John Perkins, asasin economic, despre cum se corup guverne şi şefi de stat

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

1.11.2014

Soare, 0 8 0C

31.10.2014

Soare, 2 11 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.57391 Do lar ame ri can ............. 14.75831 Leu românesc ................. 4.20201 Ru blă ru sească ............... 0.3503Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Atunci când valorile îţi sunt clare, este mai

ușor să iei decizii.

Roy Disney

Cursul valutar 31.10.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 31 octombrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Ap. și Ev. Luca; Sf. Mc. Iulian și Martin

Persoane de rang înalt din Germania şi România, implicate în scandalul EADS-Microsoft

Administraţia Obama, cea mai „periculoasă” pentru presă din istoria SUA

Profetism ţărănesc

Încotro se duc milioanele din fondurile electorale?

Institutul Naţional de Cercetări Economice şi-a revizuit prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 3,7% la 2%

77

88

1010

22

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SCANDALOS

EXTERNE

SPIRITUALITATE

ACTUAL

ECONOMIC

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 40 (965)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Grupările care au uzurpat puterea în stat sunt capabile să trădeze, în cel mai josnic mod, poporul acestei ţări

Interviu cu juristul Radu Buşilă, candidat la funcţia de deputat pe lista Partidului Popular

Creştin Democrat

Candidații la funcția

de deputat din par-

tea PPCD întreprind

în permanenţă vizi-

te în localitățile din

țară, unde discută

cu oamenii cele mai

arzătoare probleme

cu care se confrun-

tă aceștia, dezbat

chestiuni legate de

viitorul Republicii

Moldova, pornind

de la dezideratele

formulate în pro-

gramul electoral al

formaţiunii, „Planul

Roșca”.

Continuare în pag. 2

Echipele mobile ale PPCD sunt întâmpinate cu entuziasm, încredere Echipele mobile ale PPCD sunt întâmpinate cu entuziasm, încredere şi speranţă în raioanele şi municipiile Republicii Moldovaşi speranţă în raioanele şi municipiile Republicii Moldova

S-a stins din viaţă jurnalistul Constantin Tănase

Fondatorul zia-rului „Timpul de dimineaţă”, redu-tabilul jurnalist Constantin Tăna-se, a murit ieri, la un spital din Chișinău, răpus de o boală incurabilă.

Constantin Tănase s-a născut pe data de 24 iunie 1949, în comuna Nemţeni, judeţul Lăpușna. A studiat la Facultatea de litere a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, a activat în calitate de profesor și director de studii. Și-a făcut doctoratul la Academia de Știinţe a Moldovei, susţi-nându-și cu succes teza de doctor în fi lologie. În perioada 1988-1990 a activat în calitate de secretar știinţifi c al Comisiei de terminologie de pe lângă AȘM. În anii 1991-1993 este deputat în primul Parlament al Repu-blicii Moldova, semnatar al Declaraţiei de Independenţă. În 1994-1996 a fost de director al Centrului Naţional de Terminologie, realizând în aceas-tă calitate un vast program de editare a dicţionarelor de terminologie și de punere în circulaţie în limba română a documentaţiei ofi ciale, actelor de identitate etc. În 1996 este consilier al președintelui Mircea Snegur.

În perioada 1997-2001, Constantin Tănase a fost redactor-șef adjunct, apoi redactor-șef și director al ziarului „Flux”.

În 2001 a lansat ziarul „Timpul”, unde a scris editoriale până aproape în ultimele zile de viaţă.

A editat volumele de publicistică „Ochiul lui Esop” (2000), „Patria vuin-dă” (2001), „Hoţii de mituri” (2004) și „Blestemul de a fi ” (2009), precum și „Groapa cu lei” în luna iunie curent.

Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepţii.

FLUX

31 OCTOMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Nu se știe ce vom câștiga noi, cetăţe-nii, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, însă știm deja cine câș-tigă cel mai mult în cadrul campaniei electorale. Astfel, televiziunile își bagă în conturi în această perioadă milioane de lei.

De asemenea, și prestato-rii de servicii de publicitate stradală (panouri publicita-re), publicaţiile online, pos-turile de radio etc. Practic, potrivit rapoartelor fi nanci-are, veniturile acumulate de formaţiunile politice înre-gistrate în cursa electorală sunt cheltuite, în proporţie

de peste 90 la sută, pentru

publicitate.

Concurenţii electorali au

prezentat recent la Comisia

Electorală Centrală rapoar-

tele fi nanciare pentru peri-

oada 10-23 octombrie. Lideri

incontestabili la venituri și

cheltuieli sunt democraţii și

liberal-democraţii, urmaţi de

liberalii reformatori, socialiști

și comuniști, dar la o distan-

ţă considerabilă. Banii intraţi

în cont provin din donaţiile

unor persoane fi zice.

Potrivit acestor rapoarte,

PLDM este partidul care a

acumulat cele mai mari veni-

turi în fondul electoral – pes-

te 10 milioane de lei. Cei 65

de donatori au contribuit cu

sume considerabile, de sute

ori zeci de mii de lei. Însă cei

mai darnici, între care Vladi-

mir Filat, Valeriu Streleţ și Vic-

tor Roșca, au vărsat în fondul

electoral al partidului sume

de peste un milion de lei.

Formaţiunea a raportat

cheltuieli de aproape 9,5 mi-

lioane de lei, aceasta fi ind

distribuită aproape integral

pentru publicitate. Partea le-

ului, în jur de 8 milioane, au

fost cheltuite pentru publici-

tatea TV.

Partidul Democrat din

Moldova a arătat în raport

venituri de aproximativ 9,5

milioane de lei, dar spre de-

osebire de liberal-democraţi,

banii au fost adunaţi tocmai

de la 450 de donatori. Prin-

tre aceștia au fost unii mai cu

dare de mână, care au vărsat

în fondul electoral câte 90, 80,

60, 50 ori 30 de mii de lei. Au

fost bineveniţi însă și cei cu o

contribuţie mai modestă, de

10, 5, 3 ori 2 mii de lei.

Conform raportului, peste

9,25 de milioane au fost chel-

tuite deja pentru publicitate.

Însă cea mai mare parte din

sumă, aproximativ șase mili-

oane de lei, au ajuns în con-

turile General Media Group

ICS SRL, care includ posturile

Prime, Publika TV, Canal 2,

Canal 3, controlate de prim-

vicepreședintele PD, Vladimir

Plahotniuc.

Câte aproximativ jumătate

de milion de lei au cheltuit

democraţii pentru publicita-

tea stradală și cea din reţeaua

de internet. Ceva mai puţin –

pentru publicitate radio. PDM

nu a raportat însă niciun leu

cheltuit pentru transport, ca,

de altfel, și liberal-democraţii.

În continuarea clasamentu-

lui vine Partidul Liberal Refor-

mator, care a cheltuit în peri-

oada de raport aproximativ

2,8 milioane de lei. Socialiștii

au raportat cheltuieli de 1,8

milioane de lei, iar comuniștii

– de circa 800 de mii.

Partidele extraparlamentare

au indicat cheltuieli mai mici:

Partidul Popular – 216 mii, Blo-

cul Electoral „Alegerea Moldo-

vei – Uniunea Vamală” – în jur

de 64 de mii, Mișcarea Popula-

ră Antimafi e – peste 38 de mii

de lei. Celelalte partide înscrise

în cursa pentru parlamentare

au cheltuit, potrivit rapoarte-

lor, sume de aproximativ două

mii de lei ori chiar au arătat

zero venituri și cheltuieli.

FLUX

Urmare din pag. 1„Este o experiență extraordina-

ră. Discuțiile pe care le purtăm cu concetățenii în stradă, în piețe, maga-zine, gări etc., ne ajută, pe de o parte, să fi m la curent cu starea de lucruri reală de pe teren, iar pe de altă par-te, ne permit să le explicăm mai lesne oamenilor ce înseamnă „Planul Roșca”. Tot mai mulți dintre ei înţeleg în pre-zent că acest document este un ade-vărat plan național, o strategie de țară. Reacțiile concetățenilor noștri, din toa-te colțurile Moldovei, atunci când iau cunoștință de Planul nostru, când îi cu-nosc pe membrii echipei noastre, sunt doar pozitive”, a relatat pentru FLUX președintele PPCD, Victor Ciobanu.

„Astăzi mergem a treia oară prin raioanele de nord ale țării. Suntem încântați de felul în care reacționează cei mai mulți dintre cetățeni atunci când ne întâlnesc în orașele și satele lor. În mod special, pentru cei mai mulți moldoveni este un eveniment impor-tant faptul că îl întâlnesc pe Iurie Roșca în stradă, la piață, că pot primi chiar de la el broșura „Planul Roșca” cu au-tograful acestuia. Am impresia că nici într-o altă campanie electorală domnul Roșca nu a mai oferit atât de multe au-tografe ca în actuala”, a declarat pentru FLUX membrul echipei și candidatul la funcția de deputat, Roman Nicoară.

Potrivit serviciului de presă al PPCD, până la ora actuală echipele de candidați și de susţinători ai partidului

au ajuns aproape în fi ecare raion. La se-diul formaţiunii, zilnic telefonează zeci de oameni care doresc să intre în pose-sia broșurii „Planul Roșca”. Iar după ce o lecturează, ţin să-și exprime admiraţia și întregul acord cu conținutul docu-mentului. Oamenii apreciază mult ide-ea de unitate națională, de patriotism economic, de inteligență și echilibru diplomatic pe care este axată viziunea din acest plan de țară. Totodată, un mare număr de cetățeni moldoveni subliniază faptul că este pentru pri-ma dată în istoria Republicii Moldova când un lider politic a reușit să creio-neze într-o lucrare modestă ca volum o strategie ce ia în calcul toate realitățile, mai plăcute și mai puțin plăcute.

La rândul său, Iurie Roșca a mărtu-risit pentru FLUX că a rămas plăcut impresionat de susținerea de care se bucură planul său în rândul agricul-torilor. „Am văzut livezi pline cu mere înghețate. Am văzut că agricultorii nu au nicio încredere că actuala guverna-re îi poate ajuta. Agricultorii condam-nă actuala putere pentru că aceasta distruge producătorul autohton, dar și pentru pierderea pieței ruse. Producă-torii agricoli din nordul țării mi-au spus ceea ce noi afi rmăm de atâta vreme, și anume că Moldova trebuie să importe doar produse cum ar fi bananele, por-tocalele sau alte fructe sau legume ce nu pot fi cultivate în țara noastră. Este revoltător faptul că noi aducem roșii

din Turcia și cartofi din Polonia. Oa-menii ne întâmpină cu entuziasm și nădejde. Ei văd în „Planul Roșca” șansa reală pentru scoaterea țării din impas. Cetățenii ne susțin în intenția noastră de a fortifi ca și valorifi ca statutul de neutralitate permanentă, precum și promovarea protecționismului econo-mic”, a declarat Iurie Roșca.

Echipele mobile ale Partidului Popu-lar Creștin Democrat au ajuns până în prezent în raioanele Orhei, Anenii Noi, Ialoveni, Nisporeni, Hâncești, Cimișlia, Criuleni, Telenești, Sângerei, în muni-cipiul Bălți, la Râșcani, Briceni, Edineț, Soroca, Drochia, Rezina, Dondușeni, Cahul, Chișinău.

FLUX

Încotro se duc milioanele din fondurile electorale?

Echipele mobile ale PPCD sunt întâmpinate Echipele mobile ale PPCD sunt întâmpinate cu entuziasm, încredere şi speranţă în cu entuziasm, încredere şi speranţă în

raioanele şi municipiile Republicii Moldovaraioanele şi municipiile Republicii Moldova

31 OCTOMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

- Domnule Radu Bușilă, dumnea-voastră aţi declarat anterior că această campanie electorală se va desfășura în condiţiile în care pu-terea este uzurpată. Cum poate fi sesizată această stare de uzurpare a puterii, în mod concret, în cadrul campaniei pentru alegerea unei noi componenţe a Parlamentului?

- Când spunem că puterea este uzurpată, avem în vedere faptul că aceasta este deţinută în mod ilegal. Am spus și anterior că actuala pute-re, în primul rând, a partajat pe cri-terii politice o serie de instituţii, cum ar fi , bunăoară, Procuratura, dar și alte instituţii de drept care în ni-ciun caz nu trebuie să fi e controlate politic. Unul dintre liderii fostei AIE recunoscuse public faptul că aceste instituţii au fost împărţite între com-ponentele coaliţiei de la guvernare. Mă refer la liberalul Mihai Ghimpu.

De asemenea, este cazul să ne amintim de modul în care a fost ales președintele Timofti, cu încălcarea tuturor termenelor fi xate în mod expres în Legea supremă. Asta nu înseamnă nimic altceva decât că șeful statului a fost instalat la pute-re în mod ilegal. Iar toate acţiunile acestuia, inclusiv desemnarea can-didatului la funcţia de premier, sunt viciate sub aspect juridic de faptul că, potrivit Constituţiei, Timofti a fost ales cu grave încălcări și abateri anticonstituţionale.

Și acum, având controlul total asupra Poliţiei, Procuraturii, asupra mediului de afaceri, componentele actualei puteri vor transforma în in-strumente electorale o serie de insti-

tuţii și entităţi ce nu pot, în mod nor-mal, să fi e utilizate într-o asemenea calitate. La noi au ajuns și informaţii cum o serie de persoane angajate în structurile de stat sunt impuse să scrie cereri de demisie fără in-dicarea datei, riscând să-și piardă locul de muncă în cazul în care nu vor prezenta proba foto că au votat „așa cum trebuie”. Astfel, cei care au uzurpat puterea încearcă să obţină și de această dată un scor ce le-ar permite să se mai regăsească încă o dată într-o majoritate parlamentară.

Ceea ce trebuie să înţeleagă fi eca-re cetăţean este faptul că grupările care și-au permis să nesocotească într-un asemenea hal normele fun-damentale ce reglementează modul de preluare, menţinere și exercitare a puterii în stat sunt capabili, în mo-mente de criză, să trădeze, în cel mai josnic mod, poporul acestei ţări. Iar

consecinţele ar putea fi de-a dreptul catastrofale pentru interesul naţio-nal al Republicii Moldova.

- Și ce ar putea face unele forţe politice? Cum anume ar putea fi periclitat interesul naţional al Re-publicii Moldova?

- La moment, din punctul meu de vedere, în pericol se afl ă integritatea noastră teritorială, coeziunea inter-nă, deontologia creștin-ortodoxă care este baza moralităţii, culturii și relaţiilor interumane în ţara noastră, precum și principalul suport materi-al pe care se mai ţine existenţa noas-tră – pământul.

Cei care au uzurpat puterea deja au făcut și un compromis foarte rușinos sub aspect spiritual-moral, adoptând o lege care, chipurile, ar avea menirea să asigure egalitatea de șanse. Dar această lege pune, de fapt, bazele pentru o revizuire

ontologică pe viitor a instituţiei fa-miliei, moralităţii publice, spaţiului public, relaţiilor între oameni și așa mai departe. Adică, din acest punct de vedere, în plină desfășurare este o campanie de substituire a noţiu-nilor, termenilor și conotaţiilor. Este vorba despre un atac la identitatea noastră culturală și spirituală.

Cât privește pământul. Acesta, Doamne ferește, nu trebuie să fi e tratat ca orice marfă. Proprietatea asupra pământului, pe care o pot exercita cetăţenii noștri, nu trebu-ie să ne ducă la concluzia că acesta ar avea același statut ca cel al măr-furilor sau serviciilor de pe tarabe, rafturi și tejghele. Pământul nu este marfă. Mai mult decât atât, acesta, spre deosebire de mărfuri, nu poate fi multiplicat sau produs în serie. El este baza materială a spaţiului nos-tru vital. Și dacă uzurpatorii o să-l pună la dispoziţia târgoveţilor și precupeţilor, aceasta nu va însemna nimic altceva decât că moldovenii au devenit pentru totdeauna argaţi la ei acasă. De aceea, una dintre sar-cinile noastre, ale celor de la PPCD, este să nu admitem așa ceva.

Dar, în paralel cu apărarea valo-rilor noastre ca popor ortodox și al pământului nostru, trebuie să du-cem la capăt și examinarea dosaru-lui uzurpării puterii în stat, astfel ca nimeni pe viitor să nu mai fi e tentat să repete asemenea fapte, inclusiv prin partajarea în baza unor acor-duri politice a acelor funcţii din stat ce prin defi niţie nu pot fi subordo-nate politic.

- Și care este perioada cronologi-că în care s-a produs acest act al uzurpării?

- La 7 aprilie a avut loc primul act al scenariului de uzurpare a puterii în Republica Moldova. Atunci mai mulţi poliţiști, inclusiv femei, au fost maltrataţi. Nimeni dintre cei vino-

vaţi de maltratări și distrugeri, cei care au devastat și jefuit clădirile Parlamentului și Președinţiei, nu au fost trași la răspundere. A urmat o perioadă de abuz și fraudare a legii, când Parlamentul, deși nu putea să aleagă președintele, a fost menţinut în interesul grupărilor de la guver-nare. Uzurparea a culminat cu ale-gerea președintelui Timofti. Noi am demonstrat acest lucru în mai multe analize ale noastre.

- Bine, dar în viitorul Parlament va fi necesară formarea unei coaliţii. Cu cine aţi putea face bloc comun dacă spuneţi că componentele ac-tualei guvernări sunt vinovate de uzurpare?

- Noi am spus cu mai multe ocazii că în actuala majoritate parlamen-tară există mulţi oameni de treabă, cărora nu le poate fi atribuit dosa-rul uzurpării. Avem convingerea că dintre cei care vor accede în Parla-ment pe listele actualelor partide de la guvernare se vor găsi oameni onești și patrioţi adevăraţi. Dar capii acestor partide și anturajul lor, care au lucrat împreună la comiterea tu-turor relelor, nu au ce să mai caute în fruntea ţării. Ei vor trebui să apară în faţa justiţiei. De asemenea, avem convingerea că și în partidele de opoziţie vom găsi mai mult decât sufi cienţi oameni pentru o majorita-te sănătoasă și patriotică.

Ca să nu las impresia că formu-lez acuzaţii gratuite aș aminti doar despre o declaraţie a președintelui Curţii de Conturi, Serafi m Urechea-nu. El a spus public că 4 miliarde de lei au fost cheltuiţi în mod ilegal, dar nimeni nu a fost tras la răspundere. Asta chiar dacă Procuratura Gene-rală era obligată să investigheze modul în care au fost folosiţi banii poporului. Alte surse spun că și la gestionarea banilor proveniţi din împrumuturi externe au fost comise abateri, delapidări și abuzuri extrem de grave.

De aceea, ca să închei pe o notă optimistă, voi menţiona că viitoarea guvernare va avea sarcina ca, pe de o parte, să investigheze toate ile-galităţile comise de actuala putere coruptă și să pună capăt existenţei acestor structuri ale răului, iar pe de altă parte, să lucreze în mod profe-sionist, cu luarea în calcul a tuturor realităţilor, la tămăduirea social-economică a Republicii Moldova.

- Domnule Radu Bușilă, vă mulţu-mim pentru acest interviu!

- Vă mulţumesc și eu! Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldo-va!

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Grupările care au uzurpat puterea în stat sunt capabile Grupările care au uzurpat puterea în stat sunt capabile să trădeze, în cel mai josnic mod, poporul acestei ţărisă trădeze, în cel mai josnic mod, poporul acestei ţări

Interviu cu juristul Radu Buşilă, candidat la funcţia de deputat pe lista Partidului Popular Creştin Democrat

Aceste concluzii se conţin în publicaţia trimestrială „Tendinţe în economia Moldovei”, lansat recent de In-stitutul Naţional de Cercetări Economice. Studiul s-a referit la cele mai recente tendinţe care au marcat acti-vitatea social-economică a țării, în ediţia curentă fi ind disponibilă o analiză comprehensivă a rezultatelor ob-ţinute în prima jumătate a anului. Autorii au relevat, de asemenea, premisele și constrângerile iminente pentru creșterea economică în acest an, precum și pro-gnoza actualizată a Institutului Naţional de Cercetări Economice privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici.

În prima jumătate a anului, economia naţională a în-registrat o creștere economică anuală de 3,9% – o per-formanţă bună comparativ cu alte state din regiune – Ucraina, România, Federaţia Rusă. Exporturile și for-marea brută de capital fi x au fost principalii factori ce au susţinut creșterea PIB. Totodată, în pofi da acestor evoluţii investiţiile străine întârzie să crească. Astfel, în prima jumătate a anului 2014, infl uxul net de ISD a fost la limita inferioară pentru perioada similară a ultimilor 10 ani, constituind 74,5 mil. USD. Pe fundalul temperă-

rii remiterilor, precum și a câștigurilor salariale reale, veniturile reale ale populaţiei au depășit cu puţin nive-lul anului precedent, fapt ce a infl uenţat evoluţia ane-mică a consumului intern, în prima jumătate a anului. Variaţia stocurilor a infl uenţat negativ creșterea PIB în această perioadă, iar contribuţia pozitivă a acestora în semestrul doi este incertă.

