare pentru vînzarea spaţiului situat în Turda, str. Nicolae lorga nr. 4. Licitaţia va asca loc în data de 19 iulie 2002, ora 10. la sediul Regiei Taxa de participare este de 100.000 Ici. iar garanţia 1.338.750 lei caietul de sarcini se ridică zilnic de la sediul RATACFL Turda, str. Axente Sever nr. 2, camera 1. Persoana de contact ing. Călugăr GineL (639672)

• Executorul judecătoresc vinde, la licitaţie publică, apartam ent în Turda, str. Lotus nr. 34, ap. 22, compus din; 3 cam ere, bucătărie , căm ară, baie, antreu , în suprafaţă de 63,72 mp. Preţul de strigare este de 250.000.000 Iei. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţu l de strigare Ia dispoziţie executorului judecătoresc sau în numerar. Licitaţia va avea loc în data de 15.07.2002, ora 10, la sediul executorului judecătoresc din Turda, str. Republicii nr. 35. Relaţii suplim entare la executorul judecătoresc Turda, tel 31-20-90. (7019976)

• Numitul Kcrcki Martin, avînd ultimul domiciliu în comuna Mihai Vitcazu, satul Cheia nr. 165, este rugat sâ sc prezinte la sediul Judecătoriei Turda, camera 8, ora 8, in ziua dc 13 septembrie 2002, unde arc calitatea de pirit în procesul promovat dc reclamanta Szolosi Rozjlia in dosar civil nr. 1738/2002. (7019981)

• Pîriţii Bcthclcndi Elisabcta şi Bcthclcndi Ioan, Csorcgi Anna, Csorcgi Ianos. Csorcgi Erzcbet, Csorcgi Ilona, Csorcgi Istvan sînt citaţi la Judecătoria Huedin în dosar civil 694/2002 cu termenul dc judecată 18.07.2002, ora 10.00 sala 4 avind ca obiect constatarea existenţei dreptului dc proprietate asupara imobilului din str. Gării nr. 40 Hucdin-Ccntrul Plafar Huedin. (546184)

• Numiţii Morar Ana căsătorită Sucală si Morar Vasile cu domiciliul necunoscut sînt citaţi la Judecătoria Cluj pentru dala dc 07.08.2002, ora 8,00, sala 165, pîriti în dosar civil nr. 6728/2002. (546198)• Vînd unul (două) bilete la marc.

Preţ mic. Tel. 17-34-43. (546200)

PIERDERI• Pierdut legitimaţie RATUC pe

numele Inocan Radu. O declar nulă. (544975)

• Pierdut legitimaţie de serviri eliberată de R.A.T.U.C. pe numele Crisan Florin Marius. O declar nulă. (546171)

• Pierdut legitimaţie de călătorie eliberată dc R.A.T.U.C. pe numele Crisan Camelia Ramona. O declar nulă. (546175)

• Pierdut legitimaţie de servici pe numele Zirbo Velia, eliberată de S. C. Flacăra S. A. O declar nulă. (546186)

• S-a pierdut geantă neagră cu actele firmei S. C. “Malila” S. R. L. Găsitorului ofer recompensă. Tel. 19- 66-01, Cluj str. Paris nr. 9. (546196)• Pierdut autorizaţie transport P.F.

pe numele Ilea Valeriu. O declar nulă. (7019980) -

DECESECOMEMORĂRI• Anunţăm că urna cu

rămăşiţele trupeşti - ale doctorului- MEŞTER ZSOLT IVAN7, decedat la 25 iunie 2002 în Pilisboroszeno (Ungaria) va fi aşezată spre odihna veşnică luni, 15 iulie 2002, ora 11.00, la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (544860)

• Cu durere şi profund regret ne despărţim de dragpl nostru soţ şi tată, OPRIŞ TEODOR care ne-a părăsit la numai 42 de ani. Nu-1 vom uita niciodată. Soţia Rodica, copiii Tudorel şi Oana. Inmormîntarea va avea loc sîmbătă 13 iulie 2002, ora 9,00 în Cimitirul Central. (546189)

• Cu nemărginită durere în suflete, anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă suferinţă a iubitei noastre VEREŞ ANA, născută KARACSONYI ANA, de 75 de ani, soţie, mamă, soacră şi bunică. Dumnezeu să o ierte şi s-o odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 13 iulie 2002, ora 11,00 în Cimitirul Central. Familia îndurerată. (546197)

• Cu durere în -suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ şi tată, BOLDOR AURELÎnmormîntarea va avea ioc sîmbătă, 13 iulie 2002, ora 10,00 la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur.Odihnească-se în pace! Familia îndurerată. (546203)

Ne despărţim cu durere de bunul nostru coleg BOLDOR AUREL. împărtăşim durerea familiei îndoliate. Colegii din cadrul Serviciului Audit Consiliul Judeţean Cluj. (544968) '

• Conducerea CBR şi colectivul de angajaţi transmit sincere condoleanţe domnului Gînscă Ionel în marea durere provocată dc pierderea tatălui. (544969)

* Sîntem alături de îndurerata Miluţa şi copii la pierderea neaşteptată a celui carc a fost soţ şi tată AUREL BOLDOR. Familia Istrate. (544972)

Sîntem alături de colega noastră Pojar Olimpia în marea durere pricinuită de moartea fratelui drag. Colegii de la Oficiul de Calcul Farmec SA. (544976)

* Un ultim omagiu scumpei noastre cuscre PUŞA CH1ŞU. Familia Iancic. (544980)

• Sîntem alături de voi Adi şi Pepi la pierderea grea suferită. Bubu şi Carmen. (544981)

• Cu nespusă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunică VERONICA PUŞA CHIŞU. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 13.07.2002, ora 10.00 în Cimitirul Central Familia îndurerată. (544982)

• Conducerea şi angajaţii SC Unimet CUG SA Cluj-Napoca sînt alături de colegul lor domnul dr. ing. Adrian Chişu şi a familiei -în durerea pricinuită de pierderea mamei dragi. Odihnească-se în pace! (544989)

• Sîntem alături de familia dr. ing. Adrtian Chişu în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Familia Toduţ Gheorghe. (544990)

• Sîntem alturi de domnul dr. ing Adrian Chişu şi familia sa Ia pierderea după o grea suferinţă a mamei dragi. Sincdere condoleanţe. Familia Brăcaciu Ancuţa, Lucreţia şi Dan. (544991) : <

• Cu tristeţe în suflet familia Săvan este alături de familia Dedulea Petre în greaua pierdere pricinuită de pierderea mamei, soacrei şi bunicii. Dumnezeu să odihnească în pace. (546172)

• Sîntem alături de colega noastră Emilia în marea durere pricinuită de pierderea soţului Colegele din cadrul Compartimentului Informatic al S. C. Argos S. A. Cluj- Napoca. (546174)

• Sîntem alături de prietenii noştri, familia Adrian Chişu în aceste momente grele pricinuite de moartea mamei dragi, PUŞA CHIŞU. Sincere condoleanţe. Liviu şi Călin Moraru. (546176)

• Sîntem alături de prietena noastră Miluţa şi de copiii săi Simina şi Ovidiu în marea suferinţă pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag, BOLDOR AUREL. Jana şi Minerva cu familiile. (546180)

• Colectivul S. C. A. C. I. Cluj S. A. este alături de doamna Rodica Opriş din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă, în aceste clipe grele pricinuite de moartea soţului drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (546183)

• Un ultim omagiu la trecerea în nefiinţă a vecinului, prietenului şi colegului OPRIŞ TEODOR, iar familiei îndoliate sincere condolea'nţe. Familia Vîrtic Teodor. (546190)

• Cu nespusă durere ne luăm rămas bun de la colegul nostru OPRIŞ TEODOR care ne-a părăsit pentru totdeauna. Colegii dc la Dispecerat şi Intervenţii din cadrul S. C. Distrigaz Nord Sucursala Cluj. (546191)

Colectivul de conducere şi întreg personalul de la S. C. Distrigaz Nord Sucursala Cluj, regretă profund trecerea în eternitate a colegului OPRIŞ TEODOR care nc-a părăsit la vîrsta de 42 ani. Condoleanţe familiei îndoliate. (546192)

• Sîntem alături de colega noastră Rodica Opriş, în marea durere pricinuită de pierderea soţului drag. Sincere condoleanţe întregii familii îndoliate. Colegii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj. (546193)

• Regretăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost vechiul şi bunul nostru prieten TIBI RUS. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Nicolina şi Aurel Ianev. (546199)

• Cu durere în suflet ne despărţim de dragul nostru frate BOLDOR AUREL, plecat prematur dintre noi la cele veşnice. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Fratele Ioan cu familia. (546204)

• Cu adîncă durere ne despărţim de iubitul nostru frate AUREL BOLDOR care aplecat la cele .veşnice. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Fratele Petru Boldor cu familia. (546205)

• Sîntem alături de colega noastră Viki *• Hodor şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate, Colegii de la Laboratorul Clinicii Medicală I. (546207) ;

• Sîntem alături de colega noastră Rodica Opriş în marea durere pricinuită de decesul soţului drag, TUDOR OPRIŞ, Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la ITM, Serviciul evidenţă angajatori şi carnete de muncă. (546208)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Ioan- Ciceu şi familia sa, la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colectivul de Ia Sucursala Minieră Cluj (546210)

• Se împlinesc 2 ani de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic CÂDARU PAUL-IOAN (PIU), Nu te vom uita niciodată şi ne este foarte dor de tine. Tina, Petruţa, Paula, Andreea, Andrei, Denis, Nelu şi Marian. (544977)

• S-au scurs 9 ani de cînd a trecut în nefiinţă scumpa noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică CORNELIA CĂDARIU (mama NELLY). Nu te vom uita niciodată. Odihneşte-te în pace! (544978)

• - Azi, 12 iulie 2002, se împălinesc 6 luni de cînd. dragul noastru fiu şi frate, CALIN, ne-a părăsit pentru totdeauna. Ai plecat de lingă noi, dar ai rămas în saflctul nostru şi nu te vom uita niciodată. Te vom plînge mereu şi ne vom aminti cu drag de tine. Mama Ana, tata Dorel şi fratele Dan Oros. (544984)

• Voi păstra mereu în sufletul meu amintirea chipului tău blînd, dragă CĂLIN. Flori şi lacrimi îţi veghează somnul. Bunul Dumnezeu să te odihnească în pace! Mia. (544985)

• Duminică, 14 iulie 2002 se împlinesc 6 ani de lacrimi şi durere de cînd s-a stins din viaţă scumpa şi iubita mea soţie COSTEA ANA. Chipul tău bun şi luminos va rămîne mereu în am intirea mea. Credinţa, nobleţea, caracterul tău precum şi frumuseţea gîndurilor şi a faptelor tale şi- a făcut din viaţa noastră un vis de neuitat. Parastasul de pomenire va avea loc Ia Catedrala din Blaj, la ora 11,00. Dumnezeu să-ţi dea pace şi odihnă veşnică în împărăţia Sa. Soţul care nu te va uita niciodată. (546127)

• Se împlinesc 3 ani de tristeţe şi durere de cînd iubitul nostru soţ, tată şi bunic POP VASILE, fost telefonist-la Spitalul CFR CJuj, a încetat din viaţă. Chipul tău blînd şi bunătatea sufletească ne va călăuzi în viaţă şi îţi vom păstra o veşnică amintire. Dumnezeu sâ te odihnească în pace! Comemorarea va avea loc vineri, 12 iulie 2002, ora 17,00 la Biserica Greco-Catolică din B-duI Eroilor. Soţia Raveca, fiica Emilia şi fiul Romi cu nepoata Cristina. (546144)

A trecut un an de regrete, durere şi lacrimi de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna cea care a fost iubita noastră soţie, mamă şi bunică, prof.. IOANA NILCA. Nu te vom. uita niciodată. Ceremonia de pomenire se va oficia în ziua de vineri, 12 iulie 2002, orele 17,00 la Biserica Ortodoxă din str. Bisericii Ortodoxe. Familia îndurerată. (546148)

• Alese sentimente de I compasiune prietenei noastre i Rodica Opriş pentru pierderea soţului drag. Familia Flore. (546209)

