BIOSINTEZA TRIACILGLICEROLILOR

-Are loc in ficat si tesutul adipos folosind ca intermediar acidul fosfatidic-Sursele de gicerol-3-fosfat , ce ofera restul glicerol din structura Tag, sunt diferite in ficat si tesutul adipos-Glicerol-3-fosfatul este produs prin fosforilarea glicerolului sub actiunea glicerol kinazeisau prin reducerea dihidroxiacetonfosfatului (DHAP) provenit din glicoliza-Tesutul adipos nu poseda glicerokinaza si poate produce glycerol-3-fosfatul doar din glucoza pe calea DHAP-Tesutul adipos poate stoca acizii grasi doar atunci cand glicoliza este activate, imediat postprandial Sinteza Tag in ficat si tesutul adipos urmeaza aceeasi cale -Glicerol -3 fosfatul reactioneaza cu AcetilCoA formand acidul fosfatidic care este defosforilat de diacilglicerol(DAG) ce este apoi esterificat cu o molecula de acid gras formand TAG-Tagi produs in reticulul endoplasmic din hepatocit sunt impachetati impreuna cu colesterol, fosfolipide si proteine si eliberati in circulatie sub forma de Vldl-Chilomicronii si Vldl din circulatie sunt captati de tesuturi unde sunt scindati sub actiunea lipoprotein lipaza in acizi grasi si glicerol-muschiul sintetizeaza acizii grasi ca sursa de energie , tesutul adipos preia acizii grasi si ii stocheaza sub forma Tag

STOCAREA TAG IN TESUTUL ADIPOS

Adipocitul secreta lipoproteinlipaza pe care o elibereaza la nivelul capilarelor tesutului adipos atunci cand raportul insulina/glucagon este mare Lipoproteinlipaza (LPL) scindeaza Tag din VLDL si chilomicroni in acizi grasi si glicerol Acizii grasi intra in adipocit , sunt si sunt activati La AcetilCoA care reactioneaza cu glicerol-3-fosfatul formand tag Izoenzima din tesutul adipos avand Km mare este activa imediat postprandial, atunci cand nivelul chilomicronilor si VLDL este mare

1

SCINDAREA TAG INTERPRANDIAL

In perioadele interprandiale raportul glucagon/insulina creste determinand cresterea AMPc Protein kinaza A este activate si fosforileazalipaza hormonsensibila (HSL) activand-o HSL-P- forma activa fosfo a lipazei hormonsensibila scindeaza acizii grasi din structura Tag Insulina stimuleaza fosfataza promoveaza forma de fosfo inactivand-o

REGLAREA LIPOGENEZEI SI LIPOLIZEI

Acizii grasi cu lant scurt sunt transportati prin sange sub forma complexelor cu albumina, sunt captatti de muscgi si alte tesuturi unde sunt oxidati la CO2, apa cu eliberare de energie Ficatul ii utilizeaza in vederea gluconeogenezei si a mentinerii glicemiei Deoarece tesutul adipos nu poseda glicero kinaza, glicerolul rezultat este captat de ficat si fosforilat la glicerl-3- P care este apoi apoi utilizat in vederea unei noi sinteze TagINSULINA*prin intermediul factorului de transcriptie SREBP- 1C stimuleza glicoliza si lipogeneza prin activarea unor enzime cheie precum fosfofructokinaza 1, GPAT (glicerol fosfat acil transferaza)*activeaza defosforilatrea piruvatdehidrogenazei astfel piruvatul produs in glicoliza poate fi oxidat in Ciclul KREBS*stimuleaza conversia glucozei la acizi grasi in tesutul adipos

2

METABOLISMUL COLESTEROLULUI

Colesterolul este deosebit de bine studiat datorita implicatiei lui in patofiziologia peretelui vascular (ateroscleroza) Insolubilitatea colesterolului face necesar transportul lui sub forma lipoproteinelor : chilomicroni( intestin) si VLDL (ficat) Principalele roluri fiziologice :-stabilitatea membranelor celulare-precursor in sinteze bilei-precursor in sinteza hormonilor steroizi Sursele colesterolului in organism:-endogene:sintetizate din acetilCoA-exogene:din alimente, sursele majore fiind reprezentate de oua si carne(carnea rosie, ficat si creier) precursorul colesterolului este AcetilCoA provenita din degradarea acizilor grasi , glucoezei, aminoacizilorSINTEZA COLESTEROLULUI are loc in 3 etape :

