INFORMATICĂ DE GESTIUNE (PSI)

OBIECTIVECursul icircşi propune să asigure icircnsuşirea de către studenţi a conceptelor debază privind conceperea realizarea implementarea şi exploatarea sistemelorinformatice icircn domeniul contabilităţii finanţelor asigurărilor băncilor şi burselorde valori necesare procesului de formare profesională a viitorilor economiştipentru activităţile specifice sistemului financiar-contabil Problemele teoretice şiaplicative sunt astfel sistematizate icircncacirct să asigure icircnsuşirea raţională şi formareaunei gacircndiri informatice a studentuluiPrima parte a cursului conţine introducerea conceptelor de operare specificeproiectării sistemelor informatice de gestiune prezentarea metodelor de proiectarespecifice acestor sisteme informatice modelarea abstractă a realităţii de informatizatşi proiectarea sistemică a sistemului informatic de gestiunePartea a doua a cursului prezintă restricţiile de integritate modelarea logicăa datelor şi modelarea conceptuală a prelucrărilorCONCEPTE-CHEIE sistem economic sistem informaţional sisteminformatic sistem informatic de gestiune intrările unui sistem informaticprelucrările unui sistem informatic ieşirile unui sistem informatic metodă deproiectare a unui sistem informatic model abstract de reprezentare domeniu degestiune domeniu de activitate bază de date sistem de gestiune a bazelor de date(SGBD) document primar de evidenţă şi control realitate de modelat modelulMERISE limbaj unificat de modelare (UML) model conceptual al datelor (MCD)model logic al datelor (MLD) model fizic al datelor (MFD) model conceptual alprelucrărilor (MCP) model logic al prelucrărilor (MLP) model fizic alprelucrărilor (MFP) entitate entitate tip atribut atribut tip asociere asocieretip cardinalitateINTRODUCEREInformatica este ştiinţa prelucrării automate a datelor instrument al conduceriiInformatica de gestiune este ştiinţa prelucrării automate a datelor deevidenţă şi control vehiculate icircn cadrul unui Organism Economic (OE)Conceptele de bază cu care operează informatica sunt1) informaţia (cunoştinţa = informaţia după momentul aflării ei) reflectareaicircn conştiinţa noastră a elementelor lumii reale icircnconjurătoare informaţia estesursa de date supuse prelucrărilor pe de o parte interpretarea rezultatelor obţinuteprin prelucrarea datelor pe de altă parte

2) informaţia de tip dată = data este informaţia (cunoştinţa) icircnregistratărespectiv reprezentarea scrisă şisau grafică a informaţiei obţinute din lumeaicircnconjurătoare materia primă din care se obţine prin prelucrare şi interpretarearezultatelor acesteia altă informaţiePrelucrarea datelor reprezintă procesul de transformare a datelor icircn altedate care prin interpretare devin informaţii ce stau la baza deciziilor Prelucrareadatelor folosind tehnica de calcul este cunoscută sub numele de prelucrareaautomată a datelorEtapele procesului de prelucrare automată a datelor suntminus culegerea şi icircnregistrarea primară a datelor pe documente primare deevidenţă şi control această etapă este realizată de către personalul operativ lalocul de producere a datelor acolo unde se desfăşoară acţiunile (secţia deproducţie serviciul aprovizionaredesfacere etc)minus culegerea sau introducerea datelor de prelucrat de pe documenteleprimare de evidenţă şi control icircn Baze de Date ndash BD icircn vederea memorăriiacestora pe suport magnetic (tip HardDisk FloppyDisk CD-ROM etc) şiprelucrării lor folosind tehnica de calcul această etapă este realizată de operatorulsistemului de calculminus prelucrarea propriu-zisă a datelor exploatarea BD este etapa realizatăcomplet automat de sistemul de calcul şi de programul de aplicaţie la comandaoperatorului sistemului de calculminus transmiterea datelor rezultate icircn urma prelucrărilor către utilizatori subformă de mesaje afişate pe monitorul sistemului de calcul sub formă de situaţii(liste tabele grafice etc) listate la imprimantăminus stocarea (memorarea) şi arhivarea datelor prin menţinerea lor icircn baza dedate pe sistemul de calcul cacirct timp se consideră utile prin transferarea lor subforma unor fişiere de arhivă pe suport magnetic extern şi crearea unor biblioteci dedateVolumul datelor de evidenţă şi control vehiculate icircn cadrul unui organismeconomic fiind mare de regulă proporţional cu volumul de activitate al acestuiaprelucrarea automată a datelor este foarte importantă icircn aflarea rapidă arezultatelor informaţiile obţinute prin interpretarea acestora putacircnd fundamentadecizii de importanţă majoră pe care factorii de conducere trebuie să le ia deurgenţăIcircntrucacirct prelucrarea automată a datelor se realizează cu ajutorul sistemelorinformatice metodele şi tehnicile de Proiectare a Sistemelor Informatice ndash PSI icircnvederea realizării şi implementării acestora icircn concordanţă cu necesităţile şiparticularităţile unui organism economic trebuie cunoscute nu numai de specialişti

ci şi de toţi economiştii icircntrucacirctminus cei care trebuie să organizeze evidenţa şi să prelucreze datele cu caractereconomic (volume mari de date de acelaşi fel asupra cărora se aplică operaţii aritmeticeşi logice simple) cu scopul de a prezenta superiorilor situaţiile listele sau rapoartelesolicitate icircşi uşurează munca dacă icircşi creează un Sistem Informatic de Gestiune ndash SIGsimplu folosind un calculator şi un software pentru dezvoltare de aplicaţii de tipul Sistemde Gestiune a Bazelor de Date ndash SGBD accesibil tuturor cum este Microsoft Accessminus managerii şi factorii de decizie trebuie să ştie ce să ceară subalternilor sauspecialiştilor icircn domeniu pentru organizarea şi gestionarea eficientă a activităţilor pe carele coordonează icircn vederea realizării obiectivului propus folosind avantajele oferite detehnologia informaţieiminus la momentul actual organele de control administraţiile financiare locale şicentrale institutele de statistică şi analiză economică solicită tuturor organismeloreconomice indiferent de volumul de activitate sau cifra de afaceri rapoarte periodice(lunare trimestriale anuale etc) nu numai pe hacircrtie ci şi pe suport magnetic icircn vedereacompletării bazelor de date propriiIcircn plus cunoştinţele de proiectare a sistemelor informatice şi asistare adeciziei icirci ajută pe economişti să icircnţeleagă şi să utilizeze eficient aplicaţiileinformatice specifice domeniului lor de activitate programe de contabilitate deevidenţă personal de evidenţă mijloace fixe de gestiune stocuri etc Utilizatoriiunei asemenea aplicaţii trebuie să fie icircn primul racircnd buni contabili inspectori deresurse umane sau gestionari etc care ştiu să icircşi facă treaba cu sau fără ajutorulunui sistem informatic pentru că rezultatele activităţii lor trebuie să fie aceleaşiindiferent de modul icircn care lucrează Pentru a-şi uşura munca folosind o aplicaţiesoftware specializată achiziţionată de pe piaţă sau realizacircndu-şi una conformpropriilor nevoi fiecare economist trebuie să deţină un minim necesar decunoştinţe de informatică bazele informaticii programare baze de dateinclusiv de proiectare a sistemelor informatice de gestiune1 SISTEM ECONOMIC SISTEM INFORMAŢIONALŞI SISTEM INFORMATICIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne sistemul este definit ca fiind un

ansamblu de elemente dependente (componente principii reguli relaţii etc) careformează un icircntreg organizat pe baza unui plan prestabilit cu scopul realizării unuianumit obiectivConform teoriei sistemelor orice organism economic (firmă icircntreprinderebancă etc) este un sistem format din mai multe subsisteme care acţioneazăicircmpreună pentru realizarea produselor sau serviciilor specifice domeniului său deactivitate producţie bunuri de larg consum maşini şi utilaje etc serviciitelecomunicaţii transporturi asistenţă medicală etc comerţ en gros en detailambulant etc financiar-contabil etcDefinit ca Sistem Economic (SE) orice Organism Economic (OE) cuprindegeneric trei subsisteme interconectate (figura 11) [Victoria Stanciu 2002]1) subsistemul productiv condus operaţional sau operativ care realizeazăfuncţia organismului economic (producţie sau prestări servicii) este factorul deexecuţie2) subsistemul informaţional care asigură comunicarea icircntre celelalte două subsistemeale organismului economic legătura organismului economic cu mediul exterioracestuia (economic financiar-bancar)3) subsistemul de conducere sau decizional care controlează şi conducesistemul operativ prin intermediul sistemului informaţional

Figura 11 Reprezentarea grafică a unui sistem economic subsisteme componente

Flux informaţional totalitatea informaţiilor necesare desfăşurării unei anumiteactivităţiFlux material totalitatea materiilor prime şi materialelor consumabile necesaredesfăşurării unei anumite activităţiFlux financiar totalitatea resurselor financiare (băneşti) necesare desfăşurăriiunei anumite activităţiFlux uman totalitatea resurselor umane (acţionari angajaţi colaboratori)necesare desfăşurării unei anumite activităţiSistemul informaţional are rolul de a sintetiza datele icircn informaţii şi de adescompune deciziile icircn ordine Informaţiile de tip dată primite de la celelaltecomponente ale sistemului economic şi din exteriorul acestuia se prelucrează lanivelul sistemului informaţional Informaţiile obţinute prin interpretarearezultatelor acestor prelucrări fundamentează deciziile sistemului decizionalAceste decizii sunt transmise sistemului informaţional care le descompune icircnordine acţiuni obligatorii care au loc la nivelul sistemului operativ şi caregenerează datele ce se consemnează icircn documente primare de evidenţă şi controlicircntocmite la faţa locului Aceste date se transmit către sistemul informaţionalcare le prelucrează icircmpreună cu altele şi le transmite la nivelul superior etcSistemul Informatic (SI) este partea automatizată a sistemului informaţionalSistemul informatic are funcţia de prelucrare automată a datelor pentruobţinerea informaţiilor necesare procesului de conducere şi pentru informarePornind de la funcţia sa sistemul informatic are următoarea structurăgenerală (model conceptual)bull INTRĂRI totalitatea datelor supuse prelucrărilorbull PRELUCRĂRI totalitatea operaţiilor efectuate asupra datelor pentruobţinerea informaţiilor care stau la baza deciziilorbull IEŞIRI rezultatele prelucrărilor efectuate asupra datelorCa arhitectură (model constructiv) sistemul informatic este alcătuit dinbull HARDWARE sistemul de calcul (calculator şi echipamente periferice)bull SOFTWAREminus de sistem Sistemul de Operare (SO) Windows (98ME2000XP) AppleMAC Unix etcminus pentru dezvoltare de aplicaţii Sisteme de Gestiune a BD ndash SGBD-uri(Access Fox etc)ndash de aplicaţie sau de utilizator Ciel Mentor MSWord MSExcel etcndash limbaje de programare (Visual Basic C++ etc)bull COLECŢII ORGANIZATE DE DATE Baze de Date ndash BDbull SISTEM DE COMUNICAŢII intranet internet telecomunicaţii etcbull RESURSE UMANE personal tehnic personal de exploatare utilizatori etcbull CADRU ORGANIZATORICCiclul de Viaţă al unui sistem informatic (CV) icircncepe cu decizia de realizare

a sistemului informatic şi se termină cu decizia de icircnlocuire a acestuia cu unul maiperformant Icircn ciclul de viaţă al unui sistem informatic se deosebesc două perioadedistincte perioada de concepere realizare şi implementare a sistemului informaticperioada de exploatare icircntreţinere şi dezvoltare a sistemului informaticCiclul de viaţă al unui sistem informatic se desfăşoară pe etape Fiecare etapăconţine faze şi activităţi specificeExistă mai multe modele ale ciclului de viaţă al unui sistem informatic toateavacircnd comune următoarele etapeA Analiza sistemului economic cuprinde analiza sistemului informaticexistent dacă există şi următoarele faze1) icircntocmirea specificaţiilor de utilizator definirea cerinţelor utilizatorului2) icircntocmirea specificaţiilor sistemului informatic prezentarea icircn detaliu arezultatelor pe care trebuie să le ofere sistemului informatic se stabileşte ce trebuiesă facă sistemul informatic nu cum va face (cum va realiza rezultatele pe caretrebuie să le ofere utilizatorului)3) icircntocmirea specificaţiilor software prezintă ce trebuie să facă produsulsoftware de aplicaţie şi condiţiile pe care trebuie să le respecte se utilizează unmodel abstract de reprezentare care lasă libertatea de proiectare şi implementareB Proiectarea generală definirea soluţiilor cadru conceptuale alesistemului informatic adică elaborarea arhitecturii sistemului informaticC Proiectarea icircn detaliu definirea soluţiilor finale ale sistemului informaticD Realizarea sistemului informatic care cuprinde următoarele faze1) realizarea componentelor sistemului informatic din arhitecturasistemului informatic pe baza soluţiilor oferite de proiectarea icircn detaliu2) testarea componentelor verificarea modului de funcţionare verificareaicircndeplinirii cerinţelor utilizatorului verificarea fiabilităţii icircn utilizare3) integrarea componentelor icircn sistemul informatic şi testarea finalăreunirea componentelor icircn produsul final şi verificarea funcţionării acestuia icircnansamblul săuE Instalarea sistemului informatic la beneficiar instalarea testarea şiacceptarea sistemului informatic de către utilizatoriF Exploatarea şi icircntreţinerea curentă a sistemului informatic utilizareacurentă şi icircntreţinerea acestuia108G Dezvoltarea sistemului informatic realizarea şi integrarea de noicomponente care să icircmbunătăţească funcţionalitatea sistemului informatic şiperformanţele acestuiaIcircn proiectarea şi realizarea unui sistem informatic trebuie respectate deregulă următoarele principii [Victoria Stanciu 2002]

1 Abordarea globală a realităţii de informatizat (agent economic sau uncompartiment din cadrul acestuia)bull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic integrat care să permităintroducerea unică şi exploatarea multiplă a datelor icircn funcţie de nevoileutilizatorului ştiut fiind faptul că volumul cel mai mare de muncă rezidă icircnculegerea datelorbull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic cu structură flexibilădeschisă modulară care să permită integrarea ulterioară de noi componente şiadaptarea uşoară la noi cerinţe ale utilizatoruluibull proiectarea unui sistem informatic care să integreze şi să reutilizezecomponentele sistemului informatic existent dacă acesta există care să poată fiactualizat şisau completat cu componente noi mai performante apărute ca urmarea evoluţiei tehnologicebull stabilirea priorităţilor icircn realizarea componentelor sistemului informaticţinacircnd cont de volumul de date care trebuie prelucrat de succesiunea apariţieiacestora icircn timp şi de dorinţele utilizatoruluibull stabilirea resurselor materiale (hardware şi software) financiare şi umanenecesare proiectării realizării exploatării şi dezvoltării sistemului informatic2 Aplicarea celor mai moderne tehnici de proiectare şi folosirea celor mainoi echipamente şi programe icircn vederea realizării unui sistem informaticperformant şi cu un ciclu de viaţă maxim3 Folosirea unor metode de proiectare şi realizare unitare care să permităexploatarea icircntreţinerea şi dezvoltarea uşoară a acestuia4 Realizarea unui sistem informatic independent pe cacirct posibil deorganizarea realităţii de informatizat (agent economic sau un compartiment dincadrul acestuia)bull care să funcţioneze şi icircn condiţiile modificării majore a structuriiorganizatorice a acesteiabull care să permită implementarea sistemului informatic şi icircn cadrul altor unităţicu acelaşi profil cu respectarea particularităţilor organizatorice specifice5 Consultarea permanentă a beneficiarului pe durata activităţilor deproiectare şi implementare ceea ce asigură realizarea unui sistem informatic carecorespunde cerinţelor utilizatorilor6 Proiectarea şi realizarea sistemului informatic icircn funcţie de posibilităţilebeneficiarului de resursele materiale şi financiare de care dispune acesta7 Respectarea cadrului legislativ icircn vigoare care vizează domeniul de informatizat2 GESTIUNEA ŞI SISTEMUL INFORMATIC DE GESTIUNEGestiunea unui organism economic constă icircn totalitatea bunurilor acestuiaicircncredinţate spre administrare factorilor de decizie pentru realizarea acţiunilorspecifice domeniului său de activitate

Figura 21 Relaţia gestiune ndash document primar de evidenţă şi controlSistemul Informatic de Gestiune (SIG) este sistemul informatic de evidenţăşi control al activităţilor şi bunurilor organismului economic Sistemul informaticde gestiune prelucrează automat datele de evidenţă şi control vehiculate icircn cadruloricărui tip de organism economicSistemul Informatic de Gestiune Integrat (SIGI) este sistemul informatic degestiune care respectă principiile introducerii unice a datelor de pe documenteprimare de evidenţă şi control şi prelucrării multiple a acestora icircn concordanţăcu nevoile informaţionale specifice fiecărui utilizatorIcircn figura 22 este prezentat ca exemplu SIG de evidenţă personal şisalarizare icircn ordinea neintegrat şi integratFigura

