ziarul flux, ed. 6 (979)

Miercuri, 18 februarie, noul Guvern, condus de Chiril Gaburici, a fost votat în Parlament, în fa-voarea acestuia pronun-ţându-se 60 de deputaţi PLDM, PD și PCRM.

După două luni și jumătate de ne-gocieri și aranjamente, evenimente-le s-au derulat într-un ritm neobiș-nuit de alert. Astfel, în scurt timp, președintele Moldovei, Nicolae Ti-mofti, a semnat decretul de numire a Guvernului, în baza votului de în-credere acordat de Parlament.

La fel de repede a fost organi-zată și ceremonia de depunere a jurământului de către noii membri ai Cabinetului de Miniștri în fața președintelui Republicii Moldova, la Palatul Republicii.

În cadrul ceremoniei de învestire, președintele Timofti i-a urat succe-se noului Guvern, menţionând că membrii acestuia au capacităţile ne-cesare pentru a continua „măsurile care prevăd îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor” și parcursul euro-pean.

La rândul său, noul premier s-a arătat gata să-și asume responsabi-lităţile și să scoată ţara „din situaţia economică difi cilă în care se afl ă”.

Șase miniștri din fostul Cabinet și-au păstrat fotoliile. Este vorba de Monica Babuc la Cultură, Pavel Filip la Tehnologia Informaţiei și Comu-nicaţii, Vasile Botnari la Transport,

Natalia Gherman la Afaceri Externe, Anatol Arapu la Finanţe și Maia San-du la Educaţie.

Miniștri noi vor fi la Economie (de-mocraţii l-au instalat aici pe Stepha-ne Christophe Bride, un francez care a obținut acum câțiva ani cetățenia moldovenească), la Dezvoltare Regi-onală și Construcţii (Vasile Bâtcă), Ti-neret și Sport (Serghei Afanasenco), Muncă și Protecţie Socială (Ruxanda

Glavan), Sănătate (Mircea Buga), la Mediu (Sergiu Palihovici), Agricul-tură (Ion Sula), Afaceri Interne (Oleg Balan), Apărare (Viorel Cibotaru), Justiţie (Vladimir Grosu).

Victor Osipov este vicepremier pentru Reintegrare. Alte două func-ţii de viceprim-miniștri sunt ocupa-te de Natalia Gherman și Stephane Christophe Bride.

Premierul Chiril Gaburici pare să

fi e pus pe fapte mari. În cadrul pri-mei ședinţe de Guvern, el a anunţat că vor fi întreprinse măsuri pentru stabilizarea leului.

De asemenea, el vrea să verifi ce legalitatea ultimelor majorări a pre-ţurilor la produsele petroliere și să se lămurească cu lipsa de medica-mente din spitale.

FLUX

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

21.02.2015

Noros, 0 6 0C

20.02.2015

Noros, -1 4 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................22.99921 Do lar ame ri can ............. 20.18091 Leu românesc ................. 5.17621 Ru blă ru sească ............... 0.3259Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Bunătatea este singura investiţie cu care niciodată

nu poţi da greș.

Henry David Thoreau

Cursul valutar 13.02.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 20 februarie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Partenie, Ep. Damascului și Cuv. Luca (Harţi – dezlegare

la lapte, brânză, ouă și pește)

Despre mitul eroului salvator şi frustrările unui fost premier

Exporturile descresc, dezechilibrul comercial se menţine

Saakaşvili, inculpat în Georgia, consilier prezidenţial în Ucraina

Drăguţanu preferă să nu vorbească despre adevăratele motive de prăbuşire a leului

33

44

55

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

ECONOMIC

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 6 (979)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Război în Ucraina: Putin, Poroşenko, Hollande şi Merkel denunţă

„întreruperi ale armistiţiului”

„Întreruperile survenite în ultimele zile în cadrul regimului de încetare a focului” în Ucraina au fost „denunţate” în cadrul unei teleconferinţe care a avut loc ieri între președintele Franţei, Francois Hollande, cancelarul german Angela Merkel, președinţii Ucrai-nei, Petro Poroșenko, și Rusiei, Vladimir Putin, potri-vit unui comunicat al Palatului Elysee, citat de AFP, informează Agerpres.

Continuare în pag. 5

Creşterea preţurilor, între promisiuni optimiste şi previziuni pesimiste

Preţurile de consum au crescut, timp de un an, cu aproape cinci la sută, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Faţă de luna decembrie 2014, în ianua-rie 2015 preţurile au înregistrat o creștere de 0,8%. Cu siguranţă însă, statisticile următoare vor arăta cu totul altfel, după căde-rea abruptă a leului înregistrată de la începutul acestui an, chiar dacă autorităţile promit o stabilizare a situaţiei, odată cu instala-rea noului Guvern.

Continuare în pag. 4

Noul Guvern a fost învestit. Ce va urma?Noul Guvern a fost învestit. Ce va urma?

Cine „l-a comandat” pe

Gheorghe Papuc sau statul de

drept la cheremul criminalilor

20 FEBRUARIE 201522F L U XF L U X Actual

Leul s-a depreciat săptămâ-

na aceasta în ritm galopant,

în raport cu principalele

valute de referinţă. Astfel,

cursul stabilit de Banca Na-

ţională marţi, 17 februarie,

a fost în creștere cu 72 de

bani pentru euro și cu 63 de

bani pentru dolar.

Miercuri leul s-a depreciat cu toc-mai un leu și 64 de bani și a ajuns la un curs de 24,01 lei pentru un euro. Cursul afi șat de BNM pentru dolar a înregistrat, de asemenea, o creștere semnifi cativă, ajungând la 20,99 lei, cu un leu și 40 de bani mai mare de-cât în ziua precedentă.

La casele de schimb valutar, cursul afi șat a fost însă cu mult mai mare, prețul de vânzare a monedei unice europene ajungând la aproape 30 de lei, iar al dolarului de aproximativ 24 de lei.

Ieri, leul s-a apreciat ușor în raport cu euro și dolarul. Valuta naţională a continuat să se întărească și astăzi, ajungând la un curs de 20 de lei și 18 bani pentru un dolar și de 22 de lei și 99 de bani pentru un euro.

BNM are o explicaţieBanca Naţională a explicat evolu-

ţiile de pe piaţa valutară prin câţiva factori, invocaţi, de altfel, și anterior. Ar fi vorba, în primul rând, de un de-calaj profund dintre cererea și oferta de valută străină. Fapt cauzat de re-ducerea ofertei de valută din partea persoanelor fi zice, pe fondul restric-ţiilor impuse de Rusia la exportul producţiei moldovenești și a scă-derii remitenţelor de peste hotare. Astfel, în ultimul trimestru al anului trecut remitenţele s-au diminuat cu 20 la sută faţă de 2013, iar exportu-rile s-au diminuat în noiembrie 2014 cu 18% faţă de anul precedent.

În cadrul unei conferinţe de presă, Lucia Hadârcă, directorul Departa-mentului operaţiuni valutare al Băn-cii Naţionale a Moldovei, a explicat că se atestă o deteriorare a balanţei comerciale, deoarece s-a înregistrat o diminuare considerabilă a expor-turilor, în timp ce importurile au scă-zut într-o proporție mai mică.

Potrivit BNM, tendinţă de depre-ciere a monedelor naționale față de dolarul SUA, în 2014, a purtat un caracter regional, inclusiv pe fondul întăririi poziției dolarului SUA pe piețele internaționale.

Un alt factor este situaţia geopoli-tică din regiune, în special din Rusia și Ucraina, unde rubla și grivna s-au devalorizat considerabil, a mai apre-ciat Lucia Hadârcă.

În 2014, BNM a vândut pe piaţa locală suma de 418.5 mil. USD sub forma de intervenţii valutare, aco-perind parțial insufi ciența de valută. Pe parcursul anului 2014, moneda națională s-a depreciat atât faţă de dolarul SUA (USD), cât și faţă de moneda unică europeană (EUR) cu 19,6% și, respectiv, 5,7%.

Presiunile de depreciere asupra monedei naționale se mențin și în 2015. Conform ultimelor date, de la începutul anului 2015, leul moldo-venesc s-a devalorizat față de dolar cu 34 la sută, iar faţă de euro – cu 26,4 la sută.

În primele 15 zile ale lunii februa-rie, BNM a vândut pe piaţa locală suma de 87 de milioane USD. La data de 13 februarie 2015, nivelul activelor ofi ciale de rezervă s-a pla-sat la 1850.4 mil. USD, acoperind în proporții sufi ciente importul de mărfuri și servicii – 3,3 luni de im-port. Pe lângă intervențiile realizate de BNM, pe parcursul ultimelor 2 luni rata de bază a fost majorată de la 3,5 la sută până la 8,5 la sută.

Drăguţanu dă vina pe moldovenii cu dolarii „în saltea” Întrebată despre diferenţa mare

dintre cursul de schimb valutar la cumpărare și la vânzare, ofi cialul de la BNM a explicat că aceasta ar fi cauzată de „perioada de agiotaj” pe piaţa valutară. Situaţia se va redre-sa când se va face o ajustare și se va ajunge la un nou echilibru între ce-rere și ofertă, a opinat Hadârcă.

La o zi distanţă, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a vorbit și el, în cadrul unei conferinţe de presă,

despre „hiperagitaţia” care determi-nă decalajul mare dintre ratele de cumpărare și vânzare la casele de schimb valutar. „Piața caută un echi-libru. Eu cred că această perioadă de agiotaj nu poate dura foarte mult”, a declarat el, precizând că băncile deja au o situație complicată în ceea ce privește lichiditățile în lei.

Oricât ar părea de ilar, ofi cialii de la BNM consideră că populaţia este de vină, în mare parte, pentru dezas-trul de pe piaţa valutară, pentru că aleargă la casele de schimb să cum-pere valută și pentru că ar consuma în exces. Iar lucrurile se vor îndrep-ta imediat ce vom începe să consu-măm mai cu moderaţie: „În perioada următoare, persistența factorilor de depreciere a monedei naționale, în special reducerea remiterilor de mijloace bănești, vor descuraja con-sumul intern și importul de mărfuri și servicii. În consecință, se va atesta o echilibrare a balanței comerciale și, respectiv, o stabilizare a dinami-cii cursului de schimb al monedei naționale”.

Potrivit guvernatorului, dezechi-librul de pe piaţa valutară este cau-zat și de comportamentul „excesiv” al populaţiei care a dosit valuta în „saltele”. „Valută este, și chiar foarte multă, în depozitele persoanelor fi -zice și în saltele. Totul este să îi con-vingem să vândă”, a afi rmat Dorin Drăguţanu marţi în faţa presei.

Deși toată lumea înţelege care sunt adevăratele cauze care au dus

la prăbușirea leului, șeful Băncii Centrale a preferat să se refere, ca și până acum, doar la criza economică și politică din regiune, la economia șubredă, diminuarea exporturilor și remitenţelor etc. El a încercat să con-vingă că situaţia de la cele trei bănci cu probleme, la care a fost instituită administrarea specială, au infl uen-ţat într-o măsură nesemnifi cativă piaţa valutară și nu a constituit un factor determinant în ceea ce priveș-te deprecierea leului.

Drăguţanu a precizat că Banca Naţională va interveni „rațional” pe piaţă, pentru că „rezervele valutare nu sunt un sac fără fund”. Totodată, cei care au așteptat să audă un plan concret de ameliorare a situaţiei au fost dezamăgiţi. Guvernatorul a menţionat doar că și instabilitatea politică din ţară a contribuit la de-teriorarea situaţiei, astfel că Banca Centrală așteaptă învestirea noului Guvern pentru a veni cu propuneri de stabilizare.

