1

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA

GRADINA BOTANICĂ (INSTITUT)

Cu titlu de manuscris

C.Z.U. [630*487:582.632.2] :630*5

Caisîn Valeriu STUDIU DENDROMETRIC ŞI AUXOLOGIC ÎN ARBORETE DE STEJAR DIN

REZERVAŢIA ”CODRII”

03.00.05 – Botanică

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în biologie

CHIŞINĂU

2006

2

Teza a fost elaborată în Laboratorul de Dendrologie a Grădinii Botanice (Institut), a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Conducător ştiinţific:

Comanici Ion - doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesor universitar

Referenţi oficiali:

1. Negru Andrei - academician, doctor habilitat în biologie, profesor universitar

2. Gumeniuc Iachim - doctor în biologie, conferenţiar cercetător

Susţinerea va avea loc la 22 decembrie 2006 ora 12,00 în şedinţa Consiliului

ştiinţific specializat DH 11.03.00.05 – 04 din cadrul Grădinii Botanice (Institut) a

Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, str. Pădurii, 18, tel.55-04-43

Fax: 52-38-98 e-mail grbot@asm.md

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate în biblioteca Grădinii Botanice

(Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Autoreferatul a fost expediat la 22 noiembrie 2006

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, doctor în biologie Colţun Maricica Conducător ştiinţific doctor habilitat în biologie, profesor universitar Comanici Ion

Autor Caisîn Valeriu________________ semnătura

3

CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia

Satisfacerea pe multiple planuri a cerinţelor generaţiilor actuale şi viitoare faţă de pădure

impune reconsiderarea modului de gospodărire a pădurilor Republicii Moldova în spiritul

principiilor gestionării lor durabile.

Prezintă interes şi cunoaşterea bazelor fiziologice ale procesului de producere a biomasei pentru

că explică cauzalitatea intimă a procesului şi permit analiza mai fină a rolului fiecărui factor în

realizarea lui.

Între procesele fiziologice şi creşterea arborilor există interacţiuni foarte complexe, dar, până în

prezent, ele au fost puţin studiate. Cunoaşterea acestora prezintă un interes deosebit pentru

înţelegerea relaţiei dintre factorii climatici şi creşterea arborilor şi estimarea influenţei variaţiei

factorilor climatici asupra creşterii arborilor.

Organisme Internaţionale ca Forumul Naţiunilor Unite pentru Păduri, Comisia Economică

Europeană manifestă un deosebit interes pentru cunoaşterea caracteristicilor biometrice ale

arboretelor, ca element cantitativ esenţial în stocarea carbonului.

Declaraţia Conferinţei Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor în Europa prevede dezvoltarea

cercetărilor ştiinţifice în scopul aprofundării cunoştinţelor referitoare la elucidarea legăturilor dintre

schimbările climatice şi modificările în ecosistemele forestiere.

Stabilirea vârstelor exploatabilităţii tehnice ale pădurilor are de asemenea o mare importanţă în

gospodărirea durabilă a acestora.

Pentru evidenţierea parametrilor biometrici ai arboretelor au fost efectuate numeroase

cercetări: Анучин, 1977; Giurgiu, 1967, 1969, 1979. Ele au fost efectuate preponderent de

silvicultori, interesul fiind manifestat pentru cantitatea de lemn care se acumulează într-un arboret,

într-o unitate de timp. Studierea relaţiilor dintre factorii climatici şi creşterea pădurii sunt de natură

mai recentă, preocupări în acest sens având Битвинскас, 1974; Молчанов, 1974; Giurgiu, 1977;

Popa, 2004.

Scopul şi obiectivele tezei

Scopul prezentei teze este evidenţierea particularităţilor dendrometrice şi auxologice a

arboretelor de stejar, a structurii acestora şi a raporturilor dintre climă şi ecosistemele forestiere,

ceea ce contribuie la elaborarea bazei teoretice şi practice de gospodărire a arboretelor de stejar.

4

Pentru atingerea scopului s-au fixat următoarele obiective:

analiza metodelor de determinare a volumului arboretelor şi posibilitatea îmbunătăţirii

acestora;

studierea structurii arboretelor după diametru, înălţime şi creşterea arborilor pentru o

perioadă de vegetaţie şi pentru 25 de ani;

evidenţierea dinamicii creşterii radiale la arbori de stejar în perioada de vegetaţie şi

stabilirea corelaţiei dintre aceasta şi ceilalţi parametri dendrometrici ai arborilor;

studiul relaţiei climă – creştere în staţiunile în care sunt amplasate arboretele studiate, la

speciile concrete studiate şi la arborii la care s-au efectuat şi măsurători cu auxometrul

comparator;

evidenţierea principalilor factori climatici, care determină declanşarea procesului de creştere

şi condiţionează durata şi intensitatea acestuia.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute

S-a stabilit structura arboretelor experimentale în raport cu principalii parametri

dendrometrici ai acestora - diametru, înălţime, clasele poziţionale ale arborilor, creşterea arborilor

într-o perioadă de vegetaţie şi pentru 25 de ani.

Pentru prima dată a fost realizată o analiză minuţioasă a metodologiei oficiale din ţară, de

determinare a volumului de lemn din arboretele destinate exploatării şi a erorilor posibile în cazul

determinării volumului arboretelor tinere sau a volumului arboretelor cu un număr redus de arbori.

S-au precizat aspecte metodologice privind îmbunătăţirea preciziei de determinare a

volumului arboretelor prin elaborarea pe baza unui material experimental local a unor tabele pe serii

relative de înălţimi sau de volume care să ţină cont şi de relaţiile interioare, de structura şi

dezvoltarea arboretelor pe parcursul întregii vieţi a acestora.

Pentru prima dată în Republica Moldova s-a folosit auxometrul comparator în determinarea

creşterilor şi s-a stabilit în detalii dinamica creşterilor radiale din timpul unui sezon de vegetaţie, şi

anume – sezonul de vegetaţie 2001 în arboretele de stejar din Rezervaţia ”Codri”.

S-au pus în evidenţă decadele de declanşare şi de încheiere a procesului de creştere,

perioadele de intensificare şi cele de diminuare a activităţii cambiale precum şi mărimea

intervalului de creştere radială în funcţie de care se poate micşora sau mări cantitatea de masă

lemnoasă depusă în trunchiurile arborilor.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării

Studiile biometrice asupra arboretelor prin metode statistico-matematice contribuie la

cunoaşterea mai profundă a legităţilor privind variabilitatea caracteristicilor biometrice ale arborilor

şi la evidenţierea corelaţiilor dintre aceste caracteristici.