În sectorul bancar se atestă evoluții îngrijorătoare. În decursul primei jumătăți a anului 2014, soldul cre-ditelor neperformante s-a majorat semnifi cativ. În septembrie 2014 față de decembrie 2013, stocul îm-prumuturilor neperformante a crescut cu aproximativ 19%, în timp ce soldul total al creditelor a crescut cu 12%. În rezultatul acestor evoluții, în aceeași perioa-dă, sufi ciența capitalului ponderat la risc s-a diminuat cu 3,2 puncte procentuale. Mai multe bănci se afl ă în apropierea nivelului de 16%, care reprezintă limita mi-nimă pentru capitalul ponderat la risc ș.a.

Pentru a doua jumătate a anului 2014, specialiștii anticipează o extindere nesemnifi cativă a sectorului de bunuri. Anul agricol favorabil a asigurat un volum înalt de producţie, dar modifi carea relativă va fi nee-senţială. Constrângerile interne în calea desfășurării afacerilor, și, în special, conjunctura externă nefavora-bilă, deja au determinat reducerea ritmurilor de creș-tere a producţiei industriale și au contaminat unele sectoare de servicii.

În contextul materializării riscurilor anticipate la început de an, ce ţin de destabilizarea politică și per-turbarea activităţii economice în zona CSI, precum și înăsprirea accesului pe piaţa rusească a unor produse moldovenești, Institutul Naţional de Cercetări Eco-nomice și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru anul 2014 de la 3,7% la 2%.

FLUX

Institutul Naţional de Cercetări Economice şi-a revizuit prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 3,7% la 2%

31 OCTOMBRIE 201444F L U XF L U X Social

Cine e îndărătul mass-mediei? Acum

se vede bine… E timpul când ţi se ia vălul de pe ochi, iar lucrurile altă-dată ambigue își arată esenţa stridentă.

Îmi amintesc de vocile unor repre-zentanţi ai socie-tăţii civile care de-plângeau faptul că

lumea nu știe cine sunt patronii posturilor de radio și de televiziune.

Păi, e sufi cient să asculţi informaţiile difuzate de aceste posturi în actuala campanie electo-rală ca să înţelegi aproape totul. Cel puţin nu mai ai nicio îndoială în privinţa partidului care se iţește de după harnicii ziariști. Totul e de do-meniul evidenţei. Doar dacă ești prost ca noap-tea, nu vei înţelege.

Văd la un post tv, toată ziulica, niște lideri ai partidului X ocupându-se cu fi lantropia, vizi-tând sate îndepărtate, rostind cu convingere deplină mesaje și promisiuni, îndemnând po-porul să fi e vigilent la alegeri. Repet, de dimi-neaţă până seara îi vezi la acel post numai pe solii unui singur partid. De parcă numai acest partid ar munci și ar făuri. Și ce înseamnă asta? Cred că cel puţin nu mai trebuie să ne punem întrebări cu privire la preferinţele politice ale patronului din umbră.

Îi sfătuiesc deci pe toţi cei care mai au dubii să se boldească bine la televizor în aceste zile. Dubiile li se vor risipi foarte repede. Vor înţele-ge imediat ce fel de patron se pitește îndărătul mass-mediei, chiar dacă nu-i vor afl a numele.

Vedeţi un partid proslăvit din zori și până-n noapte la un oarecare post? Păi, reţineţi ce par-tid e acela și nu mai întrebaţi cine e patronul postului.

E timpul când ţi se ia vălul de pe ochi, iar lu-crurile altădată ambigue își arată esenţa stri-dentă. Acum veţi afl a totul. Multă minte nu vă trebuie. E la mintea cocoșului.

Grav cu adevărat nu e faptul că există posturi partinice. Grav e că posturile cu adevărat inde-pendente nu prea există…

Iulian CIOCAN

Sursa: europalibera.org

În loc să se mândrească, vorba Planetei Moldova, cu faptul că sunt, na, moldoveni, adică bipezi de ex-cepţie, naţiunea aleasă, căreia Dum-nezeu i-a ţinut pumnii în toţi acești interminabili ani de tranziţie. Și în loc să arboreze, cum fac americanii cei sentimentali, câte un tricolor în streșina casei… Că dacă am putut supravieţui bine mersi inaniţiei, gerului și infl aţiei și încă am izbutit

să parcăm în fi ece ogradă, printre orătănii și suine fl egmatice, câte un Mercedes second-hand (un po-micultor din zonă și-a tras chiar și Hummer: pe bune!), e semn de pro-nie, maică. Că de ce altceva poate fi ?

Drept care editorialul din pro-vincie le bate moldovenilor, mora-lizator, obrazul. Publika lui Vântu – mă mănâncă încă demult să spun – ne-a tot îndemnat mai acum vreo

doi ani, dacă număr bine, să arbo-răm câte un drapel și să fi m mândri. De ce anume, nu ne-a spus tocmai limpede. Ceva evaziv, la limită cu metafora suprarealistă, lăsând să se înţeleagă că ar fi ,vezi, Doamne, de la sine înţeles (pardon de calam-bur), neadmiţând apriori contra-riul. Nici PLDM-ului – care a folosit atunci canicula cam în același scop – nu i-a trecut prin cap (și e vorba, evident, de un cap general, sumă a mai multor minţi parcă străluci-te, ce dracu’!) că moldoveanului mediu, cel care tocmai s-a întors de pe la Moscova, Krasnoiarsk ori, cine știe, de prin Portugalia, Spa-nia și încă pe de unde am apucat să ne băjenim între timp, nu-i arde nici măcar teoretic să proceseze un verb atât de găunos. A te mândri, hic et nunc?! Da’ cu ce, iubită AIE? Cu faptul că în locul promisei or-dini de tip european abia de putem străbate printre grămezile de fecale deontologice? Cu faptul că, în locul

unei fabrici de împletit colţuni, mă-car (vorba lui Viorel Mihail), ne-am procopsit estimp cu o grămadă de televiziuni de nesfârșită – și infati-gabilă! – gargară și poliloghie?! Cu faptul că tot nevestele, nepoţii și verii ni se spetesc la negru pe cele meridiane? Cu faptul că și la noi, în fi ne, marijuana ţi se livrează franc prin discoteci? Că pederaștii își re-clamă nestingheriţi „drepturile”, iar lesbienele nu se mai sfi esc să-și dea bezele direct în stradă? Că, brava tranziţiei, am devenit un paradis al jemanfi șismului de orice fel, furtul, mai cu seamă cel de proporţii (nu mica și penibila găinărie, de crezut în condiţiile când te suge zilnic la lingurică) a devenit un titlu de glo-rie, că hoţul de anvergură, care poa-te sălta peste tulburele Prut TIR-uri întregi cu ţigări, trece în imaginarul colectiv drept un Gruia redutabil? Să ne mândrim cu gropile din as-falt? Cu bătrânii care ne mor fără lumânare? Cu popii încuscriţi și îm-

perecheaţi cu foști & actuali ofi ţeri ai serviciilor secrete? Cu Ghimpu cel slobozitor de trivialităţi? Cu miliar-dele inexplicabile fi scal ale lui Filat? Cu faptul că „marii” noștri bărbaţi de stat o scaldă și acum în treizeci (cifra arginţilor, bineînţeles!) de ape, doar să nu pronunţe, tranșant și inechivoc, „limba română”?

Nu mă pot mândri decât cu un cer încă blând de-asupra creștetu-lui, cu râul și cu ramul, vorba poe-tului (chit că pădurile ni-s tot mai peticite, iar apele, intoxicate). Sunt mândru doar de geana de codru, pe care o mai văd prin geam și unde, părăsind trepidaţia citadină, cu te-leviziunile ei de știri aferate și pre-tins senzaţionale (senzaţii? Unde?! În Basarabia celui mai greţos deja vu?!), mă pot reculege într-adevăr. Fiindcă anevoios și plin de privaţi-uni – întocmai ca periplul biblic prin deșert – e uneori drumul către pro-pria identitate…

Ghenadie NICU, pentru FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Calea spre identitateCalea spre identitateCitesc zilele trecute, într-o foaie locală plină ochi de un patriotism made hăt în era podurilor de fl ori (răposată, sireaca, dar încă trecută cu vederea de manuale – pentru că prudenţa aprecierilor, reverenţele încărcate de echivoc sau neutrali-tatea „echidistantă” sunt, nu mai încape îndoială, un mod de a neglija adevărul; ori – poate mai exact – de a te eschiva de la asumarea lui directă, nemachiată), citesc cum că, vai, ceruri atotcomprehensive, de Ziua Independenţei, de ziua Limbii Noastre (vă imaginaţi cum traduc

rușii sintagma – naș iazâk– și ce înţeleg ca atare?) mol-dovenii au vopsit, au cărat lut, și-au renovat locuinţele, au mers la cumpărături, s-au chivernisit cu dulapuri, fotolii, s-au înţolit, iar unii – culmea tupeului, probabil – s-au apucat să pună roșii și castraveţi la murat.

Producătorii de mere din nordul ţării sunt în culmea disperării. După ce nu și-au mai putut exporta recolta pe piaţa rusă, în urma restricţiilor impuse de Moscova, gerul de până la -13° de la sfârșitul săptămânii tre-cute i-a lăsat pe aceștia și fără o ultimă speranţă. În această situaţie, producătorii cer să le fi e compensate pierderile de pe urma îngheţurilor, dar și compensarea întregii cantităţi de fructe livrată procesatorilor până în data de 30 septembrie. În caz contrar, ei ameninţă cu organizarea unor proteste de amploare.

În opinia agricultorilor, situaţia este atât de gravă, iar prejudiciul adus ramurii este atât de mare, încât se impune instituirea stării de forţă majoră în pomicultură. În cazul neluă-rii unor măsuri urgente, ramura în care sunt antrenate sute de mii de persoane ar putea fi pierdută.

Situaţia în domeniul pomiculturii este cri-tică, a apreciat în cadrul unei conferinţe de presă președintele UniAgroProtect, Alexan-dru Slusari. „Stabilirea de către Rusia a em-bargoului la importul de fructe moldovenești și îngheţurile din ultimele zile pun în pericol întregul sector”, a menţionat el.

Fermierii se îndoiesc că merele îngheţate vor mai fi acceptate de fabricile de procesa-re. Totodată, directorul adjunct al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova, Iurie Hurmuzachi, a atenţionat că merele care au îngheţat pe copaci trebuie strânse, în caz contrar la anul livezile vor fi afectate de boli. Însă producătorii nu au bani pentru a face aceste lucrări.

Potrivit primelor estimări ale Ministerului Agriculturii, cantitatea de mere care au în-gheţat în livezile din nordul republicii se ri-dică la aproximativ 43 de mii de tone, ceea ce înseamnă că recolta din acest an a fost com-promisă în proporţie de aproape 15 la sută. Pierderile s-ar putea ridica însă și până la 65 de mii de tone.

În această situaţie, premierul Leancă nu a găsit nimic mai bun să le spună producăto-

rilor de fructe, decât că ar trebui să-și asume o parte de responsabilitate, pentru că „busi-nessul și, în mod special, agricultura, este o chestie de risc”. Astfel, Guvernul nu-și asu-mă niciun fel de angajamente în legătură cu aceste pierderi, pentru că, dacă sancţiunea ţine de politică, „îngheţul depășește capaci-tatea Guvernului de a-l prevedea”. Lovit de fatalism, prim-ministrul a explicat că așa-i în agricultură, într-un an îţi merge bine, în altul – nu.

Premierul a mai anunţat că se va verifi ca de ce producătorii nu și-au cules până acum toate merele. Am putea să-i spunem de ce și fără verifi cări. Pentru că nu au avut unde să le realizeze și nici nu au unde să le depozite-ze. Pentru că nu au avut sufi ciente mijloace fi nanciare pentru a-și cumpăra frigidere sau depozite pentru păstrarea merelor. Și nici nu vor avea. Pentru că anul acesta, merele cule-se au fost achiziţionate de fabricile de pro-cesare la preţul de 40-50 de bani. Pentru că accesul pe pieţele europene promis cu surle și trâmbiţe de guvernare este, deocamdată, doar o „poveste de succes”.

În cadrul ședinţei din această săptămână a Guvernului urma să fi e discutată chestiunea privind majorarea compensaţiilor pentru producătorii de fructe care au avut de sufe-rit de pe urma embargoului, prin rectifi carea bugetului. Însă ședinţa programată pentru miercuri dimineaţă a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată pe motiv că „agen-da membrilor de Guvern este foarte încărca-tă”.

Însă experţii solicitaţi de agenţia „Infotag” consideră că motivul real al amânării ședin-ţei este acela că membrii Cabinetului de Mi-niștri nu au ajuns la un consens în privinţa majorării resurselor fi nanciare pentru aceste compensaţii.

În opinia lor, chestiunea compensaţiilor nu mai este acum un subiect economic, ci unul politic. Propunerea de suplinire a fon-dului pentru compensaţii a venit din partea ministrului Economiei, Adrian Candu (PDM), din care motiv ea nu este susţinută de premi-erul Iurie Leancă (PLDM). „Acesta consideră că iniţiativa este lansată în interes electoral și urmărește scopul de a crește popularitatea PDM”, afi rmă experţii.

Prin urmare, preocupată de interese elec-torale, guvernarea nu prea are timp și do-rinţă să vină cu soluţii reale pentru producă-torii agricoli. Poate doar ar putea să ne mai

îndemne pe noi să consumăm mai multe mere. Cum, de altfel, ne sugera și ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, mai dăunezi, în legătură cu decizia Federaţiei Ruse de a in-terzice importul de carne din Republica Mol-dova, că ar trebui să promovăm mai intens consumul intern de carne, deoarece carnea noastră este „inofensivă”. „Haideţi să folosim această carne în interior și să nu facem mari probleme”, ne îndemna el plin de optimism.

O fi ea, carnea, inofensivă, doar că preţurile bat rău la buzunar. Dar de unde să știe minis-trul Bumacov că majoritatea pensionarilor, familiile cu venituri mai mult decât modeste, afl ate la limita subzistenţei, abia dacă își pot permite niște oase cu ceva carne pe ele la săr-bători.

Partidele afl ate la guvernare se întrec as-tăzi în tot felul de promisiuni, declarând că au cele mai bune soluţii, inclusiv pentru situaţia din agricultură. Ei vorbesc despre programe, facilităţi și investiţii masive. Însă nu spun de ce nu au schimbat situaţia până acum, de ce nu au aplicat aceste soluţii miraculoase în cei cinci ani de afl are la guvernare și, mai ales, de ce nu i-au ajutat acum pe producătorii agricoli care au ajuns într-o situaţia dispera-tă. Pentru că nu pot? Pentru că nu știu cum? Atunci de ce mint că vor ști și vor dori să facă ceva în viitor?

Ioana FLOREA, FLUX

Interesele politice pun la pământ ramura pomicolă

31 OCTOMBRIE 2014 55 F L U XF L U XRomânia

Finalul de campanie electorală pentru prezi-denţialele din România se desfășoară sub semnul unor imense scandaluri de corupţie în care pare să fi e implicată întreaga clasă politică de la Bucu-rești. Au fost citaţi în do-sare de corupţie, reţinuţi ori arestaţi politicienii din primele eșaloane ale partidelor, actuali ori foști miniștri, alţi ofi ciali de rang înalt. Sabia lui Damocles atârnă, se pare, chiar deasupra capetelor unor aspiranţi la fotoliul prezidenţial.

Începută cu declaraţii belicoase ale președintelui României, Traian Băsescu, despre „candidaţii sub aco-perire” și ameninţările cu „dezbră-catul public” al acestora, campania electorală se încheie cu dezvăluiri senzaţionale și zăngănit de cătușe. La puţine ore până vor fi deschise secţiile de votare, deruta este totală, pentru că s-a creat senzaţia că toată fosta și actuala putere de la Bucu-rești este amestecată în tot felul de încrengături mafi ote și de corupţie. Și cine știe ce surprize vor mai apă-rea până în turul doi al scrutinului.

Nume grele din PSD, persoane din anturajul candidatului la președin-ţie Victor Ponta fi gurează într-un do-sar privind retrocedările ilegale. Fos-tul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, a fost arestat preventiv, miercuri, 29 octombrie, pentru 30 de zile. Acesta a demisionat din Parlament odată cu izbucnirea scandalului.

Viorel Hrebenciuc este urmărit pe-nal de DNA în dosarul retrocedărilor, pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafi c de infl uenţă și instigare la folo-sirea infl uenţei de către o persoană care îndeplinește o funcţie de con-ducere într-un partid în scopul obţi-nerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

În același dosar a fost arestat pre-ventiv și fi ul său, Andrei Hrebenciuc. Printre suspecţii din acest dosar se afl ă și Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta.

Candidatul PDL, Klaus Iohannis, așteaptă și el sentinţa într-un proces de judecare a recursului. Agenţia Naţională de Integritate a pretins că primarul Sibiului s-ar fi găsit în incompatibilitate, deoarece a fost și reprezentant al orașului în Aduna-rea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal.

Actualul președinte, Traian Bă-sescu, care și-a declarat ostentativ susţinerea pentru candidata Elena Udrea și s-a implicat activ în campa-nia acesteia, nu a scăpat prilejul să-l critice dur pe Iohannis, afi rmând că ar fi fost moral ca dosarul, care da-tează din 2013, să fi e judecat înainte ca acesta să-și fi depus candidatura, explicând că dosarul din contenci-osul administrativ nu se suspendă după obţinerea mandatului de pre-ședinte.

În ultimele zile, norii negri s-au adunat și deasupra candidatului PMP, Elena Udrea. Fostul soţ al aces-teia, omul de afaceri Dorin Cocoș, a fost arestat marţi noapte, pentru 30 de zile, în dosarul licenţelor, alături de un alt om de afaceri, Nicolae Du-mitru, de fostul ministru al Teleco-municaţiilor, Gabriel Sandu, și pri-marul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ștefan.

Potrivit DNA, Dorin Cocoș a pre-tins în cadrul procedurii de achiziţie a licenţelor IT, pentru a asigura unui grup de fi rme atribuirea contractu-lui, foloase necuvenite de 17,5 mili-oane de euro.

Interceptările unor discuţii tele-fonice purtate de fostul soţ al can-didatei la președinţie, Elena Udrea,

care au fost făcute publice acum câteva zile, indică asupra faptului că aceasta ar avea oareșice implicare în încercarea de a șterge urmele în do-sarul Microsoft.

Și tot acum în presa germană a fost publicat un amplu articol pri-vind afacerea EADS, care ar putea să fi e cel mai mare scandal de corupţie din istoria Uniunii Europene. Indi-rect, în acest caz pare să fi e impli-cată și Elena Udrea. Cel puţin, asta susţine autorul investigaţiei, care pomenește și alte nume grele din România, între care Ion Ţiriac, Ioan Rus, dar și oameni importanţi din

Germania, precum fostul cancelar Gerhard Schroeder, Bodo Hombach, fost coordonator al Pactului de Sta-bilitate în sud-estul Europei, și alţii. În joc ar fi sute de milioane de euro din fondurile UE.

Elena Udrea a negat orice legă-tură cu aceste afaceri „necurate”, afi rmând că se dorește, de fapt, re-tragerea sa din competiţie. Dar re-sentimentele au rămas.

În toiul acestor scandaluri, Traian Băsescu a început să-și retragă încet mâna de pe creștetul favoritei sale. Și chiar a mers până a spune că șan-sele Elenei Udrea la prezidenţiale sunt egale cu zero.

„Pe Elena Udrea o susţin din con-vingere. Nu mă treceţi în categoria naivilor care cred că Elena Udrea poate câștiga alegerile prezidenţi-ale. Pentru mine este foarte impor-tant ca Elena Udrea să obţină un re-zultat acceptabil pe care să se poată consolida PMP, pentru că este un partid mult prea fi rav cu care nici nu a vrut nimeni să se alieze după cum bine știţi”, a declarat șeful statului la Adevărul Live.

De asemenea, președintele Româ-niei a criticat și sloganele de campa-nie ale candidatului PMP, califi cân-du-le drept riscante, pentru că lasă loc de interpretări.

Și atunci, apare întrebarea, pe cine susţine cu adevărat Băsescu, dacă Elenei Udrea nu-i dă nicio șan-să, iar pe ceilalţi doi candidaţi care contează, Ponta și Iohannis, îi con-sideră imorali și periculoși pentru România.

În acest context, nu par fanteziste și lipsite de temei supoziţiile pe care le face în Deutsche Welle ziaristul Horaţiu Pepene. Acesta atrage aten-

ţia asupra efortului pe care-l face Traian Băsescu pentru discreditarea lui Klaus Iohannis. „Scopul său nu este pe deplin lămurit. Crede el că Elena Udrea are cu adevărat șanse? Mai curând nu. Din declaraţiile sale se poate ușor înţelege că e perfect lucid și că nu își face iluzii”, apreciază el.