Lipsa de concreteţe și, mai ales, faptul că guvernatorul a încercat să minimalizeze rolul afacerilor dubi-

oase din sistemul bancar în devalo-rizarea fără precedent a valutei na-ţionale, au intensifi cat panica, leul a căzut și mai mult, iar populaţia a început să măture de zor rafturile magazinelor, făcându-și rezerve de alimente și alte produse de primă necesitate.

Ne așteaptă o criză poate că și mai rea decât cea din 1998Pe de altă parte, experţii fi nanciari

atenţionează de mai mult timp că anume schemele frauduloase prin care băncile au scos din ţară miliar-de de lei au dus la devalorizarea ma-sivă a valutei naţionale și nu factorii externi.

„Conducerea BNM a îndreptat tot timpul atenţia publicului și a ziariști-lor asupra factorului extern. Factorul extern reprezintă în această poveste doar 30 la sută. Iar marea majoritate a evenimentelor care s-au întâmplat ţine de factori interni”, a apreciat expertul fi nanciar Sveatoslav Miha-lache în cadrul unei emisiuni la tele-viziunea naţională.

Expertul economic Vitalie Rapcea a opinat, în cadrul aceleiași emisi-uni, că este vorba despre o inacţiune a BNM: „Banca Naţională a eșuat în a fortifi ca încrederea cetăţenilor în leu. Între ceea ce explică guvernato-rul Dorin Drăguţanu și ce se întâm-plă de facto pe piaţa valutară este o mare diferenţă. Este o catastrofă

când cetăţeanul nu are încredere în guvernator, când mesajul guverna-torului Băncii Centrale nu are niciun impact asupra pieţei”.

Căderea leului nu se produce doar sub infl uenţa unor cauze externe, așa cum încearcă să ne sugereze BNM, este de părere și directorul Agenției „Estimator-VM”, Natan Garștea. „Cauzele externe acționau pe parcursul întregului an 2014, și, deși au dus la deprecierea leului, ea era lentă, controlată și putea fi diri-jată de către BNM. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 (când totul încă era frumos și pașnic), creșterea dola-rului față de începutul anului consti-tuia 11% (o nimica toată, compara-tiv cu Ucraina și Rusia), iar creșterea cursului euro față de începutul anu-lui era de doar 3%”, scrie expertul pe blogul său.

Situaţia s-a agravat însă după ma-rea „afacere” de la Banca de Econo-mii și Banca Socială, „când din bănci au fost adunate vreo 17 miliarde de lei, cumpărată pe această sumă va-lută, care a fost scoasă peste hotare (cam un miliard de euro). Aceas-tă operațiune a constituit un șoc enorm pentru economia noastră”.

Garștea consideră că măsurile în-treprinse până acum de Banca Cen-trală nu sunt sufi ciente: „Măsurile de diminuare a volumului lichidităților de pe piață nu au efect imediat și se vor resimți peste un timp (2-3 luni). Până atunci dezechilibrul se va menține (leul va continua să cadă). Despre aceea cu cât, este greu de apreciat, sunt mulți factori care vor infl uența aceasta, însă, optimist vor-bind, ne așteaptă o criză mai rea ca în 2008, și poate că și mai rea ca cea din 1998. Despre varianta pesimistă nici nu voi povesti aici”.

„Benefi ciile” devalorizării leuluiÎn ce măsură este îngrijorat de

această prăbușire a valutei naţiona-le însuși guvernatorul? S-ar putea să nu fi e prea tare. Spunem asta pentru că Dorin Drăguţanu se declara cu ceva timp în urmă un adept al deva-lorizării monedei naţionale ca meto-dă de impulsionare a economiei.

În cadrul unui forum internaţional al oamenilor de afaceri, desfășurat la Chișinău acum câţiva ani, guver-natorul BNM a menţionat că spori-rea competitivităţii externe a între-prinderilor și întreprinzătorilor din Republica Moldova poate fi atinsă prin trei metode „binecunoscute”: devalorizarea monedei naţionale, reducerea salariilor și creșterea pro-ductivităţii muncii.

În susţinerea afi rmaţiilor sale, el a arătat că leul moldovenesc s-a de-preciat, din anul 2000 până în anul 2009, cu circa 40 la sută, ceea ce ar fi dus la creșterea cu 40% a preţuri-lor la bunurile exportate. „Datorită acţiunilor întreprinse de BNM, leul moldovenesc s-a depreciat în ter-meni nominali cu 18% și în termeni reali – cu 30% pe parcursul anului 2010”, menţiona atunci șeful BNM. El a recunoscut că deprecierea a fost un șoc pentru economie și a afectat, în mare măsură, bunăstarea popula-ţiei. Însă, în opinia lui, ar trebui să ne consolăm cu gândul că deprecierea monedei naţionale este benefi că pentru economie în ansamblu.

Ne aşteaptă vremuri greleÎn momentul de față, nimeni nu ar

putea să spună cu exactitate până în ce punct se va deteriora situaţia, iar prognozele experţilor sunt departe de a fi optimiste. Doctorul în econo-mie Sveatoslav Mihalache a decla-rat pentru Deschide.MD că BNM nu mai are instrumente pentru a efec-tua intervenții directe pe piața va-lutară: „Lichiditățile internaționale au ajuns la cota critică. Din această cauză, Banca Națională a recurs la mărirea ratei de bază și va fi nevoi-tă să mai efectueze mărirea ratei de bază. Această acțiune va avea efecte negative asupra economiei reale a Republicii Moldova. După ultimele estimări, rata dobânzii la credite se vor majora până la peste 30%. Din această cauză, agenții economici vor avea productivitate mai mică. Acest lucru se va refl ecta și asupra scăderii PIB-ului, și asupra micșorării intrări-lor în Bugetul de stat. Există șanse foarte mari ca în viitorul apropiat statul să aibă întârzieri la achitarea pensiilor și a salariilor bugetarilor”.

Miercuri, Parlamentul a constituit o comisie specială de anchetă pen-tru elucidarea situației de pe piața fi nanciară și valutară, dar și la cele trei bănci unde BNM a instituit ad-ministrare specială: Banca de Eco-nomii, Banca Socială și Unibank. Iar guvernatorul BNM a promis, după o ședinţă cu participarea noului prim-ministru Chiril Gaburici, că leul se va întări în zilele ce urmează.

Guvernatorul BNM a comparat situația de pe piața valutară cu un meci de fotbalul în care BNM este portarul, dar mai sunt și alți jucă-tori „care trebuie să se implice”. Însă atunci când portarul este mediocru și scapă gol după gol, acesta trebuie să fi e, fără îndoială, schimbat.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Drăguţanu preferă să nu vorbească despre Drăguţanu preferă să nu vorbească despre adevăratele motive de prăbuşire a leuluiadevăratele motive de prăbuşire a leului

20 FEBRUARIE 2015 33 F L U XF L U XPolitic

Întreaga reţea de presă afl ată sub controlul oligarhilor de la guvernare anunţa pe un ton de jubilaţie triumful justiţiei și a adevărului. Iar cohorta de valeţi afl ată în solda puterii, ce se eri-jează în (im)postura de analiști politici și experţi în drept, a invadat spaţiul public cu petarde mediatice menite să susţină propagandistic fapta bra-vilor judecători, cei pe care îi știm ca imaculaţi, imparţiali, dar, mai ales, in-amovibili.

La distanţa de șase ani de la tenta-tiva de lovitură de stat din 7 aprilie, după ce clanurile de tip mafi ot care au uzurpat puterea și au distrus de-fi nitiv statul de drept și-au menţinut prin fraudă puterea în urma celei mai murdare și abuzive campanii electora-le, a venit momentul sacrifi cării ţapilor ispășitori. După ce câteva legislaturi la rând guvernanţii s-au tot bâlbâit cu un șir de comisii de anchetă, iar Procu-ratura de buzunar a simulat o activi-tate intensă pe marginea acestui caz, societatea n-a mai ajuns să afl e cine totuși sunt adevăraţii organizatori ai demonstraţiilor violente din acea zi, soldate cu distrugerea și incendierea a două edifi cii de stat, Președinţia și Par-lamentul, cu molestarea a sute de po-liţiști și furtul bunurilor din cele două clădiri de către „revoluţionarii pașnici”.

Amintim că drept pretext pentru acele tulburări în masă a servit presu-pusa fraudare a alegerilor parlamen-tare de către fosta guvernare. Și iată că după atâţia ani de zile nu s-a adus nicio probă cât de cât relevantă că scrutinul electoral ar fi fost trucat. Deși cei care au agresat reprezentanţii for-ţelor de ordine și au distrus cele două clădiri administrative au fost imortali-zaţi pe sute de camere de luat vederi și aparate foto, niciunul dintre infrac-tori nu a fost tras la răspundere. Nici organizatorii ofi ciali ai acelor acţiuni de protest, care au depus demersurile respective la Primărie, capii Partidului Liberal-Democrat condus de Vladimir Filat și câteva persoane care formase-ră un grup civic informal, n-au supor-tat nicio consecinţă legală pentru cele întâmplate. Și asta în pofi da faptului că aceștia și-au asumat în scris răs-punderea pentru caracterul pașnic al demonstraţiilor.

Altfel nici nu putea fi . Și în acest caz a funcţionat principiul „Învingătorii nu sunt judecaţi”. Doar câţiva ofi ţeri de poliţie au ajuns pe banca acuzaţi-lor pentru maltratarea, reală sau pre-supusă, a unor tineri reţinuţi în urma acelor evenimente în comisariatele de poliţie. Desigur, nimeni nu con-testă faptul că dacă astfel de cazuri

într-adevăr au avut loc, reprezentanţii forţelor de ordine trebuie pedepsiţi cu toată asprimea. Însă pentru orice infracţiune sau crimă orice persoană poartă răspunderea personală și ni-meni nu poate fi condamnat pentru faptele săvârșite de altcineva.

Acum, revenind la condamnarea ce-lor doi foști conducători de prim rang ai Ministerului de Interne, ar urma să clarifi căm cel puţin câteva aspecte.

1) Nu cumva vina celor doi pentru evenimentele din 7 aprilie constă în faptul că aceștia n-au dispus aplicarea forţei contra manifestanţilor violenţi?

2) De ce a fost nevoie de șase ani de tărăgănare absolut neîntemeiată a anchetei ca să se ajungă abia acum la sancţionarea lui Gheorghe Papuc și Vladimir Botnari?

3) Dacă prima instanţă i-a găsit ne-vinovaţi pe cei doi, ce dovezi noi a mai inventat Procuratura încât să reușeas-că „să convingă” Curtea de Apel de vi-novăţia inculpaţilor?

4) Și dacă nu s-a adus nicio dovadă suplimentară, atunci cum este posibil ca judecătorii primei instanţe să ia o decizie, iar cei din instanţa ierarhic superioară să adopte una diametral opusă?

Firește, șirul de întrebări ar putea continua. Însă acestea ar avea rost doar dacă Republica Moldova ar fi un stat de drept și o democraţie func-ţională, cu o justiţie independentă, cu instituţia Procuraturii reformată și scoasă de sub controlul clanurilor oligarhice. Dar așa cum ne afl ăm în condiţiile uzurpării puterii de stat, cu un președinte impostor și o guvernare ilegală, linșarea publică a celor doi ge-nerali nu apare deloc surprinzătoare.

Așadar, falnica justiţie moldove-nească, suprapopulată de elemente corupte și obediente crimei organiza-te la nivel de putere de stat, nu a prea transpirat să-i aducă pe banca acuza-ţilor pe adevăraţii criminali, care au comis o multitudine de atacuri raider, privatizări ilicite, deturnări a banilor publici, inclusiv a fondurilor provenite din fi nanţarea externă, contrabandă, instituirea de monopoluri și cârdășii de cartel, toate acestea făcând obiec-tul unui șir infi nit al scandalurilor de presă. Altfel nici nu putea fi , de vreme ce însăși puterea judecătorească re-prezintă un element-cheie a jocurilor de tip mafi ot, orchestrate cu o perver-sitate diabolică de către păpușarii și sforarii din vârfurile piramidei statale.