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

2) informaţia de tip dată = data este informaţia (cunoştinţa) icircnregistratărespectiv reprezentarea scrisă şisau grafică a informaţiei obţinute din lumeaicircnconjurătoare materia primă din care se obţine prin prelucrare şi interpretarearezultatelor acesteia altă informaţiePrelucrarea datelor reprezintă procesul de transformare a datelor icircn altedate care prin interpretare devin informaţii ce stau la baza deciziilor Prelucrareadatelor folosind tehnica de calcul este cunoscută sub numele de prelucrareaautomată a datelorEtapele procesului de prelucrare automată a datelor suntminus culegerea şi icircnregistrarea primară a datelor pe documente primare deevidenţă şi control această etapă este realizată de către personalul operativ lalocul de producere a datelor acolo unde se desfăşoară acţiunile (secţia deproducţie serviciul aprovizionaredesfacere etc)minus culegerea sau introducerea datelor de prelucrat de pe documenteleprimare de evidenţă şi control icircn Baze de Date ndash BD icircn vederea memorăriiacestora pe suport magnetic (tip HardDisk FloppyDisk CD-ROM etc) şiprelucrării lor folosind tehnica de calcul această etapă este realizată de operatorulsistemului de calculminus prelucrarea propriu-zisă a datelor exploatarea BD este etapa realizatăcomplet automat de sistemul de calcul şi de programul de aplicaţie la comandaoperatorului sistemului de calculminus transmiterea datelor rezultate icircn urma prelucrărilor către utilizatori subformă de mesaje afişate pe monitorul sistemului de calcul sub formă de situaţii(liste tabele grafice etc) listate la imprimantăminus stocarea (memorarea) şi arhivarea datelor prin menţinerea lor icircn baza dedate pe sistemul de calcul cacirct timp se consideră utile prin transferarea lor subforma unor fişiere de arhivă pe suport magnetic extern şi crearea unor biblioteci dedateVolumul datelor de evidenţă şi control vehiculate icircn cadrul unui organismeconomic fiind mare de regulă proporţional cu volumul de activitate al acestuiaprelucrarea automată a datelor este foarte importantă icircn aflarea rapidă arezultatelor informaţiile obţinute prin interpretarea acestora putacircnd fundamentadecizii de importanţă majoră pe care factorii de conducere trebuie să le ia deurgenţăIcircntrucacirct prelucrarea automată a datelor se realizează cu ajutorul sistemelorinformatice metodele şi tehnicile de Proiectare a Sistemelor Informatice ndash PSI icircnvederea realizării şi implementării acestora icircn concordanţă cu necesităţile şiparticularităţile unui organism economic trebuie cunoscute nu numai de specialişti

ci şi de toţi economiştii icircntrucacirctminus cei care trebuie să organizeze evidenţa şi să prelucreze datele cu caractereconomic (volume mari de date de acelaşi fel asupra cărora se aplică operaţii aritmeticeşi logice simple) cu scopul de a prezenta superiorilor situaţiile listele sau rapoartelesolicitate icircşi uşurează munca dacă icircşi creează un Sistem Informatic de Gestiune ndash SIGsimplu folosind un calculator şi un software pentru dezvoltare de aplicaţii de tipul Sistemde Gestiune a Bazelor de Date ndash SGBD accesibil tuturor cum este Microsoft Accessminus managerii şi factorii de decizie trebuie să ştie ce să ceară subalternilor sauspecialiştilor icircn domeniu pentru organizarea şi gestionarea eficientă a activităţilor pe carele coordonează icircn vederea realizării obiectivului propus folosind avantajele oferite detehnologia informaţieiminus la momentul actual organele de control administraţiile financiare locale şicentrale institutele de statistică şi analiză economică solicită tuturor organismeloreconomice indiferent de volumul de activitate sau cifra de afaceri rapoarte periodice(lunare trimestriale anuale etc) nu numai pe hacircrtie ci şi pe suport magnetic icircn vedereacompletării bazelor de date propriiIcircn plus cunoştinţele de proiectare a sistemelor informatice şi asistare adeciziei icirci ajută pe economişti să icircnţeleagă şi să utilizeze eficient aplicaţiileinformatice specifice domeniului lor de activitate programe de contabilitate deevidenţă personal de evidenţă mijloace fixe de gestiune stocuri etc Utilizatoriiunei asemenea aplicaţii trebuie să fie icircn primul racircnd buni contabili inspectori deresurse umane sau gestionari etc care ştiu să icircşi facă treaba cu sau fără ajutorulunui sistem informatic pentru că rezultatele activităţii lor trebuie să fie aceleaşiindiferent de modul icircn care lucrează Pentru a-şi uşura munca folosind o aplicaţiesoftware specializată achiziţionată de pe piaţă sau realizacircndu-şi una conformpropriilor nevoi fiecare economist trebuie să deţină un minim necesar decunoştinţe de informatică bazele informaticii programare baze de dateinclusiv de proiectare a sistemelor informatice de gestiune1 SISTEM ECONOMIC SISTEM INFORMAŢIONALŞI SISTEM INFORMATICIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne sistemul este definit ca fiind un

ansamblu de elemente dependente (componente principii reguli relaţii etc) careformează un icircntreg organizat pe baza unui plan prestabilit cu scopul realizării unuianumit obiectivConform teoriei sistemelor orice organism economic (firmă icircntreprinderebancă etc) este un sistem format din mai multe subsisteme care acţioneazăicircmpreună pentru realizarea produselor sau serviciilor specifice domeniului său deactivitate producţie bunuri de larg consum maşini şi utilaje etc serviciitelecomunicaţii transporturi asistenţă medicală etc comerţ en gros en detailambulant etc financiar-contabil etcDefinit ca Sistem Economic (SE) orice Organism Economic (OE) cuprindegeneric trei subsisteme interconectate (figura 11) [Victoria Stanciu 2002]1) subsistemul productiv condus operaţional sau operativ care realizeazăfuncţia organismului economic (producţie sau prestări servicii) este factorul deexecuţie2) subsistemul informaţional care asigură comunicarea icircntre celelalte două subsistemeale organismului economic legătura organismului economic cu mediul exterioracestuia (economic financiar-bancar)3) subsistemul de conducere sau decizional care controlează şi conducesistemul operativ prin intermediul sistemului informaţional

Figura 11 Reprezentarea grafică a unui sistem economic subsisteme componente

Flux informaţional totalitatea informaţiilor necesare desfăşurării unei anumiteactivităţiFlux material totalitatea materiilor prime şi materialelor consumabile necesaredesfăşurării unei anumite activităţiFlux financiar totalitatea resurselor financiare (băneşti) necesare desfăşurăriiunei anumite activităţiFlux uman totalitatea resurselor umane (acţionari angajaţi colaboratori)necesare desfăşurării unei anumite activităţiSistemul informaţional are rolul de a sintetiza datele icircn informaţii şi de adescompune deciziile icircn ordine Informaţiile de tip dată primite de la celelaltecomponente ale sistemului economic şi din exteriorul acestuia se prelucrează lanivelul sistemului informaţional Informaţiile obţinute prin interpretarearezultatelor acestor prelucrări fundamentează deciziile sistemului decizionalAceste decizii sunt transmise sistemului informaţional care le descompune icircnordine acţiuni obligatorii care au loc la nivelul sistemului operativ şi caregenerează datele ce se consemnează icircn documente primare de evidenţă şi controlicircntocmite la faţa locului Aceste date se transmit către sistemul informaţionalcare le prelucrează icircmpreună cu altele şi le transmite la nivelul superior etcSistemul Informatic (SI) este partea automatizată a sistemului informaţionalSistemul informatic are funcţia de prelucrare automată a datelor pentruobţinerea informaţiilor necesare procesului de conducere şi pentru informarePornind de la funcţia sa sistemul informatic are următoarea structurăgenerală (model conceptual)bull INTRĂRI totalitatea datelor supuse prelucrărilorbull PRELUCRĂRI totalitatea operaţiilor efectuate asupra datelor pentruobţinerea informaţiilor care stau la baza deciziilorbull IEŞIRI rezultatele prelucrărilor efectuate asupra datelorCa arhitectură (model constructiv) sistemul informatic este alcătuit dinbull HARDWARE sistemul de calcul (calculator şi echipamente periferice)bull SOFTWAREminus de sistem Sistemul de Operare (SO) Windows (98ME2000XP) AppleMAC Unix etcminus pentru dezvoltare de aplicaţii Sisteme de Gestiune a BD ndash SGBD-uri(Access Fox etc)ndash de aplicaţie sau de utilizator Ciel Mentor MSWord MSExcel etcndash limbaje de programare (Visual Basic C++ etc)bull COLECŢII ORGANIZATE DE DATE Baze de Date ndash BDbull SISTEM DE COMUNICAŢII intranet internet telecomunicaţii etcbull RESURSE UMANE personal tehnic personal de exploatare utilizatori etcbull CADRU ORGANIZATORICCiclul de Viaţă al unui sistem informatic (CV) icircncepe cu decizia de realizare

a sistemului informatic şi se termină cu decizia de icircnlocuire a acestuia cu unul maiperformant Icircn ciclul de viaţă al unui sistem informatic se deosebesc două perioadedistincte perioada de concepere realizare şi implementare a sistemului informaticperioada de exploatare icircntreţinere şi dezvoltare a sistemului informaticCiclul de viaţă al unui sistem informatic se desfăşoară pe etape Fiecare etapăconţine faze şi activităţi specificeExistă mai multe modele ale ciclului de viaţă al unui sistem informatic toateavacircnd comune următoarele etapeA Analiza sistemului economic cuprinde analiza sistemului informaticexistent dacă există şi următoarele faze1) icircntocmirea specificaţiilor de utilizator definirea cerinţelor utilizatorului2) icircntocmirea specificaţiilor sistemului informatic prezentarea icircn detaliu arezultatelor pe care trebuie să le ofere sistemului informatic se stabileşte ce trebuiesă facă sistemul informatic nu cum va face (cum va realiza rezultatele pe caretrebuie să le ofere utilizatorului)3) icircntocmirea specificaţiilor software prezintă ce trebuie să facă produsulsoftware de aplicaţie şi condiţiile pe care trebuie să le respecte se utilizează unmodel abstract de reprezentare care lasă libertatea de proiectare şi implementareB Proiectarea generală definirea soluţiilor cadru conceptuale alesistemului informatic adică elaborarea arhitecturii sistemului informaticC Proiectarea icircn detaliu definirea soluţiilor finale ale sistemului informaticD Realizarea sistemului informatic care cuprinde următoarele faze1) realizarea componentelor sistemului informatic din arhitecturasistemului informatic pe baza soluţiilor oferite de proiectarea icircn detaliu2) testarea componentelor verificarea modului de funcţionare verificareaicircndeplinirii cerinţelor utilizatorului verificarea fiabilităţii icircn utilizare3) integrarea componentelor icircn sistemul informatic şi testarea finalăreunirea componentelor icircn produsul final şi verificarea funcţionării acestuia icircnansamblul săuE Instalarea sistemului informatic la beneficiar instalarea testarea şiacceptarea sistemului informatic de către utilizatoriF Exploatarea şi icircntreţinerea curentă a sistemului informatic utilizareacurentă şi icircntreţinerea acestuia108G Dezvoltarea sistemului informatic realizarea şi integrarea de noicomponente care să icircmbunătăţească funcţionalitatea sistemului informatic şiperformanţele acestuiaIcircn proiectarea şi realizarea unui sistem informatic trebuie respectate deregulă următoarele principii [Victoria Stanciu 2002]

1 Abordarea globală a realităţii de informatizat (agent economic sau uncompartiment din cadrul acestuia)bull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic integrat care să permităintroducerea unică şi exploatarea multiplă a datelor icircn funcţie de nevoileutilizatorului ştiut fiind faptul că volumul cel mai mare de muncă rezidă icircnculegerea datelorbull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic cu structură flexibilădeschisă modulară care să permită integrarea ulterioară de noi componente şiadaptarea uşoară la noi cerinţe ale utilizatoruluibull proiectarea unui sistem informatic care să integreze şi să reutilizezecomponentele sistemului informatic existent dacă acesta există care să poată fiactualizat şisau completat cu componente noi mai performante apărute ca urmarea evoluţiei tehnologicebull stabilirea priorităţilor icircn realizarea componentelor sistemului informaticţinacircnd cont de volumul de date care trebuie prelucrat de succesiunea apariţieiacestora icircn timp şi de dorinţele utilizatoruluibull stabilirea resurselor materiale (hardware şi software) financiare şi umanenecesare proiectării realizării exploatării şi dezvoltării sistemului informatic2 Aplicarea celor mai moderne tehnici de proiectare şi folosirea celor mainoi echipamente şi programe icircn vederea realizării unui sistem informaticperformant şi cu un ciclu de viaţă maxim3 Folosirea unor metode de proiectare şi realizare unitare care să permităexploatarea icircntreţinerea şi dezvoltarea uşoară a acestuia4 Realizarea unui sistem informatic independent pe cacirct posibil deorganizarea realităţii de informatizat (agent economic sau un compartiment dincadrul acestuia)bull care să funcţioneze şi icircn condiţiile modificării majore a structuriiorganizatorice a acesteiabull care să permită implementarea sistemului informatic şi icircn cadrul altor unităţicu acelaşi profil cu respectarea particularităţilor organizatorice specifice5 Consultarea permanentă a beneficiarului pe durata activităţilor deproiectare şi implementare ceea ce asigură realizarea unui sistem informatic carecorespunde cerinţelor utilizatorilor6 Proiectarea şi realizarea sistemului informatic icircn funcţie de posibilităţilebeneficiarului de resursele materiale şi financiare de care dispune acesta7 Respectarea cadrului legislativ icircn vigoare care vizează domeniul de informatizat2 GESTIUNEA ŞI SISTEMUL INFORMATIC DE GESTIUNEGestiunea unui organism economic constă icircn totalitatea bunurilor acestuiaicircncredinţate spre administrare factorilor de decizie pentru realizarea acţiunilorspecifice domeniului său de activitate

Figura 21 Relaţia gestiune ndash document primar de evidenţă şi controlSistemul Informatic de Gestiune (SIG) este sistemul informatic de evidenţăşi control al activităţilor şi bunurilor organismului economic Sistemul informaticde gestiune prelucrează automat datele de evidenţă şi control vehiculate icircn cadruloricărui tip de organism economicSistemul Informatic de Gestiune Integrat (SIGI) este sistemul informatic degestiune care respectă principiile introducerii unice a datelor de pe documenteprimare de evidenţă şi control şi prelucrării multiple a acestora icircn concordanţăcu nevoile informaţionale specifice fiecărui utilizatorIcircn figura 22 este prezentat ca exemplu SIG de evidenţă personal şisalarizare icircn ordinea neintegrat şi integratFigura

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

ci şi de toţi economiştii icircntrucacirctminus cei care trebuie să organizeze evidenţa şi să prelucreze datele cu caractereconomic (volume mari de date de acelaşi fel asupra cărora se aplică operaţii aritmeticeşi logice simple) cu scopul de a prezenta superiorilor situaţiile listele sau rapoartelesolicitate icircşi uşurează munca dacă icircşi creează un Sistem Informatic de Gestiune ndash SIGsimplu folosind un calculator şi un software pentru dezvoltare de aplicaţii de tipul Sistemde Gestiune a Bazelor de Date ndash SGBD accesibil tuturor cum este Microsoft Accessminus managerii şi factorii de decizie trebuie să ştie ce să ceară subalternilor sauspecialiştilor icircn domeniu pentru organizarea şi gestionarea eficientă a activităţilor pe carele coordonează icircn vederea realizării obiectivului propus folosind avantajele oferite detehnologia informaţieiminus la momentul actual organele de control administraţiile financiare locale şicentrale institutele de statistică şi analiză economică solicită tuturor organismeloreconomice indiferent de volumul de activitate sau cifra de afaceri rapoarte periodice(lunare trimestriale anuale etc) nu numai pe hacircrtie ci şi pe suport magnetic icircn vedereacompletării bazelor de date propriiIcircn plus cunoştinţele de proiectare a sistemelor informatice şi asistare adeciziei icirci ajută pe economişti să icircnţeleagă şi să utilizeze eficient aplicaţiileinformatice specifice domeniului lor de activitate programe de contabilitate deevidenţă personal de evidenţă mijloace fixe de gestiune stocuri etc Utilizatoriiunei asemenea aplicaţii trebuie să fie icircn primul racircnd buni contabili inspectori deresurse umane sau gestionari etc care ştiu să icircşi facă treaba cu sau fără ajutorulunui sistem informatic pentru că rezultatele activităţii lor trebuie să fie aceleaşiindiferent de modul icircn care lucrează Pentru a-şi uşura munca folosind o aplicaţiesoftware specializată achiziţionată de pe piaţă sau realizacircndu-şi una conformpropriilor nevoi fiecare economist trebuie să deţină un minim necesar decunoştinţe de informatică bazele informaticii programare baze de dateinclusiv de proiectare a sistemelor informatice de gestiune1 SISTEM ECONOMIC SISTEM INFORMAŢIONALŞI SISTEM INFORMATICIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne sistemul este definit ca fiind un

ansamblu de elemente dependente (componente principii reguli relaţii etc) careformează un icircntreg organizat pe baza unui plan prestabilit cu scopul realizării unuianumit obiectivConform teoriei sistemelor orice organism economic (firmă icircntreprinderebancă etc) este un sistem format din mai multe subsisteme care acţioneazăicircmpreună pentru realizarea produselor sau serviciilor specifice domeniului său deactivitate producţie bunuri de larg consum maşini şi utilaje etc serviciitelecomunicaţii transporturi asistenţă medicală etc comerţ en gros en detailambulant etc financiar-contabil etcDefinit ca Sistem Economic (SE) orice Organism Economic (OE) cuprindegeneric trei subsisteme interconectate (figura 11) [Victoria Stanciu 2002]1) subsistemul productiv condus operaţional sau operativ care realizeazăfuncţia organismului economic (producţie sau prestări servicii) este factorul deexecuţie2) subsistemul informaţional care asigură comunicarea icircntre celelalte două subsistemeale organismului economic legătura organismului economic cu mediul exterioracestuia (economic financiar-bancar)3) subsistemul de conducere sau decizional care controlează şi conducesistemul operativ prin intermediul sistemului informaţional