„Prin urmare, presupunerea că Traian Băsescu și-a pierdut simţul realităţii este cu totul greșită. El ac-ţionează perfect conștient și submi-nează candidatura lui Klaus Iohan-nis știind perfect că, în felul acesta, poate contribui la victoria lui Victor Ponta. Desigur, Traian Băsescu îl ata-că și pe Victor Ponta, dar după eșe-cul denunţului privind apartenenţa la serviciile de informaţii, atacurile și-au pierdut efi cacitatea. Publicul hotărât să voteze cu Victor Ponta nu va face decât să se întărească în convingerile sale, dar alegătorii po-tenţiali ai lui Iohannis ar putea fi , în schimb, tulburaţi de afi rmaţiile lui Traian Băsescu. De aceea este clar că nu își propune atât să-l destabilize-ze pe primul ministru, cât să erodeze

încrederea în Klaus Iohannis”, con-cluzionează Horaţiu Pepene.

În această derută generală, politi-cienii de la Chișinău, care se angaja-seră în sprijinirea unor candidaţi la prezidenţialele de la București, au cam luat apă în gură.

Amintim că Partidul Democrat a semnat, în septembrie curent, un protocol de colaborare cu partidul condus de Victor Ponta, promiţân-du-i acestuia inclusiv susţinere în campania electorală.

Apoi, premierul Iurie Leancă a ţi-nut să fi e prezent la lansarea în cam-pania electorală pentru prezidenţia-le a lui Victor Ponta, declarând sus și tare că salută și susţine candidatura acestuia „în numele Republicii Mol-dova”.

Declaraţia a făcut valuri la Chiși-nău și a atras iarăși critici dure din partea președintelui Băsescu.

Șeful PLDM s-a văzut nevoit să explice că a fost vorba de „o decizie personală a domnului Leancă”, pre-cizând, totodată, că Partidul Liberal Democrat din Moldova „va sprijini candidatul care vine din partea par-tidului reprezentat în Partidul Po-pular European, în cazul dat Klaus Iohannis”.

Însă campania prezidenţială de la București fi ind atât de imprevizibilă și condimentată cu atâtea scandaluri de corupţie, susţinerea a fost ca și in-existentă, iar actorii politici de la noi au decis că este mai prudent să păs-treze distanţa. Pentru că dezvăluiri, scandaluri și provocări sunt sufi cien-te și la noi. Iar când este vorba de do-sare și anchete, mai bine să te ferești, pentru că ar putea fi contagios.

Și ţin neapărat să închei cu un ali-neat din comentariul lui Ioan Vieru din „Cotidianul”, care pune la îndoia-lă legitimitatea apropiatelor alegeri:

„Sunt fără de număr indicii care transformă majoritatea candidaţilor la prezidenţiale în rezidenţi ai sis-temului mafi ot. În această situaţie, alegerile cu actualii protagoniști sunt toxice, agravante pentru situa-ţia reformistă în care s-a trezit peste noapte societatea. Aceste mișcări ju-diciare arată nu doar drama în care se afl ă România la nivel instituţional și economic. Profi lul actualului om politic, fără nicio legătură cu mora-litatea, sau minima corectitudine, se anunţă înfi orător”.

Am putea spune, perfect valabil și pentru Republica Moldova.

Ioana FLOREA, FLUX

Dezvăluiri, scandaluri şi zângănit de cătuşe în Dezvăluiri, scandaluri şi zângănit de cătuşe în campania pentru prezidenţiale de la Bucureşticampania pentru prezidenţiale de la Bucureşti

31 OCTOMBRIE 201466F L U XF L U X Scandalos

- Munca dumneavoastră a fost cea de asasin economic. Cum aţi fost recrutat pentru acest post?

- Eram încă la facultate și un bun prieten al socrului meu era foarte sus-pus în Agenţia Naţională de Securitate a SUA și m-a ajutat să fi u chemat la teste printre care detec-torul de minciuni, teste de perso-nalitate, și au ajuns la concluzia că aș fi un bun asasin economic. Apoi am lucrat ca voluntar timp de 3 ani, credeam că va fi bine să merg în alte ţări, să trăiesc în pădurile amazonie-ne, să învăţ tehnici de supravieţuire, alte limbi, și după ce am terminat munca de voluntar, m-au contactat din nou și m-au recrutat.

- Ce vârstă aveaţi la momentul acela?

- Să vedem, cred că aveam în jur de 25 de ani, aproape 26.

- Și toate acestea păreau ceva romantic, ca în fi lmele cu James Bond.

- Nu numai asta, dar tatăl meu era învăţător într-o școală primară. Nu câștiga mult ca învăţător, dar aveam printre colegii de clasă băieţi din familii foarte bogate, din New York, Argentina, România, Paris, și întot-deauna povesteau lucruri romantice despre unde trăiau înainte, cât de mulţi bani aveau, mașini... și eram foarte invidios. Și îmi doream din-totdeauna să călătoresc și eu mult. Deci da, când am fost recrutat, mă simţeam ca James Bond, era un vis devenit realitate pentru un băiat de la ţară din SUA.

- Ce s-a întâmplat după aceasta, când aţi început să vă simţiţi dez-amăgit de ce se întâmpla?

- Când am început, credeam că tot ce fac era bine, pentru că am învă-ţat la facultatea economică în SUA ce spunea Banca Mondială, și anu-me că dacă vrei să ajuţi o ţară să se dezvolte, trebuie să investești sume mari de la Banca Mondială și alte or-ganizaţii în proiecte de infrastructu-ră, să angajezi companii americane să construiască centrale electrice, autostrăzi și parcuri industriale. Și la început credeam că fac un lucru bun, dar cu timpul mi-am dat seama că prin asta îi ajutam doar pe cei foarte bogaţi și companiile noastre. Majo-ritatea oamenilor sufereau, nu tră-iau deloc mai bine, de fapt, pămân-turile lor erau invadate cu proiecte hidroelectrice, cu foraje de petrol, cu munţi distruși pentru exploa-tarea petrolului. Cum se întâmplă azi în România, unde sunt distruși munţii pentru aur. Deci, cu timpul am văzut cât de destructiv era ceea ce făceam noi și îmi măcina sufl etul și inima. Dar la început, până să văd toate acestea, trăiam foarte bine, că-lătoream cu avionul la clasa I în locu-rile minunate la care visam înainte, era greu să renunţ. Mă convingeam

că nu e așa. Mulţi refuzau să vadă ce se întâmplă. Și da, a durat un timp, apoi ceva s-a întâmplat când eram în Insulele Virgine, unde am avut un moment de luciditate și am înţeles că nu mai pot continua, mă rodea prea tare și am plecat.

- Concret, cum se derula această activitate, ce vi s-a cerut și ce aţi obţinut?

- Practic, treaba mea era să identi-fi c ţări cu resurse de care au nevoie companiile americane, multinaţio-nalele de astăzi, resurse ca petrol, gaze, aur, de genul acesta, și să faci-litez credite uriașe acestor ţări de la Banca Mondială sau alte organiza-ţii. Iar eu mergeam la președintele acestei ţări sau la ministrul de fi nan-ţe sau cineva într-o funcţie înaltă în stat și îi spuneam practic: „știţi, dacă cereţi acest credit, ţara dvs. nu va putea plăti niciodată aceste credite”, și ei știau asta, și, în cele din urmă, deveneau sclavii politicii noastre, a companiilor noastre. Dar, în realita-te, spuneam: „dacă semnaţi acordul, dvs. și prietenii dvs. veţi primi foar-te mulţi bani. Fratele dvs. poate să obţină licenţa utilajelor John Deere și un contract foarte avantajos de la investitorii noștri în construcţii. Sora dvs. poate obţine licenţa Coca Cola și vom cumpăra multă Coca Cola la preţuri foarte mari. La fel, vă vom da multă electricitate pentru fabricile dvs. și așa mai departe. Deci, prie-tenii dvs. vor face foarte mulţi bani”.

- Dar Microsoft?

- Nu am informaţii despre acest caz. Ceea ce știu sigur e că trebuia să convingem președinţii să semne-ze aceste acorduri de credite pentru companii ca Bechtel, cunoscută în România, Bechtel era unul dintre cei mai mari benefi ciari. Apoi, Brown and Root, Harris Engineering și alte companii de genul acesta. Și se îm-bogăţeau foarte mult de pe urma acestor proiecte. Președintele și prietenii lui la fel deveneau foarte bogaţi de pe urma proiectelor. Și le reaminteam că dacă nu făceau ceea ce vroiam noi, atunci li se va întâm-pla ceva similar cu Mossadeq în Iran, Allende în Chile, Jacobo Arbenz în

Guatemala, Lumumba în Congo și așa mai departe, președinţi care nu au intrat în joc și au fost asasinaţi sau demiși prin lovituri de stat orches-trate de CIA. Acești șefi de stat erau în situaţii foarte difi cile. Ori luau ba-nii și se îmbogăţeau, ori își pierdeau slujba și, posibil, chiar viaţa.

- Acestea sunt acuzaţii foarte dure. De ce v-am crede? Până la urmă, nicio administraţie SUA nu ar recunoaște că a făcut așa ceva.

- De fapt, Statele Unite au recu-noscut că am făcut ce am făcut, că l-au eliminat pe Mossadeq în Iran, că a făcut-o un agent CIA, Kermit Roosevelt, el a fost numit, a făcut-o. Am recunoscut că i-am făcut-o lui Allende. Henry Kissinger, fostul secretar de stat, a vorbit deschis despre asta, despre aceste lucruri. Ne-am recunoscut rolul în cazul lui Ngo Dinh Diem din Vietnam, al lui Lumumba în Congo, deci am recu-noscut multe din aceste asasinate sau lovituri de stat. Statele Unite le-au recunoscut pentru că, în timp, ele au ieșit la iveală, sunt dosare care au fost desecretizate, după 25 sau 50 de ani, în funcţie de caz, deci noi am recunoscut multe din aceste cazuri. Sunt dovezi, aceste lucruri se întâm-plă. Știm cazuri de companii care vin în diverse ţări și încasează venituri enorme. O experienţă recentă a fost aici cu Bechtel.

- Dar acest proiect nu a fost fi nali-zat, până la urmă.

- Vom vedea ce se va întâmpla. Există o istorie lungă a exploatării de către corporaţii. Cred că mulţi își dau seama că aceste lucruri se în-tâmplă, este multă corupţie în lume, iar eu am fost parte a acestui sistem.

- Recent România și-a reînnoit acordul cu FMI. Aceasta înseam-

nă că România, guvernul Româ-niei, a acceptat să fi e exploatată de această organizaţie, respectiv SUA?

- Cred că România trebuie să fi e foarte atentă să nu permită să fi e exploatată. Am văzut ţări ca Islan-da, de exemplu, exploatată de sis-temul bancar, apoi Ecuador, Argen-tina, Brazilia, iar aceste ţări, în cele din urmă, au refuzat să plătească o parte din aceste datorii pe motiv că au fost exploatate. Și chiar a fost în avantajul lor acest pas. Deci, cred că România trebuie să fi e foarte atentă. Nu cred că este absolut sigur, când semnezi un contract cu FMI sau cu Banca Mondială, că vei fi exploatat, dar există o mare posibilitate pen-tru aceasta, iar românii trebuie să fi e foarte conștienţi cum sunt acești bani folosiţi și câtă datorie își asu-mă ţara. Nu doar să spere că liderii lor fac ceea ce trebuie, dar trebuie să fi e foarte atenţi. Eu cred că folo-sirea acestor bani pentru a construi un sistem de educaţie, o infrastruc-tură, poate fi benefi că unei ţări. Dar trebuie să controlezi datoria. E ca în cazul unei persoane: o datorie mică, să cumperi o casă, o mică investiţie, merită. Dar sunt cazuri când băncile sau alţii conving persoanele să facă o datorie mai mare decât pot plăti, și încep problemele. Același lucru se poate întâmpla cu ţările.

- Dar aceste credite pot fi atrăgă-toare, pentru că au o dobândă mai mică decât cele de pe piaţă. E posibil ca FMI să spună ok, vă dăm un credit cu o dobândă mică, în schimb vă cerem să faceţi asta, asta și asta?

- Absolut, există condiţii. Iar FMI deseori face asta. Dobânda poate părea mică la început. Istoria arată că, de fapt, ţările nu-și pot plăti da-

toriile, ci încearcă să plătească do-bânda, și scot bani din sistemul de educaţie, din sănătate, din multe servicii sociale, iar populaţia suferă, încercând să plătească creditul. În cele din urmă, nu pot să plătească datoria. După care FMI se întoarce și spune: dacă nu poţi să-ţi plătești da-toria, trebuie să o refi nanţăm și să îţi privatizezi sistemul de electricitate, cele de apă și canalizare sau altele. Cred că România a avut experien-ţe cu privatizarea. Apoi, FMI poate să spună: trebuie să vă schimbaţi radical sistemul juridic, cel politic; guvernul SUA poate interveni și să spună: trebuie să trimiteţi trupe în Afganistan, să sprijiniţi trupele noastre de acolo. Sunt tot felul de lucruri care se pot întâmpla dacă da-toriile nu sunt plătite. De aceea spun că este foarte important ca cetăţenii să fi e foarte atenţi ca guvernul să nu contracteze datorii pe care nu poate să le plătească.

- A existat vreo ţară în care acest sistem pe care l-aţi prezentat nu a funcţionat și a dat greș?

- Da, mai ales în ultima vreme, multe ţări au refuzat să plătească datoriile. Cel mai recent caz, pe care îl consider foarte important, este cel al Islandei. Islanda avea datorii mari și a declarat că ele au fost contrac-tate ilegal de anumiţi politicieni și bancheri, iar Islanda a votat printr-un referendum, o majoritate uriașă, de 90% a votat să nu plătească da-toriile. Eu însumi am fost în Islanda, încurajându-i să nu plătească dato-riile. Ba chiar au adus în faţa justiţiei bancherii și pe cei care au semnat contractul, au fost acuzaţi de acti-vităţi criminale sau chiar neglijente. Ecuador a făcut ceva similar, când președintele Rafael Correa, care a terminat facultatea economică din Illinois, SUA, înţelege sistemul. El a spus că anterior, un dictator a sem-nat contractul, iar poporul nu a fost de acord cu el și nu îl vor plăti. Au re-fuzat să plătească și acum îl renego-ciază la o paritate cam de 30 de cenţi pe dolar. Îl renegociază cu o dobân-dă mult mai mică.

- Sunt și alte mari puteri pe pieţele lumii, precum China și Rusia, care folosesc aceleași metode ca și Sta-tele Unite. S-a întâmplat vreodată ca metodele folosite de SUA, FMI sau Banca Mondială să se fi lovit de Rusia sau China în anumite ţări și s-a produs un confl ict deschis sau mai puţin deschis?

- Da, vedem asta și acum. Există o bancă înfi inţată de ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud). Este în competiţie directă cu Banca Mondială. În plus, unele ţări din America de Sud au format o coaliţie, Banca Sual, condusă de Venezuela, spunând că nu vor să îm-prumute bani de la Banca Mondială sau FMI, ci au creat propriile fonduri. Deci, există acum reacţii destul de multe și cred că Banca Mondială și FMI sunt în competiţie cu alte orga-nizaţii. Personal, cred că acest lucru este foarte sănătos. După prăbuși-rea Uniunii Sovietice a rămas doar SUA și cred că, în anumite domenii, SUA au făcut greșeli serioase, au ex-

John Perkins, asasin economic, despre John Perkins, asasin economic, despre cum se corup guverne şi şefi de statcum se corup guverne şi şefi de stat

John Perkins este un fost mercenar economic. El a scris o carte în care își povestește experienţele personale despre această ocupaţie de escroc profesionist. Într-un interviu pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” la Digi24.ro, John Perkins povestește cât de simplu este să corupi un guvern și să îl faci să îţi execute ordinele.

31 OCTOMBRIE 2014 77 F L U XF L U XScandalos

ploatat ţări. Nu sunt sigur că Statele Unite ca stat, ci, mai ales, bănci private, companii private. Există un nou im-periu mondial, nu neapărat America, imperiul corporaţi-ilor, al băncilor. Multe dintre acestea nici măcar nu plătesc impozite în Statele Unite. Nu e o conspiraţie, liderii acestor corporaţii nu se întâlnesc să comită fapte ilegale, dar toţi sunt ghidaţi de un singur ţel, să maximalizeze profi tul, in-diferent de costul social sau ecologic. Ceea ce este un ţel foarte periculos și unul rela-tiv nou.

- Încă mai există multe dis-cuţii și mult mister referitor la ce s-a întâmplat în 1989. Cum de regimul Ceaușes-cu, care părea atât de sta-bil și de ferm, s-a prăbușit atât de brusc. Aveţi informaţii despre ce s-a întâmplat, de fapt?

- Nu am fost implicat personal, deci nu am informaţii din interior. Dar ce ni s-a spus în SUA e că aici a fost o revoluţie. În România, oame-nii mi-au spus că a fost o lovitură de stat pentru a răsturna puterea, pentru mai multe motive politice. Ceaușescu se opunea FMI-ului, a plătit toate datoriile și era privit ca socialistic, nu unul care lua partea Rusiei, nu genul acesta de comu-nist, cu un socialist independent, care nu mai vroia datorii, dimpotri-vă, putea ajuta alte state să scape de datoriile lor. Cred că este foarte posibil ca în spatele cortinei să se fi derulat ceva mult mai serios, mult mai secret. În mod clar și-a făcut mulţi dușmani. Și-a făcut dușmani FMI-ul, Banca Mondială și, poate, și SUA. Dar nu am informaţii interne, nu știu ce s-a întâmplat, dar cred că e ceva care merită studiat de ro-mâni, în orice mod posibil, studiaţi și mai mult această chestiune.

- În cartea dvs. faceţi o afi rmaţie foarte îndrăzneaţă, și anume că „nu e de mirare că teroriștii ne atacă”. Este aceasta o modalitate de a spune că ISIL sunt luptători ai libertăţii și luptă să respingă „imperialismul american”, iar statele occidentale sunt rele și doar încearcă să sece ţările săra-ce de resurse?

- Nu, în mod clar nu cred că so-cietăţile occidentale sunt rele, sunt un american loial ţării mele. Cred că am făcut lucruri minunate în lume. Societatea occidentală nu e doar SUA, sunt toate statele vesti-ce și am obţinut rezultate uriașe în știinţă, medicină, tehnologie, arte, muzică, am trimis oameni pe Lună, am atins lucruri minunate. Dar am creat și o economie a morţii în acest proces, una bazată pe distru-gerea pământului, a resurselor pe care se bazează însăși economia. La fel, această economie e bazată, în mare măsură, pe război sau pe intimidare. Și e timpul să trecem la o economie a vieţii. Să curăţăm po-luarea. Să plătim companiile care acum produc bombe și mitraliere să producă echipamente care cură-ţă râurile, oceanele, lacurile, aerul, solul. Să plătim companiile să facă asta, să încurajăm tinerii absol-venţi să se ocupe de asta, să găsim metode prin care oamenii înfome-taţi pot să-și procure alimente, noi tehnologii de transport, energie, comunicaţii. În ce privește ISIS și ISIL este o organizaţie brutală și nu sunt deloc în favoarea lor. Sunt

foarte, foarte brutali. Noi, cei din Vest, trebuie să vedem că ei sunt sprijiniţi de atât de mulţi oameni pentru că sunt disperaţi. Există oa-meni brutali, dictatori, fanatici. Bin Laden era un fanatic, era bogat, provenea dintr-o familie foarte bogată, dar era fanatic. Dar avea o masă mare de susţinători, oameni săraci, pentru că erau disperaţi. A lupta împotriva lor, în general, nu îi va opri sau poate doar pe termen scurt. Dar ceea ce trebuie să facem ca să oprim aceste acte de teroare e să facem o lume mai bună. O lume în care oamenii nu li se vor alătu-ra, nu îi vor asculta pe fanatici, pe Bin Ladeni, pe liderii ISIS, pentru că nu au nevoie. Oamenii disperaţi îi ascultă. Oamenii înfometaţi, cei a căror pământ a fost distrus, care se tem că alte ţări, ca Israel, le-au luat pământurile. Trebuie să înţelegem că acestea sunt rădăcinile teroris-mului.

- Toate acestea sună foarte fru-mos și visăm la toate acestea în copilărie. Dar sunt realizabile? Vedeţi semne bune?