Dacă însăși condamnarea în sine a lui Gheorghe Papuc și a lui Vladimir Botnari reprezintă culmea injustiţiei, lipsirea lor de gradele de generali se

constituie într-un act de degradare publică și dezonorare fără precedent. Cineva din culisele puterii a avut satis-facţia malefi că de a-i înjosi într-un hal atât de mizerabil, de a-i ţintui la stâl-pul infamiei spre jubilaţia neroadă a vulgului. Sindromul care se profi lează în comportamentul băieţilor care la ora actuală deţin pâinea și cuţitul este binecunoscut. Ameţind de-a binelea de atâta putere și bani, răul de altitu-dine le creează iluzia că vor deţine la nesfârșit hăţurile puterii. Crezându-se invulnerabili și atotputernici, ei își permit luxul de a comite orice abuz după bunul lor plac. Dar unul Dumne-zeu știe ce schimbări spectaculoase va aduce ziua de mâine, iar cei care astăzi rânjesc maliţios din fotoliile moi mâi-ne s-ar putea să resimtă pe propria piele efectul bumerangului.

Cine seamănă vânt, culege furtună. Iurie ROŞCA

Cine „l-a comandat” pe Gheorghe Papucsau statul de drept la cheremul criminalilor

Acum o lună, la 19 ianuarie, Curtea de Apel Chișinău îi condamna penal pe generalii Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, și Vla-dimir Botnari, ex-comisar al municipiului Chișinău. Primul a primit patru ani de închisoare cu executare, iar al doilea, respectiv, doi ani cu suspendare, ambilor fi indu-le retrase și gradele de generali. Dosarul viza tragicele evenimente din 7 aprilie 2009. Hotărârea survenea după ce prima instanţă îi achitaseră pe cei doi. Însă pro-curorii au atacat decizia respectivă în instanţa ierarhic superioară.

Atunci când toţi sunt niște potlogari, cineva trebuie să fi e cinstit și imaculat. Atunci când toţi sunt răi, măcar ci-neva trebuie să fi e bun, chiar dacă acest „bun” este greu de identifi -cat. Îl înzestrăm noi cu virtuţi, îi găsim calităţi, îl acoperim de califi cative și ne punem în el toate speranţele. Pentru că avem nevoie de speran-ţe și de un mit al eroului salvator. Acum se încear-că cu tot dinadinsul să i se atribuie acest rol lui Iurie Leancă.

După eșecul din Parlament de săptămâna trecută și mai multe declaraţii „curajoase” făcute de către acesta, pe re-ţelele de socializare a pornit un val de isterie în susţine-rea fostului premier, singurul onest și incoruptibil (după Ghimpu), singurul în stare să realizeze reformele și singu-rul capabil să ne ducă în bra-ţele Europei.

Dacă încercăm să nu ne lă-săm seduși de vorbe și să ne uităm doar la fapte, nu putem să nu ne întrebăm ce minuni a făcut totuși Leancă în calitate de premier, timp de aproape doi ani. A pus pe roate econo-mia, a oprit tranzacţiile dubi-oase de la Banca de Economii,

a stăvilit prăbușirea leului, a reformat justiţia, a schimbat ceva în Procuratură, a impus mai multă transparenţă în gestionarea bunurilor statu-lui?

Leancă a fost doar o faţadă mai arătoasă a ţării noastre, bună de arătat Occidentului. A arătat că știe să vorbească fl uent niște limbi străine, să facă o mină bună în cancela-riile europene, dar nouă la ce ne-a folosit?

Și Leancă, la fel ca și ceilalţi, iubește puterea de dragul puterii, nu pentru că această putere i-ar fi dat posibilitatea să facă ceva mai mult pentru ţară. Pentru că ne întrebăm, de ce nu a făcut?

De ce uităm că Aeroportul Chișinău a fost concesionat în perioada în care eroul nostru se afl a în fruntea Cabinetului de Miniștri. La acea vreme, bravul premier a afi rmat, ca un elev care a fost prins fu-mând în WC-ul școlii, că nu se va mai întâmpla așa ceva.

„Am tras concluziile și am înţeles unde am greșit. A fost o lipsă de comunicare. Dacă vom lansa concursuri de pri-vatizare la instituţiile la care ne-am referit, vom proce-da așa încât procesul să fi e transparent. Noi învăţăm din greșelile pe care le facem”, de-clara Iurie Leancă la acea vre-me, adăugând că își asumă „o

anumită critică” și că, poate, anumite aspecte din acest proces trebuiau făcute altfel.

Și tot premierul de atunci afi rma că decizia de a da Ae-roportul în concesiunea unei companii rusești denotă cât de importantă este relaţia ţă-rii noastre cu Federaţia Rusă și demonstrează că nu avem „o anumită abordare ideolo-gizată”.

Tot Iurie Leancă a condus Guvernul care a decis să nu participe la emisia suplimen-tară de acţiuni la Banca de Economii, lipsind statul de pachetul majoritar deţinut la BEM. Ex-premierul ar trebui să-și asume, de asemenea, responsabilitatea pentru ja-ful care a continuat la această bancă și care a dus, în cele din

urmă, la prăbușirea valutei naţionale.

Reacţia tardivă a premieru-lui, solicitarea unei anchete în acest caz, cu angajarea unei companii străine de audit, ar putea fi califi cată, mai degra-bă, drept o reglare de conturi cu șeful său de partid, în mo-mentul în care a devenit clar că acesta nu-l mai dorește în funcţia de premier. Și nu se știe care a fost contribuţia lui Vladimir Plahotniuc la iniţie-rea acestei anchete, spre a-l face mai cooperant pe Vladi-mir Filat în cadrul negocierilor.

Acum să ne referim și la de-claraţiile de săptămâna tre-cută ale fostului candidat la funcţia de premier, când Cabi-netul său nu a primit votul de încredere al Parlamentului.

„S-a acţionat după o logi-că netransparentă”, „o alianţă minoritară nu are nicio șansă”, „un Guvern minoritar nu va fi funcţional”, „trebuie semnat de urgenţă un nou acord” – cam asta a spus Iurie Leancă, extrem de supărat, dar încă dispus să mai candideze o dată.

Fără îndoială, noua alianţă AME a fost creată pentru a proteja interesele oligarhi-lor de la putere, nu ale ţării. Iar Guvernul minoritar va fi o marionetă în mâinile celor care l-au instalat și nu are ni-cio șansă să promoveze refor-mele, să oprească criza și să realizeze măcar o parte din promisiunile făcute în campa-nia electorală. Despre asta s-a tot vorbit în ultima perioadă.

Altceva ar fi de spus. Lean-că a știut exact că urmează să conducă un Guvern minoritar și a acceptat să fi e desemnat în această calitate. El s-a în-tâlnit cu deputaţii PCRM și le-a cerut acestora sprijinul, iar după întâlnirea cu Voronin arăta plin de optimism și gata pentru colaborare. Abia după ce comuniștii nu au mai vrut „să salveze ţara”, iar candida-tul a înţeles că a fost dus de nas, acesta s-a apucat să facă „praf” Acordul PLDM-PD și și-a redescoperit calităţile de anticomunist combativ.

În cele ce a urmat, Leancă

a fost la fel de „consecvent”. Vizibil marcat de faptul că PLDM a înaintat un alt candi-dat la funcţia de prim-minis-tru, fără a-i consulta opinia, acesta a votat totuși la biroul politic al formaţiunii în favoa-rea lui Chiril Gaburici. Dar a declarat că nu-l va vota în funcţia de premier, dacă nu va fi susţinut de o alianţă pro-europeană PLDM, PD și PL.

„Eu nu voi vota un Guvern minoritar. Nu cred în aranja-mente cu PCRM”, a punctat liberal-democratul.

După învestirea Guvernului Gaburici, ex-premierul a avut iarăși o ieșire spectaculoasă în scenă pentru a înfi era „coa-lizarea de facto” cu comuniștii și a deplânge pasul înapoi fă-cut „în parcursul nostru euro-pean”.

Deși despre iminenţa ple-cării lui Leancă din PLDM se vorbește de mai multă vreme, acum scindarea pare să prin-dă contururi reale. Cel puţin, acesta a confi rmat că se gân-dește la „viitorul său politic” și că va lua o decizie în scurt timp.

Simpatizanţii acestuia îi prorocesc un viitor în frun-tea unui nou proiect politic, alături de un alt fost premier, miniștri și patrioţi adevăraţi. „Patrioţii” au început deja să se agite.

Ioana FLOREA, FLUX

Despre mitul eroului salvator şi frustrările unui fost premierDespre mitul eroului salvator şi frustrările unui fost premier

20 FEBRUARIE 201544F L U XF L U X Economic

Statisticile însele aruncă în aer și gogoriţa

că multinaţionalele implicate în export contri-

buie substanţial la ocuparea forţei de muncă.

Este vorba în fapt de o contribuţie de numai

8% din locurile de muncă din România. Deri-

zoriu!

Se poate înţelege lesne de ce din creșterea

economică din ultimii ani – pusă integral de

însăși statistica ofi cială pe seama exporturi-

lor – forţa de muncă din România nu s-a ales

mai cu nimic, fi ind doar izvor de tam-tam

propagandistic pentru guvern și pentru tan-

demul FMI/CE, care patronează programul de

aservire economică externă a ţării. Chiar dacă

este reală, creșterea economică generată de

exporturile multinaţionalelor implicate în Ro-

mânia nu poate aduce ceva semnifi cativ forţei

de muncă, fi e pentru că în sine are un conţi-

nut slab de valoare adăugată (fi ind rezultatul

doar al exploatării salariilor mici), fi e, în situ-

aţia în care exporturile includ totuși produse

(de pildă, automobile), cu valoare adăugată

mai ridicată, pentru că aceasta are o structură

dezechilibrată, cu o componentă disproporţi-

onată de profi t în defavoarea componentei de

compensare a salariaţilor. Mai precis, în cazul

creșterii economice, adică al unei valori adău-

gate în plus, forţa de muncă ia puţin (și nu se

alege mai cu nimic), iar capitalul ia și mai mult!

Și, din cauza externalizării profi tului înaintea

fi scalizării, nici statul nu ia nimic în plus.

Un soi de cerc vicios a fost deja instaurat.

Cu cât capitalul străin devine mai implicat în

economie și generează comparativ mai multă

creștere economică decât cel românesc, mai

ales pe direcţia de exporturi, cu atât nivelul

de trai relativ se deteriorează și decalajele de

dezvoltare dimpotrivă se accentuează faţă de

ţările din care provine capitalul străin. Expli-

caţia este simplă. Cauza o constituie salariile

mici și externalizarea profi turilor înainte de

fi scalizare. Profi turile sunt făcute din exploa-

tarea salariilor mici și nu din imputuri tehno-

logice (promovate în mod fi resc doar acolo

unde ar înlocui forţă de muncă scumpă, dar

excluse acolo unde există salarii mici), în timp

ce corecţiile ce ar putea veni indirect prin stat

sunt împiedicate de evaziunea impozitării

profi turilor. Această evaziune, practicată ma-

siv de multinaţionale prin ascunderea profi tu-

rilor în reţeaua internaţională de producţie și

comercializare a fi rmelor, dă lovitura de graţie

și închide cercul.

Nu este de mirare că după o perioadă de

contribuţie prin expansiune la creșterea eco-

nomică statistică, cercul se închide și din acest

punct de vedere. După ce câţiva ani n-a contri-

buit de fapt mai cu nimic la îmbunătăţirea pe

plan real a nivelului de trai al forţei de muncă,

expansiunea exporturilor multinaţionalelor

își încheie cu 2014 și contribuţia la creșterea

economică statistică.

