vaida simona - rezumat & abstract
TRANSCRIPT
1
UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE
ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă
CLUJ-NAPOCA
CĂTRE,
D-l (D-na) --------------------------------------------------------------------------------------
Vă rugăm să participați la ședința publică de susținere a tezei de doctorat
intitulată ,,CERCETĂRI PRIVIND BIOLOGIA, TEHNOLOGIA DE CULTIVARE
ŞI VALORIFICAREA SPECIILOR CALENDULA OFFICINALIS L. ŞI CYNARA
SCOLYMUS L.”, elaborată de Vaida Simona Carmen, sub îndrumarea D-lui Prof.
Dr. Ing. Leon Sorin MUNTEAN, în vederea obținerii titlului științific de ,,DOCTOR”
în domeniul fundamental ,,Agronomie”.
Susținerea publicǎ a tezei de doctorat va avea loc în data de 20.01.2012, ora
1000, în Amfiteatru Verde- Institutul pentru Ştiinţele Vieţii.
Comisia de doctorat are următoarea componență:
Președinte: Prof.univ. dr. Ioan ROTAR , USAMV Cluj-Napoca
Conducător științific: Prof. univ.dr. Leon Sorin MUNTEAN , USAMV Cluj-Napoca
Referenți oficiali:
- Prof. univ. dr. Gavril ă MORAR , USAMV Cluj-Napoca
- Prof. univ. dr. Mircea TĂMAȘ, UMF Cluj-Napoca
- Prof. univ. dr. Cornel DOMUŢA, Universitatea Oradea
Aprecierile, observațiile și sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteți pe
adresa USAMV, Cluj-Napoca, Calea Mănăștur, Nr. 3-5, cod 400372, D-nei Rodica
Oană, Şcoala Doctorală.
Teza de doctorat poate fi consultată la Biblioteca USAMV Cluj-Napoca.
Conducător ştiinţific, Doctorand,
Prof.univ.dr. Leon Sorin MUNTEAN Simona Carmen VAIDA
2
UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă
CLUJ-NAPOCA
Şcoala doctorală
FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă
VAIDA SIMONA CARMEN
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND BIOLOGIA, TEHNOLOGIA DE CULTIVARE ŞI VALORIFICAREA SPECIILOR
CALENDULA OFFICINALIS L. ŞI CYNARA SCOLYMUS L.
RESEARCH ON THE BIOLOGY, CULTIVATION TECHNOLOGY AND EXPLOITATION FOR THE
SPECIES CALENDULA OFFICINALIS L. AND CYNARA SCOLYMUS L.
Conducător ştiin ţific, Prof. univ. dr. ing. LEON SORIN MUNTEAN
CLUJ-NAPOCA
2012
3
CUPRINS
Introducere ..........................................................................................
Pg. teză
7
Pg. rez.
7
1. IMPORTANŢA CULTIVĂRII SI VALORIFICĂRII PLANTELOR MEDICINALE .....................................................................................
9
8
1.1. Plantele medicinale – speranţă biologică pentru sănătatea omenirii ..... 9
1.2. Istoricul cultivării plantelor medicinale .............................................. 11
1.2.1. Istoricul cultivării plantelor medicinale în lume ................................... 11
1.2.2. Istoricul cultivării plantelor medicinale în România ............................. 15
1.2.3. Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice în sistem ecologic în România ................................................................................................
21
1.3. Clasificarea plantelor medicinale ......................................................... 23
1.4. Importanţa cultivarii şi valorificării plantelor medicinale pe plan mondial .................................................................................................
27
1.5. Importanţa cultivării și valorificării plantelor medicinale în România 32
2.
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL CULTIVĂRII ȘI VALORIFICĂRII SPECIILOR (CALENDULA OFFICINALIS L. ȘI CYNARA SCOLYMUS L.) ..............................
40
8
2.1. Stadiul actual al cercetărilor în domeniul cultivării și valorificării gălbenelelor (Calendula officinalis L.) ................................................
40
2.2. Stadiul actual al cercetărilor în domeniul cultivării și valorificării anghinarei (Cynara scolymus L.) .........................................................
46
3. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE. MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU ......
52
8
3.1 Obiectivele cercetărilor ........................................................................ 52 8
3.2. Condiţiile pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările .................... 54 10
3.2.1. Condiţiile de sol din câmpul de cercetare de la Jucu ………………… 55 10
3.2.2. Condiţiile climatice ale anilor 2008 - 2010 de la Jucu ……………… 57 10
3.3. Factorii şi graduările experimentale ..................................................... 61 10
3.4. Materialul şi metodele de lucru ……………………………………... 63 11
3.4.1. Materialul folosit ……………………………………………………. 63 11
3.4.2. Metodica experimentală ……………………………………………. 74 12
4 REZULTATE OBȚINUTE LA GĂLBENELE (CALENDULA OFFICINALIS L.) ................................................................................
87
14
4.1. Rezultate privind biologia plantelor de gălbenele …………………… 87 14
4.1.1. Rezultate privind germinația semințelor .............................................. 87
4
4.1.1.1 Rezultate privind germinaţia diferitelor tipuri de seminţe .... .............. 87 14
4.1.1.2 Rezultate privind germinația semințelor de diferite vârste …………. 92
4.1.2. Rezultate privind talia plantelor …………………………………….. 94 15
4.1.3. Rezultate privind diametrul inflorescenţelor ........................................ 100
4.1.4. Rezultate privind masa a 100 de inflorescenţe ..................................... 108 16
4.2. Rezultate privind producția de inflorescențe la gălbenele ................... 116 18
4.3. Relațiile între masa a 100 de inflorescențe de gălbenele și producție . 123
4.4. Relațiile între talia medie a plantelor și producție la gălbenele ........... 129
4.5. Rezultate privind compoziția chimică a inflorescențelor și producția de principii active la hectar .................................................................
134
19
4.6. Rezultate privind eficiența economică la gălbenele ............................ 146 20
5. REZULTATE OBȚINUTE LA ANGHINARE (CYNARA SCOLYMUS L.) ...................................................................................
191
22
5.1. Rezultate privind biologia plantelor de anghinare ………………… 191 22
5.1.1. Rezultate privind talia plantelor ........................................................... 191 22
5.1.2. Rezultate privind numărul mediu de frunze ......................................... 200 24
5.1.3. Rezultate privind lungimea celei mai mari frunze ............................... 209
5.1.4. Rezultate privind lăţimea celei mai mari frunze ................................... 218
5.2. Rezultate privind producția de frunze la anghinare ............................. 227 25
5.3. Relațiile între numărul mediu de frunze și producție la anghinare ...... 237
5.4. Relațiile între talia medie a plantelor și producție la anghinare .......... 242
5.5. Rezultate privind compoziția chimică a frunzelor și producția de de principii active ................................................................................
248
27
5.6. Rezultate privind eficiența economică la anghinare ............................ 255 28
6. CONCLUZII ........................................................................................ 279 30
6.1. Concluzii privind gălbenelele ............................................................... 279 30
6.2. Concluzii privind anghinarea ............................................................... 281 31
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………….. 285 34
5
CONTENT Pg.
thesis Pg. abs.
Introduction ..................................................................................... 7 37
1. THE IMPORTANCE OF CULTIVATION AND EXPLOITATION MEDICINAL PLANTS CULTIVATION ..........
9
38
1.1. Medicinal Plants - Hope for biological health of humanity ............. 9
1.2. The history cultivation medicinal plants ........................................... 11
1.2.1. The history cultivation of medicinal plants in the world ................. 11
1.2.2. The history cultivation of medicinal plants in România ................... 15
1.2.3. Cultivation of medicinal and aromatic plants in the ecological system in Romania ............................................................................
21
1.3. The classification of medicinal plants ............................................... 23
1.4. The importance of medicinal plants cultivation and exploitation worldwide .........................................................................................
27
1.5. The importance of medicinal plants cultivation and exploitation in Romania ...........................................................................................
32
2.
PRESENT STAGE OF RESEARCH, IN THE CULTIVATION AND EXPLOITATION OF SPECIES CALENDULA OFFICINALIS L. AND CYNARA SCOLYMUS L. SPECIES ...........
40
38
2.1. Present stage of research in the cultivation and exploitation of marigolds (Calendula officinalis L.)..............................................
40
2.2. Present stage of research in the cultivation and exploitation of artichokes (Cynara scolymus L.)...................................................
46
3. RESEARCH OBJECTIVES. CLIMATE CONDITIONS. MATERIAL AND METHODS.........................................................
52
38
3.1 Research objectives .......................................................................... 52 38
3.2. The climate conditions that have conducted the research ................. 54 40
3.2.1. Soil conditions in the field of research at Jucu ……………………. 55 40
3.2.2. The climate conditions of the years 2008-2010 from Jucu ...……. 57 40
3.3. Factors and experimental graduations ............................................. 61 40
3.4. Material and methods of work …………………………………… 63 41
3.4.1. The material used ………………………………………………. 63 41
3.4.2. The experimental method ………………………………………… 74 42
4 RESULTS OBTAINED FOR MARIGOLD (CALENDULA OFFICINALIS L.) ............................................................................
87
44
4.1. Results of plant biology for marigold ..............................………… 87 44
4.1.1. Results on seed germination ............................................................ 87
6
4.1.1.1 Results on the germination of different fruit formation .... .............. 87 44
4.1.1.2 Results on seed germination for different ages ……………………. 92
4.1.2. Results on the size of plants ………………………………………. 94 44
4.1.3. Results of inflorescence diameter .................................................... 100
4.1.4. Results of the mass of 100 inflorescences ....................................... 108 46
4.2. Results on production for marigold inflorescences ......................... 116 48
4.3. Relations between the mass of 100 flowers of marigold and production .......................................................................................