5

Cunoaşterea structurii arboretelor furnizează importante informaţii ştiinţifice în elaborarea

unor metode şi procedee dendrometrice moderne.

S-a realizat o aplicaţie pe calculator pentru determinarea volumului arboretelor destinate

exploatării, având la bază tabelele oficiale pentru determinarea volumului total şi pe sortimente al

arborilor. Rezultatele calculelor sunt înscrise într-un formular-tip la fel oficializat, respectându-se

astfel pe deplin metodologia oficială de evaluare a masei lemnoase destinată exploatării. Folosirea

produsului informatic APVPROD permite determinarea volumului de lemn pentru toate speciile

forestiere din R. Moldova. Produsul informatic APVPROD realizează pentru prima dată

informatizarea lucrărilor de evaluare a masei lemnoase destinate exploatării, în acest limbaj de

programare, asigurând sporirea multiplă a preciziei şi eficienţei muncii.

S-a stabilit structura arboretelor în raport cu parametrii dendrometrici ai acestora - diametru,

înălţime, clasele poziţionale ale arborilor, creşterea arborilor pentru o perioadă de vegetaţie şi

pentru 25 de ani.

Pe lângă criteriul statistic de alegere a celei mai bune ecuaţii de regresie (suma pătratelor

abaterilor – cea mai mică), este şi respectarea de către acestea a legităţii naturale, potrivit căreia, de

la diametre mici la diametre mari înălţimea arborilor poate doar creşte.

S-a determinat structura arboretelor în raport cu creşterea arborilor inclusiv în interiorul

categoriilor de diametre pentru o perioadă de 25 de ani, pentru care s-au extras carote de creşteri de

la cca. 500 de arbori. Pentru prelucrarea datelor a fost efectuată scanarea carotelor şi determinarea

lăţimii inelelor anuale folosind programul CAROTA, care permite determinarea lăţimii inelului

anual pe bază de imagini scanate ale carotei de creştere îmbunătăţind substanţial precizia de

determinare şi mărind considerabil viteza de prelucrare a datelor, ceea ce este o noutate în domeniu.

S-a realizat o caracterizare detaliată din punct de vedere meteorologic a perioadelor de timp

pentru care s-au efectuat măsurători, respectiv pentru sezonul de vegetaţie 2001 şi pentru o perioadă

îndelungată de timp, 25 de ani, (1978 – 2002). S-au stabilit peste 50 de parametri care

caracterizează clima din punct de vedere al temperaturilor, precipitaţiilor, indicilor de ariditate De

Martone pentru diferite intervale de timp.

S-a efectuat o analiză corelativă a dinamicii creşterilor radiale şi regimului factorilor

climatici pentru perioada de vegetaţie 2001 şi pentru o perioadă de 25 de ani (1978 – 2002). Analiza

realizată atât pentru perioada de vegetaţie cât şi pentru perioade lungi de timp au evidenţiat

influenţa mult mai accentuată a precipitaţiilor, în comparaţie cu temperatura în procesul de

bioproducţie pentru stejarul pedunculat.

Lucrarea poate fi de folos cercetătorilor în domeniul botanicii în general şi silvicultorilor în

special.

6

Aprobarea rezultatelor

Rezultatele cercetărilor au fost comunicate şi examinate la foruri ştiinţifice naţionale şi

internaţionale: Simpozionul jubiliar consacrat aniversării a 30 ani de la formarea Rezervaţiei

„Codrii”, Lozova – 2001, Simpozionul Internaţional «Нетрадиционное растениеводство,

Эниология, Экология и здоровье», Simferopol – 2005. În baza datelor cuprinse în teză au fost

publicate 7 lucrări ştiinţifice.

Volumul şi structura lucrării: Teza este expusă pe 177 de pagini de text şi conţine, 19 imagini, 11 scheme, 49 tabele şi 32 grafice.

Structura lucrării constă din introducere, opt capitole, concluzii şi recomandări, rezumatele în

limbile română şi rusă, bibliografia, care include 101 surse şi anexe (care se prezintă separat).

CAPITOLUL 1. Scurtă caracteristică a florei şi vegetaţiei Rezervaţiei „Codrii” şi a

arboretelor luate în studiu

Condiţiile geologice specifice, alături de condiţiile de climă şi relief au avut ca urmare

formarea în zona Rezervaţiei ”Codrii” a unei flore bogate şi variate.

Vegetaţia zonală din Rezervaţie este reprezentată prin păduri de foioase de tipul celor din Europa

Centrală cu formaţiunile: Fageta sylvaticae, Querceta petraeae şi Querceta roburis. Se poate urmări

şi o zonalitate altitudinală. Asociaţiile de gorun (Querceta petraeae) ocupă locurile cu altitudini

medii şi mari, la fel şi făgetele cu deosebirea că acestea ocupă expoziţiile nordice, iar asociaţiile de

stejar (Querceta roburis) ocupă staţiunile cu altitudini mai mici.

Etajul întâi este reprezentat de stejar, gorun, fag, tei, frasin, paltin, iar etajul al doilea de speciile de

arbori ca jugastru, carpenul, mărul pădureţ, sorbul etc. Subarboretul este reprezentat de alun, corn,

sânger, salbă moale, dârmoz ş.a.

Vegetaţia forestieră din Rezervaţia „Codrii” este caracteristică pentru zona forestieră care

cuprinde Podişul Central Moldovenesc.

Pentru această zonă sunt caracteristice tipurile de pădure din formaţia gorunetelor, făgetelor,

şleaurilor de deal cu gorun şi stejar.

În formaţiunile şleaurilor întâlnite speciile de bază sunt gorunul şi stejarul, iar celelalte specii

pot fi principale de amestec şi secundare, după cum se situează – în etajul dominant sau dominat:

frasinul, teiul, carpenul, jugastrul, arţarul, etc.

Productivitatea pădurilor se caracterizează prin creşterea curentă anuală de 4,0 m³/an/ha.

Gorunul creşte în mediu 3,6 m³/an/ha iar stejarul pedunculat 4,2 m³/an/ha.

Având în vedere condiţiile staţionale care se întâlnesc în rezervaţie, creşterea medie de 4,0

m³/an/ha este totuşi sub potenţialul staţional.

