ziarul flux, ed. 8 (981)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

7.03.2015

Noros, -1 8 0C

6.03.2015

Noros, -1 6 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................21.06861 Do lar ame ri can ............. 19.06751 Leu românesc ................. 4.73991 Ru blă ru sească ............... 0.3101

Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Caracterul nu se poate dez-volta în liniște și pace. Numai prin încercare și suferinţă se poate întări sufl etul, însufl eţi

ambiţia și atinge succesul.

Helen Adams Keller

Cursul valutar 6.03.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 6 martie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Timotei; Sf. Eustaţie, Ep. Antiohiei

Cum a fost furată populaţia de milioane de lei şi cine sunt beneficiarii jafului

Kievul aşteaptă arme letale de la Washington. Europa se mai opune

Preţuri mai mari la principalele produse agricole

CV-ul premierului, subiect de studiu şi de bancuri în Parlament

33

44

66

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SCANDALOS

ECONOMIC

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 8 (981)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

După mai bine de un sfert de veac de la căderea co-munismului și tot atâta vreme de recuperări masive a unei multitudini de autori trecuţi la index sub vechiul regim, fi lozoful, geopoliticianul, prozatorul și poetul Jean Parvulesco rămâne practic necunoscut în Româ-nia, iar în Republica Moldova nici atât. Nicio carte din cele peste treizeci de volume încă nu a fost tradusă în limba română. Această personalitate fascinantă, mis-terioasă, vulcanică s-a afi rmat din plin la Paris, fi ind apreciată ca una dintre cele mai strălucite minţi vizi-onare ale secolului. Recuperarea ei cât mai grabnică și mai complexă reprezintă o necesitate stringentă pentru mediile intelectuale care râvnesc să pătrundă realitatea dincolo de aparenţe, să desprindă semnifi -caţiile spirituale, transistorice și metaistorice ale eve-nimentelor.

Astăzi iniţiem efortul de introducere în circuitul public din Republica Moldova a acestei fi guri de excepţie. De acum încolo, săptămânalul „Flux” și portalul www.fl ux.md vor publica o serie de materiale dedicate lui Jean Parvulesco, precum și texte aparţinând marelui exilat de la Paris. Efortul nostru este înlesnit de evenimentul ce s-a ţinut recent în capitala României, la care am avut onoarea să fi u prezent. Am avut grijă să înregistrez prin-cipalele luări de cuvânt, precum și să le cer vorbitorilor să-mi expedieze textele propriilor intervenţii.

Informăm că în zilele de 28 februarie și 1 martie, în sala de conferinţe Crystal Palace din București, la iniţi-ativa RussiaToday.Ro, a avut loc colocviul dedicat per-sonalităţii marelui fi lozof mistic român Jean Parvulesco. Printre vorbitorii de bază au fost Constantin Parvulesco (Italia), Stanislas Parvulesco (Franţa), Laurent James (Franţa), Arnaud de l’Estoile (Franţa), Alex Wyeth (Elve-ţia), Claudio Mutti (Italia), Natalia Melentyieva (Rusia) și Aleksandr Dughin (Rusia) – via Skype.

În calitate de moderatori ai colocviului au fost dr. Vlad Sauciuc, Dragoș Dumitriu, Dan Mușetoiu. Pe durata ce-lor două zile, Vlad Sauciuc a făcut efortul să traducă pen-tru public intervenţiile rostite în franceză și engleză.

În prima zi a colocviului, după câteva cuvinte de salut și de precizare făcute de organizatori, cel care a evocat opera și personalitatea gânditorului de origine română a fost fi ul acestuia, Constantin Parvulesco, care și-a ţinut discursul în limba franceză. Prezentăm în continuare versiunea tradusă a intervenţiei sale, nu înainte însă de a oferi câteva informaţii, preluate de la RussiaToday.Ro, despre acesta.

IURIE ROŞCA

JEAN PARVULESCO, întoarcerea acasăEconomia

Moldovei se îndreaptă spre

recesiune

Economia moldove-nească încetinește con-tinuu, iar în lipsa unor reforme structurale vi-zibile, aceasta ar putea intra în recesiune în 2015. Indicele Compo-zit Anticipator, calculat lunar de Expert-Grup, este în scădere pentru a treia lună consecu-tiv, această dinamică denotând continuarea presiunilor negative asupra economiei naţi-onale.

Continuare în pag. 2

Parlamentul a extins ieri perioada de activitate a Comisiei speciale de anchetă privind situaţia din sistemul fi nanciar-bancar. Președintele comisiei, Marcel Răduca-nu, a mai solicitat încă 15 zile pentru continuarea audierilor și examinarea documentelor prezentate de mai multe instituţii abilitate, în vederea ela-borării unui raport fi nal.

„Ţinând cont de complexitatea

materialelor care urmează a fi exa-

minate, este necesară o perioadă su-

plimentară”, a explicat acesta.

Pe de altă parte, deputatul socia-

list Igor Dodon, membru al comisiei

respective, și-a exprimat dezacordul

cu solicitarea lui Răducanu și a criti-

cat dur activitatea comisiei speciale.

În opinia lui, activitatea acesteia

este tergiversată intenţionat. „Este

straniu că în 15 zile nu au fost pre-

zentate informaţiile solicitate”, a

acuzat acesta.

Dodon a mai declarat că Banca Na-

ţională nu prezintă hotărârile secrete

adoptate de Guvern și Consiliul de

Administraţie al Băncii de Economii.

Doar se mimează investigarea si-

tuaţiei de pe piaţa valutară și cazu-

rile celor trei bănci cu probleme, a

opinat deputatul.

În replică, șeful comisiei a preci-

zat că toate materialele solicitate

au fost prezentate, doar că niciun

membru al comisiei nu s-a apropiat

să ia cunoștinţă de ele.

Comisia de anchetă a fost creată la

19 februarie, urmând să prezinte un

raport privind situaţia de pe piaţa

fi nanciar-bancară în timp de 15 zile.

FLUX

Comisia de anchetă pentru elucidarea situaţiei de pe Comisia de anchetă pentru elucidarea situaţiei de pe piaţa fi nanciar-bancară îşi prelungeşte activitatea piaţa fi nanciar-bancară îşi prelungeşte activitatea

6 MARTIE 201522F L U XF L U X Actual

După mai multe amâ-nări, săptămâna aceasta a fost pus în funcţiune gazoductul Iași–Ungheni. Potrivit contractului, în 2015 România va livra ţării noastre peste un milion de metri cubi de gaze, la preţul de 1010 lei românești pentru mia de metri cubi, adică în jur de 255 de dolari.

În opinia viceministrului Economiei,Valeriu Triboi, continua-rea acestui proiect, realizat cu susţi-nerea fi nanciară a Uniunii Europene, va permite, în fi nal, diversifi carea surselor de asigurare a pieţei ener-getice a ţării, dar și reducerea pre-ţului la gaze pentru consumatorul fi nal.

Deocamdată însă, tariful pentru consumatorii care vor primi gaz ro-mânesc prin conducta Iași–Ungheni nu se va modifi ca, chiar dacă acesta este cu aproximativ 20 la sută mai ieftin decât cel livrat de Gazprom. Acest lucru a fost precizat de Vale-riu Triboi în cadrul ceremoniei de lansare ofi cială a livrării gazului din România.

Astfel, chiar dacă preţul de achi-

ziţie a gazului românesc este mai

mic, consumatorii persoane fi zice

vor achita în continuare 6223 de lei

pentru mia de metri cubi, la fel ca și

pentru gazul livrat de Gazprom prin

reţeaua „Moldova-Gaz” și care costă

în prezent 311 dolari, potrivit News-

Moldova.

„Tariful pentru consumatorul fi -

nal nu va modifi cat la moment, din

cauza volumului mic importat prin

această conductă, aproximativ un

procent în mixul total de gaze. Con-

sumatorii vor plăti același tarif ca și

pentru gazul primit de la „Moldova-

Gaz”, a declarat Triboi.

Viceministrul a mai afi rmat că

până în anul 2017, când se preconi-

zează fi nalizarea construcţiei con-

ductei Ungheni–Chișinău, nu vor fi

semnate contracte cu niciun consu-

mator.

„Nu se semnează contracte, to-

tul rămâne așa cum este. Din 2017,

când va fi fi nalizat gazoductul Un-

gheni–Chișinău, atunci vor fi reîn-

cheiate alte contracte”, a spus Triboi.

Potrivit unor estimări preliminare,

extinderea gazoductului la Chișinău

ar mai necesita o investiţie de 110-

150 de milioane de euro.

Conform viceministrului, România

va livra anual Moldovei în jur de 1

milion de metri cubi de gaze, volum

mic în comparaţie cu consumul ţării,

care ajunge într-un an la 1,2 miliar-

de de metri cubi.

„Nu avem, deocamdată, posibili-

tăţi tehnice ca să importăm mai mult

gaz prin conducta Iași–Ungheni”, a

declarat Triboi.

Viceministrul a mai precizat că pe

teritoriul Moldovei, gazul importat

din România va fi livrat prin reţeaua

ce aparţine întreprinderii „Moldova-

Gaz”.

ANRE a stabilit pentru Î.S. „Vest-

moldtransgaz”, compania care va

asigura transportarea gazelor prin

intermediul gazoductului Iași–Un-

gheni, un tarif pentru serviciul de

transport de 20,90 lei pentru mia de

metri cub, precizează bani.md.

Deocamdată, vor fi în jur de 10 mii

350 de benefi ciari ai gazului româ-

nesc, din 19 sate ale raionului Un-

gheni și două localităţi din raionul

Nisporeni.

Miercuri, 4 martie, în cadrul unei

întrevederi la București cu ministrul

Afacerilor Externe, Natalia Gher-

man, premierul României, Victor

Ponta, a salutat demararea livrărilor

de gaze naturale prin gazoductul

Iași–Ungheni, menţionând că acesta

este un prim pas pentru diversifi ca-

rea căilor de aprovizionare a Repu-

blicii Moldova cu gaze naturale și

consolidarea securităţii energetice

a ţării.

Pe de altă parte, consilierul minis-

trului Energiei din România, Tudor

Popescu, a declarat pentru postul

TV Money Channel că adoptarea

deciziei de livrare a gazelor ieftine

în Republica Moldova nu s-a făcut

cu respectarea prevederilor legale,

existând astfel riscul unei anchete

penale.

„Începutul livrării de gaze este,

mai degrabă, o decizie politică. Este

adevărat că în acest sens există și un

interes naţional, dar decizia trebu-

ia să fi e adoptată în corespundere

cu toate prevederile legislaţiei. De

exemplu, ea trebuia să fi e discutată

și la Consiliul Suprem de Apărare a

Ţării (CSAT)”, a specifi cat consilierul,

citat de mold-street.com.

Acesta a făcut trimitere la un caz

de acum câţiva ani de livrare a gaze-

lor ieftine pentru niște întreprinderi

din România, care face acum obiec-

tul unei anchete DNA, doi foști mi-

niștri ai Economiei, Varujan Vozgani-

an și Adriean Videanu, fi ind urmăriţi

penal.

FLUX

Gaz mai ieftin din România, dar nu şi pentru consumatoriGaz mai ieftin din România, dar nu şi pentru consumatori

PLDM, PD şi PCRM, împotriva amendamentului care interzice

înregistrarea instituţiilor media în zone off-shore

Parlamentul a votat ieri, în lectura a doua, un proiect de lege care va obliga instituţiile mass-media să dez-văluie numele propri-etarilor săi reali. Însă deputaţii din coaliţia minoritară PLDM-PD, dar și cei din PCRM, nu au susţinut amen-damentul propus de legislatorul PL, Corina Fusu, de a indica expres în Codul Audi-ovizualului că între-prinderile înregistrate în zonele off -shore nu pot fi proprietari de instituţii de presă, pentru a proteja acest domeniu, potrivit jurnal.md.

