Boala inflamatorie idiopatica intestinala la pisica

Boala inflamatorie idiopatica intestinala la pisicaConf.univ.dr. Viorel AndronieFacultatea de Medicina VeterinaraSpiru Haret

IBD- definitieBoala inflamatorie idiopatica intestinala (IBD) se refera de fapt la un grup de afectiuni idiopatice gastrointentinale.

Acest termen colectiv se foloseste pentru a descrie pacientii afectati de semne gastrointestinale cronice, cazuri in care s-a demonstrat o infiltratie a celulelor inflamatorii in mucoasa intestinala, fara o cauza cunoscuta

Celulele infiltrante sunt reprezentate in modul cel mai obisnuit de catre limfocite si plasmocite, dar ocazional pot fi evidente eozinofilele sau alte leucocite. AMVAC - Sinaia 20132

IBD-patogenezaEtiologia IBD ramane necunoscuta.

Pe baza studiilor IBD umane, efectuate pe diferite modele la rozatoare, cativa factori par a fi implicati in patogeneza inflamatiei intestinale.

In ultima decada, cercetarea s-a concentrat asupra interactiunilor anormale dintre flora intestinala microbiana si celulele sistemului imun mostenit si dobandit, de la nivelul mucoasei gastrointestinale.

Exista dovezi asupra faptului ca polimorfismul genelor legate de raspunsul imun, joaca un rol in patogeneza IBD, la oameni.

AMVAC - Sinaia 20133

IBD-patogenezaIn medicina umana s-au identificat diferente distincte intre doua boli clasificate in domeniul IBD, anume boala Crohn si colita ulcerativa. In mod clasic, boala Crohn este asociata cu raspunsul imun al celulelor T helper Th1, in timp ce inflamatia din colita ulcerativa se datoreaza raspunsului Th2. La indivizii sanatosi, celulele Th1 sunt responsabile de activarea imunitatii mediate celular, in timp ce activarea celulelor Th2 duce la producerea de anticorpi. Stimularea necontrolata a raspunsurilor Th1 si Th2 duce la activarea unor cascade tip-specifice de evenimente si modele de citokineAMVAC - Sinaia 20134

IBD-patogenezaDoua grupuri independente de cercetare au incercat a identifica citokinele preponderente de la nivelul mucoasei intestinale, la pisica. In rapoartele publicate, a existat o activare concurenta atat a citokinelor proinflamatorii cat si a celor imunomodulatoare iar reactiile imune asociate IBD-ului felin nu au putut fi clasificate ca fie Th1 sau Th2 .Cresterea expresiei complexului major de histocompatibilitate de clasa II, a fost documentata la nivelul mucoasei pisicilor cu IBD, sugerand o intensa procesare si activare a antigenului de catre macrofage si celule epiteliale.Poate fi o consecinta fie a declinului de la nivelul functiei de bariera a mucoasei intestinale si/sau a unui raspuns imun necorespunzator fata de bacteriile comensale si antigenii din alimenteAMVAC - Sinaia 20135

IBD-patogenezaSuplimentar, pisicile care prezentau semne gastrointestinale (GI) au avut si semnificativ mai multe Enterobacterii asociate mucoasei, fata de martorii sanatosi. De notat numarul crescut de E. coli si Clostridium spp., corelat cu anormalitatile histopatologice de la nivelul mucoasei, sporirea citokinelor proinflamatorii si a numarului semnelor clinice . Aceste bacterii asociate mucoasei pot juca un rol in patogeneza IBD sau pot reprezenta un epifenomen interesant al inflamatiei intestinale. Pe baza cunostintelor curente, putem presupune ca este probabil ca IBDul felin sa reprezinte un grup de afectiuni cu diferite etiologii, ce au ca rezultat inflamatia cronica a mucoasei intestinale.AMVAC - Sinaia 20136

IBD-patogenezaAMVAC - Sinaia 20137Relatia dintre bacteriile de la nivelul mucoasei si histopatologia duodenala, ARNm al citokinelor si activitatea clinica patologica la pisicile cu boala inflamatorie intestinala. E.coli (bacili de culoare portocalie) vizibili in randul unei populatii mixte, ce ocupa mucusul aderent, la o pisica cu IBD. Bacteriile sunt vizibile prin hibridizare cu ajutorul atat a unei sonde eubacteriene (de culoare verde), cat si a unei sonde specifice pentru E.coli si Shigella (de culoare rosie).