- Nu aș vorbi cu dvs. dacă nu aș crede că toate acestea sunt reali-zabile. Nu aș veni în România, în Marea Britanie, în China, în Turcia. Călătoresc tot timpul și vorbesc despre lucrurile acestea pentru că cred cu adevărat că suntem în pra-gul de a crea o lume nouă. Cred că a început o revoluţie a conștiinţei, poate cea mai mare revoluţie din istorie. Oamenii chiar se trezesc. Trăim pe o navă spaţială foarte fragilă numită Pământ și nu există nave de salvare care să ne ducă de aici. Trebuie să avem grijă de pla-neta aceasta. Iar dvs., în România, sunteţi chiar în centrul ei. Dacă vă uitaţi la lanţurile muntoase ale lu-mii, formează o cruce: din Asia în Europa, munţii trec din Est spre Vest, iar din Americi, de la Nord la Sud. Iar dvs. sunteţi chiar la mijloc și cred că România are o istorie de miracole. Aveţi sfi nţi care au făcut minuni, aveţi preoţi care au făcut minuni, aveţi localnici care chiar recent au făcut minuni oprind ex-ploatarea de aur la Roșia Monta-nă. Cred că puteţi fi lideri în lume. Acum câteva zile, Chile a promul-gat o lege care interzice minele de aur și au spus că s-au inspirat din România. Deci, am multe speranţe că putem crea o lume mai bună, prin noua conștiinţă. Putem urma o cale mai bună ca cea din trecut și cred că România poate fi un lider în acest proces. De asta sunt aici.

Sursa: Digi24.ro

„Cel mai mare scandal de corupţie din istoria Uniunii Europene a avut loc sub infl uenţa EADS. Numele unor cetăţeni germani proeminenţi apar în actele pro-curorilor”, notează la unison Der Freitag și ediţia germană a Huffi ngton Post, des-pre scandalul care marchează campania electorală pentru Președinţia României. Autorul ambelor articole este jurnalistul de origine română Vlad Georgescu.

„Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România anchetează membri importanţi ai Guvernului și ai servi-ciilor secrete din România. Aceștia ar fi încasat peste 60 de milioane de euro mită, pentru a facilita în anul 2005 un contract de peste 743 de milioane de euro în România pentru fi rma EADS. Banii provin parţial din fondurile UE. În afara fi rmelor EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Sie-mens Computer și Microsoft, apar în legătură cu aceas-tă afacere și numele lui Gerhard Schroeder, al lui Bodo Hombach, fost coordonator special al Pactului de Stabi-litate pentru Sud-Estul Europei și membru în board-ul WAZ Media Group, companie media germană activă și în România, ale oamenilor de afaceri Ion Țiriac și Klaus Mangold, precum și cel al candidatului la Președinţia Ro-mâniei, Elena Udrea”, scriu sursele citate sub semnătura jurnalistului româno-german, notează jurnalul.ro.

„Cazul, subapreciat în presa germană, este considerat deja ca fi ind cea mai complexă anchetă la nivel guverna-mental din istoria IT și a sistemelor de securitate. Se an-chetează simultan în SUA, Austria și România. Acordul semnat în august 2004 și 2005 în prezenţa lui Gerhard Schroeder, pentru securizarea graniţelor externe ale României, a fost facilitat de Klaus Mangold și Ion Ţiriac. Asta nu este nici ilegal, nici neobișnuit, însă în contextul general apar numeroase suspiciuni din partea anche-tatorilor români și americani. Textul contractului este punctul de plecare. Conform contractului, statul român, reprezentat de Ministerul Afacerilor Interne, MAI, repre-zentat, la rândul său, de agenţia locală S.C. COMEX SA, se angajează să plătească 743 de milioane de euro către EADS, o sumă care a fost redusă iniţial de la 650 la 543 de milioane, mărită apoi în 2009 cu 200 de milioane de euro”, scrie autorul articolului.

„Conform unor surse din București, DNA va cere cel târziu săptămâna viitoare ridicarea imunităţii parlamen-tare a mai multor foști miniștri și parlamentari pentru a demara anchetarea lor”, scrie autorul articolului din huf-fi ngtonpost.de.

Udrea, în vizorul anchetatorilor„Una dintre cele mai proeminente fi guri din acest joc

este actualul candidat la Președinţia României, Elena Udrea. Aceasta a pus în declaraţia de avere la ANAF o șpagă de 9 milioane de euro, pe care i-a primit de la fos-tul soţ Dorin Cocoș, sub forma unui credit și respinge orice legătură cu acordul EADS-Fujitsu cu un simplu „nu știu nimic”. „Principiul de a declara șpaga la Fisc ca fi ind un credit are un motiv bine întemeiat. După trei ani se prescriu solicitările de restituire a banilor, iar astfel banii sunt spălaţi chiar sub ochii autorităţilor”, susţine un insi-der de la București”, mai scrie jurnalistul Vlad Georgescu.

Au fost implicaţi bani publici ai UEÎn plângerea penală la Procuratura Munchen I, pre-

zentată săptămâna trecută de site-ul LifeGen.de, se arată că „rechizitoriul întocmit de procurorii DNA din România dovedește clar că în drumul șpăgilor, EADS trebuie să fi jucat de la început un rol activ în plănuirea infracţiunilor”.

„Într-adevăr, acordurile suplimentare secrete din con-tract, care ar putea fi transmise de DNA autorităţilor ger-mane, ar putea elucida rolul exact al celor de la Fujitsu Siemens Computer (FSC). Actele procurilor arată că în Cipru au fost retrageri semnifi cative de numerar. Ast-fel a încercat EADS să transmită către exterior că este o afacere curată, iar FSC este un subcontractor normal, în timp ce rolul FSC a fost să spele 60 de milioane de euro în Cipru și să plătească șpăgile. Gravitatea deosebită a faptelor reiese nu doar din defi niţia criminalităţii econo-mice organizate. Au fost implicaţi bani publici ai UE de ordinul sutelor de milioane de euro”, mai notează sursa.

Ce a ştiut Angela Merkel după 2005?Autorul celor două articole se întreabă dacă a știut An-

gela Merkel despre această afacere de corupţie care s-a derulat la București, cu participarea nemijlocită a unor persoane importante din Germania. Și dacă serviciile secrete au informat-o despre acest scandal.

„Este greu de găsit răspunsul la întrebarea de ce biroul cancelarului german n-a fost informat de scandalul de corupţie EADS sau dacă actualul cancelar german Ange-la Merkel n-a știut nimic despre ce se întâmpla la Bucu-rești. Mangold a fost decorat de Merkel pentru merite-le sale în dezvoltarea economiei germane. Cert este că Merkel ar fi trebuit să știe. Conform Wikipedia, în cadrul Cancelariei germane responsabil pentru BND (coordona-rea celor trei servicii secrete ale Germaniei) este departa-mentul 6 – al cărui conducător de la 1 ianuarie 2010 este Gunter Heiss. Bugetul acestui departament a fost majo-rat în 2013 la 531,1 milioane de euro și rotunjit în 2014 la 552,59 milioane de euro”, punctează jurnalistul.

Reorganizarea prin care a trecut recent EADS a urmă-rit să șteargă urmele schemei de corupţie, dar această reorganizare s-a soldat și cu pierderea a foarte multe locuri de muncă.

În plângerea la Procuratura Munchen împotriva celor vinovaţi, prezentată de LifeGen.de, se arată că „prin fap-tul că EADS s-a desfi inţat în 2013, și și-a oprit activitatea la fi liala Cassidian încă cu un an înainte, se dovedește că cele două fi rme au avut ca rol principal în primul rând să acopere structurile corupte masive și să evite o anchetă penală. Locurile de muncă aferente, care s-au pierdut în acest context, au fost pierderi premeditate”, își încheie articolul autorul.

Astfel, aceste dezvăluiri ar putea provoca un scandal politic enorm nu doar în România, ci și în Germania, dacă se va dovedi că autorităţile de acolo au fost com-plice la combinaţiile EADS ori doar le-a ignorat.

Martorul-cheie – la ChişinăuPresa din România scria acum ceva timp că chestorul

Marian Tutilescu, martorul-cheie în dosarul EADS, „s-a refugiat” la Chișinău și este, din 26 august curent, con-silierul de Înalt Nivel al Poliției din Republica Moldova, fi ind angajat de Organizația Națiunilor Unite, mai exact Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). „Din noua sa poziție, Tutilescu ar urma să consilieze ofi -cialii moldoveni în probleme de Poliție”, menţiona acum câteva luni sursazilei.ro.

„În anul 2009, an de vârf în derularea proiectului, la șefi a Departamentului Schengen din cadrul MAI venea chestorul Marian Tutilescu. Fostul comandant al Poliţiei Capitalei are toate datele acestei spinoase probleme în mâinile sale, mai ales că a avut acces la toate informaţiile secretizate, a știut cât și cui s-a dat și, după cum susţin sursele noastre, a intrat în acea perioadă și în posesia mai multor rapoarte de audit interne care indicau clar vinovaţii pentru degringolada derulării colaborării cu EADS. Momentan însă, după ce s-a pensionat, chesto-rul Marian Tutilescu a ajuns de curând la Chișinău, unde este angajat de către Organizaţia Naţiunilor Unite și de-ţine funcţia de consilier de Înalt Nivel al Politiei Repu-blicii Moldova. Și cum ancheta EADS avansează rapid, chestorul Tutilescu nu are încotro și va trebui, chiar și de la Chișinău, să pună la dispoziţia procurorilor anticorup-ţie „muniţia” pentru fi nalizarea acestui dosar. Iar patru foști miniștri de Interne, ca să nu mai vorbim de zeci de alţi înalţi ofi ţeri ai MAI, așteaptă cu sufl etul la gura „pocăinţa de la Chișinău”, pentru a afl a astfel care dintre ei ajung sau nu în faţa „plutonului de execuţie” al DNA”, scria la începutul acestei luni enational.ro.

FLUX

PRESA GERMANĂ ARUNCĂ BOMBA:

Persoane de rang înalt din Germania şi România, implicate în scandalul EADS-Microsoft

31 OCTOMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

Londra continuă războiul declaraţiilor cu Uniunea Europeană. Premierul David Cameron a spus, din nou, că refuză să plătească cele 2 miliarde de euro ce-ruţi de Bruxelles. Ofi cialii europeni au precizat, săptămâna trecută, că Marea Britanie este mai bogată decât se credea și trebuie să își mărească, proporţional, contribuţia la bugetul comun al Uniunii. O sugestie care a fost primită cu furie la Londra, notează digi24.ro.

Premierul David Cameron a declarat în faţa parla-mentarilor de la Londra că nu are de gând să plăteas-că datoria de 2 miliarde de euro, despre care spune că a apărut din senin.

„Marea Britanie nu va plăti nimănui cele 2 miliarde de euro la 1 decembrie și respingem cuantumul aces-tei plăţi. Ne vom bate prin toate mijloacele posibile”, a declarat prim-ministrul britanic, potrivit agerpres.ro.

„Suma și calendarul acestei solicitări sunt inaccep-tabile. Ajustări se fac în fi ecare an. Dar nu s-a întâm-plat niciodată să ni se ceară două miliarde de euro, circa 20% din contribuţia noastră netă de anul tre-cut”, a adăugat Cameron.

Contribuţia Marii Britanii pentru 2014 a fost mărită cu 2,1 miliarde de euro după luarea în calcul a cifrelor revizuite ale PIB-ului său.

„Două miliarde de euro reprezintă mai mult decât contribuţia brută a anumitor ţări. Nu este mărunţiș, sunt bani ai contribuabilului britanic”, a adăugat pre-mierul britanic, confruntat în ţara sa cu o presiune crescândă din partea eurofobilor din UKIP, în per-spectiva alegerilor legislative de anul viitor.

Comisia Europeană a avertizat luni, 27 octombrie, că ar putea cere Marii Britanii să plătească penalităţi dacă premierul David Cameron își pune în practică ameninţarea că nu va achita cele două miliarde de euro cerute de executivul european pentru rectifi ca-rea bugetului pe anul în curs.

„Legea impune statelor să verse contribuţia la bu-getul european până pe 1 decembrie. Dacă această prevedere nu este respectată, Comisia poate impune amenzi”, a indicat ofi cialul comunitar, declarându-se, în același timp, „surprins” de poziţia exprimată pe acest subiect de premierul Cameron la Consiliul Euro-pean de săptămâna trecută.

În schimb, David Cameron susţine că Uniunea Euro-peană este cea care trebuie să se schimbe și să înţe-leagă că aceste taxe reprezintă, de fapt, banii strânși din impozitarea cetăţenilor britanici.

Analiștii politici sunt de părere că disputa poate crește numărul euroscepticilor din Marea Britanie, în condiţiile în care David Cameron a promis că, dacă va câștiga alegerile de anul viitor, va organiza în 2017 un referendum pentru ieșirea ţării sale din Uniunea Europeană.

FLUX

În timpul Războiului Rece, o mie de nazişti au lucrat pentru SUA

De mai multă vreme se știe că un anumit număr de naziști au lucrat pentru CIA după cel de Al Doilea Război Mondial.

O nouă confi rmare a acestui fapt a apărut după dezvăluirile făcute luni,

27 octombrie, de cunoscutul ziar „New York Times”, care arată că serviciile

de informaţii americane au recrutat cel puţin 1.000 de foști agenţi ai celui

de al III-lea Reich ca spioni și informatori. „În momentul de vârf al Războ-

iului Rece, la mijlocul anilor 1950, patronii serviciilor de informaţii, între

care J. Edgar Hoover, de la FBI, și Allen Dulles, de la CIA, au recrutat foști

naziști de diferite ranguri, consideraţi drept „atuuri” antisovietice”, scrie

ziarul citat în analiza pe care o face unor documente declasifi cate recent.

Potrivit codurilor serviciilor de informaţii, valoarea lor compensa, în vi-

ziunea capilor FBI și CIA, „eroarea morală” care o reprezentau activităţile

lor în timpul celui de al III-lea Reich, arată Eric Lichtblau, autorul cărţii din

care a fost extras textul publicat luni în ziarul „New York Times”: „Naziștii

de lângă noi: Cum a devenit America refugiul oamenilor lui Hitler”. Unii

dintre acești spioni au fost membri de rang înalt al celui de al III-lea Reich.

Este cazul lui Otto von Bolschwing, ofi ţer SS care a fost mentorul și consi-

lierul lui Adolf Eichmann, arhitectul „soluţiei fi nale”.

Numărul total al acestor foști naziști folosiţi de serviciile secrete ame-

ricane este, probabil, mai mare de o mie, susţine Norman Goda, istoric

la Universitatea din Florida, membru al echipei care a lucrat la dosarul

respectiv, dar unele documente sunt clasifi cate încă.

Dumitru CONSTANTIN

Sursa: cotidianul.ro

Administraţia Obama este acuzată de lipsă de transparenţă faţă de presă de către mass-media americană, fi ind denunţată nu doar ca „mai restrictivă”, ci și ca „mai periculoasă” pentru presă decât orice altă administraţie americană din istorie.

Potrivit publicaţiei, șefa Biroului de la Washington al ziarului USA To-day, Susan Page, a adăugat aceste critici celor formulate anterior, într-un seminar organizat sâmbăta tre-cută de Asociaţia Corespondenţilor la Casa Albă (WHCA), referindu-se la investigaţiile președinţiei asupra scurgerilor de informaţii și la catalo-garea de către aceasta a jurnalistului James Rosen de la Fox News drept un posibil „co-conspirator” în încăl-carea legii cu privire la spionaj (Espi-onage Act), relatează Washington Post online, citat de MEDIAFAX.

Între alţii, fostul editor executiv de la New York Times (NYT), Jill Abram-son, a subliniat, anterior, că „aceasta este cea mai secretoasă Casă Albă în a cărei acoperire am fost implicat”,

iar reporterul NYT, James Risen, a spus, pur și simplu, „eu cred că Oba-ma urăște presa”. De asemenea, Bob Schieff er de la CBS News a apreciat că „această administraţie exercită un control mai mare decât cea a lui George W. Bush și a celei dinaintea acesteia”.

WHCA a convocat seminarul atât pentru a elabora strategii despre modul de a deschide alte căi către administraţia lui Barack Obama – care se proclamă cea mai transpa-rentă din istorie, cât și pentru a com-para „povești” care arată în multe privinţe că aceasta nu este ceea ce pretinde.

Corespondenţii au criticat, de ase-menea, organizarea unor briefi nguri ample pentru „informaţii profunde de background”, în prezenţa a până la 40 de reporteri, cărora li se inter-zice să scrie numele ofi cialilor care participă și să citeze ceea ce li se spune. Corespondentul-șef la Casa Albă al ABC Nwes, Jonathan Karl, a subliniat că administraţia nu a oferit absolut nicio informaţie în timpul dublului atac cu bombă de la Bos-ton, afl ând pe alte căi că FBI trimite echipa de interogatori în oraș, ceea ce nu ar fi afl at de la Casa Albă, a in-sistat el.

Exprimarea acestor nemulţumiri

sâmbătă a avut loc în contextul în

care președintele Obama a primit-

o cu o zi înainte pe infi rmiera Nina

Pham din Texas, după încheierea

perioadei de recuperare, la Institu-

tele Naţionale de Sănătate (NIH), în

urma infectării cu Ebola. Casa Albă a

anunţat că doar fotografi vor fi pri-

miţi la eveniment, dar nu și ziariști și

cameramani.

Potrivit președintei WHCA, Christi

Parsons, Casa Albă a „crescut” numă-

rul oportunităţilor pentru fotografi ,

în urma unui protest de anul trecut,

și discută săptămânal cu Asociaţia

„oportunităţi pentru o acoperire

mai mare”. De asemenea, Asociaţia

lucrează la un set de „obiective” pen-

tru „mai mult acces” la Casa Albă.

FLUX

Administraţia Obama, cea mai „periculoasă” pentru Administraţia Obama, cea mai „periculoasă” pentru presă din istoria SUApresă din istoria SUA

CAMERON:

„Marea Britanie nu va plăti 2 miliarde de euro la 1 decembrie” la bugetul UE

31 OCTOMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Dilma Rousseff (66 de ani), rea-leasă duminica trecută pentru un al doilea mandat de președinte, după o campanie dură ce i-a sporit reputaţia de ‚’Doamna de Fier’’ a Braziliei, a promis dialog și schimbări, dar, mai ales, recon-cilierea unei ţări divizate, rela-tează AFP.

După 12 ani de realizări istorice ale stân-gii în domeniul social, brazilienii au reales-o pe candidata Partidului Muncitorilor (PT, de stânga) cu 51,65% din voturi, faţă de 48,35% cât a obţinut rivalul de centru-dreapta al dnei Rousseff , Aecio Neves, candidat al Partidului Social-Democrat Brazilian (PSDB).

”Viaţa ne cere curaj”, declara în discursul său de învestitură pe 1 ianuarie 2011, după obţi-nerea primului mandat, prima femeie preșe-dinte din cea mai mare ţară din America Lati-nă, preluând ștafeta de la mentorul său, Luiz Inacio Lula da Silva (2003-2010).

Stilul auster al Dilmei Rousseff a tranșat cu caracterul jovial al mentorului său politic, fost muncitor metalurgist și lider sindical.

Dilma Vana Rousseff s-a născut pe 14 de-cembrie 1947 în Belo Horizonte (sud-est), într-o familie din clasa de mijloc. Tatăl său, Pedro Rousseff , imigrant bulgar, avocat și simpati-zant comunist, și mama sa, Dilma Jane da Sil-va, profesoară, au iniţiat-o foarte devreme în lectură: Balzac, Zola, Dostoievski etc.

În timpul dictaturii, ea a militat în organizaţii armate clandestine de stânga, sub nume false, precum „Estella”, „Vanda” sau „Luiza”. Încarce-rată la vârsta de 22 de ani, Dilma Rousseff a fost torturată și a stat trei ani în închisoare.

Licenţiată în economie, Dilma Rousseff are o fi ică, Paula, și un nepot de patru ani. Ea a di-vorţat de tatăl fi icei sale, Carlos de Araujo, care a fost închis, ca și ea, în timpul dictaturii și cu care a participat, în 1979, la fondarea Partidu-lui Muncitoresc Brazilian (PDT). În 2000, Dilma Rousseff a intrat în formaţiunea politică a lui Lula da Silva, Partidul Muncitorilor (PT). Ani de zile, dna Rousseff a ocupat posturi în executi-vul statului Rio Grande do Sul (sud), la Porto Alegre.

În primul său mandat, Dilma Rousseff a con-tinuat cu succes lupta lui Lula da Silva împotri-va inegalităţilor sociale profunde din Brazilia. Dar, într-un context internaţional în schimba-re, creșterea economică a început să-și piar-dă din avânt din 2011, iar infl aţia să crească. Reţetele intervenţioniste ale dnei Rousseff au eșuat.

Președinta s-a îndepărtat de mediile de afa-ceri și de o parte a clasei de mijloc. Dar, cum șomajul este la cel mai scăzut nivel (5%) și salariile continuă să crească, majoritatea bra-zilienilor au înclinat în opţiunea lor electorală către „Dilma”.