1. Condensarea a 2 molecule de AcetilCoA(initial) cu formarea acetoacetilCoA ce se condenseaza in continuare cu inca o molecula de Acetil CoA cu formarea mevalonatului

Aceasta etapa este o etapa importanta in sinteza colesterolului, enzima cheie fiind HMG-CoA reductaza citosolica, ce este tinta terapeutica prin care se reduce sinteza endogena a coleterolului

Exista 2 fonduri metaboloce ale HMG-CoA, unul mitocondrial ce duce la sinteza corpilor cetonici si altul in citoplasma utilizat in sinteze colesterolului

2. A2a etapa este reprezentata de transformarea HMG-CoA in unitati i izopren activ(alcatuit din 5 atomi de C) si condensarea acestora cu formarea Scualenului(alcatuit din 30 atomi de carbon)

3. Ciclizarea scualenului cu formarea lanosterolului aceste fiind apoi convertit printr-o serie de reactii la colesterol

3

REGLAREA SINTEZEI COLESTEROLULUI

Are loc la 3 nivele :I- cel transcriptional –HMG CoA reductaza localizata in membrana reticulului endoplasmic este controlata de SREBP. Acesta activeaza sinteza a peste 30 gene implicate in sinteza colesterolului prin legare la SRE SREBP este localizat in membrana reticulului endoplasmic si este eliberat prin actiunea a 2 poteaze :SCAP si S2pII-produsul final al caii de sinteza, colesterolul, este inhibitor al sintezei HMG-CoA Sarurile biliare alaturi de colesterol au si ele un rol inhibitor prin proteoliza si degradarea enzimei, proces intensificat de steroliIII-Stimularea sau inhibarea enzimei prin modificari covalente : fosforilare si defosforilare, forma de fosfor fiind forma activa a enzimei Insulina stimuleaza sinteza colesterolului promovand forma d fosfor a enzimei ; la fel si hormonii tiroidieni AMPc, glucagon, hormonii steroizi fosforileaza enzima prin activarea AMP protein kinazei, inactivand-o, blocand astfel sinteza colesterolului

ESTERIFICAREA COLESTEROLULUI

Cu acizii grasi se poate realiza la nivelul gruparii hidroxil formand astfel esteri ai colesterolului usor de incorporat in structura lipoproteinelor Enzimele ce realizeaza esterificarea colesterolului sunt :*LCAT-lecitin colesterol acil transferaza –enzima localizata in ficat ce esterifica colesterolul asociat HDL*ACAT-acil colesterol acil transferaza –localizata in celulele diferitelor organe , in special in ficat, stocheaza colsterolul in vederea sintezei hormonilor steroizi

4

LIPOPROTEINELE SERICE

Sunt particule sferice cu nucleul hidrofob format din triglyceride si cholesterol esterificat , ;a exterior prezentand o componenta proteica numita apolipoproteina.Ex de apolipoproteine:-ApoB (ApoB48- predomina in structura chilomicronilor, ApoB 100-predomina in VLDL), -ApoAI-ApoCII-ApoE

FUNCTII-transporta colesterolul exogen si cel sintetizat in ficat spre tesuturile extrahepatice si invers-vehiculeaza alti compusi lipidici(vitamine liposolubile)-participa la pastrarea compozitiei lipidice a membranelor -regleaza procese metabolice celulare Lipoproteinele pot fi separate prin ultracentrifugare si electroforeza.Astefel in functie de densitate si mobilitate electroforetica, lipoproteinele se clasifica in :chilomicroni,VLDL,LD,HDL.

CHILOMICRONII-sunt agregate de lipoproteine mari, 80% din masa unei particule de chilomicron o formeaza trigliceridele care sunt localizate in interiorul particulei

Se mai numesc apolipoproteineClasificarea se face in ordinea alfabetica(A,B,…E), apoi de adauga un sufix roman(I,Ii,…IV) care desemneaza ordinea de separare pe o coloana cromatograficaFunctioneaza ca ligand pt receptorii celulari si sunt responsabile pt metabolismul particulelor