Figura 11 Reprezentarea grafică a unui sistem economic subsisteme componente

Flux informaţional totalitatea informaţiilor necesare desfăşurării unei anumiteactivităţiFlux material totalitatea materiilor prime şi materialelor consumabile necesaredesfăşurării unei anumite activităţiFlux financiar totalitatea resurselor financiare (băneşti) necesare desfăşurăriiunei anumite activităţiFlux uman totalitatea resurselor umane (acţionari angajaţi colaboratori)necesare desfăşurării unei anumite activităţiSistemul informaţional are rolul de a sintetiza datele icircn informaţii şi de adescompune deciziile icircn ordine Informaţiile de tip dată primite de la celelaltecomponente ale sistemului economic şi din exteriorul acestuia se prelucrează lanivelul sistemului informaţional Informaţiile obţinute prin interpretarearezultatelor acestor prelucrări fundamentează deciziile sistemului decizionalAceste decizii sunt transmise sistemului informaţional care le descompune icircnordine acţiuni obligatorii care au loc la nivelul sistemului operativ şi caregenerează datele ce se consemnează icircn documente primare de evidenţă şi controlicircntocmite la faţa locului Aceste date se transmit către sistemul informaţionalcare le prelucrează icircmpreună cu altele şi le transmite la nivelul superior etcSistemul Informatic (SI) este partea automatizată a sistemului informaţionalSistemul informatic are funcţia de prelucrare automată a datelor pentruobţinerea informaţiilor necesare procesului de conducere şi pentru informarePornind de la funcţia sa sistemul informatic are următoarea structurăgenerală (model conceptual)bull INTRĂRI totalitatea datelor supuse prelucrărilorbull PRELUCRĂRI totalitatea operaţiilor efectuate asupra datelor pentruobţinerea informaţiilor care stau la baza deciziilorbull IEŞIRI rezultatele prelucrărilor efectuate asupra datelorCa arhitectură (model constructiv) sistemul informatic este alcătuit dinbull HARDWARE sistemul de calcul (calculator şi echipamente periferice)bull SOFTWAREminus de sistem Sistemul de Operare (SO) Windows (98ME2000XP) AppleMAC Unix etcminus pentru dezvoltare de aplicaţii Sisteme de Gestiune a BD ndash SGBD-uri(Access Fox etc)ndash de aplicaţie sau de utilizator Ciel Mentor MSWord MSExcel etcndash limbaje de programare (Visual Basic C++ etc)bull COLECŢII ORGANIZATE DE DATE Baze de Date ndash BDbull SISTEM DE COMUNICAŢII intranet internet telecomunicaţii etcbull RESURSE UMANE personal tehnic personal de exploatare utilizatori etcbull CADRU ORGANIZATORICCiclul de Viaţă al unui sistem informatic (CV) icircncepe cu decizia de realizare

a sistemului informatic şi se termină cu decizia de icircnlocuire a acestuia cu unul maiperformant Icircn ciclul de viaţă al unui sistem informatic se deosebesc două perioadedistincte perioada de concepere realizare şi implementare a sistemului informaticperioada de exploatare icircntreţinere şi dezvoltare a sistemului informaticCiclul de viaţă al unui sistem informatic se desfăşoară pe etape Fiecare etapăconţine faze şi activităţi specificeExistă mai multe modele ale ciclului de viaţă al unui sistem informatic toateavacircnd comune următoarele etapeA Analiza sistemului economic cuprinde analiza sistemului informaticexistent dacă există şi următoarele faze1) icircntocmirea specificaţiilor de utilizator definirea cerinţelor utilizatorului2) icircntocmirea specificaţiilor sistemului informatic prezentarea icircn detaliu arezultatelor pe care trebuie să le ofere sistemului informatic se stabileşte ce trebuiesă facă sistemul informatic nu cum va face (cum va realiza rezultatele pe caretrebuie să le ofere utilizatorului)3) icircntocmirea specificaţiilor software prezintă ce trebuie să facă produsulsoftware de aplicaţie şi condiţiile pe care trebuie să le respecte se utilizează unmodel abstract de reprezentare care lasă libertatea de proiectare şi implementareB Proiectarea generală definirea soluţiilor cadru conceptuale alesistemului informatic adică elaborarea arhitecturii sistemului informaticC Proiectarea icircn detaliu definirea soluţiilor finale ale sistemului informaticD Realizarea sistemului informatic care cuprinde următoarele faze1) realizarea componentelor sistemului informatic din arhitecturasistemului informatic pe baza soluţiilor oferite de proiectarea icircn detaliu2) testarea componentelor verificarea modului de funcţionare verificareaicircndeplinirii cerinţelor utilizatorului verificarea fiabilităţii icircn utilizare3) integrarea componentelor icircn sistemul informatic şi testarea finalăreunirea componentelor icircn produsul final şi verificarea funcţionării acestuia icircnansamblul săuE Instalarea sistemului informatic la beneficiar instalarea testarea şiacceptarea sistemului informatic de către utilizatoriF Exploatarea şi icircntreţinerea curentă a sistemului informatic utilizareacurentă şi icircntreţinerea acestuia108G Dezvoltarea sistemului informatic realizarea şi integrarea de noicomponente care să icircmbunătăţească funcţionalitatea sistemului informatic şiperformanţele acestuiaIcircn proiectarea şi realizarea unui sistem informatic trebuie respectate deregulă următoarele principii [Victoria Stanciu 2002]

1 Abordarea globală a realităţii de informatizat (agent economic sau uncompartiment din cadrul acestuia)bull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic integrat care să permităintroducerea unică şi exploatarea multiplă a datelor icircn funcţie de nevoileutilizatorului ştiut fiind faptul că volumul cel mai mare de muncă rezidă icircnculegerea datelorbull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic cu structură flexibilădeschisă modulară care să permită integrarea ulterioară de noi componente şiadaptarea uşoară la noi cerinţe ale utilizatoruluibull proiectarea unui sistem informatic care să integreze şi să reutilizezecomponentele sistemului informatic existent dacă acesta există care să poată fiactualizat şisau completat cu componente noi mai performante apărute ca urmarea evoluţiei tehnologicebull stabilirea priorităţilor icircn realizarea componentelor sistemului informaticţinacircnd cont de volumul de date care trebuie prelucrat de succesiunea apariţieiacestora icircn timp şi de dorinţele utilizatoruluibull stabilirea resurselor materiale (hardware şi software) financiare şi umanenecesare proiectării realizării exploatării şi dezvoltării sistemului informatic2 Aplicarea celor mai moderne tehnici de proiectare şi folosirea celor mainoi echipamente şi programe icircn vederea realizării unui sistem informaticperformant şi cu un ciclu de viaţă maxim3 Folosirea unor metode de proiectare şi realizare unitare care să permităexploatarea icircntreţinerea şi dezvoltarea uşoară a acestuia4 Realizarea unui sistem informatic independent pe cacirct posibil deorganizarea realităţii de informatizat (agent economic sau un compartiment dincadrul acestuia)bull care să funcţioneze şi icircn condiţiile modificării majore a structuriiorganizatorice a acesteiabull care să permită implementarea sistemului informatic şi icircn cadrul altor unităţicu acelaşi profil cu respectarea particularităţilor organizatorice specifice5 Consultarea permanentă a beneficiarului pe durata activităţilor deproiectare şi implementare ceea ce asigură realizarea unui sistem informatic carecorespunde cerinţelor utilizatorilor6 Proiectarea şi realizarea sistemului informatic icircn funcţie de posibilităţilebeneficiarului de resursele materiale şi financiare de care dispune acesta7 Respectarea cadrului legislativ icircn vigoare care vizează domeniul de informatizat2 GESTIUNEA ŞI SISTEMUL INFORMATIC DE GESTIUNEGestiunea unui organism economic constă icircn totalitatea bunurilor acestuiaicircncredinţate spre administrare factorilor de decizie pentru realizarea acţiunilorspecifice domeniului său de activitate

Figura 21 Relaţia gestiune ndash document primar de evidenţă şi controlSistemul Informatic de Gestiune (SIG) este sistemul informatic de evidenţăşi control al activităţilor şi bunurilor organismului economic Sistemul informaticde gestiune prelucrează automat datele de evidenţă şi control vehiculate icircn cadruloricărui tip de organism economicSistemul Informatic de Gestiune Integrat (SIGI) este sistemul informatic degestiune care respectă principiile introducerii unice a datelor de pe documenteprimare de evidenţă şi control şi prelucrării multiple a acestora icircn concordanţăcu nevoile informaţionale specifice fiecărui utilizatorIcircn figura 22 este prezentat ca exemplu SIG de evidenţă personal şisalarizare icircn ordinea neintegrat şi integratFigura

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

ansamblu de elemente dependente (componente principii reguli relaţii etc) careformează un icircntreg organizat pe baza unui plan prestabilit cu scopul realizării unuianumit obiectivConform teoriei sistemelor orice organism economic (firmă icircntreprinderebancă etc) este un sistem format din mai multe subsisteme care acţioneazăicircmpreună pentru realizarea produselor sau serviciilor specifice domeniului său deactivitate producţie bunuri de larg consum maşini şi utilaje etc serviciitelecomunicaţii transporturi asistenţă medicală etc comerţ en gros en detailambulant etc financiar-contabil etcDefinit ca Sistem Economic (SE) orice Organism Economic (OE) cuprindegeneric trei subsisteme interconectate (figura 11) [Victoria Stanciu 2002]1) subsistemul productiv condus operaţional sau operativ care realizeazăfuncţia organismului economic (producţie sau prestări servicii) este factorul deexecuţie2) subsistemul informaţional care asigură comunicarea icircntre celelalte două subsistemeale organismului economic legătura organismului economic cu mediul exterioracestuia (economic financiar-bancar)3) subsistemul de conducere sau decizional care controlează şi conducesistemul operativ prin intermediul sistemului informaţional

Figura 11 Reprezentarea grafică a unui sistem economic subsisteme componente

Flux informaţional totalitatea informaţiilor necesare desfăşurării unei anumiteactivităţiFlux material totalitatea materiilor prime şi materialelor consumabile necesaredesfăşurării unei anumite activităţiFlux financiar totalitatea resurselor financiare (băneşti) necesare desfăşurăriiunei anumite activităţiFlux uman totalitatea resurselor umane (acţionari angajaţi colaboratori)necesare desfăşurării unei anumite activităţiSistemul informaţional are rolul de a sintetiza datele icircn informaţii şi de adescompune deciziile icircn ordine Informaţiile de tip dată primite de la celelaltecomponente ale sistemului economic şi din exteriorul acestuia se prelucrează lanivelul sistemului informaţional Informaţiile obţinute prin interpretarearezultatelor acestor prelucrări fundamentează deciziile sistemului decizionalAceste decizii sunt transmise sistemului informaţional care le descompune icircnordine acţiuni obligatorii care au loc la nivelul sistemului operativ şi caregenerează datele ce se consemnează icircn documente primare de evidenţă şi controlicircntocmite la faţa locului Aceste date se transmit către sistemul informaţionalcare le prelucrează icircmpreună cu altele şi le transmite la nivelul superior etcSistemul Informatic (SI) este partea automatizată a sistemului informaţionalSistemul informatic are funcţia de prelucrare automată a datelor pentruobţinerea informaţiilor necesare procesului de conducere şi pentru informarePornind de la funcţia sa sistemul informatic are următoarea structurăgenerală (model conceptual)bull INTRĂRI totalitatea datelor supuse prelucrărilorbull PRELUCRĂRI totalitatea operaţiilor efectuate asupra datelor pentruobţinerea informaţiilor care stau la baza deciziilorbull IEŞIRI rezultatele prelucrărilor efectuate asupra datelorCa arhitectură (model constructiv) sistemul informatic este alcătuit dinbull HARDWARE sistemul de calcul (calculator şi echipamente periferice)bull SOFTWAREminus de sistem Sistemul de Operare (SO) Windows (98ME2000XP) AppleMAC Unix etcminus pentru dezvoltare de aplicaţii Sisteme de Gestiune a BD ndash SGBD-uri(Access Fox etc)ndash de aplicaţie sau de utilizator Ciel Mentor MSWord MSExcel etcndash limbaje de programare (Visual Basic C++ etc)bull COLECŢII ORGANIZATE DE DATE Baze de Date ndash BDbull SISTEM DE COMUNICAŢII intranet internet telecomunicaţii etcbull RESURSE UMANE personal tehnic personal de exploatare utilizatori etcbull CADRU ORGANIZATORICCiclul de Viaţă al unui sistem informatic (CV) icircncepe cu decizia de realizare

a sistemului informatic şi se termină cu decizia de icircnlocuire a acestuia cu unul maiperformant Icircn ciclul de viaţă al unui sistem informatic se deosebesc două perioadedistincte perioada de concepere realizare şi implementare a sistemului informaticperioada de exploatare icircntreţinere şi dezvoltare a sistemului informaticCiclul de viaţă al unui sistem informatic se desfăşoară pe etape Fiecare etapăconţine faze şi activităţi specificeExistă mai multe modele ale ciclului de viaţă al unui sistem informatic toateavacircnd comune următoarele etapeA Analiza sistemului economic cuprinde analiza sistemului informaticexistent dacă există şi următoarele faze1) icircntocmirea specificaţiilor de utilizator definirea cerinţelor utilizatorului2) icircntocmirea specificaţiilor sistemului informatic prezentarea icircn detaliu arezultatelor pe care trebuie să le ofere sistemului informatic se stabileşte ce trebuiesă facă sistemul informatic nu cum va face (cum va realiza rezultatele pe caretrebuie să le ofere utilizatorului)3) icircntocmirea specificaţiilor software prezintă ce trebuie să facă produsulsoftware de aplicaţie şi condiţiile pe care trebuie să le respecte se utilizează unmodel abstract de reprezentare care lasă libertatea de proiectare şi implementareB Proiectarea generală definirea soluţiilor cadru conceptuale alesistemului informatic adică elaborarea arhitecturii sistemului informaticC Proiectarea icircn detaliu definirea soluţiilor finale ale sistemului informaticD Realizarea sistemului informatic care cuprinde următoarele faze1) realizarea componentelor sistemului informatic din arhitecturasistemului informatic pe baza soluţiilor oferite de proiectarea icircn detaliu2) testarea componentelor verificarea modului de funcţionare verificareaicircndeplinirii cerinţelor utilizatorului verificarea fiabilităţii icircn utilizare3) integrarea componentelor icircn sistemul informatic şi testarea finalăreunirea componentelor icircn produsul final şi verificarea funcţionării acestuia icircnansamblul săuE Instalarea sistemului informatic la beneficiar instalarea testarea şiacceptarea sistemului informatic de către utilizatoriF Exploatarea şi icircntreţinerea curentă a sistemului informatic utilizareacurentă şi icircntreţinerea acestuia108G Dezvoltarea sistemului informatic realizarea şi integrarea de noicomponente care să icircmbunătăţească funcţionalitatea sistemului informatic şiperformanţele acestuiaIcircn proiectarea şi realizarea unui sistem informatic trebuie respectate deregulă următoarele principii [Victoria Stanciu 2002]

1 Abordarea globală a realităţii de informatizat (agent economic sau uncompartiment din cadrul acestuia)bull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic integrat care să permităintroducerea unică şi exploatarea multiplă a datelor icircn funcţie de nevoileutilizatorului ştiut fiind faptul că volumul cel mai mare de muncă rezidă icircnculegerea datelorbull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic cu structură flexibilădeschisă modulară care să permită integrarea ulterioară de noi componente şiadaptarea uşoară la noi cerinţe ale utilizatoruluibull proiectarea unui sistem informatic care să integreze şi să reutilizezecomponentele sistemului informatic existent dacă acesta există care să poată fiactualizat şisau completat cu componente noi mai performante apărute ca urmarea evoluţiei tehnologicebull stabilirea priorităţilor icircn realizarea componentelor sistemului informaticţinacircnd cont de volumul de date care trebuie prelucrat de succesiunea apariţieiacestora icircn timp şi de dorinţele utilizatoruluibull stabilirea resurselor materiale (hardware şi software) financiare şi umanenecesare proiectării realizării exploatării şi dezvoltării sistemului informatic2 Aplicarea celor mai moderne tehnici de proiectare şi folosirea celor mainoi echipamente şi programe icircn vederea realizării unui sistem informaticperformant şi cu un ciclu de viaţă maxim3 Folosirea unor metode de proiectare şi realizare unitare care să permităexploatarea icircntreţinerea şi dezvoltarea uşoară a acestuia4 Realizarea unui sistem informatic independent pe cacirct posibil deorganizarea realităţii de informatizat (agent economic sau un compartiment dincadrul acestuia)bull care să funcţioneze şi icircn condiţiile modificării majore a structuriiorganizatorice a acesteiabull care să permită implementarea sistemului informatic şi icircn cadrul altor unităţicu acelaşi profil cu respectarea particularităţilor organizatorice specifice5 Consultarea permanentă a beneficiarului pe durata activităţilor deproiectare şi implementare ceea ce asigură realizarea unui sistem informatic carecorespunde cerinţelor utilizatorilor6 Proiectarea şi realizarea sistemului informatic icircn funcţie de posibilităţilebeneficiarului de resursele materiale şi financiare de care dispune acesta7 Respectarea cadrului legislativ icircn vigoare care vizează domeniul de informatizat2 GESTIUNEA ŞI SISTEMUL INFORMATIC DE GESTIUNEGestiunea unui organism economic constă icircn totalitatea bunurilor acestuiaicircncredinţate spre administrare factorilor de decizie pentru realizarea acţiunilorspecifice domeniului său de activitate

Figura 21 Relaţia gestiune ndash document primar de evidenţă şi controlSistemul Informatic de Gestiune (SIG) este sistemul informatic de evidenţăşi control al activităţilor şi bunurilor organismului economic Sistemul informaticde gestiune prelucrează automat datele de evidenţă şi control vehiculate icircn cadruloricărui tip de organism economicSistemul Informatic de Gestiune Integrat (SIGI) este sistemul informatic degestiune care respectă principiile introducerii unice a datelor de pe documenteprimare de evidenţă şi control şi prelucrării multiple a acestora icircn concordanţăcu nevoile informaţionale specifice fiecărui utilizatorIcircn figura 22 este prezentat ca exemplu SIG de evidenţă personal şisalarizare icircn ordinea neintegrat şi integratFigura