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Exporturile care nu aduc fericireaExporturile care nu aduc fericirea (II) (II)

Volumul exporturilor de mărfuri s-a redus con-siderabil în decembrie, fi ind cu 13 la sută mai mic decât în luna precedentă. Comparativ cu decembrie 2013, exporturile s-au redus cu 11,5%. De fapt, întreaga activitate de co-merţ exterior a Republicii Moldova a fost în descreș-tere în 2014.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, exporturile de mărfuri au totalizat anul trecut 2 mili-arde 339 de milioane de dolari americani, volum inferior celui realizat în anul 2013 cu 3,7%.

De asemenea, s-a redus și ponderea exporturilor de măr-furi autohtone, volumul acestora fi ind cu 5,6% mai mic decât în 2013. Reexporturile s-au majorat neesenţial, cu 0,2 la sută.

Exporturile de mărfuri în ţări-le Uniunii Europene au sporit cu 9,6% comparativ cu anul prece-dent, însumând 1 miliard 246 de milioane de dolari.

În schimb, exporturile către ţările CSI s-au diminuat drastic, valoarea lor fi ind de doar 735,6 milioane de dolari, cu 20,3% mai puţin faţă de anul 2013.

Anul trecut, România a fost principala destinaţie pentru ex-porturile moldovenești, cu un total de 434 de milioane de do-lari, în creștere cu 5,6 procente faţă de anul precedent. România a devansat Federaţia Rusă, ex-porturile către această ţară con-stituind aproximativ 424 de mi-lioane. Descreșterea faţă de anul trecut a fost una considerabilă, de aproape 33 la sută, cauzată în temei de embargoul impus pro-duselor moldovenești.

Livrările s-au redus și către Ucraina (-22,2%), Turcia (-17,7%), Polonia (-24,4%) etc.

În același timp, s-au majorat exporturile către Italia (+31,4%), Belarus (+49,1%), Germania (+21,6%), Statele Unite ale Ame-ricii (+27,0%), Letonia (de 2,3 ori), Kazahstan (+15,4%), Bulga-ria (+16,3%), China (+25,9%) și alte ţări.

În anul 2014, comparativ cu anul 2013, au scăzut exporturile de băuturi alcoolice și nealco-olice (-23,7%), articole prelu-crate din metal (-59,2%), mine-reuri metalifere și deșeuri de metale (-52,3%), legume și fructe (-8,2%), seminţe și fructe oleagi-

noase (-7,4%), tutun brut și pre-lucrat (-34,5%), uleiuri esenţiale, rezinoide și substanţe parfuma-te, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (-20,5%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (-33,5%), cauciuc prelucrat (-49,4%), materiale plastice prelucrate (-56,2%), me-tale neferoase (-48,9%) și altele.

Totodată, au crescut expor-turile de cereale și preparate pe bază de cereale (+44,3%), gră-simi și uleiuri vegetale fi xate, brute, rafi nate sau fracţionate (+76,1%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+93,8%), îmbrăcăminte și accesorii (+6,6%), carne și preparate din carne (+79,4%), produse medi-cinale și farmaceutice (+10,5%), hrană destinată animalelor (de 2,2 ori) etc.

Importurile în decembrie au crescut cu aproape nouă la sută faţă de luna noiembrie, dar au fost cu 9% mai reduse compara-tiv cu luna decembrie 2013.

Per total, în 2014 importurile au totalizat 5 miliarde 317 mili-oane dolari americani, volum in-ferior celui realizat în anul 2013 cu 3,2%. Totuși, volumul impor-turilor depășește de aproape două ori volumul exporturilor.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la apro-ximativ 2,5 miliarde de dolari (cu 3,9% mai mult decât în anul 2013).

Importurile de mărfuri prove-nite din ţările CSI s-au diminuat cu 13,3% și au însumat 1 miliard 449 de milioane de dolari.

România deţine întâietatea și la importuri, iar acestea au fost practic duble faţă de exporturile realizate de ţara noastră în ţara vecină. Astfel, importurile de mărfuri din România au însumat 803 milioane de dolari, cu 11 la sută mai mult decât în 2013.

Importurile din Federaţia Rusă s-au redus cu 9% comparativ cu anul precedent. De asemenea, s-au micșorat livrările din Ucrai-

na (-17,1%), Turcia (-21,0%), Be-larus (-20,4%), Israel (-50,8%), Kazahstan (-16,6%) și alte ţări.

De asemenea, au fost înregis-trate creșteri la importurile din Germania (+7,9%), Brazilia (de 2,6 ori), Polonia (+9,2%), Japo-nia (+22,7%), Olanda (+14,7%), Coreea de Sud (+14,1%), Serbia (+24,7%), Uzbekistan (+58,1%) ș.a.

În anul 2014, comparativ cu anul 2013 s-au redus importuri-le de energie electrică (-50,3%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (-6,0%), mașini și aparate electrice (-9,0%), fi re, ţesături, articole textile (-8,0%), zahăr, preparate pe bază de za-hăr, miere (-53,1%), tutun brut și prelucrat (-20,9%), băuturi alco-olice și nealcoolice (-24,2%), îm-brăcăminte și accesorii (-7,7%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (-5,6%), în-călţăminte (-12,8%), îngrășămin-te naturale și minerale naturale (-16,0%) și altele.

În același timp, au sporit im-porturile de produse medicina-le și farmaceutice (+5,5%), ani-male vii (+97,7%), articole din lemn, exclusiv mobilă (+5,3%), carne și preparate din carne (+16,3%), piele și blană prelu-crate (+28,1%), hrană destinată animalelor (+21,2%), seminţe și fructe oleaginoase (+17,5%) etc.

Decalajul în evoluţia expor-turilor și importurilor rămâne în continuare considerabil. El a determinat acumularea în 2014 a unui defi cit al balanţei comer-ciale în valoare de 2 miliarde 977 de milioane de dolari. Faţă de 2013, decalajul s-a redus cu 2,8%. Tendinţa de descreștere a exporturilor înregistrată pe parcursul ultimilor luni ar putea acutiza dezechilibrul comercial. Balanţa comercială a înregistrat un defi cit mult mai mare cu ţări-le Uniunii Europene, de 1 miliard 321 de milioane de dolari. Defi ci-tul cu ţările CSI este de peste 713 milioane de dolari.

FLUX

Urmare din pag. 1Declaraţiile guvernatorului BNM de la înce-

putul acestei săptămâni nu au liniștit spirite-le, ba dimpotrivă, pentru că Dorin Drăguţanu a evitat să vorbească despre adevăratele ca-uze ale crizei de pe piaţa valutară, care este o consecinţă a jafului din sistemul bancar. Și nici nu a făcut dovada că ar ști când și cum vom ieși din această criză.

Drăguţanu a afi rmat că creșterea preţuri-lor este mult mai lentă și neproporţională cu deprecierea leului. Ceea ce ar fi trebuit să in-sufl e o doză de optimism și să atenueze dis-poziţiile panicarde.

După intervenţia acestuia, a urmat o de-preciere fără precedent a valutei naţionale, cu peste 17 la sută într-o singură zi, iar po-pulaţia a arătat câtă încredere are în capaci-tatea guvernatorului de a controla situaţia prin faptul că a început să cumpere totul delaolaltă, de teamă că preţurile la mărfurile de consum vor crește considerabil în urmă-toarea perioadă.

Afi rmaţiile guvernatorului Băncii Centrale cu privire la preţuri sunt contrazise de situ-aţia reală. Magazinele de electrocasnice, de exemplu, au afi șat deja preţuri mult mai mari comparativ cu săptămâna trecută. Telefoa-nele mobile, televizoarele, frigiderele, lapto-purile s-au scumpit, în medie, cu 50 la sută, dar în unele cazuri, preţurile au crescut chiar de două sau trei ori. Și este puţin probabil că ele vor reveni, la fel de spectaculos, la valorile iniţiale.

Din cauza deprecierii leului, vom plăti mai mult și pentru medicamente. După cum in-formează e-sanatate.md, Ministerul Sănătăţii a emis un ordin conform căruia peste 1.600 de preparate medicamentoase, comercializa-te pe piaţa farmaceutică din Moldova, se vor scumpi. Vor crește preţurile la medicamente-le importate din ţări precum Germania, Slo-venia, Marea Britanie, India, Elveţia etc.

Preţurile au fost revizuite în conformita-te cu prevederile Hotărârii Guvernului din 22.06.2010, care stipulează că „preţul de pro-ducător la medicament aprobat în lei poate fi revizuit, la cererea solicitantului, în cazul în care se constată că cursul de schimb al valu-tei naţionale în raport cu valuta ţării produ-cătoare, raportată la cursul USD/EU, s-a mo-difi cat cu mai mult de 5%”.

Și dacă, deocamdată, valul de scumpiri a atins, în linii mari, doar mărfurile de import, situaţia s-ar putea deteriora drastic ca efect al creșterii preţurilor la carburanţi și energie.

Șase companii petroliere din Moldova au informat deja Agenţia Naţională de Re-glementări în Energetică despre majorarea preţurilor la carburanţi. Creșterile de preţ la benzină și motorină vor varia, de la caz la caz, între 3,6 și 9,1%.

Petroliștii explică scumpirea prin depre-cierea substanţială a leului faţă de dolarul american. „Să întoarcă cursul leului înapoi și atunci poate vom reduce preţurile”, au decla-rat aceștia.

ANRE a aprobat, de asemenea, noi tari-fe de distribuţie la energia electrică pentru compania Gas Natural Fenosa. Tariful pentru consumatorii fi nali de energie nu a fost ma-jorat, deocamdată, dar este doar o chestiune de timp, până se vor face calculele necesare.

Aceste scumpiri se vor refl ecta, fără îndo-ială, în preţurile la servicii și mărfuri autohto-ne, inclusiv la produsele de bază. Cum se vor descurca medicii, profesorii, alte categorii de bugetari ale căror salarii au fost înjumătăţite de criză?

De această părere sunt experţii economici care consideră că Banca Centrală nu a între-prins până acum sufi ciente acţiuni pentru redresarea situaţiei, iar măsurile luate nu vor avea un efect imediat și criza se va aprofun-da.

Potrivit directorului Agenţiei „Estimator VM”, criza se va manifesta prin scumpirea importurilor, inclusiv a energiei electrice și a gazelor, a medicamentelor și a produselor alimentare de import etc.

Se vor scumpi toate plăţile legate de cursu-rile valutare. Asta se referă, în primul rând, la creditele exprimate în valută și la chirii.

„Ca urmare a măsurilor de sterilizare a masei monetare, în curând va începe să se resimtă insufi cienţa resurselor bănești, în primul rând pentru companii. Băncile vor da mai puţine credite și creditele vor fi cu mult mai scumpe. Companiile cu grad mediu și mare de îndatorare vor nimeri într-o situaţie fi nanciară foarte difi cilă, multe vor ajunge în stare de insolvabilitate.

Drept urmare a tuturor factorilor menţi-onaţi, estimează expertul, activitatea eco-nomică se va congestiona sau chiar va intra în recesiune. „Blocajele fi nanciare se vor transmite în lanţ, până vor ajunge la salariaţi (disponibilizări, salarii mai mici sau diminu-area puterii de cumpărare a salariilor) și, ca urmare, la diminuarea consumului. Cetăţenii vor deveni mult mai precauţi în cheltuieli, din cauza așteptărilor sumbre”.

„Leul se întărește, iar măsurile care vor fi întreprinse vor aduce rezultate pozitive”, a declarat guvernatorul BNM ieri, după o întâl-nire la Parlament cu noul premier și alţi fac-tori de decizie.

Nouă nu ne rămâne decât să alegem în ce să credem, în promisiunile optimiste ale gu-vernanţilor ori în previziunile pesimiste ale experţilor.

