tom clancy - centrul de comanda - 05. echilibru de forte [ibuc.info]

8/13/2019 Tom Clancy - Centrul de Comanda - 05. Echilibru de Forte [Ibuc.info]

http://slidepdf.com/reader/full/tom-clancy-centrul-de-comanda-05-echilibru-de-forte-ibucinfo 1/361

1



Titlurile seriei:

01. Centrul de comanda

02. Centrul de comand :ăImaginea din oglindă

03. Centrul de comand :ă Jocuri de stat

04. Centrul de comand :ăActe de r zboiă

05. Centrul de comand :ăBalan a puteriţ

0. Centrul de comand :ă

!tare de asediu

0". Centrul de comand :ă#ezbin $i st p%ne$teă ă

2



TomCLANCY

Centrul de comandăNr. 5

Echilibru de for eţSerie creat deă

Tom Clancy & Steve iec!ni"

&raducere: '()IA *IC(+A ,)!,

---.irtual/proect.eu

http://www.virtual-project.eu/

http://www.virtual-project.eu/



I!B*:"3/10/4/5

&( C+A*C! (6/C7*&7): Balance of Power )A( International2001



ul umiriţ

Aducem mul umiri lui Jeff Rovin, pentru ideile sale creative şi ţ nepre uita sa contribu ie la preg tirea manuscrisului acestei ţ ţ ă c r i. Vrem de asemenea s men ion m ajutorul lui Martin H.ă ţ ă ţ ă Greenberg, Larr !egriff, Robert "oudelman, #s$. %i să mul umim din suflet acelor oameni minuna i de la &'e (utnam ţ ţ )er*le Group, +ntre care se num r ('llis Grann, avid !'an*să ă şi #li-abet' )eier. a +ntotdeauna, recunoştin a noastr se ţ ă +ndreapt spre Robert Gottlieb de la /illiam Morris Agenc,ă agentul şi prietenul nostru, f r de care aceast carte nu ar fiă ă ă

fost scris . Mai presus de orice +ns , v revine dumneavoastr ,ă ă ă ă cititorilor noştri, sarcina s aprecia i c0t de eficient a fost ă ţ ă colaborarea noastr .ă

Tom Clancy #iSteve iec!eni"



1

Luni, ora 16 şi 55 de minute,Madrid, Spania

$ Ai reac ionat de%lasat s%use 'artha 'ac"all.ţEra evident dece% ionat de com%ortamentul tinerei de l(n)ţ ă ă

ea #i avu nevoie de un r )a! %entru a se calma. A%oi se a%lec #iă ă #o%ti la urechea lui Aideen %entru a nu fi au!it de ceilal iă ţ

%asa)eri:$ Ai fost de%lasat #i *nc % (nat . +tii %rea bine care esteă ă ăţ ă mi!a. ,n asemenea com%ortament este intolerabil.

-nalt #i atletic 'artha 'ac"all se inea de o bar de s%riină ă ţ ă aflat *n a%ro%ierea u#ii din fa a autobu!ului. Al turi de ea seă ţă ă afla fra)ila ei asistent Aideen 'arley. /braii %linu i #iă ţ

*mbuora i ai tinerei Aideen erau a%roa%e la fel de ro#ii ca #i % rulţ ă ei lun). 'ototolea cu mi#c ri absente o batist de h(rtie %e careă ă o inea *n m(na drea%t .ţ ă

$ Nu e#ti de acord cu mine0 insist 'artha.ă$ 1a da.$ 2orbesc foarte serios %entru numele lui 3umne!eu4$ 1a da re%et Aideen. Sunt *ntru totul de acord. Am )re#it.ă

Am f cut o )af .ă ăAideen credea sincer acest lucru. eac ionase instinctiv *ntr6oţ

situa ie care *n mod normal ar fi trebuit s fie i)norat . 3ar a#aţ ă ă cum Aideen reac ionase e7cesiv cu c(teva minute *n urm deţ ă aceast dat 'artha era cea care e7a)era cu re%ro#urile. -n celeă ă dou luni de !ile de c(nd Aideen f cea %arte din de%artamentulă ă de rela ii %olitice #i economice al Centrului de Comand fuseseţ ă averti!at de nenum rate ori de cole)ii ei care o sf tuiser să ă ă ă ă nu ias din cuv(ntul #efei.ă

Acum #tia de ce.$ Nu6mi dau seama ce anume ai inut s demonstre!i urmţ ă ă

'artha.

m sese a%lecat la urechea lui Aideen iar *n )las i seă ă ă sim ea furia:ţ

$ 2reau s renun i la astfel de atitudini m car atunci c(ndă ţ ă



c l torim *m%reun . '6ai *n eles0ă ă ă ţ$ 3a r s%unse Aideen contrariat .ă ă83umne!eule aun)e49 *#i !ise.-#i aminti de un seminar des%re s% larea creierelor la careă

%artici%ase odinioar la Ambasada American din 'e7ico City.ă ă

ri!onierii erau *ntotdeauna h r ui i de cei care *i ca%turaser ă ţ ţ ă

e7act *n momentele *n care %oten ialul lor emo ional era maiţ ţ sc !ut. ar una dintre c ile de h r uire cele mai eficiente eraă ă ă ţ accentuarea sentimentului de vinov ie. Se *ntreb dac 'arthaăţ ă ă studiase aceast tehnic sau o st %(nea ca %e un talentă ă ă

*nn scut.ămediat du% aceea Aideen se )(ndi c %oate *#i udecaseă ă

)re#it #efa. La urma urmei se aflau %entru *nt(ia oar *m%reun ă ă *ntr6o misiune *ncredin at de Centrul de Comand . / misiune cuţ ă ă adev rat im%ortant .ă ă

-n sf(r#it 'artha *#i *ntoarse %rivirea dar numai %entru ocli% .ă

$ Nu6mi vine s cred s%use ea revenind la atac %e un tonă *ndeauns de ridicat %entru a se face au!it %este huruitulă motorului. S%une6mi; i6a trecut %rin minte c am fi %utut fiţ ă re inute de %oli ie0 Cum am fi ustificat a#a ceva *n fa a unchiuluiţ ţ ţ 'i)uel0

8,nchiul 'i)uel9 era numele de cod al celui %e care urmau să *l *nt(lneasc de%utatul sidro Serrador. (n c(nd cele două ă ă femei aveau s aun) la *nt(lnirea de la Con)reso de losă ă 3i%utados Adunarea 3e%uta ilor aveau consemnul s vorbeascţ ă ă des%re el numai sub acest nume.

$ S fim re inute de %oli ie0 Sub ce motiv0 se mir Aideen.ă ţ ţ ă Sincer nu nu mi6a trecut %rin minte a#a ceva. Am *ncercat %ur #isim%lu s ne a% r m.ă ă ă

$ S ne a% r m0 re%et 'artha.ă ă ă ă$ 3a *ncuviin Aideen %rivind6o *n ochi.ţă$ -m%otriva cui0$ Cum adic 0 *ntreb Aideen. 1 rba ii aceia;ă ă ă ţ$ 1 rba ii aceia erau cet eniă ţ ăţ spanioli articul 'artha.ă

Cuv(ntul nostru *m%otriva cuv(ntului lor. 3ou femeiă americance %e deasu%ra %l(n)(ndu6se c au fost h r uite *nă ă ţ fa a unor %oli i#ti < b rba i4 < care du% toate %robabilit ileţ ţ ă ţ ă ăţ

%ractic #i ei acela#i )en de h r uire. Ar fi r(s de noi toat %oli iaă ă ţ ă ţ s%aniol .ăAideen cl tin din ca%.ă ă



$ Nu %ot s cred c6ar fi mers chiar at(t de de%arte *nc(t;ă$ -n ele) s%use 'artha. Nu %o i s conce%i a#a ceva. E#tiţ ţ ă

convins c nu s6ar fi %utut *nt(m%la ceva de felul sta.ă ă ă$ Nu nu sunt convins recunoscu Aideen. 3ar chiar #i *nă

acest ca! situa ia ar fi fost;ţ

$ Cum cre!i c ar fi fost0 oă

*ntreru%se 'artha. Cre!i c totul s6ă

ar fi terminat cu bine0 +i ce6ai fi f cut dac am fi fost arestate0ă ăAideen %rivi afar %e )eam s%re hotelurile #i ma)a!ineleă

centrului comercial al 'adridului %e care tocmai *l str b tea.ă ă artici%ase de cur(nd la Centrul de Comand la un e7erci iu deă ţ simulare a unei situa ii de r !boi un sta)iu obli)atoriu %entruţ ă to i membrii cor%ului di%lomatic al institu iei. E7erci iul era menitţ ţ ţ s le dea o idee des%re ce aveau de *ndurat cole)ii lor dină celelalte de%artamente *n ca!ul *n care eforturile di%loma ilorţ d deau )re#. ierderile %oten iale *ntr6o astfel de situa ie ar fiă ţ ţ de% #it %uterea de ima)ina ie a unui om. Ei bine acel e7erci iuă ţ ţ fusese mai u#or de su%ortat dec(t ceea ce6i era dat s tr iască ă ă acum.

$ 3ac am fi fost arestate mi6a# fi cerut scu!e r s%unseă ă Aideen *ntr6un t(r!iu. Ce altceva a# fi %utut face0

$ Nimic sublinie 'artha. +i tocmai aici voiam s aun); de#iă la dre%t vorbind i6ai dat seama cam t(r!iu.ţ

$ +tii ceva0 i!bucni Aideen. Ai dre%tate. Ai %erfect dre%tate4ă re%et ea %rivind6o *n ochi %e 'artha. E %rea t(r!iu. A#a c acumă ă a# vrea s 6mi cer scu!e fa de tine #i s d m uit rii toată ţă ă ă ă ă t r #enia da0ă ă

$ E normal s 6 i dore#ti asta re%lic 'artha. 3ar mie nu6miă ţ ă st *n fire s trec at(t de u#or %este o )re#eal . C(nd nu6mi %laceă ă ă ceva eu s%un ce6am %e suflet.

8+i nu mai sf(r#e#ti cu ceea ce ai de s%us9 *#i !ise Aideen.

$ ar atunci c(nd m *nfurie ceva e mai bine s taci #i s mă ă ă ă ascul i urm 'artha. Nu6mi %ot %ermite s fac acte de caritate.ţ ă ăAideen nu era de acord cu aceast %olitic a e7comunic rii.ă ă ă

Atunci c(nd vrei s alc tuie#ti o echi% bun lu% i din r s%uteriă ă ă ă ţ ă %entru a o % stra= un conduc tor *n ele%t #i eficient *n ele)e că ă ţ ţ ă %asiunea se cere a fi orientat *n direc iile utile iar nu *n bu#it .ă ţ ă ă -ns aceasta era una din laturile %ersonalit ii 'arthei cu careă ăţ avea s fie nevoit s se obi#nuiasc . Atunci c(nd o an)aase laă ă ă ă

Centrul de Comand directorul adunct 'i"e od)ers oă averti!ase: 8>iecare slub *#i are %olitica ei. -ns atunci c(ndă ă %olitica *ns #i devine o meserie lucrurile sunt #i mai sensibile9.ă



Continuase %reci!(nd c *n fiecare ramur de activitate ceiă ă im%lica i *#i au %ro%riile %lanuri de viitor. Aceste %lanuri afectea!ţ ă uneori doar !eci sau sute de %ersoane. -n %olitic *nsă ă ramifica iile unor deci!ii oric(t de m runte sunt incalculabile.ţ ă E7ist doar o sin)ur cale %rin care %ot fi contracarate acesteă ă

%lanuri.Aideen *l *ntrebase care era aceasta. s%unsul lui od)ers fusese sim%lu: 8lanuri mai bune9.ăAideen era %rea iritat %entru a mai *ncerca s )hicească ă ă

%lanurile 'arthei din acest moment. nten iile ei erau un subiectţ de discu ii frecvent la Centrul de Comand . rerile erauţ ă ă

*m% r ite dac res%onsabila cu rela iile %olitice #i economiceă ţ ă ţ lucra *ntru *m%linirea intereselor na iunii sau *n beneficiul %ro%riuţ al 'arthei 'ac"all. Adev rul du% % rerea maorit ii se aflaă ă ă ăţ at(t de6o %arte c(t #i de cealalt .ă

Aideen %rivi *nur *n autobu!. eali! c dintre cei afla i laă ă ţ bord destui erau su% ra i dar asta nu avea nici o le) tur cuă ţ ă ă ceea ce se *nt(m%la *ntre ea #i 'artha. Autobu!ul era %lin cumuncitori care veneau la lucru du% %au!a de %r(n! < care ineaă ţ de la unu la %atru < %recum #i de turi#ti *narma i cu camere deţ luat vederi. / %arte dintre ei asistaser la scena *n care fuseseă im%licat t(n ra americanc *n sta ia de autobu!. C l torii dină ă ă ţ ă ă

%reama ei % strau distan a iar al ii aruncau %riviriă ţ ţ de!a%robatoare s%re m(inile tinerei femei.

'artha % str t cerea *n tim% ce autobu!ul fr(na !)omotos.ă ă ă 2ehiculul masiv vo%sit *n ro#u o%ri %e Calle >emanflor iar celedou femei cobor(r )r bite. -mbr cate asemenea unor turisteă ă ă ă de r(nd *n blu)i #i blu!e de v(nt %urt(nd *n s%ate rucsacuri #iav(nd la *ndem(n a%aratele de foto)rafiat cele dou ! boviră ă ă ă c(teva cli%e la mar)inea bulevardului a)lomerat. Autobu!ul

demar la fel de !)omotos cum o%rise. Chi%uri *ntunecate seă *n)hesuiau la )eamurile acestuia uit(ndu6se ostil c tre celeă dou femei aflate %e trotuar.ă

'artha *#i %rivi asistenta. -n ciuda re%ro#urilor *ncasate ochiiei *#i % straser scli%irea de o el dincolo de )enele lun)i.ă ă ţ

$ ,ite ce e *nce%u 'artha e#ti nou *n bran# . Te6am luat cuă ă mine fiindc e#ti o lin)vist e7trem de com%etent #i inteli)ent .ă ă ă ă Ai un %oten ial e7traordinar %entru afacerile e7terne.ţ

$ Nu sunt chiar at(t de *nce% toare %rotest Aideen %e ună ă ton defensiv.$ E6adev rat dar n6ai mai lucrat *n Euro%a #i nu *mi cuno#tiă



*nc modul de lucru re%lic 'artha. referi s ataci directă ă ă %roblemele= %resu%un c asta l6a determinat %e )eneralulă od)ers s 6i cear ambasadorului Came)ie s 6 i %ermit să ă ă ţ ă ă lucre!i cu noi. 3irectorul adunct al Centrului de Comandă %refer abordarea frontal a oric rei %robleme. Te6am averti!ată ă ă

*ns *n aceast %rivin atunci c(nd ai trecut *n subordinea mea.ă ă ţă

i6am cerut s 6 i st %(ne#ti %ornirile instinctuale. / strate)ieŢ ă ţ ă func ional *n 'e7ic nu este *n mod necesar cea mai %otrivitţ ă ă aici. i6am s%us c dac vei lucra %entru mine va trebui s teŢ ă ă ă conforme!i strate)iilor mele. ar eu %refer s urm resc un sco%ă ă %(n la ca% t evit(nd abordarea direct . 'ai de)rab merit să ă ă ă ă ă

*ncerci s 6 i iei inamicul cu bini#orul dec(t s 6l ataci %e fa . 'aiă ţ ă ţă ales atunci c(nd mi!a este at(t de mare ca *n acest ca!.

$ Am *n eles s%use Aideen. A#a cum s%uneai s6ar %utea sţ ă nu fiu familiari!at cu acest )en de situa ii. 3ar nu sunt oă ţ

*nce% toare. Atunci c(nd re)ulile *mi sunt cunoscute le res%ectă f r nici o dificultate.ă ă

'artha se mai rela7 .ă$ E6n re)ul te cred.ă

T cu c(teva cli%e tim% *n care Aideen *#i arunc batista deă ă h(rtie *ntr6un co# de )unoi a%oi ad u) :ă ă

$ Te sim i bine0 N6ai vrea s te odihne#ti %u in0ţ ă ţ

$ Ar t ca #i cum a# avea nevoie de odihn 0ă ă'artha adulmec aerul.ă$ Nu nu s6ar s%une. +tii tot nu6mi vine s cred c ai f cută ă ă

ceea ce ai f cut se str(mb ea.ă ă$ +tiu c nu6 i vine s cre!i #i re)ret sincer s%use Aideen. Ceă ţ ă

altceva a# mai %utea s%une0$ Nimic cl tin din ca% 'artha. Absolut nimic. Am v !ută ă ă

destui b t u#i %e strad la via a mea dar trebuie s recunosc că ă ă ţ ă ă

n6am mai asistat la una ca asta.'artha continu s clatine din ca% *n tim% ce d deau col ulă ă ă ţ c tre im%o!antul alacio de las Cortes locul *n care urma s seă ă desf #oare *nt(lnirea lor neoficial #i c(t mai discret cuă ă ă de%utatul Serrador. Conform celor afirmate de acest veteran al%oliticii *ntr6o *nt(lnire secret cu ambasadorul 1arry Nevilleă

*ntre andalu!ii s raci din sud #i castilienii din nordul #i centrulă S%aniei mai bo)a i #i mai influen i domnea o tensiuneţ ţ

cresc(nd . ?uvernul avea nevoie de autor %entru a str(n)eă informa ii. Autorit ile s%aniole voiau s #tie din ce direc ieţ ăţ ă ţ %rovenea aceast tensiune #i dac bascii catalanii )alicienii #iă ă



alte )ru% ri etnice aveau sau nu vreun amestec. Serrador seă temea c un efort concertat din %artea unei fac iuni *ndre%tată ţ

*m%otriva alteia ar fi %utut destr ma unitatea #i a#a destul deă fra)il a S%aniei. Cu #ai!eci de ani *n urm !boiul Civil careă ă ă o%usese aristocra ia armata #i 1iserica romano6catolicţ ă

comuni#tilor insur)en i s%riini i de anarhi#ti fusese la un %as deţ ţ

a %rovoca distru)erea S%aniei ca stat. ,n r !boi civil modern ar fiă atras *n conflict sim%ati!an ii din >ran a 'aroc Andorraţ ţ ortu)alia #i alte state destabili!(nd astfel flancul sudic al NAT/cu re!ultate catastrofale < mai ales *n acest moment c(ndalian a c uta s 6#i e7tind sfera de influen *n Estul Euro%ei.ţ ă ă ă ţă

Ambasadorul Neville transmisese %roblema 3e%artamentuluide Stat. Secretarul de Stat Av Lincoln hot r(se c 3e%artamentulă ă de Stat nu6#i %utea %ermite s se im%lice *n acest stadiuă oarecum %rematur. 3ac acest conflict avea s i!bucneasc #i seă ă ă dovedea im%licarea american avea s fie destul de dificil caă ă Statele ,nite s s%riine ne)ocierile de %ace. Lincoln solicitaseă Centrului de Comand s reali!e!e contactul ini ial #i s afle ceă ă ţ ă aveau de f cut Statele ,nite %entru a de!amorsa o cri!ă ă %oten ial .ţ ă

'artha *#i ridic fermoarul achetei *nfiorat de r coareaă ă ă nea#te%tat a serii.ă

$ Niciodat nu am insistat *ndeauns *n aceast %rivin rostiă ă ţă ea. 'adridul nu6i totuna cu vreun cartier m r)ina# din 'e7icoă City. +edin ele de informare de la Centru nu au abordat acestţ subiect din li%s de tim%. -ns oric(t ar fi de diferite etniile dină ă S%ania ele au *n comun cel %u in un lucru *n care cred: onoarea.ţ 3a e7ist #i abera ii. -n fiecare % dure sunt #i usc turi. La fel deă ţ ă ă adev rat este c standardele im%use nu sunt *ntotdeauna dintreă ă cele mai umaniste. /noarea *nseamn altceva %entru un uci)a#ă

dec(t %entru un %olitician. >iecare ac ionea! *ns %otrivitţ ă ă re)ulilor %ro%riei meserii.$ A#adar cei trei %urcelu#i care ne6au acostat la ie#irea din

hotel insist(nd s ne arate *m%reurimile %recum #i tic losulă ă care mi6a %us m(na %e fund #i n6a mai vrut s o ia de acoloă ac ionau %otrivit codului onoarei valabil *n r(ndul h r uitorilorţ ă ţ se7uali0

$ Nicidecum re%lic 'artha. Cu to ii se conformau *nsă ţ ă

codului de re)uli al escrocilor de %e strad .ăAideen o %rivi %ie!i#.$ 'i6e team c n6am *n eles.ă ă ţ



$ 1 rba ii ia n6aveau de )(nd s ne fac nici un r uă ţ ă ă ă ă ar)ument 'artha. A)resarea noastr ar fi contravenit coduluiă ă lor 8deontolo)ic9. ar acest cod le cere s le urm reasc %e femeiă ă ă #i s le s(c(ie %(n c(nd reu#esc s le convin) s 6i %l tească ă ă ă ă ă ă %entru a le l sa *n %ace. Tocmai m %re) team s le ofer ni#teă ă ă ă

bani c(nd tu ai ) sit de cuviin s treci la ac iune.ă ţă ă ţ

$ Chiar a#a0'artha *ncuviin .ţă$ A#a mer) lucrurile %e6aici. C(t des%re %oli i#tii c rora aveaiţ ă

de )(nd s te adrese!i mul i dintre ei *ncasea! ta7e deă ţ ă %rotec ie de la escroci %entru a nu6i b )a *n seam . ine minteţ ă ă Ţ chestia asta. A te conforma re)ulilor ocului oric(t ar fi acesta decoru%t face %arte din necesit ile di%loma iei.ăţ ţ

$ +i dac tu n6ai fi #tiut nimic des%re 8codul de onoare9 ală *ndeletnicirii lor0 Eu de %ild habar n6aveam c ar %utea e7istaă ă a#a ceva re%lic Aideen %e un ton sc !ut. ' temeam s nu niă ă ă ă se fure rucsacurile #i s nu fim decons%irate.ă

$ 3ac am fi fost arestate riscam #i mai mult s fimă ă decons%irate s%use 'artha lu(nd6o %e Aideen de bra #iţ tr )(nd6o deo%arte l(n) !idul unei cl diri %entru a nu *ncurcaă ă ă circula ia trec torilor. Cu si)uran *n cele din urm unul dintreţ ă ţă ă ei ne6ar fi s%us ce trebuia s facem %entru a sc %a de ei. A#aă ă

%rocedea! oamenii #tia. Acestea sunt re)ulile ocului lor iar euă ă cred *n res%ectarea re)ulilor *n orice oc *n orice ar m6a# afla.ţ ă C(nd mi6am f cut debutul *n di%loma ie la *nce%utul aniloră ţ #a%te!eci lucram la etaul #a%te al 3e%artamentului de Stat #ieram al naibii de *nc(ntat . - i dai seama lucram la etaul #a%teă ţ acolo unde se %etrec lucrurile cele mai interesante acolo undese munce#te cu adev rat4 A%oi am aflat care era adev ratulă ă motiv al %re!en ei mele acolo. Nu era din cau!a talentului meuţ

ie#it din comun de#i eram convins c aveam talent. >usesemă ă an)aat %entru a %urta ne)ocieri cu liderii mi#c rii de a%artheidă ă din Africa de Sud. Eram un fel de s%erietoare *n sluba Statelor,nite o mustrare vie menit s le aminteasc rasi#tilor c dacă ă ă ă ă voiau s trate!e cu Statele ,nite aveau s fie nevoi i s trate!eă ă ţ ă o ne)res de la e)al la e)al.ă

'artha se str(mb :ă$ - i dai seama cam ce sim eam atunci0ţ ţ

Aideen se *ncrunt la r(ndul ei. 3a nu *i era %rea )reu s 6#iă ă *nchi%uie.$ N6a fost o %l cere te asi)ur urm 'artha. Am f cut *nsă ă ă ă



ceea ce mi se ceruse fiindc *nv asem bine de tot un lucruă ăţ esen ial: dac *nc(lci o dat re)ulile sau dac *ncerci s leţ ă ă ă ă ada%te!i %ro%riului t u tem%erament vei fi tentat s o faci #i aă ă doua oar . 3in momentul *n care asta devine o obi#nuin *nce%iă ţă s fii ne)lient. ar un di%lomat ne)lient nu *i este de folos riiă ţă

sale. +i nici mie.Aideen se sim i brusc de!)ustat de sine. Ar fi fost oric(ndţ ă )ata s admit c ea *ns #i la trei!eci #i %atru de ani eraă ă ă ă de%arte de a fi o di%lomat de calibrul #efei sale acum *n v(rstă ă de %atru!eci #i nou de ani. u ini se %uteau m sura cu ea *nă ţ ă ceea ce %rive#te abilitatea di%lomatic . 'artha 'ac"all se sim eaă ţ ca acas *n cercurile %uterii din Asia #i Euro%a *n %arte datorită ă numeroaselor vacan e de var c(nd *l *nso ise *n turnee %e tat lţ ă ţ ă ei 'ac" 'ac"all cunoscut c(nt re de mu!ic soul #i totodată ţ ă ă un im%ortant militant %entru dre%turile omului. Absolvise cu notama7im finan ele la 'T #i avea mul i %rieteni %rintre bancheriiă ţ ţ din *ntrea)a lume dar #i rela ii *n Con)res. 'artha era temut #iţ ă res%ectat . +i Aideen se vedea nevoit s o recunoasc *n ca!ulă ă ă ă de fa avea dre%tate.ţă

'artha *#i %rivi ceasul #i rosti:$ S mer)em4 Suntem a#te%tate la %alat *n mai %u in de cinciă ţ

minute.

Aideen *ncuviin #i %orni al turi de #efa ei. Tinerei femei *iţă ă trecuse furia. Acum era nemul umit de sine #i *mbufnat ca deţ ă ă fiecare dat c(nd o d dea *n bar . Nu %rea i se *nt(m%lase să ă ă ă rate!e *n cei %atru ani %e care *i %etrecuse *n armat lucr(nd *nă domeniul contrainforma iilor militare la >ort 'eade. Sarcinile eiţ erau *ndeob#te de rutin misiuni de curierat trans%ort de bani #iă informa ii ultrasecrete c tre a)en i din ar #i din str in tate. -nţ ă ţ ţ ă ă ă ultima %erioad fusese transferat la de%artamentul ce se ocu%aă ă

de inter%retarea informa iilor ob inute %rin s%ionaul electronic #iţ ţ transmiterea acestora c tre enta)on. Cum sateli ii #iă ţ com%uterele efectuau cea mai mare %arte a muncii avuseser )a!ul necesar %entru a urma cursuri s%eciali!ate de tactic #iă ă tehnici strate)ice din dorin a de a c % ta e7%erien #i *n acesteţ ă ă ţă domenii. Nu )re#ise nici mai t(r!iu c(nd % r sise armata #i seă ă an)aase ca ofi er %olitic sta)iar la Ambasada American dinţ ă 'e7ic. -n cea mai mare %arte a tim%ului datoria ei era să

urm reasc cu autorul dis%o!itivelor electronice de s%ionaă ă diver#i trafican i de dro)uri care f ceau afaceri cu militariiţ ă me7icani. /ca!ional i se %ermitea s %artici%e la diverse ac iuniă ţ



av(nd astfel %rileul s 6#i %un *n %ractic *ndem(nareaă ă ă dob(ndit *n armat . ,nul dintre lucrurile cele mai folositoare %eă ă care le *nv ase Aideen *n cei trei ani %e care *i %etrecuse *năţ 'e7ic fusese trucul care se dovedise at(t de eficient *n această du% 6amia! < oric(t de e7a)erat i se va fi % rut 'arthei #i celoră ă ă

care a#te%tau *n sta ia de autobu!. 3u% ce *m%reun cuţ ă ă

%rietena sa Ana ivera an)aat la %rocuratura )eneral aă ă 'e7icului fuseser urm rite *ntr6o noa%te de )orilele a%ar in(ndă ă ţ unui %uternic cartel me7ican al dro)urilor Aideen desco%erise ocale mult mai eficient de lu%t *m%otriva unui a)resor l s(nd laă ă ă o %arte un cu it sau *ncerc rile de a6l lovi *n %(ntece ori de a6iţ ă scoate ochii. Ana ivera se mul umea s %oarte *n )eantţ ă ă #erve ele umede %arfumate %e care le folosea %entru a6#i #ter)eţ m(inile du% ce *i i!)onea %e a)resori a!v(rlind *n ei cuă mierdade perro.

Ei da4 E7cremente de c(ine4 Ana le culesese de %e strad #iă a!v(rlise cu ele *n durii care le urm reau. A%oi *#i m(nise m(inileă cu fecalele ur(t mirositoare asi)ur(ndu6se astfel că nici unuldintre a)resori nu avea s fie tentat s %un m(na %e ea. Anaă ă ă afirma c nici unul dintre cei care o atacaser vreodat nuă ă ă insistase du% un asemenea tratament. ar cei trei 8escroci deă strad 9 din 'adrid nu f cuser e7ce% ie.ă ă ă ţ

'artha #i Aideen se *ndre%tar *n t cere s%re monumentaleleă ă coloane albe ale alatului de las Cortes. Construit *n @B%alatul era sediul Con)resului 3e%uta ilor s%anioli careţ

*m%reun cu Senatul alc tuia %arlamentul bicameral al S%aniei.ă ă 3e#i soarele a%usese leii uria#i din bron! care str uiau intrareaă erau ilumina i de reflectoare %uternice. >iecare leu *#i s%riinea oţ lab %e o )hiulea de tun. Statuile fuseser turnate din bron!ulă ă tunurilor ca%turate de la du#manii S%aniei *n vreme de r !boi.ă

Acestea flancau tre%tele de %iatr ce urcau s%re o %oart masiv ă ă ă din fier forat deschis *n )ardul de fier cu v(rfuri ascu ite careă ţ *m%remuia %alatul. -n st(n)a intr rii *ntr6o cl dire mic av(ndă ă ă )eamuri blindate se afla sediul ) r!ii. e aici intrau de%uta iiă ţ c(nd %artici%au la #edin ele Con)resului.ţ

Nici una dintre cele dou femei nu rosti vreun cuv(nt *n tim%ă ce *naintau de6a lun)ul im%o!antei fa ade de )ranit a %alatului.ţ 3e#i lucra la Centrul de Comand de %u in vreme Aideenă ţ ă

cuno#tea semnifica ia t cerii #efei sale. 'artha se concentraţ ă asu%ra *nt(lnirii rev !(nd *n )(nd ceea ce trebuia s discute cuă ă Serrador. olul lui Aideen era de a6#i %une *n valoare e7%erien aţ



*n ceea ce *i %rivea %e insurec ioni#tii me7icani #i bunaţ cunoa#tere a limbii s%aniole %entru a se asi)ura c nimic dină ceea ce avea s se discute %e %arcursul *nt(lnirii nu va fiă inter%retat )re#it de c tre una sau alta dintre % r i.ă ă ţ

8' car de6am fi avut mai mult tim% la dis%o!i ie %entru a neă ţ

%re) ti9 *#i s%use Aideen *n tim% ce *naintau lent c tre %oart ă ă ă

f c(nd din c(nd *n c(nd c(te o foto)rafie uc(ndu6#iă con#tiincioase rolul de turiste. ersonalul Centrului de Comandă abia avusese tim% s 6#i tra) sufletul du% lu rile de ostatici dină ă ă ă 2alea 1e"aa atunci c(nd aceast nou %roblem le fuseseă ă ă transmis s%re re!olvare de c tre Ambasada American de laă ă ă 'adrid. Totul se f cuse *n cel mai de%lin secret astfel *nc(t doară de%utatul Serrador ambasadorul Neville %re#edintele 'ichaelLaDrence #i cei mai a%ro%ia i consilieri ai s i %recum #iţ ă res%onsabilii de la Centrul de Comand erau la curent cuă subiectul %roblemei. To i cei im%lica i aveau s % stre!eţ ţ ă ă discre ia. 3ac de%utatul Serrador avea dre%tate erau *n ocţ ă vie ile a !eci de mii de oameni.ţ

Clo%otul unei biserici se f cu au!it *n de% rtare. Lui Aideenă ă dan) tul i se % ru a suna oarecum mai solemn dec(t clo%oteleă ă bisericilor din ashin)ton. Num r cu aten ie b t ile. Se f cuseă ă ţ ă ă ă ora #ase. 'artha #i Aideen se *ndre%tar s%re %unctul de controlă

de la intrare. 1 2osotros a$ui para un viaje todo comprendido anunţă

Aideen vorbind %rin )rilaul %or ii blindate. Suntem aici %entru aţ vi!ita %alatul.

entru a da consisten rolului %e care6l uca acela de turistţă ă *nc(ntat de ceea ce vedea se )r bi s adau)e c un %rietenă ă ă ă comun aranase ca ele s beneficie!e de turul com%let ală %alatului.

T(n rul %a!nic *nalt #i afi#(nd o e7%resie im%erturbabil leă ă ceru s 6#i s%un numele.ă ă 1 !enorita &emblon !enorita !erafico, r s%unse Aideenă

de!v luind identit ile lor de circumstan .ă ăţ ţă-naintea %lec rii de la ashin)ton Aideen re!olvase totul *nă

colaborare cu subalternii lui Serrador. Toate re!erv rile de laă biletele de avion #i %(n la camerele de hotel fuseser f cuteă ă ă sub aceste dou nume.ă

a!nicul le *ntoarse s%atele #i consult o list . -ntre tim%ă ă Aideen %rofit de r )a! %entru a %rivi *n ur. 3incolo de )ard seă ă afla un %arc vast. Cerul *ntunecat b tea din alb striu s%re ne)ru.ă ă



3e cealalt %arte a %arcului se *n l a o cl dire mai mic aceastaă ă ţ ă ă ad %ostea serviciile )uvernamentale au7iliare. Al turi de ea seă ă

*n l a o cl dire nou %lacat cu o el #i sticl *n care se aflauă ţ ă ă ă ţ ă birourile de%uta ilor. Era un com%le7 im%resionant care *i amintiţ lui Aideen c(t de lun) era drumul %arcurs de s%anioli de la

moartea lui El Caudillo dictatorul >rancisco >ranco *n @FB5.Na iunea era acum o monarhie constitu ional av(nd un %rim6ţ ţ ăministru numit de re)e care avea %uteri bine delimitate. alaciode las Cortes constituia el *nsu#i o m rturie )r itoare aă ă vremurilor de cum% n %e care le traversase S%ania. -n tavanulă ă

*nc %erii *n care se desf #urau sesiunile camerelor reunite aleă ă %arlamentului mai erau #i acum *nfi%te )loan ele r t cite unţ ă ă memento al tentativei de lovitur de stat a e7tremei dre%te dină @FG@. alatul fusese scena multor atentate dintre care cel maifaimos era cel din @GB c(nd %re#edintele Emilio Castelar%ierduse votul de *ncredere al %arlamentului iar solda ii fideliţ acestuia deschiseser focul %e culoare.ă

-n secolul din urm calvarul S%aniei fusese cu %rec dere unulă ă intern iar ara r m sese neutr %e %arcursul celui de6al doileaţ ă ă ă r !boi mondial. 3in acest motiv lumea acordase %rea %u ină ţ ă aten ie %roblemelor #i fr m(nt rilor %olitice ale S%aniei. -ns %eţ ă ă ă c(nd Aideen studia s%aniola *n cole)iu Senor Armesto

%rofesorul ei afirmase un lucru care *i st ruia *n memorie: S%aniaă era o na iune aflat *n %ra)ul de!astrului.ţ ă

8C(nd trei s%anioli se adun laolalt %o i fi si)ur c vei au!iă ă ţ ă %atru o%inii diver)ente s%unea el. ar c(nd evenimentele de %e%lan mondial vor fi *n sf(r#it *n favoarea celor nelini#ti i #iţ n % stui i o%iniile acestora se vor face cu si)uran au!ite cuă ă ţ ţă violen #i vehemen .9ţă ţă

Senor Armesto avea dre%tate. Atomi!area era acum la modă

*n mediile %olitice *nce%(nd cu destr marea ,niunii Sovietice #iă a u)oslaviei #i sf(r#ind cu etnocentrismul tot mai %ronun at dinţ Statele ,nite. S%ania era de%arte de a fi imun la acesteă tendin e. 3ac temerile de%utatului Serrador se dovedeauţ ă

*ntemeiate < iar b nuielile acestuia fuseser confirmate deă ă informa iile colectate de Centrul de Comand < na iuneaţ ă ţ s%aniolă se afla la un %as de cea mai )rav cri! din ultimul mileniu. 3u%ă ă ă s%usele lui 1ob Herbert res%onsabilul contrainforma iilor dinţ

cadrul Centrului 8ceea ce se %re) te#te va face ca !boiul Civilă ă s %ar o sim%l )lum %rin com%ara ie9.ă ă ă ă ţa!nicul *#i %use deo%arte lista.