123
4.4. Relations between the average plant size and production of marigold ...........................................................................................
129
4.5. Results on the chemical composition of inflorescences and production of active ingredients per hectare......................................
134
49
4.6. Results regarding the economic efficiency of marigolds ................ 146 50
5. RESULTS OBTAINED FOR ARTICHOKE (CYNARA SCOLYMUS L.) .................................................................................
191
52
5.1. Results of plant biology of artichokes ……………………………. 191 52
5.1.1. Results on plant size ........................................................................ 191 52
5.1.2. Results on the average number of leaves ........................................ 200 54
5.1.3. Results of the largest leaf length ..................................................... 209
5.1.4. Results on the width of the largest leaves ....................................... 218
5.2. Results on the production of leaves for artichokes ......................... 227 55
5.3. Relations between the average number of leaves and artichokes production .......................................................................................
237
5.4. Relations between average plant size and production of artichokes 242
5.5. Results of chemical composition of leaves and active principles production ........................................................................................
248
57
5.6. Results on economic efficiency of artichokes .................................. 255 58
6. CONCLUSIONS ............................................................................ 279 60
6.1. Conclusions on marigolds .............................................................. 279 60
6.2. Conclusions on artichoke ............................................................... 281 61
BIBLIOGRAPHY ……………………………………………….. 285 64
7
INTRODUCERE
„Cu plantele medicinale înapoi spre viitor” (Tyler V.E., 1999)
Încă din timpuri străvechi, oamenii şi-au dorit să găsească remedii pentru bolile
ce îi chinuiau. Ei au folosit cunoștințele transmise din generație în generație, iar pentru
tratarea maladiilor au utilizat cel mai adesea plantele medicinale. În timpul strămoșilor
noștri geto-daci plantele medicinale s-au întrebuințat în prevenirea și vindecarea
multor boli.
Plantele medicinale produc mai puţine şi mult mai reduse efecte secundare
decât medicamentele de sinteză. Această categorie de plante pot valorifica terenurile
mai puţin productive, pot asigura cultivatorilor venituri însemnate, pot constitui culturi
ornamentale sau melifere, iar recolta plantelor medicinale poate constitui un important
material de export. Ele pot fi extinse în cultura mare, în loturi şcolare, în parcuri şi
grădini, îmbinând frumosul cu utilul (MUNTEAN și col., 2007).
Piaţa plantelor medicinale este în plină dezvoltare în lume, tratamentele
naturiste fiind tot mai căutate. “Cererea este atât de mare, încât, momentan, nu există
cote la exportul de plante către ţările UE, care importă din China 80% din plantele
medicinale utilizate. Vor prefera oricând să importe din ţările membre, o şansă în plus
pentru România. Acum cultivăm în jur de 20 de specii de plante, restul fiind recoltate
din flora spontană, dezvoltată peste 80% în păduri. Specialiştii susţin că ar fi nevoie de
o “gardă a plantelor medicinale”, care să protejeze arealurile în care acestea se
dezvoltă. Unele ţări ca Ungaria, Republica Moldova sau Croaţia au ajuns să exporte
acum mai mult decât România, ţară cu tradiţie în acest domeniu. O dată cu
modificările climatice vom putea aclimatiza şi alte plante, aşa cum s-au dezvoltat şi în
ţările vecine (www.marketwatch.ro).
În contextul politic actual este încurajată înființarea și dezvoltarea de
întreprinderi mici, în mediul rural, care să valorifice potențialul uman local și să aducă
un plus de valoare resurselor locale. În acest context, cultivarea și valorificarea
superioară a plantelor medicinale este o oportunitate serioasă pentru dezvoltarea
comunităților rurale.
În acestă lucrare prezentăm rezultatele experimentale obţinute în cercetarea a 8
cultivare de gălbenele şi 4 de anghinare în condiţiile climatice ale anilor 2008 - 2010
din Câmpul experimental de la Jucu, jud. Cluj.
8
1. IMPORTAN ŢA CULTIV ĂRII ŞI VALORIFIC ĂRII PLANTELOR MEDICINALE
În acest capitol sunt prezentate importanța și utilizarea plantelor medicinale în
scop fitoterapeutic pe plan mondial și în țara noastră. De asemenea, este redată istoria
cultivării plantelor medicinale și răspândirea lor pe plan mondial și în țara noastră.
2. STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR, ÎN DOMENIUL CULTIV ĂRII ŞI VALORIFIC ĂRII SPECIILOR
CALENDULA OFFICINALIS L. ȘI CYNARA SCOLYMUS L.
În capitolul doi este redat stadiul actual al cercetărilor în domeniul cultivării și
valorificării speciilor Calendula officinalis L. și Cynara scolymus L. Pentru cele două
specii luate în studiu este descrisă: importanța, biologia, ecologia, soiurile, tehnologia
de cultură, semănatul, lucrările de îngrijire, boli dăunători și combatere, recoltarea,
condiționarea și producția.
3. OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR. CONDI ȚIILE PEDOCLIMATICE. MATERIALUL ȘI METODA DE LUCRU.
3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR
La gălbenele (Calendula officinalis L.)
A. Cercetări privind germina ţia, în diferite condiţii, ale seminţelor. � Determinarea capacităţii de germinaţie a diferitelor tipuri de “seminţe”
(fructe de tip achenă) identificate în fructificaţiile plantelor;
� Determinarea indicilor de germinaţie la seminţe de diferite vechimi (de 1, 2
și 3 ani).
B. Cercetări privind influen ţa fertilizării asupra elementelor de productivitate.
���� Determinarea taliei plantelor, a diametrului mediu şi a masei a 100
inflorescenţe proaspete pentru cele opt cultivare studiate la fiecare variantă
experimental și interpretarea statistică prin analiza varianței și testul Duncan.
C. Evaluarea comparativă a producţiei de materie primă vegetală la
cultivarele studiate în condiţiile experimentale aplicate. ���� Determinarea producţiilor de pe fiecare variantă experimentală, la fiecare
recoltare, şi intepretarea statistică prin analiza varianței și testul Duncan.
D. Stabilirea relațiilor între talia medie a plantelor și producție, între
masa a 100 de inflorescețe proapete și producție.
9
���� Relaţiile dintre masa a 100 de inflorescenţe proaspete şi producţie;
���� Relaţiile dintre talia medie a plantelor şi producţie.
E. Determinarea cantitativă a principiilor active din materia prim ă
vegetală și a producției de materie primă la hectar. ���� Determinarea concentraţiei carotenoidelor (exprimată în α-caroten),
concentraţia flavonoidelor (exprimată în rutozidă) şi conţinutul în fenilpropani
(exprimat în % acid cafeic), din Calendulae flos prin metode spectrofotometrice;
���� Determinarea producției de principii active la hectar.
F. Calculul economic al eficienţei cultivării celor opt cultivare în variantele experimentale stabilite.
� Calculul economic privind eficiența cultivării celor opt cultivare studiate,
în diferitele variante experimentale. Se va face “Analiza Cost-Beneficiu” pentru
fiecare cultivar, la fiecare variantă de fertilizare, pentru fiecare din cei trei ani
experimentali. În final se va prezenta: profitul şi rata rentabilităţii pentru fiecare
cultivar, în funcţie de condiţiile de cultivare. La anghinare (Cynara scolymus L.)
A. Cercetări privind influen ţa fertilizării asupra elementelor de
productivitate la cele patru cultivare. � Determinarea taliei medii a plantelor, a numărului mediu de frunze, a
lungimii şi lăţimii celor mai mari frunze pentru cele patru cultivare studiate la fiecare
variantă experimentală și interpretarea statistică a datelor prin analiza varianței și
testul Duncan.
B. Evaluarea comparativă a producţiei de materie primă vegetală la cultivarele studiate în condiţiile experimentale aplicate.
� Determinarea producţiilor de pe fiecare variantă experimentală, la fiecare
recoltare, şi intepretarea statistică prin analiza varianței și testul Duncan.
C. Stabilirea relațiilor între talia medie a plantelor și producție și între
numărul mediu de frunze și producție la anghinare � Relaţiile dintre numărul mediu de frunze şi producţie;
� Relaţiile dintre talia medie a plantelor şi producţie.
D. Determinarea cantitativă a principiilor active din materia prim ă
vegetală la anghinare și a producției de materie primă la hectar. ���� Determinarea concentraţiei în derivaţi fenilpropanici (exprimată în % acid
cafeic) şi conţinutul în flavonoide (% rutozidă) la Cynarae folium L.;
���� Determinarea producției de principii active la hectar.
E. Calculul economic al eficienţei cultivării celor patru cultivare studiate
în variantele experimentale stabilite.
10
� Se vor efectua calculele economice privind eficiența cultivării celor patru
cultivare studiate, în diferitele variante experimentale. Se va face “Analiza Cost-
Beneficiu” pentru fiecare cultivar, la fiecare variantă de fertilizare, pentru fiecare din
cei trei ani experimentali. În final se va prezenta: profitul şi rata rentabilităţii pentru
fiecare cultivar în funcţie de condiţiile cultivare.
3.2. CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU
DESFĂȘURAT CERCETĂRILE Cercetările au fost efectuate în Câmpul experimental al USAMV Cluj-Napoca,
de la Jucu judeţul Cluj, în perioada 2008 - 2010.
3.2.1. Condiţiile de sol din câmpul de cercetare de la Jucu Solul din câmpul de experienţe de la Jucu este de tip Faeoziom argic - stagnic
(cernoziom argiloiluvial, slab-moderat pseudogleizat în adâncime).
Câmpul este amplasat pe terasa veche a Someşului Mic, cu panta de 7-10%.
Reacţia solului este slab acidă, aprovizionarea în humus e bună, foarte bună cu azot
total, foarte slabă cu fosfor mobil şi bună cu potasiu.
