zemes-strategie 2013 2018

7/22/2019 Zemes-strategie 2013 2018

1/96

U.A.T. Comuna Zeme Consiliul Local al comunei Zeme

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A COMUNEI ZEMES2013-2018

Pagina 1din 96

INTRODUCERE

DEZVOLTAREA DURABILA CORESPUNDE NECESITATILOR GENERATIILOR ACTUALE FARA ACOMPROMITE ABILITATEA GENERATIILOR VIITOARE DE A RASPUNDE PROPRIILOR NECESITATI

(COMISIA MONDIALA PENTRU MEDIU SI DEZVOLTARE )

In timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai raspandit in intreaga lume , noimanifestari ale europenizarii isi fac simtite prezenta pe continent. Granitele devin din ce in cemai putin importante prin procesul de unificare,iar timpul si distantele isi pierd si ele dinsemnificatie . Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabila , identitatea comunitatii,siguranta , serviciile de sanatate, asistenta medicala , devin din ce in ce mai sensibile pentruprocesul de planificare .

O provocare importanta o reprezinta dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi moduride implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare si pentru a satisfaceinteresele comune a tuturor grupurilor .

Strategiile pe termen mediu si lung trebuie luate in considerare cu atentie mai ales cu privire

la viitoarele rezultate fructificate . Istoria a demonstrat ca viitorul este in buna masura determinat detrecut - astfel, curentele strategice asa cum apar ele in prezent, trebuie examinate cu atentie . Inacelasi timp, trebuie acceptat ca rezultatul real al acestora nu poate fi prevazut deoarece situatiileneprevazute pot si ele sa exercite o influenta importanta asupra acestora .

n 1992 (Summitul Mondial din Rio de Janeiro) liderii din majoritatea rilor lumii aurecunoscut importana central a aciunilor locale pentru atingerea dezideratelor dezvoltriidurabile. ncepand cu acel moment Agenda 21 a devenit catalizatorul a numeroase proiecte siinitiative ce promoveazdezvoltarea durabil la nivel local. Agenda 21 are propriul mecanism deimplementare prin strategiile de dezvoltare durabilnationale, regionale si Agenda 21 local.

Dezvoltarea durabil nseamn A gandi global si a actiona local . Dezvoltareadurabil mai nseamn recunoasterea faptului c economia, mediul i bunstarea social suntinterdependente si anume faptul c un mediu afectat din punct de vedere al calittii va influenta

negativ, mai repede sau mai trziu, dezvoltarea economic i mai ales calitatea vieii fiecruiadintre noi. Dezvoltarea durabilnseamnsi asigurarea satisfacerii nevoilor de bazale oamenilor:locuinte, strzi sigure, oportunitatea de mplinire prin educatie, informare, participare, sntate iloc de munc. Toate acestea necesit o economie robust, sntoas, capabil s creezemjloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, att n prezent ct si pe viitor.

Politica actuala a Uniunii Europene este concentrata pe dezvoltarea durabila a societatii dintoate punctele de vedere. Pentru aceasta ea pune la dispozitia statelor membre diverseinstrumente financiare menite a-si rezolva problemele economice si sociale .

DE CE O STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCAL !

Ca parte a comunitatii europene , Zemes are nevoie de o viziune clara pentru a putea

orienta eforturile proprii si de o strategie care sa sublinieze rolul important ce revine valorificariipotentialului de absorbtie a fondurilor europeneAbordari noi sunt necesare atat pentru a rezolva problemele prezentului,cat si pe cele ale viitorului.Daca cetatenii si autoritatile nu vor realiza faptul ca exista o profunda schimbare in contextulrezolvarii de probleme la nivel local ,sansele ca reactia lor sa fie cea potrivita sunt foarte mici.Autoritatile locale dispun de sume mult mai mici decat cele necesare,cheltuirea banilor de la bugetfiind restrictionata de diverse cerinte. Autoritatile nationale sunt presate de problemele majore cucare se confrunta Romania in acest moment. Ele nu au nici timpul ,nici energia de a se concentra


2/96



Pagina 2din 96

suficient asupra problemelor ridicate de comunitatile locale. O mare parte din problemele care eraupana nu demult transmise spre nivelurile superioare ale administratiei centrale ,raman acum insarcina autoritatilor locale. Acestea includ probleme sociale,de mediu si de dezvoltare economica.Fara a neglija sprijinul pe care trebuie sa-l primeasca de la autoritatile nationale, comunitatile ar

trebui sa se bazeze in primul rand pe fortele proprii pentru a-si rezolva problemele.Avand tot mai multe responsabilitati ,autoritatile locale trebuie sa demonstreze ca sunt capabile sale indeplineasca,sa-si demonstreze creativitatea, eficacitatea si eficienta. Reprezentantii localitrebuie sa se bucure de increderea celor care i-au ales. Comunitatile locale trebuie sa identifice noiinstrumente si strategii pentru a determina colaborarea intre cetateni , institutii si reprezentanti aidiferitelor sectoare de activitate, in vederea planificarii viitorului comunitatii.

Acest document urmeaza sa aiba rolul unei constitutii locale. Strategia constituie tabloulgeneral al problemelor si aspiratiilor comunitatii, a prioritatilor acesteia, un tablou neutru in raport cupromisiunile si orientarile politice, dar care trebuie sa constituie sursa principala a programelorpolitice supuse electoratului, intrucat este ntocmit de comunitate. Este foarte important ca efortulde elaborare a strategiei sa fie urmat de asumarea publica si constienta a acesteia .

Pentru a avea certitudinea c politicile i programele existente corespund nevoilor de

dezvoltare a comunei Zemes , n cadrul limitrilor impuse de resursele locale disponibile i pentru aputea accesa fonduri prin instrumentele structurale, s-a impus elaborarea STRATEGIEI DEDEZVOLTARE DURABIL A COMUNEI ZEMES pentru perioada 2013-2018.


3/96



Pagina 3din 96

I. PREZENTAREGENERALA

I.1. JUDEULBACAU

SCURT ISTORIC

Comunitaile omenesti ce au trait n teritoriul cuprins astazi in limitele judetului Bacaucoboara mult spre zorile istoriei in Carpati si Dunare spre primele trepte ale civilizatiei. In acestsens stau marturie dovezile arheologice apartinand paleoliticului superior, descoperite la Buda-Blagesti si Lespezi-Garleni. Asemenea descoperiri situeaza inceputurile istoriei omenesti pe acestemeleaguri cu zeci de mii de ani inaintea erei noastre.

Mesaj pentru milenii ale preocuparilor oamenilor paleolitici de la Buda-Blagesti sunt nu

numai peste 900 de unelte, ct si aglomerarile de oase reprezentand locuri de cult. Pe teritoriuljudetului Bacau au fost descoperite peste 160 de statiuni din diferite faze ale epocii neolitice.Cercetarile arheologice sistematice, de la Podei-Tg. Ocna, Tiganesti, Gura Vaii, Margineni-Cetatuie, au scos la iveala un inventar bogat din care se detaseaza in primul rand ceramica.

Epoca bronzului, prima etapa in evolutia civilizatiei tracice, comparabila in multe privinte, inmomentele ei de de stralucire cu aceea a lumii miceniene, este bine reprezentata prin descoperirilearheologice din judetul Bacau.

Urmatoarea etapa este relativ bine cunoscuta prin cercetarile efectuate in peste 20 delocalitati.

Mare parte din materialele descoperite pe teritoriului judetului apartin perioadei de sfarsit aprimei etape a fierului. Dincolo de importanta cercetarilor intreprinse in unele asezari getice sau innecropole, se impun in atentie cele efectuate in cetatile de tip dava de la Tisesti Tg. Ocna, Brad

si Racatau.Istoria dovedeste continuitatea populatiei autohtone in veacurile marilor migratii, precum siincluderea acestor regiuni ca si a Moldovei, n genere- n aria n care s-a desfasurat dezvoltareapoporului roman.

Populatia romneasca si-a continuat viata n perioada feudalismului timpuriu pe meleaguribacauane, fie in unele asezari mai vechi, fie in altele noi, identificate prin cercetari arheologice.Evolutia procesului de maturizare a feudalismului, in regiunile de la rasarit de Carpati, va aveadrept consecinta, intre altele, si aparitia targurilor. Intr-un document emis de cancelaria domnitoruluiAlexandru cel Bun la 6 octombrie 1408, sunt mentionate trgurile de la Bacau si Trotus.

ntre anii 1681 si 1700, tinutul Bacaului creste n suprafata si ca importanta prin unirea sa cutinutul Trotusului. Mai tarziu, dupa Legea comunala din 1864, data de Alexandru Ioan Cuza, prininlocuirea denumirii de tinut cu acela de judet, cum era Muntenia, apare prima oara numele de

judetul Bacau.ASEZAREGEOGRAFICA

Judeul Bacau este situat n partea estica a arii pe vaile Siretului Mijlociu si Trotusului,avand partea vestica pe culmile muntoase ale Carpatilor Orientali si partea estica pe dealurile sicolinele Podisului Moldovei.


4/96



Pagina 4din 96

Hotarele sunt sinuoase dar in ansamblu creeaza impresia unei forme geometrice deparalelogram alungit pe directia vest-est.

Spre vest, unde se invecineaza cu judetele Harghita si Covasna, hotarul urmareste ingeneral cumpana de ape dintre bazinul hidrografic al Trotusului. Hotarul estic, prin care se separa

de judetul Vaslui, merge mai intai pe interfluviul dintre paraul Pereschiv si Tutova, apoi peinterfluviul Zeletin-Tutova, ajungnd in bazinul superior al Tutovei. Hotarul nordic, dincolo de carese afla judetul Neamt, strabate extremitatea nordica a Colinelor Tutovei, valea Siretului, valeaBistritei, depresiunea sub-carpatica a Tazlaului si muntii Tarcaului. Hotarul sudic, comun cu al

judetului Vrancea, trece prin capatul nordic al muntilor Vrancei, valea Trotusului, valea Siretului sisudul colinelor Tutovei.

Suprafata totala a judetului este de 6606,15 kmp, avnd drept resedinta municipiul Bacau.Ca teritoriu are marime mijlocie (2.8% din suprafata tarii).De la nord la sud, judetul Bacau este strabatut de culoarul larg al vaii Siretului, marginit de

partea centrala vestica a Podisului Moldovei in est si de o suita de trepte de relief tot mai inalte sprevest. Unitatile naturale, aproape egale ca intindere, confera judetului un peisaj armonios. Altitudinilereliefului variaza de la 1664 m in varful Grindus din muntii Tarcaului (Carpatii Orientali) pana la 100m in valea Siretului.

Cele 3 municipii, Bacau, Onesti si Moinesti, reprezinta judetul din toate punctele de vedere:administrativ, economic, cultural, edilitar.