1 3n momento rosti el ridic(nd rece%torul telefonului aflat *nca% tul o%us al *nc %erii.ă ă

>orm un num r #i *#i drese )lasul.ă ă-n tim% ce %a!nicul discuta cu secretara aflat la cel lalt ca% tă ă ă

al firului Aideen se *ntoarse. rivi s%re bulevardul lar) deosebit

de a)lomerat la aceast or <ă ă

la 'ora de aplastar 8ora toro%elii9cum o numeau localnicii. -n amur)ul tot mai *ntunecat farurilema#inilor care *naintau *ncet erau orbitoare. reau a se a%rindeă intermitent mascate fiind c(nd #i c(nd de siluetele %ietonilor.,neori c(te o scli%ire de bli lumina %eisaul atunci c(nd vreunţ turist ! bovea o cli% %entru a foto)rafia %alatul.ă ă

Aideen cli%i *ncerc(nd s alun)e efectele unei astfel deă scli%iri c(nd observ cum un t(n r care tocmai f cuse o %o! ă ă ă ă

*#i %une a%aratul de foto)rafiat *n bu!unarul achetei de blu)i #ise *ntoarce cu fa a c tre cl direa cor%ului de )ard . Nu reu#i s 6iţ ă ă ă ă distin) chi%ul ascuns %e um tate de co!orocul caschetei deă ă base6ball dar *i intui %rivirea a intit asu%ra ei.ţ ă

8,n escroc de strad care oac rolul unui turist09 se *ntrebă ă ă ea *n tim% ce b rbatul %orni *n direc ia lor. Aideen se hot r* s oă ţ ă ă lase de ast dat %e 'artha s se descurce cum #tia ea #i seă ă ă %re) ti s 6i *ntoarc s%atele individului. /bserv *ns cum oă ă ă ă ă ma#in se o%re#te chiar *n s%atele acestuia l(n) bordur .ă ă ă

Limu!ina nea)r nu venea de de%arte ci % rea a fi a#te%tat du%ă ă ă col . Aideen renun s se mai *ntoarc intri)at . 3eodat totulţ ţă ă ă ă ă

*n ur % ru s se mi#te cu *ncetinitorul. ,rm ri cu o uimireă ă ă cresc(nd cum t(n rul scotea din bu!unarul interior al acheteiă ă un obiect care aducea cu un revolver.

2reme de o cli% o ne*ncredere %arali!ant %use st %(nire %eă ă ă Aideen. Trecu a%roa%e instantaneu *ns antrenamentulă rec % t(nd controlul asu%ra ei.ă ă

$ 4usilar5 stri) ea. istolarul4ă'artha se *ntoarse la r(ndul ei *n frac iunea de secund *nţ ă care arma !v(cni scui%(nd fl c ri cu un !)omot asur!itor.ă ă 'artha fu i!bit de %eretele )heretei de %a! c !(nd *ntr6o r(n ă ă ă ă

*n tim% ce Aideen se arunca la % m(nt *n direc ia o%us . nten iaă ţ ă ţ sa era de a distra)e aten ia individului dins%re 'artha s%re eaţ

*ns #i. -n tim% ce Aideen %lona s%re caldar(m un t(n r %o#ta#ă ă care trecea %e l(n) ea se o%ri urm rind scena f r s 6i vin să ă ă ă ă ă ă

cread . ,n )lon *l nimeri *n #oldul st(n). e c(nd se %r bu#eaă ţ ă un al doilea )lon *l lovi *n coaste. C !u %e s%ate iar Aideen seţ ă li%i de % m(nt chiar l(n) el. mase nemi#cat l(n) tru%ul ceă ă ă ă ă



se !v(rcolea de durere. S(n)ele (#nea )(l)(ind din rana de laţ #old a %o#ta#ului. Aideen *ntinse mina #i a% s deasu%ra r niiă ă ă

*ncerc(nd s o%reasc s(n)erarea.ă ăAscult cu aten ie. -m%u#c turile *ncetaser . idic %rudentă ţ ă ă ă

ca%ul tocmai la tim% %entru a vedea cum limu!ina nea)ră

demara des%rin!(ndu6se de l(n) bordur . -n de% rtare seă ă ă

au!ir i%ete. Aideen se ridic *ncet *n )enunchi continu(nd să ţ ă ă in mina a% sat deasu%ra r nii %o#ta#ului.ţ ă ă ă ă 1 Auda4 stri) ea c tre %a!nicul care ie#ise din )heret ă ă ă

a%ro%iindu6se de %oarta de intrare *n %alat. Autor4a!nicul descuie %oarta #i se re%e!i s%re ea. Aideen *i ceru să

se *n)rieasc de cel r nit iar el se su%use. Se *ntoarse #i %riviă ă s%re )heret . / santinel st tea )hemuit *n untru cer(ndă ă ă ă ă

*nt riri %rin telefon. Trec torii se *nde% rtaser trec(nd deă ă ă ă cealalt %arte a str !ii %entru a se %une la ad %ost. -n fa aă ă ă ţ %alatului mai r m seser doar ea %a!nicul %o#ta#ul r nit #i;ă ă ă ă 'artha.

Aideen %rivi s%re #efa ei *ncerc(nd s distin) ceva %rină ă *ntunericul tot mai %ronun at. 'a#inile *ncetineau #i se o%reauţ farurile lor ilumin(nd scena *ncremenit de co#mar. 'arthaă ! cea *ntr6o r(n cu fa a re!emat de )heret . / balt de s(n)eă ă ţ ă ă ă se l ea de ur *m%reurul ei.ăţ

$ isuse *n) im Aideen.ă ă T(n ra *ncerc s se ridice dar nu avu %utere < %icioareleă ă ă

refu!au s o asculte. Se t(r* c(t %utu de re%ede c tre )heret #iă ă ă *n)enunche l(n) 'artha. Se a%lec #i %rivi tr s turile *m%ietriteă ă ă ă ale chi%ului ei frumos.

$ 'artha0 rosti ea *n #oa%t .ăAceasta nu r s%unse. Trec torii curio#i *nce%user s se aduneă ă ă ă

de ur *m%reurul celor dou femei.ă

1 Mart'a0 re%et Aideen de ast dat cu voce tare.ă ă ă'artha nu se clinti. Aideen au!i %a#i )r bi i %e caldar(mul dină ţ curtea %alatului a%oi ca *ntr6un vis voci care le cereau curio#ilors se *nde% rte!e. Au!ul *i fusese afectat de bubuitulă ă

*m%u#c turilor. -ntinse o m(n #ov itoare #i atinse cu două ă ă ă de)ete obra!ul 'arthei. >emeia nu reac ion . -ncet ca *ntr6oţ ă %elicul derulat cu *ncetinitorul Aideen *ntinse de)etul ar t toră ă ă ă in(ndu6l sub nasul 'arthei a%roa%e de n ri. Nu sim i suflulţ ă ţ

res%ira iei.ţ$ 3oamne o 3oamne murmur Aideen.ăAtinse u#or %leoa%a 'arthei. Nu ob inu nici o reac ie #i o cli%ţ ţ ă



mai t(r!iu *#i retrase m(na. Se re!em %e c lc(ie #i %riviă ă descum% nit s%re silueta nemi#cat . I)omotele din ur deveniră ă ă ă mai %uternice %e m sur ce au!ul *i revenea la normal. Lumeaă ă

*#i *ncet mi#c rile derulate cu *ncetinitorul revenind la ritmurileă ă fire#ti.

Cu doar cincis%re!ece minute *n urm Aideen o blestema *nă

)(nd %e aceast femeie. e%ro#urile 'arthei i se % reau atunciă ă din cale6afar de im%ortante. /rice lucru care %are im%ortant laă un moment dat *#i schimb )reutatea din %ers%ectiva tra)edieiă care urmea! acelui moment. Sau %oate lucrul acela devineă im%ortant tocmai fiindc tra)edia *l face s devin im%osibil. 3ară ă ă asta nu mai conta acum. ndiferent dac 'artha avusese sau nuă dre%tate c fusese bun sau rea o vi!ionar sau o maniac aă ă ă ă controlului cu orice %re acum nu mai conta. 'urise.ţ

oarta %alatului se deschise #i mai mul i b rba i %ornir *nţ ă ţ ă fu) s%re Aideen. Se adunar *n urul ei care continua să ă ă %riveasc int c tre 'artha. T(n ra *i m(n)(ie % rul des #iă ţ ă ă ă ă ne)ru.

$ -mi %are r u #o%ti ea.ăE7%ir ad(nc #i *#i *nchise ochii re%et(nd:ă$ -mi %are at(t de r u;ă-#i sim ea membrele amor ite #i *i venea r u la )(ndul cţ ţ ă ă

refle7ele ei ra%ide care func ionaser at(t de bine *n ca!ulţ ă acelor )olani o tr daser de aceast dat . ?(ndind lo)ic Aideenă ă ă ă reali!a c nu avea nimic s 6#i re%ro#e!e. -n tim%ul instruirii careă ă durase o s %t m(n ea #i al i doi noi an)aa i de la Centrul deă ă ă ţ ţ Comand fuseser averti!a i de %siholo)ul Centrului Li! ?ordonă ă ţ c eventualitatea confrunt rii %entru *nt(ia oar cu o arm %uteaă ă ă ă s aib efecte devastatoare asu%ra %sihicului. ,n revolver sau ună ă %umnal care te amenin *ntr6un mediu %e care *l credeai familiarţă

* i distru)e ilu!ia invincibilit ii *n condi iile de rutin de !i cu !i <ţ ăţ ţ ă *n ca!ul de fa locul cu %ricina fiind o strad din centrul unuiţă ă ora#. Li! le e7%licase celor trei c *n momentul unui #ocă %siholo)ic %uternic tem%eratura cor%ului tensiunea arterial #iă tonusul muscular scad brusc instinctul de su%ravie uire av(ndţ nevoie de o secund %entru a6#i intra *n atribu ii. 8Atacatoriiă ţ contea! tocmai %e aceast %arali!ie de6o cli% 9 s%unea Li!.ă ă ă

3ar *n ele)erea celor *nt(m%late nu6i era c(tu#i de %u in deţ ţ

folos. Nu diminua cu nimic durerea #i vinov ia %e care le tr iaăţ ă Aideen. 3ac ar fi s rit cu o cli% mai devreme sau dac ar fiă ă ă ă fost doar ceva mai concentrat < doar cu o frac iune de secund ă ţ ă



n6ar fi fost nevoie de mai mult4 < 'artha ar fi %utut fi acum *nvia .ţă

8Cum se %oate tr i cu %ovara unei asemenea vinov ii09 seă ăţ *ntreb Aideen *n tim% ce lacrimile *nce%eau s i se %relin) %eă ă ă obrai.

Nu cuno#tea r s%unsul. Nu fusese niciodat *n stare s facă ă ă ă

fa cu bine *n cli%ele )rele. Nici atunci c(nd *l ) sise %l(n)(ndţă ă %e tat l s u v duv la masa din buc t rie du% ce *#i %ierduseă ă ă ă ă ă sluba de la fabrica de %antofi din 1oston la care lucra dinco%il rie. Iile *ntre)i du% aceea *ncercase s 6l scoat dină ă ă ă mu enie dar el %referase s *#i *nece amarul *n b utur . lecaseţ ă ă ă la cole)iu la scurt tim% du% aceea ne%ut(nd s 6#i alun)eă ă sen!a ia c *l de!am )ise. Nu fusese *n stare s fac faţ ă ă ă ă ţă e#ecului nici atunci c(nd *n ultimul an %rietenul ei de6atunci%rima ei mare iubire *i !(mbise cald unei foste iubite. / % r siseă ă %e Aideen o s %t m(n mai t(r!iu iar ea intrase *n armată ă ă ă imediat du% absolvire. Nici m car nu %artici%ase la banchet=ă ă ideea de a6l revedea ar fi distrus6o.

ar acum nu fusese *n stare s o a%ere %e 'artha. Lacrimile *iă n % dir obraii iar umerii *i fur scutura i de sus%ine.ă ă ă ă ţ

,n t(n r ser)ent must cios din )arda %alatului o ridic *ncetă ă ă in(nd6o de umeri. / aut s r m(n *n %icioare.ţ ă ă ă ă

$ Sunte i teaf r 0 o *ntreb acesta *n en)le! .ţ ă ă ă ă-ncuviin din ca% *ncerc(nd s 6#i st %(neasc %l(nsul.ţă ă ă ă$ Cred c n6am % it nimic.ă ăţ$ Ave i nevoie de un doctor0ţCl tin din ca%.ă ă$ Sunte i si)ur ţ ă senorita6Aideen ins%ir ad(nc. Nu era nici locul #i nici tim%ul %otrivită

%entru a6#i %ierde cum% tul. 2a trebui s stea de vorb cuă ă ă

res%onsabilul rela iilor cu >16ul de la Centrul de Comand ţ ă 3arrell 'cCas"ey. Acesta r m sese la hotel deoarece urma să ă ă se *nt(lneasc cu un omolo) al s u de la nter%ol. e de altă ă ă %arte Aideen inten iona s 6l *nt(lneasc %e de%utatul Serradorţ ă ă

*n ciuda celor *nt(m%late. Sau %oate tocmai din cau!a lor: dacă atentatul era menit s *m%iedice *nt(lnirea nu avea c(tu#i deă %u in inten ia de a consim i la *nde%linirea acestui sco%.ţ ţ ţ

$ N6am nimic insist Aideen. L6a i; l6a i %rins %e f %ta#0ă ţ ţ ă

Ave i c(t de c(t idee cine ar fi %utut fi0ţ$ Nu senorita r s%unse ser)entul. 2a trebui s revedemă ă ima)inile *nre)istrate de camerele de su%rave)here. (n atunciă



crede i c ve i fi *n stare s discuta i cu noi des%re ceea ce s6aţ ă ţ ă ţ *nt(m%lat0

$ 3a desi)ur *ncuviin ea deloc si)ur *ns de ceea ceţă ă ă s%unea.

Se )(ndea la misiune #i la motivele %entru care se afla aici. Nu

era deloc convins c(t anume era ca!ul s de!v luie %oli iei.ă ă ă ţ

$ 3ar; %or favor6 1 !i6$ ,rma s ne *nt(lnim cu cineva la %alat. A# vrea ca *nt(lnireaă

s aib totu#i loc c(t mai cur(nd %osibil.ă ă$ Am s m interese! s v d ce se %oate face;ă ă ă ă$ 3e asemenea trebuie s dau un telefon la rincessa ia!aă

ad u) Aideen.ă ă$ 3esi)ur m voi ocu%a de toate acestea imediat *ncuviină ţă

ser)entul. 3ar comisarul >emande! trebuie s soseasc din cli% 6ă ă ăn cli% . El va conduce ancheta. Cu c(t am(n m mai mult aflareaă ă detaliilor cu at(t mai )reu ne va fi s d m de urma criminalului.ă ă

$ 1ine*n eles *n ele) fu ea de acord. 2oi sta de vorb cuţ ţ ă dumnealui iar a%oi m voi *nt(lni cu cel care trebuia s neă ă conduc %rin %alat. E7ist vreun telefon %e6aici0ă ă

$ 2oi arana s %ute i suna s%use ser)entul. A%oi m voiă ţ ă interesa cu cine anume trebuia s v *nt(lni i.ă ă ţ

Aideen *i mul umi iar a%oi *ncerc s se ridice *n %icioare deţ ă ă una sin)ur . >u )ata s 6#i %iard echilibrul. Ser)entul o a%uc deă ă ă ă bra .ţ

$ Sunte i si)ur c n6a i dori s v vad mai *nt(i un medic0ţ ă ă ţ ă ă ă *ntreb el. Avem %e cineva chiar aici *n %ermanen .ă ţă

1 Gracias, no, s%use ea cu un !(mbet recunosc tor.ăNu avea de )(nd s 6i ofere atentatorului satisfac ia unei aă ţ

doua victime. Avea s r !bat %rin %ro%riile6i %uteri chiar de6ar fiă ă ă

s o fac %as cu %as *ncetul cu *ncetul.ă ăSer)entul o r s%l ti cu un !(mbet cald #i o conduse *ncet s%reă ă %oarta deschis .ă

-ntre tim% medicul de la %alat trecu *n fu) %e l(n) ei.ă ă C(teva cli%e mai t(r!iu sirena unei ambulan e se f cu au!it .ţ ă ă

T(n ra *ntoarse ca%ul la tim% %entru a vedea salvarea o%rindă e7act *n locul din care ma#ina atacatorilor demarase *n tromb .ă -n tim% ce brancardierii desc rcau cu )esturi )r bite o tar) ă ă ă

Aideen *l v !u %e medic ridic(ndu6se de l(n) tru%ul 'arthei. Nuă ă ! bovise acolo dec(t o cli% . -i s%use ceva %a!nicului a%oi seă ă *ndre%t s%re locul unde ! cea %o#ta#ul. Se a%uc s desfacă ă ă ă ă



nasturii uniformei acestuia a%oi le stri) brancardierilor s seă ă )r beasc . -n acest tim% %a!nicul *#i scoase vestonul uniformeiă ă #i aco%eri cu el fa a 'arthei.ţ

Aideen *ntoarse ca%ul %rivind int *nainte. A#adar nu mai eraţ ă nimic de f cut. -n numai c(teva secunde tot ce #tiuse %l nuiseă ă

sim ise ori s%erase 'artha fusese #ters f r urm . Nimic nu maiţ ă ă ă

%utea s o aduc *na%oi.ă ă T(n ra continu s *#i st %(neasc lacrimile *n tim% ce eraă ă ă ă ă

condus *ntr6un birou micu la care se aun)ea din culoarulă ţ ornamentat al %alatului. -nc %erea era lambrisat #i % reaă ă ă confortabil iar Aideen se l s s cad %e o cana%ea de %ieleă ă ă ă ă aflat l(n) u# . ?enunchii #i coatele o dureau acolo undeă ă ă acestea luaser contact cu %avaul c(nd se aruncase la % m(nt.ă ă -nc nu6i venea s cread c tot ce se *nt(m%lase era adev rat.ă ă ă ă ă efle7ul de contracarare a #ocului avea s intre *n ac iune c(t deă ţ cur(nd red(ndu6i for a fi!ic %e care atacul i6o %arali!ase. Eraţ ă convins c 3arrell )eneralul od)ers directorul aul Hood #iă ă ceilal i cole)i ai s i de la Centrul de Comand aveau s 6i fieţ ă ă ă al turi. 3e#i %e moment se sim ea sin)ur #tia c *n realitateă ţ ă ă nu era a#a.

$ 3ac dori i %ute i telefona de aici *i s%use ser)entulă ţ ţ ar t(nd s%re un telefon antic cu cadran aflat %e o m su deă ă ţă

sticl *ntr6un col al *nc %erii. >orma i !ero %entru le) tura cuă ţ ă ţ ă e7teriorul.

$ 2 mul umesc.ă ţ$ 2oi l sa %e cineva de %a! *n fa a u#ii ca s fi i *n si)urană ă ţ ă ţ ţă

#i s nu v derane!e nimeni. A%oi am s m interese! de celă ă ă ă care trebuia s v conduc %rin %alat.ă ă ă

Aideen *i mai mul umi o dat . Ser)entul ie#i *nchi!(nd u#a *nţ ă urma sa. 2reme de c(teva cli%e *n *nc %ere se *nst %(ni lini#tea.ă ă

Nu se au!ea dec(t b(!(itul estom%at al radiatorului dintr6un colţ al *nc %erii #i de6afar !)omotele *nfundate ale str !ii.ă ă ă I)omotele m runte ale vie ii.ă ţ

Tr )(nd ad(nc aer *n %ie%t Aideen scoase din rucsac o carteă de vi!it %rimit de la hotel #i arunc o %rivire la num rul deă ă ă ă telefon im%rimat *n %artea de os a acesteia. Nu6i venea să cread c 'artha murise. Avea sen!a ia c 6i %erce%ea #i acumă ă ţ ă iritarea *i vedea scli%irea r !boinic din ochi *i sim ea %arfumulă ă ţ

fin. arc o au!ea rostind: 8+tii %rea bine care este mi!a49ăAideen *n)hi i nodul din )(t #i form num rul hotelului *i ceruţ ă ă rece% ionerei le) tura cu 3arrellţ ă 'cCas"ey iar a%oi aco%eri



rece%torul cu un a%arat sim%lu de bruia care avea s induc ună ă semnal ultrasonic %e fir f c(nd im%osibil *nre)istrareaă ă convorbirii. ,n filtru montat la cel lalt ca% t avea s 6i %ermită ă ă ă

*ns lui 3arrell s o rece% ione!e *n cele mai bune condi iiă ă ţ ţ elimin(nd bruiaul.

3a Aideen cuno#tea mi!a aflat *n oc. Soarta S%aniei aă

Euro%ei %oate chiar a lumii *ntre)i. +i oricare6ar fi fost %re ul nuţ inten iona s dea )re# *nc o dat .ţ ă ă ă



2

Luni, ora 12 şi 12 minute,Washington, !"!

C(nd se aflau la cartierul )eneral al Centrului de Comand deă la ba!a AndreDs a >or elor Aeriene sau la ca!arma echi%ei deţ interven ie de la Academia >1 din Juantico 2ir)inia cei doiţ b rba i *n v(rst de %atru!eci #i cinci de ani erau directorulă ţ ă

adunct al Centrului de Comand )eneralul 'ichael 1ernardă od)ers #i colonelul 1rett 2an 1uren Au)ust comandantulechi%ei de interven ie ra%id a Centrului.ţ ă

Aici *ns la 'a 'a 1uddha micu ul #i discretul restaurantă ţ chine!esc din Cartierul Chine!esc al ashin)tonului rela iaţ dintre cei doi *nceta a mai fi cea dintre un su%erior #isubordonatul s u. Erau doar doi %rieteni a%ro%ia i n scu iă ţ ă ţ am(ndoi la s%italul St. >rancis din Hartford Connecticut. Secunoscuser *n )r dini #i *m% rt #iser aceea#i %asiune %entruă ă ţă ă ă ă aeromodelism. Kucaser *n aceea#i echi% de base6ball din li)aă ă

uniorilor #i aler)aser am(ndoi du% re)ina terenului Lauretteă ă 3el)uercio %e teren #i *n afara lui. 2reme de %atru ani c(ntaseră am(ndoi la trom%et *n cadrul fanfarei din Housatonic 2alley. -#iă f cuser sta)iul militar la arme diferite. od)ers f cuse %arte dină ă ă

Tru%ele S%eciale iar Au)ust se *nrolase la Contrainforma ii *nţ >or ele Aeriene. -n urm torii dou !eci de ani se *nt(lniserţ ă ă ă s%oradic mai mult *nt(m%l tor. od)ers f cuse dou sta)iiă ă ă consecutive *n Asia de Sud6Est fiind a%oi trimis *n Carolina deSud la >ort 1ra)) %entru a6l auta %e colonelul Charlie 1ec"Dithla su%rave)herea antrenamentului deta#amentului de elit ală

Tru%elor S%eciale americane renumita 3elta >orce. od)ersr m sese acolo %(n la i!bucnirea !boiului din ?olf c(nd i seă ă ă ă

*ncredin ase comanda unei divi!ii de blindate. Se achitase deţ aceast sarcin cu un asemenea entu!iasm *nc(t *n tim% ceă ă arier)arda sa se afla de6abia la )rani a de sud a ra"ului od)ersţ

#i oamenii s i m r# luiau *ntr6un ritm demn de )eneralul attonă ă ă c tre 1a)dad. Ielul s u *i adusese o avansare; #i o slub deă ă ă func ionar la Centrul de Comand .ţ ă



Au)ust efectuase o%t!eci #i #a%te de misiuni de recunoa#tereaerian deasu%ra 2ietnamului de Nord %ilot(nd un avion deă s%iona de ti% >6 tim% de doi ani *nainte de a fi dobor(t *na%ro%iere de Hue. etrecuse un an *ntr6un la) r de r !boi. A%oiă ă evadase #i reu#ise s 6#i croiasc drum %rin liniile inamice %(nă ă ă

*n sud. 3u% ce *#i revenise din e%ui!area %ri!onieratuluiă

rec % t(ndu6#i for ele la un sanatoriu din ?ermania Au)ust seă ă ţ *ntorsese *n 2ietnam. /r)ani!ase o re ea de informatori #iţ r m sese inco)nito %e teritoriul inamic tim% de un an du%ă ă ă retra)erea Statelor ,nite c ut(nd al i %ri!onieri de r !boi. Laă ţ ă solicitarea enta)onului Au)ust *#i %etrecuse urm torii trei ani *nă >ili%ine *n calitate de consilier al %re#edintelui >erdinand 'arcoss%riinindu6l %e acesta *n lu%ta cu secesioni#tii 'oro. 'arcos #i%olitica de re%resiune dus de acesta *i dis%l ceau lui Au)ust dară ă %re#edintele se bucura de favorurile Statelor ,nite a#a *nc(t nuavusese de ales. 3u% c derea re)imului lui 'arcos dornic de oă ă munc tihnit de birou m car %entru o vreme Au)ust deveniseă ă ă omul de le) tur dintre >or ele Aeriene #i NASA aut(nd laă ă ţ or)ani!area securit ii misiunilor de s%iona %rin satelit. A%oi seăţ an)aase *n Serviciul /%era iunilor S%eciale *n calitate de e7%ertţ

*n activit ile antiteroriste. Atunci c(nd locotenent6colonelulăţ Charles Suires comandantul echi%ei de interven ie a Centruluiţ

de Comand fusese ucis *ntr6o misiune *n usia od)ers *lă contactase imediat %e Au)ust #i *i oferise %ostul vacant. Au)ustacce%tase #i cei doi *#i reluaser rela ia str(ns de %rietenie deă ţ ă %arc n6ar fi trecut ani buni ci doar c(teva !ile.ă

Cei doi veniser la 'a 'a 1uddha du% ce *#i %etrecuseră ă ă toat diminea a discut(nd %ro%unerea de *nfiin are a uneiă ţ ţ sec iuni interna ionale a echi%ei de interven ie a Centrului deţ ţ ţ Comand . deea *nfiin rii acestei sec iuni interna ionale leă ţă ţ ţ

a%ar inea lui od)ers #i lui aul Hood. S%re deosebire de echi%aţ de interven ie condus de Au)ust alc tuit din solda i de elit ţ ă ă ă ţ ă sec iunea interna ional avea s fie o echi% restr(ns %entruţ ţ ă ă ă ă o%era iuni clandestine condus de comandan i americani ceţ ă ţ aveau s coordone!e diver#i a)en i str ini *ntre care avea s seă ţ ă ă numere de %ild >alah Shibli din Sayeret Hadru!im bri)adaă dru! de contrainforma ii a sraelului care %artici%ase laă ţ salvarea Centrului /%erativ e)ional #i a echi%aului s u *n 2aleaă

1e"aa din Liban. Sec iunea interna ional avea s fie or)ani!atţ ţ ă ă ă *n vederea %relu rii unor misiuni sub aco%erire *n !onele cuă %oten ial de declan#are a unor tulbur ri de %este hotare. 3e#i nuţ ă



scosese un cuv(nt %e tot %arcursul *nt(lnirii )eneralul od)ersascultase cu aten ie cele s%use de ceilal i %artici%an i: #efulţ ţ ţ Contras%ionaului din cadrul Centrului de Comand 1ob Herbertă cole)ii acestuia 3onald 1reen #i hil rince de la Serviciul denforma ii al 'arinei #i res%ectiv al Armatei %recum #iţ

le)endarul ete obinson din cadrul Contrainforma iilor >or elorţ ţ

Aeriene bun %rieten al lui 1ob Herbert.Acum od)ers continua s tac . Ciu)ulea cu be i#oarele dină ă ţ

farfuria cu % st i %r ite. Chi%ul %lin de riduri afi#a o e7%resieă ă ă sumbr #i sever accentuat de %rivirea %lecat #i de % rul %eă ă ă ă ă

um tate c runt tuns milit re#te. Cei doi se *ntorseser deă ă ă ă cur(nd din Liban. od)ers *m%reun cu o echi% restr(ns deă ă ă militari #i civili efectuau test rile noului Centru /%erativă e)ional atunci c(nd fuseser ca%tura i #i tortura i deă ţ ţ e7tremi#tii "ur!i. Cu autorul unui a)ent israelian Au)ust #iechi%a sa de interven ie % trunseser *n 2alea 1e"aa #i *iţ ă ă eliberaser %e ostatici. 3u% ce calvarul acestora luase sf(r#it #iă ă %ers%ectiva i!bucnirii unui r !boi *ntre Siria #i Turcia fuseseă evitat )eneralul od)ers *#i scosese revolverul #i *l e7ecutaseă cu s(n)e6rece %e liderul "ur!ilor. 'ai t(r!iu *n avionul care *iaducea *na%oi *n Statele ,nite Au)ust *l *m%iedicase %e od)ersca *ntr6o cli% de r t cire s *#i ia via a.ă ă ă ă ţ

Au)ust %refera s m n(nce fri%tura de %orcă ă lo7mein cufurculi a. 3u% ce *i urm rise %e )ardienii s i din 2ietnamţ ă ă ă m(nc(nd *n tim% ce el r bda de foame nu su%orta nici m cară ă ideea de a folosi be i)a#ele. -n tim% ce m(nca avea %rivireaţ a intit asu%ra %rietenului s u. Au)ust cuno#tea efectele lu%tei #iţ ă ă ale %ri!onieratului #i #tia %rea bine c dincolo de suferin a fi!ic ă ţ ă tortura *#i l sase am%renta *n %rimul r(nd asu%ra min ii celuilalt.ă ţ Nu se a#te%ta ca od)ers s *#i revin %rea cur(nd. ,neleă ă

victime nu6#i mai reveneau niciodat . Atunci c(nd abisurileă *nosirii la care fuseser su%u#i ie#eau la iveal .ă ă$ C(nd victimele torturii con#tienti!au ceea ce li se f cuse #iă

ce fuseser obli)ate s fac < mul i fo#ti ostatici *ncercau s seă ă ă ţ ă sinucid . Li! ?ordon sinteti!ase foarte lim%ede toate acesteaă

*ntr6un articol %ublicat *n 8nternational Amnest Journal9 8,nostatic este o %ersoan care a *ncetat s mear) normal #i seă ă ă t(r #te. A mer)e din nou cu fruntea sus a *nfrunta cele maiă

banale riscuri a face fa oric rei forme de autoritate oric(t deţă ă beni)n este adesea mult mai dificil dec(t a abandona %ur #iă sim%lu9.



Au)ust lu *n m(n ceainicul de metal.ă ă$ 2rei #i tu0$ 3a te ro).Au)ust nu6#i sc % din ochi %rietenul *n tim% ce *ntorceaă ă

ce#tile cu )ura *n sus. Le um%lu a%oi %use deo%arte ceainicul.

?oli o um tate de %achet de !ah r *n can amestec a%oi oă ă ă ă

ridic #i sorbi continu(nd s %riveasc insistent c tre od)ersă ă ă ă %rin aburii fierbin i. ?eneralul nu *#i ridic ochii.ţ ă

$ 'i"e0$ 'da;$ Nu e *n re)ul deloc.ăod)ers *n l %rivirea.ă ţă$ Ce anume0 >ri%tura0Au)ust fu luat %rin sur%rindere de re%lic #i sur(se.ă$ Ei a#a mai mer)e4 E %rima )lum %e care ai f cut6o; 3eă ă

c(nd0 3e %rin clasa a dou s%re!ecea mi se %are.ă$ Cam a#a ceva *ncuviin od)ers moale.ţă-#i lu cana cu ceai #i sorbi absent.ăin(ndu6#i cana *n dre%tul bu!elor *#i a inti %rivirea *n lichidulŢ ţ

aburind.$ e de alt %arte n6a# !ice c am mai avut vreun motiv deă ă

veselie de6atunci.

$ Ar fi destule a# !ice.$ 3 6mi #i mie un e7em%lu4ă$ / mul ime de Dee"end6uri %l cute %etrecute *n com%aniaţ ă

celor c( iva %rieteni %e care ai reu#it s i6i % stre!i. Serileţ ă ţ ă numeroase *n cluburile de a!! din Chica)o NeD /rleans sauNeD Yor" des%re care mi6ai %ovestit. C(teva filme remarcabile./ %u!derie de femei frumoase. Ai avut %arte de toate astea din%lin de6a lun)ul vie ii.ţ

od)ers a#e! cana %e mas #i *#i schimb %o!i ia cu oă ă ă ţ )rimas de durere. Arsurile %rovocate de "ur!i *n tim%ulă #edin elor de tortur din 2alea 1e"aa erau de%arte de a fiţ ă vindecate= cu toate acestea aveau s treac *n mod si)ură ă

*naintea r nilor din suflet. -ns refu!a s !ac %e cana%ea #i să ă ă ă ă nu fac nimic.ă

$ Toate astea nu sunt dec(t distrac ii 1rett. Sunt %l cute darţ ă nu au nici un rost.

$ 3e c(nd sunt distrac iile #i recreerea un lucru r u0ţ ă$ 3in momentul *n care s6au %reschimbat *ntr6o ra iune de aţ tr i *n loc s fie o r s%lat %entru o treab bine f cut re%lică ă ă ă ă ă ă ă



od)ers.$ Aoleu4 se %ref cu Au)ust s%eriat.ă$ Chiar a#a: aoleu4 *l a%rob od)ers c(t se %oate de serios.ăAu)ust reu#ise s str %un) scor o#enia lui od)ers iară ă ă ţ

acesta % rea *n sf(r#it hot r(t s 6#i verse m car o %arte dină ă ă ă

n duf.ă

$ 2rei s #tii de ce nu mai sunt *n stare s m rela7e!0ă ă ă continu od)ers. >iindc am devenit o societate care tr ie#teă ă ă de dra)ul distrac iilor de Dee"end fu)ind de oriceţ res%onsabilitate. Suntem m(ndri de c(t %utem bea f r s neă ă ă matolim de num rul femeilor %e care reu#im s le aducem *nă ă a#ternut de %unctele acumulate de echi%ele favorite.

$ - i %l ceau mult toate astea *ntr6o vreme remarc Au)ust.ţ ă ă 'ai ales %artea cu femeile;

$ Ei bine %oate c eu m6am s turat r s%unse od)ers. Nuă ă ă mai vreau s tr iesc a#a. 2reau s ac ione! s fac ceva4ă ă ă ţ ă

$ Ai fost *ntotdeauna un om de ac iune s%use Au)ust. arţ asta nu te6a *m%iedicat s te bucuri de via .ă ţă

$ resu%un c nu6mi d deam seama c(t de ad(nc s6aă ă scufundat ara asta *n rahat4 i!bucni od)ers. C(nd ai deţ

*nfruntat un inamic redutabil cum a fost comunismul dai tot ce%o i *n lu%ta *m%otriva lui. A%oi dintr6o dat nu mai ai nici unţ ă

du#man #i a%uci *n sf(r#it s %rive#ti *n ur #i s consta i c totulă ă ţ ă s6a dus de ri% c(t tim% tu te6ai lu%tat. 2alorile ini iativaă ţ com%asiunea totul. 3e6acum m6am hot r(t s lu%t din r s%uteriă ă ă s 6i tre!esc din amor eal %e to i cei care au uitat s fie m(ndriă ţ ă ţ ă de ceea ce fac.

