Armata Naţională produce invalizi, Armata Naţională produce invalizi, iar ministrul Apărării – iluziiiar ministrul Apărării – iluzii

Şevciuk a fost la Chişinău. Ce va urma?

1 EURO..............................15.93231 Do lar ame ri can ............. 12.38511 Leu românesc ................ 3.52701 Ru blă ru sească ............... 0.3975Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Nu pui temelia libertăţii când... împuști pe cei ce gân-

desc altfel decât tine.”

A. de Saint-Exupery

Cursul valutar 28.09.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 28 septembrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

28.09.2012

Soare, 15 29 0C

29.09.2012

Soare, 16 25 0C

Sf. Mc. Nichita Gotul; Sf. Mc. Nichita Romanul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Igor BOŢAN:Reformele trebuie criticate, pentru că, deocamdată, nu dau randament

Leul moldovenesc, străin şi neacceptat în România

PROSTIA LUI ŞEVCIUK ŞI GAFA LUI FILAT

22

55

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

SCANDALOS

POLITIC

Zilele acestea, preșe-

dintele Parlamentului,

Marian Lupu, s-a afl at în-

tr-o vizită îndelungată în

Occident, având tot felul

de întrevederi cu tot felul

de birocraţi de la Consi-

liul Europei și de la Uni-

unea Europeană. Nimic

de reţinut din călătoria

președintelui Parlamen-

tului, cu excepţia unui

singur fapt: în plenul

Conferinţei președinţilor

de parlamente din cadrul

Adunării Parlamentare

a Consiliului Europei,

Marian Lupu a cerut

încheierea perioadei de

monitorizare a Republicii

Moldova de către Consi-

liul Europei.

Iată cum s-a rugat Lupu de

cei de la CoE (reproducem după

comunicatul Serviciului de

presă al Parlamentului de la

Chișinău):

„[…] Stimaţi colegi, folosesc

prilejul întâlnirii noastre și vă

rog ca, prin reprezentanţii sta-

telor Dumneavoastră în cadrul

Adunării Parlamentare a Consi-

liului Europei, să susţineţi luarea

deciziei de încheiere a monitori-

zării Republicii Moldova!

Evident, argumentele noas-

tre pentru trecerea la etapa de

postmonitorizare sunt constru-

ite pe încrederea că Republica

Moldova îndeplinește cerin-

ţele pentru a fi promovată pe

merit. Dar pentru a consolida

această convingere, vreau să

vă informez că în ţara noastră,

reformele, în primul rând cele

de consolidare a instituţiilor

democratice, au fost reluate

și accelerate începând cu anul

2009, când știţi că pentru ma-

joritatea ţărilor din lume princi-

pala preocupare deja devenise

criza fi nanciară și economică, cu

efectele ei dezastruoase. Când

lumea se alertase în legătură

cu riscurile pentru bunăstare, în

Moldova, societatea a demon-

strat preocuparea și aspiraţia

sa spre democraţie. Tot ce s-a

întâmplat de atunci încoace,

după instaurarea unei coaliţii

de guvernare prodemocratice,

a schimbat și imaginea în exte-

rior, dar și procesele interne din

Republica Moldova.

Cuvântul-cheie a fost și ră-

mâne reforma: democratică, de

drept, economică, structurală,

a clasei politice, a autorităţilor

publice centrale și locale și în

celelalte domenii. Difi cultatea

majoră a fost și rămâne gu-

vernarea în coaliţie în lipsa de

până atunci a unei asemenea

tradiţii de succes. Constituirea

și funcţionalitatea unei coaliţii

majoritare în Parlament, expri-

mată și în Guvern, de asemenea,

este pentru noi lecţia poate cea

mai complicată a democraţiei.

Astăzi, putem spune cu certitu-

dine că avem, cu toate criticile

fi rești, prima experienţă de suc-

ces a unei guvernări de coaliţie

în Republica Moldova – Alianţa

pentru Integrare Europeană.

Pentru că rezultatele ei sunt

reflectate deja ireversibil în

progresele înregistrate de Re-

publica Moldova, atât în plan

intern, cât și pe plan extern”.

Continuare în pag. 5

de Sergiu PRAPORŞCICEDITORIAL

Lupu stăpânul îşi schimbă, dar năravul – ba

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2274TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 35 (863)

Sute de șoferi de micro-buze s-au adunat ieri în faţa Primăriei Chișinău. Aceștia au încercat, în câ-teva rânduri, să blocheze bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Mai mulţi poliţiști au făcut cu greu faţă situaţiei, încercând să menţină ordinea. Unii dintre șoferi au sărit chiar la bătaie, transmite Pu-blika TV.

Primarul capitalei Dorin Chirtoacă a ieșit în faţa protestatarilor, trimiţân-du-i pe șoferi la muncă și cerându-le să presteze servicii de calitate. „Vi s-a majorat o dată preţul, aţi făcut lucrul mai calita-tiv? Nu. Și oamenilor tot le este greu. Mergeţi la muncă”, le-a spus Chir-toacă șoferilor de micro-buze. În replică, aceștia au scandat „Rușine”, iar primarul le-a răspuns cu aceeași monedă: „Ruși-ne să vă fi e vouă, pentru ceea ce faceţi”.

Continuare în pag. 2

Şoferii de microbuze protestează. Chirtoacă îi trimite la muncăŞoferii de microbuze protestează. Chirtoacă îi trimite la muncă

Moldova a ratifi cat Moldova a ratifi cat Acordul de comerţ liber Acordul de comerţ liber

între statele CSIîntre statele CSIParlamentul a ratifi cat joi, 27 sep-

tembrie, cu unanimitate de voturi,

Acordul privind zona de comerţ liber

între statele membre ale Comuni-

tăţii Statelor Independente (CSI),

semnat în octombrie 2011 la Sankt

Petersburg.

Acesta prevede liberalizarea comerţului între

statele semnatare (8 din 11 state membre ale CSI),

dar cu unele excepţii, în special ce ţin de taxele va-

male la export și import. Acordul prevede menţi-

nerea taxelor vamale de export la gazul natural din

Rusia, la materia primă pentru industria grea și la

lemn, a declarat în Parlament ministrul adjunct al

Economiei, Octavian Calmâc.

Republica Moldova negociază în prezent și sem-

narea unui Acord de comerţ liber cu Uniunea Euro-

peană, iar autorităţile susţin că cele două acorduri

sunt compatibile. În opinia analiștilor, Acordul de

comerţ liber în cadrul CSI nu va aduce benefi cii im-

portante Republicii Moldova și riscă să aibă soarta

unui document similar semnat în anul 1994, care

nu a intrat în vigoare pentru că nu a fost ratifi cat

de toate statele.

Sursa: AGERPRES

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

MICA PUBLICITATE Anunţ

Vând apartament Iași.

Apartament 3 camere pe

Mircea cel Bătrân. Suprafa-

ţa 70 de metri pătraţi. Apă,

gaz autonom, termopan,

etaj 6 din 10. Clădirea e ter-

moizolată în exterior. Tele-

fon de contact: 069995040.

Benzină şi motorină cu iz de corupţie

Condamnaţi să trăiască din mila statului

28 SEPTEMBRIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

În primul discurs ţinut la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, care are loc la New York, președin-tele Nicolae Timofti a vorbit pe larg despre confl ictul transnis-trean și modalităţile existente de soluţio-nare a acestuia.

„Mesajul nostru este clar: 20

de ani sunt sufi cienţi pentru a

depăși problemele trecutului și

a venit momentul să construim

un viitor comun...”. Timofti a

declarat că intenţiile Chișinăului

în această privinţă sunt ferme,

reintegrarea ţării și un viitor european comun.

„Regiunea transnistreană trebuie să primească un statut special în cadrul Republicii Moldova, care să dea regiunii un nivel acceptabil de autoguver-nare”, a mai declarat președin-tele, precizând că orice soluţie politică se va baza pe principiul integrităţii teritoriale a Republi-cii Moldova.

În acest context, președintele a cerut modifi carea sistemului de menţinere a păcii în unul civil, singurul capabil să mărească în-crederea între cele două maluri ale Nistrului. Și a cerut retrage-rea trupelor rusești, aflate pe teritoriul Republicii Moldova fără aprobarea ţării gazdă.

Desigur, Nicolae Timofti a prezentat în deschiderea dis-cursului, priorităţile actuale ale guvernului de la Chișinău: domnia legii, reforma sistemului juridic, combaterea corupţiei și, în ultimă instanţă, aderarea la Uniunea Europeană. Moderni-zarea economiei și reintegrarea ţării rămân, de asemenea, pri-orităţi ale actualei guvernări, a mai declarat Timofti.

Partea finală a discursului s-a axat pe cooperarea dintre ONU și organizaţiile regionale și poziţia Republicii Moldova faţă de diverse planuri ale Naţiunilor Unite.

În acest context, Nicolae Timofti a anunţat că ţările din GUAM (Georgia, Ucraina, Azer-

baidjan și Republica Moldova)

doresc o adâncire a cooperării

cu Naţiunile Unite.

Mai mult, în cadrul procesului

de restructurare a Consiliului de

Securitate ONU, ţările din GUAM

vor propune ca grupul ţărilor

est-europene să primească un

loc nepermanent.

În încheierea discursului,

Timofti a declarat că Republica

Moldova împărtășește aspira-

ţiile ONU de a combate trafi cul

de arme și oameni, de a garanta

respectarea drepturilor omu-

lui și o dezvoltare economică

durabilă, care să șină cont de

problemele de mediu.

Ileana GIURCHESCU

Sursa: europalibera.org

Igor BOŢAN: - Alianţa pen-tru Integrare Europeană intră în noul sezon politic și liderii Alianţei ies la rampă, pentru a face publică agenda, așa cum o văd ei, vizavi de noul sezon politic. Conferinţa de presă a Liderului Partidului Liberal a fost organizată pentru a arăta opiniei publice și pentru a-i transmite un mesaj primului ministru că succesele guver-nării se datorează inclusiv miniștrilor PL-iști.

Europa Liberă: - Dar se datorează și banilor care vin de la europeni.

- Este adevărat. Unul dintre succesele cele mai importante ale Alianţei pentru Integrare Europeană este că au putut convinge partenerii de dez-voltare să finanţeze masiv Republica Moldova pentru implementarea unor reforme, dar și pentru proiecte de in-frastructură, în mare măsură, controlate de miniștrii PL. Mă refer la ministrul Transportu-rilor și la ministrul Mediului care au raportat cu un anumit patos despre succesele în im-plementarea proiectelor. Dar e una să ai bani la dispoziţie, pe care, în mare măsură, îi aduce activitatea Ministerului Afacerilor Externe și să-i folo-sești pentru reabilitarea dru-murilor sau construirea dru-murilor, și este cu totul altceva să faci reforme structurale care să deschidă oportunităţi, astfel încât banii care mai pot veni în Republica Moldova să fi e valorifi caţi de-o manieră efi cientă. Contează, în primul rând, credibilitatea guvernării de la Chișinău în ochii parte-nerilor de dezvoltare.

- Cum s-a făcut credibilita-tea până acuma? Pe baza căror reforme?- Eu cred că reformele tre-

buie criticate, pentru că, deo-camdată, nu dau randament, dar trebuie să recunoaștem că ministrul Afacerilor Externe,

Iurie Leancă, a făcut un efort demn de toată lauda și susţi-nerea cetăţenilor Republicii Moldova. Și, în consecinţă, avem această deschidere din partea partenerilor de dez-voltare, care, din punctul meu de vedere, este una aproape necondiţionată, bazată pe faptul că înainte de această Alianţă a guvernat Partidul Comuniștilor, care nu a fost văzut cu ochi buni de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Iar în ceea ce privește libertăţile democratice, există foarte, foarte multe probleme.

- De ce? Că acolo nu trebu-ie bani...- De exemplu, piaţa media,

adică distribuirea banilor pentru advertising și așa mai departe sunt în mâinile unor așa-ziși oligarhi care benefi ci-ază de pe urma acesteia.

- Mihai Ghimpu a zis că nu sunt oligarhi în Moldova.- Mihai Ghimpu a zis că

nu sunt oligarhi... Dar toată lumea cunoaște că anume Mihai Ghimpu, acum jumăta-

te de an, afi rma că corupţia în

această ţară este de aproape

de 2 ori mai mare decât în

perioada când guvernau co-

muniștii.”

- De ce au bătut în retra-gere și Mihai Ghimpu, și Vladimir Filat? De dragul consolidării Alianţei?- Probabil, da. Alternativa

Alianţei era revenirea Parti-

dului Comuniștilor care, pro-

babil, ar fi procedat vizavi de

liderii Alianţei de o manieră

mult mai dură decât a făcut-o

Alianţa faţă de guvernanţii

precedenţi.

- Componentele Alianţei au căzut de acord asupra listei de priorităţi cu care trebuie să intre în sesiunea de toamnă?- Această listă de priorităţi

se poate baza doar pe strate-

giile și planurile de acţiuni de

implementare a strategiilor.

- Dar ordinea în care pot să fi e implementate?- Ordinea cred că nu. Și cred

că agenda, pe care o afi șează,

de exemplu, Partidul Liberal

se bate cap în cap cu agenda Partidului Democrat și a Parti-dului Liberal Democrat. Dar, în linii mari, Alianţa pentru Inte-grare Europeană are un scop: să supravieţuiască și să încer-ce, în următorii 2 ani de zile, să atingă anumite performanţe. Mihai Ghimpu a menţionat că, de fapt, Alianţa mai are un an de zile pentru reforme. Ulti-mul an din mandat va fi dedi-cat pregătirii pentru alegeri. Și Alianţa trebuie să arate relativ bine în ochii partenerilor de dezvoltare de care depinde fi nanţarea.

- Dar va supravieţui cu cer-titudine. Asta trebuie să înţelegem.- Da, va supravieţui cu cer-

titudine. Pentru că de comun acord au antagonizat opoziţia comunistă până la limită, după care niciuna din com-ponentele Alianţei, probabil, nici nu poate visa la un parte-neriat ocazional cu Partidul Comuniștilor. Și aceasta, pro-babil, este chezășia stabilităţii în cadrul Alianţei.

Sursa: europalibera.org

Şoferii de microbuze protestează. Chirtoacă

îi trimite la muncăUrmare din pag. 1

„Oameni buni, proiectul de decizie cu privire la tarif este pre-gătit din luna iunie. Însă, pentru a convinge Consiliul Municipal Chișinău să facă majorări, este necesar să avem o calitate bună a serviciilor, ceea ce voi nu respectaţi. Mă refer la securitatea de transportare a pasagerilor. În cazul în care calitatea este așa cum am fost întâmpinat eu în această dimineaţă, lucrurile sunt clare. Șantajul nu este o modalitate de a rezolva problema. Șantajaţi populaţia Chișinăului”, a mai adăugat edilul capitalei.

La rândul lor, șoferii de microbuze au declarat că dacă nu se majorează tariful pentru o călătorie, atunci să fi e micșorat preţul la motorină. „Nu putem să lucrăm sub dictatură. Suntem argaţii acestei ţări. Nu se poate de lucrat în așa mod. Boierii stau în Primărie, copiii lor se distrează prin discoteci, iar eu mă gândesc cum să îmi petrec ai mei copii la școală. Lucrăm ca argaţii pe degeaba”, a declarat un șofer pentru Publika TV.

Menţionăm că, după ce proprietarii rutelor de maxi-taxi din capitală au anunţat că intră grevă, pentru a nu paraliza trafi cul în capitală, Primăria municipiului Chișinău a decis să suplinească numărul troleibuzelor și autobuzelor pentru a compensa lipsa microbuzelor. Astfel, Regia Transport Electric a scos pe rută 281 de troleibuze, în loc de 240, care circulă în mod obișnuit, iar Parcul Urban de Autobuze – 108 unităţi de transport, în loc de 92.

Precizăm că autorităţile municipale au declarat de nenumăra-te ori că sunt gata să aprobe noul tarif, de 5 lei pentru o călătorie cu microbuzul, doar în cazul în care transportatorii ar trebui să se conformeze anumitor cerinţe – să nu depășească viteza de 50 km/oră, să ia pasageri doar pe scaune, să oprească doar la staţii și să stabilească orarul exact al rutelor, care urmează a fi afi șat în microbuze și staţii terminus. Deși aceste reguli au fost anunţate încă în luna mai, majoritatea transportatorilor continuă să le încalce.

FLUX

Cu toate acestea, există o anumită categorie de oameni care nu se deosebesc între ei, in-diferent dacă trăiesc în America, Africa, Europa, Asia sau Austra-lia. Acești oameni, indiferent de locul în care își duc traiul, arată cam așa: aspect fi zic neîngrijit, faţă de bădăran, agresiv, nee-ducat, sufi cient de „descurcăreţ” și „îndrăzneţ” atunci când vrea să-ţi vândă sau să cumpere ceva, zgomotos și antipatic… Pe ei foarte rar îi întâlnești pe stradă sau plimbându-se în parcuri, ei nu merg la teatru sau la cinema, nu scriu poezii și nici nu plâng niciodată. Ei detestă legile și regulamentele și râd de cei care li se supun.

Ei sunt oamenii care, deși au pașaport, buletin, permis de conducere și alte acte din care rezultă ţara de origine și locul de domiciliu, nu se încadrează în tipajul specific naţiunii din

care fac parte. „Naţionalitatea” sau, mai bine zis, „naţia” lor nu cunoaște frontiere, pentru că toţi sunt o apă și-un pământ. Aţi înţeles despre cine vorbesc? De-sigur, despre o anumită catego-rie de șoferi, pe care majoritatea dintre noi o cunoaște. Ei sunt cei care ne depășesc în serpentine, împingându-ne spre marginea prăpastiei, ne claxonează din spate, deși semaforul arată încă roșu, lovesc oamenii pe trecerile de pietoni și sunt siguri că-s ne-vinovaţi, înjură ca la ușa cortului sau chiar sunt gata să sară la bă-taie dacă simt că „au dreptate”, nu-ţi vor ceda niciodată trecerea dacă sunt pe drumul principal, își permit fără nici o jenă să oprească în mijlocul drumului și să blocheze circulaţia, pentru a schimba o vorbă cu un amic pe care îl întâlnesc în trafi c, ascultă muzică de proastă calitate cu volumul dat la maximum...

Această „naţie” de oameni o întâlnești aproape la tot pasul. De obicei, ei sunt șoferi de taxi, de microbuz, de autobuz, de TIR și alte tipuri de transport de utilitate publică. Ei sunt pretu-tindeni. În orice ţară, pe orice continent…

***

Urmăresc de vreo două zile protestul pe care îl organizează șoferii de maxi-taxi din Chișinău. Ascult și citesc, de asemenea, opiniile exprimate de analiști, funcţionari și oameni simpli vizavi de această situaţie pe-nibilă în care se zbate capitala de câţiva ani buni încoace. Unii condamnă, pe bună dreptate, autorităţile pentru faptul că recurg la presiuni, dar nu oferă soluţii. Alţii exaltă de bucurie sau își maschează cu greu satis-facţia pentru faptul că, măcar în cel de-al doisprezecelea ceas, obrăznicia șoferilor de „rutiere” este cumva pedepsită.

De cealaltă parte, capitala „geme”, de trei zile consecutiv, toate staţiile și intersecţiile sunt inundate de oameni nervoși, care nu reușesc să ajungă la serviciu, din cauză că nu au cu ce se deplasa.

Primarul capitalei este ner-vos, șoferii de maxi-taxi sunt și ei supăraţi, iar locuitorii capitalei scuipă și-i înjură pe toţi ceilalţi laolaltă.

Am ajuns într-o situaţie în care toţi reprezintă partea vă-tămată (cu excepţia companiilor de taxi care abundă de clienţi și a posesorilor de autoturisme personale care, în sfârșit, pot circula liber prin oraș).

Reprezentanţii administra-ţiei municipale sunt într-o si-tuaţie difi cilă, pentru că, dacă cedează în faţa protestatarilor, haosul din oraș de până acum va continua de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, doar că preţul pe care îl vor plăti oamenii pen-tru călătoria cu microbuzul va fi mai ridicat. Altfel spus, astăzi, capitularea primarului în faţa șoferilor ar însemna perpetu-area acestei situaţii încă mult timp înainte. În cazul în care se ţine „tare” și nu cedează, va trebui să găsească de urgenţă soluţii de alternativă privind transportul public de călători. În caz contrar, cei din fruntea administraţiei capitalei vor fi puși în situaţia să-i înfrunte și

pe cetăţenii municipiului care sunt direct afectaţi de această criză.

Și șoferii de maxi-taxi joacă la limită și nu au dreptul să cedeze, pentru că, în caz contrar, vor fi ţinuţi în poziţie de șah (amenzi usturătoare, interzicerea ma-jorării tarifului, indiferent de cheltuielile pe care aceștia le suportă, dar și stigmatizarea publică continuă) până când, ușor, ușor, vor fi înlăturaţi din „afacere”. Iar microbuzele vor fi înlocuite cu alt mijloc public de transport, mult mai confortabil și mai civilizat. Acest lucru în-seamnă pentru ei bani pierduţi, pentru unii – mulţi bani, iar pentru alţii – singurul mijloc de a-și întreţine familia.

A treia categorie, cea mai afectată, o reprezintă populaţia municipiului Chișinău. Drama acesteia constă în faptul că nu se poate alia cu nici una dintre cele două tabere menţionate mai sus. Pe de o parte, oamenii conștientizează faptul că micro-buzele, în calitatea lor actuală de transport public, nu mai pot fi tolerate. De cealaltă parte sunt revoltaţi, pe bună dreptate, pe faptul că Primăria nu le asigură soluţii de alternativă, din care cauză au serios de suferit.

Dar… orice criză își are partea ei pozitivă. Pentru că anume în perioade de criză se rezolvă cele mai grave probleme și se fac cele mai importante descoperiri. Și sper din tot sufl etul că nimeni dintre cei vizaţi de criza respec-tivă nu vor ceda și că, presaţi de împrejurări, vor genera soluţii.

Convenabile tuturor, dar, în pri-mul rând, locuitorilor capitalei.

***

Primarul Dorin Chirtoacă le-a spus șoferilor de maxi-taxi că, dacă nu vor respecta regulile și nu se vor conforma exigenţelor care derivă din poziţia lor de prestatori de servicii publice, nu vor avea dreptul să majoreze taxa de călătorie. Și nici nu se vor putea bucura prea mult timp de această afacere.

Iată care sunt acestea:

1. Transportarea călătorilor în limita numărului de locuri dis-ponibile conform pașaportului tehnic al unităţii de transport.

2. Respectarea limitei de viteză de 50 km/oră.

3. Oprirea unităţii de trans-port numai în staţiile de aștep-tare a transportului.

4. Respectarea orarului de circulaţie și afișarea acestuia în interiorul fi ecărui microbuz. Orarul va conţine ora și minutul de sosire a unităţii de transport în staţie.

5. Excluderea fumatului, a utilizării telefonului mobil, a aparatelor audio și video în timpul efectuării rutei.

6. Cuplarea centurii de si-guranţă, asigurarea unui com-portament civilizat al șoferului, plasarea la vedere a unei fișe personale a șoferului eliberată de angajator care să conţină: fo-tografi e, nume, prenume, datele de contact ale companiei etc.

7. Asigurarea stării tehnice corespunzătoare a unităţilor

de transport, precum și a unui aspect îngrijit și curat.

8. Amenajarea staţiilor ter-minus, asigurarea condiţiilor igienice pentru angajaţi.

9. Dotarea microbuzelor cu sisteme de monitorizare GPS pentru verificarea în trafic a unităţilor de transport pe traseu (viteza, itinerar, orar, staţionare etc.) Crearea unui centru comun de monitorizare a reţelei de microbuze.

10. Concedierea șoferilor nedisciplinaţi (mai mult de 3 abateri/lună) și neadmite-rea reangajării lor pe alte rute (întocmirea unei liste negre a șoferilor).

Ridicolul situaţiei constă anume în condiţiile pe care le impune Primăria. Or, dacă citești aceste condiţii, observi că obiectul negocierilor constă în… respectarea Legii. Adică Primăria acceptă majorarea ta-rifului, în cazul în care șoferii își asumă angajamentul să respec-te Legea și regulile de circulaţie. Dacă însă nu vor respecta Legea, vor fi impuși să presteze servicii de transport public în condiţiile tarifului actual. Altfel spus: dacă încalci Legea, primești doar 3 lei, dar dacă o respecţi, câștigi 5. Cu alte cuvinte, pentru primarul Chirtoacă respectarea legii este o chestiune ce poate fi negocia-tă. Ăsta, da, stat de drept!

În această situaţie, atitudinea primarului este una de capi-tulare. Nu în faţa șoferilor, ci a ilegalităţii.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

În perioada 21-23 septembrie, la Tbilisi a avut loc Congresul Anual al Asociaţiei Creștin-De-mocraţilor din Estul Europei, găzduit de Mișcarea Creș-tin-Democrată din Georgia, cu suportul Mișcării Politice Creștine din Europa.

Forul a reunit delegaţii din Estonia, Letonia, Rusia, Ucraina, Armenia, Belarus, Republica Moldova, ţara noastră fi ind re-prezentată de Victor Ciobanu, președinte PPCD, și Iurie Roșca.

Participanţii la Congres au făcut un am-plu schimb de păreri asupra situaţiei politice din ţările respective, au elaborat planul de acţiuni comune pentru următorul an și au adoptat un șir de documente. În particular, a fost adoptată o rezoluţie specială care

cere regimului Lukașenko de la Minsk să-i

elibereze pe cei cincisprezece deţinuţi

politici, precum și un document prin care

autorităţilor de la Kiev li se cere să o pună

în libertate pe Iulia Timoșenko, ex-premier

al Ucrainei.

În conformitate cu statutul acestei orga-nizaţii internaţionale, care prevede deţine-rea președinţiei anuale prin rotaţie, Iurie Roșca a fost succedat în funcţie de liderul creștin-democraţilor georgieni Ghiorghi Targamadze.

În paralel, s-a desfășurat o conferinţă internaţională dedicată economiei sociale de piaţă, la care au luat cuvântul experţi din SUA, UE și ţările ex-sovietice.

Evenimentul a avut loc în ajunul alege-rilor parlamentare din Georgia, în cadrul cărora creștin-democraţii din această ţară sunt creditaţi cu șanse reale de a-și extinde prezenţa parlamentară și de a accede la guvernare.

25 septembrie 2012

Biroul de presă al PPCD

Şoferii, primarul, Legea şi bunul-simţŞoferii, primarul, Legea şi bunul-simţFiecare ţară, naţiune are caracteristicile ei distincte și individuale care o face diferită de celelalte. Chiar și făcând abstracţie de culoarea pielii sau a părului, care, în mod clar, accentu-ează diferenţele la nivelul aspectului fi zic al oamenilor, în funcţie de spaţiul geografi c în care trăiesc, există și multe alte caracteristici după care îţi dai seama de unde aproximativ provine omul pe care îl ai în faţă. Este vorba de stilul în care se îmbracă, modul în care se mișcă, felul în care ţi se adresează, expresia feţei etc., etc. Oa-menii care călătoresc mult și au ocazia să inter-acţioneze cu persoane de diverse naţionalităţi încep, la un moment dat, să recunoască originea etnică a persoanei, fără să aștepte ca aceasta să deschidă gura ca să audă ce limbă vorbește.