Salba de orase care inconjoara cele trei municipii: Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic-Moldova, Targu-Ocna,vin sa intregeasca aspectul unui judet care prezinta o carte de vizitacompleta si onorata. La acestea se mai adauga 85 de comune.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA LA 1IANUARIE 2013:

o 3 municipii : Bacu, Oneti, Moineti ;


5/96



Pagina 5din 96

o 5 orase : Buhui, Comneti, Drmneti, Slnic Moldova, Trgu Ocna.o 93 comune.

GEOGRAFIA

Peisajul fizico-geografic de pe cuprinsul judeului este foarte variat si complex. Relieful estereprezentat prin muni, dealuri i coline, vi, corespunznd acestei structuri geologice variate, fiindmai nalt n vest, unde cateva vrfuri trec de 1600 m si din n ce mai cobort spre est, undealtitudinea cea mai mica se inregistreaza pe vaile Siretului, Berheciului si Zeletinului.

Sub aspectul suprafetei ocupate, situatia se prezinta astfel:Zona de munteocupa o suprafata n proportie de 35,54 %,cea de dealuri subcarpatice si

de depresiune ocupa o suprafata in proportie de 48,38%, iar zona de lunca si terasa o suprafata inproportie de 16,08%. Actiunea agentilor externi si in special a apelor curgatoare a modificat reliefulinitial si i-a dat forma initiala. Muntii mijlocii si josi din vest fac parte din lantul Carpatilor Orientali siare directia predominanta NV-SE. Este alcatuita din flis cretacic si paleogen si se prezinta subforma unor culmi prelungite. Acestea sunt mai inalte in partea de nord si de sud, prezentand intre

ele o posibilitate de instalare a unei retele hidrografice transversale si inlesnirea legaturilor dintreMoldova si Transilvania. Altitudini muntoase mai deosebite sunt:1664 m, vf. Grindus,1441 mvf.Cracu-Geamana, 982 m in masivul Zemesului (prelungirile sudice ale muntilor Tarcaului care seintind pna la valea Trotusului), 1648 m in vf. Nemira Mare,1639 m in vf. Sandru,1517 m in vf.Carunta,1336 m in vf. Lapos (muntii Nemira, versantul de est care se prezinta sub forma unorprelungiri aflate sub numele de muntii Trotus-Oituz).

Regiunea de dealuri, situate in fata Carpatilor si in imediata lor apropiere, este format de ostructura cutata si alcatuita din roci mai putin dure. Aceasta face legatura intre Carpati si unitatileextracarpatice.

Valea Siretului prin largimea sa mare, mai ales in zonele confluentelor cu Bistrita siTrotusul, - poate fi considerata ca o unitate geomorfologica aparte. In decursul timpului, Siretul,care si-a instalat albia in lungul faliei pericarpatice, a avut pendulatii laterale, fapt ce a condus la

aspectul actual de cmpie. Albia Siretului cu latimi diferite - prezinta un curs foarte meandrat, iarpe alocuri unele tendinte de despletire.

La est, pe valea Siretului, structura geologica se schimba radical, n sensul ca fundamentuleste de platforma, fapt ce a conferit reliefului un alt tip de evolutie. Astfel, prin eroziunea depozitelormonoclinale s-a format un relief de coline cu orientare generala de la nord spre sud.

Litologic, predomina argilele, marnele si nisipurile, iar la nord, izolat, apar si gresii carementin si altitudini mai mari: Dealul Dorosanu (564 m). Fragmentarea reliefului este mare, vaile siinterfluviile sunt largi si aspectul general este cel al unui podis colinar ce coboara ca altitudine spresud.Reteaua hidrograficaeste bogata, cu un debit relativ mare, att cea alohtona (Siretul si Bistrita),ct si cea autohtona, cum este Trotusul care prin confluentii sai importanti, Asaul, Uzul, Oituzul,Casinul, Tazlaul dreneaza mai bine de jumatate din suprafata judetului. De mai mica importanta

sunt rurile de la est de Siret, al caror debit si lungime nu sunt comparabile cu cele din zonaMontana.Judetul Bacau are bogate panze de ape subterane cu niveluri hidrostatice foarte variate in

raport cu natura substratului petrografic. In zona muntoasa, cu panze freatice bogate, alimentarearurilor se face in proportie de peste 30%, debitul avand un caracter mai constant. Toate apelecurgatoare se varsa in Siret, ,judetul Bacau fiind in totalitate in bazinul hidrografic al Siretului. Infunctie de densitatea hidrografica, n zona se individualizeaza trei zone:

zona muntoasa cu o retea hidrografica deasa


6/96



Pagina 6din 96

zona subcarpatica cu o retea mai rara, permanenta, dar cu un regim al scurgerii maineregulat

zona de podis cu o densitate mai mica si un caracter torential pronuntat al tuturorrurilor

Reteaua hidrografica din judetul Bacau are o lungime totala de 2513 km si se compune din: rul Siret 124 km rul Bistrita 45 km rul Trotus 143 km afluenti 2201 km

Suprafata bazinului hidrografic este de 6630 km.

Densitatea retelei hidrografice:

1,2-1,5 km/kmp in munti inalti; 0,8-1,2 km/kmp in muntii subcarpatici; 0,5-0,8 km/kmp in podis.

Reteaua hidrografica este tributara in totalitate rului Siret, care strabate teritoriul judetului

de la nord la sud pe o lungime de cca. 80 km. Principalele ruri de pe teritoriul judetului Bacausunt Siretul, Bistrita, Trotusul, si cativa afluenti ai Brladului, in partea de est. In zona montana celmai important ru este Trotusul care dreneaza toata aceasta zona de munte si aproape nintregime zona subcarpatica. Bazinul sau ocupa peste 65% din suprafata aferenta de 1156 kmp.

Principalii afluenti sunt: Sulita, Ciobanus, Uz, Dofteana, Slania, Caminca, Oituz, Tazlau siCasin. Rul Slanic ce traverseaza orasul Slanic-Moldova, cu o suprafata a bazinului hidrograficaferenta de cca.50 kmp, are un regim hidrologic discontinuu in timp, cu oscilatii mari ale nivelurilorsi debitelor. Ca afluenti ai Siretului semnalam pe teritoriul Bacaului: Trebes, Negel, Racatau, Soci,Racaciuni, Parava, Draguseni, Orbeni, Scurta, Trotus.

Rul Bistrita este complet amenajat hidroenergetic, iar undele de viitura sunt controlate.Alimentarea retelei hidrografice se face in principal din ploi si din topirea zapezilor (70% din total).Alimentarea din subteran detine o proportie de 30% in zona inalta si de 10 15% in coline, unde

rurile mai mici seaca in perioadele secetoase. n judetul Bacau se intalnesc doua tipuri geneticede lacuri:de baraj natural (ex: lacul Balatau) si antropogene (cele de pe cursul inferior al Bistritei, depe Uz si Tazlau).

Lacul Balatau, situat pe un afluent al Uzului, s-a format prin bararea cursului acesteia inurma unei alunecari de teren produsa in anul 1883 si are o lungime de 1 km si un volum de apa decca.0,5 milioane mc.

CLIMAJudetul Bacau se incadreaza intr-o unitate climatica de nuanta continentala, cu ierni reci si

veri calduroase, cu o predominare a circulatiei atmosferice dinspre nord si nord-vest. Relieful, prininaltime, fragmentare si expunere introduce insa numeroase nuante locale.

Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 4 6 grade in zona muntoasa din vest si

8-9 grade in est.Oscilatiile climatice au o amploare mare atat ca efect al circulatiei generale a atmosferei, ctsi al influentelor introduse de relief (inversiunile termice). Schimbarile rapide de fronturi atmosfericein tranzitie primavara si toamna favorizeaza producerea brumelor tarzii si respectiv timpurii.Precipitatiile variaza intre 540 mm la campie si 1100 la munte iar directia predominanta a vntuluieste nord si nord-vest, viteza medie lunara fiind din nord-vest de 4,1 m/s.

Vnturile predominante sunt cele dinspre nord-vest, dar nu lipsesc nici cele dinspre est sisud-est. Vnturile dinspre est sunt uscate si calde vara si foarte reci iarna (crivatul).


7/96



Pagina 7din 96

In functie de varietatea conditiilor locale, pe cuprinsul judetului Bacau, putem distingesubunitati deosebite din punctul de vedere al aspectelor climatice. In zona montana din vest,temperaturile sunt mai coborate, cantitatile de precipitatii mai mari si se produc frecvente inversiunitermice.

RESURSENATURALE

Faptul ca judetul Bacau se situeaza la periferia arcului carpatic, cu o structura geologica complexdetermina existenta unor importante bogatii naturale. Astfel, n zona flisului se exploateaza petrol gaze naturale pe valea Tazlaului, intre Darmanesti si Zemes, in depresiunea Darmanesti, pe valeSlanicului si cea a Oituzului (Hirja, Poiana Sarata). In depresiunea Darmanesti-Comanesti se gasesrezerve de carbune brun si lignit, iar la Trgu Ocna se exploateaza sare. De interes deosebit sunmaterialele de constructie, cum ar fi: gresii (Salatruc, Goioasa, Slanic Moldova), calcar (Solontcaolin (Magura), argile, marne, gresii calcaroase. Din albiile rurilor se extrag cantitati insemnate dbalast si nisip. O alta resursa naturala importanta o constituie izvoarele minerale cu apcarbogazoase, usor sulfuroase si atermale de la Slanic-Moldova si Trgu Ocna. Padurile reprezinta

sursa importanta de materie prima pentru industria lemnului exploatndu-se anual cca. 650 mii mcmaterial lemnos.

POPULAIASTABILAAJUDEULUIBACAU

La data de 24.12.2012, conform Recensmntului Populaiei i al locuinelor din 2011:

Populatia stabila preliminara: 583590 persoane (din care, femei: 294955 persoane)Gospodariile populatiei: 222170 gospodariiLocuinte conventionale: 267802 locuinteCladiri: 172612 cladiri (din care 172288 cladiri cu locuinte1).Populatia feminina este majoritara; ea reprezinta 50,5% din populatia stabila preliminara.n municipii si orase locuiesc 41,5% dintre barbati si 43,5% dintre femei.La nivelul judetului Bacau, densitatea populatiei este de 88,1 locuitori pe kmp.Localitatile cel mai dens populate sunt: municipiul Bacau, municipiul Onesti, municipiulMoinesti, orasul Buhusi, orasul Comanesti, orasul Tg. Ocna si comunele: Prgaresti,Magura, Hemeius, Grleni, Tg. Trotus, Letea Veche, Nicolae Balcescu, Cleja, Magiresti,Gioseni si Luizi Calugara.Densitatile cele mai scazute s-au nregistrat n localitatile : Manastirea Casin, Asau, Izvoru

Berheciului, Agas, Vultureni, Brusturoasa si Filipeni.

PersoanePotrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, structura populatiei stabile preliminaredupa limba maternan judetul Bacau se prezinta astfel:

Tabelul 1. Populatia stabila preliminara dupa limba materna, la recensamntul din anul 2011,n judetul BacauPOPULAIE STABILpreliminara 583590Romna 567584Maghiara 5152Romani 8933Ucraineana 20


8/96



Pagina 8din 96

Germana 52Turca 46Tatara 5Rusa 39

Alta limba materna 592Limba materna nedeclarata 1167Structura populatiei stabile preliminare dupa religia declarata la recensamnt arata ca81,2% dintre persoanele din judetul Bacau sunt de religie ortodoxa; 16,3% s-au declarat dereligie romano-catolica, 0,9% penticostala, iar 0,02% de religie reformata. Ponderi ntre0,1% - 0,8% au nregistrat urmatoarele religii: greco-catolica, martorii lui Iehova, baptista,crestina dupa evanghelie, ortodoxa srba, crestina de rit vechi, adventista de ziua a saptea.Persoanele de alta religie dect cele prezentate mai sus reprezinta 0,1%.S-au declarat fara religie 247 persoane, care reprezinta 0,04% din total; ateii detin opondere de 0,04% n totalul populatiei stabile preliminare (numarul acestora fiind de 231persoane).Numarul persoanelor pentru care nu a fost nregistrata religia (nu au dorit sa o declare sau nu erau

prezente) a fost de 1,6 mii persoane, reprezentnd 0,3% din populatia stabila a judetului.

GospodariiLa recensamntul din anul 2011, n judetul Bacau au fost nregistrate 222,2 mii gospodariiale populatiei, constituite din 579,6 mii persoane. Astfel, 99,3% din populatia stabilapreliminara a judetului se regaseste n gospodariile populatiei, restul gasindu-se ngospodarii institutionale (camine studentesti, camine de batrni, institutii de protectie acopilului etc.) sau reprezentnd persoane fara adapost.

LocuineLa recensamntul din anul 2011 au fost nregistrate 172,6 mii cladiri, n care se afla 267,8 miilocuinte conventionale, avnd 712,5 mii camere de locuit.

Chiar daca numarul cladirilor cu locuinte din mediul urban reprezinta numai 17,6 % dintotalul nregistrat la nivelul judetului Bacau, acestea sunt formate dintr-un numar mai mare delocuinte, si totusi ponderea locuintelor conventionale din mediul urban (46,1%) nu odepaseste pe cea din mediul rural.Structura fondului de locuinte pe forme de proprietate evidentiaza mentinereaproprietatii private particulare ca preponderenta: 98,6% din totalul locuintelor (97,6% nmunicipii si orase, respectiv 99,5% n comune), urmata de proprietatea de stat 1,2%(2,1% n municipii si orase, respectiv 0,4% n comune); celelalte forme de proprietate detin

mpreuna restul de 0,2%.

Din totalul locuintelor conventionale din judet, 55,9% au alimentare cu apa n locuinta (91,6%

n municipii si orase si 25,4% n comune). Cele mai mari ponderi ale locuintelor care aualimentare cu apa sunt nregistrate n municipiul Bacau (97,6%) si n urmatoarele localitati:municipiul Onesti, municipiul Moinesti, orasul Comanesti, orasul Tg. Ocna, orasul Buhusi,orasul Slanic Moldova si comunele: Hemeius si Margineni.La nivelul judetului Bacau, 80,7% din locuintele conventionale sunt dotate cu bucatarie ninteriorul locuintei (93,4% n municipii si orase si 69,8% n comune).n Municipiul Bacau, 95,9% din totalul locuintelor conventionale dispun de bucatarie ninteriorul locuintei.


9/96



Pagina 9din 96

n 49 localitati se nregistreaza ponderi ridicate (peste 70,0%) ale dotarii locuintelor cubucatarie, respectiv n localitatile: municipiul Bacau, municipiul Moinesti, municipiul Onesti,orasul Slanic Moldova, orasul Buhusi, orasul Comanesti, orasul Tg. Ocna si comunele:Zemes, Grleni, Hemeius si Nicolae Balcescu.

Dotarea locuintelor cu baie este mai redusa, numai 51,1% din totalul acestora detinnd obaie n interiorul locuintei. Discrepanta dintre categoriile de localitati este mare, 86,6% dintrelocuintele nregistrate n municipii si orase si doar 20,8% dintre cele aflate n comunedispunnd de baie n interiorul locuintei. n municipiul Bacau, 94,7% din totalul locuintelorconventionale dispun de baie n interiorul locuintei.


10/96



Pagina 10din 96

I. 2PREZENTAREGENERALAACOMUNEIZEMES

ASEZARE GEOGRAFICA SI ACCES

Comuna Zemes este situata in zona nord-vestica a judetului Bacau, si s-a dezvoltat de o partesi de alta a Tazlaului Sarat, precum si a afluientilor sai si se compune din doua sate : Zemes si

Bolatau .Localitatea resedinta de comuna este localitatea Zeme, rangul IV.Comuna Zemes se invecineaza :o la nord cu judetul Neamt (comuna Tazlau)o la est cu comunele Balcani, Magiresti si Solonto la vest cu comuna Asauo la sud cu municipiul Moinesti

SCURT ISTORIC

Comuna Zemeeste aezatn N-V judeului Bacu, pe cursul superior al rului Tazlul Srat.Se compune din satele Zemei Boltu.Satul Zeme, reedina comunei Zeme, poartacest nume din 1968. Anterior, satul era

cunoscut sub numele de Tazlul Srat, Tazlu i Tazlul de Sus (1956-1968).Localitatea s-a format pe valea rului Tazlul Srat, de la care a primit numele.Cele mai vechi documente istorice, din evul mediu, despre localitatea Tazlul Srat, se referla

activitatea bisericeascortodox, la prezena aurului negru i la danii de pmnt.Nu suntem ncn posesia unui document cu privire la vechimea satului. Pnla apariia

coleciei Documenta Romaniae Historica (D.R.H., 3 volume), toi istoricii au considerat anul 1399anul ncetrii existenei unei aezri monahale de clugrie pe Tazlul Srat. Toponimele pstrate


11/96



Pagina 11din 96

n comuna Zeme, ca: Muntele Chilii (Arsa Arini), Muntele Trei Chilii (Stirigoi), ValeaClopotului (Tazlul Srat), satul Chilii, Dealul Chilia, Muntele Ghedeon(la Est existlocuinaGabor din satul Boltu), Prul Popii (Canu), Poiana Schit/Schitior, Mnstirea Schitior,ne-ar ndrepti scredem cmnstirea clugrielor de care se amintete n documentele de mai

sus, a fost n zona noastr, a rului Tazlul Srat. Dar, o datcu apariia coleciei D.R.H., autoriifixeazsatul Poiana Clugriei lngMgireti. Ioachim MareVasluianul, localizeazaezareamonahalPoiana Clugriei, pe malul priaului Ruja afluent al Tazlului Srat, n satulMgireti, n zona actualei biserici a satului Mgireti. Nu existprobe arheologice de la aezareamonahal, dar autorul considerceste convingtor faptul cn tradiia satului Mgireti s-apstrat toponimul Poiana Clugriei. Viitoarele cercetri pe baza documentelor istorice, a probelorarheologice, vor elucida, probabil, subiectul n discuie.

Documentul din09.10.1424, din vremea domnitorului Alexandru cel Bun, evideniazca datacestor adevrate slugi ale noastre, Toader i Lie, loc pe Tazlu, la Obria Frumoasei,unde iese din pdure [...] ca s-i puni s-i aeze mnstire ... .Putem deci consideradocumentul din anul 1424, ca act de natere, de ntemeiere, de ctitorie a unui locareligios, almnstirii Tazlul, alta dect cea a lui tefan cel Mare de la Tazlul Mare pentru cMnstirea

Tazlu, din vremea lui Alexandru cel Bun este pe Tazlul Srat, n satul Tazlul Srat, numeschimbat apoi n Zeme. Interesant este faptul chramul ambelor mnstiri este cel al NateriiNsctoarei de Dumnezeu, de la 8 septembrie.

Clarificarea privind precizarea locului mnstirii lui Alexandru cel Bun de la 1424, este fcutntrei documente din 1491 din timpul lui tefan cel Mare, n care se menioneazc: mputernicimSfnta noastrmnstire de la Tazlu, cu hramul Naterea Maicii Domnului, unde egumeneste rugtorul nostru chir popa Timoftei,primete danie de la domn ca sntrim i s

mputernicimsate cu mori, cu teze pive de btut postav, scoare i alte esturi, cu grle ipoieni i ntrire pentru branitea din jurul mnstirii, artndu-i hotarele.

Amnuntul din textul documentului nr. 86 / 16.01.1491:care este la Gura Pitoasei, prulPetioasa (aproximativ Frcu) afluent al rului Tazlul Srat, n satul Tazlu (actual Zeme),

nlturconfuzia cu Tazlul Mare.

Un document data la 04.10.1440la Suceava, de ctre domnitorii Ilie i tefan, fiii lui Alexandrucel Bun, asociai la tronul Moldovei, menioneazcboierul OanPorcu a lsat ... un sat, anumeLuccetii, pe Tazlul Srat, n dreptul Pcurii, mnstirii Bistria. Documentul menioneaz,astfel, izvoare de pcurpe malul rului Tazlul Srat.

Acelai lucru este menionat i n documentul din 16.12.1442, al acelorai voievozi, n careacest adegvrat boier, pan OanPorcul [...] a lsat [...] dupmoartea sa [...] un sat, anumeLuccetii, pe Tazlul Srat, danie sfintei noastre mnstiri Bistria. Documentul stabilete chotarul sfie mai sus de Tazlu ... drept la fntna neagra Pcurii, drept la gura Zemeei,la Runcul Stnelor ... Izvorul Negru, drept la Asu ... se ndreaptla Chilia pe picior, n sus,drept la Obria Urmeniului ... la vrful Osoi, pnla Crpeni, valea n gios, drept ladrumul mare, merge la cmp peste pru.

Pentru noi, documentul este important prin relatarea prezenei ieiului la fntna neagra

Pcuriii izvorul negru, dar i prin toponime care aparin comunei Zeme, ca: gura Zemeei(prul Zeme, afluent al rului Tazlul Srat), Runcul Stnelor i Chilia, subliniate de noi ntext.

n stadiul actual al cercetrii istorice, valea Tazlului Srat cu satul Lucceti, este cea maiveche localitate din Romnia unde se atestexistena unor zcminte de iei, valorificateprin mijlocirea unor fntni i reprezintleagnul industriei petroliere din Romnia.

n cursul istoriei, satul tazlul Srat a fcut parte din diverse uniti administrative. La nceputulsecolului al XIX-lea, apare ca sat independent n cadrul Ocolului Tazlul Srat. n perioada 1816


12/96



Pagina 12din 96

1830, este considerat ctun i este nglobat n satul Solon. Dup1830, pnn 1865, satul TazlulSrat este sat independent, fcnd parte din Ocoalele Tazlul de Sus sau Tazlul Srat.

n 1865, Tazlul Srat este sat component al comunei Valea Arinilor, n 1871, este satcomponent al comunei Lucceti, ca n 1873 comuna sse numeascdin nou Valea Arinilor.