7

Volumul de lemn pe picior existent în pădurile rezervaţiei este de 1188626 m³, iar ponderea

gorunului şi stejarului din acest volum este de 34%.

Volumul mediu la hectar constituie pentru gorun 253 m³, iar pentru stejar 258 m³.

Motivul pentru care în studiu au fost selectate anume aceste arborete a fost următorul :

Ambele arborete sunt arborete artificiale de vârste medii, având parametrii dendrometrici

medii ai majorităţii arboretelor de stejar din Republica Moldova, iar prin rezultatele obţinute in

urma acestui studiu sper să poată fi făcute concluzii şi generalizări privind creşterea arboretelor

pentru cât mai multe arborete de aceeaşi vârstă, structură şi parametri biometrici din Republică.

CAPITOLUL 2. Aspecte teoretice privind formarea creşterilor şi inelelor anuale în

rezultatul activităţii cambiului

Creşterea în grosime a rădăcinii şi tulpinii este asigurată de activitatea meristemelor

secundare. Acestea iau naştere din ţesuturi definitive ale căror celule redobândesc capacitatea de a

se divide. Meristemele secundare sunt reprezentate prin cambiu şi felogen. Cambiul sau zona

regeneratoare libero-lemnoasă are origine dublă, formându-se pe seama procambiului şi secundar

parenchimul razelor medulare (cambiul interfascicular).

Obişnuit, cambiul formează un strat neîntrerupt ca un manşon iar în secţiune are aspect de inel

în lungul organului plantei. În urma creşterii în diametru prin depunerea lemnului secundar, cambiul

îşi lărgeşte circumferinţa prin diviziunea radiară, iar fenomenul poartă numele de dilataţie cambială.

Creşterea radială a arborilor are loc datorită creşterii şi diviziunii celulelor cambiale, creşterii

şi diviziunii celulelor rezultate la rândul lor, producând xilem nou şi floem nou. În acelaşi timp

formează şi celule cambiale noi. Termenul de cambiu vascular este uneori folosit pentru a

caracteriza numai un singur strat de celule capabile să se dividă şi să se diferenţieze din interiorul

stratului de celule cambiale, dar termenul este mai comun şi aplicabil pentru întreaga zonă

meristematică.

Ţesuturile lemnoase formate din activitatea cambiului în decursul unei perioade de vegetaţie

poartă numele de inel anual. Lemnul care se formează primăvara, datorită unui activităţi fiziologice

mai intense, este alcătuit din vase cu lumen mai larg şi dintr-o proporţie mai redusă de fibre fiind

numit lemn timpuriu, lemn de primăvară. Spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, cambiul generează

vase de lemn secundar cu lumen mai mic, o cantitate mai mare de fibre şi de parenchim lemnos,

denumit lemn târziu, lemn de toamnă.

Creşterea radială, precum şi structura intrinsecă a lemnului este controlată în primul rând de

bagajul genetic al fiecărui arbore, care determină o constanţă a compoziţiei calitative a ţesuturilor

8

lemnoase, a modului general de aranjare a elementelor celulare, a structurii interne a pereţilor

celulelor lemnoase.

Grosimea inelelor anuale depinde de vârsta arborelui şi de condiţiile climatice.

Lumina, temperatura, rezervele de apă şi substanţe nutritive, vântul, vătămările mecanice la nivelul

coroanei, trunchiului sau rădăcinii, poluarea solului sau a aerului, intervenţia omului etc., toţi aceşti

factori de natură biotică, abiotică sau antropică pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra

creşterii arborilor.

În relaţiile climă – creşterea arborilor se constată patru factori majori care limitează

creşterea. Acestea sunt: temperatura ţesuturilor de creştere, stresul provocat de apă, concentraţia

hormonilor de creştere, cantitatea substanţele nutritive, care participă la formarea creşterilor.

CAPITOLUL 3. Elemente de auxologie. Tipuri de creştere

Etimologic, auxologie înseamnă studiul creşterii (din greacă auxien = a creşte; logos = studiu).

Arborele este un produs al proceselor de creştere şi dezvoltare prin care se realizează un ansamblu

pluricelular neomogen, cu părţi specializate (rădăcină, tulpină, coroană, frunze ş.a.m.d.), dar

integrate.

În prezenta lucrare obiectul cercetărilor constituie creşterea în diametru, creşterea în suprafaţa

de bază şi creşterea în volum în general şi studiul creşterilor pentru o perioadă de 25 ani din anul

2002 până în anul 1978, inclusiv o analiză a creşterilor radiale la arbori în sezonul de vegetaţie

2001.

CAPITOLUL 4. Stadiul actual al cunoştinţelor, obiectul de studiu şi metode de cercetare

folosite

Cercetările au fost efectuate preponderent de silvicultori, interesul fiind manifestat pentru

cantitatea de lemn care se acumulează într-un arboret într-o unitate de timp. În funcţie de aceasta

sunt analizate cantităţile de lemn care pot fi recoltate din pădure fără a afecta stabilitatea ei, aceste

date fiind indicate în materialele amenajării.

Sunt întreprinse cercetări pentru studierea biocenozelor forestiere de către colaboratorii

Grădinii Botanice care efectuează studii complexe. Detaliu foarte important menţionat în teza de

doctorat [7](Chirtoacă, 1972) „Fitomasa speciilor lemnoase în biocenozele forestiere constituie

partea principală de masă organică a comunităţii. În ramuri şi crăci, fus şi rădăcini se acumulează

biomasă în timp îndelungat şi aceasta este exclusă din circuitul substanţelor în natură”. Rezultatele

măsurătorilor productivităţii biologice a biocenozelor forestiere se prezintă pe „Fracţiuni” separate

(frunze, ramuri, rădăcini, partea aeriană a arborilor). Generalizările, având un excelent caracter

9

teoretic, nu făceau recomandări de ordin practic privind modalităţile de îmbunătăţire a gestionării

pădurilor, iar rezultatele determinărilor sunt prezentate în tone.

Studiul este efectuat pe baza a două arborete de stejar din Rezervaţia „Codri” care prezintă

caracteristici medii asemănătoare cu cele ale majorităţii arboretelor de stejar din Republica

Moldova.

Metodologia oficială de determinare a volumului arboretelor destinate exploatării constituie

obiectul studiului dendrometric al lucrării, iar creşterea radială (în diametru, în suprafaţa de bază şi

în volum) constituie obiectul studiului auxologic.