Deputatul PL a accentuat că opinia publică trebuie să cunoască nu doar cine sunt proprietarii instituţiilor de presă, dar și din ce surse sunt fi nan-ţate acestea.

„Domeniul audiovizualului este la fel de important ca cel bancar. Sis-temul bancar este protejat prin aceeași interdicţie pe care propun să o acceptăm și pentru domeniul audiovizualului. Este important să cunoaș-tem nu doar numele proprietarilor, dar și sursa de bani care alimentează o televiziune sau alta”, a declarat Corina Fusu.

„Sper că sunteţi sinceri când vorbiţi de proprietarii benefi ciari ai insti-tuţiilor media, pentru că legea așa cum e propusă este doar o vorbăraie”, a adăugat și liberalul Valeriu Munteanu.

Amendamentul a fost susţinut însă doar de 38 de deputaţi, cei din PLDM, PD și PCRM abţinându-se de la vot.

„Foarte des deviem de la scopul iniţiativei. Scopul este de a oferi trans-parenţă astfel ca să cunoaștem benefi ciarul fi nal. Acesta este scopul pe care trebuie să-l urmărim. Nu trebuie să urmărim restricţii. Din contra, avem nevoie de investiţii”, a menţionat deputatul PLDM, Vlad Filat.

„Termenul de zonă off -shore nu este unul juridic. Este o literatură cura-tă. Nu este clar pentru nimeni. Nu are niciun sens să includem un astfel de termen”, a opinat deputatul PCRM, Oleg Reidman.

Sursa precizează că proiectul de lege este iniţiat de PLDM și a fost apro-bat în prima lectură de Parlament în vara anului trecut. Atunci, mai mulţi deputaţi s-au arătat sceptici, declarând că modifi cările se vor face doar pe hârtie, astfel încât proprietarii instituţiilor de presă vor avea în continu-are posibilitatea să rămână în umbră, iar problemele precum monopolul pe piaţa de publicitate vor persista.

FLUX

Un nou scandal legat de numele premierului Chiril Gaburici a ajuns ieri subiect de discuţii, dar și de bancuri în Parla-ment. O investi-gaţie realizată de Ziarul de Gardă cu referire la CV-ul prim-ministrului arată că acesta nu a reușit să susţină bacalaureatul în perioada în care a studiat la Colegiul Republican de Microelectronică și Tehni-că de Calcul (CRMTC), iar diploma de ab-solvire a studiilor superioare a obţinut-o la secţia fără frecvenţă a Universităţii Slavone din Republica Moldova.

Surse din cadrul CRMTC au precizat pentru publica-

ţie că acesta a studiat la colegiul în cauză în perioada

1992-1995 și a participat la examenele de bacalaure-

at, dar că nu i-a fost eliberată diploma de BAC. Moti-

vul ar fi că nu a susţinut toate examenele.

Directorul executiv al Universităţii Slavone, Andrei

Babenco, a refuzat să spună în baza căror documente

a fost înmatriculat Gaburici la respectiva instituţie de

învăţământ. Însă rectorul Tatiana Mlecico a confi rmat că actualul premier a venit la Universitate de la ASEM

și și-a încheiat studiile aici în 2004.Rămâne la fel de neclar în baza a ce acte a fost în-

matriculat Gaburici la Academia de Studii Economice

și de ce nu și-a fi nalizat aici studiile. Rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, a confi rmat că premierul a în-

văţat o perioadă scurtă în cadrul instituţiei, dar nu a dat detalii, pe motiv că ar fi vorba de date cu caracter

personal.Deputatul liberal Valeriu Munteanu a cerut ieri să

fi e audiată în Parlament ministrul Educaţiei, Maia Sandu, pentru a clarifi ca situaţia.

„Să ne spună dacă a

fost sau nu exmatriculat

Chiril Gaburici de la Cole-

giul de Microelectronică

și Tehnică de Calcul, dacă

are diplomă de bacalau-

reat, dacă a fost exmatri-

culat de la ASEM și dacă

este valabilă diploma de

studii pe care a obţinut-o

la Universitatea Slavonă”,

a solicitat Munteanu.

Precizăm că Universita-

tea Slavonă a fost fonda-

tă în 1997, însă până în

decembrie 2003 a activat

în baza unei licenţe provi-

zorii, potrivit informaţiei

prezentate de ministerul

de resort.

Guvernul a reacţionat și a precizat în cadrul unui

comunicat de presă că CV-ul prim-ministrului Chiril

Gaburici conţine toate datele relevante despre studi-

ile obţinute de acesta.

„Cu referire la examenele de bacalaureat, precizăm

că în perioada respectivă, acestea nu erau obligatorii

pentru a fi admis în instituţiile de învăţământ superi-

or. Mai mult ca atât, cea mai mare parte a candidaţilor

era admisă la studii în baza atestatului și a examene-

lor de admitere”, se mai arată în document.

În ceea ce privește activitatea „uneia dintre institu-

ţiile de învăţământ în care și-a făcut studiile prim-mi-

nistrul”, serviciul de presă al Guvernului recomandă

ca astfel de întrebări să fi e adresate instituţiei vizate.

Acum despre bancuri și despre haz de necaz. Depu-

tatul socialist Igor Dodon a sugerat că ministrul Edu-

caţiei ar trebui să-l oblige pe noul său șef de la Gu-

vern să susţină BAC-ul și doar apoi să experimenteze

pe seama copiilor, notează deschide.md.

Iar deputatul liberal Anatol Șalaru a scris următoa-

rele pe o reţea de socializare: „Nu contează faptul că

a fost un pic repetent și un pic exmatriculat. Ceea ce

contează e că trebuie să fi e mai prost decât Șăfu. Că

de nu…, vezi ce a păţit Leancă”. Șalaru se mai întrea-

bă dacă cei de la Bruxelles știu că guvernarea de la

Chișinău le trimite un repetent pentru negocieri.

FLUX

CV-ul premierului, subiect de studiu şi de bancuri în Parlament

6 MARTIE 2015 33 F L U XF L U X

După acordarea votului de încre-dere pentru Guvernul Gaburici, gu-vernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, anunţa victorios că leul își va întări poziţiile, iar piaţa valuta-ră se va stabiliza.

„Ceea ce se întâmplă pe piaţa va-lutară este o reacţie excesivă a par-ticipanţilor de pe piaţă. Intervenţiile pe care le efectuăm dau deja rezul-tate”, afi rma acesta.

La fel de optimist se arăta și pre-mierul Chiril Gaburici, însă întărirea monedei naţionale nu a durat prea mult.

Statul a „aspirat” rezervele populaţieiPărerile guvernatorului privind

„reacţiile excesive” nu par să fi e îm-părtășite de experţii fi nanciari. Aceș-tia consideră că fl uctuaţiile mari de pe piaţa valutară au fost provocate artifi cial, mai întâi prin crearea unui defi cit de valută străină, iar apoi de lei. Panica a fost intensifi cată de ief-tinirea și apoi scumpirea valutei na-ţionale, iar populaţia a fost sărăcită cu sute de milioane de lei prin ope-raţiunile de schimb valutar.

Deprecierea masivă a leului mol-dovenesc a atras după sine majorări substanţiale de preţuri, care devalo-rizează și mai mult veniturile și așa mizere ale populaţiei. Chiar dacă între timp valuta naţională s-a mai apreciat, preţurile cu siguranţă nu vor reveni la cele iniţiale, cel puţin, nu în ritmul cu care au crescut.

Referindu-se la perioada de pră-bușire a valutei naţionale, fostul

ministru de Finanţe, Veaceslav Ne-gruţă, a scris pe blogul său că au fost „3 zile negre” în care cineva s-a îmbogăţit pe seama cetăţenilor Re-publicii Moldova:

„Cine face și aplică așa inginerii are mare tărie de caracter și pârghii sufi ciente pentru a rămâne neob-servat. Încă acum o lună spuneam: 3 pași care vor fi aplicaţi: crăcănarea cursului, coordonarea brutală (ace-lași curs la toţi), și trei – „nu avem lei”.

Bravo BNM! Încă o misiune rea-lizată cu succes. Unii își socotesc veniturile, iar consumatorii, adică populaţia – rezervele rămase. Dacă au mai rămas. Cum zicea guvernato-rul? „A venit momentul când trebuie de scos rezervele și economiile din saltele”? Aspirator, nu stat! Dar cum rămâne cu pierderile și falimentul unor afaceri și domenii care urmea-ză? Cum rămâne cu salariile și pen-siile devalorizate, chiar dacă unele erau proaspăt majorate?”

BEM a obţinut cele mai mari profi turi din diferenţele de curs de schimb valutarExpertul economic Stanislav Ma-

dan vorbește și el despre benefi ci-arii evoluţiilor de pe piaţa valutară. Evident, nu este vorba de populaţia care privește neputincioasă cum scade puterea de cumpărare a le-ului. „Băncile comerciale câștigă constant din diferenţele de curs de schimb valutar, însă la creșterea os-cilaţiilor valutare, în cazul dat, a ni-velului de depreciere a monedei na-ţionale, veniturile generate pentru bănci se majorează simţitor”, scrie Madan pe blogul său, menţionând că anul 2014, când leul a pierdut aproape 20% în faţa dolarului, este o bună dovadă în acest sens.

„Astfel, în anul 2014, băncile mol-dovenești au raportat câștiguri din diferenţele de curs de schimb în va-loare de 753,2 milioane de lei sau în creștere cu 21,8% faţă de perioada similară a anului precedent. Surprin-zător sau nu, cele mai multe profi -turi din cursul de schimb au fost ob-ţinute de… Banca de Economii, cu un total de 145,4 milioane de lei sau aproape ¼ din total (23,4%)”, preci-zează Madan.

Analizând diferenţa dintre rezul-tatele anuale și cele raportate în primele 10 luni ale anului 2014, ex-pertul relevă că în lunile noiembrie și decembrie, băncile locale au reu-șit să genereze 35,5% din rezultatul anual înregistrat de sector.

„Din nou surprinzător sau nu, dar cea mai activă în această perioadă a fost… Banca de Economii, care în perioada dată a acontat venituri din cursul de schimb de 136,6 milioane de lei”, arată Stanislav Madan.

Astfel, expertul deduce că anume această bancă a fost cel mai mare purtător de cerere de valută, care a dezechilibrat în cele din urmă piaţa valutară și a condiţionat devaloriza-rea și mai accelerată a leului.

Conducerea BNM şi creditele cu dobândă de 0,5%Vorbind despre jaful la care a fost

supusă populaţia, de modul pervers în care a fost deposedată de puţi-nele rezerve pe care le-a avut, nu putem să nu remarcăm cinismul și lipsa de scrupule a autorităţilor. Vă

amintim că guvernatorul BNM, Do-rin Drăguţanu, a pus o parte din vina pentru haosul de pe piaţa valutară pe seama celor care ţin valuta „la saltea” și a îndemnat populaţia să-și mai limiteze consumul. Culmea este că acest demnitar, care are impresia că oamenii de rând, pensionarii cu pensii de nici o mie de lei, stau cu fundul pe saltelele burdușite cu do-lari și consumă în exces, ridică lunar un salariu de aproximativ 75 de mii de lei pentru munca grea și extrem de rezultativă pe care o depune.