Apoi, n 1876, aparine de comuna Mgireti. ntre anii 1887 1895 satul Tazlul Srat estemprit comunelor Mgireti, Soloni Valea Arinilor. ntre 1908 1955, este sat component alcomunei Lucceti.

n 1956 se constituie comuna Tazlul de Sus, primind n 1964 de la comuna Lucceti satulModrzu i partea nordica satului Pietrosu. Pnn 1968, comuna Tazlul de Sus, cuprindeacinci sate: Tazlul de Jos, Tazlul de Sus (reedina comunei), Chiliile de Jos, Chiliile de Sus iBoltu.

ncepnd din 1968, cnd a avut loc ultima mprire administrativ teritoriala Romniei,comuna ia denumirea de Zeme, fiind constituitdin satele Zemei Boltu.

RELIEFUL SI GEOMORFOLOGIA

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Zemecuprinde unitatea montanamunilor Gomanu Geamna n N i V cu versani abrupi, fragmentai de apele curgtoare iMunceii Uture.Vile ce se deschid ntre formele de relief destul de accidentate, sunt n general nguste iadpostesc firul unor ape cu caracter sezonier sau permanent, avnd toate un caracter torenial.Singura vale mai largeste cea a prului Tazlul Srat.

Geomorfologic, comuna Zemeaparine de subunitatea marginala fliului extern aCarpailor Orientali. Peste fundamentul Paleogen constituit din formaiuni din fligrezos, argilo-bituminos i de molassunt dispuse depuneri Sarmaiene i Meoiene cu un facies argilo-nisipos,argilo-marnos i conglomeraie.Peste acestea se dezvoltn discordande sedimentare depunericuaternare de o mare diversitate de la o zonla alta i anume de la depuneri fin sedimentare ladepuneri grosiere bolovniuri, grohotiuri sau deluvii de pant, intens marcatde fenomene

tectonice majore petrecute n timp.Orizontul rocii de bazse poate aprecia ca putnd fi interceptatla nivelul fundului albiei prului Tazlul Srat sau imediat sub acesta i este constituit din marnesau argile mrnoase vnt cenuii compacte cu intercalaii decimetrice de gresii silicoase

REEAUA HIDROGRAFIC

Cel mai important ru care traverseazcomuna Zemeeste Tazlul Srat care izvorteprin douizvoare Izvoarele Tazlului Srat din culmea Geamna i se varsla Tescani n rulTazlul Mare ; are o lungime de 26 km i suprafaa bazinului de 95 km2.Pnza de apfreaticnuse gsete n orizont continuu, fapt ce se datoreazcondiiilor de relief, asrfel lngapelecurgtoare se gsete la 5 m adncime, mergnd n punctele nalte ale versanilor la adncimi maride 25-35 m.

CLIMA

Teritoriul comunei Zemese ncadreazntr-un climat temperat-oriental, cu temperaturivariind n raport cu altitudinea, iarna minim 300C iar vara maxim +350C. Temperatura medie azonei montane de N-V este de +30C i +80C n sud, n sectorul subcarpatic.Precipitaiileatmosferice sunt de 1200 mm/an n zona montande N-V, iar n zona subcarpaticprecipitaiile


13/96



Pagina 13din 96

medii anuale ajung la 1000 mm.Vnturile predomindin N,N-V i N-E, pentru perioadele reci aleanului, iar ncepnd cu luna aprilie se resimt vnturile din direcia S i S-E, care aduc precipitaii.

RESURSE NATURALE

In afara padurilor,fanetelor,livezilor,fructelor de padure,produselor agricole,Zemesul a beneficiatsi de existenta unor bogatii naturale cum ar f i:

o petrolul,aflat in structuri de suprafata, exploatat la sfarsitul secolului al XX lea,consideratdupa unii cercetatori o rezerva a petrolului romanesc

o piatra de rau - un produs interminabil,folosit dintotdeauna in constructiile realizate delocuitori

o produsele forestiere,care au dezvoltat aici o adevarata civilizatie a lemnului,apreciata

pretutindeni in tara si in comertul exterior.

FLORA SI FAUNA

Clima si relieful regiunii permit dezvoltarea unei vegetatii de tip montan, alcatuita dinpaduri, pasuni si fanete. Padurile ocupa cea mai mare suprafata din teritoriul comunei , vegetatialemnoasa fiind alcatuita in special din conifere si foioase : moli, brad fag, pin, mesteacan. Pasunilesi fanetele ocupa de asemeni, o pondere importanta in asigurarea bazei furajere necesareefectivului de animale existent in comuna. Aceste pasuni sunt situate pe pante mari, fiind supuse inmare parte degradarii.Vegetatia lemnoasa abundenta face posibila existenta multor specii denevertebrate si vertebrate care alcatuiesc retele trofice foarte complexe. Chiar frunzarul format dinfrunze moarte cazute pe sol are o fauna proprie numita fauna de frunzar ( viermi hidrofili, moluste,

miriapode si insecte). Viata este foarte abundenta, fiind stratificata n ecosistemul de padure. Sentlnesc multe specii de animale foarte bine adaptate la viata de padure ca: veverita (Sciurusvulgaris), soareci de padure (Apodemus sylvaticus, Apodemus flavicolis), prsul comun (Glis glis),iepurele (Lepus timidus), porcul mistret (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes),caprioara (Capriolus capriolus), bursucul (Mustela putorius), dihonii (Putorius putorius), ursul(Ursus arctos), ciuful de padure (Asio otus), uliul gainilor (Accipiter gentilis), cucuveaua (Athenenoctua), bufnita (Bubo bubo), ciocanitoarea piestrita (Driobates major), gaita (Garulus glandarius),cucul (Cucullus canorus), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica), sitarul (Scolopacsrusticela), mieria (Turdus nerula), sturzul (Turdus visciverus), privighetoarea (Luscinia luscinia),codobatura (Mottacila alba), pitigoiul albastru (Perus coeruleus), vrabia de casa (Passerdomesticus), graurul (Sturnus vulgaris), grangurul (Criolus criolus), cioara cenusie (Corbus comux),cioara de semanatura (Corbus frugilegus), turturica (Streptopelia turtu), gugustiuc (Streptopelia

decaocto). Dintre reptile ntlnim adesea: sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de alunis(Coronella austriaca), sopria cenusie (Lacerta agilis), gusterul (Lacerta viridis). Printre amfibieniraspndit este: brotacelul (Hyla arboreea), triton (Triturus montadeni), salamandra (Salamandrasalamandra). Insectele caracteristice acestei zone sunt: ipide (Ips typographus, Ips acuminatus),sirex gigas, cerambicide, carabusul (Melolonta melolonta), omida paroasa a stejarului (Portheriadispar), omida verde a stejarului (Portix virinada), cetarul (Operopthera brumata). Dintre molustelecaracteristice ntlnite: Helix pomatia, Helix lutescens, Limax maxinus, Succineea oblanga,


14/96



Pagina 14din 96

Pseudalinda palax, Mastus venerabilis.

DIAGNOZA MEDIULUI NCONJURATOR

Dezvoltarea economico-industriala excesiva, realizatdupa al doilea rzboi mondial, nu atinut seama de ratiunile specifice protectiei mediului si a condus la poluarea tarii, a judetului Bacau,inclusiv a zonei, a comunei Zemes. Este un adevar si faptul ca dupa anul 1990 industria a scazut,anumite ramuri industriale chiar s-au desfiintat.

In orice caz efectele poluarii trecute se manifestprin uscarea pomilor fructiferi si trebuiespus ca pe teritoriul comunei exista terenuri degradate, degradarea avnd drept cauze eroziuneasolului sau alunecarile de teren.

Deseurile menajere din gospodariile populatiei care nu se elimina prin ardere sedepoziteaza in gropi de gunoi proprii, iar deseurile de la animale se depoziteaza in platforme propriide unde se transporta la cmp.

In comuna Zemes nu exista platforma de gunoi ecologica realizata la standarde europene.

POPULAIASTRUCTURAIDOTAREAFONDULUIDELOCUIT

TAB 1.POPULAIA STABILSI GOSPODARIILE POPULATIEI LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011

Populaia stabil Din care : populaia stabildingospodriile populaiei

Numarulgospodariilor

populatiei

Numarulmediu de

persoane peo

gospodarie apopulatieiAmbele

sexeMasculin Feminin Ambele

sexeMasculin Feminin

4187 2131 2056 4178 2124 2054 1492 2,80

TAB 2.PERSOANE NREGISTRATE LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011,PE SEXE

Populaia stabil Din care : PERSOANEPLECATEPENTRU OPERIOADA

NDELUNGATA

PERSOANETEMPORARPREZENTEPERSOANE

PREZENTEPERSOANETEMPORARABSENTE

Ambele

sexe

Masculin Feminin T M F T M F T M F T M F

4187 2131 2056 4012 2055 1957 175 76 99 349 166 183 43 27 16


15/96



Pagina 15din 96

TAB 3.POPULATIA STABILA DUPA LIMBA MATERNA LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011

Populaiastabil

din care, duplimba matern:

Romn Magh. Romani German Ucrainean Turc Ttar Rus Altlimbmatern

Limbanede

clarat

4187 4185

TAB 4.POPULATIA STABILA DUPRELIGIE LA RECENSAMNTUL DIN ANUL 2011

Populaiastabiltotal

din care, dupreligia:

Ortodox Romano-

catolicGreco-

catolic

Reformat Baptist Penticostal Adventist

de ziua a 7a

Altreligie

4187 3904 264 - - - 15 *

TAB 5.LOCUINE CONVENIONALE DUPDOTAREA CU INSTALAII I DEPENDINE LARECENSAMNTUL DIN ANUL 2011

Locuine convenionale care dispun de: Locuine convenionale care au

Alimentare cu ap

n locuin

Instalaie de canalizare

n locuin

Instalaieelectric

nclzirecentral

Buctrien locuin

Bain locu

Numrn % fade

total

Numr n % fade

total

Numr n % fade

total

Numr n % fade

total

Numr n % fade

total

Numr n

d

836 52,9 815 51,5 1550 98,0 342 21,6 1401 88,6 740


16/96



Pagina 16din 96

ADMINISTRAIA PUBLIC

Primaria este condusa de un primar, viceprimar si un secretar al comunei, numarul total al

personalului angajat fiind de 34. Institutia este structurata in servicii si compartimente, funcionnddup un regulament de organizare si functionare care corespunde organigramei primariei.Activitatea se desfasoara intr-un sediu care corespunde cerintelor actuale.