Președinta are acum la dispoziţie patru ani ca să redreseze economia, să răspundă mai bine la noile așteptări ale clasei de mijloc, faţă de un parlament divizat și mai conservator decât în 2010 și faţă de mediile economice blocate.

Victoria de duminică a dnei Rousseff survi-ne la capătul unei campanii dure, presărată cu atacuri personale amplifi cate de reţelele sociale și care a radicalizat delimitarea stânga-dreapta în Brazilia. Ea a pierdut mult teren în raport cu primele alegeri din 2010, când a fost aleasă cu 56,05%, faţă de candidatul PSDB din acea vreme José Serra (43,95%).

După cei 12 ani de guvernare, Partidul Mun-citorilor a pierdut, de altfel, 18 mandate la ale-gerile legislative din 5 octombrie. Populaţia este din ce în ce mai nemulţumită, mai ales din cauza scandalurilor de corupţie în care este implicat partidul prezidenţial.

În faţa unei mulţimi entuziasmate de mi-litanţi ai săi în capitala ţării, dna Rousseff a sărbătorit fără emfază victoria, angajându-se să plaseze cel de-al doilea mandat al său sub semnul „dialogului”.

Dilma Rousseff , care va depune jurământul pe 1 ianuarie 2015, le-a dat numeroase garan-ţii celor nemulţumiţi. Ea a promis înăsprirea

luptei împotriva corupţiei și promovarea re-

formei unui sistem politic al compromisurilor,

discreditat și epuizat, dialogând cu parlamen-

tul și consultându-i prin referendum pe brazi-

lieni.

„În adâncul sufl etului meu, nu cred că aceste

alegeri au împărţit ţara în două. Înţeleg că ele

au mobilizat idei și emoţii uneori contradicto-

rii, dar sper sincer că această energie mobili-

zatoare va pregăti terenul pentru a construi

punţi și a avansa împreună”, a declarat Ro-

usseff .

Sursa: agerpres.ro

Președintele palestinian Mahmoud Abbas a ce-rut, la începutul acestei săptămâni, o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU în urma intensifi cării vio-lenţelor în Ierusalimul de Est și din cauza „agresiu-nilor” israeliene pe Espla-nada Moscheilor, potrivit Mediafax.

Cele 15 state membre ale Consi-liului de Securitate, care s-au reu-nit de urgenţă miercuri, 29 octom-brie, nu au prevăzut adoptarea unui proiect de rezoluţie și nici a unei declaraţii.

Palestinienii au îndemnat Consi-liul de Securitate al ONU să ceară Israelului să renunţe la proiectele de colonizare în Ierusalimul de Est.

Exprimându-se în faţa Consiliu-lui, secretarul general adjunct al ONU pentru Afaceri Politice, ame-ricanul Jeff rey Feltman, a apreciat că trimiterea de coloniști în terito-riile palestiniene constituie o „în-călcare a dreptului internaţional” și contravine soluţiei a două state.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, s-a declarat „îngrijorat” de recentele proiecte ale Israelu-lui, care, potrivit lui Feltman, „ri-dică îndoieli serioase cu privire la angajamentul Israelului de a reali-za o pace durabilă”.

„Riscul unei explozii necontro-late a violenţelor nu poate fi înde-părtat”, a avertizat ambasadorul francez la ONU, François Delattre, care a îndemnat Israelul să renun-ţe la acest „proiect ilegal din per-spectiva dreptului internaţional”.

Ambasadorul Israelului, Ron Pro-sor, a negat că proiectele de colo-nizare pot pune în pericol eforturi-le pentru pace și a acuzat Naţiunile Unite că joacă un „rol secundar” într-o „campanie” palestiniană vi-zând „calomnierea” ţării sale.

Ierusalimul de Est, unde palesti-nienii intenţionează să-și instale-ze capitala statului la care aspiră, este afectat, începând din vară, de tensiuni care au degenerat în cioc-niri ce au loc aproape în fi ecare zi.

Esplanada Moscheilor, al treilea

loc sfânt al islamului, se afl ă în cen-trul tuturor tensiunilor din Ierusa-limul de Est, palestinienii denun-ţând ca provocări vizitele tot mai frecvente ale evreilor în acest loc, sacru și pentru ei.

Israelul a anunţat luni, 27 oc-tombrie, accelerarea planurilor de construire a 1.000 de locuinţe în Ierusalimul de Est, tensionând și mai mult atmosfera în partea palestiniană a orașului, anexată și ocupată.

Tot luni, Statele Unite au criticat aspru decizia Israelului privind construirea celor 1.000 de locuinţe în Ierusalimul de Est, afi rmând că o astfel de acţiune este „incompa-tibilă” cu eforturile pentru pace în-treprinse în regiune.

„Continuăm să avem o poziţie

foarte clară: considerăm activită-ţile de colonizare drept ilegitime și ne opunem fără echivoc oricărei decizii unilaterale care afectează viitorul Ierusalimului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departa-mentului de Stat, Jennifer Psaki, care s-a arătat „foarte îngrijorată” de decizia Israelului.

„Liderii israelieni au afi rmat că vor susţine calea către o soluţie a două state, dar acest tip de acţiu-ne este incompatibil cu eforturile pentru pace”, a adăugat ea.

Washingtonul condamnă siste-matic instalarea de noi colonii în Cisiordania sau în Ierusalimul de Est. Dar mustrările americane nu sunt însoţite de sancţiuni și Israe-lul rămâne aliatul cel mai apropiat al Statelor Unite.

Deși „uneori nu suntem de acord cu acţiunile Guvernului israelian, în special în problema coloniilor”, to-tuși „legăturile noastre sunt de ne-clintit”, a recunoscut Jennifer Psaki.

Însă în pofi da acestor declara-ţii, jurnalistul american Jeff rey Goldberg scria, miercuri, în The Atlantic că Washingtonul este „roșu de furie” față de politica Is-raelului privind locuințele supli-mentare și pacea cu Palestina, in-formează dcnews.ro.

Relațiile americano-israeliene au plonjat într-un ocean de osti-litate, iar ofi ciali ai administrației Obama l-au descris pe Benjamin Netanyahu ca fi ind un laș.

„Treaba cu Bibi e aceea că el este un laș (chickenshit, în engl.)”, este remarca furioasă a unui ofi ci-al american, făcută într-o discuție cu Goldberg, un jurnalist cu experiență foarte vastă care i-a in-tervievat atât pe Obama, cât și pe Netanyahu. El a avertizat că relațiile Statelor Unite cu Israelul sunt într-o criză de amploare care s-ar putea acutiza după alegerile din SUA.

Netanyahu le-ar fi spus recent mai multor persoane contactate de Goldberg că plănuiește să fen-teze administrația Obama și să se adreseze direct Congresului și cetățenilor americani cu privire la dosarul proiectului nuclear irani-an. În replică, ofi cialii Washingto-nului spun că Obama este „roșu de furie” pentru că Netanyahu continuă să construiască așezări în Cisiordania, politică de natură să submineze eforturile de pace ale secretarului american de stat John Kerry.

„Partea bună a lui Netanyahu este că îi este frică să pornească un război”, ar fi spus un ofi cial. „Partea rea este că nu va face nimic pentru a ajunge la o înțelegere cu palesti-nienii sau cu statele arabilor suniți. Îl interesează doar să se protejeze pe sine de înfrângeri politice. Nu este (Yizhak) Rabin, nu este (Ari-el) Sharon și cu siguranță nu este (Menachem) Begin. Nu are curaj”, mai menţionează sursa.

FLUX

Se răcesc relaţiile dintre SUA şi Israel?

Dilma Rousseff, ”Doamna de Fier” a Braziliei, Dilma Rousseff, ”Doamna de Fier” a Braziliei, realeasă preşedinte, promite dialog şi schimbări realeasă preşedinte, promite dialog şi schimbări

31 OCTOMBRIE 20141010F L U XF L U X Spiritualitate

Limba română a memorat chiar înţelesul biblic al acestei prototi-pii originare prin cuvântul „ţăran”, care este derivat de la numele la-tinesc al „Pământului”, al globului pământesc, adică al locului rânduit de Dumnezeu pentru făptura ome-nească: Terra. Latina fi ind, după ara-maică și elină, a treia limbă a Bibliei, cuvintele ei mărturisesc direct des-pre voia pusă de Creator în cuvin-tele și denominaţiile Sale la Facere. Această lucrare însă a fost desăvâr-șită prin implicarea divină a tuturor limbilor înrudite, așa încât, pentru derivarea sensului biblic al cuvân-tului ţăran este insufi cientă cerceta-rea limbii latine, care, pentru acest cuvânt, are doi termeni: paganus și rusticus. Primul a trecut în limba franceză, ca atare: paganus, paysan (și tot așa a trecut și în engleză: peasant). Franceza și engleza n-au adăugat nimic la înţelesul latinesc al acestui cuvânt; l-au preluat ca atare. În cuvântul ţăran din limba română sunt topite, prin lucrarea tainică a duhului divin al limbilor, doi com-puși: latinescul terra, adică pământ, și un sufi x specifi c limbii române, prin care este sugerată o tipologie omenească. Terra devine, prin su-fi xul adăugat, terr-an, ţeran, ţăran, parcă spre a memora chiar etimonul biblic. Chestiunea fusese sesizată de către N. Iorga. Țăran, în românește, precizează marele istoric, vine de la Terra, ca și ţară: „terra, ţară, ţeran“. Al doilea lucru tulburător, asupra

căruia voim a stărui aici, este că toc-mai acestui om al pământului, ţăra-nului, Dumnezeu i-a dăruit puterea de a zămisli prima oglindă a lumii, cu toate ale ei, când i-a cerut să dea nume tuturor vieţuitoarelor. Cea dintâi vedere asupra lumii, din ma-rea serie vizionară a planetei, este cuprinsă, așadar, în opera dialogală a ţăranului primordial, a lui Adam, chemat să dea nume tuturor fi in-ţelor vii de pe pământ, din văzduh și din ape. „Și Domnul Dumnezeu, Care făcuse din pământ toate fi are-le câmpului și toate păsările cerului, le-a adus la Adam, ca să vadă cum le va numi; așa ca toate fi inţele vii să se numească precum le va numi Adam. Și a pus Adam nume tuturor anima-lelor și tuturor păsărilor cerului și tuturor fi arelor sălbatice” (Geneza, 2, 19-20). Cel căruia îi datorăm înfi ri-parea logosferei și deci prima oglin-dă globală asupra lumii, cu oecume-na ei completă, a fost tocmai acel prim ţăran. Pe acesta Dumnezeu l-a făcut stăpân „peste tot pământul”, „peste toate vietăţile ce se mișcă pe pământ”, „peste păsările cerului” și „peștii mării” (Fa, 1, 28). El este, cum am mai spus-o, primul și unicul aris-tocrat cu învestitură divină.

O a doua vedere fundamentală asupra lumii aparţine tot unui ţă-ran, patriarhului Abraham. Vederea abrahamică este confi rmată de ta-bloul arhaic românesc asupra lumii care ne zugrăvește un timp în care Dumnezeu sta pe prispa casei ţără-

nești. Viziunea este de tip abrahamic fi indcă ne învaţă să privim familia ca pe un loc vizitat de Dumnezeu.

A treia înfăţișare a scenariului planetar al întregului neam ome-nesc o datorăm tot unui ţăran biblic, lui Noe. Ieșirea din puhoiul noianic se face printr-o împărţire pe nea-muri și tot pe temelia curăţiei și ier-arhiei spirituale a familiei. Familia și neamurile sunt, iată, fundaţia lumii, ne spune Cartea lui Noe. Noe este ţăranul care-a traversat potopul pla-netar spre un orizont nou pentru fi ii omului, rânduindu-i pe Sem, Iafet și Ham părinţii seminţiilor omenești. Viziunea aceasta ţărănească, fi xată de Sfânta Scriptură, ne îndrumă să înţelegem că drama omenirii s-a ju-cat și se joacă mereu pe scena fami-liei. Deznodământul răspândirii se-minţiilor, încă insufi cient descifrat, este tâlcuit în același tablou.

A patra viziune ţărănească uni-versală asupra lumii este aceea a ţă-ranului drept și mult iubit de Dum-nezeu pentru cât de drept era, fi xată pentru eternitate în Cartea lui Iov. Drama acestui ţăran foarte înstărit, cu familie numeroasă și vite multe, se interferează și ea direct cu inter-venţia lui Dumnezeu ca să mijlo-cească omenirii accesul la învăţătura universală despre neputernicia rău-lui asupra sufl etului curat și drept. Este cea mai tulburătoare teodicee a omenirii din toate vremurile și pen-tru toate epocile și dacă cineva ar re-uși s-o șteargă din cartea memoriei umanităţii, puterea răului ar crește exponenţial și ar scufunda planeta, preschimbând-o în patrie a infernu-lui.

A cincea viziune ţărănească asu-pra omenirii la scara planetei este cuprinsă în psalmii davidici, ai păs-torului anonim devenit rege prin voia lui Dumnezeu, adică prin che-mare și alegere divină a unuia dintre cei simpli, tot un om al pământului, ţăran și păstor. În fi ne, cu înomeni-rea lui Dumnezeu în casa tâmpla-rului Iosif din Betleem, satul este atestat drept cadru ales de Dumne-zeu să înrămeze primul act din dra-ma universală a mântuirii neamului omenesc. Satul, familia și neamurile, iată pilonii pe care a i-a pus Dumne-zeu întăritori divini la zidirea lumii. Pe fundaţia acestor viziuni se va zidi toată zestrea de profeţii a omenirii. Naraţiunea primordială este inte-gral ţărănească.

Contra ţăranului primordial, che-mat de Dumnezeu să fi xeze pentru tot veacul cea dintâi oglindă asupra universului, s-au stârnit tot felul de potrivnici. Împotrivitori ai ţăranilor s-au ivit și în zilele noastre, iar unul fără de nume chiar zbiară să dispară satul și ţăranii de pe faţa pământu-lui. Se subînţelege ce fel de stirpe poartă cel ce-ar voi să piară satul și ţăranii, cum se mărturisește, într-o foaie amărâtă, un asemenea „belit” (așa îi numea Marin Preda pe toţi închipuiţii dintre care se recrutează îndrăciţii sau, cum spune, pe limba lui, ţăranul: împieliţaţii). Dar despre asemenea împieliţaţi ar trebui să că-utăm explicaţii în tratatul lui Claude Larchet referitor tocmai la maladiile spirituale sau, cum ar spune Blaga, la „bolile destinului creator” (Blaga a fi xat nosologia celor patru tipuri de purtători ai maladiilor destinu-

lui creator asupra cărora vom stărui într-un număr viitor al Clipei).

Indiferent de deznodământul ci-vilizaţiilor la chestiunea ţărănească, este evident că lumea nu se poate lipsi de vederile ţărănești asupra scenei omenirii decât scufundându-se mortal în toate cele patru maladii ale destinului creator. Fiindcă, cine, în afară de îndrăciţii veacului, ar îndrăzni să ceară eliminarea Cărţii Genezei din Biblioteca universală a tuturor veacurilor și popoarelor?! Valurile acestei furii demonice nu lipsesc în istorie chiar de-ar fi să ne amintim de comuniști, de naziști, de anarhiștii antiteiști, precum Kropotkin. Nihiliștii nu lipsesc din cuprinsul niciunei epoci și nu e de mirare că reapar astăzi și pe scena anarho-nihilismului românesc și din alte colţuri ale planetei sub chipul celor ce fac urări îndrăcite satului și ţăranilor, dorindu-le să piară „înecaţi ca șobolanii”, cum se exprima unul dintre purtătorii acestor trichine de-monice, stârnite, cum spune Dosto-ievski, dinspre Asia, asupra omenirii ca o bizară holeră a sufl etului ome-nesc.

Fără o doctrină ţărănească, grupurile guvernatoare vor eşua mereu şi mereuȚărănia nu poate să dispară de

vreme ce viziunea ţărănească asu-pra universului s-a fi xat în zestrea de aur a omenirii și face parte din substratul sufl etesc al oricărei făp-turi capabile să-și poarte fi rea și chipul ferite de ciuma nihilismului?! Vederile ţărănești asupra lumii sunt chiar viziunile fondatoare ale ome-nirii. Ele se întind la scara planetei alcătuind marele substrat vizionar al omenirii pe care se ridică apoi alte

și alte edifi cii ale logosului teandric.

Ulysse este ţăran din Ithaca, Sancho

este ţăran, Pătru cel Scurt prin care

scriitorul fără pereche, Dinu Săra-

ru, reface înţelesul lui Sancho la alt

ceas al istoriei și într-un alt orizont al

omenirii, Ion al Glanetașului, Moro-

mete etc., etc., etc., sunt toţi ţărani

fi indcă numai prin această tipologie

ipostatică a omului poate fi tâlcui-

tă condiţia omenirii ori de câte ori

Turnul Orologiului cheamă neamul

omenesc la stare de veghe. Istoria

memoriei universale este traversa-

tă de axul vizionarismului ţărănesc,

fi xat în patrimoniul cărţilor univer-

sale ale omenirii și, cu fi ecare epocă,

orice grupare ajunsă în fruntea po-

poarelor își joacă sorţii în proporţie

directă cu abilitatea și competenţa

sufl etească de a se conecta la acest

curent și substrat vizionar. Fără de

această linie, gesturile elitelor, care

se cred guvernante, devin nătânge,

extrem de primejdioase. Fără de o

doctrină ţărănească, grupurile gu-

vernatoare vor eșua mereu și mereu.

Numai acele elite care vor putea să

repete cu marele Mircea Voievod

cuvintele spuse închipuitului Baia-

zid: „și de aceea tot ce mișcă-n ţara

asta, râul, ramul, mi-e prieten numai

mie, iară ţie dușman este// dușmă-

nit vei fi de toate fără a prinde chiar

de veste”, doar asemenea elite vor

izbuti să-și împlinească menirea și

să audă chemarea lui Dumnezeu

pentru neamul peste care, altfel, vor

pluti ca grăsimile. Fără de rădăcini în

adâncul ţărănesc al neamurilor pă-

mântului totul este orbire, surzenie

și multă, nefericită trufi e, din care se

rostogolește pulberea și nemernicia

peste neamul nenorocit să poarte

asemenea poveri.

Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU

Sursa: Revista CLIPA

CRONICA CIVILIZAŢIEI

Profetism ţărănescProfetism ţărănescIstoria universală a vizionarismului este consemnată în cărţile mari ale omenirii, în frunte cu Sfânta Scrip-tură. Aceasta este opera dialogului dintre Dumnezeu și om. Graţie Cărţii Sfi nte avem mărturia că omul a fost înălţat dintru începuturi la condiţia de subiect al unui vizio-narism de esenţă și deci de sursă divină. Lucrul tulburător este că marii vizionari sau profeţi ai lumii au fost chemaţi direct ori au fost aleși de Dumnezeu dintre oamenii pământului.

31 OCTOMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Casa de raport Belozercovschy

cu unităţi comerciale la parter

Monument de arhitectură de în-semnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat în strada Mihai Eminescu, 50.

A fost construită la începutul secolului al XX-lea. În 1912, negustorul I. Belozercovsky a cum-părat de la P. Pavlov două sectoare de pământ urban cu case vechi. După demolarea lor, în mai 1912 Duma a confi rmat construcţia unei case de raport cu trei niveluri – parter și două eta-je, supravegherea tehnică fi ind asigurată de M. Elladi. Casa a fost fi nalizată în 1913. La etajul su-perior se afl a singura instituţie de învăţământ superior din Basarabia – Institutul pedagogic (învăţătoresc). La parter se afl au trei magazine, o frizerie, la etajul 2 – cinci apartamente, printre care și a proprietarului, și a directorului institu-tului, ambele cu 8 camere. Arhitectura este în spirit modern.

Proprietar în 1940 a fost atestat Victor Belo-ianov-Belozercovsky.

Este o clădire ridicată pe un plan în formă de careu, în trei niveluri – un parter și două etaje, cu faţada principală aliniată la linia roșie a stră-zii, ocupând întreaga lăţime a lotului imobiliar. Planimetria oferă condiţii confortabile de locu-ire, legătura dintre încăperi fi ind asigurată prin coridoare centrale și laterale (pentru locuinţele afl ate în aripile orientate spre curtea interioa-ră).

Faţada principală are o compoziţie simetri-că, din 13 axe, care la parter se concentrează în șase secţii, câte două laterale ocupate de vi-traliile largi ale magazinelor, și două în centru, inegale, una al gangului carosabil de trecere în curte, și una al holului intrării cu casa scării. Si-metria etajelor este susţinută de amplasarea în axă a unui balcon, amplasat central, și de două rezalite laterale, cu câte un balcon și trei goluri, două de ferestre și o ușă, amplasată central pentru ieșire la balcon. Paramentul parterului se rezumă la o factură netedă a elementelor de susţinere a pereţilor despărţitori dintre secţii, paramentul primului etaj este rostuit orizontal cu imitaţia de bosaje, al doilea etaj – tencuit neted.