Însă salariul exorbitant (pentru cea mai săracă ţară din Europa) este fl oare la ureche pe lângă faptul că guvernatorul, dar și alţi înalţi func-ţionari de la BNM benefi ciază la discreţie de credite preferenţiale cu o dobândă incredibilă de 0,5%. O in-vestigaţie a Centrului de Investiga-ţii Jurnalistice arată că în februarie 2011, Drăguţanu a luat un credit de 840 de mii de lei, și nu de la o bancă comercială, ci chiar de la BNM, insti-tuţie pe care o conduce.

„Creditul pe care ofi cialul l-a obţi-nut este indicat și în declaraţiile cu privire la venituri și proprietăţi pe care acesta le-a depus, în ultimii ani, la Comisia Naţională de Integritate (CNI), în ele însă fi ind ascunsă de-numirea instituţiei care le-a oferit. Dar din declaraţii afl ăm că creditul, care trebuie rambursat până în oc-tombrie 2016, are o rată a dobânzii extrem de atractivă și nemaiîntâl-nită pe piaţă, de doar 0,5%. Cu alte cuvinte, familia Drăguţanu plătește cu aproximativ 20 de mii de lei mai mult peste suma pe care a contrac-tat-o de la BNM, în condiţiile în care, muritorii de rând, pentru un credit asemănător, obţinut de la băncile comerciale, ar trebui să plătească în plus vreo 600 de mii de lei peste suma împrumutată, respectiv, nu mai puţin de 1,4 milioane de lei, dacă facem calculele raportându-ne la o rată anuală a dobânzii de 15%”, se arată în investigaţie.

Soţia guvernatorului este fonda-toarea a cinci SRL-uri, cu afaceri în mai multe domenii. Firma „Anodilia” SRL, de exemplu, a câștigat, doar în 2013, trei contracte cu instituţiile statului pentru organizarea unor evenimente, în valoare de sute de mii de lei.

Autorii investigaţiei arată că și Emma Tăbârţă, care deţine funcţia de viceguvernatoare încă din 2008, a obţinut, la fel ca șeful său, Dorin Drăguţanu, în 2010, un credit pre-ferenţial de 2 milioane de lei, cu aceeași dobândă de doar 0,5%, de la BNM. Banii urmează a fi rambur-saţi timp de 15 ani, respectiv, până în 2025.

Când vrei să ştergi urmele, creezi o comisieAcum, ca să nu pară că guvernării

chiar nu-i pasă de ceea ce se întâm-plă cu sistemul bancar, la 19 februa-rie a fost creată o comisie parlamen-tară de anchetă care să studieze situaţia din domeniu și să identifi ce persoanele vinovate, care „s-au îm-bogăţit pe seama cetăţenilor”. Comi-sia s-a întrunit deja de câteva ori și chiar a adresat Băncii Naţionale un set de 30 de întrebări ce vizează atât deprecierea leului moldovenesc, cât și situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, potrivit șefului comisiei, Marcel Răducan.

Același fost ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, este de părere că respectiva comisie nu are cum să-și îndeplinească obiectivele propuse. În primul rând pentru că, deși iniţi-al era vorba despre o comisie pen-tru examinarea situaţiei în sistemul bancar, în opinia lui, obiectivul ofi ci-al al acesteia a fost restrâns, în cele din urmă, la piaţa valutară. „Întâm-plător oare?”, se întreabă Negruţa.

„Este clar că această comisie nu este altceva decât o misiune de curăţare politică a ultimelor eveni-mente. Respectiv, comisia ar putea avea misiunea doar de a identifi ca un eventual ţap ispășitor, iar ideo-logii acestor evenimente vor rămâ-ne în umbră și protejaţi. Exact ca în cazul comisiei Reidman din 2013, un caz care merită un studiu separat”, scrie fostul ministru pe blogul său.

Referindu-se la componenţa co-misiei, acesta afi rmă că din cei 9 membri, cel puţin 5 nu au dreptul „nici moral, nici de alt gen să fi e pre-zenţi în comisie, din cauza unor inte-rese directe sau indirecte în sistemul bancar și evenimentelor întâmplate în ultimii zece ani”, precum și din cauza afl ării „în relaţii de rubedenie (luaţi aminte: nași și fi ni, de cununie sau de botez, – superlativul relaţiilor de rudenie în Republica Moldova)”, mai menţionează Negruţa.

El analizează fi ecare membru al comisiei în parte și arată motivele care, în opinia lui, nu-i recomandă pe aceștia să facă parte din aceasta.

Schemă nouă, aceiaşi actoriNu crede în efi cienţa și bunele

intenţii ale comisiei create de Legis-lativ nici fostul șef al Comisiei parla-mentare economie, buget și fi nanţe, Veaceslav Ioniţă.

„Ancheta merge, banii se fură. O nouă schemă, aceiași actori”, scrie acesta pe blogul personal.

„Avem comisie de anchetă în Par-lament, companie internaţională care investighează cazul, CNA, Pro-curatură și toată societatea cu ochii pe ei.

Vă întrebaţi, poate, ce fac „eroii noștri”?

FURĂ!!!” susţine ex-parlamentarul.Făcând trimitere la două scheme

pe care le-a dezvăluit acum câte-va luni, prin care au fost furate mai multe miliarde de lei de la BEM („CNA, care cu certitudine deţine cu mult mai multă informaţie, a de-

clarat public că este vorba de 27 de miliarde de lei!!!”), Ioniţă afi rmă că actorii s-au perfecţionat. Potrivit ultimului document în posesia că-ruia a intrat și care „este cu data de 3 martie 2015”, fostul parlamentar afi rmă că actuala schemă este „un mixaj” dintre cele două anterioare.

„Deci, la prima etapă, banii din BEM pleacă la Banca Socială sub for-mă de credit interbancar. Apoi, sub formă de credit compromis ajung la o companie privată, Alreda-Pro SRL. Iar de acolo banii pleacă direct într-o companie off shore (Dastinger LLP).

Această companie off shore este un fel de portmoneu, unde se adună banii furaţi de la noi toţi. În cele din urmă, pleacă unde dorește stăpânul.

În cazul nostru, prin intermediul aceleiași companii, Alreda-Pro SRL, banii au venit direct la Caravita CO, companie afi liată mult stimatului Vlad Filat”, afi rmă fostul membru PLDM.

Suma nu este prea mare, compa-rativ cu miliardele vehiculate până în prezent, recunoaște Ioniţă. Dar aceasta vorbește despre tendinţe și starea de spirit. Iar acestea nu sunt deloc încurajatoare.

Ioana FLOREA, FLUX

Scandalos

Cum a fost furată populaţia de milioane Cum a fost furată populaţia de milioane de lei şi cine sunt benefi ciarii jafuluide lei şi cine sunt benefi ciarii jafului

Fluctuaţia cursului valutar continuă. În pofi da promi-siunilor făcute de autorităţi, leul moldovenesc pierde iarăși teren în raport cu principalele valute de referinţă, după o scurtă perioadă de apreciere.

Casa guvernatorului BNMCasa guvernatorului BNM

Banca de Economii

Banca Socială

Credit interbancar

Alreda-ProSRL

Alreda-ProSRL

Dastinger LLP

Offshore Company

(Portofelul din care banii se duc unde trebuie...)

CARAVITA Co

6 MARTIE 201544F L U XF L U X Economic

Preţuri mai mari la principalele produse agricole În 2014, preţul mediu de vânzare a produselor agricole s-a majo-rat cu aproximativ șapte la sută, comparativ cu anul precedent. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, preţul mediu la produsele vegetale comercializate de întreprinderile agricole în Moldova a crescut cu 4,7%, iar la produsele animaliere – cu 14,8%.

În ceea ce ţine de produ-sele vegetale, cel mai mult au sporit preţurile la fl oa-rea-soarelui – cu 14,3%, culturile cerealiere și le-guminoase – cu 8,6% (în special la grâu – cu 7,7%, porumb – cu 12,4%), legu-me – cu 9,1%, cartofi – cu 1,9%.

Creșterea preţului pro-ducătorului, în special la cereale, au determinat o majorare substanţială a preţurilor la produsele animaliere. Astfel, la vite și păsări în masă vie preţurile au crescut în medie cu 15,5% (porcine – cu 15,4%, păsări – cu 16,2%), ouăle s-au scumpit în 2014 cu 13%, iar laptele – cu 9,0%.

Totodată, s-au redus preţurile de vânzare la fructe și pomușoare – cu 23,8%, la struguri – cu 10,7% și la bovine – cu 5,4%.

FLUX

Situaţia infracţională s-a înrăutăţit constant pe par-cursul ultimilor ani. Acest lucru, recunoscut anterior de Ion Bodrug, șeful Inspec-toratului General de Poliţie, este confi rmat și de datele statistice. Astfel, compa-rativ cu anul 2010, nivelul infracţionalităţii a crescut de 1,3 ori.

Conform datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2014, pe teritoriul republicii au fost în-registrate 41,8 mii de infracţiuni, ceea ce constituie o creștere de aproape zece la sută comparativ cu anul prece-dent. Rata infracţionalităţii constituie 117 infracţiuni la 10 mii de locuitori, faţă de 94 de infracţiuni în anul 2010.

Cea mai mare rată a infracţionalităţii se înregistrează în localităţile urbane, mai ales în municipiul Chișinău – 186 de infracţiuni la 10 mii de locuitori, ceea ce depășește nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. Un nivel mai înalt al in-fracţionalităţii se atestă în UTA Găgău-zia și regiunea de Sud a ţării. În zonele Nord și Centru, rata infracţionalităţii este ceva mai redusă.

Din totalul infracţiunilor înregis-trate, 19,4% (8090 de cazuri) sunt din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave și grave, inclusiv 3,3% (1376 de cazuri) revin infracţiu-nilor excepţional de grave și deosebit de grave.

La 10 mii de locuitori, în medie revin 22,7 infracţiuni grave, cele mai multe fi ind înregistrate tot în municipiul Chi-șinău (40 de cazuri la 10 mii de locu-itori).

Pe parcursul anului 2014, fi ecare a opta infracţiune a fost săvârșită în lo-curi publice. Au fost înregistrate 54 de cazuri săvârșite cu aplicarea armelor de foc, a explozivelor și grenadelor, inclusiv 6 cazuri de omor, 16 cazuri de vătămări intenţionate, 13 cazuri de huliganism și 4 cazuri de tâlhării.

Cele mai multe infracţiuni (18,3%)

au fost comise de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie. Totodată, de către minori sau cu par-ticiparea acestora au fost comise 1,2 mii de infracţiuni sau 2,8% din totalul infracţiunilor înregistrate. Comparativ cu anul precedent, se remarcă o creș-tere cu 2% a infracţiunilor săvârșite de minori, și anume a infracţiunilor cu ca-racter sexual, contra patrimoniului și a celor legate de droguri.

În anul 2014 a crescut de 1,3 ori nu-mărul infracţiunilor economice, pre-cum evaziunea fi scală și contrabanda.

În structura infracţiunilor înregis-trate, fi ecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (52,4%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (14,4%), in-fracţiunile contra familiei și minorilor (5,8%) și infracţiunile contra securită-ţii și a ordinii publice (4,3%).

În urma infracţiunilor săvârșite pe parcursul anului 2014 au decedat 663 de persoane sau cu 35 de persoane mai puţin comparativ cu anul 2013. Numai în rezultatul infracţiunilor gra-ve au decedat 281 de persoane. Princi-palele cauze de deces au fost acciden-tele rutiere (34,2%), omorurile (19,9%) și vătămările intenţionate (16,3%).

Potrivit șeful Inspectoratului Ge-neral de Poliţie, creșterea infracţiona-

lităţii a fost condiţionată de sporirea nesemnifi cativă a încălcărilor și infrac-ţiunilor de gravitate medie, în timp ce numărul celor grave și deosebit de grave a scăzut în anul 2014.