$ ,n el c(t se %oate de nobil *l a%rob Au)ust ; #i c(t seţ ă %oate de de%lasat 'i"e. - i %lace mu!ica clasic nu6i a#a0ţ ă

od)ers *ncuviin din ca%.ţă

$ +i ce6i cu asta0$ Nu mai #tiu care scriitor s%unea c via a ar trebui s fieă ţ ă asemeni unei simfonii de 1eethoven. r ile !)omotoase aleă ţ mu!icii ar re%re!enta fa%tele noastre %ublice *n vreme ce%asaele lini#tite ar echivala cu %erioadele de reflec ie *nţ sin)ur tate. Eu a# s%une c mul i oameni reu#esc s ) sească ă ţ ă ă ă un echilibru onest *ntre cele dou situa ii.ă ţ

od)ers *#i a inti din nou %rivirea *n can .ţ ă

$ Eu nu cred asta. 3ac ar fi adev rat nu ne6am afla *ntr6oă ă situa ie %recum cea de acum.ţ$ Am reu#it s su%ravie uim *n ciuda a dou r !boaieă ţ ă ă



mondiale #i a unui !boi ece sub amenin area armeloră ţ nucleare re%lic Au)ust. Eu a# !ice c nu6i chiar at(t de r uă ă ă %entru ni#te carnivore m(nate de instincte teritoriale care abia#i6au % r sit %e#terile.ă ă

Sorbi *ndelun) din ceai a%oi urm :ă

$ +i6a%oi %o i da uit rii Dee"end6urile #i recrea iile. Amţ ă ţ

*nce%ut discu ia l ud(nd )luma %e care ai f cut6o. ,morul nu6i unţ ă ă lucru r u amice nu *ncerca s te convin)i de contrariu. E ună ă factor de echilibru o contra)reutate necesar *n balan 'i"e.ă ţă e vremea c(nd eram oas%etele lui Ho +i 'in am reu#it să r m(n relativ *ntre) la minte recit(ndu6mi *n )(nd toateă bancurile oric(t de %roaste %e care mi le aminteam. Chiar #icele mai idioate. 'ai #tii %oanta aia cu scheletul0

3e#i #i6o amintea od)ers nici m car nu !(mbi.ă$ Ei bine nu6 i dai seama c(t de amu!ant mi se % reaţ ă ă

%oanta asta %e c(nd st team at(rnat de *ncheieturile m(iniloră care6mi s(n)erau *ntr6o mla#tin n % dit de (n ari. 3ar n6ă ă ă ă ţ ţaveam de ales. E o chestiune de su%ravie uire. 3oar tu *nsu i teţ ţ %o i salva din )hearele dis%er rii 'i"e.ţ ă

$ E o solu ie valabil doar %entru tine *l contra!ise od)ers.ţ ă -n ceea ce m %rive#te *n astfel de situa ii m las co%le#it deă ţ ă furie de am r ciune. Le las s mocneasc .ă ă ă ă

$ +tiu. La#i furia s se acumule!e *n tine. Ai inventat se %areă un al treilea ti% de mu!ic simfonic : %asaele !)omotoase %eă ă care le % stre!i *n tine. Nu6mi vine s cred c asta i se %are oă ă ă ţ solu ie s n toas .ţ ă ă ă

$ S n toas sau nu e sin)ura solu ie care func ionea! *nă ă ă ţ ţ ă ca!ul meu. -mi folosesc furia dre%t combustibil. Ea e cea care6mid %utere s re%ar ceea ce s6a stricat #i s sca% de indivi!ii careă ă ă ne dau de furc .ă

$ +i ce se *nt(m%l atunci c(nd nu %o i s re%ari nimic ori să ţ ă ă te r !buni %e cei r i0 *ntreb Au)ust. Ce se *nt(m%l cu totă ă ă ă combustibilul sta0 3is%are de la sine0ă

$ Nu dis%are r s%unse od)ers. Tocmai asta este %artea ceaă mai frumoas . 3e fa%t e o a%lica ie a vechiului %rinci%iuă ţ c'i alorientalilor: ener)ia interioar . C(nd ai nevoie de ea %entruă urm toarea b t lie %e care o ai de %urtat ea e acolo *n tineă ă ă )ata s fie folosit .ă ă

$ Sau )ata s e7%lode!e. +i ce se *nt(m%l atunci c(ndă ă ener)ia se acumulea! #i e at(t de mult *nc(t n6o mai %o iă ă ţ re ine0ţ



$ >olose#ti numai o %arte din ea e7%lic od)ers. Aiciă intervin distrac iile. reschimbi ener)ia *n for fi!ic . Te duci laţ ţă ă sala de for oci tenis %(n la e%ui!are sau dai un telefon uneiţă ă %rietene. Nu6 i face )rii sunt destule modalit i %entru a cheltuiţ ăţ %rea%linul de ener)ie.

$ 'odalit i c(t se %oate de %l cute a# s%une.ăţ ă

$ -n ca!ul meu func ionea! a%rob od)ers. +i6a%oi c(tţ ă ă ă vreme tu dai iama *n femei eu am %arte de un concurent seriosiar concuren a m stimulea! .ţ ă ă

$ Eu dau iama *n femei0 r(ni Au)ust mul umit c %rietenulţ ă s u abandonase tonul dis%erat #i subiectul %r bu#irii civili!a iei.ă ă ţ 3u% Dee"end6ul %relun)it %etrecut *n com%ania lui 1arbă 'athias am fost nevoit s o las mai moale.ă

>u r(ndul lui od)ers s !(mbeasc .ă ă$ +i eu care credeam c 6 i fac o favoare s%use el. La urmaă ţ

urmei te iubea %e c(nd eram co%ii.$ 3a *ns acum are %atru!eci #i %atru de ani #i nu6#i dore#teă

dec(t se7 #i si)uran a unui c min ar)ument Au)ust %escuindţ ă ă cu furculi a o ) lu#c din farfurie. 3in nefericire eu nu %ot s 6iţ ă ă ă ofer dec(t unul sin)ur dintre aceste lucruri.

od)ers *nc !(mbea *n momentul *n care %a)erul s u emiseă ă un semnal de averti!are. -l r suci #i *i %rivi ecranul iar mi#carea *iă

smulse o )rimas de durere.ă$ a)erele astea sunt astfel conce%ute *nc(t s le sco i de laă ţ

centur *l averti! Au)ust *ndatoritor.ă ă$ 'ul umesc %entru informa ie se str(mb od)ers. A#a l6amţ ţ ă

%ierdut %e cel dinainte.$ Cine te caut 0 vru s afle Au)ust.ă ă$ 1ob Herbert veni r s%unsul.ăCu fruntea *ncruntat od)ers *#i culese #erve elul din %oală ţ ă

#i se ridic .ă$ ' duc s 6l sun din ma#in .ă ă ăAu)ust se l s %e s%ate rela7at.ă ă$ Te a#te%t aici anun el vesel. 'i s6a s%us c la ashin)tonţă ă

%onderea %o%ula iei este de trei femei la fiecare b rbat. oate cţ ă ă vreuna dintre ele se va ar ta dornic s 6 i termine %or ia deă ă ă ţ ţ % st i %(n c(nd nu se r cesc de tot.ă ă ă ă

$ 1aft *i ur od)ers %este um r str b t(nd *n )rab salaă ă ă ă ă ă

micului restaurant a)lomerat.Au)ust sf(r#i de m(ncat *#i b u ceaiul iar a%oi *#i um%lu dină nou cana. Sorbi *ncet %rivind *n ur *n *nc %erea cufundat *nă ă



%enumbr . Starea %sihic *n care se afla od)ers n6avea s fieă ă ă u#or de schimbat. 3intotdeauna Au)ust fusese cel mai o%timistdintre ei doi. E dre%t nici el nu *ndr !nea %(n acum s ridiceă ă ă ochii s%re monumentul *nchinat eroilor din 2ietnam nu sc %aă nici un documentar des%re r !boi transmis de re eaua %rin cabluă ţ

#i nici n6ar fi c lcat *n ru%tul ca%ului *ntr6un restaurantă

vietname!. 3e fiecare dat c(nd se )(ndea la toate astea ochii iă se ume!eau de lacrimi %umnii i se *ncle#tau f r voie #i sim eaă ă ţ nevoia s s%ar) totul *n ur. Au)ust era o%timist din fire dară ă anumite lucruri nu %uteau fi uitate #i iertate. Cu toate acesteanu inea cu din ii de ur #i de dis%erare s%re deosebire de 'i"eţ ţ ă od)ers. roblema *n ca!ul de fa nu era societatea care *lţă de!am )ise %e 'i"e ci fa%tul c 'i"e se sim ea de!am )it deă ă ţ ă sine *nsu#i. 3ar Au)ust nu avea de )(nd s 6l lase %radă ă de!n dedii f r a lu%ta %(n la ca% t %entru a6i readuce %oftaă ă ă ă ă de via .ţă

C(nd od)ers *#i f cu din nou a%ari ia Au)ust #tiu imediat că ţ ă era ceva *n nere)ul . ,it(nd de %ansamente #i de durereaă %rovocat de arsuri )eneralul se mi#ca a)il %rin restaurantulă a)lomerat ocolindu6i %e chelneri #i %e clien ii care ie#eau sauţ intrau f r s a#te%te ca ace#tia s treac sau s se dea la oă ă ă ă ă ă %arte. Cu toate astea cel %u in *n a%aren nu l sa im%resia cţ ţă ă ă

se )r bea. Cei doi %rieteni erau *mbr ca i *n uniforme iar a)en iiă ă ţ ţ str ini #i !iari#tii *n e)al m sur erau *ntotdeauna cu ochii %eă ă ă ă militari. 3ac ace#tia ar fi l sat s se vad c se )r beau c(nd seă ă ă ă ă ă aflau *ntr6un loc %ublic #i erau chema i de ur)en la ordin s6ar fiţ ţă #tiut imediat care anume dintre ramurile armatei era im%licată

*ntr6un eveniment nea#te%tat.Au)ust se ridic *n %icioare calm *nainte ca od)ers s fiă ă

a%ucat s revin la mas . 3e ochii lumii se *ntinse #i sorbi o )ură ă ă ă

de ceai. L s %e mas o bancnot de dou !eci de dolari #i %orniă ă ă ă ă *n *nt(m%inarea %rietenului s u. Nu6#i vorbir %(n c(nd nu ie#iră ă ă ă din *nc %ere. Aerul mie!ului de toamn era r coros. ornir f ră ă ă ă ă ă )rab c tre ma#ina %arcat ceva mai os l(n) trotuar.ă ă ă ă

$ S mai s%ui c via a asta nu6i o %orc rie i!bucni od)ers cuă ă ţ ă n duf. 'artha 'ac"all a fost asasinat acum o um tate de or .ă ă ă ă

Au)ust sim i ceaiul urc(ndu6i din stomac.ţ$ S6a *nt(m%lat l(n) alacio de las Cortes la 'adridă

continu od)ers.ă Tonul *i era re inut vocea sc !ut iar %rivirea a intit undevaţ ă ă ţ ă *n de% rtare. 3e#i du#manul nu avea *nc un chi% od)ers *#iă ă



) sise o int %entru furia sa.ă ţ ă$ 3eocamdat echi%a noastr r m(ne %e %o!i ii %(n c(ndă ă ă ţ ă

vom reu#i s afl m mai multe continu el. Asistenta 'artheiă ă ă Aideen 'arley discut acum cu %oli ia. 3arrell se afla #i el laă ţ 'adrid iar acum se *ndrea%t s%re %alat. -l va suna %e aul laă

ora %ais%re!ece fi7 %entru a6i da ultimele nout i.ăţ

E7%resia lui Au)ust r m sese neschimbat de#i b rbatulă ă ă ă sim ea *n )ur )ustul ceaiului amestecat cu am r ciunea fierei.ţ ă ă ă

$ E7ist vreun indiciu *n %rivin a celor r s%un! tori deă ţ ă ă atentat0

$ 3eocamdat nimic cl tin din ca% od)ers. 'arthaă ă ă c l torea inco)nito doar c(teva %ersoane erau la curent cuă ă misiunea ei.

,rcar *n ma#ina lui od)ers un Camry nou6nou . Au)ust seă ţ a#e! la volan. orni motorul #i demar *nscriindu6se *n trafic.ă ă Cei doi r maser t cu i o vreme. Au)ust nu a%ucase s oă ă ă ţ ă cunoasc *ndea%roa%e %e 'artha dar #tia c nici unul dintreă ă cole)ii ei de la Centrul de Comand nu o a)rea. Era s(c(itoare #iă aro)ant . / fire ti%ic de *nc % (nat . e de alt %arte eraă ă ă ăţ ă ă e7trem de eficient *n tot ce f cea. Li%sa ei avea s fie resim ită ă ă ţ ă de toat echi%a Centrului dre%t o %ierdere im%ortant .ă ă

Au)ust %rivi %rin %arbri! s%re cerul aco%erit. /dat aun#i laă

Centrul de Comand od)ers avea s coboare *n subsolul undeă ă se aflau birourile comandamentului *n tim% ce Au)ust avea s iaă elico%terul s%re Academia >1 din Juantico 2ir)inia unde erau

*ncartirui i membrii echi%ei sale de interven ie. entru momentţ ţ statutul echi%ei %e care o conducea era unul de neutralitate. -nS%ania se mai aflau *ns doi an)aa i ai Centrului. -n ca!ul *n careă ţ lucrurile se %reci%itau acolo era %osibil s %rimeasc ordinul de aă ă %orni imediat. od)ers nu6i de!v luise ce anume c uta 'artha *nă ă

S%ania *n mod si)ur fiindc nu voia s ri#te s fie au!it de cineă ă ă nu trebuie. Se mai v !user destule ca!uri *n care *n ma#inileă ă militarilor fuseser montate microfoane #i dis%o!itive deă ascultare. Au)ust era *ns la curent cu situa ia tensionat dină ţ ă S%ania. Cuno#tea de asemenea interesul 'arthei %entru%roblemele cu substrat etnic. resu%use a#adar c 'artha eraă %robabil im%licat *n eforturile di%lomatice menite s *m%iediceă ă frac ionarea numeroaselor entit i culturale #i %olitice ale na iuniiţ ăţ ţ

s%aniole care s6ar fi %utut solda cu o lu%t %entru %utere cuă consecin e catastrofale de6a dre%tul incalculabile.ţar Au)ust mai #tia ceva: oricine era cel care %usese la cale



asasinarea 'arthei cuno#tea sco%ul %re!en ei acesteia *nţ S%ania. ar aceast constatare avea dre%t consecin lo)ică ţă ă ivirea unei alte *ntreb ri: acest atentat fusese oare o ac iuneă ţ i!olat sau o %rim lovitur dintr6o *ncercare de a distru)eă ă ă S%ania0



3

Luni, ora 1# şi $5 de minute,San Se%astian, Spania

Luna scli%ea %e undele *ntunecate ale )olfului La Concha.A#chiile de lumin se risi%eau *n %articule str lucitoare *n loculă ă unde valurile se s% r)eau %e %laa lar) care se *ntindea de6aă ă lun)ul arterei de coast a ele)antului #i cosmo%olitului ora#. Laă

numai un "ilometru de% rtare nenum rate vase de %escuit #iă ă iahturi se le) nau *n %ortul a)lomerat din arte 2iea !ona vecheă a ora#ului. Catar)ele lor sc(r (iau sub a% sarea ferm a bri!eiţ ă ă sudice iar valurile mici i!beau ritmic carenele. C(teva b rci cuă %escari care s%eraser *ntr6o recolt mai bun de %e#te laă ă ă l sarea serii se *ntorceau abia acum la ancor . esc ru#ii ve#nică ă ă a)ita i de la r s ritul %(n la a%usul soarelui se odihneau subţ ă ă ă %ontoanele *mb tr(nite de intem%erii ori %e culmile st(ncoaseă ale nsulei Santa Clara aflat la intrarea *n )olf.ă

3incolo de cuiburile %esc ru#ilor #i de navele r !le e amarateă ă ţ *n lar) la un "ilometru de coasta S%aniei silueta alb #i ele)antă ă a iahtului Veridico se le) na %e a%ele care reflectau lumina lunii.ă Cu o lun)ime de cincis%re!ece metri iahtul avea un echi%acom%us din %atru oameni. -mbr cat *n ne)ru unul dintreă marinari st tea de cart %e %unte un altul se afla la c(rm un ală ă treilea tocmai *#i lua cina iar cel de6al %atrulea dormea *n cabinade la %rora.

La bord se mai aflau #i cinci %asa)eri aduna i cu to ii *nţ ţ cabina de la milocul calei. ,#a acesteia era *nchis iar dra%eriileă fuseser trase *n dre%tul celor dou hublouri. asa)erii b rba iă ă ă ţ cu to ii erau a#e!a i *n urul mesei lar)i cu furnir de culoareaţ ţ filde#ului. -n centrul mesei trona o sticl de vin de 'adeira.ă esturile cinei fuseser str(nse cu e7ce% ia %aharelor de vină ţ acum a%roa%e )oale.

Cei cinci %urtau sacouri scum%e *n culori %astelate #i %antaloni

lar)i la mod . e de)ete aveau inele cu %ietre %re ioase iar laă ţ )(t le at(rnau lan uri de aur ori ar)int. Aveau #osete de m taseţ ă

*n %icioare #i %antofi din %iele lucrat manual atent lustrui i. Cuă ţ



to ii erau tun#i scurt. >umau trabucuri cubane!e= scrumiera dinţ centrul mesei era a%roa%e %lin . Aveau m(ini fine #i afi#auă e7%resii rela7ate. 2orbeau cu voci calde care le v deau calmul.ă

ro%rietarul iahtului Veridico Senor Esteban amire! eratotodat #i fondatorul Com%aniei Navale amire! firma careă

construise iahtul. Era sin)urul dintre cei cinci care nu fuma. +i nufiindc nu #i6ar fi dorit6o ci fiindc nu venise *nc vremea să ă ă ă s rb toreasc . Nu6i st tea acum )(ndul nici la bunicii #iă ă ă ă str bunicii s i catalani care crescuser oi cultivaser )r(ne sauă ă ă ă

*#i *n)riiser viile %e c(m%iile fertile din Leon. /ric(t deă im%ortant ar fi fost mo#tenirea acestora acum nu se %uteaă )(ndi la astfel de lucruri.

'intea #i sufletul *i erau %line de ceea ce la aceast or ă ă trebuia s se fi *nt(m%lat dea. ma)ina ia *i era *nfl c rat deă ţ ă ă ă mi!a uria# aflat *n oc < a#a cum fusese *n anii de visare *nă ă lunile %etrecute f c(nd %lanuri sau *n orele ce fuseser necesareă ă %entru a le duce la *nde%linire.

83e ce nu suna oare omul acela09amire! se )(ndea *n t cere la anii trecu i c(nd tot aici *nă ţ

cabina iahtului a#te%tase a%elurile celor cu care lucraamericanii de la CA. Alteori a#te%tase ve#ti de la membriifamiliei, cum se obi#nuise s 6i numeasc %e cei mai devota i #iă ă ţ

mai de *ncredere an)aa i ai s i. ,neori membriiţ ă familiei aveaumisiunea sim%l de a livra un %achet sau de a %relua o sum deă ă bani= alteori li se cerea s ru% oasele celor care nu aveau bunul6ă ăsim de a coo%era cu el. 3intre acei neferici i unii lucraserţ ţ ă %entru cei afla i acum *n urul mesei. 3ar toate astea seţ

*nt(m%laser *n trecut *nainte ca ei to i s se fi reunit %entruă ţ ă *m%linirea unui el comun.ţ

-ntr6un fel amire! avea nostal)ia acelor !ile mai rela7ate.

Erau !ilele c(nd nu fusese dec(t un intermediar a%olitic care *#ic(#ti)a banii din contrabanda cu arme aut(ndu6i %e a)en iiţ secre i s 6#i % stre!e statutul cons%irativ #i %as(ndu6le c(te oţ ă ă informa ie des%re ru#i sau des%re fundamentali#tii islamici. eţ atunci folosea resursele familiei %entru a ob ine *m%rumuturi %eţ care b ncile i le refu!au sau %entru a face rost de camioaneă atunci c(nd intervenea o cri! de miloace de trans%ort.ă

Acum lucrurile st teau altfel. Cu totul altfel.ă

amire! nu scoase nici un cuv(nt %(n *n cli%a *n careă telefonul s u mobil *nce%u s sune. La %rimul semnal sonoră ă scoase f r )rab telefonul din bu!unarul sacoului. 3e)eteleă ă ă



scurte #i )roase *i tremurau u#or *n tim% ce de%lia microfonul.3use a%aratul la ureche *#i rosti numele a%oi t cu. Se mul umiă ţ s asculte %rivindu6#i tovar #ii.ă ă

C(nd interlocutorul termin de vorbit amire! *nchiseă telefonul #i *l strecur *na%oi *n bu!unar. -#i a inti %rivirea *nă ţ

scrumiera )oal din fa a sa alese un trabuc din cutie #iă ţ

adulmec ambalaul ne)ru. 3e6abia *n acel moment un !(mbetă sub ire *#i f cu loc %e chi%ul s u rubicond #i neted.ţ ă ă

,nul dintre ceilal i b rba i din urul mesei *#i scoase trabuculţ ă ţ dintre bu!e #i *ntreb :ă

$ Ce e Esteban0 Ce s6a *nt(m%lat0$ S6a f cut rosti acesta %lin de m(ndrie. ,na dintre inteă ţ

cea dint(i a fost eliminat .ă2(rfurile trabucurilor lucir mai %uternic *n tim% ce b rba iiă ă ţ

tr )eau cu sete din ele. e fe ele lor se ivir !(mbete #i cei %atruă ţ ă a%laudar discret dar din toat inima.ă ă

amire! rete! ca% tul trabucului #i6l l s s cad *nă ă ă ă ă ă scrumier . A%oi %limb flac ra *nalt a brichetei antice cu )a! %eă ă ă ă care o luase de %e mas %rin dre%tul v(rfului rete!at. uf i deă ă c(teva ori %(n c(nd ca% tul trabucului deveni incandescentă ă a%oi trase *n %ie%t cu entu!iasm *n) duind fumului s 6i )(dileă ă %l cut cerul )urii. -l re inu o vreme %entru a6i %erce%e %e de%lină ţ

savoarea du% care e7%ir .ă ă 1 !enor Sanche! se afl %e aero%ortul din 'adrid s%useă

amire! folosind numele %e care uci)a#ul #i6l asumase %e%erioada acestei misiuni. 2a sosi la 1ilbao %este o or . 2oiă telefona la fabric #i voi cere unuia dintre #oferiiă familiei s *lă

*nt(m%ine. A%oi a#a cum am stabilit senor Sanche! va fi adusaici.

$ Nu va ! bovi %rea mult s%er interveni nelini#tit unul dintreă

cei %atru.$ 'ai deloc re%lic amire!. 3e *ndat ceă ă senor Sanche! va fisosit voi urca %e %unte #i *i voi %l ti ceea ce *i dator m urm elă ă ă duc(ndu6#i m(na la bu!unarul de la %ie%t unde avea un %licumflat cu valut forte. Nu va avea oca!ia s vad %e nimeniă ă ă altcineva *n afar de mine a#a *nc(t nu va e7ista %osibilitatea să ă ne tr de!e.ă

$ 3e ce ar face6o0 *ntreb cel lalt.ă ă

$ entru bani Alfonso e7%lic amire!. Cei ca Sanche! fo#tiă militari care au dat de bani au tendin a de a tr i *n lu7 de %e6oţ ă !i %e alta. C(nd *#i termin banii se *nt(m%l uneori s seă ă ă



*ntoarc #i s mai cear un su%liment.ă ă ă$ +i dac o va face totu#i0 insist Alfonso. Cum te vei a% ra0ă ă ăamire! !(mbi.$ ,nul dintre oamenii mei a fost de fa la eveniment #i aţă

filmat totul cu o camer video. 3ac Sanche! *ndr !ne#te s mă ă ă ă ă

tr de!e *nre)istrarea va aun)e *n m(inile %oli iei. 3ar am vorbită ţ

destul des%re eventualit ile im%robabile4 S trecem la ceea ceăţ ă #tim cu si)uran c se va *nt(m%l . 3u% ce *l voi fi %l tit %eţă ă ă ă ă Sanche! #oferul *l va conduce *na%oi la aero%ort #i conform

*n ele)erii va % r si ara %(n la clasarea anchetei.ţ ă ă ţ ă$ Cum r m(ne cu #oferul de la 'adrid0 *ntreb un altul. 2aă ă

%leca #i el din S%ania0$ Nu cl tin din ca% amire!. +oferul lucrea! %entruă ă ă

de%utatul Serrador. -#i dore#te foarte mult s urce *n ierarhieă a#a *nc(t va % stra t cerea. e de alt %arte ma#ina folosit *nă ă ă ă atentat a fost abandonat la un )ara %entru a fi de!membrat .ă ă

$ amire! trase din trabuc %lin de mul umire a%oi continu :ţ ă$ Ai *ncredere *n mine dra) 'i)uel4 Totul a fost )(ndit %(nă ă

*n cele mai mici detalii. Ac iunea aceasta nu %oate fi *n nici unţ fel %us %e seama noastr .ă ă

$ Am *ncredere *n tine rosti un altul. 3ar tot nu sunt convinsc %utem avea *ncredere *n Serrador. E basc *n fond.ă

$ +i uci)a#ul e tot basc dar mi6a urmat cu stricte eţ instruc iunile ar)ument amire!. 3e%utatul Serrador va face #iţ ă el ceea ce6i vom cere Carlos. E foarte ambi ios.ţ

$ E un basc ambi ios. 3ar r m(ne mai %resus de orice unţ ă basc.

amire! !(mbi din nou.$ Serrador nu vrea s r m(n la nesf(r#it doar un %urt tor deă ă ă ă

cuv(nt %entru %escari ciobani #i mineri. 2rea s *i conduc .ă ă

$ N6are dec(t s 6i conduc %este irinei %(n 6n >ran a4 r(seă ă ă ţ Carlos. N6am s le simt li%sa c(tu#i de %u in4ă ţ$ Nici eu *ncuviin amire!. 3ar atunci cine6ar mai %escuiţă

cine6ar duce turmele la % scut cine6ar cobor* *n mine0 Contabiliiă #i directorii de b nci care lucrea! %entru tine Carlos0 e%orteriiă ă care lucrea! la !iarele lui odri)o sau la %osturile de televi!iuneă ale lui Alfonso0 ilo ii de %e linia aerian a lui 'i)uel0ţ ă

Ceilal i !(mbir ridicar din umeri sau *l a%robar *n t cere.ţ ă ă ă ă

Carlos ro#i #i se *nclin )ra ios acce%t(nd %unctul de vedere ală ţ lui amire!.$ Am % l vr )it destul #i des%re ciudatul nostru tovar # deă ă ă ă



drum anun acesta. Contea! acum doar c trimisulţă ă ă americanilor a fost ucis. Statele ,nite nu vor avea nici cea maimic idee des%re identitatea sau mobilurile f %ta#ilor #i vor ardeă ă de ner bdare s se im%lice *n %olitica local . 3e%utatul Serradoră ă ă

*i va averti!a din nou *n aceast %rivin *n cursul *nt(lnirii dină ţă

seara asta cu ceilal i trimi#i americani. Le va da asi)ur ri cţ ă ă

%oli ia va face tot ce6i st *n %utin %entru a6l %rinde %e asasinţ ă ţă dar va afirma c nu e7ist )aran ii c noi incidente de acest felă ă ţ ă ar %utea fi %revenite. /ricum nu *ntr6o conunctur at(t deă tulbure.

Carlos *ncuviin din ca% #i se *ntoarse c tre 'i)uel.ţă ă$ Cum stau lucrurile *n bran#a ta0$ C(t se %oate de bine r s%unse cel *ntrebat un ti% c runt #iă ă

*ndesat %atron al unei linii aeriene. educerile de %re uri laţ cursele dins%re Statele ,nite s%re ortu)alia talia >ran a #iţ ?recia s6au dovedit foarte %o%ulare *n r(ndul turi#tilor. -n schimbnum rul c l torilor cu destina ia 'adrid #i 1arcelona a sc !ut cuă ă ă ţ ă uns%re!ece #i res%ectiv cu o%t la sut fa de anul trecut.ă ţă Hotelurile restaurantele #i serviciile de *nchiriere de ma#ini ausim it din %lin %ierderea iar efectul de avalan# a afectatţ ă %uternic *ntre%rinderile locale.

$ ar veniturile din turism vor sc dea #i mai mult %rofe iă ţ

amire! *n momentul *n care %ublicul american va afla că victima acestui atentat a%arent aleatoriu a fost o turist .ă

amire! trase din trabuc #i !(mbetul i se l r)i. artea aceastaă a %lanului *i %rovoca o m(ndrie a%arte. ?uvernul Statelor ,nitenu6#i %utea %ermite s de!v luie identitatea femeii ucise. Eaă ă a%ar inea unei a)en ii de informa ii #i de )estionare a cri!elor nuţ ţ ţ 3e%artamentului de Stat. Statele ,nite nu %uteau *n) dui caă o%inia %ublic s afle c ea venise la 'adrid %entru a se *nt(lniă ă ă

cu un re%utat membru al %arlamentului s%aniol care se temeade un r !boi civil. 3ac )uvernele euro%ene aveau s afle c ună ă ă ă re%re!entant american a%ar in(nd serviciilor de informa iiţ ţ inten iona s se vad cu Serrador americanii aveau s fieţ ă ă ă sus%ecta i de inten ia de a6#i arana %ionii %e masa de oc %otrivitţ ţ e7clusiv %ro%riilor interese. Ceea ce de fa%t era e7act ceea ceinten ionase Serrador s 6i cear femeii. Cu o sin)urţ ă ă ă

*m%u#c tur amire! #i asocia ii s i reu#iser s ca%eteă ă ţ ă ă ă

controlul at(t asu%ra Casei Albe c(t #i asu%ra turismului s%aniol.$ Cum r m(ne cu urm torul %as al %lanului nostru Carlos0ă ă *ntreb amire!.ă



T(n rul bancher se a%lec *n fa *#i a#e! trabucul *nă ă ţă ă scrumier #i *#i *ncruci# m(inile %e mas .ă ă ă

$ 3u% cum #ti i clasele inferioare #i clasa de miloc au fostă ţ sever afectate de recentul val de concedieri. -n ultimele #aseluni 1anuero Cedro a restric ionat *m%rumuturile a#a *nc(tţ

%artenerii no#tri din cadrul acestei o%era iuni < #i s%un(ndţ

acestea f cu un )est s%re cei din urul mesei < au fost obli)a i laă ţ fel ca #i al i oameni de afaceri s ridice %re urile bunurilor deţ ă ţ consum cu a%roa%e #a%te %rocente. -n acela#i tim% ei au fostnevoi i s scad rata %roduc iei ceea ce ne duce la o %r bu#ireţ ă ă ţ ă cu o%t la sut a e7%orturilor s%aniole %e %ia a euro%ean . Clasaă ţ ă muncitoare a fost #i a#a *ndeauns de )reu *ncercat #i deci nuă am limitat deocamdat nivelul de creditare %entru cei care *iă a%ar in. 3e fa%t am fost e7traordinar de )enero#i. Am e7tinsţ creditarea la o%era iunile de achitare a unor datorii mai vechi.ţ 3esi)ur numai o %arte din aceste fonduri servesc sco%uluideclarat. /amenii cum% r masiv %roduse noi av(ndă ă convin)erea c vor avea *n continuare acces nelimitat la credite.ă -n consecin dob(n!ile la *m%rumuturile c tre %o%ula ie auţă ă ţ crescut cu o%ts%re!ece la sut fa de aceea#i %erioad a anuluiă ţă ă trecut.

amire! sur(se.

$ -n combina ie cu %r bu#irea turismului sistarea credit rilorţ ă ă va avea efecte severe.

$ E7trem de severe a# s%une *nt ri Carlos. /amenii vor fiă at(t de *n)loda i *n datorii *nc(t vor consim i s fac orice %entruţ ţ ă ă a sc %a de ele.ă

$ E#ti *ns convins c vei %utea controla efectele acesteiă ă lovituri financiare0 *ntreb Alfonso.ă

$ Absolut r s%unse Carlos. 'ul umit re!ervelor de lichidit iă ţ ă ăţ

#i creditelor acordate %rin 1anca 'ondial #i %rin alte institu iiă ţ interna ionale banca mea #i o mare %arte a celorlalte nu vor fiţ afectate de crah. La v(rf economia nu va avea %rea mult desuferit. E o situa ie similar cu cea descris *n 2echiulţ ă ă

Testament cu molima care a lovit E)i%tul= cei %reveni i au avutţ tim% s 6#i fac %rovi!ii de a% #i au sc %at nev t ma i.ă ă ă ă ă ă ţ

amire! se rela7 . Trase *ndelun) din trabuc invadat de ună sentiment de mul umire.ţ

$ E7celent domnilor4 3e *ndat ce cri!a va fi amorsat nu vaă ă trebui dec(t s men inem %resiunile %(n c(nd clasele inferioareă ţ ă #i clasa milocie vor ceda. (n c(nd bascii #i castilienii andalu!iiă



#i )alicienii vor recunoa#te c S%ania a%ar ine de dre%tă ţ Cataloniei. ar *n acel moment c(nd %rim6ministrul se va vedeanevoit s anun e or)ani!area de ale)eri antici%ate noi vom fiă ţ %re) ti i.ă ţ

rivirile sale se mutar %e r(nd de la unul la altul scrut(ndă

e7%resiile celor ce6l ascultau *nainte de a r m(ne a intite asu%raă ţ

ma%ei le)ate *n %iele aflat %e mas *n fa a sa.ă ă ţ$ 2om fi %re) ti i s im%unem o nou constitu ie care va fiă ţ ă ă ţ

ba!a unei noi S%anii4Ceilal i d dur a%robator din ca%. 'i)uel #i odri)o a%laudarţ ă ă ă

u#or. amire! sim i %ovara istoriei trecute #i viitoare a% s(ndu6iţ ă umerii. Era o sen!a ie %l cut .ţ ă ă

3ar amire! habar nu avea c la nici dou sute de metriă ă distan un b rbat !dren ros avea *n minte o cu totul altţă ă ţă ă %ers%ectiv asu%ra istoriei. +i o arm cu totul altfel dec(t armeleă ă lor.



