[http://www. adevarul. euroweb. ro\ANUL XIV NR. 3551

ISSN 1220-3203LUNI,

15 IULIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

In NATO,dar fără AntonescuV A L E R C H I O R E A N U

I n politica românească operează un principiu care a dat, de multe ori, rezultate bune, dar care ameninţă

acum să pună piedici serioase în procesul de aderare a ţării la NATO. După ce mass-media românească şi unele ziare din străinătate s-au “convins” câ nu există o altă cale decît integrarea României în Organizaţia Atlanticului de Nord, că nu doar interesele României cer asta, ci ale întregii comunităţi internaţionale şi că, din această cauză, summitul de la Praga se va constitui într-o dată de referinţă în devenirea europeană a ţării noastre, au intervenit cîteva defecţiuni în aparenţă greu de surmontat. Prima dintre ele a fost problema foştilor securişti care continuă să lucreze în serviciile româneşti. Secretele NATO nu pot fi, vezi bine, păstrate de asemenea oameni, consideraţi a fi oricînd gata să trădeze. Drept urmare, autorităţile româneşti au fost invitate sâ-i înlăture rapid, dacă vor să-şi vadă ţara în interiorul Alianţei. Problema a fost abordată, oarecum în treacăt, de una sau dpaă gazete din străinătate, de unde a fost preluată de presa românească şi transformată într-o chestiune de importanţă naţională şi internaţională. Foştii securişti trebuiau neapărat înlăturaţi din structurile SRI şi alte asemenea organe, pentru a se asigura buna păstrare a informaţiilor confidenţiale cu care ne vor invada, după summitul de la Praga, ţările NATO. Pînă la urmă, chestiunea a fost dată uitării, toată lumea înţelegînd că marile secrete ale Alianţei nu vor ajunge niciodată în seifurile de la Bucureşti, iar cele de mai mică importanţă vor fi păzite cu sfinţenie de un grup restrîns de ofiţeri cărora le vor fi încredinţate.

Dacă se va întîmpla cu adevărat ca România să fie admisă în NATO. Pentru că, iată, noi şi noi praguri se ivesc în calea ei spre Vestul Europei. Dacă problema foştilor securişti este una a trecutului şi nu mai poate influenţa primirea României în NATO, în schimb aceea a holocaustului nu poate fi considerată de domeniul trecutului. Cîţiva politicieni americani cu influenţă au declarat, recent, că “modul în care tratează

c o n t in u a re în p a g in a a 16-a

m a to r u l P D Iisliu P ă c u r a r i u s o l i c i t ă s o r i i m u l c r a a n is

s f * ' - j . .

- * \u- ■* __

V

:»! X \ 1 * - ' \

\

* •■A -

în cursul acestei săptăm îni, senatorul PD Iuliu Păcurariu va trim ite o scrisoare Congresului P u terilor Locale şi Regionale,

Excelenţei sale Domnului Preşedinte Llibert Cuatrecasas, referitoare la modul în care funcţionează în România „democraţia locala' şi felul în care este administrat, la ora actuală, judeţul Cluj.

Deoarece demersul senatorului Păcurariu către Guvernul României, „concretizat în iniţiative legislative menite a determina funcţionarea administraţiei publice din România " a răsmas fară nici un răspuns, acesta va solicita spijinul organismelor internaţionale de resort.

în opinia senatorului clujean, Congresul Puterilor Locale şi Regionale poate interveni, prin mecanismele specifice, cu o decizie

care să im pună Guvernului României modificarea legislaţiei aferente, „în scopul asigurării respectării articolului nr.9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale",

Modificările propuse de Păcurariu vizează: criteriu l de alocare a resurselor financiare, sancţiuni pentru nerespectarea acestui criteriu şi alocarea fondurilor pentru infrastructura din mediul rural prin hotărîrea Consiliilor judeţene.

Beniamin PASCU 11 ’"JI1vaMzln •" Uf jiu

i ’.Ki-, idU K C nîjf - ; -t: 1 <v 1t ■*J*'il : i l'Jh1 n A lb ' 1 d H ‘: ‘

K. - - -__ J .

• Adevăratele caractere nu au fost

uitate • llie Lazăr, noul principal al

"alb-negrilor", va fi prezentat oficial •

L ,'Ai. A V * * •'<

fl'jlj"U" renaşte încet, dar sigur !

Surprizele, plăcute, se ţin lanţ la F.C. "Universitatea" Cluj! Vineri, în jurul orelor amiezii, llie Lazăr, fost component al "Şcpcilor-roşii" şi antrenor la echipa a doua, a semnat un contract de antrenor principal pe doi ani, după ce prof. Dan Anca a anuntat conducerea ______Codin SAMOILĂ

c o n t in u a re în p a g in a a 1 1-a

f r a n ţ e i»

a fost sărbătorită la ClujIeri, 14 iulie a.c., cu prilejul Zilei Naţionale a Franţei, Ia bustul lui

Rene Descartes din Cluj-Napoca s-au depus mai multe coroane de flori din partea Prefecturii, a Primăriei, Centrului Cultural Francez, precum şi a Societăţii "Avram lancu", a PRM-ului, DistriGaz, RADPşi Napoget. La eveniment au fost prezente mai multe personalităţi, precum directorul prefecturii, Silviu Henţ, viceprimarul Mircea Gavrilă, directoarea Centrului Cultural Francez, doamna Christiann Botbol şi alţii, care au susţinut o serie de discursuri referitoare la ziua Franţei, personalitatea lui Rene Descartes sau relaţiile romăno-franceze. Cu acelaşi prilej, directoarea Centrului Cultural Francez şi-a anunţat retragerea din funcţie şi şi-a luat rămas bun de la clujeni, mulţumind pentru perioada plăcută din viaţă petrecută la Cluj. Sărbătoarea a continuat şi cu alte manifestaţii, desfăşurate la Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca.

V.G.

: l *V- > N X '.-f*

. " . ‘y *ZI t

w -k .

aH i .

DIVIZIA “A” DE FOTBAL, EDIŢIA 2002-2003

STARTUL PREGĂTIRILOR A FOST DAT. ÎN P R IM -P LA N ,

FORM AREA LOTURILOR CELOR 16 PROTAGONISTE

E 3

grâu

floarea soarelui

TOLUREXTOMIGAN

GALIROMPROMETREXTRIFLUREXLINUREX

ALAZINEporumb ATRAMEX

SIMANEX

Reducerimarilasfârşitdesezon

pomi fructiferi ^ vito

legume

ţ' * NK*A

APOLLO PLUS

sPlătiţi acum^pentninnpreţ maibunf

MAKHTESHni

MAKHTESHIM AGAM *tr. MOiai EmiitMCu nr.44-4S, ^

«t.5, *p.11,Mctor 1, BucarMti ^ «»Li 01̂ 22̂ 2.24* 223-43̂ 2} 212.13.61 ^

taxi 01.222.95.30 §*£1 j

• O fetiţă, în vîrstă de 10 anj, a murit , după ce a fost călcată de două maşini

O fetiţă, în vîrstă de 10 ani, şi-a pierdut viaţa în urma unui grav accident de circulaţie petrecut în noaptea de vineri spre sîmbătă, pe raza localităţii Bogata. Potrivit poliţiştilor clujeni, Monica Gabriela Tothazan, din localitatea Bogata, a fost lovită de o maşină şi călcată de o alta la interval de numai cîteva secunde.

Tînărâ s-a angajat în traversarea străzii, fară să se asigure, prin spatele unei cirezi de vaci, moment în care a fost surprinsă şi accidentată de un autoturism ce venea dinspre Aiud, condus de Ioan Tătar, în vîrstă de 52 de ani, din Turda. în urma impactului, fetiţa a rămas întinsă pe asfalt, iar la un interval de numai cîteva secunde, ea a fost călcată de un autoturism marca Mercedes, la volanul căruia se afla Marius Boldijar, de 21 de ani, din Simeria. Monica Tothazan a decedat pe loc din cauza multiplelor leziuni şi traumatisme suferite.

Şoferul maşinii Mercedes a declarat poliţiştilor câ nu a observat-o pe fetiţă întinsă pe şosea, dar a simţit că a trecut cu autoturismul peste ceva. Poliţiştii continuă cercetările pentru a se stabili cu exactitate cauzele accidentului.

_ Cosmin PURIS

Federaţia Mondiala a Maghiarilor a creat Consiliul Regional al

Bazinului CarpaticFederaţia M ondială a M aghiarilor a

constituit Consiliul Regional al Bazinului Carpatic şi a stabilit statutul şi regulamentul de activitate al noului organism, a anunţat, cu ocazia unei reuniuni organizate la Debrecen (est), Pal Viragh, copreşedinte al Consiliului.

Viragh a menţionat că delegaţii Federaţiei Mondiale a Maghiarilor a decis sâ unifice două organizaţii regionale: cea din Ungaria şi cea din Bazinul Carpatic. El a precizat că noua organizaţie incîude toate teritoriile europene locuite de maghiari.

Preşedintele Federaţiei, Miklos Patrubany, a subliniat că atenţia Consiliului Regional este îndreptată asupra datelor preliminare ale recensămîntului din România, care arată că num ărul e tn ic ilo r m aghiari din Transilvania a scăzut cu 200.000 în ultimii zece ani, ajungînd în prezent la 1.435.000.

Federaţia consideră însă că datele privind acest declin demografic sînt exagerate, sugerind Consiliului Bazinului Carpatic sâ ceară UDMR realizarea unui recensâmint propriu pentru a stabili numărul exact al m em brilor com unită ţii m aghiare din România.

• C afanrtU ^! ° rtocfox: Wc. Chirie şi iuiita; Sf. Iosif, arhiep. Tesaîoniculut.epTft1274)]^ ° ° ^ a SS' ChîriC ?i mama luî ,u,ita- m‘ (t296).[S. Bonaventura,

M

• I’a EFTCTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-3160• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-SO-OI• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1 M S• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-^6• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITLA FEROVIARĂ

CLIJ-NĂPOCA: 1349-76• POLITIA DEJ: J l-M -H• POLITIA TURDA: 3 I-2 I-M• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38•P O L IŢ IA GHER LA 24-14-14• POMPIERII: 9S1• PROTECŢIA CIV ILĂ: 982• garda financiară cluj:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158• D IR E C ŢIA G EN E R A LĂ A M U N C II $1

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR; 19-SM I• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORALATIL 931• DERANJAMENTE 921• OR A EXACTĂ: 958• R-A. TFRV.OF1CARE: 19-S7-4S• R -V APĂ CANAL: 19-14-44• R-A. i Do-Krr.iuLi Public: 1940-55• R A T l 'C . 43-09-17• S C . ’ SALPREST*S.A.: 19-55-22• SC PR1SAL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA G AZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII G.AZF.928; 433424

• JANDARMI 956• GARA C L j-N ipoc i: 9*2• AGENŢI A CFR: 43-204)1:

T e r i i • 31-1740; Dej • 21-20-22• Al 1ANŢA ANT1SLTCID 19-1647• DT.rCTTA GEN TCt) PENTRU PROTECTLA

DRr.PTLR.’LORCOPILULUI 9S3.42-0146• ACFNTU JVD DE OCUPARE a TORTEI DE

AENCĂ CI.UJ I<3-54-l5• CASA DE PI VSI! CLUJ- 43-1010. 134462• ÎNSPFCTOP.AŢUL t e r it o r i a l d e

AT.NCA 1 4 4 4 4 '. STSIZ.ARI MUNCĂ LA NIGÂC 14.73.77

• DERANJ AMINTT riTCTRICA4.'». 13-43-33

2 - 1 8 IULIE

R e p u b l i c a - V ID O C Q . F ra n ţa - p re m ie ră (1 3 ; 1 5 .3 0 ;

18: 2 0 .3 0 ; 2 3 ) ; Z i ln ic s p e c ta c o le

cu ta r i f re d u s d e la o ra 2 3 *

A r ta - E u r im a g e s - CRIMA DE lN A L T A T R Ă D A R E . S U A -

p re m ie ră (1 5 ; 1 7 .1 5 ; 1 9 .3 0 ) ;

v in e r i , s îm b ă tă , d u m in ic ă -

s p e c ta c o le c u ta r i f r e d u s d e la

o r a 2 2 * V i c t o r i a -

S U P E R P O L IŢ IŞ T H , S U A -

p r e m ie r ă (1 5 ; 1 7 ; 1 9 ; 2 1 ) *

F a v o r i t - B Ă IE Ţ I D E BĂIEŢI. S U A (1 5 ; 17; 1 9 ) * M ă r ă ş t i -

S C O R F IN A L . S U A ( 1 7 ;

1 9 ,1 5 ) ; lu n i - în c h is

TURDA: F o x - STA R W ARS EP .II -A TA C U L CLONELOR. S U A (1 5 ; 1 7 .1 5 ; 1 9 .3 0 ) ; v in e r i,

s îm b ă tă . d u m in ic ă - s p e c ta c o le

c u ta r i f re d u s d e la o ra 2 2

D EJ: A r t a - P O L IŢ IA tN D IR EC T. S U A ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ;

v in e r i , s îm b ă tă . d u m in ic ă -

s p e c ta c o le c u ta r i f r e d u s d e la

o ra 2 2

G H E R L A : P a c e a

P L Ă C IN T A A M E R IC A N Ă 2. S U A (v in e r i, s îm b â tâ , d u m in ic ă :

1 7 ; 1 9 ; 2 2 ; lu n i, m a r ţ i , m ie rc u r i,

jo i - în c h is ) .

E X iM T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v ă o f e r f i :

O R AR UL C URSELOR INTERNE lun i

Cluj -» Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -9 C luj 7,30, 12,15 şi 20,00

m a rţiCluj -9 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -9 Cluj 8,25 şi 20,00

m ie rc u riCluj -9 Otopeni 7 ,00 ,16 ,00 şi 18,50 O topeni -9 C luj 7 ,3 0 ,1 2 ,15 şi 20,00

ioiCluj -9 Otopeni 7,00 ş i 15,15 O topeni -9 C luj 8,25 şi 20,00

v in e riC lu j-9 Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni -9 Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

s îm bă tă Cluj -9 Otopeni 7,00 şi 15,15 O topeni -9 C luj 8,25 şi 20,00

d um in ică C luj -9 Otopeni 7,00 ş i 15,15 O topeni -9 Cluj 8,25 şi 20,00

O R AR UL C URSELOR EXTERNE Cluj -9 FrankfurtMarţi, jo i, sîmbătă şi dum inică 9,40 Frankfurt -9 ClujMarţi, jo i, sîmbâtâ ş l dum inică 11,50 Cluj -9 Vienaluni, m iercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, m iercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -9 Bolognaluni, m iercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna -9 Clujluni, m iercuri -15,25, vineri 17,40.

Rezervări p rin te lefon şi e-mail sau la sediul firm ei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 n te l/fax: 064-433.569; 193.442 £

e-mail: travel@ exim tur.ro 5

-«FARMACIIserviciuFarm acii c

permanent.F a rm a c ia " C Y N A R A " , C a le a

F lo re ş ti n r.75 , le l.4 2 .6 2 .7 2 , o rar n o n -s to p . F a rm a c ia■ R E M E D IU M F A R M ’ , b -d u l 21 D ecem brie nr. 131. te l. 41-29 -01, o r a r n o n -s to p . F a rm a c ia ■V ISC UM ”. s lr. F în tîn e lo nr. 7 , tel. 0264 -307 .039 . o ra r n on -s top .

Farmacii cu serviciu prelungit F a rm a c ia " D A P H N E " , s tr .

P lop ilo r nr. 50. te le fo n 429 .405 . o ra r 8 -2 0 , F a rm a c ia

IN T E R P H A R M ", s tr. P rim ăve rii 5, te le fo n 4 2-7 1 -9 5 , o ra r 8-

2 2 , F a rm a c iaC L E M A T IS F A R M ". P ia ţa Unirii

nr. 10, te le fon 19-13 -63, o ra r 8- 22.

Garda de noapte Fa rm a c ia nr. 6, 'S P E R A N Ţ A ",

P -ţa A v ra m Iancu nr. 5 , te le fon 19-64-56, o ra r 8 -20 , o ra r 20-8.

BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - tineri:9.00 - 16,00.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hcrmann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marii, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul Policlinic cu Plată

oferă consultaţii dc toate

specialită(ile, tratamente de

reumatologie, mică chirurgie, ecografic, ana lize dc

labora tor, radiologie, stomatologic !a cele mai mici preturi, asigurate de doctori dc

inaltă pregătire profesională. Vdrcsa: Ştefan Ludwig Rotii nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130330 sau 432.557.

T E L E 7 a b c■M « . | ( Im * (1 I t * i « I I 1 N I I I

17,Astăzi, 18,00: T E L E 7

A C T U A L ; 18 ,30 : V IT R IN A ;

2 2 ,0 0 : T E L E 7 A C T U A L

/ - - T ' * * f f ) l i: ry Ţ W j i

(C. 151)

( 9 t e l e s p e c t a t o r © )L u n i , 1 5 i u l i e

re -V gg 7 ,0 0 J u r n a lu l d e > „ M d im in e a ţă ; 7 ,3 0 C irc u l:

F a s c in a ţ ie şi m a g ie (r);8 .3 0 D ra g ă , a m m icşo ra t co p iii (s); 9 ,2 0 E u ro a tla n tica (r); 10 ,20 S u rp r iz e , s u rp r iz e ... (r ) ; 1 2 ,5 0C o r e c t ( r ) ; 1 3 ,0 0T e le e n c ic lo p e d ia ( r ) ; 1 4 ,0 0 J u rn a lu l d e p rîn z . M e teo . S p o rt; 1 4 ,1 5 C o re c t!; 14 ,30 P ro P a tr ia ;1 5 .3 0 S p e c ta c o lu l lu m ii ( r ) ; 1 6 ,0 0 K ro n ic a ; 1 7 ,3 0 In te re s g e n e ra l. P ia ţa ş i b a n ii; 1 8 ,3 0 Is t o r ie p o le m ic ă ; 1 9 ,0 0A v a n p r e m ie r ă Ş t ir i ; 1 9 ,0 5B a y w a tc h H a w a ii (s ) ; 2 0 ,0 0 J u rn a l. M e te o . S p o r t ; 2 0 ,4 5 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro li; 2 0 ,5 0 A d o u a ş a n s ă (s ); 2 1 ,5 0 C u o c h i i ’n 4 ; 2 2 ,5 0 J u rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,0 5 A d io , i u b i t u le ’ ( th r ille r S U A 1 9 9 7 ); 0 ,5 5 S u lin a (do).

Ş t ir i le P ro T V ; 2 2 ,5 0 F a m ilia B u n d y ( s ) ; 2 3 ,3 0 L u p tă to r u l N in ja ( f.S U A 1985); 1 ,1 5 Ş tir ile P ro T V ; 1 ,3 0 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to r ie i (d o ).

7 ,00 L u n ă să lb a tică U - d i i i i (s /r) ; 8 ,0 0 Z id ; 1 2 ,4 0 C lip A r i ; 1 2 ,4 5 H it 4 0 (r); 1 3 ,4 5 A rg a y (d .a . ) ; 1 4 ,1 5 L e v in tz a p r e z in tă ( r ) ; 1 5 ,0 0 F i lm u l ş i t e le v iz iu n e a ( r ) ; 1 5 ,3 0 L u n ă s ă lb a t ic ă (s ); 1 6 ,3 0 R e a l T V ;1 7 .0 0 C a m e ra d e r îs ; 1 7 ,3 0 M .A .S .H . ( s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s ;1 9 .0 0 P r ie te n e ş i r iv a le (s ) ;2 0 .0 0 C e i m a i b u n i d in tre ce i b u n i 2 ( f .S U A 1 9 9 2 ) ; 2 2 ,0 0 V în ă to a re a c o m o r ilo r (s ); 2 3 ,0 0 F o c u s P lu s ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s I r); 0 ,1 5 C a m e ra d e r îs ( d iv ./r) ; 0 ,4 5 R e a l T V (r); 1 ,1 5 C lip A r t (r); 1 ,2 0 F o c u s (r).

h n i ţ ) 7 ,0 0 F e rm a ( r ) ;” 8 ,0 0 C a fe a u a d e

d im in e a ţă ; 9 ,0 0 P r ie te n i i lu i P i t i c o t ( r ) ; 9 ,4 5 î n t î ln i r is u b a c v a tic e (r) ; 1 0 ,40 O b s e s ii (f/r) ; 1 2 ,1 5 D ru m u l sp re A v o n le a (s ) ; 1 3 ,1 0 G a ta c u fu m u r ile ! ; 1 3 ,1 5 W is h b o n e ( s ) ; 1 3 ,4 5 D e s e n e a n im a te ; 1 5 ,0 0 Ş tir i; 1 5 ,0 5 T o ţ i , îm p re u n ă ; 1 6 ,0 0 C ro n ic i v o t iv e (r); 1 6 ,3 0 O p rire a o b lig a to rie ; 1 7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 ; 1 8 ,0 0 C ă lă to r in d p r in ţa ră (d o ) ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 M e r c u r y ( s ) ; 1 9 ,5 5 G a ta c u fu m u r i le ! ; 2 0 ,0 0 P a le te (d o ) ; 2 0 ,3 0 S c u lp tu r i (d o ); 2 1 ,0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s ); 2 1 ,3 0 T e a tru T V : „C io c îr i ia " d e J e a n A n o u ilh ; 0 ,0 0 Ş tir i; 0 ,0 5 R e m ix (r); 1 ,0 5 T e o ( f/r); 2 ,5 0 M e rc u ry (s /r).

7 ,0 0 O b s e rv a to r .Ş t i r i s p o r t iv e ; 8 ,0 0

'N e a ţa în e p o c a d e p ia tră ; 1 0 ,00 T e v o i iu b i m e re u (s ); 1 1 ,0 0 M is iu n e im p o s ib ilă (s /r); 1 2 ,0 0 R o s w e l l ( s / r ) ; 1 3 ,0 0 Ş t i r i le a m ie z ii; 1 3 ,1 5 D u n e (f/r; 1 4 ,15 C o m p e tiţ ia (d iv . /r ) ; 1 6 ,00 Isp ita (s ); 1 7 ,0 0 Ş tir i; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s ) ; 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r . S p o rt . M e te o ; 2 0 ,0 0 O p e ra ţiu n e a D e lta F o rc e V ( f. S U A 1999); 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r. S p o rt. M e teo ; 2 3 ,0 0 R o x a n n e ( c o . S U A '8 7 ); 1 ,0 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s ); 2 ,3 0 O b s e rv a to r (r) ; 3 ,3 0 T e v o i iu b i m e re u (s /r) ; 4 ,3 0 O p e ra ţiu n e a D e lta F o rc e V ( f/r) ; 6 ,0 0 Isp ita (s /r) .

2 * 4 * 0 7 ,0 0 T e o ( d iv . / r ) ;8 ,0 0 Ş t ir i le P ro T V ;

1 0 ,3 0 L u m i d ife r ite (s); 1 1 ,3 0 M a rc ă în r e g is t ra tă (r) ; 1 2 ,0 0 M is te re le p la n e te i a lb a s tre (d o / r ) ; 1 3 ,0 0 1 3 - 1 4 c u A n d r e i G h e o r g h e ; 1 4 ,0 0 A l 1 3 - le a ră z b o in ic ( f / r ) ; 1 6 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tir ile . P ro T V ; 1 8 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş tit (s ); 1 9 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 19 ,40 în u m b ra s u s p ic iu n i i (p s ih o tr i lle r C a n a d a ’9 4 ) ; 2 1 ,3 0 R îd e ţi c u o a m e n i c a n o i ( d iv ./r); 2 2 ,0 0

N C N : 9 ,0 0 0 9 d im in e a ţa ;1 0 .0 0 C h e ia p ro b le m e i (r ) ;1 1 .0 0 A u d ie n ţe ( r ) ; 1 8 ,3 0 E x p re s s N C N ; 1 9 ,00 S p o rt c lu b N C N ; 2 0 ,0 0 E x p re s s N C N ; 2 0 ,3 0 F a ţă în fa ţă cu re fo rm a ; 2 1 ,4 5 E x p re s s N C N ;

1 8 .3 0 -1 9 .3 0 D rum u ri a le c u n o a ş te r ii - re a liz a to r

R a d a M u ra ru (m e d ic in a ); 1 9 .3 0 - 1 9 .4 5 S p o tu r i& P ro m o ; 1 9 .4 5 - 2 0 .3 0 D e d ic a ţ i i e s t iv a le - r e a l iz a t o r R a lu c a ş i M o n ic a (d e d ic a ţii m u z ica le ).____________

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Otera publicului ferg, de fo n S sîmbătă, între orele 10-20:

- fitness asista t de insiriic- specializat

- aparatură complexă de body-building şi recuperare- masaj şi kinetoterapie- aplicaţii de parafină- saună- hidroterapre în bazin încălzit- aerobic- recuperare medicală Totul sub strictă supraveghere;

control medical.Acces individual sau pe bază ;

abonament.In form aţii şi programări: 094-578429; 184176.

n Y / 7 ,3 5 Ş tir i (r); 7 ,5 0Z / a l o c V id e o c l ip u r i ; 1 0 ,0 0

A m in t ir i d in c o p ilă rie (f/r) ; 1 1 ,3 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 2 ,3 0 T e n ta ţii (r); 1 3 ,0 0 B ise rica p r im a ră (r);1 3 .3 0 V id e o c l ip u r i ; 1 4 ,3 0 H o lly w o o d (r); 1 5 ,0 0 T a tă d e d u m in ic ă ( f / r ) ; 1 6 ,3 5 D o c u m e n ta r D W ; 1 7 ,0 0 R e p o r t a j 7 a b c ( r ) ; 1 8 ,0 0 G e rm a n ia a s tă z i ( d o ) ; 1 8 ,3 0 T e ie ju r a n l; 1 9 ,0 0 A u to M o to r S p o r t (d o ) ; 1 9 ,2 5 P ro n o s p o r t;1 9 .3 0 A s s h o w (r); 2 0 ,3 0 O c h i d e u rs (f.R o m â n ia 1 98 3 ); 2 2 ,1 0 C o n c e r t d e m u z ică p o p u la ră (r); 2 3 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 2 3 ,3 0 S in te z a z ile i; 2 3 ,4 5 V id e o c lip u r i.

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic prima:

Tratamente stomatologia complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, impiante) Programări xflnlc la teL: 430.023

Orar:

luni - vineri: 9 -19,

sîmbătă: 10 -13.

7 ,1 5 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s /r ) ; 8 ,1 5

P o v e ş t ir i a d e v ă ra te ( r ) ; 9 ,0 0 M a ria B e le n (s /r); 1 0 ,1 5 D re p tu l la v ia ţă (s /r) ; 11 ,15 F e m e ile lu i A n d re w (s /r); 1 1 ,45 M a riu (s /r); 1 2 ,4 5 S a lo m e ( s / r ) ; 1 3 ,4 5 M ic u ţe le d o a m n e ( s ) ; 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a casă ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţa p o v e ş t ilo r (d .a .); 1 5 ,3 0 D re p tu l la v ia ţă ( s ) ; 16,30 M a ria B e le n (s ); 1 7 ,3 0 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s ); 1 8 ,3 0 B e tty ce a u rîtă (s); 1 9 ,30 P o ve ş tir i a d e vă ra te ; 2 0 ,0 0 T a in a d in a d în cu ri (s ); 2 1 ,0 0 D e 3 x fe m e ie ; 2 2 ,00 S a lo m e (s); 2 2 ,5 5 D ra g o s te ş i p u te re (s ); 2 3 ,2 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 0 ,0 0 B e tty cea u rîtă (s /r); 0 ,4 5 M ic u ţe le d o a m n e (s /r); 1 ,30 D e 3 x fe m e ie (r).

CABINET MEDICAL ONCOLOGCLUJ-NAPOCA,

str. PROF C/ORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ II:

Prof.dr. LUCIAN LAZÂR(Gineco'ogie. Chirurgie. Oncologs

L , M l: 1 5 -1 8 ; M a , J : 16 ^ - IS 51

Dr. VALENTIN POPESCU(C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 -17S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L , M l: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 18 ” -2: V : 16 -20

P R O G R A M A R E : to i / fa x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în t im p u l o r e lo r d e fu n c ţ io n a re a t a b in e t u lu i

u

MEDIPRAX jCentru medical i

Prof. Dr. HUŢANU Ioan ICluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21 I

CONSULTAŢII, jT R A T A M E N T E , U RG ENTE: j

C H IR U R G IE P E D IA T R IC A ; O R T O P E D IE ;M A L F O R M A Ţ I

ĂL!C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE P E D IA TR IC A ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L A ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T 1E ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBOIUTORlj, l)E SĂMT1TE S lIfflU ţU'J stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri între orele 8 - 22. Vă aşteptă® apelurile la numărul 186864._____ _

v*-8' " L u n i , 1 5 iu l i e< & ît> B B C 6 ,0 0 , 1 1 ,0 0 , 1 8 ,0 0 . M eteo 6 ,4 0 , 7 ,4 0 . Ş tir i 7 ,0 0 , C D 8 ,0 0 , 9 ,0 0 , 1 0 ,0 0 . Curs va lu tar 7 ,1 5 , 8 ,1 5 . H oroscop r * O I° 7 ,2 5 , 8 ,2 5 . M eteo -sp o rt 8 ,4 0 . C e M ai C rede Lum ea9 ,2 0 ,1 5 , 2 0 . A ctu a lita tea Culturală 1 0 ,2 0 . F ilm ele săp tăm în ii1 1 .3 0 . S p ectaco le le z ile i 1 2 ,0 0 , 1 6 ,2 0 . Even im ente le z ile i1 2 .3 0 , 1 4 , 2 0 . Ş t ir i-m e te o 1 3 ,0 0 , 1 4 ,0 0 , 1 5 , 0 0 , 1 6 ,0 0 . R a d io ju rna l-m eteo 1 7 ,0 0 . CD Sport 1 7 ,4 0 . F lash in fo rm ativ 2 1 , 0 0 , 2 3 , 0 0 , 0 1 , 0 0 .— = :----- ; L u n i , 1 5 i u l i ei i m i î i Ştiri: 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , 1 6 .0 0 ; BBC:

0 6 .0 0 ,1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 ,1 8 .0 0 ; 6 .3 0 -9 .0 0 S u p e r matinal:

2 1 ,3 0 , 2 3 ,0 0 . 6 ,3 0 - 1 0 ,0 0 U nip lus de d im ineaţa , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a le n d a ru l z ile i. M eteo . 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o ro s c o p . 9 ,0 0 Ş tir i lo c a le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c inem a. 9 ,5 5 In fo rm a ţii cu ltura le .1 0 ,0 0 , 1 2 ,0 0 , 1 3 ,0 0 , 1 5 , 0 0 , 1 6 ,0 0 , . 1 7 ,0 0 Ş t ir i n a ţio n a le ş i locale. 10,00-14,00 P u n ct., ş i de la Zece; 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 Uniplus a lte rn a tiv . 1 8 ,3 0 - 2 1 ,0 0 Trei ce a su ri bune. 1 9 ,0 0 Ş tiri locale.

2 2 , 0 0 ; Ş tiri n a ţio n a le 2 1 - 3 0 - 6 ,0 0 ; U n ip lusnocturn.