Pe de altă parte însă, mai multe cri-me grave comise în anii precedenţi au rămas până astăzi nedescoperite. Este și cazul celor doi tineri omorâţi la Durlești, acum patru ani. Deși oamenii legii au declarat în repetate rânduri că asasinul este practic prins, deși au fost reţinute mai multe persoane, ancheta nu a fost fi nalizată nici până astăzi. La fel ca și în cazul dublului asasinat de pe traseul Chișinău-Ialoveni din sep-tembrie 2010.

Nu au ajuns după gratii nici autorii exploziei din iunie 2011, în care a mu-rit omul de afaceri, președinte al Fede-raţiei Naţionale de Tenis, Igor Ţurcanu, chiar dacă la un moment dat a existat și un învinuit.

Nedescoperit a rămas și cazul direc-torului companiei Basarab-Vin, Igor Basarab, omorât într-un parc din Capi-tală, în ianuarie 2010.

Printre cele mai recente cazuri este și cel al fostului deputat PLDM, Ion Butmalai, iar poliția încă nu poate să spună cu exactitate dacă a fost vorba de suicid ori de crimă.

FLUX

O problemă se poate spune complet nouă

care va bate la ușa președintelui Iohannis o

constituie consecinţele intrării masive în ac-

ţiune a justiţiei din România. Aceasta are o

problemă în economie: furtul abominabil,

care datează de ani de zile și s-a amplifi cat cu

timpul. Pentru a da o dimensiune fenomenu-

lui, se poate arăta că transferul de la stat către

privat a economiei – transformare de esenţă

în trecerea de la comunism la capitalism – s-a

realizat în proporţie de cel puţin 80% prin furt, printr-o gamă întreagă de instrumente, dintre care foarte puţine reprezintă jaf material în sine, iar cele mai multe sunt montaje și mal-versaţiuni fi nanciare din arsenalul retrocedări-lor frauduloase, al subevaluării activelor când statul este vânzător și supraevaluării activelor când statul este cumpărător. Deci, un teren integralist pentru justiţie! Din păcate, justiţia – pentru a nu fugi de cuvinte – n-a „deranjat” acest proces. Acum, după ani și ani, parcă se trezește și intră masiv în acţiune. Începe acum să facă ceea ce trebuia să facă de cel puţin 10-15 ani. Se afl ă în vizor spre investigare un „teren” de circa 40-50 de miliarde de euro în termeni anuali!

Din imensul prejudiciu adus ţării, justiţia n-a reușit până acum decât recuperări derizo-rii. Deoarece, chiar și în acţiunea în forţă din

ultimul timp, n-a ajuns la marii prejudiciatori, iar în cazul unor personaje sonore s-a limitat la cauze de rangul 14: personajul vânduse ţara și a fost „luat” pentru niște termopane! Cea mai tulburătoare disfuncţie este că, în timp ce capitalul străin a ajuns de departe principalul evazionist fi scal, este, probabil ca nou stăpân al României, ocolit de justiţie care se poartă cu acesta precum cu un bibelou de porţelan.

Nimeni nu știe de fapt ce consecinţe concre-te va avea, pe plan imediat și pe termen lung, intervenţia masivă, dar deocamdată selecti-vă și oricum tardivă, a justiţiei în acest hăţiș economic infracţional. Pornind de la faptul obiectiv că „mai bine mai târziu decât nicio-dată”, există desigur un tronson puternic de consecinţe pozitive, ceea ce se va concretiza în anumite recuperări din prejudiciile trecutu-lui și poate mai ales în descurajări ale infrac-

ţionalităţii viitoare. Totuși, nu sunt de ignorat

consecinţele să le zicem colaterale, respectiv

reacţii de dezangajare – fugă de răspundere,

evitarea preluării de responsabilităţi, ocolirea

funcţiilor – care pot duce la blocaje în admi-

nistraţie, îndeosebi la nivel local, dar și la nivel

central. Este foarte posibil ca, pe termen scurt,

consecinţele pe linie de blocaj să apuce să

cântărească mai greu până ce vor ajunge să fi e

resimţite consecinţele pozitive.

Fără să vrea, toate aceste probleme se vor

strânge pe masa președintelui. Cu atât mai

mult cu cât, ca fenomen nou, nu există in-

stituţional nimeni care să fi e împuternicit și

pregătit să gestioneze în echilibru asemenea

probleme.

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Justiţia intervine masiv, dar oricum tardiv şi selectivJustiţia intervine masiv, dar oricum tardiv şi selectiv

Infracţionalitatea a crescut de 1,3 ori în ultimii cinci ani

Economia Moldovei se îndreaptă spre recesiune

Urmare din pag. 1Înrăutăţirea situaţiei econo-

mice din ultima perioadă este determinată atât de factori din partea cererii, cât și din par-tea ofertei, fapt ce necesită un spectru larg de măsuri de poli-tică economică. Presiunile din partea ofertei derivă din redu-cerea exporturilor spre UE și, în special, spre CSI (-38,7% în decembrie trecut). Involuţiile respective au fost cauzate de

condiţiile economice difi cile din regiune, care au determinat răcirea cererii externe pentru produsele moldovenești, precum și de restricţiile comerciale aplicate de către Federaţia Rusă.

Regresul s-a produs în pofi da deprecierii monedei naţionale din aceeași perioadă, care, cel puţin teoretic, ar fi trebuit să impulsioneze exporturile și să susţină fenomenul de substituţie a produselor de import cu cele autohto-ne. Potrivit experţilor, acest fapt confi rmă, pe de o parte, dependenţa acută a economiei moldovenești de importuri, și pe de altă parte, poziţiile fragile ale exportatorilor moldoveni pe pieţele externe.

Presiunile din partea cererii s-au materializat în reducerea transferurilor din străinătate cu 30,8% în decembrie 2014, faţă de anul precedent, prepon-derent din Federaţia Rusă, stagnarea volumului banilor în circulaţie și redu-cerea cu 2,2% a volumului serviciilor cu plată prestate populaţiei în aceeași perioadă.

Încetinirea activităţii economice, cuplată cu cererea sporită de valută cau-zată de o serie de tranzacţii suspecte, dar și nervozitatea sporită a populaţiei, au condiţionat deprecierea substanţială a monedei naţionale. Deși tendinţa de depreciere a leului a început încă în 2011, aceasta s-a accelerat în trimes-trul IV al anului trecut, se mai arată în analiza efectuată de Expert-Grup.

În 2015, această tendinţă a atins cotaţii periculoase din cauza cererii sporite de valută din partea populaţiei și agenţilor economici bazată pe anticiparea unei deprecieri și mai puternice în viitor. Astfel, de la începutul anului curent, leul moldovenesc s-a depreciat cu circa 25% faţă de dolarul SUA.

FLUX

6 MARTIE 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

Aș face un scurt rezumat din istoria biografi că a tatălui meu, care este interesant nu doar sub aspectul omului Jean Par-vulesco, ci și pentru că aduce o serie de lămuriri asupra operei sale. Știm că Jean Parvulesco s-a născut în România. Precizez asta, deoarece într-un interviu și un fi lm pe care l-a făcut la televiziunea franceză el spune că e născut în Franţa, în biseri-ca Notre Dame de Lisieux. Dar atunci când i se spune: „Dar, domnule Parvulesco, Dumnea-voastră nu spuneţi adevărul”, el răspunde: „Eu niciodată nu spun adevărul. Adevărul e din-colo de noi”. Așadar, este doar un exemplu ce caracterizează personalitatea omului, a cărui memorie vrem să o cinstim as-tăzi.

Și-a petrecut tinereţea într-o familie de militari de carieră, și-a făcut primii ani de studii la un liceu militar, a avut o tinere-ţe turbulentă. Iar atunci când au venit anii dramatici, care au zdrobit România, anii 1947-48, el a hotărât să-și părăseas-că ţara. A traversat Dunărea înot, ajungând în Iugoslavia. A fost arestat de sârbi și așa a survenit o primă confruntare fundamentală. El relatează în una dintre primele sale lucrări biografi ce, numită „Raport se-cret către nunţiatură”, o serie de elemente biografi ce privind trecerea prin Iugoslavia. Și este foarte probabil ca înclinaţia sa spre ezoteric și fundamentele sale mistice să dateze din pe-rioada acestor experienţe, pe care le-a avut în lagărul de re-educare iugoslav. Acolo el și-a pierdut dinţii, dar a găsit lumi-na interioară. Trecerea foarte aproape de moarte, cu care specialiștii în practicile totalita-riste sunt obișnuiţi, l-a făcut să scape, așa cum spune el însuși, de mai multe simulacre de exe-cuţie. Ultimul, cel care trebuia să fi e ultimul, a fost întrerupt prin intervenţia salvatoare a unei patrule de ofi ţeri francezi, potrivit biografi ei sale. Așadar, el reușește să scape din lagărul iugoslav, se regăsește la Viena, apoi la Trieste, iar de la Trieste în Europa liberă pe atunci. Se hotărăște să ajungă la Paris, care devenise pentru mulţi in-telectuali români Patria ideală. La Paris întâlnește mai mulţi alţi exilaţi, dar mai ales o per-soană ce va avea o importanţă considerabilă în destinul său, regizorul Eric Rohmer, care îl primește, îl cazează, îl ajută să-și înceapă studiile. Și, într-adevăr, el își va face studiile în

fi lozofi e. Începe să întâlneas-că exponenţii intelectualităţii franceze. Va avea primele con-tacte, mai ales cu oameni din zona cinematografi ei, pe care le va păstra de-a lungul întregii sale vieţi.

Știm că mai apoi a avut o în-tâlnire fundamentală la Paris. Vorbesc de mama mea. S-a că-sătorit cu ea, a avut trei copii, dar, din păcate, destinul a decis să frângă acest vis frumos. În perioada când Jean Parvulesco se afl a în Spania în calitate de activist în sânul OAS1, el a fost în contact cu românii din exil în epoca lui Franco, precum Faust Bradescu, Horia Sima și alţi câţiva, dar și cu ofi ţeri fran-cezi din OAS. În acea perioadă,

mama mea a murit, lăsând în urmă trei copii mici și un soţ distrus. Această întâmplare va fi una fundamentală, deoarece în întreaga sa operă vom regăsi fi gura acestei femei, pe care a iubit-o și pe care, cu toate mij-loacele posibile, inclusiv prin mijloace ezoterice, a încercat să o regăsească. În acel moment, viaţa lui a luat o turnură mult mai activă, fi indcă ea coincide cu expulzarea membrilor orga-nizaţiei OAS din Madrid, aceștia fi ind mutaţi pe insulele Cana-re. Începând cu acel moment avem o oarecare necunoaștere a existenţei sale. Îi regăsim ur-mele alături de Dominique de Roux. Împreună cu Dominique de Roux îl vom regăsi în Africa, unde are ocazia de a-l întâlni și a lucra împreună cu Jonas Sa-vimbi din Angola. Mi-a povestit personal că în această perioadă a avut contacte cu Raul Castro. Știm, de asemenea, că a avut contacte cu Moise Tshombe. Așa cum spunea el însuși, a fost instructor militar pe lângă tru-pele lui Moise Tshombe.