Metodele de cercetare folosite în cadrul studiului dendrometric al tezei se bazează pe

comparaţia dintre tabelele de cubaj aplicate în Republica Moldova şi alte metode existente, la fel şi

modalitatea de determinare a volumului destinat exploatării adoptat.

La stabilirea structurii arboretelor a fost preferată o descriere cifrică a fenomenelor în

biologie, bazată pe teoria probabilităţilor şi statistica matematică. Corelaţia dintre creşterea arborilor

şi climă s-a făcut la fel având la bază statistica matematică datorită faptului că pădurea este un

fenomen de masă posibil de studiat prin metode experimentale.

CAPITOLUL 5. Studiul dendrometric în arborete de stejar din Rezervaţia „Codrii”

După etimologia cuvântului, dendrometrie înseamnă măsurarea arborelui ( În greceşte:

dendron – arbore; metron - măsură).

Din punct de vedere teoretic, tabelele de cubaj au la bază cunoaşterea legităţilor variaţiei

formei arborilor şi structurii arboretelor. Acestea conţin valori medii privind volumul arborelui

întreg (fus şi crăci) la foioase şi volumul fusului la răşinoase.

Tabelele de cubaj pe serii de înălţimi sunt la baza metodologiei de calcul al volumului

arboretelor din Republica Moldova, în acestea au fost surprinse relaţia diametrul arboretului –

înălţimea acestuia pentru 95% din suprafaţa arboretelor exploatabile sau cu vârste apropiate de

aceasta. În cazul în care indicatorii formei arborilor diferă faţă de cei pentru care s-au întocmit

tabelele, volumul acestora urmează să fie stabilit prin alte metode.

Programul informatic numit APVPROD, realizează calculul volumului arboretelor destinate

exploatării folosind ca bază de date aceeaşi lucrare, iar rezultatele sunt centralizate într-un formular-

tip oficializat. Metodologia oficială de întocmire a actelor de punere în valoare este de asemenea pe

deplin respectată.

Volumul se poate determina pentru toate speciile principale care fac obiectul exploatării în

R. Moldova.

10

CAPITOLUL 6. Structura arboretelor în raport cu înălţimea arborilor şi clasele poziţionale

ale arborilor

Înălţimea arborilor în arborete în general şi în suprafeţele de probă studiate în special

prezintă evidente variaţii de la exemplar la exemplar. Cauzele acestei variabilităţi sunt multiple,

rolul principal, însă, este deţinut de raporturile intraspecifice, îndeosebi competiţia pentru lumină, la

nivelul coroanelor, pentru apă şi substanţe minerale în sol. De la categoriile de diametre inferioare

spre categoriile de diametre superioare înălţimile sunt din ce în ce mai mari, dar în aceeaşi categorie

de diametre se întâlnesc valori diferite pentru înălţimi. Pe ansamblu, însă, mediile se ordonează

după o curbă destul de regulată. Spre deosebire de funcţiile matematice, în cazul corelaţiei dintre

diametre şi înălţimi, corespondenţa nu are loc de la valoare la valoare ci de la valoare la distribuţie.

Pentru fiecare categorie de diametre rezultă câte o distribuţie a arborilor în raport cu înălţimea, iar

fiecare din aceste distribuţii are caracteristicile ei statistice, media, varianţa dispersia etc.

Coeficientul de corelaţie dintre diametre şi înălţimi are valori cuprinse între 0,60 şi 0,90 (media

fiind de 0,75-0,80). Raportul de corelaţie este evident mai mare, ceea ce arată că legătura de

corelaţie dintre diametru şi înălţime este curbilinie. Pe măsură ce arboretul înaintează în vârstă,

intensitatea corelaţiei scade.

Pentru studierea formei curbei înălţimilor s-au folosit mai multe ecuaţii de regresie.

Alegerea celei mai potrivite ecuaţii de regresie pentru relaţia diametru-înălţime se bazează pe

criterii cunoscute în statistica matematică, cel mai bun criteriu fiind abaterea standard a valorilor

individuale faţă de valorile calculate după ecuaţia de regresie.

Din punct de vedere statistic sunt de preferat ecuaţiile care au cel puţin 3-4 coeficienţi. Pe de

altă parte aceste ecuaţii au un număr prea mare de grade de libertate şi nu ţin cont de legitatea

naturii, conform căreia înălţimea creşte odată cu diametru. Ele pot fi ecuaţii foarte bine adaptate la

şirul concret de măsurători, dar să nu respecte legitatea naturală generală, în special la extremele

şirului statistic, datorită numărului insuficient de măsurători la extremele şirului (categoriile de

diametre extreme).

Stejarul este o specie de lumină şi variaţiile înălţimilor şi a diametrelor nu sunt atât de mari.

Relaţia diametre –înălţimi nu rămâne aceeaşi în raport cu vârsta arboretelor sau majorarea

diametrului mediu al arboretelor. Această schimbare nu constă numai într-o prelungire simplă a

cubei înălţimilor în direcţia diametrelor mai mari, în timp rezultă o serie de curbe succesive

deplasate din ce în ce mai mult spre dreapta – sus. În concluzie rezultă că la arboretele echiene are

loc o deplasare atât pe verticală cît şi pe orizontală a curbei înălţimilor.

În ceea ce priveşte structura arboretului în funcţie de poziţia arborilor în arboret se poate

spune că fiecare clasă poziţională are o structură proprie în raport cu diametrele arborilor, iar

11

variabilitatea diametrelor în cadrul fiecărei clase este restrânsă. Între clasele poziţionale Kraft şi

categoriile de diametre nu este o deplină concordanţă, arborii din aceeaşi categorie de diametre pot

fi încadraţi în 2 sau mai multe clase Kraft şi deci nu este posibilă folosirea categoriilor de grosimi

pentru determinarea claselor Kraft. Se poate spune totuşi cu suficientă certitudine că arborii subţiri

se încadrează în clasele cenotice inferioare, iar arborii mai groşi de cele mai multe ori se regăsesc în

clasele Kraft superioare. Structura arboretelor pe clase poziţionale este corelată în mai mare măsură

cu repartiţia arborilor pe clase de înălţimi, ceea ce este explicabil prin rolul înălţimii în ocuparea de

către arbori a diferitelor clase cenotice.

