ultimul

7/24/2019 Ultimul

http://slidepdf.com/reader/full/ultimul 1/441

James Fenimore Cooper

Ultimul Mohican

Capitolul 1

Te-ascult si inima mi-e pregatita; Alt rau decât lumesc nu-mi poti aduce;

Ia spune, mi-am pierdut regatul? Grija-i Purtam; atuncea m-ai scapat de-o grija.1

O trstur specific a btliilor care s-au dat odinioar în coloniileAmericii de Nord era aceea c, mai înainte de a apuca s seîncaiere, adversarii trebuiau s se lupte întâi cu ostenelile i primejdiile marilor pustieti! "n #otar de pduri ce preau deneptruns desprea posesiunile provinciilor dumane ale Franei iAn$liei! %ndr&neul colonist i europeanul încercat - care luptaucot la cot - pierdeau de multe ori luni de &ile ca s in piept pu#oaielor ori s-i croiasc drum prin c#eile munilor, pân saib prilejul de a-i dovedi vitejia în adevratele btlii! 'uându-sela întrecere cu r&boinicii btinai în privina puterii de a re&ista la privaiuni, se artau #otrâi s r&beasc cu orice pre i, pe bun

dreptate, se putea crede c peste puin vreme n-avea s mairmân nici în inima codrilor vreun cotlon mai ferit sau vreotainic poieni, care s poat sluji de refu$iu dinaintea nvaleiacelora care acum îi vrsau sân$ele, fie din r&bunare, fie pentru politica ri$id i e$oist a îndeprtailor monar#i ai (uropei!

)oate nici o re$iune dintre aceste întinse frontiere n-a oferit untablou mai autentic al înverunrii i cru&imii slbaticelor r&boaie

din acea vreme, ca teritoriul cuprins între i&voarele fluviului*udson i lacurile din vecintate!

%nlesnirile pe care natura le druise aici marului combatanilorerau prea vdite ca s nu fie luate în seam de amândou taberele!)ân&a prelun$ a 'acului C#amplain se întindea de la frontiereleCanadei, ptrun&ând adânc în #otarele provinciei vecine a Ne+

7/24/2019 Ultimul


orului, formând o trectoare

1 Citat din Shakespeare (Richard al Îl-lea, act. ÎlI, se. 2) (n.t).

natural, pân la mijlocul distanei pe care france&ii urmreau s-oaib în stpânire pentru a-i putea lovi mai bine inamicul! 'aculC#amplain se termina în partea de sud, primind tributul unui altlac, a crui ap era atât de limpede, încât misionarii ie&uii ore&ervaser e.clusiv pentru bote&uri, iar din aceast pricin i sespunea /'acul 0fintei Cuminecturi1! (n$le&ii - mai puincredincioi - au socotit c fac destul onoare acestei ape neîntinatedându-i numele monar#ului care domnea atunci la ei, al doilea

prin din Cas de *anovra! Cele dou naiuni c&user astfel deacord s le rpeasc st- pânitorilor slbatici ai pdurilor de peaceste rmuri dreptul de a-i perpetua numele strvec#i2 Lacul

Horican!3

%nconjurat de muni i scldând cu apele lui o pu&derie de insule,/'acul 0fânt1 se întindea i ctre sud, pe o lun$ime dedouspre&ece le$#e! 4e pe podiul ce inea piept apelor, începea un

portage5 de aproape douspre&ece mile, care ducea pân pe

malurile *udsonului, la un loc unde - în afar de obinuitelecataracte - râul devenea navi$abil pân la estuar!

%n timp ce, cu spiritul lor neobosit i cute&tor, france&ii nu pre$etau s-i taie drum i prin trectorile îndeprtate i aproape denetrecut ale 6unilor Alle$ani, ca s-i pun în aplicare planurilelor de a$resiune i inva&ie, firete, ei nu uitau defel avantajelenaturale pe care le oferea inutul mai sus descris, care a devenit

apoi scena însân$erat a celor mai multe btlii din r&boaiele pentru stpânirea coloniilor americane! %n diferite puncte, caredominau locurile pe unde trecerea era mai uoar, s-au construitforturi, ce au fost cucerite i recucerite, distruse i reconstruite,dup capriciile victoriei! Fermierul se ferea de aceste melea$uri primejdioase, retr$âdu-se în vatra ae&rilor mai vec#i i

7/24/2019 Ultimul


adpostite! 7i otiri mai numeroase decât acelea care în patria britanic #otrâser de multe ori

3 Triburile indiene îi au fiecare raiul sau dialectul s!u i dau de "bicei nu#ediferite aceluiai l"c e"rafic, dei apr"ape t"$i ter#enii l"r au un caracterdescripti%. &un!"ar!, traducerea literal! a nu#elui acestei fru#"ase întinderi deap! - ad"ptat! de tribul ce l"cuiete pe $!r#urile ei - este 'C"ad! lacului. i într-ade%!r, 'lacul *e"re, cu# se nu#ete acu# în #"d leal, f"r#ea+!, cnd îlpri%eti pe hart!, un fel de c"ad! a lacului Cha#plain (n.a.).

5 Rut! terestr! de transb"rdare între d"u! ape na%iabile (n.t).

soarta coroanei se înfundau în aceti codri, de unde soldaii - cândse mai întorceau în pâlcuri r&lee-ieeau atât de istovii i

descurajai de înfrân$eri, încât semnau cu nite stafii sculate dinmorminte!

4ei îndeletnicirile panice erau necunoscute în aceast re$iunenenorocit, pdurile erau însufleite de pre&ena omului! 8ile i poienele rsunau de sunetele semee ale unei mu&ici r&boinice, iar ecourile munilor repetau stri$tele de bucurie ale unui tineretvitea& i nesbuit, mândru de fora i voioia lui, care mrluiafalnic, pentru a po$orî, prea curând, în lun$a noapte a uitrii!

)e aceast aren de sân$eroase lupte s-au petrecut întâmplrile cevom încerca s le povestim! (ra în cel de al treilea an al ultimuluir&boi dintre Frana i 6area 9ritanie, r&boiul dus pentrustpânirea unor pmânturi care au fost sortite s nu aparinniciuneia dintre ele!

:ncapacitatea conductorilor militari i o nenorocit lips deener$ie a minitrilor au fcut ca 6area 9ritanie s decad dinsituaia strlucit la care ajunsese datorit spiritului întreprin&tori talentului vec#ilor ei oteni i oameni de stat! Nemaifiind temutde dumani, cei care o slujeau pierdeau repede acea încrederei&bvitoare din care se adap demnitatea! )rea mici pentru a ficontribuit la pricinuirea strii acesteia de lucruri, colonitii îisuportau consecinele, rbdând umiline dup umiline! 4e curând,

7/24/2019 Ultimul


v&user sosind o armat de elit din ara pe care o venerau ca pe patria-mam i o socoteau invincibil - o armat condus de uncomandant care, pentru rarele-i însuiri, fusese ales dintr-omulime de militari e.perimentai; o v&user apoi pus pe fu$, în

mod ruinos, de o mân de france&i i indieni, i scpând de la odistru$ere total numai datorit calmului i curajului unui t ânar

locuitor din Virginia<, a crui faim, datorit fericitei înrâuriri ce-o

4Acest tânar locuitor din Virginia era chiar Washington, pe atunci c olonel al unui

regiment de trupe provinciale. Generalul de care se p omeneste aici este nefericitul

Bradock, care a fost omorât dupa ce si-a pierdut - din pricina î ngâmfarii lui - jumatate din

armata. Renu mele militar al lui. Washington dateaza din acea epoca: el a condus cu

pricepere retragerea si a salvat restul trupelor. Acest eveniment

e.ercit virtutea, avea s creasc dup câiva ani, ajun$ând pân înrile cele mai îndeprtate ale cretintii!

Acest de&astru neateptat lsase descoperit o vast re$iune de lafrontier i frica de felurite primejdii înc#ipuite devenise mai maredecât efectul nenorocirilor reale! Colonitilor în$ro&ii li se preamereu c aud urletele slbaticilor la fiecare suflare a vântului, carer&btea uierând din imensele pduri ale 8estului! Fireaînspimânttoare a acestor dumani nemiloi ddea proporiinebnuite $ro&viilor r&boiului! %n amintirea lor erau înc viinenumrate masacre comise de curând i oamenii ascultau cuîn$rijorare amnuntele înfiortoare ale povetilor despre niteînfricotoare omoruri, fptuite în puterea nopii de locuitorii barbari ai acestor codri neptruni!

%n timp ce cltorii entu&iati erau dispui s ridice-n slvi

foloasele, de-altfel pline de riscuri, ale inutului acestuia slbatic,teama cuprinsese c#iar i marile orae, unde muli tremurau despaim, iar mamele în$rijorate îi strân$eau la piept prunciiadormii! %ntr-un cuvânt, spaima care denaturea& totul pornise sse întind verti$inos, în pofida raiunii i curajului! )ân i cei maiîndr&nei începuser s cread c re&ultatul luptei este nesi$ur i,

7/24/2019 Ultimul


pe &i ce trecea, sporea numrul acelor ticloi care socoteau ctoate posesiunile din America ale coroanei en$le&e vor fi cuceritede inamicii ei cretini sau

s-a petrecut î n 1755. Washington s-a nascut

î n 1732, deci el n-avea pe atunci dec

ât 23 deani. Potrivit unei traditii populare, o capeteni e indiana prezisese ca tânarul virginian nu

va fi niciodata ucis î n lu pta; desi indienii erau vestiti pentru î ndemânarea lor, au tras

zadar nic asupra lui, de mai multe ori: Washington a fost singurul ofiter calare care nu a

fost ranit sau ucis î n acea lupta. Degeaba Washing ton a atras atentia generalului

european asupra situatiei periculoas e î n care se vârâse inutil. El a scapat restul armatei

engleze î n acea î mprejurare numai prin hotarârea si curajul lui. Faima dobândita de

Washington î n aceasta batalie a fost principalul motiv al alegerii sal e, mai târziu, la

comanda armatelor âmericane. O î mprejurare dem na de semnalat este faptul ca, pe când

î n America faima sa se ras pândise pretutindeni, numele lui nu a fost pomenit î n niciunul

din zi arele europene care au relatat aceasta batalie. Patria-mama, conse cventa cu

sistemul ei de opresiune, tainuia astfel chiar gloria colon istilor ei americani (n.a.).

vor fi pustiite de aliaii slbatici ai acestor inamici!Când se afldeci, la fortul care apra captul porta$e-ului situat între *udson ilacuri, c $eneralul france& 6ontcalm a fost v&ut suind de-alun$ul 'acului C#amplain cu o armat cata-i frun&a i iarb,nimeni nu mai puse la îndoial aceste afirmaii; ele au început sfie ascultate mai mult cu frica josnic a laului decât cu bucuria

calm pe care o încearc

lupttorul, au&ind c dumanul se afl în btaia putii lui! Aceastveste fusese adus, spre sfâritul unei &ile de var, de un curierindian, cu un mesaj din partea lui 6unro, comandantul fortului de pe malul 'acului 0fânt, care cerea s i se trimit ur$ent întriri!4eprtarea dintre cele dou forturi era - dup cum s-a spus - maimic de cinci le$#e! 4rumul - sau mai bine &is poteca dintre ele -fusese lr$it, ca s poat trece carele, astfel c distana, pe careacest fiu al pdurii o parcursese în dou ore, putea s fie strbtutcu uurin de un detaament de soldai - cu muniii i ba$aje - dela rsritul

pân la asfinitul soarelui, într-o sin$ur &i!Credincioii slujitori aicoroanei en$le&e denumiser unul

7/24/2019 Ultimul


dintre aceste forturi din pdure =illiam-*enr>, iar pe cellalt(d+ard, dup numele celor doi prini ai familiei domnitoare!

Batr ânul ostas scotian de care am pomenit?avea misiunea aprrii

primului fort, cu un re$iment de trupe re$ulate i câiva provinciali,

mult prea puine pentru a face fa formidabilei armate pe care6ontcalm o conducea spre fortificaiile sale; îns cel de-al doileafort era comandat de $eneralul =ebb - care avea în subordinearmatele re$elui din provinciile Nordului - cu o $arni&oan de peste cinci mii de oameni! @eunind diferitele detaamente aflate ladispo&iia lui, acest ofier putea concentra o for cam de dou orimai mare de ostai încercai, pe care trebuia s-i opunneînfricatului france& ce se aventurase destul de departe de $rosul

armatei, cu o for foarte puin superioar numericete!otui, stpânii de sentimentul slbiciunii po&iiei lor, ofierii isoldaii preau mai bucuroi s atepte la adpostul metere&elorsosirea puternicei armate a inamicului, decât s-i

?Munro (n.t).

ias înainte i s-ncerce a-i stvili înaintarea, urmând e.emplul dat

c#iar de france&i, la fortul 4uBuesne - când loviser cu succesavan$r&ile en$le&e în plin înaintare!

4up ce i-au revenit puin din &pceala pricinuit de aceastveste, în traneele ce se întindeau de-a lun$ul malurilor *udsonuluii care formau un lan de aprare e.terioar a frontului se rspândi&vonul c un detaament alctuit din o mie cinci sute de soldaitrebuie s porneasc în mar, la revrsatul &orilor, spre =illiam-

*enr> - fort situat în e.tremitatea nordic a porta$e-ului! vonuldeveni curând certitudine când sosi un ordin de la cartierul $eneral, prin care se punea în vedere companiilor respective s se pre$teasc imediat de plecare!

Nu mai rmase niciun fel de îndoial asupra inteniilor lui =ebb i,timp de o or sau dou, nu se v&ur decât c#ipuri în$rijorate i

7/24/2019 Ultimul


soldai aler$ând $rbii în toate prile! @ecruii se foiau dintr-unloc într-altul i întâr&iau pre$tirile de plecare printr-un e.ces de&el în care se amesteca ardoarea unora i nemulumirea altora!Ctanele mai vec#i se pre$teau de drum cu un calm care

dispreuia orice semn de pripeal; dei înfiarea lor era senin, privirile uneori nelinitite dovedeau c nu erau prea încântai deacest înfricoat r&boi al pdurilor, cu care nu se deprinseser înc!

reptat, soarele asfini printre valurile iluminate ale munilordinspre apusul îndeprtat i, când întunericul acoperi cu vlul suaceast ae&are retras, &$omotul pre$tirilor de plecare se potoliîncetul cu încetul! %n sfârit, ultima lumin se stinse în caban de bârne a unui ofier; arborii aruncar umbre mai dese pestefortificaii i peste fluviu, iar deasupra bivuacului se aternu olinite la fel de profund ca i aceea ce domnea în imensa pdurece-l împresura!

4is-de-diminea, când verdele întunecat i conturul nere$ulat alcâtorva pini din apropiere începu s se reliefe&e pe a&urul atât de pur al ori&ontului, potrivit ordinelor primite în seara trecut, ostaiifur tre&ii de rpitul darabanelor, al cror ecou - în aerul jilav al

dimineii - rsuna pân departe în pdure! %ntr-o clip, întrea$atabr începu s freamte!

Fiecare soldat ieea de$rab din bârlo$u-i s asiste la plecareacamara&ilor si sau la întâmplrile care s-ar mai fi putut produceacum, în ultimul ceas!

Curând, detaamentul se alinie în coloan de mar! 0oldaii întermen i cei în solda coroanei îi luar locul, anoi, în flancul

drept, iar colonitii, mai umili, se ae&ar în stân$a, cu docilitateaunei îndelun$ate obinuine! 6ai întâi pornir cercetaii! 'e urmaro $ard puternic i apoi cruele cu ba$aje! 7i mai înainte calumina cenuie a dimineii s se risipeasc în ra&ele soarelui,coloana principal a lupttorilor prsi tabra cu un aer cât mair&boinic, spre a potoli nelinitea recruilor, care aveau s

7/24/2019 Ultimul


primeasc bote&ul focului!

Atât timp cât camara&ii lor, privindu-i cu admiraie, îi mai putur&ri, ostaii detaamentului mrluir în ordine i-i pstrar acest

aer! %n sfârit, sunetul surlelor din fanfar se îndeprt de tot i pdurea pru c în$#ite masa de oameni ce ptrunsese în tainia ei!

Adierile vântului nu mai aduceau soldailor rmai în tabr&$omotul coloanei i ultimele rânduri dispruser de mult, când seobserv c se fac iari pre$tiri pentru o alt plecare, dinainteaunei cabane din bârne &dravene i de o mrime puin obinuit, laintrarea creia strjuiau santinelele din $arda personal a$eneralului en$le&! %n acest loc ateptau, $ata în- euai i cu frâie

mândre, vreo ase ci, din care doi erau destinai probabil s fieînclecai de femei de! un ran$ deosebit -lucru nu prea des întâlnit pe melea$urile acestea slbatice! "n al treilea cal purta#arnaamentul i armele unui ofier de stat- major! Frâul i eilesimple ale celorlali cai i ba$ajele cu care erau încrcai artau csunt destinai pentru servitori i ordonane, $ata la porunc! Cevamai departe de acest spectacol neobinuit se formaser câteva$rupuri de curioi i $u- r-casc, unii admirând armsarul

pursân$e al ofierului, alii privind prostete la toate aceste pre$tiri! )rintre curioi era i unul care, prin atitudinea i purtarealui, contrasta vdit cu ceilali spectatori, neavând nimic dintr-un pierde-var de rând! %nfiarea îi era destul de ciudat, mai multneplcut; dei nu prea slut defel, era croit parc disproporionat!%n

picioare, statura-i o depea pe a celorlali2 ae&at, nu prea maivoinic decât alii! Aceeai disproporie marca întrea$a lui fptur!

Avea un cap mare, umeri în$uti, brae neasemuit de lun$i, dar cu palme mici, c#iar delicate; pulpele i picioarele îi erau firave, însde o lun$ime neobinuit, iar $enunc#ii preau a fi enormi încomparaie cu tot corpul acestei stranii fpturi!

%mbrcmintea blat a acestui individ fcea cusururile sale i mai

7/24/2019 Ultimul


bttoare la oc#i! )urta o #ain sinilie cu pulpane lar$i, dar scurte,cu $uler $ros ca o $lu$, din care ieea un $ât lun$ i subire! Avea pantaloni de saftian $alben, strâni pe pulp, înnodai deasupra$enunc#ilor cu o fund alb pleotit! Nite ciorapi cenuii de

bumbac i o perec#e de pantofi D din care numai unul avea pinten -îi completau costumul în partea inferioar a corpului! Niciunul dindefecte nu era ascuns, ba, dimpotriv, posesorul - fie din nero&ie,fie din vanitate - prea c-i d osteneala s-i arate toatefrumuseile! 4in bu&unarul enorm al unei veste de mtase lbratei rpciu- $oase, împodobit cu un $alon de ar$int, înne$rit, sevedea un instrument care - dat fiind atitudinea atât de r&boinic a personajului - ar fi lsat s se cread c este cine tie ce arm

periculoas i necunoscut! 4ei minuscul, acest instrument aâasecurio&itatea multor europeni ce se aflau în tabr, cu toate cnumeroi coloniti îl mânuiau nu numai fr team, ci c#iardovedind o îndelun$ obinuin! O plrie uria, de forma celor purtate de preoi cu vreo trei&eci de ani în urm, ddea oarecaredemnitate unui c#ip ce prea mai curând bine dispus decâtinteli$ent i care, firete, avea nevoie de acest ajutor nefiresc pentru a da impresia c individul deine o înalt funcie!

%n timp ce $rupurile de soldai se ineau la o oarecare distan delocul unde se fceau noile pre$tiri de cltorie, ma- nifestându-iastfel respectul fa de reedina impenetrabil a cartierului $eneralal lui =ebb, personajul pe care l-am descris mai sus pi înmijlocul servitorilor de la cai, e.primân- du-i foarte de$ajat uneleaprecieri critice în privina nobilelor animale!

- 6i se pare, prietene - vorbi dânsul cu o voce ciudat de

blând, care contrasta i&bitor cu ciudenia înfirii sale diforme -c acest cal nu-i nscut pe melea$urile noastre i c e dintr-un inutstrin, poate din insulia aceea de peste ocean! Nu m laud, dar amv&ut multe la viaa mea, am v&ut cele dou porturi, acela de la$ura amisei, care este capitala btrânei (n$litere, i pe cel ce senumete Ne+#aven, Acolo am v&ut cpitani de corbii mari i

7/24/2019 Ultimul


mici, încrcând în vasele lor o mulime de patrupede - ca în arc lui Noe - ca s le vând în Jamaica; îns nicicând n-am v&ut unanimal ca sta, atât de asemntor cu calul de r&boi &u$rvit înscripturi2 /9ate pmântul i se bucur de puterea lui când iese s-i

înfrunte pe r&boinici! Nec#ea& la sunetul trâmbielor i adulmecdin deprtare btlia, rcnetele cpitanilor i stri$tul de i&bând1!Ai &ice c rasa cailor din :srael s-a perpetuat pân-n &ilele noastre! Nu-i aa, prieteneE

Neprimind niciun rspuns la acest discurs neobinuit, care fiindrostit cu o voce atât de blajin, dei rsuntoare - ar fi meritat pe bun dreptate oarecare atenie, cel ce folosise limbajul 0fintelor0cripturi se uita la brbatul tcut cruia i se adresase întâmpltor i$si un nou prilej s-i manifeste admiraia! %i ainti privirileasupra staturii drepte i epene a curierului indian, care searatrecut adusese în tabr veti atât de neplcute! 4ei înfiareaacestuia era foarte calm, prând c privete cu toat indiferenascena &$omotoas ce se desfura în preajma lui, se putea observa -sub aceast linite aparent a btinaului - un aer de amarmândrie i tristee, care ar fi atras atenia oricui l-ar fi privit altfeldecât cu vdita uimire a omului nostru! 'ocuitorul pdurii purta la

brâu tomahawk-ul i pumnalul specific tribului su, cu toate c nuarta c#iar s fie un r&boinic! 4impotriv, din întrea$a lui fpturse desprindea o nelmurit sfâreal, o adânc istovire, din care prea c nu avusese înc r$a&ul s se refac! Culorile

Un tomahawk este o mica secure. Înainte de sosirea colonistilor e uropeni, tomahawk-

urile erau facute din piatra; astazi, albii le fabri ca ei î nsisi din fier si le vând salbaticilor.

Sunt doua feluri de tomah awk-uri: cu lulea si fara. Primul nu putea fi azvârlit, capatul

securii f ormând corpul pipei, iar mânerul - teava; cel de-al doilea este folo sit si aruncat

de salbatici cu mare î ndem

ânare, ca dgerid-ul maur (n.a.).

pe care slbaticii le folosesc pentru tatuaj, când se $tesc de lupt,se amestecaser i ddeau trsturilor lui întunecate un aer dene$lijen dispreuitoare, care îl fcea i mai bi&ar; doar oc#ii îistrluceau, ca nite stele sclipind înfocate i slbatice în mijlocul

7/24/2019 Ultimul


unor nori ne$ri de furtun! )rivirea-i ptrun&toare - îns precaut -întâlni, o sin$ur clip, pe aceea mirat a europeanului, îns îisc#imb îndat direcia, fie din iretenie, fie din dispre, i rmase pierdut în deprtare!

( cu neputin de bnuit ce $ânduri anume ar fi su$erat lun$anuluide european acest scurt i tcut sc#imb de priviri între dou fiineatât de ciudate - firete, dac atenia acestuia n-ar fi fost imediatatras de altceva!

0ervitorii se micar mai repede i îndat rsun clinc#etul unorvoci plcute, ceea ce însemna c doamnele pentru care se pre$tiser caii veneau s porneasc neîntâr&iat la drum!

Admiratorul nobilului armsar se ddu câiva pai înapoi, în-dreptându-se spre o iap mrunic i costeliv, cu coada subire caun #arapnic, care, fr a se sinc#isi de nimic, ptea pe de lturi,nepstoare, nite resturi de iarb ofilit! 0prijinit de ea, cu cotulre&emat de ptura ce-i inea loc de a, el continua s fie spectatorulstartului cavalcadei, în timp ce mân&ul iepei îi termina linititdejunul de diminea sub burta mai- c-i, indiferent la cele ceaveau loc de cealalt parte!

"n tânr în uniforma trupelor re$ale conduse la cai dou doamne,careGjudecând dup costume Gse pre$teau s înfrunte obosealaunei lun$i cltorii prin pdure! Cea care prea mai tânrGdeiamândou erau înc în prima tineree - ls s i se &reasc, subadierea dimineii care îi slt voalul verde prins de plria decastor, obra&ul frumos, prul blai i oc#ii de un albastru înc#is!6inunatele culori ale ori&ontului ce creteau spre rsrit, pedeasupra pinilor, nu erau nici mai strlucitoare i nici mai delicate

decât bujorii obrajilor ei, i nici c#iar frumoas &i ce începea laceasul acela nu putea H' mai fermectoare decât surâsul cald ce-lacord tânrului ofier, când acesta o ajut s urce în a! Cealalt,ce prea s se bucure de aceeai atenie din partea cavalerului lor,îi ferea c#ipul frumos de privirile soldailor, cu o $rij caredovedea c era cu

7/24/2019 Ultimul


cel puin patru sau cinci ani mai în vârst! otui se putea observac, dei costumul de cltorie îi sublinia $raia desvârit, era maiîmplinit la trup decât însoitoarea ei!

%ndat ce urcar în ei, tânrul ofier slt cu uurin pe mândrulsu buestra i toi trei îl salutar pe =ebb, care G din politee Grmase în ua cabanei sale pân când se deprtar! %ntorcându-icaii, o pornir în trap domol, urmai de servitori, i se îndreptarspre poarta dinspre mia&noapte a taberei!

Cât timp parcurser aceast scurt distan nu sc#imbar niciuncuvânt, doar cea mai tânr dintre doamne scoase o uoare.clamaie atunci când curierul indian trecu pe neateptate pe

lân$ ei, pentru a-i lua locul în fruntea cavalcadei, pe potecalr$it! Aceast micare neprev&ut a indianului nu smulse niciunstri$t de spaim de pe bu&ele celeilalte, dar de surprindere vlul îialunec i ei, lsând s i se vad faa care e.prima în acelai timpmil, admiraie i $roa&, cât timp oc#ii si ne$ri urmrirmicrile slbaticului! )rul acestei doamne era ne$ru i strlucitorca pana corbului! Faa nu-i era oac#e, ci mai curând îmbujoratde un sân$e prea fierbinte! Acest c#ip, cu trsturi desvârite i

pline de demnitate, n-avea nimic vul$ar sau lipsit de armonie! (asurâse, cerând parc în$duin pentru clipa de slbiciune prin caretrecuse, i &âmbi artându-i dinii de o albea strlucitoare, îi puse din nou voalul pe care i-l luase vântul, îi înclin $raios capuli continu drumul tcut, ca i cum s-ar fi $ândit la cu totulaltceva decât la cele ce se petreceau în jurul ei!

Capitolul 2

Sola sola, Wo ha, ho sola! SHAKESPEARE

%n timp ce una din distinsele doamne ale cror portrete le- amsc#iat rmase pe $ânduri, cealalt îi reveni pe dat din team pricinuit de apariia indianului i, râ&ând de propria-i slbiciune,se adres pe un ton $lume tânrului ofier ce se afla lân$ dânsa2

7/24/2019 Ultimul


G *e>+ard, în pduri se vd adeseori aprând asemenea nluciE0au ai vrut s ne faci o surpri& amu&antE 4ac-i aa, n-avemcuvinte s v mulumim; dar dac nu, Cora i cu mine vom aveanevoie de tot curajul strmoesc cu care ne ludam G c#iar înainte

de a da oc#ii cu înfricotorul de 6ontcalm!

G Acest indian e un curier al armatei noastre i poate fi socotit cun erou al acestor melea$uri, rspunse tânrul ofier! (l s-a oferits ne conduc la lacuri pe o potec puin cunoscut, mai scurtdecât drumul pe care am fi fost obli$ai s-l lum, urmând maruldomol al detaamentului! 4e altminteri, aa va fi i mult maia$reabil!

G Nu-mi prea place omul sta, rspunse tânra doamn, încercânds-i ascund teama! 4esi$ur c dumneata îl cunoti bine, altfel n-ai avea atâta încredere în elIE

G 8rei s spui poate, Alice, c altfel nu v-a fi încredinat luiE, seînsuflei *e>+ard! 4a, îl cunosc2 altfel nu i-a fi acordat deplinîncredere, mai ales în aceste momente! 0e &ice c ar fi canadian,totui a trit printre prietenii notri mo#a+i care, dup cum tii,

formea& una din cele „sase natiuni".

AUn tomahawk este o mica secure. Înainte de sosirea colonistilor e uropeni, tomahawk-

urile erau facute din piatra; astazi, albii le fabri ca ei î nsisi din fier si le vând salbaticilor.

Sunt doua feluri de tomah awk-uri: cu lulea si fara. Primul nu putea fi azvârlit, capatul

securii f ormând corpul pipei, iar mânerul - teava; cel de-al doilea este folo sit si aruncat

de salbatici cu mare î ndemânare, ca dgerid-ul maur (n.a.).

ajuns printre noi Gdup câte am au&it Gîn urma unei întâmplriciudate în care a fost amestecat i tatl dumitale, care se pare cs-a purtat cam aspru cu el în acea împrejurare! 4ar am uitat povestea asta vec#e; important este c acum ne este prieten!

G 4ac a fost dumanul tatlui meu îmi place i mai puinI, stri$Alice, înspimântat de-a binelea! 8rei s-i adrese&i câteva vorbe,maior *e>+ard, ca s-i pot au&i $lasulE )oate-i o prostie, dar eu de

7/24/2019 Ultimul


multe ori îi cunosc pe oameni dup $lasul lor!

G Ne pierdem vremea, replic tânrul maior! Nu va rspunde probabil decât prin vreo e.clamaie! 4ei e posibil s înelea$, se

preface c nu înele$e en$le&a, cum fac cei mai muli slbatici, iar vorbi cu atât mai puin acum, când r&boiul cere s fie cât maidemn! 4ar, iat c s-a oprit; poteca noastr trebuie s fie prinapropiere!

6aiorul *e>+ard nu se înelase! Când ajunser la locul unde seoprise indianul, acesta le art cu mâna o potec ce se pierdea în pdurea deas, atât de strâmt, încât nu puteau trece decât unulcâte unul!

G :at poteca noastr, &ise maiorul, coborând $lasul! Nu v artaiîn vreun fel neîncrederea, cci ai putea s pricinuii tocmai pericolul de care v temei!

G Ce cre&i, CoraE, întreb Alice nelinitit! 4ac am urmadetaamentul, n-am fi mai în si$uran, dei pre&ena lor ne-ar fi poate cam neplcutE

G Nu cunoatei obiceiurile slbaticilor i cred c v înelaiasupra locului unde poate fi adevrata primejdie, spuse *e>+ard!4ac dumanii au ajuns pe porta$e G ceea ce nu-i deloc probabil, pentru c noi am trimis cercetai înainte - îi vom $si probabilalonjând detaamentul, i multe capete vor fi scalpate, fiindctraseul ealonului este cunoscut! Al nostru ins nu poate ficunoscut, pentru c noi înine l-am stabilit abia de o or!

G 4e ce s te temi de acest om numai pentru c n-are obiceiurile

noastre i pielea nu-i este albE, întreb Cora cu rceal!

Alice nu mai ovi i, dând narrangasetuluiK o lovitur cu cravaa,

ptrunse pe poteca strâmt i întunecat, unde la fiecare pastufiurile împiedicau mersul!

7/24/2019 Ultimul


ânrul o privi cu o admiraie vdit i, lsând-o pe cea mai tânr G dar nu mai frumoas G dintre însoitoarele sale s i-o ia înainte,începu s deprte&e el însui ramurile arborilor, pentru ca soraAlicei s poat trece mai uor! Cât despre servitori, se prea c

primiser instruciuni speciale, deoarece, în loc s intre în pdure,o luaser pe drumul detaamentului! Aceast msur, spuse*e>+ard, fusese su$erat de clu&a lor, pentru a nu lsa preamulte urme, în ca&ul c din întâmplare câiva slbatici canadieni arfi ptruns atât de departe înaintea armatei lor!

Crarea era plin de mrciniuri i de aceea, pe o apreciabildistan, cltorii nu mai putur vorbi! 4up ce traversar însli&ier de tufri a pdurii, se aflar sub o bolt de copaci înali, prin a cror coroan nu ptrundeau ra&ele soarelui! Aici, drumulera mai bun! %ndat ce $#idul observ aceasta, $rbi pasul i ddutrap, spre a &ori i caii soli&i i e.ersai ce-l urmau!

ânrul ofier tocmai întorcea capul ca s-i spun ceva Corei,însoitoarea sa cu oc#ii ne$ri, când se au&i de departe în urma lor, pe potec, un tropot surd! %ndat, trase de dârlo$i i îi opriarmsarul, iar cele dou însoitoare îl imitar, fcând un scurt

popas pentru a afla e.plicaia acestei neateptate întâmplri!4up câteva minute, v&ur un mân& aler$ând ca un cerb printretrunc#iurile pinilor i dup el îl &rir aprând pe individul a cruiînfiare ciudat am descris-o în capitolul precedent! %nainta cutoat vite&a pe care putea s-o aib

KÎn statul Rhode-lsland se afla un golfulet ce se cheama Narrangas et, dupa numele unui

puternic trib ce locuia odinioara pe acele mel eaguri. În acest tinut erau numerosi cai,

vestiti î n toata America. Er au mici si de o culoare denumita î n America, de obicei, sorrel

(roi b). Se deosebeau prin trapul lor frumos. Caii din aceasta rasa erau si mai sunt si acumcautati pentru calarie, fiind rezistenti si cu un mers usor. De aceea, narrangasetii erau

alesi spre a fi calariti de fe meile care erau obligate sa calatoreasca pe sleaurile pline de

radac ini si hârtoape ale noilor tinuturi (n.a.).

mâroa$a lui fr s cad în drum! )e scurt distan ce o

7/24/2019 Ultimul


strbtuser de la cartierul $eneral al lui =ebb pân la ieirea dintabr, cltorii notri n-avuseser prilejul s observe straniul personaj care se apropia de ei în acest moment! 4ac cineva s-ar fiuitat mai cu atenie la el atunci când mer$ea pe jos i ar fi observat

avantajele remarcabile ale staturii sale uriae, ar fi putut b$a deseam i acum, când era clare, c avea o oarecare inut! 4ei cuunicul su pinten ddea neîncetat $#es bietei lui iepe costelive, totce obinea de la ea era, din când în când, un $alop pe picioarele dinurm, cele din fa nei&butind s prseasc trapul, dând astfel iun ru e.emplu picioarelor de dinapoi care, firete, nu întâr- &iaus le imite! 0c#imbarea aceasta rapid provoca o asemenea ilu&ieoptic încât maiorul, dei un perfect cunosctor în materie de cai,

nu putu s-i dea seama ce fel de mers are acest animal, pe careacum clreul îl $rbea cu atâta #rnicie ca s-i ajun$ pe ei!0forrile i micrile îndemânaticului clre nu erau mai puinciudate decât ale mâroa$ei lui! 'a fiecare sc#imbare de po&iie aacesteia, stpânul îi ridic, apoi îi $#emuia scurt în scri înal-istatur, producând astfel, prin lun$irea i scurtarea ciolnoaselorsale picioare, o asemenea mrire i micorare a taliei, încât eraimposibil s bnuieti cum arta într-adevr! 4ac adu$ai c, din

cau&a nenumratelor lovituri de pinteni primite mereu în acelailoc, crupa iepei prea c alear$ mai iute decât partea din fa,dând mereu din coad spre flancul lovit, avei ima$inea complet acalului i clreului nostru!

%n primul moment, c#ipul brbtesc i desc#is al lui *e>+ard seîntunec, dar se destinse încetul cu încetul când v&u aceast fi$urori$inal, astfel încât atunci când strinul ajunse la câiva pai de elsurâdea de-a binelea! Alice reui cu $reutate s se in ca s nu

i&bucneasc într-un #o#ot de râs, iar oc#ii ne$ri i $ânditori aiCorei strlucir de o veselie pe care mai curând obinuina, decâtfirea ei, contribui s-o tempere&e!

G Cutai pe cineva pe aiciE, i se adres *e>+ard, cândnecunoscutul, încetinindu-i mersul, ajunse aproape de ei!

7/24/2019 Ultimul


Ndjduiesc c nu ne aducei tiri proaste!

G 9ineînelesI, &ise strinul, fcându-i vânt cu plria sa

triun$#iular de castor - $est cam &adarnic în aerul înbuitor al pduriiGfr a-i lmuri auditorii la care din întrebrile puse sereferea rspunsul su! 4up ce se mai rcori, îi recpt rsuflareai urm2

G Am aflat c dumneavoastr v ducei la fortul =illiam- *enr>i, cum aveam acelai drum, am socotit c dac vom fi mai muliva fi cu atât mai plcut pentru ambele pri!

G 0ocoteala voturilor nu prea s-a fcut pe drept2 noi suntem trei,iar dumneata nu te-ai consultat decât cu dumneata!

G Firete, primul lucru e s-i cunoti prerea Li unde sunt femei,nu este uorM; apoi trebuie s iei o deci&ie în conformitate cu ea! (ule-am fcut pe amândou, i iat-m-sI

G 4ac vrei s mer$i ctre lac, ai $reit drumul, spuse *e>+ardcu rceal! ( cealalt potec, cu cel puin o jumtate de mil înurma dumitale!

G7tiu, ripost necunoscutul, fr a se lsa intimidat de aceast primire rece! Am &bovit o sptmân la fortul (d+ard i ar fitrebuit s fiu dobitoc ca s nu întreb de drumul pe care trebuie stie mai bine ca oricine s-l urme&e un om de meseria mea! 4upun &âmbet cam tont, care e.prim o modest satisfacie pentruaceast $lum, cu totul de neîneles pentru interlocutorii si,adu$ $rav2 nu e potrivit pentru un om de profesia mea s fie prea

familiar cu cei pe care este însrcinat s-i instruiasc, iat pentru cen-am vrut s m iau dup detaament! 4e altfel, m-am $ândit c o persoan de ran$ul dumneavoastr trebuie s tie mai bine caoricine care este calea cea mai bun i m-am #otrât s v însoesc, pentru a v face drumul mai plcut, discutând prietenete!!!

7/24/2019 Ultimul


G ( o #otrâre cam arbitrar i luat puin cam în pripI, e.clammaiorul, netiind dac trebuie s fie mâniat sau s i&bucneasc înrâs! 4ar ai pomenit de instrucie, de profesie! Facei cumva partedin corpul provincial, ca instructor în nobila tiin a r&boiului,

sau suntei unul din cei ce tra$ linii i un$#iuri, spre a e.plicamisterele matematicilorE

0trinul îl privi un moment, foarte mirat, pe cel care îl intero$aastfel, apoi e.presia de încântare de sine i se sc#imb într-oumilin $rav i rspunse2

G 0per c n-am ji$nit pe nimeni i n-am de ce s fiu iertat,deoarece n-am mai comis niciun pcat capital de când l-am ru$at

ultima dat pe 4umne&eu s-mi ierte $reelile! N-am îneles cevrei s spunei despre linii i un$#iuri; cât despre e.plicareamisterelor, o las pe seama celor care au c#emarea i datoria s-ofac! N-am alt merit decât câteva cunotine în arta mrea de aoferi cerului umile ru$ciuni i mulumiri ar&toare cu ajutorul psalmilor!

G Acest om este desi$ur un discipol al lui AppolloI, e.clam Alice

care, revenindu-i din încurctur, se amu& de aceast întâlnire! %liau sub protecia mea! Nu te încrunta, *e>+ard, i ca s-misatisfaci dorina de a-l asculta, d-i voie s cltoreasc cu noiI 4ealtfel-adu$ ea, coborând vocea i uitându-se la Cora care mer$eaa$ale pe urmele posomorâtului i tcutului lor $#id Gva fi un prieten în plus la ca& de nevoie!

G Cre&i, Alice, c a putea conduce 1tot ce am mai scump pe undrum pe care a bnui mcar c e.ist cel mai mic pericolE

G Nu m $ândesc acum la asta, *e>+ard, îns acest om curios mamu& i, pentru c e un iubitor al mu&icii, s nu fim atât de riîncât s-i refu&m tovriaI

(a se uit $ale i întinse cravaa! )rivirile li se întâlnir unmoment, i tânrul ofier îi întâr&ie plecarea pentru a prelun$i

7/24/2019 Ultimul


aceast clip! Alice plec oc#ii! Ofierul ced fermectoarei vraje,ddu pinteni calului i îndat fu lân$ Cora!

G )rietene, îmi pare bine c te-am întâlnitI, se adres Alice

strinului, fcându-i semn s-o urme&e i strunindu-i calul în buestru! )rinii-poate prea în$duitori-m-au convins c a aveaoarecare aptitudini ca s pot susine un duet, aa c putem s nemai veselim pe drum cântând! Cum sunt totui cam nepriceput, afi încântat s primesc sfaturile unui maestru atât de e.perimentatI

G (ste nespus de înviortor, atât pentru spirit, cât i pentru trup, scâni psalmi la timpul potrivit, cci nimic nu te uurea& mai multca o asemenea îndeletnicireI, replic maestrul de cânt, $ata s-o

acompanie&e fr s se lase ru$at! 4ar trebuie patru persoane pentru a putea or$ani&a un cor bun;

sunt convins c avei, o voce melodioas i, cu ajutorul cerului, eu pot ine partea tenorului, pân la nota cea mai ridicat! Ne lipseteins un alto i un bas! Judecând dup infle.iunile $lasului su,acest ofier al re$elui - care ovia s m primeasc în tovria s Gpare s fie un bas!

G Fii atent s nu judeci cam îndr&ne i cam pripit; aparenelesunt adesea îneltoare, &ise Alice &âmbind! 4ei maiorul *e>+ard poate produce uneori sunete asemntoare basului, cum ai au&it prea bine adineauri, v asi$ur c $lasul su obinuit este mult maiaproape de tenor!

G 0e pricepe la cântarea psalmilorE, întreb cltorul cu naivitate!

Alice era $ata-$ata s i&bucneasc în râs, îns reui s se

stpâneasc!

G 6 tem c-i plac mai mult cântecele de lume, rspunse ea! 8iaaunui soldat nu se prea potrivete cu evlavia pentru cele sfinte!

G 8ocea, ca i celelalte talente, este dat omului pentru a u&a, nu

7/24/2019 Ultimul


pentru a abu&a de eaI, replic $rav strinul!

G Nimeni nu poate s m acu&e c nu m-am în$rijit vreodat dedarurile date de 4umne&eu! inereea mea G ca a re$elui 4avid G

am consacrat-o mu&icii! 6ulumesc îns cerului c niciodat uncântec profan n-a murdrit bu&ele mele!

G Ai studiat, deci, doar mu&ic reli$ioasE

G 9ineînelesI 4up cum psalmii lui 4avid ofer frumusei pecare nu le $seti în nicio limb, tot aa mu&ica lor este superioaroricrei armonii profane! 0unt fericit s pot afirma c $lasul meu n-a, e.primat decât dorinele i $ândurile re$elui din :srael, cci, dei

timpul i împrejurrile au putut cere doar câteva neînsemnatemodificri, tlmcirea lor Gpe care o folosim în coloniile Noii-An$liieste superioar tuturor cuvintelor celorlalte, prin bo$ia,e.actitatea i simplitatea ei spiritual, redând cu mult fidelitateori$inalul acestui scriitor inspirat! Niciodat nu pornesc la drum,niciodat nu poposesc i nu m culc fr a avea la mine une.emplar din aceast carte sfânt! :at-l! (ste a dou&eci i aseaediie, publicat la 9oston, anno domini 1744, intitulat /)salmi,

imnuri i cântrispirituale din 8ec#iul i Noul estament, tlmcite aidoma însti#uri en$le&e pentru folosina, înlarea sufleteasc i consolareacredincioilor G atât în timpul slujbelor, cât i în particular Gîndeosebi pentru cei din Noua An$lie1!

%n timp ce fcea elo$iul acestei opere a poeilor din ara sa, psalmistul trase dintr-un bu&unar lucrarea despre care vorbea i,

fi.ându-i pe nas o perec#e de oc#elari cu ram de fier, desc#isevolumul cu o adevrat veneraie! Apoi, fr alte perifra&e iapolo$ii, rostind doar un scurt /AscultaiI1, duse la $urinstrumentul despre care am pomenit, scoase un sunet foarteascuit, pe care vocea s îl repet cu o octav mai jos, i cânturmtorul psalm, cu un ton blând, sonor i armonios, care sfida

7/24/2019 Ultimul


mu&ica, poe&ia i c#iar blbneala mâroa$ei sale2

/OI Cât e de bine, cât e de înltor ca fraii s conlocuias- ctotdeauna în pace i bun-învoireI Acesta a fost balsamul de pre

care se rspândea asupra brbii lui Aaron i-i po$ora pân la cutelevemântului!!!1

Cântecul solemn era însoit de un $est cum nu se poate mai potriviti care n-ar putea fi imitat decât dup o lun$ ucenicie! 4e fiecaredat când o not era mai ridicat, îi înla mâna dreapt, iar cândtonul era jos, i-o cobora, urmând cadena i atin$ând un momentfoile crii! Acest acompaniament manual devenise probabilnecesar dup o îndelun$at obinuin, cci îl respecta cu strictee

pân la sfâritul strofei, accentuând în mod deosebit cele dousilabe ale ultimului verset!

O asemenea tulburare a linitii pdurii nu putea s nu atra$ ateniacelorlali cltori, care mer$eau puin mai înainte! :ndianul îiadres câteva cuvinte, într-o en$le& stricat, lui *e>+ard, iaracesta, întorcându-se în a, se adres strinului, întrerupându-icântecul2

G 4ei nu ne pândete momentan niciun pericol, e totui prudents cltorim prin pdure fcând cât mai puin &$omotI lart-mdeci, Alice, dac v tulbur distracia, ru$ând peUn asemenea cântaret de psalmi este un tip specific Statelor Unit e. Fenimore Cooper î si

aminteste undeva, el î nsusi, o vreme când cântarea psalmilor era un divertisment favorit

al societatii america ne si nu pretinde decât de a fi zugravit un asemenea personaj, nu mai

ca putin caricaturizat fata de modelul din realitate (n.t.).

însoitorul nostru s cânte cu alt oca&ie, mai propice!G Firete cm tulburi G îi rspunse Alice cu un ton niel iritat G cci de cândsunt n-am mai au&it o asemenea discordan între mu&ic i te.t, itocmai acum, când fceam consideraii tiinifice asupra cau&elorce pot face ca un te.t prost s fie mu&icalmente e.ecutat perfect, aivenit cu vocea

7/24/2019 Ultimul


dumitale de bas s întrerupi farmecul meditaiilor meleIG Nu tiuce înele$i prin /vocea mea de bas1 - rspunse *e>+ard, vdit ji$nit de aceast observaie - îns tiu c si$urana dumitale, Alice,ca i a Corei, m interesea& acum

infinit mai mult decât toat mu&ica lui *aendel la un loc! 4eodat,maiorul tcu, întoarse repede capul spre un tufi din preajma potecii i privi bnuitor la clu&a indian, care continua s mear$cu o $ravitate imperturbabil! : se pruse c vede strlucind printreru$ii de mure oc#ii ne$ri ai unui slbatic, îns, ne&rind nimic ineau&ind niciun &$omot, socoti c s-a înelat i, surâ&ând de$reeala s, relu conversaia pe

care acest incident o curmase!*e>+ard nu se înelase totui!reise îns lsând din tru-

Lie tinereasc s-i aipeasc mcar pentru un moment vi$ilena, deobicei atât de trea&! Cci de-abia trecuser clreii, când, printreramurile tufiului, se ivi capul unui brbat atât de #idos, pe cât îl poate face arta de a se vopsi a unui slbatic i toat ur care îl poate însuflei! (l urmri cu privirea cltorii ce se deprtau i o

mulumire fioroas i se &u$rvi pe c#ip când v&u direcia ce oluau acei pe care-i socotea de pe acum victimele sale! 0iluetele$raioase ale celor dou doamne, pe care maiorul le urm pas cu pas, prin meandrele potecii, se mai &rir câteva clipe printrearbori! %n sfârit, maestrul de mu&ic, ce forma arier$arda miculuiconvoi, se pierdu i el în desimea pdurii!

Capitolul 3

Pe când aceste sesuri zaceau î nteleniteSi susurau izvoare prinluncile tihnite,Se revarsau torente cu spumele pe valuri, Fosneau

prelung spre ape padurile-nfrunzite, Bateau, î nvolburate, imense

fluvii-n maluri.

7/24/2019 Ultimul


9@AN

'sându-l pe preaîncre&torul *e>+ard i pe însoitori!i si s seafunde tot mai mult în inima unei pduri ce ascundea

locuitori atât de perfi&i, vom profita de privile$iul acordat autorilor i vom plasa scena la câteva mile mai la vest de locul unde s-a petrecut pân acum aciunea! %n aceeai &i, doi brbai se opriser pe malul unui râu mic, dar foarte repede, cale de vreun ceas detabra lui =ebb! )reau c ateapt sosirea unui al treilea sau uneveniment neprev&ut! 9olta imens a pdurii se întindea pândeasupra râului, întunecându-i apele! @a&ele soarelui începusers-i piard puterea i curând do$oarea &ilei sc&u! Aburii ce se

înlau din i&voare, lacuri i râuri pline de plante de ap, formau înv&du# o adevrat perdea, în acest loc retras, ca pretutindeni peîntinsele sin$urti ale Americii Gsub aria de iulie domnea otcere adânc, întrerupt doar de oaptele persoanelor de care am pomenit, de &$omotul ce-l fcea cioc- nitoarea, pi$ulind în scoaraarborilor, de stri$tul strident al $aiei i de vuietul înbuit al uneicascade îndeprtate!

Aceste sunete slabe, întrerupte, erau prea familiare celor din pdure pentru a-i distra$e de la discuia care-i interesa! "nul avea pielea roie i vemintele ciudate ale btinailor pdurii; cellalt,dei ars de soare i îmbrcat $rosolan, aproape ca slbaticii, arta afi de ori$ine european!

)rimul se ae&ase pe o buturu$ putred, acoperit de muc#i,astfel încât putea vorbi însoindu-i cuvintele solemne cu $esturidomoale, cum fac de obicei indienii când discut! Corpul su

aproape $ol era tatuat cu un cap de mort, &u$rvit în alb i ne$ru!(ra ras în cap, în afar de suvita

PQcare, potrivit spiritului r&boinical indienilor, este pstrat pe vârful capului ca pentru a face înciud dumanului ce ar fi vrut s-l scalpe&e! Ca podoab nu purtadecât o pan de vultur, înfipt în uvia ce-i atârna pe umrul stân$;la brâu avea un toma#a+ i un cuit de scalpat, de fabricaie

7/24/2019 Ultimul


en$le&, iar pe $enunc#ii luiPQ

Razboinicii din America de Nord î si râdeau parul de pe teasta, pas trând doar o suvita

pe vârful capului, pentru ca dusmanii sa le poa ta smulge scalpul atunci când cadeau î n

lupta. Scalpul era singurul trofeu admis al victoriei; de altfel, mai important era de a

obtine sc alpul unui luptator decât sa-l omori. Unele triburi acordau o mare i mportantaonoarei de a lovi pe cei omorâti. Aceste datini au dispar ut aproape complet la indienii

statelor de pe tarmul Atlanticului (n. a.)

vi$uroi inea o puc scurt, de tipul celor cu care politica albilorîi înarmea& pe slbaticii lor aliai! 4up pieptul lat, mâinile i picioarele musculoase i e.presia $rav a c#ipului, recunoteaiîndat un r&boinic matur; niciun semn de btrânee nu prea s-i

umbreasc înc vi$oarea!rupul albului G judecând dup pielea neacoperit de veminte G dovedea c din cea mai fra$ed tineree duseseo via aspr i $rea!(ra mai curând slab decât $ras, îns toi muc#ii preau clii deoboseal, de ari, vânturi i &pe&i! )urta o /camasa de

vânatoare" verde, tivita cu galbenPP, i o bonet din blnuri tunse!

7i el purta la brâu un cuit trecut printr-o centur de scoici,asemntoare aceleia care strân$ea vemintele srccioase ale

indianului, dar nu avea toma#a+! Mocasinii P3si erau împodobiila fel cu ai localnicilor, iar pulpele-i erau strânse cu un fel de jambiere de cprioar, le$ate în pri i prinse deasupra$enunc#iului cu o vân de cerb! O tolb i un corn îi completauec#ipamentul; în apropiere, pe un trunc#i de arbore, era sprijinit puca lui cu teava lunga

P5 G arm pe care viclenii europeni i-auînvat pe slbatici s-o socoteasc drept cea mai uci$toare! Oc#iivântorului erau mici, vioi, ener$ici i ptrun&tori, privind

pretutindeni în timp ce vorbea, ca i cum ar fi pândit un vânat saus-ar fi temut de apropierea vreunui duman! Cu toat aceastatitudine de neîncredere, nu prea un om prefcut; dimpotriv, înacea clip c#ipul su trda o fire fr ascun&iuri!

G C#iar tradiiile tale sunt de partea mea, C#in$ac#$oo, &ise el,

7/24/2019 Ultimul


folosind limba neamurilor ce locuiau altdat între *udson i)otomac i pe care vom încerca s-o traducem, pentru cititoriinotri, mai liber, cutând totui s-i pstrm specificul! )riniivotri au venit dinspre asfinit, au strbtut fluviul cel

PPHunting-shirt — un fel de bluza de vânatoare. Este o haina pitore asca — scurta si

î mpodobita cu ciucuri si franjuri. Culoarea vrea sa imite nuantele frunzisului, ca sa

ascunda pe vânator de ochii prazii. Mai multe corpuri de militie americana au fost

î mbracate astfel, si aceasta uniforma a fost una din cele mai originale din acele timpur i.

Bluza de vânatoare este adeseori alba (n.a.).

P3Un fel de î ncaltaminte indiana.

P5Pusca militara este totdeauna scurta; aceasta era de

vânatoare.

mareP<, i-au btut pe btinai i le-au luat pmânturile! Ai mei auvenit dinspre cerul rou al dimineii i, dup ce au trecut marele laccu ap srat, au început s lucre&e, urmând îndeaproape pilda alor votri! 4umne&eu s ne fie judector i, ca prieteni ce suntem, snu ne certm din aceast pricin!

G )rinii mei au luptat cinstit împotriva omului rouI, rspunsetios indianul în aceeai limb! Oc#i-de-7oim, oare nu-i deosebire

între s$eata cu vârf de piatr a r&boinicilor notri i $lonul de plumb cu care ucidei voiE

G "n indian poate s aib dreptate, dei natura l-a druit cu o pieleroie, &ise albul plecând capul, fiindc simea adevrul acesteiobservaii!

)rea convins c nu apr o cau& dreapt, dar dup o clip de$ândire rspunse la obiecia interlocutorului, în msura în care

permiteau cunotinele sale limitate2 G Nu sunt un om învat, &ise el, i nu mi-e ruine s-o mrturisesc;îns, judecând dup cum i-am v&ut pe compatrioii votri vânândcerbul i 8everia, îmi vine s cred c puca a fost mai puin periculoas în mâinile strbunilor lor decât o s$eat cu un vârf de piatr bine ascuit, ânit din arcul unui indian bun oc#itor!

7/24/2019 Ultimul


G )ovesteti aa cum ai învat de la priniI, replicC#in$ac#$oo, fcând un $est dispreuitor cu mâna! 4ar ce spun btrânii votriE 'e istorisesc tinerilor lor r&boinici c, atunci cândFeele-)alide au luptat împotriva oamenilor roii, acetia aveau

corpul tatuat pentru r&boi i erau înarmai cu securi de piatr i puti de lemnE

-G N-am prejudeci i nu m laud cu ce mi-a druit natura, deinici cel mai mare duman al meu, care este un iro- c#e&, n-arîndr&ni s ne$e c sunt cu adevrat alb, rspunse vântorul, privindu-i cu o satisfacie ascuns mâinile slabe i palide! Admitc cei care au culoarea pielii mele au unele obiceiuri pe care ca omcinstit n-a putea s le aprob! 9unoar, au nravul s scrie în criceea ce au fcut i auP<

Fluviul Mississippi. Cercetasul face aluzie la o traditie foarte popul ara î n statele

atlantice. Din aceasta î mprejurare se poate deduce o noua dovada despre originea lor

asiatica, desi istoria indienilor este foarte nesigura (n.a.).

v&ut, în loc s le povesteasc în satele lor, pentru c minciunaludrosului cel la s poat fi de&minit, iar vorbele r&boinicului

brav s fie adeverite de tovarii si!!! 4in cau&a acestui prostobicei, un brbat vrednic Gcare nu-i pierde timpul în mijloculfemeilor, ca s învee s descifre&e semnele ne$re puse pe #ârtiaalb-n-ar mai apuca s-aud vreodat slvindu-se faptele îndr&neeale prinilor si i nu s-ar mândri s-i imite i s-i întreac învrednicie! Cât despre mine, sunt convins c toi bumppii erau bunitr$tori, cci avi pentru puc o îndemnare înnscut Gi asta mi-a fost transmis firete i mie, din â-n fiu, cci sfintele poruncine înva c motenim toate însuirile strmoilor, fie ele bune saurele, dei în privina aceasta nu ba$ mâna-n foc pentru nimeni! 4arorice poveste are dou fee, aa c te întreb, C#in$ac#$oo, ce s-aîntâmplat, dup spusa oamenilor roii, când prinii notri s-auîntâlnit pentru prima datE

O tcere urm dup aceast întrebare, apoi indianul, cutând s fie

7/24/2019 Ultimul


cât mai demn, îi începu scurta-i povestire cu un ton solemn, menits întreasc adevrul spuselor sale2

G Ascult-m, Oc#i-de-7oim, &ise el, i urec#ile tale nu vor sorbi

minciuni! %i voi spune ce mi-au istorisit prinii mei i ce-au fcutmo#icanii!

7ovi o clip, apoi, privind la tovarul su cu luare aminte,continu cu $lasul uneori întrebtor, alteori afirmativ2

G Nu-i aa c apa fluviului ce cur$e la picioarele noastre este,uneori, vara mai srat i curentul urc atunci spre i&vorul suE

G Nu se poate ne$a c tradiiile voastre au dreptate în aceast privin, cci am v&ut cu propriii mei oc#i ceea ce îmi povestetii mi-este $reu s e.plic de ce apa, care la umbr este mai întâi aade dulce, devine atât de amar la soare!

G 7i curentulE, întreb indianul, ateptând rspunsul cu totinteresul aceluia ce dorete confirmarea unei minunii pe care esteforat s-o cread, dei n-o înele$e! 0trmoii lui C#in$ac#$oo n-au minit!

G Nici 0fânta 0criptur nu-i mai adevrat decât spusa lor,rspunse vântorul, i nimic nu-i mai adevrat pe lume, dar

aici e vorba de ceea ce albii numesc flu. i reflu., un lucru destulde clar i uor de e.plicat! Apa mrii ptrunde timp de ase ore înfluviu, apoi ase ore se retra$e, i iat pentru ce2 când apa mriieste la un nivel mai înalt decât fluviul, cur$e în el pân cândGlarândul eiGapa fluviului, ridicându-se, trece înapoi în mare!

G Apele râurilor care i&vorsc din pdurile noastre i care seîndreapt spre lacul cel mare mer$ totdeauna de la deal la vale, pân când ajun$ ca mâna mea - i atunci nu mai mer$, reluindianul, întin&ând braul ori&ontal!

GNiciun om cinstit nu poate ne$a asta, &ise cercetaul, puin iritat

7/24/2019 Ultimul


de lipsa de încredere cu care se pruse c-i e primit e.plicareamisterului mareelor! Admit c ce spui este adevrat când e vorba deo suprafa redus i având acelai nivel! %ns totul depinde demodul cum socoteti lucrurile2 pe o întindere mic, pmântul are

acelai nivel, dar considerat în între$ime este rotund! %n acest fel,apa poate s fie stttoare în lacurile cu ap dulce, dup cum timamândoi, pentru c am v&ut; îns când apa se întinde pe un spaiuvast ca marea, pmântul fiind rotund, cum putem crede c mai efiresc s fie linititE ( ca i cum i-ai înc#ipui c râul st linititdincolo de stâncile acelea ne$re, ce sunt cale de o mil mai sus denoi, dei propriile noastre urec#i ne convin$ acum c formea&acolo o cascad!

Cu toate c raionamentele filo&ofice ale tovarului su nu preaus-l mulumeasc pe indian, acesta era prea mândru ca s-i trde&eneîncrederea; ls, dimpotriv, impresia c-l ascult cu deplinconvin$ere i îi relu povestirea pe acelai ton solemn!

G Noi am po$orât de pe melea$urile unde soarele se ascunde întimpul nopii, strbtând vastele câmpii care #rnesc bivolii, pânam ajuns pe malurile fluviului cel mare; acolo am luptat împotriva

alli$e+ilor i am înroit pmântul cu sân$ele lor! 4e pe malurilemarelui fluviu pân la nemr$initul lac cu ap srat n-am maiîntâlnit pe nimeni! 'a o mic deprtare ne urmau cei din tribul6aBua! Am apus c inutul va fi al nostru, de la locul unde apa numai urc în acest fluviu pân la un alt râu, cale de dou&eci de &ile,spre prile unde

domnete vara! Am pstrat, ca oameni panici, re$iunea pe care Qcucerisem ca r&boinici! :-am împins pe cei din tribul 6aB"a în

fundul pdurilor, ca s triasc la un loc cu urii2 ei n-au mai $ustatsarea decât cu vârful bu&elor, ei n-au mai pescuit în lacul cel marecu ap srat, i noi le aruncam oasele petilor!

G Am au&it despre toate acestea i cred c-i adevrat G &isevântorul, v&ând c indianul tace G dar s-au întâmplat cu mult

7/24/2019 Ultimul


înainte c en$le&ii s fi sosit în acest inut!

G "n pin cretea pe atunci acolo unde ve&i acest castan! )rimeleFee-)alide ce au venit printre noi nu vorbeau en$le&ete; ei au

ajuns aici într-o luntre mare, pe vremea când prinii mei i veciniilor piei-roii înmormântaser toma#a+- ul! Atunci, Oc#i-de-7oim Gi vocea indianului nu trda via emoie ce o încerca decât printr-un ton optit i $utural, care, aa cum era vorbit uneori, fceaaproape armonioas limba acestui popor G atunci, Oc#i-de-7oim,nu alctuiam decât un sin$ur popor i eram fericii! 'acul srat neddea pete, pdurile - cerbi, v&du#ul - psri; ne însuram ifceam copii, ne înc#inam 6arelui 0pirit, iar pe cei din tribul6aBua îi ineam departe de noi, c nici nu puteau s ne audcântecele de i&bând!

G 7i tii ceva despre familia ta de atunciE, întreb albul! (ti unom drept, un adevrat indian, i bnuiesc c ai motenit însuirile prinilor ti G r&boinici viteji, firete, brbai înelepi, careaveau loc de cinste în jurul focului marelui sfat!

G ribul meu este printele naiunilor acestora, îns în vinele mele

cur$e un sân$e neamestecat, sân$ele cpeteniilor de altdat G iaa va fi în vecii vecilor! Olande&ii au debarcat i au dat poporuluimeu apa de foc.

P?Au but din ea pâncând cerul li s-a prut c esteaidoma cu pmântul i au cre&ut prostete c l-au $sit pe 6arele0pirit! )e urm, i-au pierdut pmânturile! )as cu pas, au fostrespini departe de malurile râului i eu, care sunt cpetenie isa$amor, n-am mai apucat s vd niciodat strlucind soarele decât printre ramurile arborilor, i nicicând n-am în$enunc#eat lamormintele

P?Rachiu (n.t).

prinilor meiIG 6ormintele inspir $ânduri înalte G &ise albul,micat

7/24/2019 Ultimul


de înfiarea de calm suferin a tovarului su-i-l ajut adesea pe om în bunele lui intenii! Cât despre mine, m atept s-mi putre&easc ciolanele fr mormânt, aici în pdure, dac nu cumvavor sluji de #ran lupilor! 7i unde se afl tribul tu care a pornit, cu

multe veri în urm, s-i întâlneasc rudele în 4ela+arE

G "nde sunt florile tuturor verilor care s-au scurs de atunciE 0-auofilit, s-au aternut unele peste altele! 'a fel i cu familia i tribulmeu2 toi au plecat, pe rând, ctre trâmul spiritelor! 6 aflu în piscul muntelui, trebuie s cobor i eu la vale, iar când "ncas mva urma, nu va mai e.ist pe lume nicio pictur din sân$elesa$amorilor, cci fiul meu este ultimul mo#ican!

G "ncas este aiciI Cine pomenete de "ncasE, vorbi din apropiereun $las, având acelai timbru blând i $utural!

8ântorul îi trase cuitul din teaca de piele i fcu o micareinvoluntar, cu mâna cealalt, s-apuce puca; îns indianul nu prudeloc surprins de aceast întrerupere neateptat i nici mcar nuîntoarse capul s vad cine vorbete!

%n clipa urmtoare, un tânr r&boinic trecu printre ei pind fr

&$omot i se ae& pe malul apei repe&i! atl nu-i e.prim înniciun fel mirarea i toi tcur câteva minute, fiecare parcateptând momentul când ar fi putut s vorbeasc fr s parcurios ca o femeie sau nerbdtor ca un copil! 9rbatul alb, sevedea prea bine, voia s respecte obiceiurile lor i, fr a mai inemâna pe puc, tcu i el!

%n sfârit, C#in$ac#$oo, ridicând încet privirile spre feciorul su,

îl întreb2 G(i, bine, îndr&nesc maBuaii s-i lase urmele mocasinilor înaceste pduriE

G Am fost pe urmele lor, rspunse tânrul indian, i tiu c suntaâi cât de$etele celor dou mâini ale mele; dar stau ascuni ca

7/24/2019 Ultimul


nite lai!

G icloii, umbl s scalpe&e i s jefuiascI, &ise omul

alb, cruia îi vom lsa denumirea de Oc#i-de-7oim pe care i-audat-o tovarii si! elosul france& 6ontcalm îi va trimiteiscoadele c#iar în tabra noastr i nu se va lsa pân nu va afladrumul pe care vom trece!

G Ajun$eI, &ise tatl, privind soarele care asfinea, îi vom scoatedin ascun&tori ca pe nite cerbi #ituii! Oc#i-de-7oim, #aide smâncm; o s le dovedim mâine maBuailor c suntem cu adevrat brbai!

G 0unt $ata i pentru una, i pentru alta, rspunse vântorul, darca s-i atacm pe aceti lai iroc#e&i, trebuie întâi s-i $sim, iar cas mâncm, ne trebuie vânat! A#, vorbeti de drac i dracul la uIColo, între tufe, la poalele muntelui, vd micând cele maifrumoase perec#i de coarne pe care le- am &rit în anotimpul sta!Acum, "ncas-adu$ el coborând vocea, ca unul ce învase s fie prev&tor parie& pe trei încrcturi de praf de puc contra uneimsuri de wampum

P c voi lovi animalul între oc#i i mai aproape

de cel drept decât de cel stân$!

G :mposibil - stri$ tânrul indian, cu toat însufleirea tinereiisale, ridicându-se în picioareGnu se &resc decât vârfurilecoarnelorI

G ( un flciandruI, &ise albul, dând din cap i adresân- du-setatlui! Crede c un vântor, atunci când vede numai o parte atrupului unui cerb, nu tie precis unde-i restulI

(l lu puca, o propti în umr i tocmai se pre$tea s dea Qprobde dibcia cu care se ludase, când r&boinicul îi îndeprt arma cumâna, &icând2

G Oc#i-de-7oim, doreti s te lupi cu maBuaiiE

7/24/2019 Ultimul


G 4a, da! Aceti indieni au un adevrat instinct al pduriiI, &isecercetaul, sprijinind de pmânt patul putii sale, convins de$reeala s! Apoi, adu$2 "ncas, m vd silit s las acest cerb înseama s$eii tale, altfel l-am putea vâna pentru aceti pun$ai de

iroc#e&i!P

Wampum-vl era moneda bastinasilor din America Septentrionala. Ei alcatuiau

wampumul din scoici de un anumit soi, pe care le lega u î n forma de matanii, brâie etc.

Aceasta moneda se masura î n loc sa se numere. Înainte de î ncheierea tratatelor de pace si

prietenie se faceau daruri alcatuite din wampumi (n.t.).

atl fcu un $est de aprobare i "ncasG v&ând consimmântul Gse arunc la pmânt i înaint spre animal, târân- du-se cu mult

b$are de seam!

Când ajunse la distan potrivit de tufi, îi puse cu cea mai mare$rij o s$eat în arc, în timp ce coarnele rmuroase ale cerbului semicau ca i cum ar fi simit apropierea dumanului! Apoi, îndatse au&i &bârnâitul coardei întinse, o linie alb bra&d aerul i ptrunse în mrcini, de unde cerbul rnit âni imediat spredumanul su! "ncas se feri cu dibcie de coarnele animaluluifurios i, în clipa când trecu pe lân$ el, îi înfipse cuitul în $ât!Cerbul fcu un salt i c&u în râu, a crui ap se color de sân$e!

G :at ce înseamn dibcia unui indian G i e-o treab demn sfie v&ut G îi &ise vântorul, râ&ând satisfcut! 0e pare totui c os$eat are nevoie i de un cuit, pentru c lucrul s fie dus la bunsfârit!

G 0sstI, opti C#in$ac#$oo, întorcându-se spre el cu vioiciunea

unui câine de vântoare ce a adulmecat vânatul! G CeE ( o turm întrea$I, stri$ vântorul, ai crui oc#i începurs strluceasc de patima meseriei! 4ac vin în btaia putii,trebuie s dobor unul, c#iar de-ar fi ca detuntura s tre&easc toatecele ase naiuniI Au&i ceva, C#in$ac#$ooE Cci, pentru urec#ilemele, pdurea e mut!

7/24/2019 Ultimul


G A fost un sin$ur cerb i acela e mort, rspunse indianul, punândurec#ea la pmânt! Aud &$omot de paiI

G )oate lupii au alun$at cerbul prin pdure i acum îl urmresc în

mrciniuri! G Nu, nuI, rspunse indianul, ridicându-se deodat demn ire&emându-se pe buturu$, cu linitea sa obinuit! Aud caii unoroameni albi, sunt frai de-ai ti, Oc#i-de-7oim; tu s le vorbetiI

G Firete c am s le vorbesc, într-o en$le& de care nu i- ar firuine nici re$elui! :ns nu vd pe nimeni apropiindu-se i n-audniciun &$omot, nici de oameni, nici de cai, rspunse vântorul, în

limb care se flea c o tie atât de bine! 6i se pare ciudat c unindian recunoate apropierea unui alb mai lesne decât unul camine, despre care c#iar dumanii recunosc

c sunt alb curat, dei am trit destul de mult timp cu pieile roii pentru a putea fi bnuit c nu sunt pursân$eI A#I Am au&it trosnindo crean$ uscat! Acum aud fonind tufele! 4a, da, am confundatacest &$omot cu acela al cascadei; dar iat-i c vinI 4umne&eu s-i p&easc pe iroc#e&i!

Capitolul 4

Du-te, urmeaza-ti drumul! î nainte De a fi iesit din aceasta padure,

Î ti voi plati ocara ce mi-aduci.

0*AR(0)(A@(8isul unei nopi de var

Abia rostise cereetaul aceste cuvinte, c eful acelora a cror

apropiere o simise urec#ea e.ersat i atent a indianului se artîn apropiere! "na dinpotecile bttorite de cerbi traversa o micvale i ajun$ea la râu! c#iar la locul unde poposiser omul alb i ceidoi însoitori ai si cu pielea roie! )e aceast potec înaintau acuma$ale; cltorii care tulburaser strfundul pdurii i veneau de-adreptul spre vântorul ce se pre$tea s-i întâmpine vorbindu- le

7/24/2019 Ultimul


en$le&ete!

G Cine-iE, stri$ acesta, aruncând puca cu nepsare pe braulstân$ i trecând arttorul peste tr$aci, astfel încât s tiu lase

impresia c-i amenin! Cine sunt cei care au înfruntat primejdiile pdurii i ale fiarelor ca s ptrund aiciE

G Cretini - rspunse cel care mer$ea în fruntea cltorilor G prieteni ai le$ii i ai re$elui, nite oameni ce strbat aceast pdureînc de la rsritul soarelui, fr a mânca nimic i care

sunt $roa&nic de istovii din cau&a drumului!G 8-ai rtcit deci, îlîntrerupse vântorul, i recunoatei

în ce încurctur v aflai, pentru c nu mai tii încotro s o luaiE

G Ai dreptate2 întocmai cum un pui nu tie nimic, aflân- du-se subaripa mamei, tot astfel i noi, dei artm ca nite oameni în toatfirea, nu tim mai multe decât un pui rtcit! Nu tii la ce deprtaresuntem de un fort en$le& numit =illiam- *enr>E

G CeEI, stri$ cercetaul i&bucnind în râs, dar se stpâni îndat, deteam s nu fie au&it de vreun duman care ar sta pe undeva la pând! Ai pierdut urma vânatului, ca un câine care ar avea între eli un cerb 'acul *oricanI Fortul =illiam- *enr>, omuleI 4ac eti prieten al re$elui i ai le$tur cu armata, ai face mai bine s te ieidup cursul acestui râu, pân la fortul (d+ard; acolo-l vei $si pe$eneralul =ebb, care-i pierde vremea în loc s înainte&e spretrectori i s-l respin$ pe france&ul la obra&nic dincolo de 'aculC#amplain, în bârlo$ul lui!

%nainte ca vântorul s fi putut primi rspunsul la acest neateptatraport, alt clre iei din tufe i înaint spre el!

G 'a ce deprtare ne aflm deci de fortul (d+ardE, întreb nou-venitul! Am plecat a&i diminea de la locul unde ne sftuii s neducem i noi dorim s mer$em tocmai la cellalt fort, ce se afl la

7/24/2019 Ultimul


captul lacului!

G Atunci, se vede treaba c v-ai pierdut vederea mai înainte de a pierde calea! Cci drumul care strbate porta$e-ul e lat de patru

stânjeni, ba c#iar, dac m $ândesc bine, cam c oseaua 'ondrei ica strad din jurul palatului re$al!

G Noi nu contestm faptul c acest drum n-ar fi cel bunI, replic*e>+ard &âmbind G fiindc, aa cum cititorul a-neles maidinainte, dânsul era! ( destul s v spunem c am avut încredereîntr-o clu& indian, care ne-a f$duit s ne conduc pe o calemai scurt, dei nu prea umblat, i c am avut o prea bun prerede cunotinele lui! %ntr-un cuvânt, nu tim unde suntem!

G "n indian s se rtceasc în pdureEI, ddu

neîncre&tor din cap vântorul! Cât vreme ra&ele soareluido$oresc pe vârfurile arborilor i râurile au cascade, când fiecarecolior de muc#i pe care îl &rete îi spune unde va strluci lanoapte 0teaua )olar, asta mi se pare $reu de admis! )durea-i plin de potecile pe care cerbii coboar pe malul râurilor i blilorsrate, de toi cunoscute, iar cârdurile de $âte slbatice nu i-au

luat înc &borul spre CanadaI 6i se pare foarte ciudat ca un indians se rtceasc între *orican i cotul râului! ( un mo#a+E

G )rin natere, nu e; îns a fost adoptat de acest trib! Cred c-inscut ceva mai la nord, din seminia celor numii #uroni!

G "f, "fI stri$ar cei doi indieni, care în timpul discuiilorsttuser ae&ai i nemicai, în aparen nepstori la ceea ce se petrecea! (i srir în picioare deodat, ceea ce dovedea c uimirea

îi scosese din re&erva lor obinuit!

G "n #uronGrepet vântorul, continuând s dea din cap cu ovdit neîncredere Ge o seminie de tâl#ari, oricine i-ar li adoptat;nu poi face din ei mai mult decât oamenii care sunt, adic lenei iva$abon&i! )entru c v-ai dat pe mâinile unuia din acest trib, m

7/24/2019 Ultimul


mir c#iar c n-ai întâlnit i alii! 4in fericire, deocamdat nu esteniciun pericol, deoarece for- lul =illiam-*enr> este înc departe!

G "itai c v-am spus c $#idul nostru a devenit un mo#a+, unul

din aliaii armatei noastre! G 7i eu v repet c acel ce este nscut min$o va muri min$o! "nmo#a+I Când e vorba de cinste, pomenete-mi de un dela+ar saude un mo#ican, iar dac e pe lupt, dei acetia iiu-s ar$oi dinfire Gpentru care motive ticloii de maBua, mieii lor dumani,au spus c-s muieri Gapoi nu-i r&boinic mai bun decât undela+ar sau un mo#ican!

G 4estul, destulI, &ise *e>+ard cu oarecare nerbdare! Nu v cerun certificat de bun purtare pentru un om pe care îl cunosc i care pentru voi este un strin! Nu mi-ai rspuns la întrebare! 'a cedeprtare ne aflm de $rosul armatei de la fortul (d+ardE

G 0e pare c aceasta depinde, mai ales de cel care v servete declu&! "n cal ca al dumitale ar putea bate un

drum lun$ de la rsritul la asfinitul soareluiIG Nu vreau s

plvr$im, prietene, &ise *e>+ard,încercând s-i potoleasc nemulumirea i vorbind mai blând!4ac vrei s ne spunei la ce deprtare se afl fortul (d+ard i sne conducei acolo, n-o s v plân$ei de felul cum vei fi rspltii!

G 4ac o fac, cine m asi$ur c nu servesc de clu& unuiduman sau c nu conduc un spion al lui 6ontcalm în apropiereaarmatei noastreE Nu toi cei ce vorbesc en$le&ete mint slujitori

credincioi ai re$atului! G 4ac serveti în trupele noastre G dup cum bnuiesc, cacerceta- trebuie s fi au&it de cel de al ai&ecilea re$iment; alre$elui!

G Al ai&ecileaI 4ei port uniforma de vântor în loc de cea

7/24/2019 Ultimul


stacojie, cunosc multe despre re$imentul @o>al Americans! 0

G Atunci, firete, ai cunotin de numele maiorului acestuire$iment2E

G Al maioruluiEI, stri$ vântorul, luându-i o înfiare mândr!4ac în acest inut e cineva care-l cunoate pe maiorul (ffin$#am,apoi acela v st dinainte!

G 0unt mai muli maiori în acest re$iment! Acela de care- mivorbeti e cel mai vec#i în $rad; eu m-am referit la cel ce a obinutacest $rad mai recent i comand trupele ce se afl în $arni&oan,la fortul =illiam-*enr>!

G 4a, da, am au&it despre un tânr foarte bo$at,-venit de prin provinciile de la mia&&i i care a obinut de curând acest post! (mult prea tânr pentru a ocupa o asemenea funcie, datorit creiad porunci unor ostai cruni! 0e &ice totui, c e un bun militar iun om de onoareI

G Oricine ar fi i oricare ar fi drepturile datorate $radului su, elîi vorbete acum i deci nu poi s ve&i în el un duman! 8ântorul

îl msur surprins pe *e>+ard, îi scoase boneta i îi vorbi pe unton mai puin de$ajat c înainte, dei se vedea

c mai are oarecare îndoieli!G 6i s-a comunicat c un $rup de persoane trebuia s ple-

, ce din tabr a&i diminea ctre malul lacului!

G ( adevrat, îns am preferat s iau un drum mai scurt, avânddeplin încredere în cunotinele indianului de care i-am vorbit!

G Care v-a înelat i apoi v-a prsit!

G NuI 4e prsit nu m-a prsit, cci se afl puin în urma mea!

G 8oi fi încântat s arunc un oc#i asupra acestui individ! 4ac e

7/24/2019 Ultimul


un iroc#e&, am s v spun îndat, dup mutra lui de tâl#ar i dupfelul tatuajului!

'a aceste cuvinte, vântorul trecu repede pe lân$ iapa

predicatoruluiGîn timp ce mân&ul ei, profitând de acest r$a&,începuse s su$ Gapoi o lu de-a lun$ul crrii i le întâlni lacâiva pai pe cele dou doamne, care ateptau nelinitite i nu frteam re&ultatul acestei discuii! Ceva mai departe, ddu pesteclu&a indian! 0e re&emase de un arbore i înfrunta cu cel maidesvârit calm privirile scruttoare ale vântorului, îns cu oînfiare atât de întunecat i slbatic, încât te treceau fiorii!

4up ce îl cercet atent, vântorul se înapoie la locul lui! recând

din nou pe lân$ doamne, se opri o clip admirându-le frumuseeai rspunse cu o satisfacie vdit la înclinarea din cap a lui Alice, pe care aceasta o însoi cu un surâs amabil! Când ajunse lân$ iapacare-i alpta mân&ul, fcu de asemenea un scurt popas, ca s$#iceasc cine ar putea fi proprietarul mâroa$ei! %n sfârit, sereîntoarse lân$ *e>+ard!

G "n min$o rmâne tot un min$oI, începu el cu $las sc&ut, dând

din cap! 7i dac 4umne&eu l-a croit aa, nu-l pot sc#imba nicimo#a+ii, nici vreun alt trib! 4ac am fi sin$uri, adic dac mi-aiîn$dui s-l las pe acest nobil aler$tor prad lupilor, a putea s vconduc eu însumi într-o or la fortul Rd+ard, cci nu facem maimult de o or pân acolo; doar c, însoii de doamnele pe care le-am v&ut, acest lucru nu este posibil!

G 4e ceE Firete, sunt obosite, dar mai pot mer$e clare câtevamile!

G Nu-i posibilI, repet vântorul #otrât! N-a vrea, s fac nicimcar o mil pe întuneric însoit de acest curier indian,

c#iar dac mi s-ar da cea mai bun puc din colonii! %n pduresunt ascuni iroc#e&i, iar mielul vostru de mo#a+ tie prea bineunde s-l afle, ca un bun însoitor ce este!

7/24/2019 Ultimul


G Aa credeiE, întreb *e>+ard, aplecându-se pe a i vorbind înoapt! 6rturisesc c eu însumi am avut oarecare- bnuieli, deiam cutat s mi le ascund, prefcându-m c am încredere în elnumai pentru, a nu-mi înspimânta însoitoarele! ocmai pentru c

îl suspecte& am refu&at s-l mai urme& i am #otrât s mer$ euînainte, silindu-l s vin dup mine, precum ve&i!

G 6i-a fost de ajuns numai s-l privesc ca s-mi dau seama c-iun bandit, &ise cercetaul, apsând cu de$etul pe bu&e în semn de pruden! iclosul st acum re&emat de copacul acela stufos careiese deasupra tufiurilor; piciorul lui e drept în faa trunc#iului i,de unde m aflu, potGadu$ el, btând uor pe patul putii Gs-itrimit un $lon între $le&n i $enunc#i, care o s-l lecuiasc o lunîntrea$ de pofta de a mai d târcoale prin pdure! 4ac m întorcla el, vicleanul sta ar putea s bnuiasc ceva i ar disprea printrearbori ca un cerb speriat!

G Nu pot s admit asta, poate-i nevinovat! 4ei parc sunt convinsde trdarea lui!

G Niciodat nu riti s te îneli dac-l socoteti pe un iroc#e&

trdtor, spuse vântorul, ridicâd instinctiv puca! G 0taiI stri$ *e>+ard! rebuie s mai avem rbdare! 7i totui,am toate motivele s cred c ticlosul m-a înelat!!!

8ântorul, care ascultându-l pe maior renunase la planul de a-lsc#ilodi pe curier, se $ândi puin, fcu un semn i cei doi indieni,însoitorii si, venir îndat lân$ el! 'e spuse ceva cu însufleire,în limba lor dela+ar i, dei vorbea în oapt, dup $esturile sale

se vedea prea bine c le descria situaia dumanului lor ascuns!Curând, ei îneleser e.act despre ce era vorba i, lsându-i putile, se îndeprtar f- când un lun$ ocol i intrar în desiul pdurii, fiecare pe alt parte, cu atâta b$are de seam, încât eraimposibil s le au&i &$omotul pailor!

G Acum, domnule maior, ducei-v la el, spuse vântorul,

7/24/2019 Ultimul


i inei-l pe acest bandit de vorb! Cei doi mo#icani ai mei or s-lî##ae fr s-i strice nici mcar &u$rveala de pe trup!G O s-lîn#a eu însumiI, spuse *e>+ard cu semeie!

G 4umneataIE Ce poi face clare împotriva unui indian care eascunde în tufeE

G Am s descalec!

G Credei c atunci când o s vad c ai scos un sin$ur picioî dinscar va mai atepta s-l scoatei i pe cellaltE Cine are de-a facecu indieni în pdure, trebuie s procede&e ca ei dac vrea s oscoat la capt! *aide, ducei-v la ticlosul sta 7i fcei-l s

cread c-l socotii cel mai credincios prieten pe câte îl avei pe pmânt!

*e>+ard se pre$tea s urme&e acest sfat, dei rolul pe care trebuias-l joace nu se potrivea firii sale mândre! otui, fiecare momentcare trecea îl convin$ea din ce în ce mai mult c încredereanesbuit ce o avusese în indian îl pusese într-o situaie foartecritic! 0oarele asfinise i pdurea se cufunda repede într-unî ntuneric ad ânc

P, ce îi amintea c era ora aleas de obicei de

slbatici pentru a-i e.ecuta planurile lor irete, de nemiloasr&bunare!

Foarte în$rijorat, îl prsi pe vântor, iar acesta începu svorbeasc tare cu strinul care, în cursul dimineii, se alturase atâtde puin protocolar $rupului condus de maior! recând pe lân$doamne, le spuse câteva cuvinte de încurajare i constat cu plcere c, dei erau obosite dup o &ii de drum, preau dispuse a

crede c încurctura în care se aflau nu se putea datora decât uneiîntâmplri! 'sându-le s cread c se sftuiesc asupra drumului ceurmea& s-l apuce, maiorul mai înaint puin i îi struni calullân$ arborele de care se re&emase, posomorât, curierul!!!

G "ite, 6a$uaGîi spuse el, cutând s dea vocii sale o not deîncredere i sinceritate - vine noaptea i totui suntem la aceeai

7/24/2019 Ultimul


distan de fortul =illiam-*enr> ca i a&i diminea, când am plecat din tabra lui =ebb! 6 tem c te-ai înelat în

17Aceasta scena se petrece la 42" latitudine, unde asfintitul nu dur eazaniciodata mult

timp (n.a.).

privina drumului, i eu de asemenea! 4in fericire, am întâlnit însun vântor, acela pe care îl au&i acum vorbind cu maestrul nostrude mu⁣ el cunoate toate potecile i ascun&iurile pdurii i mi-a f$duit s m conduc într-un loc unde vom putea s neadpostim pân în &ori!

G ( sin$urE, întreb indianul într-o en$le& stricat, fi- .ându-l pemaior cu oc#ii scânteind!

G 0in$urE, repet ovitor *e>+ard, cci era prea novice în artade a mini pentru a o folosi fr e&itare! Nu, 6a$ua, nu este sin$ur,de vreme ce suntem împreun!

G Atunci , Vulpea SireataPKva pleca, &ise clu&a, apucând foarte

linitit o mic traist pe care o avea lân$ el! Aa, Feele- )alide nuvor mai avea de v&ut pe lân$ ei decât oameni de aceeai culoarecu dânii!

G Cine s pleceE Cine se c#eam 8ulpea 7ireatE

G (ste numele pe care prinii si canadieni l-au dat lui 6a$ua,rspunse indianul, mândru c avea o porecl, dei nu tia probabilc cel care i-o dduse nu-i asi$ura defel reputaia de omcumsecade! )entru 8ulpea 7ireat, noaptea este totuna cu &iua,atunci când 6unro o ateapt!

G Cum va da socoteal 8ulpea 7ireat tatlui celor dou fete,comandantul fortului =illiam-*enr>E 8a îndr&ni s-i spunscoianului cel apri$ c le-a lsat fr îndrumare, dup ce i-af$duit s le clu&eascE

7/24/2019 Ultimul


G Cu toate c el, Cap încrunit, are $las puternic i braul lun$, pe8ulpea 7ireat, cât va fi în pdure, nu-l vor ajun$eS nici $lasul inici braul lui!

G4ar mo#a+ii ce vor &iceE îl vor îmbrca în fuste i-l vor sili srmân în wigwamP cu muierile, cci nu li se va prea dettin s-l

in printre ei, în rândul r&boinicilor!

G 8ulpea 7ireat tie urma drumului ctre marile lacuri i e înstare s re$seasc oasele prinilor si, rspunse ne- înduplecatcurierul!

G *aide, 6a$ua, #aide, suntem doar prieteniI 4e ce s ne certmE

6unro i-a promis o rsplat bun pentru serviciilePK

În franceza, î n text: Le Renard Subtil (n.t.)P

Wigwam-ul este cortul familiei ori tabara

sau satul tribului (n.t.).

tale! %i f$duiesc i eu una! Odi#nete-te, desc#ide-i traista,mnânc cevaI N-avem timp de pierdut! %ndat ce doamnele vormai prinde puine puteri, vom pleca!

G Feele-)alide sunt câinii femeilor lor, murmur indianul înlimba lui! 7i când ele au c#ef s mnânce, r&boinicii trebuie s prseasc toma#a+-ul, ca s le #rneasc lenea!

G Ce spui, 8ulpeEG 8ulpea a &is2 aa-i bineI:ndianul ridic oc#iiasupra lui *e>+ard cu o atenie vdit,

îns întâlnindu-i privirile, întoarse capul, se ae& calm pe pmânt,desc#ise traista, scoase câteva rmie de provi&ii i începu s le

mnânce, dup ce privi în jur precaut! G 9ineI, &ise maiorul! 8ulpea va avea putere i oc#i destul de bunica s $seasc drumul mâine diminea!

cu puin, au&ind în deprtare un &$omot uor de frun&e micate;simind îns c trebuie s distra$ atenia indianului, adu$

7/24/2019 Ultimul


îndat2

G rebuie s pornim înainte de rsritul soarelui, altfel 6ontcalmar putea s ne ias în cale i s ne taie drumul spre fort!

6âna lui 6a$ua alunec de la $ur de-a lun$ii coapsei i,rmânând cu oc#ii în pmânt, îi întoarse capul într-o parte, îiumfl nrile i ciuli urec#ile! 0ttea complet nemicat, parc la pând!

*e>+ard, care-l urmrea cu cea mai mare b$are de seam, îiliber încet piciorul drept din scar i duse mâna spre pielea de urscare acoperea pistoalele sale de la oblânc, cu intenia de a lua unul,

îns acest plan fu iute dejucat de atenia indianului, ai crui oc#i preau c vd totul în acelai timp, dei nu micau i nu se uitaunicieri! %n vreme ce maiorul ovi înc asupra #otrârii ce trebuias ia, 8ulpea 7ireat se ridic în picioare cu atâta b$are de seamîncât micându-se nu provoc nici cel mai mic &$omot! *e>+ardsimi atunci c trebuia s se decid pe loc i, trecând un piciordeasupra eii, coborî de pe cal, #otrât s-l rein cu fora pe perfidul su însoitor! otui, pentru a nu-i da de bnuit, cut s

par calm i prietenos! G 8ulpea 7ireat nu mnâncE, &ise el, dându-i porecla

care prea c-l m$ulete cel mai mult! )âinea nu-i bine coaptE)are uscat! %mi dai voie s vdE )oate $sesc ceva din mâncareamea care s-i plac!

6a$ua îl ls s întind mâna spre traist i îi în$dui c#iar s i-oatin$, fr s se arate deloc nelinitit, dar fr c atitudinea sa

concentrat s se sc#imbe întrucâtva! Când simi ins de$etelemaiorului urcând încet de-a lun$ul braului su $ol, îl lovi pestemân i, scoând un stri$t ptrun&tor, dintr- o sin$ur sriturdispru în desi! :mediat, C#in$ac#$oo se ivi ca o nluc i aler$ pe urmele fu$arului! :nstantaneu, un stri$t al lui "ncas pru s-lanune c l-a &rit! "n ful$er neateptat lumin un moment pdurea

7/24/2019 Ultimul


i detuntura care urm dovedi c vântorul trsese un $lon de puc!

Capitolul 5

... Î ntr-o noapte ca aceasta, Thisbe, calcând sfios pe iarba-n roua,

vazu — ea,

nevazuta - umbra leului...

0*AR(0)(A@( Ne$utorul din 8eneia

Fu$a neateptat a clu&ei i stri$tele celor care-l urmreau îl

uluir atât de mult pe maiorul *e>+ard, încât rmase câtevamomente netiind ce s fac! Aducându-i aminte cât de importanteste s pun mâna pe fu$ar, se repe&i în desi pe urmele 'ui!%ndat, dup mai puin de o sut de iar&i, e întâlni cu cei treivântori, care renunaser la o urmrire &adarnic!

G 4e ce v-ai descurajat atât de iuteE, stri$ el! iclosul trebuie sfie ascuns pe aici, pe undeva, în dosul vreunui arbore i putem încs-l prindem! Atâta vreme cât e liber nu suntem în si$uran!

G 8rei s asmuii un nor s prind vântul, mormi nemulumitvântorul alb! '-am au&it pe bandit alunecând prin frun&i ca unarpe ne$ru i &rindu-l o clip doar, în apropierea pinului înalt, amtras la întâmplare, dar nu l-am nimerit! 4ac altul decât mine ar fitras în câinele sta, a fi &is c nu-i un puca dibaci; nimeni însnu poate s ne$e c am e.perien în aceast privin i c e firescs m pricep! )rivii acest sumac

3Q, are câteva frun&e roii, dei nu

suntem înc în anotimpul când trebuie s aib aceast culoare! G ( sân$eI ( al 8ulpiiI ( rnit! )oate c va cdea!

G Nu, nu, s nu credei asta! N-am i&butit decât s-i &$ârâi puin pielea i fiara a întins-o i mai repede! Când un $lon nu face decâtasta, produce acelai efect ca o lovitur de pinten dat în coasta

7/24/2019 Ultimul


calului, adic îi iuete pasul în loc s-l opreasc! Când îns ptrunde în carne, vânatul - dup o sritur sau dou G de obiceicade, fie c e cerb sau indian!3Q

Arbust (genul Toxicodendron) din ale carui frunze rezulta substa nte colorante sitananti.

G 4e ce s nu-l mai urmrimE, suntem doar patru voinici contraunui rnit!

G 8i s-a urât cu viaaE 4racul sta rou o s v atra$, urmrindu-l, pân sub toma#a+-urile r&boinicilor si, car ne vor surprindenepre$tii de lupt! Ca unul care adeseori a au&it stri$tul lor de

r&boi, am fost nesbuit tr$ând un $lon de puc, al crui &$omota ajuns desi$ur pân la cei ce ne pândesc! 4ar era o ispit fireascI*aidei, prieteni, n-are rost s mai rmânem pe aceste melea$uri;mai bine o pornim, ca s ne piard urma acest min$o viclean, sauscalpurile noastre se vor usca mâine pe vremea asta dinainteataberei lui 6ontcalmI

0fatul sta cumplit, pe care vântorul îl ddu cu com- petenta celui

ce înele$ea cu tot curajul $reutatea pericolului, îi aduse aminte cudurere lui *e>+ard de cele dou frumoase; doamne pe care primise sarcina s le ocroteasc! "itându-se în jurul su i fcând&adarnice eforturi de a strbate cu privirea prin întunericul ce pesub bolta pomilor devenea tot mai adânc, simea tot mai limpede ccele dou tinere, departe de orice ajutor, erau acum la c#eremulslbaticilor, care - c nite animale de prad - ateptau noaptea pentru a da victimelor lovituri mai si$ure i mai periculoase!Am$it de va$ lumin din preajm, ima$inaia sa e.altatsc#imba în forme umane orice tuf btut de vânt sau vreuntrunc#i de arbore rsturnat de ura$ane! 4e dou&eci de ori i se pruc vede $roa&nice c#ipuri de slbatici, artându-se printre ramurilecopacilor i pândind micrile micii lor trupe! @idicând oc#ii spreei, v&u câiva noriori vinei, tivii de ultimele ra&e alt asfinitului;nici fluviul care cur$ea la poalele dealului nu se mai deosebea

7/24/2019 Ultimul


decât dup pdurile dese ce-i urmreau firul apei de-a lun$ulmalurilor!

G Ce-i de fcutE, întreb cu $las tare, simindu-se neputincios în

faa primejdiei imediate ce-l amenina! Nu m prsiiI! %n numeleceruluiI Ocrotii-i pe cei pe care îi însoesc, i-mi putei cere pentruacest serviciu orice rsplat vei voiI

Cei trei, care acum se sftuiau între ei în limba indienilor, nuddur atenie acestei atât de struitoare i neateptate ru$mini!4ei vorbeau în oapt, *e>+ard, apropiindu-se,

distinse vocea mai a$itat a tânrului r&boinic, de celelalte, mai

calme, ale vârstnicilor! Firete, discutau un plan care priveasi$urana drumului cltorilor!

Neputându-se învoi cu ideea ateptrii, fiindc înc#ipuirea safrmântat socotea c fiecare minut putea da natere la noi pericole, înainta spre $rupul lor, cu $ândul de a preci&a ofertarecompensei $eneroase pe care le-o propusese! ocmai atunci,vântorul, fcând un $est cu mânaGca i cum ar fi anunat ccedea&-rosti în en$le&, parc vorbind cu sine însui2

G "ncas are dreptate! N-am fi brbai, dac am lsa în voia soriidou srmane femei fr aprare! C#iar dac pentru asta am finevoii s dm în vilea$, deci s pierdem pentru totdeaunaascun&toarea noastr obinuit! 4omnilor, dac vrei s apraiaceti plpân&i mu$uri în faa furiei celor mai ri erpi, n-avemniciun moment de pierdut i trebuie s lum o #otrâreI

G Nu putei pune la îndoial sentimentele mele, i v-am oferit!!!

G Oferii ru$ciunile dumneavoastr Celui de 0us, cci numai elv poate da destul iscusin, ca s înelai viclenia dumanilor cese ascund în aceast pdure, îns scutii-ne de aceste oferte bneti, pe care nu tiu dac vei tri dumneavoastr s le înfptuii, iar noica s beneficiem de ele! Aceti mo#icani i cu mine vom face tot ce

7/24/2019 Ultimul


este omenete posibil pentru a scpa cele dou plpânde fiori, care,oricât de frumoase ar fi, nu sunt fcute pentru viaa slbatic! 4a,le vom apra fr a atepta alt recompens decât aceea pe care4umne&eu o acord celor ce fac o fapt bun! :ns mai înainte

trebuie s ne promitei dou lucruri, atât spre folosuldumneavoastr, cât i al prietenilor dumneavoastr; altfel, în loc sv fim de folos, ne-am putea duna amândurora!

G 0pune-leI

G în primul rând, s fii mut ca aceste pmânturi adormite, orice s-ar întâmpla! %n al doilea rând, s nu de&vluii nimnui Goricine ar fi G ascun&toarea unde o s v conducem!

G 8oi face tot ce-mi st în putin ca s îndeplinesc întoc- mai celedou condiii!

G Atunci, urmai-m, cci pierdem un timp care e la fel de preiosca sân$ele pe care îl pierde un cerb rnitI

Cu tot întunericul din ce în ce mai adânc al nopii, *e>+ardobserv $estul de nerbdare pe care îl fcu vântorul când porni

repede spre ceilali însoitori ai si!Ajun$ând la locul unde le lsase pe cele dou doamne-careateptau cu o nerbdare plin de nelinite G maiorul le aduse lacunotin pe scurt condiiile impuse de noua lor clu& i leatrase atenia asupra necesitii de a pstra tcerea i de a aveadestul stpânire asupra lor însele, pentru a-i înfrân$e oricee.clamaie de spaim, orice s-ar întâmpla!

Aceste sfaturi erau destul de alarmante, aa c ele le ascultar cuo vdit team!

otui, si$urana i dâr&enia maiorului, precum, poate, i natura pericolului, le ddu curaj, pre$tindu-se s suporte; orice eventualeîncercri!

7/24/2019 Ultimul


:mediat, fr a rspunde un cuvânt, desclecar de pe cai cuajutorul maiorului i coborâr spre malurile râului, unde cercetaulîi adunase pe ceilali, mai mult prin $esturi e.presive decât princuvinte!

G 7i ce facem cu dobitoacele acesteaE, &ise vântorul, care preac îi asumase conducerea $rupului! 0 le facem de petrecanie i sle aruncm în râu - ar însemna s pierdem prea mult timp; iar dacle lsm aici-am da de veste min$ailor c stpânii lor nu sunt preadeparteI

G 0 le aruncm frâul de $ât i s le i&$onim în pdureI, su$er*e>+ard!

G NuI 6ai bine s-i facem pe bandii s cread c trebuie s fie lafel de iui ca aceti cai, dac vor s pun mâna pe clrei! O s-itra$em pe sfoar! 0stI C#in-$ac#!!! Ce se aude acolo, în mrciniE

G ( mân&ulI

G )e mân& va trebui îns s-l omorâmI, spuse vântorul, apucândcoama animalului sprinten care îi scp! *ei, "ncas G adu$ el-o

s$eatI G0taiI, stri$ în $ura mare proprietarul animalului condamnat,fr s in seama c însoitorii si vorbeau în

oapt! Cruai-l pe copilul lui 6iriam; e cel mai frumos vlstar alunei mame credincioase; nu e în stare s fac niciun ru nimnui!

G Când oamenii lupt ca s-i pstre&e viaa pe care le-a dat-o4umne&eu, nici &ilele semenilor lor nu sunt mai preioase; ce smai vorbim de viaa animalelor pdurii, spuse sever cercetaul!4ac mai spunei un sin$ur cuvânt, v las la bunul plac almaBuailor! O s$eat, "ncas, tra$e cu sete! N- avem timp pentru adoua lovitur!

Nici nu terminase cuvintele i mân&ul rnit se înl pe picioarele

7/24/2019 Ultimul


dinapoi, pentru a recdea îndat pe $enunc#ii dinainte! ocmai sestrduia s se ridice, când C#in$ac#$oo, repede ca $ândul, îiînfipse cuitul în $ât i îl &vârli în râu, pe al crui curent fu purtat lavale, $âfâind, cu ultimele puteri ale vieii ce se scur$eau din el!

Aceast fapt în aparen crud, îns absolut necesar, îi fcu pecltorii notri s înelea$ mai bine ca niciodat în ce primejdie seafl; iar dâr&enia calm a acelora care erau principalii actori aiacestei scene îi înspimânt i mai mult! Cele dou surori sestrânser tremurând una lân$ cealalt, i *e>+ard - punândinvoluntar mâna pe unul din pistoalele ce i le pusese la centur,când coborâse de pe cal - se ae& între ele i umbrele compactecare preau c arunc un vl de neptruns pân în strfundul pdurii!

otui, cei doi indieni nu pierdur niciun moment i luând caii defrâu îi obli$ar s intre în albia râului!

'a o mic deprtare de rm fcur un ocol i curând putur sînainte&e ascuni de înlimea malului G de-a lun$ul cruiaapucar într-o direcie opus cursului apei!

%n acest timp, vântorul trase o luntre din coaj de copac, ascunssub un tufri ale crui ramuri lun$i formau un fel de boltdeasupra apei, apoi fcu semn celor dou surori s urce! (le sesupuser fr e&itri, aruncând priviri pline de team în urma lor,spre pdurea care prea o barier nea$r, întins de-a lun$ulmalurilor fluviului!

%ndat ce Cora i Alice se ae&ar, vântorul spuse maiorului s

intre dup el în râu i fiecare s susin din câte o parte barca fra$il, împin$ând-o împotriva curentului, în faa privirilor uluite ale proprietarului mân&ului ucis! Aa înaintarcâtva timp, într-o tcere întrerupt de vuietul apei i &$omo- tulsurd ce-l fcea luntrea pe firul albiei! 6aiorul nu aciona decâtdup semnele fcute de clu&a sa, care ba se apropia de rm, ba

7/24/2019 Ultimul


se deprta, dup cum voia s evite locurile unde apa era fie preamic pentru ca luntrea s poat trece, fie prea adânc i ar fi fost în primejdie s fie luai de curent! "neori se oprea i, în mijlocullinitii profunde-pe care apropierea cascadei o fcea mai solemn -

ascult cu atenie dac nu r&btea vreun &$omot din pdurileadormite!

Când se asi$ur c pretutindeni domnete tcerea i c au&ul sufin nu-i semnala niciun indiciu de apropiere a vreunui duman, o pornea din nou încet, înaintând cu cea mai mare pruden!

%n sfârit, ajunser la un loc unde privirile mereu la pând alemaiorului descoperiser la o mic deprtare un $rup de umbre

ne$re pe o înlime ce domina râul, învluindu-l într-un întunericmai adânc decât cel obinuit pe aceste ape! Netiind dac trebuie smai înainte&e, el art, cu de$etul, tovarului su stâncile care îlneliniteau!

G 4a, da, spuse vântorul calm, indienii, cu instinctul lor de prevedere, au ascuns aici caii! Apa nu las nicio urm de trecere i be&na unei asemenea $ropi ar orbi i o bufni!

Curând, ajunser la acel loc i $rupul se reuni, vântorul sftuindu-se iari cu cei doi mo#icani! %n acest timp, acei a cror soart erale$at de buna-credin i inteli$ena acestor locuitori ai pduriiavur r$a&ul s cercete&e în amnunt situaia în care se aflau!

@âul era $âtuit aici între stânci înalte i prpstioase, vârful uneiaînaintând deasupra apei, pân aproape de locul unde se opriseluntrea! oate aceste stânci erau împdurite cu arbori mari, de

parc fluviul cur$ea sub o bolt sau într-un ponor strâmt i adânc!%ntre$ul spaiu dintre aceste stânci acoperite de copaci, ale crorvârfuri de-abia se conturau pe a&urul bolii cereti, era învluit în be&n; în urma lor nu se putea vedea nimic, din pricin c râulfcea o cotitur, ne&- rându-se decât

linia nea$r a apei i malurile împdurite! %ns în fa, la o mic

7/24/2019 Ultimul


deprtare, prea c apa cdea din cer în fundul unor peteriadânci, cu un &$omot lu$ubru, care se au&ea pân departe în pdure, în pacea apstoare a asfinitului! (ra un loc parc anumefcut pentru contemplare i ti#n, iar cele dou surori, admirând

frumuseea acestui peisaj - plcut i romantic în acelai timp G respirar uurate! "n freamt ce se produsese în mijloculclu&elor le fcu s se tre&easc din contemplarea farmeculuislbatic cu care noaptea i&butise s învluiasc locurile acelea primejdioase!

Caii fuseser le$ai de tulpina unor tufiuri ce crescuser dincrpturile stâncilor, urmând s stea toat noaptea acolo, cu picioarele în ap! 8ântorul îi urc pe *e>+ard, pe cele douînsoitoare ale sale i pe profesorul de mu&ic la un capt al luntrei,iar el se duse la cellalt, la fel de dâr& ca i cum ar fi fost la postulde comand al unui vas de linie! Cei doi indieni se întoarser cu b$are de seam în locul prsit, i vântorul propti o prjin lun$într-un vârf de stânc pentru a împin$e barca pân în mijloculrâului tumultuos! imp de câteva minute, lupta între curentulnvalnic i fra$il luntre, care cuta s înainte&e, pru s aib anseîndoielnice! Cltorii primiser ordin s nu-i sc#imbe locul i s

nu fac nicio micare, aa încât de-abia îndr&neau s respire, deteam s nu se rstoarne barca, privind în acelai timp cu spaimuvoiul amenintor! 4e dou&eci de ori cre&ur c o s fie în$#iiide apele rscolite, îns dibcia e.perimentatului cârmaci, printr-un ultim i disperat efort - dup cum li se pru femeilor G triumf!Când Alice îi acoperi oc#ii înspimântat, convins c o s fie&vârlii în torentul ce spume$a la poalele cascadei, barca se opri înapropierea unei platforme de stânc, ce se ridica numai foarte puin

deasupra apei! G "nde suntem i ce ne mai rmâne de fcutE, întreb *e>+ard,v&ând c eforturile vântorului încetea&!

G 0untei la poalele lennului, îi rspunse vântorul vorbind tare,fr team c vocea sa s-ar putea distin$e în vacarmul stârnit de

7/24/2019 Ultimul


cascad! :ar acum rmâne s debarcm cu b$are de seam, ca snu rsturnm luntrea, pentru c vom

coborî pe acelai drum, mai repede decât am urcat! ( $reu de urcat

râul când apele au crescut, mai ales c cinci persoane sunt o povarmult prea $rea pentru o barc uoar, fcut doar din scoar demesteacn încleiat, ca s nu se rstoarne în vârtejul acesta! *aide, pornii-o-n sus pe stânc, iar eu m voi duce s-i aduc pe mo#icanii nite carne de cerb, cci mai bine îi lai scalpul prad cuituluimin$ailor decât s posteti, în mijlocul belu$ului!

)asa$erii si nu întâr&iar s-i e.ecute instruciunile! Nici nuterminaser bine de debarcat, c lotca se deprta cu iueala unei

s$ei! 4oar o clip mai &rir statura înalt a vântorului care prea c lunec pe valuri-apoi dispru în be&na ce struia deasupraapei!

)rsii de clu&a lor, cltorii nu tiau ce trebuie s fac, nicimcar n-aveau curajul s înainte&e pe stânc în întunericul ce-iînconjura, de team s nu calce $reit i s se prbueasc învreunul din adâncile #uri ce se aflau în jurul lor, în fundul crora

se au&ea apa clocotind! Nu ateptar îns prea mult fiindc, ajutatde cei doi mo#icani, vântorul i barca aprur curând i seapropiar de platform, într-un timp mult mai scurt decât calculasemaiorul c-i trebuie cercetaului s-i ajun$ din urm tovarii!

G :at-ne acum la adpost, cu o $arni&oan-n re$ul i bineaprovi&ionatI, e.clam cu bucurie *e>+ard! 4e-aici putem s-ldesfidem pe 6ontcalm i pe toi aliaii lui! 0pune- mi, curajosulmeu strjer, ve&i cumva pe rm pe vreunul din acei pe care îi

numeti iroc#e&iE G %i numesc iroc#e&i pentru c eu îl consider duman pe orice btina ce vorbete o limb strin, dei pretinde c-l servete pere$e! 4ac =ebb vrea s $seasc indieni cinstii i de bun-credin, s aduc triburile dela+arilor, iar pe lacomii si mo#a+i,

7/24/2019 Ultimul


pe perfi&ii si onci&i i pe toate cele ase populaii de ticloi s lealun$e la france&i, unde le st mai bine acestor tâl#ari!

G Asta ar însemna s înlocuim pe aceti aliai r&boinici cu nite

prieteni nefolositori, cci am au&it c dela+arii au în$ropattoma#a+-ul i au consimit s poarte numele de

muieri!G 4a, spre ruinea venic a olande&ilor i a iroc#e&ilor,

care s-au folosit de unealt diavolului pentru a-i #otrî s înc#eieun asemenea tratat! :ns eu îi cunosc de dou&eci de ani i îl voinumi mincinos pe oricine va afirma c sân$ele care cur$e în vineleunui dela+ar este al unui la! Ai alun$at triburile lor de pe malul

mrii i mai vrei s credei i ce spun dumanii lor, ca s vam$ii contiina i s dormii linitii! Nu, nuI Orice indian carevorbete o limb strin este pentru mine un iroc#e&, fie c tribullui îi are castelele

3P în or sau în Canada!

6aiorul, observând c ataamentul de ne&druncinat al vâ- ntorului pentru cau&a prietenilor si dela+ari sau mo#icani cci erau douramuri ale aceluiai trib-preau s prelun$easc o discuie inutil,sc#imb subiectul conversaiei!

G Cu sau fr tratatul acela, spuse el, sunt convins c cei doitovari ai dumitale sunt lupttori pe cât de curajoi, pe atât de prev&tori! Au v&ut sau au au&it pe vreunul dintre dumaniinotriE

G :ndianul este un om care se face mai întâi simit i apoi v&ut,rspunse vântorul, urcându-se pe stânc i aruncând nepstor la pmânt cerbul pe care-l crase pe umeri! Când m $sesc înapropierea min$ailor, am încredere în orice alte semne decât înv&!

G Ti-a spus au&ul c au descoperit retra$erea noastrE

G Nu mi-ar face plcere s fi aflat, dei suntem într-un loc uude

7/24/2019 Ultimul


ne-am putea apra stranic! N-a putea îns s afirm c n- am v&utadineauri caii notri tremurând, ca i când ar fi simit lupul, iarlupul este un animal care adulmec urmele indienilor, în speranac s-ar putea înfrupta din resturile vreunui cerb ucis de slbatici!

G %: uii pe cel ce se afl la picioarele noastre i al crui miros putea de asemenea s atra$ lupiiE 0 ne $ândim i la mân&ulomorât! 4ar ce &$omot se audeE

G 0rman 6iriamI, e.clam îndurerat maestrul de cânt!3P

Principalele sate ale indienilor sunt î nca denumite castele (castel es) de albii din statul

New York. Oneida-Castle nu este decât un cat un î ntins, cu bordeie razlete. Totusi, si-a

mai pastrat numele (n.a.).

6ân&ul tu a fost #r&it s fie prad fiarelor slbaticeI Apoi,acoperind cu vocea sa tumultul apei, inton urmtoarele ver-$eturi2 /(l lovi pe primii nscui din ($#ipet, pe primii nscui aiomului i ai animalelor! O, ($#ipet, ce minuni au strlucit înmijlocul tu, asupra faraonului i slujitorilor siI1

G 6oartea mân&ului îi frân$e inima, &ise vântorul, dar e un semn

bun când ve&i un brbat c-i atât de le$at de animalele sale! 4ar, pentru c e fatalist, o s-i spun c ce s-a întâmplat a fost scris sse-ntâmple i o s se console&e, recunoscând c e drept s uci&i unanimal cu patru picioare, pentru a salva viaa unor fiine omeneti!"nde mai pui c ceea ce spuneai adineauri de lupi se poateadeveri, un motiv în plus ca s tiem cerbul sta i s aruncmresturile în râu; altminteri, ne pomenim aici cu o #ait-ntrea$ delupi, pe stânci, urlând ca i cum ne-ar face vinovai pentru fiecare

îmbuctur pe care o s-o mâncm! 4e altfel, dei limba dela+arilor este ca o carte de nedescifrat pentru iroc#e&i, ticloii aceia vicleniau destul instinct ca s priceap de ce url un lup în puterea nopii!

%n timp ce fcea aceste observaii, vântorul adunase cele câtevascule de care avea nevoie i, terminând ce avea de spus, îi prsi pecltori, însoit de cei doi mo#icani, care preau c- i înele$ toate

7/24/2019 Ultimul


$ândurile fr s fie nevoie s le dea e.plicaii! ustrei disprur perând, parc în$#iii de stânca nea$r ce se înla la câiva stânjenide la mar$inea apei!

Capitolul 6

Din cântecele care odinioara Erau at ât de dragi Sionului,Pe cele

mai frumoase le cântara, Ca sa te-nchine Domnului.

9"@N0

Re>+ard i cele dou femei notar aceast dispariie misterioascu o ascuns în$rijorare; dei atitudinea albului nu le dduse pân

acum niciun prilej de bnuial, îmbrcmintea lui $rosolan, tonulsu dâr& i îndr&ne, înverunarea cu care putea s-i urascvrjma- ii, faptul c nu cunoteau firea celor doi indieni atât de t-cui erau destule motive pentru a isca neîncrederea în sufle- tele-ncare trdarea clu&ei indiene stârnise nu de mult atâta nelinite!

0in$ur, maestrul de mu&ic privea nepstor la tot ce se întâmpla!0e ae&ase pe vârful unei stânci i prea cufundat în $ânduri nu prea plcute, judecând dup suspinele pe care le scotea în fiecareminut! Curând, se au&i un &$omot surd G ca i cum cineva ar fivorbit în fundul pmântului Gi imediat o lumin i&bi oc#iicltorilor, de&vluindu-le tainele acestei ascun&tori!