În acest moment vă voi po-vesti o anecdotă, care arată în-treaga complexitate a lui Jean Parvulesco. Mai întâi aș vrea să vă spun că această anecdotă mi-a fost povestită de către cineva căruia nu-i plăcea de Jean Parvulesco, deci nu pu-tem crede că este vorba des-pre o minciună. La sfârșitul co-laborării sale cu Tshombe, el ia o valiză de diamante și încear-că să fugă. La frontieră este prins de trupele lui Tshombe, dar printr-un hazard extraor-dinar nu este executat imedi-at. După care Tshombe a zis: „Uite, tu mi-ai făcut atâtea servicii, îţi datorez viaţa, plea-că, vom vedea ce vom face cu tine, dar nu te vom împușca chiar acum”. Se pomenește în închisoare. Și acolo, un-deva pe o coastă în dreptul orașului unde Parvulesco era închis, apare în larg o navă a armatei franceze. Jean Parvu-lesco cheamă gardianul și-i

spune: „Domnule, atenţie! Pe această navă sunt niște ofi ţeri ai serviciilor secrete franceze, care vin să mă caute. Dacă nu mă eliberaţi, ei vor bombarda orașul, vor ataca cazarma și vă vor masacra pe toţi”. Șeful în-chisorii este anunţat imediat. El trimite o persoană pe navă ca să întrebe dacă cineva îl cu-noaște pe Jean Parvulesco. Și întâmplarea face că pe acea navă tocmai era unchiul meu, Jacques Sirven2, care își făcea serviciul militar la marină. Au-zind despre cine vorbește cel sosit, el zice: „Jean Parvulesco? Da, este tatăl nepotului meu. Ce s-a întâmplat? A, e încarce-rat? Dar trebuie să îl eliberaţi! Sigur că da, am venit aici pen-tru asta”. Și așa, fără a avea ni-cio idee asupra situaţiei reale, Jacques Sirven a făcut ca Par-vulesco să fi e eliberat din în-chisoare. Asta pentru ca să vă spun că întreaga lui biografi e de activist e presărată cu astfel de anecdote. A reușit mereu să scape cu bine, cu ajutorul unei providenţe divine. Și această

prezenţă a providenţei divine (era conștient de ea) a mar-cat, de asemenea, integritatea operei sale.

Când s-a întors la Paris (exis-tă un eveniment despre care vorbește în cărţile sale), revine în locurile unde și-a întâlnit pentru prima dată soţia și, po-trivit propriilor sale cuvinte, el primește fulgerul lui Apolo, conștiinţa unei realizări ezote-rice sau spirituale, care plasea-ză viaţa sa într-un alt plan. Și cu această viaţă, acum intrată într-un alt plan, va avea contac-te și posibilităţi de întâlnire cu oameni extrem de diferiţi, dar cu toţii foarte importanţi, cum ar fi Raymond Abellio, în prin-cipal, anturajul tuturor cercuri-lor ezoterice franceze. Vorbim aici de toată partea secretă a partidelor politice, de toate or-ganizaţiile paralele, dintre care unele sunt evocate în povestea cu Rennes-le-Château, precum Prioratul de Sion și teoria su-pravieţuirii, a succesiunii liniei regale merovingiene, care își așteaptă reînvierea la sfârșitul timpurilor.

Din momentul în care Jean Parvulesco revine la Paris, el practic încetează să se mai deplaseze fi zic din acel loc. Și totuși, trebuie să notăm că în perioada aceasta, el se afl ă un an sau doi la Roma, unde leagă o prietenie cu Julius Evola. La Roma este în contact cu Bor-ghese și Ganni Tini, care erau adepţi activi ai teoriei haosului și ai destabilizării Italiei. Din fe-ricire, reușește să scape și din această zonă și revine la Paris. Aici el va fonda, împreună cu prietenii săi români, editura Edition de l’Herne. Este, de asemenea, printre iniţiatorii editurii L’Age d’Homme, par-ticipă la primele numere ale revistei „L”Elements”, la „Noua Dreaptă”, împreună cu Alain de Benoist.

Și-a păstrat prietenii serioase și fi dele în mediile activiștilor de extremă dreaptă și a conti-nuat să fi e apreciat și iubit de mediul cinematografi c al Nou-lui Val. Prin intermediul lui Eric Rohmer va continua să îl frec-venteze pe Jean-Luc Godard, actori ca Gérard Depardieu, Alain Delon, care au băut mult alături de Jean.

După această poveste la Pa-ris, anii săi din urmă sunt relativ cunoscuţi. A înfi inţat prima re-vistă de geopolitică, care se nu-mea „De la Atlantic la Pacifi c”, a scris articole în revista „Com-bat” (Lupta), care au valoare de actualitate și acum. A petrecut un moment important la Ge-neva împreună cu Dominique de Roux. După trecerea sa prin Geneva a scris două romane și a făcut încă doi copii. Trebuie să vă spun că s-a recăsătorit, după ce a fost multă vreme

văduv, cu Margaritte, care mai

trăiește și azi în localitatea Tour,

împreună cu unul dintre cei doi

copii ai lor, Veronique.

V-am dat o schiţă biografi că

și aș vrea să vă mai dau câteva

lămuriri despre personalita-

tea lui Jean Parvulesco. Dacă

e să-l privim în poze, el poate

apărea ca un om sever. Însă

oamenii care l-au întâlnit au

fost marcaţi de amestecul de

străfulgerări ale intuiţiilor sale

și de omenia sa imediată, care

îl putea face să se emoţioneze,

să zicem, până și de parfumul

unor mici. Așadar, printre par-

ticularităţile personalităţii lui

Jean Parvulesco, după părerea mea, cea mai fascinantă este

că în viaţa sa a putut să lege

contacte și prietenii în medii extrem de diferite, cu oameni

având opinii extrem de diferi-te. El a putut să fi e alături de

oamenii de la AOS, anti-gaul-liști care erau gata să îl omoa-

re pe Charles de Gaulle, și cu

oamenii din serviciul care era însărcinat să îl protejeze pe

acesta. Zic asta pentru a pu-tea spune că convingerile sale politice și spirituale profunde erau dincolo de contingenţele imediate. El avea cu adevărat o viziune, politică și, mai ales, geopolitică, deasupra orică-ror limite de partid. Ceea ce, e drept, i-a adus și numeroși dușmani.

Voi încheia aici și vă mulţu-mesc pentru atenţie.

Constantin PARVULESCO___________________

1 Organizaţia Armată Secretă. A fost creată de către ofi ţeri francezi pentru a-l debarca pe Generalul de Gaulle și a prelua puterea. Multiple tentative de asasinat, acţiuni armate etc. Jean Parvulesco a fost profesor la școala de comandos „Delta” sub comanda Dr. Perez la Madrid, mai apoi la Las Palmas. Precizare ulte-rioară a lui Constantin Parvulesco, făcută la rugămintea mea.

2 Jacques Sirven este fi ul lui Geor-ge Sirven, consul al Franţei asasinat în Chili în 1943, și al Madelenei, năs-cută Charpy de Maréchal de Luciane, fi ica du Généralui, care a condus mi-siunea militară în Polonia în 1936.

Constantin Parvulesco este fi ul lui Jean Parvulesco și al Con-tesei Véronique Sénac de Meilhan, născut la Madrid pe data de 10 mai 1960.

A urmat Școala de Cadeţi din Sorèze, unde a obţinut o specia-lizare militară ca parașutist în trupe de comando, apoi a lucrat ca analist militar la statul major al Primului Corp de Armată din Baden-Baden. A studiat știinţele religioase la Școala practică de înalte studii de la Sorbona, Paris, și a obţinut un master în comunicare la Ircom, în Angers (Universitatea Catolică).

Este scriitor, istoric, reporter special, fotograf și conferenţiar. A susţinut cronicile „Arta de a trăi” și „Istorie și Orologii” în mai multe reviste din Franţa, Elveţia și Luxemburg.

A publicat 52 de cărţi, printre care: „Transsiberianul”, „Orient Express”, „Cafenele literare”, „Sumo”, „Geisha”, „Samurai și Ka-mikaze”, „Messerschmitt”, „Porsche”, „Gondolele”, „Zei și Tra-bucuri”, „Beretta 92”, „Motocicleţe rusești”, „Ceasuri militare”, „Secretul Apărării”, „Parașutiștii” etc.

A condus o delegaţie a ordinului de Malta în România, în tim-pul revoluţiei din 1989. Ca reporter special, a traversat Europa și Rusia de la Paris la Novosibirsk și a mers pe urmele lui Che Guevara de la Buenos Aires prin Anzi până la Machu-Pichu și Lima via Valparaiso. A participat la expediţii etnoarheologice în Honduras și Nicaragua. Constantin Parvulesco este Ambasa-dor al Regatului Araucaniei și Patagoniei, fi ind înnobilat duce de Villarica de către ASR prinţul Araucaniei și Patagoniei. Este, de asemenea, Comandor de Paris al Ordinului Militar și Ospi-talier Sfântul Lazăr de Ierusalim, Baliv Mare Cruce al Ordinului Nobil Regal Steaua Sudului, decorat cu Marea Cruce de Onoare de San Téotonio, Comandor al ordinului Coroana de Oţel și Ca-valer al Ordinului Vulturului din Georgia.

JEAN PARVULESCO, ÎNTOARCEREA ACASĂ

Constantin Parvulesco: „Lumina Constantin Parvulesco: „Lumina interioară ca semn al providenţei”interioară ca semn al providenţei”

Mai întâi aș vrea să vă spun că însuși faptul că eu, care sunt fi u de român, fi u al unui mare poet și scriitor român, vorbesc limba franceză, este un exemplu al românităţii în exil, al dramei pe care tatăl meu a trăit-o în sens invers. Pentru că el, fi ind român, a scris în limba franceză.

6 MARTIE 201566F L U XF L U X Externe

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a susţinut, marţi, 3 martie, cel de-al treilea dis-curs în Congresul american din cariera sa, performanţă egalată doar de Winston Chur-chill. Totuși, prezenţa la Wa-shington a șefului guvernului de la Ierusalim a iscat o mare controversă.

El a sosit în Statele Unite la invitaţia lide-rilor republicani ai Congresului, nu la cea a președintelui Barack Obama. Liderul de la Casa Albă a criticat prezenţa lui Benjamin Netanyahu în Congres, pentru că are loc cu două săptămâni înaintea alegerilor parla-mentare din Israel.

Premierul israelian Netanyahu a decla-rat de la tribuna Congresului american că acordul negociat de SUA cu Iranul este un pas greșit. El a caracterizat acordul în domeniul nuclear drept ,,Bad Deal’’ (târg prost), scrie jurnalul.ro.

Pasaje din discursul liderului israelian au fost aplaudate cu ovaţii de membri ai Congresului în care republicanii sunt ma-joritari. O declaraţie din tabăra democra-ţilor este tranșantă: OASPETELE NOSTRU A JIGNIT INTELIGENŢA STATELOR UNITE, a spus Nancy Pelosi.

„Iranul și grupul terorist Stat Islamic sunt în competiţie pentru coroana islamului mi-litant radical. Unii se numesc Republica Is-lamică. Ceilalţi își spun Statul Islamic. Am-bele entităţi vor să instaureze un imperiu islamist, iniţial în Orientul Mijlociu, apoi în întreaga lume. Doar că au disensiuni între ei despre cine va fi liderul acelui imperiu”, a declarat Netanyahu în faţa Congresului american, conform Mediafax.

„În acest mortal joc al tronurilor nu exis-tă loc pentru America sau pentru Israel, nu

ar exista pace pentru creș-tini, evrei sau musulmani, căci nu împărtășesc acest crez islamic de tip medie-val, nu ar fi drepturi pen-tru femei, nu ar fi libertate pentru nimeni. În acest context, în privinţa Iranu-lui și a grupului Stat Isla-mic, dușmanul dușmanu-lui îţi este tot dușman”, a mai afi rmat Netayahu.