3.2.2. Condiţiile climatice ale anilor 2008 - 2010 de la Jucu În anul 2008 media anuală a temperaturii anului a fost de 10,710C , mai mare
cu 2,410C decât media multianuală; în 2009° a fost cu 2,80C mai mare decât media
multianuală, iar în 2010 mai mare decât media multianuală 2,90C. Din punct de vedere al precipitațiilor, anul 2008 a fost foarte secetos,
înregistrându-se un deficit anual al precipitaţiilor de 149,7 mm; anul 2009 a fost
excesiv de secetos, cu un deficit de 249,6 mm faţă de media multianuală, iar 2010 a
fost foarte ploios, cu un excedent de 83,2 mm faţă de media multianuală.
3.3. FACTORII ŞI GRADUĂRILE EXPERIMENTALE
Cercetările noastre s-au desfăşurat la două specii de plante medicinale –
Calendula officinalis L. şi Cynara scolymus L. La fiecare din acestea s-au instalat câte
o experienţă bifactorială.
Factorii şi graduările experimentale sunt prezentate în continuare.
La gălbenele (Calendula officinalis L)
Factorul a – Fertilizare.
a1 – Nefertilizat (F0);
a2 – 20 t/ha gunoi de grajd fermentat (F20);
a3 – 40 t/ha gunoi de grajd fermentat (F40).
Factorul b – Cultivarul
b1 – Petrana;
11
b2 – Populaţia Cluj 2;
b3 – de Novi Sad;
b4 – Agrosel 696;
b5 – Starsem 922;
b6 – Belezza del Pacifico;
b7 – Diana;
b8 – Natali.
La anghinare (Cynara scolymus L.) Factorul a – Fertilizare
a1 – Nefertilizat (F0);
a2 – 20 t/ha gunoi de grajd fermentat (F20);
a3 – 40 t/ha gunoi de grajd fermentat (F40).
Factorul b – Cultivarul
b1 – Unirea;
b2 – Violet;
b3 – Agrosel 656;
b4 – de Chişinău.
Factorul c – Desimea.
c1 – 70 x 40 cm (3,57 pl/mp) (D40);
c2 - 70 x 60 cm (2,38 pl/mp) (D60).
Număr de repetiţii: 4. Metoda de aşezare: metoda blocurilor. Suprafaţa unei
parcele experimentale: 10 mp. Tehnologia de cultivare: ecologică (lucrări manuale +
mecanice).
Amplasarea experienţelor s-a făcut în Câmpul de cercetare al Facultăţii de
Agricultură a USAMV Cluj, de la Jucu, în perioada 2008-2010.
3.4. MATERIALUL ȘI METODELE DE LUCRU
3.4.1 Materialul folosit Pentru realizarea obiectivelor propuse am înfiinţat experienţele folosind 8
cultivare de gălbenele (Calendula officinalis L.) şi 4 de anghinare (Cynara scolymus
L.).
Cultivarele de gălbenele au fost:
1. Petrana – soi creat la USAMV Bucureşti şi omologat în anul 1990;
2. Cluj 2 – populaţie de la USAMV Cluj-N.;
3. Novi Sad – populaţie de la Facultatea de Agronomie a Universităţii din Novi Sad;
4. Agrosel 696 – populaţie achiziţionată din comerţ;
5. Starsem 922 - populaţie achiziţionată din comerţ;
12
6. Belezza del Pacifico - populaţie achiziţionată din comerţ;
7. Diana – soi din Republica Moldova;
8. Natali – soi din Republica Moldova.
Cultivarele de anghinare au fost:
1. Unirea – soi românesc, omologat în anul 1993;
2. Violet – soi italian;
3. Agrosel 656 – cultivar din comerţ;
4. de Chişinău – cultivar din Republica Moldova.
3.4.2. Metodica experimentală
Variantele experimentale la gălbenele s-au înfiinţat prin semănat direct,
manual, la 21.04.2008, 8.04.2009, respectiv la 4.05.2010, la distanţa de 70 cm între
rânduri.
Fiecare cultivar s-a semănat în 4 repetiţii a câte 25 mp. Răsărirea plantelor a
avut loc la aprox. 3 săptămâni după semănat, la 28.04.2010 respectiv 18.05.2010.
Determinarea germinaţiei seminţelor de gălbenele s-a efectuat conform
metodologiei în vigoare (SR 1634/99), care se aplică şi în cadrul laboratoarelor de
controlul calităţii seminţelor.
În timpul vegetaţiei s-au efectuat o serie de determinări biometrice, la
cultivarele de gălbenele, cum ar fi: măsurarea taliei medii a plantelor, a diametrului
mediu al inflorescenţelor, a masei a 100 de inflorescenţe, a producţiei de inflorescenţe
şi a randamentului de uscare. Determinările s-au efectuat la 30 plante medii din fiecare
parcelă experimentală.
La anghinare semănatul s-a efectuat manual în cuiburi (2-3 seminţe/cuib) la
data de 1.05.2008, 14.04.2009 şi 11.05.2010. Răsărirea plantelor a avut loc, în medie,
după 18 zile. Distanţele de semănat au fost de 70x40 cm (3,57 pl/mp), respectiv 70x60
cm (2,38 pl/mp), conform protocolului de cercetare.
Experienţa s-a amplasat în 4 repetiţii a câte 10 mp. Determinările biometrice
(măsurarea taliei medii a plantelor, lungimea și lățimea frunzei frunzei celei mai mari,
a numărului mediu de frunze și determinarea producției de frunze proaspete) s-au
efectuat la 10 plante medii din fiecare parcelă experimentală. Recoltarea s-a făcut
manual, cu secera, de două ori (17 iul. și 10 oct.) în 2008, de trei ori (15 iul., 1 sept. și
15 oct.) în 2009 şi de două ori (15 iul. și 30 sept.) în 2010.
Determinarea cantitativă a principiilor active din materia primă vegetală
recoltată de de la gălbenele şi anghinare s-a efectuat în laboratoarele disciplinei de
Farmacognozie din cadrul Facultăţii de Farmacie a UMF «Iuliu Haţieganu» Cluj-
13
Napoca. La recoltarea de la Jucu, s-au prelevat probe medii din fiecare parcelă
experimentală şi s-au predat colegilor de la UMF. Probele s-au uscat la umbră.
La Calendulae flos s-a determinat concentraţiile de carotenoide (mg/100 g), de
flavonoide (exprimată în % rutozidă) şi de fenilpropani (exprimată în % acid cafeic).
La Cynarae folium s-au determinat concentraţiile în derivaţi fenilpropanici
(exprimată în % acid cafeic) şi în flavonoide (exprimată în % rutozidă).
Interpretarea rezultatelor , atât cele biometrice, cât şi cele de producţie şi
conţinut în prncipii active, s-au făcut prin analiza varianţei, testul Duncan şi respectiv
prin programul de calcul statistic bifactorial « ANOVA» de la disciplina de Tehnică
experimentală din USAMV Cluj-Napoca.
Indicatorii de eficienţă economică s-au calculat pentru a pune în evidenţă
eficienţa fertilizării solului cu îngrășăminte organice şi valoarea cultivarelor
experimentate, din punct de vedere al producţiei.
Eficienţa economică s-a stabilit prin calculul următorilor indicatori economici:
• producţia realizată la hectar – s-a luat în calcul producţia de inflorescențe
(gălbenele) și de frunze (anghinare) uscate obţinută în anii 2008 - 2010;
• valoarea producției – a fost calculată pe baza producţiei de inflorescențe
(gălbenele), respectiv frunze (anghinare) uscate şi a preţului mediu de vânzare; V = Qt * Pv, unde:
V – valoarea producţiei comerciale;
Pv – preţul de vânzare pe kilogram;
• preţul mediu de valorificare – reprezintă preţul mediu al pieţei pentru
inflorescențele de gălbenele, respectiv frunze de anghinare din fiecare an;
• costul de producţie - este unul din indicatorii ce caracterizeză activitatea
economică dintr-o fermă agricolă.
• costul pe unitate de produs reprezintă expresia bănească a tuturor
consumurilor de muncă vie şi materializată efectuate în fermă pe unitatea de produs
(per kilogram de inflorescențe).
• produsul brut se obţine prin însumarea valorii producţiei cu cea a
subvenţiilor în cadrul bugetului culturii şi la calculaţia pe hectar.
• marja brută – reprezintă diferența între produsul brut (PB) obţinut şi
cheltuielile directe proporţionale (ChDP), care se mai numesc și variabile, pe unitatea
de suprafață.
• modificarea marjei brute (%) – reprezintă raportul procentual dintre marja
brută şi marja brută martor (F0);
14
• modificarea costului pe unitate de produs (%) – reprezintă raportul
procentual dintre costul pe unitate de produs şi costul pe unitate de produs martor
(F0);
• modificarea producției (%) – reprezintă raportul procentual dintre numărul
de unităţi produs și numărul de unităţi produs martor;
• profit impozabil rezultat ca diferenţă dintre valorea producţiei şi cheltuielile
totale aferente culturii respective;
• profitul net + subvenţii ce reprezintă contravaloarea profitului impozabil
minus impozitele şi taxele la care se adaugă valoarea subvenţiei
• rata profitului impozabil se exprimă în % şi se calculează prin raportarea
profitului impozabil la cheltuielile
• rata profitului net + subvenţii , prin raportarea profitului net + subvenţii la
cheltuielile pentru producţia principală.