4

Luni, ora 1& şi 15 minute,Madrid, Spania

Aideen era a#e!at %e că ana%eaua de %iele atunci c(nd #lomisario 3ie)o >emande! *#i f cu a%ari ia. Era un b rbat deă ţ ă statur medie %roas% t b rbierit av(nd un ten *nchis #i %urt(ndă ă ă un barbi#on tuns cu )ri . -#i %urta % rul ne)ru ceva mai lun)ă ă

dec(t ar fi fost de a#te%tat din %artea unui re%re!entant alautorit ilor iar %rivirea lui iscoditoare era camuflat de oăţ ă %ereche de ochelari cu rame de aur. urta m nu#i de %ieleă %antofi ele)an i #i un im%ermeabil toate ne)re. e subţ im%ermeabilul descheiat se *ntre! rea un costum cenu#iu.ă

,n a)hiotant *nchise u#a *n urma lui iar ins%ectorul se *nclină *n fa a lui Aideen.ţ

$ 2 ro) s %rimi i condolean ele mele %entru %ierdereaă ă ţ ţ suferit rosti el *n limba en)le! cu o voce %rofund marcată ă ă ă de un accent %ronun at. 3ac eu sau oamenii din de%artamentulţ ă meu v %utem fi *n vreun fel de autor v ro) s nu e!ita i s neă ă ă ţ ă solicita i s%riinul.ţ

$ 2 mul umesc domnule ins%ector r s%unse Aideen.ă ţ ă$ 3oresc s v asi)ur c *ntre)ul efectiv al %oli ieiă ă ă ţ

metro%olitane madrilene *n colaborare cu alte or)ani!a iiţ )uvernamentale va face tot ce ne st *n %utin %entru a6i ) siă ţă ă %e cei vinova i de aceast crim atroce oricine ar fi ace#tia.ţ ă ă

Aideen ridic %rivirea c tre ins%ectorul de %oli ie. Nu6i veneaă ă ţ s cread c acesta i se adresa ei. se % rea im%osibil caă ă ă ă 8efectivele %oli iei madrilene9 s se afle *n c utarea uci)a#uluiţ ă ă unei %ersoane %e care o cunoscuse *ndea%roa%e. Nu se %utea caarticolele din !iare #i anun urile de la #tiri s se refere la cinevaţ ă al turi de care cu numai un ceas *n urm se *mbr case *nă ă ă camera de la hotel. 3e#i fusese martor la crim #i v !use cuă ă ă ochii ei cadavrul 'arthei %r bu#it *n strad *ntrea)a e7%erien iă ă ţă

se % rea ireal . Aideen era at(t de obi#nuit cu %osibilitatea de aă ă ă schimba lucrurile < derularea unei *nre)istr ri %entru a re ine ună ţ detaliu care *i sc %ase la o %rim ascultare ori #ter)erea unoră ă



date de care nu mai avea nevoie din memoria com%uterului *nc(tireversibilitatea celor *nt(m%late i se % rea neverosimil .ă ă

Cu toate acestea *n ad(ncul min ii Aideen con#tienti!ase celeţ *nt(m%late. +tia %rea bine c moartea 'arthei era ireversibil .ă ă 3u% ce fusese adus aici telefonase la hotel #i *l informase %eă ă

3arrell 'cCas"ey care se an)aase s anun e Centrul deă ţ

Comand . se % ruse sur%rin! tor de calm < sau %oate c a#a6iă ă ă ă era firea. Aideen nu6l cuno#tea *ndeauns de bine %entru a6i%utea %revedea sau e7%lica reac iile. C !use a%oi %e )(nduriţ ă

*ncerc(nd s se convin) c atentatul fusese un act teroristă ă ă *nt(m%l tor #i nu o e7ecu ie deliberat . La urma urmei situa iaă ţ ă ţ era cu totul alta dec(t *n urm cu doi ani c(nd %rietenul ei /dină ?uttiere! ico fusese %ur #i sim%lu sf(rtecat de )loan ele a %atruţ %istolari. ico era #eful criminalisticii din 1aa California. Era o%ersonalitate %ublic %rimise de nenum rate ori amenin ri cuă ă ţă moartea dar continuase s 6i sfide!e %e trafican ii de dro)uri.ă ţ 'oartea sa *nsemnase o %ierdere tra)ic dar nu fusese deloc oă sur%ri! . E7ecu ia sa fusese un semnal de avertisment dat deă ţ lumea interlo% care nu era dis%us s tolere!e udecareaă ă ă trafican ilor de dro)uri.ţ

'artha se afla aici *ntr6o misiune cunoscut doar de c( ivaă ţ func ionari )uvernamentali. 2enise la 'adrid %entru a6l auta %eţ

de%utatul Serrador s %un la %unct un %lan menit s 6i *m%iediceă ă ă %e basci cona ionalii acestuia s se al ture catalanilor careţ ă ă nutreau acelea#i idei na ionaliste *n *ncercarea de a se des%rindeţ de S%ania. evoltele bascilor din anii o%t!eci fuseser *ndeaunsă de r !le e %entru a fi dat )re# dar #i *ndeauns de violenteă ţ %entru a nu fi fost uitate. 'artha #i Serrador erau deo%otrivă convin#i c o revolt or)ani!at de dou dintre cele maiă ă ă ă im%ortante )ru% ri etnice s%aniole < mult mai bine %re) tite #iă ă

dis%un(nd acum de armament mai %erfec ionat dec(t *n urm cuţ ă un deceniu < avea s fie nu doar e7trem de distructiv ci #iă ă *n!estrat cu #anse mari de reu#it .ă ă

3ac fusese vorba de un asasinat %remeditat dac 'arthaă ă fusese inta urm rit de terori#ti mai mult ca si)ur c undeva *nţ ă ă ă an)rena e7ista o scur)ere de informa ii. -n aceastţ ă eventualitate %rocesul de %ace era *n mare %ericol. Ca o crudă ironie a sor ii cu numai o um tate de or *n urm 'arthaţ ă ă ă

insistase asu%ra necesit ii ca nimic s nu stea *n caleaăţ ă convorbirilor cu Serrador.8+tii %rea bine c(t de mare e mi!a;9



$ Cum se %oate0$ -nso itoarea mea a %us la %unct detaliile acestei vi!ite %rinţ

intermediul unui %rieten din Statele ,nite *l inform Aideen.ă$ A i %utea s 6mi s%une i numele acestui %rieten0 s%useţ ă ţ

ins%ectorul.

$ ' tem c nu r s%unse Aideen. Nu6l cunosc. 2enirea meaă ă ă

*n aceast c l torie s6a hot r(t *n ultima cli% .ă ă ă ă ă$ E %osibil s fi fost vorba de un cole) al %rieteneiă

dumneavoastr 0 3e un vecin0 / %ersonalitate %olitic local 0ă ă ă su)er >emande!.ă

$ Nu #tiu re%et Aideen. -mi %are r u domnule ins%ector dară ă n6am considerat necesar s m %reocu% de astfel de detalii.ă ă

ns%ectorul o %rivi *ndelun) *n t cere. A%oi *#i %lec %rivirea #iă ă *nce%u s 6#i note!e r s%unsurile %rimite.ă ă

Aideen nu6#i f cea ilu!ii c ins%ectorul ar fi cre!ut6o. 3eduseseă ă acest lucru din e7%resia de!a%robatoare #i *ncruntat cu careă acesta *i *nt(m%inase declara iile. / enerva cum%lit ideea de aţ %une be e *n roate anchetei. -ns %(n c(nd 3arrell 'cCas"eyţ ă ă sau de%utatul Serrador nu aveau s 6i dea de!le)are să ă vorbeasc nu avea de ales: trebuia s sus in *n continuareă ă ţ ă aceea#i %oveste menit s le %rotee!e anonimatul.ă ă

#l omisario >emande! *ntoarse *ncet )(nditor %a)ina

carne elului.ţ$ A i a%ucat s 6l vede i %e cel care v6a atacat0ţ ă ţ$ Nu i6am v !ut fa a r s%unse ea. A declan#at bli ul unuiă ţ ă ţ

a%arat de foto)rafiat *nainte de a %une m(na %e arm .ă$ Era i *ndeauns de a%roa%e. A i sim it vreun miros deţ ţ ţ

%arfum sau de after6shave0$ Nu.$ A i remarcat cumva marca de fabrica ie a a%aratului deţ ţ

foto)rafiat0$ Nu cl tin ea din ca%. N6am fost chiar at(t de a%roa%e; iară ă bli ul m orbise. 6am v !ut doar *mbr c mintea.ţ ă ă ă ă

$ Aha4 e7clam el %lin de s%eran f c(nd un %as *nainte. A iă ţă ă ţ %utea s mi6o descrie i0ă ţ

Aideen ins%ir ad(nc #i *nchise ochii concentr(ndu6se.ă$ urta o achet scurt de blu)i #i o #a%c de base6ball.ă ă ă

+a%ca era nea)r sau albastru6*nchis #i era %urtat cu co!oroculă ă

*nainte. Avea %antaloni lar)i "a"i #i %antofi ne)ri. 'i s6a % rut aă fi t(n r dar nu i6a# %utea %reci!a cu e7actitate v(rsta.ă$ Ce anume v face s ave i *ndoieli *n aceast %rivin 0ă ă ţ ă ţă



Aideen deschise ochii.$ Atitudinea lui avea ceva a%arte r s%unse ea. St tea cuă ă

%icioarele u#or de% rtate cu umerii dre% i cu ca%ul sus. reaă ţ ă foarte %uternic #i si)ur de sine.

$ A i mai v !ut acest )en de atitudine undeva0 vru s afleţ ă ă

ins%ectorul.$ 3a *ncuviin Aideen c reia inuta uci)a#ului *i amintise deţă ă ţ cea a unui combatant din cadrul echi%ei de interven ie aţ Centrului de Comand .ă

3ar nu %utea s 6i de!v luie ins%ectorului acest lucru a#a *nc(tă ă ad u) :ă ă

$ e vremea cole)iului am urmat cursuri de autoa% rare cuă un ofi er *n re!erv . Asasinul avea inuta unui soldat. Sauţ ă ţ oricum a unei %ersoane obi#nuite cu armele.

ns%ectorul *#i not ceva *n carne el.ă ţ$ Asasinul vi s6a adresat0$ Nu.$ N6a rostit nici un cuv(nt0 2reo amenin are sau vreo lo!inc 0ţ ă$ Nu.$ A i remarcat cumva ce )en de arm a folosit0ţ ă$ -mi %are r u nu. Era un %istol *n orice ca! o arm deă ă

m(n .ă

$ ,n revolver cumva0$ Nu m %rice% *mi %are r u min i ea.ă ă ţ-n realitate fusese o arm automat . Nu voia *ns caă ă ă

ins%ectorul s reali!e!e c ea #tia *ndeauns de multe des%reă ă arme *nc(t s le %oat clasifica.ă ă

$ Au fost %au!e *ntre *m%u#c turi0ă$ Cred c da.ă$ I)omotul *m%u#c turilor a fost %uternic0ă

$ Nu %rea #ov i Aideen. A# s%une chiar c am fost sur%rinsă ă ă de nivelul sc !ut al bubuiturilor.ăAutomatul fusese dotat cu amorti!or dar nu %utea s 6i s%ună ă

nici acest lucru ins%ectorului.$ robabil c a folosit un amorti!or deduse acesta. A iă ţ

remarcat ma#ina cu care a fu)it asasinul0$ 3a era o limu!in nea)r dar n6a# %utea s%une e7act deă ă

ce ti% s%use Aideen.

$ 'a#ina era curat sau murdar 0ă ă$ Nici %rea curat nici din cale6afar de murdar .ă ă ă$ 3in ce direc ie s6a a%ro%iat0 *ntreb ins%ectorul.ţ ă



$ Cred c 6l a#te%tase %e asasin la o oarecare distan *n osulă ţă str !ii s%use Aideen.ă

$ Cam c(t de de%arte0$ S fi fost vreo dou !eci cel mult trei!eci de metri *#i amintiă ă

Aideen. S6a a%ro%iat *ncet de6a lun)ul bordurii cu c(teva

secunde *nainte ca uci)a#ul s deschid focul.ă ă

$ S6a tras #i din ma#in 0ă$ Nu nu cred cl tin ea din ca%. Sin)urele focuri au venită ă

dins%re asasin.$ A i fost *n s%atele celeilalte victime %o#ta#ul %e mai toatţ ă

%erioada atacului. 26a i ocu%at de r nile acestuia imediat du%ţ ă ă aceea. N6ar fi %osibil s nu fi observat un al doilea %istolar0ă

$ Nu %rea cred ne) ea. '6am aflat *n s%atele lui doar *nă ultima %arte a atacului. S%une i6mi cum se simte acel domn0 -#iţ va reveni0

$ 3in % cateă senorita a murit.Aideen *#i %lec %rivirea.ă$ -mi %are r u.ă$ A i f cut tot ce v st tea *n %utin %entru a6l auta *ncercţ ă ă ă ţă ă

s o lini#teasc ins%ectorul. N6ave i nimic s v re%ro#a i.ă ă ţ ă ă ţ$ Nimic *n afara fa%tului c m6am aruncat *n direc ia aceeaă ţ

murmur ea. Avea familie0ă

$ !i r s%unse ins%ectorul.ă !enor Suare! *#i *ntre inea so iaţ ţ fiul #i mama.

Aideen *#i sim i ochii um%l(ndu6se de lacrimi. Nu era de6aunsţ c nu f cuse nimic %entru a o auta %e 'artha= deci!ia eiă ă instinctual de a atra)e asu%r 6#i focul a)resorului *l costaseă ă via a %e un biet nevinovat. ?(ndindu6se acum *#i s%unea c6ar fiţ fost de %referat s se arunce *n direc ia 'arthei. oate c6ar fiă ţ reu#it atunci s bloche!e cu tru%ul ei traiectoria )loan elor sauă ţ

m car ar fi %utut *ncerca s6o tra) %e femeia r nit la ad %ostulă ă ă ă ă acelei blestemate )herete a %a!nicului. Ar fi trebuit s ac ione!eă ţ e7act contrar felului *n care o f cuse.ă

$ 3ori i un %ahar cu a% 0 *ntreb ins%ectorul.ţ ă ă$ Nu v mul umesc nu e nevoie. ' simt bine.ă ţ ăns%ectorul *ncuviin . Se %limb o vreme de colo6colo cuţă ă

%rivirea a intit *n %odea *nainte de a se *ntoarce din nou s%reţ ă Aideen.

1 !enorita relu el crede i c dumneavoastr #i *nso itoareaă ţ ă ă ţ dumneavoastr a i fost intele %istolarului0ă ţ ţ$ 3a a#a cred r s%unse ea.ă



Se a#te%tase la *ntrebarea aceasta #i #tia c trebuie s fie cuă ă b )are de seam *n r s%unsul ei.ă ă ă

$ Ave i idee de ce0 *ntreb el.ţ ă$ Nu s%use ea.$ Ave i vreo b nuial *n aceast %rivin 0 Sunte i im%licat *nţ ă ă ă ţă ţ ă

vreo activitate %olitic de orice fel0 A%ar ine i vreunei or)ani!a iiă ţ ţ ţ

sau )ru% ri anume0ăEa cl tin din ca%.ă ăSe au!i o b taie *n u# . ns%ectorul i)nor cioc nitul #iă ă ă ă

continu s o %riveasc insistent cu as%rime f r s scoat oă ă ă ă ă ă ă vorb .ă

1 !enorita Temblon relu el du% un tim%. erta i6m că ă ţ ă ă insist *n aceste circumstan e dar un uci)a# se %limb liber %eţ ă str !ile ora#ului meu. 2reau s %un m(na %e el. Chiar nu v vineă ă ă

*n minte nici un motiv %entru care a i fost atacat *m%reun cuţ ă ă %rietena dumneavoastr 0ă

1 omisario n6am mai fost niciodat *n S%ania #i nu cunoscă %e nimeni aici re%lic ea. rietena mea a mai fost aici acumă c( iva ani dar nu are; nu avea nici un %rieten de care s fi #tiutţ ă eu. Nici du#mani.

Se au!i din nou b taia *n u# . ns%ectorul se *ndre%t s%re u#ă ă ă ă #i o deschise. Aideen nu reu#i s distin) cine se afla *n cadrul ei.ă ă

1 !i0 *ntreb ins%ectorul.ă 1 omisario se au!i o voce de b rbat de%utatul Serradoră

dore#te ca femeia s fie adus imediat *n biroul s u.ă ă ă$ Chiar a#a0 *ntreb ins%ectorul *ntorc(ndu6se #i %rivindă

%ie!i# c tre Aideen. 3omnul de%utat dore#te %robabil s 6#iă ă %re!inte %ersonal % rerile de r u %entru aceast teribil tra)edie.ă ă ă ă

Aideen nu r s%unse.ă$ Sau e7ist %oate #i vreun alt motiv %entru care domnulă

de%utat dore#te s v vad 0 su)er el.ă ă ă ăAideen se ridic .ă$ 3ac e7ist un asemenea motivă ă omisario >emande! n6o

voi #ti dec(t du% ce voi fi stat de vorb cu domnia sa.ă ăns%ectorul *#i *nchise carne elul #i *l v(r* *n bu!unarţ

*nclin(ndu6se %oliticos. Se feri s arate dac era sau nu iritat deă ă reac ia ei. -i mul umi lui Aideen %entru solicitudine *#i e7%rimţ ţ ă din nou re)retul %entru cele *nt(m%late iar a%oi *#i *ntinse m(na

c tre u#a deschis . Aideen % r si *nc %erea. Afar era a#te%tată ă ă ă ă ă ă de acela#i ser)ent care o condusese aici. Se *nclin *n semn deă salut du% care %ornir al turi %e coridor.ă ă ă



Lui Aideen *i % rea r u c fusese nevoit s *l mint %eă ă ă ă ă ă ins%ector. Acesta avea de dus la bun sf(r#it o anchet iar ea nu6iă oferise absolut nici un indiciu. -ns a#a cum *i atr sese aten iaă ă ţ 'artha fiecare societate #i fiecare % tur a societ ii *#i aveaă ă ăţ re)ulile ei. -n ciuda constitu iilor a le)isla iilor #i re)lement rilorţ ţ ă

afacerile le)ate de )uverne se su%uneau unor le)i diferite.Cuvinte %recum 8secrete de stat9 sau 8discre ie necesar 9 erauţ ă de6auns %entru a clasa anchete altminteri le)itime. 3innefericire *n anumite *m%reur ri < iar aceasta era una dintre eleă < obstruc ia anchetei era im%erios necesar #i le)itim .ţ ă ă

1iroul de%utatului Serrador era am%lasat la mic distan %eă ţă acela#i culoar. -nc %erea era cam de acelea#i dimensiuni cuă aceea %e care Aideen tocmai o % r sise. Chiar #i decorul eraă ă asem n tor fiind *ns marcat de a%ortul %ersonalit ii celui careă ă ă ăţ

*l ocu%a. e trei dintre %ere ii *nc %erii se aflau afi#e *nr mateţ ă ă *nf i#(nd arena %entru lu%tele cu tauri din 'adrid ia!a de lasăţ 2entas. e cel de6al %atrulea dincolo de birou se aflau *nr mateă decu%ae din !iare ce reflectau ac iunile bascilor din anii o%t!eci.ţ oli ele din *nc %ere erau %line de foto)rafii de familie.ţ ă

C(nd Aideen intr de%utatul Serrador se afla a#e!at la birou.ă e cana%eaua din fa a acestuia st tea 3arrel 'cCas"ey. Cei doiţ ă se ridicar *n %icioare la a%ari ia ei. Serrador *i ie#i *n *nt(m%inareă ţ

cu bra ele deschise ocolind biroul #i afi#(nd o e7%resieţ com% timitoare. /chii s i ne)ri radiau triste e de subă ă ţ s%r(ncenele c runte iar fruntea *nalt *i era br !dat de un ridă ă ă ă ad(nc. Avea tenul *nchis contrast(nd %uternic cu % rul albă %ie%t nat %e s%ate. almele sale mari #i fine cu%rinser m(inileă ă lui Aideen.

$ 3omni#oar 'arley *mi %are nes%us de r u *nce%u el. 3ară ă cu toat durerea ce m *ncearc m bucur enorm s v v dă ă ă ă ă ă ă

nev t mat .ă ă ă$ 2 mul umesc domnule de%utat.ă ţAideen *#i *ntoarse %rivirea c tre 'cCas"ey. Scund #i sub ireă ţ

*nc run it %rematur directorul adunct al Centrului de Comandă ţ ă st tea ea% n *n %icioare cu m(inile *ncruci#ate *n fa . S%reă ţ ă ţă deosebire de com%asiunea %oliticoas afi#at de Serradoră ă e7%resia sa era )rav #i *ncordat .ă ă

$ 3arrell e totul *n ordine0 *ntreb ea *n)riorat .ă ă

$ 'i6a fost #i mai bine re%lic el sec. 3ar tu te sim i bine0ă ţ$ Nu %rea m rturisi ea. Am dat6o *n bar 3arrell.ă ă$ Ce vrei s s%ui0ă



$ Ar fi trebuit s reac ione!; cu totul altfel s%use Aideen cuă ţ )lasul *necat de emo ie. Am v !ut ce se *nt(m%la #i am dat6o *nţ ă bar . ur #i sim%lu am dat6o *n bar .ă ă

$ E o nebunie ce s%ui cl tin din ca% 'cCas"ey. Ai avută ă noroc s %o i sc %a din fa a )loan elor.ă ţ ă ţ ţ

$ Am sc %at dar numai cu %re ul vie ii altcuiva.ă ţ ţ

$ N6ai avut de ales o lini#ti 'cCas"ey.$ 3omnul 'cCas"ey are dre%tate interveni Serrador

continu(nd s 6i str(n) m(inile *ntr6ale sale. N6are nici un rost să ă ă v tortura i cu astfel de )(nduri. Lucrurile se vor lim%e!i atunciă ţ c(nd le ve i %rivi cu calm. Cum se s%une0 A da dintr6oţ %ers%ectiv obiectiv .ă ă

$ 'da a#a se s%une *l a%rob 'cCas"ey reu#ind cu )reu s 6ă ă#i masche!e iritarea.

Aideen *i arunc o %rivire *ntreb toare.ă ă$ 3arrell ce s6a *nt(m%lat0$ Nimic. Nimic *n afara fa%tului c domnul de%utat Serradoră

nu mai este dis%us s %oarte nici un fel de discu ii *n acestă ţ moment.

$ Cum a#a0 se mir Aideen.ă$ Ar fi un moment ne%otrivit declar Serrador.ă$ 3a i6mi voie s v contra!ic i6o rete! 'cCas"ey %rivindţ ă ă ă

semnificativ c tre Aideen. 3omnul de%utat afirm c *n ele)ereaă ă ă ţ %rivind discu iile a fost f cut e7clusiv cu 'artha. Numaiţ ă ă e7%erien a ei #i ori)inea sa etnic l6au determinat %e domnulţ ă Serrador s *i convin) %e basci #i %e catalani s aib *n vedere oă ă ă ă eventual mediere american .ă ă

Aideen *#i *ntoarse %rivirea s%re Serrador.$ 'artha a fost un di%lomat res%ectat #i deosebit de abil;$ / femeie remarcabil *nt ri Serrador.ă ă

$ A#a e. -ns *n ciuda e7traordinarului s u talent deă ă ne)ociator 'artha nu era indis%ensabil urm Aideen.ă ăSerrador f cu un %as *na%oi cl tin(nd din ca% de!a%robator.ă ă$ ' de!am )i iă ă ţ senorita.$ Chiar a#a0$ Cole)a dumneavoastr a fost asasinat acum mai %u in de6ă ă ţ

o or .ă$ -mi %are r u domnule de%utat dar nu discut m acumă ă

des%re tactul meu *n ceea ce %rive#te momentul %otrivit %entruabordarea unor %robleme;$ E6adev rat *ncuviin Serrador. -n ca!ul nostru e nevoie deă ţă



e7%erien #i de condi ii stricte de securitate. (n c(nd n6am sţă ţ ă ă fiu convins c aceste condi ii sunt *nde%linite discu iile vor fiă ţ ţ am(nate. Nu e vorba de o sus%endare senor 'cCas"ey #isenorita 'arley ci doar de o am(nare tem%orar .ă

$ 3omnule de%utat Serrador #ti i la fel de bine ca #i mine cţ ă

s6ar %utea s nu dis%unem de r )a!ul necesar unei am(n riă ă ă

interveni 'cCas"ey. -nainte de sosirea domni#oarei 'arley v6am%re!entat %re) tirea de care a beneficiat *ncerc(nd s vă ă ă convin) c %utem *nce%e discu iile. 3omni#oara 'arley esteă ţ

*ndeauns de e7%erimentat #i du% cum %ute i constata nu eă ă ţ c(tu#i de %u in timid .ţ ă

Serrador o m sur de!a%robator din %riviri %e t(n ra femeie.ă ă ă$ utem continua conform %lanului stabilit insist 'cCas"ey.ă

C(t %rive#te chestiunile de securitate %utem %resu%unedeocamdat cel %u in c au fost lansate !vonuri %rivind această ţ ă ă %roiectat *nt(lnire. S admitem c 'artha a c !ut victim unuiă ă ă ă ă asasinat. Ce *nseamn asta0 -nseamn c e7ist cineva dornică ă ă ă s 6i alun)e %e di%loma ii americani b )(ndu6i *n s%erie i cuă ţ ă ţ sco%ul de a de!bina na iunea dumneavoastr .ţ ă

$ oate c sco%ul urm rit nici nu are substrat %olitic su)eră ă ă Aideen. 'artha crede; 'artha credea c s6ar %utea ca intereseă financiare s se afle *n s%atele unei *ncerc ri de secesiuneă ă

armat .ăSerrador *#i drese )lasul #i *#i *ntoarse %rivirea c tre birou.ă$ 2 ro) domnule de%utat s%use 'cCas"ey. Acce%ta i să ţ ă

sta i de vorb cu noi. S%une i6ne ce #ti i. 2om lua act de acesteţ ă ţ ţ informa ii #i v vom auta s alc tui i un %lan de ac iune *nainteţ ă ă ă ţ ţ de a fi %rea t(r!iu.

Serrador cl tin din ca%.ă ă$ Am discutat dea cu alia ii mei din Con)res. Sunt chiar maiţ

%u in dis%u#i dec(t sunt eu *nsumi s v im%lice *n aceastţ ă ă ă %roblem . Trebuie s *n ele)e iă ă ţ ţ senor 'cCas"ey. Am avutconvorbiri %realabile cu diversele )ru% ri se%aratiste #i vom aveaă #i *n continuare. -n ceea ce m %rive#te s%eram ca dac Stateleă ă ,nite ar fi %utut fi acce%tate ca %artener neoficial la discu ii iarţ liderii ambelor % r i convin#i s acce%te o serie de concesiiă ţ ă S%ania ar fi %utut fi salvat . Acum *ns m tem c va trebui să ă ă ă ă

*ncerc m s ) sim o solu ie %e %lan intern.ă ă ă ţ

$ +i care crede i c va fi de!nod m(ntul0 *ntreb Aideen.ţ ă ă ă$ Nu #tiu re%lic Serrador. +tiu doar din % cate că ă ă amestecul dumneavoastr *n acest %roces trebuie s se *ncheieă ă



acum #i aici.$ 'da rosti ea. ar asta din cau!a mor ii celei care a avutţ

curaul de a face un %as *nainte #i datorit retra)erii celui care n6ăa avut acest cura;

$ Aideen4 *ncerc s o tem%ere!e 'cCas"ey.ă ă

Serrador *#i ridic m(na f c(ndu6i semn s se lini#teasc .ă ă ă ă

$ E6n ordine senor 'cCas"ey. !enorita 'arley e co%le#it deă cele *nt(m%late. 26a# su)era s o conduce i *na%oi la hotel.ă ţ

Aideen *i arunc o %rivire crunt de%utatului. Nu era dis%usă ă ă s se lase redus la t cere #i nici trecut %e linia moart .ă ă ă ă ă Nicidecum4

$ Cum dori i domnule de%utat4 i!bucni ea. N6ave i dec(t sţ ţ ă face i e7ces de %ruden . 3ar nu uita i ceea ce v s%un. C(nd amţ ţă ţ ă avut de6a face cu fac iunile rebele din 'e7ic de!nod m(ntul aţ ă fost *ntotdeauna acela#i: )uvernul s6a v !ut silit s recur) laă ă ă for %entru a6i reduce la t cere %e revolu ionari. 3ar ac iunileţă ă ţ ţ acestuia n6au reu#it niciodat s 6i distru) com%let iară ă ă insurec ioni#tii #i6au continuat activitatea *n ile)alitate. 'i#careaţ lor n6a %ros%erat dar nici n6a murit. 3oar cei %rin#i *ntre două focuri au %l tit cu via a. Acela#i lucru se va *nt(m%l #i aiciă ţ ă domnule de%utat. Nu %ute i strivi secole de resentimente subţ tal%a unei ci!me oric(t ar fi ea de )roas .ă

$ 2 folosi i de un )lob de cristal %entru a face astfel deă ţ %rofe ii0 re%lic ironic Serrador.ţ ă

$ Nu s%use ea sec. ' ba!e! %e e7%erien a %e care o am *nă ţ domeniul %siholo)iei o%resiunii.

$ E7%erien a dumneavoastr se lea) de situa ia din 'e7icţ ă ă ţ nu de ceea ce se *nt(m%l *n S%ania o contra!ise Serrador. 2e iă ţ avea *ns sur%ri!a s constata i c aici %roblema nu ine de 8aă ă ţ ă ţ avea9 sau 8a nu avea9. Aici oamenii cred cu %atim *nă

mo#tenirea l sat de *nainta#i.ă ă$ Aideen aun)e interveni 'cCas"ey %e un ton care nuadmitea re%lic . Nimeni nu %oate #ti dinainte ce se va *nt(m%l .ă ă

Tocmai acesta era sco%ul discu iilor %ro)ramate: schimbul deţ informa ii #i idei cu sco%ul ) sirii unei c i de re!olvare %a#nic aţ ă ă ă tensiunilor e7istente.

$ e%et vom %utea s discut m des%re ceea ce neă ă interesea! rosti Serrador redevenind di%lomat de carier . Nuă ă

vreau s %ar li%sit de res%ect fa de %ierderea %e care a iă ţă ţ suferit6o dar nu am %ierdut dec(t o oca!ie. 2om ) si alte c iă ă %entru a evita v rsarea de s(n)e. 3eocamdat trebuie s neă ă ă



%reocu%e ) sirea celui vinovat de aceast crim #i aflareaă ă ă modului *n care informa ia des%re %re!en a dumneavoastr aiciţ ţ ă s6a strecurat *n afara biroului meu. 'ai t(r!iu; vom vedea ce vamai fi.

$ 3ar ancheta ar %utea dura s %t m(ni *ntre)i chiar luni deă ă

!ile4 e7clam 'cCas"ey.ă

$ -n schimb )raba ar %utea s coste #i mai multe vie iă ţ domnule 'cCas"ey.

$ Sunt dis%us s 6mi asum acest risc murmur Aideen. re ulă ă ă ţ retra)erii #i al inactivit ii ar %utea fi #i mai mare.ăţ

Serrador se retrase l(n) birou.ă$ ruden a nu *nseamn retra)ere #i nici inactivitate re%licţ ă ă

el *n tim% ce a% sa %e un buton al interfonului. Am cerut s%riinulă distinsei senorita 'ac"all. Ea nu mai este acum %rintre noi. Amcerut s%riinul Statelor ,nite #i s6ar %utea s am nevoie de el #i *nă continuare. 3ac va fi ca!ulă senor 'cCas"ey %ot conta %e acests%riin. /ferta Statelor ,nite r m(ne *n %icioare0ă

$ +ti i %rea bine c da domnule de%utat r s%unse 'cCas"ey.ţ ă ă 1 Gracias rosti Serrador cu o *nclinare a ca%ului. 1 e nada re%lic 'cCas"ey.ă,#a se deschise #i un t(n r asistent *mbr cat *ntr6un costumă ă

de culoare *nchis f cu un %as *n *nc %ere *ncremenind *n %o!i ieă ă ă ţ

de dre% i.ţ$ Hernande! condu6i te ro) %e oas%e ii no#tri %e la %oarta deţ

serviciu #i cere6i #oferului meu s 6i duc *na%oi la hotel s%useă ă Serrador #i se *ntoarse c tre 'cCas"ey: 3ori i s mer)e i laă ţ ă ţ hotel nu6i a#a0

$ entru moment da. 3ac se %oate *ns a# dori s %artici%ă ă ă la anchet .ă

$ -n ele). +tiu c a i lucrat *n trecut *n domeniul for elor deţ ă ţ ţ

ordine.$ A#a este *ncuviin 'cCas"ey. Am colaborat adesea cuţă nter%olul %e vremea c(nd lucram *n cadrul >1.

Serrador a%rob %rintr6o *nclinare a ca%ului.ă$ 2oi face aranamentele necesare desi)ur. 'ai %ot s fac #iă

altceva %entru dumneavoastr sau %entruă senorita 'arley0'cCas"ey cl tin din ca%. Aideen nici nu se clinti. -ncerca să ă ă

se calme!e. 3in nou meschin rie %olitic nicidecum o vi!iuneă ă

am%l de adev rat conduc tor. ,n dans frivol c(t se %oate deă ă ă %rudent. -#i dori s fi % strat un dram deă ă mierda de perro %entruaceast *nt(lnire.ă



$ 'a#ina mea e blindat iar doi dintre body)uar!ii mei v voră ă *nso i rosti Serrador. 2e i fi *n si)uran . -ntre tim% eu voi luaţ ţ ţă le) tura cu aceia dintre cole)ii mei care ar fi trebuit s %artici%eă ă la *nt(lnirea din aceast sear . 2om lua din nou le) tura %esteă ă ă c(teva !ile < %resu%un c ve i fi la ashin)ton nu6i a#a0 < %entruă ţ

a v anun a dac #i *n ce fel vom continua.ă ţ ă$ 1ine*n eles r s%unse 'cCas"ey.ţ ă$ 2 mul umesc !(mbi sub ire Serrador. 2 mul umesc dină ţ ţ ă ţ

suflet.3e%utatul *#i *ntinse m(na %e deasu%ra biroului masiv din

lemn de mahon. 'cCas"ey i6o str(nse. A%oi Serrador schiţă acela#i )est c tre Aideen. Str(n)erea ei de m(n fu scurt #iă ă ă li%sit de vla) . rivirile %e care le schimbar nu con ineau niciă ă ă ţ m car o urm de c ldur .ă ă ă ă

'cCas"ey *#i a#e!ase m(na %e um rul lui Aideen. e um tateă ă *m%in)(nd6o o conduse s%re ie#ire. arcurser *n t cereă ă coridorul.

/dat aun#i *n limu!ina lui Serrador 'cCas"ey se *ntoarseă *ntreb tor c tre mai t(n ra sa cole) .ă ă ă ă

$ A#adar;$ +tiu. 3 6i drumul. S%une6mi c am e7a)erat c mi6amă ă ă

de% #it atribu iile.ă ţ

$ Ai e7a)erat.$ -mi %are r u re%lic ea. -mi %are nes%us de r u. 2oi luaă ă ă

%rimul avion s%re cas .ăSe %are c e7a)er rile ei fuseser #la) rul acelei !ile. /riă ă ă ă

%oate c de vin era ne%otrivirea total dintre tem%eramentul luiă ă ă Aideen 'arley #i tumul de filde# al lumii di%lomatice.

$ Nu vreau s %leci acas o lini#ti 'cCas"ey. Ai e7a)erat dară ă *nt(m%larea face s fiu de acord cu ceea ce s%uneai. Nu cred că ă

tactica noastr de ti% 8%oli istul bun %oli istul r u9 a func ionată ţ ţ ă ţ dar trebuie s recunosc c e o strate)ie c reia nu6i li%se#teă ă ă %oten ialul.ţ

Ea *l %rivi ne*ncre! toare.ă$ Ai fost de acord cu ceea ce am s%us0$ -n linii mari da. S a#te%t m *ns %(n c(nd vom %utea să ă ă ă ă

vorbim cu cei de6acas #i s vedem ce6au de s%us mai mariiă ă 8clanului9 decise 'cCas"ey.

Aideen *ncuviin . +tia %rea bine c acesta nu era dec(t unulţă ă dintre motivele %entru care 'cCas"ey nu voia s discute celeă *nt(m%late. +oferii de limu!ine nu sunt niciodat at(t de discre iă ţ



%recum *#i ima)inea! %asa)erii: ace#tia v d #i aud tot ce seă ă %etrece *n ma#ina %e care o conduc. e de alt %arte e7istauă #anse suficient de mari ca *n limu!in s fi fost %lasateă ă microfoane iar conversa ia lor s fie monitori!at . T cur ţ ă ă ă ă a#adar %(n *n cli%a *n care % #ir *n camera de hotel a luiă ă ă

'cCas"ey. Acesta %use *n func iune un mini)enerator %roiectatţ

de 'att Stoll )eniul tehnic al Centrului de Comand . 3u%ă ă s%usele creatorului s u a%aratul av(nd a%ro7imativă dimensiunile unui C36%layer %ortabil emitea un semnal%ulsatoriu care bruia semnalele electroma)netice %e o ra! deă trei metri de ur *m%reur. Com%uterele a%aratele de *nre)istrare#i orice alte dis%o!itive di)itale aflate *n afara acestei ra!e nuaveau s fie afectate.ă

'cCas"ey #i Aideen se a#e!ar %e mar)inea %atului av(ndă *ntre ei /ul cum fusese %oreclit ma#in ria lui 'att Stoll.ă ă

$ 3e%utatul Serrador e de % rere c nu vom %utea face mareă ă lucru *n li%sa coo%er rii din %artea autorit ilor locale *nce%uă ăţ 'cCas"ey.