Iranul concurează cu grupul terorist Stat Isla-mic pentru dominarea Orientului Mijlociu, iar un regim islamist care ar avea arme nucleare ar fi cea mai mare ameninţare la adresa Israelului și a întregii lumi, a aver-tizat premierul isaelian în Congresul SUA:

„Regimul iranian este chiar mai periculos decât cel nazist, fi ind o ameninţare pentru pacea întregii lumi. Iranul concurează cu grupul terorist Stat Islamic pentru domi-narea Orientului Mijlociu. Cel mai mare pericol pentru întreaga lume ar fi un regim terorist islamist dotat cu arme nucleare. A învinge organizaţia teroristă Stat Islamic, dar a lăsa Iranul să fabrice arme nucleare ar fi câștigarea unei lupte, dar pierderea războiului”, a insistat Netanyahu, cerând Statelor Unite să blocheze presupusele eforturi ale Teheranului de a fabrica arme nucleare.

Iranul și marile puteri din grupul P5+1 (SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Fran-ţa și Germania) poartă negocieri pe tema programului nuclear iranian. Israelul și Oc-cidentul suspectează Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile, potrivit digi24.ro.

Pe de altă parte, președintele Barack Obama a opinat marți că în discursul său, Benjamin Nentayahu nu a spus nimic nou și nu a prezentat o alternativă viabilă la proiectul de acord privind domeniul nu-clear iranian.

„Știu că discursul meu a fost subiectul unei mari controverse. Regret nespus fap-tul că unii au perceput prezenţa mea aici drept o acţiune politică. Aceasta nu a fost intenţia mea, niciodată. Vreau să vă mul-ţumesc, democraţi și republicani, pentru sprijinul comun pentru Israel, an după an, deceniu după deceniu”, a declarat premie-rul israelian în Congres, salutând, de ase-menea, sprijinul acordat Israelului de către președinţii americani, de la Harry Truman până la Barack Obama.

În Israel, discursul premierului a fost recepţionat diferit, în funcţie de formaţi-unile afl ate în campania electorală pentru alegerile din 17 martie. Unele opinii critică acest discurs, care va conduce la răcirea re-laţiilor cu SUA, potrivit cotidianului New York Times.

FLUX

Parlamentul Sloveniei a legalizat căsătoriile

între persoane de acelaşi sex

Parlamentul sloven a adoptat marţi, 3 martie, o

lege care autorizează căsătoriile între persoane-

le de același sex, devenind astfel al 11-lea stat

al Uniunii Europene care legalizează aceste că-

sătorii, relatează Euronews, citată de Mediafax.

La nivel mondial, Slovenia va deveni cel de-al

21-lea stat care legalizează aceste căsătorii.

Parlamentarii au adoptat legea cu 51 de voturi pentru și 28 împotrivă. Ei au votat, de asemenea, în favoarea legalizării adopţiei de către cuplurile formate din per-soane de același sex. Legea urmează să fi e semnată de președintele ţării, înainte de a intra în vigoare.

Propusă de partidul de opoziţie Stânga Unită (ZL), le-gea a primit sprijinul partidului premierului Miro Cerar. Opoziţia de centru-dreapta a votat împotrivă, decla-rând că sunt ameninţate valorile familiale tradiţionale.

Legea a fost criticată de mai multe grupări civile, re-latează televiziunea publică slovenă, potrivit hotnews.ro. Cele două partide de opoziţie care s-au pronunţat împotriva adoptării legii au anunţat deja că vor începe să strângă semnături în vederea organizării unui refe-rendum. Pentru anularea legii, ele au însă nevoie de o cincime din totalul de 1,7 milioane de alegători sloveni, respectiv 340 de mii de persoane.

În timpul sesiunii, aproximativ 2000 de persoane au protestat în faţa Parlamentului. Manifestanţii au anun-ţat că vor semna o petiţie pentru organizarea unui re-ferendum care să împiedice intrarea în vigoare a legii.

FLUX

Vicepreședintele Par-lamentului ucrainean, Andrei Parubii, a anunţat miercuri, 4 martie, pen-tru postul de televiziune 5 Kanal că reprezentanţi ai Kievului și Washin-gtonului au început discuţiile privind livrarea de armament Ucrainei, relatează Interfax.

„În prezent, purtăm discuţii la ni-vel tehnic cu privire la (...) tipurile de arme neletale ce vor fi livrate în curând Ucrainei”, a afi rmat vicepre-ședintele Parlamentului ucrainean, potrivit Mediafax.

Andrei Parubii a anunţat că în ca-drul vizitei pe care a efectuat-o re-cent în Statele Unite s-a întâlnit cu ofi ciali de rang înalt de la Pentagon și membri ai Consiliului de Securita-te, precum și cu adjunctul secretaru-lui de Stat pentru Afaceri Europene, Victoria Nuland. El a dezvăluit, toto-dată, că a prezentat o listă cu arme necesare Ucrainei. Potrivit lui, lista conţine atât arme letale, cât și nele-tale.

Și fostul președinte georgian Mi-

hail Saakașvili, numit recent consi-lier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko pe probleme de politică externă, a susţinut miercuri, în ca-drul unor audieri în Congresul SUA, cauza înarmării Ucrainei, conform AGERPRES.

Vorbind în faţa Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul ameri-can, Saakașvili a precizat, după cum relatează postul Radio Svoboda, că Ucraina are nevoie acum de arme grele, mai ales de arme antitanc, pentru a face faţă „ofensivei” Rusiei. „Dacă aceste arme nu vor exista, nu va mai exista nici Ucraina”, a afi rmat Saakașvili. El a respins argumentul că SUA trebuie să-și coordoneze po-ziţia în această privinţă cu cea a Eu-ropei, apreciind, între altele, că este puţin probabil ca Germania să fi e de acord cu furnizarea de armament Ucrainei.

Adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, a precizat în tim-pul audierii în faţa unei comisii din Congresul american că președinte-le Barack Obama încă examinează această chestiune cu responsabili din domeniul securităţii naţionale.

Totuși, Victoria Nuland a recunos-cut faptul că Ucraina a încercat să

achiziţioneze arme din alte state, însă acestea au solicitat avizul Wa-shingtonului înainte de a decide dacă vor efectua astfel de livrări.

Mai mulţi senatori americani au cerut, în repetate rânduri, furnizarea de armament Kievului, în timp ce Franţa, Finlanda, Italia și Germania se opun.

Confl ictul din estul Ucrainei îm-piedică respectarea a numeroase acorduri politice și militare între Moscova și Berlin, a afi rmat miercuri ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, relatează site-ul de știri Sputnik, citat de Mediafax.

Potrivit șefului diplomaţiei ger-mane, situaţia din estul Ucrainei, afectat de un confl ict între Kiev și separatiștii proruși, prejudiciază, de asemenea, politica internaţională în domeniul dezarmării.

„Cei care nu ţin cont de faptul că disputa din estul Ucrainei ne împie-dică să respectăm înţelegerile po-litice, dar și acordurile în domeniul apărării semnate cu Rusia, nu înţe-leg pericolul reprezentat de acest confl ict, inclusiv pentru politica de dezarmare”, a anunţat Steinmeier în Bundestag.

Ministrul german a declarat că „nu poate promite” că soluţionarea con-

fl ictului ucrainean va antrena o re-

tragere imediată a armelor nucleare

strategice din Europa.

Pe de altă parte, Rusia consideră

că doar o reformă constituţională

poate instaura defi nitiv pacea în

Ucraina. Reforma constituţională

este singura modalitate de a instau-

ra defi nitiv pacea în Ucraina, a apre-

ciat miercuri președintele Dumei de

Stat (Camera inferioară a Parlamen-

tului rus), Serghei Narâșkin, relatea-

ză agenţia de stat Tass, în pagina

electronică.

„Noi considerăm că reforma con-

stituţională este singura modalitate

de a instaura defi nitiv pacea, de a

restabili încrederea în autorităţile

ucrainene”, a mai afi rmat Narâșkin

într-o intervenţie la postul de televi-

ziune Rossia 24.

FLUX

Kievul aşteaptă arme letale de la Kievul aşteaptă arme letale de la Washington. Europa se mai opuneWashington. Europa se mai opune

Netanyahu, discurs controversat de la tribuna Congresului SUA: „Duşmanul duşmanului îţi este tot duşman”

6 MARTIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 198TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 9 MARTIE LUNI, 9 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r)

07:00 Dezvăluiri din lumea tele-

novelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial:

Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4964 17:05

Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea

destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste

de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 10 MARTIE MARŢI, 10 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă(r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori

(r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial:


Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea





MIERCURI, 11 MARTIE MIERCURI, 11 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și


09:15 Serial: Trandafirul 10:15 Teleshopping 10:30 Serial:

Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger săl-

batic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4966 17:05 Serial: Las

Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului

20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă

23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în

bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 12 MARTIEJOI, 12 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și











VINERI, 13 MARTIEVINERI, 13 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și











SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de

Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru

10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30

Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica

de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:00 Dezvăluiri din

lumea telenovelelor ep.13, an 2 ( sfârșitul seriei a II a) 17:05

Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial:

Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial:

Teen Mom, ep.109, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r) 01:15

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în

bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 15 MARTIEDUMINICĂ, 15 MARTIE 05:45 Serial: Dragoste de viaţă 06:45 Dezvăluiri din lumea

telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de

Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r)

10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30

Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de

Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea

telenovelelor ep.1, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial:

Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial:

Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Teen Mom, ep.110, sezon 1

(sfârșitul primei serii) 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie

(r) 05:15 Doamne de poveste (r)

LUNI, 9 MARTIE LUNI, 9 MARTIE 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Magazinul copiilor. 10.50 „Bună seara!” Talk show (reluare). 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10 În lumea asta sunt femei... 14.10 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.00 Documentar pentru copii. „Să devii o stea”. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vec-tor European. 21.25 ARTelier. 22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 “Ritmuri de primăvară”. Concert susţinut de clubul dans sportiv „Codreanca” și interpreţi de muzică ușoară. 1.25 “Mărţișor 2015”. Concert simfonic. 2.55 Chișinăul de ieri și de azi. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 10 MARTIE MARŢI, 10 MARTIE 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimi-neaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accen-te economice. 11.35 Videoteca copiilor. 11.55, Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.50 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Guadelupa, cel mai bun rom din lume”. 16.30 Gagauz ogea. 18.00 „Hora primăverii”. Spectacol de închidere a Festivalului Internaţional de Muzică „Mărţișor 2015”. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional „N. Sulac”. În pauză: MESAGER. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. 22.40 Seară de creaţie cu... „Frunze de dor” alături de Ion Druţă. 0.50 Film. „PLUTONIERUL ROCCA”. 2.30 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 4.00 MESAGER. 4.35 Documentar. „Merce Cunningham”. 5.30 Știinţă și inovare.

MIERCURI, 11 MARTIE MIERCURI, 11 MARTIE 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Documentar. „Merce Cunningham”. 11.45, 15.00 Seară de creaţie cu... „Frunze de dor” alături de Ion Druţă. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 O seară în familie. 16.05 Documen-tar. „Bijuterii arhitecturale”. 16.30 Русский мир. 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Medalion muzical. 22.40 Futsal. Cupa Moldovei. Finală. 0.00 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 5.30 Accente economice.

JOI, 12 MARTIEJOI, 12 MARTIE 6.05 Русский мир. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15, 5.30 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 „Mărţișorul copiilor”. 15.50 Părinţi și copii. 16.30 Свiтанок. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-lot „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.40 Documentar. „Mahler, în „tempo moderat”. 23.40 Film. „LEONE” (Italia). Episodul 2. 1.15 „Mai de taină ca misterul, doar femeia poate fi ...”.