• profitul brut – s-a calculat ca diferenţă între valoarea producţiei şi cheltuielile totale de producţie;
• rata profitului – reprezintă raportul procentual între profitul unitar şi costul
de producţie. Reflectă profitul obţinut la 100 de lei cheltuiţi;
În aprecierea generală a eficienţei activităţii economice este de mare utilitate
categoria “rentabilitate” (profitabilitate) definită prin capacitatea agenţilor economici
de a produce profit. Mărimea profitului reprezintă expresia absolută a rentabilităţii. În
valori relative ea se exprimă prin rata rentabilităţii.
4. REZULTATE OBȚINUTE LA G ĂLBENELE (CALENDULA OFICINALIS L.)
4.1. REZULTATE PRIVIND BIOLOGIA PLANTELOR DE GĂLBENELE
4.1.1. Rezultate privind germinația semințelor de diferite vechimi Determinarea germinaţiei „seminţelor” (fructe de tip achenă) de gălbenele la 3
probe, recoltate în cei 3 ani experimentali (2008-2010), s-a efectuat la sfârşitul lunii
mai-începutul lunii iunie 2011. Punerea la germinat a seminţelor de gălbenele s-a
făcut în 27.05.2011. Din rezultatele obţinute constatăm că energia germinativă este
cea mai mare la seminţele cu o vechime de 3 ani (din recolta 2008) şi mult mai mică la
seminţele mai proaspete. Diferenţa faţă de media celor 3 ani este foarte semnificativ
pozitivă la recolta 2008 şi foarte semnificativ negativă la ceilalţi doi ani.
Capacitatea germinativă a fost mai ridicată la seminţele mai proaspete (anii
2009 şi 2010) faţă de seminţele din recolta 2008, cu diferenţe distinct semnificativ
15
pozitive la recoltele 2009 şi 2010. Prin testul Duncan se constată diferențe
semnificative în ceea ce privește capacitatea germinativă.
4.1.2. Rezultate privind talia plantelor Datele privind influența fertilizării asupra taliei medii a plantelor de gălbenele,
ca medie a anilor 2008-2010, sunt redate în figura 4.1.2.1. Se constată diferenţe distict semnificative faţă de F0 în ceea ce priveşte talia medie a plantelor la F20, excepţie făcând cultivarul Agrosel 696 unde diferenţa e semnificativă şi cultivarul Belezza del Pacifico cu difereţă nesemnificativă. La F40 diferenţele sunt foarte semnificative faţă de F0 la toate cultivarele.
6,33***
6,67***
6,00***
7,33***8,67***
9,00***
7,67***7,67***
3,00**
3,00**3,33**
2,00*3,00** 1,33−
3,33** 3,00**
Mt
Mt
Mt
Mt
Mt
Mt
MtMt
64
69
74
79
84
89
Petrana Cluj 2 Novi Sad Agrosel 696 Starsem 922 Belezza delPacifico
Diana Natali
F0
F20
F40
Cultivarul
Fertiliuzarea
DL (p 5%) = 1,99; DL (p 1%) = 2,64; DL (p 0,1%) = 3,43.
Fig. 4.1.2.1. Influenţa fertilizării asupra taliei plantelor la cultivarele de gălbenele (Jucu, media 2008-2010)
În figura 4.1.2.2. sunt redate rezultatele privind influența cultivarelor asupra
taliei, ca medie a anilor 2008-2010. Diferențe foarte semnificative față de martor (Petrana) se observă la toate
cultivarele, excepţie făcând cultivarul Diana unde diferenţa este distict semnificativă. Făcând analiza prin metoda comparaţiilor multiple (testul Duncan) se constată
diferenţe semnificative între cultivare, excepţie făcând Novi Sad şi Natali, Agrosel 696 şi Belezza care au aproximativ aceeaşi talie a plantelor.
Ta
lia
me
die
a p
lan
telo
r (c
m)
16
DL( 5%) = 1,14; DL( 1%) = 1,50; DL( 0,1%) = 1,93 DS5% = 1,14 - 1,33
2,78***C
1,56**B
17,33***F
15,44***E
17,00***F
3,33***;C
5,78***D
MtA
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Petrana
Cluj 2
Novi Sad
Agrosel 696
Starsem 922
Belezza del Pacifico
Diana
Natali
Cul
tivar
ul .
Talia medie a plantelor (cm)
Fig 4.1.2.2. Talia plantelor la cultivarele de gălbenele (Jucu, media 2008-2010)
4.1.4. Rezultate privind masa a 100 de inflorescenţe Masa a 100 de inflorescenţe de gălbenele este un indicator important privind
mărimea inflorescenţelor. Acesta a fost determinat la toate cele 8 cultivare de gălbenele, în celei trei condiţii de fertilitate a solului, în anii 2008-2010.
Datele privind influența fertilizării asupra masei a 100 de inflorecențe de gălbenele, ca medie a anilor 2008-2010, sunt redate în figura 4.1.4.1.
Media celor trei ani experimentali ne indică o situaţie similară, adică la F20 nu sunt diferenţe semnificative faţă de F0 în ce priveşte masa a 100 de inflorescenţe, iar la F40 faţă de F0 diferenţele sunt nesemnificative, excepție făcând cultivarul Petrana și Belezza del Pacifico cu diferențe distict semnificative și cultivarul Agrosel 696 cu o diferență semnificativă față de martor.
Sinteza rezultatelor experimentale privind influenţa celor 8 cultivare asupra masei a 100 de inflorescențe la gălbenele prin analiza varianței și metoda comparaţiilor multiple (testul Duncan), ca medie a anilor 2008-2010 e redată în figura 4.1.4.2.
17
35,00**
23,33−
19,00− 28,33*25,00−
35,00**
15,00− 13,33−
11,67−
16,67−
8,33−18,33− 5−
23,33−
6,67− 6,67−
Mt
Mt
Mt MtMt
Mt
Mt Mt
220
270
320
370
Mas
a m
edie
a 1
00
de
inflo
resc
ențe
(g
)
Petrana Cluj 2 Novi Sad Agrosel696
Starsem922
Belezzadel
Pacifico
Diana Natali
F0
F20
F40
Cultivarul
Fertilizarea
DL (p 5%) = 25,70; DL (p 1%) = 34,07; DL (p 0,1%) = 44,13.
Fig. 4.1.4.1. Influența fertilizării asupra masei medii a 100 inflorescențe la cultivarele de gălbenele (Jucu, media 2008-2010)
DL( 5%) = 14,92; DL( 1%) = 19,69; DL( 0,1%) = 25,34 DS5% = 15,00 - 17,41
36,11***B
33,33***B
80,56***DE
66,11***CD
60,00***C
53,56***C
86,11***E
MtA
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Petrana
Cluj 2
Novi Sad
Agrosel 696
Starsem 922
Belezza del Pacifico
Diana
Natali
Cu
ltiva
rul
Masa medie a 100 inflorescențe (g)
Fig. 4.1.4.2. Masa medie a 100 de inflorescențe la cultivarele de gălbenele (Jucu, media 2008-2010)
18
Valorile medii ale celor trei ani experimentali, calculate prin analiza varianței, duce la constatarea că diferențele sunt foarte semnificativ pozitive la toate cultivarele în ceea ce privește masa a 100 de inflorescențe față de martor (soiul Petrana). Diferențe nesemnificative, în ceea ce privește masa a 100 de inflorescențe, interpretate prin testul Duncan, se constată între mediile celor 3 ani ale cultivarelelor Novi Sad, Agrosel 696 și Starsem 922, între Starsem 922 și Belezza del Pacifico și Cluj 2 și Belezza del Pacifico.
4.2. REZULTATE PRIVIND PRODUCŢIA DE INFLORESCENŢE
LA GĂLBENELE Producţia de inflorescenţe uscate la cele opt cultivare studiate în condiţii
diferite de fertilizare, în anii 2008-2010, este cel mai important parametru pentru aprecierea comportării acestora în condiţiile pedoclimatice de la Jucu, Cluj.
Datele privind influența fertilizării asupra producției de inflorescențe uscate, ca medie a anilor 2008-2010, sunt redate în figura 4.2.1. Toate cultivarele, au reacţionat foarte bine la fertilizare, diferenţele fiind foarte semnificative atât la fertilizarea cu 20 t/ha, cât şi la cea cu 40 t/ha comparativ cu martorul nefertilizat.
1563***
1793***
1583*** 1653***1707***
1803***
1617*** 1643***
897***
1093***
917***
950*** 950***
1027***
837*** 900***
Mt
Mt
MtMt
MtMt
Mt Mt
1.000
1.100
1.200
1.300
1.400
1.500
1.600
Pro
ducți
a de
inflo
resc
ențe
(kg)
Petrana Cluj 2 Novi Sad Agrosel696
Starsem922
Belezzadel
Pacifico
Diana Natali
F0
F20
F40
Cultivarul
Fertilizarea
DL (p 5%) = 34,70; DL (p 1%) = 45,99; DL (p 0,1%) = 59,58.
Fig 4.2.1. Influenţa fertilizării asupra producţiei de inflorescenţe la cultivarele de gălbenele (Jucu, media 2008-2010)
19
În figura 4.2.2. sunt redate rezultatele experimentale privind influența celor opt cultivare asupra producției, ca medie a anilor 2008-2010. La toate cultivarele s-au obținut producții mai mari față de martor cu diferențe foarte semnificative. Analiza prin testul Duncan relevă constatarea că sunt diferențe semnificative între cultivare în ceea ce privește producția de inflorescențe. Între Novi Sad, Diana și Natali și între Cluj2 și Belezza del Pacifico s-au realizat aproximativ aceleași producții.