Igor BOŢAN:

Reformele trebuie criticate, pentru că, deocamdată, nu dau randamentDespre rostul bilanţurilor făcute în aceste zile de guvernanţi a discutat în studioul Despre rostul bilanţurilor făcute în aceste zile de guvernanţi a discutat în studioul

Europei Libere de la Chișinău Vasile Botnaru cu analistul politic Igor BoțanEuropei Libere de la Chișinău Vasile Botnaru cu analistul politic Igor Boțan

Creştin-democraţii est-europeni cer libertate pentru Iulia Timoşenko şi îl somează pe Lukaşenko să-i elibereze pe cei 15 deţinuţi politici din Belarus

Preşedintele Nicolae Timofti a cerut la ONU retragerea trupelor ruseşti

28 SEPTEMBRIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Totodată, Filat a punctat clar că va insista pe o comunicare permanentă, „deschisă și sin-ceră”, cu partea transnistreană, indiferent de loc și de mediu. Să vorbim mai întâi despre locurile și ambianţele predilecte pentru desfășurarea dialogului. Acestea au fost alese cu deosebită inspi-raţie de către primul ministru, despre care știm că este o fi re romantică și netrivială. Astfel, ele nu se mai consumă ca în trecut, la meciuri de fotbal, ci pe la concerte selecte, patronate de premierul nostru elevat, cum ar fi cel al Larei Fabian sau al inter-pretului spaniol Julio Iglesias. Iar astă-vară, cei doi au fost împreună și într-un pelerinaj pe muntele Athos, fi ind invitaţi de Mitropolitul Vladimir.

Nu vine Şevciuk când vrea FilatÎn ceea ce privește afi rmaţiile

despre sinceritate și deschidere, le punem pe seama manierei premierului de a se exprima cât mai afectat și de a prezenta dezirabilul drept certitudine. Un ultim episod al acestui dia-log „sincer” s-a consumat chiar miercuri, 26 septembrie, când liderul regiunii transnistrene Evgheni Șevciuk s-a întâlnit la Chișinău cu Vladimir Filat.

Amintim că despre o posibilă întâlnire cu liderul de la Tiraspol, premierul a anunţat ceva mai devreme, după vizita cancelaru-lui german Angela Merkel în ţara noastră și după vizita oficială pe care a întreprins-o Vladimir Filat în Federaţia Rusă. În ziua de luni, 17 septembrie, Filat declara următoarele: „Am vorbit

cu dumnealui (Evgheni Șevciuk – n.n.), zilele trecute, la telefon. Spuneam că e timpul deja să ne vedem, pentru a mai trece în revistă cele ce s-au făcut, unde mai avem probleme pe care nu le-am rezolvat. Eu aș vrea să reușim, la sfârșit de săptămână, să ne vedem, să avem această comunicare”.

Dar, chiar dacă premierul nostru a dorit să dea de înţeles că relaţiile dintre el și Șevciuk ar fi de încredere și perfectă înţele-gere, data și agenda întâlnirii a fost stabilită, fără îndoială, fără concursul lui Filat. După decla-raţia acestuia, preluată de ma-joritatea mediilor de informare, administraţia autoproclamatei republici nistrene a remis un comunicat în care a dezminţit informaţia despre presupusa întâlnire, precizând că Șevciuk se află într-o vizită oficială în Federaţia Rusă. „Dacă o even-tuală întrevedere dintre domnii Șevciuk și Filat se va produce totuși, aceasta va avea loc abia după revenirea președintelui rmn de la Moscova și abia după ce va fi conturat spectrul concret de probleme care urmează a fi discutate”, se mai menţiona în comunicat.

Deja știm că la Moscova pre-tinsul președinte al autoprocla-matei republici nistrene a cerut sprijinul deputaţilor Dumei de Stat pentru rezolvarea proble-mei deschiderii unui consulat al Rusiei la Tiraspol. Șevciuk s-a plâns că „partenerii de la Chiși-nău” caută pretexte și tergiver-sează deschiderea consulatului. În felul acesta, el a „conturat” una dintre problemele care ar trebui discutate.

Demersul lui Șevciuk a fost un bun pretext pentru liderul liberalilor Mihai Ghimpu de a-și exalta patriotismul și a se isteriza cu privire la posibila sucombare a Alianţei. În primul rând, Ghimpu crede că Federaţia Rusă nu va pune la bătaie viaţa unor diplomaţi, trimiţându-i „pe un teritoriu nerecunoscut”. Apoi, dacă Rusia va deschide totuși un consulat, autorităţile noastre vor trebui să dea un răspuns destoinic și să decidă „ce vor face mai departe”. Și, în cele din urmă, Ghimpu emite un semnal de alarmă și afi rmă că „Alianţa se va clătina serios, dacă Minis-terul de Externe, care aparţine PLDM, printr-o decizie tehnică, va permite deschiderea consula-tului pe malul stâng al Nistrului”. Pentru aceste afi rmaţii, Ghimpu s-a învrednicit chiar de „laude-le” reprezentantului special al Kremlinului la Tiraspol, Dmitri Rogozin. El a scris zeflemitor pe Twitter: „Acest Ghimpu este un politician foarte îndrăzneţ și prevăzător”.

Lui Vladimir Filat, ideea nu i se pare deloc deplasată și consi-deră că Rusia este în drept să-și deschidă un consulat în stânga Nistrului. „Regiunea transnis-treană este parte componentă a Republicii Moldova și așa cum avem consulate la Bălţi, la Cahul, la Ungheni, este firesc să avem consulat și la Tiraspol”, a declarat Filat în luna aprilie, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă. Și asta după ce afi rmase, cu doar două zile înainte, că la Tiraspol nu vor fi deschise consulate, deoarece „Republica Moldova este un stat independent, suveran și integru”. Dar oamenii își mai schimbă opiniile, atunci când sunt „încurajaţi” să o facă.

Ne întrebăm dacă premierul chiar consideră că situaţia de la Bălţi, Cahul sau Ungheni este similară cu cea din Transnistria și că poate să pună un semn de perfectă egalitate între acestea. Sunt oare orașele respective teritorii separatiste? Autorităţile

statului controlează, în aceeași măsură, situaţia la Bălţi sau Ca-hul, precum o fac și în regiunea din stânga Nistrului?

Se pare însă că în chestiunea transnistreană, deciziile, decla-raţiile pe care le face premierul nu-i mai aparţin. Dorind să fi e perceput drept singur și incon-testabil artizan al procesului de apropiere dintre cele două ma-luri, Filat acceptă toate condiţiile și chiar umilinţele. Dar o și dă destul de des în bară, din prea mult exces de zel și dorinţă de a impresiona. Cum s-a întâmplat la conferinţa de presă de după întrevederea cu Șevciuk, când, practic, acesta a recunoscut egalitatea în drepturi a regiunii separatiste: „În soluţionarea oricărei probleme, mari sau mici, care are tangenţe cu rela-ţiile dintre doi oameni sau două state, în primul rând este nevoie de încredere”.

Liderul separatist, primit cu onoruri de şef de statGafa premierului a fost co-

mentată copios în presă și pe reţelele de socializare. Dar este oare o simplă gafă? Sau este fi nalul logic al unei vizite mai mult decât controversate?

Ziariștii au remarcat condiţiile deosebite în care s-a consumat ultima întrevedere Filat–Șev-ciuk. Cortegiul impunător care părea să aparţină mai mult unui șef de stat, decât conducătorului unei regiuni, faptul că tratativele au avut loc la Reședinţa de Stat, unde sunt primiţi, de obicei, în-alţi demnitari străini, partea pro-tocolară care a amintit, iarăși, de ceremonialul unei întâlniri între doi șefi de stat, ne face să cre-dem că nici gafa nu a fost chiar

gafă. Mai degrabă, premierul a acceptat pretenţiile și condiţiile liderului separatist de a fi tratat ca un partener egal.

Vladimir Soloviov de la Kom-mersant.md menţionează și el cu referire la declaraţia lui Filat că acum urmează să înţelegem dacă Chișinăul mai tratează re-giunea transnistreană ca pe un teritoriu ieșit temporar de sub controlul autorităţilor centrale sau deja ca pe un stat aparte.

Rezultatele mai mult decât modeste ale întrevederii – pre-lungirea cu un an a acordului cu privire la circulaţia feroviară pe segmentul transnistrean și perspectiva unor discuţii despre problemele care vizează trans-portul auto – nu justifi că, nici pe departe, tratamentul exclusiv de care s-a bucurat Șevciuk. Pentru că ne întrebăm: ce va urma? Recunoașterea Transnistriei ca stat, așa cum sugerează, în bătaie de joc, jurnalistul de la Kommersant?

Pretinsele autorităţi transnistrene îşi bat joc de politicienii de la ChişinăuCochetăriile autorităţilor

noastre cu Tiraspolul nu sunt o noutate, cum nu sunt singulare nici afronturile și tiflele peste nas pe care le primesc cu regu-laritate demnitarii noștri de la așa-zisele structuri de stat ale Transnistriei. În acest context, ar fi cazul să ne amintim și de o iniţiativă din primăvară a spicherului Marian Lupu care, la un moment dat, ar fi vrut să preia iniţiativa în procesul de soluţionare a diferendului

transnistrean, după ce, anterior, a criticat acţiunile premierului Filat și a pus la îndoială efici-enţa întrevederilor acestuia cu actualul, dar și cu fostul lider separatist de la Tiraspol.

După audierea raportului vi-cepremierului pentru Reintegra-re, Eugen Carpov, în cadrul unei ședinţe închise în Parlament, Lupu a anunţat că Legislativul va adopta o decizie de constituire a unei comisii parlamentare care va dialoga cu așa-zișii deputaţi din stânga Nistrului. Mai mult decât atât, președintele Parla-mentului a declarat că ideea creării acestei comisii pentru colaborarea cu aleșii poporului din stânga Nistrului este saluta-tă de liderii de la Tiraspol, fi ind coordonată și cu președintele Adunării Parlamentare a Consi-liului Europei.

Ne putem întreba dacă aceas-tă iniţiativă nu a dat o tentă de legitimitate nerecunoscutului soviet suprem al regiunii trans-nistrene și șefului acestuia, Anatoli Kaminski? Pentru că la Tiraspol mesajul a fost recepţi-onat anume în acest fel.

Ca și în cazul vizitei „imposi-bile” anunţate de Filat, așa-nu-mitul soviet suprem a expediat un comunicat în care a precizat că Anatoli Kaminski nu știe nici cu spatele despre vreo comisie și că nu și-a dat nici un acord în acest sens. „În acest context, ţi-nem să menţionăm că dl Anatoli Kaminski susţine ideea stabilirii unui dialog amplu cu Chișinăul, inclusiv la nivel parlamentar, subiectul fi ind abordat în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii unor structuri internaţionale. Totodată, precizăm că nu s-a discutat despre înţelegeri con-crete privind formatul de relaţii la nivel interparlamentar”, se

menţionează în comunicatul „legislativului” transnistrean.

În continuarea comunicatului se spune că „este prematur să se vorbească despre crearea unor comisii permanente speciale, și, cu atât mai mult, despre acordul lui Anatoli Kaminski în acest sens”. Prin urmare, Tiraspolul vorbește despre un dialog „par-lamentar” în care cele două părţi ar avea drepturi egale.

Pretinsele autorităţi trans-nistrene au mai dat o dată de înţeles că ofi cialii din Republica Moldova nu au nici o relevanţă în procesul de negocieri, și că nu Filat, nu Lupu și nu altcine-va de la Chișinău decid unde, când și în ce condiţii se pot lua niște decizii și se pot întreprinde niște pași în procesul de regle-mentare.

O fi Lupu megaloman și plin de sine, dar nu putea el să vor-bească despre niște înţelegeri fără ca acestea să fi fost discu-tate. Nu putea să vină cu niște născociri, mai ales că este invo-cată și participarea APCE. Prin urmare, administraţia transnis-treană a dorit să demonstreze, o dată în plus, cine decide și cine este stăpânul. Și, de ce nu, să-l pună într-o situaţie amba-rasantă pe falnicul nostru șef de Parlament.

Politica externă a Tiraspolului, orientată tot spre MoscovaAm putea aduce și alte do-

vezi care demonstrează cât de puţin contează oficialii noștri în planurile celor de la Tiraspol. Și că aceste planuri nu sunt coordonate nici pe departe cu Chișinăul, așa cum le-ar plăcea să creadă politicienilor noștri, ci

sunt racordate perfect la agenda autorităţilor de la Kremlin.

În luna mai, după o altă în-trevedere a lui Filat cu Șevciuk, la Tiraspol, vizită prezentată de către premier drept una foarte promiţătoare, Șevciuk a retras proiectul de lege cu privire la obiectivele și principiile proce-sului de negociere cu Republica Moldova din așa-zisul consiliu suprem de la Tiraspol. Acesta a mai anunţat că Transnistria trebuie să elaboreze o nouă con-cepţie de politică externă, care să stipuleze vectorul regiunii transnistrene spre integrarea în Rusia.

De asemenea, la începutul acestei luni, Evgheni Șevciuk a declarat, în cadrul unei vizite la o unitate militară din regiune, că Tiraspolul va continua să-și modernizeze și să-și consolideze forţele armate. „Forţele armate au fost și vor fi în continuare. As-tăzi sarcina principală constă în consolidarea armatei și dotarea acesteia cu tehnică militară”, a decretat el.

Cu siguranţă, și acesta a fost un răspuns „sincer și deschis” al liderului separatist la repetatele cereri ale autorităţilor moldove-ne privind retragerea trupelor rusești și a armamentului de pe teritoriul ţării noastre.

Vladimir Filat a mai afi rmat, acum câteva zile, că este decis să readucă raioanele din estul ţării în hotarul fi resc ale Republicii Moldova. Și că este gata să facă pentru aceasta tot ce este posi-bil și chiar imposibil. Imposibilul pare să-i fi reușit deja. Pentru că ce putea să pară mai imposibil decât această primire regească de care s-a bucurat Șevciuk la Chișinău? Și atunci, insistăm cu întrebarea: ce va urma?

Ioana FLOREA, FLUX

Cea de a treia vizită a lui Evgheni Șevciuk la Chișinău a lăsat în urmă un miros de pucioasă. Și un gust amar. Se vede că politica este amară.

Vizitele liderului separatist de la Tiraspol la Chișinău erau odată mult mai pudice și mai discrete. Anterior, discuţiile lui Vlad Filat cu Evgheni Șevciuk aveau loc în timpul unor con-certe – al Larei Fabian sau al lui Julio Iglesias. Iată că la 26 septembrie 2012, cupa amară a politicii a fost servită și de Filat – premierul s-a întâlnit la ora 16.00 cu liderul de la Tiraspol, la Reședința de Stat din strada Nicolae Iorga. Evgheni Șevciuk și Nina Ștanski au venit la întâlnire cu o mașină de teren marcă Lexus. Rezultatul, unul destul de mic în comparaţie cu marea încărcătură simbolică a întâlnirii.

După discuţiile care au durat peste două ore, Chișinăul și Tiraspolul au de-cis să prelungească acordul cu privire la circulaţia feroviară pe segmentul trans-nistrean. “Am convenit și am semnat prelungirea cu un an de zile a înţelegerii

care vizează transportul de mărfuri pe calea ferată. Ne vom concentra în viitor pe rezolvarea problemelor care vizează transportul auto”, a declarat premierul Vlad Filat.

“În condiţiile unei crize economice mondiale, este necesar să eliminăm în regim de urgenţă barierele existente în dezvoltarea economiei, dar și în procesul de liberă circulaţie. Docu-mentul semnat astăzi servește drept garant pentru agenţii economici care vor transporta mărfuri pe cale ferată”, a declarat șeful administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk.

Primirea liderului de la Tiraspol la Reședinţa de Stat a Republicii Moldova este un gest protocolar care ascunde în el simbolistica faptului că ofi cialită-ţile moldovene recunosc egalitatea în drepturi a părţii transnistrene. Acest simbolism creează un precedent, iar pe viitor, reprezentanţii regimului secesio-nist vor insista să aibă parte de același protocol. Recunoașterea egalităţii părţilor la masa tratativelor a fost un

principiu cerut insistent de către partea

transnistreană, iar această capitulare a

Chișinăului a făcut posibilă reluarea ne-

gocierilor și micile apropieri dintre cele

două maluri. Minusculii pași care se fac

înspre câștigarea încrederii reciproce

au avut, deocamdată, ca prim interes

problematici care ţin de sectorul ma-

croeconomic (circulaţia feroviară). Cei

doi interlocutori au precizat că în viitoa-

re discuţii se vor axa și pe problemele

microeconomice care ţin de fl uidizarea

circulaţiei cetăţenilor și transportul

auto între cele două maluri.

Simbolismul primirii oficiale a li-

derului de la Tiraspol la Chișinău este

deja exploatat de presa rusă și transnis-

treană. În publicaţia Kommersant.md,

jurnalistul Vladimir Soloviov vorbește

despre faptul că premierul moldovean

a purtat negocieri cu reprezentantul

unui alt stat. Lipsa de delicateţe a lui

Șevciuk faţă de premierul Filat este, de

fapt, principala gafă a întâlnirii de la

Chișinău. Gluma de prost gust a lui Șe-

vciuk prin care a dat de înţeles că nu va

plăti pentru gazul consumat de partea

transnistreană a fost dovada unei lipse

de bună creștere. A fost dovada faptului

că la delicateţea gesturilor diplomaţiei

moldave, partea transnistreană răspun-

de cu o doză de agresivitate.

Șevciuk a fost întrebat de jurnaliști

cine ar trebui să plătească datoriile la

gaz ale regiunii transnistrene. Până a

răspunde Șevciuk, și parcă pentru a-i

sugera acestuia răspunsul, a intervenit

Vlad Filat. „Referitor la plata pentru

gaz, pot să vă spun că trebuie să achite

cei care sunt datori – consumatorii.

Consumatorii sunt agenţii economici”,

a spus acesta scurt. Evgheni Șevciuk

a găsit de cuviinţă să răspundă tipic rusește. „Este o glumă bună la subiect: Plătesc datoriile numai fricoșii! Dacă e să vorbim serios, într-adevăr, cei care utilizează, trebuie să plătească. Această problemă există și se analizează”, a spus acesta fără a intra în detalii.

Nu știm dacă gluma i-a plăcut lui Filat. Nu știm dacă indelicateţea a fost făcută intenţionat. Știm doar că râsul agresiv și provocator al lui Șevciuk a venit doar în urma unui tact politic nejustificat avut de către premierul Vlad Filat. Și mai știm că odată create, precedentele există.

Domnule prim-ministru, cine a insis-tat ca Șevciuk să fi e primit la Reședinţa de Stat? Nu era mai fi rească o întâlnire mai discretă, la Holercani?

Victor NICHITUŞSursa: vox.publika.md

Consiliul UE a anulat restricţiile de

circulaţie pentru liderii transnistreni

Liderii de la Tiraspol au liber la călătoriile în Uniunea Europeană. Consiliul Uniunii Europe-ne a ridicat joi, 27 septembrie, interdicţia de călătorie asupra acestora. Asta datorită pro-greselor noii conduceri în negocierile „5+2”.

În același timp, Consiliul a asigurat că interdicţiile de călătorie ar putea fi reimpuse celor care blochează progresul soluţionării problemelor rămase privind școlile moldovenești cu grafi e latină din Transnistria.

Consiliul va continua să monitorizeze și să facă evaluări periodice ale evoluţiilor privind progresul în domeniul ordinii politice, libertăţii de circulaţie a persoanelor și a situaţiei școlilor moldovenești cu grafi e latină.

Măsurile restrictive împotriva conducerii politice a regiunii transnistrene a Republicii Moldova au fost impuse pentru prima dată în anul 2003: 17 persoane responsabile de lipsa de coopera-re în promovarea soluţionării politice a confl ictului nu au mai fost lăsate să intre în Uniunea Europeană. În 2004, un al doilea grup de persoane a fost supus interdicţiei de călătorie: cei responsabili pentru campania de intimidare și de închidere a școlilor moldo-venești cu grafi e latină din regiunea transnistreană.

Toate sancţiunile au fost suspendate în luna septembrie a anului 2010, în scopul de a încuraja progresele în găsirea unei soluţii politice a confl ictului transnistrean, în abordarea proble-melor restante ale școlilor cu grafi e latină și în restabilirea liberei circulaţii a persoanelor. Recent, altor unsprezece persoane le-au fost impuse măsuri restrictive.

Sursa: jurnal.md

Şevciuk a fost la Chişinău. Ce va urma?Şevciuk a fost la Chişinău. Ce va urma?Va fi nevoit Vladimir Filat să zboare pe Lună? Sau, mai exact, ar ajuta cu ceva acest periplu cosmic al premierului? Dacă nu cumva acesta s-a gândit doar la o călătorie de agrement. Într-un acces de patetism provocat de aniversarea celor trei ani de guvernare, primul ministru a afi rmat, mai bine zis, a reiterat, într-un interviu, că este gata să zboare și pe Lună, dacă acest zbor va ajuta cu ceva procesul de reintegrare a ţării.

PROSTIA LUI ȘEVCIUK ȘI GAFA LUI FILAT“Trenul suburban care duce de la Odesa la Chișinău este stricat, o dărăpănătură ruinată, cârpită cu bucăţi de tablă și carton gudro-nat. Peste tot urme de distrugeri. De câte ori fi ecare vagon a fost demolat, spart, rupt? Înăuntru - populaţie interlopă tipică. Al lor este trenul, peronul, această lume. Se în-

ghesuie, răcnesc, dar râsul lor nu este vesel, e mai mult un răcnet agresiv, menit să te provoace. Deoarece stăm îngră-mădiţi, mă aștept să simt o împunsătură de cuţit în coastă sau să văd o lamă lângă ochi. Așa e până la Tiraspol. Acolo banda coboară, mai departe călătoresc ţăranii români, tăcuţi cu privirile aţintite la întunericul dens de afară.” Rys-zard Kapuscinski, Imperium, 1993.

28 SEPTEMBRIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAtitudini

Să repovestesc acest interviu – nu se merită, nimic nou, poate doar cu excepţia faptului că mi-nistrul Apărării s-a întors recent din China, unde a convenit asu-pra unui ajutor nerambursabil de 9 milioane de yeni, echivalen-tul a 15 milioane de lei, pe care statul chinez îi va oferi Republi-cii Moldova pentru dezvoltarea Centrului de pregătire a forţelor de menţinere a păcii. În cadrul acestui interviu, ministrul a dat următoarea apreciere propriei vizite: „Vizita a fost una reușită, am avut întâlniri la cel mai înalt nivel, atât cu ministrul Apărării al Chinei, cât și cu vicepreșe-dintele Comisiei de Securitate Naţională, ceea ce, consider eu, este o apreciere a relaţiilor bilaterale în domeniul militar”. Cam neclar cum, în opinia lui Marinuţă, apreciază chinezii „relaţiile bilaterale în domeniul militar”. Dar, în mod evident, ar însemna să fi m foarte naivi dacă ne-am imagina că Beijin-gul pune mare preţ pe relaţiile militare bilaterale cu Republica Moldova, dat fi ind că, alături de o supraputere militară, alături de un colos militar cum este China, Republica Moldova nici măcar nu există din punct de vedere al capacităţilor militare.

Dar nu la această apreciere făcută de ministrul Apărării am vrut să reţin atenţia cititorilor. Poate că ministrul nu s-a expri-mat cu sufi cientă acurateţe sau

poate a admis această exagerare

din raţionamente diplomatice.

Problema este alta.

Pe la sfârșitul interviului, co-

respondentul de la moldova.org

îi adresează domnului ministru

următoarea întrebare: „Știm

cu toţii că tinerii din regiunea

transnistreană sunt obligaţi să

se înroleze în structurile para-

militare ilegale de la Tiraspol.

Să admitem că un tânăr dintr-o

localitate din regiunea de est

vrea să se înroleze în Armata Na-

ţională, unde trebuie să meargă

și ce trebuie să facă?”. La care mi-

nistrul răspunde: „Exact ceea ce face și un tânăr din dreapta Nis-trului. Suntem cu toţii cetăţeni ai Republicii Moldova și nu facem diferenţă dintre cei din stânga și dreapta Nistrului. Trebuie să se adreseze la centrul militar din vecinătatea domiciliului său și este încorporat”.

Din punct de vedere formal-juridic, răspunsul ministrului este ok. Nimeni nu poate să conteste faptul că transnistrenii sunt și ei cetăţeni ai Republicii Moldova și au dreptul, dacă nu și obligaţia, să se înroleze în Arma-ta Naţională. Însă, din punct de vedere moral, răspunsul minis-trului Marinuţă este defi citar.

Să vă explic de ce. Ministrul Apărării a dat acest interviu pentru moldova.org pe 24 sep-tembrie 2012, iar cu doar câteva zile înainte de aceasta, pe 21 septembrie 2012, Procuratura Generală a difuzat un comunicat de presă în care relatează despre două cazuri grave de maltratare

a doi soldaţi care își satisfăceau serviciul militar în termen.

Iată ce scrie în comunicatul Procuraturii Generale despre primul caz: „Procuratura mi-litară Chișinău a iniţiat astăzi un control în ordinea art. 274, Cod de procedura penală, pe faptul maltratării unui soldat al Batalionului 22 de Menţine-re a Păcii din cadrul Armatei Naţionale (ironia sorţii, banii promiși de chinezi sunt pentru Centrul de pregătire a forţelor pentru menţinerea păcii – nota FLUX). Verifi cările procurorilor au arătat că, în seara zilei de ieri, un militar în termen – caporal, afl ându-se pe teritoriul unităţii, dislocate pe strada Pietrarilor, 3, municipiul Chișinău, din motivul neexecutării indicaţiilor pentru ieșire la alinierea de seară, i-a aplicat soldatului două lovituri cu pumnul în regiunea abdome-nului. Cu dureri acute victima a fost internată în Spitalul Militar unde i-a fost extirpată splina.

Comandamentul unităţii militare a reacţionat imediat la caz, informând Procuratura mi-litară Chișinău despre incident și iniţiind o cercetare de serviciu.

Pe acest caz Procuratura mili-tară Chișinău a dispus începerea urmăririi penale pe numele sol-datului agresor pentru încălca-rea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari.

Actualmente, Procuratura efectuează acţiuni de urmărire penală în vederea stabilirii ca-uzelor și condiţiilor ce au dus la comiterea infracţiunii”.

Dar asta nu este tot. Serviciul de presă al Procuraturii Gene-rale ne informează că acesta nu este singurul caz de maltratare a unui ostaș al Armatei Naţionale, care a avut loc recent. Cităm în continuare: „Pe un caz similar, procurorii deja au fi nalizat ur-mărirea penală. Astfel, recent,

Procuratura militară Chișinău a deferit justiţiei o cauză pe-nală de învinuire a unui militar prin contract al Batalionului de gardă al Armatei Naţionale de comiterea infracţiunii „Acte de violenţă săvârșite asupra mili-tarului” din Codul Penal.

În cadrul urmăririi penale, procurorii au stabilit că, în seara de 8 august curent, un locote-nent s-a apropiat de un soldat, căruia, fără motive, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părţi ale corpului. În continuare, inculpatul a ameninţat victima cu aplicarea violenţei în cazul în care acesta va comunica superi-orilor despre maltratare.

În rezultatul acţiunilor vio-lente ale locotenentului, partea vătămată s-a ales cu o traumă închisă a cavităţii abdominale manifestată prin lezarea spli-nei, precum și cu alte leziuni periculoase pentru viaţă. În con-secinţă, soldatul a fost internat în spital unde i-a fost înlăturată splina, iar ulterior recunoscut inapt pentru serviciul militar.

În cazul în care va fi recunos-cut vinovat, inculpatul riscă o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 12 ani”.