5

VLDL COLESTEROL

Sunt sintetizate in ficat prin impachetarea Tag impreuna cu cholesterol, fosfolipide si ApoB100, fiind eliberate in circulatia sangvina In sange primeste de la HDL, ApoCII, ApoE si esteri ai colesterolului Apo E este recunoscuta de catre receptorii tisulari(muschi, tesut adipos) ce sunt captati si degradati sun actiunea LPLO parte este transformata in IDL ce patrund la nivelul hepatocitului unde sunt descompuse in elemente componente sau sunt degradate su actiunea HTGL( triacilglicerollipaza hepatica ) la LDL

LDL COLESTEROL

Este captat de ficat prin endocitoza receptor mediata si degradat in elemente componente Endocitoza si digestia LDL apare in tesuturile care poseda receptori LDL LDL poate fi oxidat la nivelul intimei peretelui vascular si preluati de catre receptorii ,,SCAVENGER ‘’ ai macrofagelor jucand astfel un rol important in ateroscleroza Nivelul crescut al LDL cholesterol este factor de risc pt ateroscleroza

RECEPTORUL LDL

-Este localizat in membrana celulara , leaga LDL si il introduce in celule , este sintetizat in RE al celulei si aparatul Golgi-Este o glicoproteina organizata in 5 domenii:3 extracelulare responsabile de legarea LDL, unul membranar , unul citoplasmatic-Preluarea si digestia la nivelul celulelor a LDL conduce la eliberarea colesterolului in celule favorizand aparitia aterosclerozei si bolilor cardiovasculare

6

HDL COLESTEROL

-Este sintetizat in forma mascanda in ficat si intestin-Dupa secretia lui in sange este drgradat prin interactiunea chilomicroni si VLDL cu care realizeaza un schimb de lipide si lipoproteine-HDL protejaza organismul de ateroscleroza deoarece preia colesterolul de pe suprafata celulelor si il transporta la ficat de unde este recilculat

7

Catabolismul colesterolului.Sinteza acizilor biliari

-Este calea majora de catabolizare fiind reprezentata de transformarea lui in acizii biliari-Sinteza are loc la nivelul hepatocitului , de aici sunt secretati in canaliculele biliare si dupa trazitul prin vezica biliara ajung in duoden

Colesterolul sufera procese de hidroxilare si degradare oxidativa a catenei laterale, in urma carora se formeaza acizii biliari primari :acid colic si chenocolic-La nivelul ficatului acizii biliari primari sunt conjugati cu taurina sau glicocol formand acizii gicocolic ,taurocolic- in componenta bilei se gasesc sub forma sarurilor de sodiu si potasiu(saruri biliare)-La nivelul intestinului dupa solubilizarea lipidelor alimentare si absorbtia acestora, acizii biliari sunt supusi unor transformari catalizate de enzime ale florei bacteriene : hidroxilarea nucleului sterolic in pozitia 7 si hidroliza legaturii amidice In urma acestor tansformari se formeaza acizii biliari secundari:acidul dezoxicolic si chenodezoxicolic (titocolic) Acizii biliari sunt absorbiti in portiunea distala a ileonului si prin sistemul port ajung la ficat unde sunt conjugati si eliminatidin nou in intestin impreuna cu acizii biliari primari, realizandu-se astfel circuitul enterohepatic

-5% din acizii biliari nu sunt absorbiti si se elimina prin fecale sub forma de coprostanol si coprostanona, constituind o cale de eliminare a colsterolului-stiind ca fondul de acizi biliari ai organismului este de 2-4 kg si acestia sunt recirculati de 6-8 ori pe zi rezulta ca 12-32 g parcurg zilnic circuitul eneterohepatic Pierderile intestinale de acizi biliari sunt de aprox. 0,2-0,6 /zi