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Flux informaţional totalitatea informaţiilor necesare desfăşurării unei anumiteactivităţiFlux material totalitatea materiilor prime şi materialelor consumabile necesaredesfăşurării unei anumite activităţiFlux financiar totalitatea resurselor financiare (băneşti) necesare desfăşurăriiunei anumite activităţiFlux uman totalitatea resurselor umane (acţionari angajaţi colaboratori)necesare desfăşurării unei anumite activităţiSistemul informaţional are rolul de a sintetiza datele icircn informaţii şi de adescompune deciziile icircn ordine Informaţiile de tip dată primite de la celelaltecomponente ale sistemului economic şi din exteriorul acestuia se prelucrează lanivelul sistemului informaţional Informaţiile obţinute prin interpretarearezultatelor acestor prelucrări fundamentează deciziile sistemului decizionalAceste decizii sunt transmise sistemului informaţional care le descompune icircnordine acţiuni obligatorii care au loc la nivelul sistemului operativ şi caregenerează datele ce se consemnează icircn documente primare de evidenţă şi controlicircntocmite la faţa locului Aceste date se transmit către sistemul informaţionalcare le prelucrează icircmpreună cu altele şi le transmite la nivelul superior etcSistemul Informatic (SI) este partea automatizată a sistemului informaţionalSistemul informatic are funcţia de prelucrare automată a datelor pentruobţinerea informaţiilor necesare procesului de conducere şi pentru informarePornind de la funcţia sa sistemul informatic are următoarea structurăgenerală (model conceptual)bull INTRĂRI totalitatea datelor supuse prelucrărilorbull PRELUCRĂRI totalitatea operaţiilor efectuate asupra datelor pentruobţinerea informaţiilor care stau la baza deciziilorbull IEŞIRI rezultatele prelucrărilor efectuate asupra datelorCa arhitectură (model constructiv) sistemul informatic este alcătuit dinbull HARDWARE sistemul de calcul (calculator şi echipamente periferice)bull SOFTWAREminus de sistem Sistemul de Operare (SO) Windows (98ME2000XP) AppleMAC Unix etcminus pentru dezvoltare de aplicaţii Sisteme de Gestiune a BD ndash SGBD-uri(Access Fox etc)ndash de aplicaţie sau de utilizator Ciel Mentor MSWord MSExcel etcndash limbaje de programare (Visual Basic C++ etc)bull COLECŢII ORGANIZATE DE DATE Baze de Date ndash BDbull SISTEM DE COMUNICAŢII intranet internet telecomunicaţii etcbull RESURSE UMANE personal tehnic personal de exploatare utilizatori etcbull CADRU ORGANIZATORICCiclul de Viaţă al unui sistem informatic (CV) icircncepe cu decizia de realizare

a sistemului informatic şi se termină cu decizia de icircnlocuire a acestuia cu unul maiperformant Icircn ciclul de viaţă al unui sistem informatic se deosebesc două perioadedistincte perioada de concepere realizare şi implementare a sistemului informaticperioada de exploatare icircntreţinere şi dezvoltare a sistemului informaticCiclul de viaţă al unui sistem informatic se desfăşoară pe etape Fiecare etapăconţine faze şi activităţi specificeExistă mai multe modele ale ciclului de viaţă al unui sistem informatic toateavacircnd comune următoarele etapeA Analiza sistemului economic cuprinde analiza sistemului informaticexistent dacă există şi următoarele faze1) icircntocmirea specificaţiilor de utilizator definirea cerinţelor utilizatorului2) icircntocmirea specificaţiilor sistemului informatic prezentarea icircn detaliu arezultatelor pe care trebuie să le ofere sistemului informatic se stabileşte ce trebuiesă facă sistemul informatic nu cum va face (cum va realiza rezultatele pe caretrebuie să le ofere utilizatorului)3) icircntocmirea specificaţiilor software prezintă ce trebuie să facă produsulsoftware de aplicaţie şi condiţiile pe care trebuie să le respecte se utilizează unmodel abstract de reprezentare care lasă libertatea de proiectare şi implementareB Proiectarea generală definirea soluţiilor cadru conceptuale alesistemului informatic adică elaborarea arhitecturii sistemului informaticC Proiectarea icircn detaliu definirea soluţiilor finale ale sistemului informaticD Realizarea sistemului informatic care cuprinde următoarele faze1) realizarea componentelor sistemului informatic din arhitecturasistemului informatic pe baza soluţiilor oferite de proiectarea icircn detaliu2) testarea componentelor verificarea modului de funcţionare verificareaicircndeplinirii cerinţelor utilizatorului verificarea fiabilităţii icircn utilizare3) integrarea componentelor icircn sistemul informatic şi testarea finalăreunirea componentelor icircn produsul final şi verificarea funcţionării acestuia icircnansamblul săuE Instalarea sistemului informatic la beneficiar instalarea testarea şiacceptarea sistemului informatic de către utilizatoriF Exploatarea şi icircntreţinerea curentă a sistemului informatic utilizareacurentă şi icircntreţinerea acestuia108G Dezvoltarea sistemului informatic realizarea şi integrarea de noicomponente care să icircmbunătăţească funcţionalitatea sistemului informatic şiperformanţele acestuiaIcircn proiectarea şi realizarea unui sistem informatic trebuie respectate deregulă următoarele principii [Victoria Stanciu 2002]

1 Abordarea globală a realităţii de informatizat (agent economic sau uncompartiment din cadrul acestuia)bull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic integrat care să permităintroducerea unică şi exploatarea multiplă a datelor icircn funcţie de nevoileutilizatorului ştiut fiind faptul că volumul cel mai mare de muncă rezidă icircnculegerea datelorbull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic cu structură flexibilădeschisă modulară care să permită integrarea ulterioară de noi componente şiadaptarea uşoară la noi cerinţe ale utilizatoruluibull proiectarea unui sistem informatic care să integreze şi să reutilizezecomponentele sistemului informatic existent dacă acesta există care să poată fiactualizat şisau completat cu componente noi mai performante apărute ca urmarea evoluţiei tehnologicebull stabilirea priorităţilor icircn realizarea componentelor sistemului informaticţinacircnd cont de volumul de date care trebuie prelucrat de succesiunea apariţieiacestora icircn timp şi de dorinţele utilizatoruluibull stabilirea resurselor materiale (hardware şi software) financiare şi umanenecesare proiectării realizării exploatării şi dezvoltării sistemului informatic2 Aplicarea celor mai moderne tehnici de proiectare şi folosirea celor mainoi echipamente şi programe icircn vederea realizării unui sistem informaticperformant şi cu un ciclu de viaţă maxim3 Folosirea unor metode de proiectare şi realizare unitare care să permităexploatarea icircntreţinerea şi dezvoltarea uşoară a acestuia4 Realizarea unui sistem informatic independent pe cacirct posibil deorganizarea realităţii de informatizat (agent economic sau un compartiment dincadrul acestuia)bull care să funcţioneze şi icircn condiţiile modificării majore a structuriiorganizatorice a acesteiabull care să permită implementarea sistemului informatic şi icircn cadrul altor unităţicu acelaşi profil cu respectarea particularităţilor organizatorice specifice5 Consultarea permanentă a beneficiarului pe durata activităţilor deproiectare şi implementare ceea ce asigură realizarea unui sistem informatic carecorespunde cerinţelor utilizatorilor6 Proiectarea şi realizarea sistemului informatic icircn funcţie de posibilităţilebeneficiarului de resursele materiale şi financiare de care dispune acesta7 Respectarea cadrului legislativ icircn vigoare care vizează domeniul de informatizat2 GESTIUNEA ŞI SISTEMUL INFORMATIC DE GESTIUNEGestiunea unui organism economic constă icircn totalitatea bunurilor acestuiaicircncredinţate spre administrare factorilor de decizie pentru realizarea acţiunilorspecifice domeniului său de activitate

Figura 21 Relaţia gestiune ndash document primar de evidenţă şi controlSistemul Informatic de Gestiune (SIG) este sistemul informatic de evidenţăşi control al activităţilor şi bunurilor organismului economic Sistemul informaticde gestiune prelucrează automat datele de evidenţă şi control vehiculate icircn cadruloricărui tip de organism economicSistemul Informatic de Gestiune Integrat (SIGI) este sistemul informatic degestiune care respectă principiile introducerii unice a datelor de pe documenteprimare de evidenţă şi control şi prelucrării multiple a acestora icircn concordanţăcu nevoile informaţionale specifice fiecărui utilizatorIcircn figura 22 este prezentat ca exemplu SIG de evidenţă personal şisalarizare icircn ordinea neintegrat şi integratFigura

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

a sistemului informatic şi se termină cu decizia de icircnlocuire a acestuia cu unul maiperformant Icircn ciclul de viaţă al unui sistem informatic se deosebesc două perioadedistincte perioada de concepere realizare şi implementare a sistemului informaticperioada de exploatare icircntreţinere şi dezvoltare a sistemului informaticCiclul de viaţă al unui sistem informatic se desfăşoară pe etape Fiecare etapăconţine faze şi activităţi specificeExistă mai multe modele ale ciclului de viaţă al unui sistem informatic toateavacircnd comune următoarele etapeA Analiza sistemului economic cuprinde analiza sistemului informaticexistent dacă există şi următoarele faze1) icircntocmirea specificaţiilor de utilizator definirea cerinţelor utilizatorului2) icircntocmirea specificaţiilor sistemului informatic prezentarea icircn detaliu arezultatelor pe care trebuie să le ofere sistemului informatic se stabileşte ce trebuiesă facă sistemul informatic nu cum va face (cum va realiza rezultatele pe caretrebuie să le ofere utilizatorului)3) icircntocmirea specificaţiilor software prezintă ce trebuie să facă produsulsoftware de aplicaţie şi condiţiile pe care trebuie să le respecte se utilizează unmodel abstract de reprezentare care lasă libertatea de proiectare şi implementareB Proiectarea generală definirea soluţiilor cadru conceptuale alesistemului informatic adică elaborarea arhitecturii sistemului informaticC Proiectarea icircn detaliu definirea soluţiilor finale ale sistemului informaticD Realizarea sistemului informatic care cuprinde următoarele faze1) realizarea componentelor sistemului informatic din arhitecturasistemului informatic pe baza soluţiilor oferite de proiectarea icircn detaliu2) testarea componentelor verificarea modului de funcţionare verificareaicircndeplinirii cerinţelor utilizatorului verificarea fiabilităţii icircn utilizare3) integrarea componentelor icircn sistemul informatic şi testarea finalăreunirea componentelor icircn produsul final şi verificarea funcţionării acestuia icircnansamblul săuE Instalarea sistemului informatic la beneficiar instalarea testarea şiacceptarea sistemului informatic de către utilizatoriF Exploatarea şi icircntreţinerea curentă a sistemului informatic utilizareacurentă şi icircntreţinerea acestuia108G Dezvoltarea sistemului informatic realizarea şi integrarea de noicomponente care să icircmbunătăţească funcţionalitatea sistemului informatic şiperformanţele acestuiaIcircn proiectarea şi realizarea unui sistem informatic trebuie respectate deregulă următoarele principii [Victoria Stanciu 2002]

1 Abordarea globală a realităţii de informatizat (agent economic sau uncompartiment din cadrul acestuia)bull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic integrat care să permităintroducerea unică şi exploatarea multiplă a datelor icircn funcţie de nevoileutilizatorului ştiut fiind faptul că volumul cel mai mare de muncă rezidă icircnculegerea datelorbull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic cu structură flexibilădeschisă modulară care să permită integrarea ulterioară de noi componente şiadaptarea uşoară la noi cerinţe ale utilizatoruluibull proiectarea unui sistem informatic care să integreze şi să reutilizezecomponentele sistemului informatic existent dacă acesta există care să poată fiactualizat şisau completat cu componente noi mai performante apărute ca urmarea evoluţiei tehnologicebull stabilirea priorităţilor icircn realizarea componentelor sistemului informaticţinacircnd cont de volumul de date care trebuie prelucrat de succesiunea apariţieiacestora icircn timp şi de dorinţele utilizatoruluibull stabilirea resurselor materiale (hardware şi software) financiare şi umanenecesare proiectării realizării exploatării şi dezvoltării sistemului informatic2 Aplicarea celor mai moderne tehnici de proiectare şi folosirea celor mainoi echipamente şi programe icircn vederea realizării unui sistem informaticperformant şi cu un ciclu de viaţă maxim3 Folosirea unor metode de proiectare şi realizare unitare care să permităexploatarea icircntreţinerea şi dezvoltarea uşoară a acestuia4 Realizarea unui sistem informatic independent pe cacirct posibil deorganizarea realităţii de informatizat (agent economic sau un compartiment dincadrul acestuia)bull care să funcţioneze şi icircn condiţiile modificării majore a structuriiorganizatorice a acesteiabull care să permită implementarea sistemului informatic şi icircn cadrul altor unităţicu acelaşi profil cu respectarea particularităţilor organizatorice specifice5 Consultarea permanentă a beneficiarului pe durata activităţilor deproiectare şi implementare ceea ce asigură realizarea unui sistem informatic carecorespunde cerinţelor utilizatorilor6 Proiectarea şi realizarea sistemului informatic icircn funcţie de posibilităţilebeneficiarului de resursele materiale şi financiare de care dispune acesta7 Respectarea cadrului legislativ icircn vigoare care vizează domeniul de informatizat2 GESTIUNEA ŞI SISTEMUL INFORMATIC DE GESTIUNEGestiunea unui organism economic constă icircn totalitatea bunurilor acestuiaicircncredinţate spre administrare factorilor de decizie pentru realizarea acţiunilorspecifice domeniului său de activitate

Figura 21 Relaţia gestiune ndash document primar de evidenţă şi controlSistemul Informatic de Gestiune (SIG) este sistemul informatic de evidenţăşi control al activităţilor şi bunurilor organismului economic Sistemul informaticde gestiune prelucrează automat datele de evidenţă şi control vehiculate icircn cadruloricărui tip de organism economicSistemul Informatic de Gestiune Integrat (SIGI) este sistemul informatic degestiune care respectă principiile introducerii unice a datelor de pe documenteprimare de evidenţă şi control şi prelucrării multiple a acestora icircn concordanţăcu nevoile informaţionale specifice fiecărui utilizatorIcircn figura 22 este prezentat ca exemplu SIG de evidenţă personal şisalarizare icircn ordinea neintegrat şi integratFigura

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

1 Abordarea globală a realităţii de informatizat (agent economic sau uncompartiment din cadrul acestuia)bull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic integrat care să permităintroducerea unică şi exploatarea multiplă a datelor icircn funcţie de nevoileutilizatorului ştiut fiind faptul că volumul cel mai mare de muncă rezidă icircnculegerea datelorbull proiectarea şi realizarea unui sistem informatic cu structură flexibilădeschisă modulară care să permită integrarea ulterioară de noi componente şiadaptarea uşoară la noi cerinţe ale utilizatoruluibull proiectarea unui sistem informatic care să integreze şi să reutilizezecomponentele sistemului informatic existent dacă acesta există care să poată fiactualizat şisau completat cu componente noi mai performante apărute ca urmarea evoluţiei tehnologicebull stabilirea priorităţilor icircn realizarea componentelor sistemului informaticţinacircnd cont de volumul de date care trebuie prelucrat de succesiunea apariţieiacestora icircn timp şi de dorinţele utilizatoruluibull stabilirea resurselor materiale (hardware şi software) financiare şi umanenecesare proiectării realizării exploatării şi dezvoltării sistemului informatic2 Aplicarea celor mai moderne tehnici de proiectare şi folosirea celor mainoi echipamente şi programe icircn vederea realizării unui sistem informaticperformant şi cu un ciclu de viaţă maxim3 Folosirea unor metode de proiectare şi realizare unitare care să permităexploatarea icircntreţinerea şi dezvoltarea uşoară a acestuia4 Realizarea unui sistem informatic independent pe cacirct posibil deorganizarea realităţii de informatizat (agent economic sau un compartiment dincadrul acestuia)bull care să funcţioneze şi icircn condiţiile modificării majore a structuriiorganizatorice a acesteiabull care să permită implementarea sistemului informatic şi icircn cadrul altor unităţicu acelaşi profil cu respectarea particularităţilor organizatorice specifice5 Consultarea permanentă a beneficiarului pe durata activităţilor deproiectare şi implementare ceea ce asigură realizarea unui sistem informatic carecorespunde cerinţelor utilizatorilor6 Proiectarea şi realizarea sistemului informatic icircn funcţie de posibilităţilebeneficiarului de resursele materiale şi financiare de care dispune acesta7 Respectarea cadrului legislativ icircn vigoare care vizează domeniul de informatizat2 GESTIUNEA ŞI SISTEMUL INFORMATIC DE GESTIUNEGestiunea unui organism economic constă icircn totalitatea bunurilor acestuiaicircncredinţate spre administrare factorilor de decizie pentru realizarea acţiunilorspecifice domeniului său de activitate

Figura 21 Relaţia gestiune ndash document primar de evidenţă şi controlSistemul Informatic de Gestiune (SIG) este sistemul informatic de evidenţăşi control al activităţilor şi bunurilor organismului economic Sistemul informaticde gestiune prelucrează automat datele de evidenţă şi control vehiculate icircn cadruloricărui tip de organism economicSistemul Informatic de Gestiune Integrat (SIGI) este sistemul informatic degestiune care respectă principiile introducerii unice a datelor de pe documenteprimare de evidenţă şi control şi prelucrării multiple a acestora icircn concordanţăcu nevoile informaţionale specifice fiecărui utilizatorIcircn figura 22 este prezentat ca exemplu SIG de evidenţă personal şisalarizare icircn ordinea neintegrat şi integratFigura

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Figura 21 Relaţia gestiune ndash document primar de evidenţă şi controlSistemul Informatic de Gestiune (SIG) este sistemul informatic de evidenţăşi control al activităţilor şi bunurilor organismului economic Sistemul informaticde gestiune prelucrează automat datele de evidenţă şi control vehiculate icircn cadruloricărui tip de organism economicSistemul Informatic de Gestiune Integrat (SIGI) este sistemul informatic degestiune care respectă principiile introducerii unice a datelor de pe documenteprimare de evidenţă şi control şi prelucrării multiple a acestora icircn concordanţăcu nevoile informaţionale specifice fiecărui utilizatorIcircn figura 22 este prezentat ca exemplu SIG de evidenţă personal şisalarizare icircn ordinea neintegrat şi integratFigura

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Figura 22 Sistemul informatic de gestiune de evidenţă personal şi salarizareIntrările sistemului informatic de gestiune pot fi1 Externe ndash totalitatea datelor care provin din exteriorul sistemuluiinformatic de gestiune date externe organismului economic sau compartimentuluispecializat al acestuia supus informatizăriiminus referitoare la icircncasări şi plăţi consemnate icircn documentele primare deevidenţă facturi emise către clienţi sau primite de la furnizori chitanţe dateclienţilor sau primite de la furnizori ordine de plată primite de la clienţi sau trimisefurnizorilor etc)minus impuse de legislaţia icircn vigoare (cota TVA cote impozit pe profit cote taxevamale de import etc)minus referitoare la aprovizionare ofertă de preţuri de achiziţie materii primeşisau materiale consumabileminus referitoare la personal date de identificare icircnscrise icircn BuletinulCartea deidentitate de pregătire profesională icircnscrise icircn diplomele de studii etcminus provenite de la SecţiileServiciile Operative consemnate icircn documenteprimare de evidenţă şi control la locul producerii proceselor economice pe care leevidenţiază (bon consum listă de subansamble etc)2 Interne ndash totalitatea datelor care provin din interiorul sistemului informaticde gestiune date intermediare obţinute prin prelucrări icircn interiorul sistemului