Ş t ir i le lo c a le , in te r v iu r i , h o ro s c o p ( 6 .4 0 , 7 .2 0 , 8 .2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e r e (7 .4 5 ) , L in iu ţa d e d ia lo g (8 .3 0 ) , B u le t in r u ţ ie r (8 .5 5 ) ;9 .0 0 - 1 2 .0 0 P atru la d e serviciu. 9 .3 0 R e v is ta p re s e i, P u n c tu l d e v e d e r e (1 0 .1 5 ) ; C o n c u r s u r i ( 1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ;1 2 .4 5 S p o r t p e m a p a m o n d ; 1 3 .2 0 S fatu l B ă tr în ilo r-B B C ; 1 7 .0 0 -1 8 .0 0 Show p e e i - C o r n e lia P a n te a , Io n e l Ig n a t, 1 9 .3 0 P o w er P la y 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 C ale ido sco p fm: 2 0 .0 0 SNergia, 2 4 .0 0 - 0 1 .0 0 N opţile C rim ina le - N ic u A le x a n d r e s c u , 0 1 .0 0 - 6 .0 0 Unde M agice.U N I P L U S R a d io L u n i , 1 5 iu l ie

P ro g ra m in fo r m a t iv B B C : 6 , 0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 - 8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 - 1 2 ,0 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -

L u n i , 1 5 iu l i e

6 , 0 0 B u n ă d im in e a ţa . O e m is iu n e c u

in fo r m a ţ i i , a c tu a li tă ţ i ş i m u z ic ă , p r e z e n ta tă d e D o in a B o rg o v a n .8 .0 0 E m is iun ea în lim ba m aghiară. 1 0 ,0 0 - 1 1 ,0 0 D e zece o ri R om ânia; 1 1 ,0 5 Exclusiv m agazin. P re z if t tă V a s ile L u c a ; 1 2 ,0 0 R adio jurnal transilvan; 1 2 ,4 5 M icrofonul ascultătorului; 1 2 ,4 5 .

Em isiunea în lim ba ucraineană; 13 ,0 0 R adio jurnal Bucureşti.1 5 . 0 0 E m is iu n e a în lim b a m a g h ia ră . 1 8 , 0 0 R a d io fa x - A c tu a lita te a în 30 de m inute . P r e z in tă D a n M o ş o iu ; 1 8 ,3 0

A th e n e u - re v is tă ra d io fo n ic ă d e c u ltu ră , a r tă ş i ş t i in ţă , p re z in tă

S te la M a r ia R a r e ş & S e r g iu A le x ; 2 0 ,0 0 Ş tiri. 2 0 ,0 5 S erata m u z ic a lă - c u C ip r ia n R u s u ; 2 1 , 5 0 B u le tin d e ş tir i. 2 1 ,5 8

înch iderea p ro gram ulu i pe 909 ş i 1593 kHz; 2 2 ,0 0 -2 4 ,0 0 Pe95,6 M H z Parale le m uzicale.

RADIO FIR 96,2 FM DEJ ,. . L“ni>#1*'“'J, in nDLim a de s ta rt 6 .0 0 - 1 0 .00.

h o ro s c o p , s p o r t , p o w e r p la y , r e ţe ta z i le i, ş tir i, m u z ic ă ; Firu’n zece paişpe, 1 0 .0 0 -1 4 .0 0 , m u z ic ă , d e d ic a ţ i i, d ive rtis m e n t, p o w e r p la y , ş t ir i, re v is ta p re s e i; 9 6 ,2 FM/ZI, 1 4 .0 0 -1 8 .0 0 .

m u z ic ă , d e d ic a ţ i i, d iv e r t is m e n t, p o w e r p la y , ş t ir i, a r t is tu l zilei:

F iru l roşu, 1 7 .0 0 -1 8 .0 0 , d e d ic a ţ i i m u z ic a le în d ire c t ; Jurnalul B B C - 7 .0 0 , 8 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; Ştirile R A D IO FIR9 .3 0 , 1 2 .3 0 , 1 3 .3 0 , 1 5 .3 0 , 1 6 .3 0 Ştiri sportive, 1 6 .4 5 ; D e /a o săptăm înă la alta, 1 2 .0 0 - 1 2 . 1 5 ; Retrospectivă sportivă1 8 .3 0 -1 9 .0 0 , c u F io r in G ro s u ; Seara cu Ciprian, 1 8 .3 0 -2 1 .0 0 .

d e d ic a ţ i i m u z ic a le d ire c t d in s tra d ă , d iv e r t is m e n t, m u z ic ă ; Top b es t o f dance 2 1 .0 0 -2 4 .0 0 , c u C ip r ia n M u n c e le a n .

- r a i i i m L u n i , 1 5 iu l ie■ n f f i ţ l f o 0 6 :0 0 -0 6 :3 0 R adio Europa Liberă; 0 6 :3 0 -

M r e i.S v fB 1 0 :0 0 Toate p înzele sus - o tre z ire în v a r ia n tă

e s t iv a lă p e 1 0 1 ,5 F M ; 1 0 :0 0 -1 4 :0 0 Ice Tea - p ro g ra m u l ră c o r ito r

a l u n e i z i le f ie rb in ţ i , c u h itu r i, in fo rm a ţ i i , c o n c u rs u r i; 1 4 :0 0 - 1 8 :0 0 Im puls tropical - 4 o re c u ş i p e n tru a s c u ltă to r i, a d ic ă L ,

m e s a je , te le fo a n e , re c o m a n d ă r i p e n t ru o s e a ră la C lu j; 1 8 :0 0 - 1 8 :3 0 Radio Europa Liberă; 1 8 :3 0 -2 1 :0 0 Em isiunea în limba |

m aghiară; 2 1 :0 0 -0 6 :0 0 N ight P la y la Radio Impuls.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră .1(0/41 V.l

Z ia ru l n o s tru fo lo s e ş te ş t ir i fu rn iz a te d e a g e n ţ i i le

R O M P R E S ş i M E D IA F A X .

B M i m i B ___________

"LA STAMPA"

Lunile trecute, premierul israelian Ariei Sharon a elaborat în secret un plan de pace între israelieni şi palestinieni, pe care l-a pus la punct pe parcursul a şase convorbiri particulare cu preşedintele George W. Bush. In Israel, numai doi sau trei colaboratori apropiaţi ai premierului au participat la formularea sa. Ariei Sharon a vorbit pentm prima dată despre acest plan pe 4 iulie, lăsîndu-i uluiţi în primul rînd pe conducătorii Partidului Muncii Shimon Peres (externe) şi Benyamin Ben Eliezer (apărare), care de multă vreme insistau pe lîngă liderul Likud asupra necesităţii urgente de a îmbina acţiunea de reprimare activă a terorismului cu o soluţie diplomatică menită să le redea speranţa palestinienilor.

înainte de discursul lui Sharon, Ben Eliezer le-a spus colegilor săi de partid să fie pregătiţi pentm alegeri anticipate în următoarele trei luni, şi din cauza agravării crizei economice. Luînd cuvîntul în cadrul unei conferinţe economice, un adevărat “summit” Ia care a participat întregul staff economic, financiar, industrial şi guvernamental israelian, Sharon a spus că, acum, palestinienilor le revine sarcina de a alege “între o conducere comptă care practică terorismul şi o conducere diferită care

să-i ducă spre o bunăstare economică”. Din sprijinul său explicit faţă de recentul discurs cu privire la Orientul Mijlociu rostit de Bush, s-a dedus că Sharon convine asupra necesităţii constituirii unui stat palestinian independent în contextul unor acorduri de pace.

“Este adevărat, am preferat să ţin secretă iniţiativa”, a spus Sharon. “Am reuşit în intenţia mea, graţie numămlui foarte limitat de colaboratori cărora m-am adresat şi faptului că toţi spuneau că eu nu aveam nici un plan de pace. Din acest motiv, nimeni nu s-a străduit prea mult să-l caute. Astfel, am putut lucra liniştit luni de zile şi am putut ajunge, cred eu, la o înţelegere cu Statele Unite”.

Din discursul său a reieşit că conţinutul proiectului este deja familiar cîtorva conducători palestinieni. Aşadar,-este vorba de un plan pregătit în mare secret. “Israelul, a declarat Sharon, vede favorabil principiile incluse în discursul (recent) al preşedintelui George W. Bush şi este pentm înfăptuirea lor”. O frază care, logic, implică, după cum au subliniat comentatorii celor două canale ale televiziunii israeliene, consimţâmîntul premiemlui privind crearea unui stat palestinian în Teritorii, chiar dacă nu neapărat în totalitatea lor. Acesta este elementul politic de cea mai mare importanţă din discursul premiemlui Sharon la conferinţa amintită, discurs în care

nu a amintit însă nici un amănunt cu privire la conţinutul planului. Nu se ştie dacă în elaborarea planului au fost ascultaţi şi palestinienii, dar este puţin probabil, ţinînd cont de refuzul Statelor Unite şi al Israelului de a trata cu Yasser Arafat şi cu restul actualei conduceri politice palestiniene.

Potrivit unor analişti, Sharon se va consulta, începînd de săptămînă viitoare, cu miniştrii Apărării şi de Externe Benyamin ben Eliezer şi cu Shimon Peres pentm punerea la punct a liniilor definitive ale planului. între timp, preşedintele Yasser Arafat, care pentm Sharon reprezintă încă un obstacol în calea oricărui acord regional, continuă procesul de reformă a serviciilor sale de securitate, dar nu în direcţia sperată iniţial de Statele Unite. Recent, el a confirmat concedierea şefului securităţii preventive, colonelul Jibril Rajub: exact cel care dădea în Cisiordania cele mai mari asigurări Statelor Unite (şi Israelului) câ în timpul Intifadei cei 4.000 de oameni ai săi nu au fost protagonişti ai atacurilor armate. Fostul guvernator din Jenin, Zuheir al Manasra (un fost colaborator al legendarului comandant militar palestinian Abu Jihad), a declarat câ a acceptat conducerea securităţii preventive în Cisiordania. Dar Rajub nu pare, deocamdată, să se grăbească sâ elibereze propriile birouri.

VOCEA NIPONA AR TREBUI ASCULTATA"THE TIMES"

Japonia s-a plîns în repetate rînduri că nu este luată în considerare cu toată seriozitatea în calitate de protagonist al politicii externe, dar, şi mai des, a făcut puţine lucruri pentm a corecta această lipsă dc influenţă în plan internaţional. Faptul că opiniile guvernului carc conduce statul situat pe poziţia a doua din lume ca dezvoltare economică nu par sâ conteze, incriminează clasa politică niponă şi, parţial, sînt o consecinţă inevitabilă pentm această ţară care încă nu a ajuns să pună punct capitolului privind trecutul ei. La începutul anilor ’90, cînd companiile nipone păreau să cucerească o mare parte din lumea corporaţiilor, iar sentimentul anti-japonez era în creştere în SUA, s-a presupus că Tokyo va obţine inevitabil un loc de primă mărime la masa unde se elaborează politica lumii. Dacă temerile protecţioniste generate de “invazia economică” japoneză

sînt exagerate, tot astfel sînt şi speranţele ca Japonia să devină o voce independentă şi influentă.

Cel de-al l l - le a summit Japonia - UE desfăşurat la 8 iulie, la Tokyo, pune cu siguranţă în lumină faptul că Uniunea Europeană (UE) şi Japonia luptă pentm a se afirma. Dar el va trece probabil neobservat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, iar comunicatul său final nu va fi cu siguranţă o realizare diplomatică majoră. Japonia a acordat sprijin unor misiuni de menţinere a păcii şi a fost generoasă în asistenţa alocată dincolo de ocean, dar o succedare de guverne slabe şi de lideri si mai slabi au afectat poziţia ţării pe scena internaţională. S-a. sperat ca premierul Junichiro Koizumi să fie un lider diferit, dar tot ce se ştie în străinătate în materie de interese personale externe ale sale este faptul că e un fan al cîntăreţului Elvis Presley. A purtat o bătălie cu birocraţii din

Ministeml de Externe privind delimitarea teritoriului politicii interne şi a fost măcinat dc lupta în vederea redresării economiei nipone care se confruntă cu stagnarea de aproximativ un deceniu. Există unele indicii dc creştere economică şi chiar şi piaţa bunurilor mobile, a cărei creştere extraordinară şi cădere previzibilă constituie o lecţie pentm ccjclaltc ţări, dă semne dc trezire la viaţă în condiţiile în care creditele pentm construcţia dc locuinţe acordate unor persoane particulare au crescut în ultimele luni.

Co-găzduirca de succes a Cupei Mondiale la fotbal poate fi de asemenea privită ca un punct de cotitură pentm ţară, fie şi numai pentru a dovedi că Seulul şi Tokyo sînt capabile de cooperare şi încep sâ abordeze consecinţele psihologice ale colonizării de către Japonia a Peninsulei Corcea în perioada 1910-1945. Un indiciu dc schimbare în percepţia opiniei publice a fost şi sondajul publicat

de cotidianul nipon Asahi Shimbun şi de cel sud-coreean Dong - a Ilbo, care au arătat că 79 la sută din cei intervievaţi în cclc două ţări sînt încrezători câ relaţiile bilaterale “vor merge în direcţia cca bună", lucru carc reprezintă cca mai favorabilă interpretare dc cînd cclc două cotidianc si-au început sondajul, în 1996.

Dacă Tokyo permite Chinei să aibă o influenţă nelegitimă asupra politicii sale externe, atunci Beijingul va încerca să profite dc această oportunitate. Totodată, Tokyo trebuie sâ îşi găsească o voce sigură pc ca şi fermă în dialogul cu Washingtonul. Deşi guvernul nipon a fost întotdeauna dornic sâ facă acest lucru, birocraţii niponi au ignorat SUA la începutul anilor ’90 atunci cînd au fost şi ci dezamăgiţi dc procentul creşterii indicelui bursier Nikkci (în prezent, peste un sfert din nivelul anului 1989) şi au văzut în aceasta o măsură a prestigiului internaţional.

RMON DE mOIIEL:“ŢĂRILE CANDIDATE VOR AVEA MULT DE ŞUEERIT

ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ w

Ca secretar de stat pentru afaceri europene, Ramon de Miguel a încheiat un semestru de activitate susţinută: cel al preşedinţiei spaniole a Uniunii Europene.

întrebare: Preşedinţia spaniolă s-a încheiat de curind cu un Consiliu destul de controversat...

Răspuns: Nu cred. Nu poate fi vorba de aşa ceva, pentru că dezbaterea privind marile teme a bătut un record de timp. Nu îmi amintesc, de la primul meu Consiliu European de la Milano din 1985, un summit în care concluziile să fie aprobate atît de rapid. Eu am fost acolo şi vă spun că nu a existat nici o polemică.

î: A fost însă o ţa ră , F ran ţa , care a avut o poziţie clar disidentă faţă de m ajoritate în dezbaterea privind im igraţia. De ce a făcut-o? Din um anitarism ? Din solidaritate?

R: Nu voi interpreta motivele care îl determină pe preşedintele Chirac să menţină o poziţie clar minoritară. Desigur, în termeni de oportunitate politică, el a obţinut avantaje, prezentîndu-se drept un campion al atitudinii umanitare. Este vorba însă de o deformare, pentm câ nu se punea problema impunerii de sancţiuni unor terţe ţări; s-a încercat, de fapt, sâ se scoată în evidenţă cooperarea, care trebuie sâ meargă în ambele sensuri.

î: Ce se va întîmpla acum cu cele 2 milioane de persoane care se află ilegal în UE?

R: Dacă există un acord de readmitere, vor fi trimise în ţările de origine, dacă nu, va trebui sâ le reglementăm situaţia. Nu este ceva nou. Dar reglementarea trebuie sâ aibă o limită: mesajul câ. o dată ajuns înăuntm, vei şi rămîne nu mai este valabil.

î: Dar imigraţia ilegală, din ţările cu carc nu s-au încheiat convenţii dc readmitere, va continua sâ crească, deoarece ei ştiu că, mai devrem e sau mai t îrz iu ,. s ituaţia lo r va fi reglementată...

R: Pentm a evita acest lucru, noile acorduri carc vor fi semnate cu terţe ţări vor include o clauză dc readmitere. Toate acestea au o limită, iar noi ani ajuns deja la saturaţie.

î: în cc priveşte extinderea, la Sevilla s-a dat dc înţeles câ se va respecta calendarul, rămîne totuşi dc văzut referendumul irlandez...

R: Irlandezii ştiu câ au responsabilitatea dc a face sâ meargă înainte acest marc proiect carc este extinderea, ori dc n-l lăsa baltă. Cred câ vor acţiona cum trebuie. în ce priveşte negocierile, itinerariul tehnic s-a încheiat, acum ceea cc trebuie parcurs este itincrariul politic cu ultimele decizii privind temele importante,

î: Plăţile agricole directe nu vor constitui un obstacol?R: Nu cred. Cît timp nu se angajează o reformă a PAC (Politica

Agricolă Comună), ea trebuie aplicată tuturor membrilor în mod egal, atit vechilor, cît şi noilor parteneri. Principiul câ nu există discriminare şi că ajutoarele directe sînt egale pentru toţi nu are de ce să fie discutat. Acest acord nu va dura însă la nesfirşit, deoarece PAC şi perspectivele financiare trebuie să fie rcnegociatc înainte de 2007. Ne opunem folosirii extinderii drept mijloc dc presiune asupra viitoarei reforme a PAC. Nu este deloc cinstit.

î: Candidaţii .sînt oare pregătiţi sâ adere la UE, iar UE sâ suporte greutatea pe care ei o presupun?

R: Evaluarea se va face în octombrie. în orice caz. nu încape îndoială că vor avea nevoie dc o perioadă lungă dc adaptare şi câ vor avea mult de suferit, la fel cum a suferit şi Spania. Unii in mod sigur mai mult decît alţii. Nu ştiu dacă sînt toţi pregătiţi din punct de vedere mental pentru a-şi asuma acest lucru.

"THE N E W YORK TIM ES"

Mitul numărul unu: America este dominată temporar de izolaţionişti care îşi promovează propriile interese şi care resping tratatele proiectate de “liliputani” sensibili pentm a lega de mîini şi de picioare superputerea Guliver. Realitatea: în ultimul deceniu, SUA au salvat Europa de la a deveni un vasal economic al Irakului, ţară care era pe cale să cucerească Kuweitul şi Arabia Saudită. Cîţiva ani mai tîrziu, în condiţiile în care Europa a încercat să cîştige timp, SUA au condus ofensiva NATO destinată să împiedice Serbia să pună stăpînire pe Balcani.. Recent, Am erica i-a alungat pe teroriştii islamişti care ameninţă în egală măsură Europa şi SUA din bazele de antrenament din Afganistan. Oare este exagerat să ceri protejarea militarilor americani în număr de250.000 care luptă pentm libertate peste hotare, ca şi a voluntarilor şi jurnaliştilor, de un tratat care permite unor procurori avizi .de publicitate să îi hărtuiască?

Al doilea mit (ce decurge din primul): americanii sînt nişte “bătăuşi” intervenţionişti, care nu respectă suveranitatea unor ţări ai căror lideri periculoşi ar trebui abordaţi mai bine pe calea diplomaţiei. Realitatea: Saddam Hussein a “făcut slalom” cu ONU timp de şapte ani, ignorînd acordul de capitulare şi a “mituit” susţinători francezi şi mşi în timp ce construia o capacitate nucleară şi biologică montată pe rachete de fabricaţie nord-coreeană sau, şi mai probabil, prin intermediul teroriştilor. Sancţiunile, proaste sau bune, au eşuat lamentabil. Pericolul şantajului nuclear este în creştere atît pentm parizienii şi berlinezii care îşi “ascund capul în nisip precum struţul”, cît şi pentm new-yorkezii vulnerabili. Este posibil ca britanicii şi turcii să dea Americii o mînă de ajutor fară tragere de inimă, dar europenii şi monarhii arabi doresc o cursă liberă.

Al treilea mit: Administraţia Bush, care nutreşte dispreţ faţă de tratate, nu înţelege nuanţele negocierilor cu Rusia deţinătoare de arme nucleare, care nu

trebuie să fie niciodată umilită. Realitatea: Cînd SUA s-au retras, aşa cum au promis, din Tratatul privind lim itarea sistem elor de apărare antirachetă (ABM) depăşit, nu s-a prăbuşit cerul. C ontrar tuturor temerilor europene şi a prezicerilor teribile, Vladimir Puţin a fost convins să fie zîmbitor în faţa inevitabilităţii unei apărări cu rachete a SUA împotriva' aşa-numitelor state-paria şi a teroriştilor. Drept contraserviciu (şi ca din întîmplare permiţîndu-i-se să îşi continue vînzările secrete de know-how nuclear Iranului), Rusia le permite americanilor să îi acorde suma de 10 miliarde de dolari sau mai mult pentm a-şi reduce focoasele nucleare de care nu mai are nevoie. Nici o umilinţă, ci numai o respirare de uşurare.

Al patrulea mit: Europa deţine prioritatea morală a acordării de asistenţă “rezistenţei” palestiniene, în timp ce .preşedintele Bush, “înrobit” lobbyului evreiesc, refuză să forţeze Israelul să renunţe la “ocupaţia” în teritoriilor palestiniene. Realitatea: America a pus capăt “poveştii de

dragoste” de un deceniu cu teroriştii şi încearcă în prezent o idee radical nouă de încurajare a palestinienilor de a-şi institui primul stat democratic arab. Este posibil ca Yasser Arafat să fie ales preşedintele acestuia pentm a participa la ceremoniile oficiale alături de preşedintele Israelului, indiferent de cine va fi acesta, dar puterea va reveni unui Parlament în care sînt reprezentate partide care îl vor alege pe premier. Acest şef al executivului palestinian, susţinut de o Justiţie independentă şi de o presă liberă, va ajunge la “com prom isul dureros” pe care premieml israelian, Ariei Sharon, a declarat că Israeluf este gata să îl facă după ce războiul terorii încetează.

Al cincilea mit: America este prinsă între conservatori, radicali şi membri ai executivului belicoşi, în timp ce Europa este continentul celor care doresc pacea în cel mai înalt grad. Realitatea: America este locul dominat de o inteligenţă moralistă, de viziunea wilsoniană de pace cu componenta obligatorie a libertăţii. Pentru că vechiul “realism” a eşuat în Orientul

Mijlociu, oare nu este normal să se im pună un oarecare idealism protagoniştilor? Cu lideri noi impuşi de urne în Cisiordania şi Gaza şi cu un guvern federal creat după eliminarea dictaturii din Irak, lumea arabă va avea şansa de a recupera rămînerea în urmă faţă de restul lumii. Este posibil ca, dacă aspiri la prea mult, sâ eşuezi, dar “ocna” unui despotism şi mai pronunţat nu duce nicăieri.

Al şaselea mit: Popularitatea politică a secretarului de stat Collin Powel va permite prolixităţii Departamentului de Stat să triumfe în faţa mentalităţii de cowboy B ush-R um sfeld-C heney, permiţînd “incapacităţii multilaterale” a Europei să înhame superputerea americană. Realitatea: Colin Powell este un bun militar şi un politician loial. în cazul în care ar fi tentat să ameninţe cu demisia, el ştie că Bush o are pe Condi Rice (consilierul pentru probleme de securitate naţională al preşedintelui Bush) care aşteaptă la cotitură. Powell va avea ceva de pierdut, va cîştiga o ocazie, dar va rămîne prin apropiere pînâ la alegerile viitoare.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră M

1606 - S-a născut pictorul Rembrant Harmenesz van Rijn.

f r T L k s y «- f v" ' V**” ?i *< r

FundaţiaProtecţiei Sociale Generale - Filiala Judeţeană Cluj - 5 ani de activitate

In hma iunie 2002, Fundaţia noastră, a împlinit cinci ani de activitate în domeniile cultural, ştiinţific, religios şi social. Am organizat sim pozioane şi simpozioane' spectacol pe momente de istorie a neamului nostru. Astfel, aproape în fiecare lună am organizat unul, două sau trei simpozioane care au început cu un Te-Deum oficiat de reprezentanţi ai Arhiepiscopiilor Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului şi Greco-Catolicâ de CIuj-Gherla, împreună cu F acultăţile de Teologie şi Seminariile respective. Le adresăm cele mai înalte m u lţu m iri. Am organizat parastase în memoria eroilor şi personalităţilor neamului din toate timpurile. Au susţinut comunicări ştiinţifice oameni de'ştiinţă, de cultură, de artă, academ icieni, veterani de război, m ilitari activi, în rezervă şi retragere, p ro feso ri un iversitari, de liceu şi de gim naziu, studenţi şi elevi olimpici şi em inenţi. în mod deosebit, dorim să mulţumim domnilor academicieni: Camil Mureşanu, Dumitru Protase, Horia Colan, d-lui prof. univ. dr. Raoul Şorban, d-lui prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu, prof. univ. dr. loan Silviu N'istor, col. (r) Todea Enca Ludovic. Cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul", col.fr) Aurelian Voicu Dolj. veteran de război, col. dr. Vasile Tutuia, prof. Victor Moldovan ş.a.m.d.

Au participat tineri şi vîrstnici, mass-media, cu intrare liberă. Le mulţumim pentru interesul dovedit. Am sărbătorit zilele de l şi S Martie, l Iunie. Crăciunul pentru 150 dc persoane. Fundaţia noastră ajută cu bunuri, constînd in îmbrăcăminte, încălţăminte, medicamente, alimente, rechizite şcolare, dulciuri, jucării şi chiar bani, toate obţinute prin sponsorizări şi donaţii dc la persoane fizice şi juridice, în general din Cluj-N'apoca, pc nevoiaşii din municipiu, din judeţ, din ţară şi din Republica Moldova. Aducem cele mai calde mulţumiri Autorităţilor Judeţene şi I-ocale pentru sprijinul cc ni l-au acordat. Dc asem enea, mulţumim sponsorilor, colaboratorilor şi donatorilor Entirc Software Romania, Casa M unicipală de Cultură Cluj-Napoca, A.R.R. - Ac. Cluj, R.A.J.A.C., R.Â.T. - Cluj. R.A.D.P.. S.C. Tricotaje Someşul. Prodvinalco. Napochim, Nicola- Cum. Supcr Rialda. Argos. Paniro, lonas, Nctla. Mcgaram. Terapia, Coop. Tricotajul. Mulţumim pentru deosebita colaborare, următorilor Academia Română, Filiala Cluj, Institutul dc Istoric Cluj-Napoca. Academia dc Muzică “Gh. Dinia", Opera Română C luj-N apoca. F ilarm onica de Stat "Transilvania", Inspectoratul Şcolar Judeţean, Şcoala de Muzică “Augustin Bena", Liceul dc Muzică “Sigismund Toduţâ”, Liceul "M ihai Em inescu", Liceul “Nicolae Bâlcescu", mass-media: Adevărul de Cluj, Informaţia Cluj, Radio Cluj, Radio Bucureşti, NCN, Radio Uniplus, Radio Renaşterea, Em isiunea M ilitară “A părătorii Gliei Transilvane".

în activităţile noastre, respectăm O.G. 31/13.03.02. în baza Ordonanţei nr. 26 din 31.OI.2000, art. 50, rugăm Autorităţile Publice să aibă amabilitatea sâ ne pună Ia dispoziţie informaţiile de interes public, în condiţiile legii, pentru o colaborare mai fructuoasă cu structurile organizatorice pentru relaţia cu ONG-urile, în vederea stab ilirii unor program e sau activităţi comune şi sâ fim luaţi în evidenţă în funcţie de domeniul in care activăm.

Pînă in prezent, Fundaţia noastră nu a primit donaţii de la bugetul statului.

Aducem mulţumiri deosebite persoanelor care muncesc în Fundaţia noastră şi care îşi dedică timpul şi energia spre a crea condiţiile pentru a desfăşura o activitate atît de intensă şi eficientă, de cinci ani încoace şi în viitor. Preşedintele Fundaţiei, col.(r). ing.

ec. Nicolae GROSU Preşedinte executiv, prof. univ. dr.

loan BOJAN

e & p r & ix < m b § L O tbforSă mărturisesc de la bun început antipatia pe

care mi-o stîmesc, mai nou, cărţile cu subiecte la modă. Adică cele care pledează pentru despărţirea declarativă de trecut. N-am să pricep niciodată de unde îndîijirea împotriva lui Mircea Eliade, de pildă, că n-a spus că regretă trecătoarele/trecutele simpatii politice din tinereţe. Spunerea cu pricina n-ar fi schimbat nimic, cu atît mai mult câ ea putea fi oricînd minfcinoasă, simplă cedare la presiuni/sîcîieli inchizitoriale. Nici o îndoială, trecutul, mai ales cînd nu te poţi mîndri cu el, se cere cîntărit, dar rostirea-lepădării-de-el e cea mai slabă dintre balanţe. O înţelegere adîncă te poate ajuta să mergi mai departe cu tot trecutul. Punerea lui demonstrativă şi conjuncturală la colţ înseamnă, în fond, despărţire de viitoT. Promiţi sâ nu poţi gîndi niciodată deschis, sincer, fără interese de moment. Lauda care ucide (orice laudă exagerată şi insistentă, atrage, fără greş, neîncrederea în calităţile exaltate) are şi revers. Lamentarea excesivă nu atrage la nesfîrşit compasiunea, ci exasperarea: „a se slăbi!” Tot aşa, suferinţele atroce ale generaţiilor trecute nu te absolvă de nimic pe tine, urmaşul/supravieţuitorul lor, şi nici nu te învestesc cu vreo aură de recunoscut automat de toată lumea. Nici să trimiţi mereu, într-o ne-lucrare prelungită, la strămoşii neapărat sublimi nu-i mai demn. Memoria nu se cuvine transformată în mijloc dc profit moral ori material. Cînd lucrează, ca o face discret, adînc şi durabil. Să mai spun câ pînă şi Europa, pentru mine strict şi complex culturală, poate deveni antipatică dacă „intrarca- în” c clamată pc toate canalele printre reclame la detergenţi şi tampoane igienice, laitmotiv bun dc

„dres” orice discurs...Termenul de „gulag”, provenit, cum se ştie, din

acronimul unei instituţii strict particularizate, sovietice, aplicat sistemului carceral şi punitiv din alte zone geografice, fie ele din acelaşi lagăr, pune în pericol chiar descrierea şi procesarea în conştiinţa publică a unei realităţi româneşti cu semnalmente specifice mai importante, pentru noi şi pentru viitorul nostru, decît asemănările. Ororile sînt legate de putere în sens larg, nu de politică (doar dacă nu definim politica drept instinct al puterii care se manifestă violent atunci cînd cel puternic crede că nu poate fi Ia rîndul său agresat. Dumnezeu, „atotputernicul”, devine atunci torţionarul prin excelenţă, de vreme ce pedepseşte meTeu şi nu se teme de răzbunarea „victimelor” sale), şi nici o perioadă istorică n-a fost ocolită de excesele ei. Problema de căpetenie faţă în faţă cu un trecut îndelung contrafăcut - şi nu doar dintr-o singură direcţie! - nu e de „a învinge amnezia” căci „totul trebuie sâ se plătească, altfel nu există viitor” (cum crede, de pildă, cu naivitate, Ruxandra Cesereanu în cartea sa despre tortură). Amnezia nu se învinge prin inventarieri operate dintr-o singură perspectivă, ci prin încercarea de a înţelege la rece mecanismele complicate şi, nu de puţine ori, capricioase ale fiinţei umane angrenate în organismul social-politic. Apoi, nu există aproape nici o îndoială câ cele mai multe dintre orori nu sc plătesc niciodată. Speranţa creştină într- o judecată măcar finală, „de apoi”, c o frumoasă utopic. Ororile au o răspîndirc care le scoate de sub tutela ori monopolul unei ideologii anume şi tocmai in asta le stă, eventual, grozăvia. Aş spune

aici câ din observaţiile unui Michel Foucault, de pildă, apropo de opoziţia politică, reţin, lăsînd deoparte situarea sa politică, ideea că pedepsele la care sînt supuşi oponenţii unui regim (ai oricărui regim, aş adăuga) „ înseamnă a recunoaşte de la bun început câ nu e cu putinţă, în termeni raţionali, sâ convingi pe cineva că opoziţia sa e prost fondată” (Theatrum philosophicum, 2001). Lucrul e valabil de la nivelul indivizilor la cel al statelor, al lumii întregi. Noţiuni precum ideologie, represiune, manipulare sînt de legat, în orice discuţie serioasă şi pe cît cu putinţă riguroasă, obiectivă, de ideea de putere şi de mecanismele ei extrem de perfide, dar şi cu o râspîndire ce aruncă în derizoriu orice explicaţie care se rezumă la politic, regim, societate anume. Nu bagatelizez, nicidecum, suferinţa, durerea şi, de multe ori. curajul victimelor vreunei puteri, însă nici nu cred câ victima se situează, automat, deasupra celui care s-a întimplat sâ scape cu viaţă sau nevătămat fizic. Cum observa prea bine Pascal Bruckner (vezi Tentaţia inocenţei), victimizarea şi infantilizarea sînt două dintre aplecările foarte periculoase ale omului contemporan, periculoase fiindcă impun scări de valori ne-nuanţate, etichete care exclud din pornire orice obiecţie, orice comentariu, pretind, aşadar, credinţă, nu atitudine raţională, acceptare tăcută, intimidată, nu dialog. Fiindcă, de exemplu, sâ-1 socoteşti pe torţionar ne-om, adică monstru, diavol, rimează cu a-1 socoti pe cel torturat sfint, martir, adică, în ultimă instanţă, tot ne-om. Discuţia sc cuvine purtată în limitele foarte încăpătoare ale omenescului.