DL( 5%) = 20,11; DL( 1%) = 26,54; DL( 0,1%) = 34,15 DS5% = 20,21 - 23,45
MtA
1019***E
363***B
634***C
812***D
1107***E
361***B
331***B
1.100 1.150 1.200 1.250 1.300 1.350 1.400 1.450
Petrana
Cluj 2
Novi Sad
Agrosel 696
Starsem 922
Belezza del Pacifico
Diana
Natali
Cu
ltiva
rul
Producția de inflorescențe (kg)
Fig 4.2.2. Producția de inflorescențe la cultivarele de gălbenele (Jucu, media anilor 2008-2010)
4.5. REZULTATE PRIVIND COMPOZIȚIA CHIMICĂ A INFLORESCENȚELOR
ȘI PRODUCȚIA DE PRINCIPII ACTIVE LA HECTAR
Din Calendulae flos uscate s-au analizat şi determinat, în anul 2008, din punct de vedere cantitativ, fenilpropanii, flavonoidele şi carotenoidele. După identificarea conţinutului în principii active pentru fiecare cultivar în cele trei variante de fertilizare s-a exprimat conţinutul de principii active la hectar. În figura 4.5.1. sunt redate producțiile de carotenoide (kg) la hectar influenţate de fertilizarea cu gunoi de grajd. Producția de carotenoide este cea mai mare la fertilizarea cu 40 t/ha gunoi de grajd (F40). Dintre cultivarele, cele mai mari valori au fost determinate la: Cluj 2 (0,95 kg/ha la F0, 1,11 kg/ha la F20 și 1,17 kg/ha la F40), Novi Sad (0,88 kg/ha la F0, 0,92 kg/ha la F20 și 0,94 kg/ha la F40), Starsem 922 (0,84 kg/ha la F0, 0,91 kg/ha la F20 și 0,99 kg/ha la F40) și Diana (0,84 kg/ha la F0, 0,91 kg/ha la F20 și 1.01 kg/ha la F40).
20
F0
F20
F400
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
PetranaCluj 2
Novi SadAgrosel
696 Starsem 922 Belezza
del Pacifico
DianaNatali
0,710,95
0,88
0,68 0,84
0,72 0,840,82
0,67
1,11
0,92
0,690,91
0,82 0,910,87
0,77
1,17
0,94
0,780,99
0,89 1,01
0,93
(kg/ha)
Fig. 4.5.1. Producția de carotenoide (kg/ha) la gălbenele (Jucu, 2008) 4.6. REZULTATE PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ LA GĂLBENELE
Eficienţa economică a fost urmărită la toate cele opt cultivare cultivate, pentru
cele trei variante de fertilizare. Calculul eficienţei economice s-a efectuat folosind producţiile de gălbenele obţinute în anii 2008-2010, în cele trei agrofonduri (F0, F20 şi F40). Nivelul indicatorilor de eficiență economică, medie a anilor 2008- 2010, este redat în tabelul 4.6.1.
În cazul cultivarului Petrana, s-au obținut producții mai ridicate față de varianta F0, cu 149 kg/ha la F20 și 260 kg/ha la varianta F40, fapt ce a determinat valori ale producției, superioare celei obținute la F0 cu 1.477 lei/ha la F20 și 2.559 lei/ha la F40. La varianta F40, profitul impozabil este mai mare cu 1.088 lei/ha față de F0, cu rata rentabilității de 42,02%, adică la 100 de lei cheltuiți se obține un profit impozabil de 42,02 lei.
Producțiile obținute la Cluj 2, variază între 1.243 kg/ha și 1.541 kg/ha, fapt ce a determinat valori ale producției cuprinse între 12.364 lei/ha și 15.305 lei/ha, în funcție de varianta de fertilizare. Cea mai mare rată a rentabilității profitului impozabil s-a obținut la varianta F40 (47,59%), urmată de F20 (45,66%) și F0 (41,79%).
21
Tabelul 4.6.1. Indicatorii eficien ței economice la cultivarea gălbenelelor
(Jucu, media 2008-2010)
Cultivarul Fertilizarea Producția
kg/ha
Valoarea producției
lei/ha
Cheltuieli totale lei/ha
Profitul Rata rentabilității
Impozabil lei/ha
Net + subvenție
lei/ ha
Profitul impozabil
%
Profitul net + subvenție
%
Petrana
F0 1.097 10.912 8.014 2.898 2.917 36,16 36,40
F20 1.246 12.389 8.872 3.517 3.437 39,64 38,74
F40 1.357 13.471 9.485 3.986 3.831 42,02 40,39
Cluj 2
F0 1.243 12.364 8.720 3.644 3.544 41,79 40,64
F20 1.425 14.170 9.728 4.442 4.214 45,66 43,32
F40 1.541 15.305 10.370 4.935 4.628 47,59 44,63
Novi Sad
F0 1.155 11.495 8.297 3.198 3.169 38,54 38,19
F20 1.308 13.004 9.163 3.841 3.709 41,92 40,48
F40 1.419 14.086 9.777 4.309 4.103 44,07 41,97
Agrosel 696
F0 1.194 11.882 8.494 3.388 3.329 39,89 39,19
F20 1.353 13.449 9.389 4.060 3.893 43,24 41,46
F40 1.470 14.597 10.021 4.576 4.327 45,66 43,18
Starsem 922
F0 1.221 12.147 8.617 3.530 3.448 40,97 40,01
F20 1.379 13.714 9.502 4.212 4.021 44,33 42,32
F40 1.505 14.948 10.201 4.747 4.470 46,53 43,82
Belezza del
Pacifico
F0 1.261 12.538 8.880 3.658 3.556 41,19 40,05
F20 1.432 14.235 9.757 4.478 4.245 45,90 43,51
F40 1.561 15.504 10.464 5.040 4.717 48,17 45,08
Diana
F0 1.157 11.513 8.306 3.207 3.177 38,61 38,25
F20 1.297 12.885 9.107 3.778 3.657 41,48 40,16
F40 1.427 14.163 9.824 4.339 4.128 44,17 42,02
Natali
F0 1.147 11.411 8.268 3.143 3.123 38,01 37,77
F20 1.297 12.893 9.107 3.786 3.663 41,57 40,22
F40 1.421 14.109 9.805 4.304 4.098 43,90 41,80
În figura 4.6.1. este redată situaţia profitului obţinut la cultivarea gălbenelelor, media anilor 2008-2010. Cel mai mare profit net a fost obținut de cultivarul Belezza del Pacifico (3,69 mii lei/ha), urmat de Cluj 2 (3,65 mii lei/ha) şi Starsem 922 (3,50 mii lei/ha).
22
Fig.4.6.1. Situaţia profitului obţinut la cultivarea gălbenelelor,
(Jucu, media 2008-2010) Menţionăm că preţul exprimat la valorificarea inflorescenţelor de gălbenele
este cel pentru producţia convenţională, deşi cultivarea s-a făcut după principii ecologice. Preţul pentru producţia de gălbenele ecologice ar fi cu min. 30% mai mare, aşa că şi profitul net ar fi, corespunzător, mai mare. De asemenea, Ministerul Agriculturii din ţara noastră acordă cultivatorilor ecologici de plante medicinale, în anul 2011, subvenţii de 270 € la hectar.
5. REZULTATE OBȚINUTE LA ANGHINARE ( CYNARA SCOLYMUS L.)
5.1. REZULTATE PRIVIND BIOLOGIA PLANTELOR DE ANGHINARE 5.1.1. Rezultate privind talia plantelor
Conform protocolului de cercetare, în fiecare din cei trei ani experimentali (2008-2010) s-au efectuat măsurători pentru stabilirea taliei plantelor de anghinare în fiecare parcelă experimentală.
În tabelul 5.1.1.1. sunt centralizate şi interpretate statistic (prin analiza varianţei) datele privind influenţa fertilizării la două desimi diferite (3,57 pl/mp, respectiv 2,38 pl/mp) asupra taliei medii a plantelor de anghinare la cele patru cultivare. Media celor trei ani experimentali, la varianta F20, relevă diferențe distict semnificative făță de F0 asupra taliei medii a plantelor, la desimea de 3,57 pl/mp, la cultivarul Violet și de Chișinău și foarte semnificative la desimea de 2,38 pl/mp, la cultivarul de Chișinău.
Analiza comparativă a taliei plantelor la cele patru cultivare de anghinare prin
analiza varianței și metoda comparaţiilor multiple (testul Duncan) e redată în figura
23
5.1.1.1. La toate cultivarele talia medie este mai mică față de martor cu diferențe
foarte semnificative. Prin metoda comparaţiilor multiple (testul Duncan) se constată
diferenţe semnificative între cultivare, în ceea ce privește talia medie a plantelor.
Aproximativ aceeași talie a fost determinată la cultivarele Vilolet și Agrosel 656.
Tabelul 5.1.1.1. Influen ţa fertilizării la două desimi diferite asupra taliei medii a plantelor de
anghinare (Jucu, media 2008-2010)
Desimea plantelor (pl/mp)
Fertilizarea cu gunoi de
grajd
Cultivarul
Unirea Violet Agrosel 656 De Chişinău
Talia (cm)
Diferența (cm) și Semnif.
Talia (cm)
Diferența (cm) și Semnif.
Talia (cm)
Diferența(cm) și Semnif.
Talia (cm)
Diferența (cm) și Semnif.
3,57 (D40)
F0 (Mt) 41,83 - 27,25 - 34,33 - 35,75 -
F20 45,50 3,67* 31,75 4,50** 35,67 1,33− 40,17 4,42**
F40 50,17 8,33*** 45,83 18,58*** 36,50 2,17− 42,17 6,42***
2,38 (D60)
F0 (Mt) 48,42 - 30,83 - 39,08 - 37,83 -
F20 50,58 2,17− 34,67 3,83* 39,58 0,50− 44,83 7,00***
F40 54,67 6,25*** 51,50 20,67*** 43,75 4,67** 46,42 8,58***
DL (p 5%) = 3,28; DL (p 1%) = 4,37; DL (p 0,1%) = 5,72.