Clinic Pisicile care sufera din pricina IBD sunt de obicei de varsta mijlocie spre batrane, dar domeniul de varsta este larg si include si animale foarte tinere.

Nu s-a demonstrat o predilectie de rasa sau sex, desi pisicile de rasa pura, precum Siamezele, Persanele si Himalayenele pot prezenta un risc crescutAMVAC - Sinaia 20138

MSU(6) 199214 pisiciISU(7) 199226 pisiciAMC(8) 199460 pisiciCVH (Franta)(9) 1997 51 pisiciUPenn(10)199933 pisiciAMC(11) 200610 pisiciVarsta medie in ani (interval)6.8 (1-13)6.9 (0.7-20)9.5 (0.5-19)8.2 (0.6-15)7 (0.6-15)9.7 (1.5-16)VarsaturiO: < o data pe ziF: > o data pe zi10 (71%)O: 4 (28%)F: 6 (43%)11 (42%)46 (77%)O: 36 (60%)F: 10 (17%)33 (65%)24 (33%)4 (40%)DiareeLB: intestinul grosSB: intestinul subtireM: mixt7 (50%)SB: 5 (36%)LB: 2 (14%)12 (46%)SB: 3 (11%)LB: 9 (35%)21 (37%)SB: 12 (20%)LB: 7 (12%)M: 2 (3%)45 (88%)LB: 9 (18%)SB: 36 (70%)16 (48%)3 (30%)Inapetenta/anorexie---11 (42%)24 (40%)---6 (18%)3 (30%)Letargie6 (43%)---10 (17%)---3 (9%)---Pierdere in greutate10 (71%)11 (42%)38 (63%)28 (55%)18 (55%)6 (60%)BCS 3/9 (slab sau casectic)------30 (50%)------5 (50%)BCS 4/9------30 (50%)------5 (50%)Anse intestinale groase evidentiate la examenul fizic5 (36%)---31 (52%)29 (56%)---3 (30%)Ganglioni limfatici abdominali mariti evidentiati la examenul fizic---------------1 (10%)

ClinicSemnele cele mai des observate sunt reprezentate de diaree, voma, pierdere in greutate si anorexie . Unele pisici insa, pot prezenta apetit normal pana la crescut, spre deosebire de caini, si nu au diaree. Ades prezinta semne de slabire si epuizare, iar proprietarii apeleaza la veterinar destul de tarziu pe parcursul duratei bolii.

Pe baza semnelor clinice, IBD poate fi clasificata ca fiind pozitionata inferior sau superior la nivelul tubului digestiv.

Voma si pierderea in greutate sugereaza afectarea segmentului superior al tubului digestiv, in timp ce melena, scaunele mucoase si semnele defecarii de urgenta, sunt atribuite afectarii segmentului inferior al tubului digestiv.

Totusi, doar semnele clinice nu sunt suficiente in localizarea cu precizie a afectiunii.

10

Clinic

Pisicile care sufera datorita afectiunilor intestinului subtire pot dezvolta o inflamatie secundara la nivelul colonului.este ades mai sigur a se presupune ca boala este difuza, in momentul in care se instituie diagnosticul si tratamentul, in plus, clinicianul trebuie sa aiba in vedere faptul ca tipul si frecventa semnelor clinice nu ajuta diagnosticul diferential al pisicilor afectate de IBD, fata de cele ce prezinta alte boli ale sistemului gastro-intestinal, precum limfomul alimentar11