'a captul unei peteri spate adânc în stânc - a crei

lun$ime prea mult mai mare în perspectiv i din pricina luminii prin care era v&ut -sttea vântorul, inând în mân o tor dintr-oramur $roas de pin! @a&ele vii, c&ând în plin pe c#ipul su bron&at, i vemintele-i neobinuite îi ddeau o înfiare deromantism slbatic, datorit costumului su ciudat, a musculaturiicare prea de fier i amestecului bi&ar de perspicacitate, devi$ilen i simplitate, pe care trsturile feei îl e.primau de la prima vedere!

7/24/2019 Ultimul


'a câiva pai înaintea lui se afla "ncas, care putea de asemenea fiv&ut foarte bine! Cltorii privir cu în$rijorare statura dreapt isupl a tânrului mo#ican, ale crui atitudini i micri aveau o$raie natural! )urta un costum verde de vântoare, la fel cu cel al

omului alb, îns ceea ce atr$ea atenia erau oc#ii ne$ri strlucitori,mândri i dâr&i, teribili i calmi totodat! C#ipul, cu trsturire$ulate, avea culoarea caracteristic rasei sale, în toat puritateaei2 avea o frunte înalt, frumos boltit, i un cap trufa pe care nuse vedea decât un smoc de pr! )entru prima dat, 4uncan*e>+ard i însoitoarele sale aveau r$a&ul s contempletrsturile pronunate ale unuia din cei doi indieni pe care îiîntâlniser într-o împrejurare atât de deosebit; ei se simir mult

mai linitii v&ând e.presia mândr i #otrât G dei slbatic G a c#ipului tânrului mo#ican! 0e convinser astfel c aveau în faaoc#ilor un om foarte simplu, dar în niciun ca& un miel dispus s-ltrde&e! Naiva Alice îl privea cu aceeai admiraie pe care ar fiacordat-o unei statui $receti, peste care o minune ar fi suflat du#ulvieii; cât despre *e>+ard, dei obinuit s vad adesea corpurilearmonioase ale indienilor, îi e.prim desc#is admiraia fa de unspecimen atât de perfect i bine proporional!

G Cred, îi opti Alice, c am s dorm linitit sub pa&a unui strjer atât de voinic i de curajos! Firete, 4uncan, sce- nele în$ro&itoarede tortur, despre care am au&it atât vorbindu-se i am citit încri, nu se pot petrece în pre&ena unor asemenea fiine!

G Acestea sunt caliti naturale ce se pot întâlni într- adevr laacest popor straniu, rspunse maiorul, i sunt de

acord cu dumneata, Alice; o frunte i nite oc#i ca acetia sunt mai

curând fcui s intimide&e decât s înele! otui, s nu neam$im pe noi înine, pretin&ând de la acest popor alte virtuidecât acelea ce sunt proprii slbaticilor! (.emple strlucite decaliti neobinuite sunt destul de rare la cretini, i cu atât maimult la indieni! 0 sperm totui, pentru onoarea naturii umane, casemenea însuiri se pot $si i printre indieni i c acest tânr

7/24/2019 Ultimul


mo#ican nu ne va înela ateptrile, fiind pentru noi ceea ce nearat toat înfiarea lui2 un prieten curajos i credincios!

G Ai vorbit cum trebuie, maior *e>+ard, &ise Cora! )ri- vindu-l

pe acest copil al naturii, cine s-ar putea $ândi la culoarea pieleisaleE

O tcere de câteva momente Gîn care maiorul pru oarecumîncurcatGurm acestei observaii! O întrerupse vocea vântorului,care stri$ cltorilor s intre în peter!

G Focul începe s lumine&e prea tare i ar putea s-i aduc pemin$ai pe urmele noastre, îi spuse dup ce intrar! "ncas, întinde

ptura la intrare, s nu vad ticloii luminaI N-o s avem o cinaa cum s-ar cuveni unui maior din re$imentul @o>al Americans,îns am v&ut detaamente din acest corp care erau foartemulumite s mnânce vânat crud, c#iar i fr condimente

33!C#ipurile, aici avem sare din belu$, dup cum vedei i iat ifocul datorit cruia o s facem o friptur stranic! "ite i niteramuri de saxafrax

35 pe care doamnele se pot ae&a! Nu sunt c#iaratât de confortabile ca fotoliile lor de acaju, nu-s împodobite cu

perne de puf, au în sc#imb un miros mai placut 3<

! *aide, prietene,nu te mai $ândi la bietul mân&I33

În text: relish. În vorbirea obisnuita, condimentul unei mâncari se numeste la americani

relish si se pare ca se acorda mai multa impo rtanta condimen- tului decât mâncarii.

Acesti termeni provinciali su nt pusi adesea î n gura vorbitorilor, potrivit conditiei lor

sociale. Ce i mai multi din acesti termeni au un uzaj local, si altii sunt cu totul s pecifici

categoriei de oameni careia î i apartine personajul. În cazul de fata, vânatorul se serveste

de acest cuvânt, facând aluzie la sar ea cu care, din fericire, erau aprovizionati (n.a.).

23Arbust, din familia laurului, a carui radacina si scoarta produ c substante aromate.

3<Un

joc de cuvinte, care e foarte dificil de tradus. Acaju se zice î n e ngleza mahagony. Ochi-

de-Soim î l pronunta: myhog-Guineea, ceea ce î nseamna: porcul meu de Guineea, si el

adauga: saxafraxul are

(ra o fiin nevinovat, care înc nu suferise! 6oartea l-a scutit de povara eii i de oboseala picioarelor!

7/24/2019 Ultimul


"ncas fcu ceea ce i se ordonase, i când Oc#i-de-7oim tcu, nu semai au&i decât &$omotul cascadei, ca un tunet îndeprtat!

G0untem în si$uran în aceast peterE, întreb *e>+ard! Nu-i

pericol s fim surpriniE Am fi la c#eremul unui sin$ur omînarmat, care s-ar posta la intrareI

O apariie spectral înaint prin spatele vântorului i luând dinvatr o tor aprins o ridic în aer, pentru a lumina fundul acestui bârlo$! Alice scoase un stri$t înbuit de spaim, i c#iar Cora seridic $rbit! %ns *e>+ard le liniti, spunându- le c acela pecare-l vedeau era prietenul lor C#in$ac#$oo, indianul, careridicând o alt ptur, le art c petera avea o a doua ieire, apoi,

plecând cu tora, strbtu ceea ce s-ar putea numi o fisur lar$ înstânc G în un$#i drept cu $rota în care se aflau G îns sub cerulliber, i ajunse la o alt peter, aproape la fel ca prima!

G Nu prind ei vulpi btrâne ca C#in$ac#$oo i ca mine, într-ovi&uin cu o sin$ur intrareI, $lsui vântorul, râ&ând! )utei svedei acum dac locul este îneltor! @oca e calca- roas i toatlumea tie c nu-i dur i &$runuroas, aa c la nevoie nu-i o

pern prea rea, când tufele i lemnul de brad sunt rare! Altdat,cascada cdea la câiva pai de locul unde ne aflm i forma o pân& de ap la fel de frumoas i re$ulat ca i *udsonul! :nstimpul este un mare distru$tor al lucrurilor mreeI Aceste tineredoamne n-au avut înc prilejul s observe asta; aspectul locului s-adeteriorat! 0tâncile sunt pline de crpturi i piatr este pe alocurimai poroas, astfel c apa a ptruns prin ele, a format $uri, s-aretras, i-a croit un nou drum la sute de picioare, formând pân laurm cascade care nu mai au nicio form i nici putere!

G 7i în ce parte a stâncilor ne aflmE, întreb maiorul!

G Ne aflm aproape de locul unde )rovidena a fcut apelorîntâiul lor f$a, îns unde - dup cât se pareG au fost

un miros cu mult mai placut decât cel al porcului de Guineea si al t uturor porcilor din

7/24/2019 Ultimul


lume (n.t).

prea rebele ca s mai rmân! Când au $sit o roc mai puin tarede o parte i de alta, au prsit albia, lsând-o seac i au strpuns-o spând aceste dou peteri în care ne-am ascuns!

G 0untem deci pe o insulE

G 4a, cu o cascad de fiecare parte, cu râul deasupra i dedesubt!'a lumina &ilei o s v conduc pe vârful stâncii, ca s vedeimeandrele apei, care cur$e dup toane! 9a sare, ba se prvale, base strecoar, ba se avânt; într-un loc este alb ca &pada, în altulverde c iarba; într-o parte formea& toreni nvalnici, parc ar vreas crape pmântul; în alta murmur ca un pârâia i are c#ef sforme&e vârtejuri i sap-n roc, aa, ca-ntr-o ar$il! ot cursulrâului pare &pcit! %ntâi cur$e linitit, ca i cum ar vrea s respectevec#ea matc; îns de aici apele se despart i cureni puternici seformea& de-a lun$ul malurilor; apele par c o iau înapoi, ca icum le-ar prea ru c prsesc slbticia pdurii, pentru a seamesteca apoi cu apa srat! 4a, doamn, acest voal la fel de fin cao pân& de pianjen, pe care îl purtai în jurul $âtului, nu este decât

o $rosolan plas de prins pete, pe lân$ desenele delicate pe carerâul le-a sculptat în unele locuri pe nisip, ca i cum, scpând derobie, a vrut s încerce tot felul de meteu$uri! 7i totui la ce aajunsE 4up ce i-a fcut toanele ca un copil încpânat, mânacare l-a croit îl forea& s se reuneasc mai la vale i râul, între$, pornete linitit i se pierde în mare, unde i-a fost sortit s se versede la începutul veacurilor!

Cltorii ascultaser cu plcere descrierea Glennului3?

251Cascadele Glennului sunt spre Hudson, la aproximativ 40 sau 5 0 de mile deasupra

liniei mareelor, adica din locul unde râul devine navigabil. Descri- erea cataractei facuta

de cercetasul nostru este pitoreasca si destul de corecta, desi folosirea apei pentru uzul

vietii moderne a schimbat de atunci frumusetea acestor asezari. Insula s tâncoasa si cele

doua pesteri sunt bine cunoscute calatorilor — acu m. prima sustine pilonul unui pod care

a fost construit peste râu, c hiar deasupra cascadei. Pentru a explica preferinta lui Ochi-

7/24/2019 Ultimul


de-Soi m, trebuie sa ne amintim ca oamenii î ndragesc lucrurile de care se bucura cel mai

putin. Astfel, î ntr-o tara noua, padurile si celelalte fr umuseti naturale — care î n lumea

veche erau pastrate ca ochii din cap — acum sunt pur si simplu distruse, pentru a fi

„ameliorate", d upa cum se obisnuieste a se spune (n.a.).

fcut cu atâta claritate de vântor - în primul rând fiindc îiconvinsese c acolo se aflau în deplin si$uran - dar nu puteau s preuiasc aceste frumusei slbatice la fel ca Oc#i- de-7oim! 4ealtfel, situaia lor nu le permitea s contemple frumuseile aceluiloc; i cum vântorul, în timp ce le vorbea, nu-i întrerupseîndeletnicirile de buctar decât pentru a le arta cu o furculitirb direcia unor meandre ale fluviului, atenia le era atras de perspectiv mai direct dei mai vul$ar Ga fripturii! Cina,completat cu câteva delicatese pe care *e>+ard avusese prevederea s le ia din desa$ii purtai de cai atunci când îi prsiser, fu deosebit de apreciata de trup obosit! "ncas luasupr-i s se în$rijeasc de tot ce aveau nevoie doamnele,fcându-le mici servicii, cu un amestec de $raie i demnitate, lucrucare-l amu& nespus pe *e>+ard, cu atât mai mult cu cât el tia caceasta constituie o abatere de la tradiiile indienilor, care nu permiteau r&boinicilor s se umileasc fcând vreo treab casnic,

mai ales pentru femeile lor! otui, deoarece pentru ei îndatoririleospitalitii erau socotite sacre, aceast violare a obiceiurilornaionale i i$norarea demnitii masculine nu stârnir ni- ciuncomentariu!

4ac îns în tovria lor s-ar fi $sit cineva mai puin ocupatG re&ervându-i rolul de observatorGar fi remarcat c tânrul ef nuera complet imparial în serviciile ce le fcea celor dou surori! (drept c el oferea lui Alice, cu politeea cuvenit, vasul plin cu aplimpede i talerul de lemn, frumos cioplit, cu o bucat de vânatfript; îns când fcea acelai lucru pentru sora ei, oc#ii-i ne$ri seainteau asupra c#ipului Corei cu o e.presie de blânde- e, ce n-avea nimic din stpânirea de sine cu care strluceau de obicei! Odat sau de dou ori, fiind obli$at s le vorbeasc spre a le atra$e

7/24/2019 Ultimul


atenia în timp ce le servea, el se e.prim într-o en$le& nielstâlcit, dar destul de inteli$ibil, cu un accent indian pe care voceasa $utural i cald îl fcu atât de placut

3, încât cele dou surori îl priveau cu mirare i admiraie! Cu prilejul celor câteva cuvinte

sc#imbate între ei se stabilir astfel, dup toate aparenele, relaiidestul de3

Sensul cuvintelor indiene se determina, mai ales, dupa tonul pron untarii lor (n.a.).

prieteneti!otui, c#ipul lui C#in$ac#$oo rmase $rav i netul-

burat! 0e ae&ase în locul cel mai luminat de vpile focului, aa c

oaspeii G care priveau adeseori cu nelinite G puteau s distin$ bine trsturile vii ale feei, sub podoaba &u$r- velii luir&boinice! (i $seau c asemnarea tatlui cu fiul este i&bitoare -firete, inând seama de diferena de vârst i de urmele ce le lsase pe înfiarea fiecruia oboseala i munca! Cru&imii obinuite ae.presiei îi fcuse loc acea linite nepstoare, care pune stpânire pe un r&boinic indian când n- are prilejul s-i arate virtuile!otui, era uor de observat G dup înfiarea ce o lua uneoric#ipul su oac#e - c nu trebuie s fie întrâtat prea mult, pentru

ca tatuajele viu colorate de pe obraji G fcute pentru a-i intimidavrjmaii - s-i afle justificarea!

%n partea cealalt a focului, privirile vântorului erau mereu la pând; el mânca i bea cu o poft netulburat de teama primejdiei,îns vi$ilena sa era trea&! 4e dou&eci de ori vasul sau #alc devânat rmaser suspendate aproape de bu&e în timp ce-i înclinacapul pentru a asculta dac nu se amestec vreun sunet suspect în

&$omotul asur&itor al cascadei, ceea ce, de altminteri, cltorilornotri le reamintea mereu în ce situaie periculoas se afl,fcându-i s uite pricinile de spaim care i- au adus în insul undetrebuiser s caute adpost! %ns cum aceste dese pau&e nu erauurmate de nicio observaie, nelinitea momentan pe care le-ocau&au se risipea repede!

7/24/2019 Ultimul


G *aide, prietene, $ust berea mea din pin de CanadaI, &isevântorul ctre sfâritul mesei, scoând dintr-un frun&i un mic butoia i întin&ându-l cântreului care, ae&at lân$ el, se-nfruptadin plin din friptur! O s te fac s-l uii pe nenorocitul acela de

mân& i o s ve&i viaa mai în ro&! 9eau pentru prietenia noastr indjduiesc c o stârpitur de cal n-o s semene discordia între noi!Cum te numetiE

G amut, 4avid amut, rspunse maestrul de cânt, dup ce îiterse $ura cu dosul palmei, pre$tindu-se s-i înece neca&urile în butura aromat ce i se oferea!

G Frumos nume, motenit desi$ur de la nite prini

cinstiiI, replic vântorul! %mi place, dei numele albilor, înaceast privin, sunt departe de a preui cât ale slbaticilor! Celmai mare la pe care l-am cunoscut se numea Lyon, iar sotia sa,

Patience3, avea o fire atât de ciclitoare, c v-ar fi fcut s-o luai la

sntoasa, mai avan ca un cerb fu$rit de o #ait de câini! 'aindieni, dimpotriv, un nume este o problem de contiin i aratcum e cel care-l poart! 9unoar, C#in$ac#$oo înseamn

/7arpele cel mare1, nu pentru c ar fi în realitate un arpe mare saumic, îns i s-a dat acest nume deoarece cunoate toate ascun&iurileinimii omeneti i tie, cu pruden, s tac, lovindu-i vrjmaiicând se ateapt ei mai puin! 7i care este meseria dumitaleE

G "mil maestru în arta psalmodiei!G )oftimEG îi înv s cânte pe tinerii recrui din ConnecticutIG Ai putea s ai alt meserie!Celandrii aceia url cam

prea mult prin pdure, tocmai unde ar trebui s-i in rsu- flareaca vulpea-n vi&uin! 7tii s tra$i cu pucaE

G 6ulumesc cerului, n-am avut niciodat prilejul s utili&e&instrumente uci$toareI

G )oate tii s mânuieti compasul, s trase&i pe #ârtie cursul

7/24/2019 Ultimul


apelor i linia munilor neumblai, pentru ca cei ce v urmea& s-l poat recunoate, privindu-le planulE

G Nu m ocup cu asemenea lucruriI

G )i, cu asemenea picioare, c#iar un drum lun$ ar trebui s i se par scurtI 9nuiesc c uneori eti însrcinat s duci ordineleur$ente ale $eneralului!

G NuI Nu-mi urme& decât înalta mea vocaie, dând lecii demu&ic sacrI

G Ciudat vocaieI, spuse Oc#i-de-7oim, stpânindu-i râsul! 0-i petreci viaa ca pasarea-pisica

3K, imitând toate tonurile înalte sau joase care pot s ias din $âtlejul omuluiI 9ine, prietene, îmiînc#ipui c ai fost #r&it cu talentul sta! @e$ret doar c n-ai unulmai util2 de pild, s fii bun oc#itorI 4ar, #aide, arat-ne ce tii sfaci în meseria dumitaleI 8a fi un3

Respectiv: Leul si î ngaduinta (n.a.).3K

Pasare cenusie din America, cu creasta si coada

neagra, care mia una ca o pisica (n.t.).

mod prietenesc de a ne spune noapte bun! 6ai ales c e timpul caaceste doamne s recapete fore pentru cltoria lun$ i obositoarede mâine, cci va trebui s plecm în &orii &ilei, mai înainte camaBuaii s înceap s se a$ite!

G )rimesc cu mare plcere, &ise 4avid, ae&ându-i pe nas niteoc#elari cu ram de fier i scoând din bu&unar micul i nepreuitulsu volum pe care i-l întinse lui Alice! Ce poate fi mai potrivit imai mân$âietor decât s mulumim ast-sear cerului, dup o &i încare ne-au pândit atâtea pericoleE Nu m acompaniaiE

Alice surâse afirmativ, îns privindu-l pe *e>+ard, roi i ovi!

G 4e ce nuE, opti maiorul! Firete, ceea ce v propune acela ce poart numele re$elui-profet merit toat atenia în- tr- un

7/24/2019 Ultimul


asemenea momentI

%ncurajat de aceste cuvinte, Alice se #otrî s fac ce îi cerea4avid i ceea ce în acelai timp o îndemna pietatea, dra$ostea ei

pentru mu&ic i propria-i înclinaie! 4esc#iser cartea la un imncare era destul de potrivit cu situaia în care se $seau cltorii!)oetul traductor, mr$inindu-se s-l imite pe monar#ul inspirat allui :srael, redase cu fidelitate poe&ia strlucit a re$escului psalmist! Cora afirm c va cânta cu sora ei, aa c începur psalmul dup ce 4avid, potrivit obiceiului su, ddu tonul cudiapa&onul!

6elodia era $rav i solemn! Când se înla pân la re$istrul

vocilor armonioase ale celor dou surori care se-aplecau cu evlavieasupra micului volum, când cobora atât de jos, în- cât &$omotulcascadei prea un acompaniament firesc! 4avid se vdi un dirijor priceput, conducând potrivit locului unde se cânta; i niciodatsunete mai pure n-au rsunat în v$unile acestei peteri! :ndieniistteau nemicai, cu privirile aintite în $ol, i ascultau cu o ateniecare parc-i transformase în statui de piatr! 8ântorul, care laînceput îi re&emase brbia în mân cu un aer total nepstor,

începu s asculte cu luare- aminte! )e msur ce strofele sesuccedau, c#ipul i se însenin! ândul îl purta ctre vremeacopilriei, când mai au&ise asemenea psalmi în bisericile dincolonii, cântate îns de voci

mai puin suave! %nainte de sfâritul psalmului, oc#ii i se ume&iri, dintr-un i&vor care prea secat de mult timp, lacrimi mari prinser s i se prelin$ pe obrajii deprini doar cu ploile furtunilor!

Cântreii tocmai intonau o melodie $rav, foarte trist, pe careurec#ea o asculta cu atâta plcere, când deodat un stri$t ce n-avea nimic omenesc, nici pmântesc strpunse v&du#ul i ptrunse nu numai în peter, ci i în strfundul inimilor celor pre&eni! "rm o tcere adânc, de parc acest &$omot înfiortor ie.traordinar ar fi suspendat cderea apelor!

7/24/2019 Ultimul


G Ce-i astaE, murmur Alice, dup câteva clipe de cumplitnelinite!

G Ce-i astaE, repet *e>+ard, cu voce tare!

Nici vântorul i nici indienii nu-i rspunser! (i ascultau ca icum s-ar fi ateptat s-l aud repetându-se; c#ipurile lor e.primaumirarea de care erau cuprini! %n sfârit, vorbir ceva în limbadela+ar i "ncas iei cu precauie din peter, prin intrarea opusaceleia prin care cltorii intraser! 4up plecarea lui, vântorulrspunse în en$le& la întrebarea ce i se pusese!

G Ce-o fi sau ce n-o fi, &ise, nimeni n-ar putea s tie, dei

C#in$ac#$oo i cu mine strbatem pdurile astea de mai bine detrei&eci de ani! Credeam c nu e.ist ipt de indian sau de animalslbatic pe care urec#ile mele s nu-l fi au&it! Acum vd cât amfost de încre&ut i de netiutor!

G Nu-i oare stri$tul de r&boi al slbaticilor, când vor s- iînspimânte dumaniiE, întreb Cora, aranjându-i voalul, cu olinite pe care sora s nu o împrtea!

G Nu, nuI, rspunse vântorul! (ra un ipt înfiortor, careaproape c avea ceva supranatural! 4ac au&i mcar o dat unstri$t de r&boi, nu te poi înela niciodat! (i bineEI, &ise, v&ândc intr tânrul ef indian i cruia i se adres în limba sa de batin! Ce-ai v&utE 0e vede lumina prin pduriE

@spunsul fu scurt Gîn aceeai limb Gi pru cate$oric!

G Nu se vede nimic de afar, &ise Oc#i-de-7oim, dând nemulumit

din cap! 'umina de aici nu poate s se vad de afar!4umneavoastr, care avei nevoie de somn, trecei în

cealalt peter i încercai s dormii, cci trebuie s ne sculmînainte de rsritul soarelui, ca s încercm s ajun$em la fortul(d+ard în timp ce min$aii înc mai dorm!

7/24/2019 Ultimul


Cora ddu e.emplu surorii sale, cu o si$uran care o fcu petimida Alice s o urme&e! otui, înainte de a pleca, îl ru$ înoapt pe maior s le urme&e! "ncas ridic ptura, pentru a le faceloc s treac, i cum surorile se întoarser spre a-i mulumi, ele îl

v&ur pe vântor înaintea focului care se stin$ea, cu frunteasprijinit în mâini, ceea ce dovedea c era frmântat de proveniena&$omotului aceluia ine.plicabil care le întrerupsese atât deneateptat ru$ciunea de sear!

*e>+ard lu o crean$ de brad aprins i trecu în cealalt peter,unde ae& mica tor, astfel ca s mai poat lumina! )entru primadat de când prsiser întriturile fortului (d+ard, el se aflasin$ur cu cele dou însoitoare!

G Nu ne prsi, 4uncanI, îl ru$ Alice pe maior! (ste imposibil sne mai $ândim s dormim într-un loc ca acesta, când stri$tul acelaîn$ro&itor ne mai rsun în urec#i!

G 0 cercetm mai întâi, rspunse *e>+ard, dac suntei însi$uran în aceast fortrea i apoi s vorbim de celelalte!

(l înaint pân în fundul peterii i $si acolo o ieire

asemntoare celei dintâi, de asemenea ascuns cu pturi, pe carele ridic i respir aerul curat i proaspt dinspre cataract! "n braal apei cur$ea nvalnic c#iar la picioarele lui, într-o matc adânci strâmt, spat în piatr deasupra lor; apa parc se întorceaînapoi, se frmânta, clocotea, spume$a i se a&vârlea apoi în prpastia unei cascade! Acest &$a& natural îi pru o barier careavea s-l pun la adpost de orice team!

G Natura a durat în aceast parte o stavil de netrecut, &ise,artându-le aceast prpastie întunecat, înainte de a coborî ptura!7i cum la cealalt intrare tii c suntei p&ite de santinelecurajoase i credincioase, nu vd de ce nu ai urma sfatul buneinoastre $a&de! 0unt si$ur c i Cora e de prerea mea, iar somnulv este necesar amândurora!

7/24/2019 Ultimul


G Cora poate s recunoasc înelepciunea acestui sfat, fr s fieîns în stare s-l pun în practic, spuse sora mai mare, ae&ându-se lân$ Alice, pe o $rmad de ramuri i frun&e de

sa.afra.! C#iar dac n-am fi au&it acest stri$t înfricotor, suntdestule motive pentru care nu putem dormi! %ntreab-te idumneata, *e>+ard, cum am putea s uitm cât de nelinitit e tatlnostru când se $ândete c fiicele lui, pe care le ateapt de asear,îi petrec noaptea într-o pdure slbatic, pândite de atâtea primejdiiE

G atl vostru este osta, Cora! (l tie ce înseamn pdurea i primejdiile ei!

G 4ar e tat, 4uncan, i natura nu-i uit drepturile!

G Cât blând în$duin a artat totdeauna fa de dorinele, decapriciile meleI, e.clam Alice, ter$ându-i oc#ii! Am fostnec#ib&uite i e$oiste, surioar, când am pornit s-i facem aceastvi&it! Nu trebuia s-i smul$ consimmântul pentru aceastcltorie pripit, dar am vrut s- i art c, oricât l-ar ne$lija ceilali,în aceste momente de $rea încercare cel puin copiii lui îi sunt

devotai!

G Când a aflat c ai sosit la fortul (d+ard, &ise maiorul, a c&ut prad unei cumplite lupte între team i iubirea de tat; dar faptulc nu v-ai v&ut vreme atât de îndelun$at a fcut ca dra$ostea patern s biruie curând! /Curajul nobilei mele Cora o s leconduc, a spus el, i nu vreau s-i de&am$esc speranele! Fie camcar o parte din dâr&enia ei s-l însufleeasc pe acela ce are

sarcina s apere onoarea suveranului nostruI1 G 4e mine n-a &is nimic, *e>+ardE, întreb Alice, cu un fel de$elo&ie plin de afeciune! (ste imposibil s o fi uitat pe /mica lui(lsieI1

G Firete c daI, replic îndat tânrul ofier! A vorbit de

7/24/2019 Ultimul


dumneata în termenii cei mai afectuoi i a spus o mulime delucruri pe care nu m încumet s le repet, dar pe care le simt câtsunt de adevrateI Odat c#iar a spus!!!

4uncan se opri, cci în timp ce o privea struitor pe Alice - care seuita la el cu o afeciune tandr, de team s nu piard niciun cuvânt- acelai stri$t înfiortor se au&i a doua oar i îi fcu samueasc! "rmar câteva minute de linite mor- mântal i toitrei se privir, ateptând cu nelinite repetarea iptului! %n sfârit, ptura care ascundea prima intrare se ridic

încet i apru vântorul; pe c#ipul su începea s se citeascnelinitea în faa unui mister care prea s-l amenine cu un pericol

necunoscut, împotriva cruia toat price-, perea, curajul ie.periena sa preau s fie neputincioase!

Capitolul 7

...Ei nu dorm; î i vad asezati pe st ânca aceea î nalta, un pâlc

î nfricosator...

@A

A mai rmâne astfel când asemenea &$omote se aud în pdure, &iseOc#i-de-7oim, ar însemna s nu ne pese de un avertisment dat spre binele nostru! Aceste tinere doamne mai pot înc sta aici, însmo#icanii i cu mine ne ducem s strjuim pe stânc, i cred c unanume maior din al ai&ecilea re$iment va binevoi s neînsoeasc!

G Ne pândete deci un pericol imediatE, întreb Cora!G Acel cestri$ aa de ciudat, spre a ne fi de folos, tie ce pericol ne pate!Cât despre mine, cred c m-a împotrivi voinei cerului dac a staînmormântat în peter, dup ce mi se dau asemenea semnale! )âni acel biet suflet ce-i petrece viaa cântând a fost &$uduit de$roa&nicul urlet i, precum spune, e $ata de btlie! 7i dac ar fivorba de-o btlie, trea- c-mear$, ne mai pricepem noi i am

7/24/2019 Ultimul


scoate-o la capt, îns, pe cât tiu, atunci când stri$te de asteastrbat v&du#ul, ele

prevestesc un altfel de r&boi!G 4ac temerile noastre, dra$

prietene, se lea$ de primejdiile vreunei calamiti supranaturale, &ise Cora dâr&, nu-iun motiv prea serios s ne alarmm! 0untei si$ur c vrjmaiinotri n-au scornit vreun nou mijloc de a ne înspimânta, pentru cavictoria lor s fie mai uoarE

G 4oamn, rspunse $rav cercetaul, am ascultat timp de trei&ecide ani toate &$omotele ce se pot au&i în pdure; le-am ascultat cu

toat luarea aminte a celui a crui via depinde prea adesea deascuimea au&ului! Nici rcnetul panterei, nici

$lasul psrii-pisic, nici orice diavoleasc nscocire a min$a- ilor n-ar putea s m pcleasc! Am au&it pdurile $emând ca niteoameni mâ#nii, am au&it tunetul bubuind în v&du#, am au&itfreamtul vântului printre ramurile decojite i trsnetul spintecândcerul i scuipând vpi i scântei, i niciodat nu m- am $ândit saud altceva decât ceea ce-i dat de cel ce ine în mâna lui tot ce

e.ist! %ns nici mo#icanii, nici eu - care sunt un alb /pursân$e1 -nu ne putem dumeri de stri$tul pe care l- am au&it! 0ocotim,aadar, c e un semnal dat spre binele nostru!

G (.traordinarI, e.clam *e>+ard, luându-i pistoalele pe care le pusese într-un col al peterii când intrase! Fie c-i semn de pacesau de r&boi, trebuie s-i acordm toat atenia! Arat-mi drumul, prieteneI e urme&I Când ieir din peter ctre locul de trecere ce

separa cele dou $rote, aerul împrosptat de apele tumultuoase alerâului le ddu noi puteri! 8ântul sufla la suprafaa apei, prând c oface s se &vârle mai cu putere în prpastia în care se prvlea cuun bubuit de tunet! 4oar &$omotul acesta i vuietul tulburaulinitea i tcerea nopii! 'una se înlase pe cer i ra&ele ei seo$lindeau la rstimpuri în apele râului, luminând vârfurile pinilor,

7/24/2019 Ultimul


dar stânca pe care erau crai rmsese în umbr! %n &adar fiecaredintre ei - profitând de aceast slab lumin - privea cu luare-aminte la cele dou maluri, pentru a descoperi vreun semn de viace le-ar fi putut e.plica urletele în$ro&itoare pe care le au&iser; în

lumina slab i îneltoare nu vedeau decât arbori neclintii istânci pleuve!

G )retutindeni nu domnete decât linitea i tcerea unei nopiîncânttoareI, opti maiorul! Cora, cât de minunat ne-ar prea înalte împrejurri o asemenea priveliteI 4ac am fi în si$uran,ceea ce îi provoac acum team ar constitui o desftare!

G AscultI, îl întrerupse Alice!

Acest sfat era inutil! Acelai ipt âni pentru a treia oar! )rea ci&bucnete din strfundul apelor, din mijlocul fluviului i serspândete de acolo în pdurea din împrejurimi, repetat de toateecourile stâncilor, descrescând în cadene tot mai

deprtate!G 4ac tie careva ce creatur poate s urle aa, &ise

Oc#i- de-7oim, îl ro$ s-mi spun, cci eu socotesc c nu-i de pe

acest pmântI G :at, eu am s te de&am$escI, &ise 4uncan! @ecunosc perfectacest urlet, fiindc nu o dat l-am au&it pe câmpul de btaie, înîmprejurri ce se ivesc adesea în viaa unui soldat! ( stri$tulînfricoat al unui cal în a$onie, provocat fie de suferin, fie devreo spaim înfiortoare! 0au calul meu este acum sfâiat de vreofiar slbatic, sau se afl într-o primejdie din care tie c nu poates mai scape! Nu mi-am dat seama când eram în peter, dar acum,

aici, în aer liber, sunt si$ur c nu m înel!

Cercetaul i cei doi tovari ai si ascultar aceast simple.plicaie cu vdita uurare a unor ini care, aflând lucruri noi,simt în acelai timp cum li se risipesc în fine $ândurile ne$re! Cânddesluir adevrul, cei doi îi manifestar uimirea i bucuria,

7/24/2019 Ultimul


e.clamând /ufI1, iar Oc#i-de-7oim dup ce c#ib&ui niel îirspunse maiorului2

- Nu pot s ne$ ceea ce spunei, cci nu m prea pricep la cai, dei

nu duceam lips de ei în inutul unde m-am nscut! )oate c vreo#ait de lupi s-a crat pe stânc i caii înfricoai cer ajutoromului, în felul lor! "ncas, sri în luntre i du-te de arunc o toraprins în mijlocul #aitei; altminteri, din pricina fricii, lupii vorsfâia animalele i tocmai mâine nu o s avem caii, când va trebuis cltorim cât mai repede!

ânrul ef indian coborî pe malul apei i tocmai se pre$tea ssar în luntre spre a e.ecuta ordinul, când un #ulit care dur

câteva minute pân se pierdu în fundul pdurii, vesti c lupiiabandonaser prada, cuprini de o spaim subit! "ncas sereîntoarse îndat s se sftuiasc pe optite cu tatl su i cuvântorul!

- Am fost din nou în seara asta, vorbi Oc#i-de-7oim, ca vântoriicare n-au cunoscut semnele cerului, iar soarele i-a ocolit &ile în irIAbia acum începem s vedem semnele dup care trebuie s ne

orientm, iar poteca noastr e plin de spini! Ae&ai-v în umbrafa$ului de colo, e mai deas decât a pinilor

i s ne lsm în $rija 4omnului! Nu vorbii decât în oapt i ar fi poate mai bine ca, o vreme, fiecare s stea de vorb doar cu$ândurile lui!

8orbirea i purtarea cercetaului le produse o vie impresie, dei nuse arta prea înfricoat! (ra clar c slbiciunea trectoare creia îi

c&use prad dispruse datorit e.plicaiei unui mister pe caree.periena lui se dovedise neputincioas s- l de&le$e i, dei semai aflau într-o situaie $rea, era iari înarmat cu obinuita luiener$ie! 6o#icanii preau c împrtesc aceeai stare de spirit ise ae&ar la o oarecare distan unul de altul, ca s poatsuprave$#ea din umbr, cu toate precauiile, cele dou maluri ale

7/24/2019 Ultimul


râului!

%n asemenea împrejurri, firete, cltorii notri îi imitarclu&ele! *e>+ard se duse în peter i lu câteva $rme&i de

sa.afra., pe care le aternu în locul strâmt care desprea cele douîncperi, i invit pe cele dou surori s ad aici, la adpost de$loanele sau s$eile ce ar fi putut fi trase de pe malurile râului!4up ce le liniti, asi$urându-le c nu le poate amenina nicio primejdie, se ae& în imediata lor apropiere, spre a le putea vorbifoarte încet! 4avid, dup e.emplul oamenilor pdurii, îi strecur picioarele lui mari într-o crptur a stâncii, ca s nu fie &rit!

recu astfel o bun bucat de vreme fr s se întâmple nimic

deosebit! 'una ajunsese la &enit i blânda ei lumin cdea aproape perpendicular pe cele dou surori, adormite una în braeleceleilalte! *e>+ard le înveli cu alul cel mare al Corei, lipsindu-seastfel de o privelite care-l incinta i cut la rându-i s-iînj$#ebe&e un culcu pe stânc! 4avid începuse s tra$ nitesforituri, de care urec#ea sa delicat s-ar fi simit ji$nit dac ar fi putut s le aud! %ntr-un cuvânt, afar de Oc#i- de-7oim i demo#icani, toi ceilali se lsar prad somnului!

%ns ocrotitorii lor neobosii nu slbir o clip pa&a! Nemicai, castânca din care preau c fac parte, doar privirile li se roteauneîncetat de-a lun$ul liniei întunecate, format de arborii de lali&iera pdurii ce mr$inea cele dou maluri ale râului! Nu fceauniciun &$omot i, oricât de atent te-ai fi uitat la ei, nu le-ai fi simitnici mcar rsuflarea! 4esi$ur, aceast

pruden, e.cesiv în aparen, era determinat de o e.perien pe

care n-ar fi putut-o înela vrjmaii lor, oricât de dibaci ar fi fost;dar, cu toat straja lor, nu descoperir niciun pericol! %n sfârit, lunacoborî spre ori&ont i o lumin pal vesti revrsatul &orilor, pe subvârful arborilor de la cotitur pe care o fcea râul în apropiere!

Atunci, pentru prima oar Oc#i-de-7oim se însuflei; vântorul se

7/24/2019 Ultimul


ridic, alunec târându-se de-a lun$ul stâncii i-l tre&i pe maior!

- ( timpul, s plecm, îi opti! re&ii doamnele i fii $ata s urcaiîn luntre îndat ce dau semnalulI

- Ai petrecut o noapte linititE, îl întreb *e>+ard! Cât despremine, cred c somnul mi-a biruit dorina de a sta de ve$#e!

- otul e la fel de linitit ca la mie&ul nopii, rspunse Oc#i-de-7oim! cere, dar $rbete s fim $ata de oriceI

Cât ai clipi, maiorul se ridic i trase alul ce le acoperea pe celedou surori! 'a aceast micare, Cora se tre&i i întinse mâna, ca icum ar fi vrut s-l îndeprte&e, în timp ce Alice murmur cu o vocecald2 /Nu, tat, nu am fost prsiteI 4uncan era cu noi1!

- 4a, fermectoare i nevinovat fptur, opti tânrul, 4uncan estecu voi i, atât timp cât va fi în via, atât timp cât vreo primejdie os v amenine, n-o s v prseasc niciodatI Alice, Cora, tre&ii-vI A sosit momentul s plecm!

"n stri$t de spaim a celei mai tinere dintre surori i c#ipulîncremenit de $roa& al celeilalte, care se ridicase în picioare, fursin$urul rspuns ce-l primi, cci abia terminase de vorbit, cândstri$te i urlete înfiortoare rsunar de pretutindeni, fcând s leîn$#ee sân$ele în vine! )arc toi dracii iadului se rspândiser înv&du# i îi manifestau furia barbar prin rcnetele cele maislbatice! Nici nu puteai deosebi dincotro veneau; umpleau pdurea, râul, stâncile i r&bteau pân în fundul peterilor i înv&du#! 4avid se scul cât era de lun$ i, astupându-i urec#ile cuamândou mâinile, stri$2 /Ce larmI Ce urleteI )arc iadul i-a

desc#is porileI1

O du&in de ful$ere strlucir în acelai timp pe malul

opus; tot atâtea detunturi urmar imediat, i srmanul cântre se prbui în nesimire, în acelai loc unde adineauri aipise atât de

7/24/2019 Ultimul


imprudent! Cei doi mo#icani rspunser curajos, cu stri$te der&boi, la noile ipete de victorie pe care le scoseser dumanii lor,v&ându-l doborât pe 4avid! "rm un sc#imb de împucturi,însufleit i rapid; îns lupttorii - i de o parte, i de alta - erau

prea dibaci i prev&tori pentru a se e.pune $loanelor!

6aiorul - cre&ând c fu$a este sin$ura lor salvare - atepta cunerbdare s aud &$omot de lopei! @âul cur$ea la fel de repede,dar pe ap nu se vedea nicio barc! %n mintea lui se înfirip bnuiala c vântorul îi prsise fr mil! ocmai atunci o dâr delumin âni de dup o stânc din spatele lui, i urletul de a$onieced urm îi ddu de veste c $lonul uci$a fusese tras de puca cealun$ a lui Oc#i-de-7oim i c-i atinsese inta! 4up acest primeec, asediatorii se retraser îndat i pretutindeni domni iaritcerea dinainte de i&bucnirea tumultului!

6aiorul profit de primul moment favorabil pentru a-l transporta pe srmanul 4avid în $rota strâmt unde se adpostiser cele dousurori! %ntr-un minut, toat mica trup se reuni aici, într-o precarsi$uran!

- 9ietul om a scpat nescalpat, &ise calm vântorul, trecând mâna prin prul lui 4avid - dar a dovedit cu prisosin ce-nseamn s ailimba prea lun$ i mintea prea scurtI Nu-i de-a dreptul nebunies-i ari unor slbatici înfuriai co$eamite trup pe vârful uneistânci pleuveE 6 întreb dac a scpat cu viaI

- N-a muritE, întreb calm Cora, cutând s-i ascund tulburarea!)utem face ceva ca s uurm suferinele acestui nenorocitE

- Nu v temei, trieteI Are s mai &ac nielu i are s setre&easc ceva mai înelept! Asta pân când îi va suna de-a bineleaceasul, spuse Oc#i-de-7oim, privindu-l pie&i pe 4avid în timp ceîi încrca puca lun$, cu un sân$e rece de admirat! Apoi i seadres lui "ncas2

- 4u-l în peter, "ncas, i, întinde-l pe sa.afra.! Cu cât

7/24/2019 Ultimul


o s &ac mai mult, cu atât o s fie mai bine pentru el, cci mîndoiesc s-i poat $si aici, pe stânci, un locor unde s-iadposteasc lun$ile-i cotonoa$e; iar cu cântrile lui nu le va puteaine piept iroc#e&ilor!

- Cre&i c au s atace din nouE, întreb *e>+ard!

- N-a putea s cred c un lup înfometat s-ar mulumi s înfulecedoar o îmbuctur! Aa obinuiesc ei s se retra$, când nu reuescs surprind vrjmaii! 0-au oprit pentru c au pierdut un om, însvor reveni cu noi iretlicuri, ca s ne împresoare i s-i fac trofeedin scalpurile noastre! 6area noastr speran este s putem re&ista pân când 6unro ne va trimite ajutor! 0 dea 4umne&eu s ne

trimit întriri cât mai curând, sub comanda unuia care s cunoasc bine obiceiurile indienilorI

%n timp ce vorbea astfel, peste c#ipul su trecuse o umbr adâncde nelinite, ce se risipise îns îndat!

- Ai au&it, Cora, ce soart ne ateapt, &ise 4uncan, dar tii c tatltu e nelinitit de absena voastr i asta îmi d ndejdea ce.periena lui va reui s ne salve&e! *aide, deci, cu Alice în

peter, unde cel puin vei fi la adpost de $loanele fioroilornotri dumani, dac ne mai atac i vei putea da nenorocituluinostru tovar în$rijirile necesare, dup îndemnul inimii voastre bune!

0urorile îl urmar în a doua peter, unde 4avid prea c începes-i vin în fire! 4up ce îl ls pe cântre în seama lor, maiorulse pre$ti s plece!

- 4uncanI!!! %l c#em cu $lasul tremurând Cora, când era $ata sias din $rot!

(l se opri i întoarse capul! C#ipul Corei era de o paloarecadaveric, bu&ele-i tremurau i îl privea atât de intens, încât aler$îndat la ea!

7/24/2019 Ultimul


- Amintete-i, 4uncan, cât de preioas e pentru noi viaadumitale, nu uita c un tat i-a încredinat ce are mai scump pelume! ândete-te c totul depinde de prudena dumitale i, maiales, nu uita - adu$ ea, îmbujorându-se - cât de dra$ le eti celor

ce poart numele de 6unro!

- 4ac în adevr ceva poate s m fac s in mai mult la

via, este tocmai o asi$urare atât de mân$âietoareI, rspunsemaiorul, întorcând fr s vrea oc#ii spre Alice, care-l privea-ntcere! a&da noastr v poate îns confirma c, în calitate demaior al celui de al ai&ecilea re$iment, sunt c#emat s participdirect la aceast lupt! 6isiunea noastr este totui uoar2 e vorba

doar s inem la respect, timp de câteva ceasuri, o #ait de câinisân$eroi!

Fr s mai atepte rspunsul, se smulse farmecului ce îl reinealân$ cele dou surori i se duse la vântor i tovarii lui, pe careîi $si în strâmtul pasaj ce unea cele dou peteri! Cercetaultocmai îl dsclea pe tânrul mo#ican!

- Ascult, "ncas, &icea vântorul, prea îi risipeti praful de pucI

)ui o încrctur prea mare i smucitura putii te face s $reetiinta! )uin praf de puc, puin plumb i o eav lun$ - iat cetrebuie, ca s smul$i unui min$o urletul de moarte! Cel puin astam-a învat e.perienaI *aide, #aide, fiecare la postul su, cci nuse tie niciodat când i unde un maqua

3 îi va ataca dumanul!

Cei doi indieni se îndreptar linitii spre postul lor de ve$#e, acolounde petrecuser toat noaptea, i se ae&ar la oarecare deprtare

unul de altul, în crpturile stâncilor care dominau cascada!8ântorul se repe&i cu iueala cerbului i urmat de *e>+ard se postar lân$ o tuf de pini pipernicii, care prinseser rdcini înmijlocul micii insule! (i se ascunser cât putur mai bine, printremrcini i pietre! %n spatele lor se înla o stânc sferic $ola,i&bit de apa fluviului, care se desprea aici în dou brae ce se

7/24/2019 Ultimul


&vârleau în prpastia de care am pomenit! Cum &orii &ilei luminautot mai limpede, începur s se &reasc cele dou maluri, putându-se vedea i în pdure, pân la o oarecare deprtare!

@maser mult timp aa, de ve$#e la postul lor, fr ca nimic strde&e intenia dumanilor de a-i ataca din nou! 6aiorul începuc#iar s spere c slbaticii - descurajai de eecul primului lor atac- se lsaser p$ubai! Când îndr&ni3

Ochi-de-Soim da diferite nume vrajmasilor sai. Mingo si maqua su nt termeni de

dispret, iar irochez este denumirea franceza. Indienii utilizeaza foarte rar acelasi nume

când cei apartinând diferitelor tri buri vorbesc unii de altii (n.a.).

s-i împrteasc tovarului su acest $ând încurajator, Oc#i- de-7oim rspunse dând neîncre&tor din cap2

- Nu cunoatei firea unui maBua dac socotii c au s se retra$aa uor, fr s aib mcar scalpul unuia dintre noi! A&i-dimineaurlau vreo patru&eci, i ei tiu prea bine câi suntem aici, ca srenune aa curând la prad! 0stI :a privii colo sus, în josul râului,aproape de prima cascadI 0 fiu al dracului dac ticloii n-aucute&at s treac înot; i, spre nenorocirea noastr, au avut destulnoroc c s se menin la suprafa i s ajun$ la captul insulei!cere, nu v micai, altminteri, cu o învârtitur de cuit, au s vsmul$ prul de pe coroan!

*e>+ard înl capul cu luare-aminte i v&u ceea ce pe bundreptate i se pru o minune de dibcie i curaj! %n timp, apa rosesestânca poroas, fcând cascada mai puin abrupt i mai puin perpendicular decât sunt de obicei alte cataracte! Câiva dintre

înverunaii lor inamici cute&aser s se arunce în voia curentului,ndjduind desi$ur c vor i&buti s ajun$ înot la captul insulei,ca s-i surprind victimele!

ocmai când vântorul tcu, patru dintre ei îi i artar capuldeasupra câtorva trunc#iuri de arbori dui de ap, ce se proptiserîntr-un mal al insulei i care dduser, poate, i slbaticilor ideea

7/24/2019 Ultimul


de a întreprinde aciunea lor plin de primejdii!

"n al cincilea apru mai încolo, pândind mar$inea cataractei cevamai îndeprtat de conturul insulei! %ncercând s re&iste curentului,

acesta fcea eforturi &adarnice s ajun$ la insul; tocmai întinseseun bra, s se a$ae de însoitorii si, când vârtejul apei îl învinse i,a&vârlit în aer, cu braele ridicate i cu oc#ii bulbucai, se prbui în#u! "n urlet de disperare se au&i din fundul prpastiei i apa îlîn$#ii! Apoi urm o tcere de mormânt!

4intr-un impuls de $enero&itate, 4uncan fcu un $est ca pentru aîncerca s-l ajute pe cel ce pierea, dar se simi oprit de mâna de fier a cercetaului impasibil!

- Ce vrei s faci - îl întreb în oapt, dar #otrât, Oc#i- de-7oim -vrei s ne duci la moarte si$ur, atr$ând atenia

min$ailor unde ne aflmE Aa, am economisit o încrctur de praf de puc; i muniiile ne sunt la fel de preioase c rsuflarea pentru cerbul urmrit! %ncarc-i din nou pistoalele, cci ume&ealaaerului, pricinuit de cascad, s-a transmis poate prafului de puci, îndat dup ce tra$, pre$tete-te de o lupt corp la corpI

4up acest avertisment, duse un de$et la $ur i scoase un uieratlun$, la care i se rspunse din partea cealalt a stâncii, unde seaflau cei doi mo#icani! Fluieratul fcu s apar la suprafaa apeicapetele înottorilor, dar disprur imediat! Au&ind un &$omotuor, maiorul întoarse capul i-l &ri pe "ncas, care, crându-se,ajunsese lân$ ei! Oc#i-de-7oim îi spuse câteva cuvinte în limbadela+ar i tânrul se ae&, cu o admirabil pruden i cu un

calm desvârit, acolo unde i se art! *e>+ard ardea denerbdare, îns vântorul, c#iar în acest moment critic, socotinecesar s dea tinerilor si însoitori o lecie de tra$eri!

- 4intre toate armele, &ise el, o puc cu eava lun$, bine clit,este cea mai periculoas când se afl în mâini bune, dei cere un bra &dravn, un oc#i bun i o încrctur potrivit, ca s dea tot ce

7/24/2019 Ultimul


poate da! Armurierii nu se $ândesc destul la meseria lor când fac puti de vântoare, i mai ales pistoalele astea care se numesc/scurte1, fiindc aceste jucrii!!!

Fu întrerupt de "ncas, care e.clam2- "ff, uffI- %i vd, biete, îivd bineI, &ise Oc#i-de-7oim! 0e

pre$tesc s se caere pe insul, altfel nu i-ar scoate piepturileroii afar din ap! (i bineI 0 vinI, adu$, cercetând din nouîncrctura i cremenea putii! )rimul care înaintea& mer$e lamoarte si$ur, fie el c#iar 6ontcalm în persoanI

%n clipa aceea, noi urlete i&bucnir în pdure i, la acest semnal, cei

patru slbatici, prsind adpostul butenilor care pluteau pe ap,nvlir spre cei asediai! *e>+ard se pre$tea s sar înîntâmpinarea lor, îns calmul de ne&druncinat al însoitorilor si îidomoli nerbdarea! Când slbaticii prinser s treac stâncile pecare i&butiser s ajun$ i începur s înainte&e scoând urleteînfiortoare, puca vântorului se

ridic încet în mijlocul pinilor! @sun o detuntur, i indianulcare era în frunte-rsucindu-se-n aer ca un cerb rnit - c&u din

înaltul stâncii!

- Acum, "ncas - &ise vântorul, cu oc#ii scânteietori, tr$ând dinteac cuitul cel mare - atac-l pe ticlosul care se afl cel maideparte, iar noi vom avea $rij de ceilali doiI

"ncas se $rbi s asculte! *e>+ard îi ddu vântorului unul din pistoalele sale i traser amândoi, când socotir momentul potrivit,îns amândoi fr succes!

- 7tiam i i-am spus-oI, bombni cercetaul, aruncând cu dispre peste stânci /jucria1 pentru care n-avea nicio stim! *aide, dainval, câini ai iaduluiI 8eniiI N-o s avei de-a face cu ostârpiturI

7/24/2019 Ultimul


4e-abia pronunase aceste cuvinte, c îi iei în fa un slbatic cu ostatur uria i cu un c#ip fioros! )e 4uncan îl atac imediat altul,i o lupt corp la corp începu! Oc#i-de- 7oim i adversarul su seapucar cu îndemânare unul pe altul de braul înarmat cu cuitul!

Câteva momente se msurar cu privirea, fiecare strduindu-se dinrsputeri s-i elibere&e braul fr a da drumul adversarului! %ncele din urm, muc#ii vi$uroi i clii ai albului i&bândir asupra puterii neiscusite a dumanului! 9raul acestuia ced strânsoriiapri$e a cercetaului care, liberându-i brusc mâna dreapt, înfipsecuitul de oel în inima vrjmaului su!

%n acest timp, *e>+ard ducea o lupt mult mai periculoas! 4e la primul atac, sabia i se frânsese de cuitul adversarului; acum nu-imai rmsese decât ndejdea în fora i dâr&enia pe care i-o ddisperarea! 0e lupta îns cu un duman tot atât de dâr&! 4infericire, maiorul reui s-l de&arme&e i cuitul slbaticului serosto$oli pe stânc-n jos! Acum rmânea s se vad care dintre eiva i&buti s-l arunce pe cellalt în prpastie! %n focul trântei, seapropiau din ce în ce mai mult de mar$inea acesteia i 4uncan îiddu seama c trebuie s apele&e la ultimele-i puteri pentru a ieivictorios! 'uptând pe via i pe moarte, ajunser pe bu&a

prpastiei! *e>+ard simea cum de$etele slbaticului i seîmpletesc tot mai strâns în jurul $âtului i vedea foarte aproapeobra&ul cu un surâs #idos al

acestuia, care prea s-i spun c prefer s piar cu el o dat, dacnu i&butete s-l ucid! )uterile îl prseau încetul cu încetul i îlcuprinse spaima! %n clipa în care îi ddu seama c e pierdut, întreel i slbatic se ivi un bra cu pielea roie, strân$ând lama

strlucitoare a unui cuit; apoi, indianul slbi deodat strânsoarea!8aluri de sân$e îi ânir din tendoanele tiate ale mâinilor care-lsu$rumau i, în timp ce braul salvator al lui "ncas îl tr$ea pe*e>+ard înapoi, adversarul su, cu c#ipul descompus de furiaînfrân$erii, se prvli în $enune!

- 0 ne adpostim imediatI, stri$ vântorul, care tocmai atunci îi

7/24/2019 Ultimul


rpusese dumanul! 0 ne adpostimI Ne e viaa în jocI Nu trebuies credem c povestea s-a terminatI

ânrul mo#ican scoase un stri$t de triumf, potrivit obiceiului

tribului su, i cei trei învin$tori coborâr de pe vârful stâncii laadposturile lor de dinainte de lupt!

Capitolul 8

Razbunatorii patriei tot mai asteapta.

@A

Avertismentul vântorului era întemeiat! %n timpul luptei pe caream descris-o, niciun stri$t nu însoise vuietul cascadei; s- ar fi &isc re&ultatul btliei îi redusese la tcere pe slbaticii adunai pemalul opus, fiind obli$ai de micrile iui intervenite în po&iiacombatanilor s nu desc#id focul, ceea ce ar fi putut fi la fel defatal i unui prieten, i unui duman! Când îns sorii victoriei sevdir, urlete de mânie i de r&bunare i&bucnir dinspre li&iera pdurii, umplând v&du#ul! 0lbaticii desc#iser un foc repede, cai cum ar fi vrut s se r&bune pe stânci i pe arbori pentru moarteaalor lor!

C#in$ac#$oo rmsese la postul su în tot timpul luptei, cu odâr&enie de ne&druncinat i, fiind adpostit, tr$ea pe îndelete înslbatici, cau&ându-le mult ru! Când au&i stri$tul de triumf al lui"ncas, tatl încântat îi e.prim bucuria fcând la fel! Apoi nu-imai semnal pre&ena la postul su decât prin focurile de puc pecare continu s le tra$! Aa se scurser cu iueala $ândului câteva

minute, în cursul crora asediatorii tr$eau fie salve, fie focurir&lee în jurul asediailor! 0tâncile, arborii, tufele purtau urmele$loanelor! Cu toate acestea, fiind bine adpostii în locul ales imeninut cu strictee, 4avid rmase sin$urul rnit între ei!

- 'as-i s-i iroseasc praful de pucI, &ise cu sân$e recevântorul, în timp ce $loanele uierau pe lân$ ei! Când or s

7/24/2019 Ultimul


termine vom avea de unde cule$e plumb, i cred c bandiii or sse lase p$ubai înainte ca aceste btrâne stânci s fie frâmate!"ncas, îi repet, pui o încrctur prea mare de praf de puc;niciodat o puc cu recul prea puternic nu ni-

merete-n int! Ti-am spus sad oc#eti pe acest necredincios subdâra alb a frunii - $lonul tu a trecut dou de$ete deasupra!6in$aii sunt pe duc i omenia ne ordon s &drobim arpele câtmai repede posibil!

8orbise în en$le&, i un &âmbet abia sc#iat al tânrului mo#icandovedi c înele$ea aceast limb i c prinsese ce-i spusese Oc#i-de-7oim! otui, nu rspunse i încerc s caute o justificare!

-Nu-i dau voie s-l acu&i pe "ncas c n-ar avea c#ib&uin saudibcieI, &ise maiorul! Adineauri mi-a scpat viaa cu atâta sân$erece i curaj, încât i-a fcut în mine un prieten, care n-o s uiteniciodat ce-i datorea&!

"ncas se ridic puin, pentru a întinde mâna lui *e>+ard! %ntimpul acestei mrturii de prietenie, oc#ii tânrului slbaticstrluceau de o inteli$en atât de vie, încât 4uncan uit cine i

cum era slbaticul su tovar de lupt!

Oc#i-de-7oim privi cu o aparent nepsare manifestarea deafeciune dintre cei doi tineri, apoi rosti calm2

- )rietenii îi datorea& adeseori viaa unul altuia, prin pustieti!%ndr&nesc s spun c eu însumi i-am fcut oarecare servicii deacest fel lui "ncas i-mi amintesc foarte bine c m-a scpat decinci ori de la moarte; de trei ori luptând cu min$aii, o dat pe

când strbteam *oricanul i ultima oar când!!!

- :at o lovitur ceva mai bine oc#it decât alteleI, e.clammaiorul, fcând o micare involuntar, în timp ce un $lon ricoaîntr-o stânc din imediata lui apropiere!

7/24/2019 Ultimul


8ântorul culese bucata inform de metal i, cercetând-o cu $rij,&ise dând din cap2

- CiudatI )lumbii nu se turtesc în cdereI e pomeneti c tra$ în

noi din nori!"ncas ridic îndat puca spre cer i Oc#i-de-7oim, urmrindu-idirecia, $si imediat e.plicaia acestui mister! "n stejar stufos seînla pe malul drept al fluviului, c#iar în faa po&iiei lor!

Arborele, în cutare de spaiu liber, era înclinat atât de mult înafar, încât cren$ile de sus atârnau peste braul cel mai apropiat alrâului!

"n slbatic se urcase în copac i de acolo domina acest adpost,unde credea c nu-l pot ajun$e $loanele!

Noul duman era numai pe jumtate ascuns în ramurile copacului,care abia îi acopereau picioarele scurte i noduroase, de parc s-arfi descoperit înadins ca s urmreasc efectul tra$erii lui mieleti!

- 4iavolii tia or s se caere i-n cer ca s ne sar în capI, &isevântorul! Nu tra$e înc, "ncas, ateapt s fiu $ata i eu, sdesc#idem focul din dou priI

"ncas se supuse! Oc#i-de-7oim îi fcu apoi semn i $loanele lor pornir deodat! Frun&e i buci din scoara copacului serspândir în vânt, îns indianul - pitit dup trunc#i - nu fu lovit, bac#iar, artându-i c#ipul cu un &âmbet fioros, mai trase o dat!lonul strpunse boneta vântorului! 4in pdure i&bucnir dinnou urlete slbatice i o $rindin de plumbi începu iari s uiere

peste capetele celor asediai, ca i cum dumanii lor voiau s-iîmpiedice s prseasc locul unde ndjduiau c vor fi ucii de$loanele curajosului r&boinic din vârful stejarului!

- rebuie s punem ordine în treaba astaI, spuse vântorul, uitându-se nelinitit în jurul su! "ncas, c#eam-l pe tatl tuI Avem nevoie

7/24/2019 Ultimul


de toate armele noastre ca s-i venim de #ac omidei din copaculacela!

"ncas ddu îndat un stri$t i, înainte ca Oc#i-de-7oim s- i fi

încrcat din nou puca, C#in$ac#$oo se i afla lân$ el! Când fiulsu îi relat situaia în care se aflau din cau&a periculosuluiduman, tatl scoase un /uffI1 de mirare, apoi nu mai art niciunsemn de surpri& sau team! 8ântorul i cei doi mo#icani vorbir puin în limba dela+a- r, apoi se desprir pentru a e.ecuta deîndat planul ce-l stabiliser!4e când fusese descoperit, lupttorulcrat în stejar continuase s tra$ neîncetat, dei $reindu-i inta!8i$ilena dumanilor si îl împiedica s oc#easc bine, cci, îndatce- i descoperea o parte din corp, atr$ea asupra sa $loanelemo#icanilor i ale vântorului! otui, loviturile lui se apropiau totmai mult de int; *e>+ard - care era mai vi&ibil din cau&auniformei - avea #ainele ciuruite de $loane, ultimul îl i

atinsese la un bra, iar acum sân$era!%ncurajat de acest succes,slbaticul fcu o micare ca s-l

oc#easc mai bine pe maior, $est care îi scoase la iveal picioarele

prin frun&iul rar, la o c#ioap de trunc#iul copacului! Oc#iivi$ileni ai celor doi mo#icani îl surprinser la timp iîmpucturile lor pornir în aceeai secund, reunite într-o sin$urdetuntur! 4e data aceasta, una din cele dou lovituri, sau poateamândou, îi atinser inta! 0lbaticul voi s-i retra$ coapsarnit, dar efortul pe care trebui s-l fac îi descoperi cealalt partea corpului! :ute ca ful$erul trase i vântorul, i în aceeai clip puca îi scp #uronului din mâini, iar omul c&u, nemaiputându-se sprijini! %n cdere se a$ îns cu mâinile de o crean$ decojit,

care se îndoi mult sub $reutatea lui, dar nu se rupse, aa c indianulrmase suspendat între cer i prpastia pe mar$inea creia crescusestejarul!

- Fie-i mil, mai trimite-i o-ncrcturI, e.clam *e>+ard,întorcând capul de la acest spectacol înfiortor!

7/24/2019 Ultimul


- Niciun $runteI, rspunse Oc#i-de-7oim! 6oare si$urI N-avem praf de puc de irositI 'uptele cu indienii pot dura uneori &ileîntre$i! 0unt în joc vieile noastre sau ale lor i 4umne&eu care ne-a fcut ne-a învat, s inem la pielea de pe capetele noastre!

"nui raionament atât de judicios nu i se putea rspunde nimic!"rletele slbaticilor încetaser; nu mai tr$eau i toi îi aintiser privirile asupra nenorocitului aflat într-o situaie atât de disperat!rupul i se blbnea din cau&a vântului i, dei nici nu sevicrea, nici nu $emea, c#ipul su trda $roa&a i disperarea, decâte ori se întorcea cu ur, de la distana ce-l desprea, spredumanii si!4e trei ori, învins de mil, Oc#i-de-7oim ridic puca, #otrât s-i scurte&e a$onia; de trei ori, din pruden, puse patul putii în pmânt! 4up câtva timp, o mân a #uronului istovitse desprinse de crean$ i eforturile lui &adarnice pentru a se a$adin nou mreau $ro&via spectacolului! 8ântorul nu mai puture&ista! rase cu iueala trsnetului! Capul slbaticului se aplec pe piept, membrele &vâcnir, cealalt mân încet s

mai strân$ ramur de care se inea i, c&ând în prpastia cscatsub picioarele lui, nefericitul dispru pentru totdeauna!

6o#icanii nu scoaser niciun stri$t de triumf; se privir, îns, cai cum i-ar fi cuprins $roa&a! "n sin$ur urlet se au&i din pdure,apoi o linite adânc! Oc#i-de-7oim prea ocupat numai de ceea cefcuse, ba c#iar îi reproa cu voce tare slbiciunea de care ddusedovad!

- )arc-s copilI, &ise el! (ra ultima mea încrctur de pulbere iultimul $lon! 6ort sau viu, tot cdea pân la urmI "ncas, alear$

la barc i adu-mi repede cornul cu praf de puc; e cel din urmi, pe cât îi cunosc eu pe min$ai, vom avea nevoie pân la ultimulfiricel!

ânrul mo#ican plec îndat, iar cercetaul porni s-iscotoceasc bu&unarele i s-i scuture, nemulumit, cornul $ol!

7/24/2019 Ultimul


Acest e.amen - cu re&ultate nu prea satisfctoare - nu dur preamult, cci un stri$t ascuit al lui "ncas îi atrase atenia! 4eiurec#ea lui 4uncan nu era prea e.perimentat, el înelese c o altnenorocire neateptat îi pândete! Nelinitit de soarta celor dou

surori lsate în peter, se ridic imediat în picioare, fr s se mai$ândeasc la primejdia la care se e.punea! Cei doi însoitori - deasemenea uimii i în$rijorai - îl imitar i tustrei ddur atât derepede bu&na spre pasajul ce separa cele dou peteri, încât$loanele dumanilor nu-i atinser inta! 0tri$tul lui "ncas lefcuse s ias din $rot i pe cele dou surori i c#iar pe 4avid, aarnit cum era! 6ica trup se reuni în acelai loc i fu de ajuns sarunce o privire spre râu, ca s-i dea seama de catastrof,

scoându-l din stoicismul lui c#iar i pe tânrul protector indian!'a o mic deprtare de stânc se vedea lotca plutind ctre curent,împins de un indian care se ascundea pe fundul ei! %ndat cevântorul îl &ri, îi propti puca în umr i, involuntar, aps petr$aci, îns cremenea scpr doar o inutil scânteie!

- ( prea târ&iuI, e.clam cu ciud i disperare! ( prea târ&iuI )eticlos îl duce curentul i c#iar dac am avea praf de puc, cu $reu

am putea s-l doborâm, pentru c plutete repede!ocmai când tcu, îndr&neul #uron îi înl capul de sub lotc i,v&ând c nu mai era în btaia putii, ridic mâinile în sus ctretovarii si i scoase un stri$t de triumf! %ndat i se rspunse cuurlete de bucurie, de parc un între$ sobor de draci se veseleau de prbuirea unui suflet de cretin!

- Avei dreptate s v bucurai, feciori ai iaduluiI, &ise Oc#i-de-

7oim, ae&ându-se pe un vârf de stânc i împin$ând cu piciorularma-i nefolositoare! )utile noastre - cele mai bune din câte seafl prin pdurile astea - nu mai preuiesc acum nici mcar cât ocrean$ mâncat de cari sau nite coarne de cerb, lepdate anultrecut!

7/24/2019 Ultimul


- 7i ce o s ne facemE Ce-are s fie acumE, întreb *e>+ard, frs-i piard curajul, dar dorind s cunoasc ce le mai rmânea defcut!

8ântorul nu-i rspunse decât artându-i cu mâna prul capului,într-un fel atât de e.presiv, încât nu mai era nevoie de cuvinte!

- N-am ajuns înc în situaia asta, replic maiorul! )utem s neaprm în peter, s nu-i lsm s debarce!

- Cu ceE, întreb calm Oc#i-de-7oim! Cu s$eile lui "ncasE Culacrimile femeilorE Nu, nu, suntei tânr, suntei bo$at, avei prieteni; aa, tiu c-i $reu $ândul morii! %ns - adu$, privind

spre cei doi mo#icani - s ne amintim de sân$ele nostru curat i sdovedim acestor locuitori ai pdurii c albul poate s sufere i smoar cu aceeai dâr&enie ca omul rou, când i-a sosit ceasul!

*e>+ard - aruncând o privire fu$ar în direcia indicat de $estulvântorului - v&u din atitudinea celor doi indieni c temerile luicele mai $rele se confirm! C#in$ac#$oo, care se ae&ase cudemnitate pe alt stânc, îi trsese cuitul i toma#a+-ul de la brâu, îi dduse jos penajul de vultur i îi trecea mâna prin smocul

de pr, ca i cum s-ar fi pre$tit pentru operaia la care se puteaatepta oricând! C#ipul su era calm, dei $ânditor, i oc#ii-i ne$rii strlucitori îi pierduser însufleirea din timpul luptei, avândacum o e.presie mai potrivit împrejurrilor!

- 0ituaia noastr nu este înc disperat, &ise maiorul! %n

orice moment ne pot sosi ajutoare! Cât despre dumani, nu-i maivd în împrejurimi; s-au retras, au renunat probabil la o lupt în

care au recunoscut c au mult mai mult de pierdut decât decâti$at!

- )oate s treac un minut sau o or, rspunse Oc#i-de- 7oim, pânce erpii tia blestemai ne vor ataca din nou, dar sunt pe aici, prin preajma noastrI Oricum, tot vor veni, i atunci nu vom putea

7/24/2019 Ultimul


scpa! Frate C#in$ac#$oo - adu$ el, servindu-se de limbadela+arilor - am luptat acum împreun pentru ultima oar imaBuaii vor scoate stri$tul de i&bând, uci$ând pe îneleptulmo#ican i pe Faa-)alid, care vd tot atât de bine noaptea ca i

&iua!

- Fie ca femeile min$ailor s le plân$ moarteaI, &iseC#in$ac#$oo cu aerul su demn, obinuit, i cu o dâr&enie deneclintit! 7arpele-cel-6are al mo#icanilor a ptruns în +i$ivam-urile lor i le-a otrvit i&bânda prin stri$tele copiilor, ai cror prini nu se vor mai întoarce niciodatI 4e când s-au topit&pe&ile, unspre&ece r&boinici au fost doborâi, departe demormintele prinilor lor, i nimeni nu tie unde s-i $seasc, atâtatimp cât limba lui C#in$ac#$oo va rmâne mut! 'as-i s tra$din teac cel mai ascuit cuit, s învârteasc toma#a+-vl cel maiiute, cci cel mai primejdios duman pe care-l au se afl în mâinilelor! "ncas, fiul meu, ultimul vlstar al unei rase nobile, c#eam-i pe lai, spune-le s se $rbeasc, pân nu-i pierd curajul i se vortransforma în femeiI

- îi caut morii printre peti, rspunse vocea blând i $rav a

tânrului ef indian! *uronii plutesc pe râu împreun cu ipariilunecoi i cad din stejari ca poamele coapte, $ata de mâncare, iardela+arii râdI

- 4a, da, încuviin cercetaul, care ascultase ciudatele cuvinte alecelor doi indieni! 0ân$ele lor indian se înfierbânt i vor s-i aâe pe maBuai, ca s-i ucid mai repede! Cât despre mine, care amsân$e de alb, voi ti s mor cum se cuvine s moar un alb2 frcuvinte ji$nitoare i fr preri de ru!

- 4e ce s moriE, îi &ise înaintând spre el Cora, care pân

atunci, de spaim, rmsese re&emat de o stânc! 4rumul e acumliber; putei trece râul înot! Fu$ii în pdure, cu ajutorul lui4umne&euI *aide, plecai, oameni curajoiI Ai înfruntat prea

7/24/2019 Ultimul


multe primejdii pentru noiI Nu v mai le$ai viaa de soarta noastrnenorocit! 8-ai fcut datoria cu prisosinI

- Nu-i cunoatei pe iroc#e&i, dac socotii c au lsat drumul liber

spre pdureI, rspunse Oc#i-de-7oim! ( adevrat c, dac ne-amlsa dui de curent, am iei repede din btaia putilor lor, i nici$lasul nu li l-am mai au&i, adu$ vântorul!

- Atunci, de ce mai pierdei vremeaEI, e.clam Cora! 0rii imediatîn râuI 4e ce s mrii numrul victimelor dumanului ce nucunoate milaE

- 4e ceE, spuse vântorul, privind mândru în jurul su! ( mai bine

s mori împcat cu tine însui decât s trieti cu contiinaîntinat! Ce i-am putea rspunde lui 6unro, dac ne- ar întrebaunde i-am lsat copilele i de ce le-am prsitE

- 4u-te i spune-i c te-am însrcinat s ne trimit ajutoare ur$ente,&ise, cu $eneroas însufleire, Cora! 0pune-i c #uronii ne-au târâtîn pustietile dinspre nord, dar c poate s ne scape, dac e prev&tor i acionea& repede! :ar dac ajutorul va sosi preatâr&iu - adu$ emoionat Cora, cu vocea stins - transmite-i

ultimele noastre $ânduri, asi$u- r-l de dra$ostea i de binecuvântarea celor dou fete ale lui, spune-i s nu le plân$sfâritul prea timpuriu i s atepte cu o smerit încredere ceasulcând cerul îi va în$dui s le întâlneasc!

'a aceste cuvinte, c#ipul vântorului trda o nelinite adânc! Oascultase cu cea mai mare atenie, iar când Cora termin de vorbit,îi sprijini brbia în mân i tcu un rstimp, ca i cum s-ar fi

$ândit la propunerea ce i se fcuse!- Avei oarecare dreptate, spuse el în sfârit, i nu se poate afirmac aceast propunere nu e fcut în spirit cretinesc; îns ceea ce poate fi bun pentru un indian, poate fi ru pentru un alb, pentrucare numai corceala ar constitui o scu&! C#in$ac#$oo, "ncas, aiau&it ce-a spus femeia alb cu oc#i ne$riE

7/24/2019 Ultimul


@osti apoi câteva cuvinte în dela+ar, i vorbele sale, dei pronunate calm i resemnat, aveau un ton #otrât!

C#in$ac#$oo îl ascult cu obinuita-i $ravitate i pru c înele$e

importana celor ce i se spuseser i c $ândete adânc! 4up ceovi un moment, înclin capul i, cu patosul obinuit al tribuluisu, ddu aprobativ din mân, spunând în en$le& /9ine1, îi pusedin nou la brâu toma#a+-ul i cuitul, se îndrept tcut spremar$inea stâncii, dinaintea malului unde se aflau dumanii, se opriun moment, art pdurile care erau dincolo i spuse câtevacuvinte în limba sa, indicând drumul ce avea s-l urme&e! Apoi searunc în fluviu i peste puin timp dispru din oc#ii privitorilor!

8ântorul îi amân puin plecarea! 0e adres $eneroasei Cora,care respira mai uurat v&ând succesul interveniei sale2

- "neori, tinerii sunt la fel de înelepi ca i cei btrâni! Ceea ce aispus e foarte înelept, ca s nu &ic mai mult! 4ac suntei atrai în pdure - adic acei dintre dumneavoastr care o s fie deocamdatcruai - frân$ei cât mai multe ramuri în cale i clcai apsat, ca srmân urme adânci de pai! 4ac cineva le poate observa, fii

si$ur c acela va fi un prieten care nu v va prsi pân la captullumii! icând acestea, cercetaul lu mâna Corei, o strânseemoionat, îi ridic puca pe care o privi puin cu melancolie i,dup ce o ascunse cu $rij într-un mrcini, se avânt spre malulapei pe unde dispruse C#in$ac#$oo! 0ttu o clip a$at destânci - ca i cum ar fi ovit - i, uitându-se în jurul su cu ciud,e.clam2

- 4ac a mai fi avut un corn cu praf de puc, niciodat n- a fi

pit o asemenea ruine!4up aceste cuvinte, sri în râu i dispru repede, la fel camo#icanul!

oate privirile se aintir atunci spre "ncas, care rmsese sprijinitde o stânc, pstrându-i un calm desvârit! 4up o scurt tcere,

7/24/2019 Ultimul


Cora îi art râul i îi spuse2

- )rietenii ti n-au fost observaiI )robabil c acum sunt însi$uran! 4e ce întâr&ii s-i urme&iE

- "ncas vrea s rmân, rspunse foarte linitit tânrul indian înlimba en$le&!

- )entru ca s mreti pericolul captivitii noastre i s

micore&i ansele eliberriiE, e.clam Cora, plecându- i oc#ii sub privirile ar&toare ale tânrului indian! )leac, tânr $enerosI,continu ea, dându-i seama de influena ce o avea asupraindianului! )leac i fii mesa$erul nostru cel mai de încredere! 4u-te i caut-l pe tatl meu i spune-i c îi cerem s-i pun ladispo&iie mijloacele de a ne salva! )leac imediat, te ro$, teconjurI

C#ipul calm al lui "ncas se înnor de tristee, îns nu mai ovi!4in trei srituri ajunse pe mar$inea stâncii, se arunc în râu i nu-lmai v&ur! )este puin timp îi &rir capul aprând în mijloculuvoiului, pentru ca s dispar îndat în deprtare!

oate acestea se petrecur în numai câteva clipe, devenite atât de preioase! :mediat ce "ncas nu se mai &ri, Cora se întoarse spremaior i îi spuse aproape tremurând2

- Am au&it c eti un înottor iscusit, 4uncanI e ro$, nu mai pierde timpul i urmea& bunul e.emplu ce l-au dat aceste fiine$eneroase i credincioase!

- Asta ateapt Cora 6unro de la acela care s-a obli$at s le apereE,întreb 4uncan, surâ&ând cu amrciune!

- Nu-i momentul s despicm firu-n patru i s recur$em lasofismeI, e.clam Cora! Nu trebuie acum decât s c#ib&uim câtmai repede care-i datoria noastr! Nu poi s ne faci niciun serviciuîn situaia în care ne $sim, i e necesar s-ncerci s salve&i o via

7/24/2019 Ultimul


atât de preioas pentru ali i mai apropiai prieteni ai dumitale!

4uncan nu rspunse nimic; arunc îns o privire îndurerat spreAlice, care se a$ase de braul lui ca un copil speriat!

- ândete-teI, continu Cora, dup o scurt pau&, în care pru clupt s înlture temerile pe care voia s le ascund! 6oartea estetot ce ni se poate întâmpla mai ru - i este un tribut pe care oricefptur trebuie s-l plteasc lui 4umne&eu, atunci când i-o cere!

*e>+ard rspunse mâ#nit i nemulumit2

- Cora, sunt multe lucruri mai rele decât moartea, de care poate sv scuteasc pre&ena unui om $ata la orice sacrificiuI

Cora nu rspunse nimic i, acoperindu-i faa cu alul, o lu de bra pe Alice, care era aproape pierit de spaim, i intr cu

ea în cea de-a doua peter!

Capitolul 9

Bucura-te î n liniste: sur â zi si alunga, iubito, gândurile negre care-

ti apasa fruntea neprihanita.

6oartea A$ripinei

'initea subit i aproape ma$ic ce urm &$omotelor luptei,tulburat numai de vuietul cascadei, îl fcu-se pe *e>+ard s-iînc#ipuie c se tre&ea dintr-un vis; i cu toate c tot ce v&use ifcuse, toate evenimentele la care participase erau adânc spate înmintea lui, îi era $reu s cread c aceasta era realitatea! Netiindînc nimic despre soarta acelora care se avântaser încre&tori învalurile repe&i, ascult mai întâi cu atenie dac nu se aude vreunsemnal, vreun stri$t de bucurie sau de durere, care s anunereuita sau sfâritul de&astruos al primejdioasei lor aciuni! 4ar în&adar; o dat cu "ncas, dispruse orice urm a celor întâmplate iorice veste despre soarta lor!

7/24/2019 Ultimul


C#inuit de îndoial, 4uncan uit de precauiile ce-i fuseser atât dedes recomandate în timpul luptei i nu ovi s înainte&e pe bu&a prpastiei; dar nu putu distin$e vreun semn care s-i

spun dac prietenii si sunt în si$uran, ori c inamicii se apropiesau sunt ascuni prin apropiere! )durea care mr$inea râul prealipsit iari de orice suflare a vieii! %n locul urletelor de maiînainte se au&ea acum doar vuietul cderii de ap, crescând idescrescând în curenii de aer ce strbteau desvârita puritate anaturii! O pasre de prad, cocoat pe ramurile uscate ale unui pin putre&it, situat la oarecare distan, care prea c fusese spectatorulimobil al luptei, îi lu &borul în acea clip i descrise în aer cercurimari, în urmrirea vreunei pr&i nev&ute! %n acelai

timp, o $ai, al crei ipt strident fusese acoperit de stri$teleslbaticilor, spintec iari linitea, fericit c a fost lsat în posesia domeniilor ei pustii! Aceste diferite semne ale sin$urtiifcur s ptrund în inima lui *e>+ard o ra& de îmbrbtare imaiorul se simi $ata s întreprind ceva, încre&tor în soriii&bân&ii!

- *uronii nu se vd, spuse el apropiindu-se de 4avid, care edea peun bolovan, cu spatele sprijinit de peretele de stânc, înc nucit delovitura pe care o primise; s ne retra$em în peter i s lsmrestul în $rija )rovidenei!

- îmi aduc aminte doar c, împreun cu dou frumoase doamne, amînlat slav lui 4umne&eu - &ise maestrul de psalmodie - dar deatunci judecata cerului m-a pedepsit pentru pcatele mele, fiindc pare-mi-se c m-a cuprins un somn care nu era somn i urec#ile

mi-au fost sfâiate de sunete discordane, de parc natura i-ar fiuitat armonia, iar timpul lumii acesteia i-ar fi vestit sfâritul,

- 0rmaneI, spuse *e>+ard, n-a lipsit mult ca sfâritul vremiidumitale pmânteti s fi sunat într-adevr! *ai, vino dup mineIe voi conduce într-un loc ferit, unde vei fi cruat de orice alte

7/24/2019 Ultimul


sunete decât ale cântrilor dumitale!

- Cderea aceasta de ape este ca o melodie, spuse 4avid, apsându-i mâna pe frunte! 0unetele cascadei sunt dulci urec#ilor meleI 4ar

nu tiu dac nu mai plutesc înc prin aer stri$tele acelea confu&ei în$ro&itoare, ca i cum spiritele tuturor procleilor!!!

- Nu, acum nu-îl întrerupse *e>+ard, nerbdtor -

urletele acelor demoni au încetat i sper c s-au retras! Acum estelinite deplin, nu se-aude decât apa fluviului! :ntr deci în peter,unde vei putea cânta dup pofta inimiiI

4avid surâse melancolic, dar o sclipire de satisfacie îi strluci înoc#i când au&i aceast alu&ie la scumpa lui vocaie! Nu ovi delocs se lase condus într-un loc care s-i permit s-i cânte netulburat psalmii i, sprijinit de braul maiorului, ptrunse în peter!

)rima $rij a lui *e>+ard - imediat dup intrarea lor - fu smasc#e&e desc#i&tura cu un maldr de sa.afra.! %napoia acestuislab metere& întinse pturile indienilor ca s-o astupe i mai bine!Acum, numai o slab ra& de lumin strbtea în $rot, prin cea de

a doua ieire care era foarte strâmt i oarecum am spus-o - ddea pe un bra al râului, ce se întâlnea cu cellalt puin mai jos!

- Nu-mi place-spuse el, terminând de baricadat intrarea- acest principiu al indienilor de a înceta lupta în ca&urile ce li se pardisperate! )rincipiul nostru spune c sperana s nu piar cât mai evia; asta e în orice ca& o ma.im care se potrivete mai bine cufirea soldatului! Cât despre dumneata, Cora, nu e nevoie s-iadrese& cuvinte de încurajare; dâr&enia i judecata dumitale tiu ce

are de fcut o fat în aceste împrejurri! 4ar n- am putea cumva suscm lacrimile domnioarei care-i plân$e la pieptE

- 0unt mai linitit, 4uncan, spuse Alice, desprin&ându- se din braele surorii sale i încercând s par linitit, cu toate c obrajii-ierau scldai în lacrimi! Acum sunt mult mai linitit! %n acest loc

7/24/2019 Ultimul


sin$uratic nu avem desi$ur a ne teme de nimic; cine ne-ar puteadescoperiE 0 ne punem ndejdea în aceti oameni inimoi, care s-au e.pus la atâtea primejdii ca s ne poat ajutaI

- 0cumpa noastr Alice vorbete acum ca o adevrat fiic a lui6unroI, spuse *e>+ard, înaintând i strân$ându-i mâna! Cuasemenea e.emple de curaj, orice brbat ar roi dac nu s-ar purtaca un erouI 'e conduse apoi în fundul peterii i strânse cu putereîn mân pistolul ce-i mai rmsese, în timp ce încruntareasprâncenelor arta c era #otrât la orice! 4ac

nvlesc #uronii, nu vor ptrunde aici c#iar aa uor cum cred ei,murmur el! 7i, sprijinindu-se de stânc, atept desfurarea

evenimentelor, cu oc#ii mereu aintii asupra sin$urei ieiri aadpostului lor!

O linite îndelun$at urm ultimelor cuvinte ale maiorului! Aerul proaspt al dimineii ptrunsese în $rot i influena lui binefctoare produsese un fericit efect asupra sufletelor celorasediai!

Fiecare clip care se scur$ea fr a aduce cu ea semnele unor noi

primejdii le aprindea în inim pâlpâirea de speran care licrea înfiecare, cu toate c niciunul dintre ei nu îndr&nea s împrteasccelorlali o ndejde pe care clipa urmtoare ar fi putut-o spulbera!

Numai 4avid prea strin de aceste emoii! O ra& de lumin, pornit din strâmta ieire a peterii, îl arta foarte ocupat cursfoirea cruliei lui, ca i cum ar fi cutat un psalm mai potrivitcu situaia de acum! )robabil c se #otrâse s ia de bune cele

spuse de maior când îl adusese în peter! %n sfârit, strdania luiîi obinu recompensa! Fr apolo$ie, fr e.plicaie, e.clamdeodat cu $las tare2

- „Insula Wight" 5Q! 0ufl în, ciudatul lui diapa&on, îi încerc

$lasul prin câteva sunete surde, pentru a-i $si tonul just, i vocea-i armonioas purcese apoi întru cântarea pe care o anunase!

7/24/2019 Ultimul


- Nu-i primejdiosE, întreb Cora, întorcându-i brusc oc#ii ne$rictre maior!

- 9ietul omI, spuse *e>+ard, vocea îi e prea slab ca s poat

strbate prin &$omotul cascadei! 0-l lsm deci s se console&e înfelul lui, dat fiind c nu e niciun risc!

- :nsula =i$#tI, repet 4avid, privind în jurul lui demn i mândru,de parc s-ar fi aflat printre colarii lui! (ste o arie frumoas i arecuvinte foarte solemne! 0 o intonm deci cu tot respectul cuvenitI

4up ce-i în$dui un moment de tcere, în scopul de a atra$e imai mult atenia auditorilor si, psalmistul începu s cânte;

5Q Este o caracteristica a psalmodiei americane ca ariile sa se deose beasca unele de altele

prin nume de orase sau provincii, cele mai a preciate fiind: Danemark, Loraine si insula

Wight (n.t).

$lasu-i, mai întâi sc&ut, devenea din ce în ce mai puternic, încât petera se umplu de sunete armonioase produse de vocea lui, detrei ori mai tremurtoare decât $lasul su debil obinuit! 6elodia, pe care slbiciunea vocii o fcea parc mai mictoare, îi cuceri

încetul cu încetul pe cei ce o ascultau, fcându-i s treac cuvederea proast traducere a te.tului pe care amut îl alesese cuatâta $rij! Alice îi terse lacrimile fr s-i dea seama i-i oprioc#ii înduioai asupra palidului cântre, cu o încântare sincer pecare nu cuta s-o ascund! Cora surâse aprobator la eforturile pioase ale aceluia care purta numele poetului iudeu, în vreme ce*e>+ard, prsindu-i o clip ve$#ea, admira deopotriventu&iasmul scânteietor din privirile cântreului i strlucirea atât

de dulce din oc#ii înc ume&i ai tinerei Alice!6u&icantul îi ddu seama de interesul pe care-l tre&ea! Amorul lui propriu, satisfcut, îi ddu noi puteri i vocea lui îi recâti$volumul i bo$ia, fr a pierde nimic din dulcea! 9olile peteriirsunau de aceste sunete melodioase, când un stri$t în$ro&itor îlfcu s amueasc, de parc cineva i-ar fi pus deodat un clu!

7/24/2019 Ultimul


- 0untem pierduiI, stri$ Alice, aruncându-se în braele Corei!

- înc nu, înc nuI, spuse *e>+ard tulburat! 0tri$tul slbaticilorvine din centrul insulei; a fost probabil pricinuit de vederea

tovarilor lor mori! Noi nu suntem descoperii i putem încspera!

Oricât de slab ar fi fost sperana dat de 4uncan, ea fu binevenit,fiindc vorbele lui le fcur pe cele dou surori s- i dea seama c pot s atepte în linite desfurarea evenimentelor! Alte stri$teurmar i în curând se au&ir $lasurile slbaticilor, care acumajunseser pe stânca de deasupra celor dou peteri! 4up un lun$c#iot de i&bând, v&du#ul continu s rsune de urlete, pe care

numai omul le poate produce i numai când este în cea maicomplet stare de barbarie!

%n curând, aceste &$omote înfricotoare se pornir din toate prile2 unii îi c#emau tovarii de pe mar$inea apei, alii

le rspundeau de sus, de pe stânc! Câteva stri$te rsunar învecintatea crpturii ce desprea cele dou peteri! (le seamestecau cu altele, pornite dinspre râpa în care acum coborâser

câiva #uroni! %ntr-un cuvânt, aceste urlete înfricotoare seînmuleau i se apropiau din ce în ce, astfel încât cele patru persoane refu$iate în $rot simir mai mult ca niciodat c trebuies pstre&e cea mai mare linite!

%n mijlocul acestui tumult se au&i un stri$t de triumf, la o micdistan de intrarea mascat cu ramuri de sa.afra.! Atunci,*e>+ard, convins c se descoperise aceast ieire, îi pierdu orice

speran! 4ar se liniti au&indu-i pe slbatici aler$ând spre loculunde vântorul îi ascunsese puca! 4in întâmplare, aceasta fusese$sit! Acum c#iar putea distin$e câte ceva din ceea ce-i spuneau#uronii, fiindc slbaticii rosteau i cuvinte împrumutate din limbvorbit în Canada! 6ai multe $lasuri stri$ar în acelai timp 'a'on$ue-CarabineI i ecourile repetar acest nume dat unui celebru

7/24/2019 Ultimul


vântor, care servea îndeobte ca cerceta în tabra en$le&! Astfel,*e>+ard afl abia acum cine-i fusese clu&a!

Cuvintele /'a 'on$ue-CarabineI Carabin-'un$I1 treceau din

$ur în $ur i toat #aita nvlitorilor prea c se adunase în jurulunui trofeu care indica moartea stpânului acelei faimoase flinte!4up o consftuire &$omotoas, întrerupt adesea de i&bucniri de o bucurie slbatic, #uronii se desprir i aler$ar în toate prile,fcând s rsune v&du#ul de numele acelui inamic despre care*e>+ard înelese, dup unele crâmpeie de cuvinte, c sperau s-i$seasc i leul în vreo crptur de stânc!

- Acum e momentul cel mai $ravI, opti el încet de tot celor dou

surori care tremurau! 4ac aceast $rot scap cercet-, rilor lor,suntem salvai! %n orice ca&, dup cele ce spuneau, suntem si$uri c prietenii notri nu le-au c&ut în $#eare i putem spera c în douore =ebb ne va trimite ajutor!

Câteva minute se scurser într-o tcere plin de nesi$uran i totulanuna c slbaticii îi continuau cercetrile cu sporit atenie! 4emai multe ori, paii lor se au&ir prin defileul strâmt care desprea

cele dou peteri; aceasta se putea recunoatedup fonetul frun&elor care se rupeau sub picioarele lor! %n sfârit,$rmada adunat de *e>+ard fu împins la o parte i o ra& delumin ptrunse, dintr-acolo, în $rot! Cora o strânse pe Alice la piept, cuprins de $roa&, iar 4uncan se ridic cu iuealaful$erului! 0tri$te puternic ce i&bucnir i din petera vecin!*uronii o descoperiser în, sfârit i intraser i acolo, iar dupnumrul $lasurilor ce se au&eau, prea c toat trupa se strânsese

aici sau se în$rmdise la intrare!Cele dou peteri erau la o distan atât de mic una de alta, încâtmaiorului i se pru imposibil s nu li se descopere ascun&toarea!6ânat de acest $ând cumplit, se repe&i spre bariera fra$il, carenu-l desprea decât cu câiva pai de inamicii si înverunai; se

7/24/2019 Ultimul


apropie c#iar de mica desc#i&tur pe care o fcuse întâmplarea i-i lipi de ea oc#iul, ca s observe, cu un calm disperat, micrileslbaticilor!

C#iar lân$ braul su se afla un indian de o statur colosal2 preac vocea lui d ordinele pe care ceilali le e.ecutau! )uin maideparte v&u prima peter plin de #uroni! Nvlitorii scotoceau prin toate cotloanele, cu cea mai scrupuloas luare aminte! 0ân$elecare cursese din rana lui 4avid înroise $rmada de frun&e desa.afra. pe care fusese culcat! 4escoperind-o, indienii scoaserstri$te de bucurie, asemntoare urletelor unei #aite de câini carere$sete pista pierdut! :mediat, începur s dea la o parteramurile, ca s vad dac nu-l ascundeau pe dumanul atât de urâti temut de ei! Fr s tie, ei le aruncau în intervalul caredesprea cele dou peteri! "n r&boinic cu un c#ipînspimânttor se apropie de ef, inând în mân un bra din acesteramuri, i îi art cu un aer de triumf urmele de sân$e de care erauacoperite, pronunând cu vioiciune câteva fra&e! *e>+ard le $#iciînelesul, au&ind repetându-se de mai multe ori cuvintele /'a'on$ue-Carabine1! :ndianul a&vârli ramurile pe care le inea înmân tot peste $rmada ae&at de maior în faa intrrii celei de-a

doua peteri i astup lumina ce ptrundea prin desc#i&tur!ovarii si, imitându-l, aruncar tot acolo ramurile pe care leluau din prima peter i întrir astfel fr voie si$urana aceloracare se refu$iaser în cea de-a doua, cci

nimeni nu se mai putea $ândi s dea la o parte un morman demrcini, despre care fiecare #uron credea c sunt aruncate deceilali în timpul cercetrilor!

)e msur ce pturile întinse acolo erau împinse de ramurileîn$rmdite într-o mas compact, 4uncan respira mai uurat! %nvârful picioarelor, se îndrept spre locul din centrul peterii, deunde putea s vad ieirea ctre râu! :ndienii preau c renunasers mai caute; se au&ea cum ieeau din peter spre locul undeacostaser; urletele lor disperate artau c se adunaser iar, în jurul

7/24/2019 Ultimul


cadavrelor camara&ilor ucii!

Abia atunci maiorul se încumet s priveasc spre cele dou femei;cât durase acest scurt rstimp de pericol iminent se temuse c

nelinitea &u$rvit pe c#ipul su s nu le alarme&e i mai mult pecele dou tinere, care erau i aa destul de în$ro&ite!

- Au plecat, Cora, opti el! Alice, au fu$it pe drumul pe care auvenitI 0untem salvaiI 0 mulumim cerului, cci numai el ne-a putut scpa de aceti dumani nemiloi!

- @o$ pe bunul 4umne&eu s primeasc fierbinile melemulumiriI, spuse Alice, smul$ându-se din braele surorii sale i

aruncându-se în $enunc#i, pe stânc! )e bunul 4umne&eu, care acruat lacrimile unui tat încrunit i a salvat viaa acelora pe care-i iubesc atâtI

*e>+ard i Cora - mai stpân pe sine decât sora ei - privir cuînduioare aceast manifestare spontan i emoionant, iarmaiorul se $ândi c niciodat evlavia nu s-a artat sub o form maiseductoare decât în ru$ciunile lui Alice! Oc#ii îi strluceau defocul recunotinei, obrajii fetei îi redobândiser toat prospeimea

i pe c#ipul ei se putea citi cât era de micat! 4ar când începuru$a, cuvintele parc-i în$#easer; o paloare de moarte îi acoperic#ipul, iar privirea-i deveni fi. i plin de spaim; mâinileîncletate pe care le ridicase spre cer artar ctre ieirea ce d sprerâu i tot corpul începu s-l tremure! Oc#ii lui *e>+ard urmririmediat direcia braelor lui Alice i pe pra$ul intrrii peterii &riun om cu capul slbatic i feroce! %n acea clip, îl recunoscu pemielul lor însoitor; era 8ulpea 7ireat!

%n acest moment de surpri& i $roa&, maiorul nu-i pierducumptul! 4up înfiarea indianului îi ddu seama c oc#ii lui,obinuii cu lumina &ilei, nu strbtuser înc întunericul carestpânea petera! Cre&u c#iar c, retr$ându-se cu cele dou femeiîntr-un col mai întunecos decât acela unde se afla 4avid, ar putea

7/24/2019 Ultimul


scpa privirilor trdtorului! 4ar o e.presie de crud satisfacie se&u$rvi deodat pe c#ipul slbaticului! (ra prea târ&iu; fuseserdescoperii!

6aiorul nu putu suporta e.presia brutal i triumftoare caredovedea c totul era pierdut; neascultând decât de ura sa i$ândindu-se numai cum s-l ucid pe acest perfid duman, îidescrca pistolul în direcia mielului! %mpuctura rsun ca oerupie de vulcan, iar când curentul din peter risipi fumul, înlocul unde-l &rise pe indian, *e>+ard nu mai v&u pe nimeni!Aler$ la desc#i&tur i-l v&u pe trdtor strecu- rându-seîndrtul unei stânci care-l fcu nev&ut!

O linite adânc urm detunturii care li se pru indienilor c iesedin mruntaiele pmântului! 4ar dup ce 8ulpea 7ireat scoase unc#iot lun$ de bucurie, un urlet $eneral îi rspunse2 toi tovarii sise adunar iar, se înapoiar cu mult larm în defileul caredesprea peterile i, înainte ca *e>+ard s aib timp s-i revindin consternare, bariera slab de sa.afra. fu dat peste cap,slbaticii se repe&ir în $rot i, apucându-i pe cei patru cltori cese aflau acolo, îi târâr afar, în mijlocul #uronilor triumftori!

Capitolul 10

Bucura-te î n liniste: sur â zi si alunga, iubite, gândurile negre care-

ti apasa fruntea neprihanita.


4e îndat ce 4uncan îi reveni din ocul provocat de aceast

neateptat nenorocire; începu s observe c#ipurile i modul decomportare ale celor ce-i capturaser! :ndienii, contrar obiceiuluilor de a-i srbtori nebunete triumful, respectau nu numai pe celedou surori înmrmurite de spaim, ci c#iar pe dânsul! 4eicostumul su militar i mai ales epoleii atrseser atenia câtorvaindivi&i care întinseser de mai multe ori mâna, cu oc#ii sclipind

7/24/2019 Ultimul


de dorina de a-i însui aceste podoabe, un ordin al uriaului loref pomenit mai înainte, rostit pe un ton autoritar, îi oprise i*e>+ard se convinse c aveau un motiv special de a-i crua, cel puin deocamdat!

%n vreme ce doar câiva dintre cei mai tineri ddeau asemeneasemne de deart slbiciune, r&boinicii mai vârstnici i maie.perimentai continuau s e.plore&e cu luare-aminte cele dou peteri, scotocind prin toate crpturile stâncilor, iar înfiarea lorarta c roadele victoriei obinute nu-i mulumiser! Fiindc nu putuser totui descoperi victimele pe care doreau s se r&bune,slbaticii se apropiar de cei doi brbai i îi întrebar rstit, într-ofrance& stâlcit, unde era cel numit Carabin- 'un$! 4uncan se prefcu a nu înele$e întrebrile lor violent repetate, iar 4avid, carenu tia boab franu&ete, nici nu mai

trebui s se prefac! %n sfârit, obosit de insistenele lor i temându-se s nu-i scoat din srite prin tcerea lui încpânat, îl cut dinoc#i pe 6a$ua, care ar fi putut servi ca interpret, #otrându-se srspund acestui intero$atoriu care devenea din clip în clip totmai insistent i mai amenintor!

)urtarea acestui slbatic se deosebea i&bitor de aceea a tovarilorlui! Nu luase parte în niciun fel la noile cercetri fcute dupcapturarea celor patru pri&onieri i - în timp ce câiva #uroni, pecare setea de jaf îi fcuse s scotoceasc prin rania cercetaului, îiîmpreau acum cele câteva boarfe srccioase - ae&at la ooarecare distan îndrtul celorlali, 8ulpea 7ireat prea atât delinitit, atât de satisfcut, încât era evident c cel puin în ceea ce-l privea obinuse prin trdarea lui tot ce dorise s câti$e! Când oc#ii

maiorului întâlnir privirile tioase, dei calme, ale clu&ei sale, leevit cu scârb; simind îns nevoia s-i ascund dispreul într-unastfel de moment, fcu un efort i-i adres cuvântul2

- 8ulpea 7ireat este un r&boinic prea vitea&-îi spuse dânsul,stpânindu-se - ca s refu&e s e.plice unui om neînarmat ce vor de

7/24/2019 Ultimul


la el aceia al cror pri&onier este!

- 8 or s tie unde este vântorul care cunoate toate crrile pdurilor, rspunse 6a$ua într-o en$le&easc stricat, rânjind i

apsându-i mâna pe frun&ele de sa.afra., cu care- i bandajaserana proaspt de la umr! Carabin-'un$I, adu$ el! )uca lui e bun, oc#iul nu i se înc#ide niciodat, dar, ca i puca cea mic aefului alb, nu are nicio putere asupra 8ulpii 7irete!

- 'e @enard este prea vitea&, spuse *e>+ard, ca s se $ândeasc laloviturile primite în r&boi sau la mâna care i le-a dat!

- (ram oare în r&boi - repet 6a$ua - când indianul ostenit se

odi#nea pe trunc#iul unui stejar, ca s-i $uste turtE Cine a umpluttufiurile cu dumani la pândE Cine a tras cuitulE Cine avea pacea în vorb i sân$ele în sufletE 0pus-a oare 6a$ua c securear&boiului este de&$ropatE 7i el a de&$ropat-oE*e>+ard nuîndr&ni s-i contra&ic acu&atorul, reamin-

tindu-i de trdarea lui premeditat, dar nu voi nici s-i înfrâne&edispreul cerându-i scu&e! 4e aceea tcu! )e de alt parte, 6a$ua pru c nu vrea s continue discuia! 0e ae&ase din nou pe stânca

de pe care se ridicase adineauri cu atâta însufleire! 4ar stri$tul 'a'on$ue-CarabineI i&bucni de îndat ce slbaticii, nelinitii, îiddur seama c aceast scurt convorbire s-a terminat!

- îi au&iE, spuse 6a$ua nepstor! *uronii roii cer viaa luiCarabin-'un$ sau, de nu, vor vrsa sân$ele acelora care-lascundI

- A scpat, a fu$it departe i nu-l mai putei ajun$e, rspunse

maiorul!

6a$ua surâse dispreuitor!- Când omul alb moare, spuse el, secrede scpat, dar

pieile-roii tiu cum s c#inuiasc i sufletul vrjmaului lor! "nde-

7/24/2019 Ultimul


i este #oitulE Arat-le #uronilor scalpul lui!

- N-a murit, a fu$it!

- (ste el pasre, s-i poat lua &borul când vreaE, întrebindianul, scuturând capul neîncre&tor! ( pete, s poat înota subapE 7eful alb citete în crile lui i crede c #uronii n-au judecat!

- Fr s fie pete, Carabin-'un$ poate înota cum &ici! 4up cei-a terminat praful de puc, s-a aruncat în curentul apei, care l-adus departe, în timp ce oc#ii #uronilor erau acoperii de un nor!

- 7i pentru ce eful alb n-a fcut ca elE, întreb neîncre&torindianul! 4e ce a rmasE (l e o piatr care mer$e la fundul apei,sau prul îi arde capulE 8rea s fie scalpatE

- 4ac tovarul tu, care i-a pierdut viaa în prpastie, ar puteas-i rspund, i-ar spune c nu sunt o piatr, rspunse maiorul,cre&ând c trebuie s fac u& de acest stil ostentativ, care stârnetetotdeauna admiraia slbaticilor! Oamenii albi cred c numai laiiîi prsesc femeile!

6a$ua murmur printre dini câteva cuvinte de neîneles i apoispuse2

- 7i dela+arii tiu s înoate tot aa de bine cum tiu s se strecoare printre buruieniE "nde este 7arpele-cel-6areE

*uronul rostise numele în canadian2 'e ros-0erpent! *e>+ardîi ddu seama c inamicii lui îi cunoteau c#iar mai bine decât el pe cei doi slbatici care îi fuseser tovari de primejdie!

- A plecat tot pe ap-n jos, rspunse el în sil!

- 4ar 'e Cerf-A$ile nu e aiciE- Nu tiu cine-i Cerbul-cel-0printen, rspunse maiorul, cutând s câti$e timp!- "ncas, spuse6a$ua, pronunând acest nume dela+ar c#iar cu mai mare $reutate

7/24/2019 Ultimul


decât cuvintele en$le&e! 9oundin$ (l este numele cu care omulalb îl c#eam pe tânrul mo#ican! - Nu ne putem înele$e asupra poreclelor, rspunse *e>+ard, dorind s prelun$easc discuia!Cuvânlul el înseamn elan; acela de deer - cprioar; cerb se

spune sta$! - 4a, da, spuse indianul, vorbind sin$ur în limba sa!Feele-)alide sunt nite femei limbute; au mai multe cuvinte pentruacelai lucru, în timp ce o piele-roie vorbete o dat i bine!Adresându-se atunci maiorului în en$le& s stricat, îi justificnumele pe care canadienii îl dduser tânrului mo#ican2 cprioarae sprinten, dar slab, spuse el! (lanul i cerbul sunt sprinteni, dari puternici! Fiul 7arpelui-cel-6are se c#eam, de aceea, 'e Cerf-A$ile! A srit i el peste râu, în pdureE - 4ac vorbeti de tânrul

dela+ar, rspunse *e>+ard, afl c i el a plecat pe firul apei! Cum pentru un indian nu era nimic neverosimil în acest fel de a fu$i,6a$ua se art mai încre&tor! (l admise c#iar c cele au&ite suntadevrate, cu o $rab care era o nou dovad a puinei importane pe care el personal o arta capturrii acestor indivi&i! 4ar tovariisi nu erau de aceeai prere! *uronii ateptar re&ultatul acesteiscurte convorbiri în cea mai mare linite, cu rbdarea care,caracteri&ea& pe slbatici! Când *e>+ard tcu, toi oc#ii se

îndreptar spre 6a$ua, cerându-i în acest mod e.presiv re&ultatulcelor discutate! :ndianul întinse braul spre râu i câteva cuvinteadu$ate acestui $est au fost de ajuns pentru a-iface s înelea$ cese

întâmplase cu aceia pe care voiau s se r&bune!8estea se rspândi printre ei imediat i #uronii scoaser

urlete înfricotoare, care artau cât de furioi erau c victimele le

scpaser! "nii aler$au furioi la malul râului, dând din mâini canite nebuni; alii scuipau în râu, ca pentru a-l pedepsi c afavori&at evadarea fu$arilor, lipsindu-i pe învin$tori de drepturilelor le$itime; ceilali, i nu erau din cei mai puin de temut, aruncau priviri nemiloase spre captivii aflai în puterea lor, prând c numaiobinuina lor de a-i stpâni pornirile îi oprete de la o r&bunare

7/24/2019 Ultimul


crud! (rau i unii care însoeau acest limbaj mut cu $esturiamenintoare, neînduplecai nici de fptura firav, nici defrumuseea celor dou fete! "nul dintre ei merse c#iar pân acoloîncât apuc cu o mân prul lun$ i frumos de pe umerii lui Alice,

în timp ce altul, rotind un cuit deasupra capului, prea c arat înce c#ip în$ro&itor ar putea-o lipsi de aceast minunat podoab!

ânrul maior nu putu suporta acest $est înfricotor i cu un efort pe cât de desperat, pe atât de inutil, încerc s sar în ajutorul luiAlice; dar mâinile îi erau le$ate la spate i, la prima micare, simimâna $rea a efului indian strân$ându-i umrul ca o men$#in!Convins c orice re&isten era inutil i n-ar putea decât s-iîntrâte i mai mult pe #uroni, se supuse sorii i cut s dea puincuraj bietelor fete, e.plicân- du-le c slbaticii obinuiau s-iînfricoe&e pe cei ce n-aveau intenia s-l e.ecute!

%ncercând s le console&e i s le liniteasc pe cele dou surori,*e>+ard nu era atât de naiv s se am$easc sin$ur! (l tia cautoritatea unui ef indian se sprijinea pe temelii foarte puinsolide, fiind datorat mai mult unei superioriti fi&ice decâtascendentului moral! )rimejdia trebuia deci cântrit în proporie

cu numrul slbaticilor care-i înconjurau! Ordinul cel mai cate$orical celui ce prea a fi eful lor recunoscut putea fi clcat în fiecareclip de primul indian care, în furia lui r&buntoare, ar fi vrut s-iaduc jertf spiritului unui prieten su printe! Cu tot calmulaparent i cu tot curajul lui, inima îi era strâns de de&ndejde i deteama morii, ori de câte ori vedea pe câte unul apropiindu-se decele dou nefericite surori

sau aintind priviri întunecate asupra unor fiine care nu erau câtui

de puin în stare s se apere!

emerile sale se mai potolir totui când îl v&u pe ef c#emându-i în jurul lui r&boinicii, la un fel de consiliu de r&boi!Consftuirea nu dur prea mult, iar #otrârea luat pru unanim, judecând dup tcerea majoritii indienilor! esturile celor care

7/24/2019 Ultimul


vorbeau erau îndreptate înspre tabra lui =ebb i preau a arta cse tem de un atac dinspre partea aceea! )robabil c acesta fusesemotivul $rabei lor atât de a$itate! %n timpul scurtelor de&bateri,*e>+ard avu r$a&ul s admire prudena cu care #uronii îi

efectuaser debarcarea dup încetarea ostilitilor!

0-a spus mai înainte c jumtate din acea mic insul era o stânc pleuv, lipsit de orice mijloc de aprare, la poalele creia se aflaucâteva trunc#iuri de copaci împinse de ape! (i au ales acest punct pentru coborâre, probabil dup ce duseser barca prin pdure;ocolind cataracta, au pus în ea armele i muniiile i, în timp ce doislbatici mai cu e.perien aveau misiunea s o conduc împreuncu eful, ceilali i-au urmat înot! 4ebarcar deci c#iar în locul undefusese rpus unul dintre primii sosii, dar acum aveau avantajul cerau în numr mult mai mare i aveau arme de foc! (ra neîndoiosc aceasta fusese ordinea stabilit pentru sosire, pentru c erarespectat i la plecare! ransportar barca pe uscat, de la oe.tremitate la alta a insulei, i o lsar în ap, aproape de platformaunde vântorul îi clu&ise tovarii! 4e îndat ce se terminaceast operaie, eful indienilor indic prin semne pri&onierilor svin i s se urce în barc!

Cum orice proteste erau inutile i re&istena imposibil, *e>+ardse supuse i ajunse în barc de îndat ce primi ordin, urmat de celedou surori i de 4avid, care nu se tre&ise din uimire! Apoi seinstal cârmaciul i barca porni, urmat înot de ceilali slbatici!*uronii nu cunoteau nici întortoc#e- rile, nici stâncile ascunse subap acestui râu, dar erau destul de pricepui în acest fel denavi$aie ca s nu comit vreo $reeal i s observe obstacolele

primejdioase! Fra$ila luntre înaint! uor de-a lun$ul curentuluiiute i în câteva minute pri&onierii

coborâr pe rmul de mia&&i al fluviului, aproape în faa loculuiunde se îmbarcaser în seara precedent!

:ndienii se sftuir iari, la fel de repede ca mai înainte i cu cea

7/24/2019 Ultimul


mai mare serio&itate, în timp ce câiva plecar s caute caii, alecror nec#e&ri înspimântate contribuiser probabil ladescoperirea stpânilor lor! Atunci trupa se împri2 eful încalec pe calul maiorului i, urmat de cea mai mare parte a oamenilor si,

trecu râul i dispru în pdure, lsând pri&onierii sub pa&a a aseslbatici, în fruntea crora se afla 8ulpea 7ireat! Aceast situaieneateptat îl neliniti din nou pe *e>+ard!

Atitudinea stpânit, destul de neobinuit la aceti slbatici, îlfcuse s cread c sunt inui pri&onieri spre a fi predai lui6ontcalm! Cum înc#ipuirea celor aflai în primejdie este mereutrea& atunci când este înviorat de vreo speran, oricât de slabsau îndeprtat, 4uncan se $ândise c#iar c $eneralul france& ar fi putut mi&a pe dra$ostea de printe a lui 6unro, socotind c ar fimai tare decât aceea fa de ar! Cci, dei 6ontcalm eraconsiderat ca un osta întreprin&tor i plin de curaj, era cunoscuti ca foarte iscusit în acele iretlicuri politice care nu respectîntotdeauna re$ulile moralei i care de&onorau în acea epocîntrea$a diplomaie european!

oate aceste in$enioase presupuneri erau rsturnate acum de

purtarea #uronilor! (ra evident c eful i aceia care-l urmaser seîndreptau ctre e.tremitatea *oricanului i c nu se mai puteauatepta la altceva decât s rmân, fr speran, captivi în mâinileslbaticilor! 4orind s ias cu orice pre din aceast crudnesi$uran, se $ândi s încerce puterea banului! %i stvili repulsiai, întorcându-se ctre 6a$ua, care luase aerul i $lasul unui om cetrebuia acum s le porunceasc celorlali, îi spuse pe un ton amical, prin care ar fi vrut s-i arate încrederea2

- A voi s adrese& câteva cuvinte lui 6a$ua, dar nu se cuvine sfie au&ite decât de un ef mare ca el!

:ndianul se întoarse, îl privi cu dispre i îi rspunse2- 8orbete,copacii n-au urec#iI- 4ar #uronii nu sunt sur&i i cuvintele caretrec prin

7/24/2019 Ultimul


urec#ile marilor oameni ai unei naiuni i-ar putea &pci pe tineriir&boinici! 4ac 6a$ua nu vrea s asculte, ofierul re$elui va ti s pstre&e tcerea!

0lbaticul ddu cu nepsare câteva ordine tovarilor si, carestrân$eau cu stân$cie eile cailor celor dou surori i, deprtându-se câiva pai de ei, fcu un $est precaut prin care îi indica lui*e>+ard s-l urme&e!

- Acum vorbete, spuse el, dac sunt cuvinte pe care 8ulpea 7ireatle poate au&iI

- 'e @enard 0ubtil a dovedit c este vrednic de numele onorabil pe

care i l-au dat prinii si canadieni, spuse maiorul! @ecunosc acumc a procedat înelepete; vd tot ce a fcut ca s ne slujeasc inu-l voi uita când va sosi ora rspltirii! 4a, 8ulpea 7ireat adovedit c este nu numai un mare lupttor, un mare ef de consiliu,dar tie i cum s-i pcleasc dumanii!

- 4ar ce-a fcut 8ulpea 7ireatE, întreb indianul cu rceal!

- Ce-a fcutE rspunse *e>+ard! A v&ut c pdurile sunt pline de

trupe inamice, prin care nu putea s treac nici arpele fr s cadîn vreo capcan, i s-a prefcut c a $reit drumul, ca s-iocoleasc pe #uroni, apoi a lsat s se cread c se întoarce la aisi, la cei la care l-au $onit ca pe un câine din +i$+am-urile lor, pentru a le recâti$a încrederea; i atunci când ne-am dat în sfâritseama de planul lui, nu l-am ajutat oare cum trebuie i ne-am purtat în aa fel încât s facem pe #uroni s cread c omul alb acre&ut c prietenul su, 8ulpea, este dumanul luiE Nu sunt acestea

adevrateE 7i când 8ulpea, prin prudena lui, a înc#is oc#ii i aastupat urec#ile #uronilor, nu i-a fcut el s uite c a fost silit de eis se refu$ie&e la tribul mo#a+E Cine i-a sftuit s plece în $oanîn prile de mia&noapte i s lase 8ulpea cu pri&onierii pe rmulde mia&&i al fluviuluiE 7i acum se va întoarce i va conduce pecele dou fiice la tatl lor, bo$atul scoian cu prul crunt! 4a, da,

7/24/2019 Ultimul


6a$ua, am v&ut toate astea i m-am i $ândit la felul cum trebuierspltit prudena i cinstea ta! 6ai întâi, comandantul fortului=illiam-*enr> va fi $eneros, cum trebuie s fie un ef

atât de mare pentru un asemenea serviciu! Medalia5P

pe care o va purta 6a$ua va fi de aur, nu de cositor; cornul lui va fi totdeauna plin de praf de puc; dolarii care-i vor suna în bu&unare vor fi lafel de muli câte pietricele sunt pe malurile *oricanului; i cerbiivor veni sad lin$ mâna, cci îi vor da seama c nu vor puteascpa de puca cea lun$ ce i se va da! Cât despre mine, nu tiucum s întrec drnicia scoianului, dar i eu!!! da!!! eu voi!!!