Deci, într-un termen de doar câteva săptămâni, Procuratura militară din Chișinău a înregis-trat două cazuri de maltratare a soldaţilor Armatei Naţionale de către superiorii lor, cărora, drept rezultat al acestor acţiuni violente și criminale, le-a fost extirpată splina. Astfel, acești doi tineri, care au fost înrolaţi în Armata Naţională pentru a-și satisface serviciul militar, pentru a-și îndeplini datoria constituţi-onală privind pregătirea pentru apărarea Patriei, au ajuns inva-lizi. Și acestea nu sunt singurele cazuri de maltratare a ostașilor din ultima perioadă, cu atât mai

mult din perioada mandatului actualului ministru Marinuţă. Sunt zeci și zeci de asemenea ca-zuri, încât ai impresia că Armata Naţională a Republicii Moldova este o instituţie care are drept scop statutar maltratarea tine-rilor acestei ţări și care, dacă nu în fiecare săptămână, atunci, în mod sigur, în fiecare lună, produce măcar un invalid. Și în aceste condiţii, ministrul Mari-nuţă declară că în Armata Naţi-onală se pot înrola și tinerii din regiunea transnistreană și chiar îi îndeamnă să facă acest lucru. Da, se pot, doar că nu o fac. Nu ar face-o nici mulţi dintre tinerii de pe malul drept al Nistrului dacă nu ar fi obligaţi. Iar dacă unii au și dorinţa sinceră de a-și servi patria ca ostași, teamă mi-e că mulţi dintre ei ajung să regrete că au manifestat acest exces

de patriotism. Vă asigur că cei doi ostași cărora li s-a extirpat splina nu sunt foarte fericiţi de situaţia în care au ajuns astăzi. Și vă imaginaţi cu ce entuziasm au să vină alţi tineri, la următoarea campanie de încorporare, să se înroleze în Armata Naţională?

Ministrul Apărării s-a anga-jat, printr-o promisiune făcută publică, să analizeze pe propriul blog despre securitatea de care ar avea nevoie Republica Mol-dova. Titlul acestei analize este nu doar bombastic, dar și sen-tenţios: „A fi sau a nu fi : de câtă securitate avem noi nevoie”. Nu-i vorbă, este necesar ca să existe în societate o discuţie publică, o dezbatere pe tema respectivă, iar ministrul Apărării este per-soana indicată să participe la dezbatere alături de alţi experţi. Discuţiile, tot felul de analize,

oricât de necesare și oportune,

nu-l scutesc însă pe ministrul

Apărării, Vitalie Marinuţă, să asi-

gure și să garanteze securitatea

fi ecărui tânăr înrolat în Armata

Naţională, să dezrădăcineze

relaţiile nestatutare care există

în unităţile militare ale Repu-

blicii Moldova. Eu mă îndoiesc

de capabilităţile Armatei Naţi-

onale de a asigura securitatea

Republicii Moldova, dacă ea

nu este în stare să asigure, pe

timp de pace, securitatea unui

simplu ostaș înrolat în rândurile

ei. Iată eu chiar aș fi curios ca în

următoarea postare pe blog pe

site-ul Ministerului Apărării să

afl u ce a întreprins conducerea

acestuia ca pe viitor să nu mai

existe cazuri de maltratare a

ostașilor moldoveni.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Armata Naţională produce invalizi, iar ministrul Apărării – iluziiArmata Naţională produce invalizi, iar ministrul Apărării – iluziiUneori, ascultându-i pe unii dintre demnitarii noștri, ai impresia că aceștia locuiesc nu în Re-publica Moldova, ci pe altă planetă, pe Lună sau pe Martie, atât de departe sunt de realităţile din ţara pe care o guvernează și chiar de domeniile pe care le administrează. Iată că am trăit din nou acest sentiment după ce am parcurs pe diago-nală interviul dat de ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, portalului de știri moldova.org.

Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, aprinde câte o lumânare în Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, aprinde câte o lumânare în

sănătatea tinerilor maltrataţi și schilodiţi în cadrul Armatei Naţionalesănătatea tinerilor maltrataţi și schilodiţi în cadrul Armatei Naţionale

E liniște. Se vămuiesc importuri. Pe blogu-rile moldo-venești se importă de pe scena politică… pragma-tism!

Am mai zis și o mai repet și acum: îmi amin-

tesc cu nostalgie de blogosfera moldovenească de până la „schimbarea” din 2009. De momentele în care nu puteam înţelege și admite nici în cele mai urâte vise că mai e… distanţă atât de mare până ca această „schimbare” să fi e „dusă până la capăt”.

Alături de societatea civilă, co-mentatori și analiști politici, blogosfera era unul din prin-cipalii promotori ai acelei „schimbări”, pe cât de virtuală părând ea pe atunci, pe atât de puternic sclipind în speranţele noastre. Și chiar le sunt recunoscător ce-lor care scriau atunci. Le mulţu-mesc pentru că au constituit pentru mine, în mare par-te, unica sursă cre-dibilă de informaţie pe anumite domenii. Chiar dacă pe undeva mai stângaci, mai nepro-fesionist, mai cu jargoane de stil, valabile mai mult pentru forumiști decât pentru bloggeri, dar spuneau și scriau… cu foc, patimă și sufl et, ceea ce părea un adevărat know-how chiar și pentru mediul avangardist care le constituie audienţa deţinătorilor de peniţe virtuale.

Atunci chiar observam cu toţii o mare distanţă între stilul și abordarea majorităţii surselor media, pe de o parte, și a celor activi în blogosferă, pe de altă parte. Și distanţa era evident în favoarea bloggerimii. Incisivitatea bloggerilor pe domeniul socioeconomic, dar și pe cel politic contrastau pozitiv pe fondul stilului tradiţional obedient gu-vernării, ba chiar pupincurist, al majorităţii media de la noi, „publice”, private și de tot soiul.

În septembrie 2009 … a intervenit ceva. Chiar nu știu cum să apreciez maxim de echidistant ce anume a intervenit, poate că acea speranţă, virtuală până atunci, începuse să prindă contur și, respectiv, incisivitatea și patima au început să cedeze loc în favoarea toleranţei și creditului de încredere acordat… jertfelor guvernării de ieri, respectiv guvernanţilor de azi.

Până la un anumit moment, mai calea-valea, mai înţelegem, casăm, tolerăm și noi. La fel de bine însă îmi amintesc… de data asta însă fără prea mare nostalgie, cum se răţoiau după septembrie 2009 unii autoproclamaţi „bloggeri consacraţi” că doar ei sunt „la fi ecare nuntă miri și la fi ecare înmormântare – răposaţi”, deoarece anume ei ar fi fost în vâltoarea evenimentelor de până la și imediat după 7 aprilie 2009. Sincer recunosc că le dădeam dreptate și le justifi cam ambiţiile și, pe alocuri, chiar aroganţa, or, în mare parte, repre-zentau un etalon al curajului și efi cienţei.

Tot de pe atunci însă am început să observ

un fenomen pe cât de nou, pe atât de curios în blogosfera activă între Prut și Nistru, nemaivăzut în spaţiul virtual de la case mai mari din Est, ca să nu mai vorbim de cele occidentale. Acesta fusese împrumutat, probabil, din cotidianul Armatei Sovietice: ceva de genul unor relaţii neregulamen-tare, cu tot cu „dedovșcină” (chiar nu cunosc un alt termen în română care ar reprezenta fenomenul), „dezi” (bătrâni) și „salagi” (cursanţi tineri). Bravada și tupeul din capul unor „bătrâni” deveneau invers proporţionale cu valoarea lor intelectuală și a ceea ce fac și scriu.

Practica offl ine-urilor care începuse să prindă rădăcini după lunga perioadă de închidere a po-liticienilor devenise paradoxal mai mult un motiv de gâlceavă și ceartă băbească decât ocazie de fortifi care a blogosferei. Cine și de ce mai mult merită să vină la întâlniri, câtă atenţie și de ce a meritat unul sau altul etc. Cam acestea sunt pro-blemele-cheie până și după evenimente…

Dacă anterior în blogosfera moldovenească era absolut de neconceput să-ţi ataci co-

legii de „atelier”, de la un moment dat parcă asta începea să

devină una dintre armele principale de promo-vare, dar mai ales în

a pune piedici veci-nului, în cele mai bune tradiţii ale specificului nos-tru naţional. În loc de stil și valoare – etichete și no-roi. Dacă ar fi fost astea în adresa g u v e r n a n ţ i l o r

și nu în „grădina vecinului”, vă daţi

seama cum ar fi fost puși pe treabă cei cărora

se pare că le-am acordat credite de încredere până

i-am băgat în… insolvabili-tate?!

În fi ne, poate că aceste fenomene le-am pus pe seama specifi cului naţional, cum scriam și mai sus, poate le-am casat pe contextul eșecului poveștii de succes în general. Iată însă că unicul personaj din acea poveste, care dădea semne să supravieţuiască până la happy end, „„libertatea”” de exprimare (dublele ghilimele nu sunt o simplă eroare gramaticală) se ruinează și ea, cu tot cu televiziuni „libere” și „independente”, răsărite ca ciupercile după „ploaia” din 2009. Și cu tot cu portaluri de știri, platforme de liberă exprimare etc. Și cu tot cu pasiunea și incisivitatea puse în kilobiţii postaţi pe bloguri.

E liniște. Se vămuiesc importuri. Pe blogurile moldovenești se importă de pe scena politică… pragmatism! Tematicile ascuţite de altădată, la vederea cărora guvernanţii căutau prin geantă validolul, se preschimbă în „ocăit” de raţe pe iazuri, turism rural și mai puţin rural (important e să fi e pe patru roţi) și alte treburi mai… lumești. Și pe bloguri, ca și în analizele și comentariile mai-ma-rilor peste societatea civilă, incisivitatea cedează locul unui nou termen devenit în vogă: „hater”, etichetă pe care dacă n-o eviţi e vai și amar de tine, mai dihai decât de cei cu sigla „feeric” aplicată de vreun… pragmatic trendy.

Da, acum nu mai e la modă să fii așa ca în aprilie 2009, ci exact invers: pașnic, blând și bun cu toţi, în primul rând, cu cei de la guvernare, dar la modul ideal chiar și cu cei din opoziţie. „Schim-barea” a fost „dusă până la capăt”! Înainte ca ea să fi început…

Veaceslav BALACCISursa: vox.publika.md

La 3 ani de AIE sau istoricul pragmatismului în blogosferă

Sistemul electiv, care este o manifestare a ideei democratice, esista la noi chiar în timpul pe când aiurea domina ideea abso-lută și pe când Ludovic al XIV[-lea] zicea: „L’état c’est moi!”. Sâmburele ideilor democratice ce a esistat la noi istoricește se poate proba […]. Dezvoltarea acestui sâmbure însă s-a făcut cu succes într-o epocă prielni-că, ca cea de astăzi, universal liberală […].

Și noi suntem liberali în marginile pe cari ni le permite armonia intereselor naţionale și existenţa statului român ca individualitate deosebită; și noi suntem democraţi întru cât ajung a se esprima și a stăpâni intere-sele demosului român. Ceea ce nu admitem e ca, în socoteala fi inţei noastre naţionale și a intereselor deosebitelor clase, libertatea să fi e o libertate de esploatare și democraţia să fi e domnia unei populaţii fl otante și improductive, prin sufragiul stors de la aceste clase în contra a chiar intereselor lor bine înţelese. De-ie-ni-se voie a ilus-tra cu exemple teoria aceasta.

Facultatea de-a împrumuta și de-a fi împrumutat cu procente uzurare, facultatea de a-și bea minţele și munca în cârciumă, facultatea de a-și vinde și parcela pământul, aceea de a-și vinde munca pe ani înainte, toate acestea sunt desigur atribute ale deplinei libertăţi individuale, atribute cari în unele ţări sunt fără scădere a oricărui cetăţean, în altele nu. Rezultă de-aci că, daca statul ar sta să piară prin uzul acestor libertăţi, el să nu mai aibă dreptul de-a le pune vro îngrădire?

Alături deci cu libertatea individuală, alături și deasupra instinctelor unei generaţii întregi chiar, trebuie să existe, pentru ideea statului, pentru mântuirea individualităţii sale naţionale, putinţa de-a se lupta în contra chiar a curentu-rilor nesocotite ale opiniei publice. Căci opinia publică nu se formează pe alte căi decât cea individuală. Precum individul poate fi amăgit prin raţionamente cu premise false și necontrolate, astfel și opinia publică poate fi produsă în mod artificial și viciată prin fraze a căror cuprins nu s-au supus unei amănunţite critice. De nu prin fraze și sofi sme, cel puţin prin erori de bună-credinţă […].

Roma și Grecia a fost, în timpul înfl o-ririi lor celei mai mari, state oligarhice, în același chip în care erau Veneţia, Olanda, orașele republice din Italia. Din momen-tul în care sistemul opus al domniei ma-selor amăgite au învins sistemul oligar-hic, acele state au șovăit, pierind între tirania sabiei și dezordinea completă. În vremea lui Pompei cel Mare vechile și

înfl ori-t o a re l e s t ate gre -cești deveniseră cuiburi de bandiţi în prada unei destrăbălate demagogii […].

În timpii noștri de glorie, coroana se moștenea înlăuntrul unei singure familii, a celei domnești. Basarabii au stăpânit în Muntenia în mod esclusiv, în cele două ramuri ale lor (Dănulești și Drăculești) până la începutul secolului trecut, în Moldova neamul Mușatin se stânge cu soţia lui Alexandru Lăpușnea-nu. Va să zică iarăși oligarhie.

Sigur este că românii n-au cunoscut în ţările noastre absolutismul, dar tot astfel n-au cunoscut până în zilele noas-tre nici demagogia. Căci deosebirea între democraţie și demagogie e tot atât de mare pe cât e între monarhia absolută și despotism, între beiul de

Tunis sau șahul Persiei și Frederic II din Prusia sau Iosif II din Austria.

Puterea o aveau și unii și alţii, dar cei dentâi o priveau ca

un atribut al individului lor, cei din urmă ca un

atribut al funcţiunii lor organice din

viaţa statului. Unii zic: „Car tel

est notre bon plaisir”, cei-lalţi: „Car tel-

le est la rai-son d’état” […].

P s i -c o l o g i a unei na-ţiuni este ca și a in-d i v i d u -lui. Atât m e r s u l psicolo-g i c c â t și istoria d o v e -

desc că o n a ţ i u n e ,

cu cât este mai liberă,

c u a t â t ș i conștiinţa in-

dividualităţei sale devine mai

puternică […]. Poate-se cita vre-

mea fanarioţilor ca o epocă a dezvoltării

statului român? A fost o epocă de suferinţă a po-

porului nostru, nu însă o fază de dezvoltare a statelor lui, cari,

guvernate de bei numiţi de Poartă și mai rău decât pașalâcurile, nu mai păstraseră decât unele urme formale ale vechei lor neatârnări și erau tratate ca provincii cucerite. Când ţara nu era liberă nu putea fi vorba de dezvoltarea libertăţilor cetăţenești. Am putea cita oare ca dezvoltare a statului polon suma de libertăţi publice ce le-ar primi locuitorii sub ruși?

Va să zică nu poate fi vorba de fanari-oţi precum, pe de altă parte, nu trebuie a se confunda libertatea ţărei, oricari ar fi organele cari-i formulează voinţa, cu libertăţile cetăţenești, adică cu măsura în care fi ece cetăţean contribuie la for-mularea voinţei ţării. Un stat absolutist poate fi liber, un stat democratic poate fi dependent, căci n-are a face una cu

alta.[…] Statul nostru nu are altă raţiune

de a fi decât aceea că e stat românesc, deci dezvoltarea elementului româ-nesc este și cată să fi e ţinta noastră de căpetenie. Oricari ar fi măsurile - fi e cât de frumoase și mari - cari ar împiedica dezvoltarea acestui element, fi e din con-sideraţia pentru idei importate, fi e sub pretextul acestor idei, ele sunt a se privi ca stricăcioase și contrarii ideii statului nostru. Nu ne îndoim că, cu lista de fraze a programelor liberale cosmopolite, s-ar putea asemenea dezvolta câteva mili-oane de oameni pe suprafaţa acestui teritoriu, dar acesta n-ar mai fi România, ci America sau Belgia Orientului […].

Raţiunea de stat ne pare superioară tuturor ambiţiilor nejustifi cate și între-gului bagaj de fraze cosmopolite cu cari publicul nostru este ameţit de douăzeci și mai bine de ani încoace. Ceea ce voim, deci, e ca naţia să fi e redată ei însăși, ca clasele ei productive, grupurile ei de interese adevărate și generale să contribuie la formarea voinţei ţării, adecă a legilor ei, nu însă populaţia fl otantă de postulanţi și advocaţi de-a doua și a treia mână, cu reţetele lor, pretinse infalibile, de fericiri făgăduite și ne-mplinite. Voinţa legală și sinceră a ţării, o voinţă nestoarsă și neindusă în eroare, iar nu instinctele vânătorilor de funcţii să determine mersul statului. Singura discuţie între noi și adversari sinceri este, așadar, numai asupra mar-ginii până la care ideea statului, ideea armoniei intereselor, are să facă concesii aspiraţiunilor și ambiţiei individuale. Și această margine nu este trasă în mod absolut; căci, cu cât organizarea unei ţări e mai veche, [mai] îmbinată cu tradiţiile, mai puternică, cu atâta arena ambiţiilor poate fi mai largă, fără pericol pentru interesele generale.

Ne abţinem de-a cita nume într-o discuţie atât [de] teoretică, deși am pu-tea ilustra maniera noastră de-a privi cu numele a sute de nulităţi cari ajung în statul nostru a fi însărcinate cu gerarea afacerilor celor mai mari și mai delicate ale ţării, privind slujba ca pe o sinecură sau ca chestie de diurnă, iar esenţa ei ca pe o jucărie. Întrebăm numai dacă statul poate fi pus, fără pericol, la dis-creţia unor asemenea elemente, cari nu trăiesc decât din falsifi carea spiritului instituţiilor noastre și din amăgirea opiniunei publice.

Autor: MIHAI EMINESCU[TIMPUL, 2 martie 1885]

Sursa: certitudinea.ro

TEORIA STATULUI ORGANIC (XVII) Opinia publică poate fi produsă în mod artifi cial

Până la epoca fanarioţilor ideea de stat a fost democratică și ne este destul să cităm că tronul nu era de drept divin, adică nu era expresiunea unei idei absolute, ci se alegea de boieri și fruntașii ţării. Cu alte cuvinte, voinţa naţio-nală ca factor principal în alcătuirea și conducerea statului.

28 SEPTEMBRIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Scandalos

Urmare din pag. 1Din cele afi rmate de Marian

Lupu ar fi de înţeles că Republi-

ca Moldova trebuie scoasă de

sub monitorizarea Consiliului

Europei pentru că perioada în

care guvernarea acestei ţări,

adică Alianţa pentru Integrare

Europeană, urma să efectueze

reformele, care, în mod normal,

trebuiau să aibă drept rezultat

suspendarea monitorizării,

a coincis cu criza economică

mondială și, respectiv, potrivit

logicii lui Lupu, aceste reforme

nu au dat nici un rezultat. Al-

tfel spus, Republica Moldova

trebuie scoasă de sub monito-

rizare pentru că a avut loc criza

economică mondială.

Ca și în alte cazuri, logica lui

Lupu este una perversă. În pri-

mul rând, pentru că un șir de

reforme democratice pe care

urma să le realizeze guvernan-

ţii noștri nu presupun cheltu-

ieli fi nanciare și nu depind de

faptul că ţara se confruntă cu

o recesiune economică. Ele

depind doar de existenţa sau

inexistenţa voinţei politice de

a efectua aceste reforme.

Să luăm un caz concret –

reforma Procuraturii. De fapt,

nereformarea Procuraturii

este motivul din care, încă

din 1995, se menţine această

monitorizare pentru Republica

Moldova. Pentru nimeni nu

este un secret că, actualmente,

această instituţie constituie un

instrument în mâinile puterii,

dacă nu a întregii puteri, cel

puţin, a unei părţi a ei, cu care

aceasta se războiește cu opo-

nenţii politici. Și nu doar cu cei

politici, dar și cu concurenţii

economici ai oligarhilor afl aţi

la putere.

Toată lumea știe că oli-

garhul, mogulul de presă și

prim-vicepreședintele Par-

lamentului, tot el vicepreșe-

dinte și fi nanţator principal al

Partidului Democrat, Vladimir

Plahotniuc, a cumpărat funcţia

de procuror general, după cum

spune lumea, cu 2 milioane de

euro, de la Serafi m Urechean,

pe atunci lider al AMN, acum

președinte al Curţii de Conturi.

Persoana instalată în funcţia

de procuror general, Valeriu

Zubco, face jocul lui Plahot-

niuc. Și asta nu o spunem doar

noi, ci toată lumea și chiar

experţii independenţi.

La sfârșitul lunii mai 2012,

experţii Asociaţiei pentru De-

mocraţie Participativă ADEPT

și Centrului Analitic Expert-

Grup au prezentat rezultatele

monitorizării procesului de

implementare de către au-

torităţile Republicii Moldova

a reformelor asumate în ca-

drul procesului de integrare

europeană. Acestea au fost

publicate și în ediţia trimes-

trială „Euromonitor”. Referitor

la reformele din domeniul

Justiţiei, experţii de la ADEPT

și Expert-Grup au constatat

următoarele:

„Deși există obligaţii asu-

mate pe plan intern și extern,

reformele în domeniul Justiţiei

nu au depășit stadiul elabo-

rării și adoptării unor acte

legislative și normative, iar

impactul adoptării Strategiei

de reformă a sectorului jus-

tiţiei este, practic, insesizabil

la nivel intern, inclusiv pe

motivul tărăgănării punerii în

aplicare și respectării cu stric-

teţe a parametrilor temporali

stabiliţi de Strategie și Planul

de implementare a acesteia.

Resursele umane și fi nanciare

alocate pentru reforma Justi-

ţiei nu au cunoscut schimbări

cantitative sesizabile. Justiţia

nu este percepută ca inde-

pendentă de factorii politici și

administrativi, nivelul ridicat

de percepere a corupţiei în

sistem reduce încrederea în

actul de justiţie, în instanţele

judecătorești și în exponenţii

sistemului per ansamblu.

Reforma Procuraturii a ră-

mas la nivelul conceptelor de

modifi care a cadrului legisla-

tiv, fără schimbări de sistem

ori statut general. Activitatea

Procuraturii rămâne supusă

criticilor la nivelul oficialilor

publici (guvernamentali), din

partea mass-media și a justiţi-

arilor. Sistemul Procuraturii nu

este considerat independent și

nici efi cient, infl uenţele politi-

ce nu au fost eliminate”.

Fiţi de acord că din luna

mai până în prezent nu s-a

întâmplat nimic deosebit, nu

s-a efectuat nici un fel de re-

formă, guvernanţii, în special

parlamentarii, s-au afl at în tot

felul de vacanţe și concedii,

s-au odihnit la mare, la mun-

te, nu au avut ei timp pentru

reforme. Așa că situaţia nu

s-a schimbat. Procuratura

este acum la fel de obedientă

oligarhului Vladimir Plahot-

niuc ca și acum 3 luni. Și, în

aceste condiţii, Marian Lupu,

care ciugulește din palma lui

Plahotniuc, are nerușinarea să

ceară încetarea monitorizării

Republicii Moldova de către

CoE. Dacă vrea cu adevărat

ca această monitorizare să

înceteze, trebuie, mai întâi,

să-i ceară lui Plahotniuc și

celorlalţi lideri de partide din

cadrul AIE să renunţe la con-

trolul asupra Procuraturii și

să voteze reformarea acestei

instituţii, ca aceasta să devină

una independentă și efi cientă.

E simplu, nu?

Refrenul cu încetarea mo-

nitorizării Republicii Moldova

de către CoE este unul vechi,

pe care Lupu îl fredonează de

vreo doi ani. Doar că birocraţii

de la CoE nu s-au lăsat im-

presionaţi de rugăminţile lui

Lupu și nu dau nici un semn

că ar intenţiona să pună punct

acestei monitorizări. Asta știe

foarte bine și Marian Lupu. Dar

oricum cere, căci trebuie să se

afl e și el în treabă, să-și justifi ce

afl area în postul de președinte

al Parlamentului.

Culmea la toate este că anu-

me Lupu e cel mai responsabil

pentru faptul că până în pre-

zent, Procuratura nu a fost

reformată. Lui Filat, lui Ghimpu

i se poate reproșa acest lucru

doar cu referire la perioada

2009-2012. Pe când Lupu s-a

afl at la guvernare nu din 2009,

ci din 2005. Din 2005 până în

2009, el a deţinut funcţia de

președinte al Parlamentului și

atunci era obligat să vină cu

o iniţiativă legislativă privind

reforma Procuraturii. Dar nu a

făcut-o. El a stat cumincior sub

pulpana mantalei lui Vladimir

Voronin fără a risca să-i iasă

cumva din cuvânt liderului

comunist și, cu atât mai mult,

să-l contrazică sau să-l supere.

Acum Lupu stă cumincior sub

pulpana mantalei lui Plahot-

niuc și nu scoate o vorbă despre

reforma Procuraturii, pentru că

asta ar însemna să atenteze la

controlul pe care acest miliar-

dar îl are asupra Procuraturii.

Vedeţi, Lupu stăpânul își

schimbă, dar năravul – ba.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Am să mă opresc asupra unui detaliu pe care puţini îl iau în serios. Un detaliu căruia, într-un mod paradoxal și de-a dreptul impardonabil, nimeni sau aproape nimeni dintre cei care au puterea să decidă nu-i dă importanţă, nu știu din ce cauză.

Este vorba de leul moldove-nesc care, din motive absolut inexplicabile, nu are nici o valoa-re pe teritoriul României. Când spun că nu are valoare am în vedere faptul că, în România, nu

poţi face nici un fel de tranzacţii comerciale în valuta naţională a Republicii Moldova și, mai mult decât atât, nu există instituţii bancare și nici măcar birouri de tip Exchange unde să poţi cum-păra sau vinde lei moldovenești (cu excepţia câtorva puncte de schimb valutar, foarte puţine, de altfel, amplasate în imediata apropiere a frontierei moldo-române, a căror menire este, de facto, jecmănirea moldove-nilor care, din neglijenţă sau neatenţie, nu și-au convertit leii

moldovenești într-o valută mai

„importantă”).

Cel mai grav este că această

situaţie de-a dreptul jenantă nu

are nici o explicaţie cât de cât

plauzibilă. Or, între Republica

Moldova și România (mă refer la

populaţia celor două ţări, nu la

nivel ofi cial) există o comunicare

continuă, permanentă și intensă

de mai bine de două decenii.

Zeci de mii de tineri moldoveni

își fac studiile în România, iar

alte zeci de mii de cetăţeni mol-

doveni se deplasează periodic

în ţara vecină în scopuri diverse.

Nu am în faţă niște date exacte,

însă se pare că dintre toate

statele situate geografi c în ve-

cinătatea imediată a României,

comunicarea dintre cetăţenii români și cei moldoveni este cea mai intensă.

Cu toate acestea, observăm că dintre toate ţările vecine, sin-gura ţară a cărei valută nu este acceptată pe teritoriul României este cea a Republicii Moldova, adică leul moldovenesc. Toate celelalte – hrivna ucraineană, leva bulgărească, forenţii un-gurești, dinarul sârbesc – pot fi găsite la mai toate punctele de schimb valutar, nemaivorbind de faptul că pot fi schimbate în lei românești oriunde în Ro-mânia. Pe lângă toate acestea, oficiile de schimb valutar din România acceptă și multe alte tipuri de valută, cum ar fi : euro, dolari, lire sterline, franci elve-ţieni, dolari canadieni, dolari australieni, yeni, yuani, coroane suedeze, coroane daneze, co-roane cehe, ruble rusești, zloţi polonezi.