Clinic Examinarea fizica a pisicilor afectate de IBD este ades nesemnificativa. Anomaliile relevate de examenul fizic pot fi reprezentate de o stare fizica precara, deshidratare, incetinirea ritmului miscarilor abdominale si durere abdominala. Datele obtinute in urma examenului fizic pot coincide cu cele din cazul limfomului alimentar . Se impun palparea, in vederea evidentierii nodulilor tiroidieni si examinarea orala, in scopul identificarii posibililor corpi straini, mai ales in cazul pisicilor ce evidentiaza acest set de semne clinice.AMVAC - Sinaia 201312

Diagnostic AMVAC - Sinaia 201313

Diagnostic AMVAC - Sinaia 201314

Diagnostic diferentialreactia adversa la alimentatie, infectia parazitara,infectia bacteriana,infectia fungicaneoplazia intestinalahipertiroidismul,diabetul zaharat,boala cronica renala,boala hepatica,pancreatita, infectiile virale (coronavirus, retrovirusi si panleukopenie),dirofilarioza.

AMVAC - Sinaia 201315

16MSU(6) 1992,14 pisiciISU(7) 1992,26 pisiciAMC(8) 1994,60 pisiciUPenn(10) 1999,33 pisici PCV crescut0030 (50%)0Anemie0006 (18%)Leucopenie00---3 (9%)Leucocitoza3 (21%)3 (12%)---4 (12%)Neutrofilie5 (35%)5 (19%)14 (23%)5 (15%)Neutropenie001 (2%)0Benzi005 (8%)5 (15%)Limfocitoza001 (2%)0Limfopenie4 (28%)7 (27%)31 (50%)4 (12%)Monocitoza2 (14%)000Bazofilie2 (14%)000Eozinofilie1 (7%)8 (31%)00Hiperproteinemia05 (19%)---10 (30%)Hipoproteinemia3 (21%)0---8 (24%)Hiperalbuminemie0011 (18%)4 (12%)Hipoalbuminemie06 (24%)3 (5%)5 (15%)Hiperglobulinemie0014 (23%)0Hipoglobulinemie4 (28%)000BUN scazut2 (14%)000BUN crescut1 (7%)09 (15%)0Creatinina crescuta1 (7%)014 (23%)0ALT crescut8 (57%)3 (12%)22 (36%)5 (15%)AST crescut18 (30%)---ALP crescut1 (7%)011 (30%)1 (3%)Hiperglicemie010 (38%)9 (15%)4 (12%)Hipoglicemie001 (2%)0Hipercolesterolemie------5 (8%)1 (3%)Hipocolesterolemie---5 (19%)3 (5%)10 (30%)Hipocalcemie006 (10%)---Hipernatremie1 (7%)03 (5%)---Hiponatremie001 (2%)---Hipokalemie8 (57%)4 (15%)0---Hipercloremie1 (7%)00---Hipocloremie002 (3%)5 (15%)

Imagistica Imaginea ecografica a intestinului subtire a unei femele in varsta de 3 ani, sterilizata, ce s-a prezentat acuzand voma cronica. Peretele jejunal se prezinta ca ingrosat in mod marcat (5.1 mm). A se observa stratul muscular hipoecogen plasat sub seroasa. Mucoasa apare ca fiind hiperecogena si relativ mai subtire decat stratul muscular. Nodulii limfatici jejunali usor mariti in volum (nu se vad). Aceste modificari sunt compatibile cu IBD sau cu un infiltrat neoplazic (limfom). Pisica a fost diagnosticata cu enterita eozinofilicaAMVAC - Sinaia 201317

Imagistica AMVAC - Sinaia 201318

Imagine de la colonoscopia executata unui mascul in varsta de 6 ani, sterilizat, din rasa Domestic Short Hair, ce s-a prezentat cu hematochezie. Sunt vizibile leziuni multiple, uneori coalescente, erozive/ulcerative ale mucoasei colonului (varfurile sagetilor). Histopatologia a relevant o colita plasmocitara limfocitara moderata

Biopsia endoscopica sau chirurgicalaPisicile cu limfom al tractului gastrointestinal sunt in general mai in varsta, cu o medie de varsta de 12,5 ani (in domeniul de varsta cuprins intre 10-15 ani),cu pisicile afectate de IBD (cu o medie de varsta de 9,7 ani, in domeniul de varsta cuprins intre 1,5 16 aniAMVAC - Sinaia 201319