- Ce va da eful cel tânr care a venit dinspre soare-rsa- reE,

întreb indianul, v&ându-l pe *e>+ard ovind în ale$ereaultimelor promisiuni din cele ce aprind în c#ip cât mai viudorinele unui indian!

- 8a face s cur$ în faa +i$vam-ului lui 6a$ua un râu de apa de

foc53 adus din insulele de peste marele lac srat, astfel c inima

marelui ef va fi mai uoar c penele psrii - musc i suflarealui mai dulce ca mireasma florilor!

6a$ua ascultase $rav i tcut discursul insinuant i abil al lui4uncan, care dduse aceste e.plicaii pe îndelete, ca s producmai mult impresie! Când maiorul vorbise de presupusa strata$em pe care a folosit-o indianul ca s-i înele propria naie, acestaluase un aer de $ravitate prudent! Când fcu alu&ie la injuriile pecare le bnuia c l-au silit pe #uron s se îndeprte&e de-ai lui, v&ustrlucind în oc#ii lui 6a$uaQ sclipire de o atât de nestvilitferocitate, încât cre&u c a atins coarda sensibil; i când ajunse la

partea din discursul su prin care cuta s-i aâe lcomia, dupcum voise s-i &$ândre dorul de r&bunare, obinu o deosebitatenie de la asculttorul lui! %ntrebarea pe care i-o pusese 8ulpea îifusese adresat cu tot calmul i întrea$a demnitate a unui indian;dar era uor de v&ut, dup e.presia ireat a trsturilor sale, c else $ândea mai mult la rspunsul pe care trebuia s-l dea!

7/24/2019 Ultimul


4up câteva momente de cu$etare, #uronul duse o mân lafrun&ele care-i serveau de bandaj i întreb iari, cu o urm de5P

Odinioara, unii albi, care voiau sa fie î n termeni buni cu capeteniil e indienilor,

obisnuiau sa le dea medalii pe care sa le poarte î n locu l podoabelor lor grosolane. Cele

date de englezi aveau efigia regelu i, iar cele date de americani, efigia presedintelui (n.a.).

53Bautura alcoolica (n.t).

enervare2- )rietenii fac astfel de semneE- Cre&i c 'a 'on$ue-Carabine ar fi lsat în trupul unui

duman un semn atât de uorE- 4ar dela+arii se strecoar ca erpii printre mrcini, ca

s-i învenine&e tocmai pe cei pe care-i iubescE- Cre&i c 7arpele-cel-6are s-ar fi lsat au&it de urec#i

pe care el ar fi avut de $ând s le asur&eascE- 7eful alb îi aprindeiarba de puc în obra&ul acelora

pe care-i socoate fraiE- îi $reete el vreodat inta când vrea sucid cu

adevratE, replic 4uncan, &âmbind cu o sinceritate bine jucat!

Aceste întrebri i rspunsuri laconice s-au succedat repede i fururmate de câteva momente de tcere! 4uncan cre&u c indianule&it i, ca s-i asi$ure i&bânda, reîncepu enumerarea tuturorrecompenselor care i-ar fi acordate, dar acesta îl întrerupse printr-un $est e.presiv!

- Ajun$eI, spuse el! 8ulpea 7ireat este un ef înelept i vei vedeace va face! )leac i taci din $ur! Când 6a$ua va vorbi, va venitimpul s i se rspund!

Observând c oc#ii indianului erau fi.ai cu un fel de neliniteasupra tovarilor si, 4uncan se retrase imediat, ca s nu aib

7/24/2019 Ultimul


aerul c a avut vreo înele$ere suspect cu eful lor! 6a$ua seapropie de cai i se prefcu c este mulumit de îndemânarea cucare camara&ii si îi ec#ipaser! Apoi fcu semn maiorului s leajute pe cele dou surori s încalece, el servindu-se de limba

en$le& numai în oca&ii importante i indispensabile!

Nemai$sind niciun prete.t plau&ibil de întâr&iere, 4uncan, deiîmpotriva dorinei sale, le ajut pe cele dou fete , de&ndjduite surce pe cai i încerc s le aline temerile, spunându-le încet i în puine cuvinte ce noi sperane dobândise! 0urorile tremurau despaim i aveau desi$ur mare nevoie de aceast încurajare, cciabia mai îndr&neau s ridice oc#ii, de team s nu întâlneasc privirile fioroase ale acelora care deveniser stpânii destinului lor!:apa lui 4avid fusese

luat de prima trup i înclecat de eful uria al indienilor, astfelc maestrul de canto i 4uncan fur silii s mear$ pe jos! 0ituaiaaceasta nu-i pru totui deloc suprtoare lui 4avid, care se $ândic ar putea profita fcându-i pe slbatici s mear$ mai încet! (lîntorcea mereu capul înspre fortul (d+ard, în sperana &adarnicde a au&i în pdure vreun &$omot care s arate sosirea ajutorului de

care aveau atât de ur$ent nevoie!Când totul fu pre$tit, 6a$ua ddu semnalul de plecare i trecu înfruntea micului convoi! 4avid mer$ea dup el; rana îl durea mai puin i prea c acum îi d perfect seama de neplcuta situaie încare se afla! "rmau cele dou surori, avându-l alturi pe maior!:ndienii flancau i înc#ideau convoiul fr a-i slbi din oc#i, clipde clip, pe cei patru preioi captivi!

6erser astfel câtva timp într-o adânc linite, întrerupt doar decele câteva cuvinte de mân$âiere pe care maiorul le adres când icând celor dou femei i prin desele e.clamaii pioase prin care4avid îi manifesta amrciunea $ândurilor cu o smeritresemnare! %naintau spre sud, într-o direcie aproape opusdrumului care ducea la fortul =illiam-*enr>! Acest fapt ddea de

7/24/2019 Ultimul


bnuit c 6a$ua nu sc#imbase nimic din primele planuri ale#uronilor învin$tori, dar *e>+ard credea c cedase totuiofertelor lui ispititoare, tiut fiind c drumul cel mai ocolit îl ducetotdeauna la elul su pe un indian care trebuie s recur$ la

viclenie!

Fcur astfel multe mile prin pduri fr sfârit i nimic nu da aînele$e c s-ar apropia de captul cltoriei! 6aiorul cercetaadesea po&iia soarelui, ale crui ra&e aureau ramurile copacilor, iatepta nerbdtor momentul când viclenia lui 6a$ua i-ar permites ia un drum mai potrivit cu speranele lor! "neori, îi înc#ipuia ciretul slbatic, disperat c nu întâlnete armata lui 6ontcalm, seîndrepta spre o ae&are cunoscut de el, situat pe $rani, unde îiinstalase tabra un distins ofier, care deinea acolo o proprietateîntins i care se bucura de favoarea celor ase naiuni! 0 fieîncredinat lui sir =illiam Jo#nson i se prea o soluie mult preferabil aceleia de

a fi împins pân în deertul Canadei; iar, înainte de a ajun$e acolo,rmâneau înc de fcut multe le$#e prin pdure i fiecare pas îldeprta mai mult de teatrul de operaiuni, unde îl c#emau onoarea

i datoria lui de soldat! Numai Cora îi aminti instruciunile pe care i le dduse vântorulla plecare i, de fiecare dat când se ivea oca&ia, întindea mâna sapuce o ramur ca s-o frân$! 4ar vi$ilena neobosit a indienilorfcea e.ecuia acestui plan tot atât de $rea pe cât de primejdioasîncât, întâlnind privirile slbatice ale pa&nicilor, se $rbi a le risipi bnuielile simulând o temere pe care n-o avea, ca s se in cu braul drept de tufiuri, în timp ce cu stân$ul îi apra oc#ii, de

spaim, astfel c totui, o dat, o sin$ur dat, reui s rup oramur $roas de sumac i un $ând ful$ertor o fcu s lase s-icad o mnu, pentru a marca în mod vi&ibil trecerea lor! Aceastviclenie nu scp neobservat de #uronul din imediata apropiere; elridic mnua, i-o înapoie, rupse i strivi ramur de sumac, astfelîncât s se cread c prin tufiul acela trecuse vreun animal slbatic

7/24/2019 Ultimul


i duse mâna la toma#a+ cu un $est atât de e.presiv, încât Cora pierdu orice dorin de a lsa dup ea cel mai mic semn care sarate ce drum au urmat!

%n realitate, caii puteau s lase pe pmânt urmele copitelor; darfiecare $rup de #uroni avusese $rij s-i opreasc liberi câte doicai, probabil tot în scopul de a induce în eroare pe cei care ar fivenit s le dea ajutor pri&onierilor!

4e dou&eci de ori *e>+ard simise nevoia s stri$e la cpeteniaconvoiului ca s proteste&e, dar c#ipul întunecat i re&ervat alslbaticului îl descurajase! ot timpul marului, 6a$ua nu s-aîntors decât de dou sau trei ori, ca s arunce o privire de ef

asupra micului convoi, fr a rosti vreun cuvânt! Orientându-senumai dup soare sau consultând poate acele semne cunoscutenumai de a$erimea indienilor, mer$ea cu pas si$ur, aproape în liniedreapt, în aceast pdure imens strbtut de mici vi fertile, deînlimi unduitoare, de râulee i râuri i c#iar dac poteca era bnuit sau abia bnuit, ori o pierdeau cu totul, el nu încetineaiueala mersului i pasul neobosit îi era la fel de si$ur! 4e câte oriridicau oc#ii, cltorii

îl &reau printre trunc#iurile de pini mer$ând tot timpul cu pas e$ali cu fruntea sus! )ân cu care-i împodobise capul îi flutura învânt!

Acest mar rapid avea totui un el! 4up ce trecur printr-o valeîn care erpuia un râuor, începur s urce un deal atât de râpos,încât cele dou surori fur nevoite s descalece de pe cai! Cândajunser pe culme, se aflau pe un podi pustiu, presrat cu câiva

copaci! 'a umba unuia dintre ei, 6a$ua se; întinse ca s-i cauteodi#na de care întrea$a trup avea cea mai mare nevoie!

Capitolul 11

SHYLOCK: De-l iert, sa-mi fie semintia blestemata!

7/24/2019 Ultimul


Ne$utorul din 8eneia

:ndianul alesese pentru #alt unul din dealurile abrupte, de form piramidal, ca nite înlimi artificiale, atât de numeroase în vile

din 0tatele "nite! Acesta era destul de înalt, avea cretetul teit icoborâul abrupt, dar una din pri se deosebea printr-o re$ularitate puin obinuit! Avantajele pe care le pre&enta aceast înlime caloc de odi#n preau a fi numai forma i povârniul ei, care fceauca locul s fie $reu de luat prin surprindere, iar aprarea lui maiuoar! 4ar cum *e>+ard, dat fiind timpul îndelun$at ce trecusede la cele întâmplate i distana parcurs de atunci, nu mai speraajutor, privea situaia fr niciun interes i nu-l preocupa decât$rija fa de nefericitele femei! :ndienii scoseser frâiele de pe ceidoi cai i-i lsaser s pasc puina iarb care cretea pe platou,apoi întinseser dinaintea celor patru pri&onieri, ae&ai la umbraunui mesteacn ale crui ramuri se ridicau ca un acopermântdeasupra capetelor lor, nite rmie din #ran luat din peter!

Cu toat iueala marului, unul din indieni $sise prilejul s vâne&ecu arcul un cprior! )ân în momentul când s-au oprit, purtaseanimalul pe umeri! Acum, tovarii si, ale$ându-i bucile care li

se preau mai $ustoase, începur s mnânce carnea crud, îndispreul total al artei culinare! 6a$ua era sin$urul care nu participa la acest osp neobinuit; el edea deoparte i preacufundat în $ânduri!

Aceast cumptare, atât de rar la un indian care are ce

mânca, atrase pân la urm atenia maiorului! ânrul cre- &u c#uronul c#ib&uia asupra mijloacelor pe care le-ar putea întrebuina

ca s înele vi$ilena camara&ilor si i s intre în posesiarecompenselor promise! 4orind s-l ajute cu sfaturile sale în plsmuirea planurilor ce-i cldea i s-l ispiteasc i mai tare, seridic, fcu - c#ipurile din întâmplare - câiva pai i ajunse lân$#uron, fr s aib aerul c premeditase aceast micare!

7/24/2019 Ultimul


- N-a mers 6a$ua destul în faa soarelui, ca s nu mai aib a seteme de vreo primejdie dinspre canadieniE, îl întreb el, ca i cumnu ar mai fi avut nicio îndoial de bun înele$ere care e.ista întreei! Nu este mai bine ca eful fortului =illiam- *enr> s-i revad

fiicele mai înainte ca o alt noapte s-i împietreasc inima dedurere c le-a pierdut i s-l fac poate mai puin darnicE

- Oare Feele-)alide îi iubesc mai puin copiii dimineaa decâtnoapteaE, întreb pe un ton rece indianul!

- Câtui de puinI, rspunse *e>+ard, $rbindu-se s repare$reeala pe care se temea c a fcut-o! Omul alb poate uita - iadeseori c#iar uit - i locul mormintelor prinilor si; câteodat îi

uit i pe aceia crora le-a f$duit iubire etern, dar iubirea unui printe pentru copilul su nu moare decât o dat cu el!

- ( atât de duioas inima btrânului ef alb, întreb 6a$ua, încât sduc într-atâta dorul copiilor pe care-i are cu femeile luiE 7tiu c-idin cale-afar de aspru cu r&boinicii si i are oc#i de piatr!

- (ste sever cu cei lenei i ri, spuse maiorul, dar este drept iomenos fa de cei care se poart cum trebuie! Am cunoscut muli

prini buni, dar nu am v&ut niciodat, la niciun tat, o dra$osteatât de puternic pentru copiii si! :-ai v&ut capul crunt, 6a$ua,sus, în fruntea soldailor lui, dar eu i-am v&ut oc#ii scldai înlacrimi atunci când îjni vorbea de cele dou fiice ale lui, care suntacum în puterea taI

*e>+ard tcu deodat, netiind cum s interprete&e e.- presia pecare o cpt brusc c#ipul indianului, care-l asculta cu o atenie

deosebit! 6ai întâi cre&u c bucuria eviden- ta pecare o arta #uronul au&ind vorbindu-se astfel despre dra$ostea lui6unro pentru fiicele lui se datora recompensei f$duite, dar, pemsur ce vorbea, vedea c aceast bucurie îi sc#imonosete c#ipulatât de $roa&nic, încât bnuiala c e la mijloc o pornire mai ptima i mai ru prevestitoare decât pofta de aur îl fcu s se

7/24/2019 Ultimul


înfioare!

- reci la locul tuI, îi spuse indianul, înc#i&ându-se apoi deodatîntr-o nepsare de mormânt! %ntoarce-te la locul tu i spune-i fetei

cu oc#ii ne$ri c 6a$ua vrea s-i vorbeasc! atl va ine seama def$duiala fiicei!

4uncan cre&u c aceste vorbe erau inspirate din dorina de a obinede la Cora fie o recompens mai mare, fie o nou asi$urare c promisiunile fcute vor fi e.ecutate întocmai! 0e întoarse, cuîndoial deci, la mesteacnul sub care se odi#neau cele dou fete ile spuse c 6a$ua dorea s vorbeasc acum cu cea mai mare!

- 7tii ce-i dorete mai mult decât orice un indian, îi spuse el,conducând-o spre locul unde o atepta slbaticul! Fii darnic cu praful de puc, cu pturile, mai ales cu rac#iul - cel mai preioslucru în oc#ii celor de teapa lui - i ai face bine s-l asi$uri c-i veida i dumneata câteva daruri, promiându-i- le cu $raia care-i esteatât de natural! ândete-te bine, Cora, c viaa dumitale i a luiAlice pot depinde de abilitatea i pre&ena de spirit de care vei dadovad în aceast întrevedere!

- 7i viaa dumitale, *e>+ardE

- A mea are prea puin însemntate; eu mi-am i dat-ore$elui i va fi preul i&bân&ii primului duman care va avea puterea s mi-o ia! (u nu am tat s m atepte! )uini sunt i prietenii ce m vor plân$e, dac voi avea soarta care-i ateapt pecei pornii pe drumul $loriei! 4ar, s ne apropiem de indianI6a$ua, iat pe tânra doamn cu care doreti s vorbeti! *uronul

se ridic încet i rmase aproape un minut tcut i nemicat! %i fcuatunci lui *e>+ard un semn din mân s se retra$!

- Când #uronul le vorbete unor femei, spuse el, urec#ile tribuluisu se astup!

4eoarece 4uncan pru c ovie dac trebuie sau nu s se

7/24/2019 Ultimul


supun, Cora se întoarse spre dânsul, surâ&ând calm2- Ai au&it,*e>+ard, i cel puin delicateea ar trebui s te fac s te retra$i!4u-te lân$ Alice i convin$e-o c totul se va

sfâri cu bine!Atept s plece i, adresându-se lui 6a$ua cu $lasulei

ferm, îl întreb demn2- Ce vrea s spun 8ulpea fiicei lui 6unroE-AscultI, începu #uronul, punându-i cu putere mâna pe

bra, ca pentru a-i atra$e mai mult atenia! Cora se stpâni i-iretrase braul calm i dâr&, pre$tindu-se s asculte! 6a$ua eraef i r&boinic de seam printre #uronii lacurilor; v&use de

dou&eci de ori soarele de var topind în râuri &pe&ile a dou&ecide ierni i înc nu întâlnise o Fa-)alid; i era fericit! Atunci, prinii lui canadieni au venit în pduri, l-au învat s bea ap defoc i i-a but minile! *uronii l-au i&$onit departe de mormintelestrmoilor si, cum ar fi $onit un bi&on! A fu$it pe mar$inilelacurilor i a ajuns în /oraul tunului1! Acolo a trit din vânat i pescuit! 4ar l-au $onit iari în pduri, în braele dumanilor lui!7eful, care era nscut #uron, a ajuns astfel r&boinic la mo#a+iI

- Am au&it i eu ceva din povestea asta, spuse Cora, v&ând c seîntrerupe ca s-i stpâneasc &buciumul simmintelor ce-lfrmântau la amintirea nedreptilor pe care i le înc#ipuia c aufost comise împotriva lui!

- ( vinovat 'e @enard, continu el, dac nu i-a fost dat s-i fiecapul mai tare ca stâncaE Cine i-a dat s bea ap de focE Cine l-aînritE Feele-)alide, oamenii de culoarea taI

- 0unt eu rspun&toare dac e.ist oameni nesbuii i nesocotii printre cei de-o culoare cu mineE, rspunse linitit Cora!

- NuI 6a$ua este un om, nu un nebun! (l tie c femei cadumneata nu-i desc#id niciodat bu&ele ca s bea ap de foc!0piritul cel 6are i-a dat înelepciune!

7/24/2019 Ultimul


- Ce pot s spun sau s fac eu fa de nenorocirile dumitale, ca snu spun $reelile dumitaleE

- AscultI, repet indianul, reluându-i c#ipul $rav de mai- nainte!

Când prinii dumitale, en$le&i i france&i, au de&$ropatsecurea r&boiului, 8ulpea i-a ridicat toma#a+-ul o dat cu tribulmo#a+ i a mers împotriva propriului su popor! Apoi, Feele-)alide au fu$rit pieile-roii în adâncul pdurilor i în lupta aceeane conducea un alb! 9trânul ef al *oricanului, tatl dumitale, eramarele conductor al r&boinicilor notri! (l poruncea tribuluimo#a+ s fac una sau alta i era ascultat! A fcut o le$e carespunea c dac un indian bea ap de foc i vine apoi în +i$+am-

uvile de pânza55 ale r&boinicilor lui va fi pedepsit! 6a$ua, ca unnesbuit, a but, i licoarea înfocat l-a mânat în coliba lui 6unro!Ce-a fcut atunci omul cu prul cruntE 0 spun fiica luiI

- (l nu i-a clcat porunca pe care o dduse i l-a pedepsit pevinovat, fcând dreptate, rspunse ea neînfricat!

- 4reptateI, repet indianul, aruncând asupra c#ipului neclintit alfeei o privire pie&i, plin de cru&ime! 4reptate-i asta, s faci ru

i s-i pedepseti pe ceilaliE 6a$ua nu era vinovat, apa de focvorbea i lucra în el, dar 6unro n-a vrut s- l cread! 7eful #uron afost prins, le$at de un stâlp i btut cu ver$ile, ca un câine,dinaintea tuturor r&boinicilor cu fa palid!

Cora tcu, netiind cum s justifice în oc#ii unui indian acest act deseveritate - poate imprudent - al tatlui ei!

- "iteI, continu 6a$ua, de&$olindu-i pieptul pictat de sub pân&asubire a calicoului! :at urme lsate de $loane i CuiteI "nr&boinic i le poate arta cu cinste înaintea între$ii lui naiuni; daromul cu prul crunt a br&dat spatele efului #uron cu semne pecare acum trebuie s i le ascund, ca o squaw

5<, sub cârpa astavopsit de oamenii albi!

7/24/2019 Ultimul


- Credeam c un r&boinic indian tie s fie rbdtor, c sufletulsu nu simte, nu cunoate c#inurile care-i fac trupul s sufere!

- Când c#ippe+aii l-au le$at pe 6a$ua de stâlp i i-au fcut

aceast ran - rspunse #uronul cu un $est de mânie, trecându-ide$etele pe o cicatrice lun$, care-i strbtea tot pieptul - #uronulle-a râs în obra& i le-a spus c numai femeile55

Corturile militare (n.t).5<

Nume dat de indieni femeilor lor (n.t.).

dau lovituri aa de puin dureroase! Atunci sufletul îi pluteadeasupra norilor! 4ar când a simit pe trup ver$ile umilitoare ale lui6unro, sufletul îi era în fundul pmântului! 0ufletul unui #uron nuse îmbat i nu uit niciodat!

- 4ar poate fi alinat! 4ac tatl meu a comis o nedreptate fa dedumneata, dovedete-i, dându-i înapoi fiicele, c un #uron poateuita o insult! 7tii ce i-a f$duit maiorul *e>+ardI

6a$ua scutur din cap, oprind-o s repete nite promisiuni pe carele dispreuia!

- Atunci ce vreiE, întreb Cora, dându-i seama cu durere c preaîncre&torul i $enerosul 4uncan se lsase pclit de vicleniadumnoas a slbaticului!

- Ceea ce vrea un #uron este s rsplteasc binele prin bine i rulcu ru!

- 4eci, vrei s te r&buni de insulta pe care i-a adus-o 6unro,asupra celor dou fiice ale lui, fr aprareE, îmi înc#ipuiam c un

om ca dumneata socotete c este mai demn s caute s-lîntâlneasc fa în fa i s-i cear socoteal ca un r&boinic!

-Feele-)alide au brae lun$i i cuite bine ascuite, rspunseindianul, &âmbind rutcios! 4e ce s se duc 8ulpea 7ireat înmijlocul putilor r&boinicilor albi, când ine în mâini însui

7/24/2019 Ultimul


sufletul inamiculuiE

- Atunci spune-mi ce intenii ai, 6a$uaI, &ise Cora, lup- tându-secu sine ca s vorbeasc linitit! 8rei s ne ii pri&oniere în pduri

sau pui la cale ceva i mai ruE (.ist recompense sau mijloace dea îndrepta ofensa ce i s-a adus, îmblân- &indu-i inimaE Cel puind libertate tinerei mele surori i las s cad asupra mea toatmânia ta! @ed-o tatlui ei, i r&bunarea dumitale s semulumeasc cu o sin$ur victim! )ierderea celor dou fiice ar putea duce pe btrân în mormânt i ce satisfacie ar avea 'e@enardE

- Ascult mai departeI, relu indianul! Fata cu oc#i albatri se va

putea înapoia la *orican s spun btrânului ef tot ce s-aîntâmplat dac fata cu oc#ii ne$ri vrea s-mi jure, pe 0piritul cel6are al prinilor ei, c nu m va mini!

- 7i ce vrei s-i promitE, întreb Cora care, prin sân$ele ei rece iaerul su demn, e.ercita o tainic putere asupra furiei abia stvilitea slbaticului!

- Când 6a$ua a prsit pe ai si, femeia lui a fost dat unui alt ef!

Acum a fcut pace cu #uronii i se va întoarce lân$ mormintele prinilor si, pe malurile marelui lac! Fiica efului en$le& s seînvoiasc ad urma i s locuiasc de-a pururi în +i$+am-vl lui!

Oricât de revolttoare îi apru Corei o asemenea propunere, îi pstr totui destul stpânire de sine i-i rspunse fr s arate nicicea mai mic spaim2

-Ce mulumire ar putea afla 6a$ua împrindu-i +i$+am-vl cu o

femeie pe care nu o iubete, cu o femeie de alt naie i culoaredecât a saE Nu-i mai bine s primeasc aurul lui 6unro i scumpere cu el mâna i inima unei tinere #uroneE

lasul indianului amui aproape un minut, dar privirile lui crude sefi.ar asupra ei cu o astfel de e.presie, încât ea coborî oc#ii de

7/24/2019 Ultimul


ruine, temându-se s nu-i fac o i mai în$ro&itoare propunere! %nsfârit, 6a$ua relu cuvântul i îi spuse cu rutate2

- Când plouau loviturile de nuiele pe spinarea efului #uron, el tia

deja cum va pune mâna pe femeia care are s îndure adevratasuferin! Ce plcere v fi pentru 6a$ua s vad în fiecare &i pefata lui 6unro aducându-i ap, semnându-i i secerându-i $râul ifri$ându-i vânatulI rupul omului cu prul crunt se va puteaodi#ni în mijlocul tunurilor sale, dar inima lui, #aI *aI 8ulpea7ireat o va ine sub cuit!

- 9estieI - stri$ Cora, indi$nat la culme, nemaiputân- du-istpâni mânia - într-adevr c merii numele ce i s-a datI Numai

un demon putea s nscoceasc o r&bunare atât de cumplitI 4ar prea mult te încre&i în puterea taI 8ei vedea c ai într-adevr inimalui 6unro în mân, dar ea îi bate joc de cru&imea ta!

'a aceast i&bucnire de revolt, #uronul rspunse printr-un surâssinistru, care dovedea c #otrârea s rmâne neclintit, i-i fcusemn s se retra$, ca i cum i-ar fi spus c audiena

luase sfârit!Cora, re$retând c i-a ieit din fire, fu nevoit s se

supun, cci 6a$ua se i înapoiase la camara&ii si, care tocmaiterminau prân&ul de&$usttor! *e>+ard aler$ în întâmpinarea feteitulburate de spaim i o întreb de re&ultatul acestei convorbiri, întot timpul creia nu-i slbise din oc#i! 4ar erau la doi pai deAlice, i Cora, temându-se s n-o înspimânte i mai mult, evit srspund direct acestei întrebri i nu divul$ insuccesul decât prine.presia nefiresc de palid i rvit a c#ipului ei i prin privirile

furie, pline de nelinite pe care le arunc înspre pa&nicii lor!0ora ei o întreb dac tie cel puin ce aveau de $ând s fac cu ei,dar ea nu-i rspunse decât ridicând braul spre $rupul slbaticilor,apoi stri$ cu o tulburare pe care n-o mai putea stpâni, în timp ceo strân$ea pe Alice la piept2

7/24/2019 Ultimul


- "iteI "iteI Citii pe c#ipul lor soarta ce ne ateaptI Acum v daiseamaE

estul acesta i $lasul ei întretiat de suspine impresionar pe cei

ce-o ascultau, mai mult decât orice cuvinte, i oc#ii tuturora seîndreptar spre inta privirilor ei1 înfricoate!

%ndat ce 6a$ua ajunse aproape de slbaticii care stteau întini pe jos stui i nepstori, porni s le vorbeasc cu tonul plin dedemnitate al unui adevrat ef indian! 4e la primele-i cuvinte,ceilali se ridicar, într-o atitudine atent i respectuoas! Cumvorbea în limba lui, pri&onierii, c#iar dac n-ar fi fost inui ladistan de toma#a+-urile indienilor, nu puteau decât cel mult s

bnuiasc ce le spunea, dup intonaiile $lasului i $esturilee.presive, întrebuinate totdeauna de un slbatic atunci cândvorbete!

'a început, $lasul i $esturile lui preau potolite! Când tre&iîndeajuns atenia tovarilor si, 6a$ua art atât de des cu mânaîn direcia marilor lacuri, încât 4uncan trase conclu&ia c le vorbeade ara prinilor lor i de seminia lor îndeprtat! Cei ce-l ascultau

lsau s le scape din când în când un uffI de admiraie la adresaoratorului!

'e @enard era prea iret ca s nu profite de acest avantaj! 'edescrise drumul lun$ i $reu pe care-l strbtuser dup ce

i-au prsit inuturile lor de vântoare i +i$+am-urile, ca smear$ s lupte împotriva dumanilor prinilor lor din Canada!Aminti de r&boinicii naiei lor, le lud isprvile, rnile, scalpurile

dobâdite i nu uit, bineîneles, s fac elo$iul celor ce-l ascultau!4e fiecare dat când 8ulpea 7ireat vorbea în mod special de câteunul, se vedea pe c#ipul acestuia strlucind mândria i fiecareconfirma, prin $esturi vii, c laudele ce i se-aduceau erauîntemeiate!

Apoi, prsind accentul înflcrat i plin de trufie de care se

7/24/2019 Ultimul


folosise ca s enumere luptele i i&bân&ile lor din trecut, coborîtonul ca s descrie mai simplu cataracta lenn, po&iia inaccesibila micii insule, stâncile ei, peterile i cascada dubl! )omeni deCarabin-'un$ i se întrerupse pân când se potoli ultimul ecou al

urletelor furioase ce-i rspunser! Art cu de$etul pe tânrulr&boinic en$le& luat pri&onier i le reaminti moartea vitea&ului#uron, care fusese aruncat într-o prpastie în lupta cu el! u$rviapoi moartea aceluia care, suspendat între cer i pmânt, fusese pentru toi o privelite atât de cumplit timp de câteva clipe! Fcude asemenea pane$iricul tuturor acelora care pieriser în ataculinsulei, struind îndelun$ asupra curajului i virtuilor lor de toirecunoscute!

Când sfâri de istorisit ultimele evenimente petrecute, vocea luicpt un ton $utural, dulcea$ i tân$uitor, evocând durereafemeilor i copiilor acelora care-i pierduser viaa, prsirea încare se vor afla, mi&eria ce o vor suferi, mâ#nirea ce-i va cuprinde,i le vorbi de r&bunarea la care au dreptul! Ajuns aici, ddu dinnou $lasului su tria de la început i înc#eie stri$ând2

- Oare #uronii sunt câini râioi, ca s rabde toate acesteaE Cine va

avea inima s-i spun femeii lui 6en+$ua c petii îi sfâie trupuli naia lui nu l-a r&bunat încE Cine va îndr&ni s se arateînaintea mamei lui =assa+attimie, femeia aceea atât de mândr,fr s aib mâinile scldate-n sân$ele vrjmailorE Ce vomrspunde btrânilor când ne vor întreba câte scalpuri am adus, iarnoi nu le vom putea arta nici mcar un fir de pr al unei fee- palideE oate femeile ne vor arta cu de$etul! O pat nea$rîntunec numele de #uron i trebuie

splat în sân$e!lasul i se pierdu prin mijlocul stri$telor demânie, de

parc pe cretetul muntelui, în locul celor câiva indieni, ar finvlit tot tribul!

7/24/2019 Ultimul


%n timp ce 6a$ua îi inea astfel cuvântarea, nefericiii pri&onieri,care-l urmreau cu înfri$urare, citeau limpede pe c#ipul celor care-l ascultau c 8ulpea obinuse ce voia! :storisirii lui triste, indienii îirspunser prin stri$te pline de mâ#nire i admiraie, apoi

tabloului i&bân&ilor lor, prin stri$te voioase2 laudelor, prin $esturiaprobatoare! Când le vorbea de bravur, privirile lor scânteiau,când le-a amintit de rnile primite în lupt, oc#ii li s-au umplut deur, iar când a fcut alu&ie la dispreul cu care îi vor copleifemeile naiei lor, au lsat capul în piept, dar de îndat ce-a rostitcuvântul /r&bunare1 i i-a fcut s simt c cinstea tribuluidepindea acum de ei, ridicându-se imediat toat #oarda a i începuts stri$e cu mânie i cei mai furioi au dat nval spre pri&onieri,

cu cuitul într-o mân i toma#a+-vl în alta!8&ându-i venind, *e>+ard se repe&i între nvlitori i cele dousurori i - dei neînarmat G atacând pe primul cu fora disperrii,reui s-l opreasc o clip, mai ales c slbaticii nu se ateptau lare&isten! Aceast împrejurare îi ddu timp lui 6a$ua s intervini, prin stri$te ascuite i $esturi, reui s le spun ceva care leatrase luarea aminte! Cuvintele pe care le rostea acum n-aveau altscop decât s-i convin$ s nu-i ucid imediat victimele, ci s le

prelun$easc a$onia! )ropunerea fu primit prin &$omotoaseaclamaii de bucurie feroce i indienii se pre$tir s o pun câtmai de$rab în practic!

4oi r&boinici voinici se repe&ir deodat asupra lui *e>+ard, iaraltul sri la psalmist, care prea un adversar mai puin de temut! Niciunul din cei doi captivi nu ced fr a opune o re&istenvi$uroas, din pcate &adarnic! 4avid însui îl trânti la pmânt pe

slbaticul care srise asupra lui, iar pe maior nu reuir s-limobili&e&e decât toi ceilali laolalt! %l le$ar apoi cu nuieluelun$i i fle.ibile de trunc#iul unui brad, ale crui cren$i serviserlui 6a$ua în timpul cuvântrii

lui, când mimase cderea #uronului împucat!Când 4uncan îireveni, îi ddu seama cu durere c soarta

7/24/2019 Ultimul


lui avea s fie împrtit de toi prietenii si! 'a dreapta lui o v&u pe Cora, le$at i ea de un copac, palid i a$itat, dar cu o#otrâre nestrmutat în oc#ii ei a$eri, cu care urmrea toatemicrile dumanilor! %n sc#imb, pe Alice, numai le$turile care o

înlnuiau de un alt brad, la stân$a, o fceau s stea pe picioare,cci prea mai mult moart decât vie2 capul îi c&use pe piept itremura toat, pierit de $roa&! 6âinile îi erau împreunate ca pentru ru$ciune, dar în loc s-i ridice oc#ii spre cer, îi fi.a asupralui 4uncan, cu un fel de încredere copilreasc! )e 4avid, deiluase parte la scurt lupt, aceast situaie, cu totul nou pentru el, prea s-l mire nespus!

:ndienii erau ocupai cu pre$tirile! 0etea de r&bunare a #uronilorluase o nou direcie, ctre rafinamentele unei cru&imi perfecionate de o e.perien multisecular! "nii tiau cren$i, ca sae&e ru$uri mari împrejurul victimelor, alii ciopleau rui delemn, pe care s le-nfi$ aprinse în carnea pri&onierilor! 4oi dintreei se c&neau s îndoaie la pmânt doi bra&i tineri, apropiindu-levârfurile, de care aveau s-l le$e pe *e>+ard de brae i apoi s-ltra$ în sus, despicându-l! 4ar toate aceste c#inuri preau s nu fifost de ajuns ca s potoleasc setea de r&bunare a lui 6a$ua!

%n timp ce montrii mai puin inventivi din care se compunea banda pre$teau sub oc#ii nefericiilor pri&onieri mijloaceleobinuite i cunoscute pentru tortura care li se pre$tea, el seapropie de Cora i o invit cu un surâs diabolic s ia aminte la pre$tirile care se fceau pentru uciderea lor!

- (i, rânji el, ce spune fiica lui 6unroE Capul îi este prea trufa cas i se poat odi#ni pe aternutul +i$+am- ului 8ulpii! 0e va simi

mai bine poate când se va rosto$oli ca o piatr rotund la poaleledealului, ca s serveasc de jucrie lupilorE 0ânul ei nu vrea s#rneasc copiii unui #uron! (i bine, îi va vedea pe #uronispurcându-i sânul cu scuipatul lorI

- Ce vrea s spun aceast bestieE, stri$ *e>+ard uluit!

7/24/2019 Ultimul


- Nimic, rspunse ferm Cora, e un slbatic, un slbatic netiutor i barbar, care nu-i d seama de cele ce spune i de

ceea ce face! 0 folosim ultimele noastre clipe ca s ru$m cerul s

po$oare asupr-i cin i iertare!- :ertareI, repet furios indianul care, înele$ând $reit, credea c ise cere s-i ierte! Tinerea de minte a unui #uron este mai lun$decât mâna Feelor )alide i îndurarea lui, mai scurt decâtdreptatea lor! 8orbete2 s trimit tatlui tu capul cu pr blond i peale celorlali doiE Consimi s-l urme&i pe 6a$ua pe malul 6arelui'ac, ca s-i aduci ap i s-i pre$teti #ranaE

- 'as-mI, îi stri$-n obra& Cora, cu un adânc dispre i cu un $lasatât de $rav, încât o clip îl intui-n loc pe barbar! )ân$reti cu$ânduri necurate ultimele mele ru$ciuni i m împiedici s m-ndrept spre cerI

:mpresia pe care o produsese asupra lui 6a$ua fu de scurtdurat! ;

- "ite - continu el, artând-o pe Alice cu o bucurie batjocoritoare-

uite-o cum plân$e, copilaI ( prea tânr ca s moar! A putea s-otrimit lui 6unro, ca s aib cine s-i piepten,e prul crunt i s-imai in btrâna inim în via!

Cora nu putu re&ista ispitei de a privi într-acolo i citi în oc#iisurioarei ei $roa&a, de&ndejdea i dra$ostea de via, atât defireasc fiecrei fiine!

- Ce spune, scumpa mea CoraE stri$ cu $las tremurtor Alice!

ice c vrea s m trimit la tataECora rmase câteva clipe cu oc#ii aintii la ea, prad uneisfâietoare emoii! %n sfârit, reui s vorbeasc i $lasul ei, pier&ându-i stpânirea obinuit, cpt tonul unei $in$iiaproape materne!

7/24/2019 Ultimul


- Alice, îi rspunse ea, #uronul ne ofer amândurora viaa, ba c#iarmai mult, promite c v va reda, ie i lui 4uncan

- nepreuitul nostru 4uncan - libertatea i vei fi predai prietenilor

notri i tatei, nefericitul nostru tat, dac eu mi-a putea clca peinima asta îndrtnic, pe or$oliul i mândria mea i a consimi!!!

Nu mai putu urma; vocea i se stinse! %mpreun mâinile i ridicoc#ii spre cer, ca pentru a implora înelepciunea infinit ca s oîndrume ce trebuie s fac!

- 0 consimi la ceE, stri$ Alice! Continu, dra$a mea CoraI Cevrea de la noiE O#I, de ce nu mi s-a adresat mieI Cu cât bucurie a

muri ca s te salve& pe tine i pe 4uncan, s pot aduce o cât demic mân$âiere srmanului nostru tatI

- 0 moriI, repet Cora pe un ton mai calm i mai #otrât! 6oartean-ar fi nimic, dar alternativa este $roa&nicI 8rea ,

- continu ea lsând capul în jos, de ruine c este obli$at sdivul$e propunerile înjositoare ce i se fcuser - vrea s-l urme& înslbticie, s mer$ cu el la #uroni, s rmân cu el; într-un cuvânt,

s-i devin femeieI 0pune acum, Alice, iubita mea sor, idumneata, maior *e>+ard, ajutai slaba mea minte cu poveilevoastre! rebuie s-mi rscumpr viaa printr-un astfel desacrificiuE u, Alice, i dumneata, 4uncan, ai consimi s o primiidin mâinile mele cu acest preE 8orbiiI 0punei-mi amândoi cetrebuie s facI, sunt $ata s fac ceea ce #otrâiI

- 4ac a vrea s triesc cu acest preE, stri$ maiorul indi$nat iuimit! Cora, Cora, nu-i bate joc de durerea noastrI Nici nu mai

pomeni de aceast de&$usttoare alternativI 0in$ur, numai $ândulacesta mi se pare de o mie de ori mai în$ro&itor c moarteaI

- 7tiam c acesta îi va fi rspunsulI, spuse Cora i c#ipul ei seînsuflei la aceste cuvinte, iar o clip privirile ei se umplur destrlucire! 4ar ce spune scumpa mea AliceE, sunt $ata s fac orice

7/24/2019 Ultimul


pentru ea i nu va au&i din parte-mi niciun murmur!

*e>+ard i Cora ascultar tcui i cu cea mai mare atenie, dar din partea Alicei nu se au&i niciun rspuns! )rea c fptura mic i

$in$a a lui Alice se împuinase i mai mult! 9raele îi c&userde-a lun$ul trupului i de$etele-i erau a$itate de uoareconvulsiuni! Capul îi era plecat pe piept, picioarele i se muiaser inu mai era susinut decât de curmeiul care o le$ strâns de copac!otui, dup câteva clipe, culorile i se ivir iari în obraji i capuli se mic, dar ca s e.prime într-un $est e.presiv cât era dedeparte ca sora ei s fac sacrificiul de care vorbise!

- NuI Nu, nuI 6ai bine s murimI 0 murim aa cum am

trit, abia putu s opteasc!- (i bineI 6ori atunciI, stri$ 6a$uascrânind din dini,

mânios c tânra fat pe care o cre&use slab i lipsit de ener$iearta deodat atâta #otrâre! A&vârli asupra ei din toate puterilesecurea! Arma uci$a, despicând aerul, rete&, sub oc#ii în$ro&iiai lui *e>+ard, o uvi din prul lui Alice i se înfipse adânc încopac, la un de$et deasupra capului ei!

Aceast privelite scoase pe *e>+ard din srite; disperarea îi ddufore noi i, cu o sforare puternic, rupse le$turile cu care eraînlnuit i se repe&i asupra unui slbatic care, scoând un urletînfricotor, tocmai ridicase toma#a+-ul s dea o lovitur maisi$ur victimei sale! Cei doi se luptar o clip i se prvlirîncletai la pmânt, dar trupul aproape $ol al #uronului se lsa$reu apucat de maior; adversarul îi scp i, sprijinindu-i

$enunc#iul în pieptul lui, cu $reutatea unui uria, ridic cuitul!4uncan v&u sclipirea lamei $ata sad atin$, când un $lon îi trecuuierând pe la urec#e i în acelai timp au&i pocnetul uneiîmpucturi! *e>+ard îi simi pieptul uurat de $reutatea cedapsa i pe c#ipul slbaticului împietri o e.presie de nedumerire,apoi, dup ce #uronul se cltin ovind, c&u neînsufleit pe

7/24/2019 Ultimul


frun&ele uscate de lân$ el!

Capitolul 12

CLOWNUL: Plec, domnule, si î ntr-o clipa voi fi î napoi ladumneavoastra.

Noaptea re$ilor

0lbaticii rmaser buimcii v&ând cum moartea a lovit frveste pe unul dintre ei! 4e&meticindu-se, c- utar s vad cine era pucaul atât de îndr&ne i atât de si$ur de lovitura lui ca s tra$asupra inamicului fr teama de a-l rni pe acela pe care voia s-l

salve&e! Numele lui Carabin-'un$ fu rostit aproape în acelaitimp de toate $urile, însoit de un urlet de furie i jale! 4in tufiulunde #uronii îi lsaser armele de foc le rspunser alte stri$te puternice i uci$aii scoaser noi rcnete de mânie când v&ur pedumanii lor tindu-le calea

spre armele lsate imprudent $rmad, la o parte! Oc#i-de-7oim, prea nerbdtor s-i mai încarce carabina pe care i-o re$sise întufi, se repe&i asupr-le, apucând puca de eav i despicândaerul! 4ar cu toate c fu$ea foarte repede, i-o lu înainte un tânrslbatic care, în mân cu un cuit i învârtind în cealalt cumplitultoma#a+, aruncându-se în mijlocul #uronilor se ae& ca o pav&în faa Corei! "n al treilea inamic, pe al crui corp pe jumtate $olerau &u$rvite semnele înfricotoare ale morii, se repe&i caful$erul, cu o înfiare tot atât de amenintoare! 0tri$tele demânie ale #uronilor fur urmate de e.clamaii repetate de surpri&,când îi recunoscur pe inamicii care se repe&iser asupra lor2

Cerbul- cel-0printenI 7arpele-cel-6areI 'e-Cerf-A$ileI 'e ros-

0erpentI)rimul care-i reveni din buimceal fu 6a$ua! 4ându-i

imediat seama c nu are decât trei adversari, îi încuraja prinstri$te însoitorii i, dândude el însui pild, se repe&i c#iuind cucuitul în mân asupra lui C#in$ac#$oo, care era pre$tit s-l

7/24/2019 Ultimul


întâmpine! Acesta fu semnalul unei încierri $enerale! Niciuna dincele dou tabere n-avea arme de foc, aa c doar lupt uci$toare,corp la corp, cu arme de atac, fr arme de aprare, avea s decidde partea cui va fi victoria!

"ncas atac cel dintâi un #uron, cruia-i &drobi capul cu oformidabil lovitur de toma#a+! Aceast prim i&bând redusela e$alitate numrul combatanilor, revenindu-i fiecruia câte unsin$ur inamic! *e>+ard smulse securea lui 6a$ua din copacul decare era le$at Alice i se avânt în lupt!

'oviturile urmau una dup alta cu iueala ful$erului, ca $rindinaîntr-o furtun! )uterea lui Oc#i-de-7oim o întrecu pe cea a

adversarului su, care fu întins la pmânt cu o lovitur nprasniccu patul putii! (ra al doilea!

%n acest timp, *e>+ard, mânat de o furie nestvilit, îi aruncasesecurea împotriva #uronului care-l amenina, în loc s atepte ca sfie mai aproape de el i apoi s-l loveasc! 0lbaticul, atins înfrunte, pru c ovie i se opri o clip din fu$! :mpetuosul maior,înflcrat de aceast aparen de succes, se repe&i asupra lui cu

mâinile $oale i recunoscuimediat c a fcuse o impruden! Avu nevoie de o deosebitiscusin i de toate puterile ca s se apere de loviturilede&ndjduite pe care i le ddea inamicul lui cu cuitul! Neputându-l ataca la rândul lui, reui pân la urm s-l prind în brae i încerc s-i imobili&e&e mâinile! 4ar aceast sforare îi sleirepede puterile! %n clipa când simi c forele-l prsesc, au&i înapropiere un $las care stri$2

- 6oarte i nimicire, nicio mil pentru blestemaii de min$oI

%n aceeai clip, patul putii lui Oc#i-de-7oim i&bi în plin easta#uronului i 4uncan simi cum îi alunec din brae, moale i inert,trupul vrjmaului su!4up ce tânrul mo#ican îi rpusese primul adversar i-i arunc oc#ii în jur ca un leu mâniat, cutând

7/24/2019 Ultimul


un altul, îl &ri pe cel de-al cincilea #uron, care, $sindu-se fradversar în aceast lupt pe via i pe moarte i mânat de un spiritde r&bunare diavolesc, scoase un rcnet mânios i aler$ spreCora, lipsit de aprare, aruncând în ea de departe securea, ca

pentru a o anuna ce soart o ateapt! Arma bine ascuit atinsenumai copacul, îns tie le$turile care o înlnuiau pe fat! (a sesmulse din strânsoare i fr a se mai $ândi la propria-i primejdie,fu$i la Alice, o strânse în brae i încerc cu mâinile tremurânde s-i de&le$e ramurile care înc o mai ineau pri&onier! Acest $est deafeciune mictoare ar fi înduioat pe oricine, dar sân$erosul#uron nu se înduplec; o apuc pe Cora de prul frumos care-iunduia desfcut pe $ât i pe umeri, o trânti în $enunc#i i fcu s

scânteie&e în faa oc#ilor ei un cuit, pe care-l învârti în jurulcapului ei cu pr minunat, pentru a o face s vad în ce c#ipcumplit o va lipsi de aceast podoab! 4ar plti scump clipa astade feroce contemplaie! "ncas tocmai observase scena fioroas inici trsnetul n-ar fi lovit mai cu iueal! 4in trei salturi, tânrulmo#ican tbrî asupra dumanului i ciocnirea fu atât de violent,încât îl a&vârli la câiva stânjeni! 0e ridicar în acelai timp i serepe&ir unul la altul cu o furie e$al, cu sân$ele cur$ându-le

iroaie, dar lupta se sfâri curând, cci tocmai în clipa când cuitullui "ncas strpun$ea inima #uronului,

toma#a+-ul lui *e>+ard i patul putii vântorului îi &drobeaucraniul!

'upta se sfârise, cu e.cepia trântei crâncene dintre 7arpele-cel-6are i 8ulpea 7ireat, a crei soart nu era înc #otrât! Acetir&boinici barbari dovedeau c merit poreclele ce le fuseser date

în trecutele btlii! 4up ce un timp s-au i&bit cu o ur turbat i s-au aprat de lovituri mortale, se încletar corp la corp, încolciica nite erpi!

)e când lupta celorlali se terminase aa cum tim, locul undecontinua trânta aceasta nu se mai putea deosebi decât printr-un norde praf i de frun&e uscate care se înlau ca stârnite de un vârtej!

7/24/2019 Ultimul


6ânai de motive deosebite - de iubire filial, de prietenie irecunotin-"ncas, vântorul i maiorul aler$ar în $rab s deaajutor camaradului lor! 4ar în &adar, tvlindu-se prin norul de praf, "ncas cuta un loc s strpun$ inima inamicului2 în van

Oc#i-de-7oim ridica patul putii ca s-l loveasc în cap; &adarnic*e>+ard pândea momentul, ca s poat apuca un bra sau un picior al #uronului; micrile scurte i iui ale celor doi lupttori acoperiide sân$e i pulbere erau atât de rapide, încât trupurile încletate alemo#icanului i #uronului preau c formea& unul sin$ur i nimeninu cute&a s loveasc, de team s nu se înele asupra victimei is-l omoare tocmai pe acela cruia ineau s-i scape viaa!

(rau scurte momentele când se vedeau strlucind oc#ii feroci ai#uronului, ca i aceia ai dra$onului cu privirea uci$toare, din poveste! )rin norii de praf care-l înconjurau, trdtorul putea citi în privirile celor din jur c nu avea s se atepte nici la îndurare, nicila mil; dar înainte de a primi lovitura ce i se sortise, în locul luiaprea c#ipul înfierbântat al mo#icanului! )e nesimite, teatrulluptei se sc#imbase, deplasându-se aproape de mar$inea podiuluide pe cretetul micului munte! %n sfârit, C#in$ac#$oo prinsemomentul s aplice inamicului su o lovitur si$ur de cuit i în

aceeai clip 6a$ua îi ddu drumul, scoase un #orcit i rmaseîntins cu faa-n jos, fr s mai dea vreun semn de via!6o#icanul se ridic imediat i stri$tul su de triumf fcu srsune pdurea!

- 8ictoria dela+arilorI 8ictoria mo#icanilorI, stri$ Oc#i- de-7oim!4ar, adu$ el imediat, o lovitur bun cu patul putii, lovitura de$raie, aplicat de un om cu sân$ele neamestecat, nu va lipsi pe

prietenul nostru nici de onoarea victoriei, nici de dreptul ce-l are lascalpul celui învins!

@idic puca în aer pentru lovitura menit ti$vei #uronului doborât,dar în aceeai clip 8ulpea 7ireat fcu o micare neateptat i,rosto$olindu-se de pe mar$inea podiului, de-a lun$ul povârniului, dispru în mai puin de un minut în mijlocul

7/24/2019 Ultimul


tufiurilor dese! Cei doi mo#icani, care-i cre&user inamiculrpus, rmaser o clip ca împietrii i pornir s-l urmreasc pecoast-n vale, cu $rab a doi o$ari care adulmec urma vânatului!4ar un stri$t ascuit al cercetaului le sc#imb planul,

rec#emându-i sus pe platou!

- 'sai-l s se ducI, îi sftui el, dintr-un ciudat spirit de dreptate pe care dumnia sa fa de cei din tribul 6aBua îl adumbrea înlar$ msur! "nde vrei s-l mai $siiE 0-a i tupilat, ca cei deteapa lui, în vreo vi&uin! A dovedit astfel c nu de$eaba a fost poreclit 8ulpe, mielulI "n dela+ar cinstit, v&ându-se învins, ar fiateptat s-i primeasc lovitur-n cap, fr s se &bat, dar bandiiitia de maBua in la via, ca pisicile slbatice! rebuie s-i uci&ide dou ori ca s fii si$ur c sunt mori o dat! 'sai-l s se ducI( sin$ur, n-are nici puc, nici arc; e rnit i are cale lun$ de btutca s ajun$ la france&i sau la ai si! ( ca un arpe cruia i s-ausmuls dinii veninoi; nu ne mai poate face niciun ru, cel puin pân ce mocasinii notri ne vor purta ctre locuri mai si$ure! 4aruite, "ncas, adu$ el în dela+ar, tatl tu a i început srecolte&e scalpurile! Cred c ar trebui s te asi$uri c toiva$abon&ii acetia sunt mori de-a binelea; s nu ne tre&im c le

vine poft s se scoale ca cellalt i s fu$ prin pdure, ipând ca o$ai cu aripile tiate!

icând acestea, cinstitul, dar neînduplecatul vântor se duse se.amine&e fiecare din cele cinci cadavre întinse la mic distanunul de altul, împun$ându-le în piept cu vârful cuitului, ca s seasi$ure c nu mai e.ist în ele nicio scânteie de via, cu atâtaindiferen, de parc ar fi avut a face cu nite

#oituri de fiare! otui, C#in$ac#$oo i-o luase înainte, fiindcridicase imediat dup lupt trofeele victoriei2 scalpurile învinilor!

4impotriv, "ncas, renunând la vec#ile obiceiuri fioroase ilsându-se mânat de firea sa blând, urm pe *e>+ard, carealer$ase de îndat spre cele dou femei! Când desfcur le$turile

7/24/2019 Ultimul


care o înlnuiau înc pe Alice, cele dou surori se aruncar una în braele celeilalte!

Nu vom încerca s &u$rvim recunotina de care au fost cuprinse,

v&ându-se redate vieii i tatlui lor în c#ip atât de neateptat!@u$a le-a fost adânc i tcut! Alice nu s-a ridicat din $enunc#idecât ca s se arunce din nou în braele surorii sale, copleind-o demulte i fierbini îmbriri, ce-i fur înapoiate cu prisosin! @ostisuspinând numele tatlui lor i, printre lacrimi, oc#ii ei blân&i c aiunei porumbie se însufleir de focul nou al speranei!

- 0untem salvateI, stri$ ea! 0untem salvateI 0cumpul nostru printe ne va mai putea îmbria, inima lui nu va fi sfâiat de

durerea morii noastre! 7i tu Cora, iubita mea sor i mam, etidin nou cu mine! 7i dumneata 4uncan - adu$ ea, privindu-l cuun surâs de o în$ereasc nevinovie - dra$ul i vitea&ul nostru4uncan, ai scpat teafr din aceast primejdie $ro&avI

'a aceste cuvinte, spuse repede i parc fr noim, cu o cldur pornit din suflet, Cora nu rspunse decât strân$ân- du- i la pieptsora i mai dr$stos; nici c#iar *e>+ard nu se ruina de lacrimile

ce-i sclipeau în $ene! 7i "ncas, înroit de sân$ele dumanilor i deal su, în aparen spectator nepstor al acestei sceneînduiotoare, dovedea prin e.presia privirilor lui c îi depete poate cu câteva secole pe slbaticii lui compatrioi!

%n timpul desfurrii acestor peripeii emoionante, Oc#i- de-7oim, dup ce se asi$ur c niciunul dintre inamicii întini la pmânt nu mai are putina s le fac vreun ru, se apropie de 4avidi-i desfcu le$turile pe care acesta continu s le suporte cu o

resemnare e.emplar!- ataI, &ise vântorul, aruncând la o parte ultim le$tur

pe care o tiase! :at-te din nou cu toate mdularele slobode, deinu te slujeai de ele cu mai mult judecat decât cea de care a datdovad natura atunci când le-a &mislit! 4ac nu iei în nume de ru

7/24/2019 Ultimul


prerea unui om care nu-i mai în vârst decât dumneata, dar care poate spune c, petrecându-i cea mai mare parte din via în pustiuri, a dobândit mai mult e.perien decât îl arat anii, am s-i spun ceea ce $ândesc2 ar fi mai înelept din partea dumitale dac

i-ai vinde primului nebun ce- i iese în cale instrumentul sta din bu&unar i cu banii luai pe el s-i cumperi vreo arm care s-i fiemai de folos, c#iar un pistol ru$init de cavalerist! )oate aa, cuoleac de $rij i dibcie, ai mai scoate-o la capt, fiindc îmiînc#ipui c acum oc#ii dumitale te-au învat în sfârit c pân icioara preuiete mai mult decât papa$alul; cel puin aceea tot maiajut la ceva, c face s dispar de pe suprafaa pmântuluispurcciunile, dar cellalt nu-i bun decât s te încurce în pdure,

am$indu-i pe cei care stau s-l asculte!- Armele i trâmbiele sunt bune-n btlie, rspunse cântreuleliberat, iar cântecele de recunotin, la victorieI )rietene - spuseel, întin&ându-i vântorului o mân mic i firav, pe când oc#ii luiume&i îi scânteiau - îi mulumesc pentru tot prul care mi-a rmasîn cap! )oate c e.ist i pr mai frumos, mai ondulat, dar eu m-ammulumit totdeauna cu al meu i l-am $sit potrivit pentru capul pecare-l acoper! 4ac nu am luat parte la btlia din urm, asta se

datorete, te asi$ur, mai puin unei lipse de bunvoin, câtafurisitelor de curmeie cu care m-au le$at p$ânii! u te-ai artatvitea& i iscusit în lupt, i dac-i aduc mulmit, înainte de a-miîmplini alte datorii mai mree i mai de seam, înseamn c aidovedit c eti vrednic de slava unui cretin!

- Ce am fcut eu e floare la urec#eI, rspunse Oc#i-de- 7oim, cumai puin indiferen de când psalmistul îi adresase cuvinte de

recunotin atât de suntoare! Ai s ve&i multe de- astea, dacapuci s mai rmâi printre noi! 4ar mi-am re$sit pe btrânul meu prieten /"ci$torul de cerbi1, adu$ el, btând în patul putii!Asta &ic i eu victorieI :roc#e&ii sunt de obicei irei, dar uit s fietocmai când trebuie; altfel nu- i

lsau armele de foc departe de ei! 4ac "ncas i tat-su ar fi avut

7/24/2019 Ultimul


rbdarea cu care sunt în&estrai indienii, i-am fi întâmpinat peaceti bandii cu trei $loane în loc de unul i i-am fi curat pe toimai repede i mai lesne, mai ales pe ticlosul care-a splat putina!4ar aa a fost scris i mai bine nu se poate!

- Adevr $rieti, rspunse 4avid, i se vede c eti însufleit dedu#ul cretinesc! Cel ce trebuie mântuit va fi mântuit i cel cetrebuie osândit va fi osândit! Aceasta este doctrina adevrului i eaeste mân$âierea pentru sufletul unui bun cretin!

8ântorul se ae&ase tacticos i-i întorcea puca pe toate prile,cu $rija unui printe care cercetea& toate membrele copilului carea c&ut ru! Au&ind replica lui 4avid, ridic oc#ii asupra lui cu un

aer de vdit nemulumire i nu-i ddu r$a& s continue!

- 4octrina asta sau ce-o fi, spuse el, este o credin pentru miei, nu pentru un om cinstit! (u pot crede c #uronul sta, de sub nasulmeu, va s-i primeasc moartea din mâna mea; asta da, pentru cîl vd cu oc#ii mei! 4ar, c ar putea s-i ia o rsplat pentruticloiile lui, acolo sus, nu cred, pân nu vd! N-ai s m faci scred, de pild, c C#in$ac#$oo, care-i acolo, ar putea fi

nepedepsit, în &iua judecii din urm- Nu ai ar$umentaie pentru o doctrin atât de îndr&nea i niciautoritate ca s-o susiiI, stri$ 4avid, ptruns de ar$umentelesubtile i metafi&ice care, pe vremea lui i mai ales în inutul lui,întunecau deseori nobila simplitate a revelaiei, cutând s strbatcu vorbe pline de sine misterul de neptruns al naturii divine;templul dumitale este construit pe nisip i primul ura$an îl va nruidin temelii! e întreb care sunt ar$umentele dumitale pentru o

afirmaie atât de puin caritabil! L4avid, ca toi aceia care inneaprat s susin un sistem, nu reuea totdeauna s-i alea$e.presiile!M Citea&-mi capitolul i versetul care cuprinde un te.t înstare s sprijine ce susii i spune-mi în ce cri sfinte se afl!

- CriI, repet Oc#i-de-7oim cu cel mai mare dispre! 6 cre&i

7/24/2019 Ultimul


poate un mucos care se ine de orul babelor bisericoase! Cre&idumneata c puca asta de pe $enunc#ii mei e o pan de

$âsc, cornul meu de pulbere - o climar i tolba - o nfram în

care s-mi car prân&iorul la coalE Cri, au&iI Ce nevoie are decri un om ca mine, un r&boinic al deertului, cu sân$ele curatE Nu am decât una la viaa mea i cuvintele scrise acolo sunt prealmurite i prea simple ca s aib nevoie de ar$umente, cu toate cm pot luda c am lucrat din $reu patru&eci de ani buni ca s-o ptrund!

- 7i cum se c#eam tomul staE, întreb maestrul psalmodiei,înele$ând $reit sensul celor spuse de camaradul su!

- (ste colea, desc#is în faa oc#ilor dumitale - rspunse cercetaul -i cel cruia îi aparine nu-i deloc &$ârcit; d voie oricui s-l ia cas-l citeasc!

Când 4avid îi ddu seama c discuia cu un om a crui credinîi avea ori$inea în natur i care dispreuia toate subtilitilemetafi&icii, renun numaidecât la o controvers, din care cre&u cnu se va ale$e nici cu cinste, nici cu folos, în timp ce vântorul

vorbea înc, se ae&ase jos lân$ el i, scoându-i micul volum de psalmi i oc#elarii cu ram de fier, se pre$ti s-i împlineasc oîndatorire pe care afrontul ce-l primise ortodo.ia lui o întâr&iase!4avid era un fel de menestrel al 'umii Noi - desi$ur, foarte departede timpurile acelor trubaduri inspirai care, în vec#ime, slveaurenumele unui baron sau al unui prin - dar era un bard în spiritulrii în care tria, acum $ata s-i e.ercite talentele întru celebrareavictoriei, mulumind smerit proniei! Atept cu rbdare ca Oc#i-de-

7oim s termine de vorbit i atunci, ridicând oc#ii i vocea, spusetare2

- )rieteni, v invit s v unii $lasul cu-al meu, s mulumimcerului c ne-a scpat din mâinile barbarilor necredincioi i sascultai imnul de slav cântat pe frumoasa arie &is

7/24/2019 Ultimul


/Nort#ampton1!

:ndic pa$ina unde se aflau versurile pe care le vor cânta, ca i cumasculttorii si ar fi avut fiecare în mân câte o carte asemntoare

în care s le caute i, dup obicei, îi lipi instrumentul de bu&e, cas ia i s dea tonul, cu aceeai $ravitate pe care ar fi avut-o într-untemplu al dreptei-cre-

dine! %ns de data aceasta niciun $las nu se uni cu-al su, fiindccele dou surori erau prea ocupate cu manifestrile de dra$oste decare am vorbit, iar ceilali aveau alte treburi! :ndiferena aparent aasculttorilor si nu-l descuraj deloc2 îi începu cântecul i-l dusede unul sin$ur pân la capt, fr s se întrerup!

8ântorul îl ascult, continuându-i în tcere inspecia putii! 7iera vi&ibil c însuirile lui 4avid nu-l mai impresionau ca în ajun!%ntr-un cuvânt, niciodat un cântre ambulant nu i-a artatiscusina în faa unor asculttori mai neateni! Oc#i-de-7oim seridic, în sfârit, cltinând din cap i mormind printre dini nitevorbe din care nu s-au putut au&i decât /$âtlej1 i /iroc#e&1 i seduse s e.amine&e starea arsenalului #uronilor! C#in$ac#$oo îl

urm i recunoscu printre arme puca lui i pe cea a fiului su!*e>+ard i c#iar 4avid $sir de asemenea cu ce s se înarme&e;nu le lipsir nici muniiile, pentru c armele s le fie într-adevr defolos! 4up ce i-au ales fiecare ce le trebuia i-i distribuirtrofeele rmase, vântorul anun c sosise timpul s se $teasc de plecare! 4avid îi terminase cântrile, iar cele dou surori îireveniser complet din spaima prin care trecuser! Ajutate de*e>+ard i de tânrul mo#ican, coborâr muntele, pe care nu demult îl urcaser însoite de nite clu&e atât de deosebite de cele

de-acum i care putea fi locul pieirii lor! Apoi, înclecând pe caiicare avuseser timp s se odi#neasc i s pasc iarb i mu$uri dearbuti, pornir la drum, în frunte cu acela care le artase, în clipede neuitat $roa&, atâta &el i devotament! )rima etap n-a fostlun$! Oc#i-de- 7oim, prsind o potec urmat de #uroni lavenire, ocoli pe dreapta, travers un pârâia i fcu semn de oprire

7/24/2019 Ultimul


într-o vâlcea umbrit de câiva ulmi! Nu erau decât la un sfert demil de dealul fatal, iar caii nu folosiser de fapt celor dou suroridecât s treac pârâul fr s-i ude înclmintea!

:ndienii i vântorul preau s cunoasc acest loc de tain! Ajuniacolo, îi sprijinir putile de un copac i începur s mturefrun&ele uscate, nu departe de trei slcii plân$toare, apoi, spând pmântul cu cuitele, ddur repede de un i&vor de

ap curat i limpede! Atunci Oc#i-de-7oim privi în jurul lui, ca icum ar fi cutat un obiect pe care se atepta s-l $seasc i pe carenu-l mai vedea, i începu s ocrasc2

- icloii din tribul 6o#a+, sau fraii lor, tuscarorii i ononda$ii,au venit s se adape aici i derbedeii au terpelit plosca! :at ceînseamn s faci servicii unor câini nerecunosctoriI 4umne&eu i-a întins mâna milostiv asupra acestor pduri i a fcut s ias dinmruntaiele pmântului un i&vor de ap curat, care ar puteaaprovi&iona toate prvliile farmacitilor din coloniile Americii, i poftim, secturile l-au astupat, au bttorit pmântul deasupra, de parc ar fi dobitoace i nu fpturi cu c#ip omenescI

%n timp ce vântorul îi vrsa astfel neca&ul, "ncas îi întinse tcut plosca de care pomenise i pe care o $sise pus cu $rij peramurile unei slcii, dar scpase privirilor nerbdtoare aletovarului su! 4up ce o umplu cu ap, Oc#i-de- 7oim se trasemai la o parte, pe un loc uscat, se ae& pe un trunc#i i bu cumare plcere, apoi începu s e.amine&e pe îndelete rmieleospului #uronilor, pe care le strânsese în tolba lui de vânat!

- îi mulumescI, îi spuse lui "ncas înapoindu-i plosca $oal! :a svedem acum cum triesc ticloii de #uroni când ies la drumulmare! "ite iciI 4erbedeii se pricep care sunt cele mai bune bucila un cprior i ai jura c sunt în stare s taie i s prjeasc o bucat de vânat tot atât de bine ca i cel mai bun buctar din ar!4ar când colo, carnea e crud, cci iroc#e&ii sunt tot nite slbatici!

7/24/2019 Ultimul


"ncas, ia amnarul sta i aprinde foculI Cred c ni se cuvine un#rtna de friptur dup atâta oboseal!

*e>+ard, v&ând c prietenii lor se pre$tesc de mas, le ajut pe

cele dou surori s coboare de pe cal, ca s se odi#neasc pe iarb!9ucuros de un scurt r$a& de odi#n i în timp ce se puneamâncarea la foc, curio&itatea îl îndemn s întrebe prin ce fericitconcurs de împrejurri sosiser clu&ele lor tocmai la timp ca sle scape viaa!

- Cum se face, dra$ prietene, c v-ai întors atât de repede - seadres el cercetaului - i c n-ai adus niciun ajutor din

$arni&oana fortului (d+ardE- 4ac am fi trecut de cotul râului desub cascad, am fi

sosit aici tocmai la timp ca s v acoperim leurile cu frun&e, dardesi$ur mult prea târ&iu ca s v salvm scalpurile, rspunse calm pdurarul! Nu, nu! %n loc de a ne istovi aler$ând la fort, am rmasla pând pe malurile *udsonului, ca s iscodim micrile#uronilor!

- 4eci ai fost martori la tot ce ni s-a întâmplatE- Nu c#iar la tot; oc#ii indienilor sunt prea a$eri ca s le scapeceva, aa c am stat ascuni prin apropiere! 4e fapt, cel mai $reulucru a fost s-l silim pe tânrul sta s stea linitit lân$ noi! A#,"ncas, te-ai purtat mai de$rab ca o femeie curioas decât ca unr&boinic al naiei taleI

Oc#ii vii ai lui "ncas se fi.ar o clip asupra vântorului, dar nu

rspunse i nu art în niciun fel c s-ar ci de purtarea lui!4impotriv, lui *e>+ard i se pru c remarc pe faa tânruluimo#ican o e.presie de trufie i era vdit c tcerea lui se datorarespectului pentru cei ce-l ascultau i stimei sale nede&minite fade vântorul alb!

7/24/2019 Ultimul


- Ai v&ut cum am fost capturaiE, adu$ maiorul!

- Am au&it, rspunse Oc#i-de-7oim, apsând pe acest cuvânt!"rletele indienilor sunt un limbaj destul de limpede pentru oamenii

care i-au petrecut viaa în pduri! 4ar când ai debarcat, am fostnevoii s ne strecurm ca erpii sub mrciniuri, ca s nu fim&rii, i din acel moment nu v-am mai v&ut decât le$ai decopacii de-acolo, pentru a fi ucii la stâlp, dup obiceiul indienilor!

- 0alvarea noastr este opera providenei, spuse *e>+ard! (aproape o minune c ai luat drumul cel bun, pentru c #uronii s-audesprit imediat în dou trupe cu câte doi cai fiecare!

- A#I, e.clam vântorul, asta era cât pe-aci s ne fac s v pierdem urma, dar ne-am #otrât s o lum în partea asta, pentru cam socotit, pe bun dreptate, c bandiii nu-i vor târî pri&onieriispre nord! Numai c dup ce am fcut câteva mile fr s $simnici mcar o sin$ur ramur rupt, dup cum ne fusese vorba,inima a început s mi se strân$, mai ales c toate

urmele de pai erau de mocasini indieni!- *uronii au avut precauias ne încale ca pe ei, spuse

4uncan ridicând un picior, ca s arate înclmintea indian ce i se pusese!

- 6da, o socoteal afurisit, demn de ei; numai c noi eramînvai cu de-alde astea i nu ne-au putut tra$e pe sfoar cu micalor nscocire!

- Atunci, crui fapt îi datorm salvarea noastrE

- "nui fapt pe care un alb, fr nicio pictur de sân$e indian învine, ar trebui s-i fie ruine s-i mrturiseasc judecii tânruluimo#ican asupra unui lucru pe care eu ar fi trebuit s-l cunosc mai bine decât el! )ân i acum, când am v&ut adevrul cu propriii meioc#i, îmi vine $reu s cred!

7/24/2019 Ultimul


- Asta-i e.traordinarI 7i anumeE

- "ncas a fost detept - rspunse vântorul, aruncând o privire plin de interes i curio&itate înspre caii celor dou surori - i ne-a

artat c cei doi cai ai doamnelor clcau în acelai timp cuamândou picioarele de aceeai parte, ceea ce nu se întâmpl laniciun animal cu patru picioare sau patru labe din câte cunosc,afar de uri! 7i pasmite c doi cai mer$ astfel, cum m-amconvins de altminteri cu propriii mei oc#i i cum dovedesc urmeledup care ne-am luat, cale de dou&eci de mile, pân v-am $sit!

- Aceasta-i rara însuire a acestor cai, sunt de pe malurile $olfului Narra$anset, din mic provincie a plantaiilor )rovidence! 0unt

neobosii i renumii pentru mersul lor lin i special, cu toate c iali cai sunt uneori dresai s peasc la fel!

- )oate - spuse Oc#i-de-7oim, care ascultase aceast e.plicaie cuo deosebit atenie - se prea poateI (u, cu toate c am numai sân$ealb, m pricep mai bine la cerbi i la castori decât la animaleleastea de povar! 6aiorul (ffin$#am are nite ci de rasnemaipomenii, dar n-am v&ut niciunul dintre ei mer$ând atât de

ciudat!- Fr îndoial, rspunse 4uncan, pentru c el pretinde alte calitila cai, pe când acetia sunt dintr-o ras foarte apreciat tocmai pentru cinstea de a fi destinai s poarte poveri

asemntoare cu cele de fa!6o#icanii întrerupseser preparativele de mas, ca s as

culte sfâritul acestei conversaii i, când maiorul termin de

vorbit, se privir cu îneles, iar tatl ls sad scape un ,,uffI1 deîncântare! 8ântorul rmase câteva clipe s se $ândeasc asemeneaunuia care vrea s-i ae&e ordonat în minte noile cunotinedobândite, apoi, aruncând înc o privire curioas spre cei doi cai,adu$2

7/24/2019 Ultimul


- )ot s spun c, de când europenii s-au stabilit în ara asta, se vdlucruri tot mai ciudate, care arat c omul se folosete cum vrea defpturile firii, atunci când le poate stpâni 4ar, oricare ar fi mersulacestor animale, firesc sau dobândit pe dreapta sau într-o parte,

"ncas e cel care a b$at de seam asta i urmele lor ne-au condusla un tufi unde, lân$ urma unei copite de cal, se afla o ramur desumac rupt sus, la o înlime care nu se putea atin$e nici clare, întimp ce cele de dedesubt erau rupte i strivite la întâmplare, de unom care mersese pe jos! 6i-am &is imediat c vreunul din isteiitia de iroc#e&i, v&ând c una din doamne a rupt ramur de sus afcut tot vlma$ul acela ca s se cread c e isprava coarnelorvreunui cerb!

- A$erimea dumitale nu te-a înelat; totul s-a petrecut întocmai!

- Nicio scofalI Ca s pricepi asta nu-i nevoie de o prea marea$erime! (ra oricum mult mai uor de observat decât mersul unuical învat! Atunci mi-a venit în cap c aceti min$o vor tra$e lai&vorul de-aici, cci ticloii cunosc însuirile apei steia!

- (ste deci renumitE, întreb *e>+ard, e.aminând cu mai mult

atenie aceast vale retras i micul i&vor înconjurat de o movil de pmânt cafeniu înc#is!

- 0unt puine )iei @oii care, cltorind la mia&&i sau la rsrit demarile lacuri, s nu fi au&it ludându-i-se însuirile! 8rei s $uti idumneataE

*e>+ard lu plosca i, dup ce în$#ii câteva picturi din ap multludat, o înapoie cu o strâmbtur de de&$ust! 8ântorul surâse i

cltin din cap2- 8d c nu-i prea place, dar asta-i fiindc nu eti obinuit! Ovreme, nici mie nu mi-a plcut, dar acum o $sesc c#iar pe $ustulmeu i întocmai cum îi place apa sarata caprioarei

5?! Nici cele mai bune vinuri ale voastre nu sunt mai plcute decât e apa aceasta$âtlejului unei )iei @oii, mai ales când se simte sfârit, pentru c

7/24/2019 Ultimul


îl înviorea& pe loc! 4ar vd c "ncas e $ata cu fripturile i etimpul s mâncm, fiindc mai avem cale lun$ înainte!

)unând astfel capt conversaiei, Oc#i-de-7oim începu s profite

de rmiele cpriorului, care scpaser lcomiei #uronilor! 6asa fost servit fr ceremonie, la fel cum fusese preparat i cei doimo#icani împreun cu cercetaul îi potolir foamea în linitea i$raba ce caracteri&ea& oamenii care tiu c-i ateapt noi munci inoi oboseli!

4e îndat ce i-au împlinit aceast necesar i plcut îndatorire,cei trei ddur de duc înc o plosc cu ap din acest tainic i&vor!)este cinci&eci de ani, îi vor da acolo întâlnire frumuseea, bo$ia

i talentele din tot nordul Americii, pentru a-si cauta sanatatea simultumirea

5 în jurul acestor i&voare!

Oc#i-de-7oim ddu apoi semnalul de plecare! Cele dou suroriînclecar! 4uncan i 4avid îi luar putile i le urmar!8ântorul mer$ea înainte, dup obiceiul lui, iar cei doi mo#icaniînc#eiau coloana! 6icul convoi merse destul de repede pe potecîn$ust, spre nord, lsând apa i&vorului s-i croiasc drum spre

pârâul vecin i leurile #uronilor mori s putre&easc fr pro#od, pe cretetul muntelui - soart destul de obinuit pentru r&boiniciiacestor pduri, ca s provoace mil sau s mai merite comentarii!

5?Multe din animalele salbatice din padurile Americii erau urmarite de vânatori dupa

urmele pe care le lasau când veneau sa linga sar ea de pe malurile acestor izvoare de ape

minerale (n.a.).5

Aceasta scena se petrece î n locul unde s-a cladit de atunci Ballsto n, una

din principalele statiuni cu ape termale din America (n.a.).

Capitolul 13

Am sa caut un drum mai usor.

)A@N(''

4rumul ales de Oc#i-de-7oim tia în dia$onal esuturile

7/24/2019 Ultimul


nisipoase, acoperite de pduri i întretiate din când în când de vii dealuri, ce mai fuseser strbtute dimineaa de cei patrucltori, dar ca pri&onieri ai lui 6a$ua! 0oarele coborâse spreori&ont, cldura nu mai era înbuitoare i respirar mai liber sub

bolta copacilor seculari ai pdurii!

Cltorii notri mer$eau repede, aa c apucar s fac o bucat dedrum cu mult înainte de a se întuneca!

Ca i slbaticul cruia îi luase locul, vântorul prea c seorientea& dup nite semne numai de el tiute! 6er$ea mereu cuacelai pas, iute i neovitor! O privire aruncat în treact pemuc#ii copacilor, o alta spre asfinit, susurul unor râulee peste

care treceau îi erau de ajuns ca s-l asi$ure c nu se înelase asupradrumului! %n acest timp, pdurea începuse s-i piard culorile bo$ate, iar verdele de smarald, care strlucise toat &iua pefrun&iul boitelor, se presc#imb pe nesimite într- un ne$rusumbru, în lumina palid care vestea sfâritul &ilei!

%n timp ce Cora i Alice cutau înc s mai prind printre ramuriultimele ra&e ale astrului care, asfinind în toat splendoarea, tivea

cu aur i purpur o mas de nori în$rmdii la mic distandeasupra colinelor dinspre apus, vântorul se opri deodat i seîntoarse ctre cei ce-l urmau2

G :at - spuse el, întin&ând braul spre cer G semnele c re-lvestesc pe om c-i ceasul s-i caute odi#n i #rana de care arenevoie! ( bine s lum aminte la ele, cum fac psrile cerului ianimalele câmpului! Nu avem mult timp de odi#n, fiindc îndatce se va crpa de &iu va trebui s ne continum drumul! %mi aduc

aminte c prima oar când am vrsat, sân$e omenesc a fost aici, prin împrejurimi, într-o încierare cu cei din tribul 6aBua!@idicaserm un fel de mic fort din trunc#iuri de copaci, ca s neaprm scalpurile! 4ac nu m înal semnele, trebuie s fie aici,spre stân$a!

7/24/2019 Ultimul


Fr s atepte vreo aprobare sau mcar un rspuns, vântorul coti brusc într-acolo i intr într-o pdurice deas de castani tineri! Caunul care tia s descopere ceea ce cuta, ddea acum la o parteramurile joase! 4up ce fcu dou sau trei sute de pai printre

mrciniurile i spinii care-i stteau în

drum, ptrunse într-un lumini, în mijlocul cruia era un dâmbacoperit cu frun&i verde, pe care se afla edificiul drpnat de care pomenise!

(ra o construcie $rosolan, din acelea ce se înj$#ebau pe vremurila repe&eal, numai la mare nevoie, i creia i se spunea /fort1, darla care nimeni nu se mai $ândea dup trecerea pericolului în

vederea cruia se construise! 0e ruinase în sin$urtatea pdurii, prsit i aproape uitat! )e vasta $rani a de- erturilor, caredesprea odinioar provinciile vrjmae, se pot $si adesea astfelde monumente, care stau mrturie pentru trecerile i lupteleoamenilor! 0unt nite ruine le$ate de istoria; coloniilor, la fel desumbre ca tot ceea ce le înconjoar5!

Acoperiul de scoar de copac se prbuise de muli ani i

rmiele erau amestecate cu pmânt; dar trunc#iurile $roase de pini, adunate în $rab ca $rin&i, se aflau în acelai loc, cu loate cîntr-o parte se slbiser i ameninau s-provoace prbuireaîntre$ii construcii primitive!

)e când *e>+ard i însoitorii lui e&itau s se apropie de edificiulce prea c-i $ata s se prvleasc, Oc#i-de-7oim i cei doiindieni intrar în el fr team, plini de curio&itate! Cel dintâie.amin ruinele-atât pe dinuntru, cât i pe dinafarGBu interesul

unui om care-i aduce din ce în ce mai bine aminte de nite faptetrite demult, iar C#in$ac#$oo povestea pe scurt fiului su, înlimba lor, peripeiile luptei care se dduse în acest inut sin$uratic,în tinereile lui! %n vorbele pline de mândrie ale mo#icanului,rostite de obicei cu o voce blând i armonioas,

7/24/2019 Ultimul


5Acum câtiva ani, autorul vâna î n preajma ruinelor fortului Osweg o, î n zona lacului

Ontario. Vâna caprioare î ntr-o padure care se î nti ndea aproape ne î n- trerupt pe un spatiu

de cincizeci de mile, când zari sase sau opt scari de lemn, î ntinse la mica distanta unele

de al tele; erau grosolan facute si î n stare foarte proasta. Surprins ca ved e î ntr-un astfel

de loc obiectele acestea, se adresa unui batrân care locuia î n apropiere, ca sa-i dea o

lamurire, î n razboiul din 1776, fort ul Oswego fiind ocupat de englezi, s-a trimis oexpeditie, care a me rs doua sute de mile prin padure, ca sa ocupe fortul. Se pare ca, aj

ungând la locul unde sunt, scarile, americanii au aflat ca erau aste ptati si î n mare

primejdie de a fi atacati. Au aruncat scarile de asalt si s-au retras imediat. Scarile se aflau

acolo deci de mai bine de tre izeci de ani (n.a,).

se simea un accent melancolic!%ntre timp, cele dou suroricoborâser de pe cai i se

pre$teau bucuroase de acea scurt odi#n în aerul rcoros al seriii într-o linite i si$uran deplin, tulburat doar de trecereaanimalelor prin pdure!

G )rietene-îl întreb maiorul pe vântor, dup ce acesta isprvisede cercetat locurile amintite - n-ar fi fost mai bine dac poposeamîntr-un loc mai retras, mai puin cunoscut decât acestaE

G reu ai s $seti pe cineva a&i în via-rspunse Oc#i- de-7oim

cu $las potolit-care s tie de e.istena acestui fort! Nu se scriu aade des cri în care s se vorbeasc despre btlii ca acelea întremo#icani i mo#a+i! Acel r&boi nu-i privea decât pe ei! (ramfoarte tânr pe atunci i am luptat alturi de mo#icani, pentru ctiam c sunt pe nedrept npstuii! )atru&eci de &ile i patru&eci denopi ne-au #ruit ticloii, dând ocol metere&elor acestui fort, alcrui plan îl nscocisem eu-pentru c, dup cum tii, eu sunt unalb, nu indian! 6o#icanii m-au ajutat s-l construiesc i aici ne-am

aprat, &ece câi eram, împotriva a dou&eci de vrjmai, pân cândam rmas acelai numr de amândou prile! Atunci am dat iureîmpotriva acestor câini i niciunul din ei nu s-a mai întors la tribullui, ca s povesteasc soarta celorlali! 4a, da, eram tânr peatunci; sân$ele vrsat în lupte era ceva nou pentru mine! 6i- aducaminte mai ales c nu puteam înele$e cum se face c fiine ca

7/24/2019 Ultimul


mine, care mai înainte erau însufleite i pline de via, pot rmâneîntinse la pmânt, lsate prad fiarelor slbatice sau sortite s putre&easc în ploi i &pe&i! (u, cu mâinile mele, am strânsleurile i le-am în$ropat; movila pe care stau acum aceste doamne

este mormântul lor i un locor bunicel de odi#n, cu toate c are latemelie oasele mo#a+ilor!

Au&ind aceste cuvinte, *e>+ard i cele dou surori srir în picioare! Cu toate c triser scene $roa&nice, în care erau s-i piard viaa, se-nfiorar aflând c erau s-nnopte&e pe mormântulunei cete de slbatici! rebuie s mrturisim c la aceast impresiecontribuia i lumina din ce în ce mai întunecat a asfinitului, cât ilinitea marii pduri, iar

luminiul în$ust în care se aflau era înconjurat de pini mari, atât deapropiai unul de altul, încât cu tavanul norilor $rei de deasupra preau c formea& &idul unui cavou!

G0-au dus; nu mai pot face ru nimnui, continu vântorul cu unsurâs trist, v&ându-le cât sunt de speriate! Nu vor mai putea scoatenici stri$te de r&boi, nici s mai arunce cu toma#a+-ul! 4in toi

câi au pus mâna s-i ae&e atunci acolo unde &ac, nu mai suntemîn via decât eu i C#in$ac#$oo! Ceilali erau fraii i rudele lui,iar cei doi mo#icani pe care-i vedei sunt ultimii din tot neamul lor!

Ca la un semn, cltorii notri îi îndreptar oc#ii spre cei doiindieni care se puteau deosebi în întuneric în umbra fortului!)uinele cuvinte ale vântorului îi micaser adânc! "ncas ascultacu mare atenie istorisirile tatlui su, în care era vorba de faptelede slav ale r&boinicilor din neamul lor!

G Cre&usem c dela+arii sunt oameni panici-spuse maiorul-i cîn timp de r&boi încredinea& tocmai mo#a+ilor, cu care v-ailuptat voi, aprarea pmânturilor lor!

G 4ac asta-i adevrat în parte, rspunse Oc#i-de-7oim, în totulnu-i decât o minciun sfruntat! Cândva, demult, prin intri$ile

7/24/2019 Ultimul


olande&ilor, s-a fcut un tratat prin care dumnealor intenionau s-ide&arme&e pe btinaii inutului, careP aveau drepturi strvec#iasupra pmânturilor lor! 6o#icanii, cu toate c fceau parte dinacelai trib, fiind mai aproape de en$le&i, n- au participat la acel

tratat nesbuit, bi&uindu-se numai pe brbia lor! ot aaU au fcuti dela+arii, când i-au dat seama de prostia lor! %n faa voastr seafl un ef, din marii sa$amori mo#icaniI Odinioar, neamul luivânai cerbii pe o întindere mult mai mare decât comitatul care îiaparine a&i lui )atteroon Alban> i toate pâraiele i munii pe undetreceau tot ale lor erau! 7i ce i-a rmas acum ultimului descendental acestui tribE )oate, când va vrea 4umne&eu s $seasc ase picioare de pmânt în care s odi#neasc în pace, se va afla prin

preajm-i un prieten care s se osteneasc s-l ae&e într-o $roapdestul de adânc, s nu-l poat ajun$e fierul plu$ului!

G4estulI, spuse *e>+ard, temându-se ca subiectul abordat devântor s nu dune&e armoniei meninute de frumoasele lor

tovare de drum! A&i am mers mult i puini oameni din rasanoastr sunt în&estrai cu atâta vi$oare ca dumneata, care pari s nutii ce-i teama sau oboseala!

Gînc#eieturile &dravene i oasele unui brbat sntos o scotîntotdeauna la capt în împrejurri din astea, rspunse vântorul, privindu-i membrele musculoase cu un aer de vdit mulumire,care dovedea c fusese impresionat de complimentul primit! %nmulte alte pri am v&ut oameni mai înali i mai bine le$ai, darar trebui s cutreieri un ora o &i întrea$ ca s dai de unul în stares bat cinci&eci de mile pe picioare, fr oprire, sau s aler$e, cucâinii o dat, la vântoare ceasuri în ir! (i, dar este mai cuminte s presupunem c aceste doamne, dup toate câte li s-au întâmplata&i, doresc s se odi#neasc, fiindc nu toate fpturile sunt la fel!"ncas, de&$roap i&vorul cela de sub frun&ar; pân atunci, tatl tui cu mine vom face un umbrar din cren$i de castan, sub care s seadposteasc, i apoi un pat bun din frun&e uscateI

7/24/2019 Ultimul


4iscuia se înc#eie cu aceste cuvinte, iar cei trei prieteni pornir srostuiasc cele cuvenite, pentru c doamnele s se odi#neasc încondiii cât mai omeneti! 4e&$ropar un i&vor de ap limpedecare cobora pe-o vale verde i care cu muli ani în urm #otrâse

pe mo#icani s alea$ tocmai acest loc pentru vremelnica lorfortrea! Acoperir cu ramuri dese un col al fortului, ca s lefereasc umbrarul de brum, totdeauna abundent în aceast clim,apoi, sub acest acoperi, potrivir un aternut $ros de frun&euscate!

@esturile cpriorului fript de tânrul mo#ican au constituit pentruAlice i Cora o $ustare din care se-nfruptar mai mult de nevoiedecât de plcere! Cele dou surori intrar apoi în fortul ruinat i,dup ce mulumir lui 4umne&eu, se întinser pe aternutulînmiresmat ce li se pre$tise! %n curând, adormir frânte deoboseal i &$uduite înc de peripeiile prin care trecuser! %nsperana c a doua &i totul va fi bine, 4uncan #otrâse s petreacnoaptea de ve$#e la ua fortului, dar dându-i seama de intenia lui,cercetaul îi spuse, întin&ându- se linitit pe iarb i artând înspreC#in$ac#$oo2

G Oc#ii unui om alb nu sunt destul de a$eri i de ptrun&tori ca s poat fi un bun pândar într-o situaie ca asta! *ais ne culcm, o s stea mo#icanul de strajI

G Noaptea trecut am adormit în post ca un nepriceput G spuse*e>+ard G i am mai puin nevoie de odi#n ca voi, care ai datdovad c suntei mai buni ostai decât mine! Odi#nii-v toi trei,rmân eu de $ardI

G Ai fi o foarte bun santinel, rspunse Oc#i-de-7oim, dac ne-am afla în faa corturilor albe ale re$imentului ai&eci i ne-ar stadinainte inamici ca france&iiI 4ar noaptea, în mijlocul acestei pustieti, judecata dumitale n-ar fi mai de pre ca aceea a unuicopil i toat vi$ilena nu i-ar sluji la nimic! 4ormi, ca mine i ca

7/24/2019 Ultimul


"ncas, i n-avea $rijI

*e>+ard v&u c, în timp ce vorbeau, tânrul indian se i întinsesela poalele movilei, în iarba $ras, voind desi$ur s profite de

puinele momente de odi#n ce-i rmâneau! 4avid îl imitase, ccioboseala drumului lun$ îi reaprinsese durerea pricinuit de ran,iar sunete mai puin armonioase ca vocea lui de cântre artau cadormise butean! Nevrând s mai lun$easc vorba inutil, maiorulse prefcu c cedea& i se ae& re&emat cu spatele de $rin&ilevec#iului fort, cu toate c era #otrât s nu înc#id oc#ii înainte dea i le încredina btrânului 6unro pe cele dou fete cu pa&a crorafusese însrcinat! 8ântorul, cre&ând c 4uncan doarme, nuîntâr&ie s înc#id i el oc#ii i în jurul lor domni curând o tceretot atât de profund ca i sin$urtatea în care se aflau!

Câtva timp, *e>+ard, atent la cel mai mic &$omot ce-ar fi pututveni din pdure, reui s-i in oc#ii desc#ii! )e msur ceumbrele nopii deveneau mai dese, se strduia s ptrund be&na!Când lumina stelelor mai limpe&i întunericul, îi deosebi clar pe ceidoi prieteni întini pe iarb i pe C#in$ac#$oo în picioare,nemicat ca trunc#iul de copac pe care se sprijinise, la mar$inea

micului lumini unde poposiser! %n sfârit, pleoapele în$reunate ise coborâr ca o perdea, prin care înc i se prea c vede strlucindatrii nopii! 6ai au&i respiraia uoar a celor dou surori caredormeau la câiva pai îndrtul lui, apoi fonetul lun$ al frun&elori, târ&iu, dup jeluirea oimului de noapte, iptul lu$ubru al unei bufnie! Fcând o sforare ca s

întredesc#id oc#ii, îi fi. o clip în lumina stelelor asupra unuitufi i îi înc#ise iar fr s vrea, cre&ând c-l v&use pe strjerul

lor! Curând îns, capul îi c&u pe umr, umrul simi nevoia s sesprijine de pmânt i în sfârit adormi adânc, visând c este uncavaler din vec#ime, de straj la ua cortului unei prinese salvatedin robie, sperând c prin aceast dovad de devotament îi vacâti$a inima!

7/24/2019 Ultimul


4ormea înc linitit i fr vise când simi pe umr o atin$ereuoar! re&it brusc, sri în picioare, amintindu-i numai va$ deceea ce-i propusese la cderea nopii!

- Cine e - stri$ el ca la carte, cutându-i sabia în locul unde o purta de obicei - prieten sau dumanE

- )rieten, rspunse linitit C#in$ac#$oo, artându-i cu de$etulluna care arunca printre copaci o ra& oblic asupra bivuacului lor!A venit luna, fortul omului alb e înc departe, foarte departe!rebuie s plecm cât somnul mai ine inc înc#ii cei doi oc#i aifrance&ului, adu$ într-o en$le& stâlcit!

- Ai dreptate, replic maiorul, tre&ete-i prietenii i punei dârlo$ii pe cai! )ân atunci, eu am s le spun însoitoarelor mele s setre&easc i s fie $ata de plecare!

- Ne-am i tre&it, 4uncan - se au&i vocea dulce a lui Alice, de subumbrar - i ne-am refcut puterile pentru drum, fiindc am dormitfoarte bine! 4ar sunt si$ur c dumneata ai stat trea& toat noaptea,dup o &i atât de lun$ i plin de peripeii, ca s ne p&ii!

- 0pune mai de$rab c a fi voit s-o fac, rspunse înciudat*e>+ard, dar blestemaii de oc#i m-au trdat iariI (ste a douaoar c m-am artat nedemn de misiunea ce mi s-a încredinat!

- Nu încerca s ne$i, 4uncan, spuse surâ&ând tânra Alice, ieind$raioas din vec#iul fort! @a&ele lunii luminau c#ipul ei, i maifrumos acum, dup cele câteva ore de somn linitit! 7tiu c pe câteti de nepstor în ceea ce te privete, pe atât eti de $rijuliu cândeste vorba de soarta celorlali! Nu s-ar putea s rmânem noi aici

câtva timp de pa&, ca dum- neaa i ceilali s v putei odi#ni puinE Cora i cu mine vom face

bucuroase de $ard cu $rij cuvenit!G 4ac ruinea ar avea puterea s m împiedice s dorm,

7/24/2019 Ultimul


n-a mai înc#ide oc#ii toat viaa, urm tânrul ofier, înce- pând sse simt prost i privind c#ipul candid al lui Alice ca s vad dacnu cumva îi bate joc de el, dar nu descoperi nimic care s-iconfirme aceast bnuial! 4in pcate, este foarte adevrat c,

adu$ el, dup ce am proorocit toate aceste primejdii n-am avutnici mcar meritul de a v fi p&it pe când dormeai, cum ar fitrebuit s fac un adevrat soldat; am avut prea mare încredere înmine, iar lipsa mea de prevedere v-a împins la!!!

G Numai 4uncan poate îndr&ni s-i aduc lui 4uncan o astfel deînvinuire, îl întrerupse Alice! *ai, du-te i te odi#nete puin i fiisi$ur c eu i Cora ne vom îndeplini bine misiunea de santinele!

*e>+ard, mai încurcat c niciodat, era pe punctul de a-i aducenoi imputri pentru lipsa lui de vi$ilen, când atenia îi fu atrasde o e.clamaie optit a lui C#in$ac#$oo i de atitudinea lui"ncas, care tr$ea cu urec#ea înspre pdure! P

G6o#icanii aud un inamic, spuse vântorul, care era de mult $atade plecare! Aripa vântului le aduce semnul de primejdie!

G Fereasc 4umne&euI, stri$ *e>+ard, i aa a fost destul

vrsare de sân$e!

Cu toate astea, pe când vorbea, maiorul îi lu puca i înaint spremar$inea luminiului, $ata s-i ispeasc vina i s aperesi$urana camara&ilor si, dac va fi nevoie, prinI sacrificiul vieii!-

G O fi vreun animal slbatic care d târcoale dup prad, spuse elmai încet, de îndat ce prinse-n urec#i &$omotele înc îndeprtate

pe care le au&iser mo#icanii!

G 'initeI, îi opri vântorul! ( pas de om; îl recunosc de departeUcu toate c simurile mele nu se pot compara cu ale unui indian!)oate c ticlosul de #uron care ne-a scpat a întâlnit vreoavan$ard de slbatici din armata lui 6ontcalm i ne-a luat urma!

7/24/2019 Ultimul


Nu mi-ar plcea defel s mai vrs sân$e omenesc prin prile astea Gadau$ el, aruncând o privire

în$rijorat în jur-dar dac trebuie, n-o s am încotro! "ncas, ba$

caii în fort i intrai i voi de$rab, prieteniI Cu toate c-i vec#i, nemai poate apra i a fost obinuit s aud împucturi!

Ordinul fu e.ecutat imediat! Cei doi mo#icani b$ar caii învec#iul edificiu i mica trup îi urm în cea mai mare linite!$omotul pailor care se apropiau se au&ea acum prea

limpede ca s se mai îndoiasc cineva c era vorba de paiomeneti! %n curând, se au&ir i $lasuri care stri$au i-i

rspundeau într-un dialect indian! 8ântorul, apropiindu-i $ura deurec#ea lui *e>+ard, îi opti c recunotea limba #uronilor! Cândsosir în locul unde caii intraser în mrciniuri, era limpede cnu mai tiau ce s fac, pentru c pierduser urmele dup care preau c se luaser pân atunci!

4up numrul vocilor, s tot fi fost dou&eci de ini, i fiecare îiddea &$omotos prerea în acelai timp asupra drumului care-laveau de urmat!

G 9andiii tiu c suntem puini, urm Oc#i-de-7oim ctre*e>+ard, care privea i el printr-o crptur dintre trunc#iurile decopaci, altfel nu s-ar distra s sporoviasc &adarnic ca nitesBua+! Ascult-i numaiI Ai &ice c fiecare din ei are dou limbi iun sin$ur piciorI

*e>+ard, brav de felul lui i câteodat c#iar prea temerar când eravorba s lupte, nu-i putu rspunde nimic tovarului su în acel

moment de mare încordare! %i strânse doar puca mai tare i-i lipioc#iul de desc#i&tura în$ust cu i mai mult atenie!

oi tcur, afar de unul, i tonul $rav al aceluia care lu cuvântulddu a-nele$e c poruncile lui sunt ascultate cu respect! 4upcâteva clipe, &$omotul frun&elor i ramurilor dovedi c #uronii se

7/24/2019 Ultimul


despart i mer$ în diferite pri ale pdurii ca s re$seasc urmele pierdute! 4in fericire, lun ce rspândea un mnunc#i de ra&e înmica poian era prea slab ca s lumine&e adâncul întunecos iîneltor al pdurii, iar timpul cât le-a trebuit cltorilor ca s se

ascund în vec#iul fort fusese atât de scurt, încât slbaticii n-au puut observa niciun semn al trecerii lor! 4ac ar fi fost &iu, ei le-ar fi descoperit cu si$uran urmele! Aa îns, toate cercetrile lorse

dovedir &adarnice!otui, dup câteva minute, se au&irapropiindu-se câiva

slbatici! Acum era limpede c se aflau la numai câiva pai de

castanii tineri care înconjurau luminiul!

G 8in, spuse *e>+ard, dându-se un pas înapoi, ca s-i vâre eava putii în spaiul dintre dou bârne! 0 tra$em îndat ce ne vor intraîn btaia armelor!

G 0tai binior, îi opti Oc#i-de-7oim! "n foc de arm sau numaimirosul unui cartu ne-ar aduce pe cap toat #aita acestor lupiînfometai! 4ac vrea 4umne&eu s luptm ca s ne salvm

scalpurile, ai încredere în e.periena unor oameni care le cunoscnravurile i nici nu dau bir cu fu$iii când le aud stri$tele der&boi!

4uncan arunc o privire îndrt i le v&u pe cele dou suroritremurând $#emuite în fundul fortului! Cei doi mo#icani, drepi inemicai ca doi bra&i, stteau $ata s loveasc, dac împrejurrilear fi cerut-o! 0tpânindu-i nerbdarea, de as- t- dat #otrât s

atepte semnalul celor mai e.perimentai decât el în acest fel delupte, se apropie de desc#i&tur ca s &reasc ce! se petrece afar!"n #uron înalt, înarmat pân-n dini, ptrunse în lumini i înaintcâiva pai înspre ei! %n timp ce privea vec#iul edificiu, ra&ele luniiîi luminar faa smead! C#ipul lui trda surpri& i curio&itateastârnit de ceea ce pruse s descopere cu numai o clip înainte!

7/24/2019 Ultimul


0coase o e.clamaie, care la un indian e.prim totdeauna primadin aceste dou emoii i, cu $las sc&ut, îl stri$ pe unul dintrecamara&ii lui s vin lân$ el!

Aceti copii ai pdurilor rmaser nemicai câteva clipe, cu oc#iiaintii asupra vec#iului fort i, vorbind în limba lor, fceau totfelul de $esturi! Oprindu-se la fiecare pas, se apropiar încet, canite cprioare speriate, pe care curio&itatea le face s-i biruieteama! )iciorul unuia dintre ei atinse uor movil de care amvorbit! 0e aplec s-o cercete&e i $esturile, lui e.presive artau c-i d seama c se afl în faa unui mormânt!

*e>+ard v&u atunci cum vântorul face o micare ca s se asi$ure

dac îi iese destul de uor cuitul din teac i coborî

$ura putii! 6aiorul fcu la fel i se pre$ti pentru lupta careacuma prea inevitabil!

Cei doi slbatici erau atât de aproape, încât dac vreunul dintre ciar fi fcut cea mai mic micare sau ar fi rsuflat mai adânc, ar fifost au&it imediat! 4ar, dup ce descoperir ce cuprindea ridicturade pmânt care le atrsese privirile, ddur impresia c nu-i mai

interesa altceva! 8orbeau încet i solemn, cuprini parc de un felde respect reli$ios, amestecat cu o va$ team! 0e retraser apoi cu pruden, întorcându-se de mai multe ori spre edificiul în ruine, de parc ateptau s vad ieind din el spiritele morilor în$ropai înacele locuri, în sfârit, intrar din nou în pdure i disprur!

Oc#i-de-7oim sprijini patul putii de pmânt i, respirând adânc,opti2

G 4a, respect morii i acum sta le-a salvat i viaa lor! 7i poatei pe a noastr!!!

*e>+ard au&i remarca cercetaului, dar nu rspunse, întrea$aatenie i se concentrase asupra #uronilor care se retr$eau! Nu semai vedeau, dar se au&eau înc în apropiere! (ra si$ur c trup se

7/24/2019 Ultimul


strânsese nu departe de ei i ascult cu serio&itate cele relatate decei doi despre mormintele v&ute, îi au&ir vorbind înc vreocâteva minute, dar mult mai puin &$omotos ca la venire, apoi paiile rsunar din ce în ce mai puin, tot mai departe, pân se pierdur

cu totul în adâncul pdurii!

8ântorul atept un semn de la C#in$ac#$oo prin care s-i deaasi$urri c nu se mai au&ea niciun sunet din partea trupei caredisprea în &are! Apoi îi spuse lui *e>+ard s scoat caii înlumini i s le ajute pe cele dou însoitoare ale sale s încalece!%ndat ce aceste dispo&iii fur e.ecutate, se furiar prin porilenruite i o pornir la drum! Cora i Alice aruncar o ultim privireasupra fortului în ruine i a mormântului mo#a+ilor, pe urmmicul convoi ptrunse în adâncul pdurii!

Capitolul 14

— Cine-i acolo?— Tarani, oameni sarmani din FrantaI

0*AR(0)(A@( *enric al 8l-lea

4e când prsiser fortul i pân intrar mai adânc în pdure,fiecare era prea în$rijorat ca s opteasc vreun cuvânt! 8ântoruli-a pstrat locul în capul coloanei, ca mai înainte,

dar, spre deosebire de seara precedent, c#iar dup ce fcuser o bucat de drum bunioar, care-i punea la adpost de inamici,mer$ea mai încet i cu mai mult pruden pentru c nu cunoteaaceast parte a pdurii! 0-a oprit de mai multe ori s se sftuiasccu cei doi mo#icani, s observe po&iia lunii i a stelelor i s

cercete&e cu o $rij sporit scoara i muc#iul copacilor!%n timpul acestor scurte #alte, *e>+ard i cele dou surori,temându-se înc de dumanii lor, erau ateni la cel mai mic &$omotcare putea s le!vesteasc apropierea slbaticilor, îns vastaîntindere a pdurilor prea înmormântat într-o linite venic!)srile, animalele i oamenii-dac s-ar mai fi aflat în aceast

7/24/2019 Ultimul


pustietate-preau cufundai în somnul cel mai adânc! 4eodat seau&i opotul îndeprtat al unui râule! Cu toate c era doar un susurslab, clu&ele se bucurar de noul indiciu i îi îndreptarnumaidecât paii în direcia aceea!

Ajun$ând la malul micului râu, fcur o nou #alt! Oc#i- de-7oimîi scoase mocasinii i îi invit pe *e>+ard i amut s fac la fel!Coborâr caii în vadul nu prea adânc al apei i merser aa, prinap, aproape o or, pentru ca cei care i-ar fi urmrit s le piardurma! Când ieir din albia întortoc#eat a râului c s intre în pdurea de pe cellalt mal, împdurit i mai nisipos, luna eraascuns pe dup nite nori ne$ri dinspre apus, dar vântorul nu pru defel încurcat de întuneric, aflându-se pesemne într-un inutcunoscut, fiindc o lu iari la picior, fr nicio ovial, repede isi$ur pe sine! Curând, drumul deveni mai abrupt, munii seapropiau aici din dou pri, iar cltorii îi ddur seama c auajuns :a o trectoare! Oc#i-de- 7oim se opri iar i, ateptând s seadune toi, le vorbi pe un ton în$rijorat, pe care linitea iîntunericul îl fceau i mai $rav!

G ( uor s tii potecile i blile srate i râurile din pustieti,

spuse el, dar cine poate ti dac dincolo de aceti muni nu esteinstalat tabra unei mari armateE

G- 4eci nu suntem la prea mare deprtare de fortul =illiam-*enr>E, întreb *e>+ard, apropiindu-se de vântor cu interes!

G 6ai avem o bucat bun de drum pân acolo i nu cea

mai uoarI Ce-i mai $reu este s vedem cum i pe unde ne vom

putea apropia de fort nestin$#erii! "ite G adu$ Oc#i- de-7oim,artându-i printre copaci un loc unde se afla o mic întindere deap, în a crei suprafa linitit se o$lindea strlucirea stelelor-acela e (leteul 0ân$elui! 0untem pe un teren pe care nu l-am parcurs de prea multe ori, dar pe care-l cunosc bine, fiindc m-am btut aici, odat, din &ori pân în asfinit!

7/24/2019 Ultimul


G AI 8a s &ic peticul sta de ap este mormântul vitejilor careau pierit în btlia aceea faimoasE %l tiam dup nume, dar nu l-am v&ut niciodat!

G Am avut într-o sin$ur &i trei btlii cu franco-olande- &ii,continu vântorul, mai de$rab urmându-i irul $ândurilor decâtca s rspund maiorului! Am dat fa cu inamicul tocmai când îi pre$team avan$r&ii lui o ambuscad i ne-a $onit prin defileu ca pe nite cerbi speriai, pân la malurile *oricanului! Aici ne-amre$rupat îndrtul unui parapet de copaci doborâi în prip, amtrecut la contraatac sub ordinele lui sir =illiam G a fost înnobilat pe urm pentru modul cum s-a comportat în acea &i - i le-am pltitcu vârf i- ndesat înfrân$erea din cursul dimineii! 0ute de france&ii olande&i au v&ut în dup-amia&a aceea soarele pentru ultimaoar, i c#iar comandantul lor, Dieskau

5K, ne-a c&ut în $#eare! (raatât de ciuruit de rni, încât a trebuit s se întoarc în ara lui i deatunci s-a i lsat de militrie i de r&boaie!

G A fost o &i $lorioasI, e.clam *e>+ard cu entu&iasm tineresc!: s-a dus vestea pân la armata noastr din 0ud!

G 4a, dar povestea nu s-a terminat aa! Am fost însrcinat demaiorul (ffin$#am, din ordinul special al lui sir =illiam, s trecde-a lun$ul flancului france&, s traverse& porta$e-ul i s transmittirea la fortul de pe *udson! "ite, c#iar în locul de colo, peculmea aceea împdurit, am întâlnit un detaament care ne veneaîn ajutor! 6-am întors cu ei, conducându-i unde se afl inamicul,care tocmai era ocupat s ia masa! Nici cu

5KBaronul german Dieskau, î nrolat î n serviciul Frantei. Cu câtiva ani î nainte de epoca

acestei povestiri,â fost

î nfr

ânt de sir William John son, din Johnstown, statul New York,pe malurile Lacului George (n. a.).

$ândul nu $ândeau c &iua aceea sân$eroas nu se sfârise înc pentru ei!

7/24/2019 Ultimul


G 7i i-ai luat prin surprindereE

G 4ac moartea poate fi o surpri& pentru nite oameni care se$ândeau numai cum s-i umple burileI Nu le-am dat timp s

rsufle, cci nici ei nu ne-au cruat dimineaa, i toi aveau de plânsnite rude sau prieteni! Când s-a terminat lupta, morii i c#iarmuribun&ii au fost aruncai de-a valma în eleteul sta! Am v&utap cum s-a roit de sân$e, cptând o culoare pe care niciodat nui-ar fi dat-o mruntaiele pmântului!

G (ste un mormânt foarte linitit pentru nite r&boinici! Ai fcutmult timp serviciu pe $rania astaE

G (uEI, rspunse cercetaul, îndreptându-i trupul înalt, cu un aerde mândrie osteasc! oi munii tia sunt plini de ecourileîmpucturilor mele; nu tiu dac se afl mcar o mil ptrat între*orican i *udson pe care /uci$torul de cerbi1 s nu fi rpus untrup, fie el de vrjma sau de fiar! Cât despre linitea acestuimormânt, e o alt poveste!

0unt oameni în tabr care $ândesc i spun c nimeni nu poateavea linite în mormânt dac a fost în$ropat când mai avea înc

&ile; i în învlmeala de atunci nu a mai fost timp s se cercete&ecare era mort i care mai avea suflet în el! 0stI "ite, cineva se plimb pe malul laculuiI!

G Nu prea vd cine i-ar putea prsi cminul, ca noi, ca s se plimbe noaptea prin pustietile pduriiI

G Asemenea fpturi nu se sperie de pustieti i un trup care-i petrece &iua în ap nu se sinc#isete de brum nopii, spuse Oc#i-

de-7oim, strân$ând cu putere braul lui *e>+ard, $est care îl fcu pe tânrul maior s-i dea seama c acest om, de obicei atât deîntreprin&tor, era stpânit acum de o fric superstiioas!

G 4oamne sfinteI, e.clam maiorul! ( un omI Ne-a v&ut i vinespre noi! )re$tii-v armele, prieteniI Nu se tie ce ne mai

7/24/2019 Ultimul


ateaptI

G Cine-iE, stri$ în franu&ete un $las puternic care, în linitea iîntunericul acela, prea c vine dintr-o alt lume! Vui

viveEG Ce spuneE întreb vântorul! Nu vorbete nici în limba

indian, nici în en$le&!G Vui viveE, repet $lasul, însoindu-isomaia de

&$omotul fcut de o puc ce e încrcat, pe când cel ce o purta lu po&iia de tra$ere!

G FranceI, rspunse *e>+ard ieind din umbra arborilor, i

înaint spre santinel!

G 4e unde venii i unde mer$ei aa de dimineaE, întrebsantinela!

G Am fcut o recunoatere i m duc la culcare, urm *e>+ardîntr-o france& impecabil!

G 0untei deci ofier al re$eluiE

G 4esi$ur, camaradeII 6 iei drept un ofier din coloniiE, suntcpitan de chasseurs

5!

*e>+ard rspunse astfel pentru c observase, dup uniformasantinelei, c aparinea unui re$iment de $renadieri!

G Am cu mine pe fetele comandantului de la =illiam- *enr>, pecare le-am fcut pri&oniere, continu el! Ai au&it de eleE 'e duc la

$eneral! G)e le$ea mea, doamnelor, îmi pare ru de dumneavoastr - seîntoarse spre ele tânrul $renadier, ducându-i politicos mâna la bonetGdar aa-i r&boiulI 8ei vedea c $eneralul nostru e unvitea& care tie s se poarte cu doamnele!

7/24/2019 Ultimul


G C’est le caractere des gens de guerre<Q, îi rspunse Cora în

franu&ete, cu o pre&en de spirit admirabil! Adio, prieteneI :iure& s ai de îndeplinit o misiune mai plcut!

0oldatul o salut reverenios, ca pentru a-i mulumi! *e>+ardadu$ un 9onne nuit, mon camarade i micul convoi îi urmnestin$#erit drumul, lsând santinela s-i continue straj pe malullacului, fr s bnuiasc iretlicul i fredonând o arie din ara lui,de care poate îi amintise v&ând cele dou tinere2 Vive le vin, vive

l'amour<Petc!

G 6are noroc c ai putut vorbi cu banditul la pe limba luiI, spuseOc#i-de-7oim, dup ce se mai deprtar, punând5

Capitan dintr-un regiment de vânatori.<Q

Asta e firea militarilor (fr.) (n.t).<P

Traiasca

vinul, traiasca dragostea (fr.) (n.t.).

piedica la carabin i apucând-o vântorete! Am v&ut imediat cera un franu& sperios i bine a fcut c ne-a vorbit frumos i politicos, altfel s-ar fi dus s-i caute compatrioii în funduleleteului!

Fu întrerupt de un $eamt lun$, ce prea c iese din funduleleteului pe care-l lsaser în urm! (ra atât de lu$ubru, încât ai fi&is c vine într-adevr de la du#urile înc#ise în acel mormânt deape!

G A fost de om viu, spuse cercetaul, o stafie nu ar fi mânuit armacu atâta preci&ie!

G 4e om care a fost viu, dar m îndoiesc c mai face parte dinlumea asta, rspunse maiorul, b$ând de seam c C#in$ac#$oonu mai era cu el!

"n alt $eamt, mult mai slab, fu urmat de un &$omot asemntorcu acela pe care-l produce un corp $reu aruncat în ap! Apoi, olinite adânc, de început de #ime! )e când oviau dac trebuie s

7/24/2019 Ultimul


înainte&e sau s-l atepte pe indian, într-o nesi$uran pe carefiecare clip o fcea mai penibil, îl v&ur c apare în sfârit dintufiuri, având prins la centur scalpul nefericitei santinelefrance&e! %ntâr&iatul îi puse la loc cuitul i toma#a+-ul înc plin

de sân$e i îi lu locul, linitit, în flancul micii trupe, cu aerulsatisfcut al unui om încredinat c a fptuit o treab demn detoat laud!