Cum se explică, așadar, aceas-tă atitudine discriminatorie faţă de leii moldovenești? De ce un cetăţean moldovean cu lei (moldovenești) în buzunar riscă să rămână în drum sau să moară de foame în România, din simplul motiv că banii săi nu sunt acceptaţi nicăieri?

Majoritatea ţărilor din lume manifestă, de obicei, o atitu-dine specială faţă de valutele ţărilor cu care se învecinează și, în multe cazuri, acceptă să facă tranzacţii comerciale în valuta ţării vecine, chiar dacă, la nivel

ofi cial, alţi bani decât cei ai ţării gazdă nu sunt acceptaţi.

Acest fenomen poate fi ob-servat și în Ucraina, unde, pe li-toralul Mării Negre, de exemplu, poţi cumpăra mărfuri sau achita servicii direct cu lei moldove-nești, fără să te mai obosești să-i transformi în hrivne ucrainene.

O veche vorbă românească spune că diavolul se ascunde în detalii. Iată, deci, un detaliu care refl ectă, într-o anumită măsură, natura relaţiilor (practice, nu teoretice) dintre România și Republica Moldova. Nu vreau să par sarcastic, însă atât timp cât România nu va renunţa la aceas-tă atitudine discriminatorie faţă de Republica Moldova, tensiu-nile și frustrările care există pe cele două maluri ale Prutului nu vor dispărea. Pentru că anume de soluţionarea acestor mici (!) defi cienţe depinde apropierea și dragostea reciprocă dintre oamenii din cele două state.

Iar toate aceste marșuri unio-niste, încurajate tacit de factorii de decizie de peste Prut, și toate aceste discursuri pompoase și lacrimogene ale ofi cialilor de la București nu vor putea niciodată să le schimbe moldovenilor din Republica Moldova (cei mulţi și simpli, desigur) atitudinea faţă de românii din România. Atitudine care, trebuie să recu-noaștem, nu este încă sufi cient de favorabilă, din păcate.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Leul moldovenesc, străin şi neacceptat în RomâniaLeul moldovenesc, străin şi neacceptat în RomâniaRomânia și Republica Moldova sunt două ţări-surori, au aceeași limbă și cultură, un trecut comun și un viitor european co-mun. Asta declară, de fi ecare dată, ofi cialii de la București la mai toate întâlnirile for-male sau mai puţin formale cu „fraţii mai mici” de „dincolo de

Prut”. Nu vreau să vorbesc despre cât de sincere sunt aceste persoane când declară asemenea lucruri. Voi spune doar că toate aceste ieșiri emotive, lacrimogene și solemne nu prea mai sensibilizează multă lume. Pentru că, în cea mai mare parte, reacţia omului simplu din Republica Moldova sună cam în felul următor: „Domnule, vorbiţi foarte frumos, dar acum spuneţi-ne, vă rog, ceva concret”…

Limba lui IliciAm ascultat cu atenţie argu-mentele dom-nului Lupu în favoarea limbii moldovenești. Politicienii noștri sunt simpli. Adi-că nu sunt mari gânditori. Când vor ceva să argu-menteze – recurg la analogii. Iată și domnul Lupu a ieșit la rampă cu o teorie nouă.

Argumentele lui se reduc, de fapt, la antianalogii. Deși există în lume o mulţime de ţări diferite, care vorbesc aceeași limbă (engleza, franceza, spaniola, germana), există și exemple inverse, când aceeași limbă se numește diferit.

Deci, există exemple opuse și, prin urmare, ambele ipoteze au dreptul la existenţă. Doar că apelarea la analogii în acest caz nu mai poate fi un argument în demonstrare.

Domnul Lupu a invocat exemplul Muntenegrului, care, deși vorbește aceeași limbă ca și sârbii, o numește muntenegreană (a mai adus un exemplu cu catalana, dar nu cred că a înţeles bine ce a spus și ce a vrut să demonstreze).

Nu știu pe cât de relevant este acest exemplu pentru noi. Anterior și comuniștii au invocat exemplul limbii croate. Or, în fosta Yugoslavie, limba ofi cială era sârbo-croata, care era limba sârbilor, croaţilor, muntenegrenilor și bosniecilor. Odată cu dezasamblarea acestui stat, noile republici, deși vorbesc aceeași limbă, au preferat s-o numească diferit, pentru a demonstra independenţa de fosta metropolă.

În această ordine de idei, propunerea domnului Lupu în-seamnă că ar dori să demonstreze același lucru. Or, Republica Moldova a obţinut independenţa în ’91 de la URSS, și nu de la România. Logic, în consecinţă, s-a produs și distanţarea de limba rusă – ofi cială în fosta metropolă. Distanţarea de limba română pare, în acest mod, alogică.

Totuși, urmând logica formală, demersul domnului Lupu are dreptul la existenţă. Dar cu o condiţie: dacă a zis A, ar trebui să zică și B. Adică să vină cu iniţiativa de a schimba toate manualele din școli de limbă și literatură română și să le redenumească, respectiv, în moldovenească. Și aici riscăm să rămânem fără literatură, ca să nu zic fără cultură, în general (să nu se supere oamenii noștri de cultură). Pentru că reducerea la o literatură moldovenească (cei mai tineri au avut norocul să nu studieze operele gen poemul Tirișpolea) ar însemna o catastrofă. Ca să nu mai zic că știm deja să compilăm DEX-urile, dar urmează să facem – pe cont propriu, toate celelalte dicţionare: moldovenesc-englez, moldovenesc-francez, moldovenesc-german etc.… Nu cred că suntem capabili de asta. Tot vom compila.

Ș-apoi ce le spunem copiilor care, de 21 de ani, deja au învăţat în română? Că s-a zis cu știinţifi cul?! De aceea, cred că domnul Lupu nu va merge mai departe – până la dicţionarul lui Stati.

Că politicienii speculează acest subiect de la ’90 încoace este clar. Că poporul este folosit în aceste jocuri – tot. E mult mai sim-plu să speculezi ca să-ţi tragi dividendele electorale decât să pui punct. Că intelectualii se înregimentează e trist. Pentru că ar fi trebuit de mult să punem punct acestei dispute absolut inutile. Dacă se punea semnul = în ’94, ce-ar mai specula politicienii?

Limba e română. Cultura e aceeași. State sunt două. Punct. Restul – speculaţii…

Victor CIOBANU Sursa: vox.publika.md

Lupu stăpânul îşi schimbă, dar năravul – ba

Voronin declară că Lupu „linge Voronin declară că Lupu „linge parchetele” pe la Moscova. parchetele” pe la Moscova.

Spicherul: „Se simte rău omul”Spicherul: „Se simte rău omul”

„Marian Lupu când pleacă la Mosco-va linge toate parchetele și îi linge pe rând pe toţi”. Afi rmaţia a fost făcută de președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin.

Comunistul a făcut această decla-raţie în contextul în care Parlamentul a respins ideea organizării unui re-ferendum naţional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

În replică, Marian Lupu a fost mai rezervat în declaraţii. „Clar că se simte rău omul. Este greu să dai replici la tot felul de prostii. La vârsta lui, domnul Voronin ar trebui să se gândească mai mult la Dumnezeu. Îmi pare rău. De obicei, oamenii la vârsta lui sunt mai lucizi și se bazează pe experienţa lor de-o viaţă. Păcat”, a spus democratul.

Voronin laudă regimul totalitar Voronin laudă regimul totalitar comunist și-l condamnă,comunist și-l condamnă,

în același timp. în același timp. „Mai dă Doamne așa regim”?„Mai dă Doamne așa regim”?

Vladimir Voronin se contrazice din nou. Pe de o parte, acesta amintește că Partidul Comuniștilor a condamnat, încă la fondare, crimele regimului tota-litar comunist al Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte spune că își dorește ca în Republica Moldova să fi e insta-urat un regim asemănător, remarcă UNIMEDIA.

Întrebat dacă PCRM se va conforma legii și va renunţa la seceră și ciocan, liderul comuniștilor a spus: „Noi cate-goric nu o să ne supunem acestei legi. Parlamentul este un organ legislativ și trebuie să elaboreze legi. Nu este procuratură sau judecată, de aceea nu

are cum să condamne pe cineva sau pe ceva”.

„Încă în octombrie 1993, la fondarea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, noi am făcut o declaraţie prin care ne-am dezis de crimele regimului totalitar comunist. Noi am spus că formăm un partid nou, am luat doar denumirea. La noi și simbolica este diferită. Acolo, pe lângă seceră și cio-can, era și o carte deschisă”, a precizat Vladimir Voronin.

Însă, la scurt timp, acesta s-a contra-zis. „Eu vă răspund sincer, din tot sufl e-tul. Să dea Domnul așa regim totalitar și astăzi. În acea perioadă s-a făcut totul pentru înfl orirea și dezvoltarea Repu-blicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Să dea Dumnezeu ca în ţara noastră activitatea să fi e organizată în așa mod”, a adăugat sursa citată.

UNIMEDIA amintește că la finele

sesiunii parlamentare de primăvară-

vară, pe 12 iulie, Parlamentul ţării a

condamnat crimele regimului totalitar

comunist. Pentru adoptarea acestei

hotărâri s-au expus toate partidele

reprezentante ale AIE – PL, PD și PLDM.

Respectiv, fracţiunea PCRM, socialiștii

lui Dodon și grupul deputaţilor nea-

fi liaţi, condus de Vadim Mișin, au fost

împotrivă. Totodată, a fost interzisă

folosirea în scopuri politice a simbolicii

acelui regim totalitar.

Însă PCRM refuză să se dezică de

seceră și ciocan. Legea adoptată de Par-

lament și promulgată de președintele

Nicolae Timofti a fost atacată la Curtea

Constituţională.

Ghimpu și Voronin au făcut Ghimpu și Voronin au făcut schimb de „amabilităţi” în schimb de „amabilităţi” în

ParlamentParlament

Schimb de replici între liberalul

Mihai Ghimpu și comunistul Vladimir Voronin. Președintele PL i-a sugerat liderului PCRM să renunţe la o parte din „băieţii săi” pentru că aceștia nu ar face faţă problemelor de ordin juridic. Drept răspuns, Voronin a sugerat că Ghimpu nu s-ar descurca mai bine, notează UNIMEDIA.

Totul a pornit de la discuţia dintre deputatul PCRM, Sergiu Sârbu, și pre-ședintele Comisiei juridice, liberalul Victor Popa, care s-au contrat pe mar-ginea proiectului de hotărâre cu privire la revocarea din funcţie a spicherului Marian Lupu. Liberalul insista că nu au avut loc încălcări din partea președinte-lui Parlamentului, în timp ce comunistul stăruia că a fost sfi dată legea.

„Vladimir Nicolaevici, domnule Vo-ronin, sunt buni băieţii aceștia ai dum-neavoastră, dar în probleme juridice plutesc. Daţi-i afară. Trebuia, simplu,

să ceară convocarea ședinţei ordinare

și nu aveau să fi e probleme. Vezi câtă

zarvă se face dacă nu se cunoaște legea

și norma constituţională”, a subliniat

Mihai Ghimpu.

Replica comunistului nu a întârziat

să apară. „Nu sunt vinovat că am fost

scos din gândurile mele adânci. Eu

eram departe, undeva afară, de ceea

ce se petrece în sala. Mihai Fiodorovici,

dumneata în acei 14 ani de facultate

trebuia să înţelegi multe lucruri. Dacă

aveai să înţelegi ceva, nu înaintai așa

candidatură la funcţia de președinte

al Comisiei juridice”, a spus Vladimir

Voronin.

„Eu am învăţat dreptul, ceea ce ţine

de elaborarea legilor. Eu nu am învăţat

ca dumneavoastră să fac plăcinte. Este

o diferenţă”, i-a tăiat-o liderul PL.

Sursa: unimedia.info

D-ale Parlamentului

28 SEPTEMBRIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

Îngrijiţi cu jumătate de măsură Cărucioare vechi, neadec-

vate, mobilier neadaptat la necesităţile unor copii imo-bilizaţi, hrană cu scuteală și medicamente din cele mai ieftine – acestea sunt condi-ţiile cu care sunt nevoiţi să se mulţumească cei care trăiesc în această instituţie. Mai mulţi lucrători s-au concediat, iar alţii nu se grăbesc să le ia locul din cauza salariilor mizere. Un angajat primește aici până la 2 mii de lei lunar. Ca să facă faţă numărului mare de pacienţi, îngrijitorii apelează la ajutorul voluntarilor și al copiilor care se pot mișca singuri.

„Eu îi ajut des pe cei care stau la pat, îi scot afară sau îi ridic”, ne spune Victor, un tânăr în vârstă de 21 de ani, unul dintre cei care se pot deplasa pe propriile picioare. Deși deja de trei ani ar trebui să se afl e la unul dintre internatele psihoneurologice, unde sunt ţinuţi tot restul vieţii maturii care absolvesc școlile internat de felul celei din Orhei, Victor este fericit că poate să mai rămână aici, unde a crescut de mic. El spune că știe, din auzite, că la internatele pentru maturi din Bădiceni și Brânzeni, unde au plecat unii dintre foștii săi colegi, „nu e deloc bine”. Victor

este un fel de celebritate a in-ternatului. Băiatul, chiar dacă de curând a început să scrie și să citească, este renumit în in-ternat pentru faptul că repară încălţăminte, cântă frumos și chiar compune melodii. În du-lapul pe care îl împarte cu alţi trei colegi, tânărul păstrează cea mai mare comoară a sa – aparatajul pentru înregistrări muzicale și uneltele pentru reparaţia încălţămintei.

Tânărul repară încălţările tuturor copiilor din internat și, dacă îi ajunge timp, mai ia și comenzi aduse de angajaţi. De fapt, Victor e meșter la toate: se pricepe să repare prizele și diferite instalaţii tehnice. „Am învăţat să cos încălţăminte de

la un băiat, care a plecat în familie, în societate. Celelalte le-am învăţat de la specialiștii care vin aici și repară când se mai strică câte ceva. Mă uit cum face una, alta și învăţ, iar când este nevoie mă apuc și repar singur”, spune cu mân-drie Victor.

Visul de a pleca acasă De când se ţine minte, Vic-

tor visează să aibă o familie. Mama sa l-a abandonat la naștere, iar motivul invocat a fost că acasă o mai așteptau câteva guri. Faptul că medicii l-ar fi diagnosticat pe Victor cu handicap mintal a fost un „argument” în plus pentru ea. Chiar dacă abia recent a afl at că are familie, băiatul nu-și pierde speranţa că va ajunge să se bucure de întâlnirea cu fraţii săi: „Eu n-am știut că am pă-rinţi, fraţi și surori. Nu demult, lucrătorii de aici mi-au spus că eu am familie. M-am bucurat foarte mult. Am afl at că am o soră, am vorbit cu ea și am afl at că mama și tata au murit, fraţii nu o duc prea bine, dar eu tare mă bucur că este cineva care se gândește la mine”.

Visul la o familie este comun pentru mai mulţi copii. Și Ion, un tânăr de 17 ani, așteaptă să poată pleca mai repede din in-ternat. Angajaţii Organizaţiei „Keystone”, care desfășoară o

reformă în instituţie, ajutând mai mulţi copii să se întoarcă în familii, a luat legătura cu mama băiatului. Femeia a venit la internat să-și vadă co-pilul, dar a refuzat să-l ia acasă. Ea afi rmă că, atunci când l-a născut, medicii nici măcar nu i l-au arătat, spunându-i că nu trebuie să îl vadă, pentru că „e un monstru” și au convins-o să depună cerere de refuz. Ion însă nu își pierde speranţa și crede că, într-o zi, tot va găsi pe cineva cărora să le spună „mamă” și „tată”. Deși infi rm, cu doar câteva degete la am-bele mâini, Ion brodează cu o dibăcie greu de imaginat și rotunjește în caietul său litere de toată frumuseţea.

60 de copii pe lista de aşteptare Chiar și cu abilităţile pe care

le au, Victor și Ion rămân, deo-camdată, la internat. Rudele nu pot să-i ia la ei, iar în localităţile de unde au fost aduși nu sunt servicii pentru ei. La fel ca Vic-tor și Ion, mulţi dintre cei care locuiesc în internat sunt adulţi sau în prag de majorat, dar nu au unde pleca. Unii rămân aici pentru tot restul vieţii, deși in-stituţia este destinată copiilor. Pe lista de așteptare a celor care urmează să fi e integraţi în societate fi gurează în jur de 60 de copii, ne spune directoarea instituţiei Lidia Popa: „Avem copii care se descurcă foarte bine, în măsura în care pot și a abilităţilor pe care le au.

Cel mai bine ei se descurcă la ţară, unde au posibilitatea să muncească. Dar ei trebuie să fie acceptaţi de comunitate. Pentru asta deja părinţii tre-buie să insiste, să spună lumii că acesta e copilul meu și e ca toţi ceilalţi. Avem copii care au fost integraţi în familie și se descurcă foarte bine, deși cineva trebuie să aibă grijă de ei, să existe servicii pentru ei, așa cum există în alte ţări”.

La 20 de ani învaţă să scrie şi să citească Pentru ca revenirea acasă

să fi e mai ușoară, anul trecut, administraţia instituţiei a în-ceput să-i înveţe a scrie și a citi pe câţiva tineri, unii dintre care au peste 20 de ani, chiar dacă instituţia nu are, conform statutului, program de învăţă-mânt și nici cadre pentru aces-te activităţi. Copiii au întrecut așteptările și au dovedit că pot să deprindă carte foarte repede. „Le-a trebuit un an ca să înveţe a scrie și a citi, iar asta ne duce la gândul că dacă ar fi benefi ciat de recuperare și în-grijire normală, într-o familie, ar fi putut fi acum de rând cu toţi copiii”, spune educatoarea Raisa Manole. Ea afirmă că, în unele cazuri, diagnosticul stabilit de medici a fost greșit și că mulţi dintre copii nu ar fi trebuit să se afl e într-o institu-ţie pentru persoane cu retard mintal.

Totuși, problema cea mai mare, ne spune directoarea instituţiei, Lidia Popa, apare atunci când tinerii ating majo-ratul și ar trebui să se întoarcă în localităţile de baștină, însă autorităţile publice locale, de cele mai multe ori, nici nu-și amintesc că au copii la inter-natul din Orhei și că ar trebui să se îngrijească pentru a le crea servicii care să-i ajute să se integreze în comunitate: „Apare problema după ce ter-mină școala, dacă copiii sunt

abandonaţi. Ar trebui ca au-torităţile locale să vină să-i ia, să le creeze locuinţe protejate, alte servicii”.

Fără şanse de integrare În timp ce pentru unii copii

reintegrarea în familie este doar o chestiune de timp, pentru alţii, acest lucru pare imposibil. Este vorba de cei care au nevoie de îngrijiri permanente și costisitoare. Pe majoritatea dintre ei părinţii i-au abandonat încă la naștere. Pe cei cu afecţiuni psihoneuro-logice severe i-am găsit izolaţi în una din camerele de la etajul I. Nici una dintre făpturile de aici nu vorbește, nu se joacă și nu mănâncă singură. În lipsa unor programe de reabilitare intensă, ele sunt condamnate

să rămână pentru toată viaţa dependente de ajutorul celor din jur. Toţi cei de aici sunt diagnosticaţi cu retard psihic, de cele mai multe ori asociat cu alte boli. Toţi erau inconștienţi și purtau scutece. Deși unii au și câte 8-9 ani, boala de care su-feră îi face să arate ca niște nou-născuţi. Toţi copiii au mușchii membrelor atrofi aţi, iar ca să fi e scoși afară e nevoie de mult efort. Câteva cărucioare vechi pentru bebeluși ţin locul unor scaune rulante. Doi dintre copii erau în scaune rulante, însă acestea, mult prea mari pentru ei, erau răsturnate, cu speteaza sprijinită de pat, astfel încât copiii să poată sta în poziţie ori-zontală. Instituţia nu are și nici nu a avut vreodată cărucioare pentru această categorie de copii, în care micuţii să stea în poziţie culcată. Ca să poată fi scoși afară și să se bucure de o gură de aer, fiecare dintre acești copii ar trebui să aibă un scaun cu rotile individual și adaptat la propriile necesităţi.

Într-o altă grupă am văzut un copil legat la mâini cu un scutec. La vederea noastră, dădaca l-a dezlegat repede. De fapt, toţi copiii aveau prin-se la gât un fel de legătură improvizată dintrun batic, dovadă că din când în când li se leagă mâinile . „Se zgârie pe faţă, până la sânge, și sunt nevoită să le leg mâinile”, ne explică femeia. Copilul căruia tocmai i se dezlegase mâinile, preţ de câteva minute, a stat cu mâinile în sus, încercând să-și dezmorţească degetele înţepenite.

Cărucioare învechite şi periculoase pentru viaţăÎn ziua în care am vizitat

internatul de la Orhei se desfă-șura o licitaţie pentru procura-rea cărucioarelor pentru copiii imobilizaţi la pat. „Este pentru prima dată când vom putea procura cărucioare noi. Până acuma primeam cărucioare din ajutoare umanitare și nu întotdeauna erau adecvate necesităţilor copiilor pe care îi avem în instituţie”, ne spune Lidia Popa.

În realitate, toate cărucioa-rele care ajung la internat sunt procurate la mâna a doua, de aceea, angajaţii trebuie să dea dovadă de multă imaginaţie ca să le facă funcţionale. Pături vechi în loc de perna de la cărucior, scutece, care ţin locul unor curelușe – toate aceste adaptări, făcute de nevoie, fură din timpul pe care angaja-ţii ar trebui să îl dedice îngrijirii copiilor. Aceste „invenţii” ale angajaţilor nu le pot fi cu nimic de folos copiilor care au grave deformări ale sistemului osos și sunt predispuși la fracturi. În această situaţie, nici copiilor cu posibilităţi recuperatorii nu li se oferă șansa de a-și ameliora situaţia. Pentru că nu au căru-cioare adaptate, ei trebuie să stea mai mult în încăpere, fi e iarnă, fi e vară.

Trataţi cu medicamente ieftine Bugetul auster își spune

cuvântul și la alegerea alimen-telor care li se pun pe masă, dar și a medicamentelor care le sunt administrate. Astfel, conform unor norme stabilite de stat, meniul pentru o zi nu poate depăși 30 de lei. Admi-nistraţia spune că reușește să le asigure un meniu variat pentru cele trei mese pe zi, chiar dacă suma e mai mult decât modestă.

Cheltuielile pentru medica-mente ar trebui să corespundă diagnosticului copilului, în realitate însă, fiecare este nevoit să se mulţumească cu puţinul. „De exemplu, foarte costisitoare sunt medicamen-tele pentru epileptici. Suntem nevoiţi, conform Legii achiziţi-ilor publice, să cumpărăm cele mai ieftine medicamente”, ne spune directoarea instituţiei.

Și scutecele de unică folo-sinţă sunt aici defi citare. Deși majoritatea copiilor au nevoie de ele, bugetul alocat în acest scop e mai mult decât modest. Suma de care ar avea nevoie instituţia pentru procurarea scutecelor se ridică la 600 de mii de lei anual, în timp ce bu-getul prevede doar 190 de mii de lei. Din acești bani, adminis-traţia trebuie să cumpere și alte articole de igienă, cum ar fi să-punul sau detergenţii. Salvarea vine prin ajutoarele sporadice din partea sponsorilor.

De recuperare – nici nu poate fi vorbaÎn condiţiile în care cei care

muncesc aici nu rezistă prea mult și pleacă, angajaţii rămași la locurile de muncă spun că abia de reușesc să facă faţă necesităţilor zilnice de îngrijire a copiilor, iar de recuperare nici că poate fi vorba. Pentru că în instituţie sunt multe locuri vacante, unui angajat îi revine o sarcină dublă sau chiar triplă. Numai alimentarea unui copil imobilizat la pat durează une-ori până la 40-60 de minute. Timpul rezervat pauzei de masă reprezintă, de fapt, vremea mobilizării generale în institu-ţie, când toţi cei care au câteva minute de răgaz sunt așteptaţi să dea o mână de ajutor dăda-celor care trebuie să hrănească, pe rând, cel puţin 10-12 copii, majoritatea dintre care nu au format instinctul de înghiţire.

Potrivit statutului instituţi-ei, cei care trăiesc aici bene-fi ciază de întreţinere deplină, ceea ce presupune recuperare și tratament. Administraţia instituţiei recunoaște însă că, deocamdată, nu poate fi vorba despre terapii de recuperare efi cientă a tutelaţilor. Asta de-oarece majoritatea specialiș-tilor care ar trebui să se ocupe de ei lipsesc, iar salariile de 1000-2000 de lei nu sunt deloc

motivante. Conform statelor de personal, în instituţie ar trebui să activeze cel puţin doi medici pediatri și un psihiatru cu normă deplină de muncă, iar un neurolog și stomatolog – prin cumul. Internatul are, în momentul de faţă, doar un medic-psihiatru. Instituţia mai are nevoie de șase surori medicale și de specialiști în kinetoterapie.

Reintegrarea în familie şi în comunitate De câţiva ani, organizaţia ob-

ștească Keystone desfășoară o amplă reformă a internatului de la Orhei, reușind să integreze în familii și în comunitate câteva zeci de copii și tineri. Până la fi nele anului 2013, organizaţia își propune să dezinstituţiona-lizeze 136 de copii și tineri din Casa internat din Orhei. Efortul depus de specialiștii din cadrul Keystone pentru integrarea fi ecărui copil este enorm. „Se lucrează mult cu familia biolo-gică sau extinsă. Pe de o parte, familia este ajutată să refacă legătura cu copilul, iar pe de altă parte, este ajutată să cre-eze condiţii adecvate de trai și pentru o bună dezvoltare a co-pilului. Multe dintre familii sunt sărace și atunci sunt ajutate să procure o văcuţă, să repare casa și chiar să-și găsească locuri de muncă pentru membrii fami-liei apţi de muncă”, ne spune Ludmila Malcoci, directoarea Keystone Moldova.

„În sprijinul celor cu nevoi speciale au fost dezvoltate mai multe servicii comunitare, cum ar fi „Locuinţa protejată”, „Casele comunitare”, „Echipa Mobilă” sau „Cadre de sprijin pentru familiile în care s-au integrat copiii”. Este important ca administraţiile publice loca-le să acceseze surse fi nanciare existente deja în bugetul pu-blic pentru astfel de servicii”, susţine Ludmila Malcoci. „În cazul unei case comunitare, Consiliul raional trebuie mai întâi să planifi ce bani pentru acest serviciu și apoi să-i ac-ceseze de la bugetul central. Atunci când bugetul central va planifi ca bani pentru casa comunitară din raionul re-spectiv, va ţine cont că acești 4 copii, de exemplu, au fost luaţi dintr-o instituţie anume. Deci, la modul practic, se vor da mai puţini bani instituţiei respective și mai mulţi bani vor merge la servicii”, a mai spus directoarea Keystone Moldo-va, Ludmila Malcoci.

Natalia PORUBIN, Cornelia COZONAC,

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Investigaţia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliștii pentru șanse egale și diversi-tate”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate și Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.