$ Chiar a#a s fie0 *ntreb Aideen %e un ton %lin deă ă am r ciune.ă ă

$ S6ar %utea s 6i facem o sur%ri! *n aceast %rivin .ă ă ă ţă$ S6ar %utea s fie chiară obligatoriu s 6i facem o sur%ri! ă ă

su%ralicit Aideen.ă$ E6adev rat o a%rob 'cCas"ey care o %rivi *n ochi #iă ă

continu : Cre!i c mai avem #i altceva de discutat *nainte de a6iă ă telefona #efului0

Aideen cl tin din ca% de#i #tia c de fa%t ar mai fi fostă ă ă destule de s%us. E7%erien a din 'e7ic o *nv ase s recunoasc oţ ăţ ă ă situa ie *n care lucrurile nu erau *n re)ul *n ciuda a%aren elor.ţ ă ţ +i de ast dat ceva nu era *n re)ul . eac ia ei din biroulă ă ă ţ

de%utatului nu fusese declan#at doar de emo ia %rovocat deă ţ ă moartea 'arthei. 3e vin era #i schimbarea brusc de atitudineă ă a lui Serrador de la coo%erare la ceva ce sem na sus%ect deă mult cu %unerea de be e *n roate.ţ

3ac uciderea 'arthei fusese un asasinat %l nuit cu )ri < iară ă ă instinctul *i su)era c a#a era se temea oare Serrador c eraă ă urm torul %e lista asasinilor0 +i dac a#a st teau lucrurile de ceă ă ă nu luase m suri de si)uran su%limentare0 3e ce erau %ustiiă ţă

coridoarele ce duceau s%re biroul s u0 3e ce %resu%unea acestaă c anularea convorbirilor avea s aun) *n mod si)ur laă ă ă urechile celor ce %useser la cale atentatul0 Cum %utea fi at(t deă



si)ur c informa iile aveau s se scur) %(n la cei interesa i0ă ţ ă ă ă ţ'cCas"ey se ridic #i se *ndre%t s%re telefonul aflat *n afaraă ă

ra!ei de ac iune a /ului. Ascult(nd b(!(itul monoton alţ a%aratului Aideen %rivi %e fereastra camerei aflate la etauldois%re!ece s%re luminile *nde% rtate ale str !ii. Se sim eaă ă ţ

descum% nit iar mintea ei nu era *n stare s anali!e!e flu7ulă ă ă

ne*ntreru%t al emo iilor %rea %uternice care o asaltau. 3e unţ sin)ur lucru %utea fi si)ur acum. 3ac acestea erau re)ulileă ă du% care se conduceau liderii s%anioli era lim%ede c reu#iseră ă ă s *ncalce trei dintre %ro%riile ei %rinci%ii. ,nu: nu tra)i asu%raă celor veni i s te aute. 3oi: dac *m%u#carea acestora e menitţ ă ă ă s 6 i aduc anumite foloase atunci ai de6a face cu cel de6ală ţ ă treilea %rinci%iu: americanii r s%und focului cu foc.ă



5

Luni, ora 2' şi 21 de minute,San Se%astian, Spania

Carena micului vas de %escuit fusese vo%sit recent. 'irosulă de vo%sea se strecura cu *nc % (nare *n cabina *n)ust #i slabă ăţ ă luminat . eu#ea chiar s aco%ere aroma i) rii %e care o fumaă ă ţ ă Adolfo Alca!ar %recum #i mirosul s%ecific de cauciuc umed al

costumului de scafandru at(rnat *ntr6un cui b tut *n u#a *nchis .ă ă enovarea carenei fusese o e7trava)an %e care %escarul nu #i6ţăar fi %ermis6o *n circumstan e obi#nuite. evo%sirea fusese *nsţ ă necesar . Era %osibil s aib de *nde%linit #i alte misiuni a#aă ă ă

*nc(t nu6#i %utea %ermite s tra) vasul *ntr6un doc uscat #i să ă ă *nlocuiasc sc(ndurile %utre!ite. C(nd acce%tase s lucre!eă ă %entru ?eneral Adolfo era con#tient c micu a nav avea s fieă ţ ă ă nevoit s re!iste %(n la *ncheierea *ntre)iiă ă ă afaceri. +i dac ună sin)ur element avea s sca%e de sub control asta %utea să ă

*nsemne *ndeauns de mult. Nimeni nu %oate s *m%iediceă %reluarea %uterii #i s orchestre!e o contrarevolu ie %e %arcursulă ţ unei sin)ure no% i sau %rintr6o sin)ur lovitur .ţ ă ă

83e#i la urma urmei tocmai asta *ncearc ?eneralul s fac 9ă ă ă *#i !ise Adolfo % truns de o admira ie sincer . +i totu#i dacă ţ ă ă e7ista cineva *n stare s duc la bun sf(r#it un asemenea %lană ă menit s r stoarne *ntr6o sin)ur !i )uvernul unei mari %uteri aă ă ă lumii acela nu era dec(t ?eneralul.

Se au!i un clinchet. 1 rbatul scund #i musculos *ncremeniă %rivind *n )ol. -#i %lec a%oi %rivirea s%re casetofonul a#e!at %eă masa de al turi. -#i l s i)ara *n scrumiera ru)init de tabl #i seă ă ă ţ ă ă a#e! comod %e scaunul %liant din lemn. A% s %e un buton #i *#iă ă ă %use c #tile ascult(nd atent %entru a se convin)e c microfonulă ă telecomandat *#i f cuse datoria. Tehnicianul din am%lona omulă ?eneralului cel care *i d duse echi%amentul sus inea că ţ ă a%aratura era e7trem de %recis . Corect calibrat avea să ă ă

se%are c(t se %oate de clar vocile de !)omotul valurilor #i dehuruitul monoton al motorului %escadorului.

Tehnicianul nu )re#ise.



3u% a%roa%e un minut de t cere Adolfo Alca!ar au!i un )lasă ă cu infle7iuni metalice %ronun (nd c(t se %oate de lim%ede: 8S6aţ f cut49 2ocea fu urmat imediat de un sunet asem n toră ă ă ă %(r(itului static.

81a nu9 reali! Adolfo ascult(nd mai de%arte. I)omotulă

acela nu fusese !um!etul %ara!i ilor. Erau a%lau!e4 1 rba ii deţ ă ţ

%e iaht a%laudau.Adolfo !(mbi. Cu toat averea lor cu toate %lanurile loră

minu ioase cu toat e7%erien a lor *n conducerea unorţ ă ţ familias *nsetate de s(n)e oamenii ace#tia erau doar ni#te t(m%i i careţ nu b nuiau nimic. escarul se bucur la )(ndul c banii nu *iă ă ă f cuser mai de#te% i ci doar *i tic lo#iser . 'ai avea #i un altă ă ţ ă ă motiv de bucurie: ?eneralul avusese dre%tate. ?eneralul avea

*ntotdeauna dre%tate. Avusese dre%tate atunci c(nd se a%ucases distribuie arme bascilor )r bind astfel *nce%utul revolu iei. +iă ă ţ nu )re#ise nici atunci c(nd se retr sese tocmai la tim% du% ceă ă ace#tia *nce%user s se lu%te *ntre ei se%arati#ti contraă ă antise%arati#ti o lu%t fratricid care distr )ea aten ia lumii deă ă ă ţ la adev rata revolu ie.ă ţ

'ica anten %arabolic de ascultare %e care %escarul oă ă instalase %e aco%eri#ul cabinei chiar *n s%atele luminilor denavi)a ie rece% ionase fiecare cuvin el al aceluiţ ţ ţ altivo

*n)(mfatul Esteban amire! %recum #i s%usele la fel dearo)an ilor s iţ ă compadres afla i la bordul iahtuluiţ Vendico.

Adolfo o%ri casetofonul #i derul banda de la *nce%ut.ă I(mbetul i se #terse de %e chi% atunci c(nd se *ntoarse s%rea%aratul aflat *n drea%ta sa. Acesta era ceva mai mic dec(tcasetofonul o cutie av(nd a%ro7imativ %atru!eci de centimetrilun)ime #i !ece centimetri )rosime lat de cincis%re!eceă centimetri. Carcasa era f cut din o el de ittsbur)h. -n ca!ul *nă ă ţ

care ar fi fost desco%erit materialul ar fi indicat clar ara deă ţ %rovenien a a%aratului. amire! tr d torul avea le) turi cuţă ă ă ă CA era v(ndut americanilor. 3u% %reluarea %uterii ?eneralulă %utea oric(nd s 6i desemne!e %e americani dre%t vinova i deă ţ eliminarea unui colaborator care nu le mai fusese de folos.

/ lumini ver!uie se a%rinsese %e %artea su%erioar a cutieiţă ă urmat de o alta ro#ie. Lumini a ver!uie cli%ea. 3edesubtul lor seă ţ aflau dou butoane albe % trate. ,nul dintre ele %urta inscri% iaă ă ţ

3ET/NAE *nscris cu cerneal albastr %e o band ade!iv .ă ă ă ă ă Cel lalt %urt(nd inscri% ia A'AE fusese dea a% sat. E7%ertulă ţ ă electronist al ?eneralului *i *nm(nase dis%o!itivul o dat cu maiă



multe %achete de e7%lo!ibil %lastic american #i cu un detonatortelecomandat. escarul ata#ase cele dou "ilo)rame deă e7%lo!ibil C6 #i detonatorul sub chila iahtului *nainte ca acestas fi % r sit %ortul. E7%lo!ia avea s str bat carena cu o vite!ă ă ă ă ă ă ă de nou mii de metri %e secund un efect de %atru ori mai ra%idă ă

dec(t cel al unei cantit i echivalente de dinamit .ăţ ă

T(n rul %escar *#i trecu m(na %lin de b t turi %rin % rulă ă ă ă ă ne)ru c(rlion at iar a%oi se uit la ceas. Esteban amire!ţ ă bo)atul %ui de lele care n !uia s 6i aduc %e to i sub c lc(iul deă ă ă ţ ă fier al mercenarilor s i catalani afirmase c asasinul avea să ă ă soseasc la aero%ort %este o or . 3e *ndat ce au!ise acestă ă ă lucru Adolfo se folosise de radioul de bord %entru a6i anun a %eţ tovar #ii s i din irineii de nord6vest 3aniela 2icente #iă ă Aleandro. Ace#tia se )r biser s%re aero%ortul aflat la mar)ineaă ă ora#ului 1ilbao la o sut de "ilometri est. Cu doar dou minute *nă ă urm cei trei *l anun aser c avionul ateri!ase. ,nul dintreă ţ ă ă lacheii lui amire! avea s *l aduc %e asasin %e iaht. 3e ceilal iă ă ţ membri ai familiei aveau s se ocu%e mai t(r!iu. 3esi)ur acestă lucru avea s fie %osibil numai dac tic lo#ii s%eria i nu aveauă ă ă ţ s se risi%easc din %ro%rie ini iativ . S%re deosebire de Adolfoă ă ţ ă cei mai mul i dintre tic lo#ii de tea%a acestora nu erau *n stareţ ă s ac ione!e eficient dec(t atunci c(nd se adunau *n bande %eă ţ

c(t de numeroase %e at(t de brutale.Adolfo *#i lu i)ara trase cu sete din ea %entru ultima oar ă ţ ă

iar a%oi o strivi sub c lc(i. Scoase caseta din casetofon #i o v(r* ă *n bu!unarul de la %ie%t al c m #ii sub %uloverul )ros din l(nă ă ă nea)r . -n treac t atinse teaca at(rnat %e um r *n care *#iă ă ă ă %urta revolverul 1eretta de F mm. Arma fusese folosit deă tru%ele de comando americane *n ra" fiind ulterior recu%erată de for ele coali iei. Aunsese la ?eneral %e filiera clandestin aţ ţ ă

trafican ilor de arme sirieni. Adolfo introduse *n casetofon oţ band con in(nd mu!ic tradi ional catalan inter%retat laă ţ ă ţ ă ă ă chitar #i a% s %e butonul LAY. Cel dint(i c(ntec se intitulaă ă ă 8Salou9 un duet %entru dou chitare. Era un imn *nchinată ma)nificei f(nt(ni iluminate din frumosul ora# situat la sud de1arcelona. T(n rul ascult o vreme fredon(nd la r(ndul s uă ă ă melodia lini#titoare. ,na dintre chitare sus inea linia melodic *nţ ă vreme ce a doua scotea la intervale %recise ni#te sunete

pi--icato ce imitau !)omotul %ic turilor care loveau o)linda a%eiă *n f(nt(n . 'u!ica instrumental era *nc(nt toare.ă ă ăCu re)ret Adolfo o%ri casetofonul. sufl ad(nc #i a%ucă ă ă



detonatorul. A%rinse lanterna #i urc %e %unte.ăLuna se ascunsese *ntr6un %(lc de nori. Era un semn bun. 'ai

mult ca si)ur c echi%aul iahtului nu avea s dea aten ie unuiă ă ţ vas de %escuit care %lutea la vreo dou sute de metri distan deă ţă %rora lor c tre %ort. -n a%ele acestea %escarii *#i *ncercauă

adeseori norocul *n lar) %e tim% de noa%te. -ns *n condi iile *nă ţ

care luna se ascunsese cei de %e iaht aveau cu at(t mai %u ineţ #anse s 6l observe. Adolfo scrut %untea iahtului. Era *ntunecat ă ă ă cu e7ce% ia luminilor de semnali!are #i a unei scli%iri firaveţ sc %ate %e l(n) dra%eria hubloului de la cabina central .ă ă ă

C(teva minute mai t(r!iu Adolfo %erce%u b(!(itul *nfundat almotorului unei ambarca iuni m runte. Sunetul venea de undevaţ ă din urm dins%re rm. Se *ntoarse *n direc ia o%us #i urm riă ţă ţ ă ă din %riviri #alu%a care *nainta cu luminile stinse s%re iaht. Sede%lasa cu a%ro7imativ #ai!eci de "ilometri %e or . Kudec(ndă du% cli%ocitul valurilor bl(nde care se loveau de carenaă ambarca iunii ce *nainta Adolfo deduse c era vorba de o #alu%ţ ă ă mic de dou locuri. N6o sc % din ochi *n vreme ce %ilotul eiă ă ă ă c(rmi o%rind motorul #i aliniindu6se l(n) bordul iahtului. 3e %eă %unte fu desf #urat o scar de fr(n)hie #i cu mi#c ri nesi)ureă ă ă ă %asa)erul #alu%ei se ridic *n %icioare.ă

Nu %utea fi dec(t asasinul.

Adolfo sim ea detonatorul alunecos *n %alma lui trans%irat . -lţ ă str(nse cu %utere cu de)etul la c( iva milimetri deasu%raţ butonului de detonare.

'area era neobi#nuit de a)itat . rea s reflecte s%iritulă ă ă acestor vremuri nelini#tea mocnind sub su%rafa a a%arentţ calm . 3oar un interval de %atru sau cinci secunde des% r eaă ă ţ %unctul culminant al unui val de urm torul. Adolfo se %ro %iseă ţă

*ns la mar)inea %un ii care se le) na cu si)uran a calm a unuiă ţ ă ţ ă

%escar *ncercat. 3in s%usele ?eneralului trebuia s se afle *nă linie direct cu *nc rc tura e7%lo!iv *n momentul *n care aveaă ă ă ă s a%ese %e declan#ator f r nici un obstacol inter%us. Ar fiă ă ă %utut s *i ofere #i un detonator mai sofisticat dec(t acestă transmi tor *n linie drea%t dar cele de acest ti% erau mai u#orţă ă de fabricat #i mai dificil de detectat.

Adolfo observ cu aten ie iahtul care se le) na u#or %e valuri.ă ţ ă Asasinul *nce%use s urce cu %a#i #ov itori scara de fr(n)hie *nă ă

tim% ce #alu%a se *nde% rt cu c( iva metri %entru a nu fi lovită ă ţ ă de carena iahtului. ,n b rbat *#i f cu a%ari ia %e %unte. Nou6ă ă ţvenitul era )ras #i fuma trabuc < era lim%ede c nu se num raă ă



%rintre membrii echi%aului. Adolfo a#te%t . +tia e7act locul *nă care %lasase *nc rc tura e7%lo!iv #i de asemenea momentulă ă ă %recis *n care ruliul iahtului avea s o scoat deasu%ra a%ei.ă ă

ahtul se *nclin c tre %ort iar a%oi ruliul *l roti *n sens o%us.ă ă Adolfo *#i mut lateral de)etul mare *ns%re buton. -nc oă ă

le) nare *#i s%use el. ahtul r mase *nclinat s%re babord vremeă ă

de o frac iune de secund . A%oi u#urel cu )ra ie se *ndre%t ţ ă ţ ă *nainte de a se *nclina *n direc ia cealalt c tre tribord. Carenaţ ă ă iahtului se ridic din a% de!v luindu6#i %or iunea situată ă ă ţ ă imediat sub linia de %lutire. Era *ntuneric #i de#i nu *l distin)eacu ochiul liber Adolfo #tia c e7%lo!ibilul era la locul lui. A% s cuă ă ă %utere de)etul %e butonul declan#ator. Lumini a verde se stinseţ iar cea ro#ie *nce%u s cli%easc des.ă ă

Latura dins%re %ort a carenei iahtului se des%ic *ntr6oă e7%lo!ie de lumin alb . 1 rbatul aflat %e scar se eva%or atinsă ă ă ă ă de v %aia care se %ro%a) instantaneu dins%re %u%a s%re %ror .ă ă ă ?r sanul fu aruncat de %e %unte #i se f cu nev !ut *n a%eleă ă ă

*ntunecate. untea se *nclin %uternic *nainte *n tim% ce nava seă !)uduia sub im%actul e7%lo!iei. A#chii de lemn de fibr de sticlă ă #i schie de metal incandescent < fosta arm tur a cabineiă ă centrale < se n %ustir *n v !duh %urtate de suflul nimicitor.ă ă ă 1uc ele ar!(nde fur %roiectate ca tot at(tea stele str lucitoareăţ ă ă

%e fundalul cerului. >ra)mentele care atin)eau a%a %lesc iauă sf(r(ind la numai c( iva metri de vasul de %escuit al lui Adolfo.ţ

Tr(mbe )roase de fum se *n l ar din carena des%icat a iahtuluiă ţ ă ă *nclinat *ntr6o r(n . >l c rile se %reschimbar *n aburi de#i. ahtulă ă ă ă *ncremeni o cli% *n acea %o!i ie neverosimil *n tim% ce a%aă ţ ă n v lea de neo%rit %rin s% rtura lar) .ă ă ă ă

A%oi e%ava se rosto)oli a)ale %e o %arte. 3u% nici un minută valul cau!at de r sturnare atinse %escadorul f c(ndu6l s salteă ă ă

n r va#. Adolfo *#i rec % t cu u#urin echilibrul. -n cli%a aceeaă ă ă ă ă ţă luna *#i f cu a%ari ia din s%atele %erdelei de nori reflect(ndu6#iă ţ ima)inea *n valurile st(rnite.

A!v(rlind *n a% detonatorul t(n rul %escar *ntoarse s%ateleă ă m rii #i se )r bi s coboare *n cabin . -i anun %rin radio %eă ă ă ă ţă tovar #ii s i c *#i *nde%linise cu succes misiunea. A%oi seă ă ă

*ndre%t s%re %ostul de comand se a#e! la c(rm #i *ntoarseă ă ă ă vasul *n direc ia e%avei. 2oia s fie convin) tor atunci c(nd aveaţ ă ă

s le s%un anchetatorilor c se )r bise s se *ndre%te s%reă ă ă ă ă scena de!astrului.Sim i )reutatea revolverului de F mm *n teaca de subţ



%uloverul )ros. 'ai avea un motiv s se )r beasc s%re loculă ă ă e7%lo!iei: trebuia s se asi)ure c nu r m sese nici un eventuală ă ă ă su%ravie uitor.ţ



Luni, ora 1( şi $$ de minute,Washington, !"!

/fi erul dţ e Contrainforma ii 1ob Herbert era *ntr6o stare deţ s%irit nu tocmai vesel atunci c(nd intr *n biroul luminat orbitoră ă de#i se afla la subsol al lui aul Hood. -n contrast cu fluorescen aţ cald a luminilor ce se rev rsau din tavan atmosfera sumbră ă ă

devenise nesuferit de familiar . Nu trecuse %rea mult tim% deă c(nd %urtaser doliu du% %ierderea a doi dintre membrii echi%eiă ă de interven ie soldatul 1ass 'oore ucis *n Coreea de Nord #iţ locotenent6colonelul Charles Suires care murise eroic *nSiberia evit(nd i!bucnirea unei noi revolu ii *n usia.ţ

Herbert %oseda resurse %siholo)ice neb nuite atunci c(ndă avea de6a face cu moartea. /ri de c(te ori afla de decesul unordu#mani ai rii nici nu cli%ea. La *nce%utul carierei sale seţă

*nt(m%lase chiar s fie im%licat *n astfel de ac iuni de eliminare.ă ţ Nu avea *ns remu#c ri: si)uran a na ional se afla %e %rimulă ă ţ ţ ă %lan al %riorit ilor. 3u% cum afirmase de multe ori 8m(inile *miăţ ă sunt murdare dar con#tiin a *mi e curat 9.ţ ă

Acum *ns se confrunta cu ceva diferit.ă3e#i trecuser a%ră oa%e #ais%re!ece ani de c(nd so ia saţ

Yvonne fusese ucis *n atentatul cu bombe de la Ambasadaă American din 1eirut %urta *nc doliu du% ea. ierderea ei *iă ă ă a% rea *nc %roas% t *n minte. 8rea %roas% t chiar9 *#i !iceaă ă ă ă ă ă el *n fiecare noa%te de la acel atentat. estaurantelecinemato)rafele chiar #i banca %e care st teau de obicei *n %arcă se %reschimbaser *n ima)inarul s u *n altare *nchinate ei. -#iă ă %etrecea no% ile *ntins *n %at cu ochii %ironi i asu%ra foto)rafieiţ ţ ei de %e no%tier . -n unele no% i foto)rafia era sc ldat deă ţ ă ă lumina lunii= alteori era doar un dre%tun)hi *ntunecat. -ns ă indiferent dac era lumin sau *ntuneric fie c o vedea sau doară ă ă #i6o reamintea la bine #i la r u Yvonne *i era mereu al turi.ă ă

Amintirea sa era *ntotdeauna %re!ent *n )(ndurile sale. Herbertă se obi#nuise de mult cu fa%tul c 6#i %ierduse %icioarele *nă e7%lo!ia de la 1eirut. 3e fa%t era mai mult dec(t o sim%lă



obi#nuin . Scaunul cu rotile #i accesoriile sale electroniceţă % reau a fi devenit de6acum %arte inte)rant din cor%ul s u. Cuă ă ă toate acestea nu reu#ea s se obi#nuiasc nicidecum cu ideeaă ă c o %ierduse %e Yvonne.ă

Yvonne *i fusese cole) la CA < un %rieten de n dede ună ă

inamic de temut #i totodat %ersoana cea mai %lin de via %eă ă ţă

care o cunoscuse vreodat . >usese o amant des v(r#it . >useseă ă ă ă *ns #i via a sa. C(nd erau *m%reun chiar #i *n misiuni mar)inileă ţ ă ,niversului i se % reau mai a%ro%iate. -ntrea)a lume se aduna *nă ochii ei *n curba )ra ioas a )(tului *n c ldura de)etelor eiţ ă ă

uc u#e. 3ar de#i mic acea lume i se % rea inima)inabil deă ă ă %lin de bo) ii. At(t de multe *nc(t uneori c(nd se tre!eaă ăţ diminea a Herbert *ntindea m(na %e sub %ern c ut(ndu6iţ ă ă atin)erea chiar #i acum. Ne) sind6o str(n)ea %erna *n %umn #i6iă blestema *n #oa%t %e uci)a#ii care i6o luaser . ,ci)a#i careă ă sc %aser ne%ede%si i #i c rora *nc le era *n) duit s se bucureă ă ţ ă ă ă ă de via #i de iubire.ţă

3e aceast dat doliul era %urtat *n memoria 'arthei 'ac"all.ă ă Herbert se sim ea vinovat. / %arte a min ii sale se bucuraţ ţ incon#tient c nu mai era sin)urul care %urta doliu c ci a eliă ă moartea cuiva %oate s te aduc uneori la un %as de a *nnebuniă ă de sin)ur tate. e de alt %arte Herbert nu avea nici un chef să ă ă

asculte osanalele *n l ate cuiva doar fiindc res%ectivul seă ţ ă *nt(m%lase s moar . ar urm toarele !ile aveau s 6i aducă ă ă ă ă %rileul de a asculta %(n la satura ie asemenea imnuri de slav .ă ţ ă 3esi)ur o %arte din acele laude aveau s fie *ntemeiate. 3ară numai o %arte.

-nc de la *nfiin area or)ani!a iei 'artha fusese una dintreă ţ ţ cheile de bolt ale Centrului de Comand . L s(nd deo%arteă ă ă motiva iile care *i ustificau !elul nu fusese cu nimic mai %u inţ ţ

devotat dec(t al ii. Lui Herbert aveau s *i li%seasc inteli)en aă ţ ă ă ţ #i intui iile ei uneori )eniale %recum #i *ncrederea *n sine %eţ de%lin ustificat . -n treburile de stat nu contea! *ntotdeaunaă ă cine are dre%tate. Contea! doar instinctul de conduc toră ă ca%acitatea de a st(rni %asiunea celor ce te urmea! . +i din !iuaă

*n care *#i f cuse a%ari ia la Centrul de Comand 'artha d duseă ţ ă ă din %lin dovad de asemenea calit i.ă ăţ

Cu toate astea *n cei a%roa%e doi ani de c(nd o cuno#tea %e

'artha 'ac"all 1ob Herbert avusese mult de furc din %ricinaă as%rimii #i a condescenden ei de care aceasta d dea dovad .ţ ă ă Adeseori *#i asuma meritele echi%ei %e care o conducea < un



% cat m runt #i *ndeauns de comun la ashin)ton dar oă ă raritate *n structurile Centrului de Comand . e de alt %arte *nsă ă ă 'artha nu f cuse niciodat un secret din fa%tul c loialitatea eiă ă ă nu se manifesta e7clusiv fa de Centrul de Comand . -nc deţă ă ă %rima oar c(nd *i fusese dat s o *nt(lneasc %e c(nd ea *ncă ă ă ă

lucra la 3e%artamentul de Stat 'artha se dovedise a urm riă

mai %resus de orice interesele unei sin)ure cau!e: avansarea %escara ierarhic . -n ultimele cinci sau #ase luni *#i a intise %rivireaă ţ de vultur asu%ra mai multor %o!i ii de ambasador f r sţ ă ă ă ascund c(tu#i de %u in ceea ce era evident de altfel: eaă ţ considera Centrul de Comand dre%t o sim%l trea%t *nă ă ă ascensiunea6i ne*nfr(nat .ă

8e de alt %arte atunci c(nd %atriotismul nu6i suficientă %entru a te determina s dai ce ai mai bun *n tine ambi ia %oateă ţ fi un *nlocuitor satisf c tor9 recunoscu Herbert *n sinea sa. C(tă ă ă vreme treaba era f cut bine #i la tim% Herbert nu avea nici ună ă dre%t s o condamne.ă

3is%o!i ia cinic a lui Herbert se risi%i cur(nd de *ndat ceţ ă ă trecu %ra)ul biroului lui Hood. 8a%a9 aul avea acest dar asu%racelor din ur. Hood credea cu t rie *n bun tatea omenirii iară ă starea lui de s%irit #i convin)erile sale erau adeseori conta)ioase.

Hood tocmai *#i um%lea un %ahar cu a% din carafa de %eă

birou. Se ridic #i se a%ro%ie de u# . Herbert sosise %rimul iară ă directorul Centrului *l *nt(m%in cu o str(n)ere de m(n afi#(ndă ă o min sobr . Herbert nu fu deloc sur%rins s constate c dină ă ă ă ochii lui Hood li%sea obi#nuita lucire vioaie. Era un lucru trist darfiresc s %rime#ti ve#ti %roaste des%re un a)ent aflat *ntr6oă misiune sub aco%erire. a%oartele de acest )en erau inevitabiledin c(nd *n c(nd era un fa%t statistic dovedit #i cei din bran#ă erau *ntotdeauna %re) ti i %entru astfel de ve#ti. 3e fiecare dată ţ ă

c(nd au!eau (r(itul telefonului sau sunetul de averti!are alţ fa7ului se a#te%tau s aud sau s citeasc o fra! laconic ună ă ă ă ă ă comunicat codat de )enul: 8sursa e *n sc dere9 sau 8Am %ierdută cartea de credit < anula i contul9.ţ

3ar s %rime#ti vestea uciderii unui membru al echi%ei taleă aflat *ntr6o misiune di%lomatic discret *ntr6o ar %rieten %eă ă ţ ă ă tim% de %ace; Asta era cu totul altceva. Era o vestetulbur toare indiferent ce % rere %ersonal aveai des%re cel *nă ă ă

cau! .ăHood se a#e! %e mar)inea biroului #i *#i *ncruci# bra ele.ă ă ţ$ Care6s ultimele nout i din S%ania0 *ntreb el.ăţ ă



$ 'i6ai citit mesaul transmis %rin e6mail des%re e7%lo!ia dinlar)ul coastei de la San Sebastian0

Hood *ncuviin .ţă$ Asta a fost ultima veste %e care am %rimit6o urm Herbert.ă

oli i#tii de %rin %artea locului continu s %escuiasc din mareţ ă ă ă

buc i cio%(r ite de cadavre #i resturi ale iahtului #i *ncearc s *iăţ ţ ă ă

identifice %e cei mor i. Atacul n6a fost deocamdat revendicat.ţ ă 'onitori! m toate comunica iile comerciale #i %rivate %entruă ţ ca!ul *n care f %ta#ii ar avea ceva de s%us.ă

$ Ai afirmat c e7%lo!ia s6ar fi declan#at undeva la um tateaă ă distan ei dintre %rora #i %u%a observ Hood.ţ ă

$ Este ceea ce sus in cei doi martori oculari afla i %e rm laţ ţ ţă momentul e7%lo!iei *ncuviin Herbert. Nu am %rimit *nc oţă ă confirmare oficial .ă

$ 'i6e team c nici nu vom %rimi a#a ceva cl tin din ca%ă ă ă ă Hood. S%aniei nu6i %lace s 6#i de!v luie afacerile interne. Cre!iă ă c aceast locali!are a e7%lo!iei ar %utea avea vreo semnifica ieă ă ţ a%arte0

Herbert d du din ca%.ă$ E7%lo!ia nu s6a %rodus *n a%ro%ierea motoarelor a#a *nc(t

a%roa%e si)ur avem de6a face cu un act de sabota. 'omentulatentatului ar %utea s aib #i el o anume im%ortan . E7%lo!ia s6ă ă ţă

a %rodus la scurt tim% du% ce 'artha a fost *m%u#cat .ă ă$ A#adar ar %utea e7ista o le) tur *ntre cele două ă ă

evenimente deduse Hood.$ Asta *ncerc m s afl m confirm Herbert.ă ă ă ă$ 3e unde a i %utea *nce%e cercet rile0 vru s afle Hood.ţ ă ăHood insista mai mult asu%ra detaliilor dec(t obi#nuia s oă

fac dar Herbert nu fu deloc sur%rins de atitudinea #efului s u.ă ă Herbert *ncercase aceea#i sen!a ie imediat du% atentatul de laţ ă

1eirut. Al turi de dorin a de a6i %rinde %e criminali intervenea #iă ţ necesitatea de a6 i % stra mintea activ . Alternativa era s la#iţ ă ă ă totul balt s ele#ti #i s te confrun i cu sentimentul deă ă ă ţ vinov ie.ăţ

$ Atentatul asu%ra 'arthei cadrea! cu modul de o%erare ală )ru% rii atria #i Libertatea e7%lic Herbert. -n februarie @FFBă ă membrii s i au asasinat un udec tor al Cur ii Su%reme a S%aniei.ă ă ţ L6au *m%u#cat *n ca% chiar *n %ra)ul casei sale.

$ +i care ar fi le) tura cu ca!ul 'arthei0ă$ Kudec torul Em%erador arbitra un liti)iu le)at de le)eaă muncii urm Herbert. Nu era im%licat *n nici un fel de activit iă ăţ



%olitice #i nici nu condamnase vreun terorist.$ 'i6e team c nu *n ele).ă ă ţHerbert *#i *ncruci# m(inile *n %oal #i *nce%u s relate!eă ă ă

calm:$ Ca *n multe alte ri #i *n S%ania udec torii care se ocu%ţă ă ă

de ca!urile de terorism sunt % !i i de ) r!i de cor%. Lu%t toriă ţ ă ă

antiterori#ti antrena i nu doar sim%li %oli i#ti. Atacarea unorţ ţ victime a%arent f r vreo le) tur cu cau!a lor a fost %roceduraă ă ă ă standard a%licat *nce%(nd din @FF5 de c tre terori#ti de laă ă atentatul e#uat *m%otriva re)elui Kuan Carlos a %rin uluiţ mo#tenitor >eli%e #i a %rimului ministru A!nar. atarea aceleio%era iuni a avut efectul unui du# rece asu%ra )ru% rilorţ ă teroriste.

$ Ca urmare au renun at la atacurile directe s%use Hood.ţ$ E7act. -n acela#i tim% au *ncetat s 6#i alea) inte de %rimă ă ţ

ran). S6au limitat la atacuri asu%ra %ersonalit ilor din e#alonulăţ secund menite s #ubre!easc structura statului.ă ă

Alte dou %ersoane *#i f cuser a%ari ia *n birou *n tim% ceă ă ă ţ Herbert vorbea.

$ Continu m discu ia %este c(teva minute s%use Hood lu(ndă ţ o *n)hi itur de a% *n tim% ce %siholo)ul echi%ei Li! ?ordon #iţ ă ă %urt toarea de cuv(nt a Centrului Ann >arris ambele cu fi)uriă

*ncruntate intrau %e u# .ăHerbert %erce%u %rivirile schimbate fu)ar de Hood #i Ann

>arris. e culoarele Centrului %asiunea tinerei recent divor ateţ %entru #eful ei cel c s torit nu mai era de mult un secret.ă ă 3atorit im%enetrabilit ii constante a e7%resiei lui Hood < ună ăţ talent %e care acesta #i6l de!voltase se %are *n %erioada c(tfusese %rimar *n Los An)eles nimeni nu %utea afirma c #tie cuă certitudine care erau sentimentele lui Hood fa de Ann. -nţă

schimb un lucru era si)ur: tim%ul *ndelun)at %e care Hood *l%etrecuse la sediul Centrului de Comand era cau!a uneiă tensiuni cresc(nde *n rela iile acestuia cu so ia sa Sharon. arţ ţ Ann era atr ) toare #i atent .ă ă ă

Asistentul %rinci%al al 'arthei on lummer *nc aflat subă im%eriul #ocului %rodus de aflarea ve#tii tra)ice *#i f cu a%ari iaă ţ o cli% mai t(r!iu *nso it de uristul Centrului de Comand ă ţ ă LoDell Coffey al 6lea #i de adunctul secretarului de stat Carol

Lannin). Aceasta din urm sub ire #i *nc run it la cei #ai!eci #iă ţ ă ţ ă %atru de ani ai s i fusese %rietena cea mai a%ro%iat #i mentorulă ă 'arthei 'ac"all. 3e fa%t Hood *i ceruse doamnei Lannin) să



%artici%e la #edin a echi%ei de conducere a Centrului subţ %rete7tul oficial de anchetare a *m%u#c rii unui 8turist9 americană %e teritoriul altei ri. Era un incident de com%etentaţă de%artamentului %e care *l conducea aceasta la 3e%artamentulde Stat cel al Securit ii Consulare care se ocu%a de o mul imeăţ ţ

de chestiuni va) definite %rin statut de la falsific rile deă

%a#a%oarte la a% rarea americanilor afla i *n *nchisorile de %esteă ţ hotare. Lannin) #i echi%a sa aveau *ntre altele #i sarcina de aslui dre%t veri) de le) tur *n rela iile cu de%artamentele deă ă ă ţ %oli ie str ine care investi)au atacurile la adresa cet enilorţ ă ăţ americani. Asemenea lui Hood Lannin) era calm din fire #iă o%timist . C(nd aceasta *#i ocu% locul l(n) Herbertă ă ă res%onsabilul contrainforma iilor constat cu nelini#te cţ ă ă v(rstnica doamn avea ochii *nro#i i #i bu!ele sub iriă ţ ţ schimonosite.