DL( 5%) = 1,25; DL( 1%) = 1,65; DL( 0,1%) = 2,12 DS5% = 1,25 - 1,36
MtC
-11,56000
A
-10,38000
A
-7,33000
B
0 10 20 30 40 50 60
Unirea
Violet
Agrosel 656
de Chiș inău
Cu
ltiva
rul
.
Talia medie a plantelor (cm)
Fig. 5.1.1.1. Talia medie a plantelor de anghinare (Jucu, media 2008-2010)
24
5.1.2. Rezultate privind numărul mediu de frunze În tabelul 5.1.2.1. sunt centralizate şi interpretate statistic (prin analiza
varianţei) datele privind influenţa fertilizării la două desimi diferite (3,57 pl/mp,
respectiv 2,38 pl/mp) asupra numărului mediu de frunze la patru cultivare de
anghinare, ca medie a anilor 2008-2010.
Din media celor trei ani experimentali se observă diferențe foarte semnificative
față de martor (F0), la varianta F20 și F40, la desimea de 3,57 pl/mp, la cultivarul
Agrosel 656 și la varianta F40, la desimea de 2,38 pl/mp, la Unirea. La varianta F20
față de F0 se constată diferențe distict semnificative la desimea 3,57 pl/mp la
cultivarul Violet și la desimea de 2,38 pl/mp la toate cultivarele.
Diferențe distict semnificative față de F0 se constată și la varianta F40, la
desimea 2,38 pl/mp la cultivarele Agrosel 656 și de Chișinău.
Analiza comparativă a numărului mediu de frunze la cele patru cultivare de
anghinare prin analiza varianței și metoda comparaţiilor multiple (testul Duncan) e
redată în figura 5.1.2.1., medie a anilor 2008-2010.
Făcând media celor trei ani experimentali, se constată diferențe semnificative în
ceea ce privește numărul mediu de frunze la cele patru cultivare de anghinare.
Aproximativ același număr mediu de frunze s-a determinat la cultivarele Violet și
Agrosel 656.
Tabelul 5.1.2.1. Influen ţa fertilizării la două desimi diferite asupra numărului mediu de frunze la
anghinare (Jucu, media 2008-2010)
Desimea plantelor (pl/mp)
Fertilizarea cu gunoi de
grajd
Cultivarul
Unirea Violet Agrosel 656 De Chişinău
Nr. frunze
Diferența și
Semnif.
Nr. frunze
Diferența și
Semnif.
Nr. frunze
Diferența și
Semnif.
Nr. frunze
Diferența și
Semnif.
3,57 (D40)
F0 (Mt) 7,75 - 6,58 - 5,50 - 6,58 -
F20 7,58 -0,17− 7,67 1,08** 6,92 1,42*** 6,58 -
F40 8,50 0,75* 6,67 0,08− 7,67 2,17*** 6,58 -
2,38 (D60)
F0 (Mt) 7,50 - 7,67 - 7,50 - 6,58 -
F20 8,58 1,08** 8,67 1,00** 8,67 1,17** 7,75 1,17**
F40 9,58 2,08*** 8,58 0,92* 8,58 1,08** 7,58 1,00**
DL (p 5%) = 0,70; DL (p 1%) = 0,94; DL (p 0,1%) = 1,22
25
DL( 5%) = 0,28; DL( 1%) = 0,37; DL( 0,1%) = 0,48 DS5% = 0,28 - 0,31
-1,31000
A
-0,78000
B
-0,61000
B
MtC
6 6,5 7 7,5 8 8,5
Unirea
Violet
Agrosel 656
de Chișinău
Cul
tivar
ul
Numărul mediu de frunze (nr)
Fig. 5.1.2.1. Numărul mediu de frunze la anghinare (Jucu, media 2008-2010)
5.2. REZULTATE PRIVIND PRODUCŢIA DE FRUNZE LA ANGHINARE
Centralizare şi interpretarea statistică (prin analiza varianţei) a datelor privind
influenţa fertilizării la două desimi diferite (3,57 pl/mp, respectiv 2,38 pl/mp) asupra
producție de frunze prospete la patru cultivare de anghinare, ca medie a anilor 2008-
2010 e redată în tabelul 5.2.1.
Din valorile medii ale celor trei ani experimentali se constată diferențe foarte
semnificative la varianta F20 față de varianta nefertilizată F0, la desimea de 3,57
pl/mp la cultivarul Unirea și Agrosel 656. Asemenea diferențe foarte semnificative
față de varianta nefertilizată F0 se observă la varianta fertilizată cu 40 t/ha gunoi de
grajd, la ambele desimi, la cultivarele Unirea, Violet și Agrosel 656.
Sinteza rezultatelor experimentale privind influenţa celor patru cultivare asupra
producției de frunze uscate, ca medie a anilor 2008-2010, prin analiza varianței și
metoda comparaţiilor multiple (testul Duncan) e redată în figura 5.2.1.
Din media celor trei ani experimentali se constată, prin analiza varianței,
diferențe foarte semnificativ negative în ceea ce privește producția de frunze uscate
față de martor (soiul Unirea) la toate cultivarele.
Analizând producția de frunze uscate prin metoda comparațiilor multiple (testul
Duncan), se constată diferențe semnificative între cultivare.
26
Tabelul 5.2.1. Influen ţa fertilizării la două desimi diferite asupra producţiei de frunze uscate la
anghinare(Jucu, media 2008-2010)
Desimea plantelor (pl/mp)
Fertilizarea cu gunoi de
grajd
Cultivarul
Unirea Violet Agrosel 656 De Chişinău
Produc- ția (t)
Diferența (t) și
Semnif.
Produc- ția (t)
Diferența (t) și
Semnif.
Produc-ția (t)
Diferența(t) și
Semnif.
Produc-ția (t)
Diferența (t) și
Semnif.
3,57 (D40)
F0 (Mt) 4,12 - 3,49 - 2,74 - 2,35 -
F20 4,86 0,74*** 3,85 0,35− 3,57 0,83*** 2,86 0,51*
F40 5,65 1,53*** 4,26 0,77*** 3,86 1,12*** 2,73 0,38−
2,38 (D60)
F0 (Mt) 3,06 - 2,81 - 2,20 - 2,19 -
F20 3,65 0,59** 3,07 0,26− 2,71 0,51* 2,43 0,24−
F40 4,62 1,56*** 3,75 0,94*** 3,11 0,91*** 2,63 0,44*
DL (p 5%) = 0,40; DL (p 1%) = 0,53; DL (p 0,1%) = 0,69.
DL( 5%) = 0,16; DL( 1%) = 0,21; DL( 0,1%) = 0,27 DS5% = 0,16 - 0,17
-1,79000
A
-1,29000
B
-0,79000
C
MtD
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5
Unirea
Violet
Agrosel 656
de Chiș inău
Cu
ltiv
aru
l ,
Producția de frunze uscate (t)
Fig. 5.2.1. Producția de frunze uscate la anghinare (Jucu, media 2008-2010)
27
5.5. REZULTATE PRIVIND COMPOZIȚIA CHIMICĂ A FRUNZELOR
ȘI PRODUCȚIA DE CYNARAE FOLIUM LA HECTAR
Din Cynarae folium uscată s-au determinat derivații fenilpropanici şi
flavonoidele. Material vegetal utilizat a fost Cynarae folium, de la patru varietăţi de
anghinare: Unirea, Violet, Agrosel 656 și de Chișinău, recoltat în luna iulie 2008 din
câmpul experimental de la Jucu. Materialul vegetal uscat a fost conservat în condiţii
lipsite de lumină, căldură şi umiditate.
Prima analiza în principii active din Cynarae folium a fost conținutul de
derivați fenilpropanci (% acid cafeic).
Producţia totală, la hectar, de derivaţi fenilpropanici este redată în figura 5.5.1.
Producția de fenilpropani (kg) la hectar este cea mai mare la fertilizarea cu 40
t/ha gunoi de grajd (F40). Cele mai mari valori au fost determinate la soiul Unirea
(291 kg/ha la F0, 328 kg/ha la F20 și 379 kg/ha la F40).
F0
F20
F40
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Unirea
Violet
Agrosel 656
de Chişinău
291
238
188
163
328
253
234
191
379
279
254
184
(kg / ha)
Fig. 5.5.1. Producția de fenilpropani (kg/ha) la anghinare (Jucu, 2008)
A doua analiză în principii active din Cynarae folium a fost conținutul în
flavonoide (% rutozidă) în Cynarae folium.
Producţia totală de flavonoide este redată în figura 5.5.2
28
F0
F20
F40
0
50
100
150
200
UnireaViolet
Agrosel 656de Chişinău
144
116
93
81
163
124
115
95
188
136
124
91
(kg / ha)
Fig. 5.5.2. Producția de flavonoide (kg/ha) la anghinare (Jucu, 2008)
Asemenea derivaților fenilpropanici, producțiile cele mai mari de flavonoide s-
au obținut la varianta fertilizată cu 40 t/ha gunoi de grajd (F40). Cele mai mari valori
au fost determinate la soiul Unirea (144 kg/ha la F0, 163 kg/ha la F20 și 188 kg/ha la
F40).
Rezultatele obţinute se încadrează în limitele prevăzute de FR X la monografia
Cynarae folium: cel puţin 1% polifenoli totali şi cel puţin 0,35% flavonoide.
5.6. REZULTATE PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ LA ANGHINARE
Eficienţa economică a fost urmărită la toate cele patru cultivare de anghinare
cultivate, pentru cele trei variante de fertilitate a solului. Calculul eficienţei economice
s-a efectuat folosind producţiile de Cynarae folium obţinute în anii 2008-2010, în cele
trei agrofonduri (nefertilizat-F0, fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd-F20 și fertilizat cu
40 t/ha gunoi de grajd-F40).