Consiliul Local Zemes este alcatuit din 13 consilieri.Cetatenilor le este permisa participarea la sedintele consiliului local.

Cetatenii, se pot adresa Primariei si Consiliului local cu petitii scrise si pot obtine audiente.Audientele se desfasoara cu participarea reprezentantilor sau a conducatorilor compartimentelor,pentru ca solicitantii sa primeasca pe cat posibil pe loc, informatia dorita. La randul lor,reprezentantii autoritatii publice primesc sarcini de a solutiona, in mod operativ, problemele ridicatede cetateni la audiente.

INFRASTRUCTURA

Legturile comunei Zeme cu celelalte uniti administrative se realizeaz pe drumulcommunal D.C. 180 A care strbate comuna de la N la S, leag satul Boltu de Zeme i seterminn DN 2G, care merge din oraul Comneti n municipiul Bacu.

Teritoriul comunei Zeme este strbtut de o reea dens de drumuri i strzi de intereslocal, care fac legtura zonelor rezideniale i industriale cu drumul principal.

ALIMENTAREA CU AP

In localitatea Zemes exista un sistem centralizat de alimentare cu apa , printr-o retea stradala de 15km.Alimentarea cu apa este alcatuita din ;

o captare zona Geamanao statie de tratare cu filtre lente la S.P.P. Zemeso rezervoare de acumulrae 2 x 500 mc + 1 x 1000 mco retea de distributie 15 km.

CANALIZARE

Referindu-ne la localitatea Zemes, canalizarea nu este rezolvatpentru ntreaga localitaten sistem centralizat, existenul este compus din :-colector stradal 400 mm i L = 1,5 km Zeme; L = 0,5 km Modrzu

-staie de clorinare;-emisar rul Tazlu.In localitatea Boltu nu existsistem de canalizare centralizat. Att apele uzate

menajere rezultate de la gospodriile individuale, ct i apele pluviale se scurg liber pe pantenaturale spre praie sau locuri mai joase, mare parte infiltrndu-se n sol.

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC


17/96



Pagina 17din 96

Alimentarea cu energie electrica comunei Zemese face din LEA 20 kV Moineti Boltu, prin intermediul urmtoarelor posturi de transformare :

PT1160 KVAPT2160 KVA

PT3140 KVAPT4160 KVAPT5160 KVA

Posturile de transformare sunt de tip aerian pe stlpi din beton armat i sunt echipate cutransformatoare de 20 / 0,4 kV.Reeaua electricde medie tensiune 2 kV este aerianpe stlpi de beton, este amplasatpemarginea drumului judeean, pe aceiai stlpi este instalati reeaua electricde iluminat public.Pentru gospodriile individuale, alimentarea cu energie electricse face din reeaua electricde

joastensiune, aerian prin console pozate pe cldiri.GOSPODRIE COMUNAL

Salubritatea contribuie direct la igiena i confortul localitii, instituie care se ocupcu

gospodrirea comunei, cu colectarea i depozitarea gunoaielor menajere i cu administrareacimitirelor.

ASPECTE SOCIALE

In anul 2012, lunar, 194 persoane au beneficiat de prevederile legii 416/2001 privindasigurarea venitului minim garantat , iar 360 persoane au beneficiat de ajutoare de incalzire, dincare 153 pentru lemne si 207 pentru gaze naturale.

SANATATE

In localitatea Zemes functioneaza 2 cabinete medicale ale medicilor de familie si ofarmacie umana in localitatea Zemes i un cabinet stomatologic.

EDUCATIE

In comuna Zemes, elevii si prescolarii beneficiaza de urmatoarele unitati de invatamant

NR.CRT.

UNITATEA DE NV M NT NR.ELEVI

Clasele0-IV

NR.ELEVI

ClaseleV-VIII

Nr.prescolariGradinita

1 Scoala Stefan cel Mare 176 156 -2 Scoala Ion Creang 44 50 -3 Scoala Mihai Eminescu 12 27 -4 Gradinita cu program prelungit Voinicel - - 395 Gradinita nr. 2 Zeme - - 316 Gradinita nr. 3 Zeme - - 207 Gradinita nr. 4 Zeme - - 138 Gradinia nr. 1 Boltu - - 219 Gradinia nr. 3 Boltu - - 10


18/96



Pagina 18din 96

CULTURA

In satul resedinta de comuna exista o cladire cu functiunea de camin cultural.In comuna Zemes exista exista biblioteca publica.Locuitorii comunei Zemes sunt pastratorii unor mestesuguri vechi, traditionale care duc mai

departe obiceiuri, datini si traditii milenare .

CULTE

In comuna Zemes sunt biserici ortodoxe si o biserica catolica :o Biserica catolica Pietrosu.o Biserica Sfantul Grigore Teologul Bolatau

o Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena Pietrosuo Biserica veche Bolatauo Biserica Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava Bolatauo Biserica Sfanta Maria Zemeso Schitul Inaltarea Domnului ( Strigoi) acest schit a ars in luna ianuarie 2008, fiind in

reconstrucie

Toate localitile sunt dotate cu cimitire. Deoarece din punct de vedere religios popula ia comuneiaparine mai multor culte, cimitirele sunt repartizate astfel :

o Sat Zeme cimitir ortodox + cimitir catolico Sat Boltu cimitir ortodox

De regul, cimitirele sunt amplasate lngcurtea bisericilor.

SPORT

In comuna Zemes sunt 2 sali de sport, 2 terenuri de fotbal si un stadion.

CONTEXTUL ECONOMIC

Componenta de baza a politicilor publice din ultimii ani, relansarea cresterii economice adevenit prioritate nationala, pornindu-se de la importanta sa atat pentru asigurarea conditiilor derealizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeana cat si pentru cresterea nivelului de trai

Cu atat mai mult, propagarea si continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicareafactorilor locali si a reprezentantilor societatii civile au devenit din ce in ce mai pregnante in

procesul de elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economico sociala, indiferent dacaresursele financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau princofinantari si imprumutri externe.

Activitatea economicde tip industrial este bine reprezentatn cadrul comunei Zeme, darse desfoarnumai n localitatea Zeme; ramura industrialeste reprezentatde extracia ieiuluii deine o suprafaimportantn teritoriul localitii.Una din cele mai mari probleme cu care seconfrunta agentii economici este lipsa de comunicare si informare . Agentii economici nu detin


19/96



Pagina 19din 96

informatii despre oportunitatile de finantare, desi au fost organizate seminarii si mese rotundepentru promovarea acestor oportunitati de finantare. In comuna nu este activa nici o firma deconsultanta sau ONG.

Suprafaa teritoriului administrativ al comunei Zemeeste de 10.714,00 ha.Comuna are 2 sate cu urmtoarele intravilane :

Zeme 192,80 ha

Boltu 64,23 haSuprafaa totalocupatde intravilanele satelor este de 257,03 ha reprezentnd 2,40 % din

total suprafacomun.

Teritoriul administrativ al comunei Zemecuprinde :Teren agricol 1236,67 ha din care :

- arabil 6,37 ha- puni i fnee 1.210,03 ha- livezi ------- vii ------

Teren neagricol 9.477,33 ha din care:- pduri 8.814,00 ha- ape 73,00 ha- drumuri 218,65 ha- curi construcii 282,42 ha

Terenul arabil, nsumeazsuprafeele din jurul gospodriilor, fiind folosit pentrulegumicultur. Punile i fneele favorizeazn mod deosebit creterea animalelor, suprafaa deteren acoperitcu pduri este de 8.814,00 ha, ceea ce reprezint82,27 % din suprafaa comunei.

Masa lemnoasrezultatprin exploatare este folosit, fie intern pentru construcii, comersaucombustibil, fie pentru export.

SITUAIIDEURGEN

In comuna Zemes s-a infiintat din anul 2007 Comitetul local pentru situatii de urgenta, alcarui presedinte este primarul comunei care are in subordine Serviciul Voluntari pentru situatii deurgenta format dintr-un numar structurat pe patru echipe de interventie in functie de tipul de risc,avnd urmatoarele atributii:

o desfasurarea de actiuni de informare si instruire privind cunoasterea regulilor simasurilor de aparare impotriva dezastrelor

o verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor si masurilor care privescapararea impotriva dezastrelor

o verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor si masurilor care privescapararea impotriva dezastrelor actiuni de interventie pentru inlaturarea efectelor dezastrelor

o actiuni de interventie pentru inlaturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordareaprimului ajutor si protectia persoanelor si a bunurilor afectate de dezastre

o acordarea de ajutor, in conditiile legii, a persoanelor a caror viata este pusa in pericol, incaz de inundatii, alunecari de teren, accidente, explozii precum si in caz de dezastre.


20/96



Pagina 20din 96

Stabilitatea generala terenului din perimetrul comunei Zemeeste n cea mai mare parteasigurat, nefcndu-se remarcate fenomene de instabilitate care safecteze gospodrii sau alteobiective. Pericolul inundaiilor este exclus la nivelul teraselor superioare ale rului Tazlul Srat,uniti pe care sunt dispuse marea majoritate a construciilor gospodreti sau administrative.

In caz de ploi abundente apar inundaii n albia minora Tazlului Srat i a praielor.

Zone expuse la alunecari de tereno Zemes, Curatura biserica 454 mc 95 mp ;o Zemes, Humarieo Zemes, parau Zemeso Bolatau, parau Manole ;

EFECTE INUNDATII 2005BOLATAUInundatii datorate scurgerilor de torenti :

o Zemes Parau Chirao Zemes parau Iepeio Zemes - parau Roso Zemes parau Manoleo Zemes pompieri Modarzau parau F.N.o Zemes parau Bozianuo Zemes torent foraj Zemeso Zemes parau Morii

Inundatii datorate revarsarii unui curs de apao Zemes si Bolatau raul Tazlaul Sarato Zemes paraul Pietrosu Mare.

II . METODOLOGIE

La 1 ianuarie 2007, Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene, n urma unui lungproces de negociere pe toate capitolele impuse de legislatia european.

Negocierile de aderare au stabilit conditiile in care acquis-ul comunitar este aplicat inRomnia, si maniera in care Romnia va participa la institutiile si bugetul Uniunii Europene. Unuldin pasii prin care se transpune acquis-ul comunitar se refera la dezvoltarea regionala si locala,conditie necesara pentru cresterea economica armonioasa.

Instrumentul prin care se definitiveaza clar obiectivele si directiile principale de actiune peun orizont mediu de timp este "Strategia de dezvoltare durabila". Strategia este un proiect deschis,capabil s raspund rapid modificrilor mediului economic, constrngerilor externe si interne,conjucturilor existente si celor generate de noul statut al Romniei.