8ântorul îi sprijini patul putii în pmânt, încruci mâinile pecaptul evii i rmase câteva clipe pe $ânduri!

G Ar fi un act de cru&ime i de barbarie din partea unui alb G &iseel în cele din urm, dând din cap cu un aer melancolicG dar asta

este în firea indienilor i bnuiesc c aa trebuia s fie! otui, a fi preferat s i se fi întâmplat unui blestemat de min$o, nu acestuivesel flcu, venit aici tocmai din rile vec#i!

G 4estulI, spuse *e>+ard, temându-se ca însoitoarele lui s nuafle ceva din incidentul sân$eros care-i întâr&iase!

%i stpâni indi$narea, cu$etând cu $las tare cam în felulvântorului2

GCe-a fost a fost i nu mai putem face nimicI ataI 4esi$ur, aiobservat c suntem pe linia avanposturilor

inamicului! Ce drum propui s urmmEG- 4a, rspunse Oc#i-de-7oim, luându-i puca la umr!

4up cum spui, ce-a fost a fost i nu mai are rost s ne $ândim!4ar pare limpede c france&ii i-au instalat tabra în jurul fortului

i s-o lum printre ei ar fi s trecem ca aa prin urec#ile acului! G 7i-avem i prea puin timp ca s încercm, spuse maiorul,ridicând oc#ii spre un nor $ros, care ascundea lun ce apunea!

G 7i prea puin timp, repet cercetaul! otui, cu ajutorul proniei,nu avem decât dou ci ca s ieim din impas!

7/24/2019 Ultimul


G 0pune repede, impu-i scurtI

G "na ar fi ca $raioasele doamne s descalece i s le lsm caiiîn plata domnului! %i trimitem pe mo#icani înainte, ca s ne curee

drumul, i noi am intra în fort, pind pe cadavrele dumanilor! G Asta nu, în niciun ca&I, stri$ mrinimosul *e>+ard! "n soldatar reui poate s-i fac drum în acest c#ip, dar nu cu un asemeneaconvoi dup el!

G (ste adevrat c o potec înroit de sân$e nu va fi prea potrivit pentru nite picioare fra$ile, încuviin cercetaul, dar amcre&ut totui necesar s fac aceast propunere, cu toa- I te c nici

mie nu-mi place! 0in$urul nostru mijloc de scpare rmâne deci sieim din linia santinelelor france&e, apoi, lu- ând-o spre apus, sintrm în muni, unde am s v ascund atât de bine, încât toicopoii dracului de 6ontcalm nu v-ar putea da de urm, c#iar dacv-ar cuta luni între$i!

G Atunci aa facem, i fr &bavI

N-a fost nevoie s spun mai mult, cci în aceeai clip Oc#i-de-

7oim &ise /4up mineI1, se întoarse i relu drumul care îicondusese în aceast situaie primejdioas! 6er$eau în linite i cu$rij, ateni la fiecare pas, s nu le fie drumul înc#is de vreo patrul, sau vreun pic#et al inamicului s nu le ias în cale!recând pe malul eleteului pe care-l prsiser cu puin înainte,*e>+ard i vântorul aruncar într-acolo, pe furi, o privire posomorât! Cutar &adarnic din oc#i fptura care se plimba pemal, dar micile valuri care a$itau înc lacul

confirmau fapta sân$eroas de care nu se mai puteau îndoi! %ncurând, îns, i micul eleteu dispru în întunericul ce-i învluia,odat cu amintirea tristei întâmplri!

8ântorul, sc#imbând direcia, o lu spre munii care mr$ineau plaiul ctre apus! %i conduse cu pai $rbii tovarii, pân când se

7/24/2019 Ultimul


cufundar în umbra deas, aruncat de vârfuri înalte i abrupte!4rumul era $reu, fiindc valea era presrat cu enorme blocuri destânc prbuite i întretiat de multe râpe! Aceste obstacole leîncetineau mersul la fiecare pas! )e de alt parte, îns, munii înali

i pustii ce-i înconjurau le rsplteau oarecum oboseala, dându-leun sentiment de si$uran!

%n sfârit, începur s urce o potec strâmt, erpuind curios printrecopaci i stânci, în aa fel încât se vedea c fusese tiat de oamenide munte, deprini cu inuturile cele mai slbatice! )e msur ceurcau spre creast, întunericul ce stpânea totul în jurul lor serisipea treptat i oc#ii lor începur s distin$ mai clarîmprejurimile! :ntrar în &ona unor tufiuri dese de arbuti iajunser pe un platou acoperit de muc#i unde, în sfârit, culorilestrlucitoare ale dimineii se iveau printre pinii ce marcau creastaunui munte situat de cealalt parte a vii *oricanului!

Atunci, vântorul le spuse celor dou surori s coboare de pe cai i,scoând bietelor animale obosite eile i frâiele, le ls libere s pasc puin iarb i tufele pipernicite de pe acele înlimi!

G *ai, îndemn el caii, mer$ei i cutai-v #rana pe unde vei putea, dar b$ai de seam s n-ajun$ei voi #ran lupilorînfometai care #oinresc prin munii tia!

G 4e-acum nu mai avem nevoie de eiE, întreb *e>+ard!

G )rivete i dumneata i judecI, rspunse Oc#i-de- 7oim,înaintând spre mar$inea dinspre rsrit a podiului i fcând semni celorlali s-l urme&e! 4ac ar fi tot aa de uor s citeti în

sufletul omului, cum se poate vedea de aici ca-n palm tot ce se petrece în tabra lui 6ontcalm, frnicia ar fi mai rar i vicleniaunui min$o ar iei la iveal tot aa lesne ca i cinstea unui dela+ar!

Când cltorii v&ur mar$inea prpstioas a podiului, constatarc pe bun dreptate vântorul le spusese c-i va conduce într-oascun&toare inaccesibil i-i admirar cu toii iscusina!

7/24/2019 Ultimul


6untele pe care se aflau atunci *e>+ard i tovarii si se ridiccu aproape o mie de picioare deasupra nivelului vii! (ra un conimens, puin avansat fa de lanul ce se întinde pe mai multe milede-a lun$ul malurilor dinspre apus ale lacului i care se îndreapt

apoi spre Canada în lun$i spinri abrupte, acoperite de prea puinverdea! 0ub picioarele lor, malurile de mia&&i ale *oricanuluiformau un lar$ semicerc de la un munte la altul, împrejurul uneicâmpii accidentate i puin înalte! 0pre nord se întindea /'acul0fânt1, a crui suprafa limpede, v&ut de la înlimea aceea, prea o pan$lic dantelat de nenumrate $olfulee, înfrumuseatecu promontorii de forme fantastice i pe care erau presratenenumrate insulie! Ascuns pe dup muni sau acoperit de o mas

de vapori ce se ridicau de la suprafaa lui i se micau în toate prile, dup cum btea vântul de diminea, lacul se pierdea dinvedere câteva mile mai departe! 4ar între vârfurile a doi muniaprea iari, fcându-i drum spre nord i artându-i apelelimpe&i în deprtare, înainte de a se vrsa în C#amplain! 0pre sud,se întindea defileul sau, mai bine-&is, esul nere$ulat despre caream vorbit!

%n direcia aceea, pe un spaiu de mai multe mile, munii dominau

inutul de pretutindeni, din ce în ce mai mruni, pân ce secontopeau cu nivelul pmântului nisipos care forma ceea ce sec#ema porta$e-ul! 4e-a lun$ul a dou lanuri de muni, caremr$ineau valea i malurile lacului, se ridicau acum nori de vaporidin sin$urtile pdurii, în vârtejuri uoare, ca nite trâmbe de fumdin courile unor case ascunse, care coborau dup aceeacontopindu-se cu ceaa ce acoperea lacurile joase! "n sin$ur nor,alb ca &pada, plutea c#iar deasupra întinderii de ap care se

numea /(leteul 0ân$elui1!)e malul meridional al lacului i mai înspre apus se &reaumetere&ele i cldirile interioare ale fortului =illiam-*enr>! 4oudin bastioanele principale preau c ânesc din apa

lacului care le sclda temeliile, pe când prile laterale i colurile

7/24/2019 Ultimul


erau aprate de un an adânc, în faa cruia se întindea o mlatin!Copacii fuseser doborâi pân la o anumit distan pe liniile deaprare ale fortului, rmânând numai o pelu& verde, lar$, pânunde începea apa limpede a lacului, iar stâncile abrupte îi ridicau

capul ne$ru pân peste vârful copacilor celor mai înali, dincrestele lanului învecinat!

%n faa fortului erau postate câteva santinele care suprave$#eaumicrile inamicului, iar în interiorul &idurilor se puteau &ri, pelân$ corpul de $ard, câiva soldai care preau moleii de somn,dup $ard din timpul nopii! Ctre sud-est, dar le$at direct cufortul, era o tabr instalat pe o culme, unde ar fi fost mai înelepts se construiasc c#iar fortul! Oc#i- de-7oim îi spuse maiorului ctrupele care se aflau acolo erau companiile au.iliare care prsiser *udsonul o dat cu ei! 4in fundul pdurilor situate cevamai spre sud se vedeau ridicându- se în deprtare trâmbe de fumdes i ne$ru, uor de deosebit de vaporii mai transpareni de careera plin aerul! Artând într- acolo, vântorul adu$ c $rosultrupelor inamice staionea& pe po&iiile acelea!

4ar pe maior îl preocupa mai mult ce se vedea pe malurile de apus

ale lacului, foarte apropiate de malul de sud! )e o linie de pmântcare, de la înlimea unde se aflau, prea prea strâmt ca scuprind o armat atât de însemnat-dar care de fapt se întindea pemai multe sute de picioare, de la malurile *oricanului pân la poalele munilor G erau ridicate corturi albe, în numr suficient pentru o armat de &ece mii de oameni! %n faa lor fuseseramplasate bateriile de tra$ere i în timp ce cltorii notri priveau,fiecare cu alte emoii, #arta acestui vast teatru de operaiuni,

bubuitul brusc al unei salve de artilerie se multiplic, din ecou înecou, pân la munii dinspre rsrit!

G 0e crap de &iu acolo jos, spuse vântorul reflectând la ceva cusân$e rece! Cei care nu dorm vor s-i tre&easc pe cei care dorm cusalve de tun! Am ajuns cu câteva ore prea târ&iu; 6ontcalm aumplut pdurile cu blestemaii lui de iroc#e&i!

7/24/2019 Ultimul


G într-adevr, toat re$iunea e încercuit, confirm *e>+ard, darnu-i niciun c#ip s trecem totui cumvaE Ar fi

oricum preferabil s ne fac pri&onieri france&ii, decât s cdem în

mâinile indienilor! G :a te uit, obu&ul de-adineauri a ciupit colul caseicomandantuluiI, e.clam Oc#i-de-7oim, uitând o clip c vorbeaîn faa celor dou fete ale lui 6unro! A#I Franujii tia tiu stra$ cu tunul i au s-o fac praf, oricât de solid ar fi, în mai puintimp decât a fost construitI

G *e>+ard, spuse Cora, nu pot suporta $ândul unei primejdii la

care s nu fiu prta! 0 mer$em la 6ontcalm i s-i cerem permisiunea de a intra în fort! Cre&i c ar îndr&ni s refu&e cerereaunei fiice care nu vrea decât s-i re$seasc tatlE

G Ti-ar fi $reu s ajun$i pân la franu& cu pielea capului intact,rspunse vântorul fr menajamente! 4ac a avea una din cele omie de brci $oale, priponite colo la malul lacului, am puteaîncerca s intrm în fort, dar aa!!! Na, stai c focul nu mai inemultI "ite c se las o cea care în curând va presc#imba &iua în

noapte! Asta va face s$eata unui indian mai primejdioas c tunul,dar nu-i mai puin adevrat c pe noi ne poate favori&a i, dacavei curaj, vom încerca strpun$erea, mai ales c am mare pofts împrtii câiva câini de min$o pe care-i vd, colo, cum dautârcoale $rme&ii de proiectile!

G Fii fr $rij, spuse Cora cu #otrâre, te vom urma fr team,în orice primejdie!

8ântorul se întoarse spre ea i o privi eu un surâs desc#is, deinimoas încuviinare i admiraie!

G 4ac a avea cu mine G e.clam el G numai o mie de oamenicu brae &dravene i oc#iul trea&, care s priveasc moartea-n faca dumneavoastr, în mai puin de o sptmân i-a trimite pe

7/24/2019 Ultimul


france&ii tia palavra$ii înapoi la bârlo$urile lor, urlând ca nitecâini în lan i ca lupii #mesii! *ai dar, continu el, adresându-secelorlali însoitori, s-o pornim mai înainte ca ceaa s ajun$ pânla noi; vd c se îndesete i ne poate ascunde pân la capt! 4ac

se întâmpl s v rtcii, luai aminte s avei mereu vântul înobra&ul stân$, ori inei-v de mo#icani, care se orientea& la fel de bine noaptea ca i

&iua!'e fcu semn cu mâna s-l urme&e i începu s coboare

panta repede a muntelui, cu pas iute i atent! *e>+ard le ajuta pecele dou surori care mer$eau mai încet! 0osir la poalele munteluimai puin ostenii i mai repede decât la urcu!

'uând-o înainte, Oc#i-de-7oim îi conduse cltorii la mar$inea pelu&ei ce se întindea dinaintea porii de la apus a fortului, care nuera decât la o jumtate de mil de locul unde se oprise, ca s-i deatimp lui *e>+ard s-l ajun$ cu cele dou fete! Favori&ai denatura terenului i îmboldii de $rab, depiser valul de ceacare acoperea acum între$ *oricanul i pe care un vânt foarte slabîl împin$ea încet spre ei! (rau deci nevoii s mai atepte, ca ceaa

s-i întind mantia întunecat peste tabra inamic! Cei doimo#icani profitar de acest moment de repaus ca s înainte&e spreli&iera pdurii i s observe ce se petrece dincolo! Oc#i-de-7oim îiurm la mic distan, ca s afle cu o clip mai devreme care esituaia i s vad ce are de fcut! Nu lipsi mult; se întoarse rou deneca& i- i art imediat nemulumirea, în termeni nu prea distini!

G 7mec#erii de franuji au postat un pic#et de )iei-@oii i de albic#iar în drumul nostru! Cum naiba s tim pe cea dac n-o s

dm bu&na ca oile taman în mijlocul lorE G Nu putem face un ocol ca s evitm primejdia, îl întreb*e>+ard, i apoi s revenim pe drumul bunE

G Când te deprte&i pe cea de direcia marului, cine poate ticând i cum ai s-o re$setiEI, rspunse vântorul! 0 nu cre&i c

7/24/2019 Ultimul


ne$urile *oricanului seamn cu roto$oalele de fum dintr-o pip a pcii sau cu acelea de i&$onit ânarii!

Nici nu termin vorba i un obu& trecu uierând pe alturi, i&bind

un brad, apoi c&u la pmânt! Cei doi indieni se apropiar imediatca s studie&e acest mesa$er înfricotor, iar "ncas se adresvântorului în limba dela+ar, a$itat i cu multe $esturi!

G 0e prea poate, flcule G mormi Oc#i-de-7oim Gi trebuie sriscm! Nu putem trata fri$urile morii ca fiind o simpl durere demsele! 0 mer$em, uite c se las i ceaa!

G O clip, îl opri *e>+ard! 6ai întâi e.plic-mi ce

proiecte ai!G %i dm drumul repede G rspunse vântorul, lovindcu

piciorul în sc#ija obu&ului G dei ansele nu-s prea mari! otui, eceva mai mult decât nimic! "ncas spunea c obu&ele astea au br&dat pmântul în linie dreapt, de la bateriile din fort pân aici,aa c în lipsa altor indicaii $ropile proiectilelor ne vor artadrumul! 4eci s nu mai vorbim i s o lum din loc, altfel, dac

mai întâr&iem nielu, se risipete ceaa i rmânem descoperii la jumtatea drumului, între tunurile celor dou armate!

@ecunoscând c într-un moment de impas ca acesta era desi$urmai potrivit aciunea decât discuiile, *e>+ard se ae& între celedou surori, pentru a le ajuta s mear$ mai repede, fr s piarddin oc#i pe cel ce-i clu&ea! %n curând, putur constata c acestanu e.a$erase desimea ne$urilor *oricanului, cci nu fcuser nicidou&eci de pai i fur învluii de o pâcl atât de adânc, încât ei

înii abia se distin$eau unii pe alii! Ocoliser puin la stân$a itocmai coteau spre dreapta, ctre punctul situat, dup cumcalculase *e>+ard, cam la jumtatea drumului de poarta fortului,când le rsun în urec#i un stri$t înfricotor, ce prea c pornetede la o deprtare de numai câiva stânjeni!

7/24/2019 Ultimul


G Qui va la?<3

G 4ai-i drumul repedeI, spuse vântorul încet, luând-o iar sprestân$a!

G @epedeI, repet *e>+ard pe acelai ton! %n acelai timp, odu&in de voci repetar amenintor somaia!

G C’est moi!,<5stri$ 4uncan ca s câti$e timp, $rbind pasul i

tr$ându-le dup el pe cele dou fete speriate!

G Bete! Qui, moi?<<

G "n amic al FraneiI, relu 4uncan în franu&ete fr s seopreasc!

G )ari mai curând un inamic al Franei! Oprete sau, pe4umne&eu, te fac amic cu draculI Nu vreiE Foc, camara&i, focI

Ordinul fu e.ecutat imediat i cinci&eci de împucturi de<3

Cine e? (fr.).<5

Eu sunt! (fr.).<<

Tâmpitule! Cine? (fr.).

musc#et pornir în acelai timp! 4in fericire, se trsese mai multla întâmplare i cam alturi de direcia fu$arilor! otui, $loaneletrecur nu prea departe de ei, iar urec#ile lui 4avid i ale celordou fete, puin obinuite cu acest fel de mu&ic, cre&ur c le auduierând la dou de$ete de ele! France&ii scoteau stri$te puternicei *e>+ard au&i rsunând clar ordinul de a tra$e a doua salv i ase porni imediat în urmrirea lor! 6aiorul e.plic în dou vorbevântorului ce spuneau france&ii i acesta îi opri; apoi, #otrî fr

ovire ce au de fcut!

G 8om tra$e i noi, spuse el! Or s cread c e un atac al$arni&oanei din fort i, pân s cear ei ajutor i pân s le vin,suntem de mult la int!

)lanul era bine conceput, dar e.ecuia lui nu reui întru totul,

7/24/2019 Ultimul


fiindc îndat ce france&ii au&ir salva, pru c întrea$a câmpie seumple de oameni i pornir împucturi din toate prile, de lamalurile lacului pân la cele mai îndeprtate coluri ale pdurilor!

G O s atra$em asupra noastr întrea$a lor armat, spuse*e>+ard! %nainte, prietene, înainteI Acum e în joc i viaadumitale, i a noastr!

8ântorul era $ata s urme&e acest sfat, dar în clipa aceea de #aos$eneral îi sc#imbase fr s vrea locul i acum nu mai tia încotros-o ia! %n &adar îi e.puse obrajii la btaia vântului; în aer nu eranici cea mai mic adiere! %n aceast încurctur de&ndjduit,"ncas observ, deodat, bra&dele spate de $#iuleaua care c&use

în pdure i care rsese în acel loc vârfurile unor muuroaie defurnici!

G 0tai s vd direcia, &ise Oc#i-de-7oim aplecându-se, apoi seredres imediat i o porni iute la drum, însoit de ceilali!

8oci, stri$te, înjurturi, împucturi se au&eau din toate prile idin ce în ce mai aproape! 4eodat, o lumin ful$ertoare spintecceaa, urmat de o detuntur repetat de ecourile tuturor munilor

i mai multe proiectile rscolir câmpia!

G Asta-i din fortI Gstri$ vântorul, oprindu-se iari G

i noi aler$m ca nebunii spre pdure, de-a dreptul în cuitelemaBuailorI

4e îndat ce-i ddur seama de $reeala lor, se $rbir s o reparei, ca s mear$ mai repede, 4uncan o ddu pe Cora în $rija

tânrului mo#ican, care pru s consimt foarte bucuros la aceastsc#imbare!

(ra acum limpede c, fr s tie precis unde se afl, dumanii lorcei mai apri$i erau pe urmele lor i se ateptau s fie ucii sau cel puin luai pri&onieri, dintr-o clip într-alta!

7/24/2019 Ultimul


G Point de quartier aux coquins!<?, stri$ o voce care prea a

ofierului ce conducea urmrirea, puin în urma lor!

4ar, în aceeai clip, un $las puternic i autoritar stri$ în faa lor,

din înlimea unui bastion al fortului2 G 8iteji ai re$imentului Q, rmânei la posturile voastreIAteptai pân îl putei &ri pe inamic i apoi tra$ei în plin, pânmturai terenul!

G at, tatI G se au&i un ipt din cea - sunt eu, Alice, (lsie ataI 0alvea&-i fiiceleI

G OpriiI, stri$ $lasul de-adineauri, cu un ton în care se simeaspaim i în$rijorarea, dar i bucuria printeasc! ( eaI 4umne&eumi-a redat copiiiI 0 se desc#id poarta! O ieire, viteji din alai&ecilea, o ieireI 4ar deocamdat niciun $lon, ca s nu-miucidei copilele! O arj la baionetI

Cltorii notri, care ajunseser lân$ poart, au&ir scârâindâânile ru$inite i 4uncan v&u primul ieind la atac un ir lun$ desoldai în uniform roie! @ecunoscând batalionul comandat de el,

se ae& în fruntea lor i în curând îi sili pe urmritori s dea larândul lor înapoi!

O clip, Alice i Cora rmaser surprinse de de&orientare, v&ându-se atât de brusc prsite de maior, dar înainte de a apuca s-icomunice mirarea, ba c#iar de a-i da mai bine seama de celeîntâmplate, un ofier voinic ca un uria, cu prul albit mai ales delupte decât de povara anilor, i cruia timpul îi îmblân&ise aerul demândrie r&boinic, fr s-i scad nimic din prestan, nvli pe poart afar, se repe&i spre ele i le strânse fierbinte, la piept! 7i întimp ce lacrimi mari îi iroiau

<?Fiti fara crutare cu ticalosii! (fr.).

pe obrajii pali&i i obosii, uriaul acesta e.clam cu un pronunat

7/24/2019 Ultimul


accent scoian2

G 6ulumescu-i Tie, 4oamne, c le-ai purtat de $rijI Acum,orice primejdie m-ar atepta, robul tu e pre$titI

Capitolul 15

Sa mergem sa-i aflam scopul soliei: as fi ghicit-o lesne, î nainte ca

francezii

sa fi scos vreun cuvânt ! *enric al 8-lea

Cele câteva &ile care au urmat sosirii lui *e>+ard i a celor dou

surori la fortul =illiam-*enr> trecur în lipsurile, nelinitea i primejdiile asediului! :namicul, cu fore superioare, crora 6unronu le putea opune o serioas re&isten, $rbea asediul! )arc =ebbi armata lui ar fi adormit pe malurile *udsonului i ar fi uitatsituaia $rav în care se $seau compatrioii lui! 6ontcalmumpluse toate pdurile porta$e-ului cu indieni! i i noapte seau&eau stri$tele i urletele lor în toat tabra en$le&! Acesteamreau temerile i demorali&area soldailor, înclinai s e.a$ere&e primejdiile ce-i ateptau!

%n fortul asediat, situaia era îns alt! %nsufleii de vorbele ie.emplul efilor lor, ostaii nu-i de&mineau faima la care severullor comandant inea atât de mult!

)e de alt parte, $eneralul france&, vestit pentru e.periena iiscusina lui, prea mulumit c strbtuse pustietile în vedereaacestui atac i socotea inutil s ocupe munii din vecintate, deunde i-ar fi putut uor bombarda i nimici pe cei din fort, avantajde care ar fi trebuit s in seama dup tactica modern!

Acest dispre de înlimi, sau mai curând teama de $reutileescaladrii, era o $reeal obinuit cam în toate btliile din aceaepoc! )oate c ea se datora i luptelor fr multe complicaiistrate$ice cu indienii, care aveau loc de obicei în pduri, unde nu

7/24/2019 Ultimul


erau fortree de atacat i unde artileria devenea aproape inutil! Ne$lijena aceasta s-a perpetuat pân la revoluie i i-a fcut peamericani s piard importanta fortrea icondero$a, pierderecare a desc#is armatei lui 9our$o>ne drumul spre ceea ce

constituia atunci inima rii! Ast&i se privete cu mirare aceast$reeal - sau prostie, oricare ar fi numele ce i s-ar da! 0e tie cne$lijarea avantajelor pe care le dau po&iiile de pe înlimi, oricâtde anevoios ar fi transportul materialuluiGcu toate c adesea s-a

e.a$erat aceast dificultate, cum s-a întâmplat la 6ont- 4efiance G l-ar face pe respectivul $enist, însrcinat cu dirijarea lucrrilormilitare, i c#iar pe $eneralul comandant de armat s-i piarddefinitiv reputaia!

Acum, re$iunea pe care am încercat s-o descriem poate fistrbtut, într-o trsur bun, de turitii cei mai como&i, c#iar i bolnavi, sau de amatorii de pitoresc! Cei doritori s-i cautesntatea ori s fac cercetri sau s-i desfete privirile mai potnavi$a i pe apele artificiale<, create din iniiativa unui om de stat,care a îndr&nit s-i rite reputaia politic în aceast #a&ardatîncercare<! 4ar situaia pre&ent nu trebuie s ne fac s credem c

strmoii notri strbteau pdurile, urcau munii su pluteau pelacuri cu aceeai uurin! ransportul unui sin$ur tun de calibrumare era considerat pe atunci o adevrat victorie, dac terenul imijloacele ar fi permis s se transporte în acelai timp i muniiile,cci fr ele tunul n-ar fi fost decât un burlan de fier, $reu,stâjenitor i inutil!

9ravul scoian care apra atunci fortul =illiam-*enr> simea din plin $reutile ce re&ultau din aceast stare de lucruri! 4ar, cu toatec 6ontcalm ne$lijase s profite de înlimi, îi amplasase cu pricepere bateriile de câmp, mânuite cu putere i îndemânare!Asediaii din fortreaa situat în fundul pustiului nu le puteauopune decât mijloace reduse de aprare, înj$#ebate în prip!

%n seara celei de a cincea &i de asediu, cea de a patra de la

7/24/2019 Ultimul


întoarcerea lui la fort, maiorul *e>+ard profit de un scurtarmistiiu ca s inspecte&e parapetul unui bastion situat pe malurilelacului, s respire puin aer curat i s cercete&e ce pro$resefcuser lucrrile asediatorilor în timpul &ilei! (ra sin$ur, în afar

de santinel ce se plimba pe metere&e, cci artileritii se retrseseri ei, ca s se bucure de suspendarea momentan a trudnicei lorîndatoriri! 0eara era linitit i<

În Statele Unite, î n timp de zece ani s-au sapat mai bine de trei s ute de leghe de canale.

Aceasta se datoreaza initiativei lui De Witt Clinton, guvernatorul statului New York,

mort la 1828 (n.a).<

Planul lui Clinton, sustinut de primul lui succes, a si izbutit. Era vo

rba sa se uneasca, printr-un canal, marile lacuri de Oceanul Atlanti c. Aceasta lucrare a

fost executata î n opt ani (n.t).

adierea plcut care venea dinspre lac înviora peisajul încânttor,tulburat pân de curând de bubuitul artileriei i de &$omotulasur&itor al proiectilelor care cdeau în lac, încât prea c naturavrea s-i dea în vilea$ la ceasul acesta toate farmecele! 0oarelelumina privelitea dinspre asfinit! 6unii acoperii de verdea seîmblân&eau parc sub ultimele ra&e ale amur$ului, apoi seîntunecau sub umbrele unor nori mici, $onii unul dup altul de

adierea proaspt! Nenumrate insule împodobeau *oricanul, camar$aretele pe un covor de verdea, unele mai joase, aproape lanivelul apei, altele ca nite înalte ostroave de catifea verde! )eluciul lacului pluteau o sumedenie de brci pline de ofieri isoldai din armata asediailor, care $ustau în linite desftrile pescuitului!

0cena aceasta era în acelai timp calm i însufleit, fiindc, încontrast cu micarea i vioiciunea oamenilor, natura era linitit i

de o simplitate majestuoas!

4ou mici drapele albe care fâlfâiau, unul în colul fortului cel maiapropiat de lac, cellalt pe o baterie avansat din tabra lui6ontcalm, constituiau emblema armistiiului momentan careamânase nu numai ostilitile, dar c#iar dumnia combatanilor!

7/24/2019 Ultimul


'a scurt timp dup aceea, în acelai loc aveau s fluture cutelelun$i de mtase ale stindardelor rivale ale Franei i An$liei!

O sut de tineri france&i, pe cât de veseli, pe atât de nesbuii,

tr$eau de un lun$ nvod spre malul nisipos al lacului, în apropierede tunurile fortului care amuiser vremelnic, 'a poalele munilor, plaiul rsuna de stri$tele vesele ale soldailor care se distrau cudiferite jocuri; unii aler$au pe malul lacului, ca s urmreasc maiîndeaproape cum mer$ pescuitul i vântoarea, alii, cuprini deneastâmpr i curio&itate, e crau pe munte ca s îmbrie&e cu privirea acest uria tablou viu! 0oldaii rmai de $ard, cu toate cîi continuau suprave$#erea, urmreau i ei acest spectacol! 6aimulte $rupuri dansau i cântau în sunete de tob i fluier, înmijlocul unui cerc de indieni, atrai de &$omot tocmai din fundul pdurii! %ntr-un cuvânt, totul avea mai de$rab înfiarea unei &ilede petrecere decât a câtorva ceasuri de

întrerupere a oboselilor i primejdiilor r&boiului!4uncan priveaacest spectacol de câteva minute i era cufundat în $ânduri, cândau&i pai pe povârniul din faa porii de care am mai vorbit! (lînainta pe colul bastionului, ca s vad cine erau cei ce se

apropiau i-l &ri pe Oc#i-de-7oim sub pa&a unui ofier france&!8ântorul avea c#ipul în$rijorat i deprimat i se vedea c se simteumilit i aproape de&onorat de faptul c ajunsese în putereainamicului! Nu purta puca lui favorit i avea mâinile le$ate laspate cu o curea din piele de cerb! %n asemenea ca&uri, se obinuias fie trimii mesa$eri cu stea$uri albe, ca s se transmit unelecomunicri, aa c maiorul, înaintând pe mar$inea bastionului, seateptase s vad un ofier france& însrcinat s aduc pe cineva!

4ar de cum recunoscu statura înalt i c#ipul vec#iului sucamarad, tresri surprins i se $rbi s coboare din bastion îninteriorul

fortreei ca s-l întâmpine!%ns alte voci îi atraser puternicatenia, fcându-l o clip

7/24/2019 Ultimul


s uite unde pornise! 4in cellalt capt al bastionului veneau spreel Alice i Cora, care se plimbau pe parapet, unde, ca i dânsul,ieiser s respire aerul proaspt al serii! 4in momentul când le prsise, ca s le acopere intrarea în fort, oprindu-i pe urmritori,

nu le mai v&use nici mcar o sin$ur clip!; 'e lsase atunci palide, sfârite de oboseala primejdiilor prin care trecuser! Acumle vedea cu obrajii îmbujorai i cu fruntea senin, cu toate c mai pstrau o umbr de nelinite! Nu era deci de mirare c aceastneateptat întâlnire îl fcu pe tânrul militar s uite de cealalt$rij, lsându-i în suflet numai dorina s stea de vorb cu ele!8ioiciunea lui Alice nu-i ddu timp s le adrese&e el, primul,cuvântul!

G :at-te deci, cavaler infidel i nepoliticos, care ne-ai prsit îndrumI, e.clam ea simulând un ton de repro de&minit de oc#ii,surâsul i $estul mâinii! e ateptm de &ile între$i, de secole, s neca&i la picioare i s ne ceri iertare pentru fu$a dumitale ruinoas,cci nici c#iar un cerb speriat, cum ar spune amicul nostru Oc#i-de-7oim, n-ar fi fu$it mai repede!

G Alice vrea, de fapt, s-i vorbeasc de dorina ce-o

aveam ca s-i mulumim din toat inima, spuse Cora mai $rav imai serioas! 4ar nu-i mai puin adevrat c am fost surprinse cnu te-am v&ut de atunci, când tiai c atât noi, cât i tat îi suntemla fel de recunosctori!

G atl dumneavoastr v poate spune c, dei nu eram înapropierea dumneavoastr, am avut $rij s fii în si$uran,rspunse maiorul! )osesiunea acestor corturi G adu$ el, artând

tabra ocupat de detaamentul venit din fortul (d+ard Ga fostviu disputat, i cine va pune mâna pe aceast po&iie va cuceri încurând i fortul cu tot ce se afl în el! Aici am socotit c e dedatoria mea s-mi petrec toate &ilele i nopile de când ai sosit înfort! 4ar Gcontinu el, întorcând puin capul cu un aer încurcat inecjit, pe care se strduia s-l disimule&e Gdac tiam c purtarea

7/24/2019 Ultimul


mea de osta a fost astfel îneleas, ruinea m-ar fi împiedicatdesi$ur s îndr&nesc s m art în oc#ii dumneavoastr!

G*e>+ardI 4uncanI, e.clam Alice, înaintând ca s-i poat citi

pe fa e.presia tulburat, în timp ce o uvi din prul ei auriu îic&use pe obra&ul îmbujorat i oc#ii i se ume&iser, dac a fi tiutc $luma mea te va întrista într-atâta, nu a mai fi desc#is $ura!Cora îi poate adeveri cât de mult i- am apreciat devotamentul icât de sincer, cât de adânc, a &ice c#iar atât de cald recunosctoareîi suntem!

G 7i Cora vrea s adevereascE, întreb voios *e>+ard, cruia ise risipi nelinitea dup cuvintele atât de calde ale Alicei! Ce &ice

sora dumitale, care-i totdeauna atât de serioasE 8a $si vreo scu& pentru soldatul credincios care l-a fcut pe cavaler s v ne$lije&eE

Cora nu-i rspunse imediat i rmase câteva clipe cu faa spre*orican, ca i cum ar fi fost atent la cele ce se petreceau pesuprafaa lacului! Când oc#ii ei ne$ri se îndreptar spre maiore.primau atâta nelinite, încât tânrul fu cuprins de în$rijorare!

G Nu te simi bine, miss 6unro, o întreb el! @e$ret c m- am

inut de $lume în timp ce dumneata eti suferind!

G Nu-i nimic, rspunse ea, fr s accepte braul pe care i- loferea! 4ac nu pot vedea viaa în ro& c aceast tânr i

inocent entu&iast G adu$ ea, sprijinindu-i cu afeciune mâna pe braul surorii sale Gasta se datorea& e.perienei i poate firiimele nenorocite! 4ar ve&i, maior *e>+ard - continu ea, fcând unefort ca s $oneasc orice urm de slbiciuneGprivete în jurul

dumitale i spune-mi ce privelite poate fi aceasta ce ne înconjoar, pentru fiica unui soldat care nu cunoate alt fericire decât onoareai reputaia printelui ei!

G Nici una, nici alta nu pot fi întunecate de împrejurri pe care nu-i st în putere s le biruie, rspunse 4uncan cu cldur! 4ar cele

7/24/2019 Ultimul


ce-mi spui m rec#eam la datorie! rebuie s mer$ la tatldumitale i s-l întreb ce #otrâre a luat cu privire la aprareanoastr! 4umne&eu s te p&easc, nobil Cora, cci aa trebuie ste numesc! (a îi oferi ceremonios mâna, dar bu&ele-i tremurau i

faa-i deveni palid! %n clipe de fericire, ca i de restrite, ai s fiitotdeauna o minunat pild pentru orice femeie! 'a revedere, Alice,adu$ el cu un accent de duioie! 0per ca în curând s ne revedemca învin$tori i în momente mai vesele!

Fr s atepte rspuns, coborî repede treptele de $a&on de pe bastion, travers o mic esplanad i dup câteva momente se afladinaintea comandantului! Când *e>+ard intr, 6unro se plimba cu pai mari prin odaia lui, foarte în$rijorat!

G ând la $ând, maior *e>+ard, spuse el! ocmai voiam s te ro$s-mi faci plcerea s vii aici!

G Am v&ut cu mâ#nire, domnule, c cercetaul pe care vi l-amrecomandat cu atâta cldur a sosit aici ca pri&onier al france&ilor!0per c nu avei niciun motiv s-i suspectai fidelitatea!

G Fidelitatea lui Carabin-'un$ mi-e cunoscut de mult timp i e

mai presus de orice bnuial, cu toate c norocul lui de totdeauna pare s-l fi prsit! 6ontcalm l-a fcut pri&onier i, cu blestemata politee a rii lui, mi l-a trimis plocon îndrt i mi-a transmis în btaie de joc c, /tiind cât îl aprecie&, nu voia s m lipseasc deserviciile lui1! (ste un mod farnic de a-l averti&a pe un om de cenenorociri îl ateapt, maior 4uncan *e>+ardI

G 4ar $eneralul =ebb, întririle pe care le ateptmE!!!

G Când ai venit încoace ai privit spre sud i nu le-ai &ritE, se mircomandantul, surâ&ând cu amrciune! (i, dra$ul meu, eti tânr i prea nerbdtor, nu lai acelor domni timpul s mrluiasc!

G 0unt în marE 8-a raportat asta cercetaulE

7/24/2019 Ultimul


G Când i pe ce drum, vântorul a omis s-mi spun! 0e pare cavea i o scrisoare G i asta e sin$ura parte mai plcut din toatafacerea! Cu toate fasoanele marc#i&ului de 6ontcalm al dumitale, prin care acest personaj vrednic de dispre ar mai putea obine i

alte titluri nobiliare, sunt convins c, dac acest mesaj ar fi coninuttiri proaste, politeea acestui domn l-ar fi obli$at s mi la aduc lacunotin!

G 4eci l-a trimis pe mesa$er i a oprit mesajulE

G întocmai, i asta din ceea ce se numete bonomie! )arie&, dacs-ar putea afla adevrul, c bunicul nobilului marc#i& a dat lecii dedans!

G 4ar ce spune cercetaulE Are oc#i, urec#i i limb; ce raportverbal v-a datE

G OI, si$ur c are toate or$anele cu care l-a în&estrat natura i esteoricând $ata s ne spun tot ce a v&ut i a au&it! (i bine, re&ultatulraportului su e c e.ist pe malurile *udsonului un anumit fort,aparinând 6aiestii 0ale britanice, care se c#eam (d+ard, încinstea alteei sale ducele de or, i care este ticsit de soldai, aa

cum se cuvine!

G 7i nu e nicio micare, niciun semn care s arate intenia lor de ane sri în ajutorE

G A v&ut o parad dimineaa i o parad seara! Când un biat dintrupele provinciale!!! - dar i dumneata eti pe jumtate scoian,4uncan, i cunoti proverbul care spune c atunci când unu-itoarn praf de puc-n mâncare i mai arunc-n ea i un tciune, ia

focI Aici, veteranul prsi brusc tonul de amar ironie i continu$rav i în$ândurat! 7i totui trebuie s fi fost în scrisoarea aceeaceva i era bine s tim ce anume!

G rebuie s ne #otrâm repede G spuse 4uncan, $rbim du-se s profite de sc#imbarea dispo&iiei comandantului su, ca s-i

7/24/2019 Ultimul


vorbeasc de anumite lucruri pe care el le socotea i mai

importante G fiindc in s v raporte& c fortificaiile nu mai potre&ista mult i îmi pare ru c trebuie s adau$ c lucrurile nu-mi

par s mear$ cu mult mai bine în forti Jumtate din tunurilenoastre sunt scoase din funciune!

G Ar putea fi altfelE "nele au fost pescuite din fundul lacului,celelalte au tot ru$init în mijlocul pdurii, de când s-a descoperitara asta, iar cele mai bune nu sunt decât nite jucrii de corsari, nutunuri! Cre&i c se poate instala o artilerie ca lumea în mijlocul pustiului, la trei mii de mile de 6area 9ritanieE

G idurile noastre sunt $ata s se prbueasc, continu *e>+ardfr s-i piard cumptul în faa acestei noi i&bucniri acomandantului! )rovi&iile încep s ne lipseasc i soldaii dausemne de nemulumire i în$rijorare!

G 6aior *e>+ard - rspunse 6unro, întorcându-se spre tânrulsu ofier cu aerul demn al vârstei i $radului su G a fi servitde$eaba în armata maiestii sale o jumtate de secol i de$eabami-a albit prul, dac nu a fi la curent cu cele ce raporte&i i cu

toate cele referitoare la împrejurrileP $rele i ur$ente în care ne$sim! 4ar avem mari îndatoriri fa de stindardele re$elui i unelefa de noi înine! Atâta vreme cât îmi mai rmâne o sin$ursperan de ajutor, voi apra acest fort, la nevoie cu pietreleadunate de pe malul lacului! Ne-ar fi prins bine scrisoarea aceea blestemat, ca s aflm inteniile omului pe care contele de 'oudonni l-a lsai ca lociitor al su!

G )ot s v fiu cu ceva de folos în aceast c#estiuneE G 4a, domnule, poiI )e lân$ alte atenii, marc#i&ii de 6ontcalmm-au invitat la o întrevedere personal cu ei, în spaiul dintrefortificaiile noastre i liniile sale, ca s-mi co- munice, dup spusalui, unele informaii suplimentare! Cred îns c nu se cade s mart $rbit s-l vd i am inteniaI s te trimit pe dumneata, care

7/24/2019 Ultimul


eti ofier superior, s m înW locuieti! Ar însemna s ptmonoarea 0coiei dac am da prilejul s se spun c am fost întrecuiîn bune maniere de un repre&entant al oricrei alte ri de pe faa pmântului!

Fr s intre în discuii asupra formelor de politee ale

diferitelor ri, 4uncan se mr$ini s-l asi$ure pe veteran c era$ata s-l suplineasc în numita întrevedere! "rm o lun- $conversaie confidenial, în timpul creia 6unro îl informamnunit pe tânrul ofier despre tot ce avea de fcut, adu$ândcâteva sfaturi dictate de propria-i e.perien, apoi *e>+ard îi lurmas bun de la comandantul su!

Cum nu putea aciona decât în calitate de repre&entant alcomandantului fortului, 4uncan renun la ceremonialul care ar fitrebuit s însoeasc o întrevedere între cei doi efi ai forelorinamice! Armistiiul era înc în curs i, dup ce tobele ddursemnalul, cam la &ece minute dup ce primi instruciunile, maioruliei pe poart, precedat de un drapel alb! Fu primit, cu formalitiobinuite, de ofierul comandant al avanposturilor i condus

imediat în cortul renumitului $eneral care comanda armatafrance&!

6ontcalm îl primi pe tânrul maior, de fa fiind ofierii luisuperiori i cpeteniile diferitelor triburi de indieni, aliate cu ei înacest r&boi! Fr s vrea, *e>+ard se opri deodat când,aruncându-i oc#ii asupra )ieilor-@oii, deosebi printre ei fi$urafioroas a lui 6a$ua, care-l privea cu atenia calm i întunecat pecare o e.prima în mod obinuit c#ipul viclean al acestui slbatic! O

uoar e.clamaie de surpri& îi scp, dar, amintindu-i imediat demisiunea ce o avea de îndeplinit i de pre&ena celor din jur, îistpâni orice aparen e.terioar de emoie i se întoarse spre$eneralul inamic, care fcuse deja un pas în întâmpinarea lui!

'a epoca de care vorbim, marc#i&ul de 6ontcalm era în floarea

7/24/2019 Ultimul


vârstei i putem adu$a c ajunsese la apo$eul $loriei! 4ar c#iar înaceast situaie de invidiat era politicos i binevoitor i se distin$eaatât prin manierele lui alese, cât i prin bravura de care dduseatâtea dove&i i datorit creia, doi ani mai târ&iu, avea s-i piard

viaa în Câmpiile Abra#am! 4uncan, întorcând oc#ii de pe c#ipulfioros i mârav al lui 6a$ua, se bucur s întâlneasc aerulcavaleresc, $esturile prevenitoare i surâsul politicos al $eneraluluifrance&!

G Monsieur — î ncepu Montcalm, j'ai beaucoup de plaisir

a...<K(i, dar unde este interpretulEG Cred c nu va fi necesar,

domnule, spuse *e>+ard cu

modestie, vorbesc puin france&a!G A, îmi pare foarte bineI,replic marc#i&ul, i luându-l

pe 4uncan de bra cu familiaritate, îl conduse în cealalte.tremitate a cortului, unde puteau sta de vorb fr s fie au&ii!Am oroare de nemernicii tia, adu$ el în franu&ete, cci nu tiiniciodat dac poi avea încredere în ei! (i bine, domnule, ar fi fosto cinste pentru mine s am o întrevedere personal cu comandantulvostru, dar m felicit c este înlocuit de un ofier cdumneavoastr, atât de distins i, desi$ur, atât de amabil!

4uncan se înclin, sincer încântat de compliment, cu toat#otrârea eroic ce o luase de a nu se lsa ademenit de manierelealese ale $eneralului inamic! 6ontcalm, dup o clip de $ândire,relu2

G Comandantul dumneavoastr e un om brav, monsieur, i tiu cmai mult decât oricine este capabil s re&iste atacului nostru! 4arn-ar fi timpul totui s inem seama i de considerentele omeneti,nu numai de curajul ostescE 7i unele, i altele caracteri&ea& unadevrat erou!

G Noi privim aceste dou caliti ca inseparabile, rspunse

7/24/2019 Ultimul


4uncan surâ&ând, dar cum dumneavoastr ne dai numeroasee.emple pentru primele, pân în pre&ent n-avem niciun motivdeosebit s le punem în aciune pe celelalte!

6ontcalm se înclin la rândul lui, cu aerul unui om prea iscusit cas in seama de cuvinte lin$uitoare, i dup un moment de$ândire adu$2

G ( posibil ca telescoapele mele s m fi înelat i ca fortificaiiledumneavoastr s fi re&istat artileriei mele mai bine decât amcre&utI Fr îndoial, tii de ce fore dispunemE

G în aceast privin avem unele informaii, rspunse *e>+ard

nepstor, dar le apreciem la ma.imum dou&eci de mii de oameni!France&ul îi muc bu&ele, îi fi. oc#ii asupra maiorului, ca pentru a-i citi $ândurile, i apoi adu$ cu uurina care îl

<KDomnule, î mi face multa placere sa;., (fr.).

caracteri&a, ca i cum ar fi voit s recunoasc aceast cifr caredubla efectivele armatei sale2

G Nu-i un compliment pentru vi$ilena noastr militar, monsieur,dar trebuie s admit c, în ciuda precauiunii noastre, n-am pututascunde numrul efectivului nostru! 0-ar crede totui c dac avemoarecare anse de i&bând, ele pot fi confirmate numai în aceste pduri! 4ar cu toate c dumneavoastr credei c este înc preadevreme ca s inei seama de consideraii omeneti, continu elsurâ&ând maliios, îmi în$dui s cred c un tânr osta cadumneavoastr nu poate fi indiferent fa de le$ile curteniei! 4upcâte am aflat, fiicele comandantului au intrat în fort, c#iar în timpce era încercuitI

G 4a, domnule, rspunse *e>+ard, dar aceast situaie, departede a ne clinti #otrârea, ne face s ne dublm sforrile prine.emplul de curaj pe care ni l-au dat nou tuturor! 4ac n- ar fi

7/24/2019 Ultimul


nevoie decât de dâr&enie pentru a respin$e un inamic atât de iscusitca domnul de 6ontcalm, i-a încredina bucuros aprarea fortului=illiam-*enr> celei mai mari dintre acele dou tinere doamne!

G %n le$ile noastre salice<

se afl o dispo&iie îneleapt, învirtutea creia coroana Franei nu poate fi trecut în mâinile uneifemei, rspunse 6ontcalm rece i cu oarecare aro$an, darreluându-i imediat aerul su obinuit, de$ajat i politicos, adu$24ar cum toate marile caliti sunt ereditare, este un motiv în plusca s v dau cre&are! otui, aceasta nu ne poate face s uitm, cumv-am spus, c i curajul trebuie s aib o limit i c este timpul sne-nele$em omenete! 9nuiesc, domnule, c suntei autori&at s

tratai asupra condiiilor de predare a fortuluiE G (.celena voastr $sete c ne aprm cu prea mult slbiciunei socotete c se impune s lum aceast msurE

G 6i-ar prea ru ca aceast inutil re&isten s se prelun$eascastfel, încât s-i e.aspere&e pe amicii mei cu piele roie, spuse6ontcalm, fr s rspund la întrebare i arun-<

Legi ale primilor regi francezi. Cu o discutie despre acestea î ncep e drama Henric al V-

lea de Shakespeare, citata î n motto de autor (n.t.).

cându-i privirea asupra $rupului de indieni $ravi, ateni laîntrevedere! C#iar acum îmi este $reu s obin de la ei s res-! pecte le$ile r&boiului la fel ca naiunile civili&ate!

*e>+ard tcu, cci îi aminti de primejdiile prin care trecuser decurând, printre aceti slbatici, el i cele dou însoitoare cu care a

împrit suferinele! G Ces messieurs-l G continu 6ontcalm, voind s profite deimpresia pe care credea c a fcut-o prin cuvintele lui- suntformidabili când sunt furioi i tii cât e de $reu s le potoletimânia! (i bine, domnule, dorii s vorbim de condiiile de predareE

7/24/2019 Ultimul


G 6 tem c e.celena voastr nu aprecia& suficient fora fortului=illiam-*enr> i posibilitile $arni&oanei noastre!

G (u nu asedie& Vuebecul, ci un biet fort cu metere&e de pmânt,

aprat ce-i drept de o vitea& $arni&oan, dar numai de dou miitrei sute de oameni, rspunse el laconic!

G(ste foarte adevrat c fortificaiile noastre sunt de pmânt,domnule, i c nu sunt plasate pe stâncile Capului Diamand

?Q, darsunt înlate pe acest mal, care s-a dovedit fatal lui 4iesau i$lorioasei lui armate! 7i dumneavoastr nu punei la socoteal ofor considerabil, care nu este decât la câteva ore de mar de noii pe care trebuie s-o privim ca fcând parte din mijloacele noastre

de aprare!

G 4a G rspunse 6ontcalm, pe un ton în aparen indiferentG cam ase pân la opt mii de oameni, pe care prudentul lor efsocotete mai înelept s-i in în adposturi decât s-i avânte înlupt!

Fu rândul lui *e>+ard s-i mute bu&ele de ciud, au&ind pemarc#i& vorbindu-i cu atâta nepsare de un corp de armat despre

care tia c-i e.a$erea& efectivul real! Amândoi tcur câtevaclipe, apoi 6ontcalm, luând iar cuvântul, ddu a înele$e csocotise vi&ita ofierului en$le& ca neavând alt scop decât s propun condiii de capitulare! 'a rândul lui, maiorul cuta saduc discuia în aa fel încât s-l sileasc pe $eneralul france& sfac alu&ie la scrisoarea pe care o interceptase! 4ar nici unul, nicialtul nu reuir s-i atin$ scopul i, dup o

?Q Promontoriu situat la marginea rasariteana a orasului Quebec.

lun$ i inutil convorbire, 4uncan se retrase cu o impresiefavorabil despre calitile i politeea $eneralului inamic, dar totatât de netiutor, ca i la venire, în privina celor ce dorea s afle!

7/24/2019 Ultimul


6ontcalm îl însoi pân la ua cortului i-l însrcin s repetecomandantului fortului invitaia anterioar de a-i acorda cât maicurând posibil o întrevedere pe terenul situat între cele douarmate! Acolo se desprir! Ofierul care-l adusese pe 4uncan îl

conduse iar la avanposturi, apoi maiorul intr în fort i se pre&entimediat comandantului su!

Capitolul 16

Dar, î nainte de a î ncepe lupta, deschide scrisoarea.

@e$ele 'ear

6aiorul *e>+ard îl $si pe 6unro numai în tovria celor doufiice ale sale! Alice edea pe $enunc#ii lui i de$etele ei delicate sedistrau împletind idespletind prul alb care cdea pe frunteatatlui! Acest $est copilresc îl fcea pe veteran s par c-iîncrunt din când în

când sprâncenele, dar ea îi însenina fruntea, srutându-i-o cu bu&ele ei trandafirii! Cora, senin i serioas ca totdeauna, sttealân$ ei i privea la $lumele surorii sale cu aerul de duioiematern care caracteri&a dra$ostea ce i-o purta!

9ucuria curat i linitit ce le-o oferea aceast reuniune familialle fcuse pe cele dou surori s uite momentan nu numai de primejdiile înfruntate în pdure, dar i de cele ce le mai ameninau!0e vedea c doreau s se bucure de acest scurt r$a& dintre btlii,consacrându-l sentimentelor celor mai curate i mai înalte, fiiceleuitându-i temerile, iar veteranul $rijile, în aceste clipe de odi#n i

si$uran!4uncan, care în $raba lui de a raporta comandantului re&ultatelemisiunii ce i se încredinase intrase fr s anune, rmase un minutspectator nemicat al unei scene ce-l înduioa mult i pe care nuvoia s-o întrerup, dar oc#ii vioi ai lui Alice îl &rir într-o o$linddin faa ei i fata se ridic, roin- du-se, de pe $enunc#ii tatlui!

7/24/2019 Ultimul


G 6aior *e>+ardI

G (i, ce-i cu elE, o întreb dânsul! '-am trimis s stea la taifas cufranu&ul, în tabra lui! A#, iat-te, ai i sosit, domnuleI, continu

el! (ti tânr i iute de piciorI *ai, copii, luai-v catrafuseleICredei c un soldat n-are destule pe cap, încât s i-l mai împuiaii voi cu flecreli femeietiE

Cora se ridic imediat, v&ând c pre&ena lor nu mai era de dorit,i Alice o urm cu surâsul pe bu&e!

%n loc de a-l întreba pe maior de re&ultatul misiunii sale, 6unro se plimb câteva minute cu mâinile la spate i cu capul înclinat pe

piept, cufundat în $ânduri! %n fine, ridic asupra lui 4uncan oc#ii plini de duioie printeasc i e.clam2

G 0unt dou fete minunate, *e>+ardI Cine n-ar fi mândru s lefie tatE

G Cred c tii de mult ce cred despre aceste dou admirabilesurori, domnule colonel!

G Fr îndoial, biete, fr îndoial-îl întrerupse nerbdtor btrânul! 7i-mi aduc aminte cum c#iar în &iua sosirii dumitale lafort i-ai desc#is inima în privina acestui subiect, într-un fel foarte plcut mie, dar te-am întrerupt, pentru c am

cre&ut c nu este ca&ul c un soldat btrân s vorbeasc de pre$tiride nunt i s se bucure de ele într-un moment când ar fi posibil cinamicii re$elui su s ia parte la ospul de nunt, fr s fie poftii! otui cred c am fcut ru, 4uncan! 4a, am fcut ru i

sunt $ata s ascult cele ce ai s-mi spui! G Cu toat bucuria pe care o am de a au&i cele ce-mi spunei,domnule, trebuie mai întâi s v raporte& despre mesajul pe caremarc#i&ul de 6ontcalm!!!

G 'a dracu cu franu&ul sta i cu toate #oardele luiI, stri$ repe&it

7/24/2019 Ultimul


veteranul! 6ontcalm n-a pus înc stpânire pe =illiam-*enr> i nuva pune niciodat, dac =ebb se poart cum trebuie! Nu, domnule,nu, mulumit lui 4umne&eu, nu suntem înc într-o situaie atât dedesperat, încât 6unro s nu- i poat vedea o clip de micile lui

îndatoriri familiale! 6ama dumitale era unica fiic a celui mai bun prieten al meu, 4uncan, i acum am s te ascult, c#iar dac toicavalerii sfântului 'udovic, în cap cu sfântul lor, s-ar afla la poarti m- ar ru$a s le acord o audien! )e le$ea mea, $ro&avcavalerism, care poate fi cumprat cu câteva cpâni de &a#rI 7imarc#i&ii lor de trei paraleE 0e pot face marc#i&i de tia cudu&inile în 'et#ian! Scaietele

?P da, &ic i eu c e un ordin vec#ii iautentic; adevratul nemo me impune lacessit

?3 al cavalerismului!

7i dumneata ai avut strmoi care au fcut parte din acest ordin, podoaba nobilimii scoiene!

*e>+ard, v&ând c superiorul su îi face o plcere puinrutcioas din a-i arta dispreul pentru mesajul $eneraluluifrance& i tiind c aceast dispo&iie a lui 6unro nu va fi de lun$durat, se prefcu la rându-i indiferent fa de cele ce- avea sraporte&e despre misiunea sa i trecu la subiectul care-l interesamai mult!

G )recum tii, sir, îi spuse el, am îndr&nit s sper c-mi faceionoarea de a m considera fiul dumneavoastr!

G 4a, biete, ai vorbit destul de limpede ca s pricep asta din celece mi-ai spus! 4ar ai vorbit tot atât de desc#is i fiicei meleE?P

Decoratie scotiana (n.t.).?3

Deviza acestui ordin: Nimeni nu ma va ataca nepedepsit

(n.t.).

G Nu, pe onoarea mea, domnuleI, e.clam 4uncan cu aprindere,n-am vrut s abu&e& de încrederea pe care mi-ai acordat-o; ar fiînsemnat un abu& s profit de o asemenea oca&ie i s-iîmprtesc dorinele mele!

7/24/2019 Ultimul


G Ai procedat ca un om de onoare, *e>+ard, i nu pot decât saprob astfel de sentimente; dar Cora 6unro este o fat preaîneleapt i discret, care are un suflet prea nobil ca s de nevoies o ddceasc cineva, fie c#iar i tatl ei!

G CoraI

G 4a, CoraI 4espre ce vorbim, domnuleE Nu despre preteniiledumitale la mâna domnioarei 6unroE

G N-N-nu cred s fi pronunat numele ei, bâlbâi 4uncan încurcat!

G 7i atunci pentru cine mi-ai cerut dumneata consimmântulE,spuse veteranul ridicându-se demn, vdit ofensat!

G Avei o alt fiic, domnule, rspunse *e>+ard! Nu mai puin$in$a i frumoas!

G AliceI, e.clam 6unro tot atât de surprins ca i 4uncan, cândau&ise numele Corei!

GCtre dânsa se îndreapt toate sentimentele mele, domnule!

ânrul atept în linite re&ultatul efectului e.traordinar ce-l produsese asupra btrânului osta o declaraie la care ora evidentc acesta nu se atepta! imp de câteva minute, 6unro strbtucamera cu pai mari, a$itat i cufundat în! $ânduri! %n sfârit se opriîn faa lui *e>+ard, îi ainti oc#ii; asupra lui, copleit de emoie ispuse cu bu&ele tremurând2

G 4uncan *e>+ard, mi-ai fost dra$ pentru c mi-a fost dra$ acelaal crui sân$e îi cur$e în vine! 6i-ai fost dra$ pentru dumneata

însui, pentru calitile pe care le-am v&ut în dumneata! 6i-ai fostdra$ pentru c am cre&ut c o poi face 2 fericit pe fiica mea; dartoat aceast afeciune s-ar sc#imba în ur dac a fi si$ur c esteadevrat faptul de care m tem!

G Fereasc 4umne&eu ca vreo fapt oricât de neînsemnat sau cel

7/24/2019 Ultimul


mai mic $ând al meu s duc la o sc#imbare atât de cumplit,e.clam *e>+ard, primind desc#is i drept în oc#i

privirea ptrun&toare a comandantului su!Fr s-i dea seama c

tânrul care-l asculta nu-i puteaînele$e sentimentele ascunse în adâncul sufletului, 6unro se ls$reu înduplecat de vdita sinceritate a celuilalt i, stpâ- nindu-se,continu pe un ton mai blând!

G 4oreti s-mi devii fiu, 4uncan, îi spuse el, dar nu tii înc povestea vieii aceluia pe care vrei s-l numeti printe, :a loc i îivoi desc#ide, în cât mai puine cuvinte îmi va fi posibil, o inim ale

crei rni sunt înc vii!"itaser complet de mesajul lui 6ontcalm2 nu se mai $ândea la elnici cel ce-l primise, nici cel cruia îi era destinat! %i traser câteun scaun i, pe când btrânul tcea ca s-i adune ideile, lsându-se prad unor amintiri triste, tânrul îi înfrân nerbdarea i lu oatitudine atent i respectuoas, %n sfârit, 6unro începu s povesteasc!

G7tii, desi$ur, maior *e>+ard, c familia mea este vec#e inobil, cu toate c bo$ia n-a favori&at-o în msur cores pun&toare ran$ului ei! Aveam cam vârsta dumitale când mi- amdruit inima lui Alice ra#am, fiica unui laird

?5 vecin cu noi, unom foarte bo$at! 4ar diferite motive, poate srcia mea, au fcut catatl ei s e opun cstoriei noastre! %n consecin, am fcut ceeace trebuia s fac orice om cinstit2 i-am înapo-, iat lui Alicele$mântul i am prsit 0coia, înrolându-m în serviciul re$elui!

Am v&ut multe ri i mi-am vrsat sân$e- le prin multe coluri alelumii, apoi am fost trimis în :ndiile occidentale! Acolo, întâmplareaa fcut s cunosc o doamn care, cu timpul, mi-a devenit soie imi-a druit-o pe Cora! (ra fiica unui om de ori$ine nobil din aceleinuturi, a crui *oie avusese nenorocul, dac-i convine termenul,&ise btrânul cu mândrie, s descind, cu toate c într-un $rad

7/24/2019 Ultimul


destul de îndeprtat, din nefericita clas pe care mielia oamenilora redus-o la o sclavie infam, menit s !slujeasc destrblriinaiunilor &ise civili&ate! 4a, domnule, i aceast nenorocire a loviti 0coia noastr, în urma alipirii ei nefireti la o ar strin, de

ne$ustori! 4ar dac a $si printre ei un om care ar îndr&ni s-i permit s-o priveasc cu dispre pe fiica mea, ii

?5 î n Scotia, mare proprietar agrar.

spun pe cuvântul meu c ar simi toat $reutatea mâniei unui tatI4ar, c#iar dumneata, maior *e>+ard, eti nscut în coloniile dinsud, unde aceste fiine fr de noroc sunt privite ca aparinând unei

rase inferioare rasei noastre! G 4in nefericire, acesta este adevrul, domnule, spuse 4uncanatât de încurcat, încât ls oc#ii în pmânt!

G 7i aduci o învinuire fiicei meleI, stri$ tatl pe un ton în care seobserva în acelai timp suferina i mânia! Oricât de frumoas ivirtuoas ar fi, nu vrei s amesteci sân$ele *e>+ar&ilor cu unsân$e atât de de$radat i dispreuitE

G 4umne&eu s m p&easc de o prejudecat atât de nedemn inecu$etatI, rspunse 4uncan, cu toate c $lasul contiinei îi optic acest $ând, fruct al educaiei, era înrdcinat în inima lui atât deadânc, încât parc ar fi fost sdit de mâinile naturii! 9lândeea,nevinovia, $raia i voioia celei mai tinere dintre fiiceledumneavoastr v e.plic îndeajuns motivele mele, domnulecolonel, ca s nu fiu învinuit de o astfel de nedreptate!

G Ai dreptateGspuse btrânul, revenind la tonul blând de laînceput-este ima$inea vie a ceea ce era mama ei atunci, înainte dea ti ce-i suferina! Când moartea mi-a rpit soia, m- am întors în0coia, îmbo$it în urma acestei cstorii! 7i ai s cre&i, 4uncanEAm re$sit-o pe acea fptur în$ereasc, aceea care fusese primamea dra$oste, ateptându-m, nemritat, timp de dou&eci de ani

7/24/2019 Ultimul


i numai din dra$oste pentru in$ratul care putuse s-o uite! A fcuti mai mult, m-a iertat i, lucrurile fiind precum i-am spus, s-acstorit cu mine!

G 7i a devenit mama AliceiI, e.clam *e>+ard, cu o $rab care ar fi putut fi deplasat, dac btrânul militar n-ar fi fost atât de prinsde amintiri!

G 4a, aa a fost, rspunse 6unro, i a pltit cu viaa darulnepreuit pe care mi l-a fcut! 4ar e o sfânt printre sfinii cerului,domnule, i nu se cuvine ca un om, la sfâritul vieii sale, smurmure împotriva unei sori demne de invidiat! 6i-a fost dat unsin$ur an, prea puine &ile de fericire pentru o femeie care i-a

petrecut tinereea în suferine fr speran!

(ra ceva atât de impuntor în durerea btrânului, încât

*e>+ard nu îndr&ni s-i adrese&e mcar o vorb de mân$âiere!6unro prea c uitase c nu-i sin$ur; c#ipul lui e.prima osfâietoare prere de ru, în timp ce de pe obraji lacrimi mari îi picurau pe podea! %n cele din urm, se ridic brusc i, strbtând osin$ur dat odaia, de la un cap la altul, îi reveni i se apropie de

*e>+ard cu un aer impuntor i demn!

G 4omnule maior, îl întreb, nu urm s-mi comunici ceva din partea marc#i&ului de 6ontcalmE

4uncan se ridic la rândul lui i începu imediat, cam încurcat, sdea raportul în le$tur cu mesajul pe care-l avea de transmis! Nueste nevoie s reamintim aici modul abil, dar politicos în care$eneralul france& tiuse s înlture toate încercrile fcute de

*e>+ard ca s afle de la el motivul întrevederii pe care o propusese comandantului fortului =iliam- *enr>, i nici mesajulconceput în termeni politicoi, dar foarte #otrâi, prin care lsa sse înelea$ c 6unro trebuie s vin el însui s cear aceaste.plicaie sau s rspund c se poate lipsi de ea!

7/24/2019 Ultimul


%n timp ce 6unro asculta relatarea amnunit a maiorului asupraîntrevederii sale cu $eneralul inamic, simmintele de tat trecurîncetul cu încetul pe-al doilea plan, astfel c, atunci când 4uncantermin raportul asupra misiunii sale, în faa lui se afla numai

veteranul nemulumit, rnit în sentimentele sale de soldat!

G 4estul, maior *e>+ardI, e.clam btrânul pe un ton caredovedea cât era de ji$nit de purtarea marc#i&ului! 6i-ai spussuficient cât s se poat scrie un volum de comentarii asupra politeei france&e! :at un domn care m invit la o consftuire, icând trimit ca înlocuitor un subaltern foarte capabil, ca dumneata G pentru c eti, 4uncan, cu toat tinereea dumitaleGrefu& s see.plice i-mi rspunde pe ocolite, printr-o $#icitoareI

G 4omnule colonel, se poate ca despre lociitorul dumneavoastrs aib o idee mai puin m$ulitoare-de altfel, v ro$ s luai notc invitaia fcut, pe care m-a însrcinat s v-o repet, s-a adresatde la început comandantului fortului i nu

ofierului secund!G (i bine, domnule, rspunse 6unro, un ofiersecund nu

are întrea$a putere i aceeai demnitate ca i cel pe care-lrepre&intE 8rea s discute cu 6unro personalI )e le$ea mea,4uncan, sunt $ata s mer$, numai pentru a-i arta dâr&enia noastr,în ciuda numrului i ameninrilor lor! Ar fi poate o atitudine politic nu prea rea, tinere, ce spuiE

4uncan, care socotea c foarte important s se afle cât mai curând posibil coninutul scrisorii pe care fusese însrcinat s-o aduc

cercetaul, se $rbi s sprijine aceast idee! G Fr nicio îndoialI, &ise el! :ndiferena i linitea noastr nu-lvor îmbrbta!

G Niciodat n-ai spus ceva mai adevratI A vrea s vin s ne-ncerce fortificaiile în plin &i, într-un asalt! Numai astfel îi poi da

7/24/2019 Ultimul


seama dac un inamic poate re&ista, i acest mijloc ar fi infinit maide dorit decât sistemul de canonad pe care l-a adoptat!Frumuseea i brbia artei r&boiului a fost mutilat, maior*e>+ard, prin practicile moderne ale lui monsieur Vauban

?< al

dumneavoastr! 0trmoii notri erau mai presus de aceast laitatetiinificI

G Asta poate fi foarte adevrat, sir, dar suntem obli$ai acum s neaprm cu aceleai arme, întrebuinate împotriva noastr! Ce binevoii a #otrî cu privire la acea întrevedereE

G Am s m întâlnesc cu franu&ul, fr team i fr întâr&iere,aa cum se cuvine unui fidel slujitor al re$elui meu! 4u-te, maior

*e>+ard, d ordine s sune fanfara i trimite un mesa$er s faccunoscut marc#i&ului cine vine! %l vom urma cu o mic $ard, precum se cuvine celui ce are sarcina s apere onoarea re$elui su!4ar ascult, 4uncan G adu$ el, coborând $lasul, cu toate cerau sin$uriGar fi bine s avem la îndemân întriri, s nu fie lamijloc vreo strata$em a lor!

recând imediat la e.ecutarea acestui ordin, tânrul prsi

încperea i, cum &iua era pe sfârite, nu pierdu nicio clip pentru aface pre$tirile necesare! Nu-i trebuir decât câteva minute ca sconstituie $arda prev&ut i s trimit în tabra

?<Sebastien Le Prestre, marchiz de Vauban (1633—1707), inginer fr ancez specialist î n

constructii militare.

france&ilor un trompet cu un drapel alb, spre a anuna sosireacomandantului fortului! Când totul fu $ata, conduse escorta la

poart, unde îl $si pe superiorul su ateptându-l! 4e îndat ceîndeplinir ceremonialul obinuit al plecrii, veteranul i tânrul luiînsoitor ieir din fortrea, urmai de escort!

Nu erau decât la apro.imativ o sut de pai de bastioane, cândv&ur ieind dintr-un drum prpstios, sau mai bine- &is dintr-o

7/24/2019 Ultimul


râp ce tia câmpul dintre bateriile asediatorilor i fort, o mictrup de soldai care însoeau pe $eneralul lor! 4in clipa când prsindu-i fortificaiile pornise spre po&iiile inamicului, 6unroîi luase o inut marial, mer$ând cu pas voinicesc, de parad! 4e

îndat ce &ri panaul alb al plriei lui 6ontcalm, oc#ii btrânuluiuria scânteiar de vi$oarea unei tinerei renscute!

G 0pune-le bieilor s fie cu oc#ii-n patru, spuse el lui 4uncan cu jumtate de $las, i s fie $ata s tra$ la primul semnal, cci cuaceti slujitori ai lui 'udovic nu eti niciodat si$urI %n acelaitimp, noi ne vom pre&enta înaintea lor, ca unii care nu au niciunmotiv de temere! 6 înele$i, maior *e>+ardE

Fu întrerupt de sunetul tobelor france&ilor, crora colonelul dduordin s li se rspund la fel! Fiecare parte trimise înainte un ofierde ordonan, purtând un drapel alb! )rudentul scoian se opri cu$ard în spatele lui! %ndat ce saluturile se terminar, 6ontcalmînaint spre trupa inamic mer$ând cu prestan i se înclin în faaveteranului scoându-i cu un $est lar$ plria, al crei pana atinseaproape pmântul!

%nfiarea lui 6unro avea ceva mai brbtesc i mai impuntor,dar nu avea aerul de$ajat i politeea insinuant a ofieruluifrance&! Amândoi tcur un moment, privindu-se cu interes icurio&itate! 6ontcalm vorbi cel dintâi, cum cerea ran$ul susuperior i natura întrevederii! 4up ce-i adres lui 6unro câtevacuvinte de curtoa&ie i se întoarse spre 4uncan cu un surâs plcut,ca pentru a-i spune c-l recunoate, continu tot în franu&ete!

G 0unt încântat, monsieur, c ne-ai fcut plcerea de a v afla

aiciI )re&ena dumneavoastr ne va dispensa de a recur$ela un interpret obinuit; lsându-m în seama dumneavoastr, voisimi aceeai si$uran, de parc a vorbi eu însumi limbadumneavoastr!

4uncan rspunse acestui compliment printr-o înclinare a capului i

7/24/2019 Ultimul


6ontcalm, întorcându-se spre escorta sa Gcare, imitând pe cea alui 6unro, se aliniase în spatele lui-urm fcând un semn dinmân2

G En arriere mes enfants — il fait chaud; retirez-vous un peu.1??

%nainte de a imita aceast dovad de încredere, maiorul *e>+ardarunc o privire împrejurul lui i v&u cu oarecare nelinite petoat li&iera pdurilor numeroase $rupuri de slbatici, care ieisercurioi s urmreasc de departe conferina!

G 4omnul de 6ontcalm va recunoate cu uurin diferena în ce privete situaia noastr, spuse el oarecum încurcat, artându-i în

acelai timp aceste trupe au.iliare, care miunau jur împrejur! 4acdm drumul escortei, rmânem sin$uri în faa celor mai primejdioi inamici ai notri!

G 6onsieur G spuse 6ontcalm cu cldur, punându-i mâna peinim-avei drept $aranie cuvântul de onoare al unui $entilomfrance& i acesta ar trebui s fie de ajuns!

G 7i este de ajuns, domnule, relu 4uncan! %ntorcându-se spre

ofierul care comanda escorta, adu$2 înapoi, domnule, rotr$ei-v pân în locul unde nu vei au&i ce se vorbete i ateptai noiordine!

Acest dialo$ a avut loc în france& i 6unro, care nu îneleseseniciun sin$ur cuvânt, privi retra$erea escortei cu o vditnemulumire i ceru imediat e.plicaii maiorului!

G Nu este în interesul nostru, domnule, s nu artm nicio

neîncredere, spuse *e>+ard! 4omnul de 6ontcalm ne $arantea&si$urana, pe cuvântul su de onoare, i am dat ordindetaamentului s se retra$ la oarecare distan, pentru a dovedic avem încredere în cuvântul su!

G )oate ai dreptate, domnule maior, dar eu tot n-am încredere prea

7/24/2019 Ultimul


mare în cuvântul tuturor acestor marc#i&i sau

?? î napoi, copiii mei, e cald, retrageti-va putin (fr.) (n.t).

cum se c#eam! itlurile de noblee sunt prea rspândite în ara lorca s-i poi socoti pe toi oameni de onoare!

G "itai domnule colonel c suntem în conferin cu un militarcare s-a distins pe calea armelor atât în (uropa, cât i în America!4in partea unui om care se bucur de o reputaie atât de binemeritat, n-avem de ce ne teme!

9trânul comandant fcu un $est de resemnare, dar c#ipul lui ri$id

arta c persista totui în aceast lips de încredere, provenit maicurând dintr-un fel de dispre ereditar împotriva france&ilor decâtdin vreun semn e.terior, pe care s-ar fi putut întemeia acum unsentiment atât de puin binevoitor! 6ontcalm atept cu rbdaresfâritul acestei mici discuii pe optite între cei doi ofieri en$le&ii, apropiindu-se, desc#ise conferina!

G Am dorit s am aceast întrevedere cu superioruldumneavoastr, &ise el adresându-i-se lui 4uncan, pentru c sperc se va lsa convins c a fcut deja tot ce s-a putut cere de ladânsul pentru a apra onoarea suveranului su i c acum vaconsimi s ia în seam i cerinele omeniei! 8oi recunoatetotdeauna c a re&istat în c#ip cât se poate de onorabil i c acontinuat re&istena atât timp cât a avut mcar cea mai slabsperan de a salva situaia!

Când aceste cuvinte i se comunicar lui 6unro, acesta rspunse cu

demnitate, dar destul de politicos2 GOricât a preui aceast mrturie a domnului de 6ontcalm, va fimai binevenit când o voi merita pe deplin!

eneralul france& surâse în timp ce 4uncan îi traducea rspunsul iadu$ imediat2

7/24/2019 Ultimul


G )reuirea pe care o ari unui om de valoare pe care-l stime&irmâne în umbr când întâlneti o îndrtnicie inutil! 4omnulcolonel n-ar vrea s-mi vad tabra, s numere el însui oamenii is se convin$, prin urmare, c este imposibil s mai re&iste cu

succesE

G7tiu c re$ele Franei e bine slujit G rspunse scoianulimperturbabil, de îndat ce 4uncan îi traduse - dar i re$ele,stpânul meu, are trupe la fel de credincioase i de numeroase!

G Care, din fericire pentru noi, nu sunt aici, complet 6ontcalmcu însufleire, fr a mai atepta traducerea! %n

r&boi sunt situaii crora un brbat vitea& trebuie s se supun cuacelai curaj pe care-l arat în faa inamicului!

G 4ac a fi bnuit c domnul 6ontcalm tie atât de bineen$le&ete, nu m-a mai fi ostenit s-i fac o traducere proast acelor spuse de comandantul meu, remarc 4uncan pe un tonînciudat, amintindu-i de dialo$ul pe care-l avusese cu 6unro unmoment mai înainte!

G )ardon monsieur, rspunse $eneralul france& roind uor, este omare diferen între a putea înele$e câteva cuvinte dintr-o limbstrin i a fi în stare s-o vorbeti! 8 ro$ deci s continuai a-miservi de interpret! 6unii acetia, adu$ el dup o clip de tcere,ne-au fost de mare folos ca s ne putem da seama de stareafortificaiilor dumneavoastr i pot s v asi$ur c în clipa de fatiu, tot aa de bine ca i dumneavoastr, cât de ubrede sunt!

G :ntreab-l pe $eneralul france&, urm 6unro cu mândrie, dac

luneta lui poate s bat pân la *udson i dac a v&ut când i peunde va trebui s-ntâmpine armata lui =ebb!

G 0-l lsm pe $eneralul =ebb s rspund sin$ur la aceastîntrebare, replic diplomatic 6ontcalm, întin&ându-i lui 6unro oscrisoare desc#is! 8ei vedea în aceast epistol, domnule, c nu

7/24/2019 Ultimul


este deloc probabil c micrile trupelor sale s fie nelinititoare pentru armata mea!

8eteranul apuc scrisoarea fr s mai atepte ca 4uncan s-i

traduc cele spuse, cu o $rab care dovedea ce importan ddeaconinutului acestei misive! 4ar abia o citi i privirile lui mândrede osta se umbrir într-o adânc întristare, bu&ele începur s-ltremure, #ârtia îi scp din mâini, capul îi c&u pe piept, ca unuiom cruia toate speranele-i fuseser spulberate dintr-o sin$urlovitur!

4uncan ridic scrisoarea i, fr a încerca s se scu&e pentrulibertatea ce-i lua, n-avu nevoie decât s-i arunce oc#ii pe ea, ca

s se asi$ure de vestea cumplit pe care o cuprindea! 7eful lorcomun, $eneralul =ebb, departe de a-i îndemna s re&iste, îisftuia în termenii cei mai clari i precii s se predea imediat,aducând ca ar$ument c el nu putea s le trimit în ajutor nicimcar un sin$ur om!

G Nu încape nicio îndoialI, e.clam *e>+ard, întorcândscrisoarea pe-o parte i pe alta! (ste si$iliul i semntura lui =ebb;

acesta este desi$ur mesajul interceptat! G Omul acesta m-a trdatI, stri$ 6unro cu amrciune, în casamea va dinui o ruine care nu mi-a clcat niciodat pra$ulI =ebbvrea s arunce de&onoarea asupra prului meu albI

G Nu vorbii astfelI, i&bucni înfierbântat 4uncan! 0untem încstpâni pe fort i pe onoarea noastrI Ne vom apraI Ne vom vindeatât de scump viaa, încât inamicul s simt c a pltit din $reu

sacrificiul acestaI G îi mulumesc, bieteI, spuse btrânul, revenindu-i dinstupoare! 4e data aceasta tu ai redeteptat în 6unro sentimentuldatoriei! 0 ne înapoiem în fort i îndrtul metere&elor s nespm mormântul!

7/24/2019 Ultimul


G 4omnilor Ginterveni 6ontcalm, înaintând spre ei vditimpresionat Gse vede c tii prea puin despre 'ouis de 0aint8eran, dac-l considerai capabil s profite de aceast scrisoare cas umileasc nite ostai atât de bravi, de&onorându-se pe sine!

%nainte de a v retra$e, ascultai cel puin ce condiii de capitularev oferI

G Ce &ice franu&ulE, întreb veteranul cu o mândriedispreuitoare! %i face un merit din faptul c a luat pri&onier uncurier i c a interceptat un bilet al cartierului $eneralE 4omnulemaior, spune-i c dac vrea s-i bat inamicii cu vorbe, va fi maicâti$at ridicând asediul fortului nostru i ducându-se sîmpresoare fortul (d+ard!

4uncan îi e.plic ce spusese marc#i&ul!

G 4omnule de 6ontcalm, suntem $ata s v ascultm, spuse6unro pe un ton mai linitit!

G (ste imposibil s pstrai fortul, relu mrinimos marc#i&ul, ire$escul meu stpân are interesul s fie distrus! 4ar domniilorvoastre i bravilor dumneavoastr camara&i vi se va acorda orice

favoare osteasc vei pretinde!

G 4rapeleleE, întreb *e>+ard!G 'e vei duce în An$lia i le veiarta re$elui vostru! G ArmeleE

G 'e vei pstra, nimeni nu le va folosi niciodat mai bine decâtdumneavoastr!

G )redarea fortuluiE )lecarea noastrE

G0e va proceda în modul cel mai onorabil pentru dumneavoastr!

4uncan e.plic aceste propuneri comandantului su, care leascult cu o vi&ibil surpri&, adânc micat de aceaste.traordinar $enero&itate la care se atepta atât de puin!

7/24/2019 Ultimul


G 4u-te, 4uncan, cu acest marc#i&, care este un adevrat marc#i&!"rmea&-l în cortul lui i stabilete cu dânsul toate condiiile! Amtrit destul ca s vd la btrânee dou lucruri pe care nu le-a ficre&ut niciodat posibile2 un en$le& care se teme s-i ajute

camara&ii de arme i un france& care este prea cinstit ca s profitede avantajul obinut!

4up ce vorbi astfel, veteranul îi ls capul în piept i, dup ce-lsalut pe marc#i&, se întoarse încet spre fort! %nfiarea lui abtutart $arni&oanei c soarta le fusese potrivnic! 6unro nu i-a mairevenit niciodat din ocul produs de aceast lovitur neateptat2sc#imbarea produs în caracterul su #otrât i-a pricinuit moartea prematur!

4uncan rmase s stabileasc condiiile capitulrii fortului! 0eînapoie în fort în timpul primului sc#imb al $r&ii de noapte i,dup o scurt întrevedere cu comandantul, se reîntoarse în tabrafrance&! Apoi se anun în mod public încetarea ostilitilor!6unro semnase capitularea, în virtutea creia fortul trebuia predatinamicului a doua &i dimineaa, iar $arni&oana era autori&at sias cu drapelele-n frunte, cu toate armele i ba$ajele, deci,

conform principiilor militare, cu onoarea neptat!

Capitolul 17

Sa tesem, sa tesem lâna, Firu-i tors, urzeala-i gata; Munca-i pe

sf ârsite.

@A

Cele dou tabere, puse fa-n fa în pustiurile *oricanului, petrecur noaptea de au$ust P? aproape la fel cum ar fi petrecut-o dac s-ar fi aflat pe cel mai nobil câmp de btlie din(uropa2 învinii Gdemorali&ai i copleii de întristare,învin$torii G bucuroi de victorie! 4ar atât pentru tristee, cât i pentru bucurie e.ista o mar$ine! 'a cderea nopii, linitea acestor

7/24/2019 Ultimul


pduri uriae nu mai era întrerupt decât de $lasul nepstor alvreunui tânr france&, care fredona un cântec la avanposturi, sau desomaia amenintoare a santinelelor de pe metere&ele fortului, ccien$le&ii p&eau înc bastioanele i nu voiau s lase inamicul s se

apropie înaintea momentului fi.at pentru predarea fortului! 4arctre &ori încet orice micare i un strin în &adar s-ar fi strduits descopere, dup sunet, pre&ena unui numr atât de mare deoameni înarmai pe malurile /'acului 0fânt1!

'a ceasul acesta de tcere adânc, pân&a care acoperea cortul principal al taberei france&e se ridic încet i un brbat care era îninterior iei fr &$omot! (ra înfurat într-o mantie care avea cascop s-l apere de rcoarea umed i ptrun&toare a pdurilor, dari de a-i ascunde identitatea! renadierul de $ard de la intrareacortului $eneralului france& îl ls s treac fr s-l opreasc, pre&entându-i arma /pentru onor1, i îl v&u înaintând cu passprinten prin orelul de corturi, în direcia fortului =illiam *enr>!Când necunoscutul întâlnea, în trecere,

pe vreuna din santinele postate în diferite puncte ale taberei,rspundea scurt la întrebrile obinuite i, dup cât se prea, într-un

mod satisfctor, cci nimeni nu-l opri nicieri!Cu e.cepia acestor întâlniri care se repetar destul de des, nicioîntâmplare nu-i tulbur plimbarea tcut i înaint astfel din centrultaberei pân la ultimul avanpost dinspre fort! Când trecu prin faasoldatului care era de straj în punctul cel mai apropiat de inamic,acesta-l stri$ dup obicei2

G Vui viveEG FranceIG )arolaEG 8ictoria, rspunse misteriosul

personaj, apropiindu-sede santinel pentru a-i spune încet cuvântul de trecere!G 9unI,replic soldatul, ae&ându-i iar puca pe umr!

Ai ieit cam prea devreme la plimbare, monsieurIG (ste mai bines fii trea&, mon enfant, îi rspunse cellalt, apsând pe aceste

7/24/2019 Ultimul


cuvinte i privindu-l în oc#i! Apoi, ri- dicându-i un fald almantalei care îi c&use de pe umeri, continu s înainte&e sprefortul en$le&, în timp ce soldatul, cu o micare de surpri&, îi dduonorul în modul cel mai respectuos i, reluându-i $arda, murmur

cu $lasul pe

jumtate2G 4a, pe cinstea mea, trebuie s fii trea&, cci mi se pare

c avem un caporal de $ard care nu tie ce-i somnulIOfierul nuau&i sau se prefcu c nu aude cuvintele ce-i scpaser santinelei inu se opri decât când ajunse la malul nisipos al lacului, atât deaproape de bastionul apusean al fortului, încât vecintatea acestuia putea s-i fie primejdioas! Câiva nori pluteau în v&du# i unul

ascundea în acel moment $lobul lunii, care ddea o lumin foarteslab, abia conturând lucrurile! 0e ae& precaut dup un copacmare i rmase sprijinit de el câtva timp, dând impresia c privetecu mult ateniei fortificaiile mute ale en$le&ilor! )rivirile luiîndreptate spre metere&e nu erau numai curioase! Oc#ii preau sdeosebeasc cu pricepere locurile mai re&istente de prile maislabe i cercetrile lui nu trdau o prea mare încredere! %n sfârit, pru mulumit de investi$aia fcut i, privind

nerbdtor spre vârful de rsrit al munilor, ca i cum s-ar fi temuts nu fi sosit prea târ&iu pentru a vedea ivindu-se &orile, era s seînapoie&e, când un &$omot uor pe care-l au&i pe bastionul dinapropiere îl #otrî s mai rmân!

8&u atunci cum un om se apropie de mar$inea metere&ului, apoise oprete prând c privete lun$, la rândul lui, corturile din tabrafrance&! Arunc i el o privire spre rsrit, ca i cum s-ar fi temut

sau ar fi dorit s vad &orii &ilei, apoi îi întoarse oc#ii spre vastaîntindere a apelor lacului, care semna cu o bolt cereasc, lic#id,împodobit cu mii de stele! C#ipul abtut al omului care stteasprijinit de parapet i care, dup cât prea, era cufundat în $ânduriîntunecate, statura lui înalt, ora la care se afla în acel loc, toateacestea îl fceau pe observatorul ascuns care-i pândea micrile s

7/24/2019 Ultimul


se convin$ c era însui comandantul fortului!

4iscreia i prudena îi dictau s se retra$! Necunoscutul ocolitrunc#iul copacului, s plece fr s fie v&ut, când un alt &$omot îi

atrase atenia i îi opri pentru a doua oar paii; acest &$omot preacau&at de clipocitul apelor lacului, dar nu semna deloc cu valurile provocate de vânt! 0e au&eau din când în când cum se ciocnescunele de altele pietricelele! 4up o clip, v&u corpul unui indianînlându-se încet de pe malul lacului, urcând fr &$omot pe rm,înaintând spre el i oprindu-se de cealalt parte a copaculuiîndrtul cruia se afla el! Teava unei puti se îndrept spre bastion, dar mai înainte ca slbaticul s aib timp s tra$, mânaofierului opri tr$aciul armei uci$ae!

0urprins, indianul, al crui plan la i perfid fusese &drnicit într-un c#ip atât de neateptat, scoase un /uffI1 de suprare!

Fr s spun nimic, ofierul france& îi puse mâna pe umr i îltrase în linite la o oarecare deprtare de locul acela, undeconvorbirea care a urmat ar fi putut deveni primejdioas cel puin pentru unul dintre ei! Apoi, desc#eindu-i puin mantaua, astfel ca

s i se poat vedea uniforma i Crucea 0fântului 'udovic prins pe piept, 6ontcalm îl întreb pe un ton sever2

G Ce înseamn astaE Oare fiul meu nu tie c printele luicanadian i en$le&ii au în$ropat securea r&boiuluiE

G Ce pot face #uroniiE, rspunse indianul într-o france& stâlcit! Niciunul din r&boinicii lor nu are de artat niciun scalp, iar Feele-)alide s-au fcut prieteni unii cu aliiI

G AI 'e @enard 0ubtilI Acest &el mi se pare ciudat la un prietencare cu puin timp în urm ne era dumanI 4e câte ori a rsritsoarele de când 8ulpea a lovit stâlpul de r&boi al en$le&ilorE

G "nde e soareleE, întreb slbaticul înciudat! 4incolo de dealurieste întunecat i rece! 4ar când va rsri iar, va fi luminos i

7/24/2019 Ultimul


do$orâtor! 'e @enard 0ubtil este soarele tribului su! %ntre el itribul lui sunt muli nori i muli muni, dar acum el strlucete icerul lui e fr nori!

G 7tiu foarte bine c 'e @enard are putere asupra frailor si; ieriumbla s fac trofee din scalpul lor, iar a&i îi ascult în faa foculuiconductorilor!

G 6a$ua este un mare ef!

G 0-o dovedeasc învându-i pe ai si s se poarte cum trebuiefa de noii notri prieteniI

G )entru ce eful prinilor notri canadieni i-a adus tineriir&boinici în aceste pduriE 4e ce a pus s se tra$ cu tunurileîmpotriva acestei case de pmântE, întreb abilul indian!

G Ca s-o cucereasc! Tara sta aparine stpânului meu i el a datordin tatlui tu din Canada s-i $oneasc pe en$le&ii care au pusmâna pe ea! (i au consimit s se retra$ i acum tatl tu nu-i maisocotete inamici!

G 9un, dar 6a$ua a de&$ropat securea ca s-o înroeasc în sân$e!Acum strlucete! Când va fi roie, o vom în$ropa!

G 4ar 6a$ua s-a le$at prin cuvânt s nu pte&e crinii Franei!:namicii marelui re$e de dincolo de lacul de ap srat trebuie sfie inamicii #uronilor, dup cum prietenii lui trebuie s fie prieteniilor, adu$ 6ontcalm!

G )rietenii lorE, repet indianul batjocoritor; s-i dea voie printele lui 6a$ua s-i ia mâna!

6ontcalm, care tia c influena pe care i-o dobândise printretriburile slbatice i-o putea menine mai de$rab prin concesiidecât prin autoritate, îi întinse în sil mâna! 6a$ua o

apuc i, punând de$etul $eneralului france& pe o cicatrice adânc,

7/24/2019 Ultimul


în mijlocul pieptului, îl întreb cu un ton de triumf2

G 7tie printele meu ce-i astaEG Care r&boinic nu tieE (stesemnul lsat de un plumb! G 7i astaE, continu indianul, artându-

i spatele $ol, ccinu avea pe el calicoul obinuit!G AstaE Fiul meu a fost batjocorit!Cine a fcut astaEG 6a$ua a dormit pe un pat prea tare în+i$+am-urile

en$le&ilor, iar beele aternutului au lsat semnele acestea!0lbaticul însoi aceste cuvinte de un surâs amar, care ins nu-iascundea furia abia stpânit! Apoi, luându-i aerul de

demnitate fioroas al unui ef indian, adu$2G 0punei-letinerilor r&boinici ai dumneavoastr c sunt

în pace cu en$le&iiI 'e @enard 0ubtil tie ce trebuie s le spunr&boinicilor #uroni!

Fr s mai adau$e un cuvânt i fr s atepte rspuns, 6a$ua îi puse puca sub bra i relu în linite drumul ctre pdurea undeaveau tabra compatrioii si! )e când trecea linia posturilor, maimulte santinele îl somar s stea, dar nu le rspunse, iar acestea îllsar în via numai pentru c, recunoscând c-i un indian dinCanada, tiau cât erau de încpânai aceti slbatici!

6ontcalm rmase câtva timp pe locul unde-l lsase indianul,absorbit de $ânduri triste i reflectând la firea $reu de stpânit aacestor aliai ai si! @enumele îi fusese odat compromis de oîntâmplare oribil, în împrejurri care semnau în$ro&itor cu aceea

de acum! Frmântat de aceste $ânduri, simi ce mareresponsabilitate apas pe umerii acelora care nu sunt destul descrupuloi în ale$erea mijloacelor de a-i atin$e elul i cât e de primejdios s pui în micare o main ale crei efecte nu le poistpâni!

7/24/2019 Ultimul


Alun$ând aceste $ânduri pe care le socotea drept dove&i deslbiciune în asemenea clipe de i&bând, se îndrept spre cortul lui!Acum mijeau &orile i $eneralul ddu ordin s se sune deteptarea!

Când rsunar în tabra france&ilor primele sunete de tob,rspunser imediat i cei din fort; aproape în acelai timp, se

au&i în toat valea o mu&ic r&boinic ce acoperi rpitul tobelor!Cornurile i trompetele învin$torilor rsunar fr încetare pâncând se adunar toi oamenii! %ndat ce fluierele din fort ddursemnalul lun$ i ascuit de capitulare, în tabr se restabili linitea!

%ntre timp, se luminase i, când armata france& se alinie ca s-i

atepte $eneralul, ra&ele soarelui fceau s strluceasc toatearmele! Capitularea, cunoscut deja de toi, se anun oficial icompania #otrât s p&easc porile fortului cucerit defil pedinaintea comandantului! rompeii sunar pornirea în mar i, înacelai timp, în ambele pri se fcur ultimele pre$tiri pentru predarea i primirea fortului, în faa $urilor de tun amuite!

Când se ddu semnalul de evacuare a fortului, în liniile între$iiarmate an$lo-americane se observar semnele unei plecri silite!

0oldaii, mâ#nii, îi aruncau pe umr armele neîncrcate, apoi seîncolonau; se vedea îns c re&istena fa de inamic leînfierbântase sân$ele i abia ateptau oca&ia s se r&bune pentru oinsult care le rnise mândria, cu toate c li se micorase umilina prin faptul c li se dduse permisiunea s ias din fort cu toateonorurile militare! Femeile i copiii aler$au încoace i încolo, uneleducând câteva boccele, celelalte cutându-i în coloan pe soldaiicare le purtau de $rij!

6unro apru în mijlocul trupelor sale tcut, îndurerat, dar cufruntea sus! (ra limpede c predarea neateptat a fortului fusese pentru el o lovitur ireparabil, dei încerca s o suporte cu toat brbia unui vec#i combatant!

*e>+ard era adânc micat de tcuta i impresionanta durere a

7/24/2019 Ultimul


colonelului! 0e ac#itase de toate îndatoririle ce le avusese deîndeplinit i se apropie de btrân pentru a-l întreba dac-i mai poate fi de folos cu ceva!

G Fetele meleI, îi rspunse laconic, dar pe un ton deosebit dee.presiv!

G 4oamneI, e.clam 4uncan, nu s-a dat nicio dispo&iie special pentru plecarea lorE

G A&i nu sunt decât osta, maior *e>+ard, rspunse

veteranul; toi cei pe care-i ve&i în jurul meu au dreptul s senumeasc copiii meiI

6aiorul înelese! Fr s piard nicio clip, atât de preioasatunci, aler$ la locuina ce o ocupase comandantul s le caute pecele dou surori! 'e $si la u, $ata de plecare, înconjurate de un$rup de femei care plân$eau i se vicreau i care se adunaser înacel loc înc#ipuindu-i c aici vor $si mai mult protecie! 4eiCora era palid i nelinitit, nu-i pierduse nimic din fermitate,dar oc#ii lui Alice, roii i scânteietori, dovedeau câte lacrimi vr

ase! Amândou îl primir pe tânrul osta cu vdit bucurie iCora, împotriva obiceiului su, îi adres cea dintâi cuvântul!

G Fortul e pierdut, îi spuse ea cu un surâs trist, dar vreau s sperc cel puin ne rmâne onoarea neptat!

G (ste mai curat ca oricândI, e.clam *e>+ard! 4ar, dra$ miss6unro, este timpul s v $ândii mai puin la ceilali i mai mult ladumneavoastr! 4atoria de osta, onoarea, acea onoare pe care tii

s-o preuieti atât de bine, cere ca tatl dumitale i cu mine smer$em în fruntea trupelor, cel puin pân la o anumit distan!"nde s $sim acum, în toat aceast confu&ie i în de&ordineaunei astfel de plecri, pe cineva care s poat ve$#ea asupravoastr i s v poat ocrotiE

7/24/2019 Ultimul


G N-avem nevoie de nimeni, rspunse Cora! Cine ar îndr&ni sfac vreun ru fiicelor unui astfel de printe, în asemeneamomenteE

G Nu v-a lsa sin$ure c#iar dac mi s-ar da comanda celui mai bun re$iment al maiestii sale, replic maiorul, cu- tând cu oc#iiîn jurul su! ândete-te c Alice nu-i în&estrat ca dumneata, cuaceeai trie sufleteasc i numai 4umne&eu tie ce $ro&vii maiare de îndurat!

G )oate c ai dreptate, relu Cora cu un surâs mai trist ca celdinainte! 4ar ascultI întâmplarea ni l-a i trimis pe prietenul decare cre&i c vom avea nevoie!

4uncan înelese imediat ce voia s spun! %i ajunse la urec#isunetul lent i $rav al mu&icii bisericeti, atât de cunoscut încoloniile din est, i-l fcu s se îndrepte de$rab

spreo cldire alturat, prsit de-acum de cei ce o ocupaser,si aici pe 4avid e.primându-i, în felu-i cunoscut, sentimentelesale de pietate!

@mase la u fr s se arate, pân în momentul când 4avidîncet micarea din mân cu care-i dirija sin$ur cân- rile!0ocotind c i-a terminat ru$ciunea, îl btu pe umr, spre a-iatra$e atenia i-i e.plic pe scurt ce voia de la el!

G 9ucurosI, încuviin discipolul re$elui profet! Am $sit înaceste dou tinere doamne tot ce poate fi mai fermector i maimelodios într-o fptur omeneasc! 4up ce am înfruntat împreunatât de mari primejdii, se cuvine s cltorim împreun, linitii! 'e

voi urma de îndat ce-mi voi sfâri ru$ciunea de diminea i numai lipsete decât do.olo$ia! 8rei s-o cântm împreunE Aria esteuoar, cea cunoscut sub numele de /0out#+ell1!

%i desc#ise crticica i, suflând din nou în ciudatul instrument cucare lua tonul e.act, 4avid îi continu cântecul cu o atenie atât de

7/24/2019 Ultimul


încordat, încât 4uncan fu obli$at s atepte pân sfâri ultimulverset! 8&u apoi cu plcere c-i pune oc#elarii în toc i cartea în bu&unar!

G 0 ai $rij, îi spuse el atunci, ca toi s se poarte fa de tinereledoamne cu respectul cuvenit! Nimeni s nu-i permit vreoapreciere nepotrivit cu privire la comportarea tatlui lor sau s iaîn râs nenorocirile ce l-au lovit! 0ervitorii lui te vor ajuta înîndeplinirea acestei misiuni!

G 9ucuros, repet 4avid!

G ( posibil, continu maiorul, s întâlnii în drum vreun $rup de

indieni Gsau c#iar france&i Gcare s dea târcoale convoiului! %nacest ca& ai s le reaminteti termenii capitulrii i ai s-i amenini,la nevoie, c vei raporta lui 6ontcalm purtarea lor! "n sin$urcuvânt va fi de ajuns!

G 4ac nu va fi de ajuns, le voi vorbi pe alt ton, rspunse 4avid,scoându-i iar cartea i oc#elarii! Am aici un cântec care, dac estecântat cum se cuvine i în $lasul indicat, le-ar impune respect c#iar celor mai îndrtnici oameni! 7i se porni s-l intone&e2

4e ce, p$âni, aceast furie barbarE!!!

G 4estulI 4estulI, fcu *e>+ard, întrerupând aceast invocaiemu&ical! Ne-am îneles i e timpul ca fiecare s ne $ândim la celece avem de fcut!

amut consimi i plecar împreun spre cele dou surori! Cora îl primi politicoas pe noul i ciudatul ei protector i obrajii pali&i ai

lui Alice se însufleir de un surâs iret atunci când îi mulumi lui4uncan pentru c-i dduse osteneala i fcuse o ale$ere atât de bun!

6aiorul rspunse c a fcut tot ce i-au în$duit împrejurrile i c,dat fiind c nu era nicio primejdie real, pre&ena lui 4avid era

7/24/2019 Ultimul


suficient pentru si$urana lor! %n sfârit, dup ce le f$dui c lacâteva mile de *udson va veni lân$ ele, le prsi în $rab, ca s-iia locul în fruntea trupelor!

0emnalul de plecare fusese dat i coloana en$le& se pusese înmicare! "n rpit lun$ de tob i&bucni în apropiere i cele dousurori tresrir v&ând uniformele albe ale $renadierilor france&i,care puseser deja stpânire pe porile fortului! Când sosir lametere&e, li se pru c pe deasupra capului trece un nor! @idicaroc#ii i &rir faldurile albe ale stindardului Franei plutind pe celmai înalt bastion!

G 0 ne $rbim, &ise Cora, locul acesta nu mai e potrivit pentru

fiicele unui ofier en$le&!

Alice o lu de bra pe sora ei i amândou înaintar spre poart,însoite tot timpul de femeile i copiii ce le înconjurau, Când ieir,ofierii france&i care se $seau acolo, aflând c unt fiicelecomandantului, le salutar cu respect, dar fr obinuita curtoa&ie, pentru c aveau destul bun-sim ca s-i dea seama c, în asemeneasituaie, nu le-ar fi fcut nicio plcere celor dou surori!

Cum abia se aflau cai i crue pentru rnii i bolnavi, Cora i sorasa #otrâser s fac tot drumul acela obositor pe jos, ca s nulipseasc pe vreunul din aceti nenorocii de ajutorul ce le era atâtde necesar! Cu toate acestea, muli dintre soldaii abia intrai înconvalescen erau totui obli$ai s-i târasc membrele sc#iloditeîn urma coloanei! 4ei erau atât de slabi, încât cu $reu se puteaumica, fusese imposibil s se $seasc

în acest pustiu mai multe mijloace de transport! oi erau în mar,soldaii triti i tcui, rniii i bolnavii care $emeau i femeileîn$ro&ite fr s tie pentru ce!

Când acest ultim $rup prsi de-a valma i înfricoat for- tificaiilece nu-i mai puteau ocroti de-aci înainte nici pe cei teferi, nici pe ceiîn suferin, un nou tablou se desfur în acelai timp sub oc#ii

7/24/2019 Ultimul


tuturor! )e dreapta, la oarecare distan, armata france& eraaliniat sub arme! 6ontcalm îi adunase trupele de îndat ce$renadierii luaser-n primire pa&a fortului! 0oldaii priveau cuatenie, dar tcui, cum defilau învinii, dându-le toate onorurile

militare cuvenite, fr a-i în$dui nici insulte, nici $lume care s-lumileasc! Armata en$le& i civilii din fort, aproape trei mii deoameni, formau dou ealoane care se apropiau pentru a seîndrepta încet ctre drumul din pdure ce ducea spre *udson! )eli&iera pdurii, nu departe de drum, se-niruiau o sumedenie deindieni ieii s-i priveasc, adevrai ulii pe care numai team de oarmat superioar îi împiedica s se arunce asupra pr&ii! "niidintre ei se amestecar totui în diferitele $rupuri care urmau

coloanele învinilor rmase în spate, cu toate c se dduse ordinstrict ca nimeni s nu se deprte&e; dar indienii acetia preaunumai nite observatori înciudai i fioroi!

Avan$arda condus de *e>+ard atinsese deja defileul i disprea puin câte puin printre copaci, când atenia Corei fu atras de un&$omot ca de ceart ce se au&i în $rupul din spate! "n soldat dintrupele provinciale, rmas în urm, ispea pentru neascultarea lui2 prea încrcat de ba$aje, se deprtase de ai si i era pe punctul de a

fi prdat! "n indian voia s i le smul$, dar americanul era vi$urosi prea avar ca s cede&e fr re&isten cele ce-i aparineau! "rmo încierare care deveni $eneral! 4eodat, ca prin farmec, apruro sut de slbatici în locul unde, cu câteva minute mai înainte, abias-ar fi numrat o du&in! Nou-veniii voiau s-l ajute pe jefuitor, iar americanii cutau s se opun! Cora îl recunoscu în mijloculindienilor pe 6a$ua, care-i aâa! Femeile i copiii se opriser,în$rmdindu-se unii în alii, ca un stol de psri speriate, apoi

indianul reui s-i smul$ prada i slbaticii se retraser,lsându-i inamicul s-i continue marul fr a-l mai #rui! Când$rupul de femei se apropie de ei, culoarea vie a unui al purtat deuna dintre ele atrase un #uron, care se i repe&i s- l în#ae! Femeiainea în brae un copil, acoperit cu un col al alului i, mai curând

7/24/2019 Ultimul


de fric decât din dorina de a-l pstra, strânse cu putere alul icopilul la sân! Cora era $ata s-i spun s-i cede&e slbaticuluialul la care râvnea atât, dar acesta, lsând o clip alul de caretr$ea, smulse copilul din braele mamei i cu un surâs feroce îi

întinse o mân, ca pentru a-i arta c e $ata s fac sc#imb, iar cucealalt învârtea copilul deasupra capului, inându-l de picioare, ca pentru a-i dovedi i mai mult valoarea rscumprrii ce o pretindea, femeia se

repe&i disperat la el!G Na!!! TineI :a totI, îi stri$a nefericitamam, abia putând

s respire, în timp ce, cu mâna tremurând, se de&brca de toate

vemintele la care putea renuna! :a tot ce am, dar d-mi copilulI

0lbaticul ddu cu piciorul, dispreuitor, în acele boarfe farvaloare i, v&ând c alt indian luase alul pe care-l dorea el,cru&imea i se transform în furie! drobi capul copilului de ostânc i arunc la picioarele mamei trupul care palpita înc! Nenorocita rmase o clip împietrit; oc#ii rtcii i se fi.arasupra fiinei desfi$urate pe care, cu un minut înainte,o strânsese

cu duioie la piept! Apoi ridic oc#ii spre cer, ca pentru a invocaur$ia cereasc asupra uci$aului copilului!4ar #uronul, înfuriat imai mult de vederea sân$elui, îi crp capul cu o lovitur detoma#a+! (a c&u i muri îmbriând trupul neînsufleit alcopilului!

%n aceste clipe de învlmeal, 6a$ua îi duse mâinile la $ur iscoase fatalul i înfricotorul stri$t de lupt! oi indienii,rspândii pe unde erau, îl repetar, i pe toat li&iera pdurii

rsunar urlete înfiortoare!%ntr-o clip, cu iueala cilor de curse crora li se desc#ide bariera,aproape dou mii de slbatici ânir din pdure i ne repe&ir cufurie asupra arier$r&ii armatei en$le&e ce se mai afla în câmpie iasupra $rupurilor r&lee care o urmau la mic distan! Nu vom

7/24/2019 Ultimul


insista asupra scenei oribile i revolttoare

care urm! 6oartea secera pretutindeni, cu înfiarea ei cea mai#idoas! @e&istena unora nu fcu decât s întrâte furia uci$ailor,

care loveau c#iar când victimele lor nu mai erau în stare s le simtloviturile! 0ân$ele cur$ea în uvoaie i aceast priveliteînfierbântase atât de cumplit mânia barbarilor, încât unii dintre eiîn$enunc#eau i-l beau cu o plcere infernal!

rupele arier$r&ii se constituir imediat în careu, pentru arspunde atacului printr-o aciune militar or$ani&at i reuir în bun parte, dei muli soldai lsar s li se smul$ din mâiniarmele neîncrcate, în sperana &adarnic de a domoli astfel furia

cumpliilor dumani! 4ar masacrarea $rupurilor r&lee continu!

%n mijlocul acestei $ro&vii, timp de &ece minute, care li s- au prutsecole, cele dou surori rmseser vl$uite de puteri i împietritede $roa&! Când a c&ut prima victim, celelalte femei s-au strâns$rmad, toate ipând i vicrindu-se, împiedicându-le oricemicare, iar când au reuit s scape din strânsoare era prea târ&iu2Cora i sora ei nu mai puteau fu$i nicieri fr s cad sub

toma#a+-urile slbaticilor care le împresuraser din toate prile!0tri$te, $emete, plânsete i blesteme se amestecau cu rcneteleindienilor!

%n acel moment, Alice &ri un osta en$le&, de statura tatlui ei,care strbtea în $oan câmpia, în direcia taberei lui 6ontcalm!(ra într-adevr el! %nfruntând toate primejdiile, btrânul aler$a la$eneralul france& s-i cear socoteal i s obin escorta stipulat

în înele$erea convenit între ei i care era acum tardiv! Cinci&ecide toma#a+-uri i de cuite se ridicar amenintoare în calea lui,dar braul înc iute al veteranului respin$ea calm mâna care voias-l ucid, fr s se apere în alt fel i fr s-i încetineasc pasul!0lbaticii preau c-i respect $radul, vârsta i bravur! 4infericire pentru el, r&buntorul 6a$ua îi cuta victime în mijlocul

7/24/2019 Ultimul


arier$r&ii pe care btrânul o prsise!

G atI atI, suntem aiciI, stri$ Alice de îndat ce-l recunoscu!AjutorI 8ino, tat, c ne omoarI

@epet de mai multe ori, dar în &adar, acest stri$t care ar fi

înmuiat i o inim de piatr! 'a ultima c#emare, 6unro pru caude ceva, dar Alice c&use jos fr cunotin, iar Cora oacoperise cu trupul ei, plân$ând în #o#ote! 9trânul nu le mai putea vedea, nu mai au&i repetându-se c#emarea de-adineauri i,dând din cap îndurerat, continu s mear$, rspun&ând numaiaceleia a datoriei!

G 4omnioarelor G spuse 4avid care, dei fr aprare, nu-i prsise postul Gaici e sabatul diavolilor! Nu se cuvine unorcretini s rmân aici! @idicai-v, trebuie s fu$imI

G Fu$iI, îi rspunse Cora, strân$ându-i sora în brae, încearc sscapi dumneataI Nou nu ne poi fi de niciun ajutor! estule.presiv cu care fata însoi aceste cuvinte îl fcu s priceap peamut c Alice îi pierduse cunotina, iar sora ei era #otrât s

nu o prseasc! %i arunc oc#ii asupra demonilor care, aproape deel, continuau s ucid i atunci, ridicând fruntea, îi îndreptstatura înalt i trsturile c#ipului

su artar c luase o #otrâre însemnat!G 4ac tânrul pstorevreu, spuse el, a putut îmblân&i

sufletul ru al lui 0aul prin dulceaa #arfei sale i prin cântecele luidivine, de ce n-a încerca aici puterea mu&iciiE

%i umfl pieptul i începu s cânte atât de tare, încât acoperea toatestri$tele, $emetele muribun&ilor i urletele fioroase ale uci$ailor!

Câiva slbatici care se repe&iser spre ei cu intenia de a le jefui pecele dou surori v&ur lân$ ele, în picioare, aceast artareeapn, cântând cu oc#ii la cer i se oprir s-l asculte! 6irarea li

7/24/2019 Ultimul


se transform în admiraie i, e.pri- mându-i unii fa de aliistima lor pentru dâr&enia cu care r&boinicul alb îi cânta imnul demoarte, plecar s-i caute victimele în alt parte!

%ncurajat i înelat de acest succes, 4avid îi dubl eforturile,încredinat c intervenia lui e de natur divin! Cânteculneobinuit atrase îns un slbatic care aler$a din $rup în $rup,cutând vi&ibil o anumit victim demn de el! (ra 6a$ua, carescoase un urlet de triumf când v&u c fotii lui pri&onieri îi picaser iari în $#eare!

G 8ino G rcni el, apucând roc#ia Corei cu mâna ud de

sân$e-+i$+am-ul #uronului te ateapt! Nu-i mai bine acolo caaiciE

G )leacI, rspunse Cora întorcând capul!

:ndianul îi puse sub oc#i mâna roie de sân$e i îi spuse rânjind cusatisfacie2

G ( roie, cu toate c vinele din care a ânit erau albeI

G 9estieI, stri$ ea, tu ai pe suflet aceast mare de sân$e, :u etiautorul acestui mcelI

G 6a$ua este un ef mareI, rspunse el triumftor! Fata cu prulne$ru vrea s-l urme&e la tribul suE

G Nu, niciodatI, rspunse dâr& Cora! 'ovete dac vrei, i du-ir&bunarea pân la capt!

:ndianul e&it o clip, apoi se aplec brusc, apuc în brae trupul luiAlice i o lu la fu$ spre pdure!

G0taiI, stri$ Cora, aler$ând dup el înnebunit! 0tai, blestematuleI 'as copilaI Ce vrei s faciE

4ar 6a$ua era surd la $lasul ei G sau, mai de$rab, îi ddea

7/24/2019 Ultimul


seama cât de mult inea ea la povara lui i era #otrât s nu-i scape!

G Ateapt, domnioar, ateaptI, stri$ dup ea amut! *aruldivin începe s-i arate puterea asupra diavolilor acestora i totul se

va potoli în curândI!!!'a rândul su, v&ând c nu i se d ascultare, credinciosul 4avid selu dup Cora, începând un alt cântec, însoit, dup obiceiul lui, demicarea braului su lun$, în sus i în jos! 0trbtur astfelmar$inea câmpiei, în mijlocul fu$arilor, muribun&ilor i morilor!Alice, dus în brae de fiorosul #uron, nu era deocamdatameninat de nicio primejdie, dar Cora ar fi fost de mult ucis deloviturile slbaticilor dac nu s-ar fi aflat în urma ei neobinuitul

personaj care, în oc#ii #uronilor uimii, prea cuprins de nebunie,iar asta îl salv!

8ulpea, care cunotea mijloacele de a ocoli primejdiile i de a seferi de urmritori, ptrunse în desiul pdurii printr-o mic râp,unde-l ateptau cei doi cai prsii de cltori cu câteva &ile înaintei $sii de el! (rau p&ii de un slbatic nu mai puin fioros ca el!6a$ua arunc de-a curme&iul, pe unul din cai, trupul lui Alice,

înc leinat i îi fcu semn Corei surce pe cellalt!Cu toat oroarea pe care i-o inspira pre&enaacestui om,

Cora simi un fel de uurare c nu mai avea dinainte în$ro&itoarea privelite din câmpie! "rc pe cal i întinse spre sora ei braele cuatâta $rij i duioie, încât îl mic i pe #uron! 0uind-o pe Alice peacelai cal cu sora ei, îl lu de dârlo$i i-l trase în adâncul pdurii!

4avid, despre care socotise probabil c nu merit nici oboseal dea-i da o lovitur de toma#a+, v&ând c nimeni nu-l ia în seam ic rmâne sin$ur, îi arunc unul din picioarele lui lun$i pe dupaua calului prsit de indian i, credincios misiunii primite, leurm pe cele dou surori, cât de aproape îi permitea drumul $reuspre podi!