Histopatologie Un studiu ce evalueaza din punct de vedere imunohistochimic limfomul alimentar si inflamatia intestinala grava, a sugerat faptul ca aceasta metoda poate fi de ajutor in diferentierea celor doua boli . Dintr-un numar de 32 de pisici diagnosticate cu limfom, prin metoda traditionala de colorare, s-au obtinut urmatoarele rezultate: 46,9% s-au dovedit a fi limfoame limfoblastice cu celule B, 25% cu celule T si 12,5% fenotip mixt. Suplimentar, 15,6% erau mai compatibile cu inflamatia, decat cu diagnosticul original de limfom.Desi IBDul felin este asociat cu enterita limfocitara-plasmocitara si/sau colita cu infiltratie superficiala, a fost ocazional mentionata enterita/colita eozinofila .Rareori, pot fi vazute forme supurative sau granulomatoase si ar putea sugera de fapt o etiologie infectioasa.

AMVAC - Sinaia 201320

Tratament Se recomanda ca tratamentul sa fie initiat dupa ce diagnosticul de IBD a fost pus pe baza histologica. Tratamentul empiric poate fi luat in consideratie la pisicile cu semne clinice compatibile cu IBD ce nu pot fi supuse unor teste adecvate din motive finaciare sau medicale. Cu sau fara diagnostic histologic, clientul trebuie sa stie de la inceputul tratamentului, faptul ca nu exista un tratament curativ al IBD si este posibil ca managementul bolii si adaptarile tratamentulului sa fie necesare pe tot parcursul vietii animalului. Un, proprietar dedicat si vigilent poate avea efect pozitiv asupra rezultatului final al bolii. Alternativ, nerespectarea cerintelor legate de tratament si/sau de monitorizarea animalului, pot avea impact negativ asupra managementului bolii.

AMVAC - Sinaia 201321

Utilizarea dieteiIdeala este dieta cu grad inalt de digestibilitate, bazata pe o proteina noua sau pe peptide hidrolizate. Absorbtia imbunatatita are ca rezultat o nutritie imbunatatita, scaderea substratului disponibil bacteriilor intestinale si diminuarea potentialului osmotic. Utilizarea dietelor cu concentratie inalta in fibre este controversata in cazul pisicilor cu IBD, dar poate fi indicata daca sunt prezente predominant semne intestinale ample. Nu se cunoaste daca sunt benefice fibrele cu solubilitate ridicata sau scazuta. Fibrele cu solubilitate scazuta, precum celuloza, se presupune ca ar spori masa alimentara si ar atrage fluidele neabsorbite, ajutand astfel reglarea motilitatii. Fibrele inalt solubile, precum pulpa de sfecla, sunt fermentate de catre bacteriile intestinale si au ca rezultat producerea acizilor grasi cu lant scurt.Acestea hranesc colonul si descurajeaza cresterea bacteriilor patogene. Unele diete contin un supliment de acizi grasi omega-3, incercand sa scada substratul pentru prostaglandinele inflamatorii si leukotriene.

AMVAC - Sinaia 201322

Tratament Doza de PrednisolonTimpExemplu: pisica 5 kg4 mg/kg/zi7-10 zile10 mg per os, de doua ori pe zi2 mg/kg/zi10-14 zile10 mg per os, o data pe zi1 mg/kg/zi10-14 zile5 mg per os, o data pe zi1 mg/kg o data la doua zile10-14 zile5 mg per os, o data la doua zile0,5 mg/kg o data la doua zile10-14 zile2,5 mg per os, o data la doua zile

AMVAC - Sinaia 201323

MedicamentDozaUtilizarePrednisolonVezi tabelul anteriorImunosupresieAcetat de metilprednisolon 10 mg/kg subcutanat o data la 2-4 saptamani, scazuta la o data la 4-8 saptamaniImunosupresieClorambucil2 mg/pisica per os, o data la doua zile ( 4 kg) sau o data la 3 zile (