8

METABOLISMUL GLICEROFOSFOLIPIDELOR

-Sinteza lor are drept precursori glycerol-3-fosfatul ce reactioneaza cu AcetilCoA pt a forma acidul FOSFATIDIC-O particularitate a biosintezei fosfatidelor este repr. De participarea unor forme active de derivati ai cidin difosfatului (CDP) precum :CDP-colina, CDP-etanolamina, CDP-diglicerid-Ac fosfatidic este clivat la DAG(diacil glicerol) :*in sinteza fosfatidicolinelor DAG reactioneaza cu CDP-colina*fosfatidiletanolamina este formata prin reactie similara in locul CDP colinei fiind CDP etanol aminace poate fi convertita la fosfatidilserina. Acestea sunt componente importante ale membranei celulare-In a 2a cale de sinteza CDP-diacilglicerolul rectioneaza cu*fosfatidilglicerolul formand cardiolipine sau*inozitol formand fosfatidillinozitol 4,5-bifosfat(PIP 2), component al membranelor celulare care in urma unui stimul ( legarea hormonului de receptorul membranar) este clivat in mesageri secunzi (DAG, PIP2)-Degradarea glicerofosfolipidelor este realizata de fosfolipaze localizate in membrane celulara sau lizozomi Sub actiunea lor fosfatidele sunt hidrolizate la acizi grasi, glycerol si fosforilcolina Dintre fosfolipaze cea mai importanta este fosfolipaza C ce este activata hormonal, scindeaza PIP2 cu formarea ?BAG si IP3-mesageri secunzi

Constituentii majori ai surfactantului sunt : dipalmitoilfosfatidilcolina, fosfatidilglicerol, apoproteine si colesterol. Surfactantul pulmonar contribuie in mod normal la reducerea tensiunii superficiale la nivelul alveolelor pulmonare prevenind colabarea acestora. Copii nascuti prematur nu sintetizeaza dupa nastere o cantitate sificienta de surfactant, ceea ce determina aparitia sindromului de detresa respiratorie.

9

METABOLISMUL SFINGOLIPIDELOR

Sfingolipidele sunt lipide ce contin sfingozina, sunt implicate in comunicarea intercelulara si ca determinanti antigenici de grup sangvin. Pot fi utilizate ca si receptori pt virusuri si toxine bacteriene. Principalele sfingolipide : sfingomielina, gangliozidele, ceribrozidele. Sinteza sfingolipidelor incepe cu formarea ceramidei :precursorul este sfingozina care este sintetizata din serina si acid palmiticFormarea unei legaturi intre acidul gras si sfingozina conduce la formarea ceramidei Ceramida reactioneaza cu *fosfatidilcolina si formeaza sfingomielina-componenta a tecilor cu mielina*cu UDP-galactoza si formeaza galactocerobrioze.acestea pot forma sulfatide(majoritare in creier) si globozide*cu UDP-glucoza si formeaza gangliozide

Nivelul lecitinei si sfingomielinei in lichidul amniotic ajuta la identificarea nou-nascutilor prematuri ce sunt predispusi la sindromul de detresa respiratorie Degradarea sfingolipidelor este realizata de enzime lizozomale.Deficienta acestora conduce la sfingolipidoze.

10

ΒETA OXIDAREA ACIZILOR GRASI

Oxidarea acizilor grasi reprezinta sursa majora de enrgie a organismului uman, interprandial Acestia sunt oxidati cu precadere la nivelul mitocondriilor prin procesul de beta-oxidare din care rezulta AcetilCoA si enrgie sub forma de ATPOxidarea AcetilCoA in ciclul Krebs furnizeaza suplimentar ATP Acizii grasi nu reprezinta sursa de energie semnificativa pt creier; eritrocitul nu poate utiliza acizii grasi deoarece nu poseda mitocondrii. Ficatul obtine energia necesara prin beta-oxidarea acizilor grasi dar la acest nivel majoritatea AcetilCoA formata este convertita in mitocondrii la corpi cetonici ( acetoacetat si beta-hidroxibutirat) ce sunt eliminate in sange si utilizati drept sursa de enrgie de catre muschi si rinichi Creierul utilizeaza corpii cetonici atunci cand nivelul acestora in sange este crescut(inanitie, diabet) . Acizii grasi pot fi impartiti in 4 categorii :-cu lant scurt de atomo de C :2-3 atomi de C-cu lant mediu :4-12 atomi de C-cu lant lung :12-20 atomi de C-cu lant foarte lung :peste 20 atomi de C In organism predomina acizii grasi cu lant lung(14-20 atomi de C), care datorita caracterului lor hidrofob circula prin sange sub forma complexelor cu albumina si patrund in celule sub forma complexelor cu FABP. Oxidarea completa a unui acid gras se desfasoara in 3 etape, prima etapa este specifica degradarii acizilor grasi din care se formeaza acilCoA-mai e ceva. Etapa I : Activarea acizilor grasi sub actiunea AcilCoA sintetazei (tiokinazei ) ce utilizeaza ATP pt a forma un acil AMP care cedeaza restul acil pe CoASH cu formarea AcilCoA. Procesul are loc pe fata citosolica a mitocondriilor.