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

informatic de gestiune (valoarea totală a producţiei realizate sau livrate pe perioadade timp analizată valoarea totală a icircncasărilor sau plăţilor pe perioada de timpanalizată etc) care reprezintă intrări pentru alte tipuri de prelucrări (determinareindicatori stabilire producţie aflată icircn stoc pe perioada de timp analizată etc)Prelucrările sistemului informatic de gestiune pot fi icircn general deurmătoarele tipuribull creare bază de datebull actualizare bază de datebull exploatare bază de datebull salvare şi arhivare bază de datebull reorganizare bază de datebull restaurare bază de dateIeşirile sistemului informatic de gestiune pot fi clasificate ţinacircnd cont de maimulte criterii [Victoria Stanciu 2002]A Icircn funcţie de natura prelucrărilor ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi obţinute icircn urma unor operaţii de transfer ndash nu-şi modifică valoareafaţă de momentul introducerii icircn sistemul informatic de gestiune (număr şi datăfactură nume şi prenume CNP Cod Fiscal etc) obţinute icircn urma unor calcule pebaza unor algoritmi prestabiliţi (rest de plată impozit pe salariu total facturăvaloarea lunară a icircncasărilorvacircnzărilorcheltuielilor etc)B Icircn funcţie de conţinut ieşirile sistemului informatic de gestiune pot fiindicatori sintetici (fond salarii număr mediu salariaţi cifra de afaceri balanţasintetică etc) indicatori analitici (balanţa analitică etc) ieşiri către alte sistemeinformatice de gestiune icircn vederea continuării prelucrării acolo (raportări cătreorganele financiare către casele de sănătate către institutele de statistică etc)C Icircn funcţie de forma de prezentare ieşirile sistemului informatic degestiune pot fi1 Rapoartelistesituaţii sub formă de tabele (ştat de plată situaţie stocuribalanţă listă produse sau servicii listă angajate listă evidenţă efectuare stagiumilitar etc)Rapoartele pot fi la racircndul lor clasificate1048766 după gradul de sintezăbull rapoarte analitice conţin informaţii detaliate privind desfăşurarea uneiactivităţi pe o perioadă de timp (situaţia intrărilorconsumurilor de materii primelista persoanelor icircn concediu medicalconcediu de odihnă etc) se utilizează icircn

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

compartimentele funcţionalebull rapoarte sintetice indicatori cu grad mare de sintetizare destinaţi analizeiactivităţii şi fundamentării deciziilor (evoluţie vacircnzări bilanţ contabil fluctuaţiepersonal total fond salarii total contribuţii la fondul de asigurări sociale etc)1048766 după natura informaţiilorbull rapoarte de stare reflectă valoarea patrimoniului la un moment dat (bilanţcontabil) nivelul de calificare al personalului etcbull rapoarte statistice conţin informaţii cu caracter statistic necesare pentrufundamentarea deciziilor viitoare sau pentru raportări ierarhic superioare (ministerbancă)bull rapoarte previzionale folosite pentru a anticipa evoluţia unor proceseeconomice pe baza informaţiilor referitoare la perioade anterioare de timp1048766 după destinaţiebull rapoarte de uz intern fără formă şi conţinut prestabilite oferă informaţiipentru uzul propriubull rapoarte de uz general cu formă şi conţinut prestabilite (bilanţ contabilstat de salarii declaraţii de TVA sau profit etc) destinate şi mediului exterior(organelor fiscale caselor de sănătate băncilor etc)1048766 după frecvenţa de generare pot fi rapoarte zilnicelunaretrimestrialeanuale2 Grafice care reflectă sugestiv dinamica activităţilor organismuluieconomic şi structura indicatorilor analitici şi sintetici3 Foi de calcul generate cu procesoare de tabele (MS Excel Lotus etc) carepermit operaţia de exportimport pentru preluarea formatelor acceptate de altesisteme informatice de gestiunePrincipalele componente ale unui sistem informatic de gestiune sunt1) domeniul de gestiune se identifică cacircte unul pentru fiecare tip de activitateomogenă desfăşurată de un organism economic cercetare-dezvoltare producţie serviciicomercial aprovizionare-desfacere personal financiar-contabil etc2) modele de gestiune totalitatea tehnicilor şi procedurilor utilizate icircn proiectarea şirealizarea sistemului informatic de gestiune proprii fiecărui domeniu de gestiune3) date gestionate materia primă a oricărui sistem informatic de gestiune toatedatele vehiculate şi prelucrate icircn cadrul domeniului de gestiune supus informatizării4) reguli de gestiune totalitatea regulilor folosite icircn prelucrarea datelor şi icircnutilizarea informaţiilor obţinute prin interpretarea rezultatelor cu scopul realizăriiobiectivului propus proprii fiecărui domeniu de gestiuneSistemul informatic de gestiune global este format generic din următoarelepatru tipuri de sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare funcţie de

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

comunicare a sistemului informaţional aferent organismului economic cu celelaltedouă sisteme componente ale acestuia1 Sistemul informatic de gestiune operativ are rolul de culegere eventualorganizare prin sortare şi grupare (pentru o mai bună evidenţă) şi stocare a datelorprimite din sistemul productiv al organismului economic2 Sistemul informatic de gestiune de sinteză are rolul de a produce datele caregenerează informaţiile de sinteză interne ce stau la baza fundamentării deciziilor (fişe decont balanţe bilanţ anexe indicatori) prin agregarea datelor primite de la sistemulinformatic de gestiune operativ (medii sume procente aplicate asupra unor volumemari de date cu aceeaşi semnificaţie etc)3 Sistemul informatic de gestiune de asistare a deciziei oferă sistemului deconducere al organismului economic informaţiile necesare pentru evaluarea stăriisistemului productiv (profitabilitate pierdere etc) icircn contextul extern dat ajutacircnd astfella stabilirea corectă a deciziilor care se impun acesta utilizează tehnici de simulare carepe baza informaţiilor furnizate de sistemul informatic de gestiune de sinteză şi ainformaţiilor externe organismului economic evaluează efectul deciziilor sistemului deconducere al organismului economic asupra sistemului productiv real al acestuia4 Sistemul informatic de gestiune de control al producţiei cu rolul de organizarea procesului de producţie transformă deciziile sistemului de conducere al organismuluieconomic icircn ordine adresate sistemului productiv al acestuia realizare planificare şilansare producţieexecuţie servicii stabilire sarcini individuale şi transmitere dispoziţii deexecuţie a acestora etc

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Figura 23 Subsistemele componente ale sistemului informatic de gestiune globalal organismului economic3 METODE DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE DEGESTIUNEIcircn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne metoda este definită ca fiindbdquoun mod (sistemic) de cercetare de cunoaştere şi de transformare a realităţiirdquopentru realizarea unui anumit obiectivO metodă de proiectare a unui sistem informatic constă icircntr-un ansamblude tehnici şi reguli de proiectare folosite pentru reprezentarea abstractă adomeniului de informatizat ştiinţific economic educaţional etc Metodele deproiectare a unui sistem informatic sunt aceleaşi pentru toate tipurile de domenii deinformatizat dar prezintă particularităţi impuse de specificul fiecărui tip dedomeniu Astfel metodele de proiectare a sistemelor informatice de gestiunefolosite pentru reprezentarea abstractă a activităţii unui agent economic sau a unuicompartiment specializat din cadrul acestuia prezintă particularităţile impuse degestionarea unui volum mare de date de acelaşi fel obţinute icircntr-un interval scurt detimp asupra cărora se aplică numai combinaţii de operaţii aritmetice şi logice simple+ - AND OR NOT etcMetodele de proiectare a unui sistem informatic reduc elementele icircntacirclnite icircn

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

realitate la caracteristicile lor relevante pentru realizarea obiectivului propus definindastfel modele abstracte de reprezentare a acestora Modelul abstract selectează dinrealitatea de informatizat numai elementele necesare pentru realizarea scopului propusreprezintă elementele reale selectate prin simboluri grafice specifice reţine pentruelementele reale selectate numai proprietăţile şi componentele semnificative carereprezentate abstract corespund realităţii numai la modul generalFiecărei metode de proiectare icirci corespunde un tip de model dereprezentare abstractă a realităţii de informatizatMetodele de proiectare a unui sistem informatic cunoscute aparţin uneia dinurmătoarele trei generaţii care s-au succedat icircn timp1 Metode de proiectare ierarhice careminus se bazează pe analiza funcţională a activităţilor desfăşurate de agentuleconomic la nivelul domeniului de informatizatminus se caracterizează prin modelarea datelor sub forma unei structuri arborescentebazată pe o relaţie de tipul părinţi-copii utilizarea unui model ierarhic dereprezentare abstractă a datelor baze de date ierarhiceminus au avantajele date de simplitatea lor şi de adaptarea uşoară la cerinţeleutilizatoruluiminus au dezavantajele rezultate din analiza prioritară a prelucrărilor efectuate asupradatelor impusă de particularităţile de funcţionare proprii unui agent economic care semodifică icircn timp faţă de analiza datelor supuse acestor prelucrări care au o structură multmai stabilă icircn raport cu timpul2 Metode de proiectare sistemice cea de-a 2-a generaţie de metode deproiectare a SI careminus utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţilor desfăşurate de agentuleconomicminus se caracterizează prinbull analizarea şi modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora la nivelul domeniului de informatizatbull modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuate asupra acestora pecele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportul ANSISPARC de definire abazelor de date conceptual identificarea regulilor de gestiune specifice realităţiide modelat logic (organizaţional-extern) identificarea particularităţilor deorganizare proprii realităţii de modelat fizic (intern) stabilirea definitivă a soluţieitehnice de implementare a sistemului informaticbull modelarea realităţii de informatizat prin intermediul unor tabelebidirecţionale şi a relaţiilor dintre elebull utilizarea unui model relaţional de reprezentare abstractă a datelor

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

baze de date relaţionalendash au toate avantajele oferite de utilizarea bazelor de date relaţionaleminus au dezavantajul dat de modelarea independentă a datelor şi a prelucrărilorefectuate asupra acestora lucru care produce riscul apariţiei unor discordanţe icircntrecele două modeleModelul MERISE este reprezentativ pentru această generaţie de metodefiind cel mai utilizat3 Metode orientate pe obiect (obiecturale) cea de-a 3-a generaţie de metodede proiectare a SI careminus utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard demodelare independent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informatic care permiteproiectarea şi realizarea sistemului informatic pentru sisteme economice complexeminus se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propus modelarea realităţii de informatizat prin utilizareaobiectelor software care icircncapsulează fiecare o categorie de date icircmpreună cu toateprelucrările ce se efectuează asupra acestora utilizarea unui model obiectural dereprezentare abstractă a datelor Baze de Date Obiecturale obiectul software fiinddefinit ca un element cu identitate proprie set de proprietăţi care icircl deosebesc de alteobiecte stare proprie dată de valoarea caracteristicilor sale comportament propriuset de operaţii aplicate asupra saminus au avantajele oferite de posibilitatea reutilizării obiectelor software şicomponentelor de program icircn alte aplicaţii posibilitatea creării şi utilizării deobiecte complexe definite cu ajutorul altor obiecte posibilitatea de realizare a unorsisteme informatice complexeminus au ca dezavantaj major faptul că realitatea de informatizat nu se poatereprezenta icircntotdeauna numai prin obiecteModelul RUMBAUGH este reprezentativ pentru această generaţie de metodeDeoarece realitatea de informatizat nu poate fi reprezentată complet numai peprincipii ierarhice numai prin relaţii de tipul tabelelor bidirecţionale sau numaiprin intermediul obiectelor software metodele de proiectare folosite icircn practică

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

combină tehnicile de modelare prezentate folosind avantajele tuturor şi eliminacircndpe cacirct posibil dezavantajele acestora4 MODELAREA ABSTRACTĂ A REALITĂŢII DE INFORMATIZATModelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn realizareamodelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acesteia supusinformatizării Dacă pentru realizarea obiectivului propus organismul economicdesfăşoară mai multe activităţi complexe cărora le corespund mai multe domenii degestiune (cacircte unul pentru fiecare activitate complexă desfăşurată) domeniul deinformatizat este format din mulţimea domeniilor de gestiune corespunzătoareactivităţilor complexe desfăşurate iar modelul abstract de reprezentare pentrudomeniul de informatizat este format din mulţimea modelelor abstracte dereprezentare realizate pentru domeniile de gestiune respective cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune identificat icircn realitatea de informatizat Acest lucrupoate fi exprimat generic prin relaţiaModelAbstract domeniu de informatizat = Σ ModelAbstractdomeniu de gestiune identificatUn domeniu de gestiune este definit de mulţimea elementelor realeicircmpreună cu mulţimea activităţilor elementare desfăşurate de organismuleconomic sau de un compartiment specializat al acestuia pentru obţinerea acestorelemente cu scopul atingerii obiectivului propus realizarea de produse şisauservicii pentru a fi oferite clienţilor desfacerea acestora aprovizionarea cu materiiprime materiale consumabile şi servicii necesare producţiei sau efectuăriiserviciilor respective cercetarea icircn vederea obţinerii unor produse sau servicii maibune la un preţ de cost mai scăzut evidenţa materiilor prime materialelor şiserviciilor utilizate icircntocmirea documentelor financiar contabile etc Altfel spusfiecărui domeniu de gestiune icirci corespund mulţimea de activităţi elementarecare definesc o activitate complexă omogenă (unitară) numită domeniude activitate mulţimea de elemente reale obţinute prin desfăşurarea icircn timp aactivităţilor elementare din această mulţimeActivitatea complexă specifică desfăşurată de organismul economic pentru

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

realizarea produselor şisau serviciilor pe care trebuie să le ofere clienţilor cu scopul de aobţine venituri defineşte domeniul de activitate specific organismului economicrespectiv (agent economic instituţie publică firmă etc) care icircmpreună cu totalitateaproduselor şisau serviciilor realizate şi cu totalitatea materiilor prime materialelor şiserviciilor consumate pentru realizarea acestora formează domeniul de gestiunespecific organismului economic De exemplu domeniul de gestiune specificminus unei fabrici de confecţii este producerea de icircmbrăcăminteminus ROMTELECOM este efectuarea serviciilor de telefonie fixăminus unei universităţi este producerea de servicii de educaţieminus unui depozit de materiale de construcţii icircl constituie aprovizionarea şidesfacerea acestoraminus unei discoteci este producerea serviciilor de divertisment etcPentru realizarea obiectivului propus un organism economic trebuie sădesfăşoare şi alte activităţi complexe care icircmpreună cu elementele reale pe care legenerează pot defini fiecare domeniul de gestiune specific pentru uncompartiment specializat al acestuia sau pentru alt organism economic care oferăservicii specializate către alte organisme economice cercetare-dezvoltareaprovizionare-desfacere financiar-contabil evidenţă personal şi salarizare etcPrin urmare modelul abstract de reprezentare pentru un organism economiccomplex format din mai multe compartimente specializate cacircte unul pentrufiecare domeniu de gestiune poate fi exprimat generic prin relaţia

Modelului abstract de reprezentare pentru domeniul de informatizatdefinit de metoda de proiectare folosită pentru realizarea sistemului informatic degestiune icirci corespunde sistemul informatic de gestiune global al organismuluieconomic supus informatizării Dacă acest model este format din mai multemodele abstracte de reprezentare sistemul informatic de gestiune global aferentdomeniului de informatizat este la racircndul lui format din mulţimea sistemelorinformatice de gestiune aferente domeniilor de gestiune identificate pentrurealitatea de informatizat lucru care poate fi exprimat generic prin relaţiaSIGglobal = Σ SIGdomeniu de gestiune identificat

Pentru organismul economic al cărui model abstract de reprezentare a fost

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

exprimat sub forma relaţiei anterioare sistemul informatic de gestiune global poatefi exprimat generic prin relaţia următoareSIGOE generic = Σ SIGproducţieservicii + Σ SIGcercetare-dezvoltare +Σ SIGaprovizionarendash desfacere + Σ SIGfinanciar-contabilitate +Σ SIGevidenţă personal şi salarizare + Σ SIGgestiune materii prime şi materiale

Atacirct pentru organismele economice cu volum mare de activitate cacirct şi pentrucele cu volum mai redus de activitate se recomandă proiectarea un SIGglobal104format din mai multe sisteme informatice de gestiune cacircte unul pentru fiecaredomeniu de gestiune identificat care pot comunica icircntre ele via intranet internetetc deoarece realizarea unui singur sistem informatic de gestiune prezintădezavantaje majore date deminus dificultăţi de proiectare realizare testare instalare icircntreţinere exploatareşi dezvoltareminus condiţii sporite de erori cu dificultăţi de identificare şi eliminare a lorminus durată mare de realizare fără posibilitatea de utilizare parţială acomponentelor pe măsura realizării lor etcSistemele informatice de gestiune componente ale SIGglobal ale unuiorganism economic se proiectează şi se implementează independent icircn ordineadeterminată de volumul de date care trebuie prelucrat şi de dorinţele utilizatoruluiProiectarea fiecărui sistem informatic de gestiune component al SIGglobal

al unui organism economic icircncepe cu realizarea modelului abstract dereprezentare al domeniului de gestiune aferent Icircntrucacirct fiecare domeniu degestiune cuprinde elemente specifice ale realităţii de informatizat şi activităţilecare le-au generat cărora icircn sistemele informatice de gestiune le corespundicircnregistrările acestora sub formă de date şi prelucrări care se efectueazăasupra lor modelarea abstractă a realităţii de informatizat constă icircn modelareaabstractă a datelor din realitatea de informatizat şi modelarea abstractă aprelucrărilor aplicate asupra acestoraDatele şi prelucrările efectuate asupra acestora se pot modelaminus independent realizacircndu-se două modele abstracte de reprezentare unulpentru date şi altul pentru prelucrări (metode de proiectare sistemice)minus concomitent realizacircndu-se un singur model abstract de reprezentare(metode de proiectare obiecturale)Icircn proiectarea sistemului informatic de gestiune modelarea datelor dinrealitatea de informatizat reprezintă cea mai complexă parte iar introducerea