• Au trecut 6 săptămîni de cînd a plecat dintre noi scumpul meu soţ BĂLUŢIU VASILE . (ICĂ). Nu te voi uita niciodată. Chipul tău blînd îmi va rămîne veşnic în suflet. Dumnezeu sâ te odihnească în pace. Parastasul de pomenire va avea Ioc în ziua de duminică 14 iulie, Orele 12,00 la Biserica Ortodoxă ( în construcţie de lîngă magazinul “Mioriţa”) din B-duI Eroilor. Soţia Iulia. (546170)

• Cu aceeaşi durere anunţăm că s-au scurs 2 (doi) ani de cînd iubitul nostru soţ, tată şi socru LASCU IULIAN a plecat Ia cele veşnice. Sufletul său nobil va dăinui de-a pururi în amintirea noastră şi a tuturor celor ce l-au cunoscut, iubit şi preţuit. Parastasul de pomenire va avea loc duminică 14 iulie 2002, ora 11,30 la Capela Parohiei “Buna Vestire" Mănăştur 2, Calea Mănăştur nr. 9. Ticule drag nu te vom uita niciodată. Viorica, Monica şi Virgil. (546185)

r k

\ f

• Lacrimi, flori şi regrete ; eterne pentru tine COSTEL la 3 ani de cînd atît de nedreapta moarte te-a luat dintre noi. Nobleţea şi bunătatea sufletului tău vor dăinui de-a pururi prin dragi şi neşterse amintiri. Un gînd pios şi o rugăciune sîmbătă 13. 07.2002 ora 18.30 la slujba de pomenire de Ia Catedrala Bisericii Ortodoxe. Dumnezeu să-ţi dea linişte şi odihnă veşnică. Soţia Angela Baltă. (546194)

• Lacrimi fierbinţi şi dor nestins la împlinirea unui an de Ia trecerea în eternitate a scumpului nostru soţ, tată şi bunic IIODORIL1E. Slujba de pomenire se va oficia la Biserica Ortodoxă din cartierul Someşeni, duminică 14, iulie 2002, orele 12,00. Familia ' îndurerată. (546201) Ş

• Mulţumesc tuturor celor j care Ia începutul aceste luni. prin prezenţă sau mesaje de îmbărbătare au fost alături de mine la dureroasa despărţire de tatăl meu MIHAIl’ NICOLAE din Blaj. Dumnezeu să vă ocrotească. Mihaiu Mihai. (544986)

• Sentimente de apreciere şi consideraţie cadrelor medicale din Institutul Oncologic “Prof. I. Chiricuţă”: conf. dr. Tudor Ciuleanu, dr. Petronela Rusu, dr. Elisabeta Ciuleanu, dr. Adriana Iancu, asistenta Elena Lung, infirmiera Nastasia Almăşan precum şi celorlalte cadre din Spitalul de Zi şi Institut, care cu profesionalism şi amabilitate au încercat din răspurteri în ultimele 14 luni sâ amelioreze starea de sănătate şi să facă suportabilă suferinţa tatălui meu MIHAIU NICOLAE din Blaj, afectat de o boală neiertătoare. Doamnelor şi domnilor vă mulţumesc! Mihaiu Mihai. (544987)

> Mulţumim tuturor celor care prin prezenţă şi fiori au fost alături de noi în durerea cauzată de decesul iubitului nostru JANKY IOAN. Familia îndoliată. (546181)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm decesul celui care a fost col. (r.) IOAN HĂRĂNGUŞ. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 13.07.2002,‘ ora 14,00, la cimitirul militar Gheorgheni. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia, fiii cu familiile. (2067361)

TUR DE ORIZONT STATISTIC ASUPRA EDIŢIEI 2001-2002

i11. F.C. BRAŞOV. Pentru echipa de sub Tîmpa, toamna şi

primăvara au fost cam egale în privinţa prestaţiilor şi a numărului de puncte acumulate. Toamna a debutat cu un uşor iz de aroganţă datorită prezenţei echipei în Cupa UEFA, unde a ratat continuitatea, iar antrenorul principal, llie Dumitrescu, a fost mazilit. Pînă la aducerea ca principal a lui Gabi Stan, a trudit secundul C. Hîriav. De fapt, nici Gabi Stan nu şi-a finalizat mandatul, pentru că nu l-a mulţumit pe patron. I. Niculae (intrat în conflict şi cu municipalitatea braşoveană). Starea confiictuală latentă, cu izbucniri acute, s-a răsfrînt asupra prestaţiilor echipei, predominantă fiind mediocritatea şi, drept urmare, dintr-o echipă cu pretenţii de UEFA s-a ajuns la una care a trebuit să lupte din răsputeri ca să nu “debarce” în zona retrogradantă, de sub "graniţa” locului 12. Braşovenii au ancorat pe treapta “11" a clasamentului final. Faţă de pretenţiile patronului Ion Niculae şi antecalcule cam puţin: 39 de puncte (19+20) adunate din 10 victorii (5+5) şi 9 egaluri (4+5). Înfrîngeriie au fost în număr de 11 (6+5). Cifrele din paranteze' atestă afirmaţia de !a început despre egalitatea dintre toamnă şi primăvară. în privinţa rezultatelor, doar două “duble”, ambele la egaluri, în partidele cu Farul (1-1 acasă şi (ŢO în deplasare) şi Univ. Craiova (0-0 în deplasare şi 1-1 acasă). în rest, înfrîngeri în

' deplasare şi victorii acasă (la modul general, fiindcă au fost şi "remize" intercalate). Aproape egalitate perfectă la eficacitate şi defensive, golurile marcate fiind în număr de 33 (17+16), locul 11 în ierarhia atacurilor, golurile primite însumînd cifra de 34 (17+17), locul 7 în clasamentul apărărilor. Două minusuri încheie bilanţul braşovenilor: -1 la diferenţă golaveraj şi -6 la “adevăr”.

12. ASTRA PLOIEŞTI. Ultima treaptă a “zonei libere", ocupată după mari emoţii şi mai ales datorită prestaţiilor din “repriza secundă" a campionatului, returul. A lipsit destul de puţin ca, după prestaţiile şi agoniseala toamnei, “găzarii” secunzi ai Ploieştiului să însoţească în “B” pe concitadina Petrolul. Revirimentul din primăvară a fost salutar şi salvator pentru “astrali", care au început campionatul cu Gabi Stan la cîrma tehnică (omul care i-a promovat în “A”) şi l-au încheiat cu Gigi Mulţescu (rolul lui fiind deosebit în salvarea de la baraj sau retrogradare directă). Spre edificare, să comparăm cele două segmente ale campionatului. în toamnă, “astralii" au obţinut 3 victorii şi 6 egaluri, care au însemnat 15 puncte (înfrîngeriie au fost în număr de 6). în primăvară, bilanţ superior: 6 victorii şi 4 egaluri, echivalentul a 22 puncte (partidele pierdute au fost în număr de 5). Deci, un total de 37 puncte şi locul 12, salvator, pe scara clasamentului final. Atacul echipei, foarte modest, a marcat 29 de goluri (locul 12-13 în clasamentul eficacităţii). Forte a fost defensiva, care a încasat doar 28 de goluri (locul 3 în clasamentul apărărilor). De reţinut, în final de bilanţ, +1 la diferenţă de golaveraj, “adevărul” în valoare de -8 exprimînd... adevărul curat ca lacrima despre ce-a însemnat potenţa echipei acasă (urmare a dublei înfrîngeri în partida cu F.C. Naţional, plus “remizele” de-acasă). Rămîne de văzut dacă şi în viitoarea ediţie “astralii” vor dansa pe sîrma subţire a mediocrităţii.

Romeo V. CIRTAN

C i c l i s m , T u r u l F r a n ţe i

S-A SCHIMBAT LIDERULiEtapa 4 (contratimp pe echipe):

Epernay- Chateau Thierryr*-<i(pţre**

h i /f «•

O

Oo/

f i r

r* $

/ *i /

csaksm m tS K ariM a : L UMtMf

Erik Zabel s-a bucurat aoar ■ 24 de ore de al doilea său tricou

galben (primul a fost în 1998), întrucît contratimpul pe echipe desfăşurat miercuri a adus un nou lider în clasamentul general al Marii Bucle.. El este spaniolul Igor Galdeano Gonzales, dar poziţia sa de lider general se datorează mai mult echipei O N C E , cîştigătoareacontratimpului desfăşurat pe- o distanţă de 67,5 kilometri. De altfel, noul tricou galben al cursei a recunoscut, într-un interviu la coborîrea de pe podium, că nici nu se poate gîndi că la Paris va sosi înaintea lui Lance Armstrong. Un Armstrong pe post de sperietoare, care, deşi e evident că echipa sa nu se află chiar în cea mai bună formă, domină chiar şi psihic această cursă. US Postai a obţinut al doilea timp, recuperînd pe final o diferenţă ce, la un moment dat, era mult prea mare pentru orgoliul americanilor.

Clasamentul zilei:1 ONCE - EROSKI ONE2 US PO ŞTAL S E R V IC E

USP3 TEAM CSC TISCALI CST

r*

::J*32,iurîssiHKi

4 FASSA BORTOLO FAS5 C O F ID IS C R E D IT PAR

TELEPHONEClasament general:1 GONZALEZ GALDEANO

Igor -ONE -14h 51' 50"2. BELOKI Joseba - ONE -

00' 04”

3 A R M STRO NG Lance - USP - 00' 07“

4 JAKSCHE Jorg - ONE - 00 ' 12”

5 OLANO Abraham - ONE - 00 ' 22"

Clasament general pe echipe:1 ONCE - EROSKI ONE - 44h

35' 46"2 US PO Ş TA L SE R VIC E

USP - 00' 42"3 TEAM CSC TISCALI CST -

02' 09”4 FASSA BORTOLO FAS -

04' 53"5 C O F ID IS CR ED IT PAR

TELEPHONE COF- 05' 06"Mihai HOSSU

TURUL ROMÂNIEI-etapa a 3-aCLASAMENTE

Clasament etapa a 4-a, laşi-Piatra Neamţ, 143 km, medie orară 35,750 km: 1. Evgheni Gherganov (Bul) 3h 51:07; 2. Kiral Nevzat (Brisaspor) a.t.; 3. Hasan Malekimizan (Brisaspor) la 54";4. Svetoslav Sanliev (Bul); 5. Margus Salumets (Miche-Penna) a.t. Clasament general individual după 4 etape: 1. Aleksandr Sabalin (Mld) 15h 53:07; 2. Hasan Malekimizan (Brisaspor) la 2"; 3. Svetoslav Sanliev (Bul) la 4"; 4. Roman Radcenko (Ucr) la 6”;5. Roman Luhovîi (Ucr) la 3’32"; 6. Vădim Russu (Ucr) la 4'32" ... 13. Daniel Skvarcinschi (Conpet Petrolul) la 23!14" ... 15. Aurel Suciu (Dinamo) a.t.; 16. Pavel Lupaş (Dinamo) la 27'56".

Clasament general echipe: 1. Ucraina 48 h 43:57; 2. Bulgaria la 26’11"; 3. Brisaspor la 44'58"; 4. Moldova la 59'22"; 5. Conpet la 1h24:54; 6. Dinamo la 1 h 36:22. Tricoul galben (lider clasament general) Aleksandr Sabalin (Mld): Tricoul roşu (sprinteri) Roman Luhovîi (Ucr); Tricoul verde (căţărători) Daniel Petrov (Bul); Tricoul alb (combativitate) Hasan Malekimizan (Brisaspor); Tricoul albastru (cel mai tînăr bine clasat) Serghei lavorski (Ucr).

Cristian FOCSANU

ITENISCASABLANCA, Maroc, 110.000$

R ezultate turul II (între paranteze sînt consem nate şansele favoritelor)

(4) Ludmila C ervanova (S lovacia) - Ainhoa Goni (Spania) 6-1, 6-2

Szetlana Kuzneţova (Rusia) - Conchita Martinez-Granados (Spania) 6-1, 6-0

(3) Petra Mandula (Ungaria) - * Mărie Pelletier (Canada) 7-6, 6-2 J (7) Zsofia Gubacsi (Ungaria)

- Lenka Nemeckova (Cehia) 6-2, 6-3

Astăzi joacă Edina Gailovits (România, 260 W TA) într-un meci din turul 2 contra Klarei

Koukalova (Cehia), în cazul unei victorii putînd “urca” în apropierea locului 200 mondial.