Managementul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare durabil este inresponsabilitatea comitetului local de coordonare. Acesta a fost ales de primar cu sprijinulconsultantului, avnd in componenta reprezentanti de seama a comunitatii locale, care suntinteresati de dezvoltarea economica a comunei Zemes.


21/96



Pagina 21din 96

BAZELE METODOLOGICE

In plan intern, planificarea strategica este un proces de reflectie si introspectie (metodapsihologica bazata pe observarea propriei constinte) care ne permite:

sa anticipam schimbarile in mediul inconjurator.sa ne dam seama de amenintarile si oportunitatile existentesa dezvoltam strategii care sa foloseasca oportunitatile si sa evite amenintarilesa ne clarificam resursele pe care le putem utiliza, actiunile ce vor fi intreprinse si sadeterminam impactul lor in organizatie

sa alocam resurse proportional cu importanta prevazute in planul de actiune.

Planificarea interna este un instrument de managementcare ne poate ajuta:sa definim orientarile si obiectivele strategicesa determinam prioritatile si cele mai potrivite actiuni pe care la vom face pe termenscurt si mediu.sa intreprindem masuri concrete de coordonare a activitatilor din cadrul organizatiei.sa alocam resurse proportional cu importanta activitatilor prevazute in planul de actiuni.

Planificarea strategica este un mijloc de comunicare si motivare internacare ne permite:sa informam despre problemele cu care ne confruntamsa sustinem procesul de intelegere, asimilare si acceptare a orientarilor si obiectivelorstrategice ale organizatiei

sa stabilim calea optima de utilizare a resurselor umane

UTILIZAREA PLANIFICARII STRATEGICE IN PLAN INTERN:


22/96



Pagina 22din 96

Proceselede reflectiesiintrospectie

Instrumentdemanagement

Mijloc decomunicare

PLANIFICARE STRATEGICA

Utilizarea planificarii strategice in plan extern:

Proces de

interogarea mediuluiextern

Instrumentde dialog

PLANIFICARE STRATEGICA

In plan extern,planificarea strategica este :

I. Un proces de interogare sistematicaa mediului extern pentru:

a intelege tendintele ce au impacta identifica factorii care conduc aceste tendintea evolua modul in care aceste tendinte influenteaza dinamica oportunitatilor siamenintarilor

II. Un instrument de dialogdintre diferiti factori de interes pentru:a-i informa asupra alegerilor strategice, proiecte si prioritati.a ajunge la un consens in problema perspectivelor de dezvoltarea stabili relatii de parteneriat in urma unor analize judicioase a competentelor sinecesitatilor organizatiei noastre.

TREPTE IN PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICA:


23/96



Pagina 23din 96

Pregatirea procesuluide planificare strategica

Viziunea comunitatii

Definirea misiunii

Alegerea valorilor

Analiza mediului intern

Analiza mediului extern

Determinarea obiectivelorstrategice

Stabilirea planului deactiune

1. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL SI A POTENTIALELORLOCALE

Echipa de proiect a initiat evaluarea mediului economico-social si a potentialelor localepentru a crea si implementa politici si programe, bazate pe oportunitati locale si adresatenecesitatilor locale. S-a pornit de la intelegerea faptului ca fortele determinante ale dezvoltariilocale sunt baza economica si capacitatea de dezvoltare a acesteia, avnd in vedere si tendinteleexterne si evenimentele care pot avea impact asupra acestora.

1.A. DEFINIREA DOMENIILOR DE ANALIZA

Sarcina a fost dificila deoarece nu exista o definire a ceea ce constituie domeniile cele maipotrivite. S-a recurs la concentrarea analizei spre: analiza comunei Zemesin parte, analiza zoneiin ansamblu si analiza sectoriala, implicnd parti ale economicului, socialului si urbanismului.Domeniile de analiza au fost grupate astfel: situatia economica, caracteristicile demografice,


24/96



Pagina 24din 96

caracteristicile fortei de munca, pozitia geo-politica, infrastructura fizica si de comunicatii, mediul deafaceri, resursele educationale, sistemul social, urbanismul, patrimoniul, calitatea vietii si amediului.

1.B. COLECTAREA DATELORColectarea datelor, ca factor-cheie al realizarii profilului economico-social al zonei, a fost un

proces dificil, avnd in vedere disponibilitatea si accesul la date statistice, relevante acestui scop.Obstacolele infruntate in procesul colectarii datelor nu au fost specifice doar muncii depuse pentruplanificarea strategica a comunei Zemes, cu aceeasi situatie se confrunta, in general, toate tarileEuropei centrale si de vest, datorita lipsei de standardizare a sistemelor de colectare si deprelucrare a datelor.

1.C. ANALIZA SWOT

Dupa colectarea si prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea analizelorde potential al zonei, in vederea utilizarii acestora in cadrul analizei swot. Analiza swot este ometoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, aprioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOTsemnifica puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari. de fapt, analiza swot trebuie sa dearaspunsul la intrebarea "unde suntem?", aceasta implicnd analiza mediului intern al zonei si amediului extern general si specific.

Punctele tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care ii dau acesteia un avantajcompetitiv si ii confera atractivitate. Puntele tari reprezinta fortele interne, adica forte distincte, cucaracteristici legate de localizarea zonei.

Punctele slabe sunt acei factori sau acele tendinte care creaza obstacole in caleadezvoltarii economico-sociale. Punctele slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,reglementative, operationale sau altele . Acestea pot fi impartite in punctele slabe care pot ficorectate in termen scurt, intre 3-5 ani, si puntele slabe care necesita timp indelungat si sunt dificilde corectat.

Raspunsul analitic la relevarea punctelor slabe a fost acela de a formula masuri concretecare sa inlature obstacolele si sa potenteze accentuat punctele tari.

Punctele tari si punctele slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni.Oportunitatile si amenintarile au fost considerate factori externi sau exogeni. Oportunitatile suntacei factori externi care usureaza dezvoltarea avantajului competitiv (punct tare).

Amenintarile sunt tendinte nefavorabile, dezvoltari externe de zona, care conduc la declinulavantajului competitiv al acesteia. Modificarea conditiei externe reprezinta o amenintare sau ooportunitate, in functie de conditiile locale ale zonei.

Evaluarea mediului/contextului si a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincteale planificarii strategice, abordata in cadrul prezentei lucrari, referindu-se la comunitatea

internationala, inclusiv cea europeana, la planul national si la cel regional/judetean.

2. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTAREECONOMICO-SOCIALA


25/96



Pagina 25din 96

2.A. FORMULAREA MISIUNII, A DIRECTIILOR STRATEGICE SI AOBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE

Bazata pe conturarea realista a profilului-analizei diagnostic a zonei Zemes, s-a construitsistemul ierarhic de obiective, prin a caror realizare va fi indeplinita misiunea strategiei dedezvoltare a zonei. Prin consens, s-a stabilit ca strategia elaborata sa se refere la o durata de 6ani, raspunznd la intrebarea "unde vrem sa ajungem?".

Urmatoarea etapa e asa numita etapa a contradictiilor in care s-au identificat obstacolelecare stau in calea realizarii viziunilor .

Directiile strategice ne permit identificarea solutiilor pentru depasirea obstacoleloridentificate. Directiile strategice definite permit gruparea corespunzatoare a masurilor de dezvoltareidentificate, care, prin implementare, vor duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei.Sistemul de obiective construit permite, totodata, masurarea rezultatelor implementarii, datoritafaptului ca masurile, obiectivele si subobiectivele componente sunt cuantificabile prin indicatori.

In acest context, s-a avut in vedere si faptul ca unul din scopurile principale ale conceptuluide dezvoltare strategica este si acela de a reprezenta un instrument de promovare economica azonei. Notiunea promovarii economice permite o serie de definitii. Aceasta implica un spectru largde masuri, care vizeaza imbunatatirea dezvoltarii economice a localitatii si implicit, crestereaatractivitatii acesteia.

2.B. FORMULAREA ALTERNATIVELOR STRATEGICE SI A STRATEGIEIFINALE

In vederea alegerii alternativei strategice optime, specialistii parteneriatului local au analizatpatru categorii de actiune strategica, dupa cum urmeaza:

strategii de tip so, care utilizeaza toate avantajele zonei, pentru a profita la maximde oportunitatile mediilor exterioare;strategii de tip wo, care depasesc slabiciunile (dezavantajele) zonei, pentru a utilizala maxim oportunitatile mediilor exterioare;strategii de tip st, care utilizeaza toate avantajele zonei pentru a evita/minimizaamenintarile (pericolele) mediilor exterioare;strategii de tip wt, care minimizeaza slabiciunile (dezavantajele) zonei sievita/minimizeaza amenintarile (pericolele) mediilor exterioare.

Analizele comparative au condus la decizia elaborarii strategiei de dezvoltare a comuneiZemes, ca strategie de tip so, care sa raspunda, la cel mai inalt nivel posibil, criteriilor deperformanta, sinergie-complementaritate, eficienta, fezabilitate si impact. Strategia elaborataraspunde la intrebarea "cum ajungem acolo?".

3. IMPLEMENTAREA SI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE


26/96



Pagina 26din 96

Pentru a asigura implementarea masurilor de dezvoltare cuprinse in alternativa dedezvoltare strategica definitivata, a fost necesara att conturarea unei unitati de management alimplementarii, ct si definirea procedurilor si etapelor de urmat. In acest scop, am elaboratprincipiile de functionare si modul de organizare a unei viitoare unitati de management al

implementarii, instrument indispensabil implementarii strategiei de dezvoltare, respectiv a asigurariicontinuitatii planificarii strategice a comunei Zemes.Datorita faptului ca cea mai mare parte din resursele umane si financiare necesare

implementarii strategiei de dezvoltare durabila provine de la nivelul administratiei locale,documentul de planificare strategica va fi supus spre aprobare Consiliului Local in mod oficial. Inacest fel, angajamentul implementarii strategiei devine public, precum si una din prioritatileadministratiei in exercitiile f inanciare urmatoare.

Prin mecanismele specifice de cooperare si conlucrare parteneriala, viitoarea organizatie vaasigura: elaborarea si aplicarea planurilor de actiune, implementarea graduala a masurilor dedezvoltare, monitorizarea procesului si evaluarea periodica a rezultatelor/obiectivelor, asigurnd,astfel, posibilitatea adaptarii sau reorientarii strategiei in timp, pe parcursul implementarii. S-aconceput, totodata si un model prin care se vor putea atrage resursele financiare cerute de

implementare.Conditii pentru implementarea cu succes a planului strategic:Transformarea planului strategic in planuri operationale anuale, care sunt revazutesi modificate cu regularitate (ex. o data la 6 luni).Acordarea unei atentii deosebite participarii la procesul de planificare strategica afiecarui membru; comunicarea eficienta trebuie sa se realizeze cu fiecare membru alorganizatiei.Efectuarea unei liste de responsabilitati pentru fiecare persoana (planificari lunare sistrategii de motivare).Trebuie sa existe o persoana responsabila pentru implementarea planului strategic,care va supraveghea procesul de implementare si va raporta Consiliului deConducere despre schimbarile intervenite.