VINERI, 13 MARTIE VINERI, 13 MARTIE 6.05 Portrete în timp. Liviu Damian. 6.40 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.45 Medalion muzical. 11.00, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Știri pozitive. 14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Portrete în timp. Spiru Haret. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Film. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Documentar. „Mahler, în „tempo moderat”. 5.35 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE 6.05 Documentar. „Fotografi a experimentală din anii ‚20”. 6.30 Identitate Basarabia. 7.05 Documentar pentru copii. „Să devii o stea”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 „De pe plaiurile românești”. Pro-gram muzical. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Portrete în timp. 12.30 Documentar. „Arts 21”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.35 Aniversări. Petru Cărare. 14.35, 22.20 Mihai Dolgan. „Cântă un artist”. Concert. 16.05 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. 23.50 Serial. „TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 1.30 Fii tânăr! 2.15 Film. „LEONE” (Italia). Episodul 2. 4.30 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu.

DUMINICĂ, 15 MARTIE DUMINICĂ, 15 MARTIE 6.05 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Pe aripile Condorului Anzilor”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Documentar. „Fotografi a experimentală din anii ‚20”. 13.45 Moment poetic. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 “Ritmuri de primăvară”. Concert. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 „File de calendar”. Petre Neamţu la 65 de ani. 21.25 Identitate Basarabia. 23.30 Serial. „TAXIMETRISTA” (Italia). 1.05 Erudit-cafe. 1.50 Film. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.35 Știri pozitive.

LUNI, 9 MARTIE LUNI, 9 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doc-

tore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă

(r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15

Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor, prima ediţie 22:45

Sunt celebru, scoate-mă de aici! Ediţie specială 23:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 00:05 Serial: CSI: New York ep.15, an 8

01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.1,

sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară

perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 10 MARTIE MARŢI, 10 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r)

15:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinu-

lui (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Ferma vedetelor 21:45 Vine CHEFul! prima ediţie 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.16,

an 8 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului,

ep.2 sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O

Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzica-

lă 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă


MIERCURI, 11 MARTIE MIERCURI, 11 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Sunt celebru, scoate-mă

de aici! (best of) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 16:15


Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial:

Las Fierbinţi ep.1, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: CSI: New York ep.17, an 8 00:00 Serial: Supernatu-

ral: Aventuri în lumea întunericului, ep.3, sezon 7 01:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30

Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 12 MARTIE JOI, 12 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-






Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial:

Las Fierbinţi ep.2, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: CSI: New York ep.18, an 8 00:00 Serial: Supernatu-

ral: Aventuri în lumea întunericului, ep.4,sezon 7 01:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30

Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 13 MARTIEVINERI, 13 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-






Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza

22:00 Filmul PRO 23:30 Film: Wall Street: Banii sunt făcuţi să

circule 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară

perfectă (r) 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Fa-

bricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă


SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45

Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Toamna bobocilor 13:00

Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lo-

rena Bogza (r) 14:20 Vine CHEFul! (r) 15:00 Film: Un bacșiș de

două milioane de dolari 17:00 Filmul Pro (r) 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Ferma vedetelor

22:15 Film: Resident Evil: Viaţa de apoi 00:30 Știrile ProTv cu

Speranţa State (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în

Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15

Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

DUMINICĂ, 15 MARTIE DUMINICĂ, 15 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Un bacșiș de două

milioane de dolari (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping

13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Bingo 16:15 Film: Eddie 18:00

România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu

Speranţa State 20:45 Film: Curierul 22:45 Film: Înmormântare cu

peripeţii 00:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:00 O Seară

perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală

05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 МАРТА9 МАРТА

06:00 Новости 06:10 „Николай Рыбников. Парень с Заречной улицы” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 „Здоровье” 10:00 Новости 10:10 Teleshopping 10:25 Надежда Румянцева, Николай Рыбников в комедии „Девчата” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 К юбилею актрисы. Лариса Голубкина, Юрий Яковлев в фильме „Гусарская баллада” 14:05 К 35-летию любимого фильма. Премьера. „Москва слезам не верит”. Рождение легенды” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Вера Алентова, Алексей Баталов в фильме „Москва слезам не верит” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера. Елизавета Боярская, Дарья Мороз, Александр Лазарев в многосерийном фильме „Долгий путь домой” 00:45 „Primele știri” (rus)

ВТОРНИК, 10 МАРТА ВТОРНИК, 10 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:45 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:40 „Контрольная закупка” 16:05 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Жди меня” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Елизавета Боярская, Дарья Мороз, Александр Лазарев в многосерийном фильме „Долгий путь домой” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант”

СРЕДА, 11 МАРТАСРЕДА, 11 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:45 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:40 „Контрольная закупка” 16:05 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Елизавета Боярская, Дарья Мороз, Александр Лазарев в многосерийном фильме „Долгий путь домой” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант”

ЧЕТВЕРГ, 12 МАРТА ЧЕТВЕРГ, 12 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:45 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:40 „Контрольная закупка” 16:05 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Елизавета Боярская, Дарья Мороз, Александр Лазарев в многосерийном фильме „Долгий путь домой” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 Премьера. „Григорий Горин. „Живите долго”

ПЯТНИЦА, 13 МАРТА ПЯТНИЦА, 13 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:45 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:40 „Контрольная закупка” 16:05 „Мужское / Женское” 17:00 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 01:05 Премьера. Доминик Купер в фильме „Флеминг” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:40 „Мужское / Женское”

СУББОТА, 14 МАРТА СУББОТА, 14 МАРТА 06:00 Новости 06:10 „В наше время” 06:55 К юбилею актера. Сергей Юрский в комедии „Золотой теленок”. Часть 1-я 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Юрий Яковлев. Последняя пристань” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Идеальный ремонт” 13:05 Премьера. „Страна на „колесах” 14:00 Виктория Исакова, Павел Трубинер в многосерийном фильме „Любовь с оружием” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Любовь с оружием”. Продолжение 16:05 „Григорий Горин. „Живите долго” 17:00 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Угадай мелодию” 19:10 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 Премьера сезона. „Танцуй!” 00:00 Комедия Владимира Меньшова „Ширли-Мырли”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 МАРТА ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 МАРТА 06:00 Новости 06:10 „Короли смеха”. Леонид Енгибаров 06:35 К юбилею актера. Сергей Юрский в комедии „Золотой теленок”. Часть 2-я 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Теория заговора” 13:10 К юбилею актера. „Сергей Юрский. „Я пришел в кино как клоун” 14:05 Виктория Исакова, Павел Трубинер в многосерийном фильме „Любовь с оружием” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „Любовь с оружием”. Продолжение 16:00 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Коллекция Первого канала 19:00 „Replica” 20:00 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:25 Премьера. Светлана Ходченкова, Максим Матвеев в комедии „Любит не любит”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 МАРТА ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:15 Титаник. Драма. США 1997 14:00 Новости. 14:35

Титаник. Драма. США 1997 (продолжение) 16:10 Кости.

Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США

1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле

зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea

de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Ночь в музее. Фэнтези.

США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости.

Детектив. США 2005 00:30 Ночь в музее. Фэнтези. США 2006

02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Știrile

dimineţii. 05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 10 МАРТАВТОРНИК, 10 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия.


Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив.

США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости.

Детектив. США 2005 21:40 UEFA Champions League. 21:45

UCL “ Real Madrid CF- FC Schalke 04 „. 23:45 Новости. 00:00

Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Откровенный

разговор. 01:30 Дело Астахова. 02:20 Новости. 02:55 Час

суда с Павлом Астаховым. 03:45 Știrile dimineţii. 05:30

Дело Астахова.

СРЕДА, 11 МАРТА СРЕДА, 11 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri.

11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011

12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный

разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:10 Кости.

Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США

1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле

зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea

de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив. США 2005

21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ FC Bayern Munich-

FC Shakhtar Donetsk „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA

Champions League 00:30 Откровенный разговор. 01:30 Дело

Астахова. 02:20 Новости. 02:55 Час суда с Павлом Астаховым.

03:45 Știrile dimineţii. 05:30 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 12 МАРТА ЧЕТВЕРГ, 12 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия.






Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009

19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Дьявол носит

«Prada». Драма. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00

Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 Дьявол носит

«Prada». Драма. США 2006 02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом

Астаховым. 03:55 Știrile dimineţii. 05:40 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 13 МАРТА ПЯТНИЦА, 13 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия.






Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Люди

Икс: Последняя битва. Фантастика. Канада, США 2006 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США

2005 00:30 Откровенный разговор. 01:30 Час суда с Павлом

Астаховым. 02:30 Știri. 03:00 Час суда с Павлом Астаховым.

03:55 Știrile dimineţii. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 14 МАРТА СУББОТА, 14 МАРТА 6:30 Новости. 7:00 Дело Астахова. 8:00 Откровенный

разговор. 9:00 „Autostrada”. 10:00 Откровенный разговор.

10:50 Друзья. Комедия. США 1996 13:10 Обмани меня.

Детектив. США 2009 14:00 Новости. 14:30 Обмани меня.

Детектив. США 2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив.

США 2009 18:00 Люди Икс: Последняя битва. Фантастика.

Канада, США 2006 20:00 Новости. 20:40 Перси Джексон и

похититель молний. Фэнтези. США 2010 23:00 Știri. 23:30

Мост. Детектив. Швеция 2011 00:40 Știri. 1:10 Дело Астахова.

2:00 „Autostrada”. 2:55 Новости. 3:45 Откровенный разговор.

5:25 Мост. Детектив. Швеция 2011

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 МАРТА ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 МАРТА 6:30 Știri. 7:00 Дело Астахова. 8:00 Откровенный разговор.

9:00 Magazin UEFA Champions League. 9:30 Откровенный

разговор. 11:05 Друзья. Комедия. США 1996 13:15 Кости.

Детектив. США 2005 14:00 Новости. 14:30 Кости. Детектив.

США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 18:00

Перси Джексон и похититель молний. Фэнтези. США 2010

20:00 Новости. 20:30 День независимости. Фантастика.

США 1996 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011

0:40 Știri. 1:10 Дело Астахова. 1:55 Откровенный разговор.

2:45 Știri. 3:15 Откровенный разговор. 4:55 Știri. 5:25 Мост.

Детектив. Швеция 2011

6 MARTIE 201588F L U XF L U X Cultur=

Casă de raport în stil neoromânesc

Monument de arhitectură de însem-nătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Aca-demia de Știinţe, amplasat pe strada Maria Cebotari, 61. Casa datează din anii interbelici ai secolului al XX-lea, datare rezultată din analiza arhitectu-rii – stil neoromânesc cu reminiscenţe ale unor forme ale stilului eclectic.

Imobilul este amplasat la colţul cartierului, are un plan unghiular, cu două faţade princi-pale cu soluţii decorative variate. Este într-un singur nivel, dar din cauza căderii de relief, este ridicat pe un soclu înalt, spre intrări con-ducând scări cu balustradă din piatră.

Soluţia planimetrică corespunde la două apartamente separate, care se remarcă prin-tr-un confort înalt, fi ecare cu o intrare sepa-rată, una din direcţia străzii Maria Cebotari și alta din partea străzii Columna. Încăperile sunt diferenţiate după mărime, în funcție de destinaţia funcţională – 2-3 dormitoare, un culoar central și câte un salon, iluminat de o fereastră mai mare. Bucătăria și instalaţiile sanitare, parte a planimetriei fi ecărei locuin-ţe, sunt grupate lângă intrarea secundară din partea curţii. Locuinţa este dotată cu un beci cu intrarea numai din interiorul unui aparta-ment, probabil, al proprietarului.