Nivelul indicatorilor de eficiență economică realizați pe cele trei agrofonduri
(F0, F20 și F40), la cele patru cultivare de anghinare, medie a anilor 2008-2010, este
redat în tabelul 5.6.1.
În cazul soiului Unirea, s-au obținut producții mai ridicate față de varianta F0,
cu 663 kg/ha la F20 și 1.545 kg/ha la varianta F40, fapt ce a determinat valori ale
producției, superioare celei obținute la F0 cu 3.520 lei/ha la F20 și 8.201 lei/ha la F40.
29
La varianta F40, profitul impozabil este mai mare cu 5.062 lei/ha față de F0, cu rata
rentabilității de 96,87%, adică la 100 de lei cheltuiți se obține un profit impozabil de
96,87 lei.
Producțiile obținute la soiul Violet, variază între 3.152 kg/ha și 4.005 kg/ha,
fapt ce a determinat valori ale producției cuprinse între 16.640 lei/ha și 21.161 lei/ha,
în funcție de varianta de fertilizare. Cea mai mare rată a rentabilității profitului
impozabil s-a obținut la varianta F40 (81,94%), urmată de F20 (73,53%) și F0
(69,50%).
La cultivarul Agrosel, cel mai mare profit impozabil s-a obținut la F40 cu 3.248
lei/ha mai mare față de F0, o rată a rentabilității de 73,07%, urmat de F20, cu 2.144
lei/ha mai mare față de F0 și o rată a rentabilității de 67,16%, adică la 100 de lei
cheltuiți se obține un profit impozabil de 67,16 lei.
Şi la cultivarul De Chișinău s-a obținut cea mai mare producție la varianta F40,
mai mare cu 410 kg/ha față de F0 la F20 s-a obținut un profit impozabil mai mare cu
1.131 lei/ha față de F0, cu o rată a rentabilității de 55,61%. În schimb la F40, profitul
impozabil e mai mare cu 1.203 lei/ha față de F0 și o rată a rentabilității de 55,62%,
adică la 100 de lei cheltuiți se obține un profit impozabil de 55,62 lei.
Tabelul 5.6.1. Indicatorii eficien ței economice la cultivarea anghinarei,
(Jucu, media 2008-2010)
Cultivar Fertilizarea Producția kg/ha
Valoarea producției
lei/ha
Cheltuieli totale lei/ha
Profitul Rata rentabilit ății
Impozabil lei/ha
Net + subvenție
lei/ ha
Profitul impozabil
%
Profitul net +
subvenție %
Unirea F0 3.590 18.938 10.646 8.292 7.448 77,89 69,96
F20 4.253 22.458 12.046 10.412 9.229 86,44 76,61 F40 5.135 27.139 13.785 13.354 11.700 96,87 84,87
Violet F0 3.152 16.640 9.817 6.823 6.214 69,50 63,3 F20 3.457 18.257 10.521 7.736 6.981 73,53 66,35 F40 4.005 21.161 11.631 9.530 8.488 81,94 72,98
Agrosel 656
F0 2.470 13.037 8.511 4.526 4.285 53,18 50,35 F20 3.142 16.601 9.931 6.670 6.086 67,16 61,28 F40 3.485 18.413 10.639 7.774 7.013 73,07 65,92
De Chișinău
F0 2.273 12.006 8.139 3.867 3.731 47,51 45,84 F20 2.647 13.985 8.987 4.998 4.681 55,61 52,09 F40 2.683 14.185 9.115 5.070 4.742 55,62 52,02
În figura 5.6.1. este redată situaţia profitului obţinut la cultivarea anghinarei,
medie a anilor 2008-2010. Cel mai mare profit net a fost obținut de soiul Unirea (8,98
30
mii lei/ha), urmat de Violet (6,75 mii lei/ha), Agrosel 656 (5,31 mii lei/ha) și de
Chișinău (3,90 mii lei/ha).
Fig. 5.6.1. Situaţia profitului obţinut la cultivarea anghinarei,
(Jucu, media 2008-2010)
6. CONCLUZII 6.1. CONCLUZII PRIVIND GĂLBENELELE
� privind germina ţia achenelor: � la achenele de gălbenele de 3 ani (producţia 2008) energia germinativă (38%) a
fost mult mai mare (>100%), decât la achenele proaspete; capacitatea
germinativă maximă a fost la achenele din recolta 2009 şi 2010.
� privind influen ţa fertilizării cu gunoi de grajd asupra taliei plantelor şi a masei a 100 inflorescenţe: � talia gălbenelelor a fost influenţată direct proporţional de fertilizare şi
precipitaţii, diferit în funcţie de cultivar. Cea mai mare talie (media 2008-2010)
s-a înregistrat la F40, la cultivarele Belezza del Pacifico (>90 cm) şi Agrosel 696
(88,7 cm);
� masa medie a 100 inflorescenţe proaspete a fost diferită în funcţie de cultivar,
fertilizare şi condiţiile climatice. Valorile cele mai mari s-au înregistrat, în 2008
şi F40, la Belezza del Pacifico (355 g) şi Cluj 2 (345 g). În medie pe cei trei ani,
31
cele 2 cultivare au avut aceeaşi masă a 100 de inflorescenţe la F40, dar la F20 şi
F0, Cluj 2 a depăşit Belezza del Pacifico.
� privind produc ţia de Calendulae flos: � s-au înregistrat producţii de inflorescenţe uscate de gălbenele între 1.042 şi
1.700 kg/ha. Cele mai mari producţii s-au obţinut în anul 2008, când condiţiile
climatice au fost mai favorabile decât în ceilalţi ani.
� dintre cele trei variante de fertilizare, efectul cel mai bun asupra producţiei s-a
constatat la F40, la toate cultivarele, cu diferenţe foarte semnificative faţă de
martorul nefertilizat (F0);
� producţiile medii, 2008-2010, de inflorescenţe uscate au fost cele mai mari la
cultivarele Belezza del Pacifico (1.418 kg/ha) ŞI Cluj 2 (1.403 kg/ha).
� privind compoziția chimică a inflorescențelor și producția de principii active la
hectar: � producția ce mai mare de carotenoide s-a înregistrat la cultivarul De Cluj, 1,17
kg/ha (la F40) şi 1,11 kg/ha la F20, urmat de cultivarul Diana, cu 1,01 kg/ha, la
F40;
� privind eficienţa economică a cultivării gălbenelelor la Jucu, 2008-2010: � dintre cultivarele studiate, profitul net cel mai mare (media 2008-2010) se
obţine la Belezza del Pacifico (3,69 mii lei), urmat de Cluj 2, cu un profit net
mediu de 3,65 mii lei, datorită producţiei ridicate;
� dintre cele trei agrofonduri, fertilizarea cu 40 t/ha gunoi de grajd se dovedeşte a
fi cea mai eficientă din punct de vedere economic, la toate cultivarele.
6.2. CONCLUZII PRIVIND ANGHINAREA
� privind influen ţa fertilizării cu gunoi de grajd şi a desimii culturii asupra
taliei plantelor şi a numărului de frunze la anghinare: � talia plantelor de anghinare a fost influenţată direct proporţional de fertilizarea
cu gunoi de grajd în dozele de 20 t/ha (F20) şi 40 t/ha (F40) şi invers
proporţional de desimea culturii (direct proporţional cu distanţa între plante).
Cea mai mare talie (media 2008-2010) s-a înregistrat la desimea mică (D60,
adică 2,38 plante/mp) la cultivarul Unirea (peste 54 cm la F40 şi 50,6 cm la
F20);
� fertilizarea și distanța mai mare între plante (D60) au stimulat formarea
frunzelor, în mod diferit în funcție de cultivar, mai mult la Unirea (la F40, D60)
și Agrosel 656 (la F40 și F20, D40), cu semnificații foarte semnificative față
de F0.
� privind produc ția de Cynarae folium:
32
� la anghinare, în perioada 2008-2010, s-au recoltat producții între 1,96 t/ha
(Agrosel 656 la F0, D60, în anul 2009) și 6,2 t/ha (Unirea la F40, 2008) frunze
uscate. La trei din cele patru cultivare (excepție De Chișinău), fertilizarea cu 40
t/ha gunoi de grajd (F40) a determinat sporuri foarte semnificative de producție
față de F0, la ambele desimi;
� la desimea mai mare (D40) sporurile de producție au fost cu 7-26% mai mari
decât la D60, comparând valorile medii ale producțiilor din cei trei ani;
� cel mai productiv cultivar s-a dovedit a fi Unirea, producția media a acestuia
fiind mai mare, cu diferenţă foarte semnificativă, decât a celorlalte cultivare.
� privind compoziția chimică a frunzelor și producția de principii active la
hectar: � producţia de derivaţi fenilpropanici a fost între 163 kg/ha la cultivarul De
Chişinău (F0) şi 379 kg/ha la Unirea (F40). Această producţie este determinată
în principal de cantitatea de Cynarae folium la hectar.
� producţia de flavonoide, kilograme la hectar, este determinată în principal de
diferenţele de producţie de Cynarae folium şi este cuprinsă între 81 kg, la
cultivarul de Chişinău, F0, şi 188 kg la Unirea, F40.
� privind eficienţa economică a cultivării anghinarei la Jucu, 2008-2010: � dintre cultivarele studiate, profitul net cel mai mare se obţine la cultivarul
Unirea (8.976 lei/ha), urmat, de departe, de Violet (6.745 lei/ha). Principalul
factor al profitului se datorează producţiei de materie primă vegetală.
� dintre cele trei agrofonduri, fertilizarea cu 40 t/ha gunoi de grajd se dovedeşte a
fi cea mai eficientă din punct de vedere economic, la toate cultivarele, datorită
producției mai mari la hectar.