CAPITOLUL 7. Studiul auxologic în arborete de stejar din Rezervaţia „Codrii”

7.1 Structura arboretului în raport cu creşterea arborilor

Curbele de frecvenţă ale numărului de arbori pe clase de creşteri în diametru se prezintă ca

nişte curbe unimodale (cu un singur vârf evident ), cu o foarte pronunţată asimetrie de stânga la

arboretul 2 şi cu o mai puţin pronunţată asimetrie la fel de stânga la arboretul 1.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

0 5 10 15Clasele de creşteri (mm)

n

Arboretul 1 Arboretul 2

Fig.7.1. Repartiţia arborilor în raport cu creşterea în diametru la cele două arborete studiate.

La ambele curbe se evidenţiază o prelungire exagerată a ramurii în direcţia creşterilor

maxime. Acest lucru scoate în evidenţă faptul că numai o parte mică din arborii care ajung în

plafonul superior, care au o coroană bine dezvoltată, realizează creşteri foarte mari, de unde iese în

evidenţă aportul considerabil pe care îl au arborii din clasele superioare Kraft în formarea creşterii

arboretului. Pentru a sublinia această importanţă este suficient să remarcăm că un arbore de mari

dimensiuni, din categoria I Kraft, produce tot atâta lemn cît 10 până la 30 arbori de dimensiuni mici

12

situaţi în partea opusă a curbei de frecvenţă. Dacă ne raportăm la arborele mediu al arboretului, se

accentuează şi mai mult faptul că arborii cu diametrul mai mare decât diametrul mediu al

arboretului produc mult mai mult decât arborii cu diametrul mai mic decât diametrul mediu al

arboretului.

În comparaţie cu celelalte caracteristici biometrice ale arboretului (diametru, înălţime)

creşterea în general, iar creşterea radială, creşterea în diametru şi creşterea în suprafaţa de bază în

special este supusă celor mai mari fluctuaţii. Coeficientul de variaţie a creşterilor în arboret este cu

atât mai mare cu cît scade numărul de ani pentru care se analizează aceasta. În consecinţă –

creşterile anuale prezintă cea mai mare variabilitate. Diversitatea mare a creşterilor este, în special,

consecinţa raporturilor de competiţie, favorizare, stânjenire, care au loc în cadrul populaţiilor de

arbori ale biocenozelor forestiere. Evident există şi cauze de ordin genetic.

Coeficienţi de variaţie pentru creşterea în diametru la arborete ating valori de 47% pentru

primul arboret şi 53% pentru arboretul al doilea. Indicii dispersiei variază destul de mult în

interiorul arboretelor. Aici pe categorii de diametre se pot remarca valori de la 51% la categoriile de

diametre mici, în primul arborete şi până la 7% la arborii din categoriile de diametre mari.

Tabelul 7.1

Tabel centralizator privind variaţia creşterii în diametru, abaterea standard, varianţa şi

coeficientul de variaţie a creşterilor pentru arboretele studiate

Arboretul din suprafaţa de probă (SP1)

Arboretul din suprafaţa de probă (SP2)

d (cm)

Ni id / 1an

(mm)

id med. (mm)

s2 s s% ni id / 1an (mm)

id med. (mm) s2 s s%

8 - - - - - - 3 4,92 1,6 2,3 1,5 55 12 20 36,92 1,8 2,0 1,4 48 35 67,32 1,9 1,1 1,1 46 16 38 84,86 2,2 3,1 1,7 51 46 103,90 2,3 1,2 1,1 39 20 60 146,32 2,4 2,5 1,6 45 55 131,90 2,9 2,3 1,5 47 24 66 207,22 3,1 2,2 1,4 33 57 192,12 3,4 3,1 1,7 43 28 56 236,80 4,2 3,1 1,7 31 53 293,88 5,5 4,9 2,2 36 32 36 177,20 4,9 3,5 1,9 30 47 270,46 5,8 4,0 2,0 32 36 18 101,10 5,6 4,8 2,2 33 35 238,00 6,8 4,1 2,0 25 40 4 32,90 6,6 0,5 0,3 7 25 171,34 6,9 4,3 2,1 28 44 2 14,58 7,3 2.0 1.4 20 6 46,42 7,7 2,5 1,6 20 48 - - - - - - 3 25,00 8,3 1,0 1,0 11 52 - - - - - - 3 27,46 9,2 1,0 1,0 10 56 - - - - - - 1 9,6 9,6 - - -

Total 300 4,2 2,0 47 369 7,0 2,6 53

13

Pentru cel de al doilea arboret se pot remarca valori de la 55% la categoriile de diametre

mici şi până la 10% la arborii din categoriile de diametre mari. Este important de menţionat faptul

că pentru categoriile de diametre centrale se înregistrează valori ai coeficientului de variaţie de 33-

36% pentru cele două arborete. Cauzele diferenţierii dintre coeficienţii de variaţie pe categorii de

diametre pot fi de natură obiectivă, cum ar fi raporturile dintre specii, dar în cazul nostru şi de

natură subiectivă, faptul că la diametrele limită s-au luat mai puţine probe decât la cele centrale.

7.1.1 Relaţii corelative referitoare la creşterea arborilor în arboret în perioada de

vegetaţie

Variabilitatea accentuată a diametrelor la arboretele studiate (s% = 21% pentru primul arboret

şi s% = 31% pentru arboretul al doilea) este urmare a unei şi mai accentuate varialbilităţi a

creşterilor radiale şi respectiv în diametru (s1% = 47% ; s2% = 53%). Cu toate acestea câmpul de

împrăştiere a valorilor privind creşterea în diametru este, deşi foarte extins, de-a lungul unei linii de

regresie. La arboretele studiate aceasta este o linie dreaptă, caracteristică arboretelor echiene.

7.2 Structura arboretului în raport cu creşterea radială a arborilor în sezonul de vegetaţie (în

valori absolute)

7.2.1 Începutul perioade de vegetaţie şi durata ei

Momentul declanşării activităţii cambiale este fixat genetic şi începe înainte ca temperatura

medie să ajungă la valori de 10oC. Factorul catalizator de declanşare a creşterilor radiale masive şi

intrarea în vegetaţie este temperatura. O medie a temperaturii mai mare de +10 oC instalată pe o

perioadă de 3-4 zile poate provoca intensificarea creşterilor radiale până la sesizarea acestora de

către auxometrul comparator. Maximul creşterii radiale revine pentru luna iunie când este foarte

importantă şi aprovizionarea cu apă a arboretelor. Durata perioadei de vegetaţie a constituit 151 şi

157 de zile pentru primul şi respectiv pentru al doilea arboret studiat. Precipitaţiile din partea a doua

a perioadei de vegetaţie pot opri sau reactiva creşterea radială la arbori prin prezenţa sau absenţa

acestora. În cazul lipsei de precipitaţii, perioada de vegetaţie se poate micşora până la 120-130 de

zile.