Irina PETRAŞ

FÎNTA TEREZA DE LISISUX LA CLUJRăsfoind un dicţionar hagiografic, găsim II

sfinte carc poartă numele Tcrcza. Cea mai “bătrînă" născută în 1250, ultima în 1891; 7 au fost călugăriţe carmclitanc, dintre carc două au fost ghilotinate, cu multe alte surori, în timpul revoluţiei franceze, iar ultima a fost gazată la Auschwitz- Birkcnau. Dintre fiicele acestui ordin călugăresc dc clauzurâ. rcformatoarca ordinului, Sf. Tcrcza dc A vila (1525-1582), spaniolă, a fost o contemplativă ale cârci scrieri sînt adevărate tratate dc mistică; drept carc, în 1970, Papa Paul al Vl-lca a dcclarat-o Doctor al Bisericii. Acelaşi titlu i l-a decernat Sfintei Tcrcza dc Lisicux (1873-1897), în 1997, Papa loan Paul al 11-lea. Din 1947, era Patroană a Franţei, împreună cu sf. Ioana d’Arc. Sf. Tcrcza Bcncdicta a Crucii, cunoscută mai ales sub numele ci dc la naştere, Edith Stcin, evreică botezată, filosof, a primit titlul de Patroană a Europei pentru Mileniul 11, împreună cu sf. Brigida a Suediei şi sf. Catcrina dc Sicna, în 1999, ca un perpetuu memento a ceea cc înseamnă demenţa fundamcntalistâ.

Astăzi însă vom reflecta asupra sfintei Tcrcza dc Lisicux. Magnum gaudium!, spre bucuria noastră, moaştele ei vor poposi două zile la Cluj: în 16 iulie la Catedrala grcco-catolicâ “Schimbarea ia Faţă”, iar în 17, Ia ora 14, va fi condusă în procesiune de la Episcopia Română Unită la Biserica “Sf. Maria” din cartierul Grigorescu. Bucuria noastră este cu atît mai mare, fiindcă în 1925, an jubiliar, se aflau la Roma, în pelerinaj, mulţi români care astfel au asistat la canonizarea ei (şi noi avem în familie medalia comemorativă adusă de mama).

Tcrcza Martin era ultima fiică a unei familii numeroase şi evlavioase; nu avea cinci ani cînd a murit mama ci. A căutat să o înlocuiască sora cca mai marc, Paulinc. Dar cînd Paulinc decide să

intre în Cârmei, mica Tcrcza se îmbolnăveşte grav, fiind vindecată prin intervenţia miraculoasă a Maicii Domnului. La 14 ani era hotărîtă să-şi urmeze sora. Cu ocazia unui pelerinaj la Roma, Papa Leo al XlII-lea, în cadrul audienţei generale, îi ascultă cererea şi permite să intre în Cârmei după ce va fi împlinit 15 ani (regula era să aibă 21). La 18 ani, depune voturile perpetue. Cineva spunea câ n-a făcut nimic extraordinar, dar toate cele mărunte le-a făcut extraordinar de bine. în aparenţă, căci progresul spiritual a fost extraordinar. A definit o cale mistică spre

Dumnezeu, pentru care a şi primit “doctoratul . Este calea cca mică a copilăriei sufleteşti. îţi dai scama că eşti slab: lasă-tc în braţele Domnului. “Ascensorul care te ridică Ia cer sîrtt b ra ţe le lui Isus” . Contcmplînd crucifixul, mai mult decît moartea şi suferinţa a mişcat-o iubirea care se dăruieşte pînă la capăt. Contemplînd fa ţa desfigurată a lui Isus Răstignit, te cheamă să colaborezi cu EI, să tc asimilezi Lui. Şi cum Isus a suferit nediscriminat pentru întreaga omenire, eşti dator sâ incluzi în rugăciunile tale pe to ţi oamenii, mai ales pe.cci carc încă nu îl cunosc pe Cristos. De aceea a fost declarată Patroană a misionarilor, împreună cu sf. Francisc Xaveriu.

Bolnavă dc plâmîni, a murit Ia 24 de ani (de fapt, ca spunea: “Eu nu mor, cu trec în viaţă” ). Tereza promisese că îşi va petrece viaţa din cer fâcînd bine pe pâmînt. “Ploaia de roze” promisă a fost foarte bogată şi motivată anticipat: “Eu nu i-am refuzat Domnului nimic, nici El nu-mi va putea refuza nimic” . De fapt, prima minune a facut-o în viaţă: la rugăciunile ei, un criminal, care urma să fie executat, în ultima clipă s-a pocăit.

Din fericire, sora sa, care ajunsese stareţa mănăstirii, i-a cerut să-şi povestească viaţa. Cartea Istoria unui suflet, publicată la noi în 1929 de canonicul loan Coltor, unchiul episcopului-martir loan Suciu, a facut-o cunoscută la noi. I-a cucerit pe toţi simplitatea iubirii sale.

în Franţa, la Saint Remy, există o mănăstire carmelitanâ de rit oriental; şi la noi, la Stînceni (Mureş) un schit.

Sfîntă Tereza, trimite şi României o roză!Viorica LASCU

T̂ eciccte dftviituafâSîntem în plină vacanţă, cînd în staţiunile noastre se organizează tabere

de recreere, dar şi de diferite profiluri. Astfel, în aceste zile, în Munţii Harghitei funcţionează o tabără destinată copiilor de religie baptistă, la care participă tineri din zona Transilvaniei. Printre cei aflaţi acolo se găseşte şi un grup de elevi gherleni cu vîrste cuprinse între 7-12 ani. Sub conducerea profesoarei de limba engleză Kiss Juhasz Annamaria, copiii de pe Someş participă la diferite activităţi moral-religioase, dar seară de seară ei prezintă programe de cîntece şi poezii creştine. Din programul activităţilor desfăşurate cu tinerii gherleni nu lipsesc nici momentele literare şi prezentările de cărţi religioase. Grupul de tineri din zona Clujului se remarcă prin pregătirea moral-religioasă, dar şi prin ţinuta spectacolelor susţinute pe meleagurile harghitene.

Cu ocazia deplasării în judeţul Harghita, copiii din Gherla vizitează locuri istorice şi lăcaşuri de cult din municipiul Miercurea Ciuc, Gheorgheni şi Odorheiul Secuiesc, dar fac cunoştinţă şi cu frumuseţile naturii de la Cheile Bicazului si Lacul Rosu.

SZ. Cs.

^ h e i u n r i l e v i e ţ i i• V ia ţa e s te c l ip ă , d ă ru ie ş te - i to a te v i r tu ţ i le p e n tru b in e le

g e n e ra ţiilo r v iito a re .• S ă n ă to s , ra ţio n a l es te a în c h e ia m a sa cu se n z a ţia , c h ia r d o rin ţa ,

d e a m a i... m în c a p u ţin .• S itu în d u -te c u un pas în a in te , în o r ic e d o m e n iu , nu în c e rc a

să -i fr în e z i p e ce i c e lup tă să te a ju n g ă d in u rm ă , ci s tim u le a ză -i p e n tru a p ro g re s a îm p re u n ă .

• F iin ţa ta s ă s im tă şi să a c ţio n e z e c a p e n tru s ine , c în d u n s e m e n e s te în s u fe r in ţă .

• F ii p e rm a n e n t tre a z , c u n o a ş te , a d o ră ş i o c ro te ş te na tu ra p e n tru p e rp e tu a re a v ie ţ ii.

• A n o tim p u r ile , a n ii s în t că rţi a le v ie ţ ii, în C are o m u l d e s lu ş e ş te a d e v ă ru r i u tile .

• E d u c a ţia p e n tru b in e ş i fru m o s - ia tă u n a d in ch e ile su c c e s u lu i.• S ă n ă ta te a n u s e p o a te îm p ru m u ta , c u m p ă ra s a u v in d e ;

în g r ije ş te -o ş i o v e i a vea !' George P. LAZANU

(d in v o i. C a r te d e în v ă ţă tu ră , c a p . “ C h e m ă r ile v ie ţii")

Jurnal american

o fe s t iv ita te de a b s o lv ire a lic e u lu iAflînd că voi merge în SUA,'

Karen Hempson, profesoară la Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei de la State University of New York College at Cortland, mă invitase, cu mult timp înainte, la festivitatea de absolvire a liceului de către fiica sa cea mai mică, Julie, pe care

„americanizat” foarte rapid!), mi-a recomandat să renunţ , la cravată (fiindcă în sală va ifi foarte cald, ceea ce s-a şi adeverit) şi să mă îmbrac cît mai confortabil, eventual în... pantaloni scurţi! într-adevăr,. toată lumea din sală e în pantaloni scurţi si în vestitele

Uf. yim

. - . o - “ "-H• -4. i >’ * 's . * * i, '

L-.' a % -i ». .

- U “3L l'-iT» f >r

v S i "

\ '

Julie (stînga) şi Karen Hempson, alături de celebra Hillary Clinton.

o cunoscusem în urmă cu doi ani, acasă la ei, cu prilejul unui picnic (Atunci am observat, în bucătăria lor, o fotografie a Juliei şi a mamei sale, alături de Hillary Clinton, soţia fostului preşedinte american, făcută cu prilejul unei campanii electorale). Ca să fiu sincer, eram chiar curios să asist la un asemenea ceremonial, pe care îl ştiam doar din filmele americane.

Festivitatea are loc într-o sală de sport a Universităţii din Cortland, închiriată în acest scop. E o căldură înăbuşitoare, de început de iulie, la care se mai adaugă şi zăpuşeala specifică amiezii (festivitatea are loc la ora 14). David, tatăl Juliei, care a venit să ne ia cu maşina de la Henry (sînt împreună cu Tudor, care s-a

T-shirt-uri, cu sticle de apă minerală în mînă. Sînt părinţi şi bunici, prieteni, vecini şi cunoscuţi ai absolvenţilor. în spatele scenei, pe care se instalase deja o formaţie instrumentală, se află drapelele american şi canadian (acesta rămas probabil de la vreo competiţie sportivă).

Cu o uşoară întîrziere, în sunetele unui marş, interpretat de formaţia instrumentală a Liceului din Homer (o localitate situată lîngă Cortland), îşi fac intrarea, unul cîte unul, cei 184 de absolvenţi ai Liceului din Homer (al căror nume eşte trecut pe sonetul tipărit şi distribuit tu turor, sonet asemănător cu cele făcute la noi, doar că lipseşte fotografia absolventului. De remarcat că absolvenţii sînt trecuţi după

criteriul alfabetic al numelui de familie, păstrîndu-se, chiar şi în această situaţie, ordinea firească: nume de botez + nume de familie: Trevor T. Adams, Emily Anne Ames, Lindsay Mărie Anderson ş.a.). După ce aceştia iau loc în scaunele rezervate din faţa scenei, începe festivitatea. Vorbeşte mai întîi Fred Farah, directorul liceului, apoi Kate McNemey, şefa de promoţie, după care se perindă la microfon reprezentanţii unor fundaţii sau organizaţii, care acordă absolvenţilor tot felul de burse şi premii (variind de la 250 de dolari pe lună la 2000!). După aceste discursuri, multe dar scurte, fiecare absolvent este strigat şi invitat să urce pe scenă, pentru a i se înmîna diploma de absolvire, din partea directorului liceului. înainte de a-şi lua diploma, absolventul punea lîngă microfonul directorului o pungă mică de plastic, pe care o lua de undeva de lîngă scenă. Karen îmi spune că în pungă se află... viermi de pescuit, fiindcă directorul este un pescar pasionat! Iar aici hobby-ul e foarte respectat, indiferent dacă el se referă la creşterea cailor de rasă, la colecţionarea timbrelor sau la interesul pentru maşinile vechi!

Ceea ce m-a amuzat şi mai terib il a fost ţinuta absolvenţilor: cu vestita tocă pe cap şi uniformă de absolvire (togă de culoare albastră), care ascundea ţinuta vestimentară curentă: pantaloni scurţi sau blugi, âvînd în picioare şlapi, adidaşi, botoşei, unele fete ureînd pe scenă chiar desculţe, această îmbrăcăminte lejeră contrastînd, în mentalitatea mea de european, cu atmosfera academ ică, oficială. M-am gîndit cît fast există la manifestările noastre similare,

ce solicitate sînt atunci croitoresele, ce vizitate devin magazinele de îmbrăcăminte şi încălţăminte! (De reţinut încă un amănunt: o absolventă era într-un scaun cu rotile. Pentru a-i veni în ajutor, a fost adusă o instalaţie specială, cu care a fost ajutată să urce şi să coboare de pe scenă, astfel că şi ea şi-a luat diploma din m îinile directorului, pe care l-a răsplătit cu aceeaşi pungă cu viermi!).

Ce credeţi că făceau absolvenţii, pe durata d iscursurilor şi a ridicării diplomelor de către colegii lor? Aruncau o minge unii la alţii (pe .care, ce-i drept, doi profesori o recuperau cu zîmbetul pe buze), îşi trimiteau „avioane” făcute din sonetele proprii sau se distrau cu baloane de săpun. Nimeni nu era deranjat de aceste jocuri inocente ale absolvenţilor, nimeni n-a ridicat tonul, nimeni nu i-a apostrofat.

în final, toţi cei prezenţi intonează Imnul Liceului din Homer, alcătuit din şase versuri, tipărite pe fiecare sonet. Ieşim apoi din sală şi facem fotografii. Unii urmau să chefuiascâ în familie sau în diverse localuri. Julie avusese acasă, cu o zi înainte, un picnic impresionant, pe care eu l-am ratat din cauza avionului. Au participat nu mai puţin de 200 de musafiri, tineri şi adulţi. Karen şi David m-au invitat totuşi, imediat după festivitate, pe la ei, puţind vedea astfel urmele dezm ăţului: scaune răsturnate, resturi de mîncare, farfurii, pahare şi tacîmuri de unică folosinţă, răspîndite peste tot. Vorba ceea, doar o dată termină Julie liceul!

Episodul următor: Locul unei tragedii: World Trade Center.

Ilie RAD

V în tu r ile c o ră b ie iîn o m to tu l fre a m ă tă a p a s iu n e . Ş i b u n e le ş i re le le .

E a în s u fle ţe ş te f i in ţa u m a n ă şi îi d ă p u te r i n e b ă n u ite , im p re v iz ib ile , d e n e c re z u t.

P a s iu n e a e s te o c a lita te c e în f lo re ş te în o m , in d ife re n t d e g ra d u l s ă u d e c u ltu ră ş i e ru d iţ ie . E a

p o a te fi u n to re n t, o c a s c a d ă , u n iz v o r s a u u n a b is . P u te m s ă o p u n e m in e r ţ ie i - p a s iu n e a . R e u ş im s ă

re z is tă m le n e v ie i - p r in p a s iu n e . L u p tă m c u p lic t is e a la ş i ru tin a - to t p r in p a s iu n e .

A i c re d e c ă n u e x is tă fo r ţă m a i m a re d e c î t p a s iu n e a . U n ii o c o n s id e ră u n fo c c e re s c c e n e în s u f le ţe ş te ş i

to ţi îi s im ţ im , p e p ie le a n o a s tră , v ă p a ia . P a s iu n ile s în t m u lt ip le : b u n e , ş u g u b e ţe , t ră z n ite ,

in g e n u e s a u p lin e d e c a n d o a re . E x is tă ş i p a s iu n i re le , o tră v ite , m a la d iv e , o r ib i le , m o n s tru o a s e , c a ra g h io a s e ,

n ă p ra z n ic e , p e r ic u lo a s e , b e s tia le . D o a m n e fe re ş te , b ie tu l o m să c a d ă în N ia g a ra lo r !

P a s iu n ile fru m o a s e , s o la re , p o t fi ş i s în t, d e fa p t, p r in c ip a lu l n o s tru in s t ru m e n t d e c o n s e rv a re , c u m l-a u

şi d e s c o p e r it f i lo s o f i i . M a i m u lt d e c î t o s u rs ă d e p lă c e r i, p a s iu n ile p o t fi

îm p lin ire a u n o r id e a lu r i. M a i m u lt d e c î t s u rs a m a r ilo r c r im e , p a s iu n ile p o t fi d e z a s tre g a ra n ta te .

D a r c e a r fi o m u l fă ră p a s iu n e ? U n c o m p u te r ş i în c ău n u l fo a r te m o d e s t .

D e fa p t, n u p u te re a m a r ilo r p a s iu n i e s te c e a m a i im p o rta n tă , c i d u ra ta lo r . E m in e s c u fă c e a o d is t in c ţie :

p a s iu n ile în jo s e s c , p a s iu n e a în a lţă . F ă c e a , o a re . o e x a g e ra re , că c i ş i g e n ii le p o t fa ce , u n e o r i, a s ta ? S a u

c re d e a c ă o m u l t re b u ie s ă fie c e n tra t p e o id e e , u n s e n t im e n t , u n g în d , ş i n u p e o m ie , d a c ă v re a s â

re u ş e a s c ă b in e , c ă c i n im e n i n u p o a te m e rg e în to a ted ire c ţii le d e o d a tă ? !

In o m u l a d e v ă ra t to tu l re s p iră p a s iu n e a : tru p u l, g în d u l, m in te a , in im a , fa p te le , p re d ic ţ i ile , id e a lu r ile .

P înă şi în d o ie lile ş i g re ş e lile . A s ta - i o g lin d a v e n e ţ ia n â ca re n e a ra tă e x a c t a ş a c u m s în te m , n e p la c e s a u n u .

A d e s e a , o m u l c h e ltu ie ş te m a i m u ltă p a s iu n e în do rin ţa d e a a v e a s a u a fa c e c e v a d e c ît în s tră d a n ia

de a a ju n g e a c o lo . L in ia a s c e n d e n tă a d e v e n ir ii u m a n e , c a ş i c e a

d e s c e n d e n tă , d e a lt fe l, o tra g e p a s iu n e a . A m b e le p o t m u lte , c ă c i, d e ş i c u s e m n c o n tra r, e le s în t fo r ţe e g a le .

L e o n a rd o d a V in c i, a c e a s tă m in te g e n ia lă , a in tu it , d e m u lt, u n a d e v ă r d e c a lib ru : n u p o ţi a v e a p u te re n ic i

m a i m a re , n ic i m a i m ic ă d e c î t p u te re a p e c a re o a ia s u p ra ta în s u ţ i.

T o tu l e s te le g a t c u to tu l ş i to tu l e s te c u fe e d -b a c k ! A c e a s ta s e s c a p ă , a t î t d e d e s d in v e d e re , ş i a z i c a ş i

ie r i.P rin p a s iu n e , o b s ta c o lu l p o a te d e v e n i o c o n d iţ ie a

v ic to r ie i. C a ş l p r in v o in ţă . E le , p a s iu n ile , s e în tre p ă tru n d , a c o lo , în z o n a f ie rb in te ş i m ir if ic ă a

e m o ţiilo r ş i a e n tu z ia s m u lu i c e lo r c a re le în s u fle ţe s c . V e c h ii in d ie n i c re d e a u c ă n im ic n u -i c u n e p u tin ţă p e

lu m e a a c e a s ta in te lig e n ţe i c e lo r in te lig e n ţi. M u ta tis m u ta n d is : n im ic n u - i cu n e p u tin ţă p a s iu n ii

o m u lu i p a s io n a t . E b in e ? E râ u ? Ş i u n a , ş i a lta . D e p in d e .

C ăc i p a s iu n ile s în t v în tu r i lo , ia r no i s în te m c o ra b ia ,d a r ş i b u s o la .

Stela-Maria IVANES

C U L T U R A R E F O R M E IDecanul Facultăţii de

Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, prof. Vasile CH1Ş, a publicat, recent, la Editura Presa Universitară Clujeană, cartea Provocările pedagogiei contemporane. Structurată în 5 capitole (I. De la o pedagogie a ascultării la pedagogia interactivă, II. Pedagogia interactivă - evoluţie şi proiecte,III. Curriculumul - principalul operator al pedagogiei interactive,’ IV. Impactul reformei de curriculum in invăţămintul obligatoriu studiu de caz, V. Concluzii asupra impactului reformei de curriculum), urmate de un rezumat în limba engleză, cartea universitarului clujean se înscrie în rîndul lucrărilor care tratează problemele reformei învâţămîntului românesc.

Una dintre problemele gingaşe care îşi aşteaptă rezolvarea este formarea viitoarelor cadre didactice. Se ştie - notează autorul la p. 24 - că în condiţii de masificare a studiilor universitare, nivelul de pregătire a studentului modal intră într-un declin sensibil. Avizată de asemenea disfuncţii, cercetarea

pedagogică caută soluţii noi în pregătirea teoretică şi practică a profesorilor. în unele ţări (de exemplu Franţa) s-a aplicat aşa-numita formare prin autoscopie, pe baza înregistrărilor video a lecţiilor predate, alătur] de metoda uceniciei directe. în proporţii mai reduse, asemenea studii au fost realizate şi la noi în trecut.

La numărul populaţiei studenţeşti, reţeaua şcolară din centrele universitare se dovedeşte insuficientă pentru practica pedagogică. Utilizarea combinată a practicii directe, a observării lecţiilor în circuit TV închis şi studiul înregistrărilor video ar permite studenţilor o mai mare flexibilitate şi mobilitate în a descoperi o varietate mai largă de situaţii educaţionale.

Cea mai mare parte a cărţii este consacrată curriculumului, întrucît însăşi reforma învăţâmîntului românesc s-a dorit a fi o reformă curriculară. Curriculumul a constituit, în ultimele decenii, principalul operator al reformelor şcolare în sistemele educaţionale din Europa. Şi la noi, literatura pedagogică nouă semnala, în anii

1990-1993, adevărul că orice curriculumul se înfăţişează ca unreformă a învâţămîntului este în sistem de acţiuni didacticeprincipal o reformă a planificate, iar procesul instruiriicurriculumului şcolar (p. 55). ca atare reprezintă demersulîn abordare structurală, - concret de transpunere a planului

Vasile CHIŞ

PROVOCĂRILE PEDAGOGIEI

CONTEMPORANE

r

Presa Universitară Clujeană

în acţiune sau dc implementare a unui program.

Pentru a scoate şcoala din structura comeniană pe care se încăpăţînează sâ o conserve, trebuie surmontate unele obstacole, între care un studiu efectuat de Uniunea Europeană asupra învâţămîntului românesc în anii 1996 şi 1997 semnala: „Dificultatea majoră în calea

•reformei este nivelul scăzut al fondurilor alocate de Guvern pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, dotarea cu noi materiale şi echipamente şi plata unor salarii atractive cadrelor didactice. Alţi factori nefavorabili au Fost identificaţi în capacitatea instituţională slabă a Ministerului Învăţâmîntului în privinţa asumării reformei şi rezistenţa la schimbare manifestată la nivel naţional şi local” (p. 96).

Aproape jum ătate din economia cărţii este rezervată prezentării rezultatelor unui studiu de caz „realizat de noi într-o şcoală reprezentativă din Ardeal, şcoală generală situată în municipiu reşedinţă de judeţ. Evoluţia acestei şcoli în perioada reformei de curriculum devine

relevantă pentru m ajoritatea unităţilor dc învâţâm în t reprezentative am plasate in municipii capitale dc jude ţ" (p. 129). Dintre numeroasele şi interesantele concluzii ale cercetării întreprinse dc autorul cărţii a cărei apariţie o semnalăm aici cu bucurie, subliniem doar două: Momentul primelor măsuri de implementare a reformei a determinat entuziasm, speranţe, iar apoi dezamăgire şi derută: „săracii profesori... totdeauna se mulează după cerin ţe, însă nefiind ajutaţi de nim eni niciodată, răm înem to t mai singuri în lupta asta” (p. 188).

La nivelul grupului de profesori care compun eşantionul luat în studiu „s-a cristalizat o cultură a reformei Aceasta este proiectată în zona schimbărilor deja parcurse, de unde şi o percepţie mai favorabilă a ceea ce s-a realizat. Evident, dacă s-ar pune problema unor noi schimbări, ar apărea opoziţii chiar mai accentuate decît ede înregistrate pe parcursul anilor 1997 - 2001" (p . 207).

Prof. Nicolae JURCÂU Universitatea Tehnică

din Cluj-Napoca

7 ,0 0 J u rn a lu l d e dimineaţă; 7,30 A d o u a ş a n s ă (s /r ) ; 8 ,3 0 D ra g ă , a m m ic ş o ra t c o p iii (s ) ; 9 ,2 0 D e b u t 5 0 p lu s (r) ; 1 0 ,2 0 S c h im a n s k i: D e c e s u fe ră S c h im a n s k i? ( f. G e rm a n ia ’9 9 );1 2 .0 0 T V R T im iş o a r a ; 1 3 ,1 5 P a s iu n i (s ) ;1 4 .0 0 J u rn a lu l d e p r în z . M e te o . S p o rt; 1 4 ,1 5 C o r e c t ! ; 1 4 ,3 0 P u n c te c a r d in a le ; 1 5 ,0 0 'n te re s g e n e ra l (r ) ; 1 6 ,0 0 B o x C a m p io n a tu l e u ro p e a n - s fe r tu r i d e f in a lă ; 1 8 ,00 G lu m e , b o a c ă n e , a v e n tu r i; 1 8 ,3 0 L e a c p e n tru d o ru l d e ţa ră (d o , p j ) ; 1 9 ,0 0 A v a n p re m ie ră Ş tir i;1 9 ,0 5 B a y w a tc h H a w a ii (s ) ; 2 0 ,0 0 J u rn a l. M e te o . S p o r t ; 2 0 ,4 5 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro li;2 0 ,5 0 A d o u a ş a n s ă (s ) ; 2 1 ,5 0 Cine T.V.D.; 2 2 ,5 0 J u rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,0 5 A m p re n te ;2 3 ,2 0 T e a m a (s ) ; 0 ,1 0 T e a tru T V ; .T ita n ic V a ls '.

7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 (r ) ; 8 ,0 0 D e s e n e a n im a te ; 8 ,5 5 G a ta c u fu m u r ile !; 9 ,0 0 L u m e a lu i C h iţ -C h iţ ( r ) ; 9 ,4 5 D im in e ţ ile unu i b ă rb a t c u m in te ; 1 2 ,1 0 D ru m u l s p re A v o n le a (s ) ;1 3 .1 0 W is h b o n e (s ) ; 1 3 ,4 0 D e s e n e a n im a te ;1 5 .0 0 Ş t i r i ; 1 5 ,0 5 T o ţ i , îm p re u n ă ; 1 5 ,5 0 P e le ş u l ş i p o v e ş t i l e s a le ( d o ) ; 1 6 ,2 0 C ă lă to r in d p r in ţa ră (d o ) ; 1 7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 (d e d ic a ţii m u z ic a le ) ; 1 8 ,0 0 R â s c ru d r .în c ru c e a F e le a c u lu i ’ ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 M e rc u ry (s ) ; 2 0 .0 5 O a ltă d im in s iu n e (d o );2 1 .0 0 Z o n a c r e p u s c u la r ă ( s ) ; 2 1 ,3 0 B u z d u g a n u l c u tre i p e c e ţ i ( f. is to r ic R o m â n ia 1 97 7 , p II) ; 2 3 .0 0 C a u z a ş i d e fe c tu l (m a g .) ; 0 ,0 5 O a ltă d im e n s iu n e (r).

7 ,0 0 O b s e rv a to r . Ş tm s p o r t iv e ; 8 ,0 0 N e a ţa in e p o c a d e p ia tră ; 1 0 .0 0 S o le d a d (s /r); 1 2 ,0 0 Te v o i iu b i m e re u (s ) ; 1 3 ,0 0 Ş tir ile a m ie z ii;1 3 ,15 D e te c t iv ii Hart (s); 1 4 ,0 0 R o x a n n e ( f / r); 1 6 .0 0 Is p ita (s ): 1 7 ,0 0 Ş tir i; 1 7 ,20 S o le d a d (s ); 1 9 .0 0 O b s e rv a to r . S p o rt . M e te o ; 2 0 ,0 0 D in d ra g o s te (d iv .) ; 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r . S p o rt. M e te o ; 2 3 .0 0 Ş a n ta ju l ( d ra m ă S U A 1 99 3 );1 ,0 0 Z i le d in v ia ţ a n o a s t r ă ( s ) ; 2 ,3 0 O b s e rv a to r (r ) ; 3 .3 0 T e v o i iu b i m e re u (s /r) ;

.4 .3 0 Ş a n ta ju l ( f / r ) ; 6 ,0 0 Is p ita (s /r).

7 .0 0 T e o (div./r, 8.00 Ş tir i le P ro TV ; 9 ,3 0 T in â r ş i n e lin iş t it (s /r ) ; 1 0 .3 0 L u m i d ife r ite (s ): 1 1 .3 0 F a m ilia B u n d y ( s /r ) ; 1 2 ,00 S e c o lu l 2 0 ( d o r ) ; 1 3 .0 0 1 3 -1 4 c u A n d re i G h e o rg h e ;14.00 in u m b ra s u s p ic iu n ii ( f / r ) ; 16 ,00 T in â r ş i n e lin iş t it (s ) ; 1 7 .0 0 Ş t in le P ro T V ; 1 8 .00 T in â r ş i n e lin iş t it (s ) ; 1 9 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 9 ,40 A v e n tu ra in te rz is ă (d ra m ă S U A 2 0 0 0 );2 1 ,3 0 R îd e ţ i c u o a m e n i c a n o i ( d iv j r ) ; 2 2 ,0 0 Ş tin le P ro T V ; 2 2 .5 0 F a m ilia B u n d y (s ); 2 3 ,3 0 P ă ş u n e a s n o b ilo r (c o .S U A '8 0 ) ; 1 ,15 Ş tir ile P ro T V ; 1 .3 0 S e c o lu l 2 0 - in s p a te le is to r ie i (d o ); 2 .3 0 T o tu l d e s p re s e x (s ) .

7 .0 0 L u n ă s ă lb a tic ă (s /r ) ; 8 ,0 0 Z id - e m . m u z ic a lă ; 1 2 .4 0 C lip a r t; 1 2 ,4 5 S ă fii să n ă to s ! ( r ) ; 1 3 .4 5 A r g a y ( d .a . ) ; 1 4 ,1 5 T r a d iţ i i le ro m â n ilo r ( r ) ; 1 5 .0 0 w w w .p r im a tv . (r); 1 5 ,3 0 L u n â s ă lb a t ic ă (s ) ; 1 6 .3 0 R e a l T V ; 1 7 ,0 0 C a m e ra d e rîs (d iv . ) ; 1 7 ,3 0 M .A .S .H . (s );1 8 .0 0 F o c u s ; 1 9 ,0 0 P r ie te n e ş i r iv a le (s );2 0 .0 0 M is te r e le B u c u r e ş t i lo r ( f .R o m â n ia 1 983 ); 2 2 ,0 0 V in â to a re a c o m o r i lo r (s); 2 3 ,0 0 F o c u s P lu s - e m . d e ş tir i; 2 3 ,4 5 M A S .H . (s1 t); 0 .1 5 C a m e ra d e r îs ( d iv i r ) .