7/24/2019 Ultimul


%n curând pornir s urce; dar cum micrile calului începur s otre&easc pe Alice din lein, Cora, atent pe de o parte la sora ei i pe de alta la stri$tele ce se mai au&eau din câmpie, nu observ înce parte erau duse! 0osind pe culmea muntelui, recunoscu locul

unde le condusese cu câteva &ile înainte cercetaul, atunci subauspicii mai prieteneti! Aici, 6a$ua le ddu voie s descalece! Cutoate c erau captive, curio&itatea, ce pare inseparabil de $roa&,le îndemn s-i arunce înc o dat oc#ii spre dureroasa privelitece se desfura acum la picioarele lor!

6asacrul nu se terminase! *uronii îi urmreau victimele din toate prile, în vreme ce armata re$elui cretin al Franei sta deoparte,într-o impasibilitate ce n-a fost niciodat e.plicat i care a aruncato pat de neters pe reputaia comandantului ei! 0lbaticii nuîncetar s loveasc decât atunci când setea de jaf le întrecu seteade sân$e! %ncetul cu încetul, vaietele muribun&ilor i stri$teleuci$ailor au fost înbuite de rcnetul $eneral de triumf al

salbaticilor ?!

?Rapoartele despre numarul celor cazuti atunci indica î ntre 500 si 1.500 de oameni

(n.a.).

Capitolul 18

Ei, orice; un ucigas onorabil daca vrei;fiindca n-am facut nimic

mânat de ura, ci de simtamântul onoarei.

0*AR(0)(A@(, Ot#ello

%n analele coloniilor, întâmplarea sân$eroas i barbar pe care amînfiat-o pe scurt în capitolul precedent poart denumirea binemeritat de /masacrul de la fortul =illiam- *enr>1! "n episodde acelai soi, petrecut nu de mult, compromisese de mai înaintereputaia $eneralului france&! Nici moartea lui $lorioas i timpurien-a putut ter$e cu totul aceast pat, al crei trist rsunet a maifost uitat îns cu vremea! 6ontcalm a murit ca un erou, în

7/24/2019 Ultimul


Câmpiile Abra#am, dar nimeni nu a uitat c-i lipsea acea însuiremoral fr de care nu e.ist mreie adevrat! 0-ar putea scrie ocarte în care, folosindu-se acest $ritor e.emplu, s se dovedeascimperfeciunea virtuilor omeneti i s se demonstre&e cât de uor

c#iar sentimentele cele mai $eneroase, cum ar fi omenia i curajulcavaleresc, pot pli în faa unor socoteli fcute cu inim de piatr iale interesului personal, ru îneles! %ntr-adevr, omul acesta, care afost mare prin atributele secundare ale caracterului, s-a artat mai prejos de el însui când a trebuit s dovedeasc în ce msur un principiu este mai presus decât scopurile politice! O asemeneasarcin ar depi îns drepturile unui romancier! 7i cum istoria, cai dra$ostea, obinuiete s- i învluie eroii într-o aureol

plsmuit, posteritatea nu-l va vedea desi$ur în 'ouis de 0aint-8eran decât pe vitea&ul

aprtor al rii sale, uitând de crud nepsare de care s-a fcutvinovat pe malurile râurilor Os+e$o i *orican! 4eplân$ândîndurerai aceast slbiciune a mu&ei istoriei, ne vom retra$e decidin incinta sacr a domeniului ei, pentru a ne reîntoarce la crrilemai umile ale ficiunii!

Cea de-a treia &i dup capitularea fortului era i ea pe sfârite!Cititorii notri vor binevoi îns s ne însoeasc din nou învecintatea 'acului 0fânt! Când l-am prsit, împrejurimile luierau teatrul plin de vaiete al unor întâmplri mictoare! Acum,linitea adânc ce stpânea peste tot se putea numi pe drept cuvânto linite de moarte! %nvin$torii ptai de sân$e plecaser dup cedistruseser redutele taberei lor, din care nu mai rmseser în picioare decât câteva ruine tcute i prsite! :nteriorul fortului

fusese dat prad focului, metere&eleGaruncate în aer, tunurile Gridicate sau demontate i stricate! %ntr-un cuvânt, pretutindenidomnea de&ordinea i #arababur; privirea nu întâlnea decât omas de drâmturi înc fume$ânde i, puin mai departe, maimulte sute de leuri neîn$ropate, dintre care unele i serviser drept#ran psrilor de prad i animalelor slbatice!

7/24/2019 Ultimul


)ân i anotimpul prea s nu mai fie acelai! O mas compact denori fcea ca soarele de au$ust s fie lipsit de cldur, împiedicândtrecerea ra&elor! Norii acetia, care se ridicaser deasupra munilori o porniser spre nord, erau acum împini spre mia&&i, într-o

pân& lun$ i nea$r, de un vânt nprasnic, un adevrat ura$an ce prea încrcat cu c#iciur lunii noiembrie! )e *orican nu se maivedea plutind mulimea de brci de mai înainte; apele lui i&beauîndârjite în mâlul de sud, ca i cum ar fi voit s arunce pe nisipspuma valurilor pân$rite! 'acul îi pstra totui admirabilalimpe&ime, care acum nu mai o$lindea îns decât norul întunecatce acoperea toat bolta cereasc! Aerul plcut i umed, care maiînainte cu câteva &ile fcea încânttoare privelitea i îmblân&ea

înfiarea ei slbatic, fusese alun$at de vântul de nord, care sufla peste ap cu toat furia, nelsând nici oc#iului, nici înc#ipuirii cevademn de admiraie!

8ântul acesta puternic uscase iarba câmpiei, ce prea ars

ca de un foc nimicitor! 4oar câte o tuf verde se mai înla ici icolo, ca s vesteasc fertilitatea viitoare a acestui pmânt îmbibatde sân$e omenesc!

oate aceste împrejurimi, care preau atât de atr$toare pe timpfrumos, sub un cer senin, se înfiau acum ca un tablou ale$oric alvieii, în care lucrurile apreau în culorile lor cele mai i&bitoare imai autentice pe care nicio umbr nu le atenua!

4ar dac vântul de&lnuit abia lsa s se mai &reasc puineletufe ver&i care i&butiser s scape tefere mâniei lui nimicitoare, elfcea s apar i mai limpede, în toat $oliciunea lor, în$rmdirile

de stânci pleuve ce se ridicau aproape de jur-împrejurul câmpiei,încât oc#iul ar fi cutat &adarnic un aspect mai blând pe cerul alcrui albastru era ascuns privirii de norii $roi ce pluteau curepe&iciune prin v&du#!

8ântul era totui ine$al2 când mtura pmântul cu un fel de $eamt

7/24/2019 Ultimul


surd, ce prea s se adrese&e urec#ilor înepenite ale morilor, când,uierând cu putere în v&du#, se abtea asupra pdurilor, frân$eacrcile copacilor i presra pmântul cu frun&e! )srile de praderau sin$urele fiine ce însufleeau pustiul; trecând în &bor peste

oceanul verde al pdurilor, se repe&eau s-i caute cumplita prad pe locul masacrului!

%ntr-un cuvânt, totul oferea împrejur o privelite deart i jalnic!0-ar fi spus c în locul acela intrarea era pro#ibit i moartea îilovise pe toi cei ce îndr&niser s se aventure&e pe acolo! 4araceast interdicie prea s fi încetat i, pentru prima oar de la plecarea celor care svâriser masacrul, precum i a celor celsaser s fie comis, nite fiine omeneti îndr&neau s seaventure&e pe aceste înfiortoare melea$uri!

%n seara &ilei de care vorbim, cu o or înainte de asfinit, cinci brbai ieeau din defileul care ducea prin pduri pe malurile*udsonului i înaintau în direcia fortului distrus! 'a începutmer$eau încet i cu luare-aminte, ca i cum le-ar fi fost $roa& sse apropie de locurile mcelului sau le-ar fi fost team ca $ro&vias nu înceap iari! "n tânr sprinten mer$ea înaintea celorlali,

cu precauia i îndemânarea unui btina, urcându-se pe toateînlimile ce le întâlnea, pentru a

cerceta împrejurimile i indicându-le celorlali, prin $esturi,drumul pe care-l socotea mai potrivit! Cei ce-l urmau erau la rândullor tot atât de prudeni i de vi$ileni! "nul dintre ei, tot un indian,se ainea la oarecare distan, pe flanc, i scrut neîncetat mar$inea pdurii, cu oc#i deprini s deosebeasc cel mai mic semn care arfi vestit apropierea vreunei primejdii! Ceilali trei erau albi i erau

îmbrcai pe potriva primejdioasei lor aciuni, aceea de a fi în urmaunei armate în retra$ere prin inuturi slbatice!

)rivelitea $roa&nic ce le i&bea privirea aproape la fiecare pasctre malul apei producea asupra fiecruia efecte deosebite, dupfirea lui! Cel ce mer$ea în frunte arunca o oc#ire furi asupra

7/24/2019 Ultimul


victimelor mutilate pe lân$ care treceau, st- pânindu- i emoiavdit; era îns prea tânr ca s rmân nepstor! Cellalt indiannu arta nicio slbiciune! %nainta printre cadavre cu pas si$ur idâr& i era atât de luminat, încât îi ddeai uor seama c se

obinuise de mult cu astfel de priveliti!

0immintele produse de vederea nenumratelor cadavre nu erauaceleai nici în sufletul celor trei albi, dei erau pentru toi la fel dedureroase! "nul dintre ei, un brbat impuntor, al crui pr alb i alcrui c#ip îmbtrânit, cu toat de$#i&area lui în pdurar, arta cera obinuit de mult cu urmrile de&astruoase ale r&boiului, nu sesfia s $eam la vederea crimelor odioase svârite de slbatici!ânrul de lân$ el se cutremura de indi$nare, dar ddea impresiac se stpânete ca s nu-i tulbure i mai mult tovarul! 4ar celce mer$ea în urma lor nu se $ândea defel s ascund tot ce simea!C#iar i la cea mai înfiortoare privelite, niciun muc#i nu i seclintea, prând s priveasc totul cu senintate; doar la rstimpuri,îi e.prima oroarea i indi$narea prin ocri i blesteme!

Fr îndoial c cititorul a i recunoscut în aceste cinci persoane pecei doi mo#icani, pe prietenul lor Oc#i-de-7oim, pe colonelul

6unro i pe maiorul *e>+ard; tatl aflat în cutarea copiilor lui,tânrul ce era atât de strâns le$at de întrea$a familie i cei trei brbai care dduser atâtea dove&i de vitejie i credin înîmprejurrile crude pe care le-am relatat!

Ajun$ând la jumtatea drumului dintre pdure i fortul =illiam-*enr>, "ncas, care mer$ea înainte, scoase un stri$t care atraseimediat lân$ el pe cei ce-l însoeau! Ajunsese pe locul în carefuseser mcelrite femeile! rupurile lor intrate în descompunere

erau în$rmdite unele peste altele! Oricât le- ar fi fost de $reu,6unro i 4uncan avur curajul s cercete&e cu atenie toatecadavrele mai mult sau mai puin mutilate, pentru a vedea dac nule recunosc printre ele pe Cora i Alice! 4up ce sfârir aceastcercetare, tatl i îndr$ostitul se simir mai uurai, nu numai cnu $siser acolo pe acelea pe care le cutaser cu atâta team s

7/24/2019 Ultimul


nu le afle printre cadavre, dar, printre puinele veminte lsate deuci$ai victimelor lor, nu recunoscuser nimic care s fi aparinutcelor dou surori!

(rau îns c#inuii de o nesi$uran tot atât de dureroas ca i celmai cumplit adevr! 0tteau în picioare, tcui i triti, înainteaînfiortorului morman de cadavre, când vântorul li se adres, pentru prima oar de la plecare2

G Am v&ut multe câmpuri de lupt, spuse el, rou de mânie! 4emulte ori am umblat mile între$i pe urme de sân$e! 4ar n-am v&utniciodat atât de limpede, ca aici, ce poate face mâna diavoluluiI@&bunarea este un sentiment care cuprinde de obicei sufletul

indienilor i toi cei care m cunosc tiu c în vinele mele nu cur$enici mcar o pictur din sân$ele lor; dar, în faa cerului cestpânete i aceste pustieti, trebuie s spun c dac vreunul dinticloii de france&i care au în$duit un astfel de masacru se va aflaîn btaia putii mele, arma va ti cum s-l loveasc, atât timp câtcremenea va produce o scânteie care s aprind praful de puc! 4eto- ma#a+ i de cuit s se foloseasc cei deprini cu ele! Ce &ici,C#in$ac#$oo, adu$ el în limba dela+ar, au s se laude #uronii

roii de isprav asta fa de sBua+-ele lor, când vor veni &pe&ilecele mariE

)e c#ipul mo#icanului trecu o umbr de mânie! rase pe jumtatecuitul din teac, dar, întorcând apoi oc#ii, c#ipul lui îi relulinitea de mai înainte!

-G 6ontcalmI 6ontcalmI, continu vântorul adânc înciudat i cu$las amenintor, preoii spun c va veni o &i

când tot ce a fcut omul în via va fi privit, pe lumea cealalt, cuoc#i ce nu vor mai avea nimic din slbiciunea omeneasc! 8ai deacel ce va avea de dat socoteal despre cele întâmplate în aceastcâmpie! A, pe sân$ele meu curat, uite printre mori o )iele- @oiecare a fost scalpatI Cercetea&-l, C#in$ac#$ooI )oate e unul

7/24/2019 Ultimul


dintr-ai votri, care au disprut, i în acest ca& trebuie în$ropat cummerit un lupttor vitea&! %i citesc în oc#i, sa$a- morule; tiu c pentru viaa acestuia va plti un #uron, c#iar mai înainte ca vântuls împrtie mirosul sân$elui!

6o#icanul se apropie de cadavrul desfi$urat i, dup ce-l întoarse,recunoscu pe el semnele distinctive ale uneia din cele ase naiunialiate care, dei luptau în rândurile en$le&ilor, erau dumane demoarte ale naiei sale! :mpin$ându-l cu piciorul, cu dispre, seîndeprt de el cu aceeai nepsare ca de leul unui câine!8ântorul îi înelese foarte bine $estul i, ca s nu-i piard irulideilor, continu s tune i s ful$ere împotriva $eneralului france&!

G Numai 4umne&eu, în înelepciunea i puterea lui nemr$init, poate s mture astfel de pe suprafaa pmântului atât de mulioameni dintr-odat, cci el sin$ur tie când trebuie s loveasc saunu! Cine afar de el ar putea s înlocuiasc mcar o sin$ur fiindin cele crora le ia viaaE Cât despre mine, nu m las inim nicis ucid un al doilea cerb, înainte de a-l fi terminat de mâncat pe primul Gnu fac asta decât când am de mers cale lun$ sau cândtrebuie s stau la pând! Când te afli pe câmpul de lupt, în faa

inamicului, e cu totul altceva! Acolo trebuie s mori cu puca saucu toma#a+-vl în mânG dup cum i-e pielea, alb sau roie!"ncas, vino aici i las corbii s se ospte&e în voie din ticlosulacesta de min$o! 7tiu din e.perien proprie c psrile astea au o preferin deosebit pentru carnea celor din tribul Oneida; de ce snu le lai s se sature în voieE

G "#uI, stri$ tânrul mo#ican, ridicându-se în vârful picioarelor,cu oc#ii aintii la mar$inea pdurii din fa, unde &rise ceva!

0tri$tul lui îndemn corbii s se duc s-i caute prada puin maideparte!

G Ce-iE, întreb vântorul, coborând $lasul i $#emuindu- se ca o panter $ata s se arunce asupra pr&ii! "nde nu d 4umne&eu sfie vreun france& care d târcoale morilor ca s-i prade, dei nu le-

7/24/2019 Ultimul


a mai rmas mare lucru Gcred c acum puca mi-ar nimeri în plinint! "ncas nu rspunse! 0rind cu uurina unei cprioare, ajunseîntr-o clip la mar$inea pdurii, rupse o ramur de pin i desprinseo fâie din vlul verde al Corei, pe care îl flutur deasupra capului!

Cel de-al doilea stri$t ce-l scoase tânrul mo#ican i vlul subireaduser numaidecât lân$ el pe ceilali însoitori!

G Copila meaI, stri$ 6unro cu $lasul întretiat! Cine-mi va redacopilaE

G "ncas va încerca, rspunse tânrul indian, simplu, dar plin decldur!

F$duiala aceasta i tonul cu care fu fcut nu avur niciun efectasupra nenorocitului tat, care abia au&ise cuvintele lui "ncas!Apucând bucata din vlul Corei, o strânse tremurând în mâini, întimp ce-i rotea oc#ii rtcii asupra tufelor din preajm, ca i cumar fi sperat c-i vor reda fiica sau i-ar fi fost team s nu $seascacolo rmiele ei însân$erate!

G Aici nu vd mori, spuse *e>+ard cu vocea r$uit i aproapesu$rumat de team! 0e pare c mcelul n-a ajuns pân aici!

G Asta-i si$ur i limpede ca lumina &ilei, &ise Oc#i-de- 7oim cuobinuitul lui sân$e rece, dar sau dânsa, sau cei careau rpit-otrebuie s fi trecut pe aici; îmi aduc foarte bine aminte de vlul pecare-l purta ca s-i ascund c#ipul admirat de toi; fâia e si$urrupt din el! 4a, "ncas, ai dreptate, rspunse el celor câtevacuvinte pe care acesta i le adresase în limba dela- +ar, cred c atrecut c#iar dânsa pe aici! O fi fu$it în pdure, ca o cprioar

speriat! Care fiin în&estrat cu picioare ar fi rmas locului c sfie ucisE Acum s-i cutm urmele, cci trebuie s e.iste i levom $si! 4e altfel, v asi$ur c oc#ii unui indian sunt în stare srecunoasc c#iar urmele lsate de pasrea-musc în v&du#!

G 4umne&eu s te binecuvânte&eI, e.clam tatl, foarte

7/24/2019 Ultimul


micat! 4umne&eu s te rsplteascI 4ar unde-au putut fu$iE"nde-mi voi $si copileleE

%n acest timp, tânrul mo#ican i începuse s fac cercetrile

despre care vorbise Oc#i-de-7oim! Abia sfârise 6unro întrebareala care nu spera deloc s obin un rspuns satisfctor, cmo#icanul scoase un nou stri$t de bucurie, la o mic deprtare deaceeai mar$ine a pdurii! %nsoitorii aler$ar spre el i "ncas learat o alt bucat din acelai vl, pe care-o $sise a$at deultima ramur a unui mesteacn!

G 6ai domolI 6ai domolI, spuse Oc#i-de-7oim, întin&ân- du-i puca pentru a-l împiedica pe *e>+ard s-o porneasc mai departe

în cutare! 0 nu ne înflcrm, cci riscm s ne abatem de ladrumul pe care ni-l indic urmele! "n pas imprudent ne poate faces pierdem ceasuri între$i! Nu se poate t$dui c suntem peurmele bune!

G 4aX pe unde trebuie s-o lum ca s nu le pierdemE, întreb*e>+ard cu oarecare nerbdare!

G 4epinde de împrejurri pe ce drum au apucat, rspunse

vântorul! 4ac erau sin$ure, poate au ocolit în loc s mear$ dreptînainte, i atunci s-ar putea s se afle numai la douspre&ece milede noi! 4impotriv, dac au fost luate de #u- roni sau de aliindieni aliai cu france&ii, e de bnuit c au i ajuns la $ranieleCanadei! 4ar n-are importan, adu$ el, v&ând nelinitea idescurajarea &u$rvindu-se pe c#ipul colonelului i maiorului! Ceidoi mo#icani i cu mine am dat de captul firului i vom ajun$e lacellalt, c#iar de-ar fi la o sut de le$#e! 6ai domol, "ncasI 6ai

domolI (ti atât de nerbdtor, parc ai fi nscut în coloniiI "ii c picioarele uoare las urme puin adânci!

G "#uI, stri$ la rându-i C#in$ac#$oo, care cerceta tufriurilece preau clcate în picioare de cineva care încercase s-idesc#id drum spre pdure! @idicându-se, art cu mâna pe

7/24/2019 Ultimul


pmânt, cu înfiarea cuiva care vede o reptil scârboas!

G ( cu si$uran o urm de picior de brbatI, e.clam 4uncan,aplecându-se i cercetând locul artat! A venit fr îndoial de pe

malul lacului! Asta înseamn c surorile sunt pri&oniere!G ot e mai bine decât s moar de foame rtcind prin

pdure, spuse linitit Oc#i-de-7oim! )utem fi i mai si$uri c n- os le pierdem urmele! Acum m-a prinde, pe cinci&eci de piei decastor contra a cinci&eci de amnare de arm, c mo#icanii i cumine vom $si +i$+am-urile ticloilor în mai puin de o lun!Apleac-te, "ncas, i ve&i dac nu poi afla ceva din urm acestui

mocasin; cci e o urm de mocasin, nu de $#eat!ânrul mo#ican în$enunc#e, îndeprt cu mult precauie câtevafrun&e uscate, care l-ar fi încurcat în cercetrile pe care le fcea cuaceeai meticulo&itate ca un cmtar ce privete o poli suspect!0e ridic, în sfârit, satisfcut!

G (i, întreb vântorul, ce-ai descoperitEG ( 8ulpea-7ireat!G:ar ticlosul sta blestematI Nu vom scpa de el decât

când o s stea de vorb cu puca mea!8estea aceasta i se pru lui*e>+ard prevestitoare de noi

nenorociri i, dei era înclinat s admit c era adevrat, îi arttotui o îndoial care-i ddea oarecare mân$âiere!

G )oate c te-ai înelat, spuse el! oi mocasinii seamn unul cualtul!

G "n mocasin s semene cu altulI, stri$ Oc#i-de-7oim! Atunci se poate spune c i picioarele sunt la fel i totui toat lumea tie cunele sunt lun$i i altele scurte; unele au scobitura tlpii mai sus,altele mai jos; unele au mersul înuntru, altele în afar! Nicimocasinii nu se aseamn, cum nu se aseamn crile, cu toate ccei ce se pricep mai bine s le citeasc nu sunt în stare s

7/24/2019 Ultimul


deosebeasc mocasinii unii de alii! Aa-i în via, fiecare cutalentele lui! F-mi loc, "ncasI Fie c e vorba de cri sau democasini, dou preri fac mai mult ca una!

0e aplec la rândul su, e.amin urm cu atenie i dup câtevaclipe se ridic!

G Ai dreptate, "ncas, spuse el! ( urma pe care am v&ut-o deatâtea ori, acum câteva &ile, când îl fu$ream! 4erbedeul o s beamereu când o s aib oca&ia, indienii votri când beau mer$totdeauna mai apsat c ceilali; un beiv, fie el alb sau

piele-roie, are nevoie de o ba& mai solid! Are e.act aceeai

lun$ime i aceeai lime! Cercetea& i tu urma, sa$amoruleI 4emai multe ori ai cutat paii acestei lepre, de când l-am urmrit dela 0tânca lenn pân la :&vorul 0ntii!

C#in$ac#$oo în$enunc#e i el; dup o scurt cercetare, se ridici rosti cu $ravitate, dei cu un accent strin, numele de 6a$ua!

G 4a, &ise Oc#i-de-7oim, e si$urI ânra domnioar cu oc#ine$ri i 6a$ua au trecut pe aici!

G 7i AliceE, întreb tremurând *e>+ard!

G înc n-am $sit nicio urm de-a ei, rspunse vântorul,cercetând cu atenie arborii, tufiurile i pmântul! 4ar ce se vedeacoloE "ncas, du-te i ve&i ce atârn de mrciniul acelaI

ânrul indian ascult i, când îi ddu vântorului obiectul ridicatde el, acesta-l art însoitorilor si, râ&ând cu poft, dar plin dedispre!

G( jucria, fluieraul cântreului nostru, spuse el! 8as&ic atrecut i el pe aici! Acum avem destule urme, aa c pân i un pop se poate orienta! "ncas, caut urmele unor $#ete destul delun$i i lar$i, care s poat susine trupul deirat al unui om înaltde ase picioare i dou de$ete! %ncep s cred c din acest

7/24/2019 Ultimul


cara$#ios se mai poate scoate ceva; dac i- a prsit flecuteul, poate c se apuc de o meserie mai folositoare!

GCel puin a rmas credincios misiunii date, spuse *e>+ard, iar

Cora i Alice au un prieten lân$ eleI G4a - spuse Oc#i-de-7oim, sprijinindu-i puca în pmânt iaplecându-i capul spre eav cu dispre vi&ibil - un prieten care os le fluiere în cap! 4ar o s împute el vreun cerb pentru mâncareEO s recunoasc drumul dup muc#iul copacilorE O s taie el$âtul unui #uron ca s le apereE 4ac nu e în stare de aa ceva,atunci primul papagal

? pe care-l va

?

î nsusirile papagalului american sunt binecunoscute. Dar adevarat ul papagal nu segaseste mai la nord de statul New York, unde are doi î nlocuitori mai putin pretuiti: cat-

bird, numit astfel pentru ca imi ta mieunatul pisicii, citat deseori de vânatori, si pasarea

numita vul gar ground-tresher. Aceste din urma pasari cânta mai frumos decât

privighetoarea si ciocârlia, cu toate ca, î n general, pasarile din Ame rica nu cânta asa de

frumos ca acelea din Europa (n.a.).

întâlni se va dovedi mai iscusit ca el! (i bine, "ncas, $seti cevacare s semene cu urma unui astfel de piciorE

G"ite o urm ce pare lsat de picior de om, spuse *e>+ard, care profit de aceast oca&ie ca s sc#imbe subiectul unei discuii care-i displcea! (l îi era recunosctor lui 4avid c nu le prsise pecele dou surori! Cre&i c-i piciorul prietenului nostruE

G Fii atent când pui mâna pe frun&e, stri$ vântorul, s nu striciurmaI Asta e urma unui picior, dar al domnioarei cu prul ne$ru,cci e prea mic pentru înlimea cântreului! Numai clcâiul lui ar

acoperi-o toat! G"nde-iE 'as-m s vd urmele picioarelor copilei meleI, &ise6unro, înaintând printre tufiuri i în$enunc#ind ca s priveascde aproape! Cu toate c pasul ce lsase urma era uor, ea se vedeadestul de bine i oc#ii veteranului se

7/24/2019 Ultimul


%mpân&ir privind-o! Când se ridic, 4uncan observ c tatlstropise cu lacrimi urma trecerii fiicei sale! 8oind s-l fac a-i maiuita disperarea ce amenina s-l cuprind în fiecare clip i care l-ar fi fcut neputincios în faa încercrilor ce-i ateptau, i ca s-i

abat $ândurile într-alt direcie, el îi spuse vântorului2

GAcum, dac am $sit aceste semne si$ure, s nu-i pierdem oclip i s pornim la drumI în asemenea împrejurri, fiecare minuttrebuie s le par un secol nefericitelor pri&oniereI

G Nu totdeauna câinele care fu$e mai repede prinde cerbul,rspunse Oc#i-de-7oim, cu oc#ii aintii pe urmele descoperite!7tim c #uronul miel, domnioara cu prul ne$ru i cântreul au

trecut pe aici; dar ce s-a întâmplat cu tânra blond cu oc#ialbatriE Cu toate c e mai mic i mai puin curajoas c sora sa,nu-i mai puin dr$la! Cum se face c nimeni nu vorbete de eaE N-are prieteni pe aiciE

G Fereasc 4umne&euI, stri$ 4uncan cu înflcrare! 4ar de ceaceast întrebareE N-o cutm pe eaE Cât despre mine, n- am s mlas pân n-oi $si-oI

G în acest ca& ar fi bine s mer$em pe drumuri diferite, spusevântorul, cci e limpede c n-a trecut pe aici! Oricât ar

clca de uor, i-am fi &rit urmele!*e>+ard fcu un pas înapoi i pru copleit de de&ndejde!

4up ce se $ândi un moment, vântorul continu fr s dea ceamai mic atenie faptului c maiorul se sc#imbase la fa!

G )icioarele femeilor care triesc prin pduri nu pot lsa o astfelde urm! )rin urmare, urmele acestea sunt ori ale fetei brune, oriale surorii ei! Cele dou buci de vl $site arat c cea dintâi atrecut pe aici! "nde sunt îns semnele care s ne permit sstabilim c i cealalt era cu eaE 4ar n-are-a face; s cercetmurmele astea i, dac nu descoperim altele, ne vom întoarce în

7/24/2019 Ultimul


câmpie s cutm alt drum! %nainte "ncas, i fii atent la frun&eleuscate; eu voi avea $rij de tufiuri, iar tatl tu va scruta terenul!*aidei, prieteni, înainteI "ite c soarele se las dincolo de muni!

G 7i eu, întreb *e>+ard stin$#er, nu pot s fac nimicE G 4umneataGspuse Oc#i-de-7oim, care o i pornise înainte cucele dou piei-roii G dumneata mer$i dup noi i, dac &retivreo urm, ai $rij s n-o strici!

6er$eau abia de câteva minute, când indienii se oprir s cercete&ecu mai mult b$are de seam câteva semne pe pmânt! atl ifiul vorbeau tare i cu vioiciune; când priveau locul cu pricina, se

uitau unul la altul, plini de o vdit mulumire! G rebuie s fi $sit urm piciorului cel micI, stri$ Oc#i- de-7oim aler$ând la ei, fr s se mai $ândeasc la rolul pe care i-lre&ervase în aceast e.plorare! 4ar ce-i astaE CumE "n loc de pândE (i, nuI )e cea mai bun puc din inuturile astea, iat iarurmele de cai care mer$ în aceeai parteI Acum nu mai e niciotain, lucrul este tot atât de limpede c 0teaua )olar la mie&ulnopii, sunt clri! "ite colo bradul de care au fost le$ai caii, cci

locul e bttorit împrejur, i uite poteca cea mare care duce sprenord, în Canada!

G 4ar nu avem înc nicio dovad c Alice, c miss 6unro ceatânr, e cu sora eiI, spuse 4uncan!

G Nu, rspunse vântorul, afar dac nu aflm vreuna în obiectulridicat c#iar acum de tânrul mo#ican! 0-l vedem, "ncasI

*e>+ard recunoscu numaidecât una din bijuteriile pe care le purtaAlice; cu memoria fidel a unui îndr$ostit, îi aminti c i-o v&usela $ât, în &iua fatal a mcelului! 0e $rbi s spun acest lucruînsoitorilor si i o duse la piept cu atâta însufleire încât vântorulcre&u c a scpat-o din mân i începu s-o caute pe jos!

7/24/2019 Ultimul


G 8ai G spuse el, dup ce ddu în &adar frun&ele la o parte cu patul putii Gcând nu mai ve&i bine e semn si$ur de btrâneeI O podoab atât de sclipitoare i s n-o vdI 4ar nu face nimicI 4infericire vd înc destul de bine ca s trimit la int $lonul ce iese

din eava putii mele i asta e de ajuns pentru rfuielile mele cutribul 6in$o! A fi vrut totui s $sesc flecuteul acela, mcaraa, ca s-l pot da eu celei creia îi aparine! Asta ar însemna, cums-ar &ice, c am unit cele dou jumti ale unui drum lun$, cciacum, între cele dou domnioare i noi, se afl fluviul 0aint'aurent i poate c#iar 6arile 'acuri!

G :at un motiv în plus ca s nu ne oprim i s ne continumimediat drumul, spuse *e>+ard!

G 0e spune c sân$e fierbinte i sân$e tânr e aproape acelailucru, replic Oc#i-de-7oim! Nu ne ducem s prindem veverie saus dm brânci unui cerb în *orican! %ncepem un drum care va dura&ile i nopi i avem de strbtut pustiuri pe unde piciorul omuluinu calc decât arareori i în care toate cunotinele din crilevoastre nu ar fi îndeajuns ca s v poal clu&i! %ntr-o astfel dee.pediie nu pleac niciun indian mai înainte de a-i fi fumat

luleaua în faa vetrei sfatului! 7i, cu toate c sunt alb i nucorcitur, aprob acest obicei al lor, pentru c-i d timp de $ândit!4e altfel, în timpul nopii am putea pierde urmele! 0 neîntoarcemI Noaptea asta avem s aprindem focul între ruinelevec#iului fort, iar mâine, în &orii &ilei, vom fi odi#nii, bine-dispuii $ata s ne îndeplinim misiunea ca nite adevrai brbai, nu canite femei flecare sau ca nite copii nerbdtori!

*e>+ard v&u, dup tonul i înfiarea vântorului, c ora

&adarnic s se împotriveasc! 6unro c&use iar în starea de apatiedin care ieea rareori de când se abtuser atâtea

nenorociri pe capul lui; nu-i sc#imba atitudinea decât când erafoarte emoionat! )entru c aceasta era situaia, maiorul îl lu de bra pe veteran i-i urmar amândoi pe vântor i pe indieni, care

7/24/2019 Ultimul


se îndreptau spre câmpie!

Capitolul 19

SAL: Daca nu-ti plateste, doar n-ai sa-i tai

din carne; la ce ti-ar folosi?EVREUL: Sa fac momeala pentru

pesti si daca nu-i buna nici pentru ei, î mi va potoli macar setea

mea de razbunare.

0*AR(0)(A@(, Ne$utorul din 8eneia

Când cei cinci cltori sosir la fortul =illiam-*enr>, umbrele serii

ddeau ruinelor un aspect i mai înfiortor! 8ântorul i cei doimo#icani se $rbir s-i fac pre$tiri pentru dormit, dar cu un aer $rav i serios, care dovedea c privelitea aceea înfiortoare fcusei asupra lor o impresie mai puternic decât voiau s-o arate!0prijinind de un &id câteva $rin&i pe jumtate arse, fcur un fel destreain i, dup ce "ncas acoperi totul cu cren$i, locuina lorrudimentar fu $ata! 4e îndat ce termin, tânrul indian art cude$etul adpostul! *e>+ard înelese ce vrea s-i spun cu acest$est i-l duse acolo pe 6unro, ru$ându-l s se odi#neasc! 4upce-l ls pe nefericitul veteran sin$ur cu $ândurile lui, iei afar,&buciumul din el nedându-i ti#n s urme&e sfatul pe care i-ldduse btrânului su prieten!

%n timp ce Oc#i-de-7oim i cei doi tovari ai lui fceau focul, pre$tindu-se pentru cina lor fru$al, alctuit numai din carneuscat, de urs, tânrul maior urc, pe ruinele unui bastion de pecare putea s vad *oricanul! 8ântul încetase, iar valurile loveau

mai potolit i mai re$ulat malurile nisipoase! Norii, obosii de fu$,începeau s se destrame; cei mai dei se în$rmdeau în masene$re la ori&ont, iar ceilali pluteau înc pe deasupra apei lacului i pe cretetul munilor, ca un stol de psri speriate, care nu se pot#otrî s se îndeprte&e de locul unde i-au lsat cuibul! :ci-colo,câte-o stea strlucitoare lupta împotriva norilor ce se roteau în

7/24/2019 Ultimul


v&du#, ca o ra&

luminoas ce ar fi sfredelit bolta întunecat a cerului! O be&n deneptruns acoperea înlimile ce împrejmuiau inutul, iar câmpia

prea acum un nesfârit cimitir în care stpânea linitea morii!Cufundat în $ânduri, 4uncan privi câtva timp acest peisaj,

atât de potrivit cu toate cele întâmplate! )rivirile i se îndreptaucând spre ruinele în mijlocul crora vântorul i cei doi prieteni aisi edeau în jurul focului, când spre lumina palid ce se mai &reaînc spre asfinit, colorând norii în trandafiriu! Apoi, privirea i se pierdu îndelun$ pe întunericul ce învluia câmpia presrat cu

atâia mori!4eodat, i se pru c dintr-acolo veneau nite &$omote, dar atât deslabe i nedesluite încât nu putea s-i e.plice natura lor i nici sse convin$ c nu se înal! @uinat de nelinitea ce-l cuprinsesefr s vrea, voi s-i alun$e $ândurile i se- ntoarse spre lac,admirând stelele ce se reflectau pe faa lucie i unduioas a apei!4ar urec#ea, rmas la pând, prinse din nou &$omotele aceleaciudate, punându-l în $ard împotriva unei primejdii ascunse!

Atunci îi concentr atenia i &$omotul, acum mai distinct, îi prua fi acela al unui pas $rbit!

Nemaiputâdu-i stpâni nelinitea, îl c#em încet pe vântor surce pe ridictura unde se afla el! Acesta îi lu puca sub bra i seapropie de maior atât de a$ale i de nepstor, încât ai fi &is c sesimte în cea mai deplin si$uran!

G:a ascultI, îi opti 4uncan, când vântorul se ae& linitit lân$

el! Aud nite &$omote care ar putea dovedi c 6ontcalm n-a prsitcu totul câmpul de btaie dup victorie!

G 4e multe ori urec#ile fac mai mult ca oc#ii G rspunsevântorul, cu sân$e rece, terminând de mestecat bucata de carne deurs pe care i-o plimba prin $ur Gcu toate c, dup i&bând,

7/24/2019 Ultimul


7/24/2019 Ultimul


e.emplu, eu n-a &ice c e prea plcut s stai toat &iua înc#is i sasculi predici, dat fiind pornirea mea fireasc pentru micare ivântoare!

4uncan Gcare, dup e.plicaia vântorului, înelesese de undevenea &$omotul ce-l nelinitise G ddu mai mult atenie vorbelorînsoitorului su, curios s vad unde-l va duce aceast discuie!

G ( $reu, spuse el, s-i dai seama de sentimentele pe care le vaîncerca omul la Judecata din urm!

G Ar fi $roa&nic, relu vântorul urmându-i firul aceleiai idei, pentru un om care i-a petrecut atâtea &ile i atâtea nopi sub cerul

liber! Ar fi ca i cum ai adormi aproape de i&vorul *udsonului ite-ai tre&i lân$ cascad! 4ar e o mân$âiere s tii c serveti unstpân îndurtor, dei fiecare o face în felul lui i ne despart de elnesfârite pustiuri! (i, dar ce naiba se audeE

G Nu-i &$omotul fcut de lupii ieii la prad, aa cum ai

spusE, întreb 4uncan!Oc#i-de-7oim ddu ne$ativ din cap i îifcu iute semn

maiorului s-l urme&e într-un loc unde nu ajun$ea lumina focului!4up ce lu aceast precauie, ascult iari cu atenie încordat,ateptând intens ca &$omotul acela surd s se repete! 4ar vi$ilenaîi fu &adarnic i, dup câteva minute de linite necurmat, îi optilui *e>+ard2

G rebuie s-l c#emm imediat pe "ncasI Cu simurile lui deindian o s aud ceea ce nu putem au&i noi! Ce s-i faci, eu ca alb

nu-mi pot nici aici rene$a ori$inea!0fârind aceste cuvinte, scoase un stri$t imitând iptul bufniei,la care de îndat tânrul mo#ican, ce vorbea cu tai- c- su lân$foc, se ridic i privi în toate prile, ca s-i dea seama de undevenea iptul! Când vântorul îl repet, 4uncan îl v&u pe "ncas

7/24/2019 Ultimul


apropiindu-se de ei cu b$are de seam!

%n puine cuvinte, Oc#i-de-7oim îi ddu unele instruciuni în limbadela+ar! %ndat ce tânrul indian afl despre ce era vorba, se

deprt câiva pai i se lun$i la pmânt! 'ui *e>+ard i se pru cst complet nemicat! recur alte câteva minute! %n sfârit,maiorul, surprins c indianul st atâta timp în aceast po&iie icurios s afle cum va putea descoperi astfel ceea ce-i interesa,înaint spre locul unde-l v&use în- tin&ându- se la pmânt! 4ar,spre marea lui mirare, constat c "ncas dispruse, iar pat nea$r pe care o lua drept trupul indianului era doar umbra unor ruine!

G "nde a disprut tânrul mo#icanE, îl întreb el mirat pe vântor,

de îndat ce se întoarse lân$ el! '-am v&ut trântin- du-se acolo ia fi jurat c nu s-a mai sculat!

G 0stI 8orbete mai încetI Cineva ne d târcoale i cei din tribul6in$o au urec#i bune! "ncas s-a deprtat târâ; acum e în câmpiei, dac a întâlnit vreun maBua, o s-i spun el o vorbuli bun!

G 8as&ic, cre&i c 6ontcalm nu i-a luat toi indieniiE 0 dmde veste însoitorilor notri i s ne pre$tim armele; suntem numai

cinci, dar niciunuia nu-i e fric de un duman, oricât de numeros!

G 4ac ii la via, nu le spune nimicI :a uit-te la sa$a-

morul care st lân$ focI Nu seamn cu un mare ef indianE : Maccineva ne pândete, va citi pe faa lui c nu ne ateptm la nicio primejdie!

G 4ar, aa cum st acum, e o int si$ur pentru o s$eat sau un

$lon! 'umina focului îl descoper complet i e si$ur c el o s fieîntâia victim!

G Nu se poate t$dui c nu e un $runte de adevr în cele cespui, rspunse Oc#i-de-7oim, mai nelinitit decât pruse pânatunci, dar ce putem faceE 'a cea mai mic micare suspect

7/24/2019 Ultimul


putem fi atacai, mai înainte de a ne or$ani&a aprarea! (l tie,dup semnalul pe care i l-am dat lui "ncas, c se petrece cevaneobinuit i-i voi da altul, ca s-l anun c suntem pândii decâiva min$o! :nstinctul lui de indian îl va înva ce trebuie s fac!

8ântorul îi duse de$etele la $ur i scoase un fel de uierat dearpe, care-l fcu pe 4uncan s tresar! C#in$ac#$oo îi sprijinisecapul pe o mân i prea cufundat în $ânduri! Când au&i uieratulde arpe, înl capul i roti repede i a$er împrejur oc#ii lui ne$ri!Aceast micare brusc, poate involuntar, nu dur decât o clip ifu sin$urul $est de surpri& sau de nelinite care se observ la el! Nu se atinse de puc i nici de toma#a+-ul pe care-l slobo&ise puin de la cin$toare ca s fie mai liber în micri i care îi era laîndemân! 'u iar po&iia de mai înainte, dar îi sprijini capul pecealalt mân, pentru a face s se cread c nu fcuse aceastmicare decât pentru a-i odi#ni cellalt bra, i atept cu o linitede care numai indienii pot fi în stare!

*e>+ard observ totui c, pe când unor spectatori mai puin atenili s-ar fi prut c eful mo#ican e pe jumtate adormit, nrile îi eraumai dilatate ca de obicei, capul puin rsucit într-o parte, ca s

tra$ cu urec#ea la cel mai uor &$omot i oc#ii îi aruncau privirivii i iui în toate prile!

G :a te uit la acest nobil r&boinic G opti Oc#i-de- 7oim,luându-l pe *e>+ard de bra G tie c cel mai mic $est al lui ne-ar face s ne uitm prudena i c am fi atunci la bunul plac al acestor ticloi de!!!

Fu întrerupt de ful$erul unei împucturi! "rm o

detuntur i un snop de scântei âni în jurul locului asupra cruiaoc#ii lui *e>+ard erau aintii cu admiraie! O sin$ur privire îlasi$ur c, în aceeai clip, C#in$ac#$oo dispruse! %ntre timp,vântorul îi încrcase faimoasa puc lun$ i nu atepta decâtclipa când inamicul se va ivi în btaia ei! 4ar atacul pru s se

7/24/2019 Ultimul


mr$ineasc la acea tentativ &adarnic la adresa luiC#in$ac#$oo! Celor doi tovari li se pru, de vreo dou sau treiori, c aud un &$omot îndeprtat în mrciniuri, de parc nitefpturi nedefinite $oneau prin ele, dar oc#ii încercai ai vântorului

desluir în curând o #ait de lupi ce fu$eau, fr îndoial speriaide împuctura unor nepoftii la ospul lor! 4up alte câtevaminute de nesi$uran i nerbdare, se au&i un plescit puternic dindirecia lacului, urmat de o a doua împuctur!

G ( puca lui "ncas, &ise vântorul, îi cunosc detuntura, cumcunoate un tat $lasul copilului su! ( o carabin bun i mi-a fostde mare folos înainte de a o cpta pe asta a mea de- acum!

G Ce s-a-ntâmplatE, întreb 4uncan! 0e pare c ne pândescdumani care au jurat s ne piard!

G )rimul $lon dovedete c nu ne vor binele, dar indianul acestane dovedete, la rândul lui, c ticloii n-au i&butit s ne facniciun ru, rspunse Oc#i-de-7oim, artându-l pe C#in$ac#$oocare se-ndrepta a$ale ctre loc! %naintând spre el, îi spuse2 (i, ce-i,sa$amoruleE Ne atac min$aii sau sunt doar reptilele acelea care

se târsc în urma armatelor i fur scalpurile morilor, ca s selaude apoi fa de femeile lor cu isprvile svârite împotrivaFeelor-)alideE

C#in$ac#$oo îi relu locul cu cel mai desvârit sân$e rece i nurspunse nimic mai înainte de a cerceta un tciune din foc, lovit de$lonul ce-i fusese destinat! )e urm, ridicând de$etul, se mr$inis pronune monosilabic2

G "nulI G Aa-i cum bnuiam, spuse vântorul, ae&ându-se lân$ el! 7icum ticlosul s-a aruncat în lac înainte ca "ncas s fi tras, e probabil c o s scape i o s se laude c le-a întins o curs la doimo#icani i unui vântor alb! 4espre cei doi ofieri nu va

7/24/2019 Ultimul


pomeni, fiindc e tiut c ei nu se prea ba$ în c#estii de-astea! (iI N-are decâtI Oameni cinstii se afl peste tot, dar pe 4umne&eulmeu, nu în tribul 6aBua! otui, c#iar printre ei se pot întâlni uniicare s-i bat joc de un asemenea mincinos i ludros! lonul

acestui miel i-a uierat pe la urec#i, sa$amorule!

C#in$ac#$oo arunc o privire nepstoare spre tciunele atins de$lon, artând c nu fusese deloc tulburat de acest incident frînsemntate! %n acea clip se întoarse i "ncas i se ae& lân$foc, aproape de prietenii si, la fel de nepstor i linitit ca i tatlsu!

*e>+ard le urmrea toate micrile cu un viu interes, mirat i

curios în acelai timp, mai-mai s cread c vântorul i cei doiindieni se înele$eau prin semne secrete care lui îi scpau! %n loc dea povesti în amnunt cele petrecute în întunericul din câmpie, cumar fi fcut un tânr european plin de nerbdare i poate e.a$erând puin, "ncas se mulumi s lase faptele s vorbeasc pentru el! 4ealtfel, nu era nici locul, nici momentul pe care l-ar fi ales un indianca s se laude cu isprvile lui! )oate c dac *e>+ard nu l-ar fiîntrebat, n-ar fi au&it de la el nicio vorb privitoare la cele

petrecute! G Ce s-a întâmplat cu dumanul nostru, "ncasE, îl întreb intri$atofierul! Ti-am au&it împuctura i cred c n-ai tras în aer!

ânrul mo#ican ridic pulpana #ainei i art trofeul însân$erat ali&bân&ii sale, un scalp prins la cin$toare! C#in$ac#$oo îl lu înmân i îl privi o clip cu atenie, îi ddu apoi drumul cu multdispre, e.clamând2

G "#aI OneidaI

G "n oneidaI, repet vântorul, care începea s se însufleeasc iîi mai pierdu din nepsarea lui, asemntoare aceleia a tovarilorsi! %naint curios, s e.amine&e i el rsplata #idoas a victorieitânrului mo#ican! )entru 4umne&euI, e.clam el, dac suntem

7/24/2019 Ultimul


urmrii de oneida în timp ce noi îi urmrim pe #uroni, ne vom aflaîntre dou #aite de draciI :a te uitI )entru oc#ii unui alb nu-i niciodeosebire între scalpul su i cel al oricrui alt indian! Cu toateastea,

sa$amorul e si$ur c scalpul a crescut pe capul unui min$o idesluete c#iar numele tribului, ca într-o pa$in ciudat pe carefiecare liter e un fir de pr!

G 4ar tu, "ncas, ce &iciE 4in ce trib era ticlosul pe care l-aitrimis pe lumea cealalt G i bine ai fcutE

"ncas ridic oc#ii asupra vântorului i-i rspunse cu vocea lui

plcut i mu&ical2 G Oneida!

G ot oneidaI, stri$ Oc#i-de-7oim! 0pusa unui indian e de obiceiadevrat; dar când vorbele lui sunt confirmate i de un al doileaindian, poi s le socoteti liter de evan$#elie!

G 9ietul om s-a înelat, spuse *e>+ard, ne-a luat drept france&i;altfel n-ar fi atacat nite aliai!

G 0 iei un mo#ican, &u$rvit în culorile tribului su, drept un#uron G stri$ vântorul G asta ar fi ca i cum ai confundastraiele albe ale $renadierilor lui 6ontcalm cu #ainele roii aleen$le&ilor! Nu, nu, di#ania tia bine ce face, nu s-a înelat deloc în povestea asta, cci între min$o i dela+ari n-a fost niciodat mare prietenie, indiferent cu care dintre albi e aliat tribul lor! Cu toate ctribul Oneida se afl-n slujba maiestii sale re$elui An$liei, care

este i domnul, i stpânul meu, puca mea n-ar fi stat mult laîndoial i i-ar fi trimis câteva $loane acestei lepre, dac noroculmi l-ar fi scos în cale!

G Ar fi însemnat s calci tratatele care e.ist între noi i ai fi procedat într-un mod nedemn de dumneata!

7/24/2019 Ultimul


G Când un om triete mai mult timp printre oameni cinstii, pânla urmG dac el nu e un ticlos Gse înfiripea& între ei ole$tur foarte trainic! ( adevrat c viclenia albilor a i&butit ssemene &â&ania între triburi, fie c erau prietene, fie c se

dumneau! 4ei vorbesc aceeai limb i s-ar putea spune c fac parte din acelai trib, #uronii i oneida umbl s se scalpe&e unii pealii! 7i dela+arii sunt împrii între ei; unii au rmas în jurulfocului marelui sfat de pe malurile fluviului i lupt pentru aceeaicau& c tribul 6in$o, dar cea mai mare parte dintre ei au plecat înCanada, din ur fa de acelai trib 6in$o! Cu toate acestea, nu stîn firea pieilor-roii s-i

sc#imbe simmintele dup cum bate vântul i iat pentru ce prietenia unui mo#ican pentru un min$o e la fel cu aceea a unui omalb pentru un arpe!

G îmi pare ru c vorbeti astfelI Credeam c indienii carelocuiesc în vecintatea ae&rilor noastre s-au aliat cu noi pentru cau v&ut c dreptatea este de partea noastr!

G )e cinstea mea, cred c e mai firesc s te ocupi de dreptatea ta

decât de a celorlali! Cât despre mine, prefer dreptatea pe care mi-ofac sin$ur! Nu, n-am s spun c ursc un min- $o, asta nu se potrivete nici cu reli$ia, nici cu rasa mea, dar repet c, dac n-amfolosit puca împotriva ticlosului ce ne ddea târcoale, asta sedatorea& numai întunericului!

%ncredinat de temeinicia ar$umentelor sale, oricare ar fi fostefectul lor asupra celui ce le asculta, cinstitul dar necrutorulvântor întoarse capul în alt parte, ca i cum ar fi voit s pun

capt acestei controverse!*e>+ard se cr iar pe metere&, prea nelinitit i prea puinobinuit cu aceste curse întinse de oamenii pdurii ca s nu seteam de un alt atac mielesc! Nu se întâmpl acelai lucru cuvântorul i cu mo#icanii! 0imurile lor, clite de obinuin i de

7/24/2019 Ultimul


nevoie, le ddeau putin nu numai s descopere primejdia, ci îifceau c#iar s-i dea c#iar seama de importana i durata ei! Niciunul din ei nu prea s aib cea mai mic îndoial în ceea ce privea si$urana lorGi o dovedir începând a se sftui despre cele

ce aveau de fcut!

â&ania dintre triburile i c#iar dintre populaiile la care fcusealu&ie Oc#i-de-7oim era în acea epoc în toi! 'e$tura strânsdintre ele, datorit limbii i ori$inii lor comune, fusese rupt! %nurma acestei de&membrri, dela+arii i min$oii, nume $enericedate celor ase naii aliate, luptau sub acelai stea$, dei eraudumani între ei! %n timp ce ultimii vânau scalpurile #uronilor,dela+arii erau i ei împrii! 4ra$ostea de pmântul ce aparinusestrmoilor lor îi inuse pe sa$a- mor i pe fiul su sub stindardelere$elui An$liei, împreun cu o mic trup de dela+ari care serveauîn fortul (d+ard; dar se tia c cea mai mare parte din acest trib,din ur fa de min$oi, trecuse de partea lui 6ontcalm!

(ste bine ca cititorul s tie, dac n-a aflat pân acum din celespuse mai înainte, c dela+arii sau lenapii se mândreau c sunttrunc#iul acestui numeros popor, altdat stpân pe toate pdurile

i câmpiile din nordul i rsritul inuturilor care alctuiesc ast&i0tatele "nite ale Americii! 6o#icanii erau una din cele mai vec#ii mai alese ramuri ale acestei nobile vie!

8ântorul i cei doi tovari ai lui se ae&aser s discute asuprafelului în care vor aciona în mijlocul atâtor triburi de slbatici,cunoscând interesele opuse i încurcate ce-i învrjbeau între ei pecei de acelai sân$e i care-i #otrâser pe unii, care se dumneaumai de mult, s devin deodat aliai! 4uncan cunotea i el destul

de bine obiceiurile indienilor, aa c tia pentru ce focul fuseseaâat din nou i cei doi mo#icani i vântorul se ae&aser $ravi,învluii într-un nor de fum! :nstalându-se într-un loc al fortului deunde putea vedea totul, fiind totui atent la cel mai mic &$omot ces-ar fi au&it din câmpie, atepta cu toat rbdarea re&ultatulsfatului!

7/24/2019 Ultimul


4up câteva clipe de tcere impresionant, C#in$ac#$oo îiaprinse o lulea de lemn, al crei cap era fcut dintr-o piatr poroasde prin prile locului, cioplit cu mult art! 4up ce trase câtevafumuri, i-o ddu lui Oc#i-de-7oim, care trase i el i o trecu lui

"ncas! 'uleaua trecu astfel de trei ori de la unul la atul, în mijloculcelei mai mari tceri, i niciunul nu prea c vrea s ia cuvântul! %nsfârit, C#in$ac#$oo, ca cel mai în vârst i cel mai mare în ran$,rupse tcerea, e.punând pe scurt planul lui i artându-i prerea în puine cuvinte, calm i demn! 8ântorul îi rspunse, mo#icanul îiripost, însoitorul lui fcu noi obiec- iuni, dar tânrul "ncasascult atent i respectuos, pân când Oc#i-de-7oim îi ceru de politee i lui prerea! 4up tonul i $esturile vorbitorilor, *e>+ard

trase conclu&ia c tatl i fiul erau de aceeai prere, iar vântorulalb susinea altceva! 4iscuia se înfierbânta puin câte puin i eralimpede c fiecare inea la prerea lui!

4ar, cu toat înflcrarea ei, aceast controvers prieteneasc ar fi putut fi luat drept pild c#iar de adunarea cretineasc cea mai bine constituit - inclusiv sinodurile la care particip numai preacucernicii purttori ai cuvântului lui

4umne&eu - pentru moderaia, rbdarea i cuviina celor trei ini cediscutau! 8orbele lui "ncas fuseser ascultate cu aceeai atenie cacele i&vorâte din e.periena i înelepciunea mai mare a tatlui su!4eparte de a se arta nerbdtori s ia cuvântul, fiecare din oratorinu rspundea la cele spuse decât dup ce se $ândea câteva minute,în linite, la cele au&ite i la ce trebuia s spun!

Cuvintele mo#icanilor erau însoite de $esturi atât de naturale i dee.presive, încât lui *e>+ard nu-i fu prea $reu s urmreasc firul

discuiilor! Acelea ale vântorului i se prur mai puin limpe&i, pentru c, din mândrie pentru rasa lui, acesta se e.prima rece ineînsufleit, ca toi an$lo-americanii când nu sunt scoi din fire!@epetarea semnelor prin care cei doi indieni artau diferite urme cese pot $si într-o pdure dovedea c ei struiau s se continuedrumul pe uscat, pe când braul lui Oc#i-de-7oim, îndreptat de mai

7/24/2019 Ultimul


multe ori spre *orican, prea s spun c vântorul era de preres cltoreasc pe ap! Oc#i-de-7oim prea s cede&e i problemaera pe punctul s se re&olve împotriva lui, când se ridic brusc i,lsând deoparte indiferena, începu s $esticule&e întrebuinând

toate metodele elocvenei indiene! rase în aer un semicerc, de larsrit la apus, pentru a arta mersul soarelui i repet acest semnde atâtea ori câte &ile socoteau c vor întrebuina în cltoria lor prin pduri! Apoi desen pe pmânt o linie întortoc#eat, artând paralel prin $esturi, obstacolele ce le vor întâmpina2 munii irâurile! 4escrise, luând un aer ostenit, vârsta i slbiciunea lui6unro, care în acest timp era cufundat într-un somn adânc, i prus nu aib o prea bun prere despre posibilitile fi&ice ale lui

4uncan de a birui $reutile de care pomenim! 6aiorul îi dduseama c era vorba de el când îl v&u pe vântor întin&ând mâna i-l au&i pronunând cuvintele2 6ân 0part! Aceasta era porecla pecare triburile prietene de indieni i-o ddeau pentru $enero&itatealui! 8ântorul imit apoi micarea uoar a unei brci ce despicapele unui lac cu ajutorul lopeilor i art contrastul, contrafcândmersul lent al unui om obosit! %n sfârit, termin i întinse braulspre scalpul indianului din tribul Oneida, pesemne pentru a arta c

estenecesar s plece repede i s nu lase dup ei nicio urm! 6o#icaniiîl ascultar cu $ravitate i pe c#ipul lor se citea impresia pe care le-o fcuser vorbele vântorului! %ncetul cu încetul fur convini i,la sfâritul celor spuse de Oc#i-de- 7oim, începur s scoate.clamaii puternice, care la slbatici sunt semne de aprobare iec#ivalea& cu aplau&e! %ntr-un cuvânt, C#in$ac#$oo i fiul sutrecur de partea vântorului cu atâta simplitate, încât, dac ar fi

fost repre&entanii unui mare popor civili&at, i-ar fi compromis pentru totdeauna

reputaia politic prin faptul c cedaser atât de uor!4in momentce #otrârea era luat, nu se mai ocupar decât de re&ultatuldiscuiei! Oc#i-de-7oim, fr s priveasc în jurul lui ca s citeasc

7/24/2019 Ultimul


în oc#ii tovarilor si succesul obinut, se întinse linitit, cât erade lun$, înaintea focului care ardea înc

i adormi pe loc!'sai oarecum sin$uri, mo#icanii, care

consacraser atâtatimp intereselor celorlali, profitar de acest moment ca s se ocupede ei înii; ieind din re&erva $rav i autoritar a unui ef indian,C#in$ac#$oo începu s-i vorbeasc fiului su cu tonul blând ivesel al unui tat iubitor; "ncas îi rspunse cu o afeciunerespectuoas! %nainte de a adormi, vântorul putu s observesc#imbarea complet ce se petrecuse deodat în atitudinea celordoi însoitori ai si!

(ste cu neputin s descriem mu&icalitatea limbajului lor când îiartau bucuria i iubirea reciproc! imbrul $lasului lor, în specialal celui tânr, pornea de la re$istrul cel mai de jos i se ridica pânla cel mai înalt, cu o intonaie ce prea feminin! Oc#ii tatluiurmreau cu plcere micrile $raioase i a$ere ale fiului su i&âmbea la rspunsurile lui! 'uminat de aceste simminte, c#ipullui C#in$ac#$oo nu mai prea deloc fioros, iar emblema morii,

&u$rvit pe piept, fcea s se cread c e vorba de o de$#i&are$lumea i nu de un simbol sinistru!

4up ce petrecuser o or de voie-bun, tatl declar brusc c vreas doarm, îi înfur capul cu ptura ce o purta pe umeri i seîntinse pe pmânt! 8eselia lui "ncas lu sfârit i nu mai scoaseniciun cuvânt; strânse tciunii în aa fel încât s

întrein o cldur plcut la picioarele tatlui su i-i cut i el

un culcu printre ruine!0i$urana ce-o artau aceti oameni slbatici îi inspir încredere lui*e>+ard, care nu întâr&ie s-l imite i, mult înainte de mie&ulnopii, cei ce cutaser un adpost printre ruinele fortului =illiam-*enr> dormeau tot atât de adânc ca victimele trdrii barbare, alecror oase erau sortite s putre&easc pe acea câmpie!

7/24/2019 Ultimul


Capitolul 20

Pamânt al Albaniei, î ngaduie-mi sa-mi opresc asupra ta privirile,

tu care ai hranit cu d ârzenieoameni aprigi.

9@ON

Când Oc#i-de-7oim porni s-i tre&easc tovarii de drum, stelelestrluceau înc pe cer! Au&ind &$omot, 6unro i *e>+arddesc#iser oc#ii i, scuturându-i #ainele, se i

ridicar, în timp ce vântorul îi c#em în oapt de la intrareaadpostului primitiv sub care-i petrecuser noaptea! Când ieir

din adpost, îi $sir clu&a ateptân- du-i! %i salut printr-un $este.presiv, prin care mai curând le recomanda s pstre&e tcerea!

G 0punei-v ru$ciunile în $ând, le opti el la urec#e, apropiindu-se; cel cruia le adresai tie toate limbile, dar mai ales pe aceea asufletului, pretutindeni aceeai, pe când cea vorbit în fiecare ar ealta! 0 nu rostii nicio silab, cci rareori un alb tie cât de taretrebuie s se vorbeasc în pdure; ne-am putut da seama de acestlucru din e.emplul dat de bietul cântre! *aidei, continu el,îndreptându-se spre un metere& distrus, s coborâm pe aici în an,i luai seama c în mers s nu v lovii de pietre sau dedrâmturiI

Cei doi ofieri se conformar recomandrilor cercetaului, deimotivele acestor precauii deosebite erau înc un mister pentruunul dintre ei! 4up ce merser câteva minute prin anul adânccare înconjura fortul din trei pri, descoperir c era astupat

aproape complet de ruinele cldirii i fortificaiilor prbuite!otui, cu $rij i rbdare, i&butir s se caere i ajunser în sfârit pe malurile nisipoase ale *oricanului!

G :at o urm care n-ar putea fi $sit decât cel mult dup miros,spuse vântorul, privind mulumit în urm drumul $reu parcurs deei! Când fu$i, s te fereti de iarb, c te d de $ol, în lemn îns i

7/24/2019 Ultimul


în piatr nu rmân urmele mocasinilor! 4ac ai fi purtat ci&me, aifi avut totui oarecare motive s v temei; dar când ai sub tlpi piele de cerb bine tbcit, poi s fii de cele mai multe ori si$ur cn-ai s lai urme pe stânci! ra$e barca puin mai sus, "ncasI în

locul unde te afli, urma piciorului rmâne în nisip tot atât de uorca în untul olande&ilor de la stabilimentul lor de pe 6o#an! %ncet,încet, biete, s nu atin$ barca pmântulI Altfel, ticloii ar afla cusi$uran unde ne-am îmbarcat!

ânrul indian ascult de aceste sfaturi i vântorul, smul$ânddintre ruine o scândur, pe care o sprijini cu un capt de barc încare se i aflau C#in$ac#$oo cu fiul su, fcu semn celor doiofieri s treac! %i urm i el, i dup ce se

asi$ur c nu lsau în urm niciun semn de care prea s se teamatât, trase scândura spre el i o arunc cu putere în mijloculdrâmturilor care ajunseser pân aproape de rm!

*e>+ard continu s tac pân când cei doi indieni care vâsleau cumare pruden traser barca la oarecare distan de fort, printreumbrele dese, aruncate de munii de la rsrit pe suprafaa limpede

a lacului! Apoi îl întreb pe Oc#i-de-7oim2 G 4e ce am plecat în aa mare $rab i cu atâtea precauiiE

G 4ac sân$ele unui oneida ar fi putut colora apa asta, oc#ii votriar rspunde sin$uri la astfel de întrebri! Nu-i aminteti detârâtoarea ucis asear de "ncasE

G Nu l-am uitat; dar dumneata mi-ai spus c era sin$ur, i de unmort nu mai e ca&ul s-i fie team!

G Fr îndoial, a încercat sin$ur lovitura; dar un indian care face parte dintr-un trib de r&boinici atât de numeros este totdeaunar&bunat i pe omorâtor îl pate oricând moartea!

G 4ar pre&ena noastr i autoritatea colonelului 6unro ne-ar

7/24/2019 Ultimul


pune la adpost de mânia unor aliai, mai ales când e vorba de unmi&erabil care i-a meritat soarta! 0per c aceast plecare pripit n-o s te fac s te abai de la linia dreapt pe care am #otrât s-ourmmI

G Cre&i dumneata c $lonul acestui ticlos ar fi ricoat, dac îndrumul lui s-ar fi $sit maiestatea sa re$ele An$lieiE 8d csocoteti c îi e foarte uor unui alb s se fac îneles de pieile-roii! Atunci cum se face c acel france& care e $eneralulcomandant al Canadei n-a i&butit s în$roape securea de r&boi a#uronilorE

@spunsul pe care *e>+ard se pre$tea s i-l dea fu în$#eat pe

bu&ele lui de un $eamt adânc, smuls lui 6unro de i ina$inilecrude pe care aceast întrebare i le pricinuise! 4up un moment detcere, micat de durerea btrânului su prieten, îi rspunse luiOc#i-de-7oim, $rav i solemn2

G Numai în faa lui 4umne&eu o s dea socoteal marc#i&ul de6ontcalm de aceast fapt!

G 4a, e un strop de adevr în cele ce spui dumneata, cci vorbele

îi sunt întemeiate pe reli$ie i pe onoare! otui, e o

mare diferen între a arunca un re$iment de uniforme albe între o band de slbatici i un $rup de pri&onieri pe care slbaticii îimcelresc, i a-l face cu vorbe frumoase pe un indian furios suite c are o puc, un toma#a+ sau un cuit, când trebuie s-l ieicu biniorul, numindu-l fiul meu! 4ar, slav 4omnului Gcontinuvântorul, aruncând o privire mulumit spre fortul =illiam-*enr>,

care începea s dispar în întuneric, i râ&ând încet, dup obiceiullui Gacum n-au decât s ne caute urmele pe suprafaa apei; numais nu se împrieteneasc astfel cu petii i s nu afle de la ei cemâini au inut vâslele! )ân se vor #otrî ce drum s ia, între noi iei se va $si tot *oricanul!

G Cu atâia dumani în fa i alii în urma noastr, se pare c

7/24/2019 Ultimul


aceast cltorie va fi destul de primejdioas!

G )rimejdioasE, repet Oc#i-de-7oim, cât se poate de linitit! Nutocmai primejdioas! 4ac avem oc#i i urec#i bune, putem avea

un avans de câteva ore asupra ticloilor! 7i în cel mai ru ca&,dac ar trebui s sc#imbm focuri de puc, suntem aici trei caretim s oc#im tot atât de bine ca cel mai bun puca de pemelea$urile astea! u c nu tocmai primejdioasI Nu am pretenias afirm c nu vom trece prin momente $rele! Cum bine spuidumneata, ni se vor întinde curse, dar muniiile nu ne lipsesc ivom $si adposturi bune!

0e pare c prin primejdie, *e>+ard, care se distinsese prin curajul

su, înele$ea cu totul altceva decât Oc#i-de-7oim! 0e ae& tcut!7i barca pluti mai departe pe apa lacului, pe o distan de maimulte mile!

0e fcuse &iu când ajunser în partea *oricanului unde seîn$rmdeau nenumrate insule, cele mai multe împdurite, printrecare se strecurar cu repe&iciune i luare-aminte!! 6ontcalm cuarmata lui se retrsese pe acest drum i poate c lsase la pând

câteva detaamente de indieni, fie pentru a-i asi$ura arier$arda, fieca s-i adune pe cei rmai în urm! 0e apropiar de aceastre$iune în cea mai mare tcere i cu toate precauiunile!C#in$ac#$oo ls vâsla, cedând-o vântorului! Oc#i-de-7oim i"ncas conduser cu $rij barca prin numeroasele canaleîntortoc#eate care despreau insuliele; de

pe fiecare dintre ele se puteau ivi pe neateptate dumani ascuni!)e msur ce barca înainta, oc#ii mo#icanului cercetau fr

încetare fiecare ostrov i fiecare tufi i s-ar fi spus c privirea luivoia s ajun$ i pe vârful stâncilor care se înlau pe malurilelacului, ba c#iar în adâncul pdurilor! *e>+ard, interesat atât defrumuseile naturale ale locului, cât i de $rijile ce-l frmântau,începu s cread c se temuse fr motiv! 4eodat, îns, la unsemnal dat de C#in$ac#$oo, vâslele rmaser nemicate!

7/24/2019 Ultimul


G "#uI, stri$ "ncas, în timp ce tatl su lovea uor în mar$inea brcii, ca s anune c se apropie o primejdie!

G Ce-iE, întreb vântorul! 'acul e atât de linitit, de parc a uitat

ce-i btaia vântului, i se poate vedea pe luciul apei cale de maimulte mile; dar nu &resc mcar o ra!

:ndianul ridic cu $ravitate o vâsl i o îndrept ctre punctul sprecare îi erau fi.ate neîncetat privirile! 'a oarecare distan înaintealor se afla una din acele insule împdurite, atât de linitit, încât aifi cre&ut c niciodat piciorul omului nu i-a tulburat sin$urtatea!

4uncan urmrise cu oc#ii micarea lui C#in$ac#$oo2

G Nu vd decât pmânt i ap, spuse el, iar privelitea e minunatI

G 0sstI, i-o tie vântorul! 4a, sa$amorule, faci totul cu socotealI Nu-i decât o umbr; dar umbra nu-i fireascI 8e&i, domnule maior,ne$ura aceea care se formea& deasupra insuleiE 4ar nici nu poi s-o numeti ne$ur, cci seamn mai curând cu un noura lun$uie!

G 0unt aburii ce se ridic din ap!

G Aa ar spune un copil! 4ar nu observi c aceti aa-&ii aburisunt mai ne$ri la ba&E 0e vd bine cum ies din pdurea de lacellalt capt al insulei! (u v spun2 nu e fum i cred c se înal dela un foc care-i aproape s se stin$!

G (i bineI 0 debarcm pe insul, ca s înlturm orice îndoial!( prea mic, aa c pe ea nu are loc o trup prea numeroas, iar noisuntem cinci!

G 4ac judeci iretenia unui indian dup re$ulile scrise princrile dumitale sau numai cu isteimea unui alb, ai s te

îneli de multe ori i scalpul dumitale e în mare pericol! Oc#i-de-7oim se întrerupse o clip ca s se $ândeasc i cercet cu maimare atenie semnele ce preau s trde&e

7/24/2019 Ultimul


pre&ena dumanului, apoi adu$2G 4ac-mi este în$duit s-midau cu prerea în aceast

c#estiune, cred c nu ne rmân decât dou soluii2 prima e s facem

cale-ntoars i s lsm pe alt dat urmrirea #uronilor; cea de-a!!!

G NiciodatI, stri$ *e>+ard, mai tare decât ar fi trebuit în aceleîmprejurri!

G 9ine, bine, continu vântorul, fcându-i semn s se liniteasc!7i eu sunt de prerea dumitale, dar, ca unul pit ce m aflu, amcre&ut c trebuie s art aceste alternative! %n acest ca& trebuie s

ne continum drumul, i dac în insul sunt france&i, indieni saualii, vom vedea cine tie s vâsleasc mai bine! Am oarecaredreptate, sa$amoruleE

6o#icanul nu rspunse decât lsând vâsla în jos! Cum aveamisiunea s stea la cârm, acest $est art destul de bine intenialui, i cei ce vâsleau îl ajutar imediat, astfel c în câteva minuteajunser la un punct de unde puteau vedea rmul dinspremia&noapte al insulei, ascuns vederii pân atunci!

G :at-iI, spuse vântorul! Acum vedei destul de limpede fumul,i pe deasupra iat i dou brci! 9nuiesc c nu ne-au &rit înc,altfel am au&i blestematul lor stri$t de lupt! *ai, s vâslim cundejde, prieteniI 0untem destul de departe de ei, aproape în afara btii putilor lor!

%l întrerupse o împuctur i un $lon plesci în ap, la câteva picioare de barc! "rletele înfiortoare care se pornir apoi pe

insul îl vestir c fuseser descoperii i aproape în aceeai clipun $rup de slbatici se repe&i spre brci, se urc în $rab în ele ise lu dup ei! 4ei era limpede c vor fi atacai, înfiareavântorului i a celor doi mo#icani, dup cum 4uncan putu sobserve, rmase nesc#imbat; vâslir doar mai cu putere, astfel cmica lor barc prea c &boar pe ap ca o pasre!

7/24/2019 Ultimul


GTine-i la distana asta, sa$amoruleI, spuse Oc#i-de-

7oim, privind linitit pe deasupra umrului i continuând svâsleasc! Tine-i la distana astaI *uronii n-au avut de când sunt,

în tribul lor, o puc în stare s bat pân la noi, i eu tiu ce poateface acest /uci$tor de cerbi1 al meu!

4up ce se asi$ur c barca putea fi meninut i fr el la odistan potrivit, vântorul ls vâsla i puse mâna pe carabin!4e trei ori o duse la oc#i i de trei ori o ls în jos, ca s spunînsoitorilor si s-l lase pe vrjmai s se mai apropie puin! %nsfârit, dup ce msur din oc#i distana care-l desprea de acetia, pru mulumit i, inându-i mâna stin$ sub eav, era $ata s

apese pe tr$aci, când o e.clamaie neateptat a lui "ncas îl fcus întoarc capul spre el!

G Ce s-a întâmplatE, îl întreb el! "#u-l tu a scpat viaa unui#uron pe care-l oc#isem! Ce te-a fcut s stri$iE

"ncas îi rspunse artându-i rmul de rsrit al lacului, de unde oalt barc se îndrepta spre ei, în linie dreapt! )rimejdia în care seaflau era prea evident, ca s mai fie nevoie s-o comente&e! Oc#i-

de-7oim ls numaidecât puca i apuc iar vâsla, în timp ceC#in$ac#$oo îndrepta barca mai aproape de malul apusean, spre amri distana dintre ei i noii lor dumani, care &bierau plini demânie, adu$ând stri$tele lor acelora ale celorlali urmritori!Aceast împrejurare neateptat îl scoase i pe 6unro din starea deapatie în care-l cufundaser nenorocirile lui!

G 0 tra$em la mal, spuse el, cu înfiarea i $lasul unui osta

cute&tor, s ne urcm pe o stânc i s-i ateptm pe slbatici!Fereasc 4umne&eu ca eu sau vreunul din cei ce m însoesc smai avem a doua oar încredere în loialitatea france&ilor sau aaliailor lorI

G Cel ce vrea s ias din încurctur când are de-a face cuindienii, replic Oc#i-de-7oim, trebuie s-i uite mândria i s se

7/24/2019 Ultimul


bi&uie pe e.periena btinailor! ra$e mai mult la mal,sa$amorule, s ne deprtm de ticloiI 0-ar putea îns ca ei svâsleasc în aa fel încât s ne dea de furc!

8ântorul nu se înela! Când #uronii v&ur c direcia pe care oluaser îi ducea cu mult în spatele brcii pe care-o urmreau, oluar pie&i i curând cele dou brci pluteau

paralel, la o distan de circa dou sute de metri una de alta! %ncepuun fel de întrecere2 fiecare din cele dou brci cuta s o ia înainteaceleilalte, una ca s atace, cealalt ca s scape! Cele dou uoareambarcaiuni &burau pe ap linitit! Nevoii s vâsleasc, #uroniinu desc#iser focul numaidecât, dar ei erau mai numeroi i

sforrile celor pe care-i urmreau nu puteau ine mult! %n acelmoment, "ncas v&u cu spaim c vântorul privea în jurul luioarecum încurcat, parc ar fi cutat vreun nou mijloc s mreasciueala sau s asi$ure fu$a!

-G 4eprtea&-te i mai mult de soare, sa$amoruleI, spuse Oc#i-de-7oim! 8d c unul din ticloi i-a lsat vâsla i fr îndoial os pun mâna pe puc! 4ac atin$e pe unul din noi, ne scalpea&

pe toi! )uin mai la stân$a, sa$amorule, pune insula asta între ei inoi!

6anevra nu fu &adarnic; pe când ei o luau la stân$a unei insulelun$i, împdurite, #uronii, voind s se menin pe aceeai linie,fur obli$ai s-o ia la dreapta! 8ântorul i însoitorii si nune$lijar acest avantaj i, când ieir din ra&a vi&ual a inamicilorlor, îi sporir sforrile care i aa erau uimitoare! Cele dou brciajunser în sfârit la nordul insulei, ca doi ci de curse la potou!

otui, fu$arii erau în avans i #uronii, în loc s mai înainte&e paralel, îi urmau, dar la o distan mai mic!

G e-ai dovedit priceput la brci, "ncas, când ai ales-o pe astadintre cele lsate de #uroni lân$ fortul =illiam-*enr>, spusevântorul surâ&ând, mai satisfcut de superioritatea luntrei sale,

7/24/2019 Ultimul


decât de sperana pe care o între&rea c va scpa de slbatici!9andiii se $ândesc numai s vâsleasc, aa c, în loc de plumb i praf de puc, ne vom apra pielea de pe cap cu bucile astea latede lemn!

G 0e pre$tesc s tra$ G stri$ *e>+ard dup câteva clipe-i,cum sunt în linie dreapt, or s inteasc bineI

G 4umneata i colonelul ascundei-v în fundul brciiI, spusevântorul!

G 4ac ne-am ascunde în momente de primejdie, am da un foarteru e.emplu, rspunse *e>+ard surâ&ând!

G 4oamne sfinteI, e.clam Oc#i-de-7oim! :at curajul

albuluiI Ca multe alte aciuni ale lui, acest curaj nu-i ba&at peraiune! Cre&i dumneata c sa$amorul, c "ncas, c eu, care nusunt o corcitur, am ovi s ne punem la adpost într-o situaie încare n-ar fi de nici un folos s ne artmE 4e ce au mai înconjuratfrance&ii Vuebecul cu fortificaii, dac se lupt mereu în câmpieE

G )oate s fie adevrat, dra$ul meu, replic *e>+ard, dar noi nuobinuim s facem ceea ce spui dumneata!

O salv a #uronilor întrerupse conversaia i, în timp ce $loanele îiuierau la urec#i, 4uncan v&u c "ncas întoarce capul, ca s vadce se întâmpl cu el i cu 6unro! Ofierul putu astfel constata c,dei inamicii erau atât de aproape i se afla i el în primejdie,c#ipul tânrului r&boinic nu arta alt sentiment în afar de mirareade a vedea nite oameni e.punându-se fr nici un folos!

C#in$ac#$oo cunotea pesemne mai bine ideile albilor în aceast privin, cci nu fcu nicio micare i continu s-i vad numai decârm! "n $lon lovi vâsla pe care o inea, c#iar în momentul cândo ridic, i-o smulse din mâini i o arunc în lac, la o deprtare decâteva picioare înainte! "n stri$t de bucurie se ridic dintre

7/24/2019 Ultimul


7/24/2019 Ultimul


unor oameni ca noi, oelii de împrejurri $rele! Acum, domnulemaior, vrei s iei vâsla astaE 'ui /"cide-Cerbi1 al meu i-ar plceas ia puin parte la conversaie!

4uncan apuc vâsla i o mânui cu un &el care rscumpra lipsa luide e.perien! %ntre timp, vântorul îi luase puca i, dup cesc#imbase capsa, oc#i un #uron care tocmai se pre$tea s tra$!lonul porni i slbaticul c&u pe spate, lsând s-i scape puca înap! 0e ridic aproape în acelai moment, clar micrile i $esturilelui dovedind c-i rnit $rav! %nsoitorii si, prsindu-i vâslele, seîn$rmdir în jurul lui i cele trei brci se oprir!C#in$ac#$oo i"ncas profitar de acest moment de r$a& ca s rsufle, dar4uncan continu s vâsleasc neîncetat i cu însufleire! atl ifiul se privir calmi, dar plini de $rij! Fiecare din ei voia s tiedac cellalt nu fusese rnit de împucturile #uronilor; amândoitiau c în asemenea ca& niciunul, nici altul nu s-ar fi vitat sau n-ar fi scos vreo e.clamaie de durere! 4in umrul sa$amoruluicur$eau câteva picturi de sân$e i acesta, v&ând c oc#ii lui"ncas îl priveau cu în$rijorare, lu ap în podul palmei, s-i spelerana,

mr$inindu-se s dovedeasc astfel c $lonul îi &drelise doar pielea!

G încet, domnule maior, mai încetI, spuse vântorul, dup ce-iîncrc tacticos carabina! 0untem cam prea departe ca s ne maiajun$ vreun $lon! 8e&i c ticloii tia stau i se sftuiesc, s-ilsm s se apropie; în astfel de ca&uri se poate avea încredere înoc#iul meu! 8reau s-i plimb pân la captul *oricanului i s-i inla o deprtare de la care v $arante& c niciun $lon de-al lor nu ne

va face decât cel mult o &$ârietur, în timp ce puca mea va doborîdin trei împucturi cel puin doi!

-G "ii de ceea ce trebuie s ne preocupe mai mult, rspunse*e>+ard, vâslind cu fore noi! )entru 4umne&eu, s profitm cle-am luat-o înainte i s ne deprtm cât mai mult de inamicii

7/24/2019 Ultimul


notri!

G ândii-v la copiii meiI, e.clam 6unro cu $las su$rumat ide&ndjduit! Nu v mai jucai cu de&ndejdea unui printeI

8ântorul era de mult obinuit s dea superiorilor respectul cuveniti s asculte de ordinele lor! )rivi cu re$ret brcile vrjmae, îi puse puca în fundul brcii i, luându-i locul lui 4uncan, careîncepuse s oboseasc, vâsli puternic i neobosit mai departe!Ajutat i de cei doi mo#icani, se deprtar în câteva minute atât demult de #uroni, încât 4uncan respir mai uurat i se $ândi cacum vor putea duce la bun sfârit e.pediia în care porniser!

'acul era mult mai lat în aceste locuri i malul de care erau acummai aproape era mr$init de muni înali i prpstioi! 4ar insulelese împuinaser i era uor de ocolit! 8âslele se micau frîntrerupere, într-un ritm re$ulat i vâslaii artau atâta sân$e rece,încât ai fi cre&ut c iau parte la o întrecere sportiv!%n loc s tra$de-a lun$ul rmului de apus, pe care ar fi trebuit s coboare, prudentul mo#ican îi îndrept barca spre înlimile îndrtulcrora se tie c 6ontcalm îi dusese armata, în temuta fortrea

icondera$o! Cum #uronii preau c renunaser s-l urmreasc,nu mai era niciun motiv s mai ia

aceste precauii e.cesive! otui, merser în aceeai direcie timpde mai multe ore, pân ce ajunser la un mic $olf ctre malulnordic al lacului! Cei cinci navi$atori coborâr i traser barca penisip! Oc#i-de-7oim i *e>+ard se urcar pe o înlime învecinati, dup ce privi cu atenie câteva minute apele limpe&i ale lacului,cât puteau cuprinde cu oc#ii, 8ântorul îi art lui *e>+ard un

punct ne$ru, în dreptul unui promontoriu mare, la o deprtare demai multe mile!

G %l ve&iE îl întreb el! 4ac-l ve&i, e.periena dumitale de alb itiina pe care ai luat-o din cri te-ar ajuta oare s tii ce este, dacar trebui s-i $seti drumul în acest pustiuE

7/24/2019 Ultimul


G 4e la deprtarea asta, a &ice c-i vreo pasre de ap, dactotui e o fiin vie!

G ( o barc din scoar de mesteacn, în care se afl vreo câiva

din viclenii min$o, însetai de sân$ele nostru! 4ei )rovidena le-adat celor care triesc în pduri oc#i mai buni decât celor dininuturile locuite, care n-au nevoie de o vedere atât de bun fiindcau lunete, nu e.ist oc#i destul de clarv&tori ca s-i poat daseama de toate primejdiile care ne înconjoar în acest moment!9lestemaii se prefac c nu se $ândesc decât la cina lor; dar deîndat ce va apune soarele, vor fi pe urmele noastre, ca cei maiapri$i copoi! rebuie s-i pclim; altfel, nu vom i&buti în misiuneanoastr de urmrire i 8ulpea 7ireat are s ne scape iari! "neori,locurile astea sunt de folos îndeosebi când vânatul se arunc în ap,adu$ vântorul, privind în jurul lui puin nelinitit, dar nu te punla adpost mai mult decât ar fi petii! 4umne&eu tie ce ar deveniaceast ar, dac ae&mintele albilor s-ar întinde pân dincolo decele dou râuri! 8ântoarea i r&boiul i-ar pierde tot farmecul!

G 9ine, bineI Atunci s nu pierdem nicio clip, decât dac suntemconstrâni s stm pe loc!

G Nu prea îmi place fumul pe care-l ve&i c se ridic încet, de-alun$ul stâncii de colo, dindrtul brcii, relu vântorul preocupat!0unt si$ur c îl vd i ali oc#i în afar de ai notri i tiu ce vrea sînsemne! 4ar cuvintele nu ajut la nimic; e timpul s trecem lafapte!

Oc#i-de-7oim coborî $ânditor de pe înlimea pe care se $seau i,întorcându-se la cei rmai pe rm, le aduse la cunotin, în limba

dela+ar, re&ultatul observaiilor sale; dup aceasta se sftuir puin, dar serios, i începur s pun imediat în aplicare cele#otrâte!

9arca, tras pe nisip, fu dus pe umeri i micul $rup intr în pdure, având $rij s lase urme cât se poate de vi&ibile, întâlnir

7/24/2019 Ultimul


un râu pe care-l traversar, nu prea departe de o stânc pleuv, pecare cei care ar fi vrut s le cercete&e urmele de bun seam c le-ar fi pierdut! Aici se oprir i se întoarser înapoi la râu, având$rij s mear$ de-a-ndara- elea! "rcar în barc, coborâr pân la

$urile lui, pe urm ptrunser iari în lac! 4in fericire, o coamscurt de munte nu lsa ca locul acesta s fie v&ut de pe promontoriul lân$ care &riser o barc a #uronilor, i cum pdurea se întindea pân la rm, prea imposibil s fie descoperiide la mare deprtare! )rofitar de aceste avantaje, ca s vâsleascsusinut de-a lun$ul rmului i, când nu mai fur copaci aproapedeloc s-i masc#e&e, Oc#i-de-7oim declar c socotete prudent sdebarce din nou!

*alta se prelun$i pân pe înserat! Atunci, se urcar iar în barc i,ocrotii de întuneric, vâslir cu putere ca s atin$ coasta de apus!)e aceast coast se ridicau nite muni înali, care preauîn$emnai! otui, oc#iul a$er al lui C#in$ac#$oo deosebi unmic $olf, în care conduse luntrea cu dibcia unui pilote.perimentat!

9arca fu din nou tras la rm i transportat pân la o anumit

deprtare, în interiorul pdurii, în care fu ascuns cu $rij, sub o$rmad de mrcini! Fiecare îi lu armele i muniiile ivântorul îi anun pe 6unro i pe *e>+ard c el i cu cei doiînsoitori erau $ata s-i continue cercetrile!

Capitolul 21

Omul pe care-l vei gasi acolo va muri de moartea unui purice.

0*AR(0)(A@(

Cei cinci cltori ai notri ajunseser la #otarul unui inut carec#iar i ast&i este mai puin cunoscut de locuitorii 0tatelor "nitedecât pustiurile Arabiei i stepele artariei! (ste re$iunea stearp iaccidentat care desparte apele C#amplain-ului de cele ce se vars

7/24/2019 Ultimul


în *udson, 6o#a+ i 0aint 'aurent! 4e la epoca în care s-au petrecut evenimentele pe care le relatm aici, spiritul activ aloamenilor a înconjurat-o cu un ira$ de ae&minte bo$ate iînfloritoare; dar numai vântorul i indianul cute&au pe vremuri s

se aventure&e în aceast incint necultivat i slbatic!

Oc#i-de-7oim i mo#icanii, care strbtuser de mai multe orimunii i vile acestui vast pustiu, nu ovir s se afunde înadâncurile pdurii, cu si$urana oamenilor obinuii cu lipsurile i$reutile i-i urmar drumul trudnic timp de mai multe ore,

clu&indu-se dup stele i dup cursul râurilor! %n sfârit,vântorul propuse o #alt i, dup ce se sftui cu indienii, aprinser

un foc i se pre$tir s petreac acolo restul nopii!

:mitând e.emplul însoitorilor lor mai cu e.perien în aceast privin i încre&ându-se în ei, 6unro i 4uncan adormir frteam, dei nu complet linitii! A doua &i, când cltorii pornir iar la drum, soarele împrtiase ceaa i rspândea o lumin puternicîn pdure!

4up câteva mile, Oc#i-de-7oim, care mer$ea mereu în frunte,

înainta mai încet i cu mult b$are de seam! 0e oprea deseori scercete&e arborii i mrciniurile i nu strbtea niciun pârâu frs e.amine&e iueala, adâncimea i culoarea apei! Neavândîncredere numai în judecata sa, îl întreba de multe ori peC#in$ac#$oo i-i cerea sfatul! %n ultima din aceste discuii,*e>+ard observ c tânrul "ncas asculta tcut, fr s-i dea prerea, dei se vedea c e foarte interesat de cele ce au&ea!6aiorul fu foarte ispitit s se adrese&e tânrului indian i s-l

întrebe dac fcuser vreun pro$res, dar tcu, pentru c socotea iel c putea avea încredere în deteptciunea i iscusinamo#icanului cel vârstnic i a vântorului! %n sfârit, acesta dinurm se întoarse spre maior i-i e.plic, neîntrebat, încurctura încare se aflau!

7/24/2019 Ultimul


G Când am observat c urmele lui 6a$ua se îndreapt spre nord,spuse el, nu era nevoie s cu$et prea îndelun$at ca s aflu c o smear$ prin vi, între apele *udsonului i ale *oricanului, pân vaajun$e la i&voarele râurilor din Canada, care-l vor conduce în

inima rii ocupate de france&i! 4ar uite c suntem în apropiere deScaroon

?K i n-am descoperit nicio urm c ar fi trecut pe aici!Omul e sortit s se înele i m tem c nu suntem pe drumul cel bun!

G 4umne&eu s ne fereasc de aa cevaI, e.clam 4uncan! 0 neîntoarcem i s cercetm terenul cu mai mare atenie, înîncurctura asta, "ncas nu ne poate da un sfatE

ânrul mo#ican se uit repede la tatl su i, reluându-i aerulre&ervat, continu s tac! C#in$ac#$oo remarcase privirea i-ifcu un semn din mân, în$duindu-i s vorbeasc!

?KNumele unui lac, î n statul New York (n.t.).

4e îndat, trsturile lui, pân atunci atât de linitite, se sc#imbar brusc i strlucir de bucurie i inteli$en! 0rind cu uurina unui

cerb, aler$ spre o mic înlime, care nu era decât la o sut de pai, i se opri cu un aer triumftor, pe un loc unde pmântul prea&$âriat de trecerea unui animal de povar! oi oc#ii urmreau cuatenie fiecare micare a lui i în c#ipul lui însufleit i mulumitv&ur un semn de i&bând!

G 4a, astea sunt urmele lorI, e.clam vântorul, ajun$ând lân$"ncas! ânrul are o vedere ascuit i pricepe minunat lucrurile, pentru vârsta saI

G ( foarte curios c nu ne-a spus imediat ce-a descoperitI, se mir4uncan!

G Arfifostmaidemiraredacarfivorbitfrsisefi cerut, rspunseOc#i-de-7oim! 4oar tinerii dumneavoastr albi, care iau din cri

7/24/2019 Ultimul


tot ce tiu, îi pot înc#ipui c nu numai picioarele, dar icunotinele lor sunt mai sprintene decât acelea ale prinilor! 4artinerii indieni care nu au drept dascl decât viaa i e.perienaînva s cunoasc preul anilor i respect btrâneea!

G "iteI, &ise "ncas, artând urmele mai multor picioare, toateîndreptate spre nord! Fata cu prul ne$ru se apropie de l- arafri$uroas!

G Niciodat un copoi n-a $sit vreo urm mai frumoasI, îl ludvântorul, pornind pe drumul indicat de urme! Avem noroc, marenoroc, i putem s le urmrim cu oc#ii înc#iiI "ite, iar copitelecelor dou animale care au un trap atât de ciudatI Acest #uron

clrete ca un $eneral albI ( nebun sau orbI 7i întorcându-se puin înapoi, adu$ râ&ând2

G 0a$amorule, ia ve&i, nu $seti vreo urm de roate, cci s-ar putea s vedem pe acest cltor smintit în trsur, cu toate c are pe urmele lui cei mai buni oc#i din toat provinciaI

6ulumirea vântorului, &elul voios al lui "ncas, e.presia linitita tatlui su i i&bânda nesperat obinut în aceast urmrire, în

timpul creia parcurseser mai mult de patru&eci de mile,contribuiau s le dea noi sperane lui 6unro i maiorului! 6er$eaurepede i cu aceeai încredere, ca i cum ar fi mers pe o osea!4ac o stânc, un pârâu, un teren mai

anevoios ca de obicei întrerupeau irul urmelor, oc#ii deprini aivântorului sau ai celor doi mo#icani le descopereau iar la o micdeprtare i rareori erau obli$ai s se opreasc! 4e altfel, marul

lor era mai si$ur, pentru c erau încredinai c 6a$ua socotise potrivit s cltoreasc prin vi, i acest lucru nu le lsa nicioîndoial asupra direciei spre care aveau s se îndrepte!

8ulpea 7ireat se folosise totui, într-o oarecare msur, deiretlicurile la care recur$ indienii când se retra$ din faa unuiinamic! "rme false, lsate dinadins, se întâlneau deseori, de câte

7/24/2019 Ultimul


ori ddeau de un râu sau natura terenului o permitea, dar cei ce-lurmreau se lsau rareori pclii i, când se întâmpla s fie trai pesfoar, îi ddeau repede seama, fr s piard mult timp i smear$ mult vreme dup aceste urme îneltoare!

Ctre mijlocul dup-amie&ei, trecur 0caroonul i, când soareleiîncepu s asfineasc, se îndreptar spre apus! 4up ce coborâr peo vale udat de un pârâia, ajunser într-un loc unde se vedealimpede c 8ulpea i pri&onierii si fcuser popas! ciunii pe jumtate ari dovedeau c aprinseser un foc mare lân$ i&vor; la omic deprtare se mai aflau înc rmiele unui cerb i iarba pscut în jurul a doi arbori arta c acolo fuseser le$ai cei doicai! *e>+ard descoperi la câiva pai un tufi frumos i v&u c în preajm iarba era clcat în picioare! )rivi cu emoie locul acesta,în apropierea cruia bnuia c se odi#niser Alice i Cora! 4ei înacel loc se vedeau pretutindeni urmele oamenilor i animalelor,acelea ale oamenilor încetar deodat i nu duceau mai departe!

(ra uor s urmreasc semnele copitelor celor doi cai, dar preac animalele rtciser sin$ure, la întâmplare, dup nutre! %nsfârit, "ncas le $si urmele, înc proaspete; înainte de a se lua

dup ele, comunic însoitorilor si ceea ce descoperise i, pe cândei se sftuiau asupra acestei ciudate împrejurri, tânrul indian îifcu apariia inând de cpstru cei doi cai, care aveau eile,#arnaamentul i tot ec#ipamentul rupte i murdare, ca i cum ar fifost lsai în voia lor de mai multe &ile!

G Ce înseamn astaE, întreb *e>+ard, plind i arun- cându-ioc#ii în jurul lui, tremurând de team ca tufiurile i mrciniuriles nu-i de&vluie în curând vreo tain în$ro&itoare!

G Asta înseamn c suntem aproape de captul drumului nostru ic ne $sim în ara vrjma, rspunse vântorul! 4ac ticlosul arfi fost urmrit de aproape i dac tinerele doamne n-ar fi avut caica s-l poat urma repede, s-ar fi putut întâmpla s le scalpe&e i s plece mai departe numai cu scalpurile lor; dar socotind c nu mai

7/24/2019 Ultimul


are dumani pe urmele lui i ba&ându-se pe caii lor buni, $arante&c nu s-a atins nici de un fir din prul lor! %i citesc $ândurile,domnule maior, i e o ruine pentru neamul nostru s te $ândeti laaa ceva; dar acela care crede c pân i un min$o ar maltrata o

femeie care i-ar cdea în mân G afar de ca&ul când ar ucide-o cuo lovitur de toma#a+ G nu cunoate deloc firea indienilor iviaa pe care o duc în pdurile lorI 4ar am au&it c indienii, caresunt aliai cu france&ii, au coborât în aceste pduri s caute el ani,iar în acest ca& poate c nu suntem la prea mare deprtare de tabralor! Nu e &i în care s nu se aud, în aceti muni, dimineaa iseara, &$omotul tunurilor din >, cci france&ii construiesc o noulinie de fronturi între provinciile re$elui i Canada! Ceea ce e si$ur

e c acetia sunt cei doi cai! da ce s-a întâmplat cu cei care-imânauE rebuie neaprat s descoperim urmele lor!

Oc#i-de-7oim i mo#icanii începur s procede&e metodic! raserîn $ând un cerc de câteva sute de picioare în jurul locului unde seoprise 8ulpea i fiecare dintre ei cercet un sector! 4ar acestecercetri nu fur de mare ajutor! "rmele lsate de pai eraunumeroase, dar preau fcute de oameni care umblaser încoace iîncolo, fr intenia de a se deprta! Curând se înapoiar cu caii,

fr s fi $sit nici mcar un semn care s arate c cei ce seopriser în acest loc porniser mai departe!

G 4racul i-a ajutat s nscoceasc asemenea ticloieI, e.clamvântorul, când privirile, lor de&am$ite se înlâlnir! 0a$amorule,trebuie s facem noi cercetri care s porneasc de

la acest mic i&vor i s e.aminm terenul metru cu metru! Nutrebuie s-l lsm pe ticlosul de #uron s se laude c are un picior

care nu las nicio urm!

is i fcut! 4ând e.emplu, el i cei doi indieni pornir s caute cumai mult însufleire, nelsând niciun ciot, nicio frun& fr scercete&e locul pe eare-l acopereau, tiind c iretenia i rbdareaindienilor mer$e pân acolo încât sunt în stare s se opreasc la

7/24/2019 Ultimul


fiecare pas ca s-i ascund urmele! otui, cu toat aceastcercetare minuioas, nu putur descoperi nimic!

%n cele din urm, "ncas, care, cu vioiciunea lui obinuit, îi

terminase misiunea cel dintâi, se $ândi s fac un mic di$ de pietrei de pmânt de-a curme&iul pârâului care se forma din i&vorul pomenit! )rin acest mijloc opri cursul apei, care-i cut un altf$a! Când albia rmase fr ap, "ncas se aplec s o cercete&ecu atenie i un /u#uI1 de surpri& arta c fcuse o descoperire!oi se în$rmdir îndat în jurul lui i el le art pe nisipul fin iumed care se afla pe fund mai multe urme de mocasini, ce sevedeau perfect, dar toate asemntoare!

G ânrul sta o s fac cinste neamului suI, e.clam Oc#i-de-7oim, privind aceste urme cu aceeai admiraie pe care ar fi artat-o un naturalist fa de osemintele unui mamut sau ale unuikrackeu

?! 4a, sta o s fie un spin în coastele #uronilorI otui,aceste urme n-au fost fcute de un indian! "rma clcâiului este prea apsat, i apoi este un picior atât de lun$, de lat i de ptrat lacaptI A#I "ncas, fu$i i cut msura piciorului cântreului; ai s$seti o urm perfect la poalele stâncii care e în faa noastrI

%n timp ce "ncas îi e.ecuta misiunea, tatl su i vântorulrmaser s priveasc urmele! Când tânrul indian se îna- poie,msura se potrivi e.act! Oc#i-de-7oim declar cu foarte multsi$uran c urmele ce le aveau sub priviri erau fcute de piciorullui 4avid, care fusese iari silit s-i sc#imbe $#etele?

Acest nume este mai putin cunoscut decât acela al mamutului. El este folosit de

naturalistii din nordul Europei si din America pentru a denumi un animal marin,

monstruos prin marimea si forma lui (n. t.).

lui cu mocasinii!G Acum tiu totul, adu$ el, ca i cum m-a fisftuit cu

6a$ua! Cântreul fiind un om al crui talent se afla în $âtlej i în

7/24/2019 Ultimul


picioare, i s-a dat s-i pun alt perec#e de mocasini; a fost pus smear$ primul, i cei ce l-au urmat au avut $rij s pun piciorule.act pe urmele lui, ceea ce nu era prea $reu, fiindc apa eralimpede i puin adânc!

G 4ar Ge.clam 4uncan Gnu vd nicio urm care s arate c paii!!!

G )aii celor dou domnioareE, spuse vântorul! )robabil cticlosul a $sit vreun mijloc s le transporte, pân când a cre&ut cnu mai are de ce s se team! )arie& pe ce am mai scump c o s le$sim urmele picioruelor în apropiere!%i continuar marul de-alun$ul pârâului, în albia cruia se vedeau mereu aceleai urme!

Curând îns, apa intr iar în vec#iul f$a! 4ar fiind acum si$uri dedirecia luat de #uron, înaintar pe cele dou maluri ale apei careascundeau urmele pailor, mr$inindu-se s le e.amine&e cu mareatenie, spre a recunoate locul unde 6a$ua prsise apa i urmasedrumul pe uscat!

4up ce fcur astfel mai mult de o jumtate de mil, ajunser într-un loc unde râul fcea un cot la poalele unei stânci mari i pustii,

pe care nu era nici pmânt, nici ve$etaie! Aici se oprir cltoriinotri s se consulte, cci nu era uor s afle dac #uronul i cei ce-l însoeau urcaser muntele, pe piatra cruia nu ar fi rmas niciourm, sau dac merseser mai departe prin pârâu!

7i bine fcur procedând astfel, cci în timp ce C#in$ac#$oo iOc#i-de-7oim discutau despre cele dou posibiliti, "ncas, carecuta dove&i precise i cercet împrejurimile stâncii, descoperi peun smoc de muc#i urma pasului unui indian care clcase acolo,

desi$ur, din neb$are de seam! Observând c vârful piciorului eraîndreptat spre pdurea învecinat, aler$ de îndat într-acolo i $sitoate urmele, tot atât de distincte ca i cele ce conduseser pân lai&vorul de unde plecaser! "n al doilea /u#u1 anun tovarilor siaceast descoperire i puse capt cercetrilor!

7/24/2019 Ultimul


G 4a, da, &ise vântorul când se adunar în jurul acelui loc, numaimintea unui indian a putut nscoci aa ceva! Oc#ii unui alb ar fifost orbi în faa acestor urme!

G (i, ce mai ateptmE, întreb *e>+ard! G încetI încet, îi rspunse Oc#i-de-7oim! Cunoatem drumul, dare bine s c#ib&uim totul temeinic! Asta-i teoria mea, domnulemaior; nu trebuie s uitm niciodat mijloacele care ne pot învas citim în cartea pe care ne-o desc#ide )rovidena i aceast cartee mai important decât cele pe care le citii dumneavoastr! %noc#ii mei, totul este limpede acum, afar de un sin$ur lucru2 cum ai&butit ticlosul s le transporte pe cele dou domnioare de-a

lun$ul râului, de la i&vor la stâncE Cci trebuie s recunosc c un#uron e prea mândru ca s le sileasc s intre cu picioarele în ap!

G Astea ar putea s te ajute s de&le$i tainaE întreb *e>+ard,artându-i câteva ramuri tiate de curând, lân$ care se vedeaualtele mai mici i mai fle.ibile, care preau s fi servit dreptle$turi i care erau aruncate la intrarea în pdure!

G C#iar aa eI, e.clam vântorul mulumit! Acum nu ne mai

lipsete nimic! Au fcut un fel de #amac din patru ramuri, pe carele-au aruncat când n-au mai avut nevoie de ele! otul se e.plic2dar m prind c au pierdut mult timp ca s nscoceasc acestmijloc prin care s ascund drumul pe care au mers! Am v&utindieni care au pierdut o &i întrea$ în astfel de îndeletniciri i totn-au i&butit! (i bineI Avem aici trei perec#i de mocasini i dou perec#i de piciorue! Nu e de mirare c nite fpturi firave se potine pe nite piciorue atât de miciE "ncas, d-mi puin cureaua ta

s-l msor pe cel mai mic, cel al domnioarei blonde! )e le$eamea, sta-i un picior de copil de opt ani! 7i cu toate astea, celedou domnioare sunt înalte i bine fcute! rebuie s mrturisim,i acela dintre noi cu care soarta a fost mai darnic i care e fericitde aceast drnicie trebuie s recunoasc cel dintâi c )rovidenaeste câteodat prtinitoare în darurile ei; dar fr îndoial c are

7/24/2019 Ultimul


motive serioase c s procede&e astfelI

G 0rmanele mele fiice nu sunt în stare s suporte asemeneaoboseliI, stri$ 6unro, privind cu duioie

printeasc urmele lsate de picioarele lor! )oate c au rmassfârite de oboseal, în vreun col al acestui pustiuI

G Nu, nu, spuse vântorul, scuturând încet din cap, nu trebuie sv temei de aa ceva! ( uor de v&ut c, dei paii sunt mici,mersul este si$ur i piciorul sprinten! "itai-v la urma asta;clcâiul abia s-a sprijinit pe pmânt, i domnioara brun a srit cas ocoleasc rdcina asta mare! Nu, nu, nici una, nici alta n-au

riscat s rmân în drum din cau&a lipsei de puteri! Cât desprecântre e o alt poveste; începuser s-l doar picioarele i s fieobosit! 8edei c a alunecat deseori i c mersul i-a fost $reoi inesi$urE 0-ar spune c a fost înclat cu bocanci pentru &pad! 4a,da, un om care nu se $ândete decât la $âtlejul lui nu are picioarelee.ersate cum trebuie!Cu asemenea raionamente indiscutabile,vântorul, om cu e.perien, tia s descopere adevrul cu osi$uran i o preci&ie aproape uimitoare, de parc ar fi fost el

însui prta la cele întâmplate! 0i$urana lui le ddu oarecareîncredere i speran lui 6unro i lui *e>+ard i, ba&ai pear$umente atât, de simple i fireti, se oprir cu toii s fac un mic popas i s îmbuce câte ceva!

4up ce sfârir de mâncat, vântorul arunc o privire pro soareleîn asfinit i porni la drum atât de repede, încât colonelul i maiorulnu-l puteau urma decât foarte $reu!

6er$eau de-a lun$ul aceluiai pârâu, i cum #uronii cre&user cnu mi trebuiau s ia msuri de precauie c s-i ascund drumul,mersul celor ce-i urmreau nu mai era în- târ&iat de opririle pricinuite de nesi$urana de mai înainte! otui, în mai puin de oor, pasul lui Oc#i-de-7oim se domoli simitor; în loc s mear$îndr&ne i fr ovial, se vedea cum întorcea capul când la

7/24/2019 Ultimul


dreapta, când la stân$a, parc ar fi bnuit c se apropie vreo primejdie! %n sfârit, se opri i atept s se apropie toi însoitoriilui!

G *uronii trebuie s fie pe aproape, spuse el, adresându-semo#icanilor! 8d c acolo, printre copacii aceia înali, cerul seînne$urea&! rebuie s fie o poian mare! 0 ne apropiem atenicci se poate c ticloii s-i fi ae&at tabra acolo! 0a$amorule,urc-te pe muntele din dreaptaI "ncas va urma

cursul râului i eu voi continua urmrirea! Cel ce va vedea ceva, îiva anuna pe ceilali prin trei cârâituri de corb! Am v&ut odinioarcâteva psri de astea &burând pe deasupra stejarului aceluia uscat,

ceea ce este înc un semn c în împrejurimi e o tabr de indieni!

6o#icanii se îndreptar fiecare spre locul ce li se artase, fr smai cread de cuviin s comente&e, i vântorul îi continudrumul, împreun cu cei doi ofieri! *e>+ard mri pasul ca sajun$ lân$ clu&a lui, $rbit s dea cât mai curând posibil cuoc#ii de dumanii pe care-i urmrise cu atâta nelinite i osteneal!%n curând, însoitorul su îi spuse s se retra$ la poalele pdurii,

care era mr$init de tufiuri dese, i s-l atepte acolo, el urmânds e.amine&e unele semne suspecte de pe o parte a drumului!4uncan îl ascult i dup câteva minute ajunse pe o mic înlime,de unde v&u o privelite pe cât de e.traordinar, pe atât de nou!)e un spaiu foarte întins, toi copacii fuseser doborâi i luminaserii frumoase de var ce cdea pe aceast poian mare form uncontrast puternic cu întunecimea ce domnete întotdeauna în orice pdure! 'a mic distan de locul unde se afla 4uncan, râulalctuia un mic lac, într-o vale cuprins între doi muni! Apa ieea

apoi din acest ba&in printr-o pant atât de dulce i re$ulat, încât prea mai curând o lucrare efectuat de mâna omului decât denatur! 6ai multe sute de mici locuine de pmânt se înlau pemalurile acestui lac, i unele erau c#iar cuprinse de apele care preau s fi ieit din albia lor! Acoperiurile lor rotunde, minunatcalculate, spre a le apra împotriva elementelor naturii, dovedeau

7/24/2019 Ultimul


mai mult dibcie i prevedere decât dovedesc de obicei locuineleconstruite de btinaii acestei re$iuni, mai ales cele vremelnice,ocupate doar la epocile la care se vânea& i se pescuiete! 'ocurile preau îns neocupate! Cel puin aa judec 4uncan! Contempl de

câteva minute aceast privelite, când v&u mai muli ini înaintândîn direcia lui pe brânci i târând dup ei ceva $reu, poate o unealtde r&boi, necunoscut de el! %n aceeai clip mai multe capetene$ricioase se artar în uile câtorva locuine i în curândrmurile lacului se umplur de o

mulime de fpturi care se foiau în toate prile, tot pe brânci, darcu o repe&iciune atât de uimitoare, încât nu le puteai urmri cu privirea, disprând fie dup copaci, fie dup csue! %i fu deci peste putin s-i dea seama ce fceau sau ce aveau de $ând!

Alarmat de aceste micri suspecte i ine.plicabile, era pe punctulde a încerca s imite cârâitul corbului, pentru a-i c#ema la el peînsoitorii si, când un &$omot neateptat, pe care-l au&i înmrciniuri, îl fcu s-i întoarc privirea în alt parte!

resri i se ddu fr s vrea înapoi! 4ar uitându-se la cel care-i

prea un indian, în loc de a da un semnal de alarm, care ar fi fost probabil prost imitat i i-ar fi putut fi fatal, rmase nemicatîndrtul unui tufi, încercând s afle $ândurile noului sosit! Oclip îi fu de ajuns ca s se asi$ure c nu fusese v&ut!

:ndianul prea ca i el intri$at de micile locuine cu acoperiulrotund ale satului i de micrile vii i iui ale locuitorilor lui! (raimposibil s i se citeasc e.presia c#ipului sub masca $rotesc devopsea, i totui trsturile sale preau mai de$rab melancolice

decât feroce! Capul îi era ras, dup obicei, în afar de smocul de pr din cretet, de care erau prinse trei sau patru pene vec#i deoim! O bucat de pân&, în mare parte u&at, îi acoperea jumtateade sus a corpului! )artea de jos n-avea drept vemânt decât ocma $rosolan, prin mânecile creia îi vârâse picioarele!)ulpele erau $oale i &$âriate de spini, dar picioarele îi erau

7/24/2019 Ultimul


înclate cu o perec#e bun de mocasini din piele de cprioar! %nconclu&ie, înfiarea acestui slbatic era jalnic!

4uncan continua s se uite nedumerit la el, când vântorul se ivi

tiptil, fr &$omot! G 8e&i, îi spuse maiorul în oapt, am ajuns la tabra lor, i uite unslbatic care o s ne incomode&e în marul nostru!

Oc#i-de-7oim tresri i ridic puca fr &$omot, pe când privirealui urma direcia de$etului lui 4uncan2

%ntin&ându-i $âtul ca s vad mai bine pe acest individ suspect,dup ce-l cercet puin, ls în jos arma uci$a!

G Nu-i #uron, spuse el, i nu aparine nici mcar unui trib dinCanada! 7i totui, dup #aine se vede c a jefuit un alb! 4a,

da, 6ontcalm i-a recrutat pe toi pdurenii pentru e.pediia lui i aînrolat toate speciile de ticloi pe care i-a putut $si! 4ar nu arenici cuit, nici toma#a+I Nu tii unde i-a lsat arcul sau pucaE

G Nu i-am v&ut nicio arm, rspunse maiorul, i înfiarea lui

nu-l arat sân$eros! 0in$ura primejdie pentru noi, e s nu dea detire tovarilor lui care, dup cum ve&i, se târâie pe malul lacului!

8ântorul se întoarse s-l priveasc pe *e>+ard în fa i rmaseun moment cu oc#ii aintii asupra lui i cu $ura desc#is, atât demirat, încât cu $reu s-ar putea descrie e.presia lui! %n cele dinurm, faa lui art c îi venea s râd, dar nu scoase niciun sunet!Aceast e.presie se citea foarte des pe c#ipul lui, fiindc primejdiile îl învaser s se abin în astfel de situaii!

G ovarii lui, care se târâie pe malul laculuiI, repet el! lat ceînseamn s iroseti atâia ani în coal, buc#isind cri i s nu ieiniciodat din ae&rile albilorI Oricum ar fi, pun$aul, sta are picioare lun$i i nu trebuie s avem încredere în el! Tine-l larespect cu puca dumitale i eu am s fac un ocol ca s-i cad în

7/24/2019 Ultimul


spate fr s-i atin$ pielea! 4ar s nu tra$i sub niciun motiv!*e>+ard îl ls pe vântor s-i fac drum în tufi, apoi întinse brusc mâna spre el, oprindu-l ca s-l întrebe2

G 4ar dac eti în primejdie, &ise *e>+ard, nu pot!!!Oc#i-de-7oim îl întrerupse printr-un nou râs înbuit, privindu-lca unul care nu prea tia cum s rspund acestei întrebri!

G în acest ca&, domnule maior, spuse el în cele din urm, foc desalv!

%n clipa urmtoare era ascuns în mrcini! 4uncan atepta cunerbdare clipa când îl va vedea iar; dar abia dup câteva minute îl&ri strecurându-se ca un arpe, cu burta pe pmânt, în spateleindianului pe care voia s-l fac pri&onier! Când era numai la câiva pai de indian, se ridic încet, fr cel mai mic &$omot! %n aceeaiclip, apele lacului clipocir de un &$omot neateptat i 4uncan, privind $rbit, v&u cum o sut din

fpturile ale cror micri îl intri$aser atât se aruncau toate în lac!

Apucându-i puca, maiorul îi arunc iar oc#ii asupra indianului pe care-l observa i care, în loc s dea alarma, lun$ise $âtul sprelac i privea cu un fel de curio&itate stupid! %n acest moment,Oc#i-de-7oim îi ridic mâna amenintoare asupra acestuia, dar înloc s loveasc, o ls s cad fr nici un motiv vi&ibil, i începuiar s râd tcut! %n sfârit, în loc s- i apuce victima de $ât, o btuuor pe umr i-i spuse2

G (i, prietene, vrei s-i învei pe castori s cânteE

G 4e ce nuE, rspunse 4avid! Fiina suprem, care le-a dat ointeli$en i faculti atât de minunate, poate c le-ar da i $las, cas-i cânte imnuri de slav!

Capitolul 22

7/24/2019 Ultimul


BOT. S-au str âns toti?QUI. Fara î ndoiala; si acesta-i un loc admi-

rabil pentru repetitia noastra.


Cititorul îi poate înc#ipui, mai bine decât i-am descrie noi,mirarea lui *e>+ard! abra lui de indieni fioroi semetamorfo&ase într-o colonie de castori; lacul lui nu mai era decâtun eleteu format încetul cu încetul de aceste iscusite patrupede;cataracta devenise o eclu&, construit do dibcia acestor animale,iar în slbaticul a crui apropiere îl nelinitise îl recunoscu pevec#iul lui tovar 4avid amut! )re&ena neateptat a maestruluide psalmodie îl fcu pe maior s spere c le va revedea în curând

pe cele dou surori! Fr s ovie un moment, iei dinascun&toare i aler$ lân$ cei doi principali actori ai acesteiscene!