Ferestrele sunt rectangulare, fără ancadra-mente, doar o friză mică la etajul doi, și bolţarul central evidenţiat la primul, cu panouri stilizate sub plita de pervaz. Decoraţia plastică barocă a fost inclusă în timpanele frontoanelor triun-ghiulare – o emblemă heraldică cu câmpul gol, și la consolele cornișelor ferestrelor.

În partea superioară a pereţilor, sub cornișa cu palmete, susţinută de console decorative, o friză cu nișe în trepte, separată de restul pereţi-lor printr-o bordură.

În curte se afl ă un corp de casă în trei nive-luri, cu subsol și etaj, cu un volum semicircular în plan, pentru scara în melc.

Sursa: monument.sit.md

13-25.XI.199413-25.XI.1994

Din notele răzleţe din croazieră. La un

moment dat, și pe mult timp legănat de

valuri, prinde a-mi bâzâi în memorie re-

frenul acela cu „Melancolie – dulce melo-

die”. Dar mă întreb: oare nu s-ar fi putut

dramatiza niţel, cântându-se: „Ah, agonie

– sfâșietoare melodie”.

Ion Buduca e cu un deget bandajat.

Explicaţia: „A dat cu degetul într-o scan-

dinavă înfundată”.

Rada Aleksandrova din Bulgaria des-

pre colegii mai tineri: „O, ei sunt mai in-

struiţi ca noi, cei de cândva, alaţii la vârsta

lor, însă nu cred că sunt și mai talentaţi”.

22.XI.199422.XI.1994

Ioan T. Morar, „caţavencist” ce e, pen-

tru a se ţine într-o formă bună, o tot dă

în calambururi. Unele din ele, improviza-

te când mergeam spre și vedeam dinspre

Pergam (de acolo vine pergamentul!),

fost antic-grecesc, acum – turcesc. (De

altfel, Morar se autodefi nește astfel: „Eu

sunt stre-sarea și piperul grupului”.)

* * ** * *

Există poligamieȘi pergamie,Aceasta – numai pe hârtie.

* * ** * *

Și dacă ramuri bat în geam,Eu sunt, mândră, la Pergam.

* * ** * *

Din Pergam dintre ruine,Eu scriu, mândră, către tine.

* * ** * *

Lui Ștefan Acopian

De cum privește înspre Ararat,Armeanul gândește automat.(Trecând prin preajma unui lan de

bumbac recoltat, prin care se răsfi ra o tur-

mă de oi):

* * ** * *

Mănâncă oile bumbac, –

Vă daţi seama ce lână fac?

O altă expresie a sa: „Colindăm de-a lun-gul și de-a destrăbălatul”.

Și una de-a lui Adrian Popescu:

Nu are importanţăPrecum bobul de faianţăOctavian Paler și Marius Tupan sunt

convertiţi în valută, reieșind următoarele

monede: paleri (taleri) și tubani (bani).Muzeul din Pergam al lui Ascelepios:

două urechi îngemănate, una dintre ele –

material didactic.

Marea agitată ne-a ţinut două zile în

portul Izmir. Radu G. Ţeposu și Marius

Ghica întârzie la plecarea corăbiei. Deja

ne desprindem de chei, când ei sunt

aduși cu șalupa, fotografi aţi intens de cei

de pe punte; de unii – aplaudaţi, de alţii

– certaţi. Se zice că, din cauza reţinerii în

Smirna (Izmir), nu vom mai putea vizita

Salonicul și Delphi, precum era progra-

mat. Printre ai noștri – și din cei care nu-și

pierd optimismul: „Măcar Delphi, dacă nu

și Salonicul”. Să vedem.

Pe vas, Ţeposu este întrebat: „Vorbiţi

englezește?” El: „De vorbit vorbesc eu,

dar nu înţeleg nimic”.

Efesul – stil elen, suplu; Pergamul –

mai… stâncos, mai greoi; ceva mai orien-

tal.

În anul 41 î.H., pe aici a dat și Cleopatra.

Printre ruine – pisici blânde, tortoșele

(așa se spune la Negureni, adică – grăsu-

lene), foarte lingușitoare – pentru a fi ser-

vite cu bunătăţi din genţile turiștilor.

Ioan T. Morar îi face aluzie lui Octavian

Paler ca acesta să-l pună și pe el în Jur-nal și să-i spună când și unde va publica

„acest moment de istorie antică”.

Pe când ne întoarcem de la Efes, abia

de coborâm din autocare, că este consta-

tată dispariţia scriitorului ucrainean Ana-

toli Kosteţki. Mulţime de versiuni drama-

tice: răpit de teroriști; asasinat de vreun

taximetrist care l-a văzut în mână cu 100

de dolari; plecat cu o șalupă spre o insulă,

s-o viziteze, șalupa s-a răsturnat, s-a scu-

fundat; ba chiar că avea cu el niște secrete

de stat pe care le-a oferit NATO-ului. De,

scriitorii au imaginaţie bogată…

23.XI.199423.XI.1994

Dimineaţa, în portul Pireu. Au avut

dreptate cei care erau optimiști: timpul

ne permite să vizităm Delphi! (Plecăm a

doua zi după-masă.) Iar odată ce mergem

la Delphi, Ioan T. Morar zice că: „Mergem

la delphinariu”.

Sus, pe stadionul olimpic din Delphi,

primii se iau la întrecere Ioan T. Morar și

Florin Iaru. Priveliște amuzantă, dar cu un

deznodământ imprevizibil: durduliul co-

leg câștigă în faţa pasului mare, dar dez-

articulat al longilinului coleg.

24.XI.199424.XI.1994

Acropole. La intrare – Templul Atenei-

Nike. Museionul. Erectionul… de sus –

Teatrul lui Dionisos. Jos, jos – Agora.

Adăstăm un timp pe colina Aeropag.

Agora romană. Templul lui Poseidon.

Facem popas în cafeneaua „Maronita”,

unde Victor Ivanovici se oferă a ne ser-

vi cu bere. Discuţii despre Evul Mediu și

Renaștere. Dl Paler apără Evul, găsindu-i

Renașterii destule păcate.

10.XII.199410.XII.1994

Ceea ce ar trebui să fi scris în jurnal des-

pre surprinzătoarea pentru mine șansă de

a mă fi afl at printre peste 400 de scriitori

din 30 de ţări pe itinerarul Atena – Ode-

sa – Constanţa – Varna – Constantinopol

(Istanbul) – Izmir – Efes – Pergam – Pireu

– Delphi – București, între 12 și 24 noiem-

brie, se afl ă schiţat, chiar compartimentat

cotidian, în carnetul meu de călătorie, în

interviul pe care i l-am acordat lui Marius

Tupan pentru revista „Luceafărul”, în in-

terviurile pe care le-am luat eu însumi,

afl ându-ne pe nava elină World Renaissan-ce, lui Octavian Paler (circa 2 ore de dis-

cuţie), Mircea Ciobanu, Nae Prelipceanu,

Adrian Popescu și Radu G. Ţeposu. Între-

bările mele, mărturisirile lor conţin ici-

acolo detalii de referinţă la antichitate, la

afl area noastră într-o atmosferă de legen-

dă, la mările Neagră, Marmara și Egee pe

care am plutit, la condiţiile și ambianţa

de pe vapor etc. Pentru documentare bi-

bliografi că e de folosit catalogul partici-

panţilor „Waves of zhe blak sea a meeting

of three seas 14-23 november 1994”.

Problema dacă e cazul să ne referim

pe cât se poate de obiectiv la Eminescu,

la creaţia sa; discuţiile în contradictoriu

și categoricele afi rmaţii ale puritanilor că

în ultimul timp au apărut detractori ne-

rușinaţi ai Marelui Poet… Bine, dar unele

obiecţii referitoare la problema în cauză

se emiteau și mai înainte. Să zicem, în Jur-nalul lui Simion Stolnicu, pe 3 iulie 1944,

stă scris că Eminescu „Este un fervent cu-

legător de mucuri de idei fi losofi ce ale

vremii”. Într-o paranteză, autorul notelor

se întreabă: „Ce-ar zice un copil – eventu-

al al meu – la citirea acestor rânduri des-

coperite într-un târziu de vreme?!”

Ce să zică? Mai curând, surprins, de-

rutat, poate chiar stupefi at, după câteva

clipe ar prinde să protesteze vehement.

Sau, cine știe…

Noi atestăm la Eminescu un geniu de-

plin. Stolnicu însă, operează cu linguriţa,

scriind: „Nu sunt excluse scânteierile de

geniu într-un cap așa de bogat în contras-

te biologice moldo-slave-orienatale”.

Holurile USM, unde se derulează ideile

de cârciumă ale lui Esi., mă duce la gândul

că există și un talent al comportamentu-

lui, un talent al ţinutei. Cred că-l are poe-

tul Adrian Popescu.

Cum mai sunt derutate sensurile cu-

vintelor… Fariseu – în ebraică – înseamnă

deosebit, altfel decât alţii, ceea ce, iniţial,

parcă nu ar fi fost un motiv acuzator…

11.XII.199411.XII.1994

Și totuși, câte ceva din călătorie (în jur-

nalul de drum ar putea apărea oarecum

altfel regizat-stilizat)… – (substanţa de

bază „am topit-o” în jurnalul de călătorie

căruia intenţionez să-i zic: „Jurnal de pe

trei mări și două continente”). La Efes,

unde nebunul de Herostrat incendiase

Templul Zeiţei Artemis, unde băștinașii

îl salutaseră pe fostul locotenent al lui

Cezar, Marc Antoniu, sub nule de Noul

Dionysos (a. 41 î.e.n.) și de unde noul-

vechiul călău, mai târziu, o smulge pe

Arsionoё, sora Cleopatrei, năsoasă ambi-

ţioasă, dar și frumoasă, și nemiloasă, care

dă dispoziţie să fi e asasinată soră-sa. Aco-

lo, unde venise „Epistola pentru Efeseni

a Sfântului Apostol Pavel” și pe unde, în

a treia sa călătorie, ajunse însuși Aposto-

lul Pavel, căruia poetul Adrian Popescu

îi presupunea cu fremătătoare evlavie

urmele, „descoperind” în vale, lângă pia-

ţeta din faţa Bibliotecii, în stânga, semnul

crucii sculptat pe pietrele fostelor clădiri

măreţe. Florin Iaru – poze, Ioan T. Morar

– glume. Amfi teatrul interzis pentru ac-

cesul publicului în urma zdruncinăturilor

periculoase pe care i le-a provocat, mai

anul trecut, un gigant concert-rock. De

la amfi teatru în vale se întinde o stradă

pentru promenade, atunci, în străvechi-

me de vremuri, cu o lungime de circa 500

de metri, despre care simpaticul nostru

ghid turc ne spune că a fost prima stradă

din antichitate, deci și din lume, luminată

nopţile. Probabil, cu făclii…

La Moscheea Albastră din Istanbul

umblau zvârlugi de copii. Mi se pare că

Adriana Bitel sau Adriana Babeţi vru să-i

dea, așa, din generozitate, ceva lire unui

puști-târgoveţ, însă acesta prinse a se feri

de binefăcătoare ca de ceva ciumat, dân-

du-i de înţeles că mândria turcească nu

are nevoie de milostivire.

Leo BUTNARU

PE TREI MĂRI ŞI DOUĂ CONTINENTE(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

31 OCTOMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Istoria asasinatelor politice poate prezenta o listă lungă a perso-nalităţilor care nu au apucat să moară din cauze naturale, ci au fost ucise, de cele mai multe ori, de adversari, însă uneori chiar de apropiaţi.

Nimeni nu poate fi în siguran-ţă deplină. Nu este o interpretare a celebrei vorbe a lui Stalin „duș-manul este printre noi”, ci o sim-plă constatare dacă ne gândim că oameni consideraţi cândva puter-nicii zilei au putut fi ţintele unor atacuri letale.

Printre personalităţile politi-ce selectate sunt oameni care au infl uenţat într-o mai mare sau mai mică măsură istoria ultimelor două secole și jumătate.

1. Jean Paul Marat Jean Paul Marat unul dintre oa-

menii importanţi care au partici-pat la Revoluţia franceză din 1789. A fost una din vocile radicale ale celor sărăci și unul din principalii gânditori ai iacobinilor radicali. Moartea lui Marat ridică multe semne de întrebare. La 13 iulie 1793 a fost înjunghiat în baia sa de Charlotte Corday, o susţinătoare a girondinilor, adversari ai fi losofu-lui radical. Una dintre întrebările care au fost puse este cum a ajuns aceasta în preajma lui Marat, dar, mai ales, faptul că în momentul re-ţinerii a susţinut că a fost decizia ei.

2. Abraham Lincoln Abraham Lincoln (1861-1865)

a fost al șaisprezecelea președin-te american. Liderul ţării de peste ocean afl ate în plină ascensiune a fost împușcat la 14 aprilie 1865, în Teatrul Ford din Washington. Lincoln a murit din cauza rănilor a doua zi. Autorul asasinatului a fost actorul John Wilkes Booth, cel care a fost găsit ascunzându-se la o fermă de lângă Port Royal. Cu toate că a fost vizată prinderea, unul dintre sergenţii Uniunii l-au ucis în momentul în care ar fi ieșit să se predea. Teoriile conspiraţio-niste susţin că Booth ar fi fost plă-

tit de vicepreședintele american

Andrew Johnson pentru a-l ucide

pe Lincoln, iar apoi s-a asigurat că

unul din soldaţi va avea grijă să-i

închidă acestuia gura.

3. Leon Troţki Lev Davidovici Bronstein, cu-

noscut drept Troţki, a fost unul

dintre liderii revoluţiei bolșevice

din 25 octombrie 1917, organiza-

torul forţelor de luptă comuniste

în primii ani. După ce este izolat de

alţi lideri comuniști, Stalin, Kame-

nev și Zinoviev, Troţki este trimis

în exil în 1928. Conștient că doar

plecat departe de Stalin poate fi în

siguranţă, Troţki pleacă în Mexic.

La 20 august 1940, fostul revolu-

ţionar rus este ucis în casa sa din

capitala Mexicului. Asasinul se nu-

mea Ramon Mercader și a folosit

pentru uciderea lui Troţki un cuţit

de spart gheaţă.

4. John F. Kennedy John F. Kennedy a devenit pre-

ședintele Statelor Unite în 1961.

Este considerat unul dintre cei

mai carismatici lideri de stat din

istorie, precum și un om care nu

se sfi a să apară mereu în public la

evenimente mondene. De aseme-

nea, de numele său se leagă, mai

ales, de Criza rachetelor din Cuba (1962), moment crucial în evoluţia relaţiei în URSS și Statele Unite. La 22 noiembrie 1963, Kennedy a fost împușcat în timpul unei vizite efectuate în orașul Dallas din sta-tul Texas. Asasinul se numea Lee Harvey Oswald. Asasinul președin-telui american a fost ucis la câteva zile după atentat de către Jack Ruby. Întrebarea care este pusă și în prezent este de ce a fost redus la tăcere Oswald.

5. Uwe Barschel Uwe Barschel este un nume mai

puţin cunoscut. Acesta a fost un po-litician al partidului Uniunea Creș-tin Democrată din Republica Fede-rală Germania. În 1987, Baschel era aproape de a fi reales în funcţia de premier al statului Scheswig-Hol-stein, dar un scandal a izbucnit. Creștin-democratul era acuzat că ar fi dispus interceptarea telefonu-lui principalului opozant. Barschel câștigă alegerile, dar este forţat să-și dea demisia. Pentru a-și dovedi nevinovăţia pleacă la Geneva unde trebuia să se vadă cu o persoană numită Rudolf. Acesta i-ar fi adus probe care îi putea susţine nevino-văţia, dar scurt timp de la sosirea la Geneva, Barschel este găsit mort într-o cameră de hotel. Prima ipo-teză a fost cea a unei sinucideri, de-oarece a fost găsit în baie, în cadă, acoperit de apă. Analizele iniţiale au arătat că acesta luase medicamen-te. Totuși, continuarea cercetărilor a putut arăta o altă concluzie. Medi-camentele au ajuns în stomacul po-liticianului german după ce murise.

Sursa: adevarul.ro

Cinci asasinate politice misterioase

Muzeul Naţional de Etno-grafi e și Istorie Naturală sărbătorește în aceste zile 125 de ani de la con-stituire (1889). Cu acest prilej, instituţia a desfă-șurat mai multe activităţi la care a invitat prietenii, colegii de domeniu, sus-ţinători ai patrimoniului cultural și natural.

La 23 octombrie a fost organi-zată Conferinţa Știinţifi că Interna-ţională cu titlul „Muzeologia-mu-zeografi a: tradiţie, modernitate, dezvoltare știinţifi că. Muzeul Na-ţional de Etnografi e și Istorie Na-turală – 125 de ani de activitate”. Savanţi din instituţiile de profi l ale Republicii Moldova, României și Federaţiei Ruse au luat în dez-batere atât probleme actuale ale muzeologiei, aspectele teoretice și practice, relaţia ei cu alte disci-pline, specifi cul cercetărilor desfă-șurate în muzee, cât și experienţa celor 125 de ani de activitate mu-zeală promovată de cel mai vechi muzeu din Republica Moldova.

Vineri, 24 octombrie, chiar în ziua în care, acum 125 de ani, s-a luat decizia de a forma acest muzeu ca urmare a închiderii Ex-poziţiei Agricole și de Industrie Casnică, începând cu ora 11.00, în incinta Muzeului Naţional de

Etnografi e și Istorie Naturală s-au desfășurat mai multe activităţi de celebrare a evenimentului. Expo-ziţia aniversară recentă etalează imagini și obiecte de la expoziţia de acum 125 de ani, propunând exponate de unicitate, inedite, unele dintre care sunt demonstra-te pentru prima oară. Pe tot par-cursul zilei, publicul a avut posibi-litatea să participe la spectacole de muzică folclorică și academică, la o prezentare de modă oferită de studenţii Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

La spectacolele care au avut loc în această zi au participat for-maţiile „Ștefan Vodă”, „Moșteni-

torii”, ansamblul Teatrului Epic de

Etnografi e și Folclor „I. Creangă”,

ansamblul de cobzari „Barbu Lău-

tarul”, cvartetul de coarde și Fanfa-

ra Academiei de Muzică, Teatru și

Arte Plastice, ansamblul de cântec

popular ucrainean „Rodâna”, an-

samblul bulgar „Vâglence”, inter-

preţii consacraţi Larisa Arseni, Ius-

tina Scarlat, Dina Vrăjmașu, Viorica

Ciubotaru.

În zilele de sărbătoare, accesul

publicului în muzeu a fost gratu-

it, în semn de mare recunoștinţă

pentru fi delitatea de-a fi împreună

cu muzeul timp de 125 de ani.

FLUX

Autoportretul lui Leonardo da Vinci, expus din nou în public

Controversatul Autoportret al lui Leonardo da Vinci, restau-rat în 2012, este expus din 30 octombrie până în 15 ianuarie 2015 la Biblioteca Regală din Torino, în cadrul expoziției „Leonardo și bogățiile regelui”. După restaurare, mulți experți credeau că nu va mai fi prezen-tat niciodată publicului, relata lefi garo.fr., citat de AGERPRES.

Ca și „Gioconda”, desenul cu cretă roșie este unul din cele mai reproduse în întreaga lume, fi gura bătrânului de-venind de-a lungul timpului simbol al inteligenței și înțelepciunii. Experții nu

pun sub semnul întrebării autorul desenului, maniera și stilul purtând semnătura marelui maestru fl orentin. Specialiștii se întreabă în schimb dacă este chiar un autoportret sau chipul altui bărbat.

Istoricul Frank Zollner, specialist în opera lui Da Vinci, nu îndrăznește să se situeze de-o parte sau de alta: „Desenul cu cretă roșie a infl uențat mult ideea noastră despre aspectul lui Leonardo da Vinci fi indcă a fost considerat multă vreme singurul său autoportret adevărat”, a spus el.

Acest desen foarte fragil a fost expus pentru public de foarte puţine ori în ultimii 100 de ani: în 1929, în 2006 și în 2011 – cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la unifi carea statului italian, informează Mediafax.

Desenul face parte dintre cele 80 de opere de artă incluse în această expoziţie, ce prezintă capodopere conservate la Biblioteca regală din To-rino.

Biblioteca, înfi inţată în 1839 de regele Charles Emmanuel de Savoia, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 1997.

„Biblioteca deţine 4.500 de manuscrise, 1.500 de pergamente și peste 3.000 de desene realizate de unii dintre cei mai mari artiști ai lumii”, a precizat Maurizio Cibrario, directorul asociaţiei Consulta, care se ocupă cu valorifi carea bunurilor culturale din Torino.

Expoziţia prezintă desene de Leonardo da Vinci, dar și de Rafael, Anni-bale Carracci, Pietro Perugino, Rembrandt, Antoon van Dyck și Giovanni Battista Tiepolo, ca și manuscrise și hărţi marine.