-7 ,3 5 Ş t i r i ( r ) ; 7 ,5 0 V id e o c l ip u r i ; 1 1 ,0 0

T e n ta ţii ( r ) ; 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0 V id e o d ip u r i; 1 5 ,0 0 O c h i d e u rs ( f/ f) ; 1 6 ,4 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 7 ,0 5 A s s h o w (r); 1 8 ,0 0 G e rm a n ia a s tă z i (d o ) ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 M a rc ă g e rm a n ă (d o ) ; 1 9 ,3 0 C o n c e r t s im fo n ic ;2 0 ,3 0 I lu z ia ( t h r i l l e r S U A 1 9 9 6 ) ; 2 2 ,4 5 C o n c e r t ; 2 3 , 4 0 S in t e z a z i le i ; 2 3 ,5 5 V id e o c fip u r i; 1 ,0 0 A c t iv F M 9 2 ,7 .

7 ,1 5 V e i f i a m e a , P a lo m a ! (s /r) ; 8 ,1 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r ) ; 9 ,0 0 M a r ia B e le n (s I r ) ; 1 0 ,1 5 D re p tu l la v ia ţă (s /r ) ; 1 1 ,1 5 D e 3 x fe m e ie ( r ) ; 1 2 ,1 5 D ra g o s te ş i p u te re (s /r) ;1 2 ,4 5 S a lo m e (s /r) ; 1 3 ,4 0 M ic u ţe le d o a m n e (s ); 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţa p o v e ş t ilo r (d .a .) ; 1 5 ,3 0 T e r ra n o s tra (s); 1 6 ,3 0 M a r ia B e le n (s ) ; 1 7 ,3 0 V e i f i a m e a , P a lo m a ! (s ) ; 1 8 ,3 0 B e tty c e a u r îtă (s ) ; 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 T a in a d in a d în c u r i (s); 2 1 ,0 0 D e 3 x fe m e ie ; 2 2 ,0 0 S a lo m e (s ); 2 2 ,5 5 . D r a g o s te ş i p u te r e ( s ) ; 2 3 ,2 5 P o v e ş t ir i a d e v ă ra te (r ) ; 0 ,0 0 B e tty c e a u r îtă (s /r); 0 ,4 5 M ic u ţe le d o a m n e (s /r) ; 1 ,3 0 D e 3 x fe m e ie (r); 2 ,3 0 M u z ic a d e a c a s ă .

7 ,0 0 Ju rna lu l d e d im in e a ţă ; 7 ,3 0 A doua ş a n s ă (s /r); 8 ,30 D rag ă , a m m ic ş o ra t copiii ( s ) ; 9 ,2 0 C in e T .V .D . ( r ) ; 1 0 ,2 0 B o x C a m p io n a tu l e u ro p e a n - s fe rtu tu ri d e fina lă (r) ; 1 2 ,2 0 T V R C lu j; 1 3 ,15 P a s iu n i (s ); 14,00 J u rn a lu l d e rînz. M e te o . S p o rt; 1 4 ,1 5 C orec t!;1 4 .3 0 O a m e n i ca no i; 1 5 ,00 B u cu riile m uz ic ii;1 6 .0 0 B o x C a m p io n a tu l e u ro p e a n - s fe rtu ri d e fin a lă ; 18,00 G lu m e , b o a c ă n e , aven tu ri;1 8 .3 0 L e a c p e n tru d o ru l d e ţa ră ( d o , p .ll) ;1 9 .0 0 A v a n p re m ie ră Ş tir i; 1 9 ,05 B a yw a tch H a w a ii (s ); 2 0 ,00 J u rn a l. M e te o . S p o rt; 2 0 ,45 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro l!; 2 0 ,5 0 A d o u a şansă ( s ) ; 2 1 ,5 0 C in e T .V .D . ; 2 2 ,5 0 J u rn a l de n o a p te ; 2 3 ,0 5 U ită z iu a d e rriîine ! ( th r ille r S U A 1 9 9 8 ); 0 ,4 5 B u cu riile m u z ic ii (r); 2 ,1 0 Ju rna l (r ) . M e te o . S port.

7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 (r); 8 ,0 0 D e s e n e a n im a te (r); 9 ,00 P r ie te n ii lu i P itic o t (r); 9 ,45 D im in e ţ ile unu i b ă rb a t c u m in te ; 1 2 ,1 0 D m m u l s p re A v o n le a (s); 1 3 ,1 0 W is h b o n e (s ); 13 ,45 D e s e n e a n im a te (r); 1 5 ,0 0 Ş tir i; 1 5 ,0 5 To ţi, îm p re u n ă ; 15,50 M it ş i is to r ie ; ; 16 ,20 D e s tin e (d o ); 1 7 ,0 0 To n o m a tu l D P 2 ; 18,00 U n p op a s p e s ă p tă m în ă ; 1 8 ,3 0 T e le ju r n a l ; 1 9 ,0 0 M e rc u ry (s ); 2 0 ,0 0 O a ltă d im e n s iu n e (d o );2 1 ,0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s ); 2 1 ,2 5 C irc - B u d a p e s ta (2 00 0 ); 2 2 ,0 0 C in e m a to g ra fu l de a r tă : N im fa P le b e e a ( d ra m ă Ita lia 1996 );2 3 ,4 5 V a ră e x tre m ă - O p e tre c e re p e p la jă ;

.0 .4 5 T a tă , a m în c u rc a t-o ! (s).

ANTENA7 ,0 0 O b s e rv a to r. Ş tir i s p o r t iv e ; 8 ,0 0 'N e a ţa

în e p o c a d e p ia tră ; 1 0 ,0 0 S o le d a d (s /r) ; 12 ,00 T e v o i iu b i m e re u (s ); 1 3 ,0 0 Ş tir ile a m ie z ii;1 3 .1 5 D e te c t iv ii H a rt (s ); 1 4 ,0 0 D in d ra g o s te (r); 1 6 ,0 0 Isp ita (s): 1 7 ,0 0 Ş tir i; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s ); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r. S p o rt. Meteo"; 2 0 ,0 0 F e s tiv a lu l d e m u z ic ă p o p u la ră M a m a ia 2 0 0 2 ;2 2 .0 0 O b s e r v a to r . S p o r t . M e te o ; 2 3 ,0 0 S u p ra v ie ţu ito ru l ( f. S F V S U A /P u e r to R ic o 1 9 9 8 ); 1 ,0 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s ) ; 3 ,0 0 O b s e rv a to r (r); 4 ,0 0 T e v o i iu b i m e re u (s /r) ;5 .0 0 D e te c t iv ii H a rt (s /r); 6 ,0 0 Is p ita (s /r) .

7 ,0 0 T e o (d iv A ) ; 8 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 9 ,3 0 T în â r ş i n e lin iş t it (s /r) ; 1 0 ,3 0 L u m i d ife r ite (s ) ; 1 0 ,4 5 B u c ă tă r ia lu i R a d u ( r ) ; 1 1 ,3 0 F a m ilia B u n d y ( s /r); 1 2 ,0 0 S e c o lu l 2 0 (d o /r) ;1 3 .0 0 1 3 -1 4 cu A n d re i G h e ro g h e ; 1 4 ,0 0A v e n tu r a in te r z is ă ( f / r ) ; 1 6 ,0 0 T î n ă r ş i n e lin iş t it (s ) ; 1 7 ,00 Ş tir ile P ro T V ; 1 8 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ); 19 ,00 Ş tir i le P ro T V ; 1 9 ,4 0 L u p ta c u s e c u n d e le ( d ra m ă C a n a d a /S U A 2 0 0 2 ) ; 2 1 ,3 0 R îdeţi c u o a m e n i c a n o i (d iv . / r) ; 2 2 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 2 2 ,5 0 F a m ilia B u n d y (s ) ; 2 3 ,3 0 C ă m in u l p ie r d u t (d ra m ă S U A 1 9 8 8 ); 1 ,1 5 Ş tir ile P ro T V ; 1 ,3 0 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to r ie i (d o ); 2 ,3 0 T o tu l d e s p re s e x

(s ).

7 ,0 0 L u n a să lb a tica (s /r ) ; 8 ,0 0 Z id ; 1 2 / C lip A r t ; 1 2 ,4 5 C op iii s p u n lu c ru r i tră s n ite (r);1 3 ,4 5 A rg a y (d .a .); 1 4 ,1 5 P o liţ ia în a c ţiu n e (r) ; 1 5 ,3 0 L u n ă s ă lb a tic ă (s ) ; 1 6 ,3 0 R e a l T V ;1 7 ,0 0 C a m e ra d e rîs (d iv .) ; 1 7 ,3 0 M .A .S .H . (s ); 1 8 ,0 0 F o c u s - e m . d e ş tir i; 1 9 ,0 0 P r ie te n e şi r iv a le (s ) ; 2 0 ,0 0 P o liţ is tu l d in B e v e r ly H ills 2 (c o .S U A 1 98 7 ); 2 2 ,0 0 V în ă to a re a c o m o r ilo r (s ); 2 3 ,0 0 F o c u s P lu s ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s /r); 0 ,1 5 C a m e ra d e r îs (d iv . /r ) ; 0 ,4 5 R e a l T V (r);1 ,2 0 F o c u s (r).

7 ,3 5 Ş tir i; 7 ,5 0 V id e o c lip u r i; 1 1 ,0 0 T e n ta ţii ( r ) ; 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0V id e o c lip u r i; 1 5 ,00 Ilu z ia ( f/r) ; 1 7 ,1 5 R e p o r ta j 7 a b c ( r ) ; 1 8 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 9 ,3 0 A s s h o w (r) ; 2 0 ,3 0 P e n tru c ă s e iu b e s c ( d ra m ă R o m â n ia 1 9 7 2 ); 2 2 ,0 5 C o n c e r t s im fo n ic (r);2 3 ,0 0 G e rm a n ia a s tăz i (r); 2 3 ,3 0 S in te z a z ile i;2 3 ,4 5 V id e o c lip u r i; 1 ,0 0 A c t iv F M 9 2 ,7 .

7 ,1 5 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s /r ) ; 8 ,1 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 9 ,0 0 M a ria B e le n (s / r) ; 1 0 ,1 5 T e r ra n os tra (s /r) ; 1 1 ,1 5 D e 3 x fe m e ie (r) ; 1 2 ,1 5 D ra g o s te ş i p u te re (s /r) ;1 2 ,4 5 S a lo m e (s /r); 1 3 ,4 0 M ic u ţe le d o a m n e (s ) ; 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,1 5 ’ C ă s u ţa p o v e ş t ilo r (d .a .) ; 15,30 Tem a n o s tra (s ); 1 6 ,3 0 M a r ia B e le n (s ); 1 7 ,30 V e i f i a m e a , P a lo m a ! (s ) ; 1 8 ,3 0 B e tty cea u rîtă (s ); 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 T a ina d in a d în c u r i (s ); 2 1 ,0 0 D e 3 x fe m e ie ; 2 2 ,0 0 S a lo m e (s ); 2 2 ,5 5 D r a g o s te ş i p u te re ( s ) ; 2 3 ,2 5 P o v e ş t i r i a d e v ă ra te (r ) ; 0 ,0 0 B e tty c e a u rîtă (s /r) ; 0 ,4 5 M ic u ţe le d o a m n e (s /r); 1 ,3 0 D e 3 x fe m e ie (r); 2 ,3 0 M u z ic a d e a c a s ă .

■ 7 ,0 0 Ju rn a lu l d e d im inea ţă ; 7 ,3 0 A d o u a ş a n s ă (s /r); 8 ,3 0 D ragă, am m ic ş o ra t c o p iii (s ); 9 ,2 0 C in e T .V .D . (r); 10 ,20 B o x ; 1 2 ,2 0 T V R la ş i; 1 3 ,1 5 P as iun i (s); 1 4 ,00 J u rn a lu l d e p rîn z ; 1 4 ,1 5 C orec t; 14 ,30 S u lin a (d o /r);1 5 .05 E v e n im e n t; 16,00 B ox ; 1 8 ,0 0 G lu m e , b o a c ă n e , a v e n tu r i; 18,30 L e a c p e n tru d o ru l d e ţa ră ( d .p . l l l ) ; 19,00 A v a n p re m ie ră Ş tir i;1 9 .0 5 B a y w a tc h H aw a ii (s ); 2 0 ,0 0 J u rn a l. M e te o . S p o rt; 2 0 ,4 5 C ura t C a ra g ia le ! P a ro l!;2 0 .5 0 A d o u a ş a n s ă (s); 2 1 ,5 0 C in e T .V .D .;2 2 .5 0 J u rn a lu l d e noap te . M e te o . S p o rt; 2 3 ,0 5 R e f le c ţi i ru t ie re ; 2 3 ,2 0 P ro fe s io n iş t i i; 0 ,2 0 V în ă to a re a ( th r ille r S U A 1998); 2 ,0 0 J u rn a l

(O-

7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 (r); 8 ,0 0 D e s e n e a n im a te (r); 9 ,0 0 L u m e a lu i C h iţ-C h iţ (r); 9 ,4 5 D im in e ţile u n u i b ă rb a t c u m in te ; 1 2 ,0 5 G a ta cu fu m u rile !; 1 2 ,1 0 D ram u l s p re A v o n le a (s );1 3 ,1 0 W is h b o n e (s ); 13,45 D e s e n e a n im a te (r); 1 5 ,0 0 Ş tir i; 1 5 ,0 5 Toţi, îm p re u n ă ; 1 5 ,5 0 C le p s id ra cu im a g in i (p .l); 1 6 ,2 0 A fa c e r i la c h e ie ; 1 7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2; 1 8 ,0 0 E x p e d iţii în n e c u n o s c u t; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 In s u la v is u r ilo r îm p lin ite (s ) ; 2 0 ,0 0 S u rp r iz e le ş tiin ţe i (d o ) ; 2 1 ,0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s ); 2 1 ,2 5 T im p u l tre c u t (d o ); 2 2 ,1 5 C ă lă u z a s u fle te lo r ( f . ro m a n tic S U A 1 99 9 ); 2 3 ,4 5 V a ră e x tre m ă - O p e t r e c e r e p e p la jă ; 0 ,4 5 T a tă , a m în c u rc a t-o ! (s ) ; 1 ,1 0 V e n i, v id e o , v ie i! (r).

7 ,0 0 O b s e rv a to r . Ş tir i s p o rt iv e ; 8 ,0 0 'N e a ţa în e p o c a d e p ia tră ; 1 0 ,00 S o le d a d (s /r); 1 2 ,0 0 T e vo i iu b i m e re u (s ); 13 ,00 Ş tir ile a m ie z ii;1 3 ,1 5 D e t e c t iv i i H a r t ( s ) ; 1 4 ,0 0S u p ra v ie ţu ito ru l ( f/ r ) ; 1 6 ,00 Is p ita (s ); 1 7 ,0 0 Ş tir i; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r. S p o r t . M e te o ; 2 0 ,0 0 F e s tiv a lu l d e m u z ic ă p o p o p u la ră M a m a ia 2 0 0 2 ; 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r. S p o r t . M e te o ; 2 2 ,3 0 B .D . în a le r tă ( c o . R o m â n ia 1 9 7 2 ); 0 ,0 0 F e s tiva lu l d e m u z ic ă p o p u la ră M a m a ia 2 0 0 2 ; R ec ita l ( în re g .) ; 1 ,00 O b s e rv a to r ( r ) ; 2 ,0 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră ( s ) ; 4 ,0 0 T e v o i iu b i m e re u ( s / r ) ; 5 ,0 0 D e te c t iv ii H a r t (s /r) ; 6 ,0 0 Isp ita (s /r). '

7 ,0 0 T e o ( iv ./r ) ; 8 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 9 ,3 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s /r) ; 10 ,30 L u m i d ife r ite (s ); 1 1 ,3 0 F a m ilia B u n d y (s /r); 1 2 ,0 0 S e c o lu l 2 0 (d o /r ) ; 1 3 ,0 0 1 3 -1 4 cu A n d re i G h e o rg h e ;1 4 ,0 0 L u p a c u s e c u n d e le (f/r); 1 6 ,0 0 T în ă r şi n e lin iş t it (s ); 1 7 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 8 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ); 1 9 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 9 ,4 0 C o ş m a r în o ra ş u l v is e lo r ( d ra m ă S U A 1 99 9 );2 1 ,3 0 R îd e ţi c u o a m e n i ca no i (d iv ./r) ; 2 2 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 2 2 ,5 0 Fa m ilia B u n d y (s); 2 3 ,3 0 V ia ţa a s c u n s ă a lu i H o w a rd S te m ( c o .S U A 1 9 9 7 ); 1 ,1 5 Ş tir i le P ro TV; 1 ,30 S e c o lu l 2 0 - în s p a te le is to r ie i (d o ); 2 ,3 0 T o tu l d e s p re s e x (s ).

7 ,0 0 L u n â s ă lb a tic ă (s/r); 8 ,0 0 Z id ; 1 2 ,40 C lip A r t; 1 2 ,4 5 C îrc o ta ş ii în E u ro p a (r); 1 3 ,45 A rg a y ( d .a .) ; 1 4 ,1 5 E x p lo z iv (r); 1 5 ,0 0 M o to r ( r) ; 1 5 ,3 0 L u n ă să lb a tic ă (s); 1 6 ,30 R ea l T V ; 1 7 ,0 0 C a m e r a d e r îs ( d iv . ) ; 1 7 ,3 0 M .A .S .H . (s ); 1 8 ,0 0 F o cu s ; 1 9 ,00 P r ie te n e şi r iv a le (s ); 2 0 ,0 0 M o m e n tu l a d e v ă ru lu i ( th r ille r S U A 1 9 9 4 ); 2 2 ,0 0 V în ă to a re a c o m o r ilo r (s );2 3 ,0 0 F o c u s P lu s ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s /r); 0 ,1 5 C a m e ra d e r îs (d iv . /r ) ; 0 ,4 5 R ea l T V (r); 1 ,20 F o c u s (r).

7 ,3 5 Ş t ir i ( r ) ; 7 ,5 0 V id e o c lip u r i; 1 1 ,0 0 T e n ta ţ i i ; 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0 V id e o c lip u r i; 1 5 ,0 0 P e n tru c ă se iu b e s c (f/r);1 6 ,3 5 D o c u m e n ta r D W ; 17,00 A s s h o w (r);1 8 .0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l;1 9 .0 0 D o c u m e n ta r D W ; 19,30 C on ce rt; 2 0 ,3 0 T ră d a re a ( th r ille r S U A 1995); 2 2 ,1 0 L o to - J o k e r - P a r iu T r io ; 2 2 ,2 5 Ja zz ; 2 3 ,3 0 S in te z a z ile i; 2 3 ,4 5 V id e o c lip u r i.

7 ,1 5 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s /r) ; 8 ,1 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 9 ,00 M a ria B e le n (s / r ) ; 1 0 ,1 5 T e rra n o s tra (s /r); 1 1 ,1 5 D e 3 x fe m e ie (r); 1 2 ,15 D ra g o s te şi pu te re (s/r); 12,45 S a lo m e (s /r ) ; 1 3 ,4 0 M ic u ţe le d o a m n e (s );1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 .5 ,15 C ă s u ţa p o v e ş tilo r { d .a .); 1 5 ,3 0 T e rra n os tra (s); 1 6 ,3 0 M a ria B e le n (s ); 1 7 ,3 0 V e i fi a m e a , P a lom a ! (s); 1 8 ,3 0 B e tty c e a u rîtă (s); 1 9 ,30 P oveştiri a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 T a in a d in a d în curi (s); 2 1 ,00 D e 3 x fe m e ie ; 2 2 ,0 0 S a lo m e (s ); 2 2 ,5 5 D r a g o s te ş i p u te r e (s ) ; 2 3 ,2 5 P o v e ş t ir i a d e v ă ra te (r); 0 ,0 0 B e tty cea u rîtă (s /r); 0 ,45 M ic u ţe le d o a m n e (s /r); 1 ,30 D e 3 x fe m e ie

(r). '

7 ,0 0 J u rn a lu l d e d im in e a ţă ; 7 ,3 0 A doua ş a n s ă (s /r) ; 8 ,3 0 D ra g ă , am m ic ş o ra t copiii ( s ) ; 9 ,2 0 C in e T .V .D . ( r ) ; 1 0 ,2 0 B ox C a m p io n a tu l e u ro p e a n - s e m if in a le (înreg.);1 2 ,20 T V R C ra io v a ; 13 ,15 P a s iu n i (s); 14,00 J u r n a lu l d e p r în z . M e te o . S p o r t ; 14,15 C o re c t!; 1 4 ,3 0 D re p tu r ile o m u lu i; 15,00 Bod;1 8 ,0 0 R e c i ta l C a th e r in e L a r a ; 1 8 ,5 0 A v a n p re m ie ră Ş tir i; 1 8 ,5 5 B a y w a tc h H awaii (s ); 1 9 ,4 5 R o m â n ia p o litic ă ; 2 0 ,0 0 Jurnal. M e te o . S p o rt ; 2 0 ,4 5 C u ra t C a ra g ia le ! Parol!;2 0 .5 0 A d o u a ş a n s ă (s ); 2 1 ,5 0 C in e T.V.D .;2 2 .5 0 J u rn a lu l d e n o a p te . M e te o . S port;2 3 ,0 5 O ra G ... în v a c a n ţă (r); 0 ,0 5 M arele J a z z ; 1 ,0 5 A u to C lu b (r).

7 ,0 0 T o n o m a tu l D P 2 (r); 8 ,0 0 D esene a n im a te (r ) ; 8 ,5 5 G a ta cu fu m u r ile !; 9 ,00 P r ie te n ii lu i P it ic o t (r); 9 ,4 2 D im in e ţile unui b ă rb a t c u m in te ; 1 2 ,1 0 D rum u l s p re A von lea (s ) ; 1 3 ,1 0 W is h b o n e (s ) ; 1 3 ,4 5 D e se n e a n im a te (r); 1 5 ,0 0 Ş tir i; 15,05 Te lev iz iun e a , d ra g o s te a m e a ! ; 1 6 ,0 5 C a m e ra d e gardă;1 6 ,3 5 E d re p tu l tă u !; 1 7 ,0 5 P rim u l p a s ; 18,00 T o ţ i p e o r b i tă ( d o ) ; 1 8 ,1 5 A ş e z ă m in te c u ltu ra le B ră tie n e ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 19,00 In su la v is u r i lo r îm p lin ite (s); 2 0 ,0 0 P rob lem e a le lu m ii c o n te m p o ra n e (d ); 2 1 ,0 0 Z o n a c re p u s c u la ră (s ); 2 1 ,3 0 D ’a le lu i M itic ă ; 22,05 R in g u l m o r ţ i i ( f. S U A 1 9 9 3 ); 2 3 ,4 5 V a ră e x tre m ă ; 0 ,4 5 T a tă , a m în c u rc a t-o ! (s).

7 ,0 0 O b s e rv a to r . Ş tir i sp o rtive ; 8 ,0 0 ‘N eaţa în e p o c a d e p ia tră ; 1 0 ,0 0 S o le d a d (s /r) ; 12,00 T e vo i iu b i m e re u (s ); 12 ,00 Ş tir ile a m iez ii;1 3 ,15 D e te c t iv ii H a r t (s ); 14 ,00 B .D . în a le rtă (f/rO ; 1 6 ,0 0 Is p ita (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş t ir i ; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s ); 1 9 ,0 0 O b se rva to r. S p o rt. M e teo ;2 0 ,0 0 F e s tiv a lu l d e m u z ic ă p o p u la ră M a m a ia 2 00 2 ; 2 2 ,0 0 P a p a ra z z i (d iv .); 0 ,0 0 F e s tiv a lu l d e m u z ic ă p o p u la ră M a m a ia 2 0 0 2 ; re c ita l ( în re g .) ; 1 ,0 0 D u b lă o b s e s ie ( th r i lle r S U A 1993); 2 ,3 0 O b s e rv a to r (r); 3 ,3 0 Z ile d in v ia ţa n o a s tră (s ); 5 ,0 0 S o le d a d (s /r).

7 ,00 T e o (r); 8 ,0 0 Ş tir ile P ro TV ; 9 ,3 0 T în ă r şi n e lin iş t it (s /r) ; 1 0 ,3 0 L u m i d ife r ite (s ); 1 1 ,30 F a m ilia B u n d y (s /r); 1 2 ,0 0 S e co lu l 2 0 (do /r);1 3 .0 0 1 3 -1 4 c u A n d re i G h e o rg h e ; 1 4 ,0 0 C o ş m a r în o ra ş u l v is e lo r ( f, p . l/ r ) ; 1 6 ,0 0 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ) ; 1 7 ,00 Ş tir ile P ro T V ;18.00 T în ă r ş i n e lin iş t it (s ); 1 9 ,00 Ş tir ile P ro TV ; 1 9 ,40 A p ro a p e e ro i (co .S U A 1 99 8 ); 2 1 ,3 0 T e o şi v e d e te le c u s a c u l (d iv .); 2 2 ,3 0 F u ria m o n s tru lu i ( f .h o rro r S U A 1988); 0 ,3 0 Ş tir ile P ro T V ; 0 ,4 5 T in e re ţe v e ş n ic ă ( th r ille r S U A1995); 2 ,3 0 M u z ic ă ; M o to w n liv e ; 3 ,0 0 1 3- 14 c u A .G h e o rg h e (r).

PM M AvnQ NnSE,.7 ,0 0 L u n ă s ă lb a t ic ă (s /r ) ; 8 ,0 0 Z id -

e m .m u z ic a lă ; i2 , 4 5 T ib a n u ’ p e s c u ie ş te ş i v în e a ză ; 1 3 ,4 5 A rg a y (d .a .); 1 4 ,1 5 A m b ie n t (r); 1 5 ,0 0 D o g S h o w ; 1 5 ,30 L u n â s ă lb a tic ă (s); 1 6 ,3 0 R e a l T V ; 1 7 ,0 0 C a m e ra d e rîs ;117 ,30 M .A .S .H . (s ); 1 8 ,0 0 F o c u s - e m . de ştiri; 1 9 ,0 0 P r ie te n e ş i r iva le (s); 2 0 ,0 0 S p e e d 2 : C u rsa in fe rn a lă ( f.S U A 1997); 2 Z ,0 0 Lo to Z o d ia c ; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s /r); 0 ,1 5 C a m e ra de r îs (d iv ./r ) ; 0 ,4 5 R e a l T V (r); 1 ,2 0 F o c u s - e m . d e ş tir i (r).

7 ,3 5 Ş t ir i ( r ) ; 7 ,5 0 V id e o c lip u r i; 1 1 ,0 0 T e n ta ţii (r); 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0 V id e o c l ip u r i; 1 5 ,0 0 T ră d a re a ( f / r ) ; 1 6 ,4 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 7 ,0 5 R e p o rta j 7 a b c (r);1 8 .00 D o c u m e n ta r D W ; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l;19.00 D o c u m e n ta r D W ; 19,30 A s s h o w (r);2 0 ,3 0 S ă m o ri ră n it d in d ra g o s te d e v ia ţă (d ram ă R o m â n ia 1 98 3 ); 2 2 ,0 0 C o n c e rt; 2 3 ,0 0 G e rm a n ia a s tă z i ( r ) ; 2 3 ,3 0 S in te z a z i le i ;2 3 ,4 5 V id e o c lip u r i.

7 ,1 5 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s /r ) ; 8 ,1 5

P oveştiri a d e v ă ra te (r) ; 9 ,0 0 M a ria B e le n (s /

r); 1 0 ,15 T e rra n o s tra (s /r); 1 1 ,1 5 D e 3 x

fe m e ie (r); 1 2 ,1 5 D ra g o s te şi p u te re (s /r) ;

12,45 S a lo m e (s /r); 1 3 ,4 5 F e m e i în ş e la te (s );

1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţă

p ove ş tilo r (d .a .); 1 5 ,30 T e rra nostra (s ); 1 6 ,3 0

M aria B e le n (s ); 1 7 ,3 0 V.ei fi a m e a , P a lo m a !

(s); 1 8 ,30 B e tty c e a u rîtă (s ); 19 ,30 P o v e ş tir i

a devă ra te ; 2 0 ,0 0 T a in a d in a d în curi (s ); 2 2 ,0 0

S a lo m e (s ) ; 2 2 ,5 5 D ra g o s te şi p u te re (s );

2 3 ,2 5 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 0 ,0 0 B e tty ce a

u rîtă (s /r) ; 0 ,4 5 F e m e i în ş e la te (s /r ) ; 1 ,3 0

P e tre ce re a (r); 2 ,3 0 D a n s e a z ă c u m in e ! (r).

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._________________

• l ’ u l i l î c

La Euroweb, vara preturile scad !

3 luni de acces nelimitat cu doar 25 USD *

Aboneaza-te in luna “ iulie si beneficiază i— de oferta speciala z Euroweb

f M l

''i

a- - ■ i * r * ?■. 1 $

pretfaraTVA m

B d . 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 , n r . 9 3

b l . L 3 . s c . 3 . e t . 4 . g p a r t . 5 6

T e l . 4 1 3 . 9 2 7

F a x 4 2 4 . 9 7 0

Angajăm

OPERATOR CALCULATORCerinţe: - rapiditate la culegere text în Word.

- cunoştinţe Page Maker 6.5 Informaţii şi relaţii suplimentare:

str. Napoca nr. 16, telefon 197.418, între orele 10-15.

REPARAŢIIAPARATURA fotografica

Zeno REINUARDT

C a lo a M â n â ştu r, n r. 8, C lu j-N

Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

S.C. ECCOCASA S.R.L,Str. Plopilor nr. 25

| Tel/fax: 0264-429.674,0721-207 64̂ :, 0745-235.668,0723-983.329

• închiriază garsonieră conf. I, mobilată. 50 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde spaţiu comercial pentru

depozit sau producţie format din hală necompartimentată, 110 mp, curte mare betonată, corp 3 birouri, grupuri sanitare, finisat, acces tir, curent trifazic, singur în curte, zonă semicentrală. Tel. 429.674. (Ag.i.)• închiriază spaţiu comercial în

zona P-ţa Mihai Viteazul, excelent pentru sediu firmă, suprafaţă 60 mp. Tel. 429.674,0723-983.329. (Ag.i.)• Cumpără pasă veche cu prispă

în Cluj sau împrejurimi, cu 500 mp teren. Tel. 429.674, 0723-983.329. (Ag.i.

• închiriază urgent spaţiu restaurant, ultracentral, cu vad, 130 mp, finisat, ocupabil imediat. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Vinde apartament 2 camere finisat, balcon închis, etaj intermediar, cartier Gheorgheni. Tel.429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)• închiriază spaţiu pentru birouri

în P-ţa Mihai Viteazul, 100 + 60 mp, finisat la standarde occidentale, intrare din stradă. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde garsonieră conf. III, în

Gheorgheni, cu baie proprie, etaj intermediar, liberă. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament, Plopilor

Vechi, suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, la preţul pieţei. Tel. 429.674. (Ag.i.)• închiriază restaurant cu terasă în

funcţiune, cu vad format, posibilitate extindere. Tel. 429.674. (Ag.i.)

a V;'. v - a

( R e a l i t a t e. '< 1 ' '0. ***► 4 *

f â r â a v a n s , d o b â n d i i , g i r a n ţ i s a u a d a v a r i n f â d e v e n i t

p o l ig r u p o S?L.

% % - |f e r '

. ::-Ă-î «EMP1U DE,CAieUl RATE (LEI|£% A VALOARE i v 1 Tî'’* * în n nnn nnn

1 600.000.0001 .2 0 0 .0 0 0 .0 0 0

2.804.000'TRATE LUNARE?