EVALUAREA

Impact acest nivel corespunde scopurilor care trebuie sa fie atinse. Impactul prezinta efectelede lunga durata, de obicei, ele pot fi masurate doar dupa finisarea proiectului. Nivelul in cauzareflecta schimbarile pe care proiectul le-a efectuat in societate.

Rezultate in timp acest nivel corespunde obiectivelor proiectului; arata rezultatele de duratamedie, de obicei, acestea sunt vazute in timpul desfasurarii proiectului. Sunt rezultatele finale, doarnu neaparat trebuie sa aduca impactul.

Rezultatele imediate

acest nivel reiese nemijlocit din activitatile preconizate in proiect. Eleprezinta rezultatele imediate, concrete si masurabile.

III. ANALIZASWOT


27/96



Pagina 27din 96

Analiza SWOT (sau TOWS) reprezint o metodde audit a comunitii, fiind consideratprima etap a planificrii strategice. Metoda ne ajut s ne concentrm asupra aspectelorrelevante; odatidentificate, acestea se transformn obiective.

Desi originile analizei SWOT sunt destul de neclare, Ken Andrews este privit, n general ca

fiind pionierul analizei SWOT. In 1971 el a fost unul dintre primii teoreticieni de strategii care aarticulat conceptul de concordanta strategica intre resursele i potentialul comunitatii i mediuextern. El a argumentat ca aceasta metodologie este o abordare sanatoasa pentru a determina ostrategie-nisa, modul cel mai bun pentru o comunitate de a-i folosi punctele sale forte pentru aexploata oportunitatile, dar i cea mai eficienta pentru a-i apara de diverse amenintari externepropriile puncte slabe dar i forte.

Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunitati i amenintari) reflectacapacitatea mediului intern de a rspunde factorilor de macromediu n sensul fructificariioportunitatilor i diminuarii amenintarilor.

Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunitati i amenintari) reflectacapacitatea mediului intern de a rspunde factorilor de macromediu n sensul fructificariioportunitatilor i diminuarii amenintarilor. Acest instrument face posibil analizarea rapid a

punctelor strategice cheie, precum i identificarea alternativelor strategice. Astzi, analiza SWOTeste aplicatn cadrul analizei teritoriului i este utilizatca instrument pentru facilitarea planificriin cadrul administraiilor publice. nainte de a ncepe o analiz SWOT este absolut necesarprezentarea unei descrieri a cadrului general al situaiei existente pentru ca n cadrul discuiilor toiparticipanii s aib o baz comun. Aceast etap preliminar reprezint un elementfundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivelul comunitiidispun de o informare asimetrici au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.Tehnica SWOT de discuie/analizi cercetare se bazeazpe metoda brainstorming-ului,

care s-ar traduce printr-o discuie ntre persoanele implicate n activitatea de elaborare a strategiei.Analiza SWOT se bazeazpe urmtoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,oportuniti i ameninri.Ce nseamnun punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o ntrebare fundamentala la care

trebuie sse rspund. Dintr-o analiza indicatorilor comunitii pot rezulta o ntreaggamdepuncte tari. Acestea pot fi puncte tari-grele (hard) i puncte tari-uoare (soft). Dac, n modnormal, primele se identificdestul de repede, celelalte se contureazprin discuii ulteriore sau dinactiviti de cercetare.Al doilea parametru l reprezintpunctele slabe. Aflate la polul opus fade punctele tari, acesteareprezint slbiciunile cadrului local. i n cazul analizei punctelor slabe este posibil s facemdistincia ntre puncte slabe-grele i puncte slabe-uoare.Al treilea parametru se referla zona oportunitilor. Acestea pot fi studiate i discutate doar dacoalegere preliminara fost proiectat. In acest stadiu, se impune o noudescriere, mult mai clarpersoanelor implicate. Ar putea exista probleme n cadrul analizei dac punctele tari ioportunitile se suprapun. Existo diferenclarntre aceti doi parametri. O regulsimpl, darfolositoare pentru o analizSWOT corect, este aceea de a verifica dacexisto distincie clar

ntre punctele tari i oportuniti.Ameninrile includ implicaiile negative ale msurilor adoptate. Analiza oportunitilor i aameninrilor implic un melanj al efectelor interne i externe ale politicii. Efectele externe potgenera ntr-un fel ameninri.n analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari i oportuniti, pe de oparte, i puncte slabe i ameninri pe de alta parte. Uneori, unele elemente de fora pot conduce laameninari ntr-un scenariu duppolitic. Punctele tari i punctele slabe sunt concepte statice,


28/96



Pagina 28din 96

bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, ntr-o perioad determinat de timp = CEEA CEEXIST=.Oportunitile i ameninrile au n vedere viitorul, i se refer la alegerile pe care le au de fcutpersoanele implicate n procesul de planificare = CEEA CE VA FI=.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela c, indiferent de aciunile stabilite,procesul decizional ar trebui sincludurmtoarele elemente: construiete pe Punctele Tari, eliminPunctele Slabe, exploateazOportunitile, ndeprteazAmeninrile.

ANALIZASWOTGENERAL


29/96



Pagina 29din 96

FACTORI INTERNI -PUNCTE TARI

Mediu rural national Regiunea deDezvoltareNord Est

Judetul Bacu Comuna Zemes

- disponibilitatea demunca n zonelerurale, inclusiv fortade munca tnrdispussprediversificare iinovare

- costuri ale fortei demunca relativscazute ncomparatia cu mediaUniunii Europene

- suprafata agricolautilizabila extinsa

- combinareaagriculturii intensivecu cea extensiva

- dinamici pozitive ndomeniul industrieiagroalimentare

- resurse forestierevaloroase

- existenta practiciloragricole traditionalextensive

- nivel ridicat debiodiversitate iexistenta ReteleiNationale de AriiProtejate ca sistemfunctional

- nivel scazut alutilizarii substantelorchimice n agricultura

- resurse naturale iproduse locale

- zone rurale protejate- patrimoniu rural

bogat (traditii,arhitecturatraditionala)

- existenta drumuluieuropean E 85 cestrabate regiunea pedirectia nord-sud, acoridorului pan-european IX i a celor3 aeroporturiinternationale Bacu,Iasi i Suceava

- existenta a trei centreuniversitare, care au

n preocuparile lor debaza i cercetarestiintifica, inventica,inovare tehnologica,informatizarea ipromovarea societatiiinformationale

- existenta uneiinfrastructuri pe bazade cercetare,dezvoltare i inovare

- existenta centrelorculturale,mnstirilor,monumenteloristorice de importantanationala iinternationala(patrimoniuUNESCO)

- oferta turisticadiversificata

- infrastructura de

telecomunicatii binedezvoltata i cu ungrad ridicat deacoperire

- cifra de afaceri ndomeniul hotelier i alrestaurantelor este

- existenta drumuluieuropean E 85 carestrabate judetulBacu i regiuneaMoldova

- amplasarea judetuluin centrul regiuniiMoldova

- existentaAeroportuluiInternational Bacu,care s-a dezvoltat i

n ceea ce privestecurseleinternationale directecu: Germania, Italia,Austria, Spania

- judetul cu venitulmediu brut cel mairidicat din regiuneaMoldova

- functionarea n celmai scurt timp azonei Metropolitane,care va includemunicipiul Bacu i21 comune

- existenta a 2 centreuniversitare care au

n preocuparile debaza i cercetareastiintifica, inventica,inovareatehnologica,

informatizare- existenta centrelor

culturale,mnstirilor,monumenteloristorice deimportanta i

- limitrofa municipiuluiMoinesti

- existentamonumentelor istoriceinscrise n patrimoniunational- nivel scazut alutilizarii substantelorchimice n agricultura- vointa politica,profesionismul icapacitateaorganizatorica aconducerii primariei- numarul mare detineri din totalpopulatie


30/96



Pagina 30din 96

- zone extinse curate inepoluate ceprezinta o calitateridicata a aerului i a

apei- structuri comunitareexistente(asociatii, ONG-uri)ce conduc proiectelede dezvoltare locala

asigurata numai deIMM-uri i demicrointerprinderi

internationala- existenta proiectului

de realizare acoridorului pan

european IX nregiune;- infrastructura de

telecomunicatii binedezvoltata i cu ungrad ridicat deacoperire

- infrastructurafinanciara buna

- utilizarea la scararedusa aingrasamintelor

chimice i apesticidelor

FACTORI INTERNI -PUNCTE SLABE

Mediu rural national Judetul Bacu Comuna Zemes

- baza educationala i deaptitudini scazuta acomunitii rurale

- lipsa aptitudinilor tehnice,profesionale i demanagement adecvate

- somaj ascuns- competivitate scazuta

(productie, productivitatescazuta)

- dependenta de import- existenta defrisarilor ilegale- nivel scazut al venitului pentru

muncitorii agricoli- grad ridicat al necomformitatii

unitatilor agricole custandardele de securitatealimentar

- calitate scazuta materiilorprime locale disponibile

- structura inadecvata a lantuluide aprovizionare

- numrul redus de IMM-uri lamia de locuitori comparativ cunivelul national

- 51% din populatia ocupata nagricultura realizeaza numai21% din PIB judet

- nivelul scazut al infrastructuriirutiere modernizate 70% dininfrastructura rutiera a regiuniieste sub standardele minimeacceptabile

- reteaua de apa potabila,canalizare i gaz metan esteinsuficient dezvoltata (cantitativi calitativ) n raport cu

suprafata i populatia judetului- indice redus de utilizare a

capacitatii de cazare nfunctiune (existent) i a durateimedii de sedere n raport cupotentialul turistic existent

- grad scazut de ocupare n

- zona monoindustriala- lipsa de parteneriate eficiente- lipsa investitiilor n vederea

diversificarii economiei rurale- infrastructura de utiliti i

mediu slab dezvoltat(canalizare, epurare, gaze,managementul deeurilor,comunicaii)

- infrastructura de afaceri nstadiu incipient de dezvoltare(inclusiv pentru agricultur)

- probleme serioase cu srciadin mediul rural, serviciisociale precare

- dezvoltarea limitata asectorului industrial

- resurse insuficiente definantare de la bugetul local

- baza sportiva neamenajatala standarde

- existenta somajului


31/96



Pagina 31din 96

- aproximativ 55% din SAU esteconsiderata zona defavorizataagricol

- tendinta cresctoare a utilizarii

ingrasamintelor chimice- lipsa infrastructurii dealimentare cu apa icanalizare n multe localitati

- suprafete largi afectate defenomene climaticenefavorabile agriculturii i deprocese de degradare asolului