Dupa activare acizii grasi sunt transportati cu ajutorul carnitinei in mitocondrie. La acest transport mai participa 2 acil transferaze localizate :1 pe fata externa si cealata pe fata interna.Pe fata externa este CPT I si pe fata interna CPT II. Membrana interna mitocondriala cuprinde o proteina transportoare (translocaza) care transporta cuplat acil-carnitina in matrice si carnitina in sens invers.

11

Beta-oxidarea consta in repetarea de n/2-1 ( unde n este nr de atomi de C ai acidului gras) a unei secvente de 4 reactii cu formarea de FADH2, NADH si acetilCoA.Fiecare set de reactii scurteaza catena acidului gras cu 2 atomi de C ce sunt eliminati sub forma de acetilCo Cele 4 reactii constau din2 dehidrogenari separate de o reactie de hidratare, urmata de scindarea legaturii din pozitia C-alfa si C-beta cu formarea AcetilCoA si un derivat acil cu 2 atomi de C mai putin. Oxidarea completa a CoA, ce contine 16 atomi de C , presupune parcurgerea secventei de 4 reactii de 7 ori .Rezulta astfel 7 FADH, 7 NADH si 8 AcetilCoA Echivalentii reducatori (FADH2 si NADH) se angajeaza in lantul transportorilor de H si electroni. Avand in vedere ca dintr-un mol de- FADH2 se obtin 2 moli de ATP -NADH se obtin 3 moli de ATP vor rezulta la final 14 moli de ATP din FADH2 Si 21 moli de ATP din NADH AcetilCoA este degradata in ciclul acizilor tricarboxilici rezultand 96 moli de ATP Bilantul oxidarii complete al palmitoilCoa este 131 moli de ATP, dintre acestia 2 moli de ATP se sonsuma in etapa de activare , bilantul net fiind de 129 moli de ATP.

12

CAI ALTERNATIVE DE DEGRADARE A ACIZILOR GRASI

Oxidarea acizilor grasi cu nr impar de atomi de C se realizeaza pe calea beta-oxidarii pana la acetilCoA si un rest de acilCoA cu 5 atomi de C.Restul acil este clivat cu ajutorul unei tiolaze pana la acetilCoA si propionilCoA Carboxilarea propionilCoA genereaza malonilCoA care este convertita la succinilCoA, intermediar al ciclului Krebs Alfa-oxidarea acizilor grasi este un proces prin care sunt degradati in organism acizii grasi cu lant de atomi de C foarte lung, acest proces implicand atomul de C care este eliberat sub forma de CO2.Acest proces apare in special in creier si alte tesuturi nervoase si oxideaza acizii grasi cu 20 sau mai multi atomi de C Omega-oxidarea acizilor grasi are loc in proportie de 3% in microzomii ficatului si rinichilor. Intr-o succesiune de reactii se formeaza acizii dicarboxilici, prin oxidarea ultimului atom de C( -CH3) din molecula fata de gruprea carboxil (pozitia omega). Acestia se elimina prin urina.

SINTEZA CORPILOR CETONICI

Are loc in mitocondriile hepatocitelor si se numeste CETOGENEZA. Corpii cetonici includ : beta-hidroxibutiratul ,acidul acetoacetic si acetona Sinteza corpilor cetonici are loc ori de cate ori nivelul acizilor grasi in sange este crescut( intre mese, infometare, dieta bogata in lipide si scazuta in carbohidrati). In aceste conditii raportul glucagon/insulina este crescut, ficatul sintetizeaza glucoza prin gluconeogeneza stimuland astfel si cetogeneza hepatica. Oxalacetatul se angajaza in gluconeogeneza si nu mai este disponibil in reactia catalizata de citrat sintetaza, astfel se acumuleaza acetilCoA formata prin degradarea acizilor grasi ce se angajaza in cetogeneza. Nivelul malonilCoA (inhibitor al CPT I) scade favorizand patrunderea acizilor grasi in celula. In I etapa 2 molecule de acetilCoA printr-o reactie catalizata de tiolaza formeaza acetoacetilCoA