PALEBM0, Italia,1 1 0 . 0 0 0 $

Favorita nr. 1, Paola Suarez (Argentina) a trecut fără probleme de turul inaugural de croata Maja Palaversic, scor 6-2 , 6-2 .

Rezultate din turul II: Ekaterina Syssoeva (Rusia) -

Jana Kandan (Germania) 6-4, 7-6(5) Vera Zvonareva (Rusia) -

Bianka Lamade (Germ ania) 7-6, 6-0

(6) M ariana D iaz-O liva (Argentina) - Tatiana Perebiynis (Ucraina) 6-2, 6-4

Lubomire Bacheva (Bulgaria) - (3) Assa Svensson (Suedia) 6-3, 6-3

Singura surpriză a

constituit-o eliminarea favoritei nr. 3, Assa Svensson.

BRUXELLES, Belgia, 140.000$

Rezultate tur II:.(5) Magui Sema (Spania) -

Kristie Boogert (Olanda) 6-3, 6-3 . (8) Emilie Loit (Franţa) - Maret

Ani (Estonia) 6-3, 6-2(W C) M iriam . Casanova.

(E lveţia) - Anca Barna (Germania) 6-4, 6-4.

Anca Bama a ratat o bună oportunitate de a-şi îmbunătăţi punctajul şi a “urca” de pe actualul loc 80.

Miriam Casanova, 17 ani, este revelaţia acestui turneu, iar cu wild-cârd-ul de care a beneficiat din partea organizatorilor are şansa de a - intra între prim ele 100 de jucătoare ale lumii.

Ovidiu BLAG

Bartoş a fost prezent la reunirea OLIMPIEI Gherla!

Surpriză plăcută pentru am atorii de fotbal din Gherla! La prima întîlnire a jucătorilor lui Mihai Pop după vacanţa de vară a fost prezent din nou (după un “ perip lu” scurt la CFR ECOMAX), talentatul şi incisivul v îrf de atac, Gabi Bartoş. Primul lucru la intrarea în vestiar a fost să-şi încalţe ghetele de golgeter. EI a fost primit cu braţele deschise de conducătorii c lubului gherlean, de foştii lui coechipieri, dar şi de suporteri, prezenţi în număr mare la prim ul antrenament din această vară.

Olimpia Gherla a pierdut un fundaş (Pasca, transferat la CFR ECOMAX) dar şi-a recîştigat un om de gol, de care a dus mare lipsă în returul campionatului trecut.

SZ. Cs.

I m a g i n i c o m e n t a t e

N-O LĂSAŢI SINGURĂ!Deşi oferită nouă doar în flash-uri răzleţe (întrucît nici o televiziune

din România n-a cumpărat drepturile de transmisie ale incitantului circuit Golden League), Gabriela Szabo “ ameninţă” să devină imaginea dominantă a acestei veri în care fotbalul românesc n-a avut drept de cuvînt, iar vipia n-a fost speriată decît de rachetele mînjilor (Mergea-Tecău), ce-au zburdat în iarba de la Wimbledon.

Premisele pentru “ imaginea verii” ?! Victoriile din Euroligă şi cele două etape de Golden League disputate pînă acum. Reuşite ce-au ilustrat că atleta şi-a regăsit - după o îndelungată pauză competiţională - forma şi, lucrul cel mai important, moralul de învingătoare. Moral tulburat de cursa aceea neagră din 12 august anul trecut (cursa “ mondială” pe 5.000 m), cînd Gabi a venit mult în spatele rusoaicei Egorova (m ult comentata... Egorova), condamnîndu-se astfel la penumbra atenţiei noastre. Întrucît noi n-am putut concepe că “ maşina de victorii şi recorduri numită Gabriela Szabo’’ ar putea da şi rateuri. Iar cînd s-a întîmplat, ne-am îmbufnat. A lim enta ţi, ce-i drept, şi de “ hârţuiala avocăţească” în care atleta şi-a antrenat colega de tricolor (Violeta Beclea), precum şi familia... franceză a procuratorilor Hodoş.

Retrasă în cercul intimităţii sale, Gabriela şi-a ars toate aceste reziduuri, reapărînd după 11 luni de pauză competiţională (dar luni de intense acumulări mentale şi sportive) cu aplombul şi fervoarea din vremea cînd nimeni nu-i stătea în cale. Iar prima care s-a izbit de acest tumult a fost însăşi rusoaica Egorova, supusa Gabrielei în “ cursa de aur” de la Oslo. Iar restituirile continuă, nu ne îndoim. Întrucît Gabi reaminteşte tot mai mult de “ uraganul blond” pe care-1 întruchipa cînd era Regina lumii. Ideal ar fi însă să n-o lăsăm să alerge... singură! Fiindcă marea noastră atletă arc nevoie de efluviile simpatiei noastre. Ale celor carc tare ne mai umflăm în pene cînd Gabi trece prima linia de sosire.

Aşadar, conectaţi-vă astâ-seară pe “ Cetatea Eternă” , unde Gabi încearcă a 3-a victorie în Golden Leaeue.

Nuşa DEMIANP.S. Reamintim: 1. Auritul circuit a pus la bătaie 50 de kg de

aur, din care urmează să se înfrupte atleţii învingători în toate cele 1 etape ale circuitului: 2. După primele două etape (Oslo f i Paris) au mai rămas în cursa pentru aur doar S atleţi: românea noastră, americancele Marion Jones (100 m) fi Gail Devers (100 mg), dominicana Felix Sanchcz (400 mg), mexicanca Ana Gucvara (400 m), britanicul Jonalhan Ethvards (triplusalt). marocanul Hicbam El-Guerrouj (1.500 m) fi kcnianul Benjamin Limo (5.000 m); 3. Următoarele etape ale circuitului: astă-seară, la Roma. 19 iulie - Monte Carlo, 16 august - Ziirich. 30 august - Bruxelles şi 6 septembrie - Berlin.

K SEMICERCIn perspectiva Europenelor din decembrie,

“GENERALUL” DA ASTAZI COMANDA!Comei Oţelea, noul selecţioner al reprezentativei feminine, va

comanda, astăzi, prima... instrucţie cu cele 24 de convocate sub tricolor, dintre care 11 sînt participante la ultimul Mondial.

Cum se cunoaşte, scopul noii campanii conduse de General îl reprezintă Europenele din iarnă (6-15 decembrie, Danemarca), “unde trebuie sâ ştergem amintirea "accidentului" de la Mondialul 2001", dixit Oţelea referindu-se, elegant, la penibilul loc 17 pe care s-a situat România.

Urînd Generalului debut cu dreptul (antrenorul Oţelea fiind la prima sa experienţă cu... fetele), sâ reamintim compoziţia grupelor şi, foarte important, criteriul de calificare. Grupa A: ROMÂNIA. Iugoslavia (“bronzul" ultimului Mondial), Austria şi Suedia; Grupa B: Ucraina, Franţa, Danemarca, Olanda: Grupa C: Rusia, Norvegia, Germania, Spania; Grupa D: Ungaria, Cehia, Belarus, Slovenia. Din fiecare grupă merg mai departe primele 3 clasate, promovatele din grupele A şi B alcătuind seria semifinală I, iar cele din C şi D, seria semifinală II, pe cînd codaşele nu mai dispută jocuri de clasament, plecînd direct... acasă.

- ns.d.-

u t t c U i c v t c

SENZAŢIONALACAPTURĂ

S-a întîmplat marţi, 9 iulie, la Chinteni. După o luptă care a durat o oră şi jumătate, purtată cu răbdare şi măiestrie de Carol Horaţiu Kapros, Ia mal a fost adusă o namilă de somn, avînd lungimea de 2,2 metri şi greutatea de 60 kg. în istoria de 42 de ani a lacului Chinteni este cea mai senzaţională captură. De re ţinu t un amănunt sem nifica tiv : f iru l de pe m ulineta autoru lu isenzaţionalei capturi a fost de numai 0,35. Namila n-a fost

singura captură marţi. Un somn de numai 3 kg a agăţat Lucian Alexandru. Cei doi pescari au recidivat a doua zi, miercuri, cu cîte un somn de 4, respectiv de6 kg. Are balta peşte.

FINALA A FOST RATATĂ

Aşa după cum anunţasem la sfîrşitul săptămînii trecute, lacul Lugaş din judeţul Bihor a fost arena, fazei interjudeţene a cam pionatului naţional de pescuit sportiv staţionar, fază rezervată echipelor de seniori. La întrecere ar f i trebuit să participe 7 echipe reprezentînd7 judeţe ale zonei I. La start s-au prezentat însă doar trei echipe (culmea, a lipsit echipa judeţului care a găzduit faza). In fin a l, pe p rim u l loc califieîndu-se pentru finala pe ţară, s-a clasat echipa Satu Mare. Pe locul secund, ratînd

calificarea pentru finală, s-a clasat echipa judeţului Cluj, alcătuită din Florin Palcâu, Dorin Mărginean, Cristian Lazăr, Mihai Filip, Rene Filip şi Ion Mureşan.

SOLUNARELEîn prognoza pentru

săptămîna 13-19 iu lie sînt prezente toate cele trei “ culori” ale zilelor: “ roşie” - şanse foarte bune, “ albastră” - şanse bune, respectiv, “ neagră” - şanse schimbătoare. Prognoza este prezentată de Marius Gherghel: “ sîmbătă, 13, z i “ albastră” . Duminică, 14, şi luni, 15, două zile “ negre” , urmate de alte două “ albastre” , marţi, 16, şi m iercuri, 17. U ltim e le două. z ile ale prognozei sînt “ roşie” jo i, 18, şi “ neagră” , vineri, 19 iulie” . La prognoză, adăugăm, ca de obicei, urarea “ Fir întins” .

Victor PESCARU

P r o t e s t f ă r ă i n c i d e n t e a l ' S a l a r i a ţ i l o r d i n R o m T e l e c o m

Peste 20.000 de salariaţi ai RomTelecom au participat, ieri, la greva de avertisment de două ore organizată de Federaţia Sindicatelor din Telecomunicaţii (FSTc), în semn de protest faţă desemnarea noului contract de muncă în forma propusă de federaţie, au estimat liderii FSTc.

Protestul salariaţilor din RomTelecom are loc la o zi după acordarea salariilor majorate cu 25 la sută. Din acest motiv, mulţi dintre grevişti au protestat neştiind clar care sînt revendicările sindicale.

"Sîntem mulţumiţi, cît de cît, de salarii, mai ales că ne-au fost mărite. Participăm la grevă aşa, că sîntem nemulţumiţi în general” , a declarat o casieră de la oficiul nr.5 “ Puişor” din Bucureşti.

Ioan Andrei, liderul FSTc, a recunoscut că gradul de informare cu privire la revendicări nu a fost cel scontat, însă a apreciat că majoritatea salariaţilor "ştiu despre ce este vorba” . “ Noi am informat salariaţii cu privire la revendicări, însă acest lucru s-a derulat mai greoi. Este posibil ca o parte dintre ci să nu cunoască clar revendicările sindicale din cauza campaniei de dezinformare a administraţiei, care a anunţat salariaţii că a fost semnat contractul colectiv de muncă şi că se acordă majorări salariale de 25 la sută. Noi nu puteam să le cerem să nu meargă la casierie să nu îşi ridice salariile” , a declarat, ieri, Ioan Andrei.

EI a afirmat că salariile majorate care au fost date miercuri s-au acordat fără o bază legală. "Asa cum le-a dat salarii majorate cu 25 la sută, fără o bază legală, administraţia poate să le taie această majorare, chiar dc luna viitoare sau cînd va dori. conform înţelegerii încheiate cu cealaltă federaţie. Noi luptăm pentru acordarea drepturilor salariaţilor în condiţiile legii, nu în cele impuse dc administraţie” , a mai spus Andrei.