FLUX

Exporturile descresc, dezechilibrul comercial se menţine

Creşterea preţurilor, între promisiuni optimiste şi previziuni pesimiste

20 FEBRUARIE 2015 55 F L U XF L U XExterne

Tony Blair va fi consultantul guvernului de la Belgrad,

la 16 ani după ce a susţinut bombardarea Serbiei

Fostul premier britanic Tony Blair va fi consultant al premierului sârb Aleksandar Vucic, în ciuda rolului de principal susţinător al bombardării Serbiei, în 1999, în timpul războiului din Kosovo. Informaţia a fost publicată de ziarul The Guardian, care, citând surse din guvernul de la Belgrad, susţi-ne că acordul dintre Blair și Vucic a fost parafat cu sprijinul Emiratelor Arabe Unite, informează activenews.ro

Conform acordului, Blair îl va consilia pe pre-mierul sârb, care, în 1999, în timpul campaniei NATO de bombardare a Belgradului, deţinea funcţia de ministru al Informaţiilor. După înche-ierea războiului din Kosovo, Vucic a fost una dintre cele mai puternice voci critice la adresa Cabinetului Blair și chiar a contribuit la editarea unei cărţi intitulate „English Gay Fart Tony Blair”.

Acum se pare că șeful guvernului sârb și-a reconsiderat atitudinea vizavi de Tony Blair și este de acord să-l plătească pe fostul premier britanic, în schim-bul consultanţei pe care acesta i-o va oferi, au precizat surse de la Belgrad pentru ziarul The Guardian.

Prin acordul stabilit, politicianul laburist va sfătui guvernul sârb în refor-marea unor sectoare precum sănătatea, educaţia, statul de drept, economia, infrastructura și criminalitatea, conform Tony Blair Associates (TBA).

Informaţia riscă să stârnească un val de indignare în rândul sârbilor, care îl văd pe Tony Blair ca principalul susţinător al bombardării fostei Iugoslavii. Dar și printre cei care nu văd cu ochi buni extinderea intereselor fi nancia-re ale fostului premier în Orientul Mijlociu. Precum se știe, după ce n-a mai fost premier, Blair a fost numit trimis special al Cvartetului (ONU, UE, Rusia și SUA) în Orientul Mijlociu. Doar că, susţin unele voci, legăturile sale fi nanciare strânse cu Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, vin în contradicţie cu funcţia de emisar al Cvartetului.

În seara zilei de 24 martie 1999, fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, NATO a lansat cea mai mare operaţiune militară din istoria sa: Opera-ţiunea Forţele Aliate. 1200 de avioane de vânătoare ale Alianţei, împreună cu mii de rachete Tomahauk, au atacat mii de ţinte din întreaga Serbie. Au fost lovite pe rând: obiectivele militare, apoi infrastructura și obiectivele ci-vile. Au fost uciși 2200 de civili. Timp de 78 de zile, Serbia a fost bombardată de avioanele Alianţei. Pe 7 mai, NATO a bombardat Ambasada chineză de la Belgrad, omorând trei jurnaliști chinezi, ”din greșeală”, acţiune pentru care, ulterior, SUA și NATO și-au cerut scuze.

FLUX

Fostul președinte geor-gian Mihail Saakașvili a fost numit consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko, a anun-ţat săptămâna trecută administraţia prezidenţi-ală de la Kiev, informează AFP, citată de Agerpres.

Saakașvili va avea ca principa-lă sarcină conducerea Consiliului consultativ internaţional pentru reforme, organism care trebuie să elaboreze propuneri pentru imple-mentarea reformelor în Ucraina, ţară ce se confruntă cu difi cultăţi economice semnifi cative, amplifi ca-te de confl ictul armat din estul ţării.

„Mihail va deveni reprezentant al Ucrainei în străinătate și, în același timp, reprezentant al comunităţii in-ternaţionale în Ucraina”, se arată în comunicatul semnat de președinte-le Poroșenko.

Mihail Saakașvili a devenit pre-ședinte al Georgiei în anul 2003, în urma „Revoluţiei Trandafi rilor”, care a condus la plecarea de la putere a lui Eduard Șevarnadze. În cei zece ani cât a condus această ţară, el a fost criticat pentru stilul său auto-

ritar, dar, mai ales, pentru războiul pe care l-a pornit împotriva Rusiei în anul 2008 și care s-a încheiat în numai câteva zile cu o înfrângere dezastruoasă a armatei georgiene.

După ce partidul său, Mișcarea Naţională Unită, a pierdut alegeri-le legislative din anul 2012 în faţa coaliţiei „Visul georgian”, zeci de foști ofi ciali din administraţia sa au fost arestaţi și urmăriţi penal pen-tru abuz de putere sau corupţie. După ce și-a încheiat ultimul man-dat prezidenţial în noiembrie 2013 (și scrutinul prezidenţial fi ind câș-tigat tot de coaliţia Visul georgian), Saakașvili a părăsit ţara.

În septembrie 2014, el a fost in-culpat de justiţia georgiană pentru abuz de putere și folosirea excesivă a forţei în reprimarea manifestaţiilor din anul 2007, fi ind emis și un man-dat internaţional de arestare pe nu-mele său.

Saakașvili consideră însă că ac-ţiunile judiciare împotriva sa sunt motivate politic, opinie împărtășită de Statele Unite și de Uniunea Euro-peană, care au avertizat autorităţile de la Tbilisi că justiţia nu trebuie su-pusă ingerinţelor politice.

RIA Novosti relata marţi, 17 fe-bruarie, că Procuratura Generală a

Georgiei i-a adresat procurorului

general al Ucrainei o cerere privind

arestarea și extrădarea în patrie a

fostului președinte georgian Mihail

Saakașvili.

Ambasadorul Ucrainei în Georgia,

Vasil Țibeko, a fost chemat la Ministe-

rul de Externe de la Tbilisi în legătură

cu numirea fostului președinte Mihail

Saakașvili ca șef al Consiliului consul-

tativ al președintelui Petro Poroșenko,

transmite Europa Liberă. Purtătorul

de cuvânt al diplomaţiei georgiene a

precizat că audierea ambasadorului

nu înseamnă că ar exista probleme în

relaţiile dintre cele două ţări.

Procuratura Generală a Georgi-

ei caută să obţină un mandat de

arestare Interpol pentru Saakașvili. Avocatul fostului președinte a scris acum câteva zile pe contul său de twitter că președintele Adunării Parlamentare NATO, congresmanul american Mike Turner, și președin-tele Comitetului de afaceri externe al Parlamentului European, Elmar Brok, au cerut Interpolului să respin-gă cererea autorităţilor georgiene.

Marţi, ex-președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, a declarat că inten-ţionează să revină la putere în ţară, exclusiv prin intermediul alegerilor, conform sngnews.net. Următoarele alegeri pentru parlamentul georgian urmează să aibă loc în toamna anului 2016, deși o parte din politicieni nu ex-clud organizarea de alegeri anticipate.

Saakașvili a respins afi rmaţiile unor medii de informare și politici-eni că el și susţinătorii săi intenţio-nează să „revină la putere în Georgia prin lovitură de stat”. „Vom reveni la putere în Georgia prin intermediul alegerilor”, a afi rmat fostul președin-te într-un interviu pentru postul de televiziune Rustavi-2.

Saakașvili este președinte al fos-tului partid de guvernământ, o miș-care naţională care are propria frac-ţiune în parlamentul ţării.

FLUX

Urmare din pag. 1Aceste convorbiri telefonice au avut loc la o zi după

preluarea controlului de către rebelii proruși asupra ora-șului Debalţevo, nod feroviar strategic care a fost aban-donat miercuri, 18 februarie, de armata ucraineană, în urma asaltului insurgenţilor. În cadrul convorbirilor, președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că prelu-area controlului asupra Debalţevo contravine acordului de pace, potrivit Reuters.

Ofensiva a pus la grea încercare armistiţiul instaurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, în conformitate cu acordul de la Minsk, încheiat cu o săptămână în urmă între Kiev și rebeli.

Potrivit comunicatului, „reprezentanţii OSCE trebuie să se întâlnească cu părţile în teren pentru a pune în aplicare rapid” măsurile decise prin acordul de la Minsk de la 12 februarie. În același timp, miniștrii de Externe din cele patru ţări, care fac parte din așa-numitul format Normandia de negocieri asupra Ucrainei, „vor avea dis-cuţii pentru a defi ni modalităţile mecanismului de su-pervizare prevăzut de acest acord”.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunţat miercuri după-amiază încheierea operaţiunilor de retra-gere „organizată” a trupelor ucrainene din orașul Debal-ţevo, asediat de rebeli. El a spus că unele unităţi, care au ieșit din încercuire, au ocupat noi poziţii de luptă.

Separatiștii insistă că nu a existat niciun fel de retra-gere „organizată” din Debalţevo. Ei au declarat că ga-rantează securitatea soldaţilor ucraineni care doresc să depună armele și să se predea. Potrivit acestora, între 2.000 și 3.000 de soldaţi ar mai fi rămas în „cazanul de la Debalţevo”, potrivit RIA Novosti

Într-o întâlnire desfășurată miercuri cu președintele Petro Poroșenko, care s-a deplasat în zona de confl ict după abandonarea Debalţevo, responsabili ai Statului Major al armatei ucrainene au indicat că, în timpul lup-tei de la Debalţevo, cel puţin 22 de soldaţi ucraineni și-au pierdut viaţa (șase nemijlocit în timpul retragerii), iar peste 150 au fost răniţi.

Rebelii avansează însă un bilanţ mult mai mare al pier-derilor suferite de armata ucraineană, avansând o cifră de peste trei mii de soldaţi.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a de-clarat miercuri, la Riga, unde a efectuat o vizită, că in-surgenţii din Lugansk și Doneţk au utilizat armament modern împotriva soldaţilor ucraineni la Debalţevo, exprimându-și, în același timp, îngrijorarea în legătură cu deteriorarea situaţiei din estul Ucrainei, în ciuda regi-mului de încetare a focului, conform Agerpres.

Pe de altă parte, Vladimir Putin a acuzat Statele Uni-te că furnizează deja armament „letal” Kievului, citând informaţii de la serviciile secrete ruse, și a avertizat că războiul din Ucraina nu va fi oprit printr-o escaladare militară, relatează ziarul The Moscow Times în pagina electronică de miercuri, citată de Mediafax.

Potrivit serviciilor ruse de informaţii, arme americane sunt deja livrate, a declarat Putin în timpul vizitei sale în Ungaria, adăugând că armamentul livrat va conduce doar la pierderea și mai multor vieţi în regiunea din es-tul Ucrainei devastată de un confl ict armat între forţele guvernamentale și separatiștii proruși.

FLUX

Saakaşvili, inculpat în Georgia, Saakaşvili, inculpat în Georgia, consilier prezidenţial în Ucraina consilier prezidenţial în Ucraina

Război în Ucraina: Putin, Poroşenko, Hollande şi Merkel denunţă „întreruperi ale armistiţiului”

20 FEBRUARIE 201566F L U XF L U X Cultur=

Unitate industrial-comercială,

Brutărie cu magazin

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Primăriei, amplasat pe strada Armeneas-că, 112 (adresa nouă: Cojocari-lor, 19).

A fost construită, posibil, la sfârșitul seco-lului al XIX-lea. Proprietarul original nu este cunoscut.

Imobilul este amplasat la colţul unei par-cele triunghiulare de la confl uenţa străzii Armenești cu Cojocarilor, prin soluţia plani-metrică fi xând particularităţile urbane ale amplasamentului. Prezintă un important element al structurii urbane a Chișinăului is-toric și exemplu de unitate industrială.