În comparaţie cu celelalte caracteristici biometrice ale arboretelor, creşterea este supusă

celor mai mari fluctuaţii şi este consecinţa raporturilor de competiţie, favorizare şi stânjenire, care

au loc în populaţiile de arbori ale biocenozelor forestiere, dar creşterea este funcţie şi de bagajul

genetic al fiecărui arbore. În general coeficienţii de variaţie ai creşterilor pe ansamblul arboretelor

este superior celui din cadrul categoriilor de diametre, în special celui din categoriile de diametre

centrale. Excepţie fac categoriile de diametre extreme, în special cele mici.

14

În cazul arboretelor de stejar studiate se respectă legitatea potrivit căreia coeficienţii de variaţie

ai creşterilor scad cu cît se măreşte perioada luată în considerare.

În interiorul arboretelor, adică pe categorii de diametre, se constată coeficienţi ai creşterilor

radiale pe perioadă mai mici la categoriile de diametre inferioare şi mai mari pentru categoriile de

diametre centrale şi superioare.

Coeficienţii de variaţie a creşterilor în suprafaţa de bază sunt foarte apropiaţi de cei ai creşterii

radiale.

Cauzele variabilităţii creşterilor sunt condiţionate de natura raporturilor dintre arborii din

arboret pe de o parte, care influenţează variabilitatea creşterilor la categoriilor de diametre mici şi

alţi factori de natură externă, care probabil au o influenţă la nivelul arborilor de dimensiuni mari. O

cauză a variabilităţii accentuate la nivelul arborilor mari poate fi şi numărul mai mic de probe luate

de la acestea, care probe au nimerit pe zone cu fluctuaţii mai mari ale creşterilor.

Capitolul 8. Creşterea arborilor şi clima

Cele mai strânse corelaţii se constată între seriile cronologice ale indicilor de creştere şi cele

ale factorilor climatici. Iese în evidenţă faptul că standardizarea datelor de creştere, respectiv

eliminarea influenţei vârstei asupra creşterii şi determinarea dinamicii acesteia în valori relative,

comparabile pentru staţiuni diferite şi pentru arborete de vârste diferite duce la evidenţierea mai

accentuată a informaţiei climatice inclusă în inelele anuale.

Tabelul 8.1

Coeficienţii de corelaţie dintre indicii de creştere ai arborilor

din arboretele studiate şi precipitaţii (extras)

Suprafaţa de Probă 1 Suprafaţa de Probă 2 Arbori din plafonul

Inferior Arbori din plafonul

superior Arbori din plafonul

inferior Arbori din plafonul

superior Precipitaţii

d = 12 cm d = 16 cm d = 40 cm d = 44 cm d = 12 cm d = 16 cm d = 44 cm d = 48 cmP I P 0,055 0,181 0,112 0,228 0,405* -0,052 0,227 0,019 P I-V C 0,408* 0,497* 0,696*** 0,590** 0,605** 0,317 0,672*** 0,402* P I-VII C 0,327 0,573** 0,674*** 0,522** 0,364 0,414* 0,689*** 0,467* P I-VIII C 0,357 0,580** 0,620*** 0,465* 0,339 0,414* 0,633*** 0,417* P I+P C 0,389 0,473* 0,621*** 0,574** 0,664*** 0,343 0,658*** 0,361 P P C 0,494* 0,531** 0,774*** 0,638*** 0,650*** 0,499* 0,753*** 0,479* P V C 0,095 0,356 0,179 0,052 -0,177 0,302 0,230 0,203 P SV C 0,389 0,595** 0,631*** 0,454* 0,304 0,536** 0,653*** 0,454* P An C 0,458* 0,688*** 0,566** 0,514** 0,426* 0,461* 0,604** 0,314

15

* -corelaţie semnificativă, probabilitate de transgresiune 0,05;

** -corelaţie semnificativă, probabilitate de transgresiune 0,01;

*** -corelaţie semnificativă, probabilitate de transgresiune 0,001;

Se realizează corelaţii de intensitate diferită între diferiţi parametri care caracterizează

creşterea şi diferiţi factori care caracterizează clima, dar există o reacţie bună a creşterii arborilor

din diferite părţi ale arboretului la variaţia factorilor climatici.

Se realizează corelaţii mai puternice între precipitaţii şi creştere, decât între temperaturi şi

creştere. De exemplu, s-au constatat corelaţii semnificative statistic între variaţia cantităţilor de

precipitaţii căzute în iarna precedentă sezonului de vegetaţie şi în lunile de primăvară şi dinamica

depunerilor de masă lemnoasă pe trunchi (r = 402*; r = 696***). În concluzie apa constituie cel mai

puternic factor cu caracter limitativ (dintre temperatură şi precipitaţii) pentru procesul de biosinteză

al arborilor din cele două arborete studiate.

În ceea ce priveşte corelaţiile dintre indicii de creştere şi temperatură, datele prezentate relevă

influenţa mult mai redusă a temperaturii asupra cantităţii de biomasă depusă pe trunchiul arborilor

(r = -0,496*). Există o bună corelaţie dintre indicii de creştere şi indicele de ariditate De Martone,

ceea ce face utilizabil acest parametru ca indicator sintetic pentru caracterizarea climatului dintr-o

anumită zonă geografică (r = 0,481***, r = 0,735***).

Concluzii şi recomandări 1. Analiză metodologiei oficiale de determinare a volumului de lemn din arboretele destinate

exploatării arată că tabele de cubaj pe serii de înălţimi care stau la baza determinărilor asigură o

precizie satisfăcătoare în cazul determinării volumelor arboretelor exploatabile cu număr suficient

de mare de arbori, de vârste înaintate, la care creşterea în înălţime s-a atenuat, dar aceste tabele dau

erori însemnate în cazul determinării volumului arboretelor tinere cu creşteri susţinute în înălţime.

Aceste erori sunt şi mai mari în cazul determinării volumului arboretelor cu un număr redus de

arbori. Îmbunătăţirea preciziei de determinare a volumului arboretelor se poate realiza prin

elaborarea pe baza unui material experimental local a unor tabele pe serii relative de înălţimi sau de

volume care să ţină cont şi de relaţiile interioare de structurare şi dezvoltare a arboretelor pe

parcursul întregii vieţi a acestora.