'5.608.0001.10.502.000

membru al grupului

CARION

Poligrupo Romania SRLCalea Dorobanţilor nr.3A, 3400 Cluj-Napoca - telefon:

0 2 6 4 /4 0 6 .5 8 80 2 6 4 /1 9 4 .6 0 5

A g e n ţie a cre d ita tă d e M M SS,RECRUTE AZĂ URGENT

maiştri dulgheri, dulgheri, g fîerari-betonişti |

cu minimum experienţă 5 ani, pentru contracte de muncă în Irlanda. Cunoaşterea limbii engleze ar constitui un avantaj selecţiei. Contactaţi-ne la: 0262- 206.076; 0744-596.0.66, pentm detalii.

S.C. LEOTEX CONFECŢII S.R.L. Cluj-Napoca

angajează

TEHNOLOG CONFECŢII ÎMBRĂCĂMINTE EXTERIOARĂ

Cerinţe: - studii de specialitateInformaţii la sediul societăţii

Cluj-Napoca, str. C îm pina nr. 62 /A ' ____________Telefon: 415.646, 415.477. f9768S76;

REZIDENŢIAL ~j IMOBILIARE i

P-ţa Unirii Nr. 21ap. 2AI {, : tal. 195.916 sau'196 808

• Vinde 2 apartamente situate în centru, suprafaţă 103 mp. amenajate, ideale pentru cabinete avocatură, notariat, preţ 55.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916.196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur,

str. Parîng,' cf. I, decomandat, suprafaţă 52 mp, parchet in stare foarte bună, contoare, zugrăvit în alb, ocupabil imediat, preţ 17.200 USD negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur,

cf. I, decomandat, Calea Florcşti, etaj intermediar, preţ 17.800 USD. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde 1.000 mp teren situat în

zonă semicentrală, front la 2 străzi, fundaţie 400 mp, ideal pentru sedii firme, cămine studenţeşti. Preţ 95.000 USD puţin negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere in Mănăştur

Nord, str. Brateş, cf. I, suprafaţă 50 mp, etaj intermediar, preţ 17.500 USD negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde URGENT ap. 2 camere în

cel mai nou bloc din Cluj, pe str. Observatorului, panoramă excelentă, 60 mp, contorizat, parchet, gresie, faianţă. 14.500 USD!!! Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde casă în Iris, zonă bună, 3

camere, bucătărie, baie, teren 900 mp, preţ 35.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

• Vinde.ap.3 camere situat în Grigorescu, cf. unic, str. Fîntînele, etaj intermediar, zugrăvit, ocupabil imediat, preţ 20.000 USD. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere, situat în Gheorgheni, cf. I, semidecomandat, Aleea Bizuşa, nefinisat, suprafaţa 48 mp, preţ 15.300 USD. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde garsonieră în Mărăşti, str. Răsăritului, cf. I, etaj intermediar, finisată, gresie, faianţă modernă, balcon închis, zugrăvită în alb, apometre, preţ 12.300 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

Aît'î ftT "Pitit® ® DT&lîffi® «« V"11 .

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

j J SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

— - : . :

Creditul care te sprijină.Banca Românească îţi oferă Programul de Credite Micro şl Mici derulat

din sursa Fondului Româno-German/Kredltanstalt fur Wlederaufbau

Fondul Româno-Germanpentru afaceri mid

- 4 B e n e f ic ia r i : p e rs o a n e ju r id ic e în re g is t ra te în R o m â n ia , p e rs o a n e f iz ic e a u to r iz a te ,

l ib e r p ro fe s io n iş t i ş i a s o c ia ţ i i fa m ilia le .

“ 4 L im i t a m a x im ă d e f in a n ţa r e : 6 0 0 0 0 E U R O

P e r io a d a m a x im ă d e f in a n ţa r e e s te d e 2 4 d e lu n i.

“ 3 D o b â n d a e s te c u p r in s ă în tre 1 2 -1 8 % p .a ., în fu n c ţ ie d e s u m a c re d itu lu i a c o rd a t ş i d e

r is c u l d e c re d it e v a lu a t . • —

—J R a m b u r s a re a s e fa c e în ra te lu n a re e g a le .

Sucursala ctu| Napoca - Piaţa Mihai Viteazu. nr.14-20; Tel.: (0264) 431721; Fax: (0264) 198071; Webslte: www.bram.ro

BANCA ROMANEASCAi m p r e u n i cu l i n e . î n t o t d e a u n a .

Tu iei maşina noi îţi dăm gratisdefi

Şcoala Postliceală Economică "Preuniversitaria XXI" Cluj-Napoca

A u to riz a tă d e C o m isia N aţională d e E v a lu a re şi A c re d i ta re a M E C

în sc rie absolvenţi de liceu, cu sau fără bacalaureat, Ia specializarea cu durata de 2 ani:

asistent de gestiune financiar contabilăDin 1997, form ăm specialişti pentru dom eniul econom ic, financiar, contabil. A sigurăm importante facilităţi! în sc rie r i în tre orele 10-17 pc str. M. K ogălniceanu nr. 9 (în incinta C olegiului Naţional "E. Racoviţă"). (9762047)

U n i v e rs ita t ^ ^ ^ r a m ^ ^ c u ”

C lu j - N a p o c a N u m ă r .d e J o c u r i i1 0 0 , c u rs u r i d e

te l . 0 6 4 - 4 4 5 0 6 7 , z io rg a n iz e a z ă c o n c u rs d e a d m ite re . 3 , , ,, . , 1. T e s t d e m o tn c ita te - A d m is /la u r m ă t o a r e le s p e c i a l i z ă r i R esD jns

.r c o n , o m r 1 H -G - 4 1 0 / 2 . M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 % 3 . M e d ia g e n e ra lă a a n i lo r d e lic e u - 5 0 % ______

căşi Spo26403

N u m ă r .d e J o c u r iL l 0 0 , c u rs u r i d e z iB ro b e _ d e _ s e le c ţ le :1. P ro b e ş i te s te d e m o tr ic ita te - 6 0 %2 . M e d ia d e b a c a la u re a t - 4 0 %

25 .0 4 .2 0 0 2 :

N u m ă r _ d e J o c u r i ; 1 00 . c u rs u r i d e ziC r i t c r i ld o . s e le c ţ ie :1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e lic e u - 5 0 %

N u m ă r d c lo c u r i : 100 , c u rs u n d eN u m ă u i f iJ p c u r iL 9 0 . c u rs u r i d t z iC r ite r iL d e _ s e le c ţ ie :1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e l ic e u - 5 0 % lic e u - 5 0 % S e p o t î n s c r ie d o a r c e l c a re a u

1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e

Administraţie Publică U ^ t e l .0 ^ 1 9 3 9 7 6 ) ' ^

- 1 0 0 , c u rs u r i d e z i - 5 0 , c u rs u r i fă ră fre c v e n ţă

C r i t e r i i d e s e le c ţ ie :1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e lic e u - 5 0 %

Managementul întreprinderilor (tel. 064-44Z243) v

- 1 0 0 , c u rs u r i d e z i 150 , c u rs u r i fă ră fre c v e n ţă

1. M e d ia d e b a c a la u re a t - 5 0 %2 . M e d ia g e n e ra lă a a n ilo r d e

lic e u - 5 0%în s c r ie r ile ş i a c h ita re a ta x e i d e în s c rie re ( 1 0 0 .0 0 0 le i) , p e n tru

to a te s p e c ia liz ă r ile , s e fa c în c lă d ire a c e n tra lă a U n iv e rs ită ţ ii “A v ra m Ia n c u ” d in C lu j-N a p o c a , s t r .F a b r id i d e Z a h ă r n r. 6 -8 , în p e r io a d a :

1 iu l ie - 2 5 s e p te m b r ie 2 0 0 2C o m u n ic a re a re z u lta te lo r s e le c ţie i va a v e a lo c la 2 6 iu lie 2 0 0 2

ş i 2 6 s e p te m b r ie 2 0 0 2 .P e n tru s p e c ia l iz ă r i le E d u c a ţ ie F iz ic ă ş i S p o r t ş i c e a d e

K in e to te ra p ie , c o n c u rs u l d e a d m ite re se va s u s ţin e în 1 7 iu lie ş i 2 6 s e p te m b r ie 2 0 0 2 .

In fo rm a ţii s u p lim e n ta re la te le fo n 0 2 6 4 -4 4 5 .0 6 7 . (9758930)

. zi, ’ • > ' -•» r;l:.-rn :i;1 l< 1P:Hia:i'•r * — * » 1 *

< 2 . m :r \ i v i *< > . I i *• :< • j 1 - * -

\7,T. i: î < tî? i î -. • ,!

i X . ' „■J iiz 1 : t l '' *' .ar*- ' '

11 ̂J iJ ir vO ̂

*f :,IL1J 1 t i f * f r / [ 1 - ţ L; y j 1 [ t * • S K « '

ŞŢfWwsţvţ-

Cumpără o maşină de spălat ZANUSSI şi primeşti gratis detergent pentru un an de zile.

Cluj, Piaţa Unirii nr. 16, tel.: 0264/190.988

N U M A I ÎN R EŢEAU A M AG AZIN ELO R

V ALTEX ZANUSSIMult confort, puţin efort I

H 3 Front the Electrolux Group. The wor/d's No. 1 choice.K/TCHEH, CLEAN7NGAND OUTDOOR APPUANCES

E L IT E R O M A N IA , lid e r de p ia ţă în p ro d u ce re a şicom ercia lizarea cafeleiC aută:

p en tru ju d e ţu l C luj C erin ţe :- s tu d ii m e d i i / s u p e r io a re ........ ' - .- m in im 2 a n i e x p e r ie n ţă în t r -o p o z iţ ie s im ila r ă în v în z â r i în d o m e n iu l F M C G , d is t r ib u ţ ie d ire c tă ş i in d ire c tă

- c u n o ş t in ţe o p e ra re P C (W o rd , E x c e l) /- c u n o a ş te re a l im b i i e n g le z e c o n s t itu ie u n a v a n ta j- d o m ic i l iu l s ta b il în C lu j-N a p o c a- p e rm is c o n d u c e re c a te g o r ia B- a b il ita te în c o m u n ic a re , n e g o c ie re ş i lu c ru în e c h ip ă- c u n o a ş te re a p ie ţe i d e d is t r ib u ţ ie lo c a le

P e rsoa n e le in te re s a te s în t ru g a te să t r im i tă C V în te rm e n de o s ă p tă m în ă d e la d a ta a p a r i ţ ie i p re z e n tu lu i a n u n ţ p e adresa :E L IT E R O M A N I A S R L , B - d u l T h e o d o r P a lla d y n r . 5 4 -5 6 B u c u re ş t i s e c to r 3sau Ia n u m ă ru l d e fa x : 0 1 -3 4 5 .0 0 .4 9 .R e la ţ i i la te le fo n u l 0 9 2 /2 9 8 .6 0 1 .

T o a te a p l ic a ţ i i le s în t tra ta te s tr ic t co n fid e n ţia l. _______________ N u m a i c a n d id a ţi i se lec ta ţi v o r fi co n tac ta ţi. (9768861)

LICEUL P A R T I C U L A R şi

ŞCOALA POSTLICEALĂ "HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN" C lu j-N a p o c a

c u a u to r iz a ţ ia n r. 87 /2001 a M .E .N .F ace în s c r ie r i p e n tru c ls . a IX - a lic e u , c u rs d e z i:- m a n a g e m e n t in s t i t u ţ io n a l - 1 c la să- f i lo lo g ie - in te n s iv o l im b ă m o d e rn ă - 2 c la s e 5 .- m a te m a t ic ă - in fo r m a t ic ă - in te n s iv e n g le z ă - 1 c la s ă «Şcoala postliceală, anul I j?- a s is te n t d e g e s t iu n e ( f in a n ţe - c o n ta b i l i t a te ) - 1 c la s ă w- te h n ic ia n c a d a s t r u f u n c ia r - t o p o g r a f - I c la săIn fo r m a ţ i i la s e c re ta ria tu l l ic e u lu i ( în in c in ta L ic e u lu i „ G e o rg e B a r i t iu " ) , s tr . E m i l Isac n r. 10, ca m . 3 4 sau la te l. 0 2 6 4 -1 9 6 .6 9 7 ş i 0 7 4 0 -8 4 0 .0 7 4 .

BANC PO STla n s e a z ă c â rd u l

în p re m ie ră p e p ia ţa b a n c a ră , taifun p e rm ite e fe c tu a re a d e p lă ţi p r in In te rn e t, în c o n d itţ iid e s e cu rita te s p o r ită , p rin in te rm e d iu l

c â rd u lu i v ir tu a l a ta ş a t, taifun- Net.E m is s u b s ig la M A S T E R C A R D , t a i f u n

e s te u n c a rd în le i c e p o a te fi fo lo s it în s iR o m â n ia ş i în s tră in ă ta te , la te rm in a le e le c tro n ic e s a u m a n u a le , p e n tru p lă ţi s a u p e n tru o b ţ in e re a d e n u m e ra r (v a lu tă lo c a lă ).

S im p lif ic a ţ i-v ă va c a n ţa p r in t a i f u n ! 5In fo rm a ţii s u p lim e n ta re la .te le fo n u l c lie n tu lu i" - 1 9 .7 4 .1 9

s a u p e in te rn e t, la

iMami 'Imm \gsd

organizează

LICITAŢIE PUBLICĂpentru: vânzarea de active,

•^mijloace fixe şi ^ ob iecte de inventar, -

gaparţinând Fermelor 3 şi 4 Viişoara. o.;

Taxa de participare este de 1.000.000 lei, iar garanţia de participare de 3% din valoarea de

pornire a bunului pentru care se licitează.

Licitaţia va avea loc la sediul Agroindustriala Poiana Turda, în data de 18.07.2002, ora 10.00.

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulva puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 . SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. _____________

TubATENŢIE!!!

S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL. 064-194.981.

' TEL.: 196.858.

UNIVERSITATEA CREŞTINAmm m mFacultatea de Drept Cluj-Napoca

Acreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002 publicată în M onitorul Oficial Nr. 291 din 30.04.2002,

Organizează admitere pentru anul universitar 2002-2003

D u ra ta s tud iilo r:-C u rs de zi: 4 ani- F ără frecvenţă: 5 ani

C o n d iţii de adm itere :A dm iterea la Facultate se face pe baza m ediei de la Bacalaueat, în ordinea descrescîndă a m ediilor şi în lim ita locurilor.

Taxa de în sc rie re este de 300.000 lei 5CM<oîn sc rie rile se fac în p e rio a d a 10 iulie-30 sep t. 2002 a

Începînd cu anul universitar 2002-2003, prin darea în folosinţă a bibliotecii, care este dotată cu un num ăr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul bibliotecii la toate materiile cuprinse în planul de învăţămînt.

Sc acordă u rm ă to a re le înlesniri:- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele de exam en pentru sesiunea plani ficată şi restanţe, se plăteşte taxa de exam ennum aipentru sesiunea de reexaminare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care plătesc integral taxa pînă la 1.10.2002.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ şi soţie, dacâam bii sînt studenţi la facultatea noastră.

informaţii suplim entare la secretariatul Facultăţii de D rept Cluj-Napoca, str. Burcbista nr. 2 telefon 0264-432211 ;0264-432265.

S .C .F. A ESC U LA P S.A. angajează cu locaţia în C lu j-N apoca:

. A G E N Ţ I C O M E R C IA L I

Profilu l candidatului:• studii superioare sau colegiu postliceal;• minim 1 an experienţă în vînzâri;• cunoştinţe de operare PC;• aptitudini de comunicare şi negociere;• tenacitate şi perseverenţă;• adaptabilitate la situaţie;• putere de previziune şi receptivitate; g• permise de conducere categoria B. is

Se oferă un pachet salarial atractiv şi posibilitatea lucrului într-o echipă tînâră şi dinamică.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile mai sus menţionate sînt rugate sâ trimită CV-ul însoţit de scrisoarea de intenţie la fax: 065-255.214 sau sâ-I depună la sediul din Tg. Mureş str. Livezeni nr. 8 (Biroul Personal) pînă la data de 22.07.2002.

Relaţii suplimentare la telefon: 065-255.034 int. 116.Numai candidaţii selectaţi pentru interviu vor fi contactaţi.

Companie leader în im portul şi distribuţia de dispozitive medicale angajează:

DIRECTOR ZONA CLUJProfilul candidatului:

- minim 2 ani experienţă în vînzări;'- aptitudini de com unicare şi negociere;- prezenţă agreabilă;- permis de conducere;- vîrsta 25-30 ani. 8

C V la fax n r . 021-212.41.57. I

AGENŢIA DE PUBLICITATECE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală

ADEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

MATRIMONIALE DIVERSE• Tînără simpatică ofer

masaj oriental, companie, numai dom nilor civilizaţi, manieraţi. Tel: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)

• Firmă producătoare de ob iecte din p o rţe lan angajează fete tinere pentru fasonare. Relaţii la tel: 13- 63-51. (544998)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Transport persoane în: I ta lia , F ran (a , S pan ia , Portugalia în fiecare joi. Tel. 0745-56-88-61.(546092)

• V înd te re n p en tru construcţii la capătul liniei de toleibus nr. 3, Micro I, Gheorghei. Tei. 0788-31-02- 05; 41-91-57. (546233)

• Vînd autocamion MAN 10.105.460/4x2, 10 tone şi transportor Mercedes 1733 LS/36, an fabricaţie 1989. Tel: 44-25-77 în tre orele 7.00-17.00. (544999)• Vînd teren-parcele pe

Drumul Sălicii-Zorilor, 18 USD/ mp şi 12 USD/mp Sub Mănăstirea Franceză. Tel. 0744- 93-24-63. (546126)

• Sc citează numitul Mălinaş Dumitru sâ se prezinte în data de 18.07.2002, la Judecătoria Gherla, în proces cu Georgiu Partenie şi Ana, avînd ca obiect acţiune în constatare şi prestaţie tabulară (dosar nr. 1401/2002). (545015)

• Se citează numiţii Ceserean Ana şi Tătar loan (Şunca) sâ se prezinte în data de 16.07.2002, la Judecătoria Gherla, în dosar nr. 1744/2002, în proces cu Handrea Dănuţ avînd ca obiect acţiune în constatare şi întâbulare drept de proprietate. (545014)

• Se citează numitul Almăşan loan sau moştenitorii acestuia sâ se prezinte în data de 18.07.2002, la Judecătoria Gherla, în proces cu Bandi

• Vînd urgent casă solidă 4 camere, baie, bucătărie, hoi+2cam ere, acces auto, zonă fo a rte lin iştită (c a rtie ru l G heorgheni), p o sib ilita te ex tindere şi mansardare, teren 450 mp. P re ţ 54.000 EURO. Tel: 0744-80-24-47. (544988)

• Vînd ap a rtam en t 2 camere, bloc de BCA, etaj 3/8, balcon închis, faianţă, g resie , co n to are apă, separare de gaz, mobilă de bucătărie Ia comandă, str. Tulcea. Tel. 14-54-93, după ora 17,00. (546134)

• Cumpăr garsonieră sau apartament 2 camere, plata în valută în maxim 7 zile. Tel: 41- 69-53. (545005)

Ludovic şi Doina, avînd ca obiect prestaţie tabulară, dosar 1230/2002. (545016)

• V înd c e r tif ic a t de înmatriculare, şasiu avariat uşor, mtor şi cutie de viteză, punte faţâ-spate complete, toate de IVECO 35-8, pret total 2600 EURO. Tel. 0248- 21-58-38; 0722-87-76-18. (546195)

PIERDERI• P ierdut legitim aţie de

serviciu eliberată de SC Armătura SA, pe numele Bugar D ionisie. O declar nulă. (545017)

• Pierdut carnet de asigurat (CNAS) j te numele Bogdan Dumitru. îl declar nul. (545024)• Vînd pui de Ciobănesc

C a rp a tin , cu pedigree, deosebiţi. Tel. 0264-26-08- 63; 0722-43-88-59. (546150) • Cumpăr acţiuni Napolact, telefon 0722-947.124. (9758937)

DECESECOMEMORĂRI• Asociaţia de proprietari

din C luj, s tr . Horea 33, anunţă cu regret dispariţia prematură a celei care a fost vecina noastră PÂSLARU IRINA. Dum nezeu s-o odihnească în pace! (545013)

• C u m p ăr acţiun i N apolact, te lefon 0722- 947.124. (9758937)• Vînd pianină “P etro f nouă,

placă de bronz. Tel. 43-60-28. (546223)

S.C. închiriazăspaţiu pentru depozitareîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie11989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

V A L U T A F O R T ECertificat d e d ep ozit In valuta USD sau EURO

Dobândă: 5,5% pe an fixă;

Termen: 360 zile;

Suma minimă: 1.000 USD/EURO;

_ Ofertă valabilă numai in ^ perioada 27 mal -29 iunie

B A N C A C O M E R C IA L A . Mareşal .1 Antonescu. Dl. H1 * —— * -- —~ * j»jnţH Mihai Vile.Tel.:064 425562CARPATICA ““ “ •

• Cu adîncă durere în suflet Pâslaru Ion anunţă încetarea din viaţă a soţiei dragi IRINA PÂSLARU în v îrs tă de 56 de ani. Înm orm întarea va avcaloc în satul Măcicaş nr. 6, ora 12.30 în 15 iulie 2002. Dumnezeu s-o odihnească în pace! (545018)

* Cu inima îndurerată anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre m ătuşă, ru d ă , vecină ji bună cunoscu tă FÂGARÂŞAN KATALIN pensionară, la v îrs ta dc 86 de ani. Înmormîntarea va avea loc la data dc 15 iulie 2002 ora 12.00, la Cimitirul Central. O d ihnească-se în pace! F am ilia în d u re ra tă . (545022)

• Cu adîncă şi profundă durere anunţăm încetarea din viaţă la vîrsta de 85 de ani a scumpului nostru soţ şi ta tă DUMA VASILE (din O soi). D um nezeu să-I o d ih n ească in pace! Înm orm întarea va avea loc m a rţi 16 iulie 2002, o ra 14.00, la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Soţia Veronica cu copiii. (545025)

• M embrii Catedrei de Filologie slavă a Facultăţii de L ite re a U niversităţii “ B abeş-B olyai” aduc un ultim omagiu celei care a fo st le c to r G A LL E L IS A B E T A , c a d ru d idactic şi om de ştiin ţă re m a rc a b il , m odel de o n e s tita te şi d ă ru ire p ro fe s io n a lă . S incere co n d o lean ţe fam ilie i îndoliate. (545023)

• S în tem a lă tu r i dg cum natul nostru şi aducem toată compasiunea, regretul la p ie rd e re a soţiei d rag i IRINA PÂSLARU. Familia Păcurar. (545019)

• Ne prezentăm toa tă com pasiunea şi re g re tu l p e n tru cca ca re a fost IRINA PÂSLARU. Familia Giurgiu. (545020)

• A trecut un an dc cînd scum pul nostru tată, soţ, bunic, frate şi vecin bun PAP ALEXANDRU a plecat d intre noi. Chipul Iui cald ne va răm îne veşnic în su flet. Fam ilia îndo lia tă . (544997)

• Astăzi se împlinesc 18 ani dc cînd ne-a p ă ră s it scumpa noastră fiică, soră şi cum nată LUC1CA pc carc nu am uitat-o nici o clipă. F am iliile ing. T u d o r G h eo rg h e şi ing. T u d o r Florin. (544878)

• Pioasă aducere aminte la împlinirea a 6 ani dc la t r e c e re a în n e fiin ţă a iubitului nostru soţ, tată şi b u n ic BAGIIIU IOA N . O d ih n ească-sc în pace! Familia. (545021)

Cu deosebită durere în suflet anunţ încetarea din viată a iubitului so{, ta tă, socru şi bunic AŞTILEAN G A VR IL. Înm orm în tarea va avea loc m a rţi , 16 .07.2002, o ra 13, la C ap e la Veche M ăn ăştu r. Soţia Aurelia. (2067362)

C u ad în că d u re re anunţăm încetarea din viaţă a iu b itu lu i n o s tru ta tă , socru şi bunic AŞTILEAN GAVRIL. Fiica Gabriela cu soţul Radu şi copiii Răzvan şi A ndra. (2067362)

ADEVĂRULde Cluj

Ud cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Kerfacfur SPORT/

T A R T U L P R E G Ă T I R I L O R

I N P R I M - P L A N , F O R

P R O T A G OMoara pregătirilor pentru startul ediţiei 2002-2003, ce va avea loc pe 17 august,

“macină” din plin. Procesul de omogenizare a loturilor - ţinînd cont de mutaţiile ce au avut loc prin

transferurile efectuate, proces care nu s-a încheiat - este la ordinea zilei. Au început să aibă loc şi partidele de verificare a pregătirilor, respectiv cum răspund la comenzi noii jucători incluşi în loturi. Pe baza veştilor citite în presa de specialitate, auzite la Radio sau pe micul ecran, am întocmit materialul de faţă, cu prezentarea a 14 din cele 16 protagoniste ale primei scene.

Urmează să ne edificăm şi asupra ultimelor două, A.E.K. Bucureşti şi U.T. Arad, care în urma tratativelor

ce se poartă şi sînt aproape de finalizare îşi vor schimbadenumirea şi oraşul în care vor fi gazde.

|. DINAMO BUCUREŞTI• SOSIRI. A descins in “Groapă", adusă dc

Gigi Neţoiu, o întreagă echipă din Bănie, alcătuită din portarul Ştefan Preda, jucătorii în cîmp Stoican, Crăciunescu, Burcă, Grigorie, Alexa, Danciu, Bărcăuan, Frâsincanu, D. Rcdnic şi V. lacob, plus antrenorul principal Florin Marin. Au mai descias portarul Cristi Muntcanu (Oţelul) şi Alistar (Ceahlăul). Se mai vehiculează ca posibile sosiri Dan Petrcscu (Southampton - Anglia) şi Sinmârtcan (Gloria Bistriţa). Sint sigur că lista sosirilor a rămas deschisă.

• PLECĂRI. Un capitol cu nume sonore, începînd cu cx-antrenorul principal Ion Marin (deocamdată “fară adresă" precisă), continuînd cu Bogdan Lobonţ (reîntors la Ajax Amsterdam, dc unde a fost împrumutat “clinilor roşii"), Costel llie (reîntors la Ceahlăul), Scmeghin (la Gloria Bistriţa), Stingă (Ia Univ. Craiova), Vătavu, Bâltoi şi Zicu (toţi trei posibili “mateloţi” la Farul), Vlad Muntcanu (tratative avansate cu Grasshoppers-Elvcţia) şi Tilvan (Oţelul). Plecări cam nesigure pentru unele din numele citate.

2. F.c: NAŢIONAL BUCUREŞTIl -

r.• S O S IR I. D eocam dată doar două şi

nesemnificative ca nume, Cînu (F.C. Baia Mare) şi Stana (Dunărea Giurgiu). Mai e timp suficient şi pentru alte sosiri.

• PLECĂRI. Nume de rezonanţă la acest capitol. începem cu Cosmin Olăroiu, fostul antrenor principal, “încorporat” de Steaua (pentru un an, cu posibilităţi de prelungire a “stagiului”, dacă “altoiul” rodeşte). Se spune că au debarcat în insula Afroditei, Cipru, M. Savu şi Adrian Falub. Se spune despre Gabi Popescu şi Mitrovic că au semnat pentru Blue Wings Suwon (Coreea de Sud).

Deocamdată, pregătirile echipei sînt conduse de interimatul jucătorului Adrian Matei.

^ 3 ^ ’ R Ă P I D B U C y R E Ş T I ~ 7 j

• SOSIRI. în “gara” Giuleşti, sosirile smt, deocamdată, cu procente diferite de probabilitate a transferurilor. In urma tratativelor purtate, s-ar putea să sosească doi “belgieni” de la Standard Liege, Godfroid şi Lengloise; se vehiculează reîntoarcerea brazilianului - băcăuan Nivaldo, respectiv aducerea lui Jean Vlădoiu (F.C. Argeş). Alte nume vehiculate: Dossey (F.C. Braşov), D. Todoran (Petrolul), Constantin (Astra - de fapt o reîntoarcere), Mihai (Farul) şi alţii. A fost anulată, în ultima fiacţiune de secundă, sosirea “spaniolului” Gheorghe Craioveanu (Villarreal)

care, după ce s-a arătat îneîntat de-a juca la Rapid, s-a răzgîndit din motive... familiale.

• REVOLTA. De la startul pregătirilor dat de Mircea Rednic, două absenţe notabile: căpitanul rapidiştilor, Adrian leneşi şi golgeterul Daniel Pancu. Cei doi au avut de reproşat neachitarea unor restanţe în “verzi”, iar fencsi anularea unui transfer în Italia la Lecce. Ambii s-au pregătit individual pe Stadionul naţional “Lia Manoliu”. Apoi, leneşi a rămas singur cu pregătirea... individuală, fiindcă Pancu a fost împrumutat pentru un an echipei turce Beşiktaş (pregătită de Mircea Lucescu), lucru acceptat cu mare plăcere de Pancu. _

• PLECĂRI. Capitol cu multe nume. “Mutări în plic” au fost date lui Marius Şumudicâ şi Robert Niţâ. Va pleca şi Narcis Răducanu, Nicolae Stanciu (farâ adrese precise). S-au reîntors în Spania Denis Şerban (la Valencia) şi Stelea (la Salamanca). Voicu e şi el pe picior de plecare, iar despre Neluţu Sabău se zice câ s-a retras din activitate. Plecările “cu cîntec” au iritat dificila galerie giuleşteană şi Gigi Corsicanu, şeful ei, s-a legat aspru, la TV, de patronul George Copos, de persoane din conducerea echipei, precum ex-arbitrul C. Zotta.

STEAUA B U C U R E Ş T II• SOSIRI. Prima, anunţată la “punctul 2”,

“încorporarea” lui Cosmin Olăroiu ca antrenor principal. Ghionea, Boştinâ şi Ogăraru (toţi de la O ţelul), Opriţa (C.S.M. Reşiţa), Mieilă (Extensiv Craiova), Aliuţâ (Şahtior Doneţk) şi B ordeanu (F.C.M. Bacău) sîn t nume cu transferuri în proporţie de sută la sută. Se vehiculează şi alte două nume: Dossey şi Radu Niculescu.

• PLE C Ă R I. L inkar (Panathinaikos), S. Cristescu, Mitriţă, Baciu (fară adrese precise),B. Nicolae (Univ. Craiova), Mirel Rădoi (AIK. Stockholm) şi Iulian Miu (IFK Goteborg), sînt principalele nume vehiculate la plecări.

57'OŢELUL GALAŢI j• SOSIRI. La o echipă decimată de... plecări,

cîteva nume menite să completeze golurile lăsate de transferaţi: Costel Orac (F.C. Baia Mare) pe postul de antrenor principal; Tufişi (Laminorul Roman), Minescu (Foresta) sînt trei nume cu procent de transfer sigur. Se mai vehiculează şi numele lui Tîlvan (Dinamo).

• PLECĂRI. Capitol dens, mai ales prin valorile care au părăsit Galaţiul: Bogdan Andone (Ferencvaros Budapesta), Cristi Munteanu (Dinamo), respectiv cei trei nominalizaţi la Steaua (Ghionea, Boştinâ şi Ogăraru), Baştină, Mozacu şi M. Dinu (în Moldova), V. Tănase (Israel). ■

1 r c !m . b a c ă u

• SOSIRI. Prima şi cea mai importantă e cea lui Tiţi Dumitriu (Panonios Atena) ca antrenor principal. Alte trei sosiri: Trofin (Farul, de fapt o reîntoarcere acasă), M arinescu (U.M. Timişoara) şi Florin Prunea (Dinamo, liber de contract). Ar mai fi şi Beceru (Laminorul Roman), de perspectivă.

• PLE C Ă R I. Râzvan Lucescu (A stra), antrenorul Gh. Poenaru (Ceahlăul), Iftodi şi Nivaldo, Văduva şi Ganea (“fară adresă”).

^ ' 7 ! ;0 n T V E R Ş |T Â T E Ă ^ " '" ^

c r a io v a :

transferului). Se vorbeşte chiar şi despre o p leca re a lu i Florin Halagian.