Salariu l mediu b ru t al unui angajat al RomTelecom este dc 8.250.000 de lei, conform vechiului contiact colectiv dc muncă. La acest

venit s-a acordat, începînd^ din luna iulie, o majorare de 25 la sută. în plus, salariaţii RomTelecom beneficiază de abonamente telefonice gratuite, cu impulsuri incluse.

“ Neîncheierea contractului colectiv de muncă în forma propusă de noi va culmina cu declanşarea grevei generale, în dată de 17 iulie, pe termen nelimitat” , anunţa, cu o zi înaintea grevei de avertisment, liderul sindical.

în timpul grevei de avertisment, între 8:00 şi 10 :00 , operatorii de telefonie ai societăţii au realizat legături telefonice doar la solicitarea instituţiilor statului, iar casieriile RomTelecom nu au lucrat cu publicul. Telefonistele au onorat apeluri doar pentru instituţii importante, însă pentru populaţie operatoarele au comunicat următorul mesaj: Sîntem în conflict de muncă, vă rugăm reveniţi după ora 10.00 .

FSTc a declanşat conflictul de muncă, luna trecută şi a început strîngerea semnăturilor pentm greva generală, în urma introducerii în contract a unor prevederi referitoare la forţa de muncă. Conform acestor clauze, administraţia este liberă să angajeze persoane de orice naţionalitate. De asemenea, Andrei consideră că noul act încheiat de administraţie cu Federaţia, Sindicatelor din RomTelecom reduce o parte din drepturile cîştigate de salariaţi prin contractul de anul trecut.

“ Înţelegerea dintre administraţie şi cealaltă federaţie dă cîştig de cauză directorilor. Negocierea lui Petrov (liderul celeilalte federaţii sindicale de la RomTelecom - n.r.) dă puteri depline directorului general să angajeze sau să sancţioneze pe cine vrea, cum vrea, însă mai puţine drepturi pentm salariaţi, cum ar fi tichetclc de masă” , susţine Andrei.

Deşi, în cursul negocierilor, s-au situat uneori pe poziţii convergente, liderii celor două federaţii sindicale au ajuns ulterior la opinii contrare în privinţa contractului colectiv de muncă.

Administraţia societăţii RomTelecom consideră

"Philip M oiris" nu este un m iracol...Ieri, la Hotel Transilvania din

C luj-Napoca a avut loc o in tiin irc între reprezentanţii Companiei "Ph ilip M orris - România" şi comunitatea oamenilor dc afaceri din Cluj- Napoca. C onform celor declarate dc Peter Im rc, dircctoml general al companiei, manifestarea a avut ca scop ..realizarea unui dialog despre o firmă al cărei produs este unul dc risc - ţigaretele - produs care dăunează în mod clar sănătăţii. Acesta poate f i însă com ercializat in mod responsabil".

După o prezentare succintă a ceea ce înseamnă "Philip Morris Internaţional" - firma mamă - şi reţeaua mondială determinată de aceasta, Peter Imre a precizat că, in România, inves tiţiile companiei s-au ridicat Ia 100 de milioane de dolari, la ora actuală "P h ilip M o rris

România" dcţinînd pe piaţa interna o cotă de 27%. Dc altfel, România este singura ţară din estul Europei care beneficiază dc o fabrică nouă dc ţigarete purtînd marca PM. Capacitatea acesteia se ridică la 10 miliarde de ţigări pe an. Începînd din anul 2001 , firma lucrează pentru piaţa externă. Paleta comercială este dată dc ţigaretele Marlboro, LM, Bond, Calatis şi Red - Whithe. Contribuţia la bugetul de stat a companiei se ridică la 90 dc milioane dc dolari pe an.

"Philip Morris România" a iniţiat, de-a lungul timpului, o serie de programe sociale, acestea vizînd în special segmentul tînâr al populaţiei, "în pofida faptului că sîntem o firmă de profil, ne declarăm împotriva fumatului în şcoli, atenţionăm adolescenţii -şi nu numai - de nocivitatea fumatului şi luptăm împotriva oricărei

• ' 4 V ;

‘1

' rî!

ft

?r-' t H • f>‘* f " -m

,.V ţ g j S j b *■

f • V • -

* r " ' “ - - Xt i g L - . . 1 _____

■ ir- • - *■ i i 1 ) . • ' * " - 4 * ■ i j

‘ * “**-*.. * 1 . ***■0 \ f ' f

r i". iK’ >

\

ilegal conflictul de muncă declanşat de Federaţia Sindicatelor din Telecomunicaţii (FSTc), avînd în vedere că reprezentanţii acesteia s-au retras din proprie iniţiativă de la negocierile pe marginea acestei înţelegeri. Potrivit administraţiei societăţii, reprezentanţii FSTc s-au retras de la negocieri din proprie iniţiativă, la data de 30 mai, declarîndu-şi în acelaşi timp în scris intenţia de a declanşa un conflict de muncă.

Administraţia societăţi precizează că, potrivit legii, de prevederile contractului beneficiază toţi angajaţii, indiferent de apartenenţa sindicală. Astfel, salariile vor creşte cu 25 la sută, toate celelalte drepturi suplimentare urmînd a fi păstrate.

FSTc a declanşat conflictul de muncă îu r trecută şi a început strîngerea semnăturilor p e r .r greva generală, în urma introducerii în con tra : a unor prevederi referitoare la forţa de m u n c i

Conform acestor clauze, administraţia er. liberă să angajeze persoane de orice na ţiona litc -

• De asemenea, conducerea FSTc consideră că n c . act încheiat de administraţie cu F e d e ra ' Sindicatelor din RomTelecom reduce o p a rte ai, drepturile cîştigate de salariaţi prin contractul i anul trecut.

Deşi, în cursul negocierilor, s-au situat u n e a pe poziţii convergente, liderii celor două fe d e ra sindicale au ajuns ulterior la opinii contrare : privinţa contractului colectiv de muncă.

Dan Nica cerereînceperea negocierilor

M in istru l Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Dan Nica, consideră că este regretabil că negocierile privind noul contract colectiv de muncă au generat un co n flic t în cadrul RomTelecom şi cere reînceperea de urgenţă a negocierilor pentru finalizarea contractului colectiv de muncă, informează un comunicat al M inisterului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI).

” Am so lic ita t deja ca, în C ons iliu l de Administraţie al RomTelecom, care se va întruni mîine (n.r. - vineri, 12 iulie), să fie analizată situaţia negocierilor dintre administraţie şi sindicate şi să se identifice so lu ţii pentru deblocarea imediată a negocierilor” , a afirmat Nica.

Ministrul Comunicaţiilor solicită ambelor părţi implicate în conflict, administraţia companiei şi Federaţia Sindicatelor din Telecomunicaţii, să manifeste o “ atitudine constructivă” pentru a găsi acele soluţii acceptabile astfel îneît să nu se ajungă la declanşarea grevei generale.

95 la sută din salariaţii RomTelecom Cluj au fost

ieri, timp de două ore, în grevă de avertisment

urmare din pagina 1

P o triv it a fişe lor pe care a b o n a ţi; Romtelecom le-au putut citi la toate ghişeele. » principalele motive ale declanşării grevei s în t „nefinalizarea negocierilor co n tra c tu lu i colectiv de muncă, aplicarea unui C C M . semnat în condiţii ilegale, neacceptarea de către administraţie a unor drepturi prevăzute în CCM anterior: obligativitatea ca la angajare salariaţii să fie ceteţeni rom âni ?: să cunoască limba română; numirea pe fu n c ţ i i de conducerepe să se facă pe baza te s tă ri: profesionale şi manageriale; sancţionările pentru abateri disciplinare să se facă cu a v iz u . sindicatelor, respectiv acordarea tichetelor de masă” .

forme de drogare. Mai mult, facem permanent lobby pentru o lege care să împiedice accesul tinerilor la fumat", a declarat directorul general.-

Alte proiecte ale Companiei au fost lansate pe domeniile educaţiei - Colegiu l Pro, burselor - Fundaţia "Nişte Ţărani", abandonului familial - centrul Gavroche, şi culturii - Teatrul Naţional din Bucureşti. "P h ilip M orris nu este un mioracol, este evoluţia firească a unei companii care a ştiut să v ină în întîmpinarea problemelor"^ a mai precizat Peter Imre. în Cluj-Napoca, "P h ilip M o rris " este reprezentată de societatea Astral SRL, distribuitor în 5 judeţe transilvane. La întîlnire ai au fost de faţă reprezentanţi ai Prefecturii, Consiliului Judeţean şi Primăriei Cluj. .

Beniamin PASCU

. esassasa •

.^SSSîE

P r e g f ă f e ş f e - f © s c i

învaţă să fii flexibil şi dinamic. Am pregătit strategii localeO ricare este afacerea ta. pentru necesităţile ta ieN o i suntem pregătiţi sa îţi financiare specifice,oferim soluţii viabile şi servicii personalizate. Pentru că suntem a ltfe l... b a n c a u n d e t u c o n t e z i

■□sanaiku n d e t u c o n t e z i

Banca Comercială RoBcnk SA - Sucursala Cluj-Nopoco, Piaţa Gpariu nr. 9, Ciuj-Nopoca, cod 3351, tel; 064 450 424, fox: 064 450 431

i . .

k

K e c i j u m i i ; !1 EURO = 32.599 Iei

l g AUR = 334.252 lei

Declararea falimentului BIR a fost legală

- persoane fizice - %■ Bănci - .

comerciale la vedere: H u n ă : 3 luni > 6 lunf 9 luni 12 luni

BCR 4 20 23 24 24,5 25BRD - GSG 3 / 21.5 22,5 23 23,5 24

3 21,5 24,5 25,5 26 26,5RAIFFEISEN (d. revizuitul*)

BANK td.fixâ)4 26 28 29 29 29- - - -

B.Ţiriac 3 23 25 27 27 27Românească 2 24 25,5 26,5 27,5 28

■ • Banc Post* 3 21,5 24,5 25,5 26 27Alianţa 5 . 27 29 30 31 32

Transilvania 4 24 26 27 28 28-•••v -:,ri;.:-::CEC V h 5- 23 /. 24 ' , :■ ' 25

ALPHA BANK 2 23 24,5 25 25,5 26WEST BANK 3 25 27 . 28 29 29Comercială

CARPATICA 3 25 26 27 27 26

VOLKSBANK 2 : : 28 . 30 30 O:- -31 32. FINANSBANK 3 24 25 26 . 27 27

ROBANK 5 - 25 . 27 28 . 28 29

- persoane juridice - %Bănci

comerciale 1a vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 4 20 23 24 24,5 25

BRD** - GSG 3 21,5 22,5 23 23,5 24

RAIFFEISEN BANK(dob. revizuibilâ) 4 26 28 29 29 29

>. B . Ţiriac 3 ' 23 25 27 27 . 2 7

Banc Post* 3 21,5 24,5 25,5 26 27

Românească . 2 24 25,5 26,5 27 f i 28

CEC 5 23 24 24 25 25

Transilvania 4 24 26 27 28 28

ALPHA BANK 2 23 24,5 25 25,5 26

W EST BANK 3 25 27 28 29 29

ComercialăCARPATICA 3 25 26 27 27 26

VOLKSBANK 2 28 30 30 31 32

FINANSBANK 3 24 25 26 27 27

ROBANK 5 25 27 28 28 29

* dobînda se capitalizează; ** cu plata dobînzii la expirare.

Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 12°° prin fax: 19.74.18.