'i"e od)ers sosi ultimul. ntr cu %a#i )r bi i cu %rivireaă ă ţ vioaie #i %ie%tul umflat. ,niforma *i era %roas% t c lcat caă ă ă

*ntotdeauna iar %antofii lustrui i *i str luceau.ţ ă83umne!eu s 6l binecuv(nte!e %e )eneral9 *#i !ise Herbert.ă

Cel %u in din %ers%ectiva *nf i# rii sale od)ers % rea a fiţ ăţ ă ă sin)urul )ata de lu%t *n aceste *m%reur ri. Herbert constat cuă ă ă bucurie c od)ers *#i rec % tase m car %ar ial %ofta de via %eă ă ă ă ţ ţă

care o %ierduse *n Liban. Aveau s fie cu to ii nevoi i s 6i urme!eă ţ ţ ă e7em%lul dac voiau s le insufle cura lui 3arrell 'cCas"ey #iă ă Aideen 'arley care se aflau *n S%ania.

Hood *#i relu locul *n s%atele biroului. To i ceilal i se a#e!ar ă ţ ţ ă la r(ndul lor cu e7ce% ia lui od)ers. ?eneralul *#i *ncruci#ţ ă bra ele *#i *ndre%t umerii #i r mase *n %icioare *n s%ateleţ ă ă fotoliului ocu%at de Carol Lannin).

$ 3u% cum %robabil #ti i cu to ii 'artha 'ac"all a fost ucisă ţ ţ ă

la 'adrid *n urul orei o%ts%re!ece ora local *nce%u Hood.ă3e#i se adresa tuturor celor afla i *n *nc %ere Hood aveaţ ă %rivirea %lecat . Herbert *l *n ele)ea. 3ac ar fi *nt(lnit %rivireaă ţ ă cuiva emo ia l6ar fi co%le#it. ar acum nu6#i %utea %ermite s 6#iţ ă dea fr(u liber sentimentelor.

$ Atentatorul a deschis focul *n tim% ce 'artha #i Aideen'arley a#te%tau *n fa a cabinei %a!nicului de la alacio de lasţ Cortes urm Hood. istolarul a tras mai multe focuri de arm deă ă

la mar)inea trotuarului a%oi a fu)it cu o ma#in care *l a#te%ta.ă 'artha a murit %e loc. Aideen a sc %at nev t mat . 3arrell aă ă ă ă %lecat s o ia de la %alat #i *m%reun au revenit la hotelă ă



escorta i de %oli ie.ţ ţHood se o%ri o cli% #i *n)hi i *n sec.ă ţ$ oli i#tii care i6au escortat sunt ofi eri ale#i %e s%rinceanţ ţ ă

din elita nter%olului continu Herbert ideea lui Hood. nter%olulă va fi mereu cu ochii %e ei c(t tim% se vor mai afla %e teritoriul

S%aniei. Leeritatea cu care este tratat %roblema si)uran ei laă ţ

alat ne6a determinat s ne %unem *ntrebarea dac nu cumvaă ă m car o %arte dintre comandan ii ) r!ii ar %utea fi im%lica i *nă ţ ă ţ com%lot. Acesta este motivul %entru care am a%elat la amicii lui3arrell de la nter%ol %entru a se *n)rii de securitatea cole)ilorno#tri *n loc s ne bi!uim %e serviciile %oli iei locale. 3e inem *nă ţ ţ schimb toate datele des%re echi%a de la nter%ol datorită fa%tului c aceea care o conduce 'aria Comea a lucrat al turiă ă de 3arrell aici la ashin)ton ad u) Herbert. utem fi lini#ti iă ă ţ m car *n %rivin a modului *n care a)en ii nter%olului vor aveaă ţ ţ )ri de 3arrell #i de Aideen de6acum *ncolo.ă

$ - i mul umesc 1ob s%use Hood ridic(ndu6#i ochiiţ ţ str lucitori. Cor%ul 'arthei a fost trans%ortat la ambasadaă noastr . 2a fi trimis *na%oi *n ar c(t mai cur(nd %osibil. 3eă ţ ă

*ndat ce se va *nt(m%la acest lucru vom %ro)rama o slub laă ă 1iserica 1a%tist Evan)helic din Arlin)ton. -n %rinci%iu s%er mă ă ă ca aceasta s aib loc miercuri diminea la ora nou .ă ă ţă ă

Carol Lannin) *ntoarse ca%ul #i *nchise ochii. Herbert *#i *ncruci# bra ele *n %oal #i6#i %lec %rivirea. -nainte de a fiă ţ ă ă %artici%at %entru *nt(ia oar la seminarul obli)atoriu de %re) tireă ă %siholo)ic desf #urat anual *n cadrul Centrului Herbert ar fiă ă considerat firesc im%ulsul s u de a o lua %e du% umeri %eă ă doamna adunct a Secretarului de Stat. -ns conform celoră

*nv ate la seminar era de %referat s se limite!e la a o *ntrebaăţ ă dac *i %utea fi de vreun folos.ă

Hood i6o lu *nainte.ă$ 3ori i %u in a% doamn Lannin)0 *ntreb el.ţ ţ ă ă ă ă>emeia deschise ochii.$ Nu mul umesc. ' simt bine. S continu m.ţ ă ă ă-n )lasul ei se distin)ea o intona ie sur%rin! toare. Herbertţ ă

risc o %rivire *n direc ia femeii. ?ura doamnei Lannin) *#iă ţ rec % tase e7%resia obi#nuit re!ervat iar %rivirea i seă ă ă ă

*n)ustase. 3u% % rerea sa era lim%ede c nu de un %ahar cuă ă ă

a% avea nevoie. Carol Lannin) % rea *nsetat de s(n)e. Herbertă ă ă *i *n ele)ea %erfect sim mintele. 3u% atentatul cu bomb de laţ ţă ă ă ambasada din 1eirut el *nsu#i ar fi aruncat cu inima deschis oă



bomb nuclear asu%ra ora#ului numai %entru a6i lichida astfelă ă %e cei care *i uciseser so ia. Suferin a %ierderii unei %ersoaneă ţ ţ dra)i nu se *mbina *ntotdeauna cu com%asiunea.

Hood se uit la ceas #i se l s %e s%ate *n fotoliu.ă ă ă$ 3arrell ne va suna %este cinci minute.

Se *ntoarse c tre lummer:ă

$ Ce facem cu misiunea on0 Cre!i c Aideen %osedă ă calificarea necesar %entru a mer)e mai de%arte0ă

lummer se a%lec *n fa iar Herbert *l m sur din %riviri.ă ţă ă ă lummer era un b rbat scund cu % rul ne)ru #i rar #i ochi mari.ă ă Nasul coroiat *i sus inea o %ereche de ochelari cu rame )roaseţ ne)re. urta un costum cenu#iu foarte #ifonat #i %antofi ne)risc(lcia i. +osetele i se adunaser %e )le!ne. (n *n %re!entţ ă ă Herbert nu %rea avusese de6a face cu acest fost analist al CA%entru %roblemele Euro%ei /ccidentale. Era *ns convins c *nă ă ciuda *nf i# rii sale %onosite lummer era un bun s%ecialist.ăţ ă Nici o %ersoan care se *mbr ca at(t de ne)lient nu %utea s fiă ă ă auns *n %o!i ia %e care o ocu%a lummer dac nu ar fi fostţ ă e7trem de %rice%ut *n ceea ce f cea. e de alt %arte Herbertă ă ă aruncase o %rivire %e fi#a de evaluare %siholo)ic %e care oă

*ntocmise Li! ?ordon *nainte de an)aarea lui lummer. La fel caHerbert lummer *l detestase sincer %e fostul director al CA. Era

un indiciu suficient *n %rivin a caracterului unui individ du%ţ ă % rerea lui Herbert.ă

$ Nu v %ot s%une nimic des%re starea %sihic a lui Aideenă ă r s%unse lummer d(nd din ca% c tre Li! ?ordon. L s(nd la oă ă ă %arte acest element a# s%une *ns c e %e de%lin ca%abil s 6#iă ă ă ă continue misiunea.

$ 3in dosarul ei re!ult c nu %osed suficient e7%erienă ă ă ă ţă di%lomatic interveni Carol Lannin).ă

$ E6adev rat *ncuviin lummer. 'etodele domni#oareiă ţă 'arley nu sunt la fel de rafinate din %unct de vedere di%lomatic *n com%ara ie cu modul de ac iune al 'arthei. 2re i *ns s 6miţ ţ ţ ă ă au!i i % rerea0 A# !ice c tocmai de a#a ceva avem nevoie *nţ ă ă acest moment.

$ -mi %lace cum sun s%use Herbert du% care i se adresă ă ă lui aul: A#adar ai hot r(t s continu m misiunea0ă ă ă

$ Nu voi hot r* nimic %(n nu voi fi stat de vorb cu 3arrellă ă ă

r s%unse Hood. 3ar instinctul meu *mi s%une c6ar fi mai bine caă 3arrell #i Aideen s mai r m(n o vreme acolo.ă ă ă$ 3e ce0 vru s afle Li! ?ordon.ă



Herbert nu reu#i s 6#i dea seama dac interven ia cole)ei saleă ă ţ fusese o *ntrebare sincer sau o %rovocare. ,neoriă com%ortamentul lui Li! era de natur a6i intimida %e interlocutori.ă

$ >iindc nu avem de ales re%lic scurt Hood. 3ac focurileă ă ă de arm au fost trase la nimereal < #i nu %utem e7clude această ă ă

%osibilitate c(t vreme Aideen a sc %at cu via iar cealaltă ă ţă ă

victim a fost un %o#ta# madrilen aflat *n trecere < *nseamn că ă ă atentatul a fost o coinciden tra)ic dar care nu a avut nici oţă ă le) tur cu discu iile care urmau s aib loc. 3ac a#a stauă ă ţ ă ă ă lucrurile nu e7ist nici un motiv %entru a am(na convorbirile.ă -ns chiar dac atentatul a fost *ndre%tat cu bun #tiină ă ă ţă

*m%otriva noastr tot nu ne %utem %ermite s d m *na%oi.ă ă ă$ Nu %utem da *na%oi sunt de acord s%use Li! ?ordon. 3ar

nu cre!i c o retra)ere strate)ic ar fi o deci!ie mai *n elea%t ă ă ţ ă %(n c(nd ne l murim cum stau lucrurile0ă ă

$ Administra ia american este cea care determin cursulţ ă ă %oliticii noastre e7terne nu orientarea evii unei arme re%licţ ă Lannin). Sunt de acord cu domnul Hood.

$ 3arrell %oate re!olva %roblemele de securitate cu %rieteniis i de la nter%ol ar)ument Hood. Asemenea incidente nu seă ă vor mai re%eta.

$ aul motivul %entru care am %ro%us o am(nare nu are

nimic de6a face cu elementele de lo)istic insist Li!. 'ai e7istă ă ă un factor care trebuie luat *n considerare *nainte de a decidedac Aideen %oate sau nu s %artici%e *n continuare la misiune.ă ă

$ La ce te referi0 *ntreb Hood.ă$ -n acest moment Aideen *#i revine %robabil din %rimul

stadiu al #ocului e7%lic Li!. Acesta va fi urmat a%roa%e imediată de un contra#oc concreti!at %rintr6o cre#tere brusc a niveluluiă hormonilor adrenocorticali < hormonii steroi!i adic . 2a deveniă

hi%eractiv .ă$ 3ar asta e bine nu0 rosti Hood.$ 3im%otriv re%lic Li!. 3u% aceea contra#ocul va induceă ă ă

o fa! de re!isten de recu%erare emo ional . Aideen va c utaă ţă ţ ă ă un mod de a6#i elibera ener)ia. 3ac *nainte era oarecum li%sită ă de tact di%lomatic de6acum ar %utea deveni echivalentul uneirachete sc %ate de sub control. +i *nc n6am luat *n calcul ce eă ă mai r u.ă

$ Cum a#a0 se mir Hood.ăLi! se a%lec re!em(ndu6#i coatele %e )enunchi.ă$ Aideen a su%ravie uit unui atac *n care cole)a ei #i6a %ierdutţ



via a. / astfel de e7%erien %oate s declan#e!e un com%le7 deţ ţă ă vinov ie. El se va combina cu obsesia r s%underii de a duce laăţ ă bun sf(r#it misiunea cu orice %re . Aideen va *nceta s doarmţ ă ă #i %robabil chiar s m n(nce. Nimeni nu e *n stare s re!isteă ă ă %rea mult tim% *ncord rii %rovocate de contra#oc #i de fa!a deă

re!isten .ţă

$ Ce *nseamn 8%rea mult tim%90 vru s afle Herbert.ă ă$ 3ou cel mult trei !ile de%inde de %ersoana *n cau! ă ă

r s%unse Li!. 3in acel moment %ersoana intr *ntr6o stare deă ă e%ui!are clinic . ractic cedea! at(t fi!ic c(t #i nervos. eă ă scurt: dac acest contra#oc va r m(ne netratat o %erioad at(tă ă ă de *ndelun)at fata risc s aib nevoie de o #edere %relun)ită ă ă ă ă

*ntr6un sanatoriu de recu%erare de%arte de lume.$ C(t de mare e acest risc0 se *nc % (n Herbert.ă ăţ ă$ A# estima %robabilitatea unei ced ri la #ai!eci la sut celă ă

%u in conchise Li!.ţ Telefonul lui Hood *nce%u s sune chiar *n cli%a *n care Li! *#iă

*ncheia %ledoaria. Hood ridic imediat. Asistentul s u e7ecutivă ă 81u)s9 1enet *l anun c era c utat de 3arrell 'cCas"ey. Hoodţă ă ă

*i ceru le) tura #i trecu telefonul %e s%ea"er.ăHerbert se foi *n fotoliul s u rulant. (n de cur(nd oă ă

convorbire de acest fel nu ar fi %utut fi %urtat %e o linie %ublic ă ă

*ns 'att Stoll res%onsabilul cu s%riinul lo)istic al Centrului deă Comand un adev rat )eniu al informaticii %roiectase ună ă dis%o!itiv di)ital de bruia care %utea fi conectat la liniiletelefonice %ublice. /ricine ar fi *ncercat s interce%te!eă convorbirea nu ar fi au!it dec(t %ara!i i. ,n minidifu!or ata#atţ a%aratului de bruia filtra semnalul #i *i %ermitea lui 'cCas"ey s 6ă#i aud lim%ede interlocutorul.ă

$ 1un seara 3arrell s%use Hood calm. Am trecut telefonulă

%e s%ea"er.$ Cine mai e cu tine0 vru s #tie 'cCas"ey.ăHood *i enumer %e cei %re!en i.ă ţ$ Nici nu #tii ce mult *nseamn %entru noi s #tim c avemă ă ă

al turi o echi% at(t de )ro!av s%use 'cCas"ey cu o voceă ă ă *necat de emo ie. 2 mul umesc.ă ţ ă ţ

$ Suntem cu to ii al turi de voi *i confirm Hood mu#c(ndu6ţ ă ă#i bu!ele.

Herbert nu6#i v !use niciodat #eful at(t de tulburat. Hood *#iă ă reveni *ns foarte re%ede.ă$ Cum v sim i i0 Ave i nevoie de ceva0ă ţ ţ ţ



Com%asiunea directorului Centrului era sincer . Herbertă sus inuse mereu c *n ceea ce %rivea sinceritatea func ionarilorţ ă ţ )uvernamentali Hood se *ncadra *ntr6o cate)orie a%arte numaia sa.

$ Suntem *nc destul de tulbura i a#a cum %resu%un că ţ ă

sunte i #i voi r s%unse 'cCas"ey. S%er *ns c ne vom reveniţ ă ă ă

c(t de cur(nd. 3e fa%t Aideen e *ntr6o dis%o!i ie de6a dre%tulţ combativ .ă

Li! d du din ca% a *n ele)ere.ă ţ$ Contra#ocul #o%ti ea.$ Cum a#a0 *ntreb Hood.ă$ Ei bine l6a cam luat la trei6% !e#te %e de%utatul Serradoră

acu!(ndu6l c se las condus de fric s%use 'cCas"ey. Amă ă ă mustrat6o du% aceea *ntre %atru ochi dar trebuie s vă ă ă m rturisesc c am fost de6a dre%tul m(ndru de felul *n care aă ă reac ionat. Ti%ul o merita din %lin.ţ

$ 3arrell Aideen e l(n) tine0 *ntreb Hood.ă ă$ Nu este veni r s%unsul. E *n camera ei *m%reun cuă ă

viceconsulul ?aDal de la Ambasada American discut la telefonă ă cu amicul meu Luis de la nter%ol des%re m surile de securitateă %e care va trebui s le lu m dac ve i decide s r m(nem *nă ă ă ţ ă ă continuare aici. A#a cum v6am s%us e ni el surescitat #i voiamţ ă

s 6i ofer %rileul de a se desc rca f r a6i l sa im%resia c eă ă ă ă ă ă e7clus de la luarea unei hot r(ri.ă ă

$ 1ine )(ndit *l a%rob Hood. 3arrell e#ti convins c %utemă ă sta de vorb acum0ă

$ /ricum trebuie s discut m iar eu a# %refera s nu maiă ă ă %ierdem tim%ul s%use 'cCas"ey. Sunt convins c m voi sim iă ă ţ cu moralul la % m(nt du% ce voi fi di)erat ca lumea tot ce s6aă ă

*nt(m%lat.

Li! *i f cu semn lui Hood s continue.ă ăHerbert *ncuviin #i el. +tia %rea bine %rin ce trecea acumţă 3arrell.

$ rea bine rosti Hood. 3arrell tocmai ne *ntrebam dac esteă ca!ul s r m(ne i sau nu acolo. S%une6mi ce % rere ai #i care eă ă ţ ă %roblema cu de%utatul Serrador.

$ Sincer n6am nimic *m%otriv s r m(nem aici *nce%uă ă ă 'cCas"ey. roblema *ns nu sunt eu #i nici Aideen. Tocmai ne6ă

am *ntors de la biroul de%utatului Serrador. Ne6a dat de *n elesţ c(t se %oate de clar c nu are de )(nd s continue discu iile.ă ă ţ$ 3e ce0 *ntreb Hood.ă



$ L6a a%ucat frica su)er Herbert.ă$ Nu 1ob m tem c nu6i sta motivul s%use 'cCas"ey.ă ă ă

Serrador ne6a s%us c ar vrea s stea de vorb cu cole)ii lui #i cuă ă ă cei ce anchetea! atacul *nainte de a decide dac vom continuaă ă sau nu discu iile. 'ie *ns mi s6a % rut < iar instinctul meu nu mţ ă ă ă

*n#al %rea des < c sta ar fi doar un %rete7t. Aideen a avut #iă ă ă

ea aceea#i im%resie. ndividul %ur #i sim%lu nu mai vrea să continu m.ă

$ 3arrell sunt on lummer. Nu uita de%utatul Serrador afost cel care a avut ini iativa acestor discu ii de anali! el ne6aţ ţ ă contactat %rin milocirea ambasadorului Neville. Ce6ar avea dec(#ti)at %un(nd ca% t discu iilor0ă ţ

$ S le %un ca% t0 morm i Herbert. 3ar nici n6au *nce%ută ă ă ă *nc .ă

Hood *i f cu semn ofi erului de contrainforma ii s tac .ă ţ ţ ă ă$ Nu #tiu ce6ar avea de c(#ti)at on re%lic 'cCas"ey. Credă

*ns c ceea ce s%unea 1ob adineauri; Tu bomb neai nu6i a#aă ă ă 1ob0

$ Cine altcineva0 r(se acesta.$ Cred c s%usele lui 1ob au o mare do! de adev r *#iă ă ă

*ncheie 'cCas"ey ideea. 3in cli%a *n care Av Lincoln a %us6o%entru *nt(ia oar %e 'artha *n le) tur cu Serrador < la cerereaă ă ă

lui mai ine i minte0 < de%utatul a insistat c nu voia s discuteţ ţ ă ă dec(t cu 'artha. Ea a fost asasinat iar acum Serrador nu maiă vrea s stea de vorb cu noi. Sin)ura conclu!ie c(t se %oate deă ă evident este c f %ta#ul a avut acces at(t la %lanurile %oliticeă ă ă ale lui Serrador c(t #i la calendarul e7act de desf #urare aă acestora. +i a ac ionat uci)(nd6o %e 'artha cu sco%ul de a6lţ intimida.

$ Nu6i vorba doar de el com%let lummer. A reu#it %ractică

s le *nchid )ura tuturor membrilor )ru% rii sale %ro na ionale.ă ă ă ţ$ E7act *ncuviin 'cCas"ey. Totodat %rin atacul asu%raţă ă 'arthei au urm rit s transmit un mesa di%loma ilor no#tri: nuă ă ă ţ v amesteca i4 +i totu#i nu m %ot *m%iedica s nu m )(ndescă ţ ă ă ă c acesta6i ra ionamentul %e care cineva *l a#tea%t din %arteaă ţ ă noastr . arc nu6mi vine s cred c acesta a fost mobilulă ă ă ă atentatului.

$ 3omnule 'cCas"ey sunt Carol Lannin) de la

3e%artamentul de Stat.2ocea ei % rea a6#i fi rec % tat vi)oarea dar tulburarea *ncă ă ă ă se f cea sim it .ă ţ ă



$ Am fost im%licat ceva mai t(r!iu *n aceast %roblem a#aă ă ă *nc(t nu cred c i6am sesi!at toate subtilit ile. Ce se %etrece deă ăţ fa%t0 3e ce ar trebui s stea deo%arte di%loma ii no#tri0ă ţ

$ 3 6mi voie mie s l muresc lucrurile 3arrell interveniă ă ă Hood *ntorc(ndu6#i %rivirea s%re Carol Lannin). 3u% cum #ti iă ţ

doamn Lannin) *n S%ania au avut loc demonstra ii violente *nă ţ

ultimele c(teva luni.$ Am r sfoit ra%oartele !ilnice *ncuviin Lannin). -nă ţă

%rinci%al din c(te6am *n eles a fost vorba de ciocniri *ntre basciiţ se%arati#ti #i cei antise%arati#ti.

$ Acestea au fost dis%utele cele mai mediati!ate confirmă Hood. S6ar %utea *ns s nu fi i la curent cu *n)riorarea unoraă ă ţ dintre liderii s%anioli din %ricina unor evenimente recente *ntrecare atacarea membrilor unora dintre )ru% rile etnice maiă numeroase din ar . ?uvernul #i6a %us *n mi#care toate %(r)hiileţ ă %entru a % stra sub t cere aceste incidente. Ann tu aveai o serieă ă de informa ii *n aceast %rivin .ţ ă ţă

urt toarea de cuv(nt a Centrului *nalt su%l #i brunet ă ă ă ă *ncuviin sobru. /chii ei *i !(mbeau *ns lui Hood. Herbert *iţă ă observ %rivirile #i se *ntreb dac 8a%a9 aul le remarcase.ă ă ă

$ /ficialii s%anioli au f cut %resiuni serioase asu%raă urnali#tilor %entru a nu *nsera *n !iarele lor articole referitoare la

acest subiect #i %entru a nu difu!a #tirile de acest fel la radio #itelevi!iune s%use Ann >arris.

$ +i chiar au reu#it0 se mir Herbert. 2(n torii lor deă ă ambulan e sunt chiar mai da i dracului dec(t cei mai *nver#una iţ ţ ţ dintre rechinii %resei de la ashin)ton.

$ -n realitate s6a recurs la mit e7%lic Ann. Am informa iiă ă ţ mai concrete *ndeosebi cu %rivire la trei astfel de incidente.Sediul unei edituri din Catalonia a fost incendiat du% ce aceastaă

%ublicase un roman *n care castilienii erau f cu i cu ou #i cu o et.ă ţ ţ Alaiul unei nun i andalu!e a fost atacat *n tim% ce ie#ea dintr6oţ biseric din Se)ovia *n Castilia. -n sf(r#it un lider antise%aratistă basc a fost ucis de cona ionalii s i se%arati#ti *n tim% ce se aflaţ ă internat *ntr6un s%ital.

$ ar a fi o serie de evenimente i!olate su)er lummer.ă$ Sunt incidente i!olate *ncuviin Hood. 3ar dac ar aun)eţă ă

s fie le)ate ar duce S%ania la de!astru.ă

$ Acesta este motivul %entru care re%orterii locali au fostmitui i *n tim% ce re%orterii interna ionali au fost inu i *n blocţ ţ ţ ţ de%arte de locurile de desf #urare urm Ann >arris. , A1Că ă



2e: "or* &imes #i /as'ington (ost au de%us %l(n)eri la )uvernf r s fi fost lua i *n seam . Toate acestea se %etrec cam de6oă ă ă ţ ă lun o lun #i ceva *ncoace.ă ă

$ Noi am *nce%ut s ne interes m mai *ndea%roa%e de ceeaă ă ce se %etrece acolo *n ultimele trei s %t m(ni continu Hood.ă ă ă

3e%utatul Serrador a avut o *nt(lnire secret cu ambasadorulă

Neville. Totul s6a desf #urat discret *n s%atele u#ilor *nchise aleă consulatului. Serrador i6a dat de *n eles ambasadorului nostru cţ ă a fost *nfiin at o comisie %arlamentar condus de el *nsu#iţ ă ă ă care are menirea de a investi)a cre#terea tensiunilor dintre celecinci )ru% ri etnice maore din S%ania. A mai %reci!at c *nă ă ultimele %atru luni %e l(n) incidentele %e care Ann le6a %reci!ată mai devreme o du!in de lideri etnici au fost r %i i sau uci#i.ă ă ţ Serrador dorea s ob in s%riinul nostru %entru str(n)erea deă ţ ă informa ii referitoare la activitatea mai multor )ru% ri. Neville l6aţ ă contactat %e Av Lincoln care ne6a transmis cele aflate nou #iă 'arthei.

Hood *#i %lec %rivirea.ă$ 3ac v aminti i de *ndat ce Serrador a aruncat o %rivireă ă ţ ă

%e lista ne)ociatorilor no#tri a cerut *n mod e7%res s discute cuă 'artha %unct Herbert. ar ea imediat du% ce a aflat des%re ceă ă era vorba a fost ner bd toare s *#i asume %o!i ia deă ă ă ţ

conduc toare a misiunii. A#a *nc(t aul s nu6 i treac %rină ă ţ ă minte nici o cli% c ai )re#it trimi (nd6o acolo.ă ă ţ

$ ,#urel 1ob *ncerc Ann >arris s 6l lini#teasc .ă ă ăHood ridic ochii #i dintr6o %rivire le mul umi celor doi %entruă ţ

interven ie. A%oi i se adres lui Carol Lannin):ţ ă$ Cam acesta a fost *nce%utul im%lic rii noastre *n ceea ce seă

%etrece *n S%ania.$ Ce vor aceste )ru% ri etnice0 vru s afle doamna Lannin).ă ă

nde%enden 0ţă$ ,nele dintre ele da.Hood se *ntoarse c tre com%uter #i acces fi#ierul cu dateă ă

referitoare la S%ania.$ otrivit afirma iilor lui Serrador e7ist dou %roblemeţ ă ă

maore. Cea dint(i se refer la cele dou fac iuni ale bascilor.ă ă ţ 1ascii alc tuiesc doar dou %rocente din totalul %o%ula iei dar auă ă ţ

*nce%ut s se lu%te *ntre ei. 'aoritatea etniei e format deă ă

antise%arati#ti convin#i care vor s r m(n o %arte inte)rant aă ă ă ă S%aniei. 'ai %u in de !ece %rocente nutresc convin)eriţ se%aratiste.



$ Asta *nseamn doar !ero vir)ul dou %rocente dină ă ă %o%ula ia S%aniei calcul Lannin). Nu mi se %are un num rţ ă ă considerabil.

$ Nici nu este o a%rob Hood. -n acela#i tim% %ersist o altă ă ă %roblem mai veche referitoare la castilienii din centrul #iă

nordul rii. Ace#tia alc tuiesc #ai!eci #i doi la sut din %o%ula ie.ţă ă ă ţ

Au fost dintotdeauna convin#i că ei sunt adev ra ii s%anioli s%reă ţ deosebire de to i ceilal i.ţ ţ

$ Cei ce a%ar in altor etnii sunt considera i venetici s%useţ ţ Herbert.

$ E7act. Serrador sus ine c *n ultimii ani castilienii auţ ă *ncercat s *narme!e %e ascuns fac iunile se%aratiste aleă ţ bascilor %entru a da a% la moar %rocesului de *nvr bire aă ă ă minorit ilor: mai *nt(i bascii a%oi )alicienii catalanii #iăţ andalu!ii. Ca urmare Serrador a aflat c unele )ru% ri %oartă ă ă ne)ocieri %entru a se uni *n vederea unei ac iuni concertateţ %olitice sau militare *m%otriva castilienilor. / ac iune %reventiv ţ ă cum s6ar s%une.

$ 'ai mult nu este vorba de o %roblem strict intern ă ă ad u) 'cCas"ey. Sursele mele de la nter%ol mi6au s%us că ă ă france!ii s%riin curentul antise%arati#tilor basci. Se tem c ă ă dac se%arati#tii basci vor aun)e s de in mai mult %utereă ă ţ ă ă

bascii de %e teritoriul >ran ei vor ac iona la r(ndul lor %entru a6#iţ ţ forma o ar %ro%rie.ţ ă

$ ericolul e real din acest %unct de vedere0 *ntreb Herbert.ă$ Este confirm 'cCas"ey. 3e la sf(r#itul anilor #ai!eci #iă

%(n la um tatea anilor #a%te!eci cei a%ro7imativ o um tateă ă ă de milion de basci din >ran a i6au autat %e cei dou milioane deţ ă basci s%anioli s lu%te *m%otriva dictaturii lui >rancisco >ranco.ă Camaraderia dintre bascii france!i #i cei s%anioli e at(t de

str(ns *nc(t #i unii #i al ii france!i #i s%anioli deo%otriv seă ţ ă refer la re)iunile %e care le locuiesc sub numele de araă Ţ 1ascilor.

$ 1ascii #i castilienii sunt cele dou )ru% ri etnice %e careă ă Serrador insista s le investi)am c(t mai cur(nd cu %utin ă ţă s%use Hood. Lor li se adau) catalanii stabili i #i ei tot *n centrulă ţ #i nordul rii care formea! cam #ais%re!ece la sut dinţă ă ă %o%ula ie. Sunt e7trem de bo)a i #i influen i. / mare %arte aţ ţ ţ

im%o!itelor %l tite de catalani este *ns cheltuit %entruă ă ă s%riinirea celorlalte minorit i *ndeosebi a andalu!ilor din sud.ăţ Catalanii ar fi c(t se %oate de ferici i dac ace#tia ar *nceta sţ ă ă



e7iste.$ Cam c(t de ferici i0 vru s afle Lannin). -ndeauns de ferici iţ ă ţ

%entru a ac iona *n acest sens0ţ$ 2 )(ndi i la un )enocid0 *ntreb Hood.ă ţ ăLannin) ridic din umeri.ă

$ Nu e nevoie dec(t de c( iva oameni *ndeauns de ) l )io#iţ ă ă

%entru a ridica nivelul urii #i sus%iciunii %(n la asemenea cote.ă$ 2ictimele de %e iaht erau de ori)ine catalan remarcă ă

'cCas"ey.$ Nu trebuie s uit m c ace#ti catalani au fost dintotdeaunaă ă ă

se%arati#ti observ Carol Lannin). Au fost una dintre for ele6ă ţcheie im%licate *n declan#area !boiului Civil din S%ania acumă #ai!eci de ani.

$ E6adev rat *ncuviin lummer. 3ar catalanii sunt foarteă ţă refractari *n ceea ce %rive#te contactul cu celelalte etnii.?enocidul este de re)ul re!ultatul dorin ei unei for e deaă ţ ţ dominante de a *ndre%ta furia %o%ula iei *m%otriva unei inteţ ţ anume. Ceea ce nu este ca!ul aici.

$ Tind s 6i dau dre%tate lui on s%use Hood. Catalanilor le6ară fi fost mult mai u#or s 6#i e7ercite %(r)hiile financiare %entru aă duce ara *n direc ia dorit de ei dec(t s recur) la )enocid.ţ ţ ă ă ă

$ 2om fi *n m sur s d m un r s%uns mai concret acestoră ă ă ă ă

nel muriri du% ce vom fi aflat cine erau cei de %e iaht fu deă ă % rere Herbert.ă

Hood *l a%rob a%oi %rivi din nou monitorul com%uterului.ă$ Al turi de basci castilieni #i catalani mai sunt #i andalu!ii.ă

Ei alc tuiesc a%ro7imativ dou !eci la sut din %o%ula ie #i se voră ă ă ţ al tura oric rei )ru% ri care va %relua %uterea datorită ă ă ă de%enden ei lor financiare. ?alicienii nu de% #esc un %rocent deţ ă o%t la sut din total. Sunt o etnie ce are ca %reocu%are de ba!ă ă

a)ricultura= sunt devota i S%aniei de#i inde%enden i %rin tradi iiţ ţ ţ #i vor *ncerca s stea deo%arte *n orice conflict s6ar declan#a.ă$ A#adar avem de6a face cu o situa ie deosebit de com%le7 ţ ă

conchise Lannin). 3ate fiind antecedentele rela iilor interetniceţ deloc lini#tite nu e de mirare c )uvernul *ncearc s % stre!eă ă ă ă t cerea asu%ra incidentelor. Nu *n ele) *ns una dintre afirma iileă ţ ă ţ domnului Herbert: de ce a inut mor i# acest de%utat Serrador sţ ţ ă stea de vorb numai cu 'artha0ă

$ 3e%utatul Serrador dorea s discute cu 'artha fiindc seă ă sim ea mai *n lar)ul s u al turi de ea date fiind cuno#tin ele eiţ ă ă ţ de limb #i civili!a ie s%aniol e7%lic Hood. -i %l cea deă ţ ă ă ă



asemenea ideea c 'artha era femeie #i *n %lus a%ar inea uneiă ţ minorit i rasiale. A afirmat c #tia c %oate conta %e discre ia #iăţ ă ă ţ

*n ele)erea ei.ţ$ Si)ur c da4 ră ican Herbert. -ns din c(t m6am )(ndită ă

re!ult #i c 'artha era victima %erfect %entru anumite )ru% riă ă ă ă

etnice s%aniole.Cu to ii *#i *ndre%tar %rivirile s%re el.ţ ă$ Ce vrei s s%ui0 *ntreb Hood.ă ă$ > r s6o mai iau %e ocolite a# ine cont de fa%tul c etniaă ă ţ ă

catalan e format din e7tremi#ti miso)ini care6i ur sc %e ne)riiă ă ă africani %reci! Herbert. Le %oart %ic *nc de6acum nou suteă ă ă ă ă de ani de %e vremea r !boaielor cu maurii din nordul Africii.ă 3ac cineva ar fi dorit s 6i atra) de %artea sa %e catalani < #iă ă ă cine nu i6ar vrea *n %ro%ria tab r %e b ie ii cu bani0 < n6ar %uteaă ă ă ţ ale)e o victim mai %otrivit dec(t o femeie de culoare.ă ă

entru c(teva cli%e *n *nc %ere se l s t cerea.ă ă ă ă$ Nu crede i c 6i o i%ote! cam tras de % r0 *ntreb *ntr6unţ ă ă ă ă ă

t(r!iu Carol Lannin).$ 3e ce ar fi0 re%lic Herbert. Am v !ut idei #i maiă ă

n stru#nice dar care s6au dovedit *n cele din urm adev rate. Eă ă ă un adev r trist dar de necontestat: atunci c(nd cau i urme deă ţ noroi *n #an ul firii umane rar se *nt(m%l s fii de!am )it.ţ ă ă ă

$ C rei )ru% ri etnice *i a%ar ine Serrador0 se interes 'i"eă ă ţ ă od)ers.