2. Folosirea produsului informatic APVPROD permite determinarea volumului de lemn

pentru toate speciile forestiere din R Moldova asigurând o sporire considerabilă a vitezei şi preciziei

de prelucrare a datelor. Produsul informatic APVPROD realizează pentru prima dată informatizarea

lucrărilor de evaluare a masei lemnoase destinate exploatării, în acest limbaj de programare.

3. Prin compararea rezultatelor măsurătorilor efectuate la probele luate cu burghiul Presler şi

cele efectuate cu auxometrul comparator, în condiţiile respectării acurateţii măsurătorilor, creşterile

16

cumulate pe perioade de 10 zile determinate cu auxometrul comparator pentru anul 2001 se

regăsesc fidel în măsurătorile efectuate pe carotele de creştere luate cu burghiul pentru anul

respectiv. Astfel auxometrul comparator poate fi folosit cu succes pentru determinarea creşterilor

radiale la arbori în timpul unei perioade de vegetaţie.

4. Debutul activităţii cambiale la arbori din specia stejar pedunculat în arboretele studiate se

situează în intervalul 16 martie - 5 aprilie şi precede începutul circulaţiei sevei. Încheierea creşterii

are loc în perioada 10-15 septembrie. Perioada de vegetaţie este de 151-157 de zile.

5. Perioada de vegetaţie poate fi mai lungă sau mai scurtă, cu circa 25 de zile, în funcţie de

prezenţa sau absenţa de la un an la altul a precipitaţiilor.

6. S-au înregistrat diferenţe semnificative dintre creşterile radiale şi durata perioadei de

vegetaţie la arbori din diferite categorii de diametre şi clase cenotice.

7. Analiza structurii arboretelor privind parametri dendrometrici ai acestora - diametru,

înălţime, clasele poziţionale, creşterea arborilor este necesară pentru evidenţierea structurilor optime

şi modelarea structurii arboretelor folosind metode statistico-matematice. Curbele de frecvenţă ale

repartiţiei arborilor pe categorii de diametre sunt caracterizate de asimetrie şi exces, fapt ce are o

importanţă deosebită la elaborarea metodelor de determinare a volumului arboretelor.

8. Analiza modalităţii în care ecuaţiile de regresie reuşesc să surprindă structura arboretului

a dovedit că pe lângă criteriul statistic de alegere a celei mai bune ecuaţii de regresie (suma

pătratelor abaterilor – cea mai mică), este necesară şi respectarea de către acestea a legităţii naturale

potrivit căreia de la diametre mici la diametre mari înălţimea arborilor poate doar creşte.

9. Pentru prelucrarea probelor de creştere a fost folosită metodologia de scanare a carotelor

şi determinarea lăţimii inelelor anuale. Folosirea programului CAROTA, permite determinarea

lăţimii inelului anual pe bază de imagini scanate ale carotei de creştere, a permis îmbunătăţirea

substanţială a preciziei de determinare a creşterilor şi a mărit considerabil viteza de prelucrare a

datelor.

10. Analiza corelativă a dinamicii creşterilor radiale şi regimului factorilor climatici pentru

perioada de vegetaţie 2001 şi pentru o perioadă de 25 de ani (1978 – 2002) evidenţiază influenţa

mult mai accentuată a precipitaţiilor, în comparaţie cu temperatura la procesul de bioproducţie

pentru stejarul pedunculat. Între precipitaţii şi creşterea arborilor există o corelaţie pozitivă şi

asigurată statistic, pe când între creşterea arborilor şi temperatură legătura corelativă este negativă,

dar mai puţin pronunţată. În acelaşi timp indicele de ariditate De Martone realizează o corelaţie

foarte strânsă cu creşterea radială a arborilor.

11. Corelaţii strânse s-au înregistrat între mărimea indicilor de creştere şi cantitatea de

precipitaţii care au căzut în lunile ianuarie – mai ale anului în care au avut loc creşterile (r = 0,402*

17

; r = 0,696***). Coeficienţi de corelaţie semnificativi (r = 0,414* ; r = 0,689***) scot în evidenţă

influenţa determinantă asupra depunerilor de biomasă pe trunchiul arborilor, pe care o au şi

precipitaţiile căzute în primele 7 luni ale anului în care s-au format creşterile, la fel şi precipitaţiile

căzute pentru primele 8 luni a anului curent (r = 0,414* ; r = 0,633***).

12. Se constată corelaţii asigurate statistic (r = 0,473* ; r = 0,664***) între cantităţile de

precipitaţii căzute în perioada, iarna anului precedent – primăvara anului de formare a creşterilor şi

indicii de creştere ai arborilor, precum şi rolul hotărâtor pe care îl au precipitaţiile căzute pe întreg

sezonul de vegetaţie pentru depunerile de biomasă de pe trunchiul arborilor în cele două arborete

studiate (r = 0,454* ; r = 0,653***).

Pentru legătura corelativă între cantitatea totală de precipitaţii căzute pe întregul an şi indicii

de creştere s-au obţinut valori ale coeficientului de corelaţie (r = 0,458* ; r = 0,688***), care denotă

o influenţă determinantă a precipitaţiilor asupra creşterii radiale la arbori.

13. Corelaţiile cu semnificaţie statistică ( r = -0,496*) dintre temperatura medie a lunii

martie a anului de formare a creşterilor şi indicii de creştere şi în general corelaţia negativă dintre

temperaturi şi depunerile de biomasă reliefează în general influenţa negativă a temperaturilor

ridicate asupra depunerilor de biomasă.

Propuneri pentru îmbunătăţirea metodologiei de determinare a volumului de lemn din

parchetele destinate exploatării 1. Elaborare unei program de determinare a volumului din parchetele actuale de exploatare

pentru stejar şi celelalte specii din ţară şi verificarea pe baza datelor obţinute a actualelor

tabele

2. Elaborarea tabelelor de cubaj pe serii de volume, care ar ţine cont de legităţile de structurare

a arboretelor şi vârsta acestora

3. Verificarea în gospodăriile silvice a programului de determinare a volumelor la calculator (

APVPROD ) şi implementarea acestuia

18

LISTA PUBLICAŢIILOR LA TEMA TEZEI

1. Caisîn, V., Aspecte metodologice privind determinarea creşterilor in arborete de stejar din Rezervaţia "Codrii" folosind auxometrul comparator. Simpozionul jubiliar consacrat aniversării a 30 ani de la formarea Rezervaţiei „Codrii”, Lozova, 2001, Vol. I, p.51-52.