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

acestora icircn sistemul informatic de gestiune culegerea datelor cea mai laborioasăModelarea abstractă a datelor reprezentarea acestora astfel icircncacirct să poată fiintroduse icircn sistemul informatic de gestiune şi prelucrate de acesta icircn conformitatecu nevoile organism economic impun crearea unui model abstract dereprezentare a datelor vehiculate de organismul economic care să selecteze dinrealitatea organismului economic numai elementele necesare pentru realizareaobiectivului propus evidenţa bunurilor şi activităţilor organismului economicobţinerea icircn timp real a unor situaţii şi rapoarte care permit evaluarea activităţilororganismului economic din punct de vedere financiar productiv etc necesarefactorilor de conducere pentru stabilirea deciziilor ce se impun şi pentru informareIcircn jurul fiecărui model abstract de reprezentare a datelor numit bază de date(BD) s-a construit un tip de interfaţă de utilizator aplicaţie software specializată icircndezvoltarea de aplicaţii pentru gestionarea unor volume mari de date cunoscută subdenumirea de Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Prin urmare se deosebescSGBD-uribull ierarhicede reţeabull relaţionale dBASE VfoxProOracle Accessbull obiecturale sau orientate pe obiectebull relaţionale-orientate pe obiecte Oracle (extensie de la Oracle relaţional)105Datele rezultate din activităţile desfăşurate de un organism economicicircnregistrate pe documente primare de evidenţă şi control care trebuie prelucrateautomat icircn funcţie de specificul şi nevoile organismului economic folosind unsistem informatic de gestiune trebuie reprezentate şi organizate astfel icircncacirctminus să poată fi introduse icircntr-o bază de date gestionată de o aplicaţiedezvoltată folosind un SGBD pentru a putea beneficia de avantajele oferite deaceste produse software icircn dezvoltarea de aplicaţii specializate icircn creareaorganizarea icircntreţinerea manipularea şi exploatarea volumelor mari de dateminus să reflecte şi să exprime icircn mod corect şi coerent specificul activităţilordesfăşurate de organismul economic sau de compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune regulile de gestiune specifice condiţiile pecare trebuie să le respecte datele reglementările şi normativele legislative icircn vigoare

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

reglementările şi normele interne specifice legăturile dintre aceste date determinatede particularităţile funcţionale şi organizaţionale ale organismului economicIcircn proiectarea sistemului informatic de gestiune se lucrează cu modele icircn careelementele lumii reale nu sunt numai reduse la caracteristicile lor esenţialerelevante pentru problema de rezolvat dar elementele similare sunt şi grupateicircmpreună formacircnd categoriimulţimi de elemente de acelaşi felPentru sistemul informatic de gestiune elementele lumii reale concrete dela care se porneşte icircn procesul de proiectare şi realizare a acestuia suntdocumentele primare de evidenţă şi control icircmpreună cu activităţiledesfăşurate de organismul economic sau de un compartiment al acestuiapentru realizarea domeniului său de activitate Succesiunile de activităţidesfăşurate de organismul economic pentru onorarea contractelor comenzilor saucererilor clientului determină consumarea sau transformarea unor bunuri şisauservicii pentru producerea altor bunuri şisau servicii evidenţa cantitativă şicalitativă a tuturor activităţilor şi bunurilor implicate icircn procesul defabricaţieexecuţie fiind ţinută prin icircnregistrarea acestora sub formă de date pedocumentele primare de evidenţă şi control careminus sunt icircntocmite la locul de desfăşurare a activităţilor şi reprezintă dovadacă aceste activităţiacţiuni au avut loc Contract de vacircnzarecumpărare Factură devacircnzarecumpărare Stat de plată salarii Fişă icircmprumut bibliotecă Foaie matricolăDiplomă de antrenor Certificat de icircnregistrare fiscală Lege etcminus caracteristicile lor reprezentative pentru sistemul informatic de gestiune suntcele necesare pentru evidenţele şi calculele impuse de conducerea organismuluieconomic şi de organele financiare şi legislative care controlează activitatea acestuiaNrDatăValoare Contract de vacircnzare-cumpărareSalariu tarifarSpor vechimeRest de plată Stat de plată salariiNrDatăNume titular Fişă de icircmprumut bibliotecăNrDată eliberareAn absolvireFacultateaSpecializareaNume absolventDiplomă de studii etcminus conţin datele care se culeg pentru a fi introduse icircn sistemul informatic degestiune cu scopul de a fi prelucrate automat cu ajutorul acestuia deoarecebull se produc icircn volum mare icircntr-un timp scurt exemplu cantitatea şidiversitatea de produse cu care se aprovizioneazăpe care le vinde un mare magazinuniversal (gen Metro)106

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

bull prelucrarea manuală a acestora este laborioasă necesită mult timp şimultă forţă de muncă exemplu calculul preţului de vacircnzareunitatea de produscalculul cheltuielilor şi veniturilor dintr-o perioadă de timp etcbull asupra lor se aplică de regulă operaţii de evidenţă şisau operaţiiaritmetice simple + - medii aritmetice etc care se pretează a fi efectuateautomat folosind tehnica de calcul şi aplicaţiile software disponibile pe piaţăexemplu evidenţa pe sortimente volumul plăţiloricircncasărilor pe o perioadă de timp(zi lună etc) etcbull prelucrarea automată a acestora permite factorilor de decizie să aibărezultatele icircntr-un timp foarte scurtminus datele pe care le conţin sunt modificate de activităţile desfăşurate pentrurealizarea obiectivului propusminus se obţin icircntr-o ordine cronologică determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor care le produc exemplu icircntacirci se aprovizionează un sortiment deprodus şi numai după aceea se poate vindeminus se condiţionează unele pe altele icircn funcţie de conţinutul şi de momentulproducerii lor exemplu nu pot icircntocmi o factură de vacircnzare icircnainte de a avea olistă cu preţurile de vacircnzare a produselorDocumentele primare de evidenţă şi control de acelaşi fel sunt grupateicircmpreună formacircnd o categoriemulţime de documente Documentele primare deevidenţă şi control sunt de acelaşi fel dacă au aceleaşi caracteristici sauproprietăţi reprezentative icircn raport cu sistemul informatic de gestiune care seproiectează de exempluminus categoriamulţimea Contractelor de cumpărarevacircnzare Nr ContractDată Contract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClientCantitate produseServicii contractate Valoare contract Termen(e) deAchiziţieLivrare etcminus categoriamulţimea Facturilor de vacircnzarecumpărare Nr Factură devacircnzarecumpărare Dată Factură de vacircnzarecumpărare DenumireFurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient Cantitate produseServiciifacturate Valoare factură Valoare TVA etcminus categoriamulţimea Documentelor de evidenţă ProduseServicii CodProdusServiciu Denumire ProdusServiciu Tip ProdusServiciu CaracteristiciProdusServiciu etcminus categoriamulţimea Foilor matricole Nr Foaie matricolă Data eliberareFoaie matricolă CNP Student Nume Student Adresa Student Situaţie Şcolarăstudent etcminus categoriamulţimea Fişelor de pontajFoilor de prezenţă Nr Fişă pontajDată icircntocmire Fişă pontaj Luna pontaj etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircmprumut cărţi de la Bibliotecă Nr Fişă

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişă icircmprumut Adresătitular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotă carte icircmprumutatăAutor carte icircmprumutată etcminus categoriamulţimea Fişelor de icircnscriere la admiterea la facultate Nr Fişăde icircnscriere Dată Fişă de icircnscriere Facultatea Forma de icircnvăţămacircnt Numecandidat Adresă candidat etc107Din punct de vedere al proiectării şi realizării sistemului informatic de gestiunedocumentele primare de evidenţă şi control pot fi [corespund obiectelor definite deVictoria Stanciu]minus simple conţin numai caracteristici monovaloare (care au o singură valoarepentru un document) exemplu Contract de cumpărarevacircnzare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient CantitateproduseServicii contractate Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrare etcminus compozite conţin una sau mai multe caracteristici multivaloare (care aumai multe valori pentru un document) exemplu Fişa de icircmprumut cărţi de laBibliotecă Nr Fişă icircmprumut Data icircntocmire Fişă icircmprumut Nume titular Fişăicircmprumut Adresă titular Fişă icircmprumut Data icircmprumut Data icircnapoiere Cotăcarte icircmprumutată Autor carte icircmprumutată etc Explicaţie caracteristica Autorcarte icircmprumutată este multivaloare deoarece o carte icircnregistrată icircn Bibliotecăcu o Cotă carte poate avea mai mulţi autoriminus compuse ale căror caracteristici sunt caracteristici ale altor documenteprimare de evidenţă simple icircntre care există o anumită legăturăExemplul 1 Document evidenţă cărţi Bibliotecă Cotă carte Titlu carteEditură Autor Ediţie etc Explicaţie unui Titlu carte icirci pot corespunde maimulte Cotă carte deoarece icircn bibliotecă pot exista mai multe exemplare dinaceeaşi carte un Titlu carte poate fi editat la mai multe Edituri un Titlu cartepoate avea mai mulţi autori prin urmare documentul real de evidenţă a cărţilor dinbibliotecă este compus din punct de vedere al proiectării sistemului informatic degestiune din trei documente de evidenţă simplebull Document de evidenţă cărţi Cota Carte Titlu Carte

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

bull Document de evidenţă edituri Cod Fiscal Denumire Adresă Tel FaxPers Contactbull Document de evidenţă autori CNP Nume şi Prenume Data NaşteriiGen literar Biografie etcExemplul 2 Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract DatăContract Denumire FurnizorClient Cod Fiscal FurnizorClient TipProdusServiciu Cantitate ProdusServiciu contractat Valoare contractTermen(e) de AchiziţieLivrare etc Explicaţie un Tip ProdusServiciu poate fiachiziţionatlivrat de lala mai mulţi FurnizoriClienţi icircn cantităţi şi la preţuri deachiziţielivrare diferite prin urmare contractul de vacircnzarecumpărare este undocument compus din trei documente simplebull Contract de vacircnzareCumpărare Nr Contract Dată ContractCantitate contractată Valoare contract Termen(e) de AchiziţieLivrarebull Document de evidenţă Furnizori Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcbull Document de evidenţă Clienţi Cod fiscal Denumire Adresă TelefonFax Persoană de contact etcIcircn realitate evidenţele pot fi ţinute folosind atacirct documente consideratecompozite sau compuse cacirct şi documente considerate simple din punctul de vedereal modelării abstracte a datelor deoarece procesorul uman (creierul uman) arecapacitatea de a identifica unic datele indiferent de documentul pe care sunticircnregistrate lucru pe care procesorul sistemului de calcul folosit pentru realizarea108sistemului informatic de gestiune respectiv nu-l poate face De aceea icircn vederearealizării modelului abstract de reprezentare a datelorminus caracteristicile multivaloare ale documentelor primare de evidenţă şicontrol compozite din realitatea de modelat se transformă icircn documente primare deevidenţă şi control simple de sine stătătoareminus documentele primare de evidenţă şi control compuse din realitatea demodelat se descompun icircn documentele primare de evidenţă şi control simple dincare se compunObservaţie Documentele primare de evidenţă şi control fizice (reale)folosite icircn cadrul organismului economic simple compozite sau compuse nucoincid ca număr şi caracteristici cu documentele primare de evidenţă şicontrol definite icircn modelul abstract de reprezentare a datelor reprezentate icircncalculator pentru că unui document fizic simplu icirci poate corespunde icircn modelul

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

abstract şi icircn final icircn calculator un document de pe care lipsesc unelecaracteristici cele calculate de regulă se elimină (Valoare factură Valoare TVAfactură PreţCostProdus etc) unui document fizic compozit icirci corespund douăsau mai multe documente simple care icircn realitate nu se folosesc după cumdocumentul real conţine una sau mai multe caracteristici considerate multivaloaredin punct de vedere al modelării abstracte a datelor unui document fizic compusicirci corespund icircn modelul abstract şi icircn final icircn calculator documentele simplecare icircl compun pe care organismul economic nu le utilizează icircn realitate Acestartificiu este necesar pentru identificarea icircn sistem informatic de gestiune (adică icircncalculator) fără echivoc şi ambiguităţi a datelor culese de pe aceste documenteRealitatea de modelat (activitatea unui organism economic sau acompartimentului din cadrul acestuia pentru care se proiectează sistemul informaticde gestiune) trebuie delimitată clar din punct de vedere funcţional şiorganizatoric de exteriorul acesteiaminus clienţii şi furnizorii sunt exteriori icircn raport cu realitatea de modelatdar se pot reprezenta icircn modelul abstract dacă activităţile organismului economicimpun evidenţa acestora pe baza documentelor de evidenţă clienţi şi evidenţăfurnizori icircntocmite de organismul economic respectiv orice organism economicindiferent de domeniul său de activitate lucrează cu un număr mare de furnizorişisau clienţi pentru că se aprovizionează continuu cu materii prime şisaumateriale de consum sau servicii de la alte organisme economice şi oferăpermanent produse şisau servicii altor organisme economice prin urmareevidenţa acestora se ţine mai uşor folosind un sistem informatic de gestiuneminus banca sau băncile cu care lucrează un agent economic sunt exterioare icircnraport cu realitatea de modelat dar nu merită a fi reprezentate icircn cadrulmodelului abstract deoarece un organism economic lucrează cu un număr mic debănci de regulă una sau două evidenţa acestora ţinacircndu-se mai simplu fărăajutorul sistemului informatic de gestiuneminus organismul economic sau compartimentul acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune nu se reprezintă icircn cadrul modelului

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

abstract deoarece icircntregul model abstract construit exprimă activitatea acestuiorganism economic sau a compartimentului său supus informatizării şielementele obţinute prin desfăşurarea acestei activităţi109minus modelul abstract trebuie să cuprindă numai datele rezultate dinactivităţile realizate de organismul economic sau de compartimentul acestuiapentru care se face modelarea nu interesează activităţile realizate de cei cu carese icircntreţin legături de colaborare sau de afaceri clienţi furnizori colaboratoribancă de exemplu interesează numai faptul că se primeşte de la clientComandaContractulCererea de produse sau servicii nu faptul că acestatrimite documentul respectiv se livreazăexecută ProduseleServiciile şi setrimite clientului FacturaClient nu faptul că acesta primeşte produsele saubeneficiază de serviciile respective şi primeşte documentul de plată etcSuccesiunea de activităţi sau de acţiuni care se desfăşoară icircn cadrul organismuluieconomic sau al compartimentului acestuia pentru care se construieşte modelul abstractdetermină adăugarea sau modificarea unor icircnregistrări pe documentele primare de evidenţăşi control ale tuturor bunurilor serviciilor şi activităţilor implicate icircn procesul respectivPrin urmare icircn cadrul modelului abstract care se construieşte icircn vederea proiectăriisistemului informatic de gestiune trebuie reprezentate icircn mod necesarminus documentele primare de evidenţă care conţin datele asupra cărora se vor efectuaprelucrările automate sau care se gestionează automatminus caracteristicile acestor documente esenţiale din punct de vedere al evidenţei şicontrolului activităţilor desfăşurate icircn realitatea de modelat care exprimă datele ce sepretează a fi prelucrate sau gestionate automat folosind un sistem informatic de gestiuneminus acţiunile care generează datele icircnregistrate pe documentele primare de evidenţăşi control exprimate prin relaţiile legăturile corespondenţele dintre aceste dateTehnicile şi formalismul folosite pentru reprezentarea abstractă a realităţii deinformatizat icircn special a datelor şi a relaţiilor dintre ele icircn vederea proiectării şi realizăriiunui sistem informatic de gestiune depind de metoda de proiectare aleasă care impune

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

tipul modelului abstract de reprezentare ce trebuie folosit Icircnsă indiferent de modelulabstract utilizat elementele realităţii de modelat (documente primare date operaţii relaţiietc) sunt reprezentate prin caracteristicile lor relevante care permit realizareaobiectivului propus şi care conţin datele ce se pretează a fi prelucrate şisau gestionateautomat ele sunt grupate pe categoriitipuri icircn funcţie de caracteristicile lor comuneGeneric principalele activităţi desfăşurate icircn cadrul oricărui tip de organismeconomic icircmpreună cu datele generate prin desfăşurarea acestora pot fi reprezentategrafic din punctul de vedere al proiectării unui sistem informatic de gestiune ca icircnfigura 41 Explicaţiiminus evenimentul care declanşează desfăşurarea succesiunii de activităţi prezentate icirclconstituie primirea unui ContractComenzi de la client comanda declanşatoare poatefi primită şi de la sistemul de conducere al organismului economic considerat externsistemului informaţional al acestuia la nivelul căruia se realizează proiectul sistemuluiinformatic de gestiuneminus pentru onorarea contractului sau comenzii primite de la client se face contractsau comandă de materii prime şisau materiale şi servicii la furnizor pentruaprovizionarea celor necesare comanda de aprovizionare se poate face şi către altecompartimente specializate ale organismului economic comanda de aprovizionare seface chiar dacă există icircn stoc cele necesare onorării comenzii clientului pentru reducereatimpului de lucru şi respectarea termenelor contractualeminus se primesc de la furnizor materiile prime şisau materiale necesare şisau seefectuează serviciile solicitate materiile prime şisau materialele achiziţionate sunt110recepţionate şi fie pot fi date direct icircn lucru fie pot fi introduse icircn magazie de unde sescot pe bază de bon de consumminus se primeşte tot de la furnizor FacturaFurnizor pentru plata căreia se faceOP care se trimite la Bancă dovada că Banca a efectuat plata se primeşte prinextrasul de cont