$ E basc domnule )eneral se au!i din difu!or vocea lui'cCas"ey. -n dosarul lui nu se %oate ) si nici o urm deă ă activitate antina ionalist . L6am verificat atent. 3im%otriv omulţ ă ă a votat *m%otriva tuturor le)ilor cu caracter se%aratist.

$ Ar %utea fi o c(rti su)er Carol Lannin). Cel mai d un torţă ă ă ă dintre s%ionii sovietici desco%eri i vreodat *n a%aratulţ ă

3e%artamentului de Stat crescuse *ntr6un or #el numit 3arien dină Connecticut #i *l votase %e 1arry ?oldDater.$ Ei a#a mai veni i de6acas r(ni Herbert.ţ ă+tia ce avea s urme!e: nimeni nu era mai % tima# dec(t ună ă

%roas% t convertit.ăLannin) se *ntoarse c tre Hood.ă$ Cu c(t m )(ndesc mai mult la cele s%use de domnulă

Herbert cu at(t sunt mai tulburat de toate acestea. Au mai fostă

ca!uri *n care ne6am confruntat cu *nscen ri %use la cale *nă folosul unor interese str ine. S %resu%unem deocamdat că ă ă ă a#a s6a *nt(m%lat #i de aceast dat . C 'artha a fost atras *nă ă ă ă



S%ania cu sco%ul de a fi asasinat indiferent din ce motive. 3ară nu vom %utea afla niciodat care au fost acestea dac nu vomă ă avea acces la toate as%ectele investi)a iei desf #urate la fa aţ ă ţ locului. utem conta %e asta domnule 'cCas"ey0

$ Nu %rea cred r s%unse 'cCas"ey. Serrador a afirmat c neă ă

va ine la curent dar din momentul *n care am fost e7%ediatţ

*m%reun cu Aideen la hotel n6am mai %rimit nici o veste.ă$ 'da )uvernul s%aniol nu6i niciodat dornic s 6#i de!v luieă ă ă

as%ectele intime ale activit ii sale remarc Herbert. -n tim%ulăţ ă celui de6al doilea r !boi mondial aceast na iune autodeclarată ă ţ ă neutr escorta convoaiele na!i#tilor trimise dins%re Elve ia s%reă ţ ortu)alia. / f ceau *n s%eran a unor viitoare favoruri de careă ţ din fericire n6au mai avut %rileul s se bucure.ă

$ Asta se *nt(m%l %e vremea lui >rancisco >ranco *i atraseă aten ia lummer. Era o form de curtoa!ie %rofesional ca de laţ ă ă dictator la dictator. Nu *nseamn c to i s%aniolii sunt a#a.ă ă ţ

$ E6adev rat acce%t Herbert. 3ar liderii s%anioli nu #i6auă ă schimbat n ravurile. -n anii o%t!eci ministrul a% r rii a an)aată ă ă contrabandi#ti ca mercenari care s 6i ucid %e se%arati#tii basci.ă ă ?uvernul a %l tit armamentul %entru echi%ele acestora din Africaă de Sud iar mai t(r!iu i6au l sat s le % stre!e. Nu *n nici un ca!ă ă ă nu a# conta %e )uvernan ii s%anioli %entru a auta *n vreun felţ

Statele ,nite cl tin el din ca%.ă ăHood *#i ridic m(inile.ă$ Am deviat de la subiect. 3arrell deocamdat nu mă ă

interesea! Serrador #i motivele reticen ei sale #i nu mă ţ ă %reocu% nici )enul de informa ii %e care acesta ni le6ar %uteaă ţ solicita. 2reau s aflu cine a ucis6o %e 'artha #i de ce.ă

Se *ntoarse c tre od)ers:ă$ 'i"e tu ai fost cel care a recrutat6o %e Aideen. Ce fel de om

e0od)ers r m sese *n %icioare *n s%atele lui Carol Lannin). -#iă ă desf cu bra ele #i *#i mut )reutatea cor%ului de %e un %icior %eă ţ ă altul *nainte de a r s%unde:ă

$ S6a confruntat cu ni#te trafican i de dro)uri da i dracului *nţ ţ 'e7ico City #i a reu#it s 6i *nfunde. Eu !ic c fata e tare.ă ă

$ -mi dau seama *ncotro ba i aul #i6a# vrea s te averti!e!ţ ă interveni Li!. Aideen a fost su%us unei *ncord ri emo ionaleă ă ţ

cum%lite. Cere6i s continue ancheta sub aco%erire #i s6ar %uteaă s cede!e.ă$ e de alt %arte acesta ar %utea fi e7act remediul de careă



are nevoie su)er Herbert.ă$ Ai *ntru totul dre%tate fu de acord Li!. >iecare dintre noi e

%l m dit dintr6un alt aluat. -ntrebarea care se %une eă ă urm toarea: de ce anume are Aideen nevoie *n acest moment0ă 3ac se im%lic *ntr6o misiune clandestin #i cedea! %sihic #iă ă ă ă

fi!ic ar %utea aun)e *n situa ia cuiului ru%t din %otcoava caluluiţ

care a dus la %ier!anie un *ntre) re)at.$ -n schimb dac trimitem %e altcineva la fa a locului %entruă ţ

a da de urma f %ta#ilor vom %ierde tim% %re ios insist Herbert.ă ţ ă$ 3arrell ai ascultat % rerile celor de6aici0 *ntreb Hood.ă ă$ 3a.$ +i ce cre!i c6ar trebui s facem0ă$ -n %rimul r(nd 'i"e are dre%tate *nce%u 'cCas"ey. >ata

asta are o s%inare de fier. Nu s6a sfiit deloc s 6i arunce *n fa luiă ţă Serrador ceea ce )(ndea. ar instinctele mele *mi s%un ceea ce6is%un #i lui 1ob ale sale: sunt tentat s o l s m s se de!l n uieă ă ă ă ă ţ

*m%otriva s%aniolilor. e de alt %arte Li! are ar)umenteă serioase. -n consecin dac sunte i #i voi de acord voi sta maiţă ă ţ

*nt(i de vorb cu Aideen. 2oi #ti destul de cur(nd dac e *n stareă ă s fac fa .ă ă ţă

rivirea lui Hood o c ut %e cea a s%ecialistei *n %siholo)ie.ă ă$ Li! dac vom hot r* s mer)em mai de%arte im%lic(nd6o #iă ă ă

%e Aideen la ce anume ar trebui s fie atent 3arrell0 Cedarea deă care ne6ai vorbit are anumite semne %revestitoare0

$ -n %rimul r(nd o stare de a)ita ie e7trem re%lic Li!.ţ ă ă 2orbire %reci%itat b tut din %icioare fle7area cu !)omot aă ă

*ncheieturilor oftaturi ad(nci cam acestea ar fi indiciile. Aideenva trebui s se %oat concentra. 3ac *#i las mintea s seă ă ă ă ă %reocu%e de sentimentul de vinov ie se va %r bu#i *ntr6un abisăţ ă din care s6ar %utea s nu mai reu#easc s ias .ă ă ă ă

$ Ai vreo *ntrebare 3arrell0 *ntreb Hood.ă$ Nici una r s%unse f r #ov ire 'cCas"ey.ă ă ă ă$ >oarte bine s%use Hood. 3arrell *i voi ru)a %e 1ob #i

echi%a sa s te in la curent cu orice informa ii noi care s6ară ţ ă ţ %utea s a%ar . 3e *ndat ce vom afla ceva folositor vei #ti #i tu.ă ă ă

$ Am s dau #i eu ni#te telefoane *ncuviin 'cCas"ey. S6ară ţă %utea s ) sesc %rintre cuno#tin ele mele de la nter%ol c( ivaă ă ţ ţ oameni care ne6ar %utea fi de autor.

$ E7celent !ise Hood. N6am uitat nimic0$ 3omnule Hood #tiu c nu e domeniul meu dar a# vrea să ă v %un #i eu o *ntrebare interveni Carol Lannin).ă



$ 2 ro) s%une i6mi aul r s%unse Hood. 2 ascult.ă ţ ă ă>emeia *i mul umi #i *#i drese )lasul *nainte de a continua:ţ$ 3ac mi6e *n) duit a# vrea s #tiu dac urm ri i să ă ă ă ă ţ ă

str(n)e i ni#te informa ii %e care le ve i transmite a%oiţ ţ ţ autorit ilor s%aniole sau;ăţ

Se o%ri e!it(nd s rosteasc ceea ce o %reocu%a.ă ă

$ Sau ce0$ ; Sau vre i s v r !buna i0ţ ă ă ă ţHood se )(ndi c(teva cli%e.$ Sincer doamn Lannin) vreau #i una #i alta.ă$ 1un rosti ea.idic(ndu6se *#i nete!i fusta #i *#i *ndre%t umerii.ă$ S%eram din suflet c nu voi fi sin)ura care vrea a#a ceva.ă



B

Luni ora #i 5M minuteSan Sebastian S%ania

E7%lo!ia iahtului lui amire! nu l saseă nici un su%ravie uitor.ţAdolfo nici nu se a#te%ta s ) seasc *n via %e vreunulă ă ă ţă

dintre cei afla i la bord. Suflul e7%lo!iei r sturnaseţ ă ambarca iunea *nainte ca vreun marinar s %oat s ri *n a% . Ceiţ ă ă ă ă care nu fuseser uci#i de e7%lo!ie se *necaser sub e%avaă ă r sturnat . 3oar %ilotul #alu%ei reu#ise s sca%e. Adolfo *iă ă ă cuno#tea identitatea. ndividul se numea Kuan 'artine! #i eraunul din ca%ii familiei amire!. Avea re%uta ia unui ti% inteli)entţ #i devotat #efului s u. 3ar Adolfo nu6#i f cea )rii din %ricina luiă ă 'artine! #i nici a celorlal i tic lo#i din clanul lui amire!. >oarteţ ă cur(nd familia nu avea s mai conte!e %rintre for ele inamice.ă ţ ar o dat cu risi%irea acesteia celelalteă familii aveau s seă retra) din calea ?eneralului. C(t era de amu!ant: de *ndat ceă ă su%ravie uirea cuiva era %us sub semnul *ntreb rii %uterea nuţ ă ă mai avea nici o im%ortan .ţă

escarul al turi de c %itanii a dou traulere care se *ndre%tauă ă ă

s%re %ort la acea or t(r!ie a no% ii a#te%tase sosirea %oli iei laă ţ ţ locul e7%lo!iei %entru a de%une m rturie des%re ceea ce v !use.ă ă C(nd cei doi ofi eri din %atrula %ortului acostar micul %escadorţ ă Adolfo se com%ort ca #i cum ar fi fost e7trem de tulburat deă cele *nt(m%late. Cei doi %oli i#ti *i cerur s se calme!e iar el seţ ă ă %ref cu a se fi lini#tit f r a e7a)era *ns . -i inform c aveaă ă ă ă ă ă %rivirile *ndre%tate s%re %ort *n cli%a *n care avusese loc e7%lo!ia.Adolfo m rturisi c nu v !use dec(t )lobul de foc care nuă ă ă

a%ucase *nc s se stin) #i c au!ise %lesc itul #i sf(r(itulă ă ă ă ă a#chiilor incandescente care c !user *n a% de%arte de e%av .ă ă ă ă Le mai s%use c %ornise imediat s%re locul e7%lo!iei. Ascult(ndu6ăl unul dintre anchetatori lua noti e scriind )r bit *n tim% ceţ ă cole)ul s u *i %unea *ntreb ri. Ambii ofi eri % reau teribil deă ă ţ ă incita i de ideea c *n sf(r#it se *nt(m%lase ceva neobi#nuit *nţ ă %ortul acesta altminteri at(t de %licticos.

Cei doi *#i notar num rul de telefon #i adresa lui Adolfo a%oiă ă

*i acordar %ermisiunea s %lece. -ntre tim% Adolfo se %ref cu aă ă ă se fi lini#tit *ndeauns %entru a le %utea ura calm succes *ninvesti)a ii. A%oi intr *n cabin #i %use motorul *n func iune.ţ ă ă ţ



Acesta tu#i de c(teva ori a%oi %orni !)omotos iar Adolfo c(rmiambarca iunea c tre %ort.ţ ă

-n tim% ce %rora navei des%ica a%ele tulburi Adolfo scoase dinbu!unar una din i) rile %e care #i le f cea chiar el. +i6o a%rinseţ ă ă #i trase ad(nc *n %ie%t fumul *ncerc(nd un sentiment de

satisfac ie mai %uternic ca niciodat . Nu era %rima sa misiuneţ ă

*nde%linit *n folosul cau!ei. -n urm cu un an %re) tise oă ă ă scrisoare6ca%can %entru redac ia unui !iar #i %ro)ramaseă ţ e7%lo!ia unei bombe ata#ate ma#inii unui !iarist= confla)ra iaţ urma s se declan#e!e *n momentul de#urub rii ca%aculuiă ă re!ervorului de ben!in . Ambele ac iuni fuseser *ncununate deă ţ ă succes. Aceasta era *ns cea mai im%ortant dintre misiunileă ă care *i fuseser *ncredin ate #i totul mersese ca la carte. 'ai multă ţ chiar reu#ise s o duc la bun sf(r#it de unul sin)ur. ?eneralul *iă ă ceruse lui Adolfo s o fac el *nsu#i din dou motive. -n %rimulă ă ă r(nd *n eventualitatea *n care ar fi fost %rins cau!a n6ar fi%ierdut dec(t un sin)ur soldat. -n al doilea r(nd dac Adolfo ar fiă dat )re# ?eneralul ar fi #tiut cui *i a%ar inea vina nereu#itei. Eraţ un element deosebit de im%ortant. Av(nd at(tea sarciniesen iale de *nde%linit *n interiorul cau!ei nu era loc %entruţ incom%eten i.ţ

Adolfo conduse cu *ndem(nare barca s%re rm cu o m(nţă ă

strunind c(rma iar cu cealalt in(nd fr(n)hia u!at a clo%otuluiă ţ ă care at(rna l(n) )eamul cabinei. escuia *n aceste a%e de c(ndă era co%il %e vasul tat lui s u. Sunetul do)it al clo%otului era unulă ă din cele dou lucruri care6i tre!eau amintirea vie a aceloră vremuri. Cel lalt era mirosul %ortului atunci c(nd se a%ro%ia deă

rm dins%re lar). 'irosul oceanului se sim ea mai %uternic %eţă ţ m sur ce aun)ea tot mai a%roa%e. se % ruse dintotdeauna ună ă ă mister %(n c(nd *#i f cuse fratele % rta# la nedumerirea sa.ă ă ă

Norberto *i e7%licase c toate acele elemente care laolalt ă ă alc tuiau mirosul s%ecific al m rii < sarea cadavrele %e#tiloră ă mor i al)ele *n %utrefac ie < erau *ntotdeauna aduse de valuriţ ţ c tre mal. 3e aceea miroseau *ntotdeauna %laele a ocean < maiă %uternic dec(t oceanul *nsu#i.

$ rintele Norberto oft Adolfo. At(t de *nv at #i totu#i at(tă ă ăţ de de!orientat.

>ratele s u devenise %reot ie!uit un %relat care nu6#i doriseă

niciodat s fi devenit altceva. 3u% hirotonisire *n urm cuă ă ă ă #a%te ani *i fusese dat *n )ri %arohia bisericii Sf(ntului )na iu.ă ă ţ Enoria#ii *l numeau cu dra)oste 8*nv atul9. Era ca%abil s leăţ ă



e7%lice de unde venea mirosul oceanului de ce soarele *#ischimba culoarea *n %ortocaliu la a%us ori de ce %uteau fi v !u iă ţ norii de#i erau alc tui i din %ic turi de a% . La un sin)ur lucru nuă ţ ă ă se %rice%ea Norberto: la %olitic . e vremuri se al turase unuiă ă mar# de %rotest *m%otriva )uvernului s%aniol acu!at de

finan area escadroanelor mor ii care uciseser sute de oameniţ ţ ă

%e la um tatea anilor o%t!eci. 3ar aceea fusese mai cur(nd oă cau! umanist nu una %olitic . Nu se %rice%ea nici m car laă ă ă ă %olitica din interiorul bisericii. Norberto nu su%orta s steaă de%arte de %arohia sa. 3e dou sau de trei ori %e an % rintele6ă ă)eneral ?on!ale! < cel mai influent %relat ie!uit din S%ania <acorda audien e #i ) !duia dineuri la care %artici%au mariiţ ă demnitari ai bisericii la 'adrid. Norberto nu se ducea la acestes rb tori dec(t atunci c(nd i se ordona < ceea ce se *nt(m%laă ă destul de rar. Li%sa de interes a lui Norberto %entru %ro%ria saavansare ierarhic f cea ca toate onorurile toat %uterea #iă ă ă desi)ur #i banii meni i acestei %rovincii s se *ndre%te c treţ ă ă % rintele )lesias care obl duia comunitatea din 1ilbao.ă ă

Adolfo *n schimb era e7%ert *n %olitic ceea ce fratele s u nuă ă voia s recunoasc . Cei doi fra i se certau rareori= avuseseră ă ţ ă )ri unul de altul *nc de c(nd erau co%ii. C(nd venea *ns vorbaă ă ă de %olitic discu iile lor se %reschimbau *n confrunt ri % tima#e.ă ţ ă ă

Norberto credea cu t rie *ntr6o S%anie unit . /dat declarase %lină ă ă de am r ciune: 8E #i a#a destul de r u c *ntrea)a cre#tin tate eă ă ă ă ă de!binat 9. -#i dorea ca aceea %e care *i numea 8s%aniolii co%iiiă 3omnului9 s tr iasc *n armonie.ă ă ă

S%re deosebire *ns de Norberto Adolfo nu credea nici *nă s%anioli #i nici *n 3umne!eu. 3ac ar fi e7istat un 3umne!eu *#iă !icea el lumea ar fi fost mai bun . N6ar fi e7istat conflicte #iă s r cie. C(t des%re entitatea numit S%ania aceasta fuseseă ă ă

dintotdeauna un amestec %estri de elemente %rovenind dinţ culturi diferite. Era un adev r valabil *nc dinainte de Hristosă ă c(nd bascii ibericii cel ii carta)ine!ii #i al ii fuseser uni i cuţ ţ ă ţ to ii sub stindardul omei. Era un adev r de necontestat *n @MFţ ă c(nd Ara)onul #i Castilia se uniser *ntr6o alian *m%otrivaă ţă naturii ca urmare a c s toriei dintre >erdinand al 6lea #i sabelaă ă . Era la fel de adev rat #i *n @FF c(nd >rancisco >rancoă devenise #l audillo, conduc torul na iunii devastate de !boiulă ţ ă

Civil. ar acest adev r r m sese *n %icioare #i *n %re!ent.ă ă ăLa fel de adev rat era c *n cadrul acestei confedera iiă ă ţ castilienii fuseser dintotdeauna *n %ostura victimelor. Erauă



temu i fiindc alc tuiau cea mai numeroas )ru%are. Erau mereuţ ă ă ă cei dint(i trimi#i %e c(m%ul de b taie mereu e7%loata i de c treă ţ ă cei bo)a i. Ca o ironie a sor ii dac se %utea vorbi des%reţ ţ ă 8adev ra ii s%anioli9 aceia nu %uteau s fie dec(t castilienii.ă ţ ă Erau harnici #i veseli din fire. 2ia a lor era %lin de sudoareaţ ă

muncii cinstite #i de %asiune. Castilienii aveau *n s(n)e mu!icar(setele #i dra)ostea. C(t des%re inutul %e care *l locuiau araţ ţ Cidului acesta era o c(m%ie vast %res rat cu mori de v(nt #iă ă ă castele sub un cer albastru f r sf(r#it.ă ă

Adolfo tr ia intens m(ndria mo#tenirii sale #i concomitentă bucuria de a fi *nde%linit cu succes misiunea din acea sear *ns ă ă

*n tim% ce %escadorul intra *n %ort *#i *ndre%t aten ia s%reă ţ ambarca iunile amarate la rm. ortul era am%lasat *n s%ateleţ ţă uria#ei cl diri din secolul al nou s%re!ecelea Ayuntamiento careă ă ad %ostea %rim ria ora#ului. Adolfo se bucur c era noa%te. Nu6ă ă ă ăi %l cea s se *ntoarc *n %ort %e lumin c(nd restaurantele #iă ă ă ă ma)a!inele cu suveniruri * i furau ochii. 1anii catalanilor erau deţ vin %entru transformarea frumosului or #el de %escari Sană ă Sebastian *ntr6un obiectiv turistic.

Adolfo manevr cu aten ie #i *ndem(nare nava ocolindă ţ numeroasele iahturi ancorate nu de%arte de chei. escariiobi#nuiau s 6#i in b rcile la debarcader %entru a nu *ncurcaă ţ ă ă

a%ro%ierea de %ort #i %entru a u#ura desc rcarea %e#telui. 3ară iahturile nu ineau seama de aceste re)uli nescrise #i *#i aruncauţ ancora oriunde le trecea %rin minte celor care le conduceau.Echi%aele lor veneau a%oi %e chei *n b rci %neumatice. Luiă Adolfo lu7oasele ambarca iuni *i aminteau ne*ncetat c nevoileţ ă muncitorilor nu aveau nici o *nsemn tate %entru cei bo)a i.ă ţ e)ulile stabilite de %escari nu contau %entru atot%uterniciibo) ta#i catalani ori %entru turi#tii %e care ace#tia *i atr )eauă ă

aici s%re a aduce beneficii hotelurilor #i restaurantelor %recum#i liniilor aeriene st %(nite tot de ei.ăAun)(nd la chei Adolfo *#i amar mica ambarca iune la loculă ţ

ei obi#nuit. A%oi lu(ndu6#i %e um r sacul de %(n! *#i f cu locă ă ă %rin mul imea de turi#ti #i localnici care se adunaser du% ceţ ă ă au!iser e7%lo!ia. C( iva dintre cei de %e chei care *l urm riseră ţ ă ă

*n tim% ce se a%ro%ia dins%re lar) *l *ntrebar ce se *nt(m%lase.ă idic din umeri #i cl tin din ca% continu(nd s *nainte!e %eă ă ă ă

aleea %ietruit de6a lun)ul %r v liilor #i a acvariului recentă ă ă construit. Nu era niciodat recomandabil s te o%re#ti #i s intriă ă ă *n vorb cu oamenii du% *nde%linirea unei misiuni. E7ista risculă ă



s te *nfl c re!i #i s te a%uci s ii %redici ceea ce ar fi fost oă ă ă ă ă ţ )re#eal fatal . ?urile s%arte nu scufund doar va%oare: ele %otă ă ă s 6i duc la %ier!anie %e aceia care le %rovoac scufundarea.ă ă ă

Adolfo urm aleea intr(nd *n 'onte ,r)ull %arcul ora#ului.ă -nchis traficului automobilelor acesta ad %ostea bastioane #iă

r m #i ele tunurilor din b t lii str vechi. Tot aici se afla #iă ă ţ ă ă ă

cimitirul britanic *n care fuseser *n)ro%a i solda ii ducelui deă ţ ţ ellin)ton c !u i *n cam%ania *m%otriva france!ilor din @G@.ă ţ C(nd era co%il Adolfo se ucase des *n aceste locuri < *nainte camald rele de d r(m turi aco%erite de buruieni s fi fostă ă ă ă avansate la ran)ul de relicve istorice %roteate %rin le)e. e6atunci se *nchi%uia *n %ostura unui soldat din cavalerie. El nulu%ta *ns *m%otriva cuceritorilor france!i ci a aceloră 8bastardosdin 'adrid9 de care *i fusese dat s aud mult %rea des. A#a *iă ă numea %e e7%ortatorii care *l v(r(ser %e tat l s u mult %reaă ă ă devreme *n morm(nt. Ace#tia cum% rau %e#tele cu tona %entruă a6l e7%edia a%oi *n *ntrea)a lume #i *i *ncuraau astfel %e %escariili%si i de e7%erien s %rade a%ele din lar)ul %ortului Sanţ ţă ă Sebastian. E7%ortatorii refu!au s 6#i alc tuiasc o linie deă ă ă furni!ori re)ula i #i nu le % sa c distru)eau echilibrul ecolo)ic alţ ă ă re)iunii. 'ita distribuit autorit ilor locale le asi)ura %rotec iaă ăţ ţ )uvernamental . Nu6#i doreau dec(t s satisfac cerereaă ă ă

cresc(nd de %e#te a %ie ei %e m sur ce acesta *nce%use să ţ ă ă ă *nlocuiasc carnea de vit *n meniurile din *ntrea)a Euro% #i dină ă ă America de Nord. Cinci ani mai t(r!iu e7%ortatorii *nce%user să ă cum%ere %e#te *n cantit i industriale din Ka%onia iar o%ortuni#tiiăţ dornici de *mbo) ire se risi%iser . A%ele din lar)ul coasteiăţ ă a%ar ineau din nou localnicilor. >usese *ns %rea t(r!iu %entruţ ă tat l s u. 1 tr(nul Alca!ar *#i d duse duhul un an mai t(r!iuă ă ă ă du% o lu%t *ndelun)at #i *ncr(ncenat %entru su%ravie uire.ă ă ă ă ţ

'ama sa *l urmase du% numai c(teva luni. 3e atunci Norbertoă fusese sin)urul s%riin care6i mai r m sese lui Adolfo.ă ă-n afar de ?eneral desi)ur.ăAdolfo ie#i din %arc trec(nd %e l(n) mu!eul San Telmo oă

fost m n stire dominican . A%oi str b tu cu %a#i re%e!i Calleă ă ă ă ă ă /"endo o strad lini#tit #i *ntunecoas . Sin)urele !)omote careă ă ă tulburau lini#tea no% ii erau sunetul *nfundat al valurilor care seţ s% r)eau de chei #i vocile de la televi!or care r !b teau %rină ă ă

ferestrele deschise.'icul a%artament al lui Adolfo era situat la etaul doi al uneicl diri aflate la dou cvartale s%re sud6est %e o str duă ă ă ţă



l turalnic . 3esco%eri cu uimire c u#a era deschis . ntr *nă ă ă ă ă a%artamentul cu o sin)ur camer cu inima b t(ndu6i s 6iă ă ă ă s%ar) %ie%tul. -l a#te%ta oare un trimis al ?eneralului sau %oli iaă ţ

*i d duse cumva de urm 0ă ăNu era nici una nici alta. Adolfo r sufl u#urat v !(ndu6#iă ă ă

fratele tol nit %e %at.ă

Norberto *nchise cartea %e care o citea: iscursurile despremorală ale lui E%ictet.

$ 1un seara 3olfo rosti vesel Norberto.ăArcurile vechi ale %atului sc(r (ir acut atunci c(nd se ridic .ţ ă ă

reotul era ceva mai *nalt #i mai solid dec(t fratele s u. Aveaă % rul blond6ro#cat #i ni#te ochi bl(n!i #i ne)ri a c ror lucireă ă r !b tea dind r tul ochelarilor cu ram sub ire. 3eoarece s%reă ă ă ă ă ţ deosebire de fratele s u Norberto era rareori e7%us ar#i eiă ţ soarelui %ielea fe ei *i era mai %alid #i li%sit de riduri.ţ ă ă

$ 1un seara Norberto r s%unse Adolfo. Ce sur%ri! %l cută ă ă ă ă s te ) sesc aici.ă ă

-#i arunc sacul de %(n! %e masa din buc t rie #i *#i scoaseă ă ă ă %uloverul. 1ri!a r coroas care % trundea %rin fereastra deschisă ă ă ă

*l m(n)(ie %l cut.ă$ Nu ne6am v !ut de mult a#a *nc(t m6am )(ndit s 6 i fac oă ă ţ

vi!it .ă

Arunc(nd o %rivire s%re ceasul de %e te)heaua buc t rieiă ă ad u) :ă ă

$ E uns%re!ece #i um tate. Nu6i cam t(r!iu fa de ora laă ţă care te *ntorci de obicei0

Adolfo *ncuviin din ca% #i se a%uc s 6#i )oleasc sacul deţă ă ă ă hainele murdare.

$ A fost un accident *n a%ele )olfului o e7%lo!ie %e un iaht. '6am o%rit s dau o m(n de autor.ă ă

$ Aha4 e7clam Norberto. Am au!it bubuitura #i chiar m6amă *ntrebat ce6o fi fost. A % it cineva ceva0ăţ$ 3in % cate da r s%unse Adolfo. Au fost mai mul i mor i.ă ă ţ ţNu intr *n detalii. Norberto #tia de activitatea %olitic aă ă

fratelui s u dar nu cuno#tea asocierea acestuia cu )ru%ulă ?eneralului. Adolfo *#i dorea din tot sufletul ca lucrurile să r m(n a#a #i %e mai de%arte.ă ă

$ Cei uci#i erau din San Sebastian0 vru s afle Norberto.ă

$ Nu #tiu ridic din umeri Adolfo. Am %lecat du% sosireaă ă %oli iei. Nu mai era nimic de f cut.ţ ă-n tim% ce vorbea se a%uc s 6#i at(rne hainele ude %eă ă



fr(n)hia *ntins *n fa a ferestrei. -#i lua *ntotdeauna un schimb deă ţ haine *n %lus atunci c(nd ie#ea *n lar) %entru a se %uteaschimba *n haine uscate odat auns *na%oi *n %ort. Evit %rivireaă ă fratelui s u.ă

Norberto se a%ro%ie *ncet de ara)a!ul %e care se vedea o

crati cu toc ni .ţă ă ţă

$ Am ) tit ni#teă cocido #i m6am )(ndit s 6 i aduc #i ie s%useă ţ ţ el. +tiu c 6 i %lace.ă ţ

$ Chiar m *ntrebam ce6o fi mirosind at(t de frumos r(seă Adolfo. Cu si)uran nu hainele mele. 'ul umesc 1erto.ţă ţ

$ Am s 6 i *nc l!esc eu tocana *nainte de a %leca c tre cas .ă ţ ă ă ă$ Las m descurc #i sin)ur r s%unse Adolfo. 3e ce nu teă ă ă

duci acas 0 Sunt convins c ai avut o !i lun) .ă ă ă$ +i tu ai avut o !i lun) re%lic Norberto. / !i lun) #i oă ă ă

noa%te lun) .ăAdolfo nu6i r s%unse. 1 nuia oare Norberto ceva0ă ă$ Citeam adineauri c la fel cum iubirea de 3umne!eu teă

face s te sim i mai *m%linit acela#i efect *l are #i facerea deă ţ bine rosti Norberto !(mbind. Las 6m a#adar s fiu bun. Las 6ă ă ă ăm s fac m car at(t %entru tine.ă ă ă

A%rinse ara)a!ul #i d du deo%arte ca%acul crati ei.ă ţAdolfo !(mbi #i el %recaut.

$ E6n re)ul ă mi 'ermano s%use el. >ii bun. 3e#i dac6ar fi să *ntreb m %e oricine din ora# e#ti #i a#a *ndeauns de bun c(tă %entru noi doi la un loc. -i ve)he!i %e cei bolnavi le cite#tiorbilor ai )ri de co%ii atunci c(nd ambii % rin i au de lucru.ă ă ţ

$ Asta mi6e meseria s%use Norberto.Adolfo cl tin din ca%.ă ă$ E#ti mult %rea modest. Ai fi f cut toate astea chiar dac n6aiă ă

fi avut voca ia %reo iei.ţ ţ

'irosul *mbietor de carne de miel um%lu *nc %erea %e m sură ă ă ce tocana *nce%u s se *nc l!easc . 1olborositul fierturii r sunaă ă ă ă familiar *n *nc %ere. -i amintea lui Adolfo de vremea c(nd el #iă Norberto erau mici #i m(ncau ce le l sa mama %re) tit %e sob .ă ă ă arc nici nu trecuse chiar at(t de mult vreme de c(nd st teauă ă ă

*m%reun la fel ca acum. +i totu#i se *nt(m%laser at(tea *nă ă S%ania de6atunci. Se *nt(m%laser at(tea cu ei;ă

Adolfo avu )ri s nu6#i tr de!e )raba. 3e#i nu avea acumă ă ă

tim% s m n(nce nu voia s 6i dea lui Norberto motive s 6#i facă ă ă ă ă )rii din %ricina sa.Norberto *#i m sur din %riviri fratele *n tim% ce amesteca *nă ă



tocan . reotul % rea obosit #i tras la fa *n lumina ) lbuie aă ă ţă ă becului f r abaur care at(rna din tavan. Cu trecerea fiec rui ană ă ă % rea tot mai obosit. Adolfo aunsese de mult la conclu!ia că ă facerea de bine era o *ntre%rindere al naibii de solicitant . S ieiă ă asu%ra ta suferin ele #i neca!urile celorlal i f r a avea cui s leţ ţ ă ă ă

s%ui %e6ale tale < cu e7ce% ia lui 3umne!eu %oate; ,n astfel deţ

martiriu cerea calit i %e care Adolfo nu le avea #i o credin cuăţ ţă care nu fusese d ruit. Acesta era convins c *m%otrivaă ă suferin elor din via a % m(nteasc trebuia s lu% i c(t vreme teţ ţ ă ă ă ţ ă aflai %e % m(nt. Nu avea rost s 6i ceri lui 3umne!eu s 6 iă ă ă ţ d ruiasc %uterea de a *ndura. Trebuia s 6i ceri %uterea de aă ă ă

*ndre%ta lucrurile.$ S%une6mi Adolfo rosti Norberto f r s se *ntoarc . Ceeaă ă ă ă

ce s%uneai adineauri era adev rat0ă$ oftim0 tres ri Adolfo. Ce anume s fie adev rat0ă ă ă$ Chiar e nevoie s fiu bun c(t %entru am(ndoi0ăAdolfo ridic din umeri.ă$ Nu. 3in c(te udec eu nu.$ 3ar %otrivit udec ii lui 3umne!eu0 insist Norberto. Cre!iăţ ă

c El te6ar a#e!a %rintre cei buni0ăAdolfo *#i at(rn #osetele umede %e fr(n)hie.ă$ N6am de unde s #tiu. 2a trebui s 6l *ntrebi chiar %e El.ă ă

$ 3in % cate nu *ntotdeauna *mi r s%unde la *ntreb ri 3olfoă ă ă re%lic Norberto *ntorc(ndu6se. Tocmai de6aceea te6am *ntrebat.ă

Adolfo *#i #terse m(inile de %antaloni.$ Nu6mi simt con#tiin a *nc rcat dac la asta te referi.ţ ă ă ă$ Chiar deloc0$ 3eloc. Ascult de ce toate *ntreb rile astea0 Cre!i c6ară ă

trebui s 6mi fac )rii din vreun motiv anume0ăNorberto lu o farfurie de %e %oli #i o um%lu cu tocan a%oiă ţă ă

o %use %e mas #i6i f cu semn fratelui s u s se a#e!e.ă ă ă ă$ ' n(nc .ă ăAdolfo se a#e! la mas #i *nce%u s m n(nce !)omotos.ă ă ă ă$ E fierbinte. +i foarte bun .ă-n tim% ce m(nca *#i %rivi fratele. Acesta se %urta ciudat.$ Ai %rins ceva *n seara asta0 *ntreb Norberto.ă$ Nu cine #tie ce r s%unse Adolfo.ă$ Nu miro#i deloc a %e#te observ Norberto.ă

'estec(nd de !or o bucat de carne de miel Adolfo ar t s%reă ă ă fr(n)hia %lin de haine %use la uscat.ă$ '6am schimbat du% cum ve!i.ă



$ Nici hainele de lucru nu6 i miros a %e#te s%use Norbertoţ %lec(ndu6#i %rivirea.

1rusc Adolfo reali! ce anume i se % ruse a fi nelalocul s u:ă ă ă de#i el *nsu#i era %escarul cel care %escuia era de ast dat ă ă Norberto.

$ Ce anume te6a f cut s deschi!i subiectul sta0 *ntreb el.ă ă ă ă

$ Cei de la %oli ie mi6au telefonat ceva mai devreme.ţ$ +i0$ 'i6au s%us des%re e7%lo!ia cum%lit care a avut loc %e iahtă

e7%lic Norberto. Se )(ndeau c va fi %oate nevoie de mineă ă %entru a da ultima *m% rt #anie victimelor. Am venit la tine ca să ă ă fiu mai a%roa%e de %ort *n ca!ul *n care ar fi nevoie de mine.