8eselia care-l cuprinsese pe Oc#i-de-7oim nu-l prsise înc atuncicând sosi *e>+ard! (l îl puse pe 4avid s se roteasc pe loc, ca s-l e.amine&e în voie, i jur de mai multe ori c felul în care eraîmpopoonat fcea mare cinste $ustului #uronilor! %n sfârit, îi lu

mâna i i-o strânse cu atâta putere, încât blândului 4avid îi ddurlacrimile, apoi îl felicit pentru metamorfo&area lui!

G 8as&ic te pre$teai s-i învei pe castori s cânte, nu-i

aaE, îi spuse el! Aceste animale viclene cunosc câte ceva dinmeseria dumitale, cci bat msura cu coada, dup cum ai v&ut!4ar era timpul s se arunce în ap, cci tare eram ispitit s le dautonul cu acest /"cide-cerbi1 al meu! Am cunoscut muli oameni

care tiau s citeasc i s scrie, dar nu aveau inteli$ena unuicastor; din pcate, îns, pentru mu&ic, acest biet animal s-a nscutmut! Ce prere ai dumneata de aria astaE

:mit de trei ori cârâitul corbului! 4avid îi astup cu mâinileurec#ile sensibile, i *e>+ard, dei fusese anunat c acesta erasemnalul #otrât, ridic oc#ii în v&du#, ca s cercete&e dac nu

7/24/2019 Ultimul


&rete vreo pasre!

G "ite G continu vântorul, artându-i pe cei doi mo#icani care,au&ind semnalul, veneau fiecare din alt parteG e o melodie care

are puteri deosebite2 atra$e lân$ mine dou puti bune, fr s maivorbim de cuite i toma#a+-uri! 4up cum se vede, nu i s-aîntâmplat nimic neplcut; dar, acum, spune-ne2 ce s-a întâmplat cucele dou domnioareE

G 0unt pri&onierele p$ânilor, rspunse 4avid, dar, dei le esufletul tulburat, sunt sntoase!

G AmândouE, întreb *e>+ard, abia respirând!

G Amândou, repet 4avid! 4ei cltoria noastr a fostobositoare, iar #rana neîndestultoare, nu am avut de suferitaltceva decât faptul c am fost luai pri&onieri împotriva voineinoastre i dui într-un inut îndeprtat!

G 4umne&eu s-i rsplteasc mân$âierea pe care mi-o aducvorbele dumitaleI, e.clam 6unro a$itat! 0cumpele mele fiice îmivor fi deci înapoiate, tot atât de curate ca atunci când mi-au fost

rpite! G 6 îndoiesc c a sosit clipa eliberrii lor, replic 4avid $rav!Cpetenia acestor slbatici e stpânit de un du# necurat, care nu poate fi îmblân&it docil de atotputernicul! Am încercat totul cu el,dar nici armonia cântecului, nici puterea cuvintelor nu i-au muiatsufletul!

G 7i unde este ticlosul staE, întreb brusc vântorul!

G A&i e la vântoare de elani cu tinerii lui r&boinici i, dup câteam aflat, mâine trebuie s intrm mai adânc în aceste pduri i sne apropiem de frontierele Canadei! Cea mai mare

din surori se afl la un trib vecin, ale crui locuine se $sescdincolo de stânca asta nea$r, pe care o vedei acolo! Cealalt este

7/24/2019 Ultimul


în pa&a femeilor #uronilor, care-i au ae&rile la dou mile de aici, pe un podi unde arborii au fost nimicii de foc în loc s fiedoborâi de secure!

G AliceI, srmana mea AliceI, e.clam *e>+ard! 8a s &ic nuare nici mcar mân$âierea s o tie lân$ ea pe sora eiI

G )e ea a pierdut-o, dar are mân$âierea pe care o d sufletelorc#inuite mu&ica imnurilor reli$ioase!

G Cum, e.plic Oc#i-de-7oim, îi place s asculte mu&icdumitaleE

G O mu&ic $rav i solemn, dei trebuie s recunosc c, în ciudaeforturilor mele ca s-o distre&, o vd mai des plân$ând decâtsurâ&ând! %n asemenea clipe nu-i mai cânt melodii sacre! 4ar suntclipe mai fericite i m simt foarte mulumit când vd cumslbaticii se adun în jurul meu, ca s aud cum invoc proniacereasc!

G 4ar cum se face c i se d voie s umbli sin$urE C nu otisuprave$#eatE, întreb *e>+ard!

G Nu este meritul unui viermuor ca mine, rspunse amut,cutând s ia o înfiare de modestie umil, dar dei puterea psalmilor a fost întrerupt în timpul $roa&nicului masacru dincâmpia strbtut de noi, ea a început s aib efect din nou, c#iarasupra sufletelor p$ânilor! :at de ce mi se d voie s umblu peunde cred de cuviin!

Oc#i-de-7oim începu s râd, îi atinse fruntea cu de$etul, cu un

$est e.presiv, privindu-l pe maior, i se fcu poate mai bine înelescând adu$ în acelai timp2

G :ndienii nu-i maltratea& niciodat pe cei crora le lipsete asta!4ar spune-mi, prietene, când în faa dumitale aveai drumul liber,de ce nu te-ai întorsE "rmele sunt ceva mai vi&ibile decât ale unei

7/24/2019 Ultimul


veverie! 4e ce nu te-ai $rbit s duci aceste tiri în fortul (d+ardE

8ântorul, judecând dup propria-i vi$oare i dup obinuina ce-oavea s recunoasc cea mai uoar urm, uit c îi cerea lui 4avid

un lucru de care, de bun seam, acesta n- ar fi fost în stareniciodat! 4ar psalmodistul, cu simplitatea lui

obinuit, se mulumi s-i rspund2G Cu toate c pentru mine arfi fost o mare bucurie s

revd locuinele cretinilor, picioarele mele le-ar fi urmat pe celedou srmane domnioare, c#iar în provincia idolatr a ie&uiilor,mai de$rab decât s fac un pas înapoi, în timp ce ele lânce&esc în

suferin i captivitate!Cu toate c sensul fi$urat al cuvintelor lui amut nu era inteli$ibiltuturora, tonul su ferm, e.presia oc#ilor si i înf iarea luidesc#is i sincer îi lmureau îndeajuns, astfel ca nimeni nuînelese $reit! "ncas înaint, ainti tcut asupra lui o privire deaprobare, în timp ce C#in$ac#$oo îi art mulii mirea prin aceae.clamare, care la indieni ine loc de aplau&e!

G 4umne&eu n-a voit, spuse vântorul dând din cap, c omul saib $rij numai de $âtlejul su, ci s cultive i cele mai nobilefaculti cu care l-a în&estrat! 4ar nenorocitul sta a c&ut probabilde mic pe mâinile vreunei femei nepricepute, tocmai la vârsta lacare ar fi trebuit s-i fac educaia sub cerul liber, în mijloculfrumuseilor pdurii! %ncolo are numai intenii bune! "ite, prietene,o jucrie pe care am $sit-o i care-i aparine! Aveam de $ând sm folosesc de ea ca s aprind focul, dar cum ii la ea, ia-i-o i s-

i fie de bineIamut îi primi instrumentul cu o bucurie pe care-o ls s se vadîn msura în care socoti c nu-i tirbea $ravitatea profesiunii cee.ercita! 0coase din instrument câteva sunete, urmate imediat deunele intonaii ale $lasului su, ca s se asi$ure c instrumentul luifavorit nu-i pierduse niciuna din caliti! 4e îndat ce se convinse,

7/24/2019 Ultimul


lu $rav din bu&unar crticica de care s-a vorbit atât i începu s-orsfoiasc, ca s caute un imn de slav mai lun$!

4ar *e>+ard îi stric planul, punându-i o ploaie de întrebri

asupra pri&onierelor! 8enerabilul tat îl lu i el la rând cu altele,aa c 4avid trebui s dea necontenit rspunsuri, dei din timp întimp arunca asupra instrumentului câte o privire care arta c$ro&av îi ducea dorul! Când se ivi oca&ia, vântorul începu i el s-i pun o sumedenie de întrebri mai precise!

%n acest fel i cu câteva pau&e, în care 4avid încerc de mai

multe ori s înceap preludiul amenintor al unui imn lun$, aflar

în sfârit toate amnuntele necesare pentru îndeplinirea marii lormisiuni G salvarea celor dou surori! )ovestirea lui 4avidconinea prea puine date! Aflar c 6a$ua rmsese pe munteleunde-i târâse pri&onierele pân când tumultul i masacrul dincâmpie se potoliser complet!

Ctre amia&, coborâse i luase drumul Canadei, la apus de*orican! Cum vicleanul #uron cunotea perfect acel drum i tia cnu e în primejdie s fie urmrit imediat, nu fcuse un mar prea

forat, dei luase toate precauiile ca s nu lase urme care s poatfi descoperite de cei ce eventual l-ar fi urmrit! 4up relatarea lui4avid, prea c pre&ena lui era mai curând suportat decât dorit!4ar nici c#iar 6a$ua nu era lipsit de acea veneraie superstiioas,cu care indienii îi privesc pe cei crora 6arele 0pirit le-a luatminile! Când venise noaptea, se luaser cele mai atente precauiica cele dou persoane s fie aprate de brum, dar s fie iîmpiedicate s fu$! 'a i&vor, caii au fost lsai slobo&i!

Ajun$ând în tabra #uronilor, 6a$ua, potrivit tradiiei de %n carerar se deprta un slbatic, le desprise pe pri&oniere, Cora fusesetrimis la un trib nomad, care locuia într-o vale îndeprtat, ca s ise piard urma! 4ar 4avid nu cunotea istoria i obiceiurileindienilor, aa c nu putea spune nimic despre firea acestora i nici

7/24/2019 Ultimul


cum se numea tribul! ot ce tia era c acest trib nu luase parte lae.pediiile împotriva fortului =illiam-*enr>, c, la fel ca #uronii,era aliatul lui 6ontcalm i avea le$turi de prietenie cu tribulr&boinic i slbatic cu care o neplcut întâmplare fcuse s se

învecine&e!

6o#icanii i vântorul ascultar cu interes crescând povestirea camfr ir i des întrerupt a cântreului de psalmi! %n timp ce 4avidîncerca s descrie obiceiurile tribului de indieni la care fusese dusCora, Oc#i-de-7oim îl întreb deodat2

G Nu ai v&ut ce fel de cuite auE, sunt de fabricaie en$le& saufrance&E

G Nu-mi era $ândul la astfel de nimicuriI, rspunse înepat 4avid!%mprteam durerea celor dou domnioare i

m $ândeam numai cum s le alin suferina!G O s vin vremeacând n-ai s mai socoteti cuitul unui

slbatic un lucru de nimicI, spuse vântorul, luând la rândul lui unaer dispreuitor pe care nu cut s-l ascund! Au srbtorit &iua

$rânelorE )oi s ne spui ceva despre totemurileQ

lorE G rânele nu ne-au lipsit niciodat; avem din abunden imulumim lui 4umne&eu, cci $râul fiert în lapte are un $ust bun iface bine la stomac! Cât despre totem, nu tiu ce vrei s spui! 4ace ceva în le$tur cu mu&ica indienilor, nu trebuie cutat la ei; einu cânt niciodat imnuri de slavii 4omnului i par cei mai profanidin toi p$ânii!

G Asta înseamn s-i calomnie&i pe indieniI C#iar tri bul 6in$onu ador decât pe adevratul 4umne&euI Asta o spun spre ruinearasei mele, dar e o minciun nesocotit a albilor când pretind cr&boinicii pdurilor se înc#in la c#ipuri cioplite de ei! ( foarteadevrat c încearc s triasc în pace cu diavolul; dar cine nu arvrea s triasc în pace cu un vrjma pe care nu-l poate biruiE Nu

7/24/2019 Ultimul


e mai puin adevrat c nu cer ocrotire i ajutor decât de la bunul i6arele 0pirit!

G0e prea poate, dar am v&ut c#ipuri foarte ciudate, mâ&$lite pe

corpul lorI rij ce o au, admiraia pe care le-o provoac acesteadovedesc un fel de or$oliu; între altele, ani v&ut o mâ&$leal deasta care înfia un animal scârbos i necurat!

G (ra un arpeE, întreb cu vioiciune vântorul!

G Nu tocmai, dar semna cu un animal târâtor, ca un fel de broasc estoas de pmânt, foarte respin$toareI

G "#uI, stri$ar în acelai timp cei doi mo#icani, în timp cevântorul ddea din cap, cu înfiarea unui om care a descoperitceva important, dar puin plcut!

Atunci C#in$ac#$oo lu cuvântul i se e.prim în limbadela+ar, cu un calm i o demnitate care fcur s fie admiratQ

Totemurile constituie un fel de blazon. Fiecare trib care crede ca se trage dintr-un

animal adopta drept emblema chipul acestui ani mal, ca origine presupusa. Mormântul

este de asemenea î mpodobit cu totemul care a fost desenat pe trupul salbaticului î n timpul

vietii si a jucat un rol î n toate

î mprejurarile existentei sale aventuroase (n.a.).

c#iar de cei ce nu-l puteau înele$e; $esturile lui erau e.presive iuneori c#iar ener$ice! Odat ridic braul drept i, lsându-l s cadîncet, îi sprijini un de$et pe pieptul de&$olit, ca pentru a întri celece spunea! Cu o micare ddu la o parte pân&a ce-l învemânta i4uncan, care-i urmrea toate $esturile, v&u c pe piept îi era&u$rvit sau mai curând sc#iat ima$inea vietii despre care se

vorbise, bine desenat cu albastru! ot ce au&ise despre de&binareasân$eroas dintre numeroasele triburi ale dela+arilor îi veni atunciîn minte i atept momentul în care s poat pune întrebri, cu onerbdare pe care i-o stpânea cu mare $reutate! %n acelai timpera viu interesat de spusele efului mo#ican, dei, din nefericire, nuînele$ea niciun cuvânt!

7/24/2019 Ultimul


Oc#i-de-7oim nu-i ddu timp s-l întrebe! 4e îndat ceC#in$ac#$oo sfâri de vorbit, lu cuvântul la rândul lui i seadres maiorului în en$le&ete!

G Am descoperit acum, îi spuse el, ceva ce poate fi pentru noifolositor sau primejdios, dup cum ne-o fi norocul! 0a$amorul estedin cea mai vec#e vi dela+ar i este marele ef al broatelorestoase! 4up cele ce ne-a spus cântreul, nu ne putem îndoi c seafl câiva din rasa aceasta printre coi v&ui de el! 4ac ar fiîntrebuinat mcar jumtate din timpul ce l-a pierdut cântând ca s pun câteva întrebri prudente, am fi putut afla numrulr&boinicilor din aceast cast, aflai aici! %n orice ca&, suntem peun drum primejdios, cci un prieten care i-a întors spatele îi poateface mai mare ru decât un vrjma care urmrete desc#is s tescalpe&e!

G (.plic-te, spuse 4uncan!

G Ar fi o poveste prea trist i prea lun$, la care nu-mi place sm $ândesc, cci nu se poate ne$a c la început rul s- a datoratoamenilor albi! @e&ultatul este c fraii au ridicat toma#a+-uiile

unii contra altora i min$oii i dela+arii s-au $sit unii lân$ alii, pe acelai drum!

G 7i dumneata cre&i c, în acest moment, Cora se afl cu o partedin acest tribE, întreb *e>+ard!

Oc#i-de-7oim rspunse printr-un $est afirmativ i prea c doretes pun capt unei conversaii asupra unui subiect care-

i era neplcut! Nerbdtorul 4uncan se $rbi s propun atunci,

pentru eliberarea celor dou surori, soluii care nu puteau fi puse înaplicare i care nu puteau fi su$erate i adoptate decât dinde&ndejde! 6unro pru c iese din starea lui de apatie, ca sasculte, cu un aer de deferen, proiectele e.trava$ante aletânrului maior i îi ddu aprobarea, dei, în alte împrejurri,vârsta i judecata lui ar fi refu&at s accepte acest lucru! 4ar

7/24/2019 Ultimul


vântorul, dup ce atept cu rbdare s se domoleasc înflcrareaîndr$ostitului, reui s-l convin$ c e o nebunie s iei msurinecu$etate i mai mult decât riscante, într-o c#estiune care cereaatât sân$e rece i pruden, cât i curaj i #otrâre!

G :at ce e mai bine s facem2 cântreul s se înapoie&e s cântela indieni, adu$ el, s le anune pe cele dou domnioare csuntem pe aproape i s vin s se sftuiasc cu noi când o s-idm semnalul! (ti mu&icant, prietene, i cu si$uran c eti înstare s deosebeti croncnitul corbului de acela al whip-poorwil-

ului?P

G 4esi$urI Asta-i o pasre cu viersul dulce i trist i, dei are dounote prost cadenate, n-are nimic neplcut!

G Asta eI, spuse vântorul! (i bineI )entru c-i place viersul ei,ea o s-i serveasc drept semnal! Când ai s au&i +#ip- poor+ill-ulcântând de trei ori, nici mai mult nici mai puin, adu-i aminte svii în pdure, în locul unde i se va prea c-l au&i!

G O clip, spuse *e>+ard, am s-l însoesc!

G 4umneataE, stri$ Oc#i-de-7oim, privindu-l surprins! Ti s-aurât s ve&i cum rsare i asfinete soareleE

G 4avid e o dovad vie c nici c#iar #uronii nu sunt fr cruare!

G 4ar $âtlejul lui 4avid îi face un serviciu pe care niciun om cumintea întrea$ nu l-ar cere de la al su!

G 7i eu pot s fac pe nebunul, pe idiotul, pe eroul, pe cine vrei,

numai ca s o libere& din captivitate pe cea pe care-o iubesc! Numai facei obiecii, sunt #otrâtI

PWhip-poorwill este numele local al unei specii de soimi din Americ a (n.t).

8ântorul îl privi a doua oar, cu o mirare care-i tie $lasul! 4ar

7/24/2019 Ultimul


4uncan care, din respect pentru e.periena tovarului su i dinstim pentru serviciile ce i le fcuse, ascultase pân atunci orbetede toate prerile lui, lu aerul de superioritate al unui om obinuits comande! Fcu un $est cu mâna, ca pentru a arta c nu admitea

nicio împotrivire, apoi spuse pe un ton mai modest2

G Cunoti destule mijloace de a m de$#i&a! )une-le imediat înaplicare, sc#imb-mi înfiareaI, într-un cuvânt, f ce vrei cumine, f-m s art ca un nebun!

8ântorul ddu nemulumit din cap bombnind!

G Nu eu am cderea s spun c cel ce a fost creat de mâna

atotputernic a )rovidenei trebuie s sufere vreo sc#imbare! 4ealtfel, c#iar dumneavoastr trimitei detaamente în lupt, le daicuvânt de ordine, le fi.ai locul unde s se adune, ca cei ce lupt deaceeai parte s se poat recunoate i s tie unde s- i $seasctovarii; aa c!!!

G Ascult-m, e.clam 4uncan, fr s-i dea timp s-i terminefra&, ai aflat de la bravul nostru prieten, care le-a urmat cu atâtacredin pe cele dou pri&oniere, c indienii la care se afl ele fac

parte din dou triburi diferite, dac nu din dou naiuni diferite!Cea cu prul ne$ru este la tribul care, dup dumneata, este oramur a dela+arilor; cealalt, cea mai tânr, este fr îndoial înmâinile dumanilor notri de moarte, #uronii! 0 le eliberm este partea cea mai $rea i cea mai primejdioas a misiunii noastre ivreau s încerc aceast aventur, aa cum îmi dictea& vârsta iran$ul meu! Aa c, în timp ce dumneata vei ne$ocia cu prieteniidumitale eliberarea uneia, eu voi salva-o pe cealalt sau voi înceta

s mai e.ist!%nflcrarea plin de mândrie a tânrului maior i se citea în oc#i iîi ddea o înfiare impuntoare, în faa creia era $reu de re&istat!Oc#i-de-7oim, dei cunotea cât se poate de bine vicleniaindienilor i înele$ea cât de primejdioas era aceast încercare,

7/24/2019 Ultimul


socoti c nu se mai putea împotrivi unei #otrâri atât deneateptate! )oate c $sea în acest plan ceva care se potrivea cuîndr&neala lui instinctiv i cu pasiunea de neînvins ce o aveatotdeauna pentru asemenea aventuri

îndr&nee i care cretea pe msur ce cpta e.perien! Ca sspunem aa, primejdiile erau pentru el o bucurie fr de care nu putea tri! 0c#imbându-i deci planul, nu mai fcu nicio obieciefa de proiectul maiorului *e>+ard i începu s-i pun bucuros ladispo&iie mijloacele solicitate!

G Când un cerb vrea s se arunce în ap, spuse el, surâ&ândînveselit, trebuie s i te ae&i în fa ca s-l împiedici, nu s-l

$oneti din urm! C#in$ac#$oo are în tolba lui atât de multeculori, c nevasta unui ofier de artilerie pe care-o cunosc i careface peisaje pe petice de #ârtie, cu nite muni ce seamn cu nitecli de fân ru$inii, i aa& cerul albastru c#iar lân$ cas! Numaic sa$amorul tie s se foloseasc de ele! :a loc pe buturu$a asta i$arante& cu viaa mea c în curând o s te fac s semeni atât de bine a nebun, încât nici dumitale n-o s-i vin s cre&iI

4uncan se ae&, C#in$ac#$oo, care ascultase toat conversaiacu mare atenie, începu treab imediat! :niiat de mult în mistereleunei arte cunoscute mai mult sau mai puin de toi slbaticii,depuse toat $rija ca s-i dea maiorului înfiarea dorit de el!

%i trase pe frunte o linie, pe care indienii o socotesc drept simbolulunei firi desc#ise i vesele! 0e feri cu $rij de toate liniile saudesenele care ar fi putut arta dispo&iii r&boinice i îi &u$rvi peobraji fi$uri fantastice, care îl transformar pe militar în mscrici!

Oameni de felul acesta nu erau un fenomen la indieni, i cum4uncan era destul de de$#i&at prin costumul ce-l luase când plecase de la fortul (d+ard, avea oarecare motive s cread c,tiind perfect franu&ete, ar putea trece drept un jon$ler dinicondero$a care d o rait printre diferitele populaii aliate!

7/24/2019 Ultimul


Când socotir c faa maiorului era îndeajuns de încondeiat,vântorul îi ddu multe sfaturi i instruciuni cu privire la modulcum trebuia s se poarte printre #uroni i se îneleser asuprasemnalelor i locului unde trebuia s se întâlneasc, în ca&ul când

i unii i ceilali vor i&buti! %n sfârit, nimic nu fu uitat din cele cear fi putut contribui la succesul misiunii!

4esprirea lui 6unro de tânrul su prieten fu dureroas! otui,colonelul pru c o accept cu un fel de indiferen, pe care n-ar fiartat-o niciodat dac sufletul i-ar fi fost linitit i dac durerea nuar fi influenat firea lui cordial i afectuoas!

8ântorul, luându-l deoparte pe maior, îl inform despre intenia

lui de a-l lsa pe veteran într-un adpost si$ur, în pa&a luiC#in$ac#$oo, în timp ce "ncas i cu el vor cuta s ia câtevainformaii asupra tribului de indieni, pe care avea motive serioases-i cread dela+ari! %l sftui din nou s fie mai ales prudent în totceea ce va crede de cuviin s spun sau s fac i sfâri prin a-ispune pe un ton solemn, în care se simea o emoie de care 4uncanfu adânc micat2G 7i acum, domnule maior, 4umne&eu s telumine&e i s te p&eascI Ai dat dovad de un curaj care-mi

place! ( un dar al tineretului, mai ales când are sân$ele fierbinte iinima vitea&! 4ar ascult sfaturile de pruden ale unui om caretie din e.perien c cele ce-i spune sunt adevrate2 vei aveanevoie de mult sân$e rece, de o dibcie mai mare decât cea care se poate $si în cri, pentru a dejuca vicleniile unui min$o i a-i biruiîndrtnicia! 4umne&eu s te ocroteascI 4ar, în sfârit, dac îivor face un trofeu din scalpul dumitale, bi&uie-te pe f$duialaunui om care e ajutat de doi r&boinici viteji2 #uronii or s

plteasc triumful lor prin tot atâia mori câte fire de pr ai pe cap!@epet, domnule maior, 4umne&eu s-i binecuvânte&e misiunea,cci este dreapt i- i face cinste; dar amintete-i c, pentru a fimai iscusit decât aceti ticloi, este în$duit s faci unele lucruricare nu prea stau în firea albilor!

*e>+ard strânse mâna bunului su tovar, care nu tiu dac

7/24/2019 Ultimul


trebuie s rspund la o astfel de onoare, îi recomand din nou saib $rij de btrânul su prieten, care îi ur la rându-i mult norocîn misiunea lui i, fcându-i semn lui 4avid s-l urme&e, plecnumaidecât cu el!

8ântorul îl urmri cu oc#ii pe tânrul maior, tot timpul cât îl mai&ri, i e.presia lui arta admiraie pentru curajul i #otrâreaofierului! %n sfârit, dând din cap, ca unul care prea c seîndoiete c-l va mai vedea vreodat, se înapoie la cei trei însoitoriai lui i dispru cu ei în desiul pdurii!

4rumul pe care-l duse 4avid pe *e>+ard strbtea luminiul încare se afla eleteul castorilor i erpuia de-a lun$ul malurilor lui!

Când maiorul rmase sin$ur cu un om atât de simplu, atât de puinîn stare s-i fie de cel mai mic ajutor în împrejurri $rele, începus-i dea seama, mai mult ca înainte, de toate $reutile misiuniilui, dar fr s-i piard ndejdea c va reui!

Cum începea s se însere&e, putiul, care se întindea pân departeîn jurul lui, îi pru i mai sumbru, i mai slbatic! (ra c#iar cevaînfricotor în linitea ce domnea asupra csuelor cu acoperiuri

rotunde, care erau totui atât de populate! )rivind aceste minunateconstrucii, v&ând iscusina i prevederea minunat cu carefuseser fcute, se $ândi c în aceast mare sin$urtate c#iaranimalele aveau un instinct ce se putea compara cu raiunea, i îiddu seama, cu oarecare nelinite, de lupt ine$al ce avea de dui în care se avântase cu atâta îndr&neal! 4ar, pe când se $ândeaastfel, îi veni în minte ima$inea strlucitoare a lui Alice, c#inul ei,i&olarea i pericolul în care se afl, i uit de primejdiile la care see.punea el! :ncurajându-l pe 4avid prin vorbe i fapte, se simi

cuprins de o nou îndr&neal i merse mai departe cu pasul uor i puternic al unui tânr curajos!

4up ce ocolir eleteul castorilor, se deprtar de el i începur surce o mic înlime, strbtând apoi un platou! 4up o jumtatede ceas, ajunser la un alt lumini, strbtut i acesta de un pârâu i

7/24/2019 Ultimul


în care prea c slluiser de asemenea castorii; dar acesteinteli$ente animale îl prsiser, fr îndoial, în urma uneicalamiti, pentru a se stabili în locul mai bun, din apropiere! Osen&aie foarte e.plicabil, îl fcu pe 4uncan s se opreasc o clip

înainte de a iei din pdure, ca un om care-i adun toate puterileînainte de a face un efort $reu, pentru care tie c va avea nevoiede ele! )rofit de aceast scurt oprire ca s-i întipreasc în mintetoate amnuntele pe care le putea cule$e dintr-o privire aruncat în$rab!

'a cealalt e.tremitate a luminiului, aproape de un loc în care râulcur$ea de la un nivel mai ridicat de dou ori mai

repede i apoi form, într-o parte mai joas, câteva cascade, sevedeau vreo ai&eci de cabane construite $rosolan din trunc#iuri decopaci, ramuri, mrcini i pmânt, ce preau ae&ate laîntâmplare, fr nicio pretenie de a fi artoase sau mcar curate pedinafar! (rau atât de inferioare, în toate privinele, în comparaiecu slaurile castorilor pe care 4uncan le v&use adineauri, încât îlcuprinse mirarea mai mult ca întâia dat!

"imirea îi fu i mai mare când v&uGla lumina asfinitului Gdou&eci pân la trei&eci de c#ipuri omeneti care se ridicau înmijlocul buruienilor înalte ce creteau în faa colibelor slbaticilori care dispreau rând pe rând dinaintea oc#ilor si, ca i cum le-arfi în$#iit pmântul! Fiindc nu putea decât s între&reasc acesteforme ciudate, care se artau numai o clip, încât îi preau maide$rab nite fantome întunecate sau nite fpturi supranaturaledecât fiine omeneti în carne i oase! "n trup $ol aprea o clip,a$itând în aer braele, cu $esturi ciudate i disprea imediat, ca s

apar iar, pe neateptate, într-un loc mai îndeprtat sau s fieînlocuit de un altul, care avea aceeai înfiare misterioas!

4avid, v&ând c însoitorul su se oprise, urmri direcia privirilor lui i îi spuse2

7/24/2019 Ultimul


G Aici e mult pmânt rodnic necultivat i pot s spun fr s mlaud c, în scurtul timp de când sunt printre aceti p$âni, amsemnat aici multe semine de învtur divin, dar nu am avutmulumirea s le vd rodind!

G )opoarele astea slbatice se ocup mai mult cu vântoarea decâtcu muncile cu care sunt obinuii oamenii în provinciile noastre,rspunse *e>+ard, cu oc#ii mereu aintii asupra spectacolului cecontinua s-l umple de mirare!

G )entru suflet e mai mult bucurie decât trud s-i ridici $lasuli s lau&i pe 4umne&eu, replic 4avid, dar aceti copii abu&ea&cu cru&ime de darurile cerului! @ar am $sit creaturi ca ei, crora

natura s le fi dat cu mai mult mrinimie toate clementele care potconstitui o bun psalmodie i, bineîneles, n-ai s $seti mcarunul care s fi ne$lijat mai mult acest t alent! %n trei seri la rând amfost în locul acesta; i-am strâns în

jurul meu i i-am îndemnat s repete imnul pe care-l cântam, dar ein-au scos decât nite stri$te ascuite i stridente, care-mistrpun$eau sufletul i-mi sfâiau urec#ile!

G 4e cine vorbetiE, întreb 4uncan!

G 4e aceti copii de diavoli, pe care-i ve&i c pierd, cu jocuricopilreti, un timp pe care l-ar putea întrebuina mult mai binedac ar voi s m asculte! 4ar constrân$erea binefctoare adisciplinei este necunoscut acestui popor lsat de capul lui! %ntr-oar unde cresc atâia mesteceni, nici mcar nu tiu s întrebuine&ever$ile; i nu e nicio minune pentru mine când vd c se abu&ea&

de darurile )rovidenei ca s scoat sunete atât de false ca acestea!0fârind aceste cuvinte, 4avid îi astup urec#ile ca s nu mai audipetele copiilor care, în acel moment, fceau s rsune întrea$a pdure! 4uncan, &âmbind la $ândul superstii- ilor care îi venisero clip în minte, îi &ise dâr&2

7/24/2019 Ultimul


G 0 înaintmI

6aestrul de psalmodie se supuse fr s-i ia mâinile de la urec#ii merser cu îndr&neal ctre ceea ce 4avid numea corturile

filistinilor!

Capitolul 23

Dar desi animalele salbatice obtin un privilegiude vânatoare, desi

acordam cerbului un spatiu reglementat prin lege, î nainte de a da

drumul la haite si a ne î ncorda arcul, cine va gasi ceva de spus

î mpotriva chipului î n care aceasta perfida vulpe este momita î n

capcana sau ucisa?

0:@ =A'(@ 0CO, 4oamna lacului

0e întâmpl foarte rar ca taberele indienilor s fie p&ite desantinele înarmate ca acelea ale albilor! %ntiinai de simurile

lor c se apropie o primejdie, c#iar când aceasta e îndeprtat,slbaticii se ba&ea& în $eneral pe cunoaterea perfect a urmelordin pduri i pe întinderea inuturilor i $reutatea drumurilor care-i

despart de cei de care se tem! :namicul care, printr-un concursfericit de împrejurri, a înelat vi$ilena cercetailor care ve$#ea&la oarecare deprtare, nu $sete deci aproape niciodat lân$locuine strji care s dea alarma! %n afar de acest obicei$enerali&at, triburile aliate cu france&ii cunoteau foarte bine foraloviturii ce fusese dat en$le&ilor ca s se team de vreo primejdieimediat din partea triburilor inamice care luptau pentru en$le&i!

Astfel, *e>+ard i 4avid se $sir deodat în mijlocul copiilor cese jucau, dup cum am spus, fr ca cineva s fi dat cel mai micsemnal despre apropierea lor! 4ar cum îi &ri, tot $rupul de copii, parc s-ar fi îneles, începu s stri$e într-un fel foarte puinarmonios i se fcu nev&ut ca prin farmec! Culoarea înc#is atrupurilor $oale i încovoiate se confunda la aceast or cu aceea a

7/24/2019 Ultimul


ierburilor înalte i uscate care-i ascundeau! 7i totui, când sede&metici i privi mai atent, 4uncan întâlni peste tot, printreierburi, oc#i ne$ri i vioi aintii asupra lui!Curio&itatea copiilor fu pentru el un semn care nu i se pru încurajator i pentru moment s-

ar fi retras bucuros! 4ar era prea târ&iu ca s mai ovie! Tipeteleasur&itoare ale copiilor atrseser în pra$ul colibei celei maiapropiate o du&in de r&boinici în $rup strâns, care ateptau $ravica cei doi nepoftii s se apropie de ei!

4avid, care se obinuise cu asemenea scene, merse înainte, în liniedreapt, cu un pas atât de si$ur, încât ar fi fost nevoie de unobstacol puin obinuit ca s i-l sc#imbe i intr în colib si$ur desine i linitit! (ra /cldirea1 principal i cea mai mare din acestsoi de sat, dei nu era construit mai bine i cu alte materiale decâtcelelalte! %n aceast colib se ineau sfaturile i adunrile publiceale tribului, pe tot timpul cât îi avea reedina temporar pefrontierele provinciei en$le&e!

4uncan i&buti cu oarecare $reutate s-i ia aerul nepstor caretrebuia, când trecu printre slbaticii voinici i foarte înali

care erau $rupai la u! 4ar, $ândindu-se c viaa-i depindeanumai de pre&ena lui de spirit, îi imit însoitorul pas cu pas i,înaintând, se strdui s-i adune ideile! O clip inima încet s-imai bat când se v&u în mijlocul unor dumani atât de cru&i inecrutori, dar reui s-i stpâneasc emoia i pi pân încentrul cabanei, fr s dea niciun semn de slbiciune! "rmânde.emplul #otrâtor al lui 4avid, înaint spre un vraf de le$turi deramuri parfumate ce se afla într-un col al colibei, lu una din ele ise ae& tcut!

Când intr nou-venitul, slbaticii care ieiser din colib intrarnumaidecât dup el i, ae&ându-se în jurul lui, preau c ateaptcu rbdare c strinul s vorbeasc! Alii se sprijiniser cu un fel denepsare pe trunc#iurile de copaci ce serveau drept stâlpi desusinere pentru acest edificiu destul de ubred! rei sau patru

7/24/2019 Ultimul


dintre r&boinici, mai în vârst i pesemne mai cu renume, seae&ar, dup cum le era obiceiul, puin înaintea celorlali!

%n colib ardea o tor ce arunc o lumin roiatic pe c#ipurile i

trupurile indienilor, dup cum flacra era împins de curent dintr-o parte în alta! 4uncan profit de acest lucru pentru a încerca srecunoasc pe c#ipurile lor la ce fel de primire trebuia s seatepte! 4ar nu era în stare s lupte împotriva vicleniei slbaticilorîn mijlocul crora se afla!

7efii, ae&ai în faa lui, abia dac ridicar oc#ii spre el; rmsesercu privirea aintit în pmânt, într-o atitudine care ar fi putut fiinterpretat drept respect, dar putea fi atribuit cu uurin i

neîncrederii! :ndienii care se aflau în umbr erau mai puinre&ervai i 4uncan îi surprinse de mai multe ori cum îl priveau pefuri, curioi i ateni; i, la drept vorbind, nu era trstur pec#ipul lui i nu fcea un $est, nu mica un muc#i care s nu leatra$ atenia i din care s nu fac fiecare vreo presupunere!9ineîneles, priveau cu luare-aminte felul cum era îmbrcat!

%n sfârit, un brbat care începuse s încruneasc, dar ale crui

micri vii, inuta dreapt, trupul robust precum i pasul si$urartau c avea înc toat vi$oarea maturitii, îna- int dintr-un colal încperii în care sttuse, probabil, ca s observe

fr s fie v&ut, i adresându-se lui *e>+ard, îi vorbi folosindu-sede limba +>andoilor sau #uronilor! 4ei maiorul nu putea înele$ece-i spunea i cu toate c nu le pricepea nici $esturile, $#ici totuiîn tonul lui mai curând bunvoin decât mânie! Fcu câteva semne pentru a-i da s înelea$ c nu cunotea aceast limb!

G Niciunul din fraii mei nu vorbete franu&ete sau en$le&eteE,întreb apoi 4uncan în franu&ete, uitându-se pe rând la cei carese $seau lân$ el, în sperana c vreunul îi va rspunde! Cei maimuli se întoarser spre el ca pentru a-l asculta cu mai multatenie, dar nu primi rspuns de la nimeni!

7/24/2019 Ultimul


G 6i-ar prea ru s cred G relu *e>+ard, tot în franu&ete,într-un vocabular foarte simplu i vorbind rar, în sperana c va fimai bine îneles - c în acest trib vitea& i înelept nu se afl nimenicare s înelea$ limba de care se servete marele re$e când

vorbete cu fiii si! :-ar face mult inim rea s tie c r&boiniciilui roii au atât de puin respect pentru el!

"rm o lun$ pau&; pe toate c#ipurile era &u$rvit o $ravitatenetulburat i niciun $est, nicio clipire în oc#i nu artau ceimpresie fcuse aceast observaie! 4uncan, care tia c darul de atcea era o virtute la slbatici, #otrî s ia i el pild de la ei i profit de acest rstimp ca s-i adune $ândurile!

%n sfârit acelai r&boinic care-i mai vorbise îl întreb pe un tontios, întrebuinând dialectul france& din Canada2

G Când tatl nostru, marele re$e, vorbete poporului su,întrebuinea& limba #uronilorE

G 8orbete cu toi aceeai limb - rspunse *e>+ard ter$iversând G nu face nicio deosebire între fiii si, fie c au pielea roie, albsau nea$r, dar are o stim aleas pentru vitejii lui #uroni!

G 7i cum va vorbi, continu eful, când i se vor arta scalpurilecare acum cinci nopi erau pe capul jenghezilor

3E

G Jen$#e&ii erau dumanii lui, spuse 4uncan cu un fior în suflet,i va spune2 /Asta-i bine, #uronii mei au fost viteji ca

3Jenghezi — englezi (n.t.).

totdeauna1!G )rintele nostru din Canada nu $ândete aa! %n locs

priveasc înainte, ca s îi rsplteasc pe indienii si, privete înurm! 8ede jen$#e&ii mori, dar nu vede #uronii! Ce înseamnastaE

7/24/2019 Ultimul


G "n ef mare ca el are mai mult minte decât $rai! (l priveteînapoi, ca s vad dac vreun inamic nu se ia dup urmele lui!

G 9arca unui prieten mort nu poate pluti pe *orican, rspunse

#uronul întunecat! "rec#ile lui sunt desc#ise dela+arilor, care nune sunt prieteni i i le împuia& cu minciuni!

G Nu se poate! "ite, mie mi-a dat ordin G mie, care sunt un omînvat în arta de a lecui bolile - s vin printre fiii si, #uronii roiide la 6arile 'acuri, i s-i întreb dac este cineva bolnav!

O alt tcere, tot atât de îndelun$at ca cea dintâi i tot atât deadânc, urm declaraiei lui 4uncan asupra calitii în care venise,

sau mai curând asupra rolului ce-i propusese s joace! 4ar, înacelai timp, ca pentru a judeca dac cele spuse de el erauadevrate sau false, toi oc#ii se aintir asupra lui, cu o atenie iinsisten care îl nelinitir serios în ceea ce privea re&ultatulacestei cercetri! %n sfârit, acelai #uron vorbi iar2

G Oamenii învai din Canada îi vopsesc pieleaE, îl întreb elrece! :-am au&it c se laud cu faa lor palid!

G Când un ef indian vine printre prinii lui albi îi arunc pieleade bivol ca s pun cmaa ce i se druiete! Fraii mei indieni mi-au dat aceast înfiare i o respect, din dra$oste pentru ei!

"n murmur de aprobare art c acest compliment fcut indienilorera primit favorabil! 7eful fcu un $est de mulumire, întin&ândmâna! Cea mai mare parte din tovarii si îl imitar i o rumoare$eneral îl aprob pe cel ce vorbise, 4uncan rsufl uurat,încredinat c scpase de privirile iscoditoare care-l ful$erau i,

cum pre$tise o poveste simpl, care ar fi fcut credibilîneltoria lui nevinovat, nutrea sperana c va reui în misiunealui!

"n alt r&boinic se ridic i, dup o tcere de câteva minute, de parc s-ar fi $ândit cum trebuie s rspund mai bine celor spuse

7/24/2019 Ultimul


de strin, fcu un $est ca s anune c va lua cuvântul! 4ar abiadesc#ise $ura c un &$omot surd se au&i din pdure i, aproape înacelai timp, le ajunse la urec#i un stri$t ascuit i ptrun&tor, prelun$, care se asemna cu urletul jalnic al unui lup!

'a aceast întrerupere neateptat, care atrase vdit întrea$a ateniea indienilor, 4uncan se ridic tremurând, atât de mult îlimpresionase acest stri$t în$ro&itor, dei nu tia cine-l scosese i pentru care motiv! %n aceeai clip, toi r&boinicii se repe&ir afardin colib i umplur v&du#ul cu stri$te puternice, care aproapec acopereau stri$tele înfiortoare pe care maiorul le mai au&eaînc, din când în când, din pdure!

Neputând re&ista dorinei de a ti ce se petrecea, iei la rândul luidin colib i se $si îndat în mijlocul unei mulimi a$itate,alctuit dup cât se prea din toi locuitorii taberei! 9rbai, femei, btrâni, copii, infirmi, tot tribul se strânsese acolo! "nii scoteaue.clamaii triumftoare, alii bteau din mâini, cu o bucurie careavea în ea ceva feroce; toi artau o mulumire slbatic fa de uneveniment neateptat! 4ei mirat la început de tumult, *e>+arddescoperi în curând c#eia acestui mister!Cerul era înc destul de

luminos, aa c se puteau &ri între copaci mai multe poteci de lamar$inea luminiului care duceau în pdure! "n ir de r&boiniciieise din desi pe una din ele i înainta spre locuine! Cel caremer$ea în frunte ducea un b pe care erau atârnate, cum se v&udup aceea, mai multe scalpuri! 0tri$tele în$ro&itoare care seau&iser erau ceea ce albii numiser, cu destul dreptate, stri$tulde moarte i repetarea lui avea ca scop s anune tribului numrulinamicilor ucii! *e>+ard cunotea acest obicei al indienilor i

aceasta îl ajut s $seasc e.plicaia! Aflând deci c aceastîntrerupere se datora întoarcerii neprev&ute a unui $rup der&boinici plecai într-o e.pediie, se mai liniti i se felicit pentruaceast împrejurare, $raie creia avea s i se dea mai puinatenie!

@&boinicii sosii se oprir la o sut de metri de locuine! 0tri$tele

7/24/2019 Ultimul


lor, când de bocet, când de triumf, vrând s e.prime pe rând$emetele muribun&ilor i bucuria învin$torilor, încetaser cudesvârire! "nul din ei fcu câiva pai înainte i c#em pe ceimori cu voce tare, cu toate c acetia nu puteau s-i aud

cuvintele, dup cum nu au&iser nici urletele înfiortoare de maiînainte! Astfel fcu el cunoscut i&bânda câti$at! Ar fi $reu sdm o idee despre e.ta&ul slbatic i manifestrile de bucurie cucare fu primit aceast noutate!

%ntrea$a tabr se umplu într-o clip de stri$te i învlmeal!@&boinicii îi scoaser cuitele i le învârtir în aer, apoi, ae&ai pe dou rânduri, formar o alee care se întindea de la locul în carese opriser învin$torii, pân la ua colibei de unde ieise 4uncan!Femeile luar bee, securi, orice arm le c&u în mân i se ae&arîn rând, s ia parte i la petrecerea plin de cru&ime care urma saib loc! Nici c#iar copiii nu voiau s piard spectacolul2 smul$eaude la cin$toarea tatlui lor toma#a+-urile pe care abia le puteauridica i se strecurau între r&boinici, ca s imite cât mai bine peslbaticii lor prini!

%n lumini se pre$tiser mai multe $rme&i de mrcini i femeile

btrâne le ddeau foc, ca s fac lumin pentru cele ce aveau s se petreac! Când se aprinse focul, care eclips puina i firava lumina &ilei ce mai rmsese, privelitea apru mai distinct i mai#idoas! 0cena oferea un tablou i&bitor, al crui cadru era alctuitde o mas întunecat de pini pe care se profilau r&boinicii proaspt sosii!

'a câiva pai înaintea lor se aflau doi pri&onieri care preau sortiis joace rolul principal în scena crud ce urma s aib loc! 'umina

nu era destul de puternic, aa c *e>+ard nu le putea vedeatrsturile de la distana la care se afla, dar linitea lor dovedea cerau însufleii de sentimente cu totul diferite! "nul îi inea trupuldrept, avea o înfiare dâr& i prea $ata s înfrunte destinul caun erou; cellalt îi înclinase capul pe piept, ca i cum ar fi fostcopleit de ruine sau parali&at de spaim!

7/24/2019 Ultimul


4uncan, care era un suflet $eneros, simi o vie admiraie i

c#ipul lui era plin de comptimire pentru cel dintâi, cu toate c nuera prea prudent s-i arate aceste sentimente! otui, nu-i putea

desprinde oc#ii de pe el; îi urmrea toate micrile i, v&ând c picioarele i mâinile lui preau pe cât de sprintene, pe atât derobuste i bine proporionate, cut s se convin$ c, ajutat de onobil dâr&enie, omul ar putea s scape dintr-o primejdie atât demare! ânrul pri&onier putea oare s spere c va supravieuidrumului pe care prevedea c va fi silit s-l fac între cele dourânduri de slbatici furioi, înarmai, care urmreau s-l ucidE )enesimite, maiorul se apropie mai mult de linia întunecailor#uroni, cu rsuflarea tiat de $rija nefericitului pri&onier!

%n aceeai clip au&i un sin$ur stri$t2 se ddea semnalul de pornireîn cursa fatal! 0e ls o linite adânc timp de câteva momente,urmat de nite urlete mai înfricotoare decât tot ce au&isevreodat! "na din cele dou victime rmase nemicat; cealalt porni în aceeai clip, cu uurina unui cerb! :ntr în defileulformat de inamicii si, dar nu continu s-l parcur$ aa cum seateptau toi! Abia intr în el i, înainte ca cineva s fi avut timp s-

i dea mcar o sin$ur lovitur, sri peste capetele unui cârd decopii i se îndeprt repede de #uroni, pe un drum mai puin primejdios! 4up aceast micare iscusit, v&du#ul rsun de blesteme, rândurile se rupser i fiecare începu s aler$e de colo pân colo!

6rcinii în flcri rspândeau o lumin roiatic i sinistr!0lbaticii mai deprtai de foc preau spectre înnebunite &burând prin v&du#, iar ferocitatea acelora care treceau prin vecintatea

vâlvtilor era subliniat de lumin pe care flcrile o aruncau pec#ipurile lor aprinse de patim!

( lesne de îneles c, în mijlocul unei astfel de mulimi de inamiciînverunai, cel care fu$ise n-avea timp s rsufle! O clip cre&u cva i&buti s intre în pdure, dar o $si p&it de cei ce-l fcuser

7/24/2019 Ultimul


pri&onier i fu nevoit s se arunce din nou în mijlocul urmritorilor!%ntorcându-se ca un cerb care vede vântorul în faa lui, sri dintr-un salt peste o $rmad marc de mrcini aprini i, trecând cuiueala unei s$ei printr-un $rup de femei, se ivi deodat în cellalt

capt al luminiului! 4ar i

în partea aceea erau #uroni, mai vârstnici i mai vicleni, care pândeau! 0e îndrept atunci spre locul cel mai întunecat i 4uncan,care nu-l mai v&u câteva clipe, cre&u c vioiul i curajosul tânreste pierdut!

Nu mai putu deosebi decât o mas confu& de c#ipuri omeneticare aler$au încoace i încolo, în de&ordine! Cuitele, bâtele,

toma#a+-urile erau înc ridicate în aer i acest lucru dovedea clovitur fatal tot nu fusese dat! 0tri$tele stridente ale femeilor iurletele înfiortoare ale r&boinicilor fceau aceast privelite imai înspimânttoare! 4ar, din timp în timp, 4uncan între&rea înobscuritate o umbr sprinten, care srea cu uurin peste câte unobstacol întâlnit în cale i spera atunci c tânrul pri&onier îi vamai putea pstra aceast uimitoare ener$ie i for, care preaunesecate!

4eodat, mulimea se ddu înapoi i se apropie de locul unde seafl maiorul! Câiva slbatici voir s treac printr-un $rupnumeros de femei i copii, din care rsturnar câiva, i în mijloculacestei învlmeli, 4uncan îl v&u pe pri&onier ivindu-se iar!otui, puterile omului nu puteau s re&iste înc mult timp la oîncercare atât de $roa&nic i nefericitul prea c-i d seama! Cu puterile sleite, strbtu înc un $rup de r&boinici uimii deîndr&neala lui i, srind ca o cprioar, fcu Gdup cum i se pru

lui 4uncan-un ultim efort ca s intre în pdure! Ca i cum ar fi tiutc nu trebuia s se team de nicio primejdie din partea tânruluiofier en$le&, fu$arul trecu atât de aproape de el încât în fu$ îiatinse #ainele!

"n slbatic de o înlime uria, care pân atunci îi cruase

7/24/2019 Ultimul


puterile, îl urmrea cu toma#a+-ul ridicat i amenina s-i dealovitur mortal! Atunci 4uncan, v&ând primejdia iminent,întinse piciorul ca din întâmplare, îi puse piedic #uronului iacesta c&u aproape de clcâiele celui pe care îl urmrea! Fu$arul

profit mai repede ca $ândul de acest avantaj i, privindu-l pe4uncan, dispru ca un meteor! *e>+ard îl cut în toate prile i,neputându-l descoperi, se bucur c reuise s scape în pdure,când deodat îl &ri stând sprijinit linitit de un stâlp vopsit îndiferite culori, lân$ ua cabanei principale!

emându-se s nu se fi descoperit ajutorul dat la timp

fu$arului i c aceast împrejurare s nu-i fie fatal lui, 4uncan îi

sc#imb locul de îndat ce constat efectul interveniei sale, care-lscpase pe necunoscut de la o moarte si$ur, i se amestec înmulimea în$rmdit în jurul cabanei principale, cu un aer la felde nemulumit c i $loata adunat s vad o e.ecuie, dar care aflc sentina a fost suspendat!

"n sentiment ine.plicabil, mai puternic decât curio&itatea, îlîndemna s se apropie de pri&onier, dar ar fi trebuit s-i croiasc

drum cu coatele prin rândurile mulimii în$#esuite, lucru pe carenu-l socotea prudent în situaia în care se afla acum! 8&u totui, ladistan, c pri&onierul îi trecuse un bra împrejurul stâlpului sacrucare-l apra G desi$ur, sfârit de oboseal, respirând cu $reutate,dar stpânindu-i cu mândrie orice $eamt sau micare ce i-ar fi putut trda suferina! "n obicei strvec#i, din moi-strmoi, fceainviolabil persoana lui pân când sfatul tribului se va întruni i îiva #otrî soarta; dar nu era $reu de prev&ut ce va #otrî sfatul, judecând dup sentimentele manifestate de cei ce-l înconjurau!

%n limba #uronilor nu e.ist termen de dispre, epitete umilitoare,insulte care s nu-i fi fost adresate de femei tânrului strin, carereuise s scape de mânia lor! (le mer$eau pân într-acolo încât îlînvinuiau de sforrile pe care le fcuse ca s scape i îi spuneau,cu o ironie amar, c picioarele lui preuiau mai mult decât mâinile

7/24/2019 Ultimul


i c ar fi trebuit s i se pun aripi, pentru c nu tia s sefoloseasc nici de s$ei, nici de cuit! )ri&onierul nu rspundeanimic la toate aceste insulte i nu arta nici team, nici mânie, cinumai un dispre demn! %nfuriate de calmul lui netulburat, dar mai

ales de i&bânda lui, femeile, dup ce sfârir cu batjocurile pe carele cunoteau, începur s urle înfiortor!

Apoi, una din btrânele care aprinseser focurile în lumini îi fcudrum prin mulime i se ae& în faa pri&onierului! Faa ei&bârcit, cu trsturi scofâlcite i murdria ei de&$us ttoare, ar fifcut s se cread c e o vrjitoare! 4ând la o parte vemântul uorcare o acoperea, îi întinse braul delun$, numai piele i os, spre pri&onier i începu s-i vorbeasc în limba dela+ar, ca s fiesi$ur c o va înele$e2

G Ascult, dela+arule G îi spuse ea, râ&ând batjocoritor voisuntei o naie de muieri i mâinilor voastre vi se potrivete mai bine sapa decât puca! Femeile voastre &mislesc cerbi; i dac unurs, un arpe sau o pisic slbatic s-ar nate printre voi, ai lua-ola $oan! Fiicele #uronilor o s îi fac fuste i noi ca peitoare, îivom $si un so!

*o#ote slbatice de râs, îndelun$ prelun$ite, urmar acestei dinurm batjocuri, iar în mijlocul $lasurilor sparte sau pii$iate ale btrânelor, a cror rutate prea s fi crescut cu anii, se deosebeauvocile femeilor tinere! 4ar strinul nu se sinc#isea de batjocuri ide insulte; inea mereu capul sus i ai fi &is c se crede sin$ur, dacn-ar fi aruncat din când în când câte o privire dispreuitoare imândr asupra r&boinicilor, care tceau ursu&i în spatele femeilor!

%nfuriat de calmul pri&onierului, btrâna îi puse iar mâinile înolduri i-l împroc cu o nou ploaie de batjocuri, pe care&adarnic am încerca s le înirm pe #ârtie! 4ar, dei se vede cavea o îndelun$at e.perien în arta de a-i insulta pe nefericiii pri&onieri i îi fcuse o reputaie de acest soi în tribul ei, de$eabase întrât i fcu spume la $ur, fiindc nu fu în stare s-l fac pe

7/24/2019 Ultimul


cel batjocorit nici mcar s-i clinteasc un muc#i de pe fa!

Ciuda provocat de aceast nepsare începu s se transmit i altor privitori! "n copilandru, care se vede c fusese primit numai de

puin vreme printre r&boinicii tribului su, sri în ajutorulvrjitoarei, a$itând toma#a+-vl, amestecân- du-i ameninrile luidearte cu ocrile babei, ca s-l sperie pe nefericitul captiv!)ri&onierul îns întoarse capul spre el cu o mil dispreuitoare i-irelu atitudinea linitit pe care o avusese tot timpul pân atunci!4ar micarea fcut îi în$duise s-i ainteasc o clip oc#ii dâr&ii ptrun&tori în oc#ii lui 4uncan, i acesta îl recunoscu brusc petânrul mo#ican "ncas!

"imirea îi tie respiraia! remurând de $rij pentru situaia criticîn care se afl prietenul lui, *e>+ard ls capul în jos, de team cae.presia întiprit pe fi$ura lui s nu $rbeasc soarta pri&onierului, care prea totui c nu se temea de nimic, cel puinîn acel moment!

Aproape în aceeai clip, un r&boinic, împin$ând cu brutalitate lao parte femeile i copiii, îi fcu drum prin mulime, îl lu pe

"ncas de bra i îl împinse în coliba cea mare, unde fu urmat detoi efii i de r&boinicii mai de seam ai tribului! *e>+ard, mânatde nelinite, $si i el mijlocul s se strecoare printre ei, fr satra$ prea mult atenia asupra lui!

*uronilor le trebuir câteva minute ca s se ae&e dup ran$ul pecare-l aveau în trib i dup influena fiecruia, adic în aceeaiordine ca atunci când *e>+ard se înfiase %naintea lor! 9trânii iefii principali se ae&ar în centrul colibei, în partea mai bine

luminat, sub tor! inerii i r&boinicii cu obrajii pictai, carefceau parte dintr-o cate$orie inferioar, stteau în cerc, mai înurm! %n mijlocul colibei, sub sprtura fcut în acoperi ca s iasfumul i prin care se vedeau strlucind câteva stele, edea "ncas,în picioare, calm i plin de mândrie! %nfiarea lui mândr idemn nu scp privirilor ptrun&toare ale judectorilor si i

7/24/2019 Ultimul


adesea se uitau la el cu nite oc#i care nu-i pierduser nimic dinferocitate, dar care vdeau admiraie pentru curajul lui!

Nu se întâmpl acelai lucru cu cel care, ca i tânrul mo#ican,

fusese condamnat s treac printre cele dou rânduri de slbaticiînarmai! (l nu profitase de momentele de &arv i de învlmeal pe care le-am descris, ca s încerce s scape; i dei nimeni nu se$ândise s-l suprave$#e&e, rmsese nemicat, parc întruc#ipândstatuia ruinii! Nicio mân nu-l înfcase ca s-l aduc în coliba desfat; intrase sin$ur, ca atras de un destin de la care simea c nu se poate smul$e!

4uncan profit de prima oca&ie, ca s-l priveasc în fa, temându-

se s nu recunoasc în el un alt prieten! 4ar de la prima vedere seîncredin c era un strin i, ceea ce-i pru i mai ine.plicabil,dup c#ipul cum era vopsit pe trup, prea s fie un r&boinic #uron!%ns în loc s ia loc printre camara&ii si, se ae&ase sin$ur într-uncol, i&olat de mulime, cu capul înclinat pe piept i c#ircit, ca icum ar fi vrut s ocupe cât mai puin loc posibil!

Când fiecare îi lu locul ce i se cuvenea, în adunare se

fcu linite adânc i eful cu prul crunt, pomenit mai înainte, ise adres lui "ncas în limba dela+arilor!

G 4ela+arule, îi spuse el, dei faci parte dintr-un trib de muieri, aidat dovad c eti un brbat! Ti-a da bucuros de mâncare, dar celcare mnânc la un loc cu un #uron devine prietenul lui!Odi#nete-te pân când rsare soarele i ai s au&i cuvintelesfatului!

G 7apte nopi lun$i am ajunat ca s cercete& urmele #uronilor,rspunse "ncas! Copiii lenapilor tiu s strbat drumul adevruluifr s se opreasc pentru a mânca!

G 4oi dintre r&boinicii mei sunt pe urmele însoitorului tu, relu btrânul ef, fr s par c d vreo atenie înfruntrii lui "ncas!

7/24/2019 Ultimul


Când se vor înapoia, $lasul înelepilor sfatului îi va spune2triete sau moriI

G4ar #uronii n-au urec#iE, stri$ tânrul mo#ican! 4ela+arul, de

când e pri&onierul vostru, a au&it de dou ori focul unei puti binecunoscute! Cei doi r&boinici ai votri nu se vor întoarceniciodat!

O linite trist de câteva minute urm acestei declaraii îndr&nee,care amintea de puca lui Oc#i-de-7oim! 4uncan, nelinitit deaceast tcere neateptat, înl capul ca s încerce s citeasc pec#ipul slbaticilor ce impresie fcuse asupra lor cele spuse detânrul su prieten, dar eful îi relu în acel moment cuvântul i se

mulumi s spun2

G 4ac lenapii sunt atât de iscusii, de ce unul dintre cei mai vitejir&boinici de-ai lor se afl aiciE

G )entru c a urmrit paii unui la care fu$ea Grspunse "ncas Gi pentru c a c&ut într-o curs! Castorul este iste i totui poatefi prins!

8orbind astfel, îl art cu de$etul pe #uronul sin$uratic, $#emuitîntr-un col, dar fr s-i acorde alt atenie decât o privire dedispre! Cuvintele, $esturile i privirea lui produceau o impresie puternic asupra celor ce-l ascultau! oi oc#ii se îndreptar ursu&iîn acelai timp spre omul pe care îl artase i murmurul care se iscajunse pân la mulimea de femei i de copii în$rmdii la u,atât de strâni unul în altul, încât între ei nu rmsese niciun spaiu$ol, oricât de mic!

%n acest timp, efii mai în vârst îi împrteau impresiile prinfra&e scurte, rostite pe optite i însoite de $esturi ener$ice! "rmiar o tcere îndelun$at, $rav, care preceda, dup cum tiau toicei pre&eni, sentina solemn i important ce urma s se dea!*uronii care stteau mai în urm se ridicau pe vârful picioarelor, cas poat vedea, i c#iar vinovatul, uitând o clip de ruinea care-l

7/24/2019 Ultimul


acoperea, ridic nelinitit capul, ca s citeasc în privirea efilor cesoart îl ateapt! %n sfârit, btrânul ef, despre care am vorbitdestul de des, se ridic, trecu pe lân$ "ncas, care sttea neclintit,înaint spre #uronul i&olat i se opri în faa lui, într-o atitudine

demn!

%n aceeai clip, btrâna care îl copleise pe "ncas cu atâteainsulte, intr în colib, lu în mân sin$ura tor care-o lumina iîncepu s e.ecute un fel de dans, murmurând cuvinte care puteau fisocotite o incantaie! Nimeni n-o c#emase în caban, dar nimeni nu prea dispus s-i spun s ias afar!

Apropiindu-se de "ncas, ridic tora în aa fel, încât s-i lumine&e

din plin faa i cea mai mic emoie s se poat citi pe c#ipul lui!4ar mo#icanul înfrunt cu trie i aceast nou încercare i îi pstr atitudinea mândr i linitit! Oc#ii lui nu-i sc#imbardirecia i, aintind deprtrile, nici mcar o clip nu-i arunc privirea asupra c#ipului respin$tor al &$ripuroaicei, nepstor la$esturile ei iscoditoare! 6ulumit de isprav ei, îl prsi, lsând sse vad o uoar umbr de bucurie, i se duse s repete $estul cucompatriotul ei, care nu arta îns aceeai stpânire de sine!

7i acesta era în floarea vârstei, iar puinele veminte pe care le purta nu-i puteau ascunde frumoasa conformaie a torsului, braelor i coapselor, care se desenau perfect la lumina torei! 4uncan îl privi îns i întoarse repede oc#ii, cu de&$ust i oroare! ot corpulîi era a$itat de convulsiile fricii! 8&ându-l astfel, btrâna începuun fel de cântec încet i plân$re, dar eful întinse braul i o ddu binior la o parte!

G restie 6ldioas, &ise el, adresându-i-se tânrului #uron, dei6arele 0pirit i-a dat o înfiare plcut, ar fi fost mai bine pentrutine dac nu te-ai fi nscut! %n lupt, limba ta vorbete mai multdecât virtutea! Niciunul din tinerii mei

r&boinici nu face securea s intre mai adânc în stâlpul r&boiului,

7/24/2019 Ultimul


dar niciunul nu lovete mai slab pe jen$#e&i! :namicii notri cunoscforma spatelui tu, dar niciodat nu i-au v&ut culoarea oc#ilor! 4etrei ori te-au c#emat la lupt i de trei ori ai refu&at s te duci! Nueti demn de tribul nostru! Numele tu nu va mai fi rostit! A i fost

uitat!

)e când eful pronuna aceste cuvinte, cu pau&e dup fiecare fra&,#uronul ridic privirea, din respect pentru vârsta i ran$ul celuicare-i vorbea! @uinea, teama, $roa&a i mândria îi erau &u$rviteîn acelai timp pe c#ip! 4in aceste sentimente care i se &bteau însuflet, învinse mândria! Oc#ii i se însufleir deodat i îi privirdâr& pe r&boinicii ale cror laude ar fi vrut s le merite, cel puinîn ultimele lui clipe! 0e ridic i, descoperindu-i pieptul, privi frs tremure cuitul fatal care strlucea în mâna necrutorului su judector! Fu v&ut surâ&ând, c#iar în timp ce unealt morii i seîmplânta încet în inim, parc ar fi simit o bucurie descoperind cmoartea nu-i atât de $roa&nic pe cât cre&use, pân atunci, firea luitemtoare! %n sfârit, c&u fr suflare la picioarele lui "ncas,mereu calm i nemicat! 9trâna scoase un urlet de jale, stinse toraaruncând-o la pmânt i, deodat, în caban domni un întunericcomplet! oi cei care se aflau acolo ieir imediat, ca nite stafii

rtcitoare, iar 4uncan cre&u c a rmas sin$ur cu trupul victimei,din care viaa înc nu se scursese cu totul!

Capitolul 24

Astfel vorbi î nteleptul:regii—fara sa mai î nt ârzie — î ncheiara

sfatul si ascultara de seful lor.

)O)(

raducere din :liada

Numai o clip fu de ajuns ca s-l convin$ pe *e>+ard c seînelase cre&ând c a rmas sin$ur în colib! O mân îl atinse pe bra i-l strânse tare, apoi recunoscu imediat vocea lui "ncas, care

7/24/2019 Ultimul


îi opti la urec#e2

G *uronii sunt nite câiniI 8ederea sân$elui unui la nu poateniciodat s-l fac s tremure pe un r&boinic! Capul- Crunt i

sa$amorul sunt în si$uran; puca lui Oc#i-de-7oim nu doarmeI)leac de aiciI "ncas i 6ân-0part trebuie s par c nu secunosc! Nu mai spune nimicI

4uncan ar fi vrut s tie mai multe, îns prietenul su, împin$ându-l spre u cu putere, dar blând, îl averti& asupra pericolului ce-i pândea pe amândoi dac s-ar fi descoperit c se cunosc!

Cedând în faa necesitii, dei cu inima strâns, maiorul plec i se

amestec în mulimea din jurul colibelor! Focurile din poian, $atas se stin$, aruncau o lumin palid i tremurtoare asupra celorce treceau sau se adunau în $rupuri; lotui, câte o vâlvtaie mair&btea pân în fundul colibei celei mari, unde se &rea "ncas,sin$ur, în picioare, în aceeai atitudine, având în faa lui leul#uronului! Curând, câiva r&boinici luar cadavrul s-l duc în pdure!

4up aceast scen solemn, 4uncan începu s intre în diferite

cabane Gfr ca nimeni s-l întrebe ceva sau mcar s- i deaatenie Gcu sperana c va $si vreo urm a aceleia pentru iubireacreia înfruntase asemenea pericole! %n starea de spirit în care se$sea atunci între$ul trib, i-ar fi fost uor s fu$ i s-iîntâlneasc însoitorii, dac asemenea dorin i-ar fi trecut prinminte, dar un nou interes G acela pentru soarta lui "ncas, dei mai puin puternic - îl îndemna s stea printre #uroni!

(l continu câtva timp s treac de la o colib la alta, foarteîn$rijorat c nu $sea ceea ce cuta! %n sfârit, dup ce trecuse printot satul, renun la o cercetare inutil i se întoarse acolo unde seinuse sfatul, cu ndejdea de a-l întâlni pe 4avid i a pune captunei îndoieli ce devenea tot mai nelinititoare!

Când ajunse la ua colibei ce slujise ca sal de judecat i loc de

7/24/2019 Ultimul


e.ecuie, observ c pe toate c#ipurile domnea din nou calmul!@&boinicii se adunaser iar acolo; fumau linitii i discutau $ravdespre principalele incidente ale e.pediiei lor la captul*oricanului! 4ei reapariia lui 4uncan ar fi trebuit s le

reaminteasc împrejurrile puin cam suspecte ale sosirii lui printreei, pre&ena lui nu produse totui nicio reacie vi&ibil! 0cenafioroas care se petrecuse prea s-i favori&e&e planurile i ofierulde$#i&at îi propuse s nu ne$lije&e niciun mijloc ca s profite deacest avantaj la care nu se $ândise!

:ntr în caban, fr s aib aerul c ovie i se ae& într- un col,cu $ravitatea obinuit a $a&delor lui! O privire aruncat pe furi fude ajuns s-l asi$ure c "ncas se afl în acelai loc, dar 4avid nuera acolo! ânrul mo#ican nu era supus niciunei constrân$eri;doar un tânr #uron din apropiere nu-l scpa din oc#i, i unr&boinic înarmat se sprijinea de &id, lân$ intrare! Altminteri, pri&onierul prea liber! otui, i se inter&ise s ia parte la discuiei, aa, complet nemicat cum sttea, prea mai curând o frumoasstatuie decât o fiin vie!

*e>+ard v&use prea recent un e.emplu fioros de pedeaps

ful$ertoare, obinuit în acest trib în $#earele cruia c&use de bunvoie, dintr-un e.ces de încredere în sine! 4e aceea, ar fi preferat ca în acest moment, când descoperirea identitii lui i- ar fi putut fi fatal, s poat continua s tac i s medite&e decât svorbeasc! 4in nefericire, toi cei de fa nu preau s adopte fade el aceeai atitudine, cci, de-abia trecuser câteva minute decând se ae&ase cu pruden mai în umbr, c un btrân ef delân$ el i se adres în france&2

G atl meu din Canada nu-i uit copiii, &ise, i-i mulumesc! "ndu# necurat s-a cuibrit în soia unuia dintre tinerii mei r&boinici!8raciul strin poate s-o scape de elE

*e>+ard avea oarecare cunotine de iretlicurile pe care lefoloseau arlatanii indieni când bnuiau c spiritele rele au pus

7/24/2019 Ultimul


stpânire pe vreun ins din tribul lor! (l îi ddu seama c aceastîmprejurare putea s-i favori&e&e planurile i neateptata propunerei se pru minunat de potrivit! Cu toate acestea, simind c enecesar s-i pstre&e demnitatea G aa

cum se cuvenea personajului pe care-l juca Gîi stpâni emoia irspunse cu o voce misterioas, cum îi cerea rolul2

G0unt du#uri felurite2 unele se supun puterii înelepciunii, altele îire&ist!

G Fratele meu este un mare vraci, replic iret indianul! (l o sîncerce!

"n $est de aprobare, fcut cu importan, fu rspunsul lui*e>+ard! *uronul se mulumi cu aceast asi$urare i, reluându-i pipa, se cufund iari în tcere! Nerbdtorul *e>+ard blestemîn $ând toate aceste obiceiuri ciudate ale slbaticilor, îns cut s par la fel de nepstor ca btrânul ef, care prea s fie o rudapropiat a pretinsei posedate!

recur &ece minute i acest scurt r$a& i se pru un veac

maiorului, care ardea de nerbdare s-i înceap ucenicia! %nsfârit, #uronul îi ls pipa, îi strânse pe piept vemântul de pân&, pre$tindu-se s-l conduc în coliba bolnavei! 4ar c#iaratunci un r&boinic înalt intr în încpere i, înaintând tcut printreceilali, se ae& pe acelai mnunc#i de ramuri pe care sttea4uncan! )resupusul vraci îi privi în treact vecinul i, fr s vrea,un tremur îi &$udui trupul când îl recunoscu pe 6a$ua!

@eântoarcerea neateptat a acestui ef viclean i de temut întâr&ie

plecarea btrânului, care-i reaprinse pipa; alii fcur la fel! C#iar6a$ua îi trase de la brâu toma#a+-vl i, luându- i pipa, o umplucu tutun i începu s fume&e atât de nepstor i linitit, ca i cumn-ar fi lipsit dou &ile în care se obosise vânând!

recu aa un sfert de ceas G care i se pru maiorului o venicie G

7/24/2019 Ultimul


i toi r&boinicii erau învluii într-un nor de fum, când unul dintreei i se adres nou-venitului2

G 9ine ai venit, 6a$ua! Ai $sit elaniiE

G inerii mei r&boinici sunt copleii de poveri! restia6ldioas s mear$ s-i întâmpine i s-i ajute, rspunse 6a$ua!

Acest nume G care nu trebuia s mai fie pronunat în trib - fcu sle cad tuturor pipele din $ur, ca i cum ar fi coninut miasmeotrvitoare! O tcere $rea i adânc domni peste

adunare, în timp ce fumul, ridicându-se în mici rotocoale, urca spresprtura din acoperi, iar tora lumina c#ipurile bron&ate ale efilor!

Cei mai muli se uitau în pmânt; doar câiva tineri îi îndreptar privirile spre un btrân cu prul alb, ae&at între cei doi efi aitribului! otui, acesta nu atr$ea atenia prin nimic deosebit; aveao înfiare trist i straiele lui erau ca ale indienilor obinuii! 'afel ca cei mai muli din jurul su, îi pironise oc#ii în pmânt, îns,ridicându-i o clip înspre cei ce îl înconjurau, v&u c deveniseobiectul curio&itii $enerale! Atunci se ridic i rupse tcerea cu

aceste cuvinte2 G ( o minciunI N-am copiiI )e acela care-mi poart numele l-amuitat! 0ân$ele su e ca al Feelor-)alide, nu ca acela ce cur$e învinele unui #uron! C#ippervaii cei blestemai au înelat-o pesBua+-a mea! 6arele 0pirit a #otrât ca rasa =issen-tus# s sestin$I 0unt mulumit c ea se sfârete cu mineI Am spusI

Nenorocitul tat al tânrului la privi în jur, ca i cum ar fi cutat

aprobare în oc#ii celor care-l ascultaser, îns obiceiurile aspre aletribului su cereau prea mult de la un btrân nevolnic! (.presiac#ipului su de&minea cuvintele mândre i înflorite pe care lerostise; le$ile naturii învin$eau stoicismul i toi muc#ii feei&bârcite trdau frmântarea sufletului! @mase câtva timp în picioare, pentru a se bucura de un triumf aa de scump pltit, iar

7/24/2019 Ultimul


apoi Gca i cum vederea celorlali i-ar fi fost o povar-îi acopericapul cu pulpana vemântului i iei tcut, îndreptându-se sprecoliba lui, ca s-i plân$ durerea cu o soie care avea aceeaivârst ca el i era cuprins de aceeai mâ#nire!

:ndienii G care cred c virtuile i viciile se motenesc G îl lsars plece în linite! 4up ieirea lui, unul din efi, cu o delicatee cear putea uneori s serveasc de e.emplu într-o societate civili&at,cut s îndeprte&e atenia tinerilor de la acest spectacol alslbiciunii la care asistaser i se adres vesel, din politee, nou-venitului2

G 4ela+arii dau târcoale prin preajma noastr c urii care caut

stupii cu miere! 4ar surprins-au ei vreodat un #uron

dormindE6a$ua se încrunt fioros i e.clam2G 4ela+ariilacurilorEG Nu! Acei ce poart fust de sBua+-e i locuiesc pe

malurile râului cu acelai nume! "nul din ei a venit pân aici! G@&boinicii notri i-au luat scalpulEG Nu, rspunse eful artându-i-l pe "ncas, care sttea la

fel de dâr& i nemicat! Are picioare bune, dei braul su e maicurând fcut pentru sap decât pentru toma#a+!

%n loc s fie curios ca o femeie, s-l vad pe acest pri&onier dintr-un trib odios, 6a$ua continu s fume&e cu obinuitul su aermeditativ, pe care i-l lua când nu avea nevoie s recur$ laviclenie sau s-i foloseasc elocina! 4ei mirat de ceea ce aflasedin vorbele btrânului printe, nu spuse nimic, #otrât s-i e.pliceîndoielile într-un moment mai prielnic! 4e-abia dup câteva

minute, scuturându-i cenua din pip i ridicându-se s-i strân$cin$toarea în care se afla toma#a+-ul, întoarse capul spre pri&onierul ce era puin mai departe, în spatele lui!

"ncas prea adâncit în $ânduri, îns vedea tot ce se petrece!Observând $estul lui 6a$ua, fcu i el la fel, ca s nu dea impresia

7/24/2019 Ultimul


c îi e team, i privirile lor se întâlnir! Câtva timp, cei doi brbai, mândri i necrutori, se înfruntar fr ca vreunul si&buteasc s-l fac pe cellalt s-i plece oc#ii!

ânrul mo#ican parc era mistuit de un foc luntric; nrile îitremurau ca ale unui ti$ru $onit de vântori i înfiarea sa era aade falnic, aa de impuntoare, încât nu trebuia s ai prea multfante&ie ca s admiri în el însi ima$inea &eului r&boiului! C#ipullui 6a$ua nu era mai puin înflcrat! 'a început trda doar mâniai dorina de r&bunare, îns faa-i e.prima numai o bucurie ferocecând e.clam2

G Cerbul-cel-0printenI

Când au&ir acest nume vestit i prea bine cunoscut, toi r&boiniciise ridicar în acelai timp i uimirea învinse un moment calmulstoic al indienilor! oi pân la unul repetar într-un $las acestnume, urât i respectat, iar femeile i copiii, în$rmdii la intrare,îl reluar ca un ecou prelun$ii de $emete!

0tri$tele lor ajunser pân în cele mai deprtate colibe; toi ceicare le au&ir ieir afar i urlete prelun$i i&bucnir de

pretutindeni!

oi efii rmaser pe loc, ca i cum le-ar fi fost ruine c îitrdaser nelinitea! ceau îns cu toii, msurându-l curioi pedumanul a crui vitejie le fusese fatal atâtor falnici r&boinici dintribul lor!

(ra un triumf pentru "ncas, dar el nu-i art altfel bucuria decât printr-o atitudine plin de mândrie i linite, cu un &âmbet

dispreuitor! 6a$ua observ, strânse pumnul, întinse braul,a$itându-l amenintor spre pri&onier, i &n$nindu-i brrile îistri$ în en$le&2

G 6o#icane, trebuie s moriI

7/24/2019 Ultimul


G Apele din :&vorul 0ntii, rspunse "ncas în dela+a- r, nu-ivor învia pe #uronii care sunt înmormântai pe munte; oasele lor aus putre&easc acolo! *uronii sunt sBua+e i femeile lor bufnie!*aide, adunai-i pe toi câinii de #uroni, ca s vad un r&boinicI

Nrile mele sunt pân$riteI (le simt sân$ele unui laI

Aceast ultim alu&ie provoc rumoare, cci destui #uroni G la felca 6a$ua G înele$eau limba de care se servise "ncas! 7iretulslbatic observ imediat c poate s tra$ foloase de pe urmaacestei stri de spirit i se #otrî s profite!

'sând s-i cad blana ce-i acoperea un umr, 6a$ua întinse un bra i veti astfel c vrea s ia cuvântul! 4ei, pentru c lipsise,

pierduse o parte din influena ce o avea asupra tovarilor si,nimeni nu-i contesta curajul i îl socoteau cel mai mare orator altribului; aa c niciodat nu-i lipseau asculttorii i aproapetotdeauna reuea s-i convin$ pe ceilali! %ns, în aceastîmprejurare, setea sa de r&bunare îi scotea i mai mult în evidendarurile-i fireti!

%ncepu s povesteasc tot ce se petrecuse cu prilejul atacurilor de la

0tânca lennului, despre moartea unora din însoitorii si de atuncii despre felul în care vrjmaii lor cei mai de temut scpaser;descrise apoi situaia în care se aflase pe muntele cel mic, pe carese retrsese cu pri&onierii ce-i c&user în mân, dar nu pomeninimic despre torturile la care

voise s-i supun, i trecu repede la atacul neateptat al luiCarabin-'un$, al 7arpelui-cel-6are i al Cerbului-cel- 0printen, povestind cum însoitorii lui fuseser mcelrii i cum c#iar pe el

îl socotiser mort!Aci fcu o pau&, ca i cum ar fi vrut s-i e.prime evlavia fa decei mori Gîn realitate, cutând s observe efectul discursului su!%ntr-adevr, toate privirile erau aintite asupra lui i acum toi îlascultau atât de ateni, încât s-ar fi putut crede înconjurat de statui

7/24/2019 Ultimul


de bron&!

Coborând vocea, dei pân atunci vorbise tare i clar, el înircalitile admirabile ale celor mori, neuitând niciuna care ar fi

putut face o impresie favorabil2 unul dintre ei nu fusese niciodatla vântoare fr s se întoarc încrcat de vânat; altul tia sdescopere urmele dumanilor, oricât de iscusii ar fi fost; un altuldduse totdeauna dovad de curaj, pe când cellalt era de o buntate fr mar$ini! %ntr-un cuvânt, le &u$rvi portretele astfelîncât într-un trib mic, alctuit dintr- un numr restrâns de familii,fiecare avea un motiv s fie impresionat!

G Oasele acestor r&boinici, continu el, se afl oare în

mormintele strbunilor lorE 8oi tii c nu sunt acoloI 0u- fleelelor s-au dus spre asfinit; ele strbat apele cele mari, ctre lumeaspiritelor! 4ar au plecat fr merinde, fr puti, fr cuite, frmocasini, $oi i sraci, aa cum s-au nscut! Asta-i dreptE :ntra-vor ei în ara drepilor, ca iroc#e&ii cei flmân&i sau c ticloii dedela+ariE Fr arme i fr veminte pe umeri, putea-vor ei s-iîntâlneasc pe fraii lorE Ce- au s &ic prinii notri când au s-ivad sosind astfelE 8or crede c triburile +>andoilor au dec&utI îi

vor privi cu oc#i ri i vor spune2 un c#ippervas a venit aiciluându-i numele do #uronI Frailor, nu trebuie s-i uitm pe acetimoriI O piele-roie nu uit niciodatI O s încrcm spateleacestui mo#ican pân o s se încovoaie sub povar i o s-ltrimitem pe urmele tovarilor notri! (i ne cer ajutor i, deiurec#ile noastre nu-i aud, ei ne stri$2 /Nu ne uitaiI1 Când vorvedea c sufletul acestui mo#ican alear$ dup ei cu $reaua luisarcin, îi vor continua cltoria mai linitii, iar copiii notri

vor &ice2 /:at ce-au fcut prinii notri pentru prietenii lorI Noitrebuie s facem la fel pentru eiI1 Ce-i oare un jen$#i&E Noi amomorât o mulime! :ns pe pmânt mai sunt înc destuiI Numaisân$ele unui indian poate s spele pata de pe numele #uronilorI 0moar deci acest dela+arI

7/24/2019 Ultimul


0e poate uor bnui ce efect avu o cuvântare ca aceasta rostit înlimbajul nervos al #uronilor i de un orator elocvent, asupra unorasemenea asculttori! 6a$ua îmbinase cu abilitate ceea ce trebuias-i emoione&e pe camara&ii lui cu ceea ce putea s le detepte

prejudecile superstiioase, aa încât #uronii care, printr-o lun$obinuin, erau înclinai s-i sacrifice victimele &eilor protectori, pierdur orice urm de omenie, $ândindu-se acum numai s-isatisfac imediat setea de r&bunare!

"n r&boinic, ale crui trsturi erau cumplit de fioroase, îlascultase pe orator cu cea mai mare atenie! C#ipul îi trdasimmintele, vdind ura i dorina de r&bunare! %ndat ce 6a$uatcu, se ridic scoând un urlet de diavol i învârti deasupra capuluisecurea strlucitoare i bine ascuit! 0tri$tul i $estul lui fur atâtde neateptate, încât nimeni n-ar fi putut s se împotriveascacestui plan sân$eros! 'a lumina torei se v&u în aceeai cliplama strlucitoare &burând prin caban i braul lui 6a$uaîncercând s-l opreasc pe indian! 6icarea lui 6a$ua nu fu de prisos, cci arma nu fcu decât s atin$ lun$ul penaj careîmpodobea smocul de pr al lui "ncas i strbtu peretele de pmânt al cabanei, ca i cum ar fi fost aruncat de o catapult!

4uncan au&ise $roa&nicul stri$t al slbaticului r&boinic i îiv&use $estul! %n inima lui era #otrât la orice $est care i-ar fi pututsalva prietenul, îns de-abia avu timp s încerce s se scoaleGca icum i-ar fi putut fi de vreun ajutor lui "ncas G c primejdiatrecuse i spaima i se sc#imb în admiraie! ânrul mo#ican, caresttea în picioare, îi aintise privirea asupra dumanului, fr nicioumbr de emoie, nemicat ca marmur! âmbi, ca i cum i-ar fi

fost mil, i spuse în limba sa câteva cuvinte dispreuitoare! G NuI, &ise 6a$ua, dup ce se asi$ur c pri&onierul nu

fusese rnit! rebuie s-l batjocorim la lumina soarelui, trebuie casBua+-ele s-l vad tremurând i s asiste la c#inurile lui; altfel,r&bunarea noastr nu ar fi decât un joc de copil! 0 fie inut înc#is

7/24/2019 Ultimul


în întuneric! O s vedem dac un dela+ar poate s doarm, a&i,când tie c o s moar mâine!

Câiva tineri r&boinici îl în#ar atunci pe pri&onier, îl le$ar cu

frân$#ii din scoar de copac i-l târâr afar din caban, în tcereaadânc i amenintoare a #uronilor! "ncas mer$ea #otrât; totui, pru s ovie când ajunse în faa uii! Aici se opri puin, doar pentru a se reîntoarce i a se uita în jur la dumani, cu privirimândre i dispreuitoare! Când întâlni oc#i lui 4uncan, pru s-ispun c nu e pierdut înc orice speran!

6a$ua, mulumit de succesul pe care-l obinuse Gsau cu $ândul laalte planuriGnu mai puse alte întrebri! %nvelindu-i pieptul cu

blan, iei din colib fr s mai vorbeasc de un subiect ce ar fi putut deveni fatal aceluia lân$ care e&use!

Cu toat $rija i via sa nelinite pentru soarta lui "ncas, *e>+ardse simi mai uurat când v&u c pleac 6a$ua, dumanul lor atâtde periculos i de perfid! )e de alt parte, rumoarea ce o produsesecuvântarea acestuia începuse s se risipeasc! @&boinicii îireluaser locurile i nori de fum umplur din nou încperea!

Aproape o jumtate de or, nimeni nu rosti niciun cuvânt, de-abiadac clipeau; potrivit obiceiului acestor triburi Gîn acelai timpatât de impetuoase i atât de nepstoare G dup un asemeneatumult urma o tcere $rav i apstoare!

Când eful indian care ceruse ajutorul lui 4uncan termin de fumati se #otrî în sfârit s plece, fcu semn cu un de$et presupusuluidoctor s-l urme&e! Acesta se îndrept spre el, bucuros c iese dintoat fumraia aceea i s respire aerul curat al serii rcoroase de

var!%n loc s se îndrepte spre colibele unde maiorul fcuse cercetri&adarnice, însoitorul su îl conduse drept spre poalele munteluivecin G acoperit de pduri G care domina tabra #uronilor! Ca sajun$ acolo, din cau&a tufelor dese fur obli$ai s urme&e o

7/24/2019 Ultimul


potec strâmt i întortoc#eat! Copiii

începuser iar s se joace în poian! %narmai cu cren$i, ei eae&aser pe dou rânduri, între care fiecare din ei aler$a pe rând,

cât îl ineau picioarele, pentru a ajun$e la stâlpul protector!)entru ca imitaia s fie mai complet, unii dintre ei, maiîntreprin&tori, aprinseser din mrciniuri mai multe focuri mari,ale cror vpi luminau paii #uronului i ai lui 4uncan, fcând peisajul i mai slbatic! %n faa unei stânci impuntoare, intrar peun fel de potec, nebtut, croit în pdure de cerbi în mi$raiile lor periodice! C#iar atunci, copii i aâar focurile din apropierea lor,aruncând alte ramuri uscate! 8pile luminar mai bine suprafaa

lucioas a stâncii i aleea pe care se aflau, fcând s se vad peneateptate, în calea lor, un fel de muuroi ne$ru!

:ndianul se opri ca i cum n-ar fi tiut dac trebuie s mai înainte&ei tovarul su fcu la fel! 6uuroiul ne$ru G care prea imobil Gîncepu atunci s se mite într-un fel ce-i pru ine.plicabil lui4uncan! Focul aruncând în acel moment o lumin mai vie, se v&umai clar! *e>+ard &ri un urs monstruos care, dei mormia fioros,

nu pru c vrea s-i atace i, în loc s înainte&e spre ei, se ae& pemar$inea drumului, ridicându-se în dou labe! *uronul îl cercetcu mult luare- aminte i, fr îndoial, convin$ându-se c acestoaspete nepoftit n-are $ânduri rele, îi continu linitit drumul!

4uncan, care tia c indienii domesticesc uneori aceste animale,urm e.emplul însoitorului su, cre&ând c este un urs îmblân&ital tribului, ce se dusese în pdure s caute stupi de albine!

recur la câiva pai de urs, iar acesta îi ls s treacnestin$#erii! *uronul, care la început ovise s mai înainte&e i-lcercetase cu atâta atenie, nu mai era deloc nelinitit i nici mcarnu privi animalul! otui, din când în când, *e>+ard se uita înapoi,s vad ce face fiara i eventual s se apere dac l- ar ataca peneateptate! (l începu s fie nelinitit, v&ând c ursul îi urmea&

7/24/2019 Ultimul


pas cu pas, i tocmai se pre$tea s-l anune pe indian când acesta Gdesc#i&ând o u din scoar de copac, care înc#idea intrareaunei peteri de munte -îi fcu semn s-l

urme&e!4uncan se bucur c $siser un adpost atât de potrivit ise pre$tea s tra$ ua dup el, când observ c cineva îlîmpiedic! 0e întoarse, v&u laba ursului inând poarta i animalul pe urmele lui! Acum se aflau într-o $alerie strâmt i întunecoas,tiat natural în munte i nu se mai puteau întoarce, cci ar fitrebuit s fac fa periculosului adversar! Neavând ce face,4uncan merse mai departe, cutând s se in cât mai aproape declu&a lui! "rsul era mereu pe urinele lor Guneori mormia, ba

c#iar de dou-trei ori îi sprijini labele enorme pe spatelemaiorului, ca i cum ar fi vrut s-l împiedice s ptrund maideparte în peter!

( $reu de spus dac *e>+ard ar fi putut s mai suporte multvreme situaia asta neobinuit, îns curând se mai liniti, &rinddrept în faa lui o licrire slab la care ajunser în câteva minute!

rota fusese spat mai departe cu iscusin! Fusese desprit în

mai multe încperi, prin perei fcui din scoar de copac, ramurii pmânt! 6ai multe crpturi în bolta peterii lsau s ptrundlumina în timpul &ilei, iar noaptea încperile; erau luminate de foci de tore! Aici se ineau obiectele cele mai preioase ale #uronilor,dar mai ales se pstrau lucrurile care erau proprietatea obteasc atribului! Femeia bolnav care se credea c este stpânit de o putere supranatural G fusese transportat în acest loc, pentru cse socotea c spiritele rele ce o tulburau puteau ptrunde mai $reu

prin stânc decât prin frun&iul ce alctuiete acoperiul uneicolibe! 9olnav &cea pe un pat din frun&e uscate i era înconjuratde un $rup de femei, în mijlocul crora *e>+ard îl recunoscu pe prietenul su 4avid amut!

O privire îi fu de ajuns pretinsului medic s-i dea seama c

7/24/2019 Ultimul


bolnav era într-o stare departe de a-l mai încuraja s-i aratetalentele de vindector! Avusese un atac de parali&ie $eneral, îi pierduse $raiul, nu putea s se mai mite i prea c nu mai simtenicio durere! *e>+ard nu se necji, cci maimurelile la care

trebuia s recur$, jucându-i rolul în faa indienilor, le fcea pentru o femeie prea bolnav ca s-i mai dea sperane

&adarnice! ândul sta îl fcu s aib contiina mai împcat itocmai se pre$tea s înceap /operaiile1 sale medicale ivrjitoreti, când îi atrase atenia un alt vraci, tot atât de savant cai el în arta de a vindeca i care propusese s se încerce puterea psalmilor!

4avid, care la intrarea lor era $ata s intone&e un imn, atept maiîntâi câteva minute i, luând tonul cu diapa&onul, se porni s cântecu o însufleire ce ar fi produs o minune dac, pentru a te tmdui,asta ar fi fost de ajuns i dac credeai în eficacitatea acestuiremediu! Nimeni nu-l întrerupse, pentru c indienii, socotindu-lslab de minte, îl credeau sub protecia cerului, iar 4uncan era preaîncântat de acest r$a& ca s încerce s-l scurte&e! %n timp cecântreul e.ecuta ultima caden cu $las mai puternic, maiorul

tresri au&ind aceleai sunete repetate de o voce ce prea c veneadin mormânt i n- avea nimic omenesc! )rivi în jur i v&u în colulcel mai întunecos al încperii ursul, ae&at pe labele dinapoi, blb- nindu-se i imitând prin mormituri melodia cântreului!

( mai uor de înc#ipuit decât de descris efectul produs asupra lui4avid de un ecou atât de ciudat i neateptat! *olb oc#ii, amuiimediat i rmase cu $ura cscat! 0paima, uimirea, admiraia îlfcur s uite cele câteva fra&e pe care le pre$tise ca s-i anune

lui *e>+ard veti importante! :&buti doar s stri$e în $rab, înen$le&2 /e ateapt, e pe aici1, i fu$i din peter!

Capitolul 25

— Ati transcris rolul leului? Atunci dati-mi-l, caci am memoria

7/24/2019 Ultimul


cam slaba.— Poti sa-l joci fara sa-l repeti; trebuie doar sa urli.

0*AR(0)(A@(, 8isul unei nopi de var

"ltimele clipe ale unui muribund au totdeauna ceva solemn, dar dedata aceast scen avea i ceva co- mic! "rsul continua s se blbne în dreapta i-n stân$a, dei încercrile lui de a imitamelodia lui 4avid încetaser o dat cu fu$a cântreului! Celecâteva cuvinte pe care amut le adresase lui *e>+ard în en$le&fuseser înelese numai de el2 /e ateaptI ( pe aiciI1 Acestecuvinte trebuia s aib totui un tâlc, dar dei 4uncan se uit printoate un$#erele încperii, nu observ nimic ce i-ar fi putut sprijini presupunerile! 6aiorul avu prea puin vreme s e.amine&e

situaia, cci eful #uron înaint spre patul bolnavei i fcu semn$rupului de femei s se retra$! Curio&itatea le îndemnase s vin pentru a asista la descântecele vraciului strin! otui se supuser,dei cu mult prere de ru! %ndat ce indianul au&i &$omotul surdal uii pe care femeile o înc#iser la plecare, se întoarse spre4uncan i-i spuse2 G Acum, frate, arat-i putereaI

0omat atât de cate$oric, *e>+ard se temu c orice întâr&iere ar

putea s devin primejdioas! Adunându-i în $rab $ândurile, se pre$ti s fac farmecele i descântecele ciudate de care se servescarlatanii indieni, pentru a-i ascunde netiina i e de presupus c pân la urm tot s-ar fi dat de $ol, îns când voi s înceap, fuîntrerupt de urs, care se porni s mormie fioros! 0cena se repetde dou ori i de fiecare dat întreruperea ursului fu mai slbatici mai amenintoare!

G 8racii sunt pi&mai, &ise #uronul! 8or s fie sin$uri! Aadar

plecI Frate, aceast femeie este soia unuia din cei mai curajoir&boinici ai notriI Alun$ cât mai repede du#ul care o c#inuieteI

G 'as-m-n paceI, îi mai spuse el ursului, care continua smormieI 'as-m-n paceI )lecI

0e inu de cuvânt i 4uncan se pomeni sin$ur în fundul unei

7/24/2019 Ultimul


peteri, doar cu o muribund i cu un animal atât de temut! Acesta pru c ascult cu isteimea unui adevrat urs &$omotul pailorindianului ce se deprta! %n sfârit, ua trântit vesti c

ieise din peter! Atunci, ursul înaint alene spre *e>+ard i, cândajunse la doi pai, se ridic pe labele dinapoi i sttu în faa lui,întocmai ca un om! 4uncan cut din oc#i în jur vreo arm, s seapere împotriva unui atac la care se atepta dintr-un moment înaltul, dar nu &ri nici mcar un b!

otui se prea c animalul îi sc#imbase toanele pe neateptate;nu mai mormia, nu mai ddea niciun semn de mânie i în loc s se blbneasc de la dreapta la stân$a, tot corpu-i pros prea

frmântat de o ciudat a$itaie, îi puse labele de dinainte pe capi-l &$udui cu putere; iar în timp ce *e>+ard privea acest spectacolcu o mirare ce-l fcuse s rmân încremenit, capul ursului îi c&ula picioare i v&u aprând fi$ura curajosului vântor, care prinseca de obicei s râd înfundat, din toat inima!

G 0stI, opti Oc#i-de-7oim, ca s preântâmpine e.clamaia deuimire de pe bu&ele lui 4uncan! icloii nu sunt prea departe i,

dac aud ceva ce li s-ar prea c nu seamn a vrjitorie, o s nesar-n spinare!

G 0pune-mi ce-i cu mascarada asta i de ce ai riscat o intervenieatât de primejdioasEG A#I 4e multe ori întâmplarea face maimult decât raiunea i calculul! %ns cum totdeauna o povestetrebuie s aib un început, am s-i spun totul de la cap! 4up ce ai plecat, l-am dus pe comandant i pe sa$amor într-o vec#e ae&arede castori, unde au a se teme de #uroni mai puin decât dac ar fi în

mijlocul $arni&oanei fortului (d+ard, cci indienii din nord-vest,neavând înc le$turi cu ne$ustorii notri, continu s respectecastorii! Apoi, "ncas i cu mine am plecat, dup cum neînelesesem, s cercetm cealalt tabr! 4ar spune-mi, pe "ncasnu l-ai v&utE

7/24/2019 Ultimul


G 9a, din nefericire, da! ( pri&onier i l-au condamnat s piarmâine, în &orii &ilei!

G Nu tiu ce m fcea s bnuiesc c o s sfâreasc aa, &ise

vântorul, cu un ton mai puin vesel i încre&tor! :ns, reluândîndat obinuitul su ton brbtesc, adu$2 Asta-i adevratulmotiv pentru care m ve&i aici; doar n-o s-l las în mâinile#uronilor pe acest tânr atât de curajosI Cât de veseli ar

fi ticloii dac ar putea s-i le$e spate-n spate, de acelai stâlp, peCerbul-cel-0printen i pe Carabin-'un$, cum m poreclesc eiI 7itotui nu-mi e.plic de ce mi-au dat o asemenea porecl, deoareceîntre /"ci$torul meu de cerbi1 i o adevrat carabin de Canada

e tot atâta deosebire cât este între o cremene i lutul pentru pipe!

G Continu, nu te îndeprta de la subiect! *uronii se pot întoarcedintr-o clip într-alta!

G Nu-i niciun pericolI 7tiu ei c unui vraci trebuie s-i lase timpca s-i fac farmeceleI 0unt si$ur c n-o s fim întrerupi nici câtun misionar din colonii, care predic dou ceasuri înc#eiate! (i bineI )ornind în recunoatere spre cealalt tabr, am dat peste o

band din aceti ticloi care se întorceau de la ai lor! "ncas aresân$ele prea iute pentru cercetie, dar în privina asta nu-l potacu&a, e tânrI A urmrit un #uron care o luase la fu$ ca un la il-a fcut s cad într-o curs!

G 7i-a pltit destul de scump laitateaI

G 4aI e înele$ i nu m mir, sta le e felul! 4ar s revenim la povestea noastr! N-am nevoie s mai spun c, dac am v&ut c l-

au luat pri&onier pe tânrul meu prieten, n-am pre$etat s iau urma#uronilor, cu toate precauiile necesare! Am avut c#iar dou-treiîncierri cu nemernicii tia, dar nu de asta-i vorba! 4up ce le-am trântit puin plumb în cap, am înaintat fr &$omot sprelocuinele lor! %ntâmplarea G i s n- o numesc întâmplare, ci undar deosebit al )rovidenei, sau mai bine &is un dar ceresc Gm-a

7/24/2019 Ultimul


purtat tocmai spre locul unde unul din vrjitorii lor se pre$tea sse îmbrace ca s deaG dup cum pretind ei Go mare btlie cu0atana! :-am ars o lovitur de pat de puc în cap, ca s-i iaunielu minile i, de team s nu i se fac poft s &biere când s-o

tre&i, i-am pus între dini, ca s înfulece la ca& c i se face foame, oramur &dravn de pin, pe care i-am le$at-o pe dup $ât! Apoi l-am intuit de un copac i i-am luat blana, #otrât s joc eu rolul deurs, ca s vd ce o s ias!

G '-ai jucat de minuneI Nu te-ai fi fcut de ruine nici c#iar înfaa unui urs veritabil!

G 4ar bine, domnule maior, cine a stat vreme îndelun$at

în pustieti i-l cunoate oleac mai bine, ar fi un colar prost,dac n-ar ti s-i imite mormitul i micrile! 4ac ar fi fost o pisic slbatic sau o panter a fi avut mai mult de furc; dar nu-imare scofal s imii micrile unui animal atât de $reoi! 7i totui,c#iar rolul unui urs poate s fie ru jucat, cci e mai uor smaimureti natura decât s o imii, ori asta nu o tie toat lumea!4ar s revenim la treburile noastre! "nde este fataE

G 4umne&eu tieI Am cercetat toate colibele #uronilor i n-amdescoperit niciun semn care s m fac s cred c se afl în tabralor!

G N-ai au&it ce-a spus cântreul când a fu$itE ice c te ateapt,c e pe aiciI

G 6i-am înc#ipuit c vorbea de aceast biat femeie, careateapt de la mine o vindecare pe care nu i-o pot da!

GNtrului i-a fost fric i s-a e.primat prostI 4ar altul era tâlculvorbelor sale! 8oia s vorbeasc de faa comandantuluiI *aideIAici e un perete care desparte încperile! rebuie s arunc o priviredincolo! "n urs trebuie doar s tie s se caereI )oate-i pe acolovreun stup i ve&i, nu- i aa, c sunt un animal slbatic cruia îi

7/24/2019 Ultimul


plac dulciurileIE

'a aceste cuvinte, vântorul se duse spre perete i se c- r pe el,cu micrile $reoaie i stân$ace ale animalului a crui blan o

purta; îns când ajunse sus, îi fcu semn maiorului s tac i coborîîndat!

G ( acolo, opti vântorul! )oi s intri prin aceast u! Am vruts-i spun câteva cuvinte de mân$âiere, îns vederea unui asemeneamonstru ar fi fcut-o s-i piard minileI 4ei în aceast privin,domnule maior, nici dumneata nu eti mult mai frumos aa&u$rvit!

4uncan, care se îndreptase spre u, se opri descumpnit au&indaceste cuvinte!

G 0unt c#iar atât de #idosE, întreb el cu o ciud vdit!

G Nu c#iar aa ca s sperii un lup sau s pui pe $oan un re$imentla atac, rspunse Oc#i-de-7oim! %ns îmi amintesc c te ludau ceti ceva mai frumuel! 0Bua+-ele indienilor n-o s-i dispreuiascmutra asta blat, îns tinerele albe prefer

s ai culoarea pielei lor! :at Gadu$ el, artându-i un loc undeap ânind dintr-o crptur a stâncii forma o mic fântâncristalin - poi uor s scapi de mâ&$leala cu care te-a împodobitsa$amorul! Când o s te întorci, o s-i fac eu alta! Nu te nelinitide asta, nimic nu-i mai obinuit decât un vraci care-i sc#imbmâ&$leala c#ipului când îi face farmecele!

8ântorul nu avu nevoie de prea multe ar$umente ca s-l convin$!

Nici nu terminase de vorbit i 4uncan i începuse s- i tear$ pân i cele mai mici urme din masca sa împrumutat,recptându-i trsturile cu care îl în&estrase natura! Când terminaceste pre$tiri pentru revederea ce urma s aib loc, se despri devântor i dispru pe ua care-i fusese artat!

7/24/2019 Ultimul


Oc#i-de-7oim îl v&u cu mulumire plecând i îi recomand s nu piard prea mult timp cu plvr$eala, apoi, profitând de r$a&,cercet linitit cmara #uronilor, fiindc, aa cum spuneam, aceast peter era i ma$a&ia de provi&ii a tribului!

4uncan ptrunsese într-o alt $alerie strâmt i întunecoas, înslumina pe care o v&u strlucind spre dreapta fu pentru el 0teaua)olar! Aceast parte a peterii slujea de înc#isoare pentru pri&oniera lor cea mai de seam, fata fostului comandant al fortului=illiam-*enr>! O mulime de obiecte, provenite din jafulfortreei, &ceau pe pmântGarme, #aine, stofe, cufere i pac#etede tot felul! %n mijlocul acestei #arababuri se afla Alice în picioare, palid i tremurând de nelinite, îns totui încânttoare! 4avid oinformase despre sosirea lui 4uncan printre #uroni!

G 4uncanI, e.clam ea, ca i cum ar fi fost înspimântat de propriul ei $las!

G AliceI, rspunse maiorul i, srind peste mai multe obiecte ce-istteau în drum, ajunse lân$ ea!

G (ram încredinat c n-ai s m prseti, 4uncanI e.clam ea,

roind de $rab cu care-i pierise de&ndejdea! 4ar vd c nu-inimeni cu dumneata i oricât de preioas mi-ar fi pre&enadumitale a vrea s cred c nu eti c#iar sin$ur!

*e>+ard, v&ând-o tremurând atât de tare încât de-abia se maiinea pe picioare, o îndemn cu blândee s se ae&e i îi

povesti foarte pe scurt toate întâmplrile pe care cititorii notri lecunosc! Alice îl ascult, de-abia inându-i rsuflarea i, cu toate c

maiorul nu aminti decât în treact de disperarea lui 6unro, fatai&bucni în plâns! otui, încetul cu încetul se mai liniti i, când*e>+ard termin strân$ându-i cu duioie mâinile, era, dac nucomplet calm, cel puin mai resemnat!

G Acum, Alice G adu$ el G eliberarea depinde în mare parte

7/24/2019 Ultimul


c#iar de dumneata! Cu ajutorul vântorului, prietenul nostru dra$ ioelit, vom i&buti s scpm din mâinile acestui trib barbar, înstrebuie s te înarme&i cu mult curaj! ândete-te c ai s-l reve&i pe scumpul dumitale printe i c fericirea lui i a dumitale

depinde acum numai de dumneata!

G )entru el sunt $ata s fac oriceIG 4ar pentru mine, Alice, n-aiface nimicE(a îl privi pe *e>+ard atât de nevinovat i uimit,încât

acesta se simi obli$at s fie mai e.plicit!-G Nu-i aici momentul,nici locul s-i împrtesc visul

meu cel mai fierbinte, scump AliceI îns orice inim e însetat defericire! 0e &ice c nenorocirile îi lea$ cel mai trainic pe oameni,aa c, dup toate cele întâmplate de când ai fost luat pri&onier,e.plicaiile dintre colonel, dumneata i mine sunt mult mai uoare!

G 7i scumpa mea Cora, 4uncanI Firete, n-ai uitat deCoraE

G "itatI Nu, desi$urI 0oarta ei ne în$rijorea& mai mult

decât orice pe lume! 8enerabilul dumitale printe nu face niciodeosebire între copiii lui; îns eu!!! N-ai s te superi, Alice, dac os-mi e.prim o preferin!!! -G N-ai dreptateI, e.clam Alice,retr$ându-i mâna pe care i-o inea maiorul într-a lui! otdeaunavorbete de dumneata ca de prietenul cel mai apropiat! G C#iar îisunt un asemenea prieten i doresc s-i fiu cât mai multI îns tatldumitale, Alice, mi-a permis s ndjduiesc c o le$tur maistrâns, mai sacr, ne-ar putea uni pe noi amândoi! Alice prinse s

tremure i întoarse o clip capul, emoionat! %ns, revenindu-iaproape imediat, arunc spre

iubitul ei o privire plin de dra$oste copilreasc!G *e>+ard, îiopti ea, înainte de a-mi spune mai mult,

du-m la tatl meu i las-m s-i obin eu consimmântul!G

7/24/2019 Ultimul


Cum a putea s nu-i fac mrturisirile asteaE, se pre$tea srspund tânrul maior! 4ar simi c cineva îl btu

uor pe umr!0e întoarse tresrind i întâlni privirile fiorosului

6a$ua,strlucind de o bucurie infernal! @âsul $utural al slbaticuluirsun în urec#ile lui 4uncan cu o ironie diabolic! 4ac ar fiascultat de primul impuls, ar fi nvlit asupra slbaticului i i- arfi pus toate ndejdile într-o lupt pe via i pe moarte! :ns nu eraînarmat, iar #uronul avea i cuit, i toma#a+; pe de alt parte, nutia dac nu e însoit de ali indieni, aa c nu putea s rite s olase fr aprtor pe aceea care îi era mai scump ca orice pe lume!

Aceste $ânduri îl fcur s abandone&e un plan care-i fuseseinspirat numai de disperare!

G Ce mai vreiE, întreb Alice, încruciându-i braele pe piept iîncercând s-i ascund, sub înfiarea rece i demn cu care primea totdeauna vi&itele barbarului ce o rpise de lân$ tatl ei,nelinitea ce-o cuprinsese pentru soarta lui *e>+ard!

:ndianul îi privi amenintor, apoi, dând prudent îndrt din faa

privirii #otrâte a lui 4uncan, se întoarse brusc i împinse înainteauii pe care intrase G alta decât cea pe care se strecurase maiorul G dou enorme buturu$i pe care, cu toat fora sa remarcabil, de-abia putea s le urneasc!

*e>+ard înelese atunci cum fusese surprins i, cre&ându- se pierdut fr scpare, o strânse pe Alice la piept, aproapenere$retând c moare alturi de ea fiindc putuse în sfârit s o

revad i s-i spun c o iubete! 6a$ua n-avea de $ând s curmeatât de repede suferinele noului su pri&onier! 8oia s înale doar o baricad destul de solid, ca s nu poat fi înlturat de cei doicaptivi, oricât s-ar fi strduit i, pân-i termin lucrul, nu-i mai b$ deloc în seam! 6aiorul, spri jinind-o pe Alice, care era $atas leine, urmrea cu oc#ii fiecare micare a #uronului, prea

7/24/2019 Ultimul


mândru i înfuriat pentru a cere mil unui duman de mânia cruiamai scpase înc de

dou ori! 7tia de altfel c nimic nu l-ar îmblân&i!Când slbaticul se

asi$ur c pri&onierii nu mai aveau nicio posibilitate de evadare, se întoarse spre ei i le spuse în en$le&2

G Feele-)alide se pricep s-l prind pe castor în capcan, îns pieile-roii tiu i cum s le p&easc pe Feele-)alide!

G F ce pofteti, nemerniculeI, stri$ maiorul, uitând pentru oclip c trebuie s scape cu via pentru a o salva pe Alice! Nu mi-efric i mi-e scârb de tine i de r&bunarea taI

G Ofierul en$le& o s vorbeasc la fel când o s fie le$at destâlpE, întreb 6a$ua, cu o ironie care dovedea c se îndoiete cun alb poate rbda brbtete torturile!

G C#iar aici, în faa ta i a între$ului tribI, stri$ *e>+ard!

G 8ulpea 7ireat este un ef mare, &ise #uronul! (l se duce s-icaute pe tinerii si r&boinici, pentru ca i ei s vad cât de curajos

înfrunt o fa-palid stâlpul de tortur!

'a aceste cuvinte, se întoarse i înaint spre ua pe care intrase4uncan; se opri îns un moment, v&ând-o ocupat de un urs careedea pe labele dinapoi, mormia fioros i se bln$nea în dreaptai în stân$a, potrivit obiceiului acestor animale! 'a fel ca btrânulindian ce-l condusese pe *e>+ard în acest loc, 6a$ua cercetanimalul cu atenie i recunoscu de$#i&area vraciului!

Faptul c petrecuse îndelun$ timp printre en$le&i îl fcuse în bun parte s nu cread în superstiiile absurde ale tribului su i nuacorda un prea mare respect aa-&iilor vrjitori; se pre$ti deci streac dispreuitor pe lân$ el; îns, la prima micare pe care ofcu, ursul începu s mormie mai tare i deveni amenintor!

7/24/2019 Ultimul


6a$ua se opri înc o dat; în sfârit, pru #otrât s nu se laseintimidat de strâmbturile unui arlatan; se duse deci întins la u!4ar ursul, ridicându-se pe labele de dinapoi, prinse s le a$ite mai puternic pe cele dinainte!

G Nebunule, stri$ #uronul, du-te de sperie-le pe muieri i pecopii i las-i pe brbai s-i vad de treburile lorI

6ai fcu un pas, fr s cread mcar necesar s foloseasc

toma#a+-vl su cuitul ca s-l intimide&e pe vrjitor! :ns cândajunse lân$ urs, Oc#i-de-7oim întinse braele, îi cuprinse trupuli-l strânse cu puterea unui urs adevrat!

*e>+ard urmrise cu cea mai mare atenie micrile presupusuluiurs! 6ai întâi o ae& pe Alice pe o lad i îndat ce îl v&u pedumanul su strâns &dravn în braele vântorului - încât nu mai putea s foloseasc mâinile i picioarele lu o curea ce servise lale$area unui balot i se npusti la 6a$ua, înconjurându-i de$rabcu ea, de mai multe ori, braele, picioarele i coapsele, în aa felîncât s nu mai poat face nicio micare! 4up ce fiorosul #uron fule$at fedele, Oc#i- de-7oim îi ddu drumul din strânsoare i

4uncan îl trânti la pmânt!

%n timpul acestui atac atât de neateptat i neobinuit, 6a$uare&istase din rsputeri, dei recunoscuse îndat c dumanul lui eramult mai voinic! otui, nu scosese mcar un ipt! Numai cândvântorul - pentru a-i uura e.plicarea atitudinii luiGîi art propriul c#ip de sub acela al ursului G #uronul nu putu s-i reinun stri$t de surpri&!

G *eiI Ti-ai recptat $raiulE, &ise foarte linitit Oc#i-de- 7oim!9ine c timI Aadar, s mai lum o mic precauie, ca s nu-ivin c#eful s ne faci vreun bucluc!

Fiindc nu era vreme de pierdut, vântorul îi puse imediat un cluîn $ur i, dup aceast ultim operaie, nu mai avur de ce se teme

7/24/2019 Ultimul


de fiorosul indian!

G )e unde a ptruns ticlosul aiciE, îl întreb apoi pe maior! 4oarnimeni n-a trecut prn încperea cealalt de când ai plecatI

*e>+ard îi art ua pe unde intrase slbaticul i $relele obiecte ceo baricadau! %nlturarea lor le-ar fi luat desi$ur mult timp!

G N-avem de alesI, #otrî vântorul! rebuie s ieim pe uacealalt i s încercm s ajun$em în pdure! *aiI

G :mposibilI "ite, Alice ne vede, ne aude, dar spaima i-a parali&at picioarele! Nu mai poate s mear$! 4u-te, bunul meu prieten, ilas-ne în voia soriiI

G Orice cri& are un sfârit i din fiecare nenorocire

tra$em un învmânt! %nvelete-o cu aceast stof esut defemeile #uronilor! Nu aaI Acoper-i bine tot corpul, s nu se vadnimicI Ascunde-i mai bine picioruele care ne-ar trda, cci alteleasemenea nu cred c se prea afl în pdurile Americii! Aa, ia-o în brae Gstai s-mi pun blana de urs Gi acum urmea&-m!

4uncan, cum se poate vedea din cele spuse de tovarul lui, se$rbi s-i e.ecute dispo&iiile! O lu pe Alice în brae i povara îi pru nespus de uoar G apoi intr cu vântorul în încperea bolnavei, pe care o $sir aa cum o lsaser, sin$ur i de-abiamai tr$ându-i viaa! Firete c nu se mai oprir aci, îns, ptrun&ând în $aleria de care am pomenit, au&ir numeroase vociîn dosul uii, ceea ce îi fcu s bnuiasc, pe bun dreptate, crudele i prietenii bolnavei se strânseser acolo pentru a afla, o

clip mai curând, dac farmecele vraciului strin fuseser de vreunfolos!

G 4ac vorbesc eu, opti Oc#i-de-7oim, en$le&a mea, care estelimba obinuit a Feelor-)alide de pe aci, va de&vlui acestorticloi c un duman se afl printre ei! rebuie s le vorbeti

7/24/2019 Ultimul


dumneata pe limba vrjitorilor, maioruleI 0pune-le c ai înc#isdu#ul ru în peter i c duci femeia în pdure, ca s-o vindecidefinitiv! %ncearc s le tra$i o pcleal &dravn; iretenia e permis în asemenea situaii!