- lipsa cadastrului forestier- dimensiune fizica mica a

proprietatii

- manifestare accentuata aschimbarilor climatice nzonele cu suprafete depdure redusa

- dependenta de agricultura desubzistenta

- cultura antreprenoriala slabdezvoltata

- educatie profesionala i dotarea infrastructurii educationaleslab dezvoltata

- lipsa resurselor financiare

pentru investitii icofinantarea proiectelor- lipsa colaborarii intre actorii

publici i privati

servicii- ponderea ridicata a populatiei

concentrata n mediul rural(60%)

- grad scazut de atractivitate amajoritatii oraselor, n principaldatorat inexistentei facilitatilorcare ar trebui acordateinvestitorilor

- infrastructura n educatie i nsanatate insuficientmodernizata

- poluarea atmosferica constantan jurul centrelor industriale, cudepasiri ale valorilor maximeadmise

- dotarea necorespunzatoare cutehnica performanta demonitorizare a calitatii aerului

- colectarea neselectiva adeseurilor i lipsa sistemelor decolectare a acestora n zonelerurale

- capacitatea insuficienta detratare a apelor reziduale nstatiile de epurare i adepozitelor pentru deseuri igunoaie

- absenta sistemelor deincinerare a deseurilor toxice

- dimensiune fizica mica aproprietatii

- spirit antreprenorial scazut- manifestare accentuata a

schimbarilor climatice- existenta invatamintuluisimultan la scolile Stefan celMare , Ion Creanga siMIhai Eminescu

- educatie profesionala idotare a infrastructuriieducationale slab dezvoltata

- lipsa resurselor financiarepentru investitii icofinantarea proiectelor

- lipsa structurilor asociative


32/96



Pagina 32din 96

FACTORI EXTERNI -OPORTUNITATI

Mediu rural national Regiunea de DezvoltareNord Est

Comuna Zemes

- cresterea populatiei n vrstacu activitati neproductive

- utilizarea Fondului SocialEuropean pentru pregatireaprofesionla initiala nagricultura

- utilizarea surplusului demunca din cadrul fermei nindustria locala

- interes pentru produselenaturale i traditionale n UE

- normele UE de incurajare agrupurilor de producatori,cooperare public privat

- potential pentru intarireafermelor familiale

- disponibilitatea finantarilornationale i europene nvederea dezvoltarii noilorsuprafete forestiere iimbunatatirea celor

existente- potential pentru

infrastructura forestiera- comercializare ridicata a

alimentelor de productieinterna i nivel ridicat deconsum al alimentelor

- comercializarea interna iexterna a produselornelemnoase i lemnoase

- mentinerea unor suprafeteagricole largi gospodarite

extensiv- mentinerea unei bune calitati

a apelor prin investitii nferme, sustinerea practicilorextensive i prin investitii ninfrastructura edilitara deapa

- posibilitatea dezvoltariischimbarilor comercialedatorita amplasarii regiunii pegranita de est a UniuniiEuropene

- reducerea prognozata a rateiinflatiei i scaderea implicita acostului creditului

- incurajarea unor noi forme deturism i valorificareamostenirii istorice, culturale,spirituale i de traditie

- posibilitatea dezvoltariimediului de afaceri ca rezultatal constructiei parcurilorindustriale, stiintifice i aincubatoarelor de afaceri

- posibilitatea atragerii turistilori investitorilor straini prinimbunatatirea imaginilororaselor regiunii

- existenta materiilor prime:materiale de constructii i alemnului capabile sa atragainvestitorii straini

- posibilitatea ca prinmodernizarea aeroporturilordin regiune, acestea sa sustinamediul de regional,

- posibilitatea ca infrastructurade servicii sociale, existentaprin modernizari i reabilitari,sa serveasca ca spatii pentru

dezvoltare

- zootehnia ar putea deveniuna din ramurile economiceimportante

- posibilitatea identificarii desurse de finantare pentruproiecte viabile ale comunitatii

- UE alocfonduri substanialepentru protecia mediului iresurse umane

- potenial crescut pentruzootehnie

- potential pentru ntrireafermelor familiale

- disponibilitatea forei demuncpentru recalificare idezvoltarea abilitailor

- cresterea performanteiinstitutionale a administratieipublice prin implementareacoerenta i generalizata desisteme informatice integrate,

n contextul realizarii la nivelde judet unei retele intranet

- evitarea cresterii numarului desomeri prin adoptarea liniilordirectoare ale UniuniiEuropene privind ocupareafortei de munca, crestereamobilitatii, flexibilitatii iadaptabilitatii fortei de munca,garantarea sanselor egale,dezvoltarea spirituluiintreprinzator al angajatorilor

i al persoanelor aflate ncautarea unui loc de munca

- sprijin din partea autoritatilorjudetene (Consiliul judetean,Institutia Prefectului, etc)

- retrocedarea terenuriloragricole i forestiere catre


33/96



Pagina 33din 96

- sprijin din agricultura isilvicultura n lupta impotrivaschimbarilor climatice(energie regenerabila

provenita din biomasa ireziduuri, practici agricoleextensive, impdurire)

- dezvoltarea producerii deproduse ecologice prinmentinerea practiciloragricole extensive

- agroturism- valorificarea sprijinului

financiar al UE n vedereaimbunatatirii capacitatiiadminstrative i de

implementare a strategiilorlocale

fostii proprietari- legislatia de stimulare a

asocierii intre fermieri pentrucresterea profitabilitatii n

agricultura- posibilitatea valorificariimostenirii istorice, culturale ide traditie


34/96



Pagina 34din 96

FACTORI EXTERNI -AMENINRI

Mediu rural national Regiunea de Dezvoltare NordEst

Comuna Zemes

- migrarea fortei de muncarurala n centrele urbane

- lipsa interesului proprietarilorde pmnt de a acceptarestructurarea fermelor dedimensiuni mici

- reducerile SAPS i CNDP carezultat a aplicarii eco-conditionalitatii

- insuficienta fortei de muncacalificate

- nivel scazut al informatieiprivind fondurile structurale

- competitie mondiala- disponibilitate inadecvata a

capitalului pentru sectorulinvestitiilor

- constientizare ineficienta a

standardelor UE- cresterea importurilor- dezvoltarea spatiului rural

fara a lua n considerareposibilele efecte negativeasupra mediului i abiodiversitatii

- presiune n crestere asupraresurselor naturale(biodiversitate, apa, sol)datorita dezvoltariieconomice

- lipsa de coeziune a masurilor dedezvoltare economica i sociala pefondul accentuarii lipsei de increderea populatiei n redresarea economicaa tarii

- slaba competivitate a firmelor de

profil din regiune cu cele din statelemembre UE- continuarea exodului "materiei

cenusii" catre alte regiuni i nstrainatate

- cresterea n continuare a gradului desaracie a populatiei n regiune

- existenta unor zone predispuse ladezastre naturale (alunecari deteren i inundatii)

- migratia fortei de muncacalificate spre alte tarimembre ale UniuniiEuropene

- persistenta (cel putin nperceptia cetatenilor) a

unui decalaj educationalintre mediul urban i celrural cu efecte negativeasupra cifrei descolarizare

- migratia elevilor dinclasele I-VIII catrescolile din municipiulMoinesti

- practicarea agriculturiide subzistenta caurmare a rezistentei

populatiei la schimbare


35/96



Pagina 35din 96

ANALIZASWOT PEDOMENIIINFRASTRUCTURA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- existenta retelei de alimentare cu apape o lungime de 17,5 km

- existenta relei de canalizare pe olungime de 2,5 km

- 2000 utilizatori de gaze naturale inretea centralizata

- resurse financiare insuficiente de la bugetullocal

- lipsa baza sportiva amenajata la standardeeuropene

AMENINTARIOPORTUNITATI

- riscuri naturale- interes redus al investitorilor pentru

demararea de afaceri n comuna, datoritainfrastructurii fizice i sociale neadecvate

- programe de finantare europeana n domeniulinfrastructurii

- surse de finantare guvernamentale

ECONOMIE, TURISM, CULTUR, SPORT


- deschiderea autoritatilor locale pentrusprijinirea investitorilor- potential turistic i agro-turistic deosebit -monumente istorice, manastire- numar mare de tineri

- resurse financiare la nivel local insuficientepentru sprijinirea i promovarea unor investitii

- infrastructura necorespunztoare,- stare improprie a unora din drumurile comunale

si de interes local- functia predominanta economiceste activitatea

agricol- parcelarea terenurilor-productivitate scazut

(suprafete agricole nu pot fi eficient lucratemecanizat)

- scaderea productiilor medii la aproape toateculturile

- lipsa cunotinelor,a tehnologiilor moderne ifolosirea unor tehnologii i proceduri nvechite

- existenta unui teren de fotbal nedotatAMENINTARI OPORTUNITATI


36/96



Pagina 36din 96

- migratia tinerilor- pierderea metesugurilor i ocupatiilor

traditionale

- reducerea ponderii populatiei active- lipsa de receptivitate i flexibilitate a

populatiei locale la cerintele pietei caredetermina decalaje economice mari, greu derecuperat

- cresterea ponderii muncii la negru, cu efectenegative asupra pietei muncii, economieilocale i asistentei sociale n perspectiva

reconversia unor capaciti, n special agricole,spre arii de productivitate adaptate conditiilorlocale

- disponibilitatea autorittilor locale de a ncheiarelatii de parteneriat cu investitori locali saustraini

MEDIULNCONJURTOR


- eforturi ale autoritatilor locale de aplicareriguroasa a legislatiei privind protectiamediului

- lipsa rampa ecologica- lipsa spatiilor verzi amenajte- depozitarea necontrolata a deseurilor- alunecari de teren datoriita taierilor necontrolate

de padure- poluarea apelor curgatoare cu petrol

AMENINTARI OPORTUNITATI

- prezenta mentalitatii de indiferenta fata deprotectia mediului (mai ales la nivelulpopulatiei adulte)

- insuficienta antrenare a copiilor i a elevilorn actiuni practice de protectie a mediului

- utilizarea programelor UE destinate reabilitariiconditiilor de mediu din mediu rural- extinderea colaborarii i implicarea organizatiilor

neguvernamentale i a scolilor n programecomune de educatie ecologica

EDUCAIEPUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- cadre didactice pregatite i calificate n scoli - lipsa oportunitatilor de ocupare a fortei demunca

- lipsa posibilitatilor de petrecere a timpuluiliber, a activitatilor recreative i culturale

- resurse insuficiente de sustinereAMENINTARI OPORTUNITATI

- migratia populatiei tinere - programe de finantare n domeniuleducational


37/96



Pagina 37din 96

AUTORITATEAPUBLIC


- este perceputa o imbunatatire a comunicariicetatenilor cu autoritatea locala

- acces la mijloace de informare: presa, telefon,interne

zemes-strategie 2013 2018

Documents