- persoane fizice - %BANCA ', Valuta Vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

B R D - G S GEUR 0,5 2,2 2,75 3 3,05 3,15USD 0,5 1,6 2,55 2,9 3 3,1

B a n c P o s tEUR 1 2 3 3 3 3,75USD 0,75 1,65 2,5 2,8 3 3.2

B C REUR 0,75 - 2,75 3 - 3,5USD 0,75 - 2,75 3 • 3,5

B .Ţ IR IA CEUR 0.5 2,5 3 4 ;/ . - 4 4,5USD 0,5 1,75 2 3 3 4

B . R O M Â N E A S C ĂEUR 0,5 2,75 3,15 3,35 3,5 3,75USD 0,5 2 2,5 2,75 3 3,25

R A IF F E IS E N EUR ; 1 2,5 2,75 2.75 2,75 3 ,B A N K USD 0,75 1,75 1,85 1,85 2,2 2,5

Transilvania EUR 1,4 2,75 3,3 3,5 3,7 4,5USD 0.75 2,25 2.8 3 3,25 3,5

A L P H A B A N KEUR 0,5 3,25 3,75 4,25 4 2 5 4,25USD 0,25 2,25 2,75 3 3 3

W E S T B A N K EUR 2 4,1 4,2 4,3 4.4 4.6USD 1.5 2,9 3 3,15 3,3 3,5

Comercială EUR 0,5 3,5 3,75 4 4.5C A R P A T IC A USD 0,5 2,7 3 3,25 ■' - ■ ■ 3,5

V O L K S B A N KEUR 0,25 2,8 2,85 2,9 2,95 3USD 0,25 1,55 1,5 1,5 1,55 1.6

F IN A N S B A N KEUR 1 3 3,25 3,5 3,5 3,75USD 1 2,25; 2,5 2,75 2,75 3

R O B A N KEUR 1 3,5 3,5 3,75 - 4USD 0,5 3,25 3,5 3,5 - 3,75

- persoane juridice- %‘-■BAf+CA Valuta Vedere 1 luni 3 luni 6 lunt ; 9 funl 12 (uni

B R D - G S GEUR 0,5 2.2 . 2,7S 3 3,05 . 3,15USD 0,5 1,6 2,55 2.9 3 . 3,1

B C REUR 0,75 - 2,75 3 -■ 3,5U S D 0,75 - 2,75 3 - 3,5

B . Ţ IR IA CE U R : 0,5 2,5 4 /,4 - Z 4,5*.U SD 0,5 1,75 ■ 2 • z -V,Zi3 ■;;// • ■ 4

B . R O M Â N E A S C ĂEU R 0,5 2,75 3,15 3,35 . 3,5 3,75USD 0,5 2 2,5 2,75 3 3,25

Banc Post EUR 1 / v'2 • ";:V'3 • ••• 3 3,75USD 0,75 : 1.65 .î 2.5 2,8 '/• ■ 3 /.•. . -3 2

R A IF F E IS E N EUR 1 2.5 2,75 2.75 2,75 3B A N K USD 0,75 1,75 1,85 1,85 2,2 2,5

: Transilvania EUR . 1,4 : 2,75 • ;:3.5 •• .-/a,?.: • "-'*.5 '; uso 0,75; i 2,25 k:- 2/S--' . ;v 3 ■ -> 325 ’ 3,5

A L P H A B A N KEUR 0,5 3,25 3.75 4,25 425 4,25USD 0,25 2,25 2,75 3 3 3EUR ?• 2'.:.' 4 • '4,1:,% *■2 4,3. *.*USD 1,5 2,8 /: 2,9./:'-' ' 3,05 • / 32 .'- ".3,4 -

Comercială EU R 0,5 3,5 3.75 4 - 4,5C A R P A T IC A USD 0,5 2,7 3 3,25 - 3,5

EUR (0 ,25 / 2,8 2,85 2,9 2,95 . 3U SD 0,25 1,55 1 .5 1,5 1,55 1 ,6 ;EUR 1 3 3,25 3,5 3,5 3,75USD 1 2,25 2,5 2,75 2,75 3EUR 1 3,5 3,5 3,75 - 4U SD 0,5 3,25 3.5 3,5 - 3,75

Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul în anulare înaintat de procurorul general în cazul BIR

Curtea Supremă de Justiţie a hotărît, ieri, că declararea falimentului Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) a fost legală, instanţa supremă respingînd, astfel, recursul în anulare promovat de procurorul general al României, Tănase Joiţa.

în recursul în anulare, procurorul general aprecia că introducerea BIR în procedura de faliment a fost hotărîtă de instanţele inferioare “ cu încălcarea esenţială a legii” .

La 29 iunie 2000, Banca Naţională a României (BNR) a solicitat declanşarea procedurii de faliment a BIR întrucît erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în acest sens, avînd în vedere că valoarea obligaţiilor debitoarei depăşea valoarea activului şi că, totodată, aceasta nu îşi onorase creanţele certe, lichide şi exigibile de mai mult de 30 de zile fată de clienţii săi. Atît Tribunalul

Bucureşti, cît şi Curtea de Apel Braşov au admis cererea BNR şi au declarat falimentul în cazul BIR.

Sentinţa definitivă în acest caz s-a dat la 28 mai 2001, de Curtea de Apel Braşov, procurorul general putînd declara recursul în anulare în timp de un an, conform legii.

La ultimul termen, săptâmîna trecută, reprezentantul BNR a arătat că recursul în anulare a fost introdus tîrziu, motivînd că dosarul a ajuns la instanţa supremă în data de 29 mai a.c., respectiv cu o zi întîrziere faţă de termenul prevăzut de lege.

în replică, procurorul de şedinţă a arătat că, la 28 mai anul acesta, au fost trimise prin poşta rapidă zece recursuri în anulare către Secţia Civilă a Curţii Supreme, printre care se afla şi cel declarat în cazul BIR.

Curtea Supremă a apreciat, ieri, că recursul în anulare a fost înaintat în termenul legal.

în principiu,FMI acceptă m ajorarea sa lariu lu i minim la 2,5 milioane de lei

urmare din pagina 1

Ministrul Sîrbu a adăugat că unul din motivele pentru care Guvernul ar trebui- sâ cadă de acord cu delegaţia FMI asupra sa lariu lu i m in im vizează “ fundamentarea unor indicatori esenţiali pentru încheierea unui acord social pe 2003” , astfel încît să fie păstrată stabilitatea socială existentă.

“ Am discutat foarte detaliat pe cifre, influenţele salariului minim în negocierea colectivă, pe ce sectoare, zone_ vulnerabile şi aşa mai departe. încercăm sâ cuantificăm cît mai bine

eventualul risc al acestei măsuri. Este o creştere importantă, de peste 45 la sută, pe care trebuie sâ o monitorizăm atent. Din punctul meu de vedere, discuţiile au decurs în mod echilibrat” , a încheiat Sîrbu.

“ A fost o discuţie a argumentelor, cu cifre şi de o parte şi de alta. Au fost puse în balanţă influenţele în primele şase luni ale anului viitor ale salariului minim. Concluzia comună este aceea că, aplicînd' această politică salarială, creşterea salariului minim nu va. conduce la derapaje macroeconomice vis-a-vis dc

creşterea ratei inflaţiei şi nici la o dim inuare substanţială a creşterii economice” , a apreciat, la rîndu l său, m in is tru l F inanţe lor Publice, M iha i Tănăsescu.

Totodată, miniştrii români au discutat şi reducerea de cinci la sută pe care Guvernul o are în vedere la contribuţiile sociale, “ în principiu, Misiunea FMI a agreat această po litică a Guvernului, urmînd ca detaliile de punere în practică a acestor elemente majore sâ sc întîniple pînă la m ijlocul sâptâmînii viitoare, cînd delegaţia Fondului

va părăsi România” , a mai spus Tănăsescu.

Discuţiile purtate între cei doi m iniştri şi delegaţia FM I au vizat şi rectificarea bugetară. “ Sperăm sâ d e fin itivăm princ ipa le le m ari ide i ale bugetului pînă la plecarea m is iu n ii” , a spus m in is tru l Finanţelor. El a precizat că nu s-a intrat încă în amănunte pc domenii de activitate, dar că sc are în vedere o redistribuire de fonduri către sectorul de sănătate.

“ Nu cred că măsurile de protecţie socială pe care le-am anunţat pentru sfîrşitul anului acesta şi începutul anului viitor să intre în contrad ic ţie principială cu ceea ce avem de încheiat cu FMI” , a subliniat ministrul Marian Sîrbu, care a adăugat că nu a sesizat obiecţii majore din partea partenerilor dc discuţii.

Laureatul Premiului Nobel, Milion Friedman, anticipează dezintegrarea zonei euro

Diferenţele economice şi culturale dintre cele 12 state incluse în zona euro vor conduce, într-un final, la dezintegrarea Uniunii Monetare, apreciază Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, într-un interviu acordat revistei germane Capital şi preluat de Reuters.

Friedman a precizat că, în opinia sa, pe lingă aceste deosebiri culturale şi de limbă, reacţiile variate ale acestor state în faţa unor şocuri economice externe ar putea avea ca rezultat dezmembrarea blocului euro în următorii 5-15 ani.

“ Acesta este motivul pentru care politica monetară a Băncii Centrale Europene este avantajoasă pentru Irlanda, spre exemplu, dar complet nepotrivită pentru Germania” , a mai spus Friedman, care a cîştigat Premiul Nobel pentru economie în anul 1974.

în urmă cu un an, economistul a declarat că Europa ar putea cunoaşte “ o perioadă de turbulenţă” , după introducerea monedei unice. Friedman a adăugat, într-un interviu acordat la acea dată publicaţiei italiene Corriere della Sera, că apariţia efectivă a curo reprezintă o “ gravă eroare” .

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de hancă

SAR Transilvania a înmînat ieri premiile tombolei RCA2 0 0 2

SAR Transilvania a premiat ieri pe cei mai norocoşi dintre c lienţii care au încheiat cu societatea poliţe de asigurare de răspundere civilă auto pe întreg anul 2002 . în urma tragerii la sorţi, premiile, în valoare totală de 500 milioane lei, au fost expediate cîştigătorilo r din Bucureşti, Oradea, Reşiţa, Iaşi şi Tîrgu Mureş. Marele premiu, un autoturism Renault Megane, a intrat în posesia Valeriei Neţin, din Cluj-Napoca, în timp ce o societate comercială din Piatra Neamţ a cîştigat un autoturism Dacia 1310 berlina. A mai fost acordat un premiu constînd într-o videocameră JVC, precum şi alte 10 radiocasetofoane auto Blaupunkt.

A.BLAGA

Furaje gratuite pentru deţinătorii

de animaleD eţină to rii de bovine d in -îm p re ju r im ile

municipiului Gherla (dar nu numai ei) au mare avantaj cu secţia Spirt a SC “ Prodvinalco” SA Cluj. Z i de zi, de aici se livrează mari cantităţi de borhot pentru animalele din gospodăriile populaţiei. Borhotul se distribuie gratuit, fară nici o pretenţie financiară. Gospodarii satelor se folosesc de acest avantaj şi în.fiecare dimineaţă iau cu asalt poarta fabricii de spirt sau depozitele Prodvinalco din municipiul Gherlă. Se livrează borhot de spirt şi deţinătorilor de animale din zona Dejului, dar în ultim ii ani, de aici se aprovizionau cu ftiraje şi locuitorii unor comune din judeţele Bistriţa-Năsăud sau Sălaj.

Deci, în împrejurimile Gherlii, borhotul se bucură de mare căutare, secţia spirt a SC “ Prodvinalco” SA Cluj asigurind zilnic mari cantităţi de materie secundara agricultorilor de pe Valea Someşului Mic şi Cîmpia Transilvaniei. In această perioadă, şi producţia se derulează în condiţii bune, harnicii muncitori din unitatea industrială a Gherlii ajungînd să producă în medie zilnic două vagoane de spirt. Numai cerinţe să fie, că de spirtoase nu ducem lipsă!

SZEKELY Csaba

SIMPOZIONUL ŞTIINŢIFIC

AL INGINERILOR ROMÂNI

DE PRETUTINDENIAsociaţia Generală a Inginerilor din

România (AGIR) organizează, în zilele dc 13 şi 14 septembrie a.c., cca de-a 5-a ediţie a Simpozionului ştiinţific al ing ine rilo r români dc pretutindeni. Conform anunţului din “ V o lun tar", s im pozionul, cu tema “ Societatea Cunoaşterii", va oferi p rile ju l unui schimb de idei şi totodată al realizării unei legături între inginerii români din ţară şi cei aflaţi în afara frontierelor României. De asemeni, specifică sursa citată, se va constitui “ ca o mare oportunitate de colaborare şi pe plan economic, prin anumite activităţi comune ce s-ar putea desfăşura în orice domeniu, fie cu A G IR , fie cu a lţi parteneri individuali, cu eforturi financiare minime şi care pot aduce beneficii reciproce” .