FLUX

Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală a aniversat 125 de ani de la fondare Naturală a aniversat 125 de ani de la fondare

31 OCTOMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 8.30, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55,

22.15 Electorala 2014. 6.10 Baștina. Magazin

agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI

(рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate. „Legenda lui

Zorro”. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dez-

bateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25

Săptămâna sportivă. 23.10 Reporter de gardă. 23.30 Настоящее

время. 0.00 Film. „FLORI TÂRZII”. 1.30 „1989”. Toamna Naţiunilor.

2.30 Documentar. „Drumeţii”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Tezaur. 5.30

Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4844 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de

alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial:

Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.10, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.36 15:00 Film: Playlist pentru Nick

si Norah 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

MasterChef, ed.12 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

Fringe, ep.2, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 „Валентин Смирнитский.

Портос на все времена” 07:00 „Prima Oră” 09:00

„Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40

„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:00 Новости 10:15

Кино в цвете. Екатерина Савинова, Анатолий Папанов в комедии

„Приходите завтра...” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости

12:35 Вячеслав Тихонов, Майя Менглет, Светлана Дружинина в

фильме „Дело было в Пенькове” 14:20 Евгений Леонов, Маргарита

Назарова в комедии „Полосатый рейс” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:20 Комедия „Полосатый рейс”. Продолжение 16:10 Премьера.

„Теория заговора” 17:15 Праздничный концерт 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Праздничный

концерт. Продолжение 19:20 Премьера. „Лермонтов” 21:00 „Prime-

le știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Владимир Машков,

Ингеборга Дапкунайте в многосерийном фильме „Григорий Р.”

00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 Премьера. „Александр Градский.

Обернитесь!” 01:35 Премьера. Александр Гордон, Екатерина

Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 02:25 Анатолий

Папанов в детективе „Страх высоты” 03:55 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012

13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15

След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия.

США 1995 17:40 Практическая магия. Фэнтези. США 1998 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Несносные боссы.

Комедия. США 2011 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В

поле зрения. Детектив. США 2011 21 серия 00:30 Сериал 01:30

Știri. 02:00 Несносные боссы. Комедия. США 2011 03:45 Matinal.

05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 21 серия

5:00 T V5MONDE LE JO-

URNAL 5:20 MÉTÉO 5:30

TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES

6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JO-

URNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX

BÉGIN 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE

! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:32 LES P’TITS PLATS

DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA

VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 ALORS ON CHANGE ! 13:37 IL EST

MINUIT, PARIS S’ÉVEILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01

MA TERRE 16:43 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 CEUX DE 14

20:28 CEUX DE 14 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO

22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 23:32 EN PAYS DE... 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:53 LE PONT DES ARTS 0:53 MÉTÉO 2:54 ARTE REPORTAGE 3:47

TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 TEMPS PRÉSENT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.15

Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35

Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00,

23.30 Настоящее время. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.20 Accente

economice. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Natura în obiectiv. 13.55 Desene

animate. „Alba-ca-zăpada”. 14.50, 1.45 Săptămâna sportivă. 15.35 Do-

cumentar. „360 grade GEO: farul breton și albinele negre”. 16.30 Unda

Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35

Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Profi l de savant.

22.50 La noi în sat. 0.00 Film. „BALADA LUI JACK ȘI ROSE” (SUA, 2005).

2.30 World Stories - lumea în reportaje. 4.30 „1989”. Toamna Naţiunilor.

5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4845 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Tran-

dafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.11, an 4

13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Trandafi rul negru, ep.37 15:00 Film: Vremea dreptăţii 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.13 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.3, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Tele-

shopping 09:40 „Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:00 Новости 10:15 „Григорий Р.” Многосерийный фильм

12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 Надежда Румянцева в

комедии „Королева бензоколонки” 13:55 Андрей Миронов, Евгений

Жариков, Наталья Фатеева, Наталья Кустинская в фильме „Три

плюс два” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Фильм „Три плюс два”.

Продолжение 15:45 Кино в цвете. „Весна на Заречной улице” 17:30

Музыкальный фестиваль „Голосящий КиВиН” 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Музыкальный

фестиваль „Голосящий КиВиН”. Продолжение 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Владимир Машков, Ингеборга

Дапкунайте в многосерийном фильме „Григорий Р.” 00:20 „Primele

știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Премьера. „Прима из клана

сопрано” 02:00 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко

в многосерийном фильме „Умник” 02:50 „Prima Oră” (R)

06:30 Новос ти. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1995

10:00 Практическая магия. Фэнтези. США 1998 11:00 Știri. 11:10

Практическая магия. Фэнтези. США 1998 (продолжение) 12:10 След.

Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья.

Комедия. США 1995 17:40 Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США

1995 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения.

Детектив. США 2011 22 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45

UCL “Real Madrid - Liverpool „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA

Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Час суда с

Павлом Астаховым. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Matinal. 05:40

В поле зрения. Детектив. США 2011 22 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:28 LITTORAL

5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05

FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE

LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE

13:07 FLASH INFO 13:09 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 SECRETS DE LA

GRANDE MURAILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 CEUX DE 14

15:50 CEUX DE 14 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’

LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 RAMSÈS II, LE GRAND VOYAGE 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9

23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOUR-

NAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 THALASSA 2:45 LE POINT

3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 MÉTÉO 4:03 VIOLENCE CONJUGALE

: COMMENT S’EN SORTIR ?

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Unda Bugeacului. 6.40 Program

muzical. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00,

8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время.

10.30 În ritm de dans. 11.00 La noi în sat. 11.40, 0.55 Discriminarea

și drepturile omului la locul de muncă. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.55

Documentar. „Unde se nasc fl uturii”. 14.35 Fii tânăr! 15.25 „1989”. Toam-

na Naţiunilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala

2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului elec-

toral. 22.25 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 22.50 ARTelier.

Gheorghe Munteanu, pictor. 23.20 Ansamblul folcloric „Florile dalbe”.

Program muzical. 0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.05 O seară

în familie. 2.10 Cuvintele Credinţei. 4.30 Festivalul „Regina Vioară”. În-

chiderea festivalului. 5.25 Legendele muzicii. 5.35 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4846 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de

alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial:

Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.12, an

4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Se-

rial: Trandafi rul negru ep.38 15:00 Film: Un million de probleme 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.2

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.4, sezon

5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Григорий Р.” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55

„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom)

21:45 „Время” 22:20 Премьера. Владимир Машков, Ингеборга

Дапкунайте в многосерийном фильме „Григорий Р.” 00:20 „Pri-

mele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости

01:25 „Политика” 02:20 Премьера. Александр Гордон, Екатерина

Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 03:10 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 11:00 Știri. 11:10

Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 (продолжение)

12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25

Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012

17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Кудряшка Сью.

Семейный. США 1991 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40

В поле зрения. Детектив. США 2011 23 серия 21:40 UEFA Champions

League. 21:45 UCL “ Bayern Munchen - AS Roma „. 23:45 Новости. 00:00

Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости.

02:00 Час суда с Павлом Астаховым. 02:50 Откровенный разговор.

03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2011 23 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQU-

ES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05

FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE

11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN

GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11

VISITE LIBRE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MON

ENVOYÉ SPÉCIAL 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS

- 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29

L’INVITÉ 19:39 À CORDE TENDUE 21:12 ITINERIS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:58 JE VOUS AI COMPRIS ! DE GAULLE 1958-

1962 23:32 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 0:02 LE JOURNAL DE LA RTS

0:28 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:46 L’INVITÉ 0:54 MÉTÉO 1:00

ODYSSEUS 1:44 ODYSSEUS 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:33 TV5MONDE LE

JOURNAL 3:53 MÉTÉO 4:05 EDDY MITCHELL

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.20 Свiтанок. 6.40 Ansamblul folcloric

„Florile dalbe”. Program muzical. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimi-

neaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус).

9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее

время. 10.30 O seară în familie. 11.35 Tezaur. 11.55, 18.00, 3.00 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu.

13.50 Aniversări. Renata Verejanu. 14.30 Magazinul copiilor. 15.00 În

premieră. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Documentar. „Global 3000”. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 20.50 Super-loto „5”

din „35”. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25

Reporter de gardă. 22.45 Cultura azi. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 0.55 În

ritm de dans. 1.25 ARTelier. 1.55 Avangaraj. 2.15 Cinemateca universală.

4.30 Festivalul „Regina Vioară”. Închiderea festivalului. 5.15 Documentar.

„Povestea vieţii mele: Mikis Theodorakis”.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55

Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30

Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4847 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial:

Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.13,

an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Trandafi rul negru ep.39 15:00 Film: Crimă cu ecou 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi ep.11, 12

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.5, sezon 5

00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ce se

întâmplă, doctore? (r) 03:45 I like IT (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Григорий Р.” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Владимир Машков, Ингеборга

Дапкунайте в многосерийном фильме „Григорий Р.” 00:20 „Primele știri”

(rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „На ночь

глядя” 02:10 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в

многосерийном фильме „Умник” 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 11:00 Știri. 11:10 Кудряшка Сью.

Семейный. США 1991 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия

2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15

След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США

1995 17:40 Подержанные львы. Семейный. США 2003 19:50 Unitatea

de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Разрушитель. Фантастический боевик.

США 1993 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения.

Детектив. США 2012 Сезон II 1 серия 00:15 Сериал 01:00 Разрушитель.

Фантастический боевик. США 1993 01:30 Știri. 01:55 Разрушитель.

Фантастический боевик. США 1993 (продолжение) 03:45 Matinal. 05:45

В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 1 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO

10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS

& LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30

CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE

13:07 FLASH INFO 13:07 HEP TAXI ! 13:38 LE GOÛT DES EAUX 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:45 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 UN JOUR, UN DESTIN

21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59

ALYAH 23:24 PARENTHÈSE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MON-

DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 LA GRANDE LIBRAIRIE 0:53

MÉTÉO 1:45 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:40 MON ENVOYÉ SPÉCIAL

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:04 JEAN PAUL GAULTIER,

ITINÉRAIRE D’UN ENFANT CHÉRI

3 NOIEMBRIE 4 NOIEMBRIE 5 NOIEMBRIE 6 NOIEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

31 OCTOMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecVisezi cu ochii deschiși la ce îţi dorești să faci în viaţa ta, așa că atrage-le, în aceste zile, atenţia celor care te pot ajuta. Dacă te îndrăgostești, s-ar putea ca re-laţia dintre voi să fi e una foarte pasională.TaurPoţi cunoaște o persoană nouă, cu care ai putea începe o poves-te de dragoste mai ceva ca-n fi l-me. Primești vești bune la ser-viciu sau că poţi merge înainte fără să te mai ţină nimic pe loc.GemeniȚi-au venit idei noi în legătură cu ceea ce vrei să faci în viaţă, din punctul de vedere al carie-rei. Notează-ţi toate ideile bune și nu uita să-ţi vizualizezi toate obiectivele, deja împlinite! RacTe bucuri de viaţă din plin zilele acestea și ai o stare de spirit foar-te bună. Bucură-te de timpul pe care îl petreci cu tine însăţi, pen-tru că și dezvoltarea personală este foarte importantă!LeuAtenţia ta se îndreaptă către casă și familie, ceea ce poate coincide și cu o dorinţă mai veche de a-ţi aranja căminul într-un mod cât mai plăcut și relaxant. Dacă simţi nevoia să faci mișcare, fă-o.FecioarăTe simţi plină de compasiune și tot ce îţi dorești mai mult este să îi ajuţi pe alţii. Profi tă de această energie pozitivă și fă chiar și cele mai mici gesturi frumoase.BalanţăDacă apare în zare un nou loc de muncă, nu da înapoi, ci aplică, chiar dacă nu le poţi bifa toate cerinţele. Ai alte talente impor-tante, care nu se pot învăţa la școală – diplomaţia este întot-deauna un plus! ScorpionDacă au început să apară semne de întrebare cu privire la senti-mentele pe care le simţi pentru cineva, înseamnă că este cazul să afl i ce se întâmplă cu adevărat între voi. SăgetătorSimţi nevoia să te retragi un pic din vizorul lumii și să stai singu-ră? Totuși, nu te ascunde de tot de cei dragi, pentru că ei vor să îţi fi e alături și te pot face să te simţi mai bine.CapricornDeși visezi la cât mai multă dis-tracţie, nu uita de cei apropiaţi care au nevoie de o mână de aju-tor. Planeta Marte se afl ă în sem-nul tău, deschizând calea vești-lor bune.VărsătorDorinţa ta să ieși înaintea tutu-ror este tot mai puternică, mai ales dacă ai deja și un plan ca să ajungi în acel punct. Mai poţi discuta cu o persoană practică și care te poate sfătui bine. PeştiNu mai visa la prinţi arătoși, pen-tru că săptămâna aceasta chiar ai ocazia să întâlnești unul – cu siguranţă va fi cel care te va face să râzi din toată inima. Întâlnirea va fi … neașteptată!

1-7 noiembrie1-7 noiembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1248TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10

Documentar. „Unde se nasc fl uturii”. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

9.50 Documentar. „Viaţa noastră privată pe WEB”. 10.00, 23.30 Настоящее

время. 10.30 Destine de colecţie. 11.00 Cultura azi. 11.55, 18.00, 3.00 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu.

13.25 Documentar. „Cultura ceaiului în munţii Wuyishan”. 14.00 „Un sfert

de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Știri pozitive. 14.45 Erudit-cafe. 15.30

Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45

Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului

electoral. 22.25 Fii tânăr! 23.10 Orchestra de muzică populară „Barbu

Lăutaru”. 0.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 1.30 În premieră. 2.30

Documentar. „Euromaxx”. 4.30 Program muzical. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30

Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Produs autohton 22.10 Fără măști

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic

01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare

04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4848 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Tran-

dafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.14 , an 3

13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Trandafi rul negru ep.40 15:00 Film: Jocurile seductiei 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.9 23:45 Film: Joshua

01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Григорий Р.” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и

закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2”

23:35 Вера Алентова, Алексей Баталов, Ирина Муравьева в фильме

„Москва слезам не верит” 02:10 „Primele știri” (rus) 02:25 „Вечерний

Ургант” 03:10 Городские пижоны. Премьера. Премия „Оскар-2013”.

„В поисках сахарного человека” 04:30 Комедия „Ау-у!”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Подержанные львы. Семейный. США 2003 11:00 Știri. 11:10

Подержанные львы. Семейный. США 2003 (продолжение) 12:10 След.

Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10

Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Мой пёс Скип. Семейный. США

2003 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35

Потустороннее. Фантастика. США 2010 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00

Știri. 23:30 Потустороннее. Фантастика. США 2010 (продолжение) 00:25

Сериал 01:55 Новости. 02:25 Час суда с Павлом Астаховым. 03:10 Știri.

03:40 Matinal. 05:25 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:25 EN VOYAGE ! EXPRESS

5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO

10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH

INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:31 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN

CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 UN AN SUR LE FIL 13:39

VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 ODYSSEUS

15:48 ODYSSEUS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29

L’INVITÉ 19:39 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:29 LES CARNETS DE

JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 CEUX DE 14 22:50

CEUX DE 14 23:44 GEOPOLITIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 0:48 MÉTÉO 0:59 J’ÉTAIS À NUREMBERG

2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 DES CAMIONS ET DES HOMMES

6.05, 8.30, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Documentar. „Drumeţii”. 6.35 Legendele

muzicii. 6.45 Identitate Basarabia. 7.05 Desene animate. „Alba-ca-ză-

pada”. 8.00, 8.35 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 9.00

Domnului să ne rugăm! Liturghia la Cinstirea Sfântului Mare Mucenic

Dimitrie. Transmisiune în direct. 10.05 Știinţă și inovare. 10.35 Un pas

spre sănătate. 11.05 Casa mea. 11.35 Stil nou. 12.05 Documentar. „Eu-

robox”. 12.35 Dialog social. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 Rugby. Campinatul

European pe naţiuni. Preliminarii. Moldova - Ucraina. Transmisiune în

direct. În pauză: Știri pozitive. 15.00 „1989”. Toamna Naţiunilor. 16.00,

17.15 Festivalul Naţional al Păstoritului „Sună tălăncuţele”. Transmi-

siune în direct. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.35 Dor. Program muzical.

22.25 Film. „ÎMPUȘCĂTURI PE BROADWAY” (SUA). 0.00 Fii tânăr! 0.45

Avangaraj. 1.45 Cinemateca universală. 2.00 Serial. „SIMULATORII”. 3.45

Știri pozitive. 4.30 Documentar. „Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors”.

5.20 Profi l de savant.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market

9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00

Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film

artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45

Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4849

17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru

că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă,

doctore? 11:15 Visuri la cheie (r) 13:00 Stirile PRO

TV 13:30 Teleshopping 13:45 MasterChef (r) 15:45

Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța

State 20:45 Film: Eroi de sacrifi ciu 2 22:45 Film: Stare de asediu 01:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile

ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:10 „Александр Градский.

Обернитесь!” 07:00 Олег Борисов в комедии

„За двумя зайцами” 08:20 „Играй, гармонь

любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Всем миром”. „Новоселье” 11:20

„Смак” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Идеальный

ремонт” 13:35 „И все таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00

„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „И все таки

я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение 17:00 „Кто хочет

стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Ледниковый период”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с

Андреем Малаховым 23:45 Евгений Леонов, Георгий Вицин, Савелий

Крамаров в комедии „Джентльмены удачи” 01:20 „Primele știri” (rus)

01:35 Комедия „Жили три холостяка” 03:45 Приключенческий фильм

„Над Тиссой” 05:05 „Контрольная закупка”

6:30 Новости. 7:00 Кенгуру Джекпот.

Комедия. США 2003 9:00 „Autostra-

da”. 10:00 День отца. Боевик. США 2011 12:00 Запрещенный прием.

Фэнтези. США 2011 14:00 Новости. 14:10 Остин Пауэрс: Голдмембер.

Фантастика. США 2002 15:55 Потустороннее. Фантастика. США

2010 17:00 Știri. 17:10 Потустороннее. Фантастика. США 2010

(продолжение) 18:15 С глаз – долой, из чарта – вон!. Комедийная

мелодрама. США 2007 20:00 Вести недели. 21:00 Безумный город.

Драма. США 1997 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 0:40

Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Știri. 3:05 Час суда с Павлом

Астаховым. 3:55 Откровенный разговор. 4:50 Știri. 5:20 След.

Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:55

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH

INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA

BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07

MARCELINO 11:32 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:44 L’OREILLE DES KIDS - LES

SCIENCES 12:01 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00

FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:31 PARDONNEZ-MOI 13:59 36,9° 14:30 LE JOUR-

NAL DE LA RTBF 15:01 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS

17:00 MAGAZINE 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03

200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

MÉTÉO 19:25 TERRIENNES 19:31 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:25 FRÈRES D’ARMES

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:58 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND

PÂTISSIER ? 0:08 LE JOURNAL DE LA RTS 0:34 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52

L’INVITÉ 1:00 MÉTÉO 1:07 ACCUSÉ MENDÈS FRANCE 2:38 ACOUSTIC 3:08 STARS

PARADE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 MÉTÉO 4:02 LE POINT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 1.50 Documentar. 6.20 Documentar.

„360 grade GEO: Guadelupa, cel mai bun rom din lume”. 7.15 Cuvin-

tele Credinţei. 8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineaţa de weekend! Program

matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Părinţi și copii.

11.35 La datorie. 11.55 Moldovenii de pretutindeni. 12.25 Natura în

obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 ARTelier. 14.00 Baștina. Magazin

agricol. 14.45 Serghei Lunchevici. „Sufl et din sufl etul lumii”. Spectacol

muzical. 16.30 World Stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI

(рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane

pentru Moldova”. 19.00 MESAGER. 19.40 În premieră. „Ion Ungureanu.

Spectacolul vieţii mele”. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.25 Film.

„GREENBERG” (SUA, 2009). 0.10 Erudit-cafe. 2.00 Film. „PLUTONIERUL

ROCCA” (Italia). 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market

9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula

sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.

md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film

artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4850 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă

19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00

Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne

de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Iubire neconditionată 13:00 Știrile PROTV

13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Mas-

terChef (r) 16:00 Film: Un căţel curajos 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film:

Taken 2: Teroare în Istanbul 22:45 Film: Îngropat de viu 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State

(r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Эльдар Рязанов. Моей

душе покоя нет” 07:20 Комедия Эльдара

Рязанова „Девушка без адреса” 08:55

„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все

дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости

12:35 „Istorii Americane” 13:05 К юбилею Александры Пахмутовой.