Planul este unghiular, cu aripile laterale construite de-a lungul străzilor, cu latura orientată spre confl uenţa străzilor, teșită și decorată cu un portal arc, prin care are loc o intrare în clădire. Arhitectura faţadei, orien-tată spre strada Armenească, se compune din dubla repetare a unei compoziţii sime-trice, amplasate la cote diferite din cauza căderii reliefului. Fiecare din aceste două fragmente are faţada simetrică, alcătuită din 7 axe, șase ferestre și o ușă, amplasată într-un rezalit central sub forma unui portal cu golul ușii înlocuit de o fereastră. Amplasarea golurilor de ferestre cu confi guraţie diferită a fost efectuată cu anumite exigenţe: pe o parte și alta a portalului de intrare au fost plasate câte două ferestre cu confi guraţie rectangulară, iar lateral, fl anchează compo-ziţia, vitralii mari cu partea superioară în arc. Ancadramentele sunt plinte masive, instala-te în partea superioară a golurilor, cu cheia de boltă. Între ferestre sunt amplasaţi con-traforturi masivi, care întărește impresia de masivitate a clădirii.

Faţada orientată spre strada Cojocarilor are un aspect mai sobru, golurile de ferestre rectangulare fi ind singurele elemente de în-viorare cu decoraţie plastică. Arhitectura a fost creată sub infl uenţa eclecticii și a stilului modern.

Sursa: monument.sit.md

10.VII.199510.VII.1995M-aș bucura dacă pentru cunoscuţi sau

mai puţin cunoscuţi aș trece drept om des-chis, sociabil, – zic, amintindu-mi de întâlni-rea de la Neptun, când, în unele cazuri, am fost „dispecerul” ce cunoștea situaţia și pe cei implicaţi în ea. Astfel, într-o dimineaţă, se apropiase dl Pavel Chihaia, întrebându-mă cine a sosit de la Craiova. Eu îi spun că, deocamdată, nu știu, deoarece sunt de la Chișinău. Prozatorul îmi explică motivul: un tânăr scriitor de la Craiova i-a dăruit o carte cu autograf, pentru care ar vrea să-i mulţumească. (I-o fi lăsat-o la recepţie, pro-babil. Dar pe carte era totuși indicat numele autorului…) Ei bine, în câteva clipe mă du-miresc: „O fi vorba de Gabriel Chifu, el e de la Craiova, redactor-șef la revista Ramuri”. „Exact, el e!” se luminează dl Chihaia, căruia îi promit că o să-i transmit lui Gabriel dole-anţele și, peste un timp, chiar îl întâlnesc pe craiovean, bucurându-l vădit cu vestea pe care i-o dau. Apoi îl întâlnesc pe Paul Chi-haia, din nou ocazional, transmiţându-i ce i-am spus lui Chifu. La rândul său, dl Chi-haia îmi spune că ar vrea să transmită la Chișinău vreo sută de exemplare din noua ediţie a romanului dumisale „Blocada”. Se interesează dacă avem un transport și dacă mergem pe la București… Aha! Îmi amin-tesc că de același lucru îmi vorbea și dragul de Virgil Bulat, director la editura clujeană „Dacia”. Volumele va trebui să le ridicăm de la Târgul Internaţional de Carte, ce se ţine la Teatrul Naţional din București, alegându-ne fi ecare (vreo 25 de inși) cu exemplarul „Blo-cadei”, ediţia a 3-a/ 1994.

Altă preocupare de „dispecerat”: dna Flo-renţa Albu se apropie de mine, interesân-du-se de V. Matei, căruia ar vrea să-i ofere o carte. După volumul plicului pricep că ar fi vorba de „Zidul martir”, jurnalul dumisale din 1970-1990, editat anul trecut la „Cartea românească” (văzusem autoarea cu cartea într-o emisiune din „Simpozion”; prin inter-mediul lui Ioan Mânăscurtă, mă alesesem și eu cu acest volum). Da, îi spun colegei, o să-l văd și o să-i transmit. „Noi ne-am mai văzut”, zice dna Albu, și eu, abia mai târziu,

îmi aduc aminte de întâlnirea din redacţia revistei „Viaţa românească”, la început de ianuarie 1992, când Cezar Baltag consemna prin agapa colegială premiul revistei „Lu-ceafărul”, de care avusesem onoarea să mă învrednicesc și eu. În aceeași zi am și reali-zat interviul cu C. Baltag.

În fi ne, am mai avut, am mai avut chesti-uni de dispecerat inter-colegial, inclusiv pe cea cu italianul Marco Cugno, care dorise să se întâlnească cu câţiva din poeţii noștri, fapt care îi făcuse pe ai noștri să cadă în eu-forie, mai certându-se înde ei din cauza că nu fuseseră invitaţi mai mulţi, și cutare, și cutare, prozatorul, pentru ca, până la urmă, a doua zi dimineaţă, să se dovedească a fi mai toţi neparoliști, nepunctuali, neprezen-tându-se la întâlnire…

Marco Cugno îmi vorbi cu mari regrete despre comportamentul necolegial al lui Marin Mincu, cu care a colaborat la elabo-rarea unei antologii de poezie românească, și la altceva a mai colaborat, însă dl Mincu, într-un interviu pentru presa italiană, nu amintește barem un cuvânt de partenerul său, dl Cugno, etalându-și doar propria con-tribuţie… Lui Marco i-am oferit „Iluzia nece-sară”, el fi ind dispus să traducă mult-puţin din poezia prutonistreană…

Așadar, multe momente de la Neptun le-am consemnat în caietul roșu „de bord”, însă anumite situaţii le rememorez acum.

Discuţia cu badea-basarabeanul parizian Leonid M. Arcade (dl Mămăligă), bătrânel trecut de 70 de ani. Se interesează de po-sibilitatea de a retipări în Moldova Interri-verană romanul său „Poveste cu ţigani”; ar putea cotiza manopera. (Dar a rămas cam la intenţie verbală…) Ar mai dori ca, pe vreo scenă din Chișinău, să i se monteze ceva din dramaturgia sa, oferindu-mi piesa „Scrisori-le lui Condurică”. Revenind la Chișinău, i-o propun pentru lectură lui Mihai Fusu, actu-almente regizor-șef la „Luceafărul”. Verdic-tul acestuia: text cu prea mult subtext, greu de pătruns pentru public. E ca și cum ai juca un spectacol din bancuri rusești la București – puţini ar pricepe intenţia, mesajul etc.

Voi mai încerca. Dl Arcade are aprecieri elogioase în presa franceză, mi le-a oferit în xerox, inclusiv pe cele din „La Quotidien”. La proza lui s-a referit și Mircea Eliade. În „Scriitori contemporani”, Ion Negoiţescu îl consideră „unul din cei mai importanţi scri-

itori ai exilului” (p. 22), proza căruia e de un „încrâncenat estetism”, „estet-hermetică”. O frază din „Povestea cu ţigani”: „…ori îmi sapi cu unghia calea în iad”.

I-am telefonat dlui Arcade la București, chiar în ziua în care trebuia să ia avionul spre Paris. Ne-am înţeles că-mi telefonează dânsul din Franţa, să mai vedem cum miș-căm chestiunea basarabeană…

După-amiază de poezie românească la Neptun. Noi nu ne-am prezentat in corpore. Em. Galaicu-Păun cu Arc. Suceveanu s-au reţinut, curioși, la plaja nudiștilor, unde (abia azi îmi spune Arc., după ce vede poza protagonistei în „Luceafărul”) o văzuseră neacoperită pe Silvia Chiţimia. Deh…

Iar la recitalul de poezie se iscase o mică neînţelegere. Când Cimpoi îl prezentă pe Nic. Popa drept secretar de redacţie la re-vista „Basarabia”, Vasile Gârneţ comentă: „Proastă”. Caz cu urmări într-o busculadă verbală între cei doi, în care avusem nein-spiraţia să mă bag și eu, pentru ca abia peste 3-4 zile să am o explicaţie cu Vasile, cedând ambii poziţiile avansate și, deci, ameliorând ce era de ameliorat. Gârneţ a luat pentru „Contrafort” dialogurile cu Breban și Simi-on. Vitalie Ciobanu mi-a dat întrebările noii lor anchete; dacă reușesc, poate răspund săptămâna în curs (referitor la sentimentul naţional, patriotism, naţionalism). După această eliberare de (sub) anchetă, trebuie să refac, cu completări și eliminări, manus-crisul de dialoguri „Prezenţa celuilalt”, să las „barosanii”, iar pe alţii, alţii, în ascensiune, pentru altă dată (editorială).

11.VII.199511.VII.1995Sunt telefonat de la Camera Cărţii (dna

Reu), rugat să găsesc un exemplar din pla-cheta lui Ion Vinea, pe are l-am editat în seria „Poezii de duminică” și care le lipsește din colecţie. Iniţial, nu am găsit nici acasă, nici în altă parte. Întâmplător, duminică, afl u un exemplar (în afară de al meu, de con-trol) printre Labiș, Baudelaire, Pillat, Bacovia etc. În fi ne, vine dna Reu. Îmi mulţumește. Dar afl u că la Camera Cărţii nu sunt și alte mostre din „Poezii de duminică” – nicio pla-chetă din cele tipărite la Tiraspol. Trans(si)nistria nu respectă regulile Camerei Cărţii. Poate voi putea să fac ceva.

De ce nu ar fi o deviză de conduită azi, în timpuri de suspiciune generală? – Cava, age, tace (Ferește-te, făptuiește, taci).

Leo BUTNARU

PREZENŢA CELUILALT(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

O expoziţie dedicată lui Pablo Picasso a fost vernisată ieri în orașul La Coruna din provincia spaniolă Galicia, unde artistul și-a petrecut o parte din copilărie și ado-lescenţă și unde și-a expus prima dată lucrările, informează EGE, citată de Ager-pres.

Expoziţia cu titlul „El primer Picasso. A Coruńa 2015” a fost in-augurată de regii Spaniei la Mu-zeul de Belle Arte din La Coruńa. Publicul va putea admira 33 de uleiuri și 42 de crochiuri ale lui Picasso, dintre care unele au fost

realizate chiar în localita-

tea La Coruńa, precum și

lucrări ale altor artiști.

Picasso s-a născut la

Málaga (sud) în 1881, iar

la vârsta de 9 ani s-a mutat

cu părinţii în La Coruńa,

unde a locuit timp de

cinci ani, înainte ca

întreaga familie să se

mute la Barcelona.

La Coruńa este „lo-

cul unde a început

totul” pentru Picas-

so, a menţionat or-

ganizatoarea Malén

Gual, care a subliniat

că acesta este un eveniment

care vrea să marcheze 120 de

ani de la prima expoziţie pe

care a avut-o marele artist în

acest oraș.

Pânzele „La muchacha de

los pies descalzos” și „El hom-

bre de la gorra” sunt câteva

din operele care datează din

acea perioadă și care vor fi ex-

puse împreună cu 126 de tablouri ale altor autori.

Picasso împlinise zece ani când a venit în La Coruńa, locul unde a început să picteze „incipient, rudimentar și foarte infantil”, dar când a plecat din oraș a devenit „pictorul matur și format care și-a depășit maeștrii”, a subliniat or-ganizatoarea expoziţiei.

FLUX

Expoziţie dedicată celebrului pictor spaniol Pablo Picasso

20 FEBRUARIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 148TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, LUNI, 23 FEBRUARIE 23 FEBRUARIE

06:00 Serial: Dragoste de viaţă

(r) 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară

perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor

(r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30

Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de

Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep. 4954 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00

Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15

Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O

seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 24 FEBRUARIEMARŢI, 24 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial:

Trandafi rul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea

destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping

13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep. 4955 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O

seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial:

Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial:

Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă

03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 25 FEBRUARIEMIERCURI, 25 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit











JOI, 26 FEBRUARIE JOI, 26 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit











VINERI, 27 FEBRUARIE VINERI, 27 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit











SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIE SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Tele-

shopping 09:15 Serial: Trandafi rul negru (r) 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger

sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.9, an 2

17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial:

Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Teen

Mom, ep 105, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 1 MARTIE DUMINICĂ, 1 MARTIE 05:45 Serial: Dragoste de viaţă 06:45 Dezvăluiri din lumea

telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de

Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri

păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor

ep.10, an 2 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor

20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15

Serial: Teen Mom, ep 106, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)


6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30,

13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 De-

sene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15

Magazinul copiilor. 10.50 „Bună dimineaţa, soare!”. 11.55, 17.55,

4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50

Pur și simplu. 13.10, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Miniserial.

„SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.05 Documentar pentru copii.

„Povești despre animale”. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Reporter

de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente

economice. 20.25 Dialog social. 20.45 Legendele muzicii. 21.25

ARTelier. In memoriam Dumitru Fusu. 22.20 Săptămâna sportivă.

23.05 Documentar. „Euromaxx”. 0.00 Film. „IRIS” (Marea Britanie,

2001). 1.25 Documentar. „Epoca de aur a muzicii de fi lm”.

MARŢI, 24 FEBRUARIEMARŢI, 24 FEBRUARIE 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună diminea-

ţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.30 Настоящее

время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice.

11.30 Documentar. „Arts 21”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10,

3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.50, 1.45 Săp-

tămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Armenia,

fructele paradisului”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.45 Eurovision 2015. Preselecţia naţională.

Semifi nala I. 23.00 Post Eurovision 2015. Dezbateri. 0.00 Grigore

Vieru „Lumina curge nouă”. Ian Raiburg. 0.10 Film. „SECRETE DIN

TRECUT”. 2.30 Documentar. „Fotografi a”. 5.30 Știinţă și inovare.

MIERCURI, 25 FEBRUARIE MIERCURI, 25 FEBRUARIE 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00

ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate.

„Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Natura în

obiectiv. 10.50 Documentar. „Un spion la Pekin”. 11.45, 21.45

Cântec, dor și omenie. Program muzical. 11.55, 18.00, 4.35 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și

simplu. 13.10 Eurovision 2015. Preselecţia naţională. Semifi nala

I. 16.00 Documentar. „Drumeţii”. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25

„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Prietenii muzicii.

Ziua Societăţii Culturale Ucrainești. 0.00 Film. „RÂUL UCIGAȘ”

(SUA, 2004). 1.35 Moldovenii de pretutindeni. 2.05 Cultura azi. .

JOI, 26 FEBRUARIEJOI, 26 FEBRUARIE 6.05 Русский мир. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55,

7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate.

„Sandocan”. 9.45, 22.30 Настоящее время. 10.15 Videoteca

copiilor. 10.50, 2.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și

simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Cultura azi. 14.55

Documentar. „Secretele longevităţii”. 15.55 Părinţi și copii. 16.30

Petalo romano. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.45

Eurovision 2015. Preselecţia naţională. Semifinala II. 23.00

Post Eurovision 2015. Dezbateri. 0.00 Chișinăul de ieri și de azi.

VINERI, 27 FEBRUARIEVINERI, 27 FEBRUARIE 6.05 Petalo romano. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45,

23.30 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.45 „Stri-

găt-am către tine”. Spectacol muzical-literar. 11.55, 18.00, 4.35

Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur

și simplu. 13.10 Eurovision 2015. Preselecţia naţională. Semifi na-

la II. 16.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 16.25 Dor. Veta

Ghimpu-Munteanu. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Documentar. „Philippe Petain”. 20.50 Super-lot „5” din „35”. 21.25

Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Carta drepturilor. 0.00 Documentar.

„Global 3000”. 0.30 Film. „ANUL LUMINILOR” (Spania, 1986). 2.10

Documentar. „Un spion la Pekin”.

SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIESÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIE 6.10 Documentar. „Philippe Petain”. 7.10 Documentar pentru

copii. „Povești despre animale”. 7.35 Documentar. „Animale în

pericol”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal.

10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Descriptio Moldaviae. 11.00 Casa

mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Radioabonament muzical. 13.00

ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30 Handbal. Campionatul Naţional.

Transmisiune în direct. În pauză: Program muzical. 14.55 Portrete

în timp. 15.30, 5.30 Dor. Ana Strezev. 16.05 Miniserial. „SÂNGELE

ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус).

17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.05 MESAGER.

19.45 Eurovision 2015. Finala naţională. 23.45 Post Eurovision

2015. Dezbateri. 0.45 Film. „VREMURI SCHIMBĂTOARE” (Franţa,

2006). 2.20 Film. „INTRUSUL” (SUA, 1992). 4.40 Fii tânăr!

DUMINICĂ, 1 MARTIE DUMINICĂ, 1 MARTIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO:

Farul breton și albinele negre”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00

Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00

Dor. Aurelia Laur. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI.

13.15 Cultura azi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.00 Baschet. Campionatul Naţional. „Donbaschet USM” - „Gama

Sind”. Transmisiune în direct. În pauză: Program muzical. 16.40

Chișinăul de ieri și de azi. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.10, 21.25

Festivalul Internaţional de Muzică “Mărţișor 2015”. Spectacol

de inaugurare. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional

„N. Sulac”. 18.45 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Aniversări. Petru Cărare. 22.20

Eurovision 2015. Finala naţională. 1.55 Film. „ANUL LUMINILOR”

(Spania, 1986). 3.35 Casa mea. 4.40 Radioabonamentul muzical.


07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă,

doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Serial:

Trandafi rul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea

destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35

La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.7, an 8

00:00 Serial: Nikita ep.16, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova –

emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15

O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 24 FEBRUARIE MARŢI, 24 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Serial: Trandafi rul negru

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru,

scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt

celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: CSI: New York ep.8, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.17,

an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară

perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 25 FEBRUARIEMIERCURI, 25 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-












JOI, 26 FEBRUARIE JOI, 26 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-












VINERI, 27 FEBRUARIE VINERI, 27 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-





PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Pro-

funzime cu Lorena Bogza 22:00 Sunt celebru, scoate-mă de aici!

00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă

(r) 01:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:00 Fabricat în

Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIE SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce

se întâmplă, doctore? 11:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r)

13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 15:00 Film: Dragul meu John 17:00 Film:

Iepurașul Casei 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Spe-

ranţa State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:45 Film:

Copoi de Hollywood 00:45 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisi-

une muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu

Speranţa State (r)

DUMINICĂ, 1 MARTIE DUMINICĂ, 1 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Sunt celebru, scoate-mă

de aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo

Tv 14:15 Film: Iepurașul casei (r) 16:15 Film: Blonda de la Drept

18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

ProTv cu Speranţa State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici!

22:45 Film: Casa de sticlă 00:45 Știrile ProTv cu Speranţa State

(r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emi-

siune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv

cu Speranţa State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 23 ФЕВРАЛЯ 23 ФЕВРАЛЯ

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 „ О л е г

Янковский, Александр Абдулов. Последняя встреча” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35

„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:00 Новости

10:15 Олег Янковский, Ролан Быков в фильме „Служили

два товарища” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:20 Премьера. „Люди, сделавшие землю круглой” 14:05

„Василий Лановой. Честь имею!” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Владислав Галкин, Кирилл

Плетнев, Алексей Бардуков в фильме „Диверсант” 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20

„Диверсант”. Продолжение 19:10 Праздничный концерт к

Дню защитника Отечества 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40

„Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50

Премьера. Александр Домогаров в м/c ф.„Господа-товарищи”

ВТОРНИК, 24 ФЕВРАЛЯ ВТОРНИК, 24 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:15 Новости 12:30 „Господа-товарищи”. Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 „Мужское / Женское” 17:05 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55

„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Александр Домогаров

в многосерийном фильме „Господа-товарищи”

СРЕДА, 25 ФЕВРАЛЯ СРЕДА, 25 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele







Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Александр

Домогаров в многосерийном фильме „Господа-товарищи”

00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные

новости 01:15 „Политика” 02:10 „Наедине со всеми”

ЧЕТВЕРГ, 26 ФЕВРАЛЯ ЧЕТВЕРГ, 26 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele







Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Александр

Домогаров в многосерийном фильме „Господа-товарищи”

00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные

новости 01:15 „На ночь глядя” 02:00 „Наедине со всеми”

ПЯТНИЦА, 27 ФЕВРАЛЯ ПЯТНИЦА, 27 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele





15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние

РЕспублики: Андрей Дементьев” 00:20 „Primele știri” (rus)

00:30 „Вечерний Ургант” 01:15 Премьера. „Илья Кабаков. В

будущее возьмут не всех”. Фильм 3-й

СУББОТА, 28 ФЕВРАЛЯ СУББОТА, 28 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Комедия „Семь стариков и одна девушка”

09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера.

„Женя Белоусов. „Он не любит тебя нисколечко...” 12:00 „Pri-

mele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Теория заговора” 13:25

Максим Матвеев, Михаил Пореченков, Владимир Машков в

многосерийном фильме „Любовь за любовь” 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Любовь за

любовь”. Продолжение 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Кто

хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:15

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:20 „Время” 21:55 Премьера сезона. „Танцуй!” 00:10

Приключенческий фильм „Перехват” 01:40 Елена Майорова,

Георгий Бурков в фильме „Двое и одна”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 1 МАРТА ВОСКРЕСЕНЬЕ, 1 МАРТА 06:00 Новости 06:10 Анатолий Кузнецов, Ольга Остроумова

в детективе „Уснувший пассажир” 07:30 „Служу Отчизне!”

08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30

„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все

дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:20 „Влад Листьев. Взгляд через двадцать лет” 13:15 „На его

месте мог быть я” 14:10 „Манекенщица”. Многосерийный


15:25 „Манекенщица”. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Манекенщица”.

Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 Премьера. „Точь-в-точь”

21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”.

Информационно-аналитическая программа 23:20 „Точь-

в-точь”. Продолжение 01:20 „Клуб Веселых и Находчивых”.

ПОНЕДЕЛЬНИК 23 ФЕВРАЛЯ ПОНЕДЕЛЬНИК 23 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США

1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 11:00

Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 1 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело

Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив.

США 2005 1 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США


В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 1 серия

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Я, снова я и

Ирэн. Комедия. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:35 Кости. Детектив. США 2005 1 серия 00:30 Я, снова я и

Ирэн. Комедия. США 2000 02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом

Астаховым. 03:55 Matinal. 05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК 24 ФЕВРАЛЯ ВТОРНИК 24 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США









19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив.

США 2005 2 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL

“Manchester City F.C. - FC Barcelona”. 23:45 Новости. 00:00 Rezu-

matele UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор.

01:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:20 Новости. 02:55 Час

суда с Павлом Астаховым. 03:45 Matinal. 05:30 Дело Астахова.

СРЕДА 25 ФЕВРАЛЯ СРЕДА 25 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США









19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив.

США 2005 3 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL

“Arsenal F.C. - AS Monaco FC „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele

UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор. 01:30

Час суда с Павлом Астаховым. 02:20 Новости. 02:55 Час суда

ЧЕТВЕРГ 26 ФЕВРАЛЯ ЧЕТВЕРГ 26 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США









19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Австралия.

Мелодрама. История. Австралия, США 2008 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Австралия. Мелодрама. История.

Австралия, США 2008 00:25 Кости. Детектив. США 2005 4

серия 01:20 Австралия. Мелодрама. История.

ПЯТНИЦА 27 ФЕВРАЛЯ ПЯТНИЦА 27 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США




Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25

Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США

2005 4 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996

18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 5 серия 19:00 В поле

зрения. Фантастический детектив. США 2011 5 серия 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35

Люди Икс. Фантастика. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:35 Люди Икс. Фантастика. США 2000 00:25 Кости.