Lucră rile s im pozionulu i se vo r desfăşura în plen şi pe secţiuni, astfel: Aspecte conceptuale. In frastructuri in fo rm atice şi de com unica ţii ale societăţii cunoaşterii (secţiunea 1); Rolul ş tiin ţe i, cercetării, in o vă rii şi al d im ens iun ii culturale (form area profesională şi nivelul de pregătire a populaţiei) în societatea cunoaşterii (secţiunea,2); Institu ţiile statului şi relaţiile lor cu cetăţeanul. Aspecte sociale şi ju rid ice în societatea cunoaşterii (secţiunea 3); Dezvoltarea economiei şi afacerilor în societatea cunoaşterii (secţiunea 4).

D e ta lii, la adresele: h ttp ://www.agir.ro” ; e-mail: office@agir.ro sau agir@euroweb.ro

(M .T .)

^ . . . î a t o t d e a u n a m - a m d e d i c a t c u t o t u l

acum fa m ilie i/ a tun ci m o d e lin g u lu i...'S ^ ^ - :..'Ă

'V'SL. -. . r /% i '4

* PORTRET DE MODEL

J /

\

&

Rep.: Ce a rep rezenta t modelingul pentru tine?

A. L.: Pc vremea cînd eu am început nu era dezvoltat domeniul, la Cluj. cel puţin, de aceea am privit totul ca pc o proucarc. ca pc ceva nou.De mica am fost atrasă dc estetică

dedic cu totul. în ceea ce fac, acum fam ilie i, atunci modclingului.

Rep.: Cum ai a juns să prezinţi în străinătate?

A. L.: Fiind într-o excursie în Suedia, am luat legătura cu o agenţie din Stockholm, m-am prezentat Ia un casting şi aşa am ajuns să prezint într-un spectacol firme dc renume internaţional: Dolcc&Gahana. Armâni. Jcans Companv. Prin 1994, am mai avut ocazia să plec în sudul Franţei, la o piezentare. însă din cauza birocratici din România, am obtinut viza prea tir/iu . (în septembrie, iar cu trebuia să fiu acolo in iulie).

Rep.: Care a fost motivul re tra g e rii de pc scenele clujene?

A. L.: După cum ştii m-am căsătorit şi am o fetiţă. Motivul a fost insă plecarea mea din ţară împreună cu soţul meu, carc locuieşte in Austria. Acolo nu mi-am întrerupt dc tot activitatea,

ă sdeşi este dificil să te relansezi într-un mediu total străin, mai ales la o vîrstă cînd alte modele sînt deja consacrate. Dar am ajuns să lucrez şi în Viena , am făcut nişte filmări şi şedinţe foto pentru postul naţional de televiziune, ORF, coperţi de reviste şi alte job-uri în domeniu.

Rep.: Cum se plăteşte această activitate în străinătate? Poţi trăi din modcling?

A. L.: Da, spre deosebire dc România, unde manechinele lucrează din pasiune, fiind plătite destul dc simbolic, acolo o poţi considera o meserie din carc te poţi întreţine. In cazul meu este mai d ific il, cu lucrez doar ocazional, majoritatea timpului îl petrec cu Alexandra, fetiţa mea dc 4 ani, care de eînd a venit pc Iunie mi-a schimbat viaţa şi priorităţile. Fa este totul pentru mine şi profit de fiecare moment pc carc il pot petrece cu ca. în ultimul timp am reuşit să-mi pun în practică şi o altă pasiune mai

Ce urmează după o carieră de model?... Râmîn amintirile frumoase, rămîne acea dorinţă de a fi mereu la curent cu ceea ce se întîmplă, de a simţi pulsul modei. De fapt, o pasiune pentru ceva, nu se termină aşa, peste noapte, uneori continuă sau chiar se transmite mai departe copiilor noştri.

Nume:

ANDA LASCU SCH0FIY1ANNData naşterii: 8 septembrie 1973 Zodia: Fecioară Ocupaţia: decoratoare

Activitate:• locul 3 la Miss Cluj, 1991• prezentări la Balul Operei, Napoca Fashion,

Transilvania Fashion,• şedinţe foto şi prezentări pentru firme

.cunoscute: Sanpelegrinno, Adris, Decomod, Salomeea, Someşul, Argos etc

• model şi instructor la agenţia Transilvania Fashion

• prezentări şi şedinţe foto în Suedia pentru: Dolce&Gabana, Armâni, Jeans Company şi Austria;

veche, dccoraţiunilc interioare. Am început să lucrez în domeniu şi pot spune câ şi această muncă îmi aduce multe satisfacţii.

Rep.: Crezi că fetiţa ta îţi va călca pe urme, va opta pentru modcling?

A. L.: Tot cc c posibil, cred câ deja este interesată dc modă, sc bucură cînd primeşte haine mai mult decît dc jucă rii, pozează în oglindă, sc “machizâ” şi pot spune câ o atrage domeniul. Mama îmi povesteşte

câ la vîrsta ei făceam exact aceleaşi lucruri, iar cînd am sunat-o şi i-am spus supărată câ Alexandra şi-a ciopîrţit singură bretonul, a rîs spunîndu-mi că şi cu aveam acest obicei.

Rep.: Este adevărat că în străinătate moda este cu cîţiva ani înainte faţă dc România? Ce sc poartă în Viena?

A. L.: Sc poartă haine comode, fără acel aer dc “ şic” cu carc sîntem aici obişnuiţi, rareori poţi să-ţi permiţi extravaganţe (o

rochie mini, sau decolteuri rr.: adînci), acolo lumea es: conservatoare, nu este aceer mentalitate ca şi în Italia s. Franţa. Austriccele au de un: cumpăra şi alege, dar nu o f:. poate nu Ic interesează atît de rr.- felul cum se îmbracă. De fiece:, dată cînd vin acasă, îmi cum:: haine din România, iar acolo s: întrebată de unde, pentru câ li s par interesante. Deci, pot spe: câ româncele sînt mai cochete; au bun gust, în general.

si modă. chiar am făcut nişte studii in domeniu, şcoala dc Modă. in 1991. Pentru câ mi-a plăcut foarte m ult ceea cc făceam, am ajuns să mă implic si in latura organizatoric : să fac regii dc spectacole, să particip la instruirea no ilor manechine.Mi-a plăcut întotdeauna să mă K J IÎ3 E 2 C IJ £ Z ]L 3 jE 3 E 3 r3 n 3 E 3 E a E 3 E 3 E l!2 3 E 3 E n ]E îE 2 ra E 3 ra E 2 J !

’:v V » r< . i f e 'v - î fw

/ , vW- . i i . f / - j i UÂJ i ■ . ’Lu

i B ' e i s a B a a B a ^ B a B B B B i s E i i B s a B B B B S S B 'K m w m f l

te . • ■ "

h.fiv Ş’1 VW i /

^ Î î£ Ir f* -a i.. *{,

- f i - " . - . , \ \

i n > - f t " ■ ■-— j

■ w j j ă i A r %

Cine are impresia ca micuţii nu ţin cont de modă se înşeală. Fetiţele se uită mereu pe Fashion TV,” ca să văd cum se prezintă moda” , băieţeii au fixurile lor: “ nu vreau bluză cu nasturi sau fermoar la gîtl” , deci, în general, chiar dacă nu îşi dau seama, au deja mici preocupări în modă. O cunoştinţă se plîngea că fiica ei de trei ani nu vrea să iasă din casă dacă nu e “asortată” . Ce înseamnă asortat la trei ani? Toate piesele vestimentare să fie aceeaşi culoare de preferinţă roz sau roşu. Sau dacă nu, cel puţin şosetele să fie aceeaşi culoare cu bluziţa, tar dacă se poate bluza să fie decorată cu cît mai multe desene, aplicaţii, broderii cu animale si flori care fac deliciul copiilor.

Am văzut ce gusturi au copii, acum să vedem ce ne propun specialiştii în modă. Ce pot spune este că se ţine mereu cont de ceea ce le place celor mici pentru ca aceştia să poarte hainele cu plăcere. Astfel, vara şi toamna aceasta, se poartă hainele viu colorate, cu aplicaţii : flori, inimioare, animale, eroi din desenele animate, steluţe şi multe altele. Culorile anului pentru copii sînt roz, mov, bleu . De asemenea, bej-ul şi kaki-ul au făcut echipă la alcătuirea hainelor pentru linia

masculină. Pantalonii sînt inspiraţi din moda celor mari, pentru băieţei pantalonii cu buzunare laterale, iar micuţele se pot bucura de jeanşi cu aplicaţii cu talie joasă şi evazaţi' de la genunchi în jos. La modă sînt, de asemenea, şi pantalonii “ tre i sfert” , în combinaţii cu vestuţe şi pălărioare asortate. Să nu uităm de acesorii: cureluşe, gentuţe, agrafe, baticuri colorate sau de jeans. In rest, tot ce le place şi le face plăcere să îmbrace. Ce nu trebuie să uităm este faptul că la copii, în primul rînd, trebuie să luăm haine şi încălţăminte de calitate. Ce înseamnă acest lucru? Hainele să fie în special din bumbac,nu din materiale plastice în care să transpire , pantofiorii din piele sau pînză,( sub trei ani fiind indicată o talpă mai tare şi papuci mai înalţi pentru a fi susţinută glezna, împiedicînd astfel mai tîrziu apariţia problemelor la coloana vertebrală).

Aşa că dragi părinţi, de fete sau de băieţi, ţineţi cont de gusturile copiilor, lăsaţi-i să aleagă şi nu uitaţi câ şi modul de a te îmbrăca contribuie la formarea personalităţii!

Pagină realizată de Dana SÎNTEJUDEAN

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA:'956 POMPIERII: 981

1882 - S-a născut matematicianul Traian Lalescu, autorul primei lucrări importante de sinteză în acest

domeniu din literatura ştiinţifică universală, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale (m. 1929).

evar 4 -“A» - •«**'*' * •*-

ramă ol nrnuU dlivp& qmjb'ârm oA iXeţli...

O dimineaţă sufocantă de iulie. Cu toate că nu e încă ora nouă, soarele dogorăşte puternic, încingînd asfaltul şi trupurile celor care se pregătesc pentru o nouă zi de muncă. Alexandru Lingurar, zis Şulău, este consilier local şi reprezintă comunitatea rro m ilo r din comuna Floreşti. Se află deja la al treilea mandat şi cei pe care îi reprezintă ascultă de el mai ceva ca de bulibaşa. Este un om aspra, dintr-o bucată, dar care ştie să-şi conducă oamenii, să le insufle respect. Acuma se pregătesc cu toţii să iasă la muncă, cîştigîndu-şi astfel drepturile de a beneficia de a ju to ru l social m in im garantat,, care pentru m ulţi dintre ei este singura sursă de venit. Pentru câ, aşa cum spune

^ Alexandru Lingurar, ţiganii din Floreşti sînt săraci, nicidecum plin i de bani şi vile, precum cei din Gilău sau Baciu. Cele 1.750 de persoane care alcătuiesc comunitatea rromilor îşi duc traiul de azi pe mîine. Cu toţii trăiesc în condiţii foarte grele, mizere chiar. In cîte o casă de 4/4 convieţuiesc tre i-patru fam ilii. Dacă mai punem la socoteală faptul că în fiecare familie există, în medie, patru copii (dar sînt şi familii care au cîte opt-zece odrasle), se pot uşor închipui condiţiile în care trăiesc aceşti oameni."Ţiganii

din Floreşti nu sînt ca cei din Baciu şi Gilău, bogaţi. Ei au fost “ romanizaţi” şi au muncit ani mulţi la oraş, la Cluj. însă tot ei au fost primii daţi afară în urma restructurărilor de la marile întreprinderi. Şi cum nu au vîrsta necesară pensionării, stau acum acasă” , a spus Şulău. M ulţi dintre ei îşi duc traiul, căutînd în

■ M j

containerele de gunoi. Se trezesc devreme, şi cît încă nu este soarele sus pe cer, pornesc spre Cluj, spre tomberoanele de gunoi. Fiecare are “ teritoriul” lu i, marcat p rin tr-o lege nescrisăvşi care nu este încălcat niciodată de vreun venetic. După o zi întreagă de căutări, se întorc acasă şi inventariază <marfa> găsită în oraş. Şi toate zilele trec la fel, una după alta, fără să se schimbe ceva, fară sâ

se întîmple nimic deosebit. Totuşi, au acum o nouă speranţă, care le deschide unele perspective spre un loc de muncă şi de care se agaţă cu disperare. Prefectura Cluj a promis câ le va deschide o fabrică de cărămidă. Un ajutor neaşteptat, care le-ar asigura un loc de muncă la 200 dintre ei. Primăria Floreşti le-a oferit teren şi acum se aşteaptă ca, oricine crede că poate, să îi ajute cu utilajele necesare începerii lucrului. Astfel, viaţa lor s-ar schimba, cît de cît. Nu ar mai fi nevoiţi să caute prin gunoaie, şi în acelaşi timp ar putea face

: ceva util societăţii. Pentru că 3 ** ei de-abia aşteaptă să se facă

folositori, într-un fel sau altul. <ML Şi, cu toate că sînt săraci şi

minaţi de neajunsuri, nu-şi fac comunitatea de ruşine. Dovadă, starea infracţională a scăzut la zero', după cum a declarat consilierul lor, dar şi

primarul comunei, Gherman Gligor. Carc încearcă să îi ajute atîta cît îi stă în putinţă, să le uşureze cumva traiul. Astfel, au fost amplasate în cele trei cartiere ale lor, cişmele publice, apa fiin d p lă tită ’ de către primăria locală. O adevărată binecuvîntare pentru întreaga lor comunitate, mai ales că vara aceasta este parcă mai fierbinte ca altele.