"a se întredesc#ise Gca i cum cineva ar fi vrut s asculte ce se petrece înuntru! "rsul mormi îns atât de fioros, încât fu repedeînc#is! Atunci pir spre poart; vântorul iei primul, jucândminunat rolul ursului i 4uncan, ce-l urma pas cu pas, se v&uîndat înconjurat de vreo dou&eci de ini care-l ateptau cunerbdare!

6ulimea se ddu la o parte pentru a-l lsa s se apropie de

4uncan pe btrânul ef însoit de un tânr r&boinic, probabil soul bolnavei!

G Fratele meu a învins du#ul ruE, îl întreb primul! Ce poart în braeE

G )e femeia bolnav, rspunse 4uncan cu o voce $rav! Am fcuts-i fu$ boal din corp i boal am înc#is-o în peter! Acum îiduc fiic-n pdure, s-i storc în $ur dintr-o

rdcin o licoare care nu-i face efectul decât acolo, sub cerulliber, într-o sin$urtate complet! 4oar aa o putem pune laadpost de alte atacuri ale du#ului ru! %nainte de revrsatul &orilorva fi în +i$+am-ul soului eiI

9trânul ef le traduse slbaticilor cuvintele spuse de 4uncan înlimba france&! "n murmur $eneral de satisfacie fu rspunsul laaflarea acestor veti îmbucurtoare! (l însui întinse braul,

fcându-i semn maiorului s-i continue drumul, apoi adu$ cu ovoce #otrât2

G 4u-teI 0unt brbatI 8oi intra în peter i m voi lupta cu du#ulcel ru!

7/24/2019 Ultimul


*e>+ard, care pornise, se opri îndat au&ind aceste cuvinteînfricotoare!

G Ce spune fratele meuE, stri$ maiorul! Oare vrea s fie atât de

crud cu el însuiE 0au poate i-a pierdut minileE 8rea s se duc scaute du#ul cel ru, ca acesta s pun stpânire pe elEI Nu se temec-o s-l scape i o s-i urme&e victim în pdureE (u sunt acelacare trebuie s înfrunt du#ul cel ru cu farmece, dar numai atuncicând bolnav va fi complet vindecat! 6ai bine fraii mei s p&easc aceast u i s n-o scape din oc#i, iar dac du#ul cel ruvrea s ias G sub orice form ar fi Gomorâi-l cu lovituri demciuc! %ns e viclean i n-are s ias din peter când va vedeaatâia r&boinici $ata s se bat cu el!

Aceste cuvinte produser efectul la care se atepta 4uncan!9rbaii îi sprijinir toma#a+-urile pe umeri $ata s i&beascdu#ul ru, în ca& c s-ar ivi, femeile i copiii se înarmar cu pietrei cu ciome$e, pentru a se r&buna i ei pe fptura ima$inar pecare o bnuiau drept autoarea suferinelor bolnavei, iar cei doi pretini vrjitori profitar de acest moment favorabil pentru a sedeprta!

Cu toate c se folosise de superstiiile indienilor, Oc#i-de- 7oimtia foarte bine c ele erau mai curând în$duite decât împrtitede cei mai înelepi dintre efii lor! 0imea deci cât pre avea timpulîntr-o asemenea oca&ie! 4ei, datorit credulitii lor, dumanii îlajutaser s-i îndeplineasc planul, era contient c cea mai va$ bnuial a vreunui indian le putea

fi fatal! Aa c apucar pe o potec mai ocolit, pentru a evita s

treac prin faa locuinelor! Acum, copiii nu se mai jucau i focurilelor începuser s se stin$, mai luminând totui Gatât cât s se poat vedea Gcâteva $rupuri de r&boinici care se mai aflau în poian! (ra îns un contrast i&bitor între linitea i tcerea de acumi tumultul ce domnise în tabr în noaptea aceasta atât de bo$atîn evenimente!

7/24/2019 Ultimul


Curând, aerul curat o fcu pe Alice s-i revin!

G )ot s mer$ i sin$ur G spuse ea când ajunser în pdure,fcând un efort s se desprind din braele lui *e>+ard, care cuta

s-o rein fiindc puterile ei sufleteti fuseser încercate mai multdecât cele fi&ice! Acum îi revenise! Acum m simt foarte bine, maispuse ea!

G Nu, Alice, eti înc prea slabI

Alice strui i, de voie, de nevoie, maiorul ls jos preioasa lui povar!

8ântorul G care se afla înc în blan de urs G nu bnuise firetenimic din simmântul minunat ce-l încearc un tânr care ine în brae pe aceea pe care o iubete i foarte posibil c nu înele$ea prea bine nici acel sentiment de pudoare nevinovat, carecuprinsese sufletul lui Alice în timp ce se deprtau cu pai mari dedumanii lor! Când îns ajunser la o distan destul de mare detabra #uronilor, vântorul se opri s-i vorbeasc de un subiect carei se prea mai ar&tor!

G Aceast potec, spuse el, o s v duc la un pârâu; urmai-icursul pân o s ajun$ei la o cascad! Acolo, pe muntele dindreapta, vei $si un alt trib! 4ucei-v i cerei-i protecie! 4acsunt adevrai dela+ari, nu le-o vei cere &adarnic! 0 fu$im maideparte acum, cu fata, este imposibil! *uronii sunt pe urmelenoastre i, mai înainte de a ajun$e la douspre&ece mile de-aici, ne-ar lua scalpurileI *aide, ducei-v i 4omnul s v ocroteascI

G 4ar dumneataE, întreb mirat *e>+ard! 4oar n-o s ne

desprimI

G *uronii îl au în puterea lor pe ultimul i cel mai vrednic eroudin neamul dela+arilor, rspunse vântorul! (i îi vor vrsa sân$ele preios pân la ultima pictur! Am s fac tot ce-mi st

7/24/2019 Ultimul


în putin ca s-l scap pe tânrul meu prieten! 4ac slbaticii i- arlua dumitale scalpul, maiorule, a ucide tot atâia ticloi câte firede pr ai în cap, precum am f$duit, dar dac tânrul sa$amor ele$at de stâlpul de tortur, #uronii or s vad cum tie s moar i

un alb adevrat!

Fr a se simi ofensat pentru preferina fi pe care vântorul oarta pentru tânrul pe care-l putea numi fiul su adoptiv, *e>+ardfolosi toate ar$umentele spre a-i sc#imba aceast #otrâre atât dedisperat! Alice îi uni ru$minile ei cu ale lui 4uncan,conjurându-l s renune la un proiect atât de primejdios i careavea anse de reuit foarte mici! Ar$umente, ru$mini, totul fu&adarnic! 8ântorul pru c-i ascult atent, dar nerbdtor, i însfârit le rspunse cu un ton atât de #otrât, încât o fcu pe Alice stac, iar maiorul îi ddu seama c orice obiecie ar fi fost de prisos!

G Am au&it spunându-se, adu$ vântorul, c în tineree unsentiment îl poate le$a pe un brbat de o femeie mai mult ca pe untat de fiu! )oate-i adevrat! (u am fost rar pe melea$uri undelocuiesc femei de culoarea mea! )oate c asemenea sentimente s

fie obinuite în ae&rile albilor! 4umneata i-ai riscat viaa, îns, itot ce ai mai scump pentru a o salva pe aceast tânr G i bnuiesc c simi ceva pentru dânsa! Cât despre mine, l-am învat pe "ncas cum trebuie s se foloseasc de puc - i m-a rspltitdin plin pentru asta! Am luptat împreun în multe btlii itotdeauna, când aud detuntura putii lui într-o parte i asa$amorului în cealalt, tiu c nici un duman n-o s m atace dinspate! Am petrecut împreun multe ierni i veri, împrind aceeai

#ran, unul dormind, cellalt ve$#ind, i-nainte ca s se poatspune c "ncas a fost supus torturilor i c eu eram prinapropiere!!! 4a, nu-i decât o sin$ur fiin care conduce soartafiecruia, oricare i-ar fi culoarea pieliiI )e (l îl iau martor c, dactânrul mo#ican va pieri din $reeala unui prieten, nu mai e.ist bun- credin pe pmânt, iar acest /"ci$tor de cerbi1 nu

7/24/2019 Ultimul


preuiete mai mult decât mu&icua cântreului aceluia scrântit!

4uncan ls braul vântorului i acesta, întorcându-se, porni pe potec ce ducea spre locuinele #uronilor! 4up ce se

uitar dup bunul lor prieten pân ce se pierdu în be&n, Alice imaiorul, îndurerai, urmându-i sfaturile, se îndreptar spre tabradela+arilor!

Capitolul 26

Lasati-ma si pe mine sa joc rolul leului.

0*AR(0)(A@(8isul unei nopi de var4ei atât de #otrât, vântorul îi ddea seama de primejdiile i$reutile îndr&neului su plan! %n drum spre tabra #uronilorcalculase toate mijloacele de a scpa vi$ilenei i bnuielilor unordumani a cror dibcie o e$ala pe a sa! (tica lui Oc#i-de-7oimscpase viaa lui 6a$ua i a vraciului, cci, dei uciderea unui omfr aprare era un lucru obinuit pentru moravurile slbaticilor,vântorul socotise c o asemenea fapt era nedemn de un alb!

Faptul c-l le$ase fedele pe 6a$ua îl fcea s se simt mai însi$uran i îi continu drumul spre locuinele slbaticilor!

:ntrând în lumini, merse mai încet i cu mai mult pruden,imitând micrile ursului! otui, oc#ii si mereu la pând ve$#eaudac nu-l amenin vreo primejdie sau dac nu

descoper ceva ce i-ar fi putut folosi! Nu departe de celelalte colibe&ri una al crei aspect era mai ponosit; prea c#iar c nici nu

fusese terminat, probabil pentru c cel ce începuse s-oconstruiasc observase c e prea departe de pdure i de i&vor! Olumin slab strlucea totui prin crpturile pereilor care erautencuii cu pmânt! 8ântorul se îndrept spre acea colib, ca un$eneral prev&tor care vrea s fac o recunoatere înavanposturile dumanului înainte de a risca un atac frontal!

7/24/2019 Ultimul


Oc#i-de-7oim se apropie de o crptur prin care se putea vedeainteriorul încperii! @ecunoscu îndat pe maestrul de psalmodie!Credinciosul 4avid amut venise i se stabilise aici, cu toateneca&urile, temerile i întrea$a sa pioas încredere în ocrotirea

cerului! Acum era cufundat în meditaie adânc asupra minunii pecare o v&use cu oc#ii i o au&ise cu urec#ile lui în peter G sauacesta era obiectul cu$etrilor sale când îl observ vântorul!

Oricât de neclintit era credina lui 4avid în miracolele dintimpurile vec#i, nu credea cu aceeai temeinicie în cele ce se petreceau în vremea sa! (l nu se îndoia decât c m$arul lui9alaam vorbise; dar un urs ar putea oare cântaE otui asta erarealitatea, i urec#ea lui atât de e.ersat nu-l înelase!

4in toat înfiarea i $esturile lui 4avid se vedea c era muncitde ceva! 7edea cu fruntea în palm, pe nite vreascuri din care, dincând în când, tr$ea câte unul ca s mai aâe focul de lân$ el!0traieleGpe care le-am descris-nu suferiser nicio sc#imbare; aveaîns pe cap cciula lui jerpelit, din piele de castor, în c#ip detricorn, la care nu jinduise niciun #uron!

8ântorul Gcare îi aminti cum 4avid fu$ise în $rab din peter Gbnui cam la ce se $ândea! 4up ce ddu ocol colibei, s seasi$ure c era i&olat din toate prile i socotind c la o asemeneaor cântreul nu se putea teme de nicio vi&it, îndr&ni s intrefr &$omot i se ae& pe labele dinapoi, în faa lui 4avid, de carenu-l desprea decât focul! Câteva momente se scurser în tcere,în timp ce se priveau unul pe altul! %n sfârit vederea neateptat amonstrului - care-l obseda Gfu mai tare dac nu ca filo&ofiare$elui 4avid, cel puin c #otrârea i credina lui! Aa c lu

diapa&onul i se

scul în picioare, cu intenia de a încerca iari puterea de vraj amu&icii!

G6onstru ne$ru i misteriosI, stri$ el, fi.ându-i cu mâna

7/24/2019 Ultimul


tremurând oc#elarii pe nas i rsfoind apoi cartea cu psalmi, încutarea unuia mai potrivit cu aceast neprev&ut situaie! Nu tiucine eti i ce $ânduri ai, îns dac vrei s faci ru unuia din ceimai umili servitori ai bisericii, ascult cuvântul înflcrat al re$elui

profet i ciete-teI

"rsul se btu în piept i, i&bucnind în râs, îi rspunse2

G )une-i jucria în bu&unar i nu-i mai obosi $âtlejulI Câtevacuvinte într-o en$le& mai pe optite sunt mai de pre acum decâtorice psalmi rsuntori!

G Cine etiE, întreb 4avid cu sufletul la $ur!

G "n om ca tine, un om în ale crui vine e tot atât sân$e de urs câtîn ale dumitale, rspunse vântorul! Aa curând ai uitat pe cel ce i-a înapoiat jucria cara$#ioas pe care o ai în inânE

G Oare-i adevratE, e.clam 4avid, respirând mai în voie, dei nuînele$ea înc prea bine aceast metamorfo&! Am v&ut destuleminuni de când triesc printre p$âni, dar niciodat una ca astaI

G Ateapt, ateapt G $lsui Oc#i-de-7oim, scoându-i blana de pe cap, pentru a-l convin$e pe deplin pe tovarul su Gi ai sve&i o piele, care dac nu este tot atât de alb ca a celor doudoamne, de vin sunt vântul i soareleI 7i acum, când ai aflat cine-iursul, s trecem la treburi mai serioase!

4avid puse prima întrebare!

G 0pune-mi, mai întâi, ce face pri&oniera i curajosul tânr care avenit s-o scapeE

G 4in fericire, sunt amândoi la adpost de toma#a+- urileacestor ticloi! 4ar poi s m pui pe urmele lui "ncasE

G "ncas e pri&onier i m tem c moartea lui a fost #otrât! )catc un asemenea tânr moare p$ân, dar am ales un imn!!!

7/24/2019 Ultimul


G )oi s m duci la elE

G Nu-i $reu, dei m tem c pre&ena dumitale o s-i fac maimult ru decât bine!

G 0 lsm vorbaI Arat-mi drumulI Oc#i-de-7oim îi puse dinnou capul de urs pe umeri i, pentru a-i d e.emplu tovaruluisu, iei primul din colib drpnat!

)e drum, 4avid îi spuse c-l mai vi&itase o dat pe "ncas, fr cacineva s se împotriveasc, datorit atât faptului c dânsul erasocotit cu mintea rtcit i lsat s circule în voie, cât i prietenieile$ate cu unul din cei ce-l p&eau pe mo#ican i care tia câteva

cuvinte en$le&eti, ceea ce-l fcuse pe &elosul cântre s spere cl-ar putea converti mai uor, folosindu-i talentele! ( foarteîndoielnic c #uronul înelesese inteniile noului su prieten, darcum atenia deosebit ce i-o acorda îl lin$uea pe slbatic, cum s-ar fi întâmplat i cu un om civili&at, 4avid îi câti$ase încrederea!

( de prisos s mai pomenesc cât iscusin folosise Oc#i- de-7oim pentru a afla toate aceste amnunte de la bunul 4avid! Nu vomaminti nimic nici de instruciunile ce i le ddu în scurta lor cale!

Cititorii notri vor vedea re&ultatul lor înainte de sfâritul acestuicapitol!

Caban în care era p&it "ncas se înla c#iar în mijlocul celorlaltelocuine; era deci foarte $reu s te apropii sau s te deprte&i de eafr s fii v&ut, îns vântorul n-avea de $ând s ptrund pe furiîn tabr! Având încredere în de$#i&area sa i simindu-se capabils joace rolul pe care i-l asumase, se îndrept int spre colib!

Or înaintat a nopii favori&a planul lui, mai mult decât orice alt precauie omeneasc! Copiii dormeau dui, #uronii i femeile lorintraser în colibe! %n preajm se mai &reau doar patru-cincir&boinici care-l p&eau pe captiv! Acetia îi vârau din când încând capul pe u, s vad ce mai face pri&onierul lor!

7/24/2019 Ultimul


Când îl v&ur pe amut înaintând împreun cu ursulGpe care îlsocoteau întruparea unuia din cei mai pricepui vrjitori ai lor Gîilsar s treac fr s se împotriveasc, îns nu vdir niciointenie de a se deprta de u! 4impotriv, se apropiar mai mult,

fr îndoial curioi s vad descântecele misterioase pe care bnuiau c le vor face cei doi cu acest prilej!

Oc#i-de-7oim avea dou motive bine întemeiate s tac2 mai întâic nu tia limba #uronilor, apoi se temea s nu se observe c voceanu este a vrjitorului a crui de$#i&are o purta! %l fcuse atent pe4avid c trebuia s vorbeasc numai el i-i dduse sfaturi înaceast privin, de care cântreul - cu toat naivitatea lui Gtiu sse foloseasc mai bine decât sperase vântorul!

G 4ela+arii sunt nite muieri, se adres amut #uronului, careînele$ea puin en$le&a! Jen$#i&ii, concetenii mei, au fost destulde smintii ca s le pun toma#a+-ul în mân, ca s loveasc cu el pe tatl lor din Canada, uitând c nu sunt brbai în toat firea!Fratele meu nu s-ar bucura s-l aud pe Cerbul-cel-0printen cerândveminte femeieti i s-l vad plân$ând înaintea tuturor #uronilor,când o s fie le$at de stâlpE

O e.clamaie de aprobare dovedi cu ce mulumire slbaticul ar fiasistat la aceast slbiciune în$ro&itoare a unui duman, pe caretribul su învase s-l urasc i totodat s se team de el!

G (i bine, continu 4avid, dai-v puin la o parte i vraciul o s-ifac farmece câinelui stuiaI 0pune asta frailor meiI

*uronul e.plic tovarilor si ce spusese 4avid i ei nu întâr&iar

s-i manifeste bucuria pe care o pot încerca nite oameni atât defioroi aflând c nou-venitul voia s mreasc c#inurile pri&onierului! 0e deprtar doi-trei pai de u i-i fcur semn pretinsului vrjitor s intre în colib!

%ns ursul nu se supuse! 0e ae& pe picioarele de dinapoi i începus mormie!

7/24/2019 Ultimul


G 8raciul se teme ca descântecele lui s nu aib efect asuprafrailor si i s le ia i lor curajul! Fraii si trebuie s se duc maideparte, adu$ 4avid, depind instruciunile ce le primise!

*uronii G care socoteau c nimic nu e$alea& o asemenea marenenorocire - se ddur îndat îndrt, ferindu-se s-i ajun$ $lasulvraciului, având îns $rij s ad astfel încât s se poat uitamereu la ua colibei! Atunci ursul, dup ce arunc

o privire spre ei G ca i cum ar fi voit s se asi$ure c el iînsoitorul lui nu se pot teme de nimic la o asemenea deprtare Gintr încet în colib! 6ai licreau câiva tciuni din focul ce servisela prepararea cinei p&itorilor! "ncas se afla sin$ur, într-un col, cu

spatele sprijinit de perete, cu picioarele i mâinile le$ate &dravncu frân$#ii din scoar de copac! Când di#ania apru în faatânrului mo#ican, acesta nu-i acord niciun semn de luare-aminte!

8ântorul, care îl lsase pe 4avid de ve$#e la u, socoti prudents-i pstre&e de$#i&area pân se convinse c nu-i spionea&nimeni, aa c G în ateptare G se distra, imitând $esturile imicrile animalului a crui blan o purta! 'a început, tânrul

mo#ican, cre&ând c-i un urs adevrat, pe care dumanii si îlstârniser împotriva lui pentru a-i pune curajul la încercare, de-abiaîl privi! %ns când observ c animalul n- are de $ând s-l atace, seuit la el cu mai mult atenie, b$ de seam c animalul aremicri nefireti, dei Oc#i-de-7oim le socotea perfecte, i îi dduseama c cineva se de$#i&ase!

4ac vântorul ar fi putut înele$e cât de puin importan acordatânrul su prieten modului cum juca rolul ursului, o oarecare

ciud l-ar fi îndemnat poate s continue s rmân de$#i&at, pentrua încerca s-i dovedeasc faptul c se cam pripise s judece astfel!:ns e.presia dispreuitoare a oc#ilor lui "ncas putea fi interpretatîn atâtea feluri, încât Oc#i-de- 7oim nu fcu aceast descoperire ji$nitoare i, îndat ce 4avid îi fcu semn c nimeni nu se $ândetes pândeasc ce se petrece în colib, în loc s continue s mormie

7/24/2019 Ultimul


ca un urs, începu s uiere ca un arpe!

"ncas înc#isese oc#ii, pentru a-i arta astfel nepsarea fa deorice rutate pe care dumanii si ar fi putut-o inventa ca s- l

c#inuiasc! %ns, îndat ce au&i uieratul unui arpe, înl capul, privi cu atenie în jurul lui i, întâlnind oc#ii monstrului, se uit lael, ca i cum l-ar fi atras o for de neînvins! 7uieratul se repet i pru c-l scoate botul animalului! ânrul îi roti din nou privireaîn jurul colibei i se uit iari cu luare-aminte la urs, e.clamândîncet2

G "#uI Oc#i-de-7oim!!!

G aie-i le$turileI, îi porunci vântorul lui 4avid, care între timpse apropiase! Cântreul îl ascult i membrele lui "ncas îirecptar libertatea!

C#iar atunci Oc#i-de-7oim îi scoase mai întâi capul de urs,desfcu apoi mai multe curele care-i prindeau blana de corp i seart prietenului su în adevrata lui înfiare! ânrul mo#icanînelese imediat-instinctivGstrata$ema pe care o folosise, îns nicioc#ii, nici $ura nu-i trdar mirarea decât printr-un nou /"#u1I

Atunci vântorul, scoând un cuit a crui lam lun$ strlucea, i-lddu lui "ncas!

G *uronii cei roii sunt la doi paiI 0 ne p&imI, rosti el!

%n acelai timp aps cu un $est semnificativ pe cuitul ce-l avea lacin$toare i care, la fel ca primul, era rodul isprvilor sale dinseara trecut!

G 6er$emE, întreb "ncas!G "ndeEG în tabra 9roatelorTestoaseI 0unt copiii strbunilor

meiIG Fr îndoial, fr îndoialI, spuse vântorul în en$le&,

cci pân atunci vorbise în dela+ar i întrebuina limba en$le&ori de câte ori se afla într-o situaie încurcat! 0unt convins c

7/24/2019 Ultimul


acelai sân$e cur$e în vinele noastre; îns timpul i deprtarea, poate, le-a sc#imbat puin culoarea! 7i ce facem cu min$aii tia,care sunt la uE 0unt ase, iar pe cântre nu ne putem bi&ui delocI

G *uronii sunt ludroiI, $lsui dispreuitor "ncas! otemul loreste elanul, dar mer$ ca melcul; al dela+arilor este broascaestoas, îns alear$ mai repede ca cerbul!

G 4a, da, relu Oc#i-de-7oim, e adevrat ce spui!

0unt convins c, dac ar fi s te iei la întrecere, la aler$at i- ai bate pe toi ai lor i c ai ajun$e în tabra celuilalt trib i acolo ai aveatimp s mai rsufli pân s au&i $lasul vreunuia din aceti ticloi!

%ns oamenii albi au braele mai puternice decât picioarele! Câtdespre mine, nu-i #uron de care s m tem în lupt dreapt, darcând e vorba de o aler$are, cred c m-ar întrece!

"ncas, care i pornise spre u $ata s plece, se întoarse i

se duse într-un col al colibei! 8ântorul, prea adâncit în $ânduri pentru a-l observa, continu s vorbeasc mai mult pentru sine!

G 'a urma urmei, $lsui el, fiecare cu darurile lui! Nu-i drept sfim le$ai aa unul de altulI NuI Aadar, "ncas, ai face bine s-oîntin&i, iar eu o s-mi pun din nou pielea de urs i o s încerc sscap printr-un iretlic!

ânrul mo#ican nu rspunse nimic! %i încruci linitit braele pe piept i îi sprijini spatele de unul din trunc#iurile de copaci aicolibei!

G (i bineI Ce mai atepiE, &ise Oc#i-de-7oim, puin uimit! ( mai bine ca eu s plec când ticloii o s aler$e dup tine!!!

G "ncas o s rmân aiciIG 4eceEG )entru ca s lupte cu frateletatlui su i s moar cu

prietenul dela+arilor!G 4a, daI, &ise vântorul strân$ând mâna

7/24/2019 Ultimul


tânrului indian,

cu de$etele sale oelite! 4ac m-ai fi prsit, ai fi procedat ca unmin$o, nu ca un mo#ican! Am socotit îns de datoria mea s-i fac

propunerea asta, pentru c e firesc ca tinerii s in la via! (i bine, în r&boi, când n-o scoi la capt cu fora, trebuie s folosetidibcia! )une-i pielea asta de urs; nu m îndoiesc c ai s jocirolul animalului la fel de bine ca mineI

Orice ar fi $ândit "ncas despre talentele fiecruia dintre ei doi înaceast privin, înfiarea sa $rav nu trda în niciun c#ip vreo pretenie de superioritate! 0e acoperi tcut i în $rab cu blanaanimalului i atept ca prietenul s-i spun ce trebuie s fac!

G Acum, prietene, îi spuse Oc#i-de-7oim lui 4avid, o s nesc#imbm #ainele, i cred c n-o s-i par ru, cci nu etiobinuit cu vemintele deertului! Tine, ia-mi cciula îmblnit,vesta de vântoare i pantalonii meiI 4-mi ptura i plria ta! %mitrebuie c#iar cartea de psalmi, oc#elarii i instrumentul tu! O s ile dau pe toate înapoi, i în plus cu multe mulumiri, dac o s nemai revedem vreodat!

4avid îi ddu cele câteva oale ce le purta, cu o $rab care

fcea onoare spiritului su $eneros, dar sc#imbul în sine nu era înavantajul su! 4oar cartea de psalmi, instrumentul i oc#elarii pruc i le d cu prere de ru!

%n mai puin de un minut, vântorul îi sc#imb înfiarea! Cândoc#ii lui vii i mereu neastâmprai fur ascuni de oc#elari, iar pecap îi puse plria triun$#iular, în întuneric putea fi uor

confundat cu 4avid!

G 0pune drept, eti din fire fricos ruE, îl întreb atunci, fr ocol, pe amut, ca un doctor care vrea s cunoasc bine boala pacientului înainte de a-i da o reet!

7/24/2019 Ultimul


G 6i-am petrecut toat viaa - mulumesc ceruluiI G în pace imilostenie - rspunse 4avid, puin suprat de acest atac neateptatadus curajului su Gîns nimeni nu poate s afirme c mi-am uitatcredin-n 4umne&eu, c#iar în mijlocul celor mai mari pericole!

G în momentul în care vor observa c au fost înelai i c pri&onierul le-a scpat, te vei afla în cea mai mare primejdie,replic vântorul! 4ac atunci n-ai s primeti o lovitur stranicde toma#a+ G i poate respectul ce-i poart fiindc îi lipsete odoa$ o s te fereasc de asta-am toate motivele s cred c ai smori de moarte bun! 4ac rmâi aici, trebuie s stai cât mai înumbr, într-un col al colibei i s joci rolul lui "ncas, pân când#uronii o s descopere pcleala! Atunci, s te iiI O s fiemomentul cel mai primejdios! 4ac vrei, îns, poi s-i ieitlpia în cursul nopii! F dup plac2 ori o întin&i, ori rmâiI

G O s rmânI, rosti #otrât 4avid, O s rmân în locul tânruluidela+ar; s-a luptat $eneros pentru mine i acum voi face pentru elce-mi ceri Gi c#iar mai mult, dac e posibil!

G Ai vorbit ca un brbat, &ise Oc#i-de-7oim, ca un brbat care ar

fi fcut lucruri mari dac s-ar fi $sit cine s-l ddceasc lavreme! Aa&-te aici, jos, apleac-i capul i strân$e picioarele subtine, cci lun$imea lor te-ar putea trda prea curând! 7i, mai ales,taci cât poi mai mult, iar când o s trebuiasc s vorbeti, ar fiînelept s intone&i unul din psalmii ti, ca s le aminteti acestorticloi c nu eti c#iar aa de rspun&tor de ce faci, aa cum ar fiunul din noi, bunoar! :ar

dac, fereasc 4umne&eu, te scalpea&, fii si$ur c atât "ncas, cât

i eu n-o s te uitm niciodat i c-o s te r&bunm, aa cum secuvine unor r&boinici i prieteni!

G 0tai puinI, e.clam 4avid, v&ând c vor s plece dup acestecuvinte de încurajare! 0unt umilul i nedemnul discipol al unuiînvtor care n-a predicat principiul diavolesc al r&bunrii! 4ac

7/24/2019 Ultimul


mor, s nu ucidei pe nimeni ca s m r&bunaiI :ertai-i peuci$aii mei; i dac v $ândii la ei, ru$ai cerul s-i fac mai buni, s-i îndemne s se ciasc pentru mântuirea lor!

8ântorul ovi i se $ândi puin! G Ceea ce spui, rosti el în sfârit, n-are nimic de-a face cu le$ea cedomnete în pdure, dar e nobil i d de $ândit! Apoi, amintindu-ide societatea civili&at la care renunase de atâta timp, scoase unsuspin adânc, poate ultimul! ( un principiu pe care a vrea s-l poturma eu însumi, ca unul ce am sâ$ele curat! 4ar nu-i posibiltotdeauna s te pori cu un p$ân cum ai putea s-o faci cu uncretin! Adio, prieteneI 4umne&eu s te aib în pa&a luiI Cred-

inând seama de toate, mai cu seam c ai venicia atât de aproapeîn faa oc#ilor - c nu eti departe de drumul cel bun; îns totuldepinde de darurile cu care te-a în&estrat natura i curajul pe care os-l ai când ai s încerci s scapi!

%i strânse prietenete mâna lui 4avid i iei din colib urmat de"ncas de$#i&at în urs!

%ndat ce Oc#i-de-7oim ajunse în locul de unde putea fi observat

de #uroni, îi lu o înfiare eapn, ca a lui 4avid, întinse un bra, ca i cum ar fi btut msura i prinse s în$âne o melodie pecare o socoti c o remarcabil imitaie a unui psalm intonat decântre! 4in fericire pentru succesul acestei isprvi primejdioase,avea de-a face cu urec#i ce nu erau nici delicate, nici e.ersate;altfel, strdaniile lui jalnice l-ar fi trdat în loc s-l salve&e!

otui, dei era primejdios, trebuia s treac la o mic deprtare de

pa&nici, aa c, apropiindu-se de ei, vântorul cut s cânte câtmai bine! %n sfârit, când ajunse la câiva pai, #uronul care tia puin en$le&a veni lân$ ei i-l opri pe

pretinsul maestru de psalmodie!G (i, ce se-audeE Câinele dedela+ar tremurE *uronii or

7/24/2019 Ultimul


s aib bucuria s-l aud $emândE, &ise el artând din cap sprecolib, ca i cum ar fi vrut s vad prin be&n ce efect produseserasupra pri&onierului farmecele vraciului!

"rsul mormi atunci atât de înfiortor, încât indianul se dducâiva pai îndrt, ca i cum ar fi cre&ut c lân$ el se afl un ursadevrat! 8ântorul, care se temea c dac ar rspunde mcar ovorb #uronul ar descoperi c nu-i $lasul lui 4avid, nu $si altsoluie, în aceast împrejurare, decât s cânte mai tare, adic s produc ceea ce în orice alt societate s-ar fi numit un be#it; dar pentru asculttorii si constituia un motiv în plus de respect, pecare #uronii nu-l refu&au niciodat celor sraci cu du#ul! 6icul$rup de #uroni se retrase i cei ce fuseser luai drept vrjitorul imaestrul de cânt îi putur continua drumul fr piedici!"ncas i prietenul su avur nevoie de tot curajul i de toat prudena lor pentru a continua s mear$ $rav i domol, ca atunci când ieiserdin caban, cu atât mai mult cu cât observaser c din curio&itate,învin$ându-i teama, cei ase indieni ce fceau de straj se iadunaser în faa colibei pentru a vedea dac pri&onierul arat totaa de neînfricat sau dac farmecele vrjitorului îi rpiser curajul!O micare nerbdtoare, un $est nepotrivit al lui amut puteau s-l

trde&e, iar lor le mai trebuia timp ca s se poat deprta i ajun$ela loc si$ur! )entru a nu tre&i nicio bnuial, vântorul socoti c enevoie s continue s cânte, ceea ce atrase c#iar câiva curioi în pra$ul colibelor! "n r&boinic înaint pân aproape de ei, pentru a-i recunoate! Când îi v&u, se ddu la o parte i-i ls s treac frs spun nimic! %ndr&neala i be&na le erau de mare ajutor!Ajunseser la o oarecare deprtare de locuine i se aflau c#iar lamar$inea pdurii, când au&ir un stri$t venind dinspre coliba

unde-l lsaser pe 4avid! ânrul mo#ican încet s mai mear$ în patru labe, se ridic în picioare i se pre$ti s arunce de pe el blana de urs!

G 6ai rmâi un moment aaI, îi spuse prietenul, luându-l de bra!A fost un stri$t de mirare; s-l ateptm pe cel de-al

7/24/2019 Ultimul


doilea!otui $rbir pasul i intrar în pdure! Nu merser îns

nici dou minute pân când urlete înfiortoare i&bucnir în toattabra #uronilor!

G ( timpul s-i lepe&i blana de urs, &ise Oc#i-de-7oim, iar întimp ce "ncas îi urm sfatul, vântorul trase dintr-un tufi dou puti i cornurile lor cu praf de puc precum i un mic sac cu$loane, pe care le ascunsese acolo dup întâlnirea lui cu vrjitorul;apoi, btându-l pe umr pe tânrul mo#ican, îi ddu o arm!

G Acum, diavolii tia turbai pot s ne ia urm prin întuneric dacsunt în stare; dar cu primii doi, primii care-i vedem, s-a i &isI

%i luar putile i, inându-le în aa fel ca la nevoie s se poatsluji cât mai uor de ele, se afundar în desiul pdurii!

Capitolul 27

ANTONIU: O sa-mi aduc aminte: când Cezar zice „fa asa", s-a si

facut.

0*AR(0)(A@(2 :uliu Ce&ar Nerbdarea slbaticilor însrcinai cu pa&a pri&onierului fusese mai puternic decât frica ce le-o inspirau farmecele vrjitorului! otui,nu îndr&nir s intre imediat în colib de team s nu sufere vreoinfluen vtmtoare; se apropiaser îns de o crptur pe unde G datorit focului ce înc mai pâlpâia Gse putea deslui ce se petrecea înuntru!

imp de câteva minute continuaser s-l ia pe 4avid drept"ncas, dar ceea ce Oc#i-de-7oim prev&use, se întâmplase!Obosind s-i tot in picioroan$ele c#ircite, cântreul le lsase penesimite s se întind, stârnind spu&a focului!

6ai întâi, #uronii se $ândiser c dela+arul devenise diform din

7/24/2019 Ultimul


cau&a vrjii, îns când 4avid, netiind c este spionat, ridicaseîntâmpltor capul, lsând la vedere c#ipul blajin în locultrsturilor mândre i îndr&nee ale pri&onierului, ar fi trebuit maimult decât o naivitate superstiioas din partea #uronilor ca s nu-i

recunoasc $reeala! Aler$aser în colib, îl în#aser pe cântre,îl &$uduiser &dravn i risipiser orice îndoial asupra identitiisale!

Atunci au&iser fu$arii primul stri$t, care fusese urmat de blesteme i ameninri de r&bunare! 4avid, întrebat de #uronulcare tia en$le& i bruftuluit de ceilali, se #otrî s nu rspundnimic la toate întrebrile lor, ca s acopere retra$erea prietenilorsi! Cre&ând c i-a sunat ceasul, se $ândi totui la remediuluniversal; dar fr cartea de psalmi i fr diapa&on, fcu un mareefort de memorie i cut s-i înlesneasc trecerea în lumeacealalt intonând în $ura mare un imn funebru! Cântecul lui amintiindienilor c era nebun i, ieind imediat din colib, ddur alarmaîn toat tabra!

%mbrcatul unui r&boinic indian nu durea& prea mult, iar noaptea,ca i &iua, armele îi stau totdeauna la îndemân! Aa c de-abia se

au&i stri$tul de alarm, c îndat vreo dou sute de #uroni erau în picioare, complet înarmai i $ata de lupt! Curând, toi aflar deevadarea pri&onierului i între$ul trib se în$#esui în jurul cabaneisfatului, ateptând nerbdtori ordinele efilor care discutau despremsurile ce ar trebui luate! %n acelai timp observar lipsa lui6a$ua i îi manifestar uimirea c nu se afla printre ei într-oasemenea împrejurare, mai ales tiind c iscusina lui le putea fiacum de folos, aa c trimiser de$rab pe unul din ei în coliba lui,

ca s-l c#eme la adunarea taberei!%n ateptare, câiva tineri, dintre cei mai sprinteni i mai curajoi, primir ordinul s cercete&e pdurea spre partea unde se aflauae&rile dela+arilor, ca s se asi$ure dac aceti

vecini suspeci nu înlesniser fu$a pri&onierului i nu se pre$teau

7/24/2019 Ultimul


poate s-i i atace prin surprindere! %n vreme ce efii tribuluidiscutau astfel cu pruden i $ravitate în cabana sfatului, tabrarsuna de urletele femeilor i copiilor care aler$au nuci încoace iîncolo! Alte stri$te ce i&bucnir dinspre mar$inea pdurii

anunaser c iar se întâmplase ceva i toi ndjduir c sedescoperise c#eia eni$mei pe care nimeni nu o putea înele$e! 0eau&i îndat &$omotul pailor mai multor r&boinici care seapropiau! 6ulimea le fcu loc i intrar în cabana sfatului cunenorocitul vrjitor pe care-l descoperiser în pdure, aa cum îllsase Oc#i-de-7oim!

4ei prerile #uronilor erau împrite în ce privea persoanavrjitorului Gunii socotindu-l un arlatan, iar alii cre&ând în puterea lui supranatural - toi, cu acest prilej, îl ascultar cu ceamai mare atenie! Când termin de povestit, tatl bolnavei seapropie i povesti la rândul su ce fcuse i ce v&use în cursulserii! Cele dou istorisiri îi puser pe o urm mai bun! 0ocotir cnecunoscutul care-i însuise pielea de urs a vrjitorului jucaserolul principal în aceast trenie i #otrâr s fie cercetat petera, pentru a se vedea ce se întâmplase i dac nu cumvadispruse i pri&onier!

Acum, îns, mulimea nu se mai duse în de&ordine s cercete&e petera, ci se #otrî c este mai potrivit c &ece r&boinici fruntais primeasc aceast misiune! %ndat ce fur alei dele$aii, înfrunte cu cei doi efi mai în vârst, se ridicar în tcere i plecarimediat ctre peter! oi pir în întunecosul coridor ce ducea înv$una cea mare, cu dâr&enia unor r&boinici $ata s se sacrifice pentru binele obtesc i s se bat cu fiorosul duman care bnuiau

c se mai afla înc în acel loc, dei unii din ei se îndoiau în sinealor de puterea i c#iar de e.istena acestui vrjma!

%n prima încpere domnea o tcere adânc; focul se stinsese, dar#uronii avuseser prevederea s vin cu tore! 9olnav mai &cea pe patul ei de frun&e, dei tatl ei afirmase c v&use cum fusesetransportat în pdure de vraciul oamenilor albi i, netiind cum s

7/24/2019 Ultimul


e.plice faptul c fiica lui se mai afla acolo, btrânul se apropieneîncre&tor de pat, cu o

tor în mân! O recunoscu i îi ddu de îndat seama c murise!

4urerea îl coplei i btrânul r&boinic îi acoperi faa cu mâinile!@evenindu-i îns imediat, se întoarse spre însoitori i le spusecalm2

G Femeia tânrului nostru frate ne-a prsit! 6arele- 0pirit estemâniat împotriva copiilor luiI

Aceast trist veste fu ascultat într-o linite adânc! 7i în aceasttcere se au&i din încperea vecin un &$omot înbuit, $reu dee.plicat! Cei mai superstiioi se privir unii pe alii, ovind sînainte&e spre locul unde se cuibrise spiritul cel ru, care G dupcredina lor G pricinuise moartea femeii! otui, câiva maiîndr&nei intrar în coridorul despritor, apoi nimeni nu avucurajul s rmân în urm i toi ajunser în cealalt încpere,unde-l $sir pe 6a$ua &vârcolindu-se furios pe pmânt, disperatc nu-i poate rupe le$turile! Aceast descoperire fu primit cu oe.clamaie $eneral de uimire!

oi se $rbir s-i scoat cluul i s-i tie curelele! 6a$ua seridic, îi scutur mâinile i picioarele ca un leu care iese dinvi&uin i, fr a rosti un cuvânt, trase cuitul i se uit repede latoi cei ce-l înconjurau ca i cum ar fi cutat pe cineva ca s ser&bune!

8&ând pretutindeni c#ipuri cunoscute, slbaticul scrâni atât detare din dini, încât parc-i erau de oel, dar îi stpâni furia,

neavând asupra cui s i-o reverse!

6artorii acestei scene se temur s-i atra$ în vreun fel mânia luiturbat! Astfel, câteva clipe se scurser fr ca nimeni s rosteascvreun cuvânt! %n sfârit, cel mal btrân dintre efi $lsui2

7/24/2019 Ultimul


G 8d c fratele meu a $sit un dumanI ( prin apropiere, pentruca #uronii s-l poat r&bunaE

G 0 moar dela+arulI, stri$ 6a$ua cu o voce de tunet!

O lun$ tcere urm din nou, pricinuit de aceeai team, apoi,acelai ef &ise2

G 6o#icanul are picioare bune, de care tie s se foloseasc, înstinerii notri r&boinici sunt pe urmele lui!

G A scpatI, e.clam 6a$ua cu $las înbuit, care prea

c iese din adâncul pieptului!G "n spirit ru s-a strecurat în

mijlocul nostru i i-a orbit

pe #uroni, relu btrânul!G "n spirit ruI, repet 6a$ua ca oironie amar! (

acelai spirit ru, care a fcut s moar atâia #uroniI 0piritul rucare ne-a omorât tovarii pe 0tânca lennului, care a luatscalpurile celor cinci r&boinici ai notri lân$ :&vorul 0ntiiIot el a le$at braul 8ulpii 7ireteI

G 4e cine vorbete fratele meuE, întreb acelai ef!

G 4e câinele ce poart sub pielea alb fora i dibcia unui #uron2Carabin-'un$I, stri$ 6a$ua!

Acest nume temut produse ca de fiecare dat acelai efect asupracelor de fa! Consternarea îi amui o clip pe r&boinici, îns cândîi ddur seama c dumanul lor de moarte G un duman atât de

curajos i îndr&ne G ptrunsese pân în tabra lor pentru a-iînfrunta i insult, rpindu-le un pri&onier preios, îi cuprinseaceeai furie c pe 6a$ua! :&bucnir ipete înfiortoare, ameninri$roa&nice i se au&ir scrânete de dini! %ncetul cu încetul selinitir i devenir $ravi, potrivit firii lor!

7/24/2019 Ultimul


6a$ua, care în acest timp îi manifestase i el mânia, se stpâni i,demn, cu sân$e rece, $lsui dup o matur c#ib&uin2

G *ai s ne întâlnim cu efiiI Ne ateaptI

%nsoitorii aprobar tcui i, ieind cu toii din peter, sereîntoarser în coliba cea mare, unde avea loc sfatul! Când seae&ar, oc#ii tuturor se aintir asupra lui 6a$ua, care îi dduseama c ateptau de la el s le povesteasc ce se petrecuse! :storisitotul fr a e.a$era i a ascunde nimic! Când termin, amnuntele pe care le dduse Gprecum i acelea pe care le cunoteau G îiconvinser fr putin de îndoial c #uronii fuseser pclii devicleniile lui 4uncan i Carabin- 'un$, aa c se risipi orice

bnuial c o for supranatural, oricare ar fi fost ea, ar fi putut s joace vreun rol în evenimentele din acea noapte! (ra deci limpedec fuseser înelai în modul cel mai ji$nitor!

Când 6a$ua tcu i se ae&, toi r&boinicii - cci muli

$siser loc în coliba sfatului i intraser s-l asculte G se privirunii pe alii, la fel de mirai de curajul fr seamn al dumanilorlor i de succesul ce-l obinuser! 4ar, mai presus de orice, pe toi

îi stpânea dorina r&bunrii!

6ai muli r&boinici plecar s descopere urmele fu$arilor, învreme ce sfatul efilor continu s se desfoare în linite!

Câiva r&boinici btrâni propuser diferite soluii, pe care 6a$uale ascult fr s ia parte la discuii! 8icleanul slbatic îirecptase întrea$a stpânire de sine i prefctoria sa obinuit;acum cuta s-i atin$ scopul, cu priceperea i prudena care nu-l

prseau niciodat! Numai dup ce fiecare ef fcuse propuneri seridic i el pentru a-i spune prerea, care avu cu atât mai mult$reutate, cu cât Gîntre timp Gmai muli r&boinici trimii dupfu$ari se reîntorsese- r anunând c le descoperiser urmele i cacestea duceau spre tabra învecinat a dela+arilor, fr îndoial înscopul de a fi adpostii de aceti aliai dubioi!

7/24/2019 Ultimul


6a$ua-beneficiind de avantajul de a cunoate aceast importantinformaie-îi e.puse planul cu atâta dibcie i putere deconvin$ere, încât #uronii îl adoptar în unanimitate! Ne mairmâne s v facem cunoscut acest plan i motivele ce l-au

determinat!

Aa cum am mai spus, cele dou surori, îndat ce ajunseser întabra #uronilor, fuseser desprite G potrivit unei politici de lacare acetia nu se deprtau! 6a$ua se convinsese c, pstrând-o în puterea sa pe Alice, îi asi$ur o influen mai mare asupra Coreidecât dac ar fi inut-o pe ea pri&onier! @einuse deci pe cea maimic dintre cele dou surori i, încredinase pe cea mai vârstnic pa&ei dela+arilor, aliai-de altfel îndoielnici Gai #uronilor!9ineîneles, aceast învoial- asupra creia ambele pri c&userde acord - nu era decât temporar, fiind valabil numai pentru perioada când cele dou triburi erau vecine! 6a$ua #otrâse aaatât pentru a lin$ui amorul propriu al dela+arilor, artându-leîncredere, cât i pentru a respecta tradiia tribului su!

6istuit de setea ar&toare de r&bunare, care de obicei nu se stin$ela un slbatic decât când este pltit cu sân$e, 6a$ua

nu-i uit totui celelalte interese personale! reelile i prostiile cele fcuse în tineree trebuia s le ispeasc prin lun$i i neplcuteservicii, înainte de a se putea luda c i-a recâti$at întrea$aîncredere din partea vec#iului su trib; iar fr încredere nu e.istautoritate la indieni! %n aceast situaie delicat, iretul #uron nune$lijase niciun mijloc de a-i mri influena, iar una din cele maifericite metode de reuit fusese îndemânarea de care ddusedovad pentru a intra în $raiile puternicilor i primejdioilor si

vecini!

(forturile lui nu de&mineau speranele pe care i le pusese înaceast manevr, cci #uronii nu nesocoteau nici ei acest principiu predominant al firii noastre, potrivit cruia omul îi aprecia&talentele în msura în care sunt apreciate de alii!

7/24/2019 Ultimul


6a$ua - fcând îns aceste concesii - nu-i uitase deloc interesele!%ntâmplri neprev&ute îi rsturnau îns acum toate planurile,fcând s-i scape pe neateptate pri&onierii; se vedea pus deodatîn situaia de a apela tocmai la aceia care, potrivit manevrei sale, ar

fi trebuit s le aduc servicii!

6ai muli efi propuseser s nvleasc prin surprindere asupradela+arilor, s le cuprind tabra i s reia pri&onierii; erau deacord cu toii c trebuia, de data asta, s sacrifice onoarea tribuluiîn faa cruntei lor r&bunri! %ns 6a$ua respinse cu uurinaceste planuri a cror aplicare era primejdioas, iar succesulnesi$ur! (l e.puse primejdiile i dificultile cu îndemânarea luiobinuit i, numai dup ce demonstr c nu se putea adoptaniciunul din planurile propuse de ceilali efi, îndr&ni s vorbeascde al su!

%ncepu prin a-i luda pe cei de fa, un mijloc si$ur de captare a bunvoinelor! Apoi fcu un lun$ pomelnic al tuturor împrejurrilor în care #uronii dduser dovad de curaj i struin pentru ar&buna o insult! %n continuare, lud prudena i &u$rvi aceastvirtute, care deosebete pe castor de celelalte animale, pe animale

de oameni i, în cele din urm, pe #uroni de tot restul omenirii!0truind asupra importanei acestei virtui, prinse s demonstre&eîn ce mod ar fi potrivit s fie ea folosit în împrejurarea actual încare se $sea tribul su! )e de o parte Gspuse el Gtrebuie s se$ândeasc la tatl

lor, 6area Fa )alid, $uvernatorul Canadei, care-i privise pe#uroni G copiii si G cu oc#i ri, v&ând c toma#a+-uvile lorerau atât de înroite de sân$e; pe de alt parte, trebuia s se in

seama c era vorba de un trib la fel de numeros ca al lor, vorbind olimb diferit i care nu-i iubea pe ei, #uronii, c acel trib avea alteinterese decât ale lor i ar profita de cea mai neînsemnat oca&ie pentru a atra$e asupra lor, #uronii, dumnia 6arelui 7ef Alb!

6ai departe le vorbi de nevoile lor, de darurile la care aveau

7/24/2019 Ultimul


dreptul s se atepte ca recompens pentru serviciile aduse, dedeprtarea la care se aflau casele lor, de pdurile unde vânau deobicei, i-i fcu s simt necesitatea de a folosi Gîn împrejurriatât de $rele G mai curând viclenia decât fora!

Când observ îns c, dei cei btrâni înclinau s aprobe oasemenea propunere moderat, tinerii r&boiniciGcei mai apreciai pentru curajul lor-încruntau din sprâncene, reveni cu iscusin lasubiectul pe care-l preferau! 'e spuse c rodul prudenei pe care orecomand va fi o i&bând complet! 's c#iar s se înelea$ cmsurile prev&toare ce le propunea le-ar asi$ura un succes ce ar putea s provoace distru$erea tuturor dumanilor, a tuturor celor pecare-i urau! %ntr-un cuvânt, adoptând uneori o atitudine r&boinic,folosind alteori dibcia i iretenia G spre a da satisfacie atâtr&boinicilor, cât i celor mai prudeni i cu mai mult e.perien,ce socoteau c armele trebuie folosite numai în ca& de necesitateG cut s mulumeasc ambele pri, dei nimeni nu înele$ea înc bine ce planuri avea!

( rar ca un orator sau un om politic, care îi aduce asculttorii într-o asemenea stare de spirit, s nu obin o mare popularitate în

rândul concetenilor si, indiferent de judecata posteritii! oi îiddur seama c 6a$ua nu spusese tot ce $ândea, dar fiecare seflea în sine-i socotind c tot ce nu afirmase 8ulpea- 7ireatdesc#is se potrivea întocmai cu ce dorea el însui!

%n situaia aceasta, iretenia lui 6a$ua i&buti pe deplin, ceea ce nue de mirare, inând seam de influena ce o e.ercit

totdeauna un bun orator asupra unei adunri! Aadar, tot tribul

aprob s fie condus de el i încredinGîn unanimitateG$rija de asoluiona aceast problem lui 6a$ua, care vorbise cu deosebitconvin$ere pentru a propune soluii, asupra crora nu dduse totuie.plicaii prea lmurite!

Fiorosul #uron îi atinsese scopul spre care intea firea sa viclean

7/24/2019 Ultimul


i îndr&nea! Câti$ase terenul pe care-l pierduse în oc#iiconcetenilor i era acum iari în fruntea treburilor tribului su! :se acordase conducerea deplin i, atât timp cât avea s-i menin popularitatea, niciun monar# nu s-ar fi putut luda c se bucura de

o autoritate mai despotic, mai ales cât vreme tribul se afla într-uninut ostil! %ncetând deci s-i mai consulte pe ceilali, el începu prina-i asuma toat rspunderea, cu înfiarea $rav i demn cetrebuia s-o aib eful suprem al unui trib al #uronilor!

rimise cercetai în toate prile pentru a identifica mai bineurmele fu$arilor; ordon unor spioni dibaci s se duc s vad cese petrece în tabra dela+arilor; îi sftui pe r&boinici s sereîntoarc în colibele lor, am$indu-i cu sperana c vor aveaoca&ia în curând s-i câti$e faima în noi fapte de arme; le spusefemeilor s se retra$ cu copiii, adu$ând c e de datoria lor s taci s nu se amestece în treburile brbailor!

4up ce ddu aceste ordine, inspect tabra, oprindu-se uneori pentru a intra într-o colib, când socotea c pre&ena lui putea s fie plcut sau pentru a-i lin$ui pe cei ce o locuiau! %ncuraja pe prietenii care-i acordaser încrederea, convin$ea pe cei ovitori i

mulumea pe toat lumea!%n cele din urm, se întoarse în cabanalui! 0oia Gpe care o prsise când fusese obli$at s se îndeprte&ede trib G murise; copii n-avea i locuia într-o colib i&olat, acrei construcie nici mcar nu fusese terminat Gtocmai aceea încare îl $sise Oc#i-de-7oim pe 4avid! *uronul îi permisese slocuiasc în ea i-i în$duia pre&ena, când se aflau împreun, cu onepsare dispreuitoare i cu un aer de superioritate mândr! %naceast caban se retrase 6a$ua dup ce îi termin toate

pre$tirile, dar, pe când ceilali dormeau, $ândul lui era departe deodi#n! 4ac vreun #uron ar fi fost destul de curios s pândeascce

fcea noul ef ce fusese ales, l-ar fi v&ut ae&at într-un col alcolibei, $ândindu-se la planurile lui! Aa rmase toat noaptea, pân a doua &i, când dduse ordin mai multor r&boinici s vin s-

7/24/2019 Ultimul


l întâlneasc! 4in când în când, focul aâat de el fcea s i se vadmai bine pielea roie i trsturile fioroase! 8&ându-l astfel, era$reu s-i înc#ipui c este prinul întunericului, ocupat s ur&eascniscai comploturi mârave ca s-i r&bune nedreptile pe care-i

ima$ina c le îndurase!

6ult timp înainte de revrsatul &orilor, r&boinicii venir unii dupalii în coliba sin$uratic a lui 6a$ua! 0e adunar vreo dou&eci,înarmai cu puti sau alte arme, îns niciunul n- avea c#ipul&u$rvit ca pentru r&boi! oi tceau, intrarea lor în colib prânda fi neobservat! "nii edeau într-un col, alii rmaser în picioare,nemicai ca nite stane de piatr!

Când sosi i ultimul, 6a$ua se ridic, se puse în fruntea lor i ddusemnalul de plecare! %l urmar unul câte unul, în ordinea de marcreia i s-a dat denumirea de /ir indian1! 0pre deosebire desoldai, care atunci când pornesc în mar sunt totdeauna &$omotoi,ei porniser tcui din tabr, semnând mai curând cu nite nlucice ar fi alunecat prin be&n decât cu nite r&boinici care se duc s-i câti$e o faim trectoare cu preul sân$elui lor!

%n loc s ia drumul ce ducea direct în tabra dela+arilor, 6a$uaurm câtva timp malurile pârâului i ajunse pân la micul lacartificial al castorilor! Când intrar în luminiul locuit de acesteanimale #arnice, se crpa de &iu! 6a$ua, care îmbrcase din noucostumul de #uron, purta &u$rvit pe blana ce-i servea de vemântfi$ura unei vulpi! %n urma lui se afla un ef care luase - ca simbolsau totem - un castor, aa încât s treac pe lân$ o adunare atât denumeroas a unor înc#ipuii prieteni ai si, fr a le arta niciunsemn de respect, ar fi însemnat-dup el-s se fac vinovat de o

profanare!%n consecin, se opri pentru a le vorbi castorilor, ca icum s-ar fi adresat unor fiine cu deplin simire, capabile sînelea$! %i numi verii si, le aminti c datorit proteciei iinfluenei lui se bucur de linite, în timp ce atâia ne$ustori lacomiîi aâ pe indieni ca s-i omoare! 'e f$dui c va continua s-i

7/24/2019 Ultimul


ocroteasc i-i ru$ s-i poarte recunotin pentru aceasta! Apoi levorbi de e.pediia în care porniser i le spuse pe ocolite c ar fi potrivit s-i sprijine ruda, împrumutându-i din prudena pentrucare erau atât de vestii5!

%n timp ce pronuna acest discurs neobinuit, însoitorii si erau$ravi i ateni, ca i cum toi ar fi fost la fel de convini c aatrebuia s $lsuiasc! Câteva capete de castori se artar lasuprafaa apei i #uronul îi e.prim satisfacia, convins c nusporovise de$eaba! ocmai când termin cuvântarea, i se pru cvede capul unui castor mare ieind dintr-o vi&uin mai îndeprtatde celelalte, pe care o socotise prsit! Acest semn neobinuit de

încredere fu socotit c o prevestire foarte favorabil i, cu toate canimalul se retrase cu oarecare $rab, #uronul nu mai conteni cuelo$iile i mulumirile sale!

Când 6a$ua socoti c se acordase destul timp pentru afeciunea cetrebuia artat familiei r&boinicului, ddu semnalul de plecare! %ntimp ce indienii îi continuau drumul cu pai pe care urec#ile unuieuropean nu i-ar fi putut au&i, acelai castor îi scoase din noucapul din vi&uin! 4ac unul din #uroni s-ar fi întors s-l priveasc,

ar fi v&ut c animalul suprave$#ea micrile detaamentului cuatâta interes i dibcie de parc ar fi fost în&estrat cu judecatomeneasc! 7i, într-adevr, castorul ddea în asemenea msurdovad c îi spiona efectiv pe #uroni, încât un observator atent n-ar fi putut avea e.plicaia acestui mister decât dac ar fi b$at deseam c, dup ce #uronii intrar în pdure, animalul se art înîntre$ime! ravul i tcutul C#in$ac#$oo îi &vârli de pe cap blana ce îl acoperea!

Capitolul 28

— Sa n-o lungim caci, dupa cum vezi, am destule treburi.

5Aceste cuvântari adresate animalelor sunt frecvente la indieni; ad eseori, ei le tin si

î naintea victimelor lor, acuzându-le de lasitate sa u laudându-le curajul, dupa cum acestea

7/24/2019 Ultimul


dau dovada de stoicism s au de slabiciune î n suferinta (n.a.).

0*AR(0)(A@(6ult &$omot pentru nimic

ribulGsau, mai bine &is, jumtate din tribul dela+a- rilor, a crortabr se învecina cu aceea a #uronilorG avea cam acelai numrde r&boinici! 'a fel ca alte triburi din acele inuturi, dela+arii îlurmaser pe 6ontcalm în teritoriul en$le&ilor i fcuser dese iserioase incursiuni în pdurile al cror vânat mo#a+ii socoteau cle aparine în mod e.clusiv! :ns, cu acea re&erv înnscutindienilor, ei cre&user potrivit s rup aliana cu $eneralul france&în momentul când ajutorul lor ar fi putut s-i fie mai trebuincios ca

oricând!France&ii e.plicaser în fel i c#ip aceast atitudine neateptat aaliailor lor; prerea cea mai acreditat era c dela+arii nu voisernici s calce vec#iul tratat, care obli$a pe iroc#e&i s-i apere i s-iocroteasc, nici s fie silii s lupte împotriva acelora pe care îisocoteau înainte drept stpânii lor! Cât despre dela+ari, semulumiser s-i spun lui 6ontcalm, prin emisarii lor, culaconismul lor indian, c securile se tociser i c va trebui timp ca

s fie reascuite! eneralul comandant al Canadei cre&use mai prudent s pstre&e prietenia unui trib pasiv decât s-i fac din elun duman declarat, printr-un act de severitate ru îneles!

%n aceast diminea, în timp ce 6a$ua îi ducea tcutdetaamentul prin pdure, de-a lun$ul eleteului castorilorG aacum am povestit Gsoarele, rsrind deasupra taberei dela+arilor, îi$si în plin activitate, ca i cum ar fi fost în mie&ul

&ilei! oate femeile roboteau; unele pre$teau mâncarea dediminea, altele aduceau apa i lemnele de care era nevoie, înscele mai multe îi întrerupeau lucrul pentru a se opri din colib încolib ca s sporoviasc puin, pe optite i în $rab, cu cumetrelelor! @&boinicii se adunaser $rupuri-$rupuri; prea c în loc sdiscute stteau mai mult pe $ânduri; când unul din ei desc#idea

7/24/2019 Ultimul


$ura ca s-i dea o prere, se simea dup tonul lui c o c#ib&uiseîndelun$! Cele necesare pentru vântoare se aflau între colibe, însnimeni nu prea $rbit s le

foloseasc! :ci-colo se vedea câte un r&boinic cercetându-iarmele cu o atenie pe care nu o vdea niciodat când tia c în pdure nu va întâlni decât animale slbatice! Când i când, priviriler&boinicilor dintr-un $rup se îndreptau înspre o caban mare,linitit, situat în centrul taberei, ca i cum ea ar fi fost obiectultuturor $ândurilor lor!

%n timp ce se petrecea aceast scen, un indian apru deodat lae.tremitatea podiului stâncos pe care se afla tabra! (ra

neînarmat, i felul în care îi era &u$rvit c#ipul prea s aib cascop s-i îmblân&easc $ravitatea i severitatea trsturilor! Cândajunse în dreptul dela+arilor se opri i fcu un semn de pace i prietenie, ridicând mai întâi un bra spre cer, iar apoi punându-isolemn mâna pe piept! 4ela+arii îi rspunser cu un murmur de bun-venit i-l încurajar s se apropie, repetând aceastmanifestare amical!

Asi$urându-se astfel c va fi bine primit, indianul prsi mar$ineastâncii unde se oprise un moment, trupul conturân- du-i-se peori&ontul împodobit cu minunatele culori ale &orilor, i înaintîncet i demn spre locuine! )e msur ce se apropia, se au&eaudoar &$omotul uor al podoabelor de ar$int ce le purta la $ât i la brae i al clopoeilor mocasinilor si din piele de cerb! (l îi salut politicos pe toi brbaii pe lân$ care trecu, îns nu acord nicioatenie femeilor, ca i cum ar fi socotit c nu-i nevoie s le câti$eîncrederea pentru treaba neînsemnat ce-l aducea acolo! Când

ajunse lân$ $rupul unde erau cpeteniile, care se puteaurecunoate dup înfiarea lor $rav i impuntoare, se opri idela+arii v&ur c venise în mijlocul lor un ef #uron, pe care-lcunoteau bine2 8ulpea-7ireat!

Fu primit în tcere i cu pruden! @&boinicii ce se aflau în fa se

7/24/2019 Ultimul


ddur în lturi, pentru a face loc aceluia care era socotit drept celmai bun orator al lor i care vorbea toate limbile folosite deslbaticii din nordul Americii!

G Fii binevenit, îneleptule #uronI, &ise un dela+ar, în limba lui6a$ua! 6ânca-vei oare suc-co-tush-ul<cu fraii ti de la lacuriE

<Suc-co-tush este o mâncare facuta de obicei numai din porumb si mazare. Aceasta

mâncare este foarte cunoscuta si apreciata de alb ii din Statele Unite, care-o numesc la fel

(n.t).

G )entru asta am i venitI, rspunse 6a$ua, cu demnitatea unui prin oriental!

Conductorul dela+ar întinse braul, strânse înc#eietura #uronuluiîn semn de prietenie, iar acesta fcu la fel! Apoi, conductoruldela+ar îl invit pe 6a$ua s intre în coliba lui i s ia împreun$ustarea de diminea! :nvitaia fu primit i cei doi r&boinici,urmai de ali câiva conductori vârstnici, se retraser, lsându-i pe ceilali dela+ari ar&ând de nerbdare s afle motivul acesteivi&ite neobinuite! otui ei nu-i manifestau curio&itatea nicimcar printr-o silab sau cel mai neînsemnat $est în timp ce luaufru$ala lor mas, vorbir foarte puin; îndeosebi despre mareavântoare la care se tia c 6a$ua luase parte câteva &ile maiînainte! Nici curtenii cei mai rafinai nu ar fi putut mai bine decât$a&dele dela+are s se prefac a socoti aceast vi&it drept osimpl manifestare de prietenie, dei fiecare dintre ei era convinsc trebuie s aib vreun motiv secret i pesemne important pentruei! 4up ce mâncar i se saturar, femeile luar talerele i ulcelelede la mas i cei doi efi indieni se pre$tir s se întreac în

iretenie i iscusin!

G C#ipul tatlui nostru din Canada nu mai privete spre fiii si#uroniE, întreb dela+aru'

G 7i-a întors capul vreodatE îi numete pe #uroni scumpii si

7/24/2019 Ultimul


copiiI, replic 6a$ua!

4ela+arul aprob $rav, dei tia perfect c aceast afirmaie erafals, apoi adu$2

G 0ecurile tinerilor votri r&boinici s-au înroit stranicI

G 4aI, &ise 6a$ua! %ns acum s-au tocit, cu toate c strlucesc,cci jen$#i&ii au fost ucii i avem vecini pe dela+ari!

4ela+arul rspunse la acest compliment, adresat pcii dintre ei, printr-un $est al mâinii i tcu! )rofitând de alu&ia pe care $a&da ofcuse cu privire la masacrul de la fortul =illiam- *enr>, 6a$uaîntreb2

G )ri&oniera îi supr pe fraii meiEG (a e binevenit printre noiI G 4rumul care desparte tabra dela+arilor de aceea a

#uronilor nu e lun$ i e uor; dac le provoac încurcturi frailormei, o pot trimite la femeile meleI

G (a e binevenit la noiI, repet dela+arul, mai $rav ca primadat!

6a$ua, de&orientat, tcu puin, îns cut s par nepstor fa derspunsul în doi peri ce-l primise la prima încercare pe care ofcuse, ca s-o smul$ din mâinile vecinilor si pe pri&oniera ce le-oîncredinase!

G Ndjduiesc, $lsui el în sfârit, c tinerii mei r&boinici las prietenilor mei dela+ari un inut destul de mare pentru a vâna pemuni!

G 'enapii nu au nevoie de în$duina nimnui pentru a vâna pemunii lorI, rspunse mândru cellalt!

G Fr îndoial, dreptatea trebuie s domneasc între pieile-roiiI 4e ce s ridice toma#a+#-vl i cuitul unii împotriva altoraEI

7/24/2019 Ultimul


Feele-)alide nu le sunt oare dumani comuniE

G 4a, daI, e.clamar în acelai timp dou-trei voci! 6a$uaatept câteva minute, pentru c cele spuse de el s-i impresione&e

pe dela+ari! G N-au venit oare mocasini strini în aceste pduriE Fraii mei n-au simit urmele oamenilor albiE, întreb el!

G atl meu din Canada poate s vin, i se rspunse într-o doar!Copiii sunt $ata s-l primeasc!

G Când va veni 6arele 7ef, va fuma cu indienii în +i$+am- urilelor, i atunci vor spune i #uronii2 /0 fie binevenit1! %ns jen$#i&iiau brae lun$i i picioare care nu obosesc niciodat! inerii meir&boinici au visat a&i noapte c au v&ut urmele jen$#i&ilor înapropierea taberei dela+arilor!

G 0 pofteascI Nu-i vor $si dormind pe lenapiI

G )rea bineI @&boinicul al crui oc#i st la pând poate s-ivad dumanulI, &ise 6a$ua care, constatând c nu poate risipi atâtde lesne bnuiala tovarului su încerc o alt manevr!

G Am adus câteva daruri fratelui meuI, spuse el! ribul meu aremotive s nu poarte r&boi, îns prietenii notri n-au aceleai$ânduri, dup cât se pareI

4up ce-i manifest astfel dorina de pace, vicleanul ef se

ridic i înir $rav darurile înaintea oc#ilor uimii ai $a&delor!(rau bijuteriile ieftine ale nenorocitelor ce fuseser jefuite i

masacrate în apropierea fortului =illiam-*enr>! 6a$ua le împricu mult dibcie! )e cele ce strluceau mai tare le drui celor doucpetenii mai de seam, printre care era i :nim- are, $a&da sa; pe celelalte le oferi unor efi mai puin importani, având $rij s lelaude valoarea, pentru a nu lsa impresia c au fost nedreptii!%ntr-un cuvânt, folosind abil lin$uirea i drnicia, nu întâr&ie s

7/24/2019 Ultimul


citeasc pe c#ipurile cpeteniilor dela+are c le i câti$ase de partea lui!

6anevra pe care o folosi avu re&ultate imediate! Feele dela+arilor

devenir mai puin $rave; începur s fie mai prietenoi; c#iar:nim-are care îi datora porecla unei isprvi de seam ale creiamnunte n-au ajuns pân la noi, îi spuse lui 6a$ua, dup ce privi puin partea sa $eneroas de prad, cu o mulumire vdit2

G Fratele meu este un mare efI Fie binevenitI

G *uronii sunt prietenii dela+arilorI, rosti 6a$ua! 7i de ce n-arfiE Oare nu acelai soare le rumenete pieleaE Oare nu în aceleai

pduri vâna-vor dup moarteE )ieile-@oii trebuie s fie prietene is aib oc#ii-n patru, ca s vad ce fac albiiI Fratele meu n-a v&uturmele unor spioni în pdureE

4ela+arul uit pentru o clip dâr&ul îneles al poreclei sale, ca irspunsul în doi peri pe care-l dduse la aceeai întrebare puintimp mai înainte i, cum inima-i se mai îmblân&ise în urmadarurilor primite, vorbi mai clar2

G 0-au v&ut mocasini strini în jurul taberei noastre, au intratc#iar în locuinele noastre!

G Fraii mei i-au alun$at pe câiniE, întreb 6a$ua, fr a lsa sse observe c vorbele lui erau în contradicie cu rspunsul ce i sedduse!

G NuI, strinul este totdeauna binevenit la copiii lenapilor!

G Firete, strinul; dar spionulE

G Oare jen$#i&ii le folosesc pe femeile lor ca spioniE, 7eful #uronn-a spus c#iar el c a fcut femei pri&oniere în timpul lupteiE

G N-a spus o minciunI Jen$#i&ii au trimis spioniI (i au venit în+i$+am-urâle noastre, îns nimeni nu le-a &is2 /Fii bineveniiI1

7/24/2019 Ultimul


Atunci ei au fu$it la dela+ari, pentru c spun c sunt prietenii lor,ai jen$#i&ilor, i c nu vor s mai tie de c#ipul tatlui lor dinCanada!

Aceast alu&ie dibace, într-o societate mai evoluat, i-ar fi atras lui6a$ua reputaia de diplomat abil! a&dele tiau prea bine c pasivitatea tribului lor, în timpul e.pediiei împotriva fortului=illiam-*enr>, fusese un motiv pentru care france&ii îi acu&aser pe dela+ari de mai multe ori; aceast atitudine fcuse s fie priviicu neîncredere! Nu e nevoie s anali&m prea mult cau&ele iefectele, pentru a aprecia c o asemenea situaie putea s ledune&e în viitor, mai ales c ae&rile lor obinuite i pdurile dincare-i procurau #rana se aflau pe teritoriul france&! Aa cultimele cuvinte ale #uronului provocar de&aprobare, dac nuc#iar în$rijorare pentru cei de fa!

G atl nostru din Canada poate s ne priveasc în fa; copiii luinu s-au sc#imbatI ( adevrat c tinerii notri r&boinici n-au mers pe câmpul de btaieI Au avut visuri care i-au împiedicatI, îns astanu înseamn c-l iubesc i-l respect mai puin pe 6arele 7ef AlbI

G Oare acesta o s cread aceste spuse când va afla c cel maimare duman al su este #rnit în tabra copiilor luiE Când i se vaspune c un jen$#i&, ptat de sân$e, fumea& înaintea focului lorECând va afla c Faa-)alid care i-a omorât atâia prieteni se bucur de libertate în mijlocul dela+arilorI *eiI *eiI atl nostrudin Canada nu-i un prost!

G Cine este jen$#i&ul de care dela+arii trebuie s se team, care i-a ucis r&boinicii i este dumanul de moarte al 6arelui 7ef AlbE

G Carabin-'un$I

Acest nume, bine cunoscut, îi fcu pe r&boinicii dela+ari stresar, dovedind prin mirarea lor c nu tiu c cel ce era atât detemut de triburile indiene, aliate Franei, se afla în puterea lor!

7/24/2019 Ultimul


G Ce vrea s spun fratele meuE, întreb mirat :nim-

are, ieind din nepsarea obinuit rasei sale!G "n #uron numinte niciodatI, rspunse 6a$ua,

încruciând indiferent braele! 4ela+arii s-i cercete&e pri&onierii; printre ei o s $seasc unul a crui piele nu e nici roie, nici albI

"rm o lun$ tcere! :nim-are îi c#em tovarii într-un col alîncperii, pentru a se sftui cu ei! %n sfârit, trimise mai multetafete ca s-i c#eme la sfat pe efii cei mai mari ai tribului!

Curând, acetia sosir, unul dup altul! Fiecruia i se împrteaimportant tire adus de 6a$ua! oi îi manifestar surpri&a prine.clamaia $eneral /"#uI1! 8estea se rspândi din $ur-n $ur, pretutindeni în tabr, pân ce ajunse s provoace o rumoare$eneral! Femeile îi încetar lucrul, pentru ca s încerce s maiafle câte ceva de la r&boinici! Copiii îi uitar de jocuri, inându-se de prini i prând la fel de uimii c acetia de îndr&nealatemutului lor duman! Orice activitate încet; s-ar fi &is c între$tribul nu mai avea alt treab decât s stea i s-i e.prime G fiecare în felul lui G simmântul ce-l încerca la aflarea acestei

tiri!

Când se mai linitir, btrânii începur s se $ândeasc la msurile pe care-pentru onoarea i securitatea tribului- erau obli$ai s le iaîntr-o împrejurare atât de delicat i încurcat! %ntre timp, 6a$uarmsese în picioare, sprijinit nepstor de un perete al cabanei; prea c nu acord nicio importan #otrârilor ce urma s le iaconsiliul! otui, nicio intenie a $a&delor nu scp privirilor sale

iscoditoare! Cunoscând perfect firea indienilor la care venise, prevedea ce #otrâri vor lua i s- ar putea afirma c în multe privine le $#icea $ândurile, înainte c#iar s se fi înfiripat în mintealor!

0fatul dela+arilor nu dur mult, i când se termin, o rumoare$eneral vesti c se va convoca imediat o adunare a între$ului trib!

7/24/2019 Ultimul


Aceste adunri solemne erau rare i nu aveau loc decât înîmprejurri deosebit de însemnate! 7iretul #uronG care rmsesesin$ur într-un col, tcut, dar atotv&tor D îi ddu imediat seamac sosise momentul în care planurile sale puteau sau s triumfe, sau

s se spulbere! :ei deci din colib i

se duse tcut în faa locuinelor, unde r&boinicii i începuser s seadune!

0e scurse cam o jumtate de or pân ce tot tribul se strânse în acelloc; cci nu lipseau nici femeile, nici copiii! @$a&ul fu folosit pentru a se face pre$tirile necesare unei adunri solemne ie.traordinare! Când îns soarele rsri deasupra muntelui înalt, pe

coasta cruia dela+arii îi stabiliser tabra, ra&ele lui-ptrun&ând prin ramurile stufoase ale arborilor de pe vârful stâncilorGc&urasupra unei mulimi de oameni de aproape o mie dou sute desuflete, cu femei i copii, fiecare atât de atent, încât ai fi &is c era personal interesat de problem ce urma s fie de&btut!

%n aceste adunri ale slbaticilor, în care orice intervenienec#ib&uit compromite pe veci un vorbitor, nimeni nu se arat

nerbdtor s se evidenie&e sau s-i îndemne pe ceilali s ia vreo#otrâre pripit! 8ârsta i e.periena sunt sin$urele titluri care permit e.punerea unei preri în faa adunrii! )ân atunci, nicifora trupeasc, nici vitejia, nici darul vorbirii nu fuseser socotitemotive întemeiate pentru a în$dui cuiva s calce aceast vec#edatin!

Acum, r&boinicul btrân sau alte cpetenii preau c se puteaufolosi de acest privile$iu, îns toi tceau, ca i cum ar fi fost

înspimântai de importana problemei! 'initea Gcare precedetotdeauna adunrile indienilor G durase mai mult ca de obicei! Nimeni, nici mcar cel mai mic biat, nu ddea vreun semn denerbdare sau de surprindere! oi priveau în pmânt; doar când icând se uitau spre o caban, ce se deosebea poate de celelalte prinacoperiul mai solid care o apra contra intemperiilor!

7/24/2019 Ultimul


%n sfârit, se au&i acea rumoare surd, caracteristic adeseoriadunrilor indiene, i toat mulimea se ridic imediat, ca la ocomand! )oarta cabanei se desc#ise i trei brbai pir domolspre locul adunrii! (rau trei btrâni, toi mai vârstnici decât

oricare din cei ce se aflau adunai! "nul dintre ei G pe care îlsprijineau ceilali doi G avea o etate la care rar ajun$ oamenii;umbla încovoiat, pentru c pe umerii lui apsau peste o sut de ani! Nu mai avea pasul uor i trupul &velt al

indienilor i era obli$at s mear$ foarte încet, aproape dus deceilali! )ielea sa roie i br&dat de cute contrasta ciudat cu prulalb i bo$at ce-i cdea pe umeri i care nu fusese poate tiat de maimulte $eneraii!

0traiele acestui patriar# G cci vârsta, numrul descendenilor iinfluena de care se bucur în trib îi ddeau dreptul la aceastdenumire G erau bo$ate i impuntoare; avea o mantie dintr-o blan foarte frumoas, creia i se tunse- se prul pentru a se&u$rvi pe ea câteva din isprvile r&boinice prin care se ilustraseacum o jumtate de veac! )e piept îi strluceau numeroasedecoraii, unele de ar$int, altele c#iar de aurGdaruri pe care le

primise de la diveri demnitari europeni, în cursul îndelun$atei luie.istene! )e brae i picioare avea brri de aur; capul-cu prul bo$at, pe care-l lsase s creasc în valuri, de când nu se maidusese în r&boaie G era împodobit cu un fel de diadem de ar$intaurit ce avea pe deasupra trei mari pene ne$re de stru, care cdeau pe pletele-i albe într-un i&bitor i mândru contrast! 6ânerultoma#a+- ului su era btut în ar$int, la fel ca i acela al cuitului,care strlucea ca i cum ar fi fost de aur masiv!

Când rumoarea, emoia i încântarea provocat de apariianeateptat a acestui brbat venerabil se mai potolir, numele deamenund trecu din $ur-n $ur! 6a$ua au&ise adeseori vorbindu-se de înelepciunea i spiritul de dreptate al acestui btrân r&boinicdela+ar! Faima lui era atât de mare, încât se spunea c ar fi avutdarul s stea în tain de vorb cu 6arele 0pirit! Aceasta fcuse ca

7/24/2019 Ultimul


numele lui s se transmit - cu o mic sc#imbare G i lau&urpatorii albi ai inutului su, fiind astfel denumit sfântul tutelaral unui vast imperiu?! 7eful #uron se ae& într-un loc de unde putea s priveasc mai de aproape c#ipul aceluia al crui $las prea

c va avea o influen covâritoare asupra reuitei planurilor lui!

9trânul înc#isese oc#ii, ca i cum ar fi obosit privind atât de multtimp pasiunile omeneti! Culoarea pielii nu era ca a celorlaliindieni, ci era mai înc#is, din cau& c fusese tatuat?

Americanii î l numesc uneori pe sf ântul lor tutelar Tameny, diform are a numelui

celebrului sef despre care pomenim aici. Multe tradit ii amintesc de reputatia si puterea

lui Tamenund (n.a.).

cu nenumrate mici linii complicate, dar re$ulate, precum i cudiferite fi$uri!

Cu toate c #uronul se ae&ase într-un loc foarte vi&ibil, amenundtrecu prin faa lui fr s-l acorde nicio atenie! 0prijinit de cei doi btrâni însoitori, înaint spre mulimea care se ddu la o parte pentru a-i face loc i se ae& în mijlocul ei, cu înfiarea demn aunui monar# i buntatea unui printe!

( cu neputin s descriem respectul i afeciunea de care fuseserînsufleii toi membrii tribului când îl v&user, sosind peneateptate, pe acela ce parc aparinea unei alte lumi! 4up câtevaminute care se scurser într-o tcere adânc- potrivit obiceiului - principalele cpetenii se apropiar pe rând de el, îi luar mâna i oduser la frunte, ca i cum i-ar fi cerut binecuvântarea! @&boiniciicei mai tineri se mulumir apoi s-i atin$ doar mar$inea straielor!

Ceilali preau s fie mulumi c puteau s respire acelai aer caeful ce fusese atât de vitea& i care mai era înc atât de drept iînelept! 4up ce îi pre&entar patriar#ului aceste oma$ii de profund veneraie, cpeteniile i r&boinicii se întoarser lalocurile lor i o tcere adânc domni pretutindeni!

7/24/2019 Ultimul


Atunci, câiva tineri r&boinici, care primir în oapt instruciunide la însoitorii lui amenund, se ridicar i se duser în cabana pomenit mai sus, din mijlocul taberei!

4up un timp, r&boinicii se întoarser aducând în faa adunrii pecei ce prilejuiser toate aceste pre$tiri solemne! oi se ddur lao parte pentru a-i lsa s treac, înc#i&ând apoi rândurile!)ri&onierii se aflau acum c#iar în mijlocul marelui cerc ce-lformase tribul!

Capitolul 29

Membrii adunarii se asezara; depasind cu statura sa pe celelalte

capetenii, Achille se adresa cu aceste cuvinte regelui...

)O)( *omer

%n fa sttea Cora, care o inea strâns în brae pe Alice, artându-iastfel nermurita iubire ce o purta surioarei ei! Cu toat înfiareafioroas i amenintoare a slbaticilor care o înconjurau din toate prile, sufletul nobil i $eneros al fetei era neînfricat; nu se temeade ce o atepta pe ea, ci îi aintea privirile asupra c#ipului palid iînspimântat al lui Alice, care tremura!

'ân$ ele, *e>+ard G nemicat G prea atât de preocupat de celedou surori, încât în aceste momente, atât de $roa&nice, nu tia pecine iubete mai mult! Oc#i-de-7oim sttea puin mai în urm,artându-i în felul acesta respectul fa de ran$ul celor pe care îiînsoea! Cu toate c trecuser prin aceleai primejdii Gcare l-ar fiîndreptit s uite deosebirea dintre ei-le arta aceeai consideraie!

"ncas nu se afla printre ei!Când se fcu linite i dup obinuita pau& de ri$oare,

unul dintre cei doi btrâni efi, care se ae&ase lân$ patriar#, seridic i întreb cu voce tare, într-o en$le& foarte corect2

7/24/2019 Ultimul


G Care din pri&onierii mei este Carabin-'un$E

4uncan i vântorul tcur! )rimul arunc o privire linitit asupracelor pre&eni, care ateptau $ravi i tcui, dar se ddu un pas

înapoi când îl &ri pe 6a$ua, pe a crui fi$ur se citea rutatea i perfidia! %i ddu seama imediat c intri$ile acestui viclean slbaticfuseser cau&a aducerii lor dinaintea acestui tribunal i se #otrî sfac tot ce-i st în putin, pentru a-i dejuca planurile sinistre c#iarîn noaptea aceea! Avusese prilejul s vad în ce c#ip e.peditiv îi judecau indienii pe cei ce îi socoteau vinovai i se temea c acumîi venise rândul i prietenului su! %n aceast situaie critic, fr ase mai $ândi, se #otrî imediat s-i ocroteasc prietenul, indiferentce pericol ar fi avut de înfruntat! otui, înainte de a avea timp srspund, întrebarea fu repetat mai tare i mai struitor!

G 4ai-ne armeI, stri$ atunci mândru maiorul! rimitei- ne lavântoareI Faptele o s vorbeasc pentru noiI

G :at, aadar, r&boinicul al crui nume l-au au&it atât de desurec#ile noastreI, $lsui din nou cpetenia indian, cu acel interesi acea vie curio&itate pe care le încerci când ve&i pentru prima

dat pe cineva a crui $lorie sau nenorocire, ale crui virtui saucrime l-au fcut celebru! 4e ce a venit omul alb în tabradala+arilorE Ce l-a adusE

G Nevoia! Am venit s caut #ran, un adpost i prieteniI

G Nu-i adevratI )durile sunt pline de vânat! Capul unuir&boinic n-are nevoie, pentru a se adposti, decât de un cer frnori, iar dela+arii sunt dumanii, nu prietenii jen$#i&i- lor! 9u&ele

tale au vorbit, dar n-au spus ce au pe inimI4uncan, netiind ce trebuie s mai rspund, tcu! :ns vântorul,care ascultase cu atenie, pi îndr&ne înainte i lu, la rândul su,cuvântul2

G 4ac n-am rspuns la numele de Carabin-'un$, s nu credei

7/24/2019 Ultimul


c am fcut-o de ruine sau de team; aceste dou simminte nu pot s pun stpânire pe un om cinstit! %ns nu recunosc min$ailor dreptul de a da un asemenea nume aceluia ale crui servicii aumeritat din partea prietenilor o porecl mai

onest; mai ales c aceast denumire este o insult i o minciun,cci /"ci$torul de cerbi1 este o puc bun i credincioas, nu ocarabin! Cu toate acestea, ai mei m-au numit Nat#anias! 4ela+ariicare locuiesc pe malurile râului cu acelai nume m-au poreclitOc#i-de-7oim, cât despre iroc#e&i, i-au permis s-mi spunCarabin-'un$ fr ca s le dau voie!

oate privirile care se fi.aser cu $ravitate pân atunci asupra lui

4uncan se aintir imediat asupra trsturilor brbteti iîncordate ale aceluia cruia i se dduse o porecl ce devenise atâtde vestit! Nu era o privelite obinuit s ve&i dou persoanedisputându-i o atât de mare onoare; mistificatori - dei rari G se$seau printre slbatici, cci ceea ce-i interesa îndeosebi pedela+ari, care voiau s fie drepi i severi, era s afle adevrul!Câiva btrâni se sftuir i #ot- rara s-l întrebe din nou pe6a$ua în aceast privin!

G Fratele meu a spus c un arpe s-a strecurat în tabra noastr!"nde-iE

*uronul art cu de$etul pe vântor, îns continu s tac!

G "n dela+ar înelept îi pleac urec#ile la urletele unui lupE "ncâine nu minte niciodatI 4ar ai v&ut vreodat un lup care sspun adevrulE, &ise 4uncan, convins o dat mai mult c vec#iul

su duman le-a pus $ând ru!Oc#ii lui 6a$ua scprar, apoi, stpânindu-se imediat amintindu-i c trebuie s-i pstre&e pre&ena de spirit, se întoarsedispreuitor, încredinat c isteimea indienilor nu se va lsaam$it de cuvinte! Nu se înel, cci, dup ce se sftui puin,aceeai cpetenie care vorbise mai înainte se întoarse spre el i-i

7/24/2019 Ultimul


aduse la cunotin #otrârea btrânilor, dei în termeni foarte prudeni2

G Fratele meu a fost tratat drept îneltor i prietenilor si le pare

ruI (i au s arate c el a spus adevrulI 0 se dea arme pri&onierilor i s dovedeasc prin fapte care din cei doi ester&boinicul pe care vrem s-l cunoatemI

6a$ua îi ddu seama c aceast prob fusese propus pentru cnu aveau încredere în el; se prefcu îns c o socotete ca un semnde prietenie! Fcu deci un $est de

aprobare, tiind bine c vântorul era prea bun tr$tor pentru ca

re&ultatul încercrii s nu confirme ceea ce afirmase! 'i se ddurarme imediat i cei doi rivali primir ordinul s tra$ G pedeasupra mulimii Gîntr-un vas de pmânt care se $sea, dinîntâmplare, pe un trunc#i de arbore, la vreo sut cinci&eci de picioare de locul unde se aflau!

*e>+ard &âmbea în sinea lui c trebuie s-i msoare dibcia deoc#itor cu aceea a vântorului, îns se #otrî s struie în minciuns $eneroas, pân va afla planurile lui 6a$ua! 'u puca, oc#i de

trei ori cu cea mai mare atenie i traseI lontele i&bi copacul, lacâteva de$ete de vas, i un stri$t $eneral de satisfacie vesti c proba îi ddu prilejul s-i arate, din plin, iscusina! C#iar Oc#i-de-7oim înclin surprins capul, ca i cum nu s-ar fi ateptat la acestre&ultat! :ns, în loc s se pre$teasc s tra$ i el, rmase pe$ânduri câteva clipe, sprijinit de puc! "n tânr indian, care-idduse arma, îi atrase atenia într-o en$le& stricat2

G Cellalt om alb poate s fac la felE G 4a, #uronuleI, stri$ vântorul, privindu-l pe 6a$ua, în timp cecu mâna dreapt apuc puca i o a$it în aer cu atâta uurin, parc ar fi fost o trestie! 4a, #uronule, a putea s te fac s &aci la picioarele mele; nicio putere de pe pmânt nu ar fi în stare s mîmpiediceI 7oimul care se arunc asupra porumbelului nu este mai

7/24/2019 Ultimul


si$ur pe &borul su decât sunt eu pe arma asta, dac a vrea s-itrimit un $lon în inim! 4e ce n-o facE 4e ceE, pentru c le$ile cestpânesc pe cei de culoarea mea m împiedic i pentru c astfela putea atra$e alte neca&uri asupra unor fiine nevinovateI

%nfiarea vântorului, oc#ii lui strlucitori, obrajii înflcrai îifcur pe cei care îl ascultau s-l priveasc îndelun$, cu un fel deteam respectuoas! 4ela+arii îi opriser parc toi respiraia cas-i concentre&e mai bine atenia! Cât despre 6a$ua G fr aacorda o încredere total cuvintelor linititoare ale dumanului su G rmase totui calm i nemicat în mijlocul mulimii, ca i cumar fi fost intuit locului!

G F la felI, repet tânrul dela+ar, care era în apropierea

vântorului!G 0 fac la felI 0 fac la felI, stri$ Oc#i-de-7oim,a$itând

amenintor din nou arma deasupra capului, dei acum nu-l maicuta cu privirea pe 6a$ua!

G 4ac omul alb este Oc#i-de-7oim, s loveasc mai aproape de

intI, $lsui cpetenia!8ântorul începu s râd atât de tare, pentru a-i arta dispreul,încât îl fcu s tresar pe *e>+ard, de parc ar fi au&it ceva cutotul neobinuit! Oc#i-de-7oim ls s-i cad $reu puca pe mânastân$, pe care o întinsese! %n acelai timp se au&i detuntura, ca icum numai fi.area armei ar fi fost destul ca s poat tra$e i vasulde pmânt &bur în mii de buci, care c&ur cu &$omot petrunc#iul copacului! Aproape imediat se au&i alt &$omot; vântorul

aruncase puca dispreuitor!

'a început, toi fur cuprini de admiraie, apoi o rumoare pusestpânire pe mulime! %ncetul eu încetul, murmurul deveni maidistinct, dovedind c e.ist o mare deosebire de preri printre ceide fa- )e când unii îi manifestau cu $las tare admiraia fa de o

7/24/2019 Ultimul


asemenea dibcie nemaiîntâlnit, restul tribului6adic cea maimare parteGsocotea c succesul vântorului se datora întâmplrii!*e>+ard se $rbi s confirme aceast prere, care era în sprijinul preteniilor sale!

G ( o întâmplareI Nimeni nu poate s tra$ fr s oc#eascI,e.clam el!

G O întâmplareE, repet vântorul, din ce în ce mai a$itat, pentruc voia acum cu orice pre s-i stabileasc identitatea, dei*e>+ard îi fcea semne disperate ca s-l contra&ic!

G *uronul crede c-i o întâmplareE 4ac-i aa, dai-i i lui o

puc, s vin lân$ mine, i o s vedem cine-i mai bun tr$tor!4umitale, domnule maior, nu-i fac aceast propunere pentru cavem pielea de aceeai culoare i servim aceluiai stpânI

G Firete, #uronul minteI, rosti cu rceal *e>+ard! '-ai au&itc#iar dumneata când a spus c eti Carabin-'un$I

( cu neputin s spunem ce cuvinte violente ar fi fost în stare sîntrebuine&e Oc#i-de-7oim în voina lui îndrtnic de a-i stabili

identitatea, dac btrânul dela+ar n-ar fi intervenitdin nou2G 7oimul care vine din nori se întoarce acolo când vrea!

4ai-le putiI4e data aceasta, vântorul apuc arma cu însufleire,i dei

6a$ua îi pândea cu atenie fiecare micare, cre&u c n-are de ce s-i fie team!

G (i bineI 0 vedem în faa între$ului trib al dela+arilor cine estecel mai bun tr$torI, e.clam vântorul, lovind patul putii sale cude$etul care fcuse s porneasc atâtea $loane uci$ae! 8e&i ulcicace atârn de copacul de colo, domnule maiorE )entru c eti atât de bun tr$tor, încearc s-o lovetiI

7/24/2019 Ultimul


4uncan privi inta ce i se propusese i se pre$ti din nou s tra$!"lcica era un mic vas pe care-l folosesc în mod obinuit indienii!(a era prins cu o curelu de piele de cprioar de o ramur putred a unui pin nu prea înalt; deprtarea era de cel puin trei

sute de picioare! Astea sunt ciudeniile amarului propriu, ccimaiorul - dei nu se sinc#isea prea mult de prerea slbaticilor ceerau arbitri Guit cau&a acestui concurs, pentru a se sili din totsufletul s-l câti$e! 0-a v&ut c îndemânarea lui nu era dedispreuit; deci se #otrî s profite; de toate avantajele! 4ac viaalui ar fi fost le$at de lovitura pe care urma s-o tra$, tot n-ar fi pusmai mult $rij atunci când oc#i! rase i trei sau patru indieni,care aler$ar imediat s controle&e inta, stri$ar c $lontele se afl

în copac la foarte mic distan de ulcic! @&boinicii i&bucnir înaclamaii i toi privir pe vântor, pentru a vedea ce-o s fac!

G 4estul de bine pentru un osta al trupelor re$ale americane, râseOc#i-de-7oim! :ns dac lovitura mea i-ar fi $reit astfel inta,muli jderi, din ale cror piei se fac man- oanele doamnelor, s-armai fi aflat înc i a&i în pdureI 6uli min$ai sân$eroi Gpe carei-am trimis pe lumea cealalt - ar mai fi devastat i acum provinciile noastreI 0per c sBua+-a creia îi aparine ulcica mai

are i altele în +i$- +am-ul ei, cci în ulcica pe care o oc#esc n-os se mai poat pune niciodat apI

%n timp ce vorbea, vântorul îi încrc puca, apoi fcu un pasîndrt i ridic încet arma de la pmânt, cu o micare

si$ur i uniform! Când ajunse în dreptul oc#ilor, rmase doar unmoment ca încremenit! 0-ar fi &is c omul i puca erau de piatr!%n c#iar acea clip, $lonul porni cu o flacr clar i strlucitoare!

inerii indieni aler$ar din nou la copac; cuta- r plumbul în toate prile, îns &adarnic; revenir afirmând c n- au $sit nicio urm a plumbului!

G )leacI, spuse dispreuitor btrânul ef vântorului! (ti un lupîn piele de câineI Am s-i vorbesc lui Carabin- 'un$ despre

7/24/2019 Ultimul


jen$#i&i!

G A#I, dac a avea arma datorit creia port aceast porecl, m-a obli$a s intesc curelua i s fac s cad ulcica, în loc s-o

$urescI, e.clam vântorul, fr a se lsa intimidat de tonul several btrânului! NesbuiilorI

4ac vrei s $sii $lonul unui bun tr$tor al acestor pduri, nutrebuie s cutai în jurul intei, ci c#iar în eaI

inerii indieni îneleser imediat ce voia s spun, cci de data astavorbise în limba dela+arilor! Aler$ar i smulser ulcica de pecopac i o ridicar în aer cu stri$te de bucurie, artând c plumbul

o strbtuse prin fund, dup ce trecuse prin $aura ulcelei!0tri$te de admiraie i&bucnir de pretutindeni, din rândulr&boinicilor! @e&ultatul fu decisiv i Oc#i-de-7oim îi v&urecunoscut dreptul la onorabil, dar periculoas sa porecl!)rivirile de uimire i curio&itate ce erau aintite asupra lui *e>+ardse îndreptar toate asupra vântorului, care deveni obiectul ateniei$enerale a acestor fiine simple i naive care se aflau în jurul su!Când linitea se restabili, btrânul ef îi continu intero$atoriul2

G 4e ce ai încercat s ne am$etiE, se adres el lui 4uncan! Cre&ic dela+arii sunt atât de fr minte încât nu deosebesc tânra panter de o pisic slbaticE

G %n curând, ei vor recunoate c #uronul nu este decât o pasrecare ciripete pentru a v înelaI, $lsui 4uncan, cutând s imitelimbajul fi$urat al indienilor!

G 9ineI O s aflm cine vrea s ne astupe urec#ileI Frate,dela+arii te ascultI, se adres apoi btrâna cpetenie lui 6a$ua!

Când v&u c este întrebat direct, #uronul se scul, pi $rav i$ânditor pân în centrul cercului, în faa pri&onierilor, i pru $atas ia cuvântul! 6ai înainte îns de a începe s vorbeasc, privi

7/24/2019 Ultimul


c#ipurile tuturor celor ce-l înconjurau, ca i cum ar fi cutat s-iinfluene&e asculttorii!

%l privi apoi pe Oc#i-de-7oim cu o vrjmie plin de respect; pe

4uncan cu o ur neâmpcat; la srmana Alice, care tremura, de-abia se uit; dar când o privi pe Cora, care avea o înfiare mândri îndr&nea, i totui îi pstrase tot farmecul, cu $reu s-ar fi putut deslui ce e.prima c#ipul su; pe urm G potrivit planurilorlui diabolice G lu cuvântul în limba canadienilor, care tia c esteîneleas de majoritatea asculttorilor si!

G 4u#ul care i-a fcut pe oameni le-a dat culori diferite, începuvicleanul 6a$ua! "nii sunt mai ne$ri decât ursul pdurilor! Acetia

ar fi sclavii, i lor le-a ordonat s munceasc mereu, aa cum facecastorul; când sufl vântul dinspre mia&&i, putei s-l au&ii$emând! emetele lor acoper mu$etele bivolilor i se aud de pemalurile nemr$initei ape srate, pe care brcile cele mari alunecîncoace i încolo, încrcate cu sclavi! Altora le-a dat o piele maialb decât #ermina, le-a poruncit s fie ne$ustori, câini pentrufemeile lor i lupi pentru sclavi! 4u#ul a vrut ca ei s aib aripi cenu obosesc niciodat, ca porumbeii, copii mai numeroi ca frun&ele

arborilor i o lcomie $ata s în$#it pmântul! (l le-a dat limba perfid a pisicii slbatice, inima iepurilor, iretenia purceilor, nu avulpii, i brae mai lun$i decât picioarele elanului! @asa aceasta, culimba ei, astup urec#ile indienilor; inima îi îndeamn s plteascr&boinici care s se bat pentru ei; iretenia îi înva mijloacele prin care s strân$ pentru ei toate bununi- le lumii; i cuprind cu braele pmântul de la rmurile apei srate pân la insulelemarelui lac! 'comia îi face nestui! 4umne&eu le-a dat îndeajuns,

dar ei vor s aib totul! Aa sunt albiiI %n sfârit, alii au primit dela 6arele 0pirit o piele mai strlucitoare i mai roie decât soarelecare ne luminea&- adu$ 6a$ua, artând cu un $est falnic astrul,ale crui ra&e cutau s strpun$ ne$ura ce acoperea ori&ontul!

Acetia au fost copiii lui dra$i; lor le-a dat aceast insul aa cum afcut-o, acoperit de arbori i plin de vânat! 8ântul le- a fcut

7/24/2019 Ultimul


luminiuri i soarele i ploile au copt fructele! Ce nevoie aveau eide drumuri pentru a cltoriE (i au drumurile de-a lun$ul stâncilorIîn timp ce castorii munceau, ei stteau la umbr i priveauI 8ara,vânturile îi rcoreau; iarna se încl&eau în blnuriI 4ac se luptau

între ei, o fceau pentru a dovedi c erau brbai! (rau curajoi,erau drepi, erau fericiiI

8orbitorul tcu i privi din nou în jurul lui, pentru a-i da seamadac discursul su avusese asupra asculttorilor înrâurirea pe careo voise! 8&u oc#i fi.ai avid asupra lui, c#ipuri uitându-se cunesa, ca i cum fiecare ar fi fost însufleit de dorina vie ca rasdin care fcea parte s-i recapete toate drepturile!

G 4ac 6arele 0pirit le-a druit copiilor lui cu pielea roie limbidiferite, continu el melancolic, a fcut-o pentru ca toate animaleles-i poat înele$e! :-a ae&at pe unii în mijlocul &pe&ilor, acolounde se afl urii, veriorii lor, pe alii în apropierea soarelui-apune, pe drumul care duce spre pdurile fericite, unde vom vânadup moarte; pe alii, pe melea$urile care înconjoar marile lacuricu ap dulce; îns celor mai dra$i copii ai si le-a dat nisipurilelacului sratI Fraii mei tiu numele acestui popor alesE

G 'enapiiI, se $rbir s stri$e în acelai timp dou&eci de $lasuri!

G 4a, erau lenii- lenapiiI, relu 6a$ua, înclinând prefcut capul,ca i cum ar fi dorit s-i arate respectul pentru vec#ea lor mreie!(rau triburile lenapilor! 0oarele rsrea din sânul apei srate iasfinea în lacurile cu ap dulce; niciodat nu se ascundea priviriilor! 4ar oare, eu, un #uron al pdurilor, trebuie s aduc lacunotina acestui înelept trib propriile lui tradiiiE 4e ce s le

descriu nenorocirea i mreia lor, isprvile i $loria lor, propireai neca&urile lor, înfrân$erile i cderea lorE Nu e nimeni printre eicare s fi v&ut toate acestea i care s tie adevrulE Ce aveam despus, am spusI Acum limba mea e mut i inim de plumb, însurec#ile mele ascultI

7/24/2019 Ultimul


cu, i toi oc#ii se îndreptar - ca la comand G spre

venerabilul amenund! 4e când se ae&ase i pân acum, bu&ele patriar#ului nu rostiser un cuvânt, abia dac dduser vreun semn

de via! Cocârjat aproape pân la pmânt, pruse c nu acordanicio importan celor ce se petreceau în jurul su de la începutulacestei adunri solemne, când vântorul i&butise s-i stabileascidentitatea într-un c#ip atât de limpede! otui, când 6a$ua luasecuvântul, modelându-i vocea cu dibcie, amenund pruse s fiemai atent i o dat sau de dou ori c#iar ridicase capul, ca sasculte mai bine! %n sfârit, când 8ulpea 7ireat rostise numeletribului su, btrânul întredesc#ise oc#ii i privise mulimea, cuacea e.presie va$, nedefinit, pe care o au spectrele de dincolo delume! Atunci fcuse o sforare i, sprijinit de cei doi efi de lân$el, rmsese în picioare, într-o po&iie ce impunea respect, dei dincau&a vârstei îi tremurau $enunc#ii!

G Cine vorbete de copiii lenapilorE Cine vorbete de lucrurile cenu mai e.istE Oare, larva nu se sc#imb în vierme i viermele înmuscE 7i, oare, musca nu piereE 4e ce s vorbeasc dela+arilorde cele pe care le-au pierdutE 6ai curând s-i mulumim lui

6anitu pentru cele pe care ni le-a lsatI, &ise btrânul cu o vocer$uit, ce se au&ea limpede în linitea reli$ioas ce pusesestpânire pe trib!

G"n +>andot G un prieten al lui amenundI, $lsui 6a$ua,apropiindu-se mai mult de platforma improvi&at pe care edea btrânul!

G "n prietenI, repet îneleptul, i fruntea i se întunec, ceea ce

ddu c#ipului su e.presia aceea sever, cu privirea fioroas pecare o avea în trecut, când era r&boinic în plin putere! Oaremin$aii sunt stpânii pmântuluiE "n #uron, aiciE Ce vreaE

G 4reptateI )ri&onierii lui sunt în puterea frailor si i a venit s-icearI

7/24/2019 Ultimul


amenund se întoarse spre unul din efii care-l sprijineau i ascultscurtele e.plicaii ce i le ddu acesta! Apoi îl privi puin pe 6a$uacu cea mai mare atenie i &ise aproape în oapt i cu onemulumire vdit2

G 4reptatea este le$ea marelui 6anitu! Copiii mei, osp-

tai-l pe acest strin! Apoi, #uronule, ia-i ce-i al tu i las-noI4up ce pronun aceast sentin solemn, patriar#ul se ae& iînc#ise din nou oc#ii, ca i cum ar fi preferat s-i depe neamintirile trecutului, decât s priveasc la tot ce-l înconjura înlumea asta! 4up ce rosti #otrârea, un sin$ur dela+ar n-ar fi avutîndr&neala s-i permit mcar s murmure, cu atât! mai puin s

se opun! Aa c de-abia pronunase aceste cuvinte, c patru saucinci tineri r&boinici se i repe&ir la *e>+ard i la vântor,le$ându-le braele cu atâta rapiditate i îndemânare, încât cei doi pri&onieri fur îndat imobili&ai! )rimul era prea preocupat s-osprijine cu braul su pe nefericita Alice care nu se putea ine pe picioare Gîncât nu le bnuise inteniile; cellalt, care socotea c#iar triburile dumane dela+arilor ca fcând parte dintr-o rassuperioar, se supuse fr re&isten! )oate n-ar fi fost atât de

în$duitor dac ar fi îneles dialo$ul ceavusese loc într-o limb pe care n-o pricepea bine!6a$ua privitriumftor adunarea, înainte de a trece la e.ecutarea planurilor sale!8&ând c pri&onierii nu se împotriviser, se uit la aceea care era pentru el bunul cel mai preios! Cora îi arunc o privire atât decalm i dâr&, încât slbaticul pru c ovie! Atunci îi amintimanevra pe care o mai folosise! 0e apropie de Alice, o ridic în brae i, ordonând lui *e>+ard s-l urme&e, fcu semn mulimii s-

l lase s treac! :ns Cora, în loc s cad în cursa ce i se întinsese,se

a&vârli la picioarele patriar#ului i stri$2G )rea dreptule ivenerabile dela+ar, îi implorm

7/24/2019 Ultimul


înelepciunea i putereaI :i cerem s ne ocrotetiI Fii surd la perfidele uneltiri ale acestui monstru fr scrupule, care-imurdrete urec#ile cu minciunile lui, pentru a-i potoli setea desân$e care-l sfâieI u care ai trit timp atât de îndelun$at i

cunoti nenorocirile ce bântuie aceast via, ai învat scomptimeti soarta celor nefericiiI

9trânul desc#ise oc#ii cu $reutate i se uit la cei din jurul lui! )emsur ce au&ea mai bine timbrul impresionant al vocii ru$toare aCorei, îi aintea tot mai mult privirea asupra ei! Cora se aruncaseîn $enunc#i, cu mâinile strânse una în alta i apsate pe piept, cuc#ipul palid i îndurerat, ridicat spre

obra&ul ofilit al btrânului dar luminat de o impresionantmaiestuo&itate! %n disperarea ei era ima$inea frumuseiidesvârite! %ncetul cu încetul, faa lui amenund se însuflei,trsturile îi pierdur aerul acela nepstor, rtcit, fcând locadmiraiei; oc#ii îi scânteiar - ca odinioar, acum o jumtate desecol, când electri&au numeroasele oti ale dela+arilor! @idicându-se fr s mai fie ajutat, parc fr efort, întreb cu o trie ce fcumulimea s tresar2

G Cine etiE

G O femeieI O femeie dintr-o ras urâtI 4ac vrei, o jen- $#i&;îns care nu i-a fcut niciodat niciun ru, care nu poate s facaa ceva tribului tu c#iar dac ar vrea i care îi implor ocrotirea!

G 0punei-mi, copii, unde i-au fcut tabra acum dela+ariiE, rostir$uit patriar#ul adresându-se cu un $est celor care îl înconjurau,

dar continuând s-o priveasc pe Cora, care rmseseîn$enunc#eat!

-G )e munii iroc#e&ilor, dincolo de i&voarele limpe&i ale*oricanului!

G Câte veri secetoase au trecut de când am but din apa fluviului

7/24/2019 Ultimul


meuE, adu$ îneleptul! Copiii lui Miquonsunt oamenii albi cei

mai drepi, îns le era sete i ni l-au luatI Oare ne-au urmrit pânaiciE

G Noi n-am urmrit pe nimeni i nu râvnim la nimicI, rspunseCora cu vioiciune! Am fost adui cu sila în mijlocul vostru! Nucerem decât în$duina de a pleca linitii în ara noastr! Nu eti tuamenund, printele, judectorul, profetul acestui tribE

G 0unt amenund, peste care a trecut atât amar de vremeI G 0-auscurs cam apte ani de atunciI "nul dintre ai ti

66William Penn era numit Miquon de catre delawari. Si cum n-a fol osit nici nedreptatile,

nici violenta î n relatiile cu ei, reputatia sa de om cinstit a devenit proverbiala. Pe bunadreptate, americanul este mândru de originea natiunii sale, pentru ca este poate unica î n

isto ria lumii, î nsa locuitorii din Pensylva- nia si Jersey au un motiv î n pl us sa se faleasca

cu strabunii lor, mai mult ca oricare alt stat, pentr u ca n-au comis nicio nedreptate fata de

primii proprietari ai solului natal (n.a.).

era la bunul plac al unui ef alb, la frontierele acestei provincii! Aspus c este din acelai sân$e cu bunul i dreptul amenund!/)leacI i-a &is eful albilor! %n semn de respect pentru el, eti

liber1! %i aminteti numele acestui r&boinic en$le&E G Când eram copilandru G relu patriar#ul, ce îi aducea amintemai uor de primii ani ai vieii decât de cei ce urmaser- m jucamîn nisip, pe malul mrii! Atunci am v&ut o barc uria, avândaripile mai albe ca ale lebedei, mai întinse ca ale multor vulturi!8enea dinspre soare-rsareI

G Nu, nu, nu vorbesc de un timp atât de îndeprtat; ci de o vreme

mai apropiat, când unul din acelai neam cu mine a iertat pe orud a taI 7i r&boinicii tineri îi pot amintiI

G (ra oare când jen$#i&ii i olande&ii se bteau pentru stpânirea pdurilor unde triau dela+ariiE Atunci amenund era un ef puternic i pentru prima dat nu a folosit arcul, cci se înarmase cu

7/24/2019 Ultimul


tunetul albilor!!!

G NuI, e.clam Cora, întrerupându-l din nou! Asta s-a petrecutmai de multI 8orbete de o întâmplare ce a avut loc de curând!

Fr îndoial, n-ai putut s uiiI G 4e curând, continu btrânul, i vocea-i deveni tremurtoare, decurând, copiii lenapilor erau stpânii lumiiI )etii lacului srat, psrile, animalele i min$aii pdurilor îi recunoteau dreptsa$amoriI

Cora înclin capul cu amrciune i de&am$ire, apoi, re-cptându-i curajul i dorind s mai fac o ultim încercare, spuse

cu o voce la fel de emoionant c a btrânului2 G amenund este oare tatE

9trânul plimb privirea peste adunare! "n surâs binevoitor îilumin faa i, uitându-se la Cora, rspunse2

G atl unui tribI

G Nu cer nimic pentru mine! Ca i tine i ai ti, ef venerabil,

blestemul strbunilor îl sufr din plin! :ns este o nenorocit,asupra creia nu s-a abtut niciodat pân acum mânia cereascIAre prini, prieteni care o iubesc, pentru care ea e totul! (a este prea bun, viaa ei prea preioas ca s devin victima acestui omruI, e.clam Cora, punându-i tremurând mâinile pe inim ilsând s-i cad atât de mult

capul pe piept, încât obrajii îmbujorai îi fur aproape completacoperii de prul ne$ru i buclat, ce i se rspândise în de&ordine pe umeri!

G 7tiu c albii sunt o ras de oameni mândri i lacomiI 7tiu c pretind nu numai s stpâneasc pmântul, dar socotesc c cel maineînsemnat dintre ei preuiete mai mult decât sac#em-ii omuluirouI Câinii din triburile lor ar ltra cu furie dac s-ar duce în

7/24/2019 Ultimul


+i$+am-urile lor femei al cror sân$e n-ar fi de culoarea &pe&iiI:ns s nu se laude prea mult în faa lui 6anituI Au intrat pe acestemelea$uri la rsritul soarelui i mai pot înc s plece când vaapune! Am v&ut adeseori lcustele pustiind arborii de frun&e, îns

totdeauna frun&ele i arborii au crescut din nouI, $lsui btrânul,fr s ba$e de seam c fiecare cuvânt al lui era un pumnalascuit, înfipt în inima Corei!

G ( adevrat-spuse ea, $emând ca dup o $rea suferin i, dându-i la o parte prul de pe obraji, ls s i se vad privirilescânteietoare, care contrastau i&bitor cu paloarea cadaveric a feei G îns de ce s-a întâmplat aa, nu nou ne e dat s timI 4ar mai eun pri&onier care n-a fost adus aici! Face parte din tribul tuIînainte ca #uronul s plece triumftor, ascultai-l i pe elI

8&ând ca amenund privete ovitor în jur, unul din însoitoristri$2

G ( un arpe vân&torI O piele roie în solda jen$#i&ilor; îl pre$tim pentru torturI

G 0 fie adus aiciI, ordon îneleptul!

amenund rec&u din nou pe jil, în timp ce mai muli tineri indienise pre$teau s-i e.ecute ordinele! 0e înstpâni o linite adânc,au&indu-se clar doar freamtul frun&elor din pdurea din apropiere,la adierea vântului de diminea!

Capitolul 30

Daca ma refuzati, voi face apel la legile voastre! Oare nu mai au

nici o putere î n Venetia?Cer sa fiu judecat! Raspundeti, acceptati?

0*AR(0)(A@( Ne$utorul din 8eneia

Câteva minute, niciun &$omot omenesc nu rupse tcereanerbdtoare a ateptrii! %n sfârit, valurile mulimii se

7/24/2019 Ultimul


desprinser, lsându-l s treac pe "ncas, apoi se înc#iser,înconjurându-l ca apele unei mri furioase! oi cei ce cutaser sciteasc pe c#ipul îneleptului ce are de $ând s fac, privir acumcu admiraie mut statura &velt, supl i plin de $raie a

pri&onierului!

%ns nici mulimea din jurul lui, nici atenia e.traordinar ce i seacorda nu prur s-l intimide&e pe tânrul mo#ican! "itându-sedâr& i #otrât la cei adunai, înfrunt calm privirile dumnoaseale efilor i atenia curioas a tinerilor! Când îns îl &ri peamenund, oc#ii îi scânteiar i parc nu mai tiu ce se petrece în jurul lui! %n sfârit, înaint domol, cu un pas uor, spre platform pecare se afla îneleptul i continu s-l priveasc fr s fie observat, pân ce unul din efi îi spuse lui amenund c pri&onierul sosise!

G Ce limb o s vorbeasc pri&onierul înaintea 6arelui 6anituE,întreb îneleptul, fr a desc#ide oc#ii!