Condamnaţi să trăiască din mila statului Condamnaţi să trăiască din mila statului Nu pot mânca, nu se pot deplasa și nu se pot descurca în mod independent, iar sta-tul nu le asigură îngrijirea și recuperarea de care au nevoie. Este vorba despre 259 de copii și tineri, mulţi dintre ei ţintuiţi la pat, care locuiesc la Casa internat pentru copii cu defi cienţe mintale din Orhei. In-stituţia este amplasată la câţiva kilometri depărtare de oraș, într-o pădure, unde rar când ajunge picior de om. Asta pentru că, încă din perioada sovietică, copiii cu diza-bilităţi mintale erau ascunși de ochii lumii din primii ani ai vieţii și fără șanse minime de a se integra în societate. Urmând aces-te tradiţii pseudoumane, ei continuă să fi e internaţi în instituţii specializate. Viaţa într-o astfel de instituţie e mai curând o condamnare, mai cu seamă atunci când la bază stă un diagnostic greșit sau, pur și simplu, abandonul.

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

M O L D O V A Pe urmele Sf.Vasile de la Poiana M rului / Pelerinaj la m n stirile din zona Buz ului

6-8 octombrie 2012 (3 zile / 3 nop i) Grup: 7/18 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Sâmb t , 6 octombrie, ora 6. Sosirea: Luni, 8 octombrie, ora 22. Traseu: Chisin u - Leu eni - Hu i - Moreni - Bujoreni - M r e ti - Brazi - Mera - D lh u i – Cote ti – R te ti - Ciolanu – Berca – Bisoca – Poiana_M rului – Gavanu – Recea - Chi in u.

M O L D O V A La IA I de Hramul Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei

12-14 octombrie 2012 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/18 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Joi, 11 octombrie, ora 22. Sosirea: Duminic , 14 octombrie, ora 22. Traseu: Chi in u - Leu eni - Vladimire ti – Moreni – Bujoreni – Pârve ti – Hu i - Hadâmbu – Bucium – Bârnova – Piatra_Sfânt – Dobrov – Podul_Înalt – Ia i (paricipare la Hram i închinare la moa tele Sf.Parascheva, Sf.Trei Iearhi, Golia, Galata, Cet uia, Hlincea, Vl diceni) – Leu eni - Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Lidia PopaLidia Popa

28 SEPTEMBRIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

Scumpirea carburanţilor nu are o justifi care economicăAm abordat de nenumărate

ori această chestiune, deoarece niciodată nu reușim să înţele-gem care este logica acestor modifi cări de preţuri, a declarat Alexandru Slusari, președintele UniAgroProtect. „Această ultimă scumpire a fost pentru noi un șoc. În opinia noastră, ea este totalmente nejustificată din punct de vedere economic”, a mai menţionat Slusari. Potrivit acestuia, recenta majorare a preţurilor la carburanţi nu a fost dictată de o scumpire a ţiţeiului pe piaţa internaţională. Mai mult, președintele UniAgro-Protect a afirmat că, aproape concomitent cu scumpirile de la noi, România a ieftinit carburan-ţii. De asemenea, și în Ucraina motorina este mai ieftină decât la noi, cu aproximativ doi lei.

Alexandru Slusari a învinuit factorii responsabili de inacti-vitate și lipsă de reacţie: „Ne-am convins încă o dată că la noi, piaţa produselor petroliere, practic, nu este reglementată. Nici ANRE, nici Ministerul Eco-nomiei nu controlează situaţia pe această piaţă”.

Această situaţie nu afectează doar agricultura. Practic, mai multe ramuri ale economiei naţionale au devenit ostatice ale unui grup restrâns de importa-tori de produse petroliere, con-sideră producătorii agricoli. „Un

grup de 5-6 companii fac ce vor pe piaţa produselor petroliere, iar organele care sunt abilitate să facă regulă în domeniu mani-festă fi e neputinţă profesională, fie o neglijenţă suspectă. Pe parcursul ultimilor ani am avut mai multe întâlniri cu responsa-bili de la ANRE, de la Ministerul Economiei, de la Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, dar până acum nu s-a schimbat nimic”, a mai declarat Slusari.

Încă o lovitură pentru agricultori„Combustibilul constituie

peste 30 la sută în structura cheltuielilor agricultorilor. Și atunci când avem o situaţie și așa complicată din cauza se-cetei, agricultorii mai primesc această lovitură, care nici măcar nu este justifi cată”, a mai menţi-onat președintele UniAgroPro-tect, afi rmând că aceasta a fost ultima picătură care le-a umplut paharul răbdării.

Producătorii agricoli au venit cu un șir de propuneri concrete care ar permite punerea sub control a preţurilor la carburanţi. Aceștia cer să fi e modifi cată, în primul rând, metodologia de calculare a preţurilor. Respec-tiva metodologie trebuie să conţină următoarele aspecte: interzicerea importului produ-selor petroliere prin intermediul companiilor off shore, calcularea adaosului comercial pornind de la preţul benzinei și al motorinei pe piaţă, nu de la cel declarat la vamă, care este majorat de numeroșii intermediari până la

intrarea în ţară. De asemenea, ANRE nu trebuie să constate doar majorările, ci trebuie abi-litat cu dreptul de a respinge solicitările petroliștilor, în cazul în care modifi carea preţului nu este justifi cată.

Reprezentanţii producăto-rilor agricoli le-au dau autori-tăţilor un termen de două luni pentru realizarea acestor măsuri și au declarat că sunt deciși să lupte până la capăt împotriva acordurilor de cartel.

Autorităţile, depăşite de situaţieAgricultorii nu mai cred în

promisiunile autorităţilor și vor acţiuni concrete și efi ciente. “L-am auzit zilele trecute pe primul ministru exprimându-și ne-mulţumirea faţă de activitatea ANRE. Este prea puţin. Noi am tot auzit promisiuni cu privire la o nouă metodologie de stabilire a preţurilor la produsele petro-liere, a fost și un proiect care a dispărut apoi. Totul miroase a corupţie și, până la urmă, are de suferit populaţia întregii ţări. Noi nu vrem vorbe, ci acţiuni concrete”, a declarat și Vasile Mârzenco, vicepreședintele Fe-deraţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova.

Vasile Mârzenco a atenţio-nat că majorarea preţurilor la resursele energetice va afecta întreaga economie și va duce la scumpirea mai multor produse. Acest fapt este și mai grav în cazul produselor agricole, care și așa nu rezistă concurenţei, de multe ori nici chiar pe piaţa internă, nemaivorbind de cea externă. În opinia lui, oameni nu vor tolera la nesfârșit acest dezmăţ, atât politic, cât și eco-nomic.

„Avem impresia că multe lucruri se fac în mod intenţionat împotriva agricultorilor”, a con-statat Iurie Hurmuzachi, vicedi-rector al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova “AGROinform”. El a menţionat că în aproape toate ţările, și în cele mai dezvoltate, și în cele mai puţin dezvoltate, există politici

speciale de stabilire a preţurilor

la carburanţii pentru agricultu-

ră: „Sunt și diverse metode de

luptă împotriva fraudelor din

acest domeniu. Aceste politici,

metode, idei ar trebui preluate

și utilizate într-o ţară agrară

cum este a noastră. Carburanţii

pentru agricultură trebuie să fi e

la un alt preţ, trebuie să existe

unele facilităţi, mai ales în situ-

aţia în care suntem acum”.

După respectiva conferinţă

de presă, autorităţile par să fi

intrat și ele în alertă. Directorul

ANRE, Victor Parlicov, a amenin-

ţat cu judecata companiile pe-

troliere care au majorat recent

preţurile la carburanţi. Dar nici

măcar el nu crede că agenţia ar

putea avea câștig de cauză.

Referindu-se la propunerile

producătorilor agricoli, șeful

ANRE a opinat că realizarea

acestora nu va duce neapărat la

ieftinirea carburanţilor.

Filat ştie de unde se iau preţurile majoratePremierul Vladimir Filat i-a

criticat pe toţi: companiile care

au majorat preţurile la carbu-

ranţi, importatorii care apelează

la serviciile a tot mai multe fi rme off shore în calitate de interme-diari, ANRE pentru că a acceptat majorările de preţ.

În cadrul unei emisiuni la Moldova 1, el a promis că se va întâlni cu operatorii de pe piaţa petrolieră și că va demonstra cu probe că petroliștii nu au avut motive să ceară scumpirea carburanţilor. „Este o problemă. Îmi asum și eu responsabilitatea. Este un mecanism defectuos în administrarea acestei formări de preţ. Aceste scumpiri denotă lipsa bunului-simţ”, a declarat Filat.

Și anterior, primul minis-tru s-a arătat nemulţumit de activitatea ANRE, afi rmând că aceasta nu-și face „meseria” și nu controlează procedura de for-mare a preţurilor la carburanţi. „Dacă nu este în stare, voi face eu analiza și voi arăta care sunt viciile la procedura de formare a preţurilor. O să vedeţi, va fi interesant pentru toţi”, a promis premierul. Deocamdată, nu am văzut nimic. Nici interesant, nici credibil. Și nu se știe când vom vedea, pentru că nu este prima dată când premierul promite să facă ordine pe piaţa produselor petroliere.

Toleranţă zero la majorări?Scumpirea carburanţilor a

făcut obiectul discuţiilor și în cadrul ședinţei de miercuri, 26 septembrie, a Cabinetului de Mi-niștri. Șeful Executivului i-a cerut ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, să vină la următoarea întrunire cu propuneri concrete privind noile reglementări: „Vă rog, domnule ministru, să avem propuneri faţă de noile regle-mentări. Nu mai toleraţi atâta situaţia asta”.

Premierul vrea ca domeniul să fi e reglementat cu adevărat: „Dacă legea stabilește că dome-niul este reglementat, atunci să nu fi e formal. Dacă ei acceptă condiţiile de stat – bine, dacă nu – nimeni nu-i impune să facă business”.

Astfel, guvernarea promite să lupte dur cu afaceriștii dubioși din domeniu, cu companiile fantomă care stau în spatele acestora și cu cei care tolerea-ză respectiva situaţie. Noi ne întrebăm dacă se dorește într-adevăr acest lucru și dacă nu ni se promite doar o luptă cu fantomele.

Ioana FLOREA, FLUX

Benzină şi motorină cu iz de corupţie Benzină şi motorină cu iz de corupţie Producătorii agricoli consideră nejustifi cată re-centa majorare a preţurilor la benzină și moto-rină și cer intervenţia statului și adoptarea unor măsuri efi ciente care ar permite controlul pre-ţurilor la carburaţi. În cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii Uniunii Asociaţiilor Pro-ducătorilor Agricoli UniAgroProtect, Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Republica Moldova și Federaţiei Agricultorilor din Republica Moldo-va „AGROinform” și-au exprimat nemulţumirea în legătură cu situaţia de pe piaţa petrolieră din Republica Moldova și incapacitatea structurilor abilitate de a face ordine în acest domeniu.

Recolta de struguri: puţin, dar bun

În pofi da secetei nemiloase din vara anului acesta, cultivarea strugurilor a adus totuși un venit stabil celor care activează în sectorul vitivinicol. Aceasta este constatarea făcută de chiar ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. Ministrul a declarat că în anul acesta, preţul la struguri a fost cu 70 la sută mai mare decât în anul trecut, viticultorii reușind să-i vândă producătorilor de vin la preţul de 4,5-5 lei pentru un kg.

Ministrul Bumacov a mai spus că potrivit pronosticurilor spe-cialiștilor, producţia globală de struguri pentru anul acesta este estimată la 540 de mii de tone, inclusiv, soiuri pentru vin – 480 de mii de tone și 60 de mii de tone – soiuri de masă. Calitatea înaltă a strugurilor, a mai spus Vasile Bumacov, va permite vini-fi catorilor să prepare vinuri alese și să sporească astfel volumul producţiei vinicole exportate peste hotare, asigurându-și un venit pe potriva efortului depus.

Aceste declaraţii ministrul Agriculturii le-a făcut în cadrul unei vizite de lucru efectuate la Întreprinderea de Stat „Combinatul de vinuri de calitate „Mileștii Mici”, unde în prezent este în plină desfășurare recoltarea strugurilor de soiuri tehnice.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii, directorul acestei întreprinderi, Gheorghe Castraveţ, a constatat, la rândul lui, că anul agricol curent este difi cil și pentru viticultori, însă, cu toate că seceta a afectat plantaţiile, dacă s-au efectuat în termen toate operaţiile tehnologice, atunci s-a reușit obţinerea unei recolte bune: de la 8 la 10 tone de struguri. Dat fi ind că recolta de struguri este una de calitate, și vinul va fi de cea mai înaltă probă.

FLUX

Ruşii au declarat RĂZBOI

porumbului modifi cat genetic Rusia și-a suspendat impor-turile de porumb modifi cat genetic comercializat de gi-gantul american al industriei agroalimentare Monsanto, după publicarea unui studiu șocant privind toxicitatea uneia dintre culturi, relatea-ză AFP.

Potrivit unui comunicat publicat săp-tămâna aceasta pe site-ul Agenţiei ruse pentru protecţia consumatorului, Rospo-trebnadzor, “importarea și comercializarea în Rusia a porumbului OGM NK603 (al Monsanto) sunt temporar suspendate”, până când cercetătorii ruși examinează studiul în cauză, iar UE își exprimă poziţia cu privire la această problemă.

Echipa lui Gilles-Eric Seralini, profesor de biologie moleculară la Universitatea Caen (Franţa), a realizat un studiu alar-mant care identifi că boli grave, inclusiv tu-mori, la cobaii hrăniţi cu porumb modifi cat genetic comercializat de Monsanto.

Un purtător de cuvânt al Monsanto, ci-tat de Wall Street Journal, a minimalizat im-portanţa deciziei Rusiei pentru companie. “Rusia este un exportator net de cereale, așadar impactul suspendării temporare ar trebui să fi e minim”, a declarat acesta.

Sursa: Agerpres

Procesul de temperare a eco-nomiei moldovenești urmărit pe parcursul ultimelor luni s-a stabilizat, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp, constată analiștii Expert-Grup în ultimul număr al studiului „Realitatea Economică”. To-tuși, ultimele date publicate de BNM și BNS scot în eviden-ţă o evoluţie relativ ambiguă a economiei moldovenești. Acestea, potrivit experţilor, ne-au adus atât vești bune, care inspiră un anumit opti-mism, cât și vești proaste, care ne reamintesc de vulnerabili-tatea ţării noastre la difi cultă-ţile economice din regiune.

Evoluţiile economice pozitive Volumul total al creditelor noi a crescut

cu 7,8% în iulie faţă de aceeași lună a anului precedent, după o scădere cu 12% în iunie. Creșterea a fost determinată preponderent de creditele în lei acordate persoanelor fi zice (+30%) și a celor în valută străină acordate persoanelor juridice (+8,4%). O asemenea expansiune a creditării este un fenomen mai puţin obișnuit în condiţiile unor riscuri ma-croeconomice sporite, dar și având în vedere abordarea tradiţională foarte conservativă a băncilor moldovenești vizavi de activele sale. Prin urmare, cauza ţine mai degrabă de combinaţia dintre excedentul de lichidi-tăţi din cadrul sistemului bancar și politica monetară acomodativă promovată de BNM. Totuși, cel mai probabil, principalii benefi ci-

ari ai acestor împrumuturi sunt clienţii fi deli ai băncilor, care dispun și de istorii creditare favorabile. Iar sursele de fi nanţare rămân în continuare o constrângere majoră pentru mediul de afaceri autohton, în special pen-tru întreprinderile mici și mijlocii.

Volumul transferurilor de peste hotare în favoarea persoanelor fi zice a crescut cu 4,5% în iulie 2012 faţă de luna respectivă a anului trecut. Evoluţia este determinată de transferurile din Federaţia Rusă: cele ex-primate în ruble rusești au crescut cu 46%. În același timp, transferurile exprimate în euro, majoritatea din care provin din UE, au diminuat cu 9,6 la sută, relevând situaţia economică mai difi cilă din această regiune. Evident, creșterea remitenţelor este o veste bună doar pe termen scurt, atât timp cât acestea compensează într-o anumită mă-

sură defi citul de cont curent și susţin cererea internă. Creșterea volumului banilor în

circulaţie cu 11,4% în iulie faţă de anul precedent. Indicatorul respectiv

refl ectă, de regulă, consumul fi nal și inter-mediar, care este un rezultat al creșterii creditelor noi și al remitenţelor. La rândul său, acesta explică îmbunătăţirea dinamicii importurilor și a încasărilor fi scale din TVA și accize.

Veşti proaste care umbresc tendinţele pozitive Reducerea exporturilor cu 10% în iulie

2012 faţă de iulie trecut, după o creștere de 3,7% în luna precedentă. Aceasta a fost determinată preponderent de răcirea cererii din ţările UE (exporturile în UE au diminuat cu 23,5%). Totodată, remarcăm și încetinirea vizibilă a exporturilor moldovenești spre CSI, de la o rată de creștere de 6,7% în iunie la doar 0,2% în iulie, faţă de anul precedent, fapt ce denotă înrăutăţirea situaţiei econo-mice și pe aceste pieţe.

Rămâne nefavorabilă și calitatea por-tofoliilor bancare. Ponderea deducerilor la pierderi pentru credite în total credite a constituit 5,12% în luna iulie, fi ind în creș-tere continuă de la începutul anului, când aceasta a fost de doar 3,59%. Fenomenul dat se explică, pe de o parte, de înrăutăţirea situaţiei fi nanciare a clienţilor bancari, iar pe de altă parte, de nivelul înalt de incertitudi-ne privind perspectivele macroeconomice imediate.

Concluzia experţilor este că în următoa-rele luni ne-am putea aștepta la stabilizarea economiei moldovenești, evident în absenţa unor șocuri economice majore. Însă norii de incertitudine rămân să planeze deasupra economiei naţionale și regionale. De aceea, momentul relansării economice ferme nu poate fi anticipat cu precizie și este foarte posibil să întârzie. Aceasta depinde de cali-tatea reformelor și a guvernării economice și de situaţia economică externă și alţi factori ce nu pot fi infl uenţaţi pe intern.

FLUX, cu referire la expert-grup.org

Veşti bune şi veşti proaste pentru economia moldovenească

Indicele Compozit Anticipator, medie mobilă pentru ultimele 4 luni (MA-4)

Sursa: Calculele EG în baza datelor BNM, BNS și Logos-Press;

Prima de asigurare obligato-rie de asistenţă medicală în sumă fi xă pentru persoanele care nu sunt ofi cial angajate în câmpul muncii va fi de 3 318 lei în anul 2013. În acest an, poliţa de asigurare me-dicală a constituit 2982 de lei. Dacă în anul 2012 poliţa a costat cu 210 lei mai mult decât în 2011, pentru anul următor această mărime este aproape dublă, adică vom plăti cu 336 de lei mai mult.

Această prevedere se conţine în proiec-tul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013, aprobată de Guvern pe data de 26 septembrie. Do-cumentul prevede venituri în cuantum de 4 miliarde 78 de milioane de lei, cheltuieli în sumă de 4 miliarde 178 de milioane, cu

un defi cit de 100 de milioane de lei.

Ministrul Sănă-tăţii, Andrei USA-TÂI, a menţionat că, în comparaţie cu anul 2012, pentru anul 2013 este pro-gnozată majorarea veniturilor și chel-tuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medica-lă cu 3,8% și 4,9%, respectiv, cu acoperirea deficitului din contul soldului mijloacelor bănești format la începutul anului 2013.

Se va păstra norma reducerii cu 50% din mărimea poliţei de asigurare pentru persoanele care o vor cumpăra în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii și a reducerii de 75% pentru proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă.

Pentru anul 2013, în sistemul de asi-

gurări obligatorii de asistenţă medicală se preconizează includerea a 51 de mii de persoane fi zice cu reședinţă sau domiciliul în Republica Moldova. Transferurile în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013 va constitui în total 2 miliarde 143 de milioane de lei, care sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2013.

FLUX

Vom plăti cu 336 de lei mai mult pentru poliţa de asigurare medicală

Atunci, daţi-mi voie să scriu și eu o

scrisoare domnului ministru, în numele

meu personal și al celor de alde mine,

care, eventual, putem fi priviţi ca niște

vaci de muls.

Mult stimate domnule ministru!Mult stimate domnule ministru!Noi, cetăţenii acestei ţări, care am ră-

mas aici, care muncim ofi cial și ne plătim

impozitele, nu ne supăram pe statutul

nostru de vaci de muls. Noi, cu bruma

de impozite pe care o asigurăm, suntem

gata, fără nici o problemă, să asigurăm

pensiile (chiar și așa mizere cum sunt)

pentru bătrânii lăsaţi de copiii lor fără

sprijin, în timp ce ei se afl ă la muncă peste

hotare, să asigurăm salariile (așa cum sunt

ele) pentru profesorii care le învaţă copiii

și pentru medicii la care apelează atunci

când revin acasă (pentru că în Europa sunt

prea scumpi).

Noi vom aduna banii necesari pentru

returnarea creditelor acordate pentru

reparaţia drumurilor, care acum moldo-

venilor veniţi în vacanţă li se par oribile,

iar vinieta, pentru care este o povară im-

posibilă, de dus pentru aceștia.

Noi suntem nespus de bucuroși de

modul în care se petrec lucrurile în Mol-dova în perioada sărbătorilor de Paști și în perioada estivală, când ei, reveniţi acasă, doresc să-și rezolve problemele cât mai urgent, strecurând banii (probabil, cei eco-nomisiţi pe vinietă) celor care le rezolvă aceste probleme și aducându-și propriul aport în “lupta” cu corupţia. Ne place cum evoluează preţurile la apartamente, după ce ei trag câte o raită pe acasă. Și chiar ne place modul în care oscilează cursul valutar în această perioadă.

Pentru că noi, cei rămași acasă, în mare parte, nu suntem miliardarii de Chișinău despre care tot ei amintesc în demersul lor – noi suntem vacile de muls, probabil, oda-tă ce conaţionalii noștri așa consideră.

P.S.: Nu încercaţi să-mi aprindeţi paie în cap cu argumente de tipul “nimeni nu s-a dus de bine” ș.a.m.d. Eu respect alegerea lor, respect munca pe care o fac, dar mă adresez acestora, revoltaţilor: domnilor, aveţi puţin bun-simţ. Eu sunt în stare să calculez cât costă taxele de autobane pe care mergeţi aproape săptămânal.

Ludmila ANDRONIC

Sursa: andronicisme.blogspot.com

Eu, vaca de muls...“Domnule Negruţă, vă rugăm să nu priviţi diaspora ca vacă de muls a Repu-blicii, ocupaţi-vă mai bine de impozitarea miliardarilor din Chișinău” – iată un citat dintr-o recentă scrisoare a diasporei mol-dovenești adresată ministrului Finanţe-lor cu ocazia anunţării preţului la vinietă pentru mașinile cu numere de înmatricu-lare străine.

28 SEPTEMBRIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Pictorul a recunoscut că la înce-put a fost atras de o altă formă de exprimare artistică. „Iniţial, lucrările mele erau niște schiţe de sculptură. Însă am găsit un refugiu în pastel. Acesta m-a cucerit ca tehnică. El are posibilitatea de a crește, de a reda mai multe nuanţe. Am peste 1000 de nuanţe în pastelurile mele”, povestește Eugen Sterpu.

A debutat în 1984 în cadrul unui șir de expoziţii de sculptură și pictu-ră (pastel). Este membru al Uniunii Artiștilor din Estonia, iar televizi-unea publică estoniană a difuzat recent un fi lm documentar despre viaţa și activitatea acestuia, prezen-tându-l drept un artist plastic de reper pentru arta contemporană.

La 26 septembrie, pentru pri-ma dată, Eugen Sterpu și-a expus lucrările acasă. Sala de la Parter a Muzeului Naţional de Arte din Chi-șinău a fost neîncăpătoare pentru cei care au venit să-l salute sau să-l cunoască.

Expoziţia cu genericul „Chiși-nău–Tallinn–Chișinău” reunește 20 de lucrări ale artistului, realizate în maniera sa specifi că, pe hârtie ab-razivă, într-o tehnică de o precizie și o claritate aproape fotografi că, care transmit o încărcătură emoţi-onală deosebită. În pofi da faptului că lucrările sunt executate pe hârtie abrazivă, se creează impresia că tablourile sunt pictate pe pânză de catifea, iluzia optică se datorează manierei artistului de a lucra cu culorile și de a le suprapune într-o ordine exactă, cu o siguranţă de matematician.

Referindu-se la lucrările expuse, Tudor Zbârnea, directorul Muzeului

Naţional de Arte, a menţionat că Eugen Sterpu „știe să-și situeze emoţiile artistice la limita realului și irealului, ceea ce-l face să fi e și mai interesant și să intereseze și amatorii de artă”.

În deschiderea evenimentului, Tudor Braga, critic și istoric de artă, a schiţat un succint profi l de creaţie al artistului, subliniind: „În 1992 l-am întâlnit pe Eugen Sterpu în atelierul lui Manevici și am afl at că este sculptor și pedagog în domeniul învăţământului artistic. Dar probabil că atmosfera anilor ’90 nu era propice pentru afi rma-rea calităţilor și chemării sale și a mers la Tallinn. Eugen Sterpu nu este un om care habitează și supravieţuiește oricum, este un artist plastic înalt apreciat în Estonia. Am văzut că este inclus în colecţii de referinţă a plastici-enilor din generaţia mai tânără și este frumos când un moldovean de-al nostru devine un artist vital într-un mediu artistic străin. (...) Eugen deja este pe un traiect si-gur al afi rmării și al ascendenţei, ne demonstrează o măiestrie sub aspect tehnic fără precedent în cultura noastră. Sub aspect tehnic, pastelurile lui Eugen Sterpu sunt aproape capodopere. Cât privește partea cea mai importantă, idea-tică, el este un artist plastic care cred că în copilărie a citit multe povești și fantezia suprarealului și realitatea creează un amalgam excepţional. Noi observăm că ar-tistul este un fi losof care vrea să imortalizeze această clipă la nivel de simbol, de parcă ar fi expresie a eternităţii. Faptul de a fi învăţat

la Tallinn și având colegi precum

Platon, Bolboceanu, Chișcă, Tâciuc

și alţii ne demonstrează că acolo

unde este o școală autentică, chiar

și dintr-un sat îndepărtat precum

Dămășcanii, se extrag și se fecun-

dează talente care pot concura cu

orice artist de pe mapamond. O

concluzie ar fi că școala noastră

de acasă este una, hai să-i zicem,

slăbuţă. Să sperăm că pictorul își

va lua o vacanţă de câţiva ani și

va reveni în învăţământul artistic,

ca să revigorăm astfel ceea ce s-ar

cuveni să se dezvolte, pentru ca în

jurul dvs. și la dvs. acasă să rămână

o atmosferă care ne-ar asigura per-

spective în dezvoltarea artei”.

30.XI.198530.XI.1985O situaţie alarmantă: ca nicicând altădată,

astăzi, responsabilii de a publica, edita, difuza literatura – citesc această literatură cu mai multă suspiciune, neîncredere, căutând sub-texte acolo, unde ele, de cele mai multe ori, nu există. Iar dacă nu sunt, ei le inventează, pentru a deforma naturaleţea, fi rescul, cu-loarea umană, artistică a ceea ce le cade sub ochii sașii ai sufl etului lor schilodit de ideolo-gie și lașitate. Nu, prin alte părţi ale URSS nu e la fel; la noi însă, prea multe sterilităţi, ca să nu le zicem secături, sunt împuternicite să „apre-cieze” arta, neînţelegând nimic în ea. Vorba vioristului Serghei Lunchevici, care i-a spus lui Konstantinov: „Eu nu mă tem de ministrul culturii, ci mă tem de cultura ministrului”. Konstantinov-ministrul – nimeni…

Dacă a ajuns Va. Ba. să fi e portavocea Academiei, s-a zis cu nivelul general al criticii. Ăsta care nu știe a lega două vorbe când este lăsat la tribună. Să aprecieze cri-tica de teatru sau revista „Moldova”? Halal! Fiul maimuţei.