13

O alta molecula de acetilCoA reactioneaza cu acetoacetilCoA formand HMG CoA .Reactia este catalizata de de HMG-CoA sintetaza ce este stimulate in perioadele de post alimentar si inhibata de produsul sau de reactie, CoASH. In urmatoarea etapa HMG-CoA lipaza catalizeaza reactia de clivare a HMG-CoA pt a forma acetilCoA si acetoacetat Acetoacetatul poate urma 3 cai :1. Poate trece in circulatie de unde este captat de tesuturi si utilizat ca sursa de enrgie2. Poate fi redus de catre o dehidrogenaza Nad-dependenta la beta-hidroxibutirat, reactie reversibila ce asigura interconversia celor 2 compusi.3.A3a cale este dicarboxilarea spontana printr-o recatie neenzimatica, cu eliminare de CO2 si acetona.Acetona fiind volatila se elimina prin plamani. Acizii grasi sunt eliberati din triacilglicerolii ce se gasesc in tesutul adipos , ajung la ficat unde sunt utilizati pt sinteza corpilor cetonici. Corpii cetonici reprezinta substratul energogen pt majoritatea tesuturilor in perioada de post alimentar. Pe durata infometarii , nivelul sangvin al corpilor cetonici este foarte ridicat ceea ce faciliteaza patrunderea acestora la nivelul creierului, unde sunt oxidati reducand necesarul de glucoza. Cetoacetatul intra in celule direct sau poate fi produs in celula prin oxidarea beta-hidroxibutiratului.Este activat la acetoacetilCoA, prin acceptarea CoA de la succinulCoA, intermediar al Ciclului Krebs. Beta-cetotiolaza, acceasi enzima implicata in beta-oxidare catalizeaza reactia de clivare a acetoacetilcoa in 2 miloecule de acetilCoA ce intra in ciclul acizilor tricarboxilici cuplat cu fosforilarea oxidativa rezultand 24 moli de ATP. Dintre acestia 1 mol este consumat in etapa de activare a acetoacetatului , bilantul net fiind de 23 moli de ATP.

14

PATOBIOCHIMIE.ROLUL COLESTEROLULUI IN ATEROSCLEROZA

ATEROSCLEROZA este o boala in care placile formate la nivelul peretilor majoritatii arterelor ingusteaza lumenul vaselor si scad elesticitatea vasculara. Placa este alcatuita din celule musculare netede, lipide si detritusuri celulare ce se acumuleaza la nivelul intimei peretelui arterial.Colesterolul face parte din constitutia placii ateromatoase. Initierea procesului de ateroscleroza are loc prin lezarea peretelui celuleor endoteliale, prin mecanisme mecanice sau citotoxice ( oxidarea LDL). Monocitele sagvine care la acest nivel se transforma in macroface ce prezinta receptori pt lipidelle oxidate( LDL). Prin fagocitoza lipidelor oxidate macrofagele devin celule spumoase9 celule cu grasime).Celulele spumoase distrug integritatea stratului celularendotelial expunand astfel matricea extracelulara si secreta tromboxan A ? ce favorizeaza agregarea plachetara. La nivelul intimei celulele elibereaza lipide ( triacilgliceroli si colesterol) ce se acumuleaza la nivelul placii in formare. Ruptura sau hemoragia placii la nivelul vaselor coronariene favorizeaza foemarea unui trombus ce poate determina ocluzia vaselor si aparitia infractului miocardic.

FACTORII DE RISC PT ATEROSCLEROZA :-varsta-barbati peste 45 ani, femei peste 55-istoria genetica a individului-fumatul-hipertensiune arteriala( TA peste 140/90 mm Hg0-HDL colesterol scazut, LDL colesterol crescut-obezitate-diabet zaharat -sedentarism

Variatia cantitativa a lipidelor plasmatice a uneia dintre fractiunile lipoproteice, sau modificarea raportului dintre diversele componente este denumita DISLIPIDEMIE sau DISPROTEINEMIE

15

HIPERLIPOPROTEINEMIILE constau in cresterea nivelului unor fractiuni normale cum ar fi LDL ( beta- lipoproteine) si HDL (alfa-lipoproteine) sau aparitia persistenta in ser a chilomicronilor si/ sau a VLDL (pre beta- lipoproteine) , lipoproteine care lipsesc in serul recoltat dimineata dupa o noapte de postTIPURILE de hiperlipoproteinemie difera prin aspectul serului : variatia cantitaiva a colesterolului total si triacilglicerolilor serici ; variatia cantitativa a lipoproteinelor evaluate prin electroforeza in gel de agaroza sau poliacrilamida

16