„ДОстояние РЕспублики” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:30 „Большие

гонки” 16:55 „Черно-белое” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:25 „Своими глазами” 19:00 „Replica”

20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom)

21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая

программа 23:20 „Театр Эстрады” 01:20 „Primele știri” (rus) 01:35

„Толстой. Воскресенье” 02:30 Леонид Куравлев в фильме „Афоня”

6:30 Știri. 7:00 С глаз – долой,

из чарта – вон!. Комедийная

мелодрама. США 2007 9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA

Champions League. 10:00 Кенгуру Джекпот. Комедия. США 2003

11:55 Безумный город. Драма. США 1997 14:00 Новости. 14:10 День

отца. Боевик. США 2011 16:05 Запрещенный прием. Фэнтези. США

2011 17:00 Știri. 17:10 Запрещенный прием. Фэнтези. США 2011

(продолжение) 18:20 Остин Пауэрс: Голдмембер. Фантастика. США

2002 20:00 Новости. 20:35 Темный рыцарь. Фантастика. США 2008

23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 0:20 Новости. 0:55

Темный рыцарь. Фантастика. США 2008 3:20 Știri. 3:55 Час суда

с Павлом Астаховым. 4:45 Откровенный разговор. 5:40 След.

Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 ARTISANS DU

CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:54 REFLETS

SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHAS-

TENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À

L’ÉCOLE 10:20 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS

10:42 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO

11:32 TACTIK 12:04 JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00

FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNA-

TIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE

17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 LE

JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 L’INVITÉ 19:38 VOYAGES AU BOUT

DE LA NUIT 20:30 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56

MÉTÉO 22:00 COUP POUR COUP 23:28 MIGRAINES 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53

MÉTÉO 0:59 ALYAH 2:25 LA VIRÉE À PANAME 2:52 FOOT! 3:22 FOOT!

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

7 NOIEMBRIE 8 NOIEMBRIE 9 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

31 OCTOMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

O ceașcă de cacao cu lap-te servită seara, în fi ecare zi, poate să amelioreze memoria, întrucât anu-miţi compuși chimici din boabele de cacao pro-tejează creierul contra demenţei, afi rmă autorii unui studiu publicat recent în ediţia online a revistei Nature Neurosci-ence.

Studiul a descoperit, de aseme-nea, faptul că un ingredient-cheie din ciocolată ar putea inversa decli-nul memoriei, declanșat de procesul de îmbătrânire. Noul studiu a arătat cu această ocazie că antioxidanţii din cacao – denumiţi fl avanoli din cacao dietetică – au capacitatea de a îmbunătăţi memoria persoanelor

de vârsta a treia, relateazădailymail.

co.uk.

Noua cercetare știinţifi că a întărit

asocierea dintre o regiune cerebrală

specifi că și declinul obișnuit al me-

moriei.

Oamenii de știinţă americani au

dorit să afl e dacă fl avanolii din cacao

pot să stimuleze funcţia cerebrală și

performanţa cognitivă pentru 37 de

persoane, cu vârste cuprinse în in-

tervalul 50-69 de ani, care au primit

fi e doze mari, fi e doze mici de fl ava-

noli de cacao timp de trei luni.

Ei au descoperit că, în cadrul unor

teste de memorie, participanţii care

au primit cele mai mari doze de fl a-

vanoli de cacao au obţinut rezultate

mult mai rapide decât aceia care au

primit doze mici din acele substanţe.

Cercetătorii de la Universitatea

Columbia din Statele Unite ale Ame-

ricii, autorii studiului, spun că noua

cercetare oferă prima dovadă direc-

tă a faptului că o componentă asoci-

ată cu declinul memoriei la vârsta a

treia este cauzat de o regiune speci-

fi că din creier și că acest tip de declin

al memoriei poate fi încetinit printr-

o intervenţie de ordin dietetic.

Mediafax.ro

Diverse

STUDIU

O ceaşcă de cacao cu lapte pe zi ameliorează memoriaO ceaşcă de cacao cu lapte pe zi ameliorează memoriaFARMACIA NATURII

Gutuia, 100 de proprietăţi

benefi ce într-un singur fruct!

Indiferent cum le exploa-tăm – crude, coapte, uscate, fi erte – gutuile își păstrează proprietăţile și acţionează pozitiv asupra organismului.

În primul rând, ele pot duce în spate un întreg sistem imunitar, mai ales în sezonul rece! Apoi, fără vreo pretenţie, îmbunătăţesc sistemul digestiv și cel respirator și, mai mult, te ajută să scapi de acnee.

Câteva bucăţele de gutui adău-gate într-o salată de legume sau de fructe reprezintă un stimulator pen-tru digestie.

Proaspete, gutuile sunt remedii naturiste pentru buna funcţionare a fi catului, dar și pentru afecţiunile psihice. Iar pentru pacienţii afl aţi în etapă de covalescenţă, preparatele din gutui, precum gemul, jeleul, si-ropul, cu aroma lor specifi că, pot fi adevărate stimulente. Mai mult, în camera bolnavilor este indicat să se ţină pe masă cel puţin două gutui.

Gutuile și sistemul imunitarGutuile și sistemul imunitar

Gtuile au un conţinut bogat în săruri de fi er, potasiu și magneziu. Vedetele toamnei se bucură de prezenţa principiilor bioactive – taninul, pectinele – și de infl uenţa vitaminelor A, B, C și PP. Tanina, în combinaţie cu pectina, întreţine sănătatea mucoasei digestive, iar antioxidanţii din gutui sunt un real sprijin pentru radicalii liberi, redu-când astfel riscul de cancer.

Un alt atu al gutuilor pleacă de la concentraţia mare de potasiu care scade presiunea vasculară.

Specialiștii au atribuit gutuilor 100 de proprietăţi, printre care se numără și acţiunea antiinfl amatoa-re, astringentă, analgezică, emoli-antă, tonică și expectorantă.

Gutuile mâncate dimineaţa, pe stomacul gol, întăresc gingiile și aju-tă la remineralizarea dinţilor în timp ce elimină toxinele din organism și te scapă de oboseală.

Vitamina C din compoziţia unui suc de gutui este un remediu pentru răceală, gripă și încetinește proce-sul de evoluţie al microelementelor care favorizează hepatita.

Un pahar de suc de gutui este recomandat zilnic, înainte de masă, timp de 30 de zile, celor care suferă de astenie, celor cu probleme respi-ratorii, cardiacilor sau astenicilor.

Substanţele pectice din gutui sunt esenţiale în reducerea coleste-rolului!

La revedere, anemie!La revedere, anemie!

Gutuile stimulează pofta de mâncare, tocmai de aceea sunt im-puse în dieta copiilor mofturoși sau anemici – în combinaţie cu miere de albine, morcov, mere.

În vremuri străvechi, femeile scăl-dau copiii prea slabi sau persoanele bolnave în decoct de gutui, acesta fi ind un tratament pentru anemie, mai precis pentru activarea poftei de mâncare și a forţei fi zice.

Csid.ro

Nu credem că există

cineva care n-a răs-

colit tot dressingul, a

probat tot ce i-a ieșit

în cale, a întârziat la

birou, iar la fi nal tot

n-a știut cu ce să se

îmbrace. Ai nevoie

de acele haine pe

care le arunci rapid

pe tine, care îţi vin

ca turnate și care se

vor potrivi cu restul

hainelor din gardero-

bă. Oricât de greu ar

fi de crezut, ele chiar

există.

Un jumpsuit negruUn jumpsuit negru

Salopeta nu reprezintă neapărat o ţinută de seară. O poţi purta cu încredere și la birou, mai ales dacă alegi o variantă cu mâneci lungi și o combini cu câteva piese

clasice – trenciul și pantofi i stilleto. Sau poţi fi i creativă și să alături alte piese salo-petei. Ce zici de o cămașă albă pe sub jumpsuit-ul ne-gru? Orice ai alege, nu îţi va lua mai mult de cinci minu-te până vei fi gata.

O fustă trapez O fustă trapez

Acest tip de fustă fl atea-ză orice siluetă. Este extrem

de versatilă, iar volanele îţi fac șoldurile și coapsele să arate perfect. În acest sezon poart-o cu un pulover și o pereche de botine, pentru un look smart casual sau cu o maletă și pantofi cu tocuri înalte pentru un outfi t de birou.

Un altfel de costumUn altfel de costum

Evită clasicul costum

negru. Alege unul cu impri-meu grafi c sau unul într-o culoare inedită (ce zici de grena?!). Cu un costum poţi crea o mulţime de ţinute – poţi purta sacoul împreună cu pantalonii sau le poţi asorta separat cu alte pie-se vestimentare. Opţiunile sunt nenumărate.

Glamourmagazine.ro

MIRACULOSEfectele apei

calde cu miereMajoritatea oamenilor cunosc benefi ciile pentru sănătate ale mierii, însă amestecul acesteia cu apă călduță are efecte de-a dreptul miraculoase.

Amestecul de apă și miere este rapid absorbit de organism, îmbu-nătățind digestia, toate părțile trac-tului gastro-intestinal, și ajutând la stimularea intestinelor leneșe. De asemenea, îmbunătațește și imuni-tatea organismului pentru a lupta cu răceala și gripa de sezon.

Paraziții care populează trac-tul digestiv sunt astfel eliminați, curățând colonul de depozitele fe-cale. Însă, în cazul în care observați o creșterea în greutate la începutul acestui proces, nu intrați în panică, deoarece pietrele fecale sunt cele care se umfl ă.

Aceasta este faza de început a eliminării lor din corp. În timp, co-lonul va începe să funcționeze nor-mal. Consumul de apă cu miere va restabili microfl ora intestinală.

Consumul de apă caldă cu mie-re rezolvă problemele urinatulului necontrolat în timpul nopții. Mie-rea funcționează ca un higroscop, colectează apa, iar rinichii și vezi-ca urinară nu se obosesc în timpul nopții. Acest amestec ar trebui să fi e consumat, în primul rând, dimineața devreme, pe stomacul gol, întrucât în acea perioadă orga-nismul absoarbe cel mai mult.

Această băutură uimitoare cu puteri vindecătore extraordinare poate fi consumată și seara târziu, înainte de a merge la culcare. Este recomandabil ca produsul să fi e proaspăt făcut.

Dcnews.ro

Vizita la medic este extrem de importantă, mai ales că el îți poate spune ce probleme de sănătate ai și uitându-se la fața ta. Vezi care sunt boli-le care dau semne vizibile.

Atunci când ai pielea sau buzele uscate, înseamnă că ești dezihdra-tată, dar la fel de bine ar putea fi un semn că ai hipotiroidism ori su-feri de diabet, potrivit specialiștilor de la Școala de Medicină din New York, citați de Reader’s Digest. Hipotiroidismul mai include senzația de frig, creșteri în greutate și oboseală, în timp ce diabetul este însoțit de sete extremă, urinări frecvente și vedere încețoșată.

Ai ochii paliziAi ochii palizi

Anemia este o problemă comună în rândul tinerelor care au menstruația regulată. Dacă nu îi dai organismului tău sufi cient fi er, celulele din sânge încep să scadă și apa-re această boală. Poți verifi ca dacă ai anemie uitându-te la zona roz a ochilor. Dacă este palidă, înseamnă că ar trebui să vezi un medic.

Pete galbene pe fațăPete galbene pe față

Atunci când colesterolul depășește nivelul normal, apar pete galbene pe față, în special în zona ochilor. Deși nu

reprezintă o problemă gravă, trebu-ie să mergi la medic, atunci când le observi.

Pungi sub ochiPungi sub ochi

Ochii obosiți sau pungile de sub ochi ar putea fi un semn de alergie cronică. Cere sfatul unui specialist, dacă te confrunți cu această proble-mă.

Ai buze crăpateAi buze crăpate

Buzele crăpate sunt o problemă frecventă în timpul sezonului rece, dar ar putea semnala, de asemenea, o carență de vitamina B, alergii sau infecții. Medicul este singurul care poate pune un diagnostic clar.

Sprâncene subțiriSprâncene subțiri

Dacă ai sprâncenele subțiri din naștere, nu ai de ce să îți faci griji, dar dacă observi că încep să se subțieze, ai putea avea o problemă cu tiroida. Pierderea părului de la sprânce-ne este un semn timpuriu de hipotiroidism.

Obraji îmbujorațiObraji îmbujorați

Orice femeie vrea un pic de roșeață în obraji, dar dacă tu o ai mereu și fără cosmetice, ai putea suferi de cuperoză, o boală a pielii, care este însoțită, frecvent, de coșuri. Apare mai ales la femeile de vârstă mijlocie.

Unica.ro

SĂNĂTATE

Ce probleme de sănătate se văd pe faţa ta

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Piese vestimentare care îţi vor face dimineţile mai uşoare

31 OCTOMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

O echipă de arheologi a descoperit un oraş al urmaşilor lui Ginghis Han

O echipă de arheologi de la Muzeul Regional al Tradiţiilor Locale Sara-tov (Ucraina) sapă, în prezent, ruinele orașului Ukek, care se afl ă de-a lungul râului Volga din Rusia. Cetatea construită în secolul al XIII-lea a fă-cut parte din Hoarda de Aur, regat fondat de Batu Han, un nepot al marelui cuceritor mongol, Gin-ghis Han. Pe lângă alte descoperiri, arheologii au dezgropat două biserici creștine, dintre care una era decorată cu sculpturi din piatră și avea un de-pozit de ceramică delica-tă la subsol.

Născut în anul 1162, în apropiere de graniţa dintre Mongolia și Siberia zilelor noastre, Ginghis Han a fost un om simplu, dar a clădit cel mai

mare imperiu pe uscat din istorie. Acesta a început prin unirea tribu-rilor nomade mongoleze – în jur de un milion de persoane – înainte de a cuceri vaste teritorii din Asia Cen-trală și China. Cu toate că acesta era cunoscut pentru nenumăratele ca-davre pe care le lăsa în urma sa (din cauza mongolilor, în mare parte, care promovau un comportament violent în loc să semene teroarea printre inamicii lor), Ginghis Han a abolit tortura, a acordat libertatea religioasă supușilor săi și a distrus sistemele feudale represive. După ce Ginghis Han a fost ucis în bătălia împotriva regatului chinez Xi Xia în anul 1227, vastul imperiu pe care l-a cucerit s-a destrămat. Fiul cel mare, Juchi, a murit înaintea tatălui său, dar fi ul lui Juchi, Batu, a moștenit o bucată din porţiunea de vest al imperiului bunicului său. După o serie de campanii militare, inclusiv jefuirea și arderea orașului Kiev în anul 1240, Batu Han a reușit să mă-rească graniţele domeniului său. La apogeul său din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, Hoarda de Aur a lui Batu Han (sau Hanatul Kipchak) se întindea de la Munţii Carpaţi din

Europa de Est până în Siberia și con-trola multe dintre rutele comerciale ale preţiosului Drum al Mătăsii care lega China de Europa Medievală. Orașul Ukek al Hoardei de Aur, care este excavat de arheologii Muzeului Regional al Tradiţiilor Locale Saratov (Saratov Regional Museum of Local Lore), a fost construit la câteva de-cenii după moartea lui Ginghis Han, lângă așezământul locuinţei de vară a lui Batu Han pe Volga. Cetăţenii orașului Ukek erau adepţii mai mul-tor religii, inclusiv islamism, crești-nism și șamanism, iar arheologii au dezgropat secţiuni ale cartierului creștin ale orașului. Printre cele mai importante descoperiri ale lor se gă-sesc subsolurile a două temple, așa cum sunt numite bisericile de creș-tinătatea din est.

Unul dintre temple, construit în anul 1280, a fost distrus la începu-tul secolului al XIV-lea. Arheologul Dmitriy Kubankin, care a prezentat recent descoperirile echipei la în-tâlnirea anuală a Asociaţiei Euro-pene a Arheologilor ce a avut loc la Istanbul, a spus că templul avea un acoperiș de ţiglă și era decorat cu picturi murale și sculpturi din piatră,

atât în interior, cât și la exterior. Cel mai bine păstrat basorelief (un tip de sculptură în piatră) reprezintă un leu care era sfâșiat de un grifon, spune Kubankin. În subsolul tem-plului, arheologii au găsit rămășite ale unor bunuri care, se pare, au fost depozitate acolo de negustorii lo-cali, inclusiv farfurii și sticle care ar fi putut fi importate din Imperiul Bi-zantin, Iran și Egipt. Kubankin a spus că pivniţa bisericii era considerată un loc sigur de a depozita bunuri de valoare care erau destinate vânzării.

Cel de-al doilea templu a fost con-struit în anul 1330, după ce primul a fost distrus și a fost folosit până în anul 1350. Echipa de excavaţie a descoperit doar o parte din fundaţia templului împreună cu absida sa. Interesant este că, deși creștinii nu aveau putere de decizie sub condu-cerea Hoardei de Aur, descoperirile echipei arată că nu toţi erau sclavi. De fapt, oamenii înstăriţi frecventau partea creștină a orașului. Conform spuselor lui Kubankin, acesta și co-legii săi au găsit în ruine bunuri care aparţineau elitei locale, inclusiv un

ac de păr chinezesc cu un capăt în

formă de rodie despicată și un frag-

ment de farfurie de os care avea gra-

vată imaginea unui dragon, printre

alte lucruri.

Orașul Ukek nu a avut o viaţă

lungă deoarece în secolul al XIV-lea

începe declinul Hoardei de Aur, din

cauza ravagiilor făcute de Moartea

Neagră pe de o parte care a lovit în-

tre anii 1346 și 1347. În anul 1395,

un conducător numit Timur (sau

Tamerlan) a atacat și a distrus Ukek,

preluând majoritatea teritoriului

condus de Hoarda de Aur, în drumul

său de a-și construi un imperiu.

Clădirile moderne de azi acoperă

mult din orașul Ukek, iar arheologii

vor avea probleme să sape întregul

sit deoarece se întinde pe mai mul-

te loturi de teren private. Totuși,

Kubankin spune că echipa sa de la

Muzeul Saratov a făcut descoperiri

semnifi cative săpând la un singur sit

încă din 2005, când au început exca-

vaţia, adăugând că aceste descope-

riri vor fi expuse în curând la muzeu.

Sursa: historia.ro

O expoziţie de gra-fi că dedicată satelor carpatice ale Ro-mâniei – unde caii, căruţele și ţăranii purtând coase re-prezintă încă norma – poate fi văzută începând de marţi, 28 octombrie, la In-stitutul Cultural din Londra, relatează The Daily Telegraph, citată de AGRPRES.

Satele românești sunt lo-curi unde caii și căruţele sunt mai importante decât mașini-le, așa că atunci când Global Heritage Fund UK, un ONG dedicat conservării acestora, a dorit să surprindă felul în care decurge viaţa de zi cu zi în aceste locuri, a preferat un ilustrator unui fotograf echi-pat cu o cameră digitală.

Rezultatul s-a concretizat într-o expoziţie semnată de George Butler, un artist de 29 de ani din Londra, care varia-ză de la portrete ale ţăranilor purtând coase la panorame ale târgurilor de animale.

Cele circa 100 de sate, îm-prăștiate de-a lungul lanţu-lui sudic al Munţilor Carpaţi (Alpii Transilvaniei), datează din secolul al XII-lea și sunt

printre ultimele vestigii ale culturii medievale europene. În prezent însă, aceste sate sunt ameninţate de dezvol-tare și de un ritm al schim-bărilor care s-a accelerat de la sfârșitul comunismului și intrarea României în Uniunea Europeană.

Artistul a petrecut două luni în România: o dată, în luna octombrie a anului tre-

cut, pentru a surprinde pre-gătirile pentru iarnă, și a doua oară, în luna mai a acestui an, pentru a asista la începerea recoltării fânului.

George Butler este un cunoscut artist și ilustrator britanic, recunoscut pentru originala sa capacitate de a transpune, cu mijloace gra-fi ce tradiţionale și oarecum împotriva lumii descrise de imaginile electronice do-minante, mari evenimente politice și istorice. Desene-le sale, realizate în cadrul unor proiecte comisionate de mari instituţii britanice, prezintă impresii din călăto-riile sale în diferite părţi ale lumii (printre care Siria, Tur-cia, Maroc) și sunt efectuate în stilou, cerneală și acua-relă. Printre expoziţiile sale personale se numără cele organizate la Muzeul Victo-ria și Albert, Royal Institute of Painters in Watercolours

și la diverse galerii din Lon-

dra. Este câștigătorul a nu-

meroase premii, dintre care

cel mai recent este cel oferit

de Muzeul Victoria și Albert

în cadrul secţiunii V&A Illus-

tration Editorial and Overall

Awards, informează portalul

Timpromanesc.ro.

Expoziţia “Capturing Car-

pathia” cuprinde un set de 40 de desene și schiţe, portreti-zând universul rural transilvă-nean. Organizată în partene-riat cu Global Heritage Fund UK, expoziţia va putea fi vizi-tată la Institutul Cultural Ro-mân din Londra până la data de 7 noiembrie.

FLUX

Expoziţie de grafi că dedicată satelor Expoziţie de grafi că dedicată satelor României, semnată George Butler, la Londra României, semnată George Butler, la Londra