4.XII.19854.XII.1985Ieri, împreună cu Gr. Vieru, Aurel Guţu,

pictorul Munteanu, – o întâlnire cu elevii și

pedagogii din Horodiște, Călărași. Guţu are aici o expoziţie. Mărturii, recitaluri. Directo-rul de sovhoz, Lesicinschi, este consătean cu Vieru. În ultimii ani, a făcut multe pentru primenirea spre bine a localităţii – foarte frumoase – codrene.

Vieru îi întreabă pe cei mai mici dacă știu cum se scrie poezia. Dintr-odată – foarte multe mâini ridicate (obișnuinţa elevului de a reacţiona pe negândite), apoi rămân ridi-cate doar două mâini. Un băieţel răspunde că poezia se scrie „în rânduri”. O fetiţă – că se scrie frumos.

Croncănitorul Corbu, când mi-a imputat în revista „Nistru” că scriu sub infl uenţe… religioase, nu a simţit sau nici nu a vrut să vadă că, în poezia „Din prag”, am scos no-ţiunile (strană, precreștin) din contextul lor ritualic sacral, plasându-le într-un sistem artistic cognitiv laic-literar. Noţiunile „ies” din timpurile sacral-primordiale, preisto-rice, îmbinându-se cu elemente moderne („legea gravitaţiei”) într-un cadru istoric distinct. Probabil, tipul e departe de a fi atât de receptiv. De altfel, dogmatic ca și „cugetătorul” Dolgan.

14.XII.198514.XII.1985De la 10 – la 18, ore de suportare a „rea-

lizărilor” muzicii de estradă amatoristă din republică. Membru al juriului, la palatul de cultură al uzinei „Mezon”. Câte ceva – demn de atenţie. Dar, până la urmă, bătaia seacă a tobelor electronice (au ajuns și din astea la amatori!) te scoate din pepeni. În juriu – și A. Dănilă, C. Rusnac, I. Păduraru, E. Mamot, G. Dolinţă, I. Bolboceanu ș.a.

Vineri, la US, eșuarea cu succes a unei adunări privind dramaturgia. În ultimii ani, eșecurile se întâmplă des. Diriguitorii trebu-ie diriguiţi serios, până la izgonire.

În redacţie („LA”), am strâns bani pen-tru piatra de mormânt a pictorului Aurel David.

16.XII.198516.XII.1985Un vis de o claritate uimitoare – vizită la

George Călinescu! Parcă ar fi fost directorul unei rezervaţii arhitecturale-culturale de stat, însă afl ată într-o stare deplorabilă. De la distanţă, îmi arăta și unele manuscrise de ale sale.

23.XII.198523.XII.1985Vineri am plecat la Cernăuţi – nunta Licăi,

fi ica nașei Dina Cocea. În restaurantul „Kiev”. Nașii – Dragoș și Domnica de la Cihor.

I-am făcut o vizită lui Ilie Zegrea.Impresiile au încă a se decanta.Detaliu: un atlant ce „sprijină” o construc-

ţie arhitecturală – obișnuită ai zice. Numai că peste umeri are aruncată o blană de leu: să-i fi e mai moale.

28.XII.198528.XII.1985O amintire. Acum vreo zece ani, din

partea ziarului „Tinerimea Moldovei”, am participat la o conferinţă de presă cu oca-zia inaugurării circului din Chișinău. Chiar acolo, în jurul arenei, se puneau întrebări și se dădeau răspunsuri. Gazdele ne vorbeau despre cât de complicată e munca actorului de circ. Și chiar invitase, pe cine ar dori, să încerce să-și ţină echilibrul pe un odgon întins, în timp ce la un capăt al lui cineva îl agită. Câţiva „cutezători” s-au ţinut pe el ciob de timp. M-au invitat și pe mine – „to-varășul cu fi gură atletică”. Poate de unde pantofi i mei aveau talpă elastică, l-am făcut pe „agitatorul” de la capătul otgonului să depună eforturi serioase, pentru ca să mă poată scoate din echilibru. Da, atunci am cucerit și eu… aplauze pe arena circului!

Respectiv, mi s-au făcut și complimente, că, chipurile… mi-am greșit vocaţia, vâ-rându-mă în ziaristică și nevenind la circ. Dar – nicio greșeală, prieteni-circari!

2.VI.20022.VI.2002Din jurnalul Sandei Stolojan „Ceruri noma-

de” afl u că, în ianuarie 1992, ziarul Le Monde a publicat în facsimil cele(p)ra notiţă prin care Churchill, cel umfl at cu glorie deșartă, mai apoi, îi propunea lui Stalin, la 9 octombrie 1944, împărţirea Europei de Est, exprimată în… procente (ce meschinărie bruto-britani-că!). Imunda fi ţuică e scrisă de laba englezului și, până să ajungă în laba ruso-caucazianului, a fost tradusă de interpretul Kremlinului. Dna Stolojan scrie: „Când te gândești că am trăit acel moment, fără să știm ce semnase Churchill, noi, anglofi lii! Viaţa noastră avea să fi e dată peste cap, istoria nefericitei Românii era deja pecetluită și noi aplaudam victoria aliaţilor! Eram „atribuiţi” în proporţie de 90% lui Stalin, dar lumea era convinsă că americanii nu vor abandona România!” Murdară afacere. Ce spirite de cocină sunt politicienii alde „bra-vul” britanic… netitanic!

Iar acum – „pilula basarabeană” pe care Sanda Stolojan o oferă, în jurnal, pe 2 februarie 1993. Așadar, atenţie!: „De la 28 la 30 ianua-rie am însoţit vizita ofi cială a președintelui Republicii Moldova în Franţa. Mircea Snegur seamănă extraordinar cu Brejnev, iar soţia lui, o rusoaică corpolentă, este o copie perfectă a soţiilor demnitarilor sovietici. A sosit înconju-rat de vreo zece miniștri și parlamentari. Am auzit toate felurile posibile de a pronunţa românește, de la accentul cel mai pur la cel mai rusesc… Mircea Snegur este un fost pre-ședinte de colhoz… Principala preocupare a președintelui moldovean a rămas însă, înainte de toate, îmbutelierea vinului, până de curând

vândut exclusiv în Rusia cu cisternele. Moldo-venii cer ajutorul francezilor, mari specialiști în domeniul viticol.

…La sfârșitul mesei care a urmat, moldove-nii se distinseră, înveseliţi de vinurile franceze. Unul dintre ei, care fi gura pe lista personalită-ţilor ca „prieten personal al președintelui”, un cântăreţ de la Opera din Chișinău, a fost cât pe ce să înceapă să cânte, dar a înţeles că nu era momentul… (Nota mea, L.B.: Slavă Domnului! În schimb, în America, un alt „prieten personal” al lui Snegur i-a cântat clintitor de emotiv lui Clinton din tărtăcuţe și ţevi de eșapament.) Dincolo de fi zicul lui de aparatcik, Mircea Sne-gur este natural, pare un om sincer… În ceea ce privește România, problema unirii nici nu se pune. După el, doar 5% procente, mai ales intelectuali, doresc unirea, restul de 95% din populaţie susţine politica sa: adică unire nu, dar o întărire a relaţiilor economice și culturale cu România. Și a repetat că Ion Iliescu era de aceeași părere”.

Despre suita lui Snegur: „La acest tip de oameni este greu să descifrezi, dincolo de aerul lor simplu, unde se ascunde șiretenia politică. Pot fi sinceri, dar înainte de toate sunt aparatcici formaţi de școala sovietică”.

Apoi, câte ceva din care a intrat și în dialo-gul meu cu dl Paul de Mana (în sudul Franţei, la Die, în 1996): „În ultima zi, Mircea Snegur a dorit să-l întâlnească pe Paul Goma în par-ticular și m-a rugat să fi u de faţă. Cu această ocazie, Snegur l-a invitat pe Goma să vină în Moldova. Goma a refuzat, în felul lui obișnuit, fără menajamente. „De ce să vin? Ce să caut acolo?... Eu nu mă duc la foștii comuniști!... Eu sunt refugiat politic…”. Impenetrabil, Snegur îl ascultă zâmbind. Deputatul moldovean (G. Mazilu, reiese din dialogul sus-pome-nit. – n.m.) care asista la convorbire părea

speriat. „Eu am lăsat Basarabia mea… Cum să mă întorc acum acolo?... Știu eu cum e la voi acum… mizerie, frig… Of!...”. A intervenit nevasta lui Snegur, cu accentul ei rusesc: „Nu-i frig… nu-i frig… e cald… e curat… nu-i așa cum spui dumneata”… Am afl at în timpul conversaţiei că fi ul lui Snegur e diplomat în America, la Ambasada Moldovei pe lângă ONU… Când am părăsit salonul, Paul Goma mi-a șoptit, în lift: „Ai văzut politruci de par-tid?” I-am spus că Snegur îl poftise pe François Mitterand în Moldova. Goma: „Dacă te duci cu ei… poate mă iei și pe mine?”

În fi ne, trecut-au anii, 9 la mijloc, și iată o altă mărturisire a doamnei Sanda Stolojan într-un interviu din „Contrafort”: „Eu prefer să vă spun ce am reţinut când am fost pentru prima dată la Chișinău în 1998, ca interpretă a lui Jaques Chirac… am avut însă un șoc la care nu mă așteptam. Am constatat că mem-brii guvernului și ai parlamentului, atunci când vorbeau înde ei, se exprimau în rusește. Vorbeau românește doar în public sau în schimburile avute cu delegaţia franceză, dar înde ei vorbeau rusește. A fost pentru mine o revelaţie dureroasă care m-a pus pe gânduri. De atunci încoace au avut loc alegerile de anul trecut, care i-au adus la putere pe foștii comuniști, hotărâţi să promoveze o politică rusofi lă…”.

Și, ca să revenim la anul 1993 și la același trist contrapunct comportamental-verbal al diriguitorilor basarabeni: la 26 octombrie, Sanda Stolojan scrie în jurnal despre „noii bur-ghezi, foști comuniști, care deţin puterea în Europa de Est”, referindu-se și la componenţa unei delegaţii din Republica Moldova sosită la Banca Mondială. „Din trei miniștri moldoveni, doi au vorbit în rusă”. Voilà!

Cultur=

“Uneori cred, alteori nu, ca cei ce se tem de ceea ce speră, şi speră ştiind

că se tem”.William Shakespeare

G`ndul s=pt=m`nii

„CHIŞINĂU–TALLINN–CHIŞINĂU”„CHIŞINĂU–TALLINN–CHIŞINĂU”CALEIDOSCOP

28 septembrieEvenimenteEvenimente1066: William Cuceritorul invadează Anglia1448: Christian I este încoronat rege al Dane-

marcei1823: Leon XII este ales Papă1864: În Londra ia fi ință International

Workingmen’s Association (IWA), numită și First International

1884: A fost inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna

1939: În cel de al Doilea Război Mondial, capi-tala poloneză Warșovia capitulează

2000: În Danemarca, un procent de 53,2% refuză aderarea la euro

NașteriNașteri551 î.Hr.: Confucius, fi losof chinez (d. 479 î.Hr.)1746: William Jones, orientalist și jurist englez1803: Prosper Mérimée, scriitor francez (d.

1870)1852: Henri Moissan, chimist francez (d. 1907)1863: Regele Carlos I al Portugaliei (d. 1908)1865: Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I

al Portugaliei (d. 1951)1882: Vasile Pârvan, istoric, eseist și arheolog

român (d. 1927)1905: Max Schmeling, pugilist german1924: Marcello Mastroianni, actor italian (d.

1996)1925: Seymour Cray, Supercomputing-Pionier

american1928: Károly Ács (cel tânăr), scriitor, poet și tra-

ducător maghiar din Voievodina, Serbia1931: Valeriu Râpeanu, scriitor și critic literar

român1934: Brigitte Bardot, actriță franceză

1941: Edmund Stoiber, politician german1954: Margot Wallström, politician suedez1968: Naomi Watts, actriță britanico-australi-

ană1979: Brandon Cole „Bam“ Margera, star de

televiziune american1987: Hilary Duff , actriță si cântăreață ameri-

canăDeceseDecese1582: Iancu Sasul, domn al Moldovei1876: Costache Negri, poet și politician român

(n. 1812)1891: Herman Melville, scriitor american (n.

1819)1895: Louis Pasteur, chimist și microbiolog

francez (n. 1822)1966: André Breton, poet francez (n. 1896)1970: John Roderigo Dos Passos, scriitor ame-

rican (n. 1896)1978: Papa Ioan Paul I (n. 1912).

Eugen Sterpu, moldoveanul care a devenit un reper pentru Eugen Sterpu, moldoveanul care a devenit un reper pentru arta plastică contemporană din Estoniaarta plastică contemporană din Estonia

Leo BUTNARU

ÎNTRE BÂC ŞI SENA(Pagini de jurnal)

Eugen Sterpu este un cunoscut artist plastic basara-bean, născut în 1963, la Dămășcani, Republica Mol-dova. După absolvirea în 1981 a Colegiului Republi-can de Arte Plastice „I. Repin” din Chișinău, Eugen Sterpu a fost admis și ulterior a absolvit Institutul de Artă, specialitatea Sculptură, din Tallinn, Esto-nia, unde locuiește până în prezent. În lucrările sale observăm predilecţia adusă până la obsesie pentru forme sau, mai bine fi e spus, pentru perfecţiunea formei, care, cu siguranţă, are tangenţe cu anii de studii, ce nu puteau să nu-și lase amprenta asupra creaţiei sale.

După prezentarea ofi cială a expoziţiei, am reușit să sustrag pictorul pentru doar câteva clipe din mul-ţimea de foști colegi de facultate, școală, consăteni, artiști din alte domenii care au profi tat de eveniment pentru a-l revedea și a i se adresa lui Eugen Sterpu. Vă prezentăm o scurtă discuţie cu artistul plastic, des-pre activitatea lui din prezent și planurile sale de viitor.

- Cu ce vă ocupaţi acum la Tallinn?- Locuiesc la Tallinn pre-

cum dvs. locuiţi la Chișinău, numai că dvs. faceţi jurna-lism și eu fac pictură.

- Moldovenii care sunt nevoiţi astăzi dintr-un motiv sau altul să plece și să lucreze peste hota-re afi rmă că le este mai greu să activeze în baza meseriei pe care o au, să facă ceea ce le place, dvs. cum vă reușește?- Nu e mai greu pentru

mine. Eu sunt un artist liber, nu depind de anumite con-venienţe sau circumstanţe. Am învăţat în ţara asta și mă simt destul de bine în Estonia, dar dacă aș merge în altă parte să fac alt lucru,

pentru mine nu ar fi o pro-blemă. Dar... și iarăși dar, aș vrea odată să mă întorc defi nitiv la baștină.

- E un gând de viitor mai apropiat sau mai înde-părtat?- Depinde. Cum o da

Dumnezeu, eu nu știu.

- Așa cum au menţionat astăzi și criticii de artă prezenţi la vernisaj, sun-teţi un artist care se bu-cură de succes la Tallinn, cum reușiţi să rămâneţi în primele rânduri?- Eu nu știu dacă asta

se poate numi succes, dar particip la expoziţii și lucră-rile mele sunt văzute. Am avut o serie de expoziţii în Occident, în ţările nordice: Finlanda, Suedia, Danemar-ca, dar și în Rusia, România, Italia și toate aceste partici-pări completează un CV al artistului, care îl plasează pe un anumit loc.

- Faptul că aţi făcut școala de pictură la Tal-linn, probabil, este un avantaj din mai multe puncte de vedere.- Faptul că am făcut studii

la Tallinn și nu în Kiev, Mos-cova sau Chișinău, pentru acele timpuri când făceam eu școală, era foarte impor-tant. Acolo atunci exista o libertate de exprimare și de expunere.

- De unde găsiţi acum materie primă pentru tablourile dvs., e ușor să faci rost de atâta hârtie abrazivă?- Să știţi că e o problemă.

Ultima dată când hârtia pentru lucrări era deja pe terminate, am mers să pro-cur un sul din orașul Zapo-rojie, unde este o fabrică. Pentru început am telefonat și mi s-a spus că este hârtie. Când m-am prezentat la uzi-nă, am fost întrebat de câte vagoane de hârtie vreau să fac comandă. Am rămas perplex, ce puteam să fac eu cu un vagon de hârtie, când aveam nevoie de un singur sul? În consecinţă, a trebuit să merg la piaţa din Zaporojie, de unde am cum-părat două suluri de hârtie de bună calitate. Dar e pe terminate și aceasta și acum vreau să diversifi c tehnica, voi lucra tot pe nisip, dar cu alte materiale.

- Faceţi parte dintr-o generaţie de artiști plastici care a reușit să se impună în arta plas-tică contemporană de la noi. Mai ţineţi legătura cu ei, sunteţi conectaţi la realităţile artei plas-tice moldovenești, dvs. afl ându-vă în Estonia?- Desigur, ţin legătura

cu colegii mei, cu Iurie Pla-ton am stat într-o bancă în timpul studiilor, îmi este prieten, vorbim foarte des și nu doar cu el, și cu Mihai Demian... Urmăresc tot tim-pul ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în acest domeniu, sunt la curent cu toate concursurile, chiar dacă nu particip, dar mani-fest curiozitate pentru ele. Și vreau să spun că școala din Moldova nu este așa cum s-a exprimat Tudor Bra-ga, afi rm contrariul, școala de pictură din Moldova este puternică.

- Când veţi reveni la Chi-șinău cu o altă expozi-ţie?- Nu pot spune acum cu

exactitate asta.

- Dar când aţi fost pen-ultima dată?- Anul trecut, vara, dar

am fost doar în vizită, eu vin ocazional în Republica Moldova.

- Aţi mai expus lucrările dvs. la Chișinău?- Nu, asta este prima mea

expoziţie acasă. Dar intenţi-onez acum să perfecţionez o galerie online în care veţi putea vedea oricând lucră-rile mele. Trăim în secolul XXI și trebuie să profi tăm din plin de oportunităţile pe care ni le oferă inter-netul.

- Noi vă așteptăm cu o nouă expoziţie la Chiși-nău, ca să profi tăm de experienţa întâlnirii pe viu cu artistul și creaţia lui, și sper că acest lucru se va întâmpla cât mai curând.- Vă mulţumesc și cred că

este doar prima nu și ultima dată când ne întâlnim aici.

Nota redacţiei: Tablouri-le pot fi văzute de admirato-rii artei contemporane, dar și de publicul larg până la 26 octombrie curent.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Eugen STERPU:

„Aş vrea odată să mă întorc defi nitiv la baştină”

28 SEPTEMBRIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Educa\ie

Sărbătoarea propriu-zisă a început la Sediul Societăţii pen-tru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, unde jurnalistul Vasile Bâcu, președintele so-cietăţii sus-numite, a rostit un discurs și a prezentat invitaţii de peste hotare sosiţi la acest eveniment cultural, între ei nu-mărându-se consulul României la Cernăuţi, doamna Tatiana Popa, și senatorul sucevean Ion Irimescu, care și-a prezentat și o carte despre societatea buco-vineană aniversată, precum și poetul și prozatorul Mihai Pre-peliţă și profesorul universitar

Constantin Bahneanu, veniţi de la Moscova pe plaiurile natale pentru acest eveniment. S-a remarcat faptul că în ultimul an au existat multe apariţii edito-riale în limba română și au fost lansate cărţile mai multor scri-itori autohtoni, remarcându-se Simion Gociu, Vasile Tărâţeanu și Eleonora Schipor, ale căror opere s-au bucurat de apreci-erile condeierilor și cititorilor prezenţi. În premieră au fost prezentate și manualele școla-re în limba română destinate elevilor clasei I.

Apoi toţi românii s-au de-

plasat spre statuia lui Mihai

Eminescu, unde reprezentanţii

mai multor asociaţii culturale

din regiune și din Ţară au depus

frumoase buchete sau coroane

de fl ori. La Palatul Academic

al Universităţii de Medicină a

urmat un spectacol artistic de

o înaltă ţinută, în care s-au re-

marcat prin nivelul deosebit al

prestaţiei artistice Corul „Fiii

Arboroasei”, Ansamblul „Iz-

voraș” din Ropcea, condus de

Victoria Costinean. Interpreţii

vocali Andrei Tărâţeanu, Ana

Maria Șapcă, Ana Maria Calan-

cea, Gheorghina Pascariu, Nico-

lae Mintencu și Ilie Caraș au fost

răsplătiţi cu aplauze de publicul

entuziasmat.

Discursurile rostite de oa-

menii de cultură s-au desfășu-

rat într-o dominantă optimistă

și s-au remarcat prin calitatea

deosebită a expunerii și impor-

tanţa problemelor abordate,

printre ei scriitorul Dumitru

Covalciuc, căruia i-au aparţinut

singurele constatări amare des-

pre împlinirea a cincisprezece

ani de la semnarea Tratatului

dintre România și Ucraina, po-

etul Arcadie Opaiţ și jurnalistul

Nicolae Toma, ultimul dintre

dânșii invitându-i pe toţi cei

prezenţi să voteze în favoarea

adoptării limbii române ca lim-

bă regională. Întreaga sală a

votat în favoarea acestui drept

al minorităţii române și repre-

zentanţii tuturor societăţilor

culturale vor continua să ducă

scânteia reînvierii limbii româ-

ne în masa conaţionalilor de pe

aceste plaiuri bucovinene.

Profesorul universitar Ghe-

orghe Jernovei a remarcat cu

satisfacţie mărirea numărului

de locuri la Facultatea de Lim-

ba Română a Universităţii „Iu.

Fedkovici”, mai mulţi studenţi

de etnie ucraineană manifes-

tându-și interesul pentru lim-

ba română, aceasta devenind

atractivă odată cu intrarea

României în UE. Mihail Grăni-

ceru, președintele Consiliului

regional Cernăuţi, i-a apreciat

pe condeierii români din zonă

și și-a exprimat speranţa că vor

fi găsite surse fi nanciare pentru

aplicarea legislaţiei lingvistice,

ce va face posibilă introducerea

limbii române ca limbă regio-

nală.

După ani de prigoană sau ui-

tare, limba română pare a avea,

în sfârșit, statutul ce i se cuvine

și în regiunea Cernăuţi.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

O sărbătoare reală a limbii româneO sărbătoare reală a limbii româneLa Cernăuţi, în acest an, cea de-a XXIII-a ediţie a Sărbătorii na-ţionale „Limba noastră cea română” a avut un caracter deosebit de-oarece s-a desfășurat sub semnul împlinirii a 150 de ani de la înfi in-ţarea Societăţii pentru Cultura și Literatura Română din Bucovi-na, dar și a faptului că Ucraina, în drumul

său către UE, a adoptat o legislaţie lingvistică ce permite ca în localităţile unde minoritarii consti-tuie peste 10%, limba acestora să se ofi cializeze, devenind limbă regională. Astfel, în regiunea Cernăuţi, etnicii români vor putea să-și utilizeze limba maternă în relaţiile cu autorităţile și insti-tuţiile din zonă.

Limba română, în încă 9 şcoli alolingve

În total, în acest an de studii, proiectul edu-caţional „Integrarea socială și lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline școlare studiate în limba româ-nă” este implementat în 19 școli cu predare în limba rusă.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei, programul de instruire multilingvă a fost pilotat, în anul de studii 2011-2012, în 10 licee cu predare în limba rusă din ţară, unde mai multe obiecte au fost predate în limba română. În primul an de proiect, 29 de profesori au predat în 57 de clase alolingve 9 discipline în limba română.

În acest an, alţi 19 profesori predau în 53 de clase din alte 9 școli din ţară.

Lista obiectelor predate în limba română în cele 19 școli alolingve include: educaţia moral-spirituală, educaţia civică, educaţia plastică, educaţia tehnologică, educaţia muzicală, educaţia fi zică.

Proiectul este implementat în scopul efi cientizării politicii de predare-învăţare-evaluare a limbii și literaturii române în școala alolingvă.

Extinderea proiectului s-a făcut la recomandarea Misiunii OSCE, a expertului în implementarea politicilor lingvistice Ligi-ta Grigule. În perioada următoare, vor fi elaborate documente conceptuale ce vor permite extinderea proiectului la nivel na-ţional.

În Republica Moldova sunt 240 de școli cu predare în limba rusă.

Lista instituţiilor de învăţământ unde este implementat proiectul „Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline școlare studiate în limba română”:

- 2011-2012:1. LT „T. Șevcenko”, Briceni (discipline de studiu predate în

limba română: educaţia civică, educaţia muzicală, educaţia tehnologică);

2. LT „C. Popovici”, Râșcani (educaţia muzicală, geografi a, educaţia plastică, educaţia civică, educaţia tehnologică);

3. LT „V. Suhomlinski”, Edineţ (istoria, educaţia civică, educa-ţia fi zică);

4. LT „I. Neciui-Leviţki”, Chișinău (educaţia moral-spirituală, educaţia civică, educaţia fi zică);

5. LT „A. Pușkin”, Bălţi (educaţia muzicală);6. LT ”G. Gaidarji”, Comrat (educaţia moral-spirituală, educa-

ţia civică);7. LT „M. Guboglo”, Ceadâr-Lunga (știinţe, educaţia civică,

educaţia tehnologică);8. LT nr. 2, Taraclia (geografi a, educaţia muzicală, educaţia

fi zică);9. LT „A. Pușkin”, Ungheni (geografi a, educaţia muzicală);10. LT „M. Lomonosov”, Călărași (educaţia muzicală, educaţia

civică).- 2012-2013:1. Gimnaziul nr.14, Bălţi (educaţia moral-spirituală);2. Gimnaziul „Olimpia Panova”, Taraclia (educaţia civică,

educaţia fi zică);3. LT „Academia Copiilor”, Chișinău (educaţia tehnologică,

educaţia fi zică, educaţia plastică);4. LT „A. Pușkin”, Chișinău (educaţia civică);5. LT „M. Koţiubinski”, Chișinău (educaţia tehnologică);6. LT „D. Cantemir”, Glodeni (educaţia muzicală, educaţia fi -

zică);7. LT „V. Lupu”, Chișinău (educaţia muzicală, știinţe);8. LT „A. Cehov”, Chișinău (educaţia moral-spirituală, educa-

ţia plastică, educaţia tehnologică);9. Gimnaziul „Olga Kobâleanski”, Ocniţa (educaţia plastică,

educaţia tehnologică).

17 septembrie, data la care a început acest an școlar în România, a însemnat și introducerea clasei pre-gătitoare înaintea clasei I. Noua clasă, cu care încep cei cinci ani ai învăţămân-tului primar, este destinată integrării mai ușoare a copiilor la regimul școlar. Spre deosebire de gră-diniţă, toate activităţile desfășurate în acest an inaugural sunt organizate interdisciplinar, iar faţă de școală, întreaga pregătire se face pe bază de jocuri și elevii nu sunt notaţi în catalog. Predarea la clasa pregătitoare este asigu-rată de învăţă-torii care au fost instruiţi recent în acest sens.

Cu puţin înaintea înce-perii școlii, la Botoșani au fost organizate cursuri de formare la care au partici-pat mai multe serii de în-văţători. Timp de o săptă-mână, ei s-au specializat în domenii de formare de actualitate, precum orga-nizarea interdisciplinară a unor domenii de învă-ţare, tehnici de învăţare integrată, formarea de competenţe cheie la ele-vii din ciclul primar și pro-movarea adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii și creșterea participării la viaţa socială.