Recomandări � Recomandăm extinderea în cultură a cultivarului de gălbenele Cluj 2 care are
inflorescențe mari (ceea ce duce la o productivitate mai mare la recoltat), involte,
producţie ridicată şi conţinut bogat în principii active, în principal substanţe
carotenoide. De asemenea, din punct de vedere economic, este mai profitabil (rata
medie a profitului = 38%) decât celelalte cultivare studiate, în special la fertilizarea
cu 40 t/ha gunoi de grajd o dată la 4 ani.
� La anghinare, recomandăm cultivarea soiului Unirea, care a demonstrat rezultate
foarte bune, în perioada 2008-2010, în Câmpul experimental de la Jucu, a cărui
condiţii pedoclimatice sunt asemănătoare Câmpiei Transilvaniei. Unirea a excelat
în producţii mari şi de calitate superioară, ceea ce se confirmă şi prin rata ridicată a
profitului (74%), mai ales la fertilizarea cu 40 t/ha gunoi de grajd o dată la 4 ani.
33
� Ţinând cont că plantele medicinale se pretează foarte bine a se cultiva în sistem
ecologic, cu condiţia să fie certificate ca atare, rezultatele economice ar fi mai mult
mai bune în acest sistem, datorită preţului mai mare de valorificare a producţiei şi a
subvenţiilor mari acordate, 270 euro/ha în anul 2011.
34
BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
1. BASCH, E, S. BENT, I. FOPPA, S. HASKMI, D. KROLL, M. MELE, P.
SZAPARY, C. ULBRICHT, 2006, Marigold (Calendula officinalis L.): an
evidence-based systematic review by the Natural Standard Research
Collaboration, J. Herb Pharmacother, 6(3-4), p.135-59.
2. BOJOR, O, 2003, Ghidul plantelor medicinale şi aromatice de la A-Z, Vol. 3, Ed.
Fiatlux, Bucureşti.
3. CHIRILĂ, P, M. TĂMAŞ, 1987, Medicina naturistă, Ed. Medicală, Bucureşti.
4. CHAKRABORTHY, G. S., 2009, Antioxidant Activity of The Successive Extracts
of Calendula officinalis Leaves, In: Asian Journal of Chemistry, India, Vol. 21,
Issue 6, ISSN 0970-7077, p. 4957-4959.
5. CRNOBARAC, J, G. JAĆIMOVIĆ, B. MARINKOVIĆ, V.D. MIRCOV, JELENA
MRĐA, MILICA BABI Ć, 2008, Dynamics of pot marigold yield formation
depended by varieties and row distance, În: Hameiul şi plantele medicinale.
Anul XVI, Nr. 1-2 (31-32), Ed. AcademicPres, ISSN 1454-7805, p. 154-161.
6. CROMACK, HTH, JM. SMITH, 1998, Calendula officinalis production potential
and crop agronomy in Southern England / Industrial Crops and Products.,
No.7, p. 223-229.
7. DOMUŢA, C., 2005, Agrotehnica terenurilor în pantă din Nord-Vestul
României, Ed. Universităţii din Oradea, ISBN 973-613-929-8, p. 70-72.
8. FĂLTICEANU, MARCELA, N. MUNTEANU, 2006, Plante utile pentru grădina
dumneavoastră, Editura Tipo Moldova, ISBN 973-8900-18-2.
9. FISCHER, E, 2002, Dicţionarul plantelor medicinale (traducere după Unsere
Heilpflanzen in neuer Wertung und Geltung), Gemma Pres, Bucureşti, ISBN
973-9398-03-0.
10. GLUCK, P, 2007, Info Kappa, Nr. 280/17 Decembrie 2007, În:
http://www.kappa.ro
11. GOETZ, P. and R. LE JEUNE, 2007, Artichaut, Cynara scolymus, În:
Phytothérapie (Paris, France). Vol. 5, Issue 4, ISSN 1624-8597, p. 219-222.
12. GONCEARIUC, MARIA, 2008, Plante medicinale și aromatice cultivate,
Chișinău.
13. LEACH, M.J., 2008, Calendula officinalis and wound healing: A systematic
review, In: Wounds-A Compendium of Clinical Research and Practice, Vol. 20,
Issue 8, ISSN 1044-7946, p. 236-243.
14. LEROY, G., J.F. GRONGNET, S. MABEAU, D. LE CORRE, CELINE
BATY-JULIEN, 2010, Changes in inulin and soluble sugar concentration in
35
artichokes (Cynara scolymus L.) during storage, In: Journal of the Science of
Food and Agriculture. Vol. 90, Issue 7, ISSN 0022-p. 1203-1209.
15. MANEA ŞT, 2007, „De ce medicina naturală?”, În: Hofigal – Natură şi
Sănătate. Nr. 6, p. 1.
16. MIHĂESCU, EUGEN, 2008, Dicţionarul plantelor de leac, Ediţia a II-a,
Editura Călin, ISBN 978-973-7661-08-1.
17. MORAR, G, S. CERNEA, M.M. DUDA, LIVIA ŞTEF, 1997, Lucrări practice
de Fitotehnie, Ediţia a VIII-a, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca.
18. MUNTEAN, L.S, M. TĂMAŞ, D.I. VÂRBAN, S. MUNTEAN, L. MUNTEAN,
A. FIŢIU, RODICA VÂRBAN, 2003, Plante medicinale şi aromatice, În: Seria
Tehnologii în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
19. MUNTEAN L.S, M. TĂMAŞ, S. MUNTEAN, L. MUNTEAN, M.M. DUDA,
D.I. VÂRBAN, S. FLORIAN, 2007, Tratat de plante medicinale cultivate şi
spontane, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 928 p, ISBN 978-973-751-463-9.
20. MUNTEAN L.S, SIMONA VAIDA, M.M. DUDA, D.I. VÂRBAN, L.
MUNTEAN, S. MUNTEAN, 2009, Production and quality of marigold
cultivation under the conditions from Cluj-Napoca, RO. In Hameiul şi plantele
medicinale. Anul XVII, Nr. 1-2 (33-34), Ed. AcademicPres, ISSN 1454-7805, p.
50-54.
21. MUNTEAN, L.S, 2010, The use and cultivation of medicinal and aromatical
plants in Romania. Hop and Medicinal plants, Year XVIII, Nr. 1-2 (35-36),
ISSN ISSN 1454-7805, p. 34-43.
22. ONIGA, ILIOARA, M. TĂMAŞ, DANIELA BENEDEC, S. FLORIAN, 2006,
Ghid pentru recunoaşterea şi recoltarea plantelor medicinale, Vol. II, Plante din
culturi, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, ISBN 973-86212-9-1.
23. PĂUN, E, A. MIHALEA ȘI A. DIMITRIE, 1986-1988, Tratat de plante
medicinale şi aromatice cultivate, Ed. Acad. RSR, Bucureşti.
24. POP, MARIA, ELISABETA OLOS, 2001, Remedii din farmacia naturii, Ed.
Cybela Baia Mare, ISBN 973-8126-09-6.
25. SOCACIU, CARMEN, FLORINELA RANGA, FLORICA FETEA, 2008,
Comparative FTIR-ATR/HPLC metabolic profiles and quality assessment of
herbal extracts based on some medicinal plants originating from different
european countries, 5th Int.Conf.Plant Metabolomics, 15-19 July, Yokohama,
Japan.
26. TĂMAŞ, M, 1999, Botanică farmaceutică, Vol. II. Sistematică. Ed. Medicală,
Univ. „I. Haţieganu” Cluj-Napoca.
36
27. TĂMAŞ, M, ILIOARA ONIGA, DANIELA BENEDEC, S. FLORIAN, 2005,
Ghid pentru recunoaşterea şi colectarea plantelor medicinale vol. I, Flora
spontană, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
28. TYLER, V.E, 1999, Phytomedicines: back to the future, J Nat Prod 62.
29. VAIDA SIMONA , L. S. MUNTEAN, M. M. DUDA, 2011, Results regarding
the Growing Marigold (Calendula officinalis L.) in Climatic Conditions from
Jucu, Cluj. În: Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary
Medicine Cluj-Napoca, Agriculture, Vol. 68(1), ISSN 1843-5246, p. 378-383.
30. VAIDA SIMONA , M. M. DUDA, D. I. VÂRBAN, S. MUNTEAN, 2011,
Research on the Cultivation of Artichoke (Cynara scolymus L.) in Various
Conditions of Fertilization in the Jucu, Cluj. In Bulletin of University of
Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Agriculture,
Vol. 68(1), ISSN 1843-5246, p. 433.
31. VÂRBAN, D, RODICA VÂRBAN, I. ALBERT, 2005, Plante medicinale cultivate
şi din flora spontană, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca.
32. VLĂSCEANU GABRIELA, GETA NEGRU ŞI FLORENTINA BURCEA, 2008.
Anghinarea. În: Hofigal – Natură şi sănătate, Nr. 12, iun. 2008, ISSN 1842-
3310, p. 23-24.
33. ZHU, X.F. and H.X. ZHANG, 2004, Flavonoids of Cynara scolymus, In:
Chemistry of natural compounds, Vol. 40 Issue 6, ISSN 0009-3130, p. 600.
34. *** Farmacopeea Română, Ed. a X-a, Ed. Medicală, Bucureşti 1993, ISBN 973-
39-0226-8, p. 189-190 şi 334-335.
35. *** GHID din 11 iulie 2011 de buna practica pentru cultivarea si recoltarea
plantelor medicinale si aromatice, publicat în MO 527/27.07.2011.
36. *** Legea nr.239 din 07.12.2010, Lege privind plantele medicinale si
aromatice precum si produsele stupului, publicată în MO 826/10.12.2010.
37. *** http://www.armonianaturii.ro
38. *** http://www.incs.ro
39. *** http://www.marketwatch.ro