• S O SIR I. Stîngă (Dinam o), M. Sava (Genoa-Italia), P. Badea (Extensiv), Dunăreanu (Astra), Papură (Israel), Colceag (Diplomatic Focşani). Ar mai fi “în vedere” Cristescu (Extensiv) şi alte cîteva nume ţinute... secret.

• PLECĂRI. Cei 11 amintiţi la Dinamo în frunte cu antrenorul Florin Marin.

• După tranzacţia dintre Gigi Neţoiu şi D. Staicu, pentru 400.000 dolari, noul proprietar principal al echipei din Bănie l-a instalat pe Emil Săndoi ca antrenor principal.

8.CEĂHLĂUL PIATRA NEAMŢ

• SO SIR I. Două nume deocam dată: Gh. Poenaru (F.C.M. Bacău) ca antrenor principal şi Costel llie (Dinamo, de fapt o reîntoarcere sub Pietricica). _

• PLECĂRI. Marin Barbu, antrenor (fără adresă precisă deocamdată), Alistar (Dinamo), Pîcleşan (Astra). Pînă la startul ediţiei, timp suficient pentru Gh. Ştefan (“Pinalti”) pentru alte plecări sau sosiri.

| . 11. F.C. BRAŞOV ;• SOSIRI. Prima şi cea mai importantă: M arius

Lăcătuş (Oţelul) ca antrenor principal. Alte n u m e vehiculate: Kajcsa şi Gnandt (F.C.M. V aslu i), M. Constantinescu (Romradiatoare), C o m a n . (Metrom), Colnic, Marc (de la tineret).

• PLECĂRI. Andrasi (retras), G h in d a ru . Dossey (fară certitudine sută la sută şi a d r e s ă precisă), Baiko (Zimbrul Chişinău).

12. ASTRA PLOIEŞTI• SOSIRI. Marian Bondrea (reîntors din S ir i a i

ca antrenor principal; Şuleap, Toporan, O rlan d o . M. Savu, Irimia, Irimescu, Todoran (toţi d e la

'Petrolul, dar nu în procent de sută la s u tă ) . Dâncuş (Gloria), Răzvan Lucescu (B a c ă u l . Zdrîncă, Sima (amîndoi de la Extensiv), P îc leşa r: (Ceahlăul) şi alţii.

• PLECĂRI. Antrenorul Gigi Mulţescu şi fi u i său, portarul Cătălin (la Zimbrul C h iş in ău ). Dunăreanu (Univ. Craiova), R. Ganea, B u le n t. Hrib, Sburlea, Mihart şi alţii (fară adresă p rec isă ) . Mai e timp. .

L13. SPORTUL STUDENŢESC

• SOSIRI. Dumitru (Astra), Georgescu, N i ţ u (ambii de la Diplomatic Focşani), Dima (F o resta ) şi alţii.

• PLECĂRI. Pădureţ şi Diniţâ (la Ş e r i f Tiraspol).

H ' 9. GLORIA BÎSTRITA - j I 14. FARUL CONSTANŢA

• SOSIRI. Remus Vlad (liber de contract) ca antrenor principal, Semeghin (Dinamo), Papp Deac, Negrean, Pelecaci, Sabău şi Ghenţi (toţi de la F.C. Baia Mare).

• PLECĂRI. Constantin Cîrstea, antrenor (fară adresă), Dăncuş (Astra) şi posibili transferaţi Sînmărtean (Dinamo) şi V. Popa (farâ adresă deocamdată).

• Gloria este în plină activitate, în cadrul Cupei UEFA-INTERTOTO.

J. 10. F.C. ARGEŞ PITEŞTI• SOSIRI. Un singur nume, dar nu sută la

sută, Cernea (F.C. Baia Mare).• PLECĂRI. Jean Vlădoiu (Rapid sau în altă

parte, că Vlădoiu s-a certat cu “Armeanul”), Bucvic, Ghindă, Dancia, Dică (fară o adresă precisă şi certitudine sută la sută în privinţa

1 SOSIRI. în primul rînd, cei trei “cîini ro ş i i" Vătavu, Băltoi şi Zicu (dacă se vor decide c u adevărat), Rădoi (Extensiv Craiova), Şchiopu şi Goian (de la Foresta).

• PLECĂRI. Trofin (F.C.M. Bacău).

r T 5 - 1 6 7 Ă . E . K . BUCUREŞTI r Şl U.T. ARAD

Cele două nou promovate: echipa A.E.K. s -a “transferat” şi s-a unificat cu Poli T im işoara (unele surse îl dau ca antrenor principal pe S te lian Gherman, iar ca secund pe Basarab Panduru. altele ca principal pe Basarab Panduru), ia r “Bătrîna Doamnă” şi-a vîndut “blidul cu linte” lui F.C. Bihor Oradea (tranzacţie în curs d e definitivare). „ f

■ ■ . - Romeo V. CIRŢAN ?

1 P.S. SAU VEŞTI DE ULTIMĂ ORĂ• Stagiul de “cîine roşu”, în “Groapă”, s-a încheiat pentru Victoraş lacob. El a

încheiat un contract pe patru ani cu Rapidul, devenind giuleştean.• Mezalianţa Comei Dinu - director tehnic, Florin Marin - antrenor principal,

s-a “spart”. Principalul şi-a luat “jucăriile” şi a plecat, fără adresă, lăsînd haita ̂“cîinilor roşii” fără “regizor” tehnic. -

• Pînă la startul noii ediţii, cîte astfel de “schimburi de locuri” vor mai / avea loc? Răspunsul la întrebare îl vom consemna cînd ele vor y * avea loc.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

K ctlacţîa S P O K F /J X Tcfe J9J3SJS7 V i /

STlRTtffîfW

Rectorul U.M.F. Cluj, prof.dr. Marius Bojiţă, este nominalizat preşedinte la F.C. "U"!

u rm a re d in p a g in a 1

clubului că doreşte sâ se retragă de la cîrma echipei. Conform spuselor vicepreşedintelui Doru Abrudan, Profesoral va rămîne alături de club ca sfătuitor pe probleme administrativ-executive: dl prof. Dan Anca nu ne-a părăsit ! Sfaturile sale ne vor prinde bine şi sînt sigur că şi domnia sa gîndeşte ca noi. Ieri, la prima oră a dimineţii, membrii Comitetului Director s-au întrunit în regim de urgenţă pentru rezolvarea problemelor financiare, anunţate ca rezolvabile în cursul zilei de vineri. Promisiunile s-au transformat în fapte şi, mai mult decît atît, doar este sezonul surprizelor. Astăzi, se plătesc restanţele salariale către jucători, antrenori, personal stadion-, personal cantină, personal birouri şi colaboratori, scadente la data de 30.06.2002. Suma, care urmează a fi achitată după ora 11.00 la casieria clubului, este de 693 milioane lei. Pînă joi, urmează a se analiza indemnizaţiile de efort, ratele şi primele restante, cu eventualele penalizări, pe perioada tur-retur, pînă la cuantumul de 1.500.000.000 lei. Datorită situaţiei neclare a domnilor Nicolae Szoboslay, Daniel Sima şi Eugen Jaşcâu - pînă ieri, pe adresa clubului nu a sosit nici o solicitare de transfer către o altă asociaţie sportivă, însă N. Szoboslay şi E. Jaşcău au trecut cu arme şi bagaje în ograda CFR Ecomax, iar asupra lui Daniel Sima planează zvonul (n.r. responsabil cu vorbele este corespondentul de presă al cotidianului maghiar Nemzeti Sport, N. Szoboslay !) că ar fi trecut sau urmează acelaşi drum - clubul şi-a rezervat dreptul de a nu-i trece pe lista de plăţi pentru ziua de astăzi. Se aşteaptă un răspuns bărbătesc din partea celor trei. Ultima noutate •ţriveşte sectorul executiv-administrativ! în zitele următoare, este jtesibilă numirea în funcţia de preşedinte al clubului, în locul d-lui Viorel Timoce, a rectorului Universităţii de Medicină'şi Farmacie Cluj, prof.dr. Marius Bojiţă. Surpriza a fost pregătită în cadrai ultimei şedinţe de Comitet Director şi afirmată public ca iminentă în comunicatul prin care era anunţată instalarea lui Ilie Lazăr şi achitarea datoriilor. Prof.dr. Marius Bojiţă este născut pe 18.11.1942, în comuna Pianul de Sus, judeţul Alba-Iulia, a absolvit în 1965 Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj, este căsătorit cu d-na Mihaela, directoare la G.S.K. EuroPharm, tată a doi băieţi, Adrian (student anul IV - Ştiinţe Economice) şi Tudor (elev în clasa a Xl-a). Contactat telefonic, dl. prof. dr. Marius Bojiţă, ne-a declarat în exclusivitate: este o onoare sâ conduc Universitatea Cluj, echipa mea de suflet. Sînt măgulit că membrii Comitetului Director s-au gîndit Ia mine. Posibilul viitor preşedinte al F.C. U se afla în momentul dialogului în dram spre Bucureşti şi a anunţat că se va reîntoarce mîine, iar miercuri sau joi va participa la şedinţa C.D.

P.S. Astăzi, ora 10.00, la Stadionul "Ion Moina", are loc prezentarea oficială a lui Ilie Lazăr.

• Azi. amical cu Gloria Bistriţa * 27 de jucători vor face deplasarea la Vatra Dornei • Fekcte. Vicol şi Cozma au fost “reţinuţi” în lot • Fostul goal- keeper al lui ASA Tg. Mureş, Fekete a semnat pentru C.F. CFR Ecomax • ’ .Patru amicale cu Poli Iaşi şi Minerul Vatra Dornei * Confruntarea cuMinerul Crucea a “căzut” •v . ■ ■■■■■■■ ■ : - ■ y

D e c îţ iv a a n i în c o a c e , t im p d e a p ro a p e d o u ă s ă p tă m în i, C . F . C F R E c o m a x îş i s ta b ile ş te c a r t ie ru l g e n e ra l la V a tra -D o rn e i, la H o te l “ B u c o v in a ” . D e le g a ţia c lu je a n ă (d in c a re n u lip s e s c p re ş e d in te le lu liu M u re ş a n ş i A le x a n d ru M a te i) v a p le c a s p re lo c u l d e c a n to n a m e n t a z i, im e d ia t d u p ă a m ic a lu l cu G lo r ia B is tr iţa , d is p u tă p ro g ra m a tă la o ra 11. G e o rg e C io rc e r i, O c ta v ia n A lb u ş i H o ria C îr la n v o r d e p la s a u n lo t fo rm a t d in 2 7 d e ju c ă to r i: N ă d ă b a n , Ş te f, F e k e te (p o r ta r i) , L a z ă r, D o b ră u , C a z a n , B ă c n e a n , T o m a , L u c ia n P a ş c a , lo n u ţ P a ş c a , M irc e a R u s , I r in e l M a n e a , A l in P o p , V ă s î ie , A x in te ,

N e fe ro iu , B e n k e , M a r iu s M a r ia n , S z e k e iy , V ic o l, G h io rm a , M irc e a , G o rg a , B u d e a n u ,

D u lc e a , O n c ic ă ş i C o z m a .F e k e te (c a re a e v o lu a t în s e z o n u l 2 0 0 1 /

2 0 0 2 ' la A S A T g . M u re ş , în D iv iz ia “ B ”) a

Azi sg reunesc si jucătorii UNIRII DejDupă ce toate echipele clujene şi-au reluat pregătirile în

vederea noului campionat, azi, la stadionul municipal, se întîlnesc şi fotbaliştii divizionarei “C” UNIREA Dej. La apelul antrenorului Lucian Bălan, vor fi prezenţi majoritatea jucătorilor care au evoluat în campionatul trecut, dar în lot sînt promovaţi şi cîţiva juniori. Se aşteaptă sprijinul Consiliului local, dar se pune şi problema unei fuzionări cu formaţia C.F. 01, promovată în “C” în această vară.

în perioada dintre cele două sezoane competiţionale a fost refăcut gazonul care arată impecabil, însă nu şi tribunele şi împrejurimile stadionului, unde iarba a depăşit... un metru înălţime. Sperăm ca, pînă la reluarea întrecerii fotbalistice din cel de al treilea eşalon, frumoasa bază sportivă de lîngă Someş să arate ca... altădată!?

SZ. Cs.

I Abaţia de la Mont - Saint- Michel este cel mai vizitat obiectiv turistic al Franţei,

j numărul celor care vin anual ; aici depăşindu-1 chiar şi pe cel j al turiştilor de la Tumul Eififel. [ Pentru Marea Buclă, locul nu |a re aceleaşi rezonanţe. De-a Nkngul timpului, aici au spus

TURUL FRANŢEICE SP EC TA C O L...

Etapa a 7-a, Bagnoies de l’Orne- Avrancheskilometri distanţă se petrecea de acum înainte.adevăratul eveniment al etapei: Lance Arm strong a făcut cunoştinţă cu asfaltul! Haosul general (A rm strong,care a pierdut o jumătate de minut în clasamentul general, şi-a revenit destul de greu fiind împins o bună bucata de vreme de un coechipier) s-a menţinut pînă la

Clasamentul etapei1. MC GEE Bradley (AUS)

FDJ - 4h 10' 56”2. KIRSIPUU Jaan (EST)

A2R - 00' 00"3. HORILLO Pedro (ESP)

MAP - 00' 00"4. MC EWEN Robbie (AUS)

LOT - 00’ 00"5. ZABEL Erik (GER) TEL

- 00' 00"Clasament general1. GONZALEZ GALDEANO

Igor (ESP)- ONE - 27h 39' 59"2. BELOKI Joseba (ESP)-

ONE - 00' 04"3. JAKSCHE Jorg (GER)-

ONE - 00' 12"4. OLANO Abraham (ESP)-

Ş s l

(ESP)-ONE -00’ 22"

5. NOZAL Isidro ONE - 00’ 27"

Clasament pe echipe1. ONCE - EROSKI ONE -

83h 00’ 13"2. TEAM CSC TISCALI

CST - 01’ 36"3. US POŞTAL SERVICE

USP - 02' 31"4. FASSA BORTOLO FAS

- 04' 53"5. COFIDIS CREDIT PAR

TELEPHONE COF - 05' 06"Mihai HOSSU

ultimul dintre ei fiind Indurain. Sîmbătă, caravana s-a luptat din greu cu tradiţia, la 5 kilometri de sosire plutonul fiind dezintegrat de o căzătură survenită în mijlocul său şi în care au fost prinşi aproape 20 de ciclişti, doi dintre ei fiind ^v o iţi să abandoneze,

friamerele televiziunii nu au mai urmărit ultim ii kilom etri râmînînd fixate pe imaginile de la locul dezastrului. Păcat, pentru că la mai puţin de doi

final. Pedro Horillo părea scăpat în cîştigător, dar, incredibil, l-au lăsat picioarele pe cînd mai avea doar cîţiva metri, oferindu-i astfel victoria lui McGee Bradley şi locul secund . lui K irsipuu. Pedro Horillo...ciclistul cu înclinaţii spre filosofie şi căruia, managerul echipei i-a spus “băiete, ai calităţi bune .de ciclist, dar gîndeşti prea mult”. De picioare nu i-a zis nimic. Dar, cu siguranţă, îi va spune

CLASAMENTEClasament individual etapa a 7-a, Sibiu-Curtea de Argeş,

158 km, 4h 22:67, medie orară 36, 052 km: 1. Roman Luhovîi (Ucr) 4h 22:67, 2. Evgheni Gherganov (Bul) a.t., 3. Mutli Mert (Brisaspor) a.t

Clasament general individual: 1. Aleksandr Sabalin (Mld) 22h 15:52; 2. Svetoslav Sanliev (Bul) la 2"; 3. Roman Radcenko (Ucr) la 1*21"; 4. Roman Luhovîi (Ucr) la 6’50"; 5. Hasan Malekimizan (Brisaspor) la 16’57"; 6. Evgheni Gherganov (Bul) la 21’20"; 7. Mutli Mert (Brisaspor) la 22’01"; 8. Pavel Lupas (Dinamo) la 29’29"; ... 10. Aurel Suciu (Dinamo) la 32’20".

Clasament general pe echipe:1. Ucraina 80h 24:13; 2. Bulgaria'la 16’48"; 3. Brisaspor la

36’09"; 4. Conpet Petrolul la lh 36:22; 5. Moldova la lh 45:58; 6. Albania la 2h 52:58

Tricoul galben (lider) Aleksandr Sabalin (Mld); Tricoul roşu (sprinteri) Roman Luhovîi (Ucr); Tricoul verde (căţărători) Daniel Petrov (Bul); Tricoul alb (combativitate) Svetoslav Sanliev (Bul); Tricoul albastra (cel mai tînăr bine clasat) Sershei Iavorschi (Ucr).

Cristian FOCSANU

CASABLANCA,Maroc, 110.000$

P a tr ic ia W a rtu s c h (A u s tr ia ) ş i K la ra K o u k a lo v a (C e h ia ) îş i v o r d is p u ta tit lu l la C a s a b la n c a . V a fi o f in a lă in e d ită , în tre lo c u l 100 ( W a r tu s c h ) ş i lo c u l 1 6 3 ( K o u k a lo v a ) ş i v o m a s is t a o r ic u m la o p re m ie ră , p e n tru c ă n ic i u n a d in t r e c e le d o u ă ju c ă to a re n u a re u ş it p în ă a c u m s ă c îş t ig e u n tu rn e u d in c irc u itu l S a n e x W T A . C e le a p ro x im a tiv 1 0 0 d e p u n c te p e c a re le v a p r im i î n v in g ă to a r e a o p o t p r o p u ls a p e K o u k a lo v a p în ă u n d e v a în p ro x im ita te a p o z iţie i 1 00 W T A , ia r pe W a rtu s c h s p re lo c u l 7 5 . R e z u lta te le c e lo r d o u ă s e m if in a le :

W a r tu s c h - K u z n e t s o v a (R u s ia ) 5 -7 , 7 -5 , 6-1

K o u k a lo v a - D u lko (A rg e n tin a ) 1 -6 , 7 -5 , 6 -4

PALERMO, Italia, 1 1 0 .0 0 0 $

R e z u lta te le s e m if in a le lo r :(5 ) V e ra Z v o n a re v a (R u s ia ) -

(1 ) P a o la S u a re z (A rg e n t in a ) 7 - 5 , a b a n d o n

( 6 ) M a r ia n a D ia z - O l iv a ( A r g e n t in a ) - ( 2 ) H e n r ie t a N a g y o v a (S lo v a c ia ) 6 -2 , 6 -3

P r in a c e s te sco ru ri, p re v iz ib ila f in a lă S u a re z - N a g y o v a n u v a m a i a v e a lo c , în lo c u l e i d is p u t î n d u - s e c e a d in t r e Z v o n a re v a şi D ia z -O liv a .

C e lo r m a i p u ţin fa m ilia r iz a ţi cu te n is u l fe m in in m o n d ia l, c îte v a d a te d e s p r e c e le d o u ă p ro ta g o n is te :

- Z v o n a r e v a e s te lo c u l 8 4 W T A , n ă s c u tă la M o s c o v a în 1 9 8 4 , d in 2 0 0 0 (de la 16 a n i) în

. : i 4 î L -

d e m o n s tra t în a m ic a lu l O l im p ia G h e r la - C .F . C F R E c o m a x (1 -2 ) c ă e s te u n p o r ta r ta le n ta t ş i c ă m e r ită s ă e v o lu e z e în G ru i j . F e k e te a a ju n s la u n a c o rd c u c o n d u c e r r a fe ro v ia ră , s e m n în d u n c o n t ra c t v a la b i l p e 5 a n i. D in c e i p a tru ju c ă to r i a f la ţ i z i le le tre c u * 0 în p ro b e , a u fo s t re ţ in u ţ i p e n tru s ta g iu l d e p re g ă t ire n u m a i t re i. L a v e te ra n u l S ă lâ g e ; n (3 5 a n i) s -a re n u n ţa t . C o z m a e s te fo a r te a p r o a p e d e a s e m n a p e n t ru C .F . C F R

' E c o m a x , în s ă ju c ă to ru l e s te c u r ta t ş i d e M in a u r Z la tn a . C o z m a s -a a f la t z ile le tre c u te în “o g ra d a o r ta c i lo r ” , d a r ş i-a m a n ife s ta t d o r in ţ a d e a j u c a p e n t r u g r u p a r e a a lb - v i o l e t ă . V ic o l ( m i j lo c a ş a d u s d in R e p u b lic a M o ld o v a ) v a f i u rm ă r i t în m o d s p e c ia l d e C io r c e r i p e p a r c u r s u l c a n to n a m e n tu lu i . C .F . C F R E c o m a x v a s u s ţin e la V a tra D o m e i ce l p u ţ in p a tru jo c u r i c u c a ra c te r a m ic a l, c îte d o u ă în c o m p a n ia e c h ip e lo r P o li te h n ic a la ş i ş i M in e ru l V a t r a D o r n e i . D in d e c l a r a ţ i i l e o f e r i t e d e p re ş e d in te le lu l iu M u re ş a n , s e v a re n u n ţa la a m ic a lu l c u M in e ru l C ru c e a ( g ru p a re d in lo c a l i t a te ) p e m o t iv c ă ju c ă to r i i a c e s te i e c h ip e p ra c t ic ă u n fo tb a l d u r , d o r in d u - s e e v ita re a o r ic ă r o r a c c id e n tă r i.

Cristian FOCSANU

c irc u it , a c îş t ig a t 3 tu rn e e IT F ( tu rn e e “ m ic i" , d e 2 5 .0 0 0 S ) ş i e s te în fa ţa p r im e i s a le f in a le d in c a d ru l S a n e x W T A T o u r .

- D ia z -O liv a , lo c u l 1 0 3 W T A , p ro fe s io n is tă d in 1 9 9 2 , a re 2 6 d e a n i, d a r nu a c îş t ig a t n ic i e a p în ă a c u m v r e o f in a lă d in c irc u itu l S a n e x W T A T o u r . C a ş i la C a s a b la n c a , v o m a s is ta la o p re m ie ră în c e e a c e p r iv e ş te d e s e m n a re a c a m p io a n e i.

BRUXELLES, Belgia, 140.000$

A ic i lu c ru r ile s ta u p u ţ in a lt fe l, p e n tru c ă în f in a lă v a fi p re z e n tă u n a d in t r e c e le m a i t i t r a t e ju c ă to a r e d in lu m e , A r a n t x a S a n c h e z -V ic a r io , a c ă re i s c u r tă c a r te d e v iz ită v -a m p ro z e n ta t-o în t r - u n n u m ă r a n te r io r . E a a a ju n s a ic i in u rm a v ic to r ie i d in s e m if in a la c u E m ilie L o it (F ra n ţa ) s c o r 6 -4 , a b a n d o n L o it, ş i o v a în tî ln i p e s u rp r in z ă to a re a M ir ia m C a s a n o v a ( E lv e ţ ia , 1 7 a n i , b e n e f i c ia r a u n u i w i ld - c a r d ) . A c e a s ta d in u rm ă a t re c u t d e V i r g in ia R u a n o - P a s c u a l (S p a n ia ) , s c o r 6 -2 , 3 -6 , 6 -2 .

S a n c h e z (3 1 d e a n i ) ş i C a s a n o v a (1 7 ) s e a n u n ţă u n d u e l in c ita n t, în tre e x p e r ie n ţa d e c o n c u rs ş i d o r in ţa d e a f irm a re .

D e m e n ţ io n a t c ă S a n c h e z ( f ă c în d p e r e c h e c u T a t ia n a G a rb in , I ta lia ) v a ju c a ş i f in a la d e d u b lu , s e m n a l u n u i re v ir im e n t a l te n is u lu i p e c a re îl p ra c t ic ă la o ra a c tu a lă .

In c i r c u i t u l S a n e x W T A u r m e a z ă o p a u z ă d e o s â p tâ m în â (în c a re s e v a ju c a o n o u ă e ta p ă d e F e d -C u p ), d u p ă c a re , în c e p în d c u 2 2 iu l ie 2 0 0 2 , v o m a s is ta la d is p u te d in c a d ru l t u r n e e lo r d e la S t a n f o r d , C a l i fo r n ia , 5 8 5 .0 0 0 S ş i S o p o t (P o lo n ia ) , 3 0 0 .0 0 0 $ .

Ovidiu BLAG

E 3 M f Golden League

Nici o româncă n-a rezistat la Roma!C e ta te a E te rn ă a g ă z d u it, v in e r i, s e a ra , c e a d e a 3 -a e ta p ă a

G o ld e n L e a g u e , la c a re a u lu a t s ta r tu l ş i p a tru a le rg ă to a re d e la n o i, d in tre c a re d o a r G ab i S z a b o c o n c u ra p e n tru ja c k p o tu l C irc u itu lu i, e a a v în d v ic to r ii în p re c e d e n te le d o u ă e ta p e , O s lo , re s p e c t iv P a r is . G a b i, c a re a c o n c u ra t la 5 .0 0 0 m , n -a iz b u t i t în s ă d e c î t u n “c ro n o m e tru ” (1 4 :5 5 ,48 ) e c h iv a le n t lo c u lu i 3 , d u p ă k e n y a n c a E d ith " M a s a i (1 4 :5 3 ,7 7 ) şi e t io p ia n c a B a r t ia n e A d e re (1 4 :5 4 ,4 6 ) , ra tîn d a s tfe l lin g o u r ile d e a u r (la îm p ă r ţ ire a c ă ro ra p a rt ic ip ă - re a m in tim - d o a r a tle ţ ii c a re ob ţin v ic to r ii în to a te c e le 7 e ta p e a le C irc u itu lu i) . în c u rs a G a b r ie le i a p a rt ic ip a t ş i m a re a e i r iv a lă , c a m p io a n a m o n d ia lă a d is ta n ţe i O lg a E g o ro va (R u s ia ) , c a re s t a c la s a t a 1 3 -a .

D e p re c iz a t în s ă c ă m a re a n o a s tră c a m p io a n ă G a b i S z a b o a re u ş it la R o m a ce a m a i b u n ă c la s a re d in g ru p u l ro m â n c e lo r , c e le tre i p a r t ic ip a n te la 1 .5 0 0 m . T e rm in în d a s tfe l: M a r ia C io n c a n lo c u l 7 (4 :0 3 ,1 5 ) , E le n a la g ă r-B u h ă ia n u 1 7 (1 4 :0 6 ,4 6 ) , ia r V io le ta B e d e a - S z e k e ly (c îş t ig ă to a re a , îm p re u n ă c u a lţ i 5 a t le ţ i, a G o ld e n L e a g u e d e a n u l t re c u t) locu l 19 d in 2 0 d e a le rg ă to a re c a re a u lu a t s ta r tu l. C u rs a a re v e n it m o z a m b ic a n e i M a r ia M u to la (4 :0 1 ,5 0 ).

S e p a re c ă p rin c ip a lu l a d v e rs a r a l fe te lo r n o a s tre la R o m a a fo s t. . . c ă ld u ra !

U rm ă to a re a e ta p ă G o ld e n L e a g u e , v in e r i 1 9 iu lie , la M o n te C a r lo .

- ns. d. -

11 Dolar SUA = 33.094 Iei j l Liră sterlină = 51.334 lei

_ _ _ _ _

Fiindcă Guvernul nu-l aude în demersurile sale,

S e n a to ru l PD Iu liu P ă c u ra riu s o lic ităsprijinul organismelor internaţionale

Subsem natul IU LIU P Ă C U R A R IU , m em bru al Senatului României, în calitate de senator al judeţului Cluj şi membru al Partidului Democrat, apreciind rolul activ asumat de Congresul Puterilor Locale şi R egionale în apărarea democraţiei locale şi regionale, în reprezentarea intereselor com unită ţilo r locale şi reg ionale, considerînd câ viitorul României este în rîndul dem ocraţiilo r europene, conştientizînd că democraţia se constru ieşte Ia n ivelul colectivităţilor locale, precum şi necesitatea descen tra lizării adm inistrative în România, analizînd modul în care funcţionează democraţia locală in România, precum şi modul de administrare a judeţului Cluj, al cărui senator sînt, vă aduc Ia cunoştinţă următoarele:

Condiţia esenţială pentru ca o colectivitate locală să poată decide singură propria dezvoltare. în afara oricărorim ixtiuni, cu respectarea dreptului Ia opinie şi opţiune politică, este ca in modul dc alocare a resurselor financiare sâ nu in tervină nici o condiţionare politică.

Cum se asigură veniturile bugetului unei com unităţi locale, ca unitate administrativă - comună, oraş, m unicipiu, judeţ?

1. Venituri asigurate din taxe şi im pozite locale, în conformitate cu Legea taxelor şi impozitelor locale (Legea nr. 27/ 1994), carc râmîn integral la d ispoziţia un ită ţii administrative respective.

2. Legea finanţelor publice locale (Legea nr. 189/ 1998) stabileşte că din impozitul pe venit sc face urm ătoarea alocare:

a) 36,5% la dispoziţia unităţii administrative;

b) 10% la bugetul propriu al judeţului;

c) 16% la d ispoziţia Consiliului Judeţean, ca organ dc adm inistrare a judeţului, pentru echilibrarea bugetelor unităţilor administrative de pe teritoriul judeţelor (comună, oraşe, municipii);

3. A locări prin Legea Bugetului de stat pe destinaţii p recise, pe ob iective, cu ob ligaţia ca, sum ele să fie cheltuite integral pe acestea: învăţămînt, sănătate, cultură, politică de protecţie socială, subvenţii pentru energia termică.

4. Sume defalcate din impozitul pe venit alocate prin Bugetul de stat pe fiecare judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale.

în concluzie, pentru comunităţile locale ale unităţilor administrative care nu dispun de suficien te resurse pentru asigurarea funcţionării normale a ac tiv ită ţii in stitu ţiilo r administraţiei locale, precum şi pentru realizarea unor investiţii urgente, legea prevede alocarea unor fonduri suplim entare pentru echilibrarea bugetelor îocalc (cele prevăzute Ia punctul 2/ c şi 4).

Prin Legea finanţelor publice locale sc prevede obligativitatea ca criteriul de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale sâ se stabilească în Legea Bugetului dc stat. Pentru anul 2002, acest criteriu a fost stabilit în art. 27 al Legii B ugetului, care prevede: “C riteriu l derepartizare pe unităţi adm in istra liv -tcrito ria le a sumelor defalcate din impozitul pe venit şi a celor din cota de 16% la dispoziţia Consiliului Judeţean, pentru echilibrarea bugetelor locale, este prevăzut în anexa nr. 8”.

Anexa nr. 8 este o relaţie matematică ce stabileşte un rezultat univoc pentru fiecare unitate administrativă (comună, oraş, municipiu), avînd la bază principiul câ cel sărac primeşte mult. iar cel bogat primeşte puţin.

Este de reţinut însă că nici Legea Bugetului şi nici Legea finanţelor publice locale nu prevăd sancţiuni pentru nerespectarea criteriu lu i prevăzut de Legea Bugetului de către Consiliile Judeţene, care prin hotărîrea de aprobare a bugetului anual realizează

repartizarea celor două. sume pentru echilibrarea bugetelor locale pe unităţi administrative.

în consecinţă, în practica u ltim ilor ani, multe din Consiliile Judeţene, care au o dom inantă politică, alocă sum ele pentru echilibrarea bugetelor locale pe criterii subiective, fiind favorizate unităţile administrative locale în funcţie de culoarea politică a prim arului. Acest lucru contravine grav prevederilor din art. 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale. Al doilea abuz, care are loc Ia nivelul C onsiliilor Judeţene, îl constituie modul de alocare pe unităţile adm inistrative a sumelor din Fondul Special al Drumurilor. Acestea se alocă pe fiecare judeţ prin hotărîrea Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei. Ţinînd cont de prevederile Legii administraţiei publice locale (Legea nr. 215/ 2001) şi de cele ale Legii finanţelor publice locale (Legea nr. 189/ 1998), firesc ar fi ca repartizarea acestor fonduri pe unităţile administrative de la nivelul judeţelor să sc facă prin hotărîrea Consiliului Judeţean, aprobată prin votul consilierilor judeţeni în şedinţa de plen. Marea majoritate a Consiliilor Judeţene refuză să facă acest lucru, repartizarea sumelor fâcîndu-sc prin voinţa executivului Consiliului Judeţean, adică a preşedintelui şi a celor doi vicepreşedinţi. Datorită situaţiei precare a infrastructurii din mediul rural, alocarea subiectivă a acestui fond constituie o pîrghie majoră de presiune politică asupra prim arilor din comunităţile rurale.