Ana-Maria VAIDA

0 tîBiără din Cluj-Napoca■*

a fost omorftă în ItaliaO tînără, în vîrstă de 26 de

ani, din Cluj-Napoca a fost omorîtă, la sfîrşitul săptămînii trecute, în oraşul Florenţa, din Italia.

P o triv it p o liţ ie i ita liene, cadavrul lu i Ioana N iculina Călătan a fost găsit, în data de 5 iulie a.c., într-un apartament din oraşul Florenţa. Tînăra avea gîtul tăiat, iar potrivit aceloraşi surse împrejurările în care a fost ucisă aceasta nu au putut fi stabilite cu exactitate. D in primele cercetări efectuate de po liţiş tii italieni, se pare câ- Ioana Călătan facea parte dintr- o reţea de prostitu ţie . Identificarea tinerei s-a făcut prin intermediul Ambasadei

Italiei la Bucureşti, urmînd ca o fic ia lită ţ ile ita liene * să comunice fa m ilie i decesul acesteia. Ioana Călătan era fiica preotului ortodox din localitatea Morlaca. Ea se afla Italia din luna febuarie a acestui an. Familia nu a fost anunţată pînă ieri despre această tragedie, preotul Ioan Călătan a aflat,- din nefericire, acest lucru de la ziarişti. Preotul a declarat că în ultimele zile a încercat sâ ia legătura telefonic cu fiica lui, însă aceasta avea telefonul închis. El a mai spus câ fiica lu i este licenţiată în drept, iar din anul 2000 a lucrat ca jurist în cadrul Regionalei CFR Cluj. Preotul susţine că, deşi s-a

împotrivit, fiica Iui a luat, în luna februarie, hotârîrea sâ plece în Italia pentru a-şi face bani în ideea deschiderii la C lu j- Napoca a unui cabinet notarial. Ioan Călătan susţine că fiica lui s-a întors acasă de Paşte şi a plecat din ţară în data de 8 mai. “ De Sărbătorile de Paşte a fost acasă şi i-am spus şi atunci să nu mai plece. Nu m-a ascultat şi s-a dus. Eu i-am spus că tot ce va face de acum înainte va face pe răspunderea ei” , ne-a mărturisit preotul. El a mai adăugat că “ în data de 8 mai, cînd a juns în Italia, ne-a sunat şi ne-a spus că îi este bine şi câ îngrijeşte de un copil în oraşul Arize de lîngă Florenţa” .

Familia lui Gabor Lajos a rămas fără palatGabor Lajos, bulibaşa

ţiganilor din Someşeni, a fost executat silit din locuinţă.

Casa familiei Gabor, situată pe strada Traian Vuia din cartieru l Someşeni, a fost predată Anei Varga, în urma acţiunii întreprinse de aceasta, ca urmare a unui împrumut pe care i l-a acordat soţiei lui Gabor Lajos, în timp ce acesta se afla .în închisoare.

Maria Gabor, soţia bulibaşei, i-a cerut voie, ieri, Mamei Ana, să îşi mai ia din locuinţă unele lucruri, majoritatea acestora

fiind mutate în prealabil. Ana Varga şi-a afirmat intenţia de a vinde locuinţa care i-a fost predată, dar a sublin iat că aşteaptă în continuare ca familia Gabor să îi aducă 40.000 de do lari, din cei 1 0 0 .0 0 0 de dolari, pe care susţine că i-a împrumutat M ărie i Gabor. Mama Ana susţine câ, dacă nu va găsi cumpărător, va dona imobilul copiilor săraci.

în perioada in care Lajos Gabor era în detenţie la Penitenciarul Gherla, soţia sa, Maria, a împrumutat diverse

sume de bani, în baza unei ipoteci pe casă, de Ia Ana Varga. In urmă cu doi .ani, Gabor Lajos a fost de acord să prelungească ipoteca, prczcntîndu-se Ia notar pentru a semna anexa necesară acestui act. Potrivit Măriei Gabor, fiind semianalfabet, soţul său a semnat, în loc dc prelungirea ipotecii, un contract dc vînzare- cumpărarc a casei sale în schimbul sumei de 200.000 de dolari.

Grupaj realizat de Cosmin PURIŞ

IN NEASTIMPARUL MINUTARELOR, VISELE...Coboritor din Nord. Asemenea lui Bogdan Vodă care

a împrumutat nume de voievod pentru liceul din Sighetul Marmaţiei. Moroşan, trădînd fabulosul numai pentru a plămădi, pe alte meleaguri, vise. Vise materializate, rînd pe rînd. Cum? Simplu. Prin muncă temeinică. Politehnist, învăţînd totul despre instalaţii, termină facultatea în ’92. Dă uri strălucit masterat şi este în ultima fază a doctoratului. E profesor asociat Ia Universitatea Tehnică şi predă marketing. Nu-i place să i se spună “ patron” , aşa că întreprinzătorul Dan Horea a făcut parteneriat şi a demarat, împreună cu ing. Remus Ghemeş, o firmă de succes: RH TRUST srl.

Un om poate fi descris în amănunt, dar tot atît de bine dintr-un Om rămîne o impresie de ansamblu, o concluzie care, odată acceptată şi înţeleasă, nu se mai poate şterge. Despre tînărul din faţa mea (35 de ani, nu peste multă

_vreme) ştiu cu siguranţă că... ~

Ştie ce vrea!- îmi pare că niciodată un

“ curriculum vitae” nu poate fi complet. Ce ar mai trebui adăugat?

- Un lucru esenţial: am soţie şi aştept un copil. Precizez asta de Ia bun început, pentru că de v acum încolo se schimbă datele problemei.

- Care probleme?- Cele legate de muncă, spre

exemplu. Pînă acum am învăţat totul- despre instalaţii şi despre cum se conduce o firmă de acest

/p ro f il. Şi, ca să fiu sincer, am alergat, ca orice întreprinzător, după calitate şi, desigur, după bani.

- Şi asta veţi face şi în continuare, presupun.

- Nu. Vreau să mă pensionez! Cred că viaţa e alcătuită din etape şi am ajuns la acel stadiu în care pot să-mi dublez sau să-mi triplez veniturile. îmi ajunge, însă, atît cît am. Şi simt că pot să fac şi altceva.

- Ca de exemplu?- Vreau să mă perfecţionez.

Vreau să ridic, cu mîinile mele, o casă. De Ia A la Z! Şi mai vreau să-mi ajut semenii.

- Daţi un ban cerşetorilor?- Niciodată. Prefer să dau de

lucru. O trapă de aurolaci mi-a cerat 25.000 lei. Le-am sugerat

-să strîngă hîrtiile împrăştiate în curtea firmei şi le dau 500.000 lei. N-au mai venit niciodată. Şi, zău, îmi pare rău!

- Am aflat că purtaţi o grijă deosebită pentru oamenii cu

care lucraţi. Despre ce este vorba?

- în primu! rînd le cer! Mult! Şi, dacă se poate, totul aproape de perfecţiune. O firmă rezistă numai dacă-şi respectă cuvîntul dat. Şi nimănui nu-i este permis - să se abată de la acest slogan. Sigur, cei care respectă cerinţele firmei beneficiază şi de sprijinul nostru. în mai toate încercările la care te supune viaţa. Începînd de la locuinţe, şcolarizare şi pînă la un meci de fotbal sau o adunare de bra instorm ing, toate fac parte din grija pentru ca întreprinderea pe care am pus-o pe picioare sâ fie cea mai apreciată pe piaţă. .

- Prin însăşi activitatea de la RH TRUST, faceţi un bine oamenilor.

- Sigur, instalaţiile de toate felurile ridică standardul de viaţă al semenilor. Şi chiar mă bucur cînd finalizăm instalarea unei microcentraje sau a unei instalaţii de aer condiţionat. Numai că nici o clipă nu putem

- uita că RH TRUST srl este o afacere. Cu muncă multă şi uzură cît încape, cu 30 de angajaţi şi un rulaj de 800.000 de dolari, cu satisfacţii, cum spuneam, dar şi cu “ ţepe” ce demobilizează.

- Am înţeles că nu vă plac păcălelile, dar luptaţi cu ele. Ce vă place însă?

- Normalitatea. Vedeţi, la noi, toată lumea se ocupă de extreme. Ori copii handicapaţi, ori superdotaţi! Am demarat

deja o acţiune care sâ fie în folosul copiilor normali. La Valea Ierii se va ridica o tabără în care vor putea veni şi cei cu bani, dar şi cei care sînt mai necăjiţi. Oamenii noştri vor asigura manopera şi, sigur, vor beneficia şi ei de recreere în mijlocul naturii.

* * *E o îneîntare să ai un

interlocutor care e îngrozitor de concret în tot ceea.ce face, dar şi sentimental cînd e vorba de semeni în suferinţă. Un om care ştie de trecut, dar nu uită niciodată că .

Viitorul pîndeste destine

- Şi, mai ales, trebuie să fim pregătiţi pentm orice înccrcăre. Să nu uităm că modul nostni de vîaţă se schimbă cu repeziciune şi, neapărat, trebuie să ţinem pasul.

- Iar pentru asta...-... trebuie să ne perfecţionăm.

Să cunoaştem cît mai m ult Eu mi-am propus să văd lumea. Aş vrea să vină vremea cînd, asemenea japonezilor care au plecat în lume să fotografieze tot ceea ce-i mai important în

cultura popoarelor, sâ colind ţă rile c iv iliza te şi să aduc poporului meu acele cunoştinţe carc nc-ar aşeza în rind cu lumea. Bună, desigur. Şi mai vreau ca lumea de la noi să conştientizeze că numai munca aduce ceva bun. Am să fiu fericit cînd, cel puţin în domeniul instalaţiilor, vor exista componente “ made în România” competitive cu cele realizate în ţări cu tehnologie avansată.

Un vis care trebuie să devină realitate!

Interviu realizat de Radu VIDA

« M U ' )

INv ' N C Ă L Z I R

■ u n i t a r e

■ ' ■ V . T . C H iJ V ig ^ g

Ministerul Israellan de Externe şi-a exprimat, ieri,^ portul organizaţiei pentru apărarea

drepturilor omului Amnesty International, care condamnă atacurile pa estimene împotriva civililor comise în Israel şi in tentomle ocupate, relatează AFP.

Principalele partide politice pakistaneze au cerut, ier demisia preşedintelui Pervez Musharraf şi instalarea unu

guvern civil de tranziţie, care să supervizeze alegerfe legislative din 10 octombrie, anunţă AFP.