Детектив. США 2005 5 серия 01:20 Новости. 01:50 Час суда с

Павлом Астаховым. 03:25 Știri.

СУББОТА 28 ФЕВРАЛЯ СУББОТА 28 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Старый новый дом. Комедия. Россия 2013

9:00 „Autostrada”. 10:00 Откровенный разговор. 10:50 Друзья.

Комедия. США 1996 13:10 Обмани меня. Детектив. США 2009

1 серия 14:00 Новости. 14:30 Обмани меня. Детектив. США

2009 2-4 серии 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив.

США 2009 5 серия 18:00 Люди Икс. Фантастика. США 2000

20:00 Новости. 20:35 Гарфилд. Семейная комедия. США 2004

23:00 Știri. 23:35 Мост. Детектив. Швеция 2011 3 серия 00:45

Știri. 1:15 След. Детектив. Россия 2012 2:00 „Autostrada”. 2:50

Новости. 3:40 Откровенный разговор. 5:20 Мост. Детектив.

Швеция 2011 3 серия

ВОСКРЕСЕНЬЕ 1 МАРТА ВОСКРЕСЕНЬЕ 1 МАРТА 6:30 Știri. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Magazin UEFA

Champions League. 9:30 Старый новый дом. Комедия. Россия

2013 10:50 Друзья. Комедия. США 1996 13:10 Кости. Детектив.

США 2005 1 серия 14:00 Новости. 14:30 Кости. Детектив. США

2005 2-4 серии 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 5

серия 18:05 Гарфилд. Семейная комедия. США 2004 20:00

Новости. 20:20 Я, робот. Фантастика. США 2004 23:00 Știri.

23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 4 серия 0:40 Новости. 1:10

Я, робот. Фантастика. США 2004 3:10 Știri. 3:40 Откровенный

разговор. 5:20 Мост. Детектив. Швеция 2011 4 серия

20 FEBRUARIE 201588F L U XF L U X

Săpături cu surprize. În procesul lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigare Blindești din raionul Ungheni, pro-iect realizat în cadrul Programului Compact al Fondului „Provocă-rile Mileniului”, a fost făcută, întâmplător, o descoperire arheologi-că unică din perioada Imperiului Roman.

În timpul lucrărilor de excava-re a tranșeelor pentru instalarea rețelei de țevi a fost descoperit un schelet uman și mai multe podoa-be și obiecte.

Potrivit directorului Agenției Naționale Arheologice (ANA), Vlad Vornic, osemintele și obiec-tele descoperite datează din pe-rioada Imperiului Roman, secolul I-II era noastră. Directorul ANA a precizat că printre obiectele ex-trase se numără o podoabă care reprezintă o piesă unică în Re-publica Moldova prin tehnica de executare și metal. Este vorba de un cercel din aur care are un ele-ment în formă de amforă, decorat cu mărgele.

În prezent, echipa de arheologi

studiază piesele extrase, fi ind preconizată extinderea cercetări-lor în zonă pentru a completa pa-trimoniul național cu detalii des-pre viața și activitatea așezărilor umane preistorice care au popu-lat aceste teritorii.

Bijuteriile de acest gen erau ca-racteristice artefactelor romane din sec. I-II ale erei noastre, având la bază infl uențele elene și cele din Orient, grație extinderii Impe-riului Roman. De regulă, podoa-be, cum ar fi cerceii și brățările, erau purtate exclusiv de nobilii romani. Conform informațiilor preliminare, ar fi vorba de un mormânt princiar.

Directorul ANA a declarat pen-tru „INFOTAG” că se impune o cer-cetare de salvare urgentă a locu-lui descoperirii.

„Cu regret, ca urmare a lucră-rilor, în mare parte, mormântul a fost răscolit. Zona însă trebuie protejată și cercetată minuțios, pentru a fi recuperate toate da-tele arheologice despre acest complex funerar tumular”, a spus directorul Agenției, precizând că potrivit legislației în vigoare, co-ordonatorii reabilitării sistemelor de irigare sunt obligați să acorde suportul fi nanciar necesar pentru efectuarea cercetărilor.

Vlad Vornic susține că pentru

istoria și patrimoniul național cul-

tural, descoperirea este una ex-

trem de valoroasă.

„Pentru epoca romană, desco-

periri similare sunt foarte puține

în spațiul dintre Prut și Nistru.

Cert este că în ultimii 30 de ani,

asemenea descoperiri nu s-au

mai făcut. Este o descoperire de-

osebită nu doar pentru Moldova,

dar și pentru un spațiu mai larg.

Probabil în estul Ucrainei ar mai fi

descoperiri similare. După studie-

rea atentă a pieselor și a literaturii

de specialitate vom putea elu-

cida mai multe lucruri. Dar, fără

îndoială, sunt piese de valoare

excepțională pentru patrimoniul național”, a spus sursa citată.

Vlad Vornic a menționat că piese-le vor fi depuse la Muzeul Național de Istorie, care le va valorifi ca din punct de vedere muzeal, iar arheo-logii le vor valorifi ca științifi c.

În 2013-2014, cu suportul Fon-dului Provocările Mileniului Mol-dova au fost realizate o serie de săpături arheologice pe traseul Sărăteni-Soroca în cadrul cărora au fost descoperite vestigii im-portante ale culturii Cucuteni-Tripolie, care aveau o vechime de circa 7 mii de ani.

FLUX

Magazin

BERBECVei avea parte de multă distracţie, dacă îţi dorești acest lucru vei avea o atitudine mai proactivă asupra lucru-rilor pe care le faci. Dacă urmează să ai o întâlnire romantică, las-o pe sfâr-șitul săptămânii, așa știi sigur că va fi de excepţie.

TAURTe poţi simţi motivată să faci fapte bune. Poate voluntariat, dacă cei din jur au nevoie de tine, sau, pur și sim-plu, să îţi donezi lucrurile pe care nu le mai folosești. Îţi este mai ușor să pui planurile pe hârtie ca să avansezi în carieră.

GEMENIEste un moment bun să te ocupi de viitorul tău. Dacă ai vise mari, este cazul să te apuci de plănuit cum le îndeplinești. Viaţa socială se aprinde înspre sfârșitul săptămânii, iar sâm-bătă ai putea avea întâlniri pasionale.

RACZilele acestea sunt foarte bune ca să-ţi revizuiești situaţia fi nanciară. Profi -tă de această ocazie și caută soluţii la cei apropiaţi sau chiar sfaturi pe in-ternet și începe să-ţi îmbunătăţești bugetul. Te gândești și la o vacanţă de câteva zile, ca să te relaxezi și să te odihnești.

LEUAcum este momentul să semnezi contracte noi, să începi noi afaceri și să îţi reiei ritmul normal. Când vine vorba de bani, este cazul să fi i mai atentă la cât cheltuiești și pe ce, pen-tru că ai putea fi tentată să plătești mai mult pentru ceva ce nu merită cu adevărat.

FECIOARĂCreativitatea ta este în fl oare, astfel că întâlnirile de orice fel – chiar și șe-dinţele de la serviciu – pot profi ta de pe urma inspiraţiei tale. În weekend, vei fi mai impulsivă când vine vorba de cheltuit bani sau de fl irturi cu o persoană pe care o placi pe ascuns.

BALANŢĂE un moment bun să treci de la par-tea de cercetare la cea de acţiune. Relaţia ta de cuplu ar putea ajunge în weekend la un nou nivel, iar dacă ești singură, așteaptă-te la întâlniri plăcute. Dacă Ziua Îndrăgostiţilor a fost dezamăgitoare, weekendul acesta cu siguranţă va fi senzaţional.

SCORPIONAi șansa să începi proiecte proprii sau să pui la punct alte planuri care se arată fructuoase pe viitor. Ești mai competitivă la locul de muncă și te gândești serios la mișcare fi zică pen-tru sănătate și slăbit.

SĂGETĂTORViaţa de acasă este bună atât timp cât toată lumea este sinceră. Exis-tă șansa să apară unele neînţelegeri acasă, pentru că cineva ascunde o informaţie, însă orice dilemă va fi re-zolvată în weekend cu siguranţă. O scânteie poate reaprinde pasiunea în relaţia ta de cuplu.

CAPRICORNNu este cazul să iei lucrurile de bune, ci gândește-te foarte bine la ceea ce se întâmplă și ce ţi se spune, mai ales dacă este reputaţia ta în joc. Mai târ-ziu, nehotărârea și lipsa de informaţii pot face loc determinării să arăţi că ai dreptate, indiferent de ce trebuie să faci și ai putea crea astfel multe dis-cuţii în contradictoriu.

VĂRSĂTORScapă de lucrurile de care nu mai ai nevoie, ca să te poţi simţi mai bine, mai liberă. De asemenea, nu pierde controlul asupra cheltuielilor, pentru că s-ar putea să ai nevoie de o sumă mai mare pe viitor. Lasă de la tine și evită certurile cu cei din jur, pentru că ar putea fi destul de puternice.

PEŞTIEvită cheltuielile impulsive, pentru că ar putea fi alegeri neinspirate și să îţi dai seama de acest lucru prea târziu. Săptămâna asta planurile per-sonale îţi captivează atenţia cel mai mult, te inspiră să îţi faci un obicei nou, pentru sănătatea ta spirituală.

20-27 februarie20-27 februarie

Borșul este un produs obţinut prin fermentarea naturală a tărâţelor de grâu. Este bogat în enzime active și vitamine, în spe-cial B-uri, dar și minerale (sele-niu, crom) și aminoacizi esenţiali. De aceea, este folosit nu numai pentru a da gust bun ciorbelor, ci și ca aliment în dietele de slăbire sau ca adjuvant util pentru men-ţinerea sănătăţii.

Ține la distanță bolile respiratoriiȚine la distanță bolile respiratoriiConsumul de borș în fi ecare zi ajută la trata-

rea bronșitei, a astmului și a sinuzitei. În plus, acest remediu previne apariția complicațiilor. Cura cu borș se ține trei săptămâni, în care se beau două căni de borș, cu 15 minute înainte de masă.

Combate diabetulCombate diabetulBorșul are capacitatea de a regla nivelul gli-

cemiei, fi ind astfel util persoanelor cu diabet zaharat de tip 2. Se recomandă și celor afl aţi în perioada de convalescenţă după o afecţiune acută. Borșul are și contraindicaţii pentru per-soanele cu probleme gastrice, care ar putea să nu îl tolereze.

Te scapă de durerile de capTe scapă de durerile de capDacă migrenele nu-ți dau pace și te simți

amețit, bea un litru de borș în decursul unei zile. Este bine ca acest remediu să fi e însoțit de masarea tâmplelor cu oțet de mere.

Calmează crizele de fi ereCalmează crizele de fi ereDacă ai dureri abdominale, ți-e greață, te

simți balonat și ai senzația de „gură amară“ este posibil să suferi o criză de fi ere. Poți să scapi de aceste simptome dacă bei pe stoma-cul gol o cană cu borș de putină, cu 15 minute înainte de masă.

Combate obezitateaCombate obezitateaDacă vrei să slăbești, bea șapte zile la rând,

un tonic pe care îl poți prepara chiar la tine acasă. Pune într-un vas încăpător 500 ml borș

proaspăt, doi litri de apă plată, zeama de la o

lămâie și trei linguri de miere. Amestecă bine

ingredientele și apoi toarnă amestecul în sti-

cle, pe care le ții la temperatura camerei. Bea

500 de ml în fi ecare zi. Vei vedea primele rezul-

tate după 3-4 zile.

După: doctorulzilei.ro

FARMACIA NATURII

Borșul de tărâţe – leacul minune

Podoabe datate din perioada Imperiului Podoabe datate din perioada Imperiului Roman descoperite la BlindeştiRoman descoperite la Blindeşti

ziarul flux, ed. 6 (979)

Documents