Cele două mecanisme sus-menţionate, care au la bază viciile sistemului legislativ rom ânesc, lipsa de voinţă politică a Puterii de a le corecta în detrim entul intereselor personale de partid, justifică m igrarea politică masivă a primarilor, fapt care se petrece îa începutul fiecărei legislaturi, cînd se constituie noua Putere.

Astfel, în România anului 2001, cca 600 de primari au migrat de la partidele care i-au propulsat în alegeri spre PSD, partidul de guvemămînt.

Ca senator al României, am încercat să îndrept această situaţie pe cale legislativă astfel:

1. Cu ocazia dezbaterilor din nov-dec. 2001 la Legea Bugetului de stat pe anul 2002, am propus şi susţinut în plen următoarele amendamente:

a) La art. 27, alin. 2 al Legii bugetare am propus introducerea unui alineat nou, care sâ aibă următorul cuprins: “N erespectarea criteriului prevăzut de anexa nr. 8 a Legii Bugetului atrage nulitatea hotârîrii adoptate în acest sens de C onsiîiul Judeţean” . Amendamentul a fost respins de m ajoritatea PSD prin argumentul că Prefectul poate ataca la contencios administrativ orice hotărîre a Consiliului Judeţean. De reţinut însă faptul că Prefectul este numit de Guvern, deci aparţine Puterii, astfel încît în funcţie de un anumit interes politic local atacă sau nu hotărîrea respectivă a Consiliului Judeţean..

b) La art. 35 din Legea Bugetului am propus

f r f c l u n a i u n i e ,

R a ta in flaţie i a scăzut la 1 ,2 %Rata inflaţiei în luna iunie a scăzut la 1,2%,

faţă de nivelul de 1,9 consemnat în mai, această evoluţie fiind consemnată pe fondul încetinirii ritmuîui de creştere a preţurilor mărfurilor alimentare, a celor nealimentare şi a serviciilor. ' Potrivit Institutului Naţional de Statistică, alimentele s-au scumpit în iunie cu doar 1,5%, după ce în luna mai, această grupă a înregistrat o majorare a preţurilor în medie cu 2,3%.

De asemenea, tarifele principalelor categorii de servicii au urcat cu 1,3%, comparativ cu 1,8% în luna precedentă.

Cea mai redusă creştere a fost însă înregistrată de grupa mărfurilor nealimentare, ale căror preţuri au avansat cu numai 0,8%, faţă de o creştere de 1,4% în luna anterioară.

Cartofii au rămas şi în iunie produsul cu cea mai mare creştere a preţului, continuînd tendinţa de scumpire începută în primăvară.

Conform Institutului Naţional de Statistică,

preţul cartofilor a urcat luna trecută cu 24,3%, acest produs fiind secondat de fructele proaspete, mai scumpe cu 11,8%.

în schimb, laptele, brînza, ouăle, zahăruj, uleiul comestibil şi carnea de porc au înregistrat uşoare ieftiniri.

Tarifele la energia electrică, gaze, precum şi la energia termică au rămas nemodificate, în vreme ce preţul combustibililor a urcat cu 2,1%.

Totodată, serviciile de transport urban au aplicat o majorare medie a tarifelor de 3,5%, iar serviciile poştale s-au scumpit cu 10,5%.

Şi serviciile de cazare în unităţile hoteliere au înregistrat o creştere a tarifelor de 3,6%.

Pe ansamblul primelor cinci luni ale acestui an, rata inflaţiei a fost de 9,3%, iar raportat la iunie 2001, de 24%. Rata medie lunară a inflaţiei în intervalul ianuarie-iunie a fost de 1,5%.

introducerea unui alineat nou, cu următorul conţinut: “Lista ob iectivelor finanţate din Fondul Special al Drumurilor la nivelul judeţelor se aprobă prin hotărîrea Consiliului Judeţean”. Acest amendament a fost, de asem enea, respins de majoritatea PSD.

2. Fără a fi descurajat de respingerea acestor amendamente, am iniţiat un pro iect legislativ privind am endarea Legii finanţelor publice locale, în ideea ca criteriul de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale sâ se stabilească obligatoriu prin Legea bugetară anuală şi ca nerespectarea lui să atragă lovirea de nulitate a hotărîrii Consiliului Judeţean. Şi această iniţiativă a fost respinsă de plen, fără a se aduce vreun argument pertinent, invocîndu-se din nou faptul că instituţia Prefectului poate cere anularea hotărîrii Consiliului Judeţean la contencios administrativ.

Domnule Preşedinte, În trucît demersul meu

în cadrul com petenţelor constituţionale de parlamentar român, concretizat în iniţiative legislative menite a determina

funcţionarea administraţie: publice locale din România r spiritul Cartei Europene i Autonomiei Locale, a râma; fără rezultat şi, întrucît apreci: că problema este deosebit de importantă, vă solicit sprijini; în rezolvarea ei, în cadre competenţelor pe care le are Consiliul Europei.

Acest ajutor se poate concretiza în a impune G uvernu lu i României m odificarea legislaţiei specifice administraţiei pub lice locale în scopul asigurării respectării art. 9 din Carta Europeană a Autonomi! Locale. Modificarea trebuie să prevadă în esenţă:

a) criteriul de alocare resurselor financiare cătnj unităţile administrative locale: j

b) sancţiunea pentn* nerespectarea acestui criteriu: f

c) alocarea fondurilor pentr.; infrastructură din mediul run sâ se facă prin hotărîre:^ C onsiliilor Judeţene, dup; criterii social-economice. j.

Avînd convingerea cŢ

Ia t

demersul meu va fi apreci;'corect, vă rog să primiţ:* Domnule Preşedinte, exprese;, deplinei mele consideraţiuni! ţ

(FP0391)

y

P r e g ă f e ş f e - f es ă c r e ş t i

în va ţă să f i i fle x ib il şi d in a m ic . A m p re g ă tit stra teg ii lo c a leO r ic a re este a facerea ta . p e n tru n e c e s ită ţile ta leN o i su n te m p re g ă tiţi să î ţ i f in a n c ia re specifice,o fe rim s o lu ţii v iab ile şi serviciiperso n a liza te . Pentru c ă suntem a lt fe l. . .

R o B a n kb a n c a u n d e t u c o n t e z i

Banca Comercială RoBonk SA - Sucursala floj-Nopoco, Piaţa Gporiu nr. 9, Ooj-Hopoca, cod 3351, tel: 064 450 424, fas 064 450 431

p e r s o a n e f i z i c e - %

B ân c î - c o m e rc ia le

la v e d e re 1 lu nă . 3 lu n i 6 lu n i 9 ,lu n i 12 lu n i

BC R 4 20 23 24 24,5 25

B R D -G S G ‘ 3 21,5 22,5 23 2 3,5 24' Z 21,5 24,5 * 25,5 26 26.5

RAIFFEISEN ţimUAuţ B A N K ţd.tu)

4 26 28 29 29 29- » -

B . Ţ iriac* 3 23 25 27 2 7 27

R o m â ne a scă 2 24 25,5 26,5 27,5 28

B a n c P o s t* ; •' 3 2 1 ,5 24,5 - : 25,5 26 27

A lia n ţa 5 27 29 30 31 32T ra n s ilva n ia 4 24 26 27 28 28' CEC 5 23 24 * 25

A L P H A B A N K 2 23 24,5 25 25,5 26

W E S T B A N K ' 3 25 .27 ; 28- 7 - 29 29C o m e rc ia lă

C A R P A T IC A 3 - 25 26 27 27 26

V O L K S B A N K 2 2 8 : v'l.30 r -3 0 v ;. 31 32

F IN A N S B A N K 3 24 25 26 27 27

R O B A N K 5 27 28 7/;'2 8 ,;: 29 .

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Băncicomerciale (a vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni. 12 luni

BCR 4 20 23 24 24,5 25. BRD**-GSG 3 21,5 ; 22,5 23 23,5 24RAIFFEISEN BANK

(dob. ravtzufeU) 4 26 28 29 29 29

B. Ţiriac 3 - 23 25 27 27 27j) Banc Post* 3 ■ 21,5 24,5 25,5 26 .27

Românească 2 24 25,5 26,5 27,5 28CEC 5 23 24 24 25 25

Transilvania 4 24 26 27 28; 28ALPHA BANK, 2 23 24,5 25 25,5 26WEST BANK 3 25 . 27 28 29 29

ComercialăCARPATICA 3 25 26 27 27 26

VOLKSBANK 2 28 30 30 31; 32FINANSBANK 3 24 25 26 27 27

ROBANK 5 25 , 27 28 28 29

'B A N C A Valuta Vedere 1 luni 3 luni 6 luni 9 Iun) 12 luni

B R D - G S GEUR 0.5 2,2 2,75 3 3,05 3,15USD 0,5 1,6 2,55. 2,9 3 3,1

B a n c P o s t -EUR 1 2 3 3 3 3,75USD 0,75 1,65 2,5 2 0 3 3,2

B C REUR 0,75 - 2,75 3 - 3,5USD 0,75 - 2,75 3 - 3,5

B .Ţ IR IA CEUR 0,5 2,5 3 4 4 4,5USD 0,5 1,75 2 3 3 4

B. R O M A N E A S C ĂEUR 0.5 2,75 3,1 S 3,35 3,5 3,75USD 0,5 2 2,5 2,75 3 3,25

R A IF F E IS E N EUR 1 2,5 2,75 2,75 2,75 3B A N K USD 0,75 1,75 1,85 1,85 2,2 2,5

Trans ilvan ia EUR 1,4 2,75 3,3 3,5 3,7 4,5USD 0.75 2,25 2.8 3 3,25 3,5

A L P H A B A N KEUR 0,5 3,25 3,75 4,25 4,25 4,25USD 0,25 2,25 2,75 : 3 3 3

W E S T B A N K EUR 2 4,1 4,2 4,3 4,4 4,6USD 1,5 2,9 3 3,15 3,3 3,5

C o m erc ia lă EUR 0,5 3.5 3,75 4 ■ - . 4,5C A R P A T IC A USD 0,5 2,7 .• - 3 ; 3,25 3,5

V O L K S B A N KEUR 0,25 2,8 2,85 2*,9 2,95 3USD 0,25 1,55 1,5 1,5 1,55 1,6

F IN A N S B A N K EUR 1 3 3,25 3,5 3,5 3,75USD ,. 1 2,25. 2,5 2,75 2,75 3

R O B A N KEUR 1 3,5 3,5 3,75 - 4USD 0,5 3,25 3,5 3,5 - 3,75

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

BANCA Valuta Vadere 1̂ tuni 3 luni \' B Iun! ; 9 tuni 12 luni

B R D - G S GEUR 0.5 2.2 2,75 3 3,05 3,15USD 0,5 1,6 2,55 2,9 3 3,1

B C R EUR 0,75 - 2,75 3 - 3,5USD 0,75 - 2,75 3 - 3,5

B .Ţ IR IA CEUR 2,5 •;" - 4 - • •:'4r:/'. 4,5USD : 0.5 1,75 2 3 • 3 :• ■■ 4 ■■■

B. R O M Â N E A S C ĂEUR 0,5 2,75 3,15 3,35 3,5 3,75USD 0,5 2 2,5 2,75 3 3,25

B a n c P o s tEUR V,' :2 3 •;n '-3 ■■■ ■; • 3 -v 3,75USD ţ 0,75 1,65 , 2,5 v • 3 :> 3,2

R A IF F E IS E N EUR 1 2,5 2.75 2,75 2.75 3B A N K USD 0,75 1,75 1,85 135 2.2 2,5

T ra n s ilv a n iaEUR 1,4 2,75 3,3 4.5 :

. USD •:':0.7S.i; 2.25 2fi •:î -3 : :> •- 3.25 3,5 :

A L P H A B A N KEUR 0.5 3,25 3,75 4,25 4,25 4,25USD 0,25 2,25 2,75 3 3 3

f:EUR;.v 2 ••A’.:-." 4,1 • •: 4,2: •. / ' 4,3 " 4,4. USD 1,5 : ; 2,8 ■ 2,9.. ■: 3,05 .;3,2 3.4

C o m e rc ia lă EUR 0,5 3,5 3,75 4 - 4,5C A R P A T IC A USD 0,5 2,7 3 3,25 - 3,5

V O L K S B A N KEUR 0,25 2,8 2,85 2.9 2,95 3USD 0,25 1,55 1,5 1.5 1,55. 1,6EUR 1 3 3,25 3,5 3,5 3,75

i* USD 1 2,25 2,5 2,75 2,75 3EUR 1 3,5 3,5 3,75 - • 4USD 0,5 3,25 3,5 3,5 - 3,75

Sistemul de apeluri de urgenţă 112 va crea peste 1.200 de locuri de muncă

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a transmis consorţiului canadian Romanian Public Safety Inc., furnizorul de servicii al sistemului naţional unic de apeluri de urgenţă 112, o scrisoare oficială prin care acesta a fost notificat cu privire la îndeplin irea obligaţiilor statului român referitoare la asigurarea cadrului de funcţionare a sistemului, informează un comunicat al instituţiei.

Scrisoarea reaminteşte, totodată, obligaţiile pe care le are Romanian Public Safety Inc., respectiv cea de a instala sistemul naţional în termen de maximum 12 luni, de a efectua o investiţie de 42,5 milioane dolari, precum şi de a asigura tehnologie de vîrf, echipamentele şi calificarea personalului din România în vederea implementării, operării şi în tre ţinerii sistemului naţional. Punerea în funcţiune a sistem ului de apeluri de urgenţă 112 va crea, la nivel naţional, peste 1.200 de locuri de muncă. Personalul angajat în scopul asigurării funcţionării

sistem ului va beneficia de programe de şcolarizare şi perfecţionare, dezvoltate îm preună cu Prim ăria din Montreal, Canada, aşa cum este precizat în oferta Romanian Public Safety Inc.

“La împlinirea a zece ani de la data încheierii contractului de achiziţie publică, întregul sistem naţional va intra, liber de orice sarcini, în proprietatea exclusivă a statului român”, precizează comunicatul. MinisterulComunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a cerut, în scrisoarea de notificare, ca dispeceratele de urgenţă pentru Bucureşti şi Valea Prahovei să fie puse în funcţiune pînă la sfârşitul acestui an.

Operatorul tehnic al sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă este Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.Furnizorul de servicii în cadrul sistemului pentru apeluri de urgenţă este consorţiul Romanian Public Safety Inc, care a cîştigat procedura publică de achiziţie lansată anul trecut de MCT1 şi care urmează să implementeze în România sistemul 112.

Costurile legate de realizarea comunicaţiei dintre postul de la

care se efectuează apelul şi dispecerat, precum şi cele legate de realizarea com unicaţiei necesare între d ispeceratul pentru apeluri de urgenţă şi cele ale serviciilor specializate de poliţie, pompieri şi ambulanţă sînt suportate de către furnizorul de servicii, deci abonaţii care apelează 112 nu vor plăti sume suplim entare la factura telefonică. De pe orice telefon, public, fix sau mobil, apelurile la 112 vor fi gratuite.

M odul de funcţionare a sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, precum şi tariful care a fost aprobat de Guvernul României, au fost d iscu ta te în p realab il cu operatorii publici de telefonie din România, care şi-au dat acordul şi au făcut propuneri

•pentru susţinerea funcţionării sistemului, inclusiv financiar, prin contribuţii care ajung pînă la aproximativ 1% din cifra de afaceri, după data de 1 ianuarie 2003. Contribuţia financiară a operatorilor nu se va regăsi în facturile telefonice ale abonaţilor.

Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă reprezintă o

com ponentă im portantă a ob liga ţiilo r se rv ic iu lu i universal, fiind prevăzut şi în una dintre D irectivele semnificative pentru politicile sectorului de telecomunicaţii din acquis-ul UE. Pentru prima dată, în România se realizează reglem entarea un itară a introducerii num ărului unic european pentru apeluri de urgenţă, a sistemului tehnic şi organizaţional al recepţionării şi transm iterii ape lu rilo r de urgenţă referitoare la incendii, accidente, urgenţe medicale, precum şi în toate situaţiile în care viaţa şi p rop rie ta tea cetăţenilor sînt în pericol.

Sistemul este construit prin crearea dispeceratelor integrate de urgenţă şi dotarea acestora cu un sistem opera tiv de te lecom unicaţii, destina t anun ţării, recep ţionării, prelucrării şi transmiterii către serviciile solicitate a apelurilor de urgenţă, în mod centralizat şi unitar. Sistemul va fi folosit şi pentru coordonarea serviciilor specializate de in tervenţie: poliţia, pompierii, ambulanţa care au obligaţia de a acţiona în cazul apelurilor de urgenţă.

* dobînda se capitalizează;*• cu plata dobînzii la expirare.111 l'l fModificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pină la ora 12" prin fax: 19.74.18.

TTZirZ1 '

- p e r s o a n e f i z i c e - %

L u c ră r i le d e m o d e rn iz a re a t ro n s o n u lu i fe ro v ia r B u c u re ş t i - C îm p in a s e v o r fin a liz a p în ă la s f irş itu l a n u lu i 2 0 0 3 , p ro ie c tu l

, în re g is tr în d o în tîrz ie re d e 3 5 d e z ile fa ţă d e g ra fic , a d e c la ra t, s îm b ă tă , Io n Ş e la ru , s e c re ta r d e s ta t în c a d ru l M in is te ru lu i L u c ră r ilo r P u b lic e , T ra n s p o r tu r i lo r ş i L o c u in ţe i (M L P T L ) , c a re a e v a lu a t,

'îm p re u n ă c u re p re z e n ta n ţ ii c o n s tru c to r ilo r , s ta d iu l de d e ru la re a p ro g ra m u lu i d e m o d e rn iz a re .

R e s tr ic ţ ii le d e v ite z ă im p u s e p e tro n s o a n e le a fla te în lu c ru , p ro b le m e le în a p ro v iz io n a re a c u tra v e rs e ş i că ld u ra e x c e s iv ă la n iv e lu l so lu lu i a u d e te rm in a t, în u lt im a p e r io a d ă , în tîrz ie r i în c ircu la ţia tre n u rilo r. L a a c e s te a se a d a u g ă p ro b le m e le le g a te d e tra s e u , în c o n d iţi i le în c a re n u a e x is ta t o e v id e n ţă s tr ic tă a a rc u ite lo r f ire lo r d e a lim e n ta re c u e n e rg ie e le c tr ic ă ş i d e s e m n a liz a re ; fe ro v ia ră .

O f ic ia lu l M L P T L a a f irm a t c ă în tre m ă s u r i le v iz a te p e n tru re d u c e re a în t î rz ie r i lo r tre n u rilo r se n u m ă ră re s p e c ta re a s tr ic tă a g ra f ic e lo r d e c irc u la ţ ie s ta b ilite p e n tru c e le 3 3 d e tre n u ri p e rs o n a le ş i 11 ra p id e c a re u tiliz e a z ă a c e a s tă ru tă , c e e a c e v a p e rm ite

în c a d ra re a în in te rv a lu l d e în tîrz ie r i a n u n ţa te . N u m ă ru l m e d iu a l p e rs o a n e lo r c a re c ă lă to re s c in tre n u r i le a fla te p e ru ta B u c u re ş t i- C îm p in a e s te d e c irc a 3 5 0 .0 0 0 .

Io n Ş e la ru a m a i s p u s că lu c ră r ile s -a u în c a d ra t în b u g e tu l d e 2 0 0 d e m ilio a n e d e e u ro , c u c ît e s te f in a n ţa t în tre g u l p ro ie c t, m a r ja d e a b a te re fiin d d e 2 -3 % . S u rs e le d e f in a n ţa re a le p ro g ra m u lu i d e m o d e rn iz a re a tro n s o n u lu i fe ro v ia r B u c u re ş t i-C îm p in a s în t B a n c a E u ro p e a n ă d e In v e s tiţii ş i G u v e rn u l R o m â n ie i.

P r o ie c t u l v iz e a z ă r e fa c e r e a în t o t a l i t a t e a s t r u c t u r i lo r te ra s a m e n tu lu i ş i re n iv e la re a a c e s tu ia , ia r ş in e le v o r fi m o n ta te p r in p r in d e re e la s tic ă , c e e a c e v a s p o r i c o n fo rtu l c ă lă to r ilo r . D e a s e m e n e a , în s ta ţiile d e p e a c e s t tra s e u v o r fi c o n s tru ite p a s a je s u b te ra n e d e tre c e re , ia r p e ro a n e le v o r fi re a b ilita te .

D u p ă fin a liz a re a lu c ră r ilo r d e m o d e rn iz a re a că ii fe ra te d e p e a c e a s tă ru tă , tre n u rile v o r p u te a c irc u la c u c irca 1 6 0 k m /h , a s tfe l în e ît d is ta n ţa în tre B u c u re ş t i ş i P lo ie ş ti s e v a e fe c tu a în 4 0 d e m in u te , fa ţă d e a p ro x im a tiv o o ră în p re z e n t.

Salariile şi bugetul sînt principalele teme ale discuţiilor dintre autorităţile române si FMI

NOTĂ: Suma minimă pentni constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferi in funcţie de bancă

D iscuţiile privind prim a şi a doua revizuire a acordulu i stand-by dintre R o m â n ia ş i F o n d u l M o n e ta r Internaţional (FM I) continuă şi se foca lizează pe politic ile economice pentru restul anului 2002, precum şi p e n tru 2 00 3 , a d e c la ra t Neven M a te s , n e g o c ia to ru l-ş e f al FMI pentru România.

"S ub ie c te le d e d iscu ţie includ politica salarială ş i'e fec te le creşterii s a la r iu lu i m in im , pe e co n o m ie , rectificarea bugetu lu i pentru 2002 şi p rinc ipa le le lin ii a le bugetu lu i pe 2003", a precizat Mates.

A u to rită ţile rom âne anticipează, pen tru aces t an, rea lizarea unei creşteri econom ice de 4,5%, pentru ca, în 2003, aceasta să atingă 5,2%. T o to d a tă , p e n tru 2 00 2 este prev iz iona tă o ra tă a inflaţie i de 20,8-21% , raportată decem brie la decem brie şi de 23,7-24% media anului 2002 raportată la media anului 2001. Pentru 2003, se m izează pe o inflaţie de 15% decembrie/decembrie şi de 18% medie la medie.

G u v e rn u l in te n ţ io n e a z ă să m a jo re z e s a la r iu l m in im pe economie, începînd cu 1 ianuarie 2003, la 2,5 m ilioane lei, iar discuţiile pe această tem ă cu delegaţia FMI vo r continua.

P re m ie ru l A d r ia n N ă s ta se a declarat, vineri, că Guvernul ar putea efectua, în acest an, în funcţie de modul de colectare a veniturilor la

buge tu l de s ta t, două re c tifică ri b u g e ta re , d in tre ca re u na în perioada im ed iat următoare, ia r a doua în luna octombrie.

El a a f irm a t că în d is c u ţii le desfăşurate în această săptăm înă în tre e x p e r ţ ii Fo n d u lu i M o n e ta r In te rn a ţio n a l ş i re p re z e n ta n ţ ii Guvernului şi cei a i Băncii Naţionale s-a arăta t că Executivul a îndeplinit toate precondiţiile convenite pentru acordarea celei de-a doua şi a treia tranşe de îm p ru m u t d in acordu l s ta n d -by , fiind în să n ece sa r ca autorităţile să îmbunătăţească modul

de co lecta re a veniturilor bugetare."S -a co n s ta ta t că, la a cea s tă

dată, nu se poate realiza o creştere a v e n itu r i lo r b u g e tu lu i g e n e ra l co nso lida t ş i că este nece sa r sâ îm b u n ă tă ţ im în u rm ă to a re le s ă p tă m în i m o du l de c o le c ta re a ven itu rilo r la n ivel central ş i local", a spus N ăstase.

P re m ie ru l a a firm at că n ive lu l v e n itu r i lo r b u g e ta re c a re v o r fi co lecta te în perioada urm ătoare va reprezenta principala condiţie pentru e fe c tu a re a u n e i n o i re c t i f ic ă r i buge ta re , în luna oc tom brie , prin

c a re sâ fie m a jo ra t c u a n tu m u l che ltu ie lilo r pentru acest an.

Ş efu l Guvernului a m ai dec la ra t că pro iectu l de buget pe anul v iito r u rm ează sâ fie de fin itiva t în p rim a parte a lunii octom brie .

N e g o c ia to ru l-ş e f a l F o n d u lu i M o n e ta r In te rn a ţ io n a l p e n tru R om ânia, Neven M ates, a sosit, ieri, la B ucureşti, pentru a ana liza cu autorităţile române stad iu l îndeplin irii p reve d e rilo r d in acordu l s ta n d -by în che ia t în luna octom brie a anu lu i trecu t, aceasta fiind cea de-a tre ia eva lua re a acordului de îm prum ut.

BANCA TRANSILVANIA j- SUCURSALA CLUJ-NAPOCA, str. Dorobanţilor n rJ j

U U «2*4-i$0724, fax: «2*4-198782 AGENŢIA MĂNĂŞTUR, str. PrimăTrrii nr. 11A; tel/fax: *2«4-4253«8!

SUCURSALA DEJ, str. 1 M al nr. 41; ttLtax: «2M-Z232&3 SUCURSALA TURDA» P-ţa Romană nr. 15;

fel.: 82*4-31*832, fax: «2*4-31*833

. oferă persoanelor fizice Creditul turistic

• destinaţie: excursii în ţară şi în străinătate• limita de acordare: 500-1500 CSI) (sau echivalent lei şi alte valute),

maximum 70% din1 contravaloarea excursiei• perioada creditului: 1 an

• ratele şi dobânzile se eşalonează lunar• dobânzi avantajoase

o:u:

Sucursalele Băncii Transilvania din întreaga ţară vă stau la dispoziţie!

Apă, soare ş ld istracţie Ca B ă iie

S ă r a te T urda

,<sw“r r

i » - - ^ a i f t < i*-, » “ ■>■■ i. . , ‘V -- i . .. t,7 /.r “ ' J r t t * . „ T r - ? !----- ^ r s . ţ f - w . ir . ... z t- “ •• • * • * - 'r - "’p . r-'"-»

.r~£XHn 4.

(■? ji""j

(î‘ h j —1•

. ~~~KJ’ L â t - ' i î i

S f l C T - -.* ****** i*3S ̂ . / ţfpxst *

W 5>j« •Ju L .

Astfel câ, pe terenul din imediata apropiere a ştrandului, sînt amplasate o mulţime de corturi, ale celor care au venit să stea aici pentru mai multe zile, în vacanţă. Şi care se bucură de apa sărată, foarte bună pentru tratarea

Care, se spune, este cel mai bun din ţară, fiind transportat chiar şi pe litoralul Mării Negre. Şi pentru prima dată, Turism A rieşul, cel care patronează băile şi Baza de tratament Arieşul, a făcut o ofertă foarte tentantă anul acesta, tuturor celor care doresc

*» '4/

■ N.*-*

O dimineaţă călduroasă de iulie. La ştrandul dc la Băile Sărate Turda este deja plin dc lume. venită atît pentru proprietăţile curative ale apei sărate - băile funcţionînd pe amplasamentul a 15 lacuri natu ra le form ate prin su rparea tavanelo r şi inundarea galeriilor minelor dc sare cît şi pentru distracţie şi soare. Apa este curată, spaţiul din preajma bazinului este am enajat în cele mai bune condiţii, dc jur împrejur este un peisaj superb şi foarte multă linişte. Toate acestea, dar şi preţurile acceptabile carc se practică aici adună zilnic sute dc oameni, veniţi dc peste tot din judeţ, şi nu numai, pentru o cură dc soare şi apă. Vasile Bucur, directorul ştrandului, ne spune câ din anul acesta s-au schimbat multe lucruri aici, la băi, şi toate în bine. "Cele mai mari îmbunătăţiri s-au făcut la bazin, unde au fo st refăcute marginile, amenajate corespunzător şi betonate. Apoi, apa din bazin sc cură ţă în fieca re dimineaţă. S-a amenajat şi o plajă cu nisip, unde sc poate sta la soare. S-au renovat duşurile, vestiarele şi punctele sanitare, astfel ca turiştii care ajung aici să poată beneficia de cele mai bune condiţii. Mai trebuie

doar să reamenajăm spaţiul dejoacă pentru copii si, in plus. dorim să instalăm un tobogan cu apă în bazin, care, cred cu. va bucura multă lume. Dorim ca toată lumea care ne vizitează să fie mulţumită dc condiţiile pe care le găsesc aici. " Pe lîngă turdeni, vin din cc în cc mai mulţi clujeni, dc toate • virstcle. Carc au găsit aici condiţiile ideale dc petrecere a timpului liber şi, de cc nu, a vacanţelor şi concediilor.

C..-J ■ V :'x ,.;

ji,, '

e

- z L . - a SiA

Astfel, cei interesaţi se pot prezer; cu un bilet de trimitere de la medic; de familie, pe baza căruia vor benefic; gratuit de patru proceduri zilnice, tic: de 10 zile, în cadrul Complexul; B alnear Arieşul. Procedurile s; efectuează sub asistenţa unui person;

de specialitate şi constau i: împachetări cu nămol la cald, magnetodiaflu-*. curenţi interferenţiali ; curenţi _ diadinamic: ultrasunete, kinetoterapi: băi galvanice, băi de plan:; masaj. Proprietăţile curativ ale apelor de aici, zona i. agrement, cît şi peisajul : imediata vecinătate i Grădinii Zoologice Turcj amplasată la doar 150 c metri de Complexul Balne; şi, nu în ultimul rin; prezenţa Salinei Tur; situată la marginea Băile: j unde se pot vizita galerii; 1 efectuîndu-se cure cj aerosoli naturali -, constir;; tot atîtea atracţii pentru c:j care au inclus municip:.j Turda în sejurul lor dl această vară. f

diferitelor boli, dar şi de binefacerile nămolului sapropclic din apropiere.

să beneficieze de tratamente gratuite în cadrul Complexului Balnear de aici. Ana-Maria VAID:

h * M lx/£ - \ i„T /A -ir.-

* * ! T V i

‘V/

Dacă e vară, vine' vremea concediilor şi a excursiilor. Mare, munte, călătorii în străinătate sau doar un ştrand, avem de unde alege, bineînţeles, după posibilităţi. Unii s-au hotărît deja. Turiştii care au ales ca loc de odihnă ştrandul aparţinînd Complexului turistic Arieşul din Turda sînt aşteptaţi acum în condiţii mai bune faţă de anii precedenţi. Cei care cunosc zona băilor sărate de mai multă vreme se arată mulţumiţi de calitatea serviciilor oferite mai nou. Apa sărată şi ştrandul, modern amenajat, sînt agreate şi de clienţii care îşi petrec concediul pentru prima oară la Turda. La întrebarea ‘ ’ce nu vă place aici?", n-am auzit nici un „nu-miplace! ’ ’ categoric. Iată cîteva replici ale unor persoane intervievate:

„Sîntem din Cluj-Napoca şi ieri am sosit. Ne aflăm pentru prima dată aici, am venit cu cortul. Vom sta o săptămînă. Ne place foarte mult, e linişte, curăţenie, iar împrejurimile sînt frumoase. Preţuri acceptabile, toalete curate, vestiare, duşuri, tot" (Olga Mureşan, 53 ani).