Pe lângă cele 40 de ore de studiu, în care au

benefi ciat de mentoratul formatorilor naţionali, selectaţi dintre dascălii de elită ai școlii botoșănene, cursurile vor fi continuate on-line, prin intermediul unei platforme deschise pe internet pentru instruire suplimentară, verifi -cări parţiale și discuţii pe problemele ivite în lucrul la catedră. Întregul pro-gram de studiu va fi fi nalizat în luna noiembrie, când va avea loc o evalua-re fi nală susţinută în faţa unei comisii ce va include în componenţă repre-zentanţi de la Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Școlar și Casa Corpului Didactic.

Am participat la activităţile dense ale grupei conduse de doamna pro-fesoară Daniela Orășanu, care și-a in-struit cursanţii cu deosebită măiestrie, a făcut accesibile problemele mai di-fi cile ivite în procesul de instruire și a reușit cu succes să trezească un interes ascendent al participanţilor de-a lun-gul activităţilor proiectate minuţios.

În una dintre scurtele pauze dintre activităţi, doamna profesor Daniela Orășanu a declarat pentru cititorii din Republica Moldova, între care se nu-mără și multe cadre didactice: „Acest curs a fost organizat de către Minis-terul Educaţiei, Cercetării și Sportului din România în vederea efi cientizării instruirii la clasa pregătitoare, astfel încât cei mai mici elevi să se familiari-zeze cu activitatea de la școală.

Se urmărește și îmbunătăţirea ac-cesului și a participării cadrelor didac-tice din învăţământul primar la opor-tunităţi de formare continuă bazate și pe resurse digitale, și cursuri de tip

blended learning, în vederea susţinerii formării competenţelor la școlarii mici prin organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare.

Acest curs este realizat în concor-danţă cu exigenţele europene actuale ale instruirii la clasele primare și este cofi nanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Cunosc faptul că și în Republica Moldova se depun eforturi remarca-bile pentru modernizarea învăţămân-tului și că există o bună colaborare între cele două ministere ale Educaţi-

ei, dar și între Casa Corpului Didactic din Botoșani și Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională din Chișinău. Sperăm să le fi m de folos colegilor noștri de peste Prut, dacă ni se va solicita colaborarea, atunci când va fi decisă introducerea clasei pregă-titoare și în învăţământul din această ţară”.

Dezideratul unei colaborări mai strânse între cadrele didactice de pe cele două maluri ale Prutului a fost îm-părtășit și de alţi dascăli afl aţi la curs în calitate de formatori sau cursanţi.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Debutul clasei pregătitoare în învăţământul românesc

Apărarea homosexu-alităţii este apanajul capitaliștilor, cărora nu le pasă de adevă-ratele valori umane, a declarat luni, 24 sep-tembrie, președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad într-un interviu acordat CNN. De asemenea, acesta a abordat fără mena-jamente și subiectul Holocaustului, consi-derat tabu în SUA și Europa.

Potrivit liderului de la Te-

heran, homosexualitatea este

“un comportament foarte

urât” care ar trebui condamnat

“de toţi profeţii, toate religiile

și toate credinţele”.

În timpul vizitei sale la New

York pentru a participa la Adu-

narea Generală a ONU, preșe-

dintele iranian a mai luat în derâdere oamenii politici și partidele care susţin persoa-nele cu orientare homosexua-lă doar pentru a câștiga “patru sau cinci voturi în plus”. În opi-nia lui, apărarea homosexuali-tăţii nu are nimic de-a face cu apărarea dezvoltării umane, transmite Mediafax. “Acest tip de susţinere a homosexualită-ţii este ancorată doar în gândi-rea capitaliștilor duri și a celor care sunt favorabili creșterii capitalului mai degrabă decât a valorilor umane”, a declarat el prin intermediul unui trans-lator.

Președintele Ahmadinejad, care consideră că homosexu-alitatea este dobândită și nu înnăscută, este un adept al legii islamice (Sharia) și un sus-ţinător al articolelor 108 și 110 din Codul Penal iranian, care incriminează sodomia, faptă pedepsită cu moartea.

În cadrul aceluiași interviu acordat postului CNN, Ahma-

dinejad a refuzat să intre în jocul jurnaliștilor americani, declarându-se un adept al li-bertăţii absolute în domeniul cercetării istoriei și Holocaus-tului. “Orice s-ar fi întâmplat în istorie sau nu s-a întâmplat, nu sunt în măsură să judec acest aspect. De ce aș aprecia eu asta? Sunt de părere că exper-ţii și elevii trebuie să fi e liberi să caute adevărul din spatele oricărui eveniment istoric”, a spus acesta. Președintele per-san s-a mai întrebat retoric și de ce în multe state din lume, dar mai ales din Europa, aici fi ind inclusă și România, exis-tă legi nedemocratice care

interzic cercetarea liberă a Holocaustului, fi ind pedepsite cu amenzi usturătoare și chiar ani grei de închisoare emiterea oricăror judecăţi contrare cu varianta istoriei ofi ciale.

În prealabil, în luna august, liderul de la Teheran a stârnit din nou controverse interna-ţionale după ce a catalogat Holocaustul drept “o mare minciună”, folosită pentru jus-tifi carea creării Israelului. De asemenea, acesta a patronat în 2006 o conferinţă cu parti-cipare internaţională pe tema Holocaustului, desfășurată în Iran.

Sursa: FrontPress.ro

CNN:

Ahmadinejad despre HOMOSEXUALI şi HOLOCAUSTAvând în vedere succesul

cursurilor de limba ro-mână iniţiate de Amba-sada României la Beirut, cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR) și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), dar și cererea importantă din partea tinerilor care doresc să studieze în ţara noas-tră și din partea celor proveniţi din familii mixte, predarea cursuri-lor de limba română va fi extinsă în Liban. Pentru prima dată în Orientul Mijlociu, două școli liba-neze vor integra cursuri de limba română pentru străini în programul de ore opţionale cu sprijinul Ambasadei României în Liban.

Această noutate a fost comu-nicată redacţiei FLUX, printr-un mesaj trimis prin poșta electro-nică, de primul secretar al Am-

basadei României în Republica Liban, dr. Dan Stoenescu.

În mesaj se mai spune că în urma unor discuţii dintre am-basadă și conducerea Liceului Amlieh din Beirut și a Liceului Saint-Elie din Darb El Sim, s-a obţinut acordul introducerii opţionale a cursurilor de limba română în curriculumul ofi cial al acestor instituţii de învăţă-mânt. Astfel, aceste cursuri vor fi fi nanţate de liceele menţio-nate, două ore pe săptămână, iar orele de predare vor fi asigu-rate de cadre didactice membre ale comunităţii românești care

deja lucrează la aceste instituţii de învăţământ.

În Beirut, începând cu data de 5 octombrie 2012, doamna profesoară Anca Chaito va pre-da la Liceul Amlieh din Dahye, Beirut, cursuri de limba română pentru elevii din ciclul gimna-zial. În Darb El Sim, regiunea Saida, doamna profesoară Ra-mona Rus Mondalek va pre-da cursuri la Liceul Saint-Elie, pentru ciclul primar începând cu data de 4 octombrie 2012. Printre elevii acestor licee se afl ă inclusiv copii de origine ro-mână. În viitor se intenţionează

stabilirea unor schimburi de experienţă cu școli și licee din România.

Cursurile de limba română la cele două licee vor demara sub patronajul Ambasadei Ro-mâniei la Beirut și cu sprijinul Asociaţiei România-Levant. DRP va transmite abecedare românești școlilor menţionate prin ambasadă, iar ICR va spri-jini acest proiect pilot cu alte materiale didactice. La aceste cursuri vor participa aproxima-tiv 100 de elevi, se mai arată în mesajul Ambasadei României din Liban.

PREMIERĂ ÎN ORIENTUL MIJLOCIU:

Cursuri de limba română în programa şcolilor libaneze

28 SEPTEMBRIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Spumă cu caşcaval şi crudităţi

Ingrediente: 200 g cașcaval, 4 linguriţe hrean ras, 1/2 măr, 2 ouă fi erte tari, 3 lin-guriţe maioneză, 1 linguriţă muștar, sare, piper, pătrunjel (după gust), 1 baghetă cu susan

Mod de preparare: Se spală bine hreanul și se dă pe răzătoare. Se adaugă cașcava-lul ras, maioneza, mărul dat pe răzătoare, muștarul și ouăle fi erte tăiate mărunt, iar la fi nal se pun sare și piper, după gust. Se amestecă foarte bine toate ingredientele și se lasă la frigider timp de 10 minute. Bagheta cu susan se taie felii, se întinde pasta și se decorează cu bucăţele rase de măr și frunze de pătrunjel.

Dovlecei umpluţiIngrediente: 4 dovlecei, 400 g carne to-

cată de porc, 30 g orez, 2 cepe, 2 ardei, sare, piper boabe și măcinat, 1-2 legături mărar, 1 legătură pătrunjel, 1 ou, 150 g pi-ure de roșii, 100 ml smântână, 20 ml ulei fl oarea-soarelui

Mod de preparare: Se taie și se scoate miezul și se lasă să se scurgă pe un pro-sop absorbant. Se taie ceapa solzișori și se călește în ulei atât cât să devină trans-parentă, apoi se lasă să se răcorească.

Se pune carnea tocată într-un bol și se amestecă cu ceapa, orezul și cu ardeii to-caţi mărunt. Se adaugă oul și condimen-tele. La sfârșit, se adaugă verdeaţa toca-tă mărunt și se frământă bine. Se umplu dovleceii cu carne și se aranjează în tava unsă cu ulei. Printre dovleceii umpluţi se strecoară și miezul de dovlecel, și piureul de roșii. Se lasă să fi arbă la foc potrivit. Se adaugă apă călduţă dacă mai este nevo-ie și se bagă în cuptor să se rumenească. Se servesc cu smântână și se ornează cu mărar.

Fasole cu sos alb şi ceapăIngrediente: 1 kg fasole verde, 2-3 cepe,

50 g unt, 2 linguriţe ulei, 1 linguriţă boia dulce, sare, piper, 2-3 linguri pesmet, 1-2 linguriţe făină, 300 ml lapte, 1 linguriţă nucșoară

Mod de preparare: Fasolea se fi erbe în apă cu puţină sare. Ceapa se taie ronde-le și se rumenește în ulei. Între timp, se topește untul, se adaugă făina cernută și laptele călduţ. Se condimentează cu sare, piper măcinat și nucșoară. Se tapetează

o tavă cu unt și cu pesmet, se pune faso-

lea fi artă, sosul alb și se dă la cuptor 30

de minute. Se servește ornată cu ceapa

rumenită.

Friptură de pui Ingrediente: 1 pui de aproximativ 1,2

kg, 1 ceapă, 2-3 morcovi, 2 linguri ulei, 5-6

felii bacon, 1 portocală, 1 grepfrut, sare,

piper, 1 ceașcă vin rose, verdeaţă uscată

(salvie, rozmarin)

Mod de preparare: Puiul se curăţă, se

spală și se tapetează cu un șervet absor-

bant să se usuce. Se dă cu un praf de sare

și de piper peste tot și se stropește cu

zeama de la jumătate de grepfrut. Se înfă-

șoară într-o folie transparentă și se lasă la

rece o oră. Cuptorul se încălzește. Se unge

un vas cu ulei și se formează un strat din

legume (ceapă și morcovi tăiaţi în bucăţi).

Se dau cu sare, apoi se așază puiul acope-

rit în felii de bacon. Se presară verdeaţă,

se stopește cu vin și se coace în cuptorul

încins, la foc potrivit, aproximativ o oră.

Din când în când se mai stropește cu so-

sul din tavă, iar cu 15 minute înainte de

a fi gata, se adaugă restul de grepfrut și

portocala tăiate felii.

Brioşe cu lămâie şi macIngrediente: 225g de făină, amestecată

cu 2 linguriţe praf de copt, 175g de zahăr

tos, coaja rasă de la 2 lămâi, 1 lingură se-

minţe de mac, prăjite, 3 ouă, 100g de ia-

urt, 175g de unt, topit și răcit

Pentru glazură: 225g de unt, la tem-

peratura camerei, 400g de zahăr pudră,

cernut, zeama de la 1 lămâie, colorant

alimentar galben, fl ori din napolitană sau

marţipan, pentru decor

Mod de preparare: Se amestecă făina,

zahărul, coaja de lămâie și seminţele de

mac într-un bol mare. Se amestecă sepa-

rat ouăle cu iaurtul, apoi se adaugă peste

ingredientele uscate împreună cu untul

topit. Se amestecă din nou, cu o lingură

de lemn sau cu un tel, până se elimină

toate cocoloașele. Se toarnă apoi în for-

me. Se coc timp de 20-22 min. Brioșele

trebuie să nu fi e rumenite. Pentru glazu-

ră, se bate untul cu un tel sau cu un mi-

xer, până devine cremos. Apoi se adaugă

treptat zahărul și zeama de lămâie. Se

amestecă încontinuu adăugând coloran-

tul alimentar pentru a obţine o culoare

galben pal. Se pune crema într-un poș cu

un vârf în formă de stea. Se decorează fi e-

care brioșă în parte.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B6Vitamina B6 se mai numește piridoxină și face parte din complexul de vitamine B. Este o vitamină hi-drosolubilă. Este

solubilă în apă și alcool, rezisten-tă la căldură, sensibilă la aer și lumină.

Doza zilnică recomandatăDoza zilnică recomandatăLa copii se recomandă 0,6-1,6 mg pe zi, la

adolescenţi și adulţi 2-2,2 mg zilnic, iar la gravi-de, femeile care alăptează și cele care iau anti-concepţionale, doza recomandată e mai mare.

Surse de vitamina B6Surse de vitamina B6Piridoxina se

găsește în droj-dia de bere, ce-reale integrale, vegetale verzi, cartofi , soia, fructe oleagi-noase, lapte, ouă, organe de vită.

Flora intestinală sintetizează o cantitate de vitamina B6, procesul de sinteză fi ind favorizat de un regim vegetarian bogat în celuloză.

Rolul vitaminei B6Rolul vitaminei B6- rol important în metabolismul grăsimilor și

acizilor aminaţi;- intervine în metabolismul intermediar, în

special la nivelul sistemului nervos;- utilă în procesul de formare a acidului clor-

hidric necesar în digestie;- utilă în formarea hemoglobinei;- rol în buna funcţionare a sistemului imuni-

tar, având un rol important în formarea anticor-pilor;

- este un stimulent muscular și un factor de creștere;

- este necesar pentru absorbţia magneziului;- încetinește evoluţia osteoporozei, fi ind ne-

cesară alături de calciu și vitamina D3;- acţionează ca un slab diuretic natural;- are acţiune benefi că asupra pielii;- reduce spasmele musculare nocturne, câr-

ceii;- efi cientă în tratamentul diabetului zaharat

și al alcoolismului;- ajută la conversia triptofanului în vitamina

B5 (acid pantotenic).

Carenţa de vitamina B6Carenţa de vitamina B6Cazurile de defi cit de piridoxină sunt rare,

ele apărând în condiţiile unui aport alimentar insufi cient, unei malabsorbţii intestinale (alco-olici), unei creșteri a necesităţilor, în cursul unor tratamente (hemodializă), în cazul unui abuz de antibiotice și a unor diete cu proteine în exces.

Se manifestă mai ales prin dezordini la ni-velul sistemului nervos, determinând la copii apariţia convulsiilor, iar la adult a nervozităţii, insomniei, irascibilităţii, tulburărilor neurolo-gice, polinevritei, glositei, scăderii în greutate. Carenţa de piridoxină determină și furnicături și amorţirea extremităţilor, scăderea rezisten-ţei la infecţii prin slăbirea sistemului imunitar, anemie.

Excesul de vitamina B6Excesul de vitamina B6Hipervitaminoza nu determină fenomene to-

xice. Când este luată în exces sunt citate tulbu-rări neurologice.

Important de reţinutImportant de reţinutFemeile care iau anticoncepţionale au nevoie

de o creștere a dozei de piridoxină.Persoanele care au o dietă bogată în proteine

necesită și ele o suplimentare cu piridoxină.Pacienţii care fac tratament cu antibiotice tre-

buie să-și crească doza de vitamina B6.Piridoxina este contraindicată bolnavilor de

Parkinson.Alcoolul, cafeaua și tutunul sunt antagoniști

ai piridoxinei.Acţiunea vitaminei B6 este sporită atunci

când este luată concomitent cu vitaminele B1, B2, B5, C și magneziu.

Vitamina B6 este efi cientă împotriva calculi-lor renali dacă e asociată cu magneziu. Asociată cu zinc este folosită împotriva impotenţei.

Livingul este încăperea în care ne petrecem o mare parte din zi. Dacă dorești să reamenajezi livingul, dar nu vrei să renunţi la mobila pe care o ai, afl ă la ce ele-mente trebuie să apelezi, pentru a-i schimba aspectul.

Corpuri de iluminatCorpuri de iluminat

Atunci când îţi dorești să schimbi aspectul livingului sau al oricărei alte încăperi, poţi înce-pe cu corpurile de iluminat. Chiar dacă, de mul-te ori, nu realizăm, acestea au capacitatea de a-i conferi spaţiului respectiv o imagine nouă. Optează pentru o lampă de tavan supradi-mensionată, de tip candelabru ori pentru una cu abajurul din material textil, sau pentru mai multe corpuri cu forme diferite ori identice, dar pe care să le amplasezi la înălţimi diferite.

Draperii și perdeleDraperii și perdeleUn alt element la care poţi apela pentru a re-

decora livingul îl constituie draperiile. Tendin-ţele actuale permit alegerea oricărui motiv de-corativ: dungi, motive fl orale, geometrice sau abstracte. În ceea ce privește culorile, poţi ad-opta combinaţia ton-sur-ton (adică să folosești

în cameră mai multe tonuri ale aceleiași culori) sau poţi alege niște draperii într-o culoare contrastantă cu cele din li-ving.

Perne decorativePerne decorativeNu uita de pernele decorative. Acestea re-

prezintă cea mai simplă metodă de a schimba aspectul unei încăperi, cu puţini bani. Combină diferite materiale, imprimeuri și texturi și op-tează pen-tru culori ve-sele. Pentru a anima cât mai mult li-vingul, achi-ziţ ionează perne de di-mensiuni și forme dife-rite. Nu este o regulă ca pernele de-corative să fi e realizate din același material ca cel al draperiilor; ai în vedere însă să nu încarci prea mult încăperea.

TablouriTablouriDacă ai un perete gol, atunci îţi recomandăm

să îl decorezi cu tablouri. În prezent, nu mai sunt în tendinţe cele pictate, ci acelea cu dife-rite mesaje sau imagini abstracte, printate. Ale-ge mai multe tablouri, de forme și dimensiuni diferite, pe care să le amplasezi arbitrar sau, în cazul în care îţi dorești ca acestea să fi e la fel, grupează-le în număr de trei. De asemenea,

stickerele decorative și tapetul sunt alte ele-mente la care poţi apela pentru a reamenaja o încăpere. Tapetul îl poţi aplica pe un perete sau doar pe o porţiune din acesta.

FotoliuFotoliuPentru a nu schimba toată mobila din living,

achiziţionează un fotoliu sau un taburet nou, într-o culoare contrastantă cu cea a canapelei

și a fotoliilor vechi și într-o formă deosebită, astfel încât acesta să devina punctul focal al în-căperii. Dacă bugetul nu îţi permite, atunci re-tapisează un fotoliu mai vechi, cu un material cu un imprimeu vesel.

Garbo.ro

Săpunul este nelipsit din orice casă și, desigur, este cel mai bine vândut produs cosmetic de pe piaţă. Însă, din păcate, nu multe sunt persoanele care reușesc să achiziţioneze săpu-nul potrivit pentru tipul lor de piele.

SĂPUNUL, mai vechi decât SĂPUNUL, mai vechi decât lumealumea

Vei fi surprinsă să afl i că săpunul a fost inventat în anul 2800 î.e.n. de către babilonieni. Formula fabricării săpu-nului nu s-a schimbat prea mult, sunt folosite grăsimi animale sau vegetale și săruri alcaline cărora li se adaugă parfum. Formula este efi -cientă în a curăţa pielea, însă are tendinţa de a o usca în același timp. In-gredientul alcalin este de vină pentru asta, deoarece pielea noastră este ușor acidă.

Așa că, ce săpun alegem? Formulele moderne de săpun conţin ingrediente hidratante care com-bat efectul celor alcaline, iar noi trebuie să știm care dintre aceste ingrediente sunt recomandate pentru tipul nostru de piele.

SĂPUN pentru piele uscatăSĂPUN pentru piele uscatăPielea uscată duce lipsă de sebum,

iar apa se evaporă foarte repede. Săpu-nul pe bază de glicerină este cel care te poate ajuta. Glicerina este un ingredient fără culoare renumit pentru proprietăţi-le sale hidratante, se dizolvă repede în apă și este un bun solvent. Alături de uleiul de cocos sau de jojoba, aloe vera,

unt de cacao, avocado, shea, mango sau ulei de măsline, de cânepă, de struguri, un săpun pe bază de glicerină ţi-ar putea ajuta pielea uscată.

SĂPUN pentru piele SĂPUN pentru piele sensibilăsensibilă

Pielea sensibilă reacţionează foarte repede la cea mai ușoară excitaţie exte-rioară, mai ales la chimi-calele din produsele cosmetice și la mediul exterior. De aceea, este bine să alegi un săpun care nu conţine par-

fum și coloranţi, care îţi pot irita pielea

și care are un pH echilibrat, apropiat de cel al pielii tale. Alege să-

punuri pe bază de lapte animal

(laptele de capră s-a dovedit a fi efi cient),

dar și pe bază de ceai verde, ulei de ricin, ovăz, mușeţel, aloe, gălbe-nele.

SĂPUN pentru piele grasăSĂPUN pentru piele grasăMicrobii alături de uleiul în exces duc

la o piele grasă și uleioasă. Săpunurile cu ingrediente antibacteriene delicate sunt recomandate pentru pielea ta. Ingredientele antibac-teriene pot fi destul de aspre și pot îndepărta și bacteriile care sunt bune pentru pielea ta. De aceea, trebuie să alegi formule delicate. Ferește-te de ingrediente

dure precum alcoolul sau uleiul mineral. Alege ingrediente

precum tărâţele, acidul salicilic sau hialuronic,

uleiurile din citrice, ule-iuri lemnoase, ulei

de rozmarin, iaurt, lavandă, mentă, soia, vitamina C, ienupăr, alge, sare de mare, santal.

SĂPUN pentru SĂPUN pentru piele mixtăpiele mixtă

Dacă pielea ta are atât porţiuni usca-te, cât și porţiuni uleioase, este bine să eviţi săpunurile care sunt dedicate une-ia dintre ele, pentru că pot îngrășa și mai mult pielea, sau, dimpotrivă, o pot usca. Alege săpunul cu glicerină. El este cât se poate de neutru, însă poţi să te bazezi și pe ingrediente precum: salvie, castrave-te, banană, avocado, miere, morcov, unt de cocos sau de shea, ulei de struguri sau de măsline.

SĂPUN pentru piele normalăSĂPUN pentru piele normalăPielea normală nu este nici prea usca-

tă, nici prea uleioasă. De aceea, trebuie să eviţi săpunurile care au ca scop tra-

tarea unei pieli uscate sau uleioase și să alegi săpunuri cu ingredient

neutre, care hidratează echilibrat pielea. Poţi în-

cerca ingrediente precum: miere, toate tipurile de unt (shea, cocos, cacao etc.), ule-

iuri delicate (cel de struguri), condimente (busuioc, rozma-

rin, mentă, dafi n) sau mușeţel, lavandă, aloe, mere, grapefru-

it, vitamina E și eucalipt.

SĂNĂTATE

Cât de mult îngraşă băuturile carbogazoase?

Ce au descoperit specialiştiiUn grup de cercetători americani a descoperit posibilitatea unei legături între prezen-ţa unor mar-keri genetici de un anumit tip și riscul de obezitate produs de consumul băuturilor carbogazoa-se.

Anumiţi markeri genetici ar putea ex-plica de ce unii consumatori de băuturi carbogazoase sau alte băuturi îndulcite artifi cial sunt mai predispuși la obezitate de-cât alţii, informează Mediafax.

“Datele noastre sugerează că factorii genetici și de mediu ar putea avea un efect combinat asupra riscului de obezitate. În cazul celor care au deja un risc genetic ridicat, riscul de obezi-tate ar putea fi diminuat prin alegerea unor băuturi mai sănă-toase”, a spus un cercetător din cadrul studiului, Lu Qi, profesor asistent la Școala Harvard de Sănătate Publică.

Băuturile îndulcite contribuie, cel mai probabil, la obezitate pentru că au un nivel ridicat de calorii, dar nu satisfac apetitul, motiv pentru care, de multe ori, oamenii nu reduc aportul de calorii din mâncare, pentru a compensa cu cele pe care le con-sumă în formă lichidă.

Copiii care vor să aibă rezultate bune la școală nu ar trebui să renunţe la prima masă a zilei. Aceasta este recoman-darea oamenilor de știinţă care au demon-strat în repetate rânduri că micul dejun ajută la creșterea performanţe-lor școlare.

O echipă de cercetători din Cana-da a constatat, în urma unui studiu realizat pe o perioadă de doi ani, în care au fost implicaţi 6.000 de copii, că elevii care aveau o dietă echilibrată au obţinut rezultate mai bune la școală și erau mai sociabili decât cei care nu mâncau de dimi-neaţă.

Pe parcursul cercetării, specialiș-tii au observat îmbunătăţiri semni-fi cative atât în rezultatele obţinute la ortografi e, dar și la matematică. Elevii care luau micul dejun au avut rezultate cu 10% mai bune la aceste materii faţă de cei care nu mâncau de dimineaţă. Experţii sunt de pă-rere că după perioada nopţii în care nivelul de energie scade, micul de-jun îi ajută pe copii să se concentre-ze mai bine la activităţile școlare.

Un sumar al altor 47 de studii menţionate de Nestle Nesquik Plus care au analizat relaţia dintre micul

dejun, greutatea corporală și per-formanţa școlară, au demonstrat că în cazul copiilor care luau micul dejun în mod regulat s-a observat o stare de bine generală și, de ase-menea, un echilibru nutriţional la nivelul organismului.

Experţii spun că este recomandat

ca părinţii să le ofere zilnic celor mici un mic dejun echilibrat ce conţine alimente diversifi cate precum fruc-te, legume, cereale, ouă sau lactate care sunt în special bogate în fi bre, proteine, vitamine și minerale. De asemenea, un pahar de lapte pre-parat cu Nesquik Plus cacao instant

poate fi inclus în meniul zilnic, fi ind o gustare hrănitoare și delicioasă, oferindu-le, în același timp, copiilor peste 30% din cantitatea zilnic re-comandată de calciu și minim 15% din doza zilnică recomandată din vitaminele C, E, B1, B3, B5, B6 și B9.