$ 3ar n6a fost nevoie de tine rosti Adolfo *ncre! tor. Nimeniă n6ar fi %utut su%ravie ui unei e7%lo!ii de o asemenea am%loare.ţ

Norberto *l intui cu %rivirea.ţ$ +tii acest lucru at(t de si)ur fiindc ai v !ut e7%lo!ia0 Sauă ă

mai e7ist #i vreun alt motiv0ăAdolfo *i sus inu %rivirea. Nu6i %l cea turnura %e care *nce%useţ ă

s o ia conversa ia. use deo%arte farfuria #i se #terse la )ur cuă ţ ă dosul %almei.

$ Acum trebuie s %lec.ă$ ,nde0

$ ' *nt(lnesc cu ni#te %rieteni.ăNorberto se a%ro%ie de fratele s u. -#i a#e! m(inile %e umeriiă ă

acestuia #i *l %rivi *n ochi. Adolfo era con#tient c fa a sa nu6iă ţ de!v luia fratelui s u ceea ce )(ndea. Era asemenea unei m #tiă ă ă anonime.

$ Ai ceva s 6mi s%ui0 *ntreb Norberto.ă ă$ 3es%re ce0$ 3es%re; ce vrei tu re%lic Norberto st(nenit.ă

$ /rice0 3esi)ur. in la tine 1erto.Ţ$ Nu la asta m6am referit.$ +tiu s%use Adolfo. +i te cunosc Norberto. Ce te fr m(nt 0ă ă

- i %ot fi de vreun autor0 2rei s #tii ce6am f cut *n seara asta0ţ ă ă 3es%re asta6i vorba nu6i a#a0

$ 'i6ai s%us mai devreme c6ai fost s %escuie#ti re%lică ă Norberto. 3e ce nu te6a# crede0

$ >iindc ai #tiut de e7%lo!ie #i totu#i ai %retins contrariulă

s%use Adolfo. N6ai venit aici ca s fii mai a%roa%e de %ort 1erto.ă Ai venit fiindc voiai s #tii dac aveai s m ) se#ti acas .ă ă ă ă ă ă ă >oarte bine. Nu m6ai ) sit. +tii de asemenea c n6am fost laă ă



%escuit.Norberto nu scoase nici un cuv(nt. -#i lu m(inile de %e umeriiă

fratelui s u #i le l s s 6i cad )rele %e l(n) cor%.ă ă ă ă ă ă$ 3intotdeauna ai fost *n stare s 6mi cite#ti *n suflet urmă ă

Adolfo. Ai #tiut mereu ce )(ndesc ce simt. C(nd eram %u#tan #i

m *ntorceam noa%tea t(r!iu de la t(rfe sau de la lu%tele deă

coco#i te min eam s%un(ndu6 i c6am fost la cinemato)raf sau laţ ţ fotbal. Tu te uitai *n ochii mei #i citeai adev rul. 3ar nu mi6aiă s%us niciodat nimic.ă

$ e6atunci erai un co%il 3olfo. Tot ce f ceai era o %arte aă %rocesului maturi! rii tale. 3e6acum *ns e#ti b rbat *n toată ă ă ă firea.

$ Ai dre%tate Norberto *l *ntreru%se Adolfo. Sunt b rbat. 3ară nu mai am tim% %entru lu%tele de coco#i ca s nu mai vorbescă de mersul la t(rfe. recum ve!i fr ioare n6ai de ce s 6 i faciăţ ă ţ )rii.

Norberto f cu un %as c tre el.ă ă$ +i acum te %rivesc *n ochi. +i citesc *n ei c totu#i amă

motive de *n)riorare.$ Sunt )riile mele. Tu n6ai de ce s 6 i faci )rii.ă ţ$ Nu6i adev rat *l contra!ise Norberto. Suntem fra i. -m% r imă ţ ă ţ

acelea#i suferin e acelea#i taine aceea#i dra)oste. 3e ce nu vreiţ

s stai de vorb cu mine 3olfo0 Te ro).ă ă$ 3es%re ce s discut m0 3es%re ceea ce fac0 3es%re ceeaă ă

ce cred0 3es%re ceea ce vise!0$ 3es%re toate astea dac vrei. Stai os #i s%une6mi;ă$ N6am tim% re%lic Adolfo.ă$ C(nd i6e sufletul *n oc trebuie s 6 i faci tim%.ţ ă ţAdolfo *#i %rivi lun) fratele.$ Aha4 +i dac a# avea tim% m6ai asculta ca un frate sau *nă

calitatea ta de %reot0$ Norberto ar fi cel ce te6ar asculta r s%unse %reotul bl(nd.ă Nu %ot s des%art ceea ce fac de ceea ce sunt.ă

$ A#adar vrei s oci rolul con#tiin ei mele.ă ţ$ ' tem c s6ar %utea s fie nevoie s o fac s%use Norberto.ă ă ă ăAdolfo *l %rivi *n t cere tim% de c(teva secunde a%oi *#iă

*ntoarse %rivirea *nainte de a rosti:$ Chiar vrei s #tii ce6am f cut *n seara asta0ă ă

$ 3a vreau.$ Atunci o s 6 i s%un declar Adolfo. / s 6 i s%un fiindc ă ţ ă ă ţ ă dac mi se *nt(m%l ceva vreau s #tii de ce am f cut ce amă ă ă ă



f cut.ăSe *ntoarse din nou cu fa a c tre fratele s u #i continuţ ă ă ă

a%roa%e *n #oa%t %entru a nu risca s fie au!it de vecini %rină ă %ere ii sub iri ai a%artamentului.ţ ţ

$ Catalanii afla i la bordul iahtului care s6a scufundatţ

amire! #i ceilal i au %us la cale #i au dus la *nde%linireţ

asasinarea unui di%lomat american aflat la 'adrid. Am *nbu!unar *nre)istrarea conversa iei lor care are dre%t subiectţ asasinatul.

-#i %i% i bu!unarul #i caseta ! n) ni confirm(ndu6i %arcă ă ă ă s%usele.

$ Caseta asta e o m rturie de necontestat Norberto.ă Comandantul meu ?eneralul a avut dre%tate *n %rivin a acestorţ tic lo#i. Ei conduceau un )ru% care #i6a %ro%us s aduc laă ă ă faliment ara %entru a %utea s %reia conducerea. >emeia aceeaţ ă a fost ucis %entru a6i determina %e americani s nu se amesteceă ă

*n %lanul lor de cucerire a S%aniei.$ Nu m interesea! %olitica #tii %rea bine interveniă ă

Norberto.$ oate c6ar trebui s te interese!e re%lic Adolfo. Sin)urulă ă

s%riin %e care *l au oamenii s raci din %arohia ta vine de laă 3umne!eu dar nu le um%le masa cu de6ale )urii.

$ Nu e6adev rat recunoscu t(n rul %reot. Nu uita *ns că ă ă ă ferici i sunt cei s raci cu duhul c ci a lor va fi *m% r iaţ ă ă ă ăţ Cerurilor.

$ E un adev r valabil *n meseria ta dar nu #i *n a mea rostiă Adolfo *nfuriat.

2ru s %lece dar Norberto *l a%uc de bra #i *l *m%iedic s seă ă ţ ă ă *nde% rte!e.ă

$ S%une6mi Adolfo ce rol ai ucat tu *n uciderea oamenilor

acelora0$ Care a fost rolul meu0 re%et calm Adolfo. Eu am f cut6oă ă i!bucni el a%oi. Eu am aruncat *n aer iahtul4

Norberto f cu un %as *na%oi de %arc m rturisireaă ă ă nea#te%tat ar fi fost o %alm .ă ă

$ 'ilioane de oameni ar fi avut de suferit dac acei mon#triă r m(neau *n via murmur Adolfo.ă ţă ă

Norberto *#i f cu semnul crucii.ă

$ Erau oameni Adolfo nu mon#tri.$ Erau ni#te creaturi f r scru%ule #i f r sim minte i6oă ă ă ă ţă rete! Adolfo.ă



Nu se a#te%ta ca fratele s u s *n elea) ceea ce f cuse.ă ă ţ ă ă Norberto era ie!uit un membru al Societ ii lui isus. 3e cinciăţ sute de ani membrii acestui ordin monastic erau instrui i %entruţ a deveni solda i ai virtu ii %entru a *nt ri credin a catolicilor #iţ ţ ă ţ %entru a o %ro%ov dui celor ce nu se num rau *nc %rintreă ă ă

catolici.$ ?re#e#ti s%use Norberto cu )las tremur tor f r a sl biă ă ă ă *ns str(nsoarea m(inii %e bra ul fratelui s u. 8Creaturile9ă ţ ă acestea cum *i nume#ti tu erau oameni ca to i oamenii. /ameniţ cu suflete nemuritoare create de 3umne!eu.

$ Atunci ar trebui s 6mi mul ume#ti frate c ci eu le6amă ţ ă trimis sufletele nemuritoare *n fa a lui 3umne!eu.ţ

/chii %reotului erau sc lda i *n lacrimi.ă ţ$ - i asumi o r s%undere %rea mare. 3oar 3umne!eu areţ ă

dre%tul s cheme la el sufletele oamenilor.ă$ Trebuie s %lec.ă$ C(t des%re suferin a acelor milioane de oameni %e care aiţ

invocat6o mai devreme ea ar fi fost trec toare s6ar fi limitat laă aceast lume urm Norberto. /dat aun#i al turi de 3umne!euă ă ă ă ar fi cunoscut fericirea. Tu *n schimb; ri#ti s fi condamnată %entru vecie.

$ -n ca!ul sta roa) 6te %entru mine frate c ci am de )(ndă ă ă

s continuu ceea ce am *nce%ut.ă$ 2u Adolfo4 Nu trebuie;Adolfo *#i retrase cu bl(nde e bra ul din str(nsoarea m(iniiţ ţ

fratelui s u %e care o str(nse u#or la r(ndul s u *nainte de a6iă ă da drumul.

$ ' car las 6m s te s%ovedesc *l ru) Norberto.ă ă ă ă ă$ Alt dat r s%unse Adolfo.ă ă ă$ Alt dat s6ar %utea s fie %rea t(r!iu rosti Norberto cuă ă ă

vocea )(tuit de emo ie. +tii care e %edea%sa celor mor i f r să ţ ţ ă ă ă se c iasc . 2ei r m(ne *nstr inat de 3umne!eu.ă ă ă ă$ 3umne!eu m6a uitat oricum. Ne6a uitat %e noi to i.ţ$ Nu4$ -mi %are r u rosti Adolfo.ăescarul *#i feri %rivirea. Nu voia s citeasc suferin a din ochiiă ă ţ

bl(n!i ai %reotului #i s fie obli)at s recunoasc fa%tul c el eraă ă ă ă cel ce6o %rovocase. Nu acum c(nd mai erau at(tea de f cut. -iă

mul umi *nc o dat fratelui s u %entru m(ncare a%oi scoase oţ ă ă ă i)ar scuturat din %achetul strivit *n bu!unar. Era ultimaţ ă ă constat el. Avea s fie nevoit s se o%reasc *n drum %entru a6ă ă ă ă



#i cum% ra un %achet de i) ri. +i6o a%rinse #i se *ndre%t s%reă ţ ă ă u# .ă

$ Te ro) Adolfo insist Norberto a%uc(ndu6l %e fratele s uă ă de um r #i obli)(ndu6l s se *ntoarc . m(i aici cu mine. Să ă ă ă ă st m de vorb s ne ru) m.ă ă ă ă

$ Am treab %e colin re%lic acesta calm. 6am %romisă ă ă

?eneralului c voi duce *nre)istrarea celor de la %ostul de radio.ă Sunt #i ei castilieni #i au fost de acord s o difu!e!e. 3in acelă moment lumea *ntrea) va afla c(t res%ect au catalanii %entruă via a unui om s%aniol sau nu. ?uvernul #i o%inia %ublicţ ă mondial ne vor auta s %unem ca% t asu%ririi lor.ă ă ă

$ 3ar ce va crede lumea des%re castilianul care i6a ucis %eoamenii aceia0 *ntreb Norberto reu#ind s 6#i coboare voceaă ă atunci c(nd %ronun cuv(ntul 8ucis9 d(ndu6#i seama c nu eraţă ă ca!ul s fie au!it de vecini. Cre!i c se vor ru)a cu to ii %entruă ă ţ sufletul t u0ă

$ N6am nevoie de ru) ciunile nim nui r s%unse Adolfo f ră ă ă ă ă #ov ire. 2reau doar s le atra) aten ia. C(t des%re ceea ce vaă ă ţ )(ndi lumea; S%er c *mi vor recunoa#te curaul. Nu eu sunt celă care a recurs la *m%u#carea unei femei ne*narmate *n %lină strad doar %entru a6mi im%une %unctul de vedere. -#i vor s%uneă c am % truns %(n *n inima cons%ira iei diabolice #i am rete!at6ă ă ă ţ

o din r d cin .ă ă ă$ ar c(nd acest lucru se va afla catalanii vor dori s teă

st(r%ească pe tine din r d cin s%use Norberto.ă ă ă$ S6ar %utea s *ncerce recunoscu Adolfo. E %osibil chiar să ă

reu#easc .ă$ +i6atunci c(nd se va %une ca% t v rs rii de s(n)e0 *ntrebă ă ă ă

Norberto. Atunci c(nd nu va mai fi r mas nimeni *n via 0ă ţă$ Am #tiut de la bun *nce%ut c o sin)ur lovitur nu va fi de6ă ă ă

auns %entru a %une ca% t ambi iilor catalane #i c %e %arcursă ţ ă ar %utea fi %ierdute vie ile unor castilieni s%use Adolfo. C(tţ des%re sf(r#itul v rs rii de s(n)e s #tii c nu e chiar at(t deă ă ă ă de%arte %recum cre!i. (n c(nd catalanii #i alia ii lor vor a%ucaă ţ s se mobili!e!e va fi %rea t(r!iu %entru a st vili ceea ce vaă ă urma.

,merii lar)i ai lui Norberto se l sar . Cl tin din ca% *ncet cuă ă ă ă lacrimile cur)(ndu6i #iroaie %e obrai. 3intr6o dat % rea s 6#i fiă ă ă

%ierdut orice elan.$ entru numele lui 3umne!eu 3olfo sus%in el. Ce vaă urma0 S%une6mi ca s m %ot m car ru)a %entru sufletul t u.ă ă ă ă



Adolfo *#i %rivi *ndurerat fratele. ar i se *nt(m%lase s 6l vadă ă %e Norberto %l(n)(nd. 3e fa%t nu6l v !use *n halul acesta dec(tă de dou ori. rima oar la *nmorm(ntarea mamei lor iar a douaă ă oar la c % t(iul unui t(n r enoria# muribund. -i venea )reu s 6lă ă ă ă ă %riveasc #i s nu fie mi#cat.ă ă

$ Eu #i camara!ii mei avem de )(nd s red m S%aniaă ă

%o%orului castilian s%use Adolfo. 3u% o mie de ani de asu%rireă vom readuce inima *na%oi *n tru%ul S%aniei.

$ E7ist #i alte miloace %rin care se %oate atin)e acest sco%ă %led Norberto. 'iloace li%site de violen .ă ţă

$ Au fost *ncercate demult f r nici un re!ultat cl tin dină ă ă ă ca% Adolfo.

$ 3umne!eu n6a ridicat niciodat sabia %entru a lua via aă ţ cuiva.

Adolfo *#i a#e! m(na %e um rul fratelui s u.ă ă ă$ >r ioare rosti el %rivindu6l *n ochii *nce o#a i de lacrimi.ăţ ţ ţ

3ac *mi %o i )aranta s%riinul Lui * i )arante! c nu voi mai luaă ţ ţ ă via a nim nui.ţ ă

Norberto vru s s%un ceva dar se o%ri. Adolfo *i m(n)(ieă ă obra!ul #i !(mbi. -ntorc(ndu6se deschise u#a #i *i trecu %ra)ul.Se o%ri #i *#i %lec %rivirea.ă

Adolfo era dis%us s cread *ntr6un 3umne!eu dre%t. Nuă ă

credea *ns *ntr6un 3umne!eu care *i %ede%sea %e aceia careă c utau s se elibere!e. Nu6#i %utea %ermite s se lase influen ată ă ă ţ de convin)erile fratelui s u. +i totu#i cel care *ncerca s 6lă ă o%reasc era Norberto acel om de o nemai*nt(lnit bun tateă ă ă care *#i f cuse )rii %entru el *nc din vremea c(nd era co%il #iă ă %(n acum c(nd devenise adult. -l *n)riise #i6l iubise indiferentă de fa%tele sale. Nu6l %utea l sa aici %rad suferin ei.ă ă ţ

Adolfo %rivi *n urm . -i !(mbi fratelui s u #i6i m(n)(ie *nc oă ă ă

dat obra!ul fin.ă$ Nu te ru)a %entru mine Norberto. oa) 6te %entru araă ţ noastr . C ci dac S%ania e condamnat m(ntuirea mea nu mă ă ă ă ă va face fericit #i nici n6o voi fi meritat.

Trase cu sete din i)ar #i %orni *n fu) %e tre%te l s(nd *nţ ă ă ă urm o d(r de fum #i un frate care nu6#i mai %utea st %(niă ă ă %l(nsul.



Luni, ora 16 şi 22 de minute,Washington, !"!

Ca *n fiecare du% 6amia! aul Hood studia lista de numeă ă afi#at %e monitorul com%uterului s u. Cu c(teva minute *nă ă urm *#i a% sase de)etul mare %e miniscannerul aflat l(n)ă ă ă tastatur . 3u% identificarea am%rentei di)itale com%uterul *iă ă

solicitase codul %ersonal de acces #i #a%te !ecimi de secundă mai t(r!iu deschisese fi#ierul cu a)en ii o%erativi ai Centrului deţ Comand afla i *n misiune. Hood tast %arola < numele de fat ală ţ ă ă so iei sale OENT < iar lista de nume a% ru %e ecran.ţ ă

-n total Centrul coordona activitatea a nou a)en i o%erativi.ă ţ >iecare dintre cei nou b rba i #i femei fi)ura %e statele deă ă ţ %lat ale Centrului. Al turi de nume %e list mai fi)urau ordineleă ă ă de misiune #i loca ia *n care ace#tia se ) seau *n %re!ent un micţ ă re!umat al ultimului ra%ort %rimit de la fiecare %re) tit de 1obă Herbert < ra%ortul com%let %utea fi consultat %rin de!arhivare <%recum #i *n sf(r#it adresa celei mai a%ro%iate case cons%irative#i traseele de re%liere *n ca! de ur)en . 3ac unul dintre a)en iţă ă ţ era decons%irat Centrul de Comand avea s 6i ) seasc laă ă ă ă adresele res%ective #i avea s fac toate eforturile %entruă ă re%atriere. (n *n %re!ent nici unul dintre a)en i nu fuseseă ţ com%romis.

Trei dintre a)en i se aflau *n misiune *n Coreea de Nord caţ urmare distru)erii de c tre echi%a de interven ie a Centrului aă ţ unei ba!e de lansare a rachetelor *n 'un ii 3iamantelor. Sarcinaţ a)en ilor era de a se asi)ura c res%ectiva ba! de lansare nuţ ă ă avea s fie reconstruit . 3e#i la ori)ini ba!a fusese construit *nă ă ă secret de un ofi er sud6coreean tr d tor nu e7ista nici o )aran ieţ ă ă ţ c nord6coreenii o%ortuni#ti ca *ntotdeauna nu aveau s *ncerceă ă s recu%ere!e echi%amentul r mas la fa a locului %entru aă ă ţ construi o nou ba! de lansare.ă ă

3oi a)en i ai Centrului se aflau *n 2alea 1e"aa din Liban #i al iţ ţ doi *n 3amasc ca%itala Siriei. Ambele echi%e erau infiltrate *nbandele locale de terori#ti #i transmiteau ra%oarte %rivind



consecin ele %olitice ale activit ii desf #urate acolo de Centrulţ ăţ ă de Comand . >a%tul c a)en ii Centrului %reveniser i!bucnireaă ă ţ ă unui r !boi *ntre Siria #i Turcia nu era %rivit cu ochi buni *nă re)iune: *n /rientul 'ilociu na iunile %referau s *#i re!olveţ ă sin)ure %roblemele chiar dac acest lucru *nsemna r !boi.ă ă

nterven ia e7tern %entru men inerea % cii mai ales venit dinţ ă ţ ă ă

%artea Statelor ,nite era considerat ilicit #i de!onorant .ă ă ă,ltimii doi a)en i se aflau *n Cuba #i erau *ns rcina i sţ ă ţ ă

observe evolu ia situa iei %olitice din aceast ar . otrivitţ ţ ă ţ ă ra%oartelor %e m sur ce *mb tr(nea >idel Castro tindea să ă ă ă sca%e din m(n fr(nele %uterii. Cu toate defectele sale < #i erauă destule < c lc(iul de fier al dictatorului men inuse Caraibele *ntr6ă ţo stare de stabilitate mai mult sau mai %u in constant . /ricareţ ă tiran venit la %utere *n Haiti *n ?renada *n Anti)ua sau oricarealt insul avea #i acum nevoie de a%robarea lui Castro %entru aă ă face contraband cu arme sau cu dro)uri #i chiar %entru aă men ine o armat *ndeauns de %uternic . To i erau con#tien i cţ ă ă ţ ţ ă rivalii liderului cubane! erau asasina i *nainte de a deveni %reaţ %uternici. Era evident c o dat cu moartea lui Castro haosulă ă nu democra ia avea s se instaure!e %e insul #i *n *ntrea)aţ ă ă re)iune. Statele ,nite aveau %re) tit un %lan de re!erv %entruă ă aceast eventualitate menit s um%le vidul de %utere %rină ă

utili!area conu)at a unor %(r)hii economice #i militare. A)en iiă ţ Centrului de Comand erau elemente6cheie *n re eaua deă ţ averti!are #i %re) tire antici%at care urma s nete!ească ă ă ă drumul %entru %unerea *n a%licare a acestui %lan.

8Nou vie i omene#ti9 *#i !ise Hood. 3e fiecare dintre eleă ţ de%indeau alte dou trei sau chiar %atru vie i. Nu era oă ţ res%onsabilitate care s %oat fi tratat cu u#urin . E7amină ă ă ţă ă ra%oartele de du% 6amia! #i constat(nd c situa iileă ă ă ţ

r m seser relativ stabile #i nu suferiser modific ri maoreă ă ă ă ă *nchise fi#ierul. To i ace#ti a)en i contau %e discre ia absolut a comunica iilorţ ţ ţ ă ţ

%e care le aveau cu Centrul de Comand . -#i transmiteauă ra%oartele contact(nd telefonic biroul unei com%anii cu sediul laashin)ton care *nchiria s%a ii %entru birouri. Num rul res%ectivţ ă de telefon era *nre)istrat %e adresa Com%aniei de Consultanţă nterna ional Caryn Nadler. A)en ii *#i foloseau limbile materneţ ă ţ

fiecare cuv(nt av(ndu6#i semnifica ia sa a%arte odat tradus *nţ ă limba en)le! diferit de cea ori)inal . 3e %ild fra!a 8Cum a#ă ă ă ă %utea re!erva un loc %entru 3allas09 rostit *n arab %utea să ă ă



*nsemne *n traducere en)le! cu totul altceva: 8re#edinteleă sirian este )rav bolnav9. 3e#i traducerile se f ceau %rină intermediul unui %ro)ram com%uteri!at #a%te oameni *n afar deă Hood aveau acces la acestea #i *n acela#i tim% la identitateaa)en ilor. 1ob Herbert 'i"e od)ers #i 3arrell 'cCas"ey erauţ

trei dintre aceste %ersoane iar Hood avea de%lin *ncredere *nă

ei. Cum r m(nea *ns cu ceilal i %atru doi dintre ei *n subordineaă ă ţ lui Herbert unul *n )ru%ul lui 'cCas"ey #i al %atrulea *n echi%acondus de od)ers0 Cu to ii trecuser %rin verific rile standardă ţ ă ă dar fuseser aceste verific ri *ndeauns de minu ioase0 Erau oareă ă ţ codurile suficient de discrete *n eventualitatea *n care ar fi fostinterce%tate0 3in nefericire r s%unsul la aceste *ntreb ri nuă ă %utea fi cunoscut dec(t *n momentul *n care un a)ent dis% rea oă misiune era sabotat sau o echi% c dea victim uneiă ă ă ă ambuscade.

Acestea erau riscurile inerente *n domeniul s%ionaului #i alrecolt rii de informa ii %e %lan interna ional. Era un fa%tă ţ ţ inevitabil. A)en ii considerau %ericolul dre%t unul dintreţ in)redientele meseriei lor. -n ciuda celor *nt(m%late cu 'artha *nS%ania Centrul de Comand avea datoria s fac tot ce6i st teaă ă ă ă

*n %utin %entru a reduce astfel de riscuri. entru momentţă asasinarea 'arthei era investi)at la fa a locului de 3arrellă ţ

'cCas"ey Aideen 'arley #i colaboratorii lor de la nter%ol. 'i"eod)ers #i 1ob Herbert studiau ra%oartele informative din ultimavreme iar on lummer %urta discu ii cu di%loma ii str ini de laţ ţ ă ashin)ton #i de %este hotare. Carol Lannin) se an)aase s iaă le) tura cu rela iile ei de la 3e%artamentul de Stat. La fel ca laă ţ NASA sau la enta)on #i la Centrul de Comand rutinaă activit ilor desf #urate ca urmare a declan# rii unei cri!e seăţ ă ă desf #ura %otrivit unui %ro)ram e7trem de %recis.ă

83e ce oare %rivind retros%ectiv %re) tirile %entru o misiuneă %ar com%arativ mult mai ne)liente09 se *ntreb Hood. 8>iindc ă ă naiba s6o ia de treab e vorba de o %rivire retros%ectiv 49ă ă ,lterior *#i %uteau %ermite lu7ul e7%lor rii am nun ite %entru aă ă ţ determina unde anume se afla )re#eala.

+i unde )re#iser de ast dat 0 Centrul de Comand nuă ă ă ă avusese de ales *n %rivin a trimiterii 'arthei *n S%ania. 3u% ceţ ă Av Lincoln *i %ronun ase numele #i Serrador insistase ca ea sţ ă

%artici%e la *nt(lnirea %ro)ramat nu mai e7istase cale deă *ntoarcere. C(t des%re ale)erea lui Aideen care s o secunde!eă %e %arcursul convorbirilor *n locul lui 3arrell; >usese o deci!ie



corect . Aideen s%re deosebire de 3arrell vorbea %erfectă s%aniola. La fel ca #i Serrador Aideen %rovenea dintr6o familie demuncitori < Hood se )(ndise c acest am nunt le6ar fi %utut fi deă ă folos. 3ar chiar #i %re!en a lui 3arrell *n momentul atentatului nuţ i6ar fi fost de %rea mult folos 'arthei dac ea fusese aleas *nă ă

mod deliberat dre%t int a atacului.ţ ă

+i totu#i Hood se sim ea ru#inat c sistemul d duse )re# c(tţ ă ă ă vreme el se afla la comand . u#inat #i totodat teribil deă ă furios.

At(t de furios *nc(t %entru moment nu se sim ea *n stare s 6ţ ă#i focali!e!e m(nia asu%ra unui obiectiv anume. Era furios fiindcă o via fusese curmat at(t de brutal. Hood ura crima din oriceţă ă motive ar fi fost ea f %tuit . Atunci c(nd aunsese la Centrul deă ă Comand *i c !use *n m(n un dosar secret al CA av(nd dre%tă ă ă subiect un %luton de asasini care fusese *nfiin at *n tim%ulţ administra iei Oennedy. 'ai mult de o du!in de )enerali #iţ ă di%loma i str ini fuseser e7ecuta i de membrii acestuia *ntreţ ă ă ţ @FM@ #i @FM. 3in %unct de vedere %olitic e7isten a acesteiţ unit i de elit era %erfect ustificat . Cu toate acestea din %unctăţ ă ă de vedere moral *i era )reu s6o acce%te chiar dac asasinatele *nă cau! duseser %e termen lun) la salvarea unor vie i omene#ti.ă ă ţ

3ar %oate chiar din acest motiv moartea 'arthei c % ta oă ă

dimensiune tra)ic . Nu era acela#i lucru cu *nl turarea unuiă ă des%ot care ar fi dus la *mbun t irea vie ii altor oameni #i niciă ăţ ţ nu se %utea com%ara cu lichidarea unui terorist cu sco%ul%revenirii unor atentate. Cineva o *m%u#case %e 'artha %entru atransmite un semnal. 3n semnal5

Era furios #i %e )uvernul s%aniol. Autorit ile ibericeăţ solicitaser s%riinul american %entru su%rave)herea %rin satelită a activit ilor cu %oten ial terorist #i *l ob inuser . C(nd veneaăţ ţ ţ ă

*ns vorba de a da o m(n de autor situa ia se schimba radical.ă ă ţ Chiar dac de ineau informa ii des%re atentat nu erau dis%u#i să ţ ţ ă le divul)e. u inele informa ii de inute *n %re!ent de Centrul deţ ţ ţ Comand %roveneau din sursele lui 3arrellă 'cCas"ey din cadrulnter%olului. Nimeni nu revendicase atentatul. Su%rave)herea dec tre Herbert a comunica iilor %rin fa7 #i %rin radio %urtate *ntreă ţ )uvern #i sec iile de %oli ie s%aniole confirmase acest lucru.ţ ţ 'a#ina cu care fu)ise teroristul nu fusese desco%erit *n ciudaă

cercet rilor desf #urate la sol #i %rin observa ii din elico%ter iară ă ţ 1iroul Na ional de ecunoa#tere din cadrul enta)onului nuţ reu#ise s o identifice *n ima)inile luate din satelit. oli iaă ţ



s%aniol *#i *ndre%tase investi)a iile s%reă ţ cortacarrosechivalentul s%aniol al atelierelor de de!membrare a ma#inilor.3ar chiar #i *n ca!ul *n care ma#ina c utat fusese dus la ună ă ă astfel de atelier e7istau %u ine #anse ca ea s fie ) sit *nainteţ ă ă ă de a fi fost de!membrat . (n *n momentul res%ectiv *nă ă

eventualitatea *n care cel ce o cum% rase avea s fie vreodată ă ă

identificat urma a)resorului avea s se %iard . -n sf(r#it 3arrellă ă 'cCas"ey ra%ortase cu c(teva minute *n urm c factorul %o#tală ă care fusese ucis *n decursul atentatului nu avea ca!ier. rea a fiă un trec tor nevinovat #i )hinionist.ă

-n sf(r#it Hood era furios %e sine *nsu#i. Ar fi trebuit să intuiasc din %rima cli% c nu era ca!ul s le lase %e 'artha #iă ă ă ă %e Aideen s %reia riscurile unei o%era iuni clandestine *n toată ţ ă re)ula f r a le %une %e urme m car o 8umbr 9 sau dou careă ă ă ă ă s le aco%ere s%atele. oate c body)uar!ii n6ar fi reu#it să ă ă

*m%iedice atentatul dar ar fi avut #ansa de a6l %rinde %e f %ta#.ă >iind vorba des%re o o%era iune 8curat 9 < adic o *nt(lnireţ ă ă di%lomatic nu o ac iune de s%iona sau de su%rave)here < leă ţ

*n) duise celor dou s %lece ne*nso ite la *nt(lnire. Nuă ă ă ţ antici%ase ivirea unor %robleme. 3e fa%t nimeni nu %utea s leă antici%e. a!nicii %arlamentarilor s%anioli aveau o bună re%uta ie de care nu avea motive s se *ndoiasc .ţ ă ă

ar 'artha %l tise %entru aceast ne)lien a lui.ă ă ţă,#a biroului r m sese deschis . Hood ridic %rivirea #i o v !uă ă ă ă ă

%e Ann >arris intr(nd. Era *mbr cat *ntr6un costum sidefiu iară ă % rul ne)ru *i cobora %(n sub b rbie. -n ochii ei bl(n!i lucea oă ă ă nuan de com% timire. Hood se )r bi s *i evite *ntorc(ndu6#iţă ă ă ă %rivirea s%re monitor.

$ Salut s%use el.$ Salut *i r s%unse Ann. Cum te sim i0ă ţ

$ ?roa!nic murmur Hood *n tim% ce deschidea un fi#ieră trimis de Herbert continu(nd date des%re Serrador. Cum staulucrurile *n sectorul t u0ă

$ 3oi re%orteri au reu#it s afle de le) tura care e7ista *ntreă ă 'artha #i Centrul de Comand r s%unse Ann. -ns doar Kimmyă ă ă ?eor)e de la (ost #i6a dat seama c du% toate %robabilit ileă ă ăţ 'artha nu se afla la 'adrid *n sco%uri turistice. A fost de acord să nu *#i dea *n vilea) %resu%unerile tim% de o !i sau dou du% ceă ă

i6am %romis c 6i vom acorda e7clusivitate atunci c(nd ne vomă adresa %resei.$ erfect. -i vom oferi foto)rafiile de la mor) morm i Hoodă ă



am r(t. Cred c astea *i vor vinde !iarul.ă ă$ E un ti% de treab aul insist Ann. S6a com%ortat cu multă ă

bun6sim .ţ$ 'da %resu%un c a#a o fi re%lic Hood. ' car a fost deă ă ă

acord s dialo)a i. A i stat de vorb #i ra iunea a triumfat. 'ai iiă ţ ţ ă ţ ţ

minte Ann care e sensul cuv(ntului stuia 8ra iune90 ii minteă ţ Ţ

%e vremuri 8ra iune9 8dialo)9 8ne)ocieri9 f ceau %arte dinţ ă fondul )eneral al limbii;

$ 3a *mi amintesc s%use Ann. S #tii sunt destui care leă folosesc #i ast !i #i chiar le %un *n %ractic .ă ă

$ Nu nu sunt destui cl tin din ca% Hood. C(nd eram %rimară ă *n Los An)eles am avut un diferend de o%inii cu )uvernatorulEsse7. -l %oreclisem 8lordul9 Esse7. S%unea c nu6i %l ceauă ă metodele mele 8neortodo7e9 de ac iune. S%unea c nu %utea sţ ă ă aib *ncredere *n mine. Adev rul este c eu eram %reocu%at deă ă ă calitatea vie ii cet enilor *n vreme ce el n !uia s devinţ ăţ ă ă ă %re#edinte. Cele dou eluri nu se %rea %otriveau. -n consecin ă ţ ţă a *ncetat s 6mi mai vorbeasc . Eram nevoi i s comunic m %rină ă ţ ă ă intermediul vice)uvernatorului hiteshire. artea cea maihaioas e c Los An)eles6ul a fost uitat la su%liment rile deă ă ă bu)et #i Esse7 n6a mai fost ales )uvernator. 3oamne ceco%il rie4 oliticienii refu! s comunice *ntre ei uneori chiar #i *nă ă ă

familie comunicarea *ncetea! #i ne mai mir m c totul se duceă ă ă de r(% 4 Scu! 6m Ann. Te felicit c ai reu#it s 6l convin)i %eă ă ă ă ă domnul ?eor)e.

Ann se a%ro%ie #i se a%lec %e deasu%ra biroului. -ntinse minaă drea%t #i *i atinse mina lui Hood cu v(rfurile de)etelor.ă

/ atin)ere cald #i foarte foarte feminin .ă ă$ aul #tiu cum te sim i;ţ$ +tiu c #tii *ncuviin Hood. 3ac e cineva care s #tie tuă ţă ă ă

e#ti aceea.$ Trebuie *ns s fii convins c nu aveai cum s antici%e!iă ă ă ă ceea ce s6a *nt(m%lat urm Ann.ă

$ Ei aici )re#e#ti o contra!ise Hood retr )(ndu6#i m(naă dintr6a ei. Am dat6o *n bar .ă #u am dat6o6n bar 4ă

$ Nimeni n6a dat6o *n bar aul *ncerc ea s *l lini#teasc . Aă ă ă ă fost o situa ie im%revi!ibil .ţ ă

$ Nu o contra!ise Hood. A fost o situa ie ne