Soluţia spaţial-volumetrică a casei este pi-torească, graţie confi guraţiei în plan a edifi -ciului, cu ieșindurile saloanelor și retragerile intrărilor principale, care creează un joc de lumină și umbre, dominat de volumul masiv al acoperișului din olane roșii, în pante și cu penetraţii. Decorul plastic al faţadelor se re-zumă la lesene, o friză în partea superioară a pereţilor, un brâu sub pervazul ferestrelor, care înconjoară perimetral clădirea, cu pano-uri asemănătoare după forme cu golurile din balustrada scărilor exterioare. Faţadele au și unele diferenţe – la faţada orientată spre strada Columna, golul intrării este în arc în plin cintru, tocul ușii conturat cu o torsadă, forma ancadramentelor este un simplu che-nar plat, iar la faţada orientată spre strada Maria Cebotari, o plintă conturează partea superioară a ferestrelor și a ușii de formă rec-tangulară.

Sursa: monument.sit.md

22.VII.199522.VII.1995La premiera cărţii lui Serafi m Saka & Ko (scriu

cu simpatie) au participat și coautorii ei – dom-nii Crihan, Pirogan, Usatiuc, Gușilă, Holban… Citind „Basarabia în Gulag”, eram pe o undă încă neîntreruptă – chiar în dimineaţa acelei zile ter-minasem lectura „Arta refugii” a lui Paul Goma. M-am gândit și la „20 de ani în Siberia” a doam-nei ţărance Aniţa Nandriș din Mahala, Cernăuţi, pe care acum un an mi-o oferise la Sibiu docto-rul Nandriș și pe care la puţin timp am parcurs-o dintr-o grea și dureroasă răsufl are.

Pe la 13-14 ani, scriam informaţii elementa-rissime la ziarul raional din Sângerei. Dar nu puteam concepe că un vestit, fo-o-a-arte vestit scriitor să ticluiască infantilisme de genul: „Chi-na respectă România. România îi este dragă. (Sic! De unde cunoaște aceste lucruri… intime? – n.m.) Cine a văzut felul (doi, trei? – n.m.) în care a fost primită delegaţia ofi cială română, condu-să de premierul Nicolae Văcăroiu, s-a convins de acest lucru. Premierul chinez Le Peng s-a pro-nunţat pentru o aprofundare și o permanenti-zare a relaţiilor politice, economice, culturale și, desigur, pentru investiţii reciproce, accentuând că agenţii economici privaţi constituie azi prin-cipala legătură între cele două ţări” etc. Așa ne informează dânsul, căzând în sub-jurnalism. Însă într-un alt text amatoricesc, de data aceasta scos pe prima pagină, informatorul îi zice unui sărbătorit: „Ai împlinit 60 de ani, frate Ilie. Nu-i nimic, i-am împlinit și eu”. Deci, ziaristul nostru are… peste 60 de ani, ziaristul rudimentar nu-i altul decât cel ma-a-re, ma-a-re de tot!... Iar atare sub-nivelare a scrisului este o ofensă adusă atât literaturii, cât și publicisticii românești. Ah! Cum se mai amuzau Serafi m Saka și Ioan Mânăscurtă, citind cu glas mare, expresiv, mostrele din cele

două texte, unul din ele intitulându-se „China merge încotro i-e voia”. Mda, i-e! Apoi ce lingeri de mână și alte organe, când vorbește despre ne-kagebistul Ion-președintele (Iliescu)! O-ho-ho! Autorul trebuie să se mai reîntoarcă în vreo clasă-două din școala medie…

3.VIII.19953.VIII.1995Ieri, o după-amiază prelungită până spre ora

22, jertfi tă – ca din senin – unei revizii drastice, chiar crunte într-un top enorm de mii – cred – de fi șe. Câteva sute din ele – aut! M-am despăr-ţit râzând de trecutul unor superfi cialităţi sau vechituri (de receptare). Dar am și sistematizat tematic alte sute de prefabricate teoretice, detalii eseistice, jurnalistice, care, sigur, vor avea șansa să-mi acorde niște… șanse la regizarea unor pa-gini de mâine.

5.VIII.19955.VIII.1995Din fi șele… reutilizabile, pe care nu le-am

aruncat pe vânt sau în conducta de gunoi (a vor-băriei lumii), în burlanul ca un pix uriaș golit de kilograme multe de pastă cu care se scrie ceea ce se tot scrie în vremurile noastre, în special abera-ţii politice. – Mă rog, concluzii foarte subiective și nici cât e negru în vârful pixului obligatorii…

Așadar, transcriu de pe o fi șă că Sfânta Vero-nica, oblăduitoarea pictorilor, a ţinut de relicvă năframa cu chipul lui Hristos aplicat pe pânza ce absorbise tonalitatea alb-gălbuie a transpiraţiei emanate în răspasul chinurilor de martir.

(Și ce mai fac cu fi șa? O boţesc în palmă, arun-când-o la coș, probabil, astfel comiţând un sacri-legiu, vorba fi ind de o fărâmă de hârtie pe care fuseseră transcrise mărturii despre suferinţa Divinului întru divinitate? Poate că această con-statare a mea diminuează gravitatea sacrilegiu-lui…)

Un suicid cutremurător al unui tânăr de 18 ani care locuia cu părinţii la scara dintre noi și Dum-brăveni. Vag, astfel am înţeles că s-au petrecut tragedia. Prietena sa, seara, ieșise să-și plimbe buldogul. Hălăduiau în trei, el „aderând”, ca de

obicei, la amica sa și la patrupedul ei prieten. Ea lăsă liber dulăul, băiatul luă lesa, pentru ca aceasta să nu împovăreze mâna gingașă a ado-ratei sale, să nu-i incomodeze gesturile suave, desenate graţios în spaţiu. Își lămureau anumi-te situaţii confuze care – vai! – apar atât de des în relaţiile dintre adolescenţi neexperimentaţi, sensibili până la o nebună gelozie, declanșată din te miri ce; nerăbdători și extrem de suspi-cioși. Discuţia se tensionă tot mai mult, degra-dând într-o ceartă isterică. Ea, superba, atinsă rău de insistenţele și vorbele lui, îi strigă răspicat că nu-l mai iubește, să n-o mai caute, să nu!... – apoi se întoarse brusc și plecă, strigându-și de aiurea patrupedul prieten al omului.

…Nu mai știu peste cât timp, băiatul a fost descoperit atârnând în lesa buldogului, prinsă de creanga unui cais înclinat, deloc înalt, de sub blocul nr. 1 de pe strada Igor Vieru.

(Eu unul am dedus locul a doua zi după tra-gedie, când, sub acel zarzăr oblic, am văzut un borcan cu apă cu un buchet sau două de fl ori în el. Iar pe 1 august, când ieșisem să merg la sărbătorirea celor 60 de ani ai lui I. U., un scurt șuvoi de ploaie mă făcuse să mă adăpostesc sub cornișa acelui bloc nr. 1, lângă acel pom înclinat sub care – aveam să deduc prin cea mai simplă relaţionare logică – în ajun, seara, se spânzurase de blestemata lesă acel tânăr neexperimentat, neconsolat, cuprins năvalnic de extrema dez-nădejde a momentului; a momentului pe care nu avusese răbdarea să aștepte să treacă; acel Werther nostalgic din cartierul Ciocana al Chiși-năului, atât de bogat în verdeaţă de pădure și de diverși pomi…

Altă fi șă: Cine să fi numit piesa lui Shakespeare „Macbeth” o „Crimă și pedeapsă”, cum ar fi scris-o Dostoievski la 1600? (Numai că la acea vreme rușii erau doar niște… avant-textieri, neavând încă literatură propriu-zis.)

Comentariul „la fi șă” deconspiră, implicit, și una din lecturile mele la zi: „Măștile adevărului poetic” de Șt. Augustin Doinaș, volum apărut acum trei ani la „CR”.

Leo BUTNARU

ADOLESCENTUL ŞI LESA BULDOGULUI(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

O structură modestă din piatră și mortar, ampla-sată la mijlocul pantei unui deal, ar putea fi casa în care Iisus și-a petrecut primii ani din viaţă. Potri-vit unui arheolog brita-nic, acea casă datează din secolul I e.n. și a fost descoperită pe baza unui text străvechi, datând din anul 670 e.n., care vor-bește despre o clădire din Nazaret în care fecioara Maria și Iosif l-au cres-cut pe Iisus, informează dailymail.co.uk, citată de Mediafax.

Profesorul Ken Dark afi rmă

că acel text – „De Locis Sanctis”

–, scris de călugărul irlandez

Adomnan, precizează faptul că

Iisus a crescut într-o casă afl ată

între două morminte și lângă o

biserică.

Textul respectiv, care are la

bază relatările făcute în timpul

unui pelerinaj la Nazaret de epi-

scopul franciscan Arculf, vorbește

despre o biserică „în care, odată,

se afl a căminul în care Iisus a fost

crescut în primii lui ani de viaţă”.

În epoca bizantină și, din nou,

în secolul al XII-lea, pe vremea

cruciadelor, ruinele casei au fost încorporate în structura unei bi-serici – sugerând că acea locuinţă are o mare importanţă și că tre-buia să fi e protejată, afi rmă ace-lași arheolog britanic, profesor la Universitatea Reading.

Casa era amplasată la mijlocul pantei unui deal calcaros, avea mai multe camere și o scară din lemn. Una dintre ușile originale de la in-trare a supravieţuit până în zilele noastre, ca și o porţiune din pava-jul din calcar al camerei principale.

În articolul său, publicat în Bibli-cal Archaeological Review, profe-sorul Ken Dark spune că, deși nu deţine nicio dovadă concretă, nu există niciun motiv întemeiat care să îl determine să creadă că acea structură nu a fost casa lui Iisus.

„Este aceasta casa în care a crescut Iisus? Este imposibil de stabilit din punct de vedere ar-heologic. Pe de altă parte însă, nu există niciun temei arheologic pentru a respinge această posibi-litate”, scrie Dark în articolul său, potrivit rei.ro.

Cercetătorul britanic a studiat ruinele, care se afl ă în partea nor-dică a Israelului, din anul 2006.

Casa a fost descoperită din întâmplare de un grup de călu-găriţe dintr-o veche mănăstire, în 1880. Importanţa descoperirii a fost imediat recunoscută, iar autorităţile au ordonat efectua-rea unor săpături. Preotul iezuit Henri Senes a efectuat o nouă se-rie de săpături în 1936.

Din 2006, arheologii coordo-

naţi de profesorul Ken Dark au descoperit în acel perimetru frag-mente de vase de gătit, un fus și artefacte din calcar. Obiectele din calcar sugerează faptul că în acea casă a locuit o familie evreiască, întrucât evreii considerau că pia-tra de var nu poate fi impură.

Profesorul britanic, specialist în arheologia creștină din secolul I e.n., spune că acea construcţie, despre care el crede că ar fi casa în care a crescut Iisus, corespunde însemnărilor făcute de călugărul Adomnan.

Casa se afl ă mai jos de mănăs-tirea Surorile din Nazaret, care se afl ă peste drum de Biserica Buna Vestire.

Textul scris de călugărul Adomnan descrie două biserici din Nazaret, iar una dintre ele este chiar Biserica Buna Vestire.

„Cealaltă (biserică, n.r.) se afl a în apropiere și a fost construită lângă o grotă în care se afl au un izvor și rămășiţele a două morminte”, spu-ne arheologul britanic.

Mănăstirea Surorile din Nazaret se potrivește acelei descrieri, de-oarece arheologii au găsit dovezi care atestă prezenţa în acel peri-metru a unei biserici bizantine, care avea o cișmea și două mor-minte în cripta sa principală.

FLUX

Un arheolog britanic spune că a descoperit casa în care a crescut Iisus. Cum arăta locuinţa

ziarul flux, ed. 8 (981)

Documents