2. Caisîn, V., Cu privire le informatizarea determinării volumului arboretelor exploatabile şi

întocmirii actelor de punere în valoare (APV). Simpozionul jubiliar consacrat aniversării a 30 ani de la formarea Rezervaţiei „Codrii”, Lozova, 27-28.09.2001 Vol. I, p.53-54.

3. Caisîn, V., Dinamica creşterilor radiale a arborilor de stejar în Rezervaţia „Codrii”.

Материалы XIV Международного симпозиума «Нетрадиционное растениеводство, Эниология, Экология и здоровье», СИМФЕРОПОЛЬ, 2005, с. 249-251.

4. Caisîn, V., Creşterea arborilor pentru 25 de ani şi clima. Revista „Mediul Ambiant”,

Chişinău, Nr. 2 (20), aprilie, 2005, p. 15-20.

5. Caisîn, V., Creşterea arborilor în funcţie de vegetaţie şi climă. Revista „Mediul Ambiant”, Chişinău, Nr. 3 (21), iunie, 2005, p. 3-5.

6. Caisîn, V., Studiul auxologic în arborete de stejar din Rezervaţia „Codrii”. Revista „Mediul

Ambiant”, Chişinău, Nr. 4 (22), august, 2005, p. 1-5.

7. Caisîn, V., Structura arboretului în raport cu creşterea radială a arborilor în sezonul de vegetaţie (în valori absolute). Revista „Mediul Ambiant”, Chişinău, Nr. 6 (24), decembrie, 2005, p. 1-4.

19

Аннотация Изучены теоретические аспекты образования древесного прироста. Выявлено что у

кольцесосудистых древесных пород каким является дуб прирост предшествует

сокодвижение, потому что старые сосуды плотно закупорены выростами (тилами) и для

сокодвижения нужны новые сосуды.

Изучены два насаждения дуба черешчатого (Q. robur L.) с точки зрения таксационных

показателей и прироста за разные периоды времени. Математическое описание

биологических явлениий имеет приемущество над словестным описанием, что позволяет

последующее моделирование этих явлений. Изучена официальная методика определения

объема насаждений и влияние погодных условиий на ход роста дуба за разные периоды

времени.

Анализ официальной методики определения объема насаждений основанный на

«Сортиментных таблицах для таксации леса на корню» позволил установить что данные

таблицы позволяют определить с достаточной точиностью запасы древесины для

приспевающих и спелых насаждений. Для молодых насаждениий с активным ростом

применение этих таблиц может привести к ошбкам превышающим + - 5%. Для улучшения

методики определения объема насаждений была разработана компьютерная програма

основанная на «Сортиментных таблицах для таксации леса на корню».

Изучено внутреннее строение насаждениий с цлью выявления закономерностей в его

внутреннем строении, в рапределении числа деревьев по их диаметру, высоте и приросту.

Распределение не осущетвляется по кривой нормального распределения, что имеет большое

значения для определеиня статистических и таксационных показателей.

Изучен прирост леса за короткий (один вегетацеоннйы период) и длинный период (25

лет) времени. Для определения прироста с периодичьностью в10 дней, на протяжении

вегетацеонного периода 2001 года был применен специальный апарат (ауксометр), а прирост

за 25 лет был определен на основание проб взятых приростным буравом. Применение новой

технологии измерения ширины годовых колец на базе сканирования проб позволило

значительно улучшить точность измерений. Сравнение величины прироста определенного

ауксометром за 2001 год с шириной годичного кольца 2001 года позволило установить что

ауксометр может быть применен для определения прироста по диаметру за короткие

интервалы времени 5 - 10 дней с точьностью в 10 микрон.

Выявлено что между приростом дубовых насаждениий и количеством осадков

существует прямая более сильная кореляция, а между приростом и средней температурой

воздуха кореляция обратная и более слабая.

20

Ключевые слова: Теоретические аспекты, древесный прирост, структура древесных пород,

годичное кольцо, дуб, структура насаждений, таксационные параметры, обём насаждений,

программа, климат, статистиса, кореляция, фенологические наблюдения.

Summary There have been studied the theoretical aspects of foundation the forming of trees’ growing up.

There was discovered that in the wooded species with a ringed – porous structure of wood such as

the oak tree the growing up precedes the sap movement because the wood vessels from the

preceding year are obturated with tiles and they cannot be used for sap movement. Two oak stands

(Q.robur L) have been studied from the point of view of dendrometrical parameters and the growing

up of these for different periods of time. The mathematical description of biological phenomena is

more preferable than the oral description of these. The official methodology of determination of the

stands volume on the basis of «Сортиментныe таблицы для таксации леса на корню» has been

studied. There was established that these tables allow the volume determination with a satisfactory

accuracy for the adult stands. The using of these tables for young stands may lead to the volume

determination with errors that overrun + - 5%. In order to improve the volume determination

methodology on the basis of the mentioned tables, there was elaborated a computer soft. The

interior structure of the stands has been studied in order to emphasize the regulatory of stands’

organization, the distribution of tree numbers on the diameters, high and growing up categories.

This distribution is unlike the law of normal distribution, that is very important for determination of

statistical and dendrometrical parameters of the stands. There has been studied the growing up of

the trees for short periods of time ( one vegetation season) and long periods (25 years). For the

growing up measurement with a periodicity of 10 days during the vegetation season 2001 there has

been used the comparator auxometer, and the growing up for 25 years has been determined on the

basis of the increment core taken with the Presler borer. The utilization of the new technologies of

measurement the tree-ring width on the scanning basis of the samples has allowed a considerable

improvement of the measurement precision. Comparing the growing measured with the comparator

auxometer for the year 2001 and the breadth of the tree-ring from 2001 there has been found that

the auxometer can be used for the determination of growing in diameter for periods of 5-10 days

with a precision of 10 microns. There has been found that between the growing of oak-stands and

the precipitation amount there are stronger direct correlative relationships while between the

growing and the air temperature the correlation is in most cases negative and inverse.

Keywords: Theoretical aspects, radial growth, increment, structure of wood, tree ring, oak, stand

structure, dendrometrical parameters, stands volume, soft, climate, statistics, correlation,

phenological observances.