„Poate n-ar strica un loc de camping. Preţurile sînt modeste faţă de Cluj. Apa

. e bună, puţin rece la început, dar ne obişnuim cu ea" (Ionel R ăchită Mureşan, 54 ani).

„Mă aflu pentru prima dată la ştrand aici. Stau în Craiova, la Turda vin în fiecare vară la bunici. Mă simt bine, dar ar trebui să fie mai mulţi tineri" (Ioana C., 15 ani).

„Pentru concediu cu familia este tocmai potrivit: e linişte, amenajare

frumoasă şi curăţenie, muzică şi pădure pe lîngă cort, o atmosferă plăcută" (Vidrean Ileana, 52 ani).

„Singurul lucru care lipseşte este un punct de alimentare, un chioşc. Nu se găseşte în apropiere. Aici se serveşte mîncare, dar mai ales cei care vin cu cortul să aibă de unde se aproviziona cu cîte ceva: lapte, pîine. Apa e bună, ar trebui curăţată puţin cu o plasă. Poate şi nişte căsuţe ar prinde bine. In rest, se vede că sînt oameni gospodari pe aici" (Ignat Vasile, 55 ani).

„Stăm la naşi de o săptămînă şi venim în fiecare zi la ştrand. Ne place mult, acum patru ani nu era atît de frumos şi modem" (Achim Cătălina).

„Stau în Turda şi vin aici pentru că au preţuri accesibile. S-a schimbat faţă de anul trecut, s-a betonat spaţiul din juml bazinului, pînă anul trecut erau

şi trambuline, acum nu mai si; Problema e că vine prea puţin tinere în general puţină lume. Este muzic. discotecă, însă se organizează nuc: în weekend. Ar fi bine să avem un Ie­de joacă măcar" (Teodora, 15 ani).

„Nu am nimic de obiectat, de ace: vin aici. îmi place totul" (Mureş: Anastasia).

Se pare că lumea se simte în large ei la ştrandul de la băile sărate d:: Turda. în afară de cîteva lucruri "n-ar strica" să fie îndreptate, totul; pe placul turiştilor. Dar nimic nu; perfect, se spune. Pentru puţinei; lacune nu trebuie să ne preocupăir U rm ătoarele obiective v iz e a z ă ream enajarea locurilor de joac nefuncţionabile la ora actuală, a spu- şeful ştrandului, Valeriu Bucur.

Amelia-Maria ŞOOS

P O L IT IA C L U J : 9 5 5 ş i 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 P O M P IE R II: 981

9 V

1 4 9 7 - A în c e p u t c o n s tru ire a B is e r ic ii C u r ţ ii D o m n e ş t i d e la P ia tra N e a m ţ, te rm in a tă la d a ta d e 11 n o ie m b r ie 1 4 9 8 .

neputinţă lovenssti

Săptămîna trecută, respectiv joi dimineaţă, ne-am hotărît.să

1 facem un reportaj într-uria dintre comunele clujene, mai precis la Moldoveneşti. Nu mai trecuserăm pe acolo de mai bine de un an şi eram curioşi să aflăm dacă s-a mai schimbat cîte ceva, în bine sau rău, prin părţile locului... în consecinţă, am dat un telefon la Primăria din localitate pentru a ne anunţa sosirea. Întrucît primarul, Paul Kanyaro, era plecat cu treburi, mai mult sau mai puţin personale, am stat de vorbă cu viceprimarul, Ioan Mărginean, care, Ia rîndul Iui, ne-a pasat elegant, spunînd că nu ne poate primi, pentm că trebuie să plece îa cumpărături (şi ce dacă?!), pentm oaspeţii din Ungaria care, cică, urmau să sosească a doua zi în localitate. Şi chiar

' dacă nu eram doriţi prin preajmă, curiozitatea nu ne-a dat pace pînă ce nu am ajuns în comună.

***înainte de a intra în

Moldoveneşti, privirea ne-a fost atrasă de parcelele întinse, cultivate în cea mai mare parte

f cu ceapă, pe care munceau de zor o bună parte dintre localnici. Ulterior am aflat că această ocupaţie, respectiv cultivarea cepei, precum şi a altor legume, este principala sursă de venit pentru majoritatea oamenilor din comună. Am ajuns în sat. Pe uliţe, pline de gropi şi praf, nici ţipenie de om. Cu greu am dat de o bătrînă, cu care nu am putut schimba nici o vorbă, întrucît nu ştia... româneşte. Ne-am continuat plimbarea în speranţa de a găsi totuşi vreun trecător, care să ne povestească despre oamenii locului şi viaţa lor. O persoană impozantă ieşea grăbită pe poarta Dispensarului medical. Ne-am apropiat, cu aceeaşi intenţie, însă medicul generalist, Aurel Oprea, căci despre el era vorba, ne-a repezit spunîndu-ne să ne întoarcem mai tîrziu, pentru că “pleca la o urgenţă”. S-a urcat intr-o Dacie, a demarat în trombă, lăsîndu-ne intr-un nor de praf. Am reuşit, în cele din urmă, să stăm de vorbă cu unii dintre localnici, pe care i-am găsit la magazin şi

. îa... o bere. Că doar era căldură Amarei Oamenii s-au urnit cu

greu să vorbească; se temeau de consecinţe. Din cele cîteva frînturi de cuvinte, ne-am dat seama că în comună, (ară nici o

excepţie, “lucrurile merg rău”,“şchiopătează”... Ba că nu s-auprimit ajutoarele sociale la timp(ultima lună pe care s-au datbani a fost februarie!), ba cădrumurile sînt dezastruoase, bacă nu este apă decît în jumătateasatului, lipseşte gazul metan, căprimarul şi anumiţi consilieriîocali au împărţit ajutoareleprimite de la belgieni... Şi cîteşi mai cîte... motiv pentru carene-am dorit să stăm de vorbăcu cel care gospodăreştecomuna de mai bine de zece ani.Adică cu primarul.

***La Primărie, unde ar fi trebuit

să-l găsim pe Paul Kanyaro, “gospodarul satului”, cam bătea vîntul... în afară de asistenta socială, secretară şi contabilă, nu era nimeni care ne-ar fi putut lămuri cu privire la nedumeririle noastre. Şi ale cetăţenilor, bineînţeles. Cineva ne-a spus că primarul ar fi plecat la Căminul cultural. Aşa că am pornit intr-acolo, înso ţiţi de un localnic, Florin Bodor, care, am aflat ulterior, ar fi fost contracandidatul primarului la ultimele alegeri. Muncitorii pe care i-am găsit la cămin ne-au îndrumat spre “Castel”. în sfîrşit, am dat de persoana cea mai controversată din sat: primarul. Lucra la renovarea clădirii, care aparţine unui descendent al vestitei familii Banffy. Nu ştim care a fost motivul pentru care s-a enervat atît de tare cînd ne-a văzut: că eram însoţiţi de contracandidatul lui sau pentru

ajunge din urmă. Nici laPrimărie nu a fost mai prietenoscu noi. După ce i-am spus-motivul vizitei noastre, în locsă ne lămurească problemele, cucalm şi politeţe, cum îi stă bineunui primar, acesta ne-a deschisuşa urlînd să ieşim afară, “că elnu stă de vorbă cu spionii şiinam icii” . Adică cu noi,reprezentanţii opiniei publice.De ce ne-a perceput aşaprimarul numai el ştie. La felcum el ştie şi de ce merg prostlucrurile în comuna pe caretotuşi o conduce şi, în virtuteaacestui fapt, are nişteresponsabilităţi. De la bunînceput a susţinut una şi bună,că totul merge, prost şi că nuexistă nici o soluţie. Poate, înloc să ne întrebe dacăcunoaştem “legea agriculturii”,ar fi fost totuşi mai nimerit caprimarul să se gîndeascâ lasoluţii pentru ca ngriculura dinlocalitate să meargă mai bine.Să fi fost prea preocupat cugîndul la ce să le pună pe masămusafirilor aşteptaţi. ( Pe ai cuibani, oare?!). Din cîte ştim, darşi din ceea ce am văzut în scurtanoastră incursiune prin părţilelocului, zona este una foartepotrivită pentru agroturism.Primarul ne-a informat că aîncercat această variantă, însănu a ajuns nicăieri. Cum nu aajuns prea departe nici curezolvarea altor problemelocale. Să fie oare din cauză cămetoda lui de relaţionare cuoamenii se reduce la urlete şiţipete? Constatînd pe pieleanoastră comportamentul pe carenu-1 putem califica decît isterical celui ce conduce destinelecelor şapte sate arondatecomunei M oldoveneşti, ceînsum ează peste 3.500 decetăţeni, ne-am gîndit că,probabil, acesta este motivuîpentru care oamenii sîntreticenţi în a vorbi despreproblemele cu care se confruntă.

***Am revenit din Moldoveneşti

mai nedumeriţi decît am plecat. O mulţime de întrebări ce ne-au trecut prin minte au

că am îndrăznit să-l deranjăm în timp ce efectua “munci patriotice”, în loc să fi fost acolo unde ar fi trebuit să fie. în slujba cetăţenilor care l-au votat! Mai mult ne-a strigat decît ne-a invitat să-l urmăm la Primărie. Şi s-a urcat furios în maşină, că a trebuit să facem raliuri pe uliţele comunei pentru a-1

rămas... în aer. La fel ca situaţia comunei, de zece ani încoace. Nu excludem posibilitatea sâ se întîmple şi lucruri bune în zonă, însă noi nu am auzit de ele. Dar abia aşteptăm ca cineva să ni le comunice. ~

Viorica GAJI Ana-Maria VAIDA

C O N C U R SN R .

Doriţi să vă renovaţi casa si simţiţi nevoia unei schimbăm?■... t . * * * ’

Nici o problemă! Avent soluţia pentru dumneavoastră.C o t id ia n u l A d e v ă r u l d e C lu j ş i M a g a z in u l Z u g r a v i l o r ( s t r . D a v id F e re n c n r .7 ) c a r e

c o m e rc ia liz e a z ă o g a m ă la rg ă d e v o p s e le d e c e a m a i b u n ă c a lita te , e m a ilu r i, b a iţu r i, s o lu ţ i i c o m p le te pen tru p ro te c ţia le m n u lu i, c u p o s ib ilita te a n u a n ţă r ii c o m p u te r iz a te a v o p s e le lo r ş i, d e a s e m e n e a , şi o g a m ă d e a c c e s o r ii c o n s tîn d în p e n s u le , b id in e le , g le tie re , v ă p ro v o a c ă la u n c o n c u r s . A d u n în d , în p e r io a d a 1 5 iu l ie -1 5 a u g u s t a .c ., tre i ta lo a n e în o rd in e a a p a r i ţ i i lo r ş i p re z e n tîn d u -v ă cu a c e s te a la M a g a z in u l Z u g ra v ilo r, v e ţi b e n e fic ia d e o re d u c e re d e c in c i la s u tă la p r o d u s e le p e c a re le c u m p ă r a ţ i . A c h iz iţ io n în d m a rfă în v a lo a re d e 1 .5 0 0 .0 0 0 , v e ţi b e n e fic ia d e tra n s p o r t g ra tu it la d o m ic iliu în C lu j-N a p o c a .

Nume...................................................... Prenume.,

Adresa.,

în ultimele zile, în centrul m unicip iu lu i C luj-N apoca, O rgan iza ţia E cologistă G reenpeace a desfăşurat o ac tiv ita te de efectuare de analize chimice referitoare la apa potabilă adusă de diferiţi cetăţeni, în urma mediatizării problemei de formă anterior în mass-media.

Menţionăm că organizaţia de mai sus nu a stabilit nici un fel de condiţii de recoltare, tran sp o rt şi prezen tare a eşantioanelor de apă.

Concluziile lor prezentate în mass-media au stabilit că “apa din Cluj este con tam inată parţial cu plumb, provenit de la ţevi, s-au mai depistat în apa fîntînilor concentraţii dc nitraţi care depăşeau limitele adm ise , provenind din lucrările agricole.

A vînd în vedere că Organizaţia nu a stabilit nici un fel de contact cu Direcţia de Sănătate Publică care are ca un obiectiv principal de ac tiv ita te supravegherea ca lită ţii apei po tab ile d istribu ită prin reţeaua de alimentare cu apă şi avînd în vedere că prin afirm aţiile făcute au creat o stare de nelinişte în rîndul populaţiei, sp e c ia liş tii D irecţiei de Sănătate Publică i-au contactat pe m embrii Organizaţiei în data de 11. 07. 2002 în localitatea Dej, moment în care desfăşurau aceeaşi activitate.

In urma discuţiilor purtate la faţa locului a reieşit că din numărul total de peste 100 de probe analizate din apa din reţea, o singură probă avea un con ţinu t de 0,07 m g/l, afirmativ ei raportîndu-se la o legislaţie neconformă cu cea românească şi conform căreia concentraţia admisă este de 0,01 mg/l. Afirmativ ei nu au luat cunoştinţă de prevederile legislaţiei rom âneşti, care, conform Standardului 1342/ 1991, prevede un conţinut maxim de plumb de 0,05 mg/l, dec ît în urm a d isc u ţiilo r purtate cu noi. Menţionăm că va lo rile p lum bului pen tru restul probelor analizate se încadrau în limitele admise de

legislaţia românească.P recizăm că, în urm a

vizitării punctului de lucru al acestei Organizaţii, metodele utilizate de către Laboratorul m obil sînt m etode rapide, utilizînd teste de Screening colorimetrice, iar referindu-ne la testul de determ inare a plumbului utilizează un test colorimetric rapid recomandat de către producător pentru concentraţii ale plum bului între 0 , 1 - 2 mg/l.

M etoda utilizată de către Direcţia dc Sănătate Publică, Institutul de Sănătate Publică şi Regia Autonomă Judeţeană de Apă Canal este metoda S pectro fo tom etric i dc absorbţie atomică, care arc o sen sib ilita te de ordinul m icrogram elo r/l şi este m etoda standard izată , nu o rien ta tiv ă , iar ana lize le efectuate dc către toate aceste instituţii, inclusiv azi 11. 07. 2002, relevă concen tra ţii m axim e de 0,029 mg/l ale plumbului (anexăm buletinele de analiză), iar interpretările privind calitatea apei dc băut de la reţea se concluzionează num ai în urm a unor determinări în dinamică.

Direcţia de Sănătate Publică are puncte fixe de monitorizare a calităţii apei de băut de la reţeaua centrală de distribuţie şi nu s-a confruntat pînă în prezent cu situaţii de depăşirea limitei admise de plumb.

Referitor la conţinutul în n itra ţi al apelor de fintîni private, există posibilitatea sâ

se fi constatat depăşiri ale lim itelor admise (m axim um 45 m g/l), responsab ilita tea utilizării acestor ape îi revine în exclusivitate proprietarului, el fiind informat şi consiliat de către laboratorul care a efectuat analizele.

Dorim pe această cale să inform ăm corect popu la ţia judeţului şi sâ o asigurăm că apa dc băut de Ia reţeaua de distribuţie sc încadrează în param etrii de p o ta b ilita te conform S tan d a rd u lu i rom ânesc în v ig o a re . Dc asem enea . D irec ţia dc S ănăta te P ub lică roagă ce tă ţen ii ai că ro r p ro b e analizate au avut valori peste limita admisă (0,05 mg/l) la plumb să solicite rcanalizarea acestor ape la L aboratorul Direcţiei de Sănătate Publică Cluj str. N icolae B ălccscu nr. 16, întrucît metodologia dc reco lta re a p ro b e lo r e s te p rec iza tă p rin s tan d ard şi trebuie respectată ca atare. Sc p o t adresa la te le fo n u l 433.645 - non stop sau la 192983 - între orele 07 - 15, în zilele lucrătoare.

Deşi regretăm informaţiile ap ă ru te în m a ss-m ed ia v is-â-v is de ca lita tea apei de bău t, ap rec iem ca şi co n s tru c tiv e a rg u m e n te le fu rn iza te de O rg a n iz a ţia Greenpeace prin faxul primit la D irec ţia de S ă n ă ta te Publică.

Director,sef lucr. dr. Ioan Ştefan

FLdRIAN Director adj.,

dr. Liviu GALOŞ

EURO CASA de la G enerali Asigurări vă protejează locu inţa şi bunurile

Locuinţa şi bunurile rep rez in tă va lo rile m ateria le acum ulate de-a lu n g u l vieţii de către o familie. Este plăcut să te poţi bucura de acestea p e o perioadă îndelungată.P en tru a satisface cât m ai bine cerin ţe le dum neavoastră, G enerali A sigurări c o n tin u ă lansarea de p ro d u se noi cu p o liţa E U R O C A SA - u n serv ic iu com plet d e asigurare a valorilor familiei dum neavoastră in cazul producerii u n o r evenimente ca: incendiu, explozie, cu trem ur şi alte calam ităţi naturale, fu rt, tâ lhărie şi chiar inundaţii p rovoca te de vecini.E U R O C A SA de la G enerali A sigurări este o poliţă accesibilă şi flexibilă , d isponib ilă pen tru dum neavoastră în t re i variante: ST A X D A R D , M E D IE ş t CO M PLETĂ .Pentru mai multe detalii, vă stau cu plăcere la dispoziţie agenţii Generali Asigurări.

G enera li A sig u ră ri S.A.Agenţia Generali Cluj, Str. Petofî Sandor 34

Tel: 064 194 022, Fax: 064 430 861, www.generali.ro

r i;m „ 7 ^ a re a v e a a s u Pra s a o c a ra b in ă a fo s t a re s ta t, ie r i i e a ţă , in a p ro p ie re d e A r c u l d e T r iu m f d in P a r is , im e d ia t

d u p ă t r e c e r e a p re ş e d in te lu i J a c q u e s C h ira c , în c a d ru l d e f ilă m t r a d iţ io n a le d e 1 4 iu l ie .

m o mU n k a m ik a z e d in c a d ru l m iş c ă r ii pa lestin iene radicale J ih a d u l is la m ic , c a re în c e rc a să se in filtreze îri Israel

p e n tru a c o m ite u n a te n ta t s in u c ig a ş , a fos t arestat de s o ld a ţii ş i g ră n ic e r ii is ra e lie n i, au a nun ţa t, ieri, surse

m ilita re , c ita te de AFP,

I n iI w \J

I I Wş S J ' J a 3 Ui i t i J h t m m i i K l f

u r m a r e d in p a g in a 1

problema holocaustului este piatra de încercare pentru ţările candidate la capitolul valori . Pentru a sublinia apoi că “ţara care refuza contruntarca cu acest trecut nu are nici o şansă de admitere . Despre ce este vorba? România este considerată a fi printre ţările care au asemenea problemă, deci, ea trebuie să întreprindă măsurile ce i se cer. Şi care ar consta în ce anume? Pinâ acum. autorităţile române au hotărit sâ dârime toate statuile Iui Antonescu ridicate în diferite oraşe ale ţârii şi să-i şteargă numele dc pc zidurile străzilor cc aminteau câ a existat un om carc a declarat război Rusiei pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei, iar apoi şi a Transilvaniei. Intransigenţii politicieni americani nu s-au mulţumit cu atit. în Palatuî Victoria există o galerie a premierilor, în carc figura şi portretul mareşalului Antonescu. Ei bine, portretul trebuie înlăturat, dacă vrem NATO. Chestiunea este câ asumarea holocaustului a devenit materie obligatorie in examenul dc promovare in Alianţă abia acum. după cc Ungaria, dc exemplu, a fost primită în organizaţie, farâ a i sc cerc să-şi pună cenuşă în cap pentru deportarea evreilor dc pc teritoriul ci şi din zonele ocupate după Dictatul dc la Viena. Iar, dacă ne gindim ce au făcut nemţii cu evreii şi cu ţiganii în cci dc-al doilea război mondial, ar trebui să nc mirăm zi şi noapte cum dc această ţară este membra a Alianţei. Cc-ar mai trebui sâ facă România, conform indicaţiilor respectivilor politicieni americani? Poate sâ organizeze in fiecare localitate simpozioane, în care să fie dezbătută chestiunea mareşalului şi sâ fie pus la zid pentru deportarea evreilor in Transnistria, dc unde unii nu s-au mai intors. Problema ţine dc istoric şi trebuie lămurită de oamenii dc specialitate. Unii politicieni americani sint insă foarte grăbiţi şi doresc acţiuni concrete într-o chestiune care trebuie dezbătută in linişte şi cu toate datele pe masă. Sint “ameninţate” cu ncindudcrca în NATO Slovacia, Letonia, Lituania şi România. Probabil, in cele din urmă, raţiunea va învinge, iar problema holocaustului va trece în plan secund, aşa cum au fost tratate şi altele ivite pc parcurs şi se va ţine seama de ceea ce fac cu adevărat ţările candidate şi cum răspund provocărilor prezentului şi viitorului.

Şeful serv ic iilo r secretegermane susţine că Osama bin Laden este în viată

Liderul reţelei teroriste Al-Qaida, Osama bin Laden, este în continuare în viaţă şi se ascunde în regiunea de la frontiera afgano-pakistanezâ, a.declarat şeful serviciilor de informaţii germane, August Haiming, în ediţia de duminică a publicaţiei “Welt am Sonntag”, citată de AFP. Haiming apreciază că peste 5.000 de membri Al-Qaida se află în Afganistan şi Pakistan, in timp ce mulţi alţii s-au întors în ţările lor.

“Vor încerca din nou să lovească”, a avertizat şeful serviciilor secrete germane.

Victor Oiorliea critică unele prevederiaie proiectului Legii partidelor politice

Preşedintele PNŢCD, Victor Ciorbea, a apreciat că unele prevederi ale proiectului Legii partidelor politice, adoptat de Camera Deputaţilor, aduc atingere dreptului de asociere şi libertăţii de exprimare. Liderul ţărănist a spus, într-o conferinţă de presă, că “nu se sperie” de numărul de 50.000 de adeziuni pe care trebuie să le prezinte o formaţiune politică, dar că principiul legii aduce atingere dreptului de asociere şi libertăţii de exprimare. “Nu ne sperie numărul de50.000 de semnături sau de adeziuni. Le vom prezenta şi vom face dovada că avem mai multe. Principiul în sine este de natură să aducă atingere acestor drepturi şi libertăţi fundamentale consacrate de Constituţie, consacrate de Declaraţia universală a drepturilor omului”, a spus Ciorbea. El a afirmat câ, dacă se dorea o simplificare a scenei politice româneşti,

aceasta se putea obţine, de exemplu, prin mărirea numărului de voturi pe care trebuie sâ le obţină un partid politic la alegerile locale sau parlamentare.

“Această formulă ajunge la cote ce vizează absurdul. Obligaţia de a reînscrie partidul din patru în patru ani este un demers hiperbirocratic pe care nu îl regăsim, nu în Europa democratică sau în lumea democratică în general, dar nu îl regăsim nici măcar în ţările din CSI, din fostul spaţiu sovietic. Nu există reglementări similare”, a spus Ciorbea.

El a reamintit de situaţia prin care a trecut PNŢCD, care a riscat să fie desfiinţat juridic. “Noi am luptat, mai bine de opt luni, ca să asigurăm dreptul la existenţă juridică a unui partid ce există de 150 de ani. Am cîştigat pînă la urmă şi datorită solidarităţii extraordinare a familiei politice din care facem parte”, a spus Ciorbea.

Tineretul ţărănist a lansat un “Apel împotriva prefăcătoriei”

Tineretul ţărănist a lansat un “Apel împotriva prefăcătoriei”, în care declară începută bătălia pentru România, pentru viitorul tinerilor în cadrul unui capitalism curat, în carc oamenii sâ aibă încredere şi care să ducă la bunăstare.

Apelul este precedat dc o declaraţie politică în carc sc afirmă că ţara sc află în pragul celei mai grave crize morale din istoria modernă, ale cărei cauze rezidă în: cadrul administrativ, carc promovează sisteme bazate pc plafonare, obedienţă şi uniformizare; cadrul politic, carc conduce, prin lipsa dc reprezentare a opţiunilor, la o criză dc identitate fară precedent; cadrul legislativ, carc dezvoltă şi perpetuează un sistem economic ncloial şi discriminator.

Tinerii ţărănişti afirmă decizia dc a acţiona împotriva celor care “din amatorism, din interes sau din inconştienţă sint gata să transforme România într-o ţară a izgonirii”.

Apelul afirmă câ este o prefăcătorie să vorbească despre viitor aceia “carc distrug sistematic, prezentul”, să vorbească despre

necesitatea protecţiei sociale tocmai “îmbogăţiţii de pe urma disperării sociale”. Tot o prefăcătorie este câ “promotorii unui sistem clientelar de cea mai pură esenţă centralistă” să vorbească despre economia dc piaţă sau câ “profitorii tranziţiei” să vorbească despre capitalism. în opinia ţărăniştilor reprezintă prefăcătorie, ca aceia care nu au făcut nimic pentru tineri să vorbească despre rolul politic al tinerilor sau cei carc susţin câ politica tineretului este diferită de cea a naţiunii. Tineretul ţărănist arată câ tînăra generaţie este capabilă să-şi construiască singură viitorul, că sprijină adoptarea unui cadru legislativ care sâ permită responsabilizarca parlamentarilor faţă dc alegători şi câ sînt adepţii “unui capitalism curat, nu al unuia furat”. Tinerii susţin câ forţa şi maturitatea unei formaţiuni politice trebuie date de puterea organizaţiilor dc tineret şi fac apel la toţi cei care încă mai cred în şansa tinerilor sâ li sc alăture, apreciind că un partid al tinerilor reprezintă o “prefăcătorie la fel de mare” ca şi un partid al vîrstnicilor.

Anchetă a Poliţiei în cazul unor fete dintr-un centru de plasamentcare au pozat goale

P o liţiş tii vaslu ien i au început, la sfîrşitul aceste i săp tăm în i, o anchetă privind cazul m ai m u lto r fe te d in tr -u n c e n tru de plasam ent din Bîrlad, care au pozat goale p e n tru un f o to g ra f german.

“Pînă acum, nu s-a c o n tu ra t n ic i o in fra c ţiu n e în ac es t caz, întrucît fetele nu mai sînt minore. Toate au peste 18 ani, deşi majoritatea locuiesc în continuare în centrul de p lasam ent. M ulţi tineri rămîn în centrele de plasam ent şi după

ce îm p lin e s c v îr s tă m ajoratului, pentru că nu au o altă variantă. Deşi, în acest caz, statul nu le m ai o fe ră protecţie, ei locuiesc în con tinuare aco lo fă ră fo rm e le g a le ” , au precizat sursele citate. P o tr iv it le g ii , c o p iii in s t i tu ţ io n a l iz a ţ i p o t răm îne în ce n tru l de

• plasament pînă la 18 ani, după vîrstă m ajoratului ei beneficiind de această formă de ocrotire num ai dacă urm ează o form ă de în v ă ţăm în t (şco a lă postliceală, colegiu sau facultate). Toate tinerele care apar în fotografiile

m e n ţio n a te au declarat poliţiştilor că fo to g ra fu l g e rm a n Joachim P faff (72 de ani) “nu le-a obligat sâ pozeze şi că au facut-o de bunăvoie”, afirmă aceleaşi surse.

Sursele m enţionate au ad ău g at câ es te posibil ca o parte din fo to g ra fiile în care fetele apar dezbrăcate sâ fi fost făcu te în 1998. P o liţiş ti i urmează sâ stabilească acum de cînd datează fotografiile şi dacă, la acea d a tă , v re u n a dintre fete era minoră.

Valeriu Stoica:"Trebuie să înceteze toate atacurilela adresa lui Theodor Stolojan"

Teoretic, V aleriu Stoica mai este preşedintele PNL pînă la congresul extraordinar de la sfîrşitul lunii august. Practic, însă, el a preferat să facă un pas înapoi, delegîndu-1 pe Theodor Stolojan sâ se ocupe de partid pînă la sfîrşitul verii.

într-un scurt interviu, Stoica recunoaşte că a sperat în “soluţia Stolojan” încă de la începutul crizei din PNL. El susţine că se retrage cu inima împăcată că a lăsat partidul “pe mîini bune” şi face apel Ta membrii grupării Patriciu să înceteze atacurile la adresa lui Stolojan.

Reporter: Domnule Valeriu Stoica, acum cîteva zile aţi anunţat oficial că nu o să mai candidaţi la şefia partidului. în plus, aţi delegat atribuţiile pe care le deţineaţi în c a lita te de lid e r al PNL către preşedintele Consiliului Naţional, Theodor Stolojan. Acum, fiind oarecum în afara scenei, în ce mod com entaţi ultimele evenimente care au avut Ioc în interiorul PNL?

Valeriu Stoica: Nu pot să vă ascund faptul că sînt foarte satisfăcut de rezultatul acestor evoluţii. Cu atît mai mult cu cît, aşa cum am spus şi în alte intervenţii ale mele, cred câ fiecare liberal trebuie să pună interesele partidului mai presus de interesele personale. De aceea, sînt bucuros câ am avut ocazia să demonstrez personal acest lucru. Am avertizat, încă de la început, că în discuţie nu este capul lui Valeriu Stoica sau scaunul preşedintelui, ci găsirea celei mai bune soluţii pentru depăşirea blocajului existent la vîrful PNL. lată că acum se conturează, aşa cum am sperat încă de la început, o soluţie benefică pentru partid şi pentru sistemul politic românesc.

Rep.: Care a fost rolul dumneavostră în desfăşurarea recentelor evenimente din PNL?

V.S.: Principala mea preocupare în acest interval de timp a fost sâ creez condiţiile necesare ca partidul să reacţioneze la tendinţele distructive interne în sensul găsirii unei soluţii coerente, în interesul liberalismului românesc. însă, principalul merit pentru această victorie a bunului simţ şi a responsabilităţii aparţine lui Theodor Stolojan, Senatului Liberal, liderilor de filiale şi, nu în ultimul rînd, membrilor PNL care au dat un exemplu de luciditate şi realism politic.

Crearea condiţiilor pentru identificarea unei soluţii viabile pentru partid şi implicarea celor pe care i-am enumerat îmi dau convingerea că s-a conturat cadrai neceasar pentru stoparea distragerii partidului din interior. S-a dovedit că, în vremuri grele pentru PNL, liberalii sînt responsabili şi serioşi în abordarea şi soluţionarea unei crize majore.

Rep.: Credeţi că se va mai întîmpla ceva no tab il în PN L, pînă la congresul extraordinar?

V.S.:, De acum înainte, poziţia mea va fi una de neutralitate şi, de aceea, comentariile mele în această perioadă vor fi limitate la aceşti parametrii. Totuşi, pot spune că mă raliez poziţiei Senatului liberal, care a cerat încetarea disputelor prin intermediul presei. Acum, cînd Stolojan şi-a reafirmat intenţia de a candida la preşedinţia PNL, consjder că trebuie să ia sfîrşit toate atacurile la adresa dumnealui, toate încercările de discreditare şi etichetările tendenţioase prin care se încearcă demobilizarea puternicei mişcări pro Stolojan şi pro reformă, din partid. Măcar acum, în al doisprezecelea ceas, ar fi bine ca toţi liderii liberali să demonstreze că sînt preocupaţi de binele partidului nostru.

'S .R .L .A u s rz s tă p~n 5 C. nr. 1 2 3 /1 9 3 1 . judecSssna Ckj-

V r a r s iF a S Î3 05ciul F e îs tru lu i Comerţului zsA'w C'j;."sub r.r. J /1 2 /3 C 8 din 22.03.1931 cod

“ 2 0 4 - '

ILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28;E -m a il:a d e v q r@ e u ro w e b .ro - re d a c ţia E -m a il: re c la m a _ a d e v c j@ e u ro w e b .ro - p u b lic ita te

Tel/fax:S ecre tar de redacţie:Horea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂJENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: T E L : 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; P U B LIC ITA TE : T E L ./F A X :1 9.73.04; D IFU ZAR E M ICA P U B LIC ITA TE : TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEUFAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

7? «ŢTj't•r *

TIPARUL EXECUTAT LA G a r a m o n d