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

minus materiile prime şisau materialele sau serviciile achiziţionate se folosesc pentrurealizarea produselor şisau serviciilor solicitate care se trimit clientului şi se factureazăminus se trimite factura clientului dovada că acesta a efectuat plata prin Bancă seprimeşte prin extrasul de contminus separat de activităţile descrise legate de realizarea domeniului de activitate alorganismului economic se ţine evidenţa furnizorilor şi clienţilor acestuia necesarăpentru uşurarea activităţilor de aprovizionare şi desfacereminus produsele şisau serviciile sunt executate de angajaţi aceştia suntremuneraţi pentru munca efectuată conform statului de plată etcObservaţii1 Simbolurile utilizate pentru reprezentarea grafică a realităţii de modelatorganism economic sau compartimentul specializat al acesteia supus informatizării suntdiferite de simbolurile folosite pentru realizarea modelului abstract care au o anumităsemnificaţie fiind standardizate la nivelul fiecărei metode de proiectare pentrureprezentarea realităţii de modelat (OE sau subcompartiment specializat al acesteia)respectiv a activităţilor desfăşurate icircmpreună cu documentele primare de evidenţă şicontrol care conţin datele rezultate din desfăşurarea acestora se folosesc simbolurigrafice cacirct mai sugestive2 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat ajută la realizarea corectă amodelului abstract de reprezentare a acesteia icircntrucacirct arată icircntr-o formă uşor de icircnţelesndash delimitarea domeniului de gestiune icircn raport cu exteriorul săundash succesiunea cronologică a activităţilor elementare desfăşurate pentru realizareaobiectivului propus şi categoria de document care conţine datele generate de fiecareactivitatendash categoriile de documente primare de evidenţă şi control pe care se icircnregistreazădatele generate de desfăşurarea acestor activităţi aşezate icircn ordinea icircn care se facicircnregistrările respectivendash caracteristicile documentelor primare de evidenţă şi control care conţin datele cese pretează a fi prelucrate şisau gestionate automat folosind un sistem informatic degestiunendash documentele de evidenţă şi control compozite şi compuse care trebuie

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

transformate icircn documente simple pentru a putea fi reprezentate icircn modelul abstractPentru exemplificare se reprezintă grafic un organism economic generic caredesfăşoară la nivel minim necesar toate activităţile pe care trebuie să le desfăşoare oriceorganism economic pentru a existandash activităţi de realizare a produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitatendash activităţi de aprovizionare şi desfacere necesare realizării obiectivului pe care şil-a propusndash activităţi de contabilitate de gestiune şi financiară impuse de organele fiscale şide nevoile proprii de evidenţă şi informare111ndash activităţi de evidenţă personal şi salarizare desfăşurate pentru asigurareamanoperelor impuse de realizarea produselor şisau serviciilor care fac obiectul său deactivitateFiecare activitate desfăşurată de organismul economic definit generic reprezintă undomeniu de activitate pentru care se proiectează şi se realizează practic un sisteminformatic de gestiune de sine stătătorPentru a se icircnţelege mecanismul de grupare şi selectare a elementelor reale caretrebuie reprezentate icircn modelul abstract pentru realizarea unui sistem informatic degestiune care să satisfacă atacirct nevoile de prelucrare automată a datelor cacirct şi dorinţeleutilizatorilor se reprezintă grafic ca realitate de modelat acest organism economicdefinit generic (figura 41)

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Figura 41 Reprezentarea grafică a realităţii de modelat pe care se bazeazămodelul abstract de reprezentare a acesteia1125 PROIECTAREA SISTEMICĂ A SISTEMULUIINFORMATIC DE GESTIUNE51 Prezentarea modelului MeriseModelul Merise este reprezentativ pentru metodele de proiectare sistemiceale sistemului informatic de gestiune Elementele realităţii de informatizat date şiprelucrări efectuate asupra acestora sunt reprezentate separat pe trei nivele deabstractizare conceptual logic şi fizicIcircn cadrul modelului Merise fiecărui nivel de abstractizare icirci corespund două

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

modele abstracte ale realităţii de informatizat unul pentru date şi unul pentruprelucrările care se aplică asupra acestora Icircn tabelul 51 se prezintă generic ce seface din punct de vedere al proiectării sistemului informatic de gestiune la nivelulfiecărui model Astfelminus modelul conceptual format din Modelul Conceptual al Datelor (MCD) şiModelul Conceptual al Prelucrărilor (MCP) trebuie să răspundă la icircntrebarea cetrebuie să facă sistemul informatic de gestiune pe care icircl proiectăm la acestnivel nu interesează CINE face UNDE face CAcircND face şi CUM face sistemulinformatic de gestiune care se proiectează să icircndeplinească sarcinile solicitate deutilizatorii săiminus modelul logic format din Modelul Logic al Datelor (MLD) şi ModelulLogic al Prelucrărilor (MLP) trebuie să răspundă la icircntrebările CINE face UNDEface şi CAcircND face activităţile care generează datele şi determină prelucrările carese aplică asupra acestora la acest nivel nu interesează CUM face concret sistemulinformatic de gestiune să gestioneze datele şi prelucrările aferente realităţii deinformatizat pentru care se proiecteazăndash modelul fizic format din Modelul Fizic al Datelor (MFD) şi Modelul Fizical Prelucrărilor (MFP) răspunde numai la icircntrebarea CUM face icircn mod concretsistemul informatic de gestiune să satisfacă cerinţele utilizatorilor săiTabelul 51

Model ConceptualCe

Model LogicCareCineUndeCand

Model fizicCum

MCD MPC MLDMorganizationalD

MLPMOrganizational P

MFD MFPMoperational P

CeTipuri de date se folosesc

CeTipuri de date

seDesfasoara

CareTipuri de date

formeaza tabele si care sunt relatiile

dintre aceste tabele

CineFace activitatile

identificale pentru realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

tipurile de date(in functie

de SGBD folosit)

CumSe fac in mod

concretactivitatile (manualsemiautomat sau automat)

CeCaracteristici

au aceste date

CeInlantuire in

timp au aceste

activitati

UndeSe afla tipurile de

date aferenteRelatiilor definite

UndeAu loc activitatile identificate pentru

realitatea de informatizat

CumSe reprezinta

caracteristicile datelor (in functie de

SGBD folosit)

CumSe aplica asupra datelorin mod

concretoperatiile aferente

activitatilorCe

Tipuri de relatii se

stabilesc intre

CeTipuri de operatii

presupun

CandSe pun aceste date in

corespondenta

CandSe desfasoara

aceste activitati (in ce moment zi

CumSe reprezinta

tipurile de relatii stabile intre date

CumSe realizeaza in

mod concretoperatiile

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

aceste date aceste activitatii

luna saptamanaan)

(in functie de SGBD folosit)

aferente legaturilor dintre date

Modelul conceptual reprezintă un ansamblu de concepte şi reguli decombinare a acestora utilizate pentru reprezentarea abstractă a realităţii de modelat(tabelul 52) La acest nivelminus se identifică datele pentru evidenţa sau prelucrarea cărora se foloseşte sistemulinformatic de gestiune care se proiectează şi activităţile specifice domeniului deinformatizat care le generează fără restricţii de organizare umane sau tehniceminus se reprezintă elementele din realitatea de modelat datele cu relaţiile dintre ele şioperaţiile aplicate asupra acestora prin simboluri specifice metodei de proiectare carepermit codificarea ulterioară a acestora folosind sistemul de codificare propriu SGBDutilizat aplicaţie software specializată icircn gestionarea volumelor mari de date icircn crearea şiexploatarea BDminus se stabilesc domeniile de definiţie a datelor şi se definesc prelucrările aplicateasupra acestoraminus se stabilesc intrările şi ieşirile sistemului informatic de gestiuneModelul conceptual asigură o soluţie unică stabilă nemodificabilă pentru sistemulinformatic de gestiune căreia icirci pot corespunde una sau mai multe soluţii logice şi fiziceTabelul 52

Modelul logic (organizaţional-extern) reprezintă un ansamblu de tehnici şireguli de trecere de la conceptele utilizate de modelul conceptual la concepteleutilizate de Bazele de Date Relaţionale ndash BDR şi de limbajele de programare

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Bazele de date relaţionale se definesc ca fiind structura de date relaţională modelulde reprezentare abstractă a datelor sub formă de relaţii practic icircntr-o bază de daterelaţională datele sunt organizate (reprezentate) sub formă de tabelebidirecţionale icircntre care se stabilesc tipuri de legături predefinite se spune cădatele sunt organizate sub formă de tabele şi relaţiile dintre ele de unde şidenumirea de Model Organizaţional de Date ndash MOD folosită pentru MLD MLDsau MOD sunt numite şi modele externe de reprezentare a datelor deoarece suntrealizate pe baza unor modele abstracte externe sistemului informatic degestiune icircn jurul cărora s-au construit pachete software dedicate numite Sistemede Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale ndash SGBDR (tabelul 53) folosite pentrudezvoltarea de aplicaţii specializate icircn crearea şi exploatarea bazelor de daterelaţionale Icircn funcţie de SGBDR-ul utilizat pentru dezvoltarea software-ului114(aplicaţiei) de utilizator de particularităţile acestuia pot fi create mai multe modelelogice pentru acelaşi domeniu de informatizatTabelul 53

Modelul fizic (intern) reprezintă soluţia tehnică definitivă stabilită pentruimplementarea sistemului informatic de gestiune descrie structura concretă a datelor icircninteriorul sistemului informatic de gestiune pe suportul fizic sau icircn memoria internă acalculatorului (fiecare icircnregistrare logică fiind stocată la o adresă fizică) şi structuraconcretă a operaţiilor care se aplică asupra acestora Icircn funcţie de arhitectura reţelelor de

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

comunicaţie şi a sistemelor de calcul folosite de aplicaţiile software selectate precum şide distribuţia datelor pot fi create mai multe modele fizice pentru implementareasistemului informatic de gestiune aferent realităţii de informatizat52 Modelarea conceptuală a datelorPentru modelarea conceptuală abstractă a datelor se foloseşte un model semanticde reprezentare a acestora model conceptual care reprezintă domeniul de informatizat cape o mulţime de elemente din lumea reală interconectate icircntre ele pornind de lasemnificaţia lor Aceste modele definesc restricţii şi descriu aspectele statice şi dinamice(temporale) ale elementelor utilizate pe baza semnificaţiei lor icircn lumea realăModelul Conceptual de Date (MCD) este un model semantic abstract dereprezentare a tipurilor de date a legăturilor dintre acestea a dinamicii acestorlegături şi a restricţiilor aferente lorModelul EA (Entitate-Asociere) sau EAC (Entitate-Asociere-Corespondenţă) estemodelul semantic realizat prin reprezentarea abstractă a elementelor lumii reale pornindde la semantica lor şi de la legăturile sau relaţiile dintre ele Se bazează pe următoareleconcepte fundamentale sau conceptele de bază Entitate Tip ndash ET Atribut Tip ndash ATAsociere tip ndash AST Cardinalitate ndash (XY)521 Entitatea tipEntitatea Tip ndash ET concept generic care desemnează mulţimea tuturorentităţilor cu aceleaşi caracteristici esenţiale se exprimă printr-un substantivdeoarece substantivul denumeşte lucruri fiinţe sau noţiuni abstracte genericspus elemente din lumea reală (realitatea de modelat) se reprezintă grafic prindouă dreptunghiuri care conţin primul numele ET respective iar celălalt numele ATdin mulţimea de AT care o caracterizează are existenţă proprie deoarece fiecareentitate a sa se identifică icircn mod unic printr-un AT sau un grup minim de AT numit115Identificator (ID) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune un element din lumea realăEntitatea element real particular care aparţine unei ET se mai numeşteicircnregistrarea sau realizarea unei ET exemplu Ionescu este o entitate (icircnregistrare

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

realizare instanţă) a ET Angajat care se identifică prin valoarea specifică a ATMarcaAngajatObservaţie o entitate poate aparţine mai multor ET diferite Exemplu entitateaIonescu poate aparţine ET CititorBibliotecăCentrală ET ProfesorFacultateEFSET AntrenorClubSportiv şi ET DoctorandO ET se caracterizează prin nume cacirct mai apropiat de numele elementuluireal pe care icircl reprezintă şi unic la nivelul icircntregului MCD AT specifice o mulţimede entităţi (diferită de mulţimea vidă) o posibilă evoluţie icircn timp legăturile sale cualte ETFiecare entitate reprezintă un element al lumii reale desemnează icircn sistemulinformatic de gestiune un element al lumii reale522 Atributul tipAtribut Tip ndash AT concept generic care desemnează mulţimea tuturoratributelor ce descriu complet proprietatea esenţială pe care o exprimă aresemnificaţie numai dacă aparţine unei ET sau unei AST se exprimă printr-unsubstantiv deoarece substantivul denumeşte icircnsuşiri ale elementelor din lumea reală(realitatea de modelat) fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea realănu desemnează icircn sistemul informatic de gestiune o caracteristică reală a unuielement din lumea realăIdentificator ndash ID un AT sau grup minim de AT care identifică icircn modunic o entitate a unei ET e reprezentat de un AT tip număr de ordine (incrementatcu 1 pentru fiecare valoare nouă) sau de un cod (construcţie artificială cu o anumităsemnificaţie) determină funcţional orice alt AT din ET trebuie să ia valori uniceneduplicabile neschimbabile diferite de NULL (icircnseamnă nici o valoare e diferitde zero sau spaţiu) icircn reprezentarea grafică a ET se marchează diferit de restul AT(se subliniază se scrie cu italic şisau i se ataşează un caracter specific) fiecare ETprezintă un ID exemplu CodFiscal CNP NrContract etcAtribut proprietate sau caracteristică distinctă a unei entităţi se mainumeşte realizarea sau valoarea unui AT are un domeniu de definiţie (mulţime devalori admise) atributele pot fi

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

523 Asocierea tipAsociere tip ndash AST concept generic care desemnează mulţimea tuturorlegăturilor (relaţiilor) cu aceeaşi semnificaţie dintre două ET care participă la o acţiunepoate avea AT proprii care caracterizează acţiunea respectivă se exprimă printr-un verbdeoarece verbul exprimă o acţiune sau o stare care stă la baza unei legături icircntre douăelemente se reprezintă grafic printr-o elipsă care conţine numele AST respective şinumele AT din mulţimea de AT care o caracterizează nu are o existenţă proprie pentrucă exprimă o legătură bazată pe o acţiune a cărei existenţă depinde de cele 2 ET ceparticipă la aceasta fiind un concept generic nu are corespondent icircn lumea reală nudesemnează icircn sistemul informatic de gestiune o legătură (relaţie) reală icircntre elemente dinlumea realăAsociere exprimă legătura concretă dintre două entităţi (care de regulăaparţin la două ET diferite) participante la o acţiune şi rolurile acestora icircn acţiunearespectivă se mai numeşte realizarea sau instanţa unei AST fiecare asocierereprezintă o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumea reală desemnează icircnsistemul informatic de gestiune o relaţie (legătură) reală icircntre elemente din lumearealăColecţia reprezintă mulţimea ET care participă la o AST

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Dimensiunea AST sau Gradul unei AST reprezintă numărul de ET din colecţie(care participă la o AST)După numărul de ET participante la o AST AST poate fi unară (reflexivăciclică) asocierea icircntre entităţile aceleaşi ET icircn acest caz se recomandă precizarearolurilor fiecărei entităţi icircn cadrul asocierii exemplu asocierea de tipul parteicircntregse recomandă transformarea asocierilor unare icircn asocieri binare binarăasocierea icircntre două ET diferite exemplu clientul (ET1) comandă (AST) produs(ET2) complexă asocierea icircntre mai multe ET diferite exemplu asocierea104ternară la care participă 3 ET diferite se recomandă descompunerea asocierilorcomplexe icircn asocieri binare524 CardinalitateaCardinalitatea ndash (XY) o pereche de numere icircntregi care descrie completlegătura unei ET cu o altă ET printr-o AST icircn perioada de timp analizată exprimăcomplet legătura dintre elementele lumii reale implicate icircntr-o anumită acţiune aresemnificaţie numai pentru o ET icircn raport cu o ASTCardinalitatea minimală ndash X reprezintă numărul minim de corespondentece pot exista pentru o ET icircn raport cu altă ET printr-o AST exprimă participareaentităţilor care aparţin unei ET la asocierea acesteia (AST) cu o altă ETbull X=0 (numărul minim de corespondenţe = 0) printr-o asociere AST icircnmulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu au corespondent icircn cealaltămulţime de entităţi ET2 (participare opţională la acţiune)bull X=1 (numărul minim de corespondenţe = 1) printr-o asociere AST toateentităţile mulţimii ET1 au cel puţin un corespondent icircn cealaltă mulţime de entităţi ET2(participare obligatorie la acţiune)Cardinalitatea maximală ndash Y reprezintă numărul maxim de entităţicorespondente pe care le poate avea o entitate a unei ET icircntr-o altă ET icircn raport cuo AST exprimă faptul că fiecare entitate din mulţimea de entităţi ET1 careparticipă la o acţiune poate avea una sau mai multe entităţi corespondente icircncealaltă mulţime de entităţi ET2 participantăbull Y=1 (numărul maxim de corespondenţe = 1) fiecare entitate careparticipă la o asociere are o singură entitate de alt tip corespondentă (participareunică la acţiune)bull Y=n (numărul maxim de corespondenţe = n) fiecare entitate careparticipă la asociere are mai multe entităţi de alt tip corespondente sau reciproc

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

mai multe entităţi de acelaşi tip care participă la o acţiune au o singură entitate dealt tip corespondentă (participare multiplă la acţiune)Icircn tabelul 54 se prezintă posibilităţile de participare a entităţilor din cele douămulţimi ET aferente unei AST la mulţimea de acţiuni reprezentată prin această ASTTabelul 54

PARTICIPARE LAASOCIERE

(printr-o acţiune)

(XY) SEMNIFICAŢIE)

Unică Opţională

01 Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nuparticipă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare

entitatecare participă la această acţiune are o singură

entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie11 Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate are o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă mulţime de entităţi ET2

participantă la aceeaşi acţiuneMultip

lăOpţional

ă0n Icircn mulţimea de entităţi ET1 pot exista unele care nu

participă la acţiunea care stă la baza AST şi fiecare entitate

care participă la această acţiune poate avea una sau mai

multe entităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2 participantă la aceeaşi acţiuneObligato

rie1n Toate entităţile mulţimii ET1 participă la acţiunea

care stăla baza AST şi fiecare entitate poate avea una sau

mai multeentităţi corespondente icircntr-o altă mulţime de entităţi

ET2participantă la aceeaşi acţiune

După numărul de entităţi corespondente pe care le poate avea o entitate a uneiET icircntr-o altă ET icircn raport cu o AST AST pot fi (tabelul 55)Tabelul 55

ASOCIERETIP (AST)

NOTAŢIE ET1 = (X1Y1) ŞIET2 = (X2Y2)PARTICIPANTE

LA AST

SEMNIFICAŢIE

Unu la unu(one to one)