Gandul.info

STUDIU

Cât de important este micul dejun asupra performanţelor şcolare a copiilor

FRUMUSEŢE

Afl ă care este săpunul potrivit pentru pielea taCASA TA

Elemente prin care poţi transforma radical aspectul livingului

28 SEPTEMBRIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 23.45, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-tar. “Evoluția”. 7.00 Le-

gendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.55 Documentar. “Minunile lumii”. 9.10 Serial în desen ani-mat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligență. 11.35, 4.20 La datorie. 12.00, 5.25 Portrete în timp. Ion Borșevici. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Festivalul “Gustar 2012”. 14.00 Baștina. Ma-gazin agricol. 14.50 Film. “JACK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ” (SUA, 2008). 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Fotbal non-stop. 22.20, 23.55 Nu am timp să-mbătrânesc... Olga Ciolacu. Spectacol muzical. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.40 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.15 Film

artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Car-tel. Columbia 2008 20.00 Talent show: X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva

06:00 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă

(r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teles-hopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film seri-al: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Masterchef,

prima ediţie, an I (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Oră de vârf 22:30 Film: Killshot - Ţinte sigure 00:30 Film: Ora de vârf (r) 02:15 Film: Killshot - Ţinte sigure (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Apropo Tv (r) 05:45 România, te iubesc ! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:15 Евгений Киндинов, Елена К о р е н е в а в ф и л ь м е “Романс о влюбленных”

08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teles-hopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Деревенская магия” 13:20 Наталья Рудова, Кирилл Сафонов в многосерийном фильме “Условия контракта” 17:00 Премьера сезона. “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 “Олег Ефремов. Голос внутри меня” 21:00 “Sinteza săptămâ-nii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. И н ф о р м а ц и о н н о - а н а л и т и ч е с к а я программа 22:50 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль юмора. Финал 00:45 “Мульт личности” 01:15 “Yester-day live” 02:20 К 120-летию Марины Цветаевой. “Предсказание” 03:25 Людмила Гурченко, Сергей Шакуров в фильме “Любимая женщина механика Гаврилова”

7.00 Bebe m a g i a . 7.25 Să mă aștepți. . .

9.00-12.50, 17.20, 20.30 Seriale. 12.50, 16.10 Festivalul “Cântecele Munților”. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 22.45 Tezaur fol-cloric. 0.20 Teatru TV. 2.10 O dată’n viață. Selecțiuni. 4.00 Reportajele jurnalului. 4.15 Universul credinței. 5.55 Pelerin. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:24 J’AI VU CHANGER LA TERRE 6:18 13 MINUTES EN FAMILLE 6:33 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:56 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 SAMSAM 10:24 LES VOYAGES DE BAL-THAZAR 10:29 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:42 LÉONARD 10:50 MON AMI GROMPF 11:03 MON AMI GROMPF 11:15 GALACTIK FOOTBALL 11:39 TACTIK 12:04 PAROLES DE CLIP 12:11 SCIENCE OU FICTION 12:37 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:48 NOUVO 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATI-ONALES 19:59 NUS & CULOTTÉS 20:55 FLA-SH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CRI DU HIBOU 23:47 DEAL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CONTROL X 2:18 LES PARAPLUIES MIGRA-TEURS 2:40 KIOSQUE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Svitanok. 6.40

Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Festivalul-con-curs “La izvorul Osoiencelor”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Documentar. “Arts 21”. 16.35 Din fondul TV Moldova-1. Cântă Constantin Moscovici. 17.45 Mioara Velicu. Recital. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Po-vestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Ingres. Senzualitate”. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 La noi în sat. 3.50 Medalion muzical. 5.10 Respiro. 5.30 Repor-terul de gardă.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teles-hopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără

măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevăra-te (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Re-ţeta de acasă (r) 07:45

Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dra-goste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Can-can TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se în-tâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O dădacă de Crăciun 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4339 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.3, an II 21:30 Serial: Spitalul de demenţă 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 01:00 Film: Adevărul strică prietenia 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Film: Adevărul strică prietenia (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 0 9 : 0 0 « P r i m e l e ș t i r i »

(rom) 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Время обедать!” 13:10 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. “Все во имя любви” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. “Гримм” 02:50 “Prima Oră” (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20 Zoo show.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50 Teleenciclo-pedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.45 Avocații schimbării. 2.50 Călător pe viață. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLA-SH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 PRUD’HOMMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CHEZ MAUPASSANT 16:06 CHEZ MAUPASSANT 16:37 FLASH INFO 16:39 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 1, 2, 3 VOLEURS 21:10 FLASH INFO 21:12 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CONTROL X 23:23 LES PARAPLUIES MIGRATEURS 23:45 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 0:40 TV5MONDE LE JOURNAL 0:50 LE JOURNAL DE LA RTS 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:19 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:36 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:33 QUESTIONS À LA UNE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului.

6.45 Documentar. “Minunile lumii”. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Fes-tivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 10.30 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Profil de savant. Frații Moscalenco. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Documentar. “Euromaxx”. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Videoteca copi-ilor. 16.00 Părinți și copii. 16.30 Magazinul copiilor. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Ingres. Portrete”. 22.20 Mol-dovenii de pretutindeni. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.10 Festivalul “Gustar 2012”. 3.50 Medalion muzical. 5.15 Music Mania. 5.25 Dor. Ion Zaharia.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teles-hopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stra-tan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Mu-zică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Te-leshopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film

serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Te-leshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 11:00 Film: Îngerul păzitor (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.1,2, an 4 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4338 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Tanti Florica 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.14, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Totul despre poker (r) 01:30 Serviciul Român de Comedie (r) 02:15 Serial: Tanti Florica (r) 03:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 0 9 : 0 0 « P r i m e l e ș t i r i »

(rom) 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Время обедать!” 13:10 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Среда обитания. “Жизнь или кошелек” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:50 “Prima Oră” (R)

7.00-14.35 Revizie teh-nică. 14.35, 1 8 . 0 0 ,

20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 16.45, 17.50 Teleen-ciclopedia. 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 17.20 Zoo show. 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.30 Călător pe viață. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:30 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MASQUES 16:40 FLASH INFO 16:43 LA MACHINE À LAVER 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHEZ MAUPASSANT 20:37 CHEZ MAUPASSANT 21:08 FLASH INFO 21:12 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE DIABLE DE LA RÉPUBLIQUE 23:34 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:57 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 1:52 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 2:46 TEMPS PRÉSENT 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-

tar. “Drumeții”. 6.40 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Reporterul de gardă. 13.10, 18.30 Docu-mentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Documentar. “Ingres. Portrete”. 14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Cinemateca universală. 15.55 Ring Star. Concurs mu-zical. 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 18.00 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Mol-dova în direct. 21.25 Medalion muzical. Constantin Moscovici. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descope-ră Moldova. 1.10 Templul muzicii. 3.50 Medalion muzical. 5.15 La curțile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcă-tos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teles-hopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (roman-ce) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Te-leshopping 14:00 Film: Îngerul păzitor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4337 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.13, an 4 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din sport 01:30 Vocea României (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

У в а ж а е м ы е телезрители! Приносим извинения за перерыв

в вещании с 05.00 до 16.00 в связи с профилактическими работами 16:00 «Сердце Марии». Многосерийный фильм. Заключительная серия 17:00 «Фурцева». Многосерийный фильм 18:00 «Primele știri» (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Единственный мой грех». Многосерийный фильм 23:20 «Опережая выстрел». Многосерийный фильм 00:25 «Primele știri» (rus) 00:40 Ночные новости 01:00 «Городские пижоны». «Без свидетелей» 01:30 «Городские пижоны». «Обите ль лжи» 02:05 «Городские пижоны». «Калифрения». Новые серии 02:40 «Pri-mele știri» (rom) (R) 03:15 Эшли Джадд, Хью Джекман в комедии «Флирт со зверем»

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00, 17.20 Zoo

show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 2.35 - 7.00 Revizie tehnică.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SUR LES TRACES DE MARGUERITE YOURCENAR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:59 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 17:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LE ROMAN DE MA FEMME 21:15 CHIENNE D’HISTOIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 1, 2, 3 VOLEURS 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 360° - GÉO

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “VĂ-LEU, VĂLEU, NU TURNA”

(“Telefi lm-Chișinău”, 1991). 7.30 Documen-tar. “Euromaxx”. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Evoluția”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Videoteca copiilor. 12.00 A. Vertinski. “Bal dumnezeiesc”. Spectacol al Teatrului Dramatic “A.Cehov”. 14.10 Jocurile Delfi ce 2012. Gala laureaților. Selecțiuni din concurs. 15.10 Serial în desen animat. “San-docan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art plus” (rus.) 17.50, 3.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 1.30 Focus. Magazin TV. 22.20 Film. “JACK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ” (SUA, 2008). 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 2.15 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tu-turor. 2.30 Cântă Constantin Moscovici. 3.20 Music Mania. 3.30 Dor. Program muzical. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzi-

că 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishi-new 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:00 Poveștiri adevăra-te (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Re-ţeta de acasă (r) 07:45

Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Te-leshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se în-tâmplă doctore? 11:00 Auto-

Expert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Juniorul dă lovitura 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Superman 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Dreptate și răzbunare 22:30 Film: Scăpat de sub control 01:00 Totul despre po-ker, ep.13 01:30 Film: Dreptate și răzbunare (r) 03:00 Film: Scapat de sub control (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 “ А л е к с а н д р Пороховщиков. Нам не жить друг без друга”

07:00 Дмитрий Харатьян в комедии “Филиал” 08:30 “Играй, гармонь любимая!” 09:05 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Ангелина Вовк. Женщина, которая ведет” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. “Абракадабра” 17:05 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 “Да ладно!” 19:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. “Легенды русского рока” 01:05 Кейт Бланшетт, Джуди Денч в фильме “Скандальный дневник” 02:40 Дрю Берримор в комедии “Бейсбольная лихорадка” 04:25 “Жди меня”

7 . 0 0 O d a t ă ’ n v i a ț ă . Selecțiuni.

9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 3.10 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 1.40 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei să fi i milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 23.50 Festivalul “Cântecele Munților”. 4.15 Viața satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:26 360° - GÉO 6:20 13 MINUTES EN FAMILLE 6:34 MEDITERRANEO 7:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RA-DIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 SAMSAM 10:24 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:29 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:41 LÉONARD 10:50 MON AMI GROMPF 11:02 MON AMI GROMPF 11:15 GALACTIK FOOTBALL 11:39 C’EST PAS SORCIER 12:06 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:34 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOUR-NAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 15:58 CHABOTTE ET FILLE 16:21 CHABOTTE ET FILLE 16:44 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CHABADA 1:44 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:58 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:27 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele

Credinței. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Ingres. Senzualitate”. 10.10 Picături de “Dor”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.40 Svitanok. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Moldovenii de pretutindeni. 16.15 Documentar. “Mănăstirea “Frumoasa”. 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Germania”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.30 Știință și inovare. 3.40 Selecțiuni muzicale. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Te-leshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshop-ping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Reţeta de acasă

(r) 07:45 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refu-giul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri ade-vărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film seri-al: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O dădacă de Crăciun (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-hopping 14:00 Film: Un weekend de coșmar 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4340 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Fără scăpare 22:30 Film: Ceaţa 00:30 Film: Fără scăpare (r) 02:30 Film: Ceaţa (r) 04:15 Film: Un weekend de coșmar (r) 06:00 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Время обедать!” 13:10 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 “ЖКХ” 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона. “Голос” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 00:50 Джин Хэкмен в приключенческом фильм “Французский связной” 02:45 “Prima Oră” (R) 04:55 “Primele știri” (rom) (R) 05:30 “Время обедать!”

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

1 7 . 2 0 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 1.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 22.30, 0.00 O dată’n viață. Selecțiuni. 2.50 Călător pe viață. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 NOCES CROISÉES 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:30 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 1, 2, 3 VOLEURS 16:36 FLASH INFO 16:39 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:22 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:56 LES BLEUS, PREMI-ERS PAS DANS LA POLICE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 UN VILLAGE FRANÇAIS 0:56 LE JO-URNAL DE L’ÉCONOMIE 1:46 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:40 MISE AU POINT 3:34 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AUTOROUTE À REMONTER LE TEMPS

6 . 0 0 , 7 . 0 0 , 8 . 0 0 , 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina.

Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 17.45 Respiro. Program mu-zical. 17.55 Săptămâna sportivă. 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Documentar. “Mănăstirea Frumoasa”. 3.50 Mioara Velicu. Recital. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Relua-

re 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Ști-rile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Doamne de po-veste (r) 07:00 Teles-hopping 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Film

serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Te-leshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Doamne de poveste 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Po-veștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Doamne de poveste (r) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Învingătoarea 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Răzbunarea dragonului negru (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4336 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.5, 6, anul III 01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.12, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea crimi-nalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

0 5 : 0 0 Т е л е к а н а л «Доброе утро» 07:00 « P r i m a O r ă » 0 9 : 0 0

«Primele știri» (rom) 09:15 Teleshop-ping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:15 “Фурцева”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Олег Ефремов. Голос внутри меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.40, 16.45, 17.50, 3.30 Teleenciclope-dia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.35 Tezaur folclo-ric. 14.00, 18.55, 4.05 Jurnalul TVR. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:24 INTERNATIONA-LES 6:43 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉ-MATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:30 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:30 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:46 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 23:40 SALLES DE SPECTACLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FOOT ! 1:52 INSPECTE-UR LAVARDIN 3:30 TV5MONDE LE JOUR-NAL 4:00 RAPPELLE-TOI BARBARA

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 5 OCTOMBRIE 6 OCTOMBRIE 7 OCTOMBRIE 4 OCTOMBRIE 1 OCTOMBRIE 2 OCTOMBRIE Luni 3 OCTOMBRIE

Miercuri

28 SEPTEMBRIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Cristina, pentru început zi-ne de unde ești originară. - De baștină sunt din satul

Șuri, raionul Drochia. Acolo m-am născut, acolo îmi este familia. Merg acasă de câte ori am timp liber.

- Ești studentă la Bălţi. De ce ai făcut această alegere? - Sunt mai multe motive

pentru care am ales să-mi fac studiile la Bălţi. Unul dintre ele este că sunt mult mai aproape de casă, decât aș fi fost la Chiși-nău, de exemplu. De asemenea, părinţii mei au fost cei care m-au îndemnat să optez pentru universitatea din Bălţi, ei fi ind ambii absolvenţi ai acesteia. Dar motivul principal pentru care am făcut această alegere este posibilitatea de a studia la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu extensiunea care s-a deschis din 2010 la Bălţi.

- În ce domeniu îţi faci stu-diile? - Îmi fac studiile la Facultatea

de Economie și Administrare a Afacerilor, specialitatea Econo-mia Comerţului, Turismului și a Serviciilor. Este un domeniu in-teresant și cred că corespunde profi lului meu.

- Ești printre tinerii care se manifestă activ și care au o poziţie civică și politică des-tul de fermă. De ce ai ales să faci ceea ce nu face marea majoritate a tinerilor de la noi? - Am o poziţie civică și poli-

tică activă deoarece știu ce-mi

doresc și încotro mă îndrept. Îmi pasă și de aceea îmi ma-nifest activ atitudinea faţă de anumite fenomene care au loc în societate. Nu cred că este o soluţie de a fi indiferentă și de a considera că dacă un lucru nu te afectează direct, asta nu e problema ta. Sunt optimistă și cred că noi, tinerii proactivi din Noua Generaţie a PPCD și nu numai, suntem capabili să schimbăm starea lucrurilor spre bine. Căci, dacă nu noi, atunci cine?

- Căror persoane le ești re-cunoscătoare pentru ceea ce ai obţinut până acum, pentru ceea ce ești până acum?- Oamenii de lângă mine for-

mează universul meu. Rezulta-tele obţinute până în prezent se datorează, în primul rând, fami-liei mele: părinţilor și buneilor. Ei m-au ajutat întotdeauna și mi-au inspirat curaj și încredere în forţele proprii. În special, îi sunt recunoscătoare mamei mele care mi-a fost și prima învăţătoare. De mică a cultivat în mine dragostea de carte și de frumos. De asemenea, n-aș putea să trec cu vederea nici rolul semnifi cativ pe care l-au avut în formarea mea ca per-soană unii profesori, atât de la Liceul „V. Ciobanu” din satul meu natal, cât și de la facultate. Am avut și fericita șansă să fac cunoștinţă cu politicianul și omul Iurie Roșca, de la care am învăţat și învăţ în continuare multe lucruri utile.

- Vorbește-ne despre intere-sele și pasiunile tale. Ai niș-

te preocupări mai originale, poate. - În momentul de faţă, studii-

le sunt o prioritate pentru mine. Însă nu este nici pe departe uni-ca activitate. Un rol important în viaţa mea îl are acum Noua Generaţie a PPCD. Aici am găsit oameni care împărtășesc ace-leași principii și idealuri, tineri ingenioși, cu care organizăm diferite acţiuni de solidarizare, creștere personală și schimb de experienţă. Trebuie să servim binelui comun.

Cred că cea mai mare pasi-une a mea este „frumosul”. Tot ce e frumos mă fascinează și mă inspiră. Îmi place să merg la un fi lm bun, la o piesă de teatru bine jucată, să admir un peisaj sau să comunic cu o persoană înţeleaptă ca să pot absorbi din experienţa sa, să pot însuși adevărate lecţii de viaţă.

O altă preocupare de-a mea este gătitul. Îmi place să încerc mereu ceva nou, gustos, dar și sănătos. Pierd o groază de timp în supermarket, citind ingredientele produselor. Cred că le știu deja pe de rost. Gătesc cu plăcere mai ales dacă o fac pentru persoanele dragi.

- Dar la capitolul lectură ce ne poţi spune? Ce-ţi place să citești?- Pot afirma că una dintre

pasiunile mele este lectura. Ci-tesc, în general, cărţi de crește-re personală. Acum însă atenţia mea s-a îndreptat asupra roma-nului „Mândrie și prejudecată” de Jane Austen. Din păcate, nu am sufi cient timp pentru a citi atât cât îmi doresc eu.

- Ai experienţă în câmpul muncii?

- Da, pot spune că am expe-rienţă de muncă. Nu mă dau în lături de la lucru. Am muncit în afara programului universitar, bineînţeles. În vara anului 2011, în perioada vacanţei, am lucrat în calitate de chelner la o terasă de vară. Însă vara aceasta am ac-tivat în calitate de administrator la aceeași terasă. Mi-a fost tare utilă această activitate întrucât are legătură directă cu studiile mele din domeniul economiei comerţului și a serviciilor.

- De când a început activita-tea ta la Noua Generaţie?- Cu toate că am fost mereu

adeptă a principiilor democra-ţiei creștine, ofi cial, activitatea mea în Noua Generaţie a în-ceput în vara anului 2011. La invitaţia unui prieten am parti-cipat la o universitate de vară. Am rămas plăcut impresionată de atmosfera călduroasă din cadrul organizaţiei de tineret. Imediat am realizat că echipa are de atins un scop și am fost surprinsă să văd că fiecare membru își conștientizează rolul indispensabil pentru so-cietate. De atunci am devenit parte componentă a acestei familii unite. Continuăm tot împreună.

- La ce evenimente, acţiuni ai participat? - În cadrul Noii Generaţii am

participat la un șir de seminare de creștere personală, organi-zate în parteneriat cu fundaţia Eduardo Frei din Olanda. Apoi în iarna 2012 am participat la acţiunile de protest împotriva Alianţei pentru Integrare Euro-peană, organizate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. De asemenea,

am avut deosebita plăcere să particip la lansarea de carte a dlui Iurie Roșca „Notele unui optimist creștin”.

- Ai doi fraţi mai mici, nu? Cum te simţi în ipostaza de sora lor mai mare? - Da, am doi fraţi mai mici,

Petru și Vasile. Însă diferenţa de vârstă dintre noi este nesem-nificativă aproape. Din acest motiv nu pot spune că m-am simţit vreodată în ipostaza de sora lor mai mare.

- Unde se vede Cristina So-rocean peste câţiva ani?- Nu obișnuiesc să spun din

timp ce-mi planifi c să fac. Întâi

voi face. Sper să-mi reușească

totul așa după cum mi-am

propus.

- Mulţumim pentru dispo-nibilitatea de a ne acorda interviul. - Cu mare plăcere!

Lucia CUJBĂ, FLUX

BerbecSituaţiile cele mai complicate cer deschi-dere faţă de nou. Dacă alegi să ţii cont de impulsurile de orgoliu, vei observa că ţi se răspunde la fel.

TaurOferta cu care vin partenerii importanţi este tentantă. Dar aduce cu sine limitări și un volum de efort pe care nu vrei să ţi-l asumi.

GemeniSperanţele tale intră în confl ict cu aspira-ţiile unor apropiaţi. Dialogul poate scoa-te la iveală punctele în care s-a blocat fi e-care și va conduce la o soluţie.

RacE destul de ușor de gestionat orice situ-aţie, chiar și una neprevăzută, pentru că ești într-o dispoziţie generoasă. Ești pru-dent, nu te arunci cu capul înainte.

LeuPoate că nu se va ţine cont de sensibili-tăţile tale, dar rezultatele eforturilor în-tregii echipe îţi vor fi de folos. Așa că ai motive să treci cu vederea orice neajuns.

FecioarăZâmbetul larg e ceea ce vrei să arăţi din tot ce ai cules de pe urma extravaganţe-lor. Rudele vor ști că imaginea e falsă și că, de fapt, te frământă multe lucruri.

BalanţăSe ivește un confl ict între dorinţele tale și cele ale cuiva drag. Vei alege să renunţi la pretenţiile tale pentru că e o chestiune de imagine și nu vrei să pari infl exibil.

ScorpionNu poţi spune tot ce știi, ci preferi să faci aluzii fi ne. Este mai efi cientă această me-todă în contextul actual, când nici tu nu ești sigur de anumite lucruri.

SăgetătorTe ferești să dai crezare unor informaţii care îţi ajung la urechi și în anumite mo-mente chiar le respingi pe motiv că nu miroase ceva bine.

CapricornSe pune problema unor decizii importan-te, în familie sau într-o relaţie de afaceri. Discuţi de mai mult timp despre aceste lucruri, dar nu s-a fi nalizat nimic.

VărsătorAi mai multe necunoscute, pe care le vei afl a la momentul potrivit, dar, în profesie, ceea ce nu îţi dă pace este faptul că nu știi încotro să te îndrepţi.

PeştiSunt și nori pe cerul tău senin, dar alegi să nu le dai prea multă importanţă. Te preocupă situaţiile difi cile din familie, problemele legate de amenajarea casei.

28 septembrie - 5 octombrie28 septembrie - 5 octombrie

GENERAŢIA 2002

Cristina Sorocean: „Tot ce este frumos Cristina Sorocean: „Tot ce este frumos mă fascinează şi mă inspiră”mă fascinează şi mă inspiră”

Plină de francheţe și cu mult potenţial de afi rma-re, Cristina este un model de tânără ambiţioasă. Este studentă la Bălţi și s-a alăturat relativ recent echipei de la Noua Generaţie. Vă invit să o cu-noașteţi.

RECUNOŞTINŢĂ

Kevin Costner i-a mulţumit comunităţii cinematografi ce din România

Kevin Costner i-a mulţumit “comunităţii cinematografi ce” din România, care a ajutat la realizarea miniseriei de televi-ziune “Hatfi elds & McCoys”, pentru care a primit premiul Emmy pentru cel mai bun actor în rol principal.

Distincţia care i-a fost înmânată lui Kevin Costner la gala Primetime Emmy 2012, în noaptea de duminică spre luni, este primul Emmy pe care actorul îl câștigă.

“A trebuit să mergem până în România să filmăm această poveste americană”, a spus Costner, la începutul discursului său de mulţumire, postat pe mai multe site-uri de internet. “Aș dori să mulţumesc comunităţii cinema-tografi ce de acolo pentru că ne-a ajutat în București”, a adăugat actorul.

El i-a mulţumit echipei care a lucrat la realizarea acestui proiect și și-a încheiat discursul mărturisind cât de mult își iubește meseria. “Îmi place să fi u actor. Meseria asta mi-a schimbat viaţa. Nu știu ce aș fi făcut dacă nu aș fi fost actor”, a mai spus Costner.

Vara trecută, la începutul lunii iulie, cea mai cunoscută prezen-tatoare tv din România, Andreea Marin-Bănică, a fost la Chișinău și s-a întâlnit cu președintele Ni-colae Timofti, cu care a discutat despre implementarea proiectu-lui „Școala mamelor” în Republica Moldova. Vedeta a deschis mai multe centre de asistenţă gratuită acordată mamelor și viitoarelor mame în România și vrea să ex-tindă acest proiect și în Republica Moldova.

De altfel, „Școala mamelor” nu este singurul proiect pe care ar vrea să-l desfășoare Andreea în Republica Moldova. La o întrunire cu femei de diferite vârste și categorii sociale, vedeta a mărturisit că dacă i s-ar oferi șansa, ar prezenta la una din televiziunile din Chișinău o emisiune.

De asemenea, vedeta a mai spus că dacă ar fi să iniţieze un proiect de educaţie civică, atunci ar desfășura în Republica Moldova un proiect pentru familie și pentru sănătatea familiei.

Andreea Marin-Bănică revine la Chișinău la in-vitaţia Clubului Nostru, pe data de 3 octombrie, și va avea o întâlnire cu femeile din Republica Moldova în cadrul căreia, pe lângă alte subiecte,

vor fi puse în discuţie și problemele de sănătate cu care se confruntă astăzi femeile moderne, în special cancerul și tratamentul acestuia.

Ca și la întrunirea precedentă, în sală va fi prezentă o femeie din mediul rural, care are nevoie de ajutor pentru a continua tratamentul împotriva cancerului. Cei prezenţi la întâlnire vor avea posibilitatea să contribuie fi nanciar la susţinerea acestei femei.

Sven Hassel, autorul a 14 romane de răz-boi scrise din per-spectiva celui care a trăit evenimentele de „cealaltă parte a baricadei”, a murit vineri, 21 septem-brie, anunţă presa daneză.

Cel care a încântat milioane de cititori din întreaga lume cu bijuterii precum „Legiunea blestemaţilor” și ”Gestapo” ar fi împlinit 96 de ani în 19 aprilie 2013, fi ind născut chiar în mijlocul Primului Război Mondial.

Pe numele său adevărat Sven Pederse și născut la Fredensborg, Danemarca, s-a înrolat voluntar în armată în 1937. După un an, Sven și-a prelungit o învoire, motiv pentru care a fost acuzat de dezertare și transferat la Sonderabteilung, o unitate penală condusă de criminali și disidenţi, de unde a fost eliberat abia în 1949, la patru ani de la sfârșitul războiului, considerându-se că el și camarazii săi au comis crime împotriva umanităţii.

Sven Hassel a publicat „Legiunea blestemaţilor”, în 1953, după 12 încercări nereușite. Nu a mai avut pro-bleme de acceptare din partea editurilor cu celelalte 13 volume din serie. Sven Hassel a adunat peste 52 de milioane de cititori.

În ultimii 40 de ani ai vieţii, Sven Pederse a locuit la Barcelona, deoarece, după cum el însuși declara, s-a îndrăgostit de Spania și de oamenii săi, din scrierile lui Ernest Hemingway și Arturo Barea.

Sven Hassel a publicat celebrele sale romane de război pe parcursul a 32 de ani: Legiunea bleste-maţilor (1953), Blindatele morţii (1958), Camarazi de front(1960), Batalion de marș (1962), Ges-tapo (1963), Monte Cassino (1963), Lichidaţi Parisul (1967), General SS (1969), Imperiul iadu-lui (1971), Moarte și viscol (1976), Drum sângeros către moarte (1977), Curtea marţială (1979), Închi-soarea OGPU (1981), Comisarul (1985).

SĂPTĂMÂNA VIITOARE

Andreea Marin revine la Chişinău

CEL CARE A TRĂIT RĂZBOIUL DE „CEALALTĂ PARTE A BARICADEI”

Sven Hassel a murit