PSD rămîne preferatul electoratului, urmat de PRMPSD deţine jumătate din preferinţele

electoratului (50%), fiind urmgt de PRM (21%), PD (10%), PNL (8%), UDMR (7%), PNTCD (2%), PUR (1%), CDR (1%), arată rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Institutul Metro Media Transilvania la comanda Agenţiei de Piesă MED1AFAX.

în cazul votului pentru Parlament, 25% sînt indecişi, 14% nu votează, iar 4% nu răspund..

Pentru Preşedinţie, Ion lliescu ar primi 30%, fiind urmat de C.V. Tudor (19%), Adrian Năstase (19%), Teodor Stolojan (12%), Traian Băsescu (11%), Mircea Geoană (5%), alt candidat (2%), Emil Constantinescu (1%), Mugur Isărescu (1%).' Indecişii sînt 24%, nu votează 9%, nu răspund 3%.

Dintre votanţii lui Ion lliescu, avînd în vedere că acesta nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, 60% l-ar alege preşedinte pe Adrian Năstase, 12% pe C.V. Tudor, 11% pe Traian

Băsescu, 8% pe Teodor Stolojan, 4% pe Mircea Geoană, 5% pe un alt candidat.

Adrian Năstase este personalitatea politică în care oamenii au încredere multă, foarte multă (42%), fiind urmat de Ion lliescu (40%), Traian Băsescu (35%), Teodor Stolojan (33%), C.V. Tudor (23%), Valeriu Stoica (9%), Marko Bela (8%).

Biserica (87%) este instituţia în care românii au cea mai mare încredere, după care urmează Armata (71%), CEC (44%)’ Primăria (43%, Poliţia (41%), Preşedinţia (39%), SR1 (32%), Guvern (29%), Sindicate (24%), bănci (23%), ONG (21%), Parlament (19%), partide politice (12%), fonduri de investiţii (9%).

Cercetarea “ Barometru politic naţional” a fost realizată în perioada 26 iunie - 2 iulie, pe un eşantion de 1.162 persoane de 18 ani şi peste, prin interviuri realizate la domiciliul subiecţilor. Eroarea maximă este de plus/minus 2,9%.

Consilierii cer prefectului să se pronunţe asupra compatibilităţii lui Funar___________________urmare din pagina 1

protestelor organizate dc persoane fiz ice sau juruiice. precum si a manifestărilor ocazionate de comemorări si sărbâton naţionale, nu vor mai putea fi desfăşurate in centrul oraşului, ci doar pe platoul dc la Sala Sporturilor "Horia Dcmian". Insă piesa de rezistenţă din arsenalul consilierilor "dizolvaţi” dc primarul Gheorghc Funar o constituie, fără îndoială, scrisoarea pc care aceştia o vor adresa prefectului jud e ţu lu i. Vasile Soporan, cu scopul de a constata incompatibilitatea alesului clujenilor cu contractele comerciale încheiate dc municipalitate cu firmele in carc acţionar sau administrator este Sabin Funar, fiul primarului. Conform articolului l al Legii 378;2002 (carc inserează O.G. nr.5/ 2002 cu completările aferente) alineatele l , respectiv 5, societăţile comerciale la carc aleşii locali sau rudele lor pînă la gradul patru sini "manageri, acţionari semnificativi, asociaţi, administratori, membri in consiliile dc administraţie sau Ia carc detin funcţii dc conducere nu pot încheia contracte comerciale, dc prestări servicii, dc executări dc lucrări sau de furnizori dc bunuri cu autoritatea administrativă publică locală din care fac parte aleşii loca li", in cazul dc faţă, edilul sef.

Contractele respective carc cad sub incidenţa acestei legi “ vor fi rcanalizatc şi, dacă c cazul, se vor face demersurile legale pentru rezilierea sau. după caz, anularea lor” .

Andrei Marga nu este de acord cu reintroducerea examenului de admitere în facultăţi

Reintroducerea examenului de admitere. în facultăţi reprezintă o încălcare a autonomiei universitare, a declarat, ieri, într-o conferinţă dc presă, fostul ministru al Educaţiei, Andrei Marga. .

Marga a spus că intenţia M in is te ru lu i Educaţiei şi Cercetării de a reintroduce, din 2003, examenul de admitere drept condiţie esenţială de intrare în in s titu ţii le de învăţâm înt superior, pe considerentul că “ Bacalaureatul e corupt, ia r admiterea e inocentă” , va izola România de sistemul european de învâtămînt.

Potrivit lu i Marga, toate ţă rile europene tind spre extinderea autonomiei universitare prin instituirea dreptului universităţilor de a stabili efectivul de studenţi şi forma de admitere, prin gestionarea resurselor extrabugetare, prin libertatea de negociere, prin diferenţierea salariilor personalului pe baza perform anţe lor şi prin posib ilita tea de a deveni proprietaţ al patrimoniului pe care îl au la dispoziţie. în aceste cond iţii, obligareauniversităţilor să instituie un examen de admitere reprezintă “ o întoarcere în timp, nicidecum

Pentru 58% dintre români, direcţia■ #

în care merge ţara este greşitaPeste jumătate dintre români (58%) cred că ţara merge într-o

direcţie greşită şi doar 29% spun că direcţia este bună, conform unul sondaj de opinie realizat de Institutul Metro Media Transilvania la comanda Agenţiei de Presă MEDIAFAX. Pentru cei mai mulţi, veniturile din gospodărie nu ajung nici pentru strictul necesar (39%). Tot 39% spun că veniturile ajung pentru strictul necesar, 17% pentru un trai decent, 3% îşi permit şl uncie bunuri mai scumpe, dar cu restrîngeri, Iar 1% îşi pot cumpăra ce doresc.

un progres” , a mai afirmat Andrei Marga, subliniind că p rinc ip iile europene prevăd acordarea de şanse pentru cit mai mulţi tineri care vor să studieze, şi nu îngrădirea acestora.

Numărul studenţilor din România ar trebui să crească cel puţin cu 40 la sută pentru a ajunge la nivelul european, a spus rectorul U n ivers ită ţii "Babeş-Bolyai", menţionînd că în ţările Europei Occidentale se tinde spre un procent de 64 la sută de absolvenţi de studii superioare într-o generaţie, în timp ce în România procentul este de doar 32 la sută. Potrivit lui Andrei Marga, românii ar trebui să elimine ideea potrivit căreia ţara noastră nu e pregătită pentru un număr atît de mare de studenţi pentru că nu le poate oferi tuturor locuri de muncă.

Şi cel de-al doilea avion C130

Hercules folosit pentru transportul militarilor români în Afganistan s-a

defectatAvionul C I30 Hercules

al Forţelor Aeriene Române, cil care au fost transportaţi la Kandahar 29 de militari şi 20 ziarişti, iar la Kabul alţi 13 m ilitari plus un ofiţer de legătură din plutonul de po liţie m ilitară, s-a defectat, m iercuri, în drum spre România. Unele surse militare susţin că avionul ar fi plecat, a suferit o defecţiune la motor în zbor şi s-a întors la Kabul pentru a o remedia. Locotenentul George Coman, ofiţerul de re la ţii publice de la Kandahar, spune că avionul nu ar fi părăsit aeroportul din. Kabul, rămînînd încă 24 de ore pentru a f i reparate defecţiunile, fără a putea preciza exact despre ce este vorba. Acesta era ultimul avion Hercules cu care se puteau face cursele B u c u r e ş t i - C r a i o v a - Kandahar, celălalt defectîndu-se la începutul acestei săptămâni.

Ministrul Apărării, Ioan Mircea Paşcu, împreună cu patru deputaţi din Comisia de apărare, este aşteptat, astăzi, la Kandahar, unde îi va vizita pe m ilita rii români ce participă la operaţiunea Enduring Freedom şi de unde va merge, probabil, la Kabul pentru a-i întîlni pe cei care participă la Forţa ISAF.

Angajamentul meu faţă de liderii de filiale este acela de a candida la preşedinţia PNL

Preşedintele Consiliu lui Naţional al PNL Teodor Stolojan a declarat, ieri, după întîlnirea cu reprezentanţii organizaţiilor judeţene ale form aţiunii liberale , că angajamentul său faţă de aceştia este de a candida la preşedinţia partidu lu i, cu condiţia ca liderii de filiale să nu se lase prinşi de manev rele din teritoriu şi să-şi menţină hotărîrea de a susţine m odificările pe care le-a propus la statut

“Propunerile mele . de modificare a statutului vizau simplificarea s tructurilo r

instituţionale prin reducerea organismelor de conducere de la nivelul central al PNL, în tărirea responsabilităţii echipei executive de conducere şi acordarea unei puteri mai m ari pentru filiale”, a adăugat Stolojan.

Concret, Stolojan vrea desfiinţarea Consiliului Naţional, înlocuirea actualului Birou Permanent Central cu un Birou Executiv, care să aibă numai a tribu ţii de executare a deciziilor şi sporirea atribuţiilo r Delegaţiei Reprezentanţilor Naţionali.

Stolojan a spus că, la întîlnirea de ieri cu liderii celor 47 de filiale ale PNL, s- a discutat numai în principiu despre modificările la statutul partidului, iar 38 dintre liderii de filiale au votat pentru propunerile avansate de el. Dintre celelalte nouă filiale, cinci lideri locali nu au avut mandat din partea organizaţiilor judeţene, iar patru s-au abţinut

“De acum înainte, mai sînt două etape. Prima va fi Ia DRN din 26 iulie, cînd se vor discuta, efectiv,amendamentele aduse la

statut şi apoi congresul cînd acestea vor fi adoptate şi va fi aleasă noua echipă de conducere a PNL”, a mai spus Stolojan.

El a spus că îşi menţine angajamentul luat faţă de liderii de filia le pînă la congresul extraordinar, doar dacă liderii locali îşi vor menţine poziţia exprimată Ia întîlnirea de joi. “Dacă pe 26 iulie se va hotărî ca Biroul Executiv să fie ales direct de congres, pe bază de vot uninominal, atunci drumurile noastre sînt diferite”, a subliniat Stolojan.

Universitatea "Babeş-Bolyai" va incepe noul an academic

cu cinci clădiri noiUniversitatea "Babeş-Bolyai" va începe noul an academic

cu cinci clădiri noi, intrate recent în patrimoniul instituţiei, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, rectorul Andrei Marga.

Marga a afirmat că o parte din noile imobile intrate în patrimoniu sînt clădiri construite de universitate, iar altele au fost recuperate în urma unor procese care durează de mai mulţi ani. Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" a afirmat că noua clădire a Facultăţii de Ştiinţe Economice va intra din toamnă în funcţiune, singurele încăperi care urmează să fie terminate ulterior fiind Aula şi Biblioteca. Facultatea de Psihologie va avea şi ea o nouă clădire, pe strada Republicii, achiziţionată în perioada interbelică de rectorul- Florian Ştefanescu Goangă şi care a revenit în proprietatea universităţii printr-o hotărîre definitivă a Curţii Supreme de Justiţie, întreaga activitate de pregătire pedagogică din universitate se va desfăşura, din toamnă, în clădirea fostului cinematograf Muncitoresc, cumpărată de instituţie. în curtea acestuia se doreşte construirea, în termen de doi ani, a unei clădiri cu şase etaje, care să găzduiască activităţile pedagogice.

Pentru Facultăţile de Geografie, Litere, Bussines şi Teologie Protestantă, Rectoratul a rezervat spaţii într-o clădire de pe strada Horea cumpărată în acest an, iar Sinagoga de pe strada Croitorilor, care va intra săptămîna viitoare în proprietatea universităţii, va găzdui Institutul de Studii Iudaice, a conchis Marga. ^

Ausnrizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 3 1 , judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Dficiu! Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Te l.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: adevcj@euroweb.ro - redacţiaE-mail: reclama_adevcj@euroweb.ro - publicitate

Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: C luj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTl: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL;: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLIC ITATE: TE L ./F A X ;19.73.04;PUBLIC ITATE: TEL: 19.49.81. - STELA CONTABILITATE: TEL: 1973 .07-UVIAPOP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

t * : .DIFUZARE MICA f7

LPETCU: inu Ajwri ii#V“

^ k .

TIIMRUIj EXECUTAT Li Garamondi s s s s s i i a s i