11 Y1= Y2 = 1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespunde

prin AST cel mult o entitate de tipul ET2

şi reciproc unei entităţi de tipul

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

ET2 icircicorespunde prin AST cel mult o

entitatede tipul ET1 (figura 51a)

Unu la mulţi(one to many

1n Y1gt 1 şi Y2 =1 sauY1 =1 şi Y2gt 1

Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin AST zero una sau mai multe

entităţi de tipul ET2 dar unei entităţi

de tipul ET2 icirci corespunde prin AST cel

mult o entitate de tipul ET1 (figura51b)

Mulţi la mulţi(many to

many)

mn Y1gt 1 şi Y2 gt1 Unei entităţi de tipul ET1 icirci corespund

prin asocierea AST zero una sau mai

multe entităţi de tipul ET2 şi reciproc

icircn practică acestea se descompun icircn

asocieri de tipul unu la mulţi prinintroducerea unei entităţi

intermediare(figura 51c)

Figura 51 Corespondenţele icircntre entităţile din mulţimile de entităţi ET1şi ET2 participante la asocierile din mulţimea de asocieri AST

525 Reprezentarea grafică a conceptelor MCD

MCD-ul care se realizează folosind conceptele prezentate reprezintă icircn modgrafic-schematic modelul semantic abstract al domeniului de informatizatorganismul economic sau compartimentul specializat al acestuia pentru care seproiectează sistemul informatic de gestiune Prin urmare la realizarea acestuia sefolosesc simbolurile grafice ale conceptelor de bază rolul fundamental icircnconstruirea acestuia revenind cuplului ET ndash ASTDouă cupluri ET ndash AST formate din două ET diferite care participă laaceeaşi AST definesc un bloc conceptual elementar care se notează sub forma

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

ET ndash AST ndash ET MCD-ul construit pentru un domeniu de gestiune al unui organismeconomic este practic format dintr-o succesiune de blocuri conceptuale elementareFigura 52 prezintă schema unui bloc conceptual elementar dintr-un MCD

Figura 52 Concepte fundamentale ale Modelului EA Caz generalIcircn figura 53 este prezentat ca exemplu un bloc conceptual elementar din MCD-ulcare reprezintă icircn plan abstract activitatea de aprovizionare a spitalelor cu medicamenteactivitate desfăşurată permanent de direcţiile sanitare din Ministerul SănătăţiiPentru icircnţelegerea modului de folosire a noţiunilor abstracte utilizate icircnrealizarea MCD-ului blocul conceptual elementar din figura 53 este prezentatdesfăşurat icircn figura 54 Sunt prezentate icircn clar cu vizualizarea elementelorcomponente care au corespondent un document primar de evidenţă şi control icircnrealitate cele trei mulţimi denumite generic Spital Medicament şi Primeşte (selivrează) ce formează blocul conceptual elementar respectiv

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Figura 53 Concepte fundamentale ale Modelului EA ExempluIcircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu medicamente a spitalelor suntnecesare lista spitalelor din sectorul sau judeţul respectiv şi lista tipurilor demedicamente cerute pentru tratarea pacienţilor Spitalele primesc medicamentedacă medicamentele se livrează la spitale Fiecare primirelivrare demedicamente este icircnsoţită de o altă listă ce conţine medicamentele solicitate şispitalele care le solicită document de evidenţă pentru completarea căruia suntnecesare primele două numite documente primare de evidenţă pentru că permitidentificarea completă a spitalelor (denumire adresă telefon etc) respectiv amedicamentelor solicitate (denumire descriere firmă producătoare etc) Lista cumedicamente icircntocmită la fiecare primirelivrare diferă de la caz la caz pentru căfiecare spital solicită medicamente fie de tipuri diferite fie icircn cantităţi diferite fiela preţuri diferite Această listă numită numai document de evidenţă descrienumai o anumită primirelivrare nu activitatea de primirelivrare icircn generalcare este descrisă de mulţimea listelor icircntocmite cu ocazia tuturor acţiunilor deprimirelivrare care s-au produs icircn perioada de timp analizată deci activitatea deprimirelivrare dintr-o perioadă de timp (o zi o săptămacircnă etc) este formatădintr-o mulţime de acţiuni elementare care produc o mulţime de liste(documente de evidenţă) pentru completarea cărora se folosesc mulţimile deelemente descrise icircn primele două liste unice (documente primare de evidenţă)

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Activitatea de primirelivrare ca mulţime de acţiuni elementare estereprezentată la nivel conceptual printr-o AST la care participă cele două ETce reprezintă icircn MCD cele două liste cea cu spitalele şi cea cu medicamentelesolicitate de acestea se poate spune că AST = activitatea de primirelivrare camulţime de realizări = acţiuni elementare pune icircn corespondenţă entităţile =spitalele din ET = lista cu spitalele din sectorul sau judeţul studiat cuentităţile = medicamentele din ET = lista cu medicamentele disponibileATENŢIE Noţiunea de TIP are următoarele sensuriminus icircn expresia Entitate Tip ndash notată ET noţiunea de Tip exprimă mulţimeaentităţilor cu aceleaşi caracteristici reprezentative fiecare entitate desemnacircnd toateunităţile de acelaşi fel (bucăţi pachete tuburi baxuri tablete litri metri etc)exemplu ET Medicament desemnează mulţimea tipurilor (categoriilor felurilor) demedicamente = entităţi adică de substanţe naturale sau de sinteză utilizate pentru a108vindeca a ameliora sau a preveni o boală (DEX) fiecare tip de medicament = entitatefiind primitelivrate icircntr-o anumită cantitate (cutii de aspirină cu un număr de tabletepachete de vată tuburi de lasonil litri sau sticle cu spirt etc)minus icircn expresia Tip (categorie fel) de element noţiunea de Tip exprimă un grup(cantitate) de elemente de acelaşi fel căruia i se asociază icircn MCD o entitate dinmulţimea de entităţi care formează o ET exemplu aspirina este un tip de medicamentcare desemnează toate tabletele cu aceleaşi compoziţie chimică coldrexul este un alt tipde medicament care desemnează toate elementele (tablete pliculeţe ceai mililitri soluţie)cu altă compoziţie chimică şi amacircndouă sunt entităţi ale ET Medicament pentru căsunt medicamente adică substanţe cu proprietăţi curativeminus un grup de elemente de acelaşi fel (cu aceleaşi caracteristici reprezentative)se reprezintă icircntr-un MCD printr-o ET sau printr-o entitate care aparţine unei ETicircn funcţie de caracteristica sa care-i determină relaţia cu un alt grup de elemente de

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

acelaşi fel exemplu relaţia dintre spitale şi aspirină este determinată de faptul căaspirina este medicament nu de faptul că ea are o anumită compoziţie chimică şinu se livrează la spitale niciodată la nivel de tabletă ci ambalată icircn cutii sau baxuri

Figura 54 Concepte fundamentale ale Modelului EA reprezentare desfăşuratăExemplu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Figura 55 Reprezentarea desfăşurată a corespondenţelor icircntre conceptele MCDExempluExplicaţii1 X1=0 exprimă faptul că Spitalul Lahovari nu primeşte tipurile demedicamente disponibile el se află icircn evidenţa firmei pentru care se realizeazăsistemul informatic de gestiune deoarece are cu aceasta alte tipuri de relaţiiprimeşte alte tipuri de produse medicale2 Y1=4 exprimă faptul că un spital poate primi maxim 4 tipuri demedicamente

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

1113 X2=1 exprimă faptul că toate tipurile de medicamente disponibile sunttrimise la spitale4 Y2=3 exprimă faptul că un tip de medicament se poate trimite la 1 2 sau 3spitale5 AST Primeşte este binară mulţi la mulţi (many to many) deoarece Y1gt0şi Y2gt0 adică un spital poate primi mai multe medicamente şi un tip demedicament poate fi livrat la mai multe spitale6 AT Preţ unitar şi Cantitate primită depind atacirct de tipul (categoria) demedicament cacirct şi de spitalul căruia i se livrează nu numai de tipul de medicamentsau numai de spitalul căruia i se trimite acest medicament deci aceste ATcaracterizează relaţia dintre spitale şi tipurile (categoriile) de medicamente primitede acestea526 Trecerea de la lumea reală la MCDPentru realizarea MCD-ului trebuie respectate următoarele reguli1 O AST unară reflexivă sau ciclică icircntre entităţile aceleiaşi ET setransformă icircntr-o AST binară pentru că de regulă reprezintă o relaţie de tipulicircntreg ndash părţi componente caz icircn care atacirct icircntregul cacirct şi părţile sale componenteau existenţă de sine stătătoare (figura 56)Figura

Figura 56

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite se

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

descompune icircn AST binare

LIPSA FIGURA2 O AST nu poate exista decacirct o singură dată icircntre aceleaşi ET estecazul AST binare tipice icircntre două ET diferite (figura 57)

Figura 57

3 O ET poate participa prin acţiuni diferite la mai multe AST (figura 58)

Figura 58

4 Icircntre aceleaşi două ET pot exista mai multe AST (figura 59)

Figura 59

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

5 O AST complexă icircntre mai multe ET se descompune icircn ET binaretipice (figura 510) exemplu AST ternară icircntre 3 tipuri de ET diferite sedescompune icircn AST binareLIPSA FIGURA

Figura 511 Corespondenţa icircntre elementele lumii reale organismul economic saucompartimentul specializat al acesteia supus informatizării şi conceptele fundamentale folositela realizarea MCD-ului necesar proiectării şi realizării unui sistem informatic de gestiuneRespectacircnd corespondenţele de trecere de la elementele şi simbolurile

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

folosite pentru reprezentarea grafică a activităţii organismului economic generic(figura 41) la conceptele fundamentale cu care se lucrează pentru modelareaabstractă a acestuia (figura 511) se obţine MCD-ul din figura 512

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Figura 512 Trecerea de la elementele LUMII REALE (domeniul de informatizat)la conceptele fundamentale ale MCD

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Se observă că icircn cadrul acestui MCD pot fi identificate delimitate blocuriconceptuale elementare a căror succesiune este determinată de succesiunea icircn timp aactivităţilor elementare desfăşurate de organismul economic respectiv pentrurealizarea domeniului său de activitate oferirea de produse şisau servicii clienţilor săiIcircn MCD-ul realizat icircn vederea proiectării unui sistem informatic de gestiunepentru automatizarea procesului de evidenţă şi control al activităţilor desfăşurate deorganismul economic definit generic se observă căminus fiecărui document primar de evidenţă şi control din mulţimea dedocumente identificate pentru realitatea de modelat icirci corespunde o ET cu acelaşinume pentru a fi uşor de urmăritminus documentele de evidenţă complexe au fost eliminate fiind descompuse icircndocumente simpleminus fiecărei activităţi elementare desfăşurate icirci corespunde o AST binară cuacelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecărei categorii de date din documentele primare de evidenţă şi controlicircntocmite pe parcursul desfăşurării activităţilor organismului economic respectiv icircicorespunde un AT cu acelaşi nume pentru a fi uşor de urmăritminus fiecare tip de acţiune (activitate icircn desfăşurare) elementară producemodificări de date pe un document de evidenţă pornind de la datele de pe un altdocument de evidenţă punerea icircn corespondenţă a datelor modificate pedocumentele participante la un tip de activitate este realizată cu ajutorulcardinalităţilorminus activităţile desfăşurate de clienţii sau furnizorii cu care colaboreazăorganismul economic respectiv nu interesează din punctul de vedere al sistemuluiinformatic de gestiune pentru care se realizează MCD-ul interesează numaiactivităţile desfăşurate de organismul economic pentru realizarea scopului propusminus se ţine o evidenţă a clienţilor şi furnizorilor cu care se colaborează icircnvederea fundamentării rapide a deciziilor de producţieCONCLUZIIIcircn funcţie de volumul de activitate al organismului economic sau de nivelulde informatizare propus pentru acesta se proiecteazăminus un singur sistem informatic de gestiune integrat pentru care se realizeazăun singur MCDminus un sistem informatic de gestiune global format din mai multe sistemeinformatice de gestiune cacircte unul pentru fiecare domeniu de activitate care seinterconectează icircn reţea pentru schimbul de dateIcircn realitate organismele economice cu un volum de activitate limitat nuinvestesc icircn proiectarea şi implementarea unui sistem informatic de gestiune iar

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

dacă o fac ţin o evidenţă simplă care nu necesită modelarea domeniului respectivchiar dacă folosesc o bază de date relaţională De regulă acestea folosesc pentruevidenţă numai procesoare de text (exemplu MS Word) şisau tabele (MS Excel)care permit şi ele un minim de calcule Icircn schimb organismele economice caredesfăşoară un volum mare de activităţi complexe folosesc sisteme informatice degestiune complexe formate din subsisteme specializate cacircte unul pentru fiecaredomeniu de activitateinformatic de gestiune global al unui organism economic se realizează cacircte unMCD folosind conceptele şi simbolurile de reprezentare a acestora prezentate aicişi respectacircnd condiţiile de realizare enumerate Trebuie avut icircn vedere icircncă de laicircnceputul procesului de proiectare că sistemul informatic de gestiune global carese va obţine trebuie să fie un sistem informatic de gestiune integrat adică trebuiesă respecte principiul introducerii unice a datelor şi exploatării acestora diferenţiaticircn funcţie de nevoile utilizatorilor Pentru că avantajul major al utilizării sistemuluiinformatic de gestiune este dat de rapiditatea răspunsurilor care determinărapiditatea deciziilor formulate pe baza acestora şi de reducerea volumului demuncă prin introducerea datelor icircn sistem numai la locul unde se produc (o singurădată) ştiut fiind că cea mai laborioasă activitate este cea de culegere a datelor estenecesar şi obligatoriu să se realizeze un sistem informatic de gestiune globalintegrat al organismului economic Şi acest lucru trebuie urmărit icircncă din faza deproiectare a acestuia iar MCD-urile folosite icircn procesul de modelare abstractă aactivităţilor organismului economic respectiv trebuie să respecte această condiţieIcircNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE1 Ce este informaţia de tip dată2 Care este rolul sistemului informaţional icircntr-un sistem economic3 Ce este sistemul informatic4 Care este structura generală a unui sistem informatic5 Care sunt componentele arhitecturale ale unui sistem informatic6 Care sunt etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

7 Ce cuprinde analiza sistemului economic8 Icircn ce constă proiectarea generală a sistemului informatic9 Care sunt fazele etapei de proiectare icircn detaliu a sistemului informatic10 Ce cuprinde etapa de realizare a sistemului informatic11 Ce se icircnţelege prin gestiunea unui organism economic12 Ce este un sistem informatic de gestiune integrat13 De cacircte tipuri sunt intrările unui sistem informatic de gestiune14 Care sunt criteriile de clasificare a ieşirilor unui sistem informatic degestiune15 Ce sunt rapoartele16 Ce tipuri de prelucrări ale sistemului informatic de gestiune cunoaşteţi17 Care sunt principalele componente ale unui sistem informatic de gestiune18 Ce rol are sistemul informatic operativ19 Ce se icircnţelege prin metodă de proiectare a unui sistem informatic20 Ce este realitatea sau domeniul de informatizat21 Ce este modelul abstract de reprezentare a realităţii de informatizat22 Pe ce se bazează metodele de proiectare ierarhice23 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare sistemice24 Prin ce se caracterizează metodele de proiectare orientate-obiect25 Icircn ce constă modelarea abstractă a realităţii de informatizat26 Ce este domeniul de gestiune27 Cum se defineşte domeniul de activitate specific unui organism economic10928 Din ce se compune sistemul informatic de gestiune global al unui organismeconomic29 Ce este sistemul de gestiune a bazelor de date30 Ce rol joacă documentele primare de evidenţă şi control icircn proiectareasistemelor informatice de gestiune31 Ce reprezintă modelul conceptual al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi32 Ce reprezintă modelul logic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebăritrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi33 Ce reprezintă modelul fizic al unui sistem informatic şi la ce icircntrebaretrebuie să răspundă pentru a icircndeplini sarcinile solicitate de utilizatorii săi34 Ce este Modelul Conceptual de Date (MCD)35 Pe ce concepte fundamentale se bazează modelul Entitate-Asociere36 Ce diferenţe există icircntre noţiunile de entitate şi entitate tip atribut şiatribut tip asociere şi asociere tip din punctul de vedere al modelului Merise37 Ce este un identificator din punctul de vedere al modelării conceptuale adatelor38 Ce se icircnţelege prin domeniu de definiţie al unui atribut39 Ce este cardinalitatea40 Ce valori poate avea cardinalitatea maximală Dar cea minimalăTESTE GRILĂ (Modele)Notă Teste grilă asemănătoare se vor da la examen

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu

Teste de tipul ndash alegere multiplă (Multiple Choice)1 Metodele de proiectare sistemicea) utilizează teoria sistemelor icircn analiza activităţii organismului economicb) utilizează Limbajul Unificat de Modelare (UML) limbaj standard de modelareindependent de realitatea de modelat de metoda de proiectare utilizată şide suportul tehnic folosit pentru implementarea sistemului informaticc) se caracterizează prin modelarea separată a datelor şi a prelucrărilor efectuateasupra acestora pe cele 3 nivele de abstractizare introduse icircn raportulANSISPARC de definire a bazelor de date conceptual identificarea regulilorde gestiune specifice realităţii de modelat logic (organizaţional-extern)identificarea particularităţilor de organizare proprii realităţii de modelat fizic(intern) stabilirea definitivă a soluţiei tehnice de implementare a sistemuluiinformaticd) se bazează pe analiza funcţională a organismului economice) se caracterizează prin conceperea sistemului informatic ca fiind un ansamblu deobiecte software independente care se organizează şi cooperează icircntre ele pentrurealizarea obiectivului propusf) modelul Merise este reprezentativ pentru această generaţie de metode1102 Cardinalitatea 11 semnifică faptul căa) toate entităţile ET participă la o AST şi pentru fiecare există o singură entitatecorespondentă icircntr-o altă ET participantă la aceeaşi ASTb) pot exista entităţi ale unei ET care nu participă la ASTc) pot exista entităţi ale unei ET care au mai multe entităţi corespondente icircntr-oaltă ET printr-o AST3 Se dă următorul fragment de model conceptual al datelor

Angajat MarcăNumeSalariu