G 'imba prinilor si2 dela+araI, rspunse "ncas! Aceastafirmaie neateptat provoc o rumoare slbatic i amenintoare,asemntoare r$etului leului, care anuna c mânia mulimii va fi

nemr$init! 7tirea îl impresion mult i pe btrân, îns reacia luifu alta! %i acoperi oc#ii cu mâna, ca i cum ar fi vrut s nu vadasemenea privelite ruinoas pentru tribul su, i repet cu o voceînbuit cuvintele ce le pronunase "ncas 2

G "n dela+ar I!!! Am trit destul ca s vd triburile lenapilor prsindu-i vetrele satelor lor, ca s se risipeasc precum o turmde cerbi prin munii iroc#e&ilor I Am v&ut securile unui poporstrin doborând pdurile G mândria vilor G pe care vânturile

cerului le-au cruat; am v&ut fiarele munilor i psrile ceruluiinute pri&oniere în +i$+a$-urile oamenilorI :ns n-am v&ut încun dela+ar atât de ticlos, încât s se strecoare târân- du-se ca unarpe veninos în tabra tribului suI

G )srile cânttoare i-au desc#is pliscul i amenund le-a

7/24/2019 Ultimul


recunoscut viersulI, rspunse "ncas cu vocea lui obinuit, blândi armonioas!

%neleptul tresri i îi înclin capul, ca i cum ar fi vrut s prind

sunetele unei melodii ce n-o mai au&ise de mult! G amenund e oare prad unui visEI, e.clam el! Ce $las audE:arna ne-a prsit fr s se mai reîntoarc! Oare frumoasele &ilevor reînvia pentru copiii lenapilorE

O tcere respectuoas, solemn, urm cuvintelor btrânuluidela+ar! Cei care-l înconjurau Gam$ii de vorbele lui tainicecre&ur c e prad unei minuni, c st iari de vorb cu un du#, cu

o inteli$en superioar! Ateptar deci cu spaim ascunsre&ultatul acestei convorbiri! otui, dup o lun$ pau&, unul dinefii cei mai vârstnici, observând c îneleptul nu se mai preocupade ce se petrecea în jurul lui, îndr&ni s-i aminteasc din nou c pri&onierul fusese adus2

G Cel care se d drept dela+ar tremur la cuvintele pe cârc; le varosti amenundI, &ise el! (ste un copoi care latr când jen$#i&ii îiarat o urmI

G :ar voi suntei câini care v târâi pe pmânt, când france&ii varunc resturile cerbilor pe care i-au vânatI, rspunse "ncas, privind $rav în jurul lui!

'a aceast afirmaie usturtoare G i poate meritat G dou&ecide cuite strlucir i tot atâia r&boinici se ridicar $rbii, însordinul uneia dintre cpetenii fu de ajuns s le potoleasc mânia,cel puin pentru un moment! ( adevrat c poate ar fi fost mult mai

$reu s-l liniteasc dac amenund n- ar fi fcut un $est, artândc vrea s vorbeasc!

G 4ela+aruleI, &ise îneleptul! 4ela+arule nedemn de acest nume,de multe ierni tribul meu n-a mai v&ut strlucind un soare curat,iar r&boinicul ce-i prsete tribul când acesta e învluit de nori

7/24/2019 Ultimul


de restrite este de dou ori trdtorI 'e$ea lui 6anitu este dreapti de neclintitI (a va e.ista cât timp râurile vor cur$e, cât timp sevor înla munii, cât timp vor crete i se vor usca i vor cdeafrun&ele arborilorI Aceast le$e, copiii mei, v d toate drepturile

asupra unui frate nedemn! 8i-l las s-i facei dreptateI

Nicio micare, niciun &$omot nu-l întrerupse pe amenund, de parc fiecare îi reinea respiraia, ca s nu piard niciun cuvântrostit de bu&ele profetului dela+ar! Când tcu îns, stri$te der&bunare i&bucnir de pretutindeni, ceea ce dovedea inteniile lorferoce i sân$eroase! %n mijlocul nesfâritelor urlete ale slbaticilor,una din cpetenii anun c pri&onierul va fi condamnat s suferecumplita încercare a focului!

Cercul de indieni se desfcu i stri$tele barbare de bucurie se pierdur în tumultul provocat de $roa&nicele pre$tiri! *e>+ard -aproape în culmea disperrii G lupta din rsputeri împotriva celorce cutau s-l rein! Oc#i-de-7oim începuse s se uite nelinitit în jur, ca i cum ar fi cutat ajutor, iar Cora se aruncase din nou la picioarele patriar#ului, pentru a-i implora mila!

%n mijlocul frmântrii $enerale, doar "ncas rmsese calm! )riveaneclintit preparativele ce se fceau pentru torturarea lui! 7i cândclii se apropiar pentru a-l lua, îi atept dâr& i demn! "nul -celmai slbatic i fiorosGapuc #aina de vântoare a tânruluir&boinic i i-o smulse de pe corp; apoi, cu un urlet $roa&nic, searunc asupra victimei fr aprare i se pre$ti s-l târasc sprestâlpul torturii!

4eodat, în momentul în care slbaticul ce se repe&ise la "ncas

prea c nu mai e stpânit de niciun simmânt omenesc, se opri peneateptate, ca i cum o fiin supranatural s-ar fi ae&at între el ivictim! Oc#ii fiorosului dela+ar ieir parc din orbite, desc#ise$ura, dar nu putu s rosteasc un cuvânt! (ra ca împietrit deuimire! %n sfârit, ridicând încet i cu $reu mâna dreapt, art pieptul tânrului pri&onier! :mediat mulimea îl înconjur i toi

7/24/2019 Ultimul


contemplar, la fel de uimii, pe pieptul lui "ncas, o mic broascestoas, tatuat cu cea mai mare $rij, într-o minunat culoarea&urie!

"ncas se bucur un moment de acest triumf, privind la cei din jurcu un surâs falnic, apoi, deprtând mulimea cu un $est mândru,înaint cu înfiarea unui re$e ce intr în posesia statelor sale ilu cuvântul cu o voce rsuntoare, care r&btu peste murmurul deadmiraie ce se au&ea de pretutindeni2

G 9rbai lenapi, rasa mea sprijin pmântulI, $lsui tânrulmo#ican! 7ubredul vostru trib se sprijin pe carapacea meaI Oareun dela+ar ar putea aprinde un foc în stare s m ard pe mineE,

adu$ el, artând cu mândrie desenul ce-i fusese tatuat pe piept!0ân$ele care s-a nscut dintr-o asemenea obârie ar stin$e flcrilevoastre! @asa mea este mama triburilorI

GCine eti tuE, întreb amenund ridicându-se G emoionat maimult de timbrul vocii decât de cuvintele tânrului pri&onier!

G "ncas, feciorul lui C#in$ac#$oo Gfiul marelui UnamisK,

rspunse imediat pri&onierul, înclinându-se înaintea btrânului, însemn de respect pentru înelepciunea i vârsta sa înaintat!

G 'ui amenund i se apropie ceasulI, e.clam îneleptul! iuavieii lui e foarte aproape de noapteI 6ulumesc marelui 6anitu,care l-a trimis pe acela ce trebuie s-mi ia locul la vatr sfatuluiI"ncas, fiul lui "ncas, a fost în sfârit $sitI Oc#ii vulturului cruiai se apropie sfâritul s mai priveasc o dat soarele care rsareI

ânrul înaint falnic, cu pai uori, pe mar$inea platformei deunde putea fi v&ut de mulimea curioas ce se frmânta în jurullui! amenund privi îndelun$ statura-i mândr i c#ipul însufleit;i în oc#ii btrânului se putea citi cum îi amintea de fericitele &ileale tinereiiI

G Oare, amenund mai e copilE, e.clam profetul tulburat! Fost-a

7/24/2019 Ultimul


numai un vis c atâtea &pe&i au trecut peste mine, c tribul meu s-a împrtiat ca nisipul deertului, c jen$#i&iiGmai numeroi cafrun&ele pdurilor-s-au rspândit pe aceste melea$uri pustiiE0$eata lui emenund n-ar speria nici mcar un pui de cerbI 9raul

su e ca o ramur a unui stejar putred! 6elcul ar fi mai iute ca el itotui "ncas e în faa lui, aa cum era când au plecat împreun, cas lupte împotriva albilorI "ncas, pantera tribului su, fiul cel maivârstnic al lenapilor! 0a$amorul cel mai înelept dintre mo#icaniI

Aluzie la credinta unor triburi salbatice, dupa care pamântu l se sprijina pe o mare

broasca testoasa (n.t.).K

Marea Broasca Testoasa (n.t.).

4ela+ari, care m înconjurai, rspun- dei-mi, oare amenunddoarme de o sut de ierniE

'initea adânc ce domni dup aceste cuvinte dovedi c btrânulfusese ascultat cu respect i team! Nimeni nu îndr&ni srspund2 fiecare îi inea rsuflarea, de fric parc s nu piard uncuvânt din cele ce ar fi vrut s mai spun! %ns "ncas, privindu-l curespectul i tandreea unui copil scump, prinse s vorbeasc

bi&uindu-se pe ran$ul su acum recunoscut! lasul lui eraemoionat, ca i cum ar fi cutat s îndulceasc tristul adevr ceurma s-l reaminteasc btrânului2

G )atru r&boinici din rasa lui au trit i au murit de când "ncas, prietenul lui amenund, conducea triburile în luptI 0ân$ele broatei estoase a curs în sân$ele mai multor efi, îns toi s-auîntors în sânul pmântului, de unde îi au obâria, în afar deC#in$ac#$oo i fiul luiI, $lsui "ncas!

G ( adevrat, e adevratI, rspunse îneleptul, copleit sub povaraacestor triste amintiri, ce-i risipeau farmecul atâtor ilu&ii i-i&u$rveau adevrata istorie a tribului su! %nelepii mi-au repetatadesea c doi din r&boinicii notri cu sân$ele curat se afl înmunii stpânii de jen$#i&iI 4e ce locurile lor în jurul vetrei

7/24/2019 Ultimul


sfatului au fost libere timp atât de îndelun$atE

'a aceste cuvinte, "ncas înl capul, pe care pân acum îl inuseaplecat, în semn de respect, i vorbi cu $las tare, ca s fie au&it de

toat mulimea, #otrât s e.plice o dat pentru totdeauna politicafamiliei sale2

G Odinioar, noi dormeam într-un loc de unde au&eam apelelacului srat mu$ind cu furie! Atunci eram stpânii i sa$amoriiriiI îns, când i-am v&ut pe albi pe rmurile fiecrui pârâia, am pornit i noi pe urmele cerbului care fu$ea în $rab spre fluviultribului nostruI 4ela+arii plecaserI )rea puini r&boinicirmseser s-i potoleasc setea din i&vorul ce le era dra$I Atunci,

prinii mei mi-au spus2 /Aici vom vânaI Apele râului se vars înlacul srat! 4ac am mer$e spre asfinit, am $si i&voare care-irosto$olesc cursul spre marile lacuri cu ap dulceI 4ar acolo unmo#ican ar muri ca petii de mare ce ar fi obli$ai s triasc în apdulce! Când 6anitu va fi $ata i va &ice Y8eniiIS, vom coborîcursul fluviului pân la

mare i ne vom relua bunurile1! Aceasta este, dela+ari, credina

copiilor 9roatei Testoase; oc#ii notri sunt aintii spre soare-rsare, nu spre soare- apune!Noi tim de unde vine, îns nucunoatem unde se duceI Am &isI

Copiii lenapilor ascultau cu tot respectul impus de superstiii,$sind un farmec ascuns în vorbirea ciudat i plin de ima$ini atânrului sa$amor! :ar "ncas pândea pe furi efectul ce-l produsesescurta sa e.plicaie i, pe msur ce observ c asculttorii suntmulumii, vorbea cu un ton mai puin autoritar! )rivind mulimea

tcut ce înconjura jilul mai ridicat al lui amenund, îl &ri peOc#i-de-7oim, ce era înc le$at fedele! Coborî imediat de pe loculmai ridicat unde se afla, înltur mulimea, aler$ spre prietenulsu i, luând cuitul, îi tie cu un $est le$turile! Apoi fcu un semncelor ce- l înconjurau s se împrtie! :ndienii, $ravi i ateni,ascultar tcui i se ae&ar din nou în cerc, în aceeai ordine ca

7/24/2019 Ultimul


mai înainte, "ncas, luându-l de mân pe vântor, îl conduse la picioarele patriar#ului2

G at, &ise, privete pe acest alb; e un om drept i prietenul

dela+arilorI G (ste un fecior al lui 6iBuonE

G Nu, este un r&boinic cunoscut de jen$#i&i i temut de min$ai!

G Cum a fost poreclit pentru faptele luiE

G Noi îi spunem Oc#i-de-7oim, preci& "ncas, folosindu- se dedenumirea dela+ar, cci oc#iul nu-l înal niciodat! 6in$aii îl

cunosc prea bine, le-a omorât muli r&boinici! (i îl numescCarabin-'un$I

G Carabin-'un$E, e.clam amenund, desc#i&ând oc#ii iaintindu-i privirea asupra vântorului! Copilul meu a avutdreptate dându-i numele de prietenE

G 4au acest nume aceluia ce a dovedit c-l meritI, rosti "ncascalm i si$ur de el! 4ac "ncas este binevenit printre dela+ari,

Oc#i-de-7oim trebuie de asemenea s fie pe lân$ prietenii meiI

G 6i-a ucis muli r&boinici tineriI Numele lui e vestit prinloviturile ce le-a dat lenapilorI, &ise 6a$ua!

G 4ac un min$o îi în$duie s afirme o asemenea minciun înfaa unui dela+ar, dovedete doar c e un mincinosI, stri$vântorul, care socoti c sosise momentul s respin$ asemeneaacu&aii insulttoare înlocuind ima$inile din limba indian în felul

lui de a vorbi! Am fcut s piar min$ai G nu ne$; uneori c#iarlân$ focurile unde ineau sfat; îns, cu voin, mâna mea n-a fcutniciodat nici cel mai mic ru unui dela+ar! Asta-i cea maicumplit calomnie i oricine m cunoate tie c nu se potrivetecu simmintele mele, care m îndeamn s-i iubesc pe ei i tot ceaparine tribului lorI

7/24/2019 Ultimul


0tri$te de bucurie se au&ir în rândurile lupttorilor, care se uitauunii la alii ca i cum i-ar fi dat seama de $reeala lor!

G "nde este #uronulE Crede c mi-a înelat urec#ileE, întreb

amenund!Cât despre 6a$ua, e mai uor s v înc#ipuii decât s v descriuce simea în timpul acestei scene, când "ncas i&bândise! (l înainttotui cu îndr&neal în faa btrânului, îndat ce au&i c i se pronunase numele!

G amenund cel drept, spuse el, nu va pstra ceea ce un #uron i-aîmprumutat!

G 0pune-mi, fiu al fratelui meu, strinul are asupra ta drepturileunui învin$torE, $lsui îneleptul, evitând s se uite la c#ipulfioros al 8ulpei 7irete i privind cu plcere înfiarea desc#is isincer a lui "ncas!

G Nici unulI )antera poate s cad în cursele ce i se întind denevolnici, îns datorit forei tie s scape!

G 4ar asupra lui Carabin-'un$E

G )rietenul meuEI îi bate joc de min$aiI *aide, #uronule,întreab pe ai ti ce culoare are ursulI

G Asupra strinului i a feei albe, care au venit împreun întabra mea, are vreun dreptE

G (i trebuie s cltoreasc liberiII

G 4ar asupra femeii pe care #uronul a încredinat-o r&boinicilormeiE

"ncas tcu!

G Asupra femeii pe care min$o a adus-o în tabra meaE, repet$rav amenund!

7/24/2019 Ultimul


G (ste a meaI, stri$ 6a$ua, fcând un $est de triumf i privind pe "ncas! 6o#icanule, tii c este a meaI

G Fiul meu taceI, &ise amenund cutând s-i citeasc

simmintele pe e.presia feei! G ( adevratI rspunse "ncas în oapt!

"n moment domni linitea! (ra clar c mulimea primise cu ototal neplcere preteniile lui 6a$ua! %n sfârit, îneleptul, caretrebuia s #otrasc, spuse cu o voce #otrât2

G *uronule, pleacI

G Aa cum a venit, sau se poate bucura de buna-credin adela+arilorE, întreb vicleanul 6a$ua! =i$+am-ul 8ulpei 7ireteeste $olI 4-i înapoi ce-i al luiI

9trânul se $ândi puin i, plecându-i capul spre unul dinvenerabilii lui însoitori, îl întreb2

G "rec#ile mele aud bineEG A spus adevrulIG Acest min$o eun efEG Conductorul tribului su IG FatI Ce vreiE "n mare

r&boinic te ia de soieI 4u-te,

neamul tu nu se va stin$e niciodatIG 0 pier mai bine de o miede ori, decât s sufr

asemenea umilinI, e.clam Cora, încremenit de spaim!G*uronule, sufletul ei este alturi de cei ce se afl în corturile prinilor siI O soie care nu intr de bunvoie în

+i$+am aduce nenorocireIG 8orbete limba poporului eiI, relu6a$ua, privindu-i

ironic victima! (ste dintr-un neam de ne$ustori i vrea s se vândscumpI 6arele amenund s #otrascI

G :a-i podoabele ei i bunvoina noastr!

7/24/2019 Ultimul


G 6a$ua nu vrea nimic mai mult decât ce a adus el însui aici!

G (i bine, pleac cu tot ce-i aparineI 6arele 6anitu nu d voieca un dela+ar s fie nedreptI

6a$ua înaint i o apuc pe pri&onier de bra! 4ela+arii se ddurînapoi, în linite! Cât despre Cora, ca i cum ar fi simit c oricestruin e de prisos, pru c se resemnase s se supun sorii!

G Oprete-te, ai milI, stri$ 4uncan, încercând s se apropie de#uron! @scumprarea ei o s te fac atât de bo$at, cum n-a fostniciodat careva dintre ai ti!

G 6a$ua este o piele-roieI N-are nevoie de nimicurile albilorI

G Aur, ar$int, praf de puc, $loane - tot ce-i trebuie unuir&boinic-vei avea în +i$+am-ul tu; tot ce are nevoie un mareefI

G 8ulpea 7ireat e tare; s-a r&bunatI, stri$ 6a$ua ameninândcu mâna cu care o clip mai înainte apucase braul Corei!

G )uternic stpân al lumii, oare asemenea crime sunt permiseE e

implor, amenund cel drept, înduplec-teI, stri$ *e>+ard,frân$ându-i mâinile în culmea disperrii!

G 4ela+arul a vorbitI, rspunse îneleptul înc#i&ând oc#ii i plecându-i capul, ca i cum i-ar fi sleit toat bruma de ener$ie ceo mai avea, trecând prin atâtea emoii! 9rbaii nu vorbesc de douori!

G ( înelept, e drept G &ise Oc#i-de-7oim, fcând semn lui

4uncan s nu-l întrerupGca un ef s nu-i piard timpulrevenind asupra #otrârii luate! %ns prudena cere de asemenea caun r&boinic s $ândeasc bine înainte de a &vârli toma#a+-vl încapul pri&onierului su! *uronule, nu te iubesc, i n-a afirmadeloc c un min$o m-a ludat vreodat pentru mila meaI Nu-i prea$reu s tra$ conclu&ia c, dac acest r&boi nu se termin curând,

7/24/2019 Ultimul


un mare numr din r&boinicii votri o s afle cât îi cost dac mîntâlnesc în pdureI Aadar, c#ib&uiete serios ce-i mai de pre2 siei pri&onier o femeie în tabra ta sau mai bine un lupttor camine, pe care cei din tribul tu vor fi bucuroi s-l tie de&armat!

G Carabin-'un$ îi ofer viaa pentru a o rscumpra pe pri&onierE, întreb 6a$ua, întorcându-se ovind, dei începuses se deprte&e cu victim lui!

G Nu, nu, n-am mers pân acoloI, &ise Oc#i-de-7oim, pe atât dere&ervat, pe cât 6a$ua prea de interesat ca s-i asculte oferta!0c#imbul n-ar fi drept! Cea mai bun femeie din inutul

frontierelor preuiete oare cât un r&boinic în plin putere, atuncicând poate s aduc servicii poporului suE A putea s consimt sintru acum în tabra de iarn G cu cel puin ase sptmâni înainte Gdac îi dai drumul tinerei!

6a$ua ddu din cap cu dispre i - nerbdtor G fcu semnmulimii s-l lase s treac!

G (i bine, ascultI, adu$ vântorul ne#otrât, ca unul ce nu prea

tie bine ce vrea! Am s-i dau i puca mea, pe /uci$torul decerbi1, pe deasupra! Crede pe un vântor priceput, nu $setinicieri o puc la fel!

6a$ua nici nu socoti necesar s rspund i-i continu strdaniade a-i face drum prin mulime!

G )oate o s fii mulumit dac m obli$ s-i înv pe tinerii tir&boinici s mânuiasc arma astaE, adu$ vântorul, însu-

fleindu-se pe msur ce indianul era mai nepstor!8ulpea 7ireat porunci dela+arilor care continuau s fac &id în jurul lui, în ndejdea c va primi în cele din urm propunerilevântorului, s-i lase drumul liber; îi amenin c#iar, printr-un $est,c va apel din nou la judecata profetului lor!

7/24/2019 Ultimul


G Cele #otrâte trebuie s se întâmple mai curând sau mai târ&iuI,relu Oc#i-de-7oim, privind mâ#nit pe "ncas! Acest ticlos tie ceavantaje are i vrea s nu piard nimicI "ncas, 4umne&eu s teapere, biatul meu! e afli în mijlocul prietenilor ti fireti;

ndjduiesc c vor ine la tine la fel ca ali prieteni pe care i-aiîntâlnit i care aveau sân$ele neamestecatI Cât despre mine, maicurând sau mai târ&iu tot trebuie s morI 4e altfel, am puini prieteni care-mi vor plân$e moarteaI "nde mai pui c blestemaiin-or s aib linite pân n-or s-mi ia scalpul! Aa c dou sau trei&ile în plus nu prea au pre pe rbojurile eternitiiI 4umne&eu s te binecuvânte&eI, adu$ el, privindu-l din nou pe tânrul su prieten! e-am iubit totdeauna, "ncas, pe tine i pe tatl tu, dei

nu aveam pielea c#iar de aceeai culoare i cerul ne-a dat daruridiferite! 0pune- i sa$amorului c m-am $ândit totdeauna la el înmomentele de $rea cumpn, iar tu, adu-i aminte uneori de minecând eti pe

o cale bun i fii si$ur, copilul meu, cGfie c e.ist un cer saudouGse afl o potec pe care oamenii cinstii e cu neputin s nuse întâlneasc acolo! Ai s $seti puca în locul unde am ascuns-o;ia-o i pstrea&-o din iubire pentru mine! 7i ascult-m, biatule,

pentru darurile tale fireti, nu- i inter&ice bucuria r&bunrii;folosete-te de ea cât poi mai bine când e vorba de min$aiI Asta os-i mai aline durerea ce i-ar putea provoca moartea mea i o s-ifac bineI *uronule, îi primesc propunereaI 4-i drumul tinereiI,sunt pri&onierul tu!

'a au&ul acestei oferte $eneroase, un murmur de aprobare se au&i pretutindeni i nu fu un dela+ar Gcât de cât simitor G care s nu

fie adânc micat de acest devotament atât de plin de curaj! 6a$uase opri i pru c ovie puin, apoi, uitându-se la Cora cu o privirefioroas i plin de admiraie, îi sc#imb pe neateptate e.presiac#ipului, dovedind c #otrârea s e de ne&druncinat!

Cu o micare dispreuitoare a capului, art c refu& aceast oferti spuse cu o voce dâr& i apsat2

7/24/2019 Ultimul


G 8ulpea 7ireat este un mare efI 7tie ce vreaI *aideI "nr&boinic #uron nu-i pierde timpul cu flecreliI 0 mer$emI

ânra se ddu înapoi cu o înfiare demn, oc#ii-i scân- teiar i

c#ipul i se roi când simi mâna ticloas a celui ce o persecuta! G 0unt pri&oniera ta, &ise ea, i sunt $ata s te urme& c#iar pân lamoarte! :ns nu-i nevoie de violen, adu$ ea cu rceal!%ntorcându-se apoi spre Oc#i-de-7oim, îi spuse2 om $eneros, îimulumesc din toat inimaI Oferta ta era de prisos; n-a fi putut s-oaccept! %ns poi s-mi fii înc de folos, c#iar dac nu-iîndeplineti nobilele tale #otrâri! )rivete-o pe aceast nefericit pe care durerea o copleete; nu o prsi pân nu o conduci la

ae&rile oamenilor civili&ai! Nu-i voi spune Ge.clam ea,strân$ând în mâinile ei delicate mâna aspr a vântoruluiGc tatlmeu te va recompensaI Oameni ca tine nu pot fi pltii cu nimicIîns îi va mulumi, te va binecuvântaI A#I Crede-m, binecuvântarea unui btrân are pre în faa ceruluiI 4e-ar da4umne&eu s-o primesc c#iar din $ura lui, în

aceste momente $roa&niceI8orbise emoionat, cu vocea

întretiat, i când tcu seapropie de 4uncan Gcare îi sprijinea sora ce leinase Gi i seadres cu o voce cald, ce ddea via simmintelor pe care leîncerca acum2

G Nu-i nevoie s-i mai amintesc s ve$#e&i asupra comorii pecare o ai! O iubeti, *e>+ard, i iubirea dumitale ar putea s-iascund toate defectele, dac ar avea vreunul! ( bun, blând,

duioasGatât cât poate fi o muritoare! Aceast frunte imaculat nueste decât o ima$ine a puritii sufletului ei, adu$, mân$âindminunatul pr blond ce acoperea fruntea lui Alice! Câte caliti n-ar trebui s mai adau$EI îns desprirea asta e sfâietoareI rebuies-mi fie mil de voi i de mineI

8ocea Corei se stinse! (a se aplec i o strânse în brae pe

7/24/2019 Ultimul


nenorocita sa sor! 4up ce o srut cu nespus dra$, se ridic i paloarea morii i se întiprise pe c#ip, dei nicio lacrim nu-icur$ea din oc#ii strlucitori! Apoi se întoarse spre slbatic i &isedemn2

G Acum, domnule, sunt $ata s te urme&I

G 4a, pleacI, stri$ 4uncan, încredinând-o pe Alice braelorunei tinere indiene! )leac, 6a$ua, pleacI 4ela+arii au le$ile lor,care îi împiedic s te opreascI :ns eu n-am aceleai motive caeiI )leac monstrule, pleacI Cine te opreteE

( $reu s descriem c#ipul lui 6a$ua, când au&i ameninarea c-l

va urma! "n moment îl cuprinse o bucurie e.traordinar, pe carei-o stpâni îndat, luându-i o înfiare $rav, ce îl fcea i mai perfid!

G )durile sunt libereI 6ân-0part poate s ne urme&eI

G Oprete-teI, stri$ Oc#i-de-7oim, apucându-l pe 4uncan de brai cutând s-l rein cu fora! Nu-l cunoti pe monstrul acestaI :iîntinde o curs i moartea!!!

G *uronuleI, &ise "ncas, care, supunându-se obiceiurilor tribuluisu, ascultase atent tot ce se petrecuse! *uronule, dreptateadela+arilor aparine lui 6anituI )rivete soareleI Acum strluceteîn ramurile acestor arboriI Când nu le va mai

lumina, r&boinicii mei vor fi pe urmele taleIG Croncne cioarI,&ise insulttor 6a$ua! 'ocI, adu$

el, privind mulimea care se ddea încet deoparte pentru a-idesc#ide drum! "nde sunt femeile dela+arilorE O s vin oare s-i încerce s$eile i putile împotriva +>andoilorE Câini, iepuri,#oi, v scuip în faI

Aceste insulte aruncate la plecare fur primite cu o tcere posomorât! 6a$ua lu triumftor drumul pdurii, urmat de

7/24/2019 Ultimul


pri&oniera sfâiat de durere! :l ocroteau le$ile inviolabile aleospitalitii dela+are!

Capitolul 31

FLUELLEN: Uciderea celor care ramân î nurma si a purtatorilor

de bagaje este cu totul î mpotriva legilor razboiului; este o lasitate,

dupa cum vedeti, o lasitate fara seaman î naceasta lume.

0*AR(0)(A@(, *enric al 8-lea

Cât timp 6a$ua i victim lui se mai &rir, mulimea rmasenemicat, ca i cum o putere supranatural care-l proteja pe #uron

ar fi intuit-o locului, îndat îns ce disprur, un tumult nprasnici&bucni de pretutindeni! "ncas rmase pe dâmbul pe care se urcase,cu oc#ii int la Cora, pân când straiele ei se confundar cuverdele pdurii! Atunci coborî i, strbtând tcut mulimea ce-lînconjura, intr în coliba de unde venise!

"nele din cpeteniile cele mai de seam G i mai prev&toareG observând mânia care sticlea în oc#ii lui "ncas, îl urmar în loculunde se #otrâse s medite&e asupra msurilor ce trebuia luate!Curând se retrase i amenund i se porunci femeilor i copiilor sse împrtie! %n ceasul #otrâtor care urm, tabra lu înfiareaunui stup, ale crui albine ateptau sosirea re$inei lor pentru a porni o e.pediie important pe melea$uri îndeprtate!

"n tânr r&boinic iei în sfârit din colib unde intrase "ncas i cu pai $ravi, îns #otrâi, se îndrept spre un pin pitic, care-iînfipsese rdcinile în pmântul pietros! %i smulse aproape toat

scoara i se întoarse în coliba de unde venise! Apoi iei un altr&boinic care-i smulse aceluiai pân toate ramurile, lsându-itrunc#iul $ola! %i urm un al treilea, care &u$rvi pomul cu dun$ilate, stacojii! Aceste desene, ce artau planurile de r&boi aleconductorilor tribului, fur primite de cei de fa într-o tcereadânc i de ru au$ur! %n sfârit se art c#iar mo#icanul, despuiat

7/24/2019 Ultimul


de straie, nepstrând decât brâul i jambierele, cu o jumtate a feeilui frumoase acoperit de un ne$ru prevestitor!

"ncas se apropie încet de pinul pitic i prinse îndat s danse&e în

jurul lui, cu pai mruni, potrivit datinei, ridicând din când în cândvocea, pentru a face s se aud sunetele slbatice i ciudate alecântecului su de r&boi! "neori erau duioase i jalnice ca ciripitulunei psri; alteori deveneau pe neateptate dâr&e i fioroase, dândcelor ce-l ascultau

simmântul unei ma$ice c#emri! Cântecul de r&boi se compuneadintr-un mic numr de cuvinte, repetate cu struin; începea printr-un fel de imn sau invocaie adresat divinitii, anuna apoi

planurile r&boinicului, iar sfâritul ca i începutul erau un oma$iuadus 6arelui 0pirit! Cum nu putem s traducem limba melodioasi e.presiv pe care o vorbea "ncas, o s redm mcar sensulcuvintelor2 -

/6anituI 6anituI 6anituI (ti bunI (ti mare I (ti îneleptI6anituI 6anituI (ti dreptI

%n ceruri, în nori G a#I G &resc o mulime de pete; unele sunt

ne$re, altele sunt roiiI O#, câte pete sunt în ceruriI

%n pduri i în v&du#, pretutindeni, aud stri$tul, prelun$ul stri$tde r&boiI A#, în pduri, stri$tul, prelun$ul stri$t de r&boi arsunatI

6anituI 6anituI 6anituI (u sunt slab, tu eti tare, 6anitu, ajut-mI1

'a sfâritul fiecrei strofe, "ncas prelun$ea ultimul sunet, dând$lasului su timbrul ce se potrivea cu simmântul care-l e.prima!4up prima strof, vocea sa lu un ton solemn, prin care artaveneraia; dup a doua Gener$ia; cea de-a treia se termin cufiorosul stri$t de r&boi, care parc reda tot tumultul $roa&nic al btliei; la ultima, mldierea vocii fu blând, umil, plin de

7/24/2019 Ultimul


implorare ca la început! @epet de trei ori cântecul i de trei oriocoli arborele dansând!

4up primul ocol, o cpetenie a lenapilorG$rav i venerabil G îi

urm e.emplul i începu s dnuiasc, cântând alte cuvinte, îns pe o melodie asemntoare! )e rând, ali r&boinici prinser sdanse&e! Curând, dansau toi cei care se bucurau de oarecare presti$iu i faim! Acum îns, înfiarea r&boinicilor deveni maislbatic, mai fioroas; oc#ii cpeteniilor scânteiau amenintori i pe msur ce cântau cdeau într-o stare de e.ta&, iar $lasurile ledeveneau surde, do$ite! %n acest moment, "ncas îi înfipse secureaîn pin i scoase înfiortorul stri$t de r&boi, artând c îi asumaconducerea e.pediiei plnuite!

Acesta fu semnalul care redetept în trib toate pasiunile luir&boinice amorite! 6ai mult de o sut de tineri, care pân

atunci se stpâniser din sfiiciunea vârstei lor fra$ede G senpustir cu furie asupra trunc#iului arborelui G ce simboli&adumanul - i-l ciopârir în numeroase buci pân la rdcin!

(ntu&iasmul lor fu conta$ios! oi r&boinicii tbrâr asupra

resturilor copacului, frâmându-le cu atâta furie, de parc ar fisfârtecat membrele însufleite ale victimelor! Cuite i securiscânteiar pretutindeni! %n sfârit, e.altarea i bucuria slbatic ce-iînsufleea pe toi r&boinicii dovedeau fr putin de t$ad ce.pediia începea sub auspicii bune i c r&boiul va fi total!

4up ce dduse primul semnal, "ncas prsise cercul i, privindsoarele, v&u c r$a&ul acordat lui 6a$ua trecuse! "n stri$t

ener$ic, însoit de un $est dâr&, ddu de veste i celorlalir&boinici; mulimea se $rbi s încete&e simulacrul de r&boi iîncepu s se pre$teasc pentru e.pediia adevrat, primejdioas!

%n câteva clipe, tabra lu alt înfiare! @&boinicii, care erautatuai i înarmai, devenir atât de calmi, parc n-ar fi simit niciunfel de emoie! Femeile ieir din colibe scoând stri$te de veselie

7/24/2019 Ultimul


i de jale, încât nu tiai ce s cre&i2 sunt bucuroase sau triste! Niciuna îns nu sttea locului2 unele crau ce aveau mai de pre;altele se $rbeau s-i pun la adpost de pericol pe copii sau perudele nevolnice; toate îns se îndreptau spre pdurea care se

desfura la poalele muntelui, ca un bo$at covor de verdea!

amenund se retrase de asemenea - calm i demn G dup o scurti mictoare convorbire cu "ncas, de care îneleptul se despri cure$retul unui tat care i-a re$sit fiul pierdut dup un timpîndelun$at! 4uncan, dup ce o dusese pe Alice într-un loc si$ur, seîntoarse la vântor cu oc#ii strlucitori, dovedind astfel interesul purtat btliei ce se pre$tea!

%ns Oc#i-de-7oim era prea obinuit cu tot ritualul acesta alcântecelor de r&boi ca s mai fie emoionat i s trde&esentimentele ce-l frmântau! 0e mulumea s observe cântrindnumrul i valoarea r&boinicilor care îi manifestaser dorina s-lurme&e pe "ncas la lupt! Curând pru mulumit, v&ând centu&iasmul tânrului ef îi electri&ase pe toi brbaii

tribului în stare s poarte arme! *otrî aadar s-l trimit pe un

biea s-i aduc /"ci$torul de cerbi1 i puca lui "ncas de lamar$inea pdurii, unde le ascunsese când se apropiaser de tabradela+arilor! 'uaser atunci msura asta, pe de o parte pentru carmele s nu sufere soarta lor dac ar fii fost luai pri&onieri, iar pede alt parte pentru a se putea amesteca printre strini fr a da de bnuit! Aa, neînarmai, preau mai curând nite srmani cltori!8ântorul, cu prudena lui obinuit, trimise pe altcineva s-iaduc preioasa arm la care inea atât de mult! 7tia c 6a$uavenise în tabr însoit de un detaament numeros i c #uronul

pândea de-a lun$ul pdurii orice micare a noilor lui dumani! %nsituaia aceasta, îndr&neala i-ar fi fost fatal, iar orice alt r&boinicar fi pltit cu viaa acest curaj; îns un copil putea s intre în pdure fr s dea de bnuit, i poate dumanii nici n-ar fi observatce are de $ând decât când ar fi fost prea târ&iu ca s-l maiîmpiedice! Când *e>+ard se apropie de el, Oc#i-de-7oim atept

7/24/2019 Ultimul


calm reîntoarcerea copilului!

Acesta, un bieandru de&$#eat i descurcre, de îndat ce primise instruciunile vântorului, plecase tremurând de speran i

bucurie, fericit c inspirase o asemenea încredere i #otrât s fiedemn de ea! Aa c urm nepstor mar$inea luminiului i nuintr în pdure decât când ajunse în apropierea locului undefuseser ascunse armele! Curând dispru în tufiuri i se târî c oopârl spre comoara dorit! Nu întâr&ie s-o descopere, ccireapru imediat, purtând câte o puc în fiecare mân i aler$ând în$oan mare prin strâmta trectoare care desprea pdurea de platoul ceva mai ridicat pe care se întindea satul! Ajunsese la poalele stâncilor i începuse s le urce sprinten, când oîmpuctur rsun din pdure, dovedind cât de just fuseseraionamentul vântorului! Copilul rspunse printr-un stri$t slab,dar dispreuitor; îns imediat un al doilea $lon porni din alt partea pdurii! C#iar atunci copilul ajunsese pe platou i, ridicând putile cu un aer triumftor, se îndrept mândru, ca un cuceritor,spre vestitul vântor, care-i fcuse cinstea s-i încredine&e omisiune atât de $lorioas!

Cu toat $rij deosebit ce i-o purtase tânrului su cerceta, bucuria de a fi din nou în posesia /"ci$torului de cerbi1 îl fcu suite pentru o clip orice alt $ând! 4up ce cercet cu o aruncturde oc#i G vie i inteli$ent - dac scumpa-i arm nu suferise ceva,trase încrctorul de mai multe ori, asi$urându-se c-i în bunstare, apoi se întoarse spre copil, întrebându-l cu buntate i $rijdac era rnit! 9iatul îl privi mândru, dar nu rspunse nimic!

G 9iet copil, ticloii i-au strpuns braulI, e.clamU vântorul,

observând c o ran mare îi sân$era sub umr! :ns câteva frun&estrivite de arin au s te vindece ca prin farmec! Ai început devremeucenicia de r&boinic, curajosul meu copil, i pari #r&it s duci înmormânt multe cicatrice $lorioaseI Cunosc tineri r&boinici care aufcut fapte de isprav în destule lupte i care n-au asemenea semnemândreI *aide, într- o bun &i ai s fii un adevrat efI, adu$ el,

7/24/2019 Ultimul


terminând pansa- rea tânrului rnit!

9iatul se deprt - mai mândru de sân$ele ce-i cur$ea decât uncurtean în$âmfat, care ar fi primit o însemnat decoraie G i se

duse îndat lân$ prietenii lui de jocuri, care îl admirau i-linvidiau!

%ns, într-o împrejurare atât de $rav, când r&boinicii erau preocupai de treburi foarte importante, acest act i&olat de curajtrecu neobservat, dei într-o împrejurare mai linitit ar fi fostdeosebit de apreciat! otui, întâmplarea le fcuse cunoscutedela+arilor po&iia i planurile dumanilor! %n consecin, undetaament de tineri r&boinici plec imediat spre a-i i&$oni pe

#uronii ce se ascunseser în pdure, îns, între timp, acetia v&ândc fuseser descoperii, se retraser! 4ela+arii îi urmrir pân laoarecare distan de tabr, apoi se oprir pentru a atepta noiordine, de team s nu cad în vreo curs! Când ambele cete seascunser la pând, tcerea i sin$urtatea recuprinse pdurea!

%n acest timp, "ncas G cutând s-i ascund nelinitea ce- lfrmânta G îi adun cpeteniile i le împrti planul de btaie! %l

pre&ent pe Oc#i-de-7oim ca pe un r&boinic încercat, pe care îlsocotise întotdeauna demn de întrea$a lui încredere!

8&ând c toi se $rbeau s-l primeasc deosebit de favorabil pe prietenul lui, îi ddu comanda unui detaament de dou&eci der&boinici îndr&nei i #otrâi c i el! 'e e.plic apoi dela+arilor ran$ul pe care-l avea *e>+ard în trupele jen$#i&ilor i ru$ s-iacorde aceleai onoruri, îns 4uncan ceru s lupte ca voluntar,alturi de vântor! 4up ce ddu aceste ordine, numi diferite

cpetenii în posturile mai importante i, fiindc timpul era preios,ddu semnalul de plecare! %n curând, peste dou sute de r&boinici pornir în mar, bucuroi, îns tcui!

:ntrar în pdure fr nicio team i merser câtva timp fr sîntâlneasc pe nimeni care ar fi avut de $ând s li se împotriveasc

7/24/2019 Ultimul


sau s le dea lmuririle necesare! Când fcur un scurt popas G într-un loc unde arborii îi fereau s fie v&ui G cpeteniile inuro scurt consftuire, pe optite! 0e propuser mai multe planuri deaciune, dar niciunul nu-l satisfcu pe focosul "ncas! 4ac s-ar fi

lsat împins de temperamentul su impulsiv, i-ar fi condusr&boinicii în lupt fr s se mai sftuiasc, îns ar fi ji$nittradiiile compatrioilor si, înelându-le încrederea ce-iacordaser; aa c ascult atât propunerile pline de pruden, pecare firea lui impetuoas le ura, cât i sfaturile ce-i preaunevolnice, atunci când se $ândea la primejdiile prin care treceaCora i la obr&nicia lui 6a$ua!

4up ce se sftuir puin, fr re&ultat, v&ur aprând în deprtareun brbat! (ra sin$ur i venea din partea unde trebuia s se afledumanul! 6er$ea atât de repede, încât prea o tafet aducând propuneri de pace! Când ajunse la dou-trei sute de pai de pdureala adpostul creia avea loc sfatul dela+arilor, ovi puin, prândne#otrât ce drum s urme&e, în sfârit, se opri! oate privirile seîndreptar spre "ncas, ca i cum l-ar fi întrebat ce trebuia s fac!

G Oc#i-de-7oim nu trebuie s-i mai vad niciodat pe #uroniI,

opti tânrul ef! G Ti-a sosit ceasulI, &ise vântorul, laconic, aplecând vârful putii prin frun&i! )rea c se pre$tete s tra$! 4eodat, în loc sapese pe tr$aci, puse linitit arma pe pmânt i prinse s râddup cum îi era obiceiul!

GCe cara$#ioslâcI 'uasem pe amrâtul sta drept un min$o! %ns pe când oc#eam i ale$eam locul cel mai potrivit unde s-i trimit

$lonul G s ve&i i s nu cre&i, "ncas G am &rit mu&icuacântreului nostruI Cu alte cuvinte, este &pcitul pe care-l numimamut i a crui moarte n-ar folosi nimnui; pe când trind, ne poate fi util, dac o s mai fac i altceva decât s cânte! Cum sperc nu mi-am pierdut minunata mea voce, o s aud sunete mai plcute decât detunturile /"ci$torului meu de cerbi1I

7/24/2019 Ultimul


0punând aceste cuvinte, Oc#i-de-7oim se târî printre tufiuri pânajunse într-un loc de unde 4avid îl putea au&i; acolo încerc se.ecute acelai /concertI1 încânttor, datorit cruia strbtuse încondiii atât de fericite tabra #uronilor! amut avea urec#ea prea

fin i e.ersat ca s nu recunoasc sunetele pe care le mai au&iseo dat; îi ddu seama imediat de unde veneau! 4e altminteri, ar fifost i $reu pentru altul, decât Oc#i-de-7oim, s produc oasemenea /melodie1I Aa c, îndat ce o au&i, parc ar fi scpat deo $rea povar; prinse s aler$e în direcia de unde venea vocea,ceea ce pentru el era la fel de uor ca pentru un r&boinic care seîndreapt spre locul unde bubuie tunul! %ndat îl descoperi pecântreul ascuns al minunatei melodii de urs!

G A vrea s tiu ce or s cread #uronii, de isprav asta, &isevântorul, în timp ce-i lua prietenul de bra, ca s-l conduc ladela+ari! 4ac ticloii sunt prin preajma noastr i ne-au au&it, aus le spun c acum sunt doi nebuni, în loc de unul; dar aici suntemîn si$uran, adu$ el, artând pe "ncas i trupa lui! Acum povestete-neGîntr-o en$le& omeneascG ce ur&esc min$aii,fr s ne mai tra$i vreo cântareI

4avid privi în jur i v&ând c#ipurile fioroase ale cpeteniilor ce îlînconjurau, la început se înspimânt, dar, du- mirându-se din cetrib fceau parte, se liniti îndeajuns pentru a putea rspunde!

G )$ânii se pre$tesc de lupt în numr mare, &ise 4avid! 6tem c au $ânduri rele! Au urlat, au fcut o &arv i un trboidrcesc în casele lor, încât a trebuit s fu$, ca s-mi $sesc linite,în tabra dela+arilorI

G "rec#ile tale n-ar fi avut nimic de pierdut dac ai fi fost maisimitor cu eleI, rspunse vântorul! 4ar s lsm astaI "nde sunt#uroniiE

G 0-au ascuns în pdure, între locul sta i satul lor, i sunt înnumr atât de mare, încât cred c-i mai prudent s v întoarcei

7/24/2019 Ultimul


imediat!

"ncas privi dâr& i plin de încredere la tovarii lui, apoi întreb2

G 6a$ua e cu eiE

G 4aI A dus-o în peter i a lsat-o acolo pe tânra ce a stat ladela+ari i imediat Gca un lup furios Ga luat conducereaslbaticilor din tribul lui! Nu tiu ce l-o fi înfuriat aaI

G ici c-a lsat-o în peterE, e.clam *e>+ard! 4in fericire,acum tiu unde se aflI N-am putea $si un mijloc s-o elibermimediatE

"ncas îl privi fi. pe vântor, înainte de a-l întreba!G Ce credeOc#i-de-7oimEG 4-mi-i pe cei dou&eci de oameniI Am s-o iau pe la

dreapta, de-a lun$ul râului, trecând pe lân$ vi&uinele castorilor, io s m duc s m întâlnesc cu sa$amorul i colonelul 6unro! 4eacolo o s au&ii curând stri$tul nostru de r&boi, vântul o s-laduc fr $reutate! Atunci, "ncas, s-l $oneti în faa ta, iar cândo s fie în btaia putilor noastre G pe cuvântul meu de vântor - os-l fac s se îndoaie c un arc de lemn de frasin! Apoi vom intra însat i ne vom duce drept la peter, s-o eliberm pe fat! )oate cmetodele strate$ice ale albilor sau iretenia tacticii indienilor ar putea $si un plan mai bun! 4omnule maior, nu-i un plan preasavant, îns cu îndr&neal i rbdare putem s-l e.ecutmI

G îmi place al naibii planul staI rebuie s încercm s-lreali&m numaidecâtI, e.clam 4uncan, bucurându-se c

eliberarea Corei era atât de aproape în $ândurile vântorului!4up ce se sftuir puin, planul fu aprobat; nu mai rmânea decâts-l e.plice cpeteniilor dela+are! 4up ce împlinir i aceastobli$aie, fiecare se duse s-i ocupe postul încredinat!

7/24/2019 Ultimul


Capitolul 32

Insa nenorocirile s-au raspândit pâna departesi focurile de

î nmormântare s-au tinut lant, pâna când marele

rege a trimis la Chorysa — fara rascumparare —pe fata cu ochii

negri.

)O)(, raducere din *omer

%n timp ce "ncas îi ae& trup în ordine de btaie, în pduredomnea o linite adânc; în afar de aceast trup, nici ipenie nu prea s se mai afle în adâncul ei! )retutindeni unde privirea s-ar fi

strecurat printre arborii dei, n-ar fi descoperit nimic în acest peisajimobil, ceva ce ar fi putut s dea de bnuit sau care s tulburetcerea ce se înstpânise!

4ac uneori vreo pasre mica frun&iul fa$ilor sau o veveri lsas cad o nuc, atr$ând o clip atenia dela+arilor, aceasttulburare trectoare a tcerii fcea apoi linitea mai adânc; nu semai au&ea decât freamtul vântului prin vârfurile copacilor ver&i iunduitori ai acestui codru, ce se întindea neîntrerupt pe o maresuprafa a re$iunii!

4up linitea profund ce domnea în aceast parte a pdurii, ce-idesprea pe dela+ari de satul dumanilor lor, s-ar fi &is c nici picior de om nu trecuse vreodat pe acolo2 totul era într-o stare denemicare, de repaus complet! %ns Oc#i-de- 7oim, care primisemisiunea s conduc e.pediia principal, cunotea prea bine fireaacelora pe care trebuia s-i înfrunte ca s se încread în aceste

aparene îneltoare!Când micul su detaament se adun din nou, vântorul îi lu/"ci$torul de cerbi1 sub bra i, fcând semn tovarilor si s-lurme&e, se reîntoarse pân la malul râuleului pe care-l traversaserla venire! Aci se opri pân când toi r&boinicii lui îl ajunser; când

7/24/2019 Ultimul


se adunar cu toii în jurul su, îi întreb în dela+ar2

G 7tie careva unde se vars râuorul staE

"n dela+ar întinse mâna, desc#ise dou de$ete i, artândîntâlnirea a dou cursuri de ap, rspunse2

G înainte ca soarele s asfineasc, râuorul se vars în râul celmare! Apoi, fcând un nou $est e.presiv, în direcia conflueneiapelor, adu$2 Cele dou ape împletite fac una sin$ur pentrucastori!

G Aa socoteam i eu, dup cursul ce-l urmea& i dup po&iiamunilor, relu vântorul, îndreptându-i privirea ptrun&toarespre vârfurile copacilor! @&boinicilor, noi o s inem malurilerâuorului pân o s dm de urmele #uronilor!

:ndienii aprobar printr-o scurt e.clamareGdup obiceiul

lorGîns, v&ând c eful lor se pre$tete el însui s le aratedrumul, câiva dintre ei îl fcur s înelea$ prin semne c seîntâmplase ceva! Oc#i-de-7oim îi înelese i întorcându-senumaidecât v&u c maestrul de cânt se luase dup ei!

G 7tii, prietene Gîi spuse vântorul, cu un ton $rav i c#iar cuoarecare mândrie c i se încredinase o comand atât de important Gtii c acest detaament este alctuit din r&boinici viteji, alei pentru o e.pediie periculoas i comandat de unul care, fr afolosi fra&e sforitoare, n-are de $ând s-i lase s-i piard vremeaE)oate n-or s se scur$ nici &ece minute i o s avem prilejul strecem peste corpul unui #uron G viu sau mort!

G 4ei nu mi s-a spus ce ai de $ând s faci, ostaii ti mi- auamintit de copiii lui :acob, când au pornit s lupte împotrivasic#emiilor, pentru c eful lor a vrut s o ia de soie pe o femeiedintr-o seminie care era ocrotit de 4umne&eu, rspunse 4avid, alcrui c#ip se însufleise! )rivirile-i, de obicei senine i nepstoare,

7/24/2019 Ultimul


strluceau acum de un foc luntric! 7tii prea bine, am cltorit multcu acea tânr fat, am stat timp îndelun$at în preajm-i, în feluriteîmprejurri; i dei nu sunt r&boinic i n-am nici sabie, nici cucurde s$ei, vreau totui s fac i eu ceva pentru eaI

8ântorul ovi, ca i cum ar fi c#ib&uit ce urmri ar fi putut saib o înrolare atât de ciudat!

Nu tii s mânuieti nicio armI, îi spuse el dup o clip de$ândire! N-ai nici puc Glas-ne pe noiI 6in$aii o s ne dea încurând înapoi ce au luat!

G 4ac nu sunt ludros i crud cum era oliat, n-am uitat pild,

rspunse 4avid, scoând o pratie de sub straie! 4in copilrie amînvat s mânuiesc aceast arm! Ndjduiesc c n-am pierdut cutotul înc obiceiul!

G *eiI, e.clam Oc#i-de-7oim, privind dispreuitor pratia iorul lui din piele de cerb! Ar fi bun la ceva dac ar trebui s neaprm împotriva s$eilor sau mcar a cuitelor! %ns acetimin$ai au fost în&estrai de france&i cu puti bune! otui, fiindcai darulG dup cât se pare Gs treci prin foc fr s i se întâmple

nimic i pentru c pân acum ai avut

noroc!!! 4omnule maior, de ce n-ai pus piedic la pucE 4actra$i un sin$ur $lon înainte de timpul potrivit, înseamn c necurm cu toii fr niciun folosI Cântreule, dac vrei, poi s neurme&iI )oate o s ne fii de folos ca s dai c#iote în timpul luptei!

G )rietene, îi mulumesc, rspunse 4avid, care Gla fel ca re$ele biblic al crui nume era mândru c-l poart-îi umplu orul cu

pietrele ce se $seau pe malul râului! 4ei n-am prea mult tra$erede inim în materie de omor, a fi fost mâ#nit dac te-ai fiîmpotrivit s v urme&!

G Nu uita îns c am venit aici s ne batem, nu s facem mu&icI,adu$ vântorul, privindu-l cu prietenie! ândete-te c în afar

7/24/2019 Ultimul


de stri$tul de r&boi, care o s i&bucneasc de pretutindeni cândva veni ceasul, nu trebuie s se aud alt &$omot decât detunturile putilor!

4avid aprob respectuos din cap, artând c primete condiiile cei se puneau, iar Oc#i-de-7oim, cercetându-i lupttorii din nou cu privirea, ca i cum i-ar fi trecut în revist, ddu ordinul de plecare!

"rmar cursul râului pe distan de o mil! 6alurile abrupte îiadposteau de vederea celor ce i-ar fi pândit, iar desimea tufiurilor care acopereau malurile le în$duia de asemenea s poat înaintafr s fie v&ui; totui, în timpul marului, luar toate msurile de prevedere pe care obinuiesc s le ia indienii când se pre$tesc de

atac! 4e o parte i de alta a râului, câte un dela+ar trimis înaintemai mult se cra decât mer$ea, cu privirea mereu aintit spre pdure, de îndat ce ddea de un loc desc#is! 4ar aceasta nu eratotul; nu treceau câteva minute fr ca detaamentul s nu seopreasc, ascultând dac nu se aude vreun &$omot, cu o atenie pecare $reu i-o pot înc#ipui cei ce nu cunosc rosturile pdurii! Nu seîntâmpl îns nimic i ajunser la locul unde pârâiaul se vrsa înrâu, fr ca s fie descoperii! 8ântorul ordon atunci din nou un

popas i prinse s cercete&e cerul! G Cred c o s avem o &i bun ca s-l atacm, îi spuse în en$le&lui *e>+ard, privind norii ce începuser s se adune pe cer! Cândsoarele do$orete i puca strlucete, nu oc#eti ca

lumea! otul ne favori&ea&! *uronii au vântul împotriva lor, aa cfumul se va îndrepta spre eiGceea ce nu-i un avantaj de dispreuit G în timp ce noi putem tra$e în voie, fr ca nimic s ne împiedice

inta! Acum se termin umbra care ne ocrotea; de aici, castorul e desute de ani stpân al malurilor acestui râu! "ite câte trunc#iuri decopac a folosit, puini arbori mai sunt între$iI

Oc#i-de-7oim &u$rvise în câteva cuvinte destul de bine priveliteace se oferea oc#ilor! @âul avea un curs nere$ulat2 acum se abtea

7/24/2019 Ultimul


într-o albie strâmt, spat în stânc, acum se lr$ea în vi adânci,formând întinse #eleteie! )retutindeni, pe malurile lui, se vedeautrunc#iuri putre&ite de copaci, cu formele cele mai variate, de la buturu$ile $unoase pân la ramurile de curând despuiate de

scoara care le apr seva misterioas ce le d via! Câteva ruineacoperite de muc#i preau s nu fi fost cruate de vreme decât pentru a veni drept mrturie c o $eneraie locuise odinioar acestesin$urti, $eneraie din care nu mai rmseser alte urme!8ântorul cercet fiecare colior al ae&rii din faa lui cu o $riji un interes de care acestea nu se bucuraser probabil niciodat pân atunci! 7tia c locuinele #uronilor se aflau cel mult la o jumtate de mil în aval i, temându-se de o curs, era nelinitit c

nu observ nici cea mai mic urm a dumanilor!4e câteva ori fusese ispitit s dea semnalul de atac i s caute s iasatul prin surprindere, îns e.periena îl fcea în acelai timp s-idea seama cât de primejdioas era o asemenea încercare! Aa cascult încordat, cu cea mai mare b$are de seam, dac nu r&batevreun &$omot suspect dinspre locul unde rmsese "ncas! Nu seau&ea îns decât uierul vântului, care începuse s mture tot ceîntâlnea în cale în pdure, anunând furtuna! %n sfârit, plictisit de

atâtea msuri prudente i ascultând doar de o nerbdare care nu-isttea în fire, #otrî s acione&e fr s mai întâr&ie, ieind cu$rupa lui la vedere i înaintând cu pruden în susul apei!

8ântorul se oprise în dosul unui tufi, pentru a observa mai binetotul; între timp, r&boinicii lui se ascunseser aproape de albiarâului, în dreptul vrsrii afluentului su!

Au&ind semnalul dat de eful lor cu voce înceat, urcar pe mal,

strecurându-se pe furi ca nite nluci, i se $rupar toi în jurul lui!Oc#i-de-7oim le art cu de$etul direcia în care trebuia s mear$i el porni în frunte! %ntre$ul detaament forma o sin$ur linie,mer$ând e.act pe urmele vântorului, astfel încât, în afar deurmele lui *e>+ard i 4avid, nu se vedea decât dâra pailor unuisin$ur om!

7/24/2019 Ultimul


4e-abia ieiser în loc desc#is, c o salv de douspre&ece putirsun în spatele lor i un dela+ar fcu un salt i c&u mort la pmânt, ca un cerb atins de $lonul unui vântor!

G A#, m temeam eu c o s cdem într-o curs diavoleascI,e.clam vântorul în en$le&! Apoi, iute ca $ândul, adu$ îndela+ar2 @epede la adpost i încrcai-v armeleI

'a aceste cuvinte, detaamentul se împrtie i, înainte ca *e>+ards-i revin din uimire, se tre&i sin$ur cu 4avid! Noroc c #uroniise retrseser i pentru moment n-aveau de ce s se team! 4arr$a&ul nu putea s fie de lun$ durat; vântorul reaprunumaidecât i, dând e.emplu, îi urmri, descrcând puca i

aler$ând din copac în copac; îi încrca mereu arma i tr$ea, întimp ce dumanul se retr$ea încet!

0e prea c numai un mic detaament de #uroni atacase atât deneateptat; îns, pe msur ce vrjmaii pierdeau teren, numrul lor se mrea neîncetat i curând fur în stare s fac fa foculuidela+arilor, ba c#iar s-l respin$ fr prea multe pierderi cu ointensitate e$al, dac nu superioar dela+arilor! *e>+ard se

arunc i el în mijlocul lupttorilor i, imitând prudena tovarilorsi, când se ascundea, când tr$ea! 9tlia deveni acum maiînsufleit; #uronii nu se mai retr$eau; amândou detaamentelermaser pe loc! )uini r&boinici erau rnii, pentru c fiecare avea$rij-pe cât era posibil - s se adposteasc dup copaci s nu-idescopere decât o parte a corpului, când oc#ea!

otui, ansele de a i&bândi preau tot mai reduse pentru Oc#i-de-7oim i pentru r&boinicii lui! 8ântorul era prea încercat ca s nu-

i dea seama de pericolul po&iiei sale, îns nu tia cum ar fi putut-o sc#imba! 8edea c-i mai primejdios s se

retra$ decât s se menin, îns, pe de alt parte, dumanul, care primea mereu noi întriri, cuta s-i înconjoare prin flancuri pedela+ari, astfel c acetia, neputându-se pune în si$uran, îi

7/24/2019 Ultimul


încetinir focul! %n aceast situaie critic, tocmai când începusers cread c în curând vor fi împresurai de tribul #uronilor, au&ir pe neateptate stri$te de r&boi i detunturi rsunând sub boltadeas a pdurii dinspre locul unde îl lsaser pe "ncas Gîntr-o

vale adânc, mult deasupra terenului pe care Oc#i-de-7oim se btea cu înverunare!

(fectul acestui atac neateptat fu imediat, înlesnind o manevrfoarte folositoare vântorului i prietenilor lui! 0e pare cdumanul bnuise totui acest atac prin surprindere pe care-lîncercase Oc#i-de-7oim, ceea ce fcuse ca el s eue&e; îns,înelându-se asupra numrului dela+arilor, #uronii lsaser undetaament prea slab în faa atacului impetuos al tânruluimo#ican! Aceast ipote& prea just, pentru c, pe de-o parte,larma btliei ce se an$ajase în pdure se apropia din ce în ce maimult de sat, iar pe de alt parte, v&ur c scade dintr-odatnumrul a$resorilor, care se $rbir s aler$e în ajutorul tovarilor respini de "ncas i s întreasc principala lor po&iie de aprare!

)rofitând de aceast împrejurare, Oc#i-de-7oim, prin stri$te imai ales prin e.emplul su, îi însuflei r&boinicii, dând ordin s

se npusteasc asupra dumanului! %naintarea în acest soi de btlie primitiv urma s se fac numai din copac în copac, adpostindu-se, dar apropiindu-se mereu de vrjma! 6anevra aceasta fue.ecutat repede i cu succes! *uronii fur obli$ai s se retra$din câmpul desc#is i nu se oprir decât când ajunser într-undesi! Acum atacar ei, i lupta deveni mai apri$; un foc viui&bucni din ambele pri; o re&isten îndârjit rspundeaînsufleitului atac al vântorului i era $reu de prev&ut care din

cele dou tabere va iei victorioas! 4ela+arii nu mai pierduserniciun r&boinic, îns muli dintre ei erau rnii, din cau&a po&iieide&avantajoase pe care o ocupau!

Oc#i-de-7oim se strecur, în aceast situaie critic, pe dupacelai arbore care servea de adpost lui *e>+ard! Cei

7/24/2019 Ultimul


mai muli dintre r&boinicii lor se aflau puin mai la dreapta, aac-i puteau au&i comen&ile, i toat trupa continu s tra$ salverepe&i, dar fr prea bune re&ultate, pentru c dumanii erau bineascuni în pdurea cea deas care-i ocrotea!

G 4omnule maior, eti tânrI, &ise vântorul puin obosit,sprijinind în pmânt /"ci$torul de cerbi1 i re&emându-se de el!(ti tânr i poate o s ai cândva prilejul s conduci trupeîmpotriva acestor ticloi de min$ai! Ai acum prilejul s observitactica unei lupte cu indienii! )rincipalul este s ai mâna uoar, privirea a$er i loc unde s te adposteti! 0 presupunem c etiîn fruntea unei companii a trupelor re$ale americane, s vedem puin ce-ai face!

G :-a ataca pe aceti ticloi cu baionet la armI

G 4a, aa raionea& albii; îns în aceste melea$uri pustii uncomandant trebuie s se întrebe câte viei poate s crue! *eiIAdu$ el dând din cap, ca unul care-i copleit de $ânduri triste,calulI 6i-e ruine s spun, dar o s vin vremea când calul o s#otrasc soarta în aceste încierri! Animalele valorea& mai

puin decât omul i ar trebui s ne folosim numai de cai! )une uncal s urmreasc o piele-roie i dac slbaticul n-are pucaîncrcat, n-o s se mai poat opri s-o încarce!

G 4espre toate astea ar fi mai potrivit s vorbim alt dat,rspunse *e>+ard! Acum ce facem, atacmE

G Nu vd de ce n-am vorbi despre tactic i n-am folosi astfel oclip preioas de r$a&EI, strui blând vântorul! 0 fore& atacul e

o msur care nu-mi prea place, pentru c trebuie totdeauna ssacrifici câteva viei în asemenea împrejurri! otui G adu$,aplecând capul spre a au&i mai

Prin padurile americane se poate trece calare, pentru ca sunt puti ne tufisuri si ramuri ce

atârna din copaci. Planul lui Ochi-de-Soim a reusit cel mai adesea î n luptele dintre albi si

indieni. Wayne — î n c elebra sa campanie î mpotriva statului Miami — a fost primit cu

7/24/2019 Ultimul


foc uri de la inamic, din fata; atunci a ordonat dragonilor sa-i atace pe f lancuri. Indienii

au fost biruiti, fara sa aiba macar timp sa-si î ncarce armele. Una dintre principalele

capetenii ce a luat parte la batalia d e la Miami l-a asigurat pe autor ca pieile-rosii nu

puteau sa-i î nvin ga pe razboinicii care purtau „cutite lungi si ciorapi de piele", facân d

aluzie la sabiile si cizmele dragonilor (n.a.).

bine &$omotul btliei ce se desfura în deprtare G dac "ncasare nevoie de ajutorul nostru, trebuie s-i i&$onim pe cara$#ioii cene împiedic drumulI

0e întoarse numaidecât i-i c#em #otrât, prin stri$te, indienii!Acetia îi rspunser la fel ca la comand, toi cu micri repe&i, iieir de dup copacii ce-i adposteau!

'a vederea lor, #uronii se $rbir s trimit o salv, dar care nurni pe nimeni! Atunci dela+arii, fr s le dea timp s respire, senpustir spre pdure ca nite pantere asupra pr&ii! Oc#i-de-7oimddu e.emplu, a$itând teribila lui arm! Câiva #uroni maivârstnici - cu mai mult e.perien ca ceilaliGnu se lsar însam$ii de manevra folosit pentru a-i descrca putile; eiateptar ca dela+arii s se apropie i numai atunci traser! Aa c,din nefericire, temerile vântorului fur pe deplin justificate, cci

trei dintre indienii lui fur atini de $loane! 4ar aceast re&istennu-i putu împiedica pe ceilali! 4ela+arii ptrunser în pdure i G în furia atacului G se npustir asupra celor ce îi împiedicau sînainte&e!

'upta corp la corp nu dur decât o clip, iar #uronii se retraser pân ajunser la cealalt mar$ine a pdurii, unde se ascunser, prând îns #otrâi s se apere din nou cu înverunarea animalelor

slbatice încolite în bârlo$ul lor! %n aceast împrejurare $rav,când soarta luptei devenise nesi$ur, o împuctur se au&i înspatele #uronilor; un $lon uier dintre vi&uinile castorilor, dinlumini i curând i&bucni $roa&nicul rcnet de r&boi!

G ( sa$amorulI, e.plic Oc#i-de-7oim, repetând stri$tul cuvocea sa puternic! :-am încolit din spate i din faI Nu ne mai

7/24/2019 Ultimul


scapI

(fectul ce-l avu acest atac neateptat asupra #uronilor nu se poatedescrie! ierea retra$erii din partea aceea i-a descurajat complet!

Neavând unde s se adposteasc, toi începur s scoat rcnetede disperare i, fr s mai opun cea mai mic re&isten, cutars se salve&e prin fu$! 6uli, vrând s scape, c&ur ucii de$loanele dela+arilor!

N-o s ne oprim ca s descriem întâlnirea dintre vântor iC#in$ac#$oo sau aceea, mai mictoare, dintre 4uncan i

tatl lui Alice! Câteva cuvinte spuse în $rab au fost de ajuns ca s

le e.plice în ce situaie se aflau! Apoi Oc#i-de-7oim, artân- du-l pe sa$amor detaamentului su, pred comanda efului mo#ican!Acesta o prelu-potrivit dreptului de net$duit pe care i-l ddeaori$inea i e.periena lui - cu $ravitatea unui $eneral american, alecrui ordine sunt ascultate fr murmur! 6er$ând dup vântor,strbtur pdurea ce fusese teatrul unei lupte atât de crâncene!Când dela+arii $seau vreun cadavru al vreunui camarad, îlascundeau cu $rij; îns dac era al unui duman, îi luau scalpul!

Ajuni pe o înlime, sa$amorul porunci detaamentului s seopreasc!

4up o e.pediie atât de obositoare, învin$torii aveau nevoie smai prind puteri! Colina pe care se opriser era înconjurat cuarbori destul de dei ca s-i adposteasc! %n faa lor se întindea G pe mai multe mile G o vale întunecat, strâmt i împdurit! %nmijlocul acestui defileu, "ncas se mai lupta cu principaluldetaament al #uronilor!

6o#icanul i prietenii lui înaintar pe panta colinei i ascultarateni! $omotul luptei prea mai puin îndeprtat; câteva psriddeau târcoale deasupra vii, ca i cum de spaim i-ar fi prsitcuiburile; câiva nori de fumGdestul de dei Gce se pierdeau înv&du#, se ridicau deasupra copacilor, de&vluind locul unde lupta

7/24/2019 Ultimul


era mai înverunat i soarta ei mai nelmurit!

G 0e apropie din partea asta, &ise 4uncan, când mai multeîmpucturi se au&ir din nou! 0untem prea aproape de centrul

liniei #uronilor ca s putem s-i atacm cu sori de i&bândI G O s se îndrepte spre partea mai adânc a vii, unde copacii suntmai dei! Acolo vom putea s-i lum din flanc, &ise vântorul!*aide, sa$amorule, în curând o s trebuiasc s scoatem stri$tulde r&boi i s-i punem pe fu$I O s m bat i de data asta alturide r&boinici de aceeai culoare cu mine; i m cunoti,mo#icanule, te asi$ur c niciun #uron n-o s treac râul care e înspatele nostru, fr ca /"ci$torul de cerbi1 al meu s nu-i rsune

în urec#iI

Cpetenia indian se mai opri puin s priveasc înspre locul lupteicare prea c e din ce în ce mai aproape, dovad

evident c dela+arii erau victorioi! Nu porni decât când $loanele G care cdeau la câiva pai de ei, ca nite boabe de $rindin ceanun furtuna Gle de&vluir c atât prietenii, cât i dumanii lorse aflau mai aproape c#iar decât bnuiau! Oc#i- de-7oim i

tovarii lui se retraser dup un tufri - destul de des pentru a leservi drept baricad Gi ateptar ce avea s urme&e, cu un calmdesvârit, pe care numai o îndelun$at obinuin poate s-o deaîntr-un asemenea moment!

Curând, tumultul luptei crescu, împucturile rsunar în imediatalor apropiere i v&ur aprând câiva #uroni!

@espini afar din pdure, pân în lumini, ei se ascunser dup

ultimii copaci, #otrâi s opun re&isten pân la capt! "n marenumr din tovarii lor li se alturar în curând i, adpostii duparbori, preau c se vor opune cu disperare! *e>+ard nu-i mai$sea locul de nerbdare; privirile-i dornice de lupt cutauneîncetat pe acelea ale lui C#in$ac#$oo, ca i cum ar fi întrebatdac n-a venit timpul s atace! Cpetenia indianGcalm i demn

7/24/2019 Ultimul


Gse ae&ase pe o stânc i privea atât de linitit desfurarealuptei, ca i cum ar fi fost un simplu spectator!

GAcum, dela+arii ar trebui s-i i&beascI, e.clam 4uncan!

G Nu, nu, nu încI, rspunse vântorul! Când prietenii notri vor fimai aproape, o s le dm de tire c suntem aici! :at-iI Cara$#ioiise pitesc dup pinii de colo aa cum se adun albinele în jurulmatcei lorI )e sufletul meu, i un copil ar putea s tra$ un $lon înmijlocul roiului stuia de trupuri în$#esuite!

%n acest moment, C#in$ac#$oo ddu semnalul! 4etaamentul luitrase o salv i o du&in de #uroni c&ur mori! %n acelai timp,

btrâna cpetenie dela+ar scoase stri$tul de r&boi, la care i serspunse prin aclamaii din mai multe pri ale pdurii! "n rcnetatât de ptrun&tor rsun în v&du# de parc ar fi fost scos de omie de voci! *uronii, înspimântai, prsir centrul liniei lor i"ncas, în fruntea a peste o sut de r&boinici, iei din pdure prinlocul ce-l lsaser liber!

ânrul conductor art cu mâna în dreapta i în stân$a pedumanii tovarilor si care începur s-l urmreasc! 'upta se

desfura acum în mai multe locuri! Cele dou flancuri ale#uronilor, care fuseser desprite, se refu$iar în pdure pentru acuta un adpost i fur urmrite îndat de copiii victorioi ailenapilor! Nu trecu decât foarte puin timp i &$omotul luptei sedeprt în mai multe direcii, au&indu-se din ce în ce mai puin clar, pe msur ce lupttorii se înfundau în pdure! otui, se formaseun $rup de #uroni care, dispreuitori, n-o rupser fi la fu$, ci seretr$eau încet, ca nite lei încolii, i urcau colina pe care

C#in$ac#$oo i detaamentul su o prsiser ca s ia parte maiîndeaproape la lupt! 6a$ua putea fi v&ut în mijloculr&boinicilor lui; avea o înfiare mândr i slbatic i prea cmai d înc ordine!

%mbrbtându-i tovarii cu însufleire pentru a-i urmri pe fu$ari,

7/24/2019 Ultimul


"ncas rmsese aproape sin$ur! Când îl &ri îns pe 8ulpea7ireat, uit de toate! 0coând stri$tul de r&boi, adun în jurul sucinci-ase lupttori i se npusti asupra dumanului su, fr s inseama c vrjmaii erau în numr mult mai mare! 6a$ua, care-i

pândise toate micrile, se opri s-l atepte, bucurându-se cuslbticie în sinea lui când v&u c tânrul erou-lsându-se mânatde o îndr&neal nesocotit G vine s-l înfrunte! ocmai atunci,alte stri$te i&bucnir i Carabin-'un$ apru pe neateptate înfruntea unui $rup de albi! *uronul se întoarse i începu s seretra$ pe colin! "ncas abia dac-i &ri pe prietenii lui, atât de preocupat era de urmrirea #uronilor, pe care continua s-i#ruiasc fr r$a&! %n &adar Oc#i-de-7oim îi stri$ s nu se

e.pun fr folos; tânrul mo#ican parc nici nu au&ise i sfidafocul dumanilor, obli$ându-i în curând s fu$ cu aceeai iuealcu care îi urmrea! 4in fericire, aceast curs forat nu dur multtimp, cci albii condui de vântor ajunser la o deprtare mai micde duman decât "ncas; altminteri, dela+arul i-ar fi depit pecamara&ii si i ar fi c&ut victim îndr&nelii lui! %nainte îns ca oasemenea nenorocire s se întâmple, fu$arii i învin$torii intraraproape în acelai timp în satul +>andoilor! %ntrâtai de vederea

colibelor unde locuiau, #uronii se oprir i îiînteir eforturile, lup- tându-se cu disperare în jurul vetrei mareluisfat! Aici, btlia lu proporiile unui adevrat ura$an i urmrileluptei fur înfiortoare! 0ecurea lui "ncas, puca lui Oc#i-de-7oimi c#iar braul înc &dravn al lui 6unro fcur asemenea rava$ii,încât în jurul lor pmântul era acoperit de cadavre! otui, 6a$ua-datorit îndr&nelii luiGdei se e.punea fr încetare, scp devrjmaii care fceau toate eforturile ca s-l ucid! )arc o vraj

ascuns îi ocrotea viaa, întocmai ca eroilor favori&ai de destin, acror fabuloas istorie ne-au pstrat-o vec#ile le$ende! 8ulpea7ireat scoase un rcnet de furie i de&ndejde când v&u cnumeroi ostai de-ai si c&user în jurul lui! Atunci, însoit de doi prieteni, care sin$uri supravieuiser, prsi câmpul de btaie,lsându-i pe dela+ari s culea$ trofeele sân$eroase ale victoriei

7/24/2019 Ultimul


lor!

"ncas îl cutase în &adar în timpul luptei, iar acum, v- &ându-l, selu dup el i Oc#i-de-7oim, *e>+ard i 4avid îl urmar îndat!

8ântorul nu putea face altceva decât s-i dea toat silina caeava putii sale minunate s fie totdeauna lân$ mo#ican, s-i poat sri la timp în ajutor! 'a un moment dat, pru c 6a$ua vreas se întoarc, #otrât s-i potoleasc setea de r&bunare; prsiîns îndat acest plan i, fu$ind mai departe printr-un tufri des,intr în petera pe care o cunoatem! Cu dumanii pe urmele lui,Oc#i-de-7oim scoase un stri$t de bucurie, v&ând c acum pradanu putea s le mai scape!

%mpreun cu însoitorul su se repe&i în petera a crei intrare eralun$ i strâmt i avu timp s-i &reasc pe #uronii care seretr$eau! %n momentul când ptrundeau în $aleriile i încoridoarele subterane ale peterii, sute de femei i copii fu$eauscoând stri$te de $roa&! %n întunericul ca de mormânt carestpânea locul, puteau fi luai drept umbre sau fantome care fu$ laapropierea muritorilor!

otui, "ncas nu-l vedea decât pe 6a$ua; oc#ii lui nu-l cutaudecât pe el, nu se opreau decât asupra lui; îl urmrea pas cu pas!*e>+ard i vântorul continuau s se in dup el, însufleii deacelai simmânt, dei poate mai puin puternic! 4ar cu câtînaintau, cu atât era mai întuneric i le venea din ce

în ce mai $reu s-i deosebeasc pe vrjmaii lor, care, cunoscânddrumul, le scpau tocmai când credeau c sunt pe punctul de a pune mâna pe ei! O clip cre&ur c#iar c le-au pierdut urma, când

&rir o roc#ie alb, fluturând la captul unui coridor strâmt, ce prea c duce pe munte!

G ( CoraI, e.clam *e>+ard, cu $lasul su$rumat de emoie, dari de spaim!

G CoraI CoraI, repet "ncas repe&indu-se înainte, ca cerbul în

7/24/2019 Ultimul


pdure!

G ( c#iar eaI, repet vântorul! Curaj, domnioar suntem aiciI

8&ând-o, se simir însufleii de puteri noi, parc ar fi avut aripi!4ar drumul era întortoc#eat, cu urcuuri i cobo- rasuri i în unelelocuri c#iar impracticabil! "ncas îi arunc arma, care-l întâr&ia înmers i se repe&i în $rab, plin de elan! *e>+ard fcu la fel, darimediat îi recunoscur nesocotina au&ind un foc de arm, pe care#uronii avur timp s-l tra$ urcând coridorul spat în stânc;$lonul îl rni c#iar uor pe tânrul mo#ican!

G rebuie s-l ajun$emI, stri$ vântorul, luând-o înaintea

prietenilor si, dintr-o pornire de&ndjduit! icloii ne pot lovila distana asta; i, privii, o in pe tânra fat astfel încât s leserveasc drept scutI

Fr s fie ateni la aceste cuvinte, sau mai de$rab fr s le aud,însoitorii lui îi urmar e.emplul i, prin eforturi de neînc#ipuit, seapropiar îndeajuns ca s poat vedea cum Cora era târât de doi#uroni, în timp ce 6a$ua le arta drumul! %n acest moment, olumin strbtu pe neateptate în peter; silueta tinerei fete i cele

ale a$resorilor ei se proiectar o clip pe &id, apoi toi patrudisprur! Cuprini de un fel de frene&ie pricinuit de de&ndejde,"ncas i *e>+ard îi îndoir sforrile lor aproape supraomenetii, v&ând o desc#i&tur, se repe&ir afar din peter! Aici, dreptîn faa lor, începu muntele; dar sosir la timp ca s vad pe ce drumapucaser fu$arii!

rebuia s urce o potec abrupt i stâncoas! %mpiedicat de puc

i poate mai puin interesat de soarta pri&onierei decâtînsoitorii si, vântorul rmase puin mai în urm! *e>+ard, larândul lui, fu depit de "ncas! %n felul acesta, trecur repede pestestânci i prpstii care în alte situaii le-ar fi prut inaccesibile! %nsfârit, fur rspltii pentru munca lor, v&ând c-i ajun$ din urm pe #uroni, crora Cora le întâr&ia mersul!

7/24/2019 Ultimul


G Oprete, câine de +>andotI, stri$ "ncas din înlimea uneistânci, a$itându-i toma#a+-ul! OpreteI O fat Qdela+ar îispune s te opretiI

GN-am s mer$ mai departeI, stri$ Cora, oprindu-se deodat pemar$inea unei prpstii adânci, la mic deprtare de cretetulmuntelui! N-ai decât s m uci&i, #uron ticlosI N-am s mer$ maideparteI

Cei doi #uroni care o înconjurau ridicar îndat toma- #a+-urileasupra ei, cu bucuria plin de cru&ime de care se spune c sunt plini demonii când svâresc o fapt rea, dar 6a$ua le opri braul!(l le smulse armele, le arunc departe de ei i, scoând cuitul, se

întoarse spre pri&onier, în timp ce pe c#ipul lui se o$lindeau pasiunile cele mai violente i mai opuse2

G Femeie, spuse el, ale$e între +i$+am-ul i cuitul 8ulpii 7ireteI

Cora, fr s-l priveasc, se ls în $enunc#i! C#ipul ei luase oe.presie e.traordinar; ridic oc#ii i întinse braele spre cer,spunând cu $las blând, dar plin de încredere2

G 4oamne, sunt a taI *otrte ce vrei cu mine G Femeie, repet 6a$ua cu $lasul r$uit, încercând &adarnic s prind privirea din oc#ii ei senini i strlucitori G ale$eI

4ar Cora, a crei fi$ur arta senintatea unui #eruvim, nu- i au&iîntrebarea i nu rspunse! *uronul tremura din tot trupul i ridicdeodat braul, apoi îl ls s cad, ca i cum n-ar fi tiut la ce s se#otrasc; prea c în sufletul su se ddea o lupt cumplit; ridic

din nou arma amenintoare, dar în aceeai clip un stri$t ptrun&tor se au&i deasupra capului su! "ncas, care nu se mai putuse stpâni, se arunc de la o

QAceasta fraza este o expresie dispretuitoare, adresata inamicului care fuge, si n-are nicio

legatura cu cuvintele care urmeaza (n.a.).

7/24/2019 Ultimul


înlime uimitoare pe mar$inea primejdioasei prpstii, unde seafla vrjmaul lui! C#iar în clipa când 6a$ua, au&ind stri$tul$roa&nic, ridic oc#ii, unul dintre însoitorii si, profitând de

aceast micare, împlânt cuitul în pieptul tinerei fete!*uronul se repe&i ca un ti$ru asupra celui care-i clcase porunca;dar "ncas, în cderea lui, îi despri i se rosto$oli la picioarele lui6a$ua! "itând atunci de primele lui $ânduri de r&bunare, devenii mai fioros din cau&a crimei la care fusese martor i îi înfipsecuitul între umerii lui "ncas, care era înc cu faa în jos, scoândun stri$t infernal în clipa când svârea acest atentat la! "ncasmai $si înc puterea s se ridice i, ca o panter rnit, care senpustete asupra celui ce o atac, printr-un ultim efort în care îiepui& toat vla$ care-i mai rmsese, îl lovi de moarte peuci$aul Corei i c&u i el! %n aceast po&iie, se întoarse spre8ulpea 7ireat i, privindu-l cu mândrie i curaj, prea c-i spunecine i-ar fi fost a doua victim dac nu l-ar fi prsit puterile!Fiorosul 6a$ua îl apuc de bra pe tânrul mo#ican G care nu mai putea opune nicio re&isten G i îi împlânt cuitul în inim, detrei ori, pân când victima, privindu-i tot timpul vrjmaul cu cel

mai adânc dispre, c&u moart la picioarele lui! G :ertareI :ertareI *uronule - stri$ *e>+ard de pe o stânc, cuc#ipul sfâiat de durere Gai mil de alii, dac vrei ca i alii saib mil de tineI

6a$ua, învin$tor, se întoarse spre tânrul osta i, ar- tându-iarma fatal, plin toat de sân$ele victimelor sale, scoase un stri$tatât de feroce, atât de slbatic i care în acelai timp &u$rvea atât

de bine triumful lui barbar, încât cei care se luptau în vale, la maimult de o mie de picioare sub ei, îl au&ir i îi ddur seama cevrea s însemne! Fu urmat de o e.clamaie $roa&nic scpat devântor, care, srind peste stânci i peste râpe, înainta spre el atâtde repede, atât de dâr&, de parc era susinut în v&du# de o puterenev&ut! 4ar când ajunse la locul masacrului, nu $si decât

7/24/2019 Ultimul


cadavrele victimelor!

Oc#i-de-7oim arunc asupra lor o sin$ur privire i imediat oc#iilui ptrun&tori se îndreptar spre muntele care se ridic aproape

perpendicular înaintea lui! %n vârf se afla un om; inea braele ridicate i avea o înfiare amenintoare! Fr s se uitemcar la el, Oc#i-de-7oim îi ridic puca; dar un pietroi proiectatîn capul unuia dintre fu$ari, pe care nu-l &rise, îl fcu s-ldescopere pe cinstitul amut, al crui c#ip scânteia de indi$nare!%n acel moment, 6a$ua iei dintr-un fel de scobitur în care se b$ase i, trecând nepstor peste cadavrul ultimului dintreînsoitorii si, sri dintr-odat peste o crptur mare i urc

stâncile într-un loc unde braul lui 4avid nu-l mai putea ajun$e! Numai avea de fcut decât un sin$ur salt ca s treac de parteacealalt a prpastiei, la adpost de orice primejdie! %nainte de asri, #uronul se opri o clip i, aruncând vântorului o privireironic, stri$2

G Albii sunt nite câiniI 4ela+arii sunt nite muieriI 6a$ua îi las pe stânci ca s serveasc drept #ran corbilorI

'a aceste cuvinte, i&bucni într-un râs înfricotor i fcu o sritururia, dar nu ajunse pe stânca pe care voia s sar; alunec i sea$ cu mâinile de tufiurile de pe mar$inea ei! Oc#i-de-7oim îiurmrea toate micrile i mâinile îi erau scuturate de un tremuratât de mare, încât eava putii lui, pe jumtate ridicat, se mica înv&du# ca o frun& în vânt! Fr s-i c#eltuiasc forele înstrdanii &adarnice, 8ulpea 7ireat, atârnat de mâini, $si o altstânc pe care îi sprijini piciorul! Apoi, adunându-i toate puterile,

încerc iar i i&buti s-i pun $enunc#ii pe mar$inea ultimei stâncide pe creast! C#iar în momentul când trupul vrjmaului su erac#ircit, $ata s sar, vântorul îl oc#i! %n clipa când aps petr$aci, arma era tot atât de nemicat ca i stâncile înconjurtoare!9raele #uronului se desprinser i trupul i se ls puin pe spate, întimp ce $enunc#ii pstrau mereu aceeai po&iie! Aruncând o

7/24/2019 Ultimul


privire de ur asupra dumanului su, fcu un $est ca s-l maiînfrunte înc! 4ar $enunc#ii i se înmuiar i monstrul, c&ând cucapul în jos, pe lân$ tufiul de munte, se rosto$oli în fundul prpastiei care avea s-i fie mormântul!

Capitolul 33

Luptara vitejeste, mult timp si cu putere; pe tarm î ngramadira

mormane de cadavre musulmane; î nvinsera, dar Batzais cazu

scaldat î n propriul lui sânge. Î nsotitorii sai, care supra- vietuisera

î n numar foarte mic, î l vazura zâmbind când strigatul lor de triumf

rasuna si când câmpul de lupta fu al lor; si vazura cum moartea î i

î nchidea pleoapele si cum el se cufunda linistit î n ultimul somn, cao floare care se î nclina când se î nsereaza.

*A''(R

%n &orii &ilei urmtoare, tribul lenapilor era &$uduit de o ne$ritdurere! $omotul luptei încetase2 r&bunaser din plin vec#ea lordumnie i noua lor ceart cu tribul 6in$o, nimicindu-l pân launul! cerea i întunericul care se întindea pe locul unde fusese

tabra #uronilor artau destul de limpede ce soart avusese acesttrib rtcitor! Nori de corbi se luptau pe cretetul munilor, pentru prad, sau se aruncau ca o vijelie pe potecile lar$i ale pdurilor; eierau cioclii sinitri care vesteau c locurile acelea fuseserînsufleite de via i c acum asupra lor stpânea moartea! C#iarun oc#i mai puin deprins cu o asemenea privelite, pe carevecintatea a dou triburi dumane n-o ofer prea des, ar fi pututs-i dea seama de re&ultatele înspimânttoare ale r&bunrii

indiene!Când rsri soarele, lenapii jeleau! Nu se au&eau rsunând nicistri$te de i&bând, nici cântece de triumf! oi r&boinicii

prsiser câmpul de btlie, dup ce-i scalpaser pe inamici! Abiaavuseser timpul s fac s dispar urmele misiunii lor sân$eroase

7/24/2019 Ultimul


i veniser s jeleasc morii lor dra$i, laolalt cu ceilali din trib!4up mândria i entu&iasmul e.primat prin lun$i stri$te der&bunare, ei artau acum, prin adânca lor durere, c sentimenteleomeneti îi cereau dreptul i în inimile lor!

Colibele erau pustii; toi cei pe care moartea îi cruase se re-trseser într-o tabr vecin, unde formau un cerc foarte mare,într-o tcere solemn! Cu toate c erau de diferite ran$uri i vârste, brbai i femei, simeau toi aceeai emoie! oate privirile erauaintite înspre centrul cercului, unde se $seau cei pe care toi îi plân$eau!

7ase fee dela+are, cu co&i ne$re i lun$i pe umeri, abia aveau

curajul s arunce din când în când câteva ierburi înmiresmate sauflori de pdure pe un pat de plante parfumate, pe care se odi#neau,sub un baldac#in improvi&at în $rab din roc#iile indienilor,rmiele nobilei, blândei i $eneroasei Cora! rupul ei mldiosera învemântat în mai multe vluri moi i simple, iar c#ipul ei,altdat atât de fermector, era ascuns pentru totdeauna de privirilemuritorilor! 'a picioarele ei sttea de&ndjduit 6unro! Capul luicrunt se înclinase pân la pmânt, artând parc resemnarea cu

care se supunea loviturii ce i-o #r&ise )rovidena, iar pe frunteac&ut, copleit de pletele-i ar$intii, i se citea cea mai sfâietoaredurere! amut se afla lân$ el; ra&ele soarelui îi învluiau capul, întimp ce oc#ii lui e.presivi ctau fr încetare atât la prietenul pecare-i era deosebit de $reu i atât de dureros s-l mân$âie, cât i lanedesprita-i carte de ru$ciuni; sin$ur, ea putea s-i dea trie is-i inspire felul în care s aline durerea nefericitului tat!*e>+ard, sprijinit de un copac Gla o deprtare de câiva pai Gîi

ddea silina s-i stpâneasc durerea, dar nu reuea, cu toat triafirii lui de osta!

4ar oricât de trist i oricât de mâ#nit ar fi fost $rupul pe care l-am pre&entat, nu se putea compara cu cel care ocupa partea opus acercului! "ncas, parc ar fi fost însufleit; era $tit cu podoabelecele mai mree pe care le putuse aduna

7/24/2019 Ultimul


tribul su! )ene minunate îi fluturau pe cap, în mâinile epenestrân$ea înc arma poporului su, braele i $âtul îi erauîmpodobite cu o sumedenie de brri i de medalii de tot felul,dei oc#iul lui stins i trsturile încremenite ofereau un contrast

înfiortor cu fastul de care era înconjurat!

C#in$ac#$oo sttea drept înaintea nefericitului su fiu, fr armei podoabe! %i tersese vopseaua de pe corp, în afar destrlucitoarea broasc estoas a tribului su, care-i fusese tatuat pe piept în aa fel încât s nu se mai tear$! 4e când se adunasetribul, r&boinicul mo#ican nu-i luase nicio clip oc#iide&ndjduii de pe c#ipul încremenit al fiului su! )rivirea îi eraatât de fi. i sttea atât de nemicat, încât un strin nu i-ar fi putut ima$ina care din cei doi era mortul decât dup micrileconvulsive de care era &$uduit printele îndurerat i dup liniteavenic ce se aternuse pe c#ipul fiului su prea iubit! 8ântorul,lân$ ei, se sprijinea de arm care nu putuse s-i apere prietenul;sttea cufundat în $ânduri în timp ce amenund, susinut de câiva btrâni din trib, se ae&ase pe un $or$an, de unde putea îmbriacu privirea scena mut i trist la care lua parte tot tribul su!

'a o mar$ine a cerului se afla un militar îmbrcat într-o uniformstrin, inându-i de dârlo$i calul de lupt, înconjurat de ali ostaiclri, care preau c se pre$tesc pentru o cltorie lun$!"niforma militar arta c fcea serviciul pe lân$ comandantulCanadei! 8enit cu scopul de a înc#eia pace, furia slbatic aaliailor si îi fcuse inutil misiunea! Acum privea tcut urmrilenefericite ale unei neînele$eri pe care n-o putuse înltura fiindcsosise prea târ&iu!

0oarele se ridicase de mult, dar tribul de&ndjduit al dela+arilorsttea din &ori în aceast nemicare tcut, simbol al morii care lesfâia inima! Nu se au&ea niciun &$omot, afar de câteva suspineînbuite! %n mijlocul mulimii înmrmurite, sin$ura micare erau$esturile tinerelor tovare ale Corei, care presrau la rstimpuriflori pe c#ipul ei neînsufleit! 0-ar fi spus c toi cei care participau

7/24/2019 Ultimul


la aceast neobinuit ceremonie fuseser sc#imbai în stane de piatr!

%n sfârit, îneleptul, întin&ând braele i sprijinindu-se de umerii

celor ce-l susineau, se ridic atât de slbit i atât de lipsit de vla$,de parc povara unui între$ secol din istoria poporului su apsa peacela care în ajun pre&idase statul tribului cu ener$ia unui r&boinictânr!

G Frai lenapi, spuse el cu $las $las trist i profetic, c#ipul lui6anitu este învluit în nori, oc#ii lui s-au întors de la voi, urec#ile-i sunt înc#ise, bu&ele lui nu v rspund nimicI 8oi nu- l vedei, dar judecata lui, iat-o, vi se arat! 4esc#idei-v inimile i nu v lsai

ispitii de minciun! Frai lenapi, c#ipul lui 6anitu este învluit înnoriI

O linite adânc i solemn urm acestor cuvinte simple iînfiortoare; parc s-ar fi au&it $lasul spiritului la care se înc#inatribul, iar "ncas prea sin$urul în&estrat cu via în mijloculacestei mulimi prosternate în tcere!

4up câteva minute, mai multe voci murmurar un cântec în

cinstea victimelor r&boiului! (rau vocile femeilor i cântecul lorde jale ptrundea în sufletul tuturor i îi înduioa! Cuvintele acesteimelodii triste nu fuseser alese anumeG de îndat ce termina una,cealalt relua ceea ce s-ar fi putut numi ru$ciunea funebr ispunea în ea tot ce simea!

Când i când, corul era întrerupt de suspine i tân$uiri, iar fetelecare înconjurau sicriul Corei se repe&eau la florile care o acopereau

i, copleite de durere, le ddeau la o parte s o priveasc! Când îiveneau în fire, se $rbeau s pun la loc cu $esturi duioase acestsimbol al cureniei i al buntii aceleia pe care o plân$eau! 4eierau des întrerupte, se înele$ea c aceste cântece erau imnuri delaud pentru "ncas i Cora!

O fat mai rsrit decât celelalte, prin ran$ul i înfiarea ei,

7/24/2019 Ultimul


fusese aleas s fac elo$iul r&boinicului mort! (a începu prinalu&ii modeste la virtuile lui, înfrumuseându-i cuvântarea cuima$ini orientale, pe care indienii le luaser, se vede, dine.tremitatea celuilalt continent i care constituie întrucâtva lanul

de le$tur al istoriei celor dou lumi! (a îl numi pantera tribuluisu! %l înfi strbtând munii cu un pas atât de uor, încât piciorul nu-i lsa nicio urm, srind din stânc în stânc, cu $raiai supleea unui tânr cerb! %i asemui

oc#iul cu o stea care strlucete într-o noapte întunecat, i $lasullui în mijlocul btliei Gcu tunetul lui 6anitu! (a aminti despremama care-l nscuse i despre fericirea pe care trebuia s-o simt eac avusese un asemenea fiu, i îl însrcina s-i spun, când o vaîntâlni în lumea spiritelor, c fiicele dela+are au vrsat lacrimi pemormântul fiului ei i au numit-o prea fericit!

"rmar alte fete, care vorbir cu $las i mai duios, cu acelsentiment de delicatee propriu firii lor, i amintir de tânra strinrpit din via în acelai timp cu eroul, vdind prin aceasta c6arele 0pirit arta c voia lui era ca ei s fie unii pe veci! %ispuser s fie bun i prevenitor cu ea, s o ierte dac nu tia unele

lucruri, pentru c nu o învase nimeni, s treac cu vederea c nuera în msur s-l serveasc aa cum un r&boinic ca el ar fiateptat de la orice mândr femeie! 8orbir despre neasemuita eifrumusee, despre nobilul ei curaj, fr s strecoare niciunsentiment de invidie în cuvintele lor, apoi adu$ar c marile eicaliti le înlocuiau pe acelea de care educaia neamului ei olipsise!

4up acestea venir altele, care se adresar pe rând, direct, tinerei

strine, i în intonaiile lor se simea duioie i dra$oste! (le oîndemnau s aib încredere în fericirea ce-o ateapt! "n vântor îiva fi tovar i acesta va avea $rij s nu duc lips de nimic! "nr&boinic va ve$#ea lân$ ea i acesta o va feri de toate primejdiile! (le îi f$duir c aceast cltorie o s-i fie panic i povara G uoar; o întiinar s nu re$rete &adarnic prietenii din

7/24/2019 Ultimul


copilrie i locurile unde triser prinii ei i o asi$urar iari c pdurile prea fericite în care vânea& lenapii dup moarte aveau vitot atât de vesele, i&voare tot atât de limpe&i i flori tot atât defrumoase ca cerul albilor! (le o sftuir s fie atent la nevoile

tovarului ei de dincolo de moarte i s nu uite niciodatdeosebirea pe care 6anitu o #r&ise între ei cu atâta înelepciune!

Apoi, însufleindu-se deodat, cântar toate în cor laude pentrumo#ican! (ra nobil, brav i $eneros, cum trebuia s fie unr&boinic, i avea toate calitile ca s plac oricror mândre fete!

%mbrcându-i ideile în ima$ini cât mai subtile i mai deosebite,lsar s se înelea$ c, în scurtul rstimp pe care el îl petrecuse

alturi de dânsa, ele descoperiser-cu instinctul firii lor femeietiG cui îi druise în c#ip firesc inima! Fiicele dela+arilor nu aveauniciun farmec pentru el! "ncas fcea parte dintr-o ras care altdatera sa$amor, pe malurile lacului srat, i inima lui se le$ase de poporul care se ae&ase printre mormintele strmoilor acestei rase!oi îi dduser seama c tânra fat avea sân$ele mai curat decâtrestul naiei sale! 4ovedise prin purtarea ei c era în stare s îndureoboselile i primejdiile vieii din pdure; i acum, adu$ar ele,

6arele 0pirit o c#emase într-un loc unde ea avea s fie fericit de-a pururi în mijlocul du#urilor iubitoare!

Apoi îi sc#imbar $lasul i vorbir de surioara Corei, care jelea încabana vecin! (le îi asemnar caracterul blând i simitor cuful$ii de &pad curai i fr pat, care se topesc tot atât de uorcând sunt atini de ra&ele soarelui, dup cum în$#ea în timpuliernii $eroase! Nu se îndoiau c Alice se bucura de întrea$aafeciune a tânrului ef alb, a crui durere era tot atât de mare ca a

ei; dar, dei se fereau s-i spun, se vedea c nu o credeauîn&estrat cu aceleai mari caliti care o distin$eau de Cora!Comparau buclele prului lui Alice cu cârceii de vi! Oc#ii ei-cu bolta de a&ur a cerului i pielia ei- cu norul cel alb, care strluceteîn ra&ele soarelui de diminea!

7/24/2019 Ultimul


oi cei pre&eni pstrau cea mai adânc linite în timpul acestorcântece triste, care nu erau întrerupte decât atunci când cineva numai putea suporta durerea i i&bucnea în plâns! 4ela+arii ascultaucuprini parc de vraj i li se citeau pe c#ip emoiile de care erau

cuprini! C#iar 4avid se simea plcut impresionat, au&ind aceste$lasuri suave; mult timp dup ce încetaser bocetele indienilor, privirile lui vii i aprinse artau c înc era adânc micat!

8ântorul, sin$urul dintre albi care cunotea limba dela+arilor, sedesprinse din $ândurile lui ca s nu piard nimic din cânteceletinerelor indiene, dar când ele pomenir despre viaa pe care o vorduce "ncas i Cora în pdurile prea

fericite, ddu din cap, ca unul care tia cât de $reit era credinalor, i-i ls capul în piept, pân ce se termin ceremonia! 4infericire, *e>+ard i 6unro nu înele$eau sensul cuvintelorslbaticilor, lucru care i-ar fi îndurerat i mai mult!

Numai C#in$ac#$oo nu era atent la aceste manifestri! )rivirealui era aintit doar spre c#ipul iubit i, c#iar în cele mai&$uduitoare momente, muc#ii neclintii i trsturile obra&ului su

nu trdau nici cea mai mic emoie! @miele reci i fr simireale fiului su erau totul pentru el; toate simurile, în afar de alv&ului, erau încremenite! )rea c triete numai ca s-l poat privi pe acela care curând avea s-i fie rpit pentru totdeauna!4up ce se terminar cântecele funerare, un brbat cu o înfiare$rav i sever, r&boinic vestit pentru vitejia lui i îndeosebi pentru faptele eroice din ultima lupt, înaint încet din mijloculmulimii i se apropie de trupul neînsufleit al lui "ncas2

G 4e ce ne-ai prsit, mândrie a tribului =apanac#iE, spuse el,adresându-i-se tânrului r&boinic neînsufleit ca i unui om viu!8iaa ta printre noi n-a durat decât vremea cât soarele trece pestevârful arborilor, dar $loria ta a fost mai strlucitoare decât luminasoarelui de amia&! Ai plecat, tinere biruitor, dar pe potec ce duceîn lumea spiritelor au mers înaintea ta o sut de +>andoi i i-au

7/24/2019 Ultimul


desc#is drumul printre mrcini! Cine oare, dintre cei care te-auv&ut în plin btlie, ar fi putut crede c vei muri vreodatE Cine,înainte de tine, i-a artat lui "tsa+a drumul lupteiE )icioarele talese asemnau cu aripile vulturului, braul tu era mai $reu decât

ramurile înalte care cad din vârful pinului i vocea ta era ca aceea alui 6anitu, când $lsuiete din înaltul norilor! Cuvintele lui "tsa+asunt prea neînsemnate, adu$ el trist, i inima lui e strpuns dedurereI 6ândrie a tribului =apanac#i, cui ne-ai lsatE

'ui "tsa+a îi urmar dup ran$ mai muli r&boinici, pân când primii efi ai naiei luar cuvântul ca s cânte memoria fratelui lorde arme! 4up aceasta se fcu linite adânc!

Apoi, se au&i un murmur surd i uor ca acela al unei mu&iciîndeprtate! 0unetele erau atât de nesi$ure, încât abia se

au&eau i era $reu s se spun precis de unde veneau! Cu timpul,îns, se au&eau din ce în ce mai clar; curând se putur deosebi plân- sete, e.clamaii de durere i în sfârit câteva fra&e întretiate!'ui C#in$ac#$oo începur s-i tremure bu&ele, artând astfel cvoia s contribuie i el cu $lasul lui la onorurile funerare ale fiului

su! oi se uitau în pmânt, în semn de respect pentru durereatatlui, care încerca în &adar s i-o stpâneasc! (moiadela+arilor nu era artat prin nimic, dar se citea pe c#ipurile lor i prin atitudinea lor se vedea c ascultau cu o aviditate i cu o atenie pe care nu o artaser pân atunci decât în faa lui amenund!

4ar ascultau în &adar; sunetele se au&eau din ce în ce mai slab,tremurau i nu se mai înele$eau i, în sfârit, se stinser cu totul,ca acordurile unei mu&ici care se îndeprtea& i creia vântul îi

acoper ultimele sunete! 9u&ele sa$amorului se înc#iser, oc#ii i sefi.ar din nou asupra trupului neînsufleit al lui "ncas! 6uc#ii luicontractai nu fceau nicio micare; s- ar fi spus c e o fiinscpat din mâinile atotputernicului înainte de a-i primi sufletul!4ela+arii, v&ând c prietenul lor nu era înc destul de pre$tit sîndeplineasc o misiune atât de $rea, #otrâr s mai acorde câteva

7/24/2019 Ultimul


clipe acestui nefericit printe i, cu delicateea care le era fireasc, preau c dau toat atenia funeraliilor tinerei strine!

"nul dintre cei mai vec#i efi ai tribului fcu semn femeilor care

erau $rupate aproape de locul unde se odi#nea corpul Corei, îndat,tinerele dela+are ridicar litiera i pornir cu pas lent i re$ulat,cântând pe un ton plcut i în surdin-lauda tovarei lor! amut,care urmrise cu atenie ceremonia pe care o socotea p$ân, seaplec pe umrul tatlui ei i-i opti2

G Acum iat-i, ridic rmiele copilului dumitale; noi nu leurmmE Nu vom pronuna pe mormântul ei nici mcar câtevacuvinte cretinetiE

6unro tresri de parc i-ar fi sunat în urec#i trompeta Judecii deApoi i, aruncând în jurul lui o privire nelinitit i de&ndjduit,se ridic i urm corte$iul simplu cu inuta unui osta, dar cu inimaunui printe copleit de $reutatea nenorocirii! 4up el veneau prietenii si, ptruni de o durere

ce depea simpla simpatie fa de btrân! C#iar tânrul ofierfrance& prea profund micat de moartea violent i prematur a

unei femei atât de distinse! 4ar când ultimele femei ale tribului îiluar locul care le fusese fi.at în corte$iul funebru, lenapiistrânser cercul i se $rupar din nou în jurul lui "ncas, tot atât denemicai i tcui ca înainte!

'ocul #otrât pentru mormântul Corei era o colin mic, undecrescuser câiva pini tineri i puternici, care ddeau laolalt oumbr deas i întunecat, potrivit pentru un loc de veci!

Ajun$ând, tinerele indiene lsar jos tar$a, cu rbdarea care lecaracteri&a i, cu sfial vârstei lor, ateptar ca unul din prieteniiCorei s le dea încuviinarea, potrivit datinii! %n sfârit, vântorul,sin$urul care cunotea obiceiurile lor la înmormântare, le spuse înlimba dela+ar2

G (ste bine i frumos ceea ce au fcut fiicele mele i oamenii albi

7/24/2019 Ultimul


le mulumesc!

6ulumite de aceste vorbe bune, tinerele dela+are ae&ar corpulCorei într-un fel de sicriu, fcut cu mult îndemânare i c#iar cu

oarecare art, din scoar de mesteacn, i apoi îl cobo- rar în be&na ultimului lca! Ceremonia obinuit a acoperirii pmântului proaspt spat cu frun&e i ramuri fu îndeplinit în acelai c#ipsimplu i tcut! 4up ce împlinir i aceast ultim i trist datorie,tinerele se oprir, pentru c nu tiau dac trebuie s continuesolemnitatea dup ritualurile tribului lor! Atunci, vântorul lu dinnou cuvântul2

G Fiicele mele au fcut îndeajuns, spuse el! 0ufletul unui alb nu

are nevoie nici de veminte, nici de #ran, aceste daruri s le lsmîn $rija )aradisului albilor, darGadu$ el, aruncându-i oc#iiasupra lui 4avid, care îi desc#isese cartea i se pre$tea sînceap un imn sfânt G am s-l las s vorbeasc pe cel carecunoate mai bine decât mine datinile cretinilor!

Femeile se retraser modest deoparte i, dup ce jucaser primulrol în aceast trist scen, devenir cele mai simple i cele mai

atente spectatoare! ot timpul cât durar pioasele ru$ciuni ale lui4avid nu îi în$duir nici priviri mirate, nici semne de nerbdare!(le ascultau ca i cum ar fi îneles

cuvintele ce se pronunau i preau atât de emoionate, încât fceauimpresia c simt durerea, sperana i resemnarea crora le ddeau$las!

%ndemnat de ceremonia la care fusese martor i poate de emoia

ascuns pe care-o simea, maestrul de cânt se întrecu pe sine!8ocea lui plin i sonor, care rsuna acum dup melodiile jalniceale tinerelor fete, era tot atât de plcut i cântecul su, în cadenemai re$ulate, avea meritul c putea fi îneles de cei crora li seadresa în mod deosebit! 0fâri psalmul cum îl începuse, în mijloculunei tceri $rave i solemne!

7/24/2019 Ultimul


Când termin ultimul verset, toi priveau nelinitii i sfioi i sesileau s nu fac nici cel mai mic &$omot; se vedea c ateapt catatl tinerei victime s ia cuvântul! %ntr-adevr, 6unro pru c-i dseama c a venit momentul pentru el s îndeplineasc ceea ce se

poate socoti drept cea mai mare încercare de care este în stare fireaomeneasc! %i descoperi prul alb i, luându-i o inut ferm, privi mulimea sfioas i nemicat care-l înconjura! Atunci, fcândsemn vântorului s-l asculte, vorbi astfel2

G 0pune acestor tinere, care arat atâta blândee i buntate, c un btrân istovit, cu inima &drobit, le mulumete din adânculsufletului! 0pune-le c fiina pe care o adorm cu toii sub denumirifelurite va ine seam de milostenia lor, i va veni o &i când ne vom putea aduna în jurul tronului su cu toii, brbai i femei, frdeosebire de ran$ sau de culoare!

8ântorul îl ascult atent pe btrânul care pronun aceste cuvintecu $las tremurat! Când sfâri, ddu din cap, parc ar fi dat deîneles c se îndoia de eficacitatea lor!

G 4ac le traduc toate acestea, rspunse el, e totuna cum le-a

spune c iarna nu e &pad sau c soarele nu strlucete niciodatcu mai mult putere ca atunci când arborii sunt despuiai de frun&e!

Apoi, întorcându-se spre femei, le e.prim recunotina lui 6unroîn termenii pe care-i cre&u mai potrivii pentru asculttoarele lui!9trânul ls iar capul în piept i c&u prad durerii, când tânrulfrance&, despre care am vorbit, cute& s-l

atin$ uor pe umr! 4up ce-i atrase astfel atenia nefericitului

printe, îi art un $rup de tineri indieni care se apropiau, ducând olitier complet înc#is, apoi, cu un $est e.presiv, îi art soareleajuns la amia&!

G 8 înele$, domnule, rspunse 6unro, silindu-se s vorbeasccu $lasul ferm, v înele$I Aceasta-i voina cerului i m supun!Cora, copilul meu, dac binecuvântarea unui tat de&ndjduit mai

7/24/2019 Ultimul


poate ajun$e la tine, primete-o împreun cu ru$ciunile melefierbini! *ai, domnilor-adu$ el, privind în jurul lui cu un aer înaparen calm, dei durerea care-l copleea era prea puternic s poat fi complet ascunsGnu mai avem nimic de fcut aiciI 0

plecmI

*e>+ard ascult bucuros de acest ordin care-l îndemna s prseasc un loc unde, în fiecare clip, simea c-i scadestpânirea de sine! )e când însoitorii si înc plecau, $si timp sstrân$ mâna vântorului i s-i aminteasc de promisiunea lui de ase întoarce în rândurile armatei en$le&e! Apoi, urcând cu vioiciuneîn a, se apropie de litier! 4oar nite suspine înbuite anunau cAlice se afla acolo! 0ub conducerea a$#iotantului lui 6ontcalm ia trupei lui, toi albii, în frunte cu 6unro, pe care-l urmauîndurerai *e>+ard i 4avid, se îndeprtar de acel loc de adâncmâ#nire i în curând disprur în inima pdurii! @mase doarOc#i-de-7oim!

%mprejurrile nefericite pe care le triser împreun au stabilit întrelocuitorii acestor pduri i strinii care-i vi&itaser în acele &ileneuitate o le$tur trainic! imp de muli ani, povestea tinerei fete

albe i a tânrului r&boinic mo#ican a fermecat lun$ile seri i aîntreinut în sufletul tinerilor dela+ari setea de r&bunare împotrivadumanilor lor!Nici cei care jucaser un rol secundar în acesteevenimente nu au fost uitai! )rin mijlocirea vântorului, care încmuli ani a servit ca om de le$tur între civili&aie i viaaslbatic a pustietilor, dela+arii au aflat c btrânul cu prul alb amurit de curând, ca urmare - dup cât se prea - atât a oboselilorîndelun$ate pricinuite de viaa militar i de amrciunea

înfrân$erii aceleia, cât i - mai cu seam - marii dureri pe care oîncercase! Au mai aflat c 6ân-0part a dus-o pe cea de-a

doua fiic a bunului btrân departe, în oraele albilor i c acolo,dup ce au plâns înc mult timp, au avut parte de o via fericit,mai potrivit firii ei &$lobii!

7/24/2019 Ultimul


4ar aceste evenimente aveau s se petreac mult mai târ&iu!

4up ce toi albii plecar, Oc#i-de-7oim se înapoie la locul care-iamintea atâtea lucruri triste! 4ela+arii începuser s-l îmbrace pe

"ncas în veminte de în$ropciune! 0e oprir o clip, ca s-l lase pe vântor s priveasc la tânrul lui prieten i s-i ia rmas bunde la el! Apoi îi înfurar corpul în ultimele veminte de piei,astfel ca s nu mai fie descoperit niciodat! Atunci începu-ca i pentru Cora-o procesiune solemn i tot tribul se strânse în jurulmormântului provi&oriu al tânrului ef; provi&oriu, pentru c urmaca, odat i-odat, osemintele s-i odi#neasc lân$ cele alestrmoilor tribului su!

6ulimea se strânsese toat i arta aceeai durere, aceeai$ravitate i aceeai linite în jurul mormântului! Corpul fu depus cai cum s-ar fi odi#nit, cu faa spre soare; armele lui de lupt i devântoare fur ae&ate lân$ el; totul fu pre$tit pentru cltoriadin urm! %n sicriu se tiase o desc#i&tur, pentru c sufletul s poat fi în le$tur cu rmiele pmânteti când va fi timpul, idela+arii, cu îndemânarea lor, luaser msurile cuvenite ca s-l pun la adpost de animalele de prad!

Când toate aceste pre$tiri fur înc#eiate, atenia $eneral seîndrept din nou asupra laturii sufleteti a ceremoniei!C#in$ac#$oo nu vorbise înc i toi ateptau câteva cuvinte demân$âiere, câteva sfaturi folositoare din $ura unui ef atât devestit, într-o împrejurare atât de solemn! #icind dorina poporului, nefericitul tat îi înl capul care-i c&use pe piept,rotindu-i privirea calm i linitit asupra adunrii! 9u&ele i sedesc#iser i, pentru prima oar de la începutul acestei lun$i

ceremonii, $lsui2

- 4e ce sunt întristai fraii meiE 4e ce plân$ fiicele meleE "n tânr r&boinic a plecat s vâne&e în pdurile prea fericiteI "n ef i-asfârit menirea cu cinsteI (ra bun, era supus, era vitea&! 6anituavea nevoie de un r&boinic ca el i l-a c#emat!

7/24/2019 Ultimul


%n ce m privete, eu nu mai sunt decât un trunc#i uscat, pe carealbii l-au despuiat de rdcini i de ramuri! 0eminia mea a disprutde pe malurile lacului srat i de pe stâncile dela+arilor, dar cine poate spune care arpe din tribul su i-a uitat înelepciuneaI 0unt

sin$ur!!!

- Nu, nuI, stri$ Oc#i-de-7oim care pân atunci sttuse linitit, cu privirea aintit la c#ipul încremenit al prietenului su, dar a cruirbdare nu inu prea mult! Nu, sa$amorule, nu eti sin$urI 4ei nuavem aceeai culoare, 4umne&eu a fcut s ne întâlnim pe acelaidrum i s facem cltoria împreun! Nu am prini, nici rude i, cai dumneata, pot spune c nu aparin niciunui popor! "ncas îi erafiu, era o piele roie; acelai sân$e cur$ea în vinele lui, dar dac ams-l uit vreodat pe tânrul care a luptat de atâtea ori alturi demine în r&boaie i s-a odi#nit alturi de mine în timp de pace, totaa s m uite i pe mine cel care ne-a creat pe toi, oricare ar ficuloarea noastr! 9iatul ne-a prsit pentru câtva timp, dar nu etisin$ur, sa$amoruleI

C#in$ac#$oo apuc mâna pe care i-o întinse Oc#i-de- 7oim, înculmea emoiei, pe deasupra mormântului proaspt, i cei doi

falnici i iscusii vântori înclinar capul în acelai timp, pe cândlacrimi mari cur$eau pe pmântul unde odi#neau rmiele lui"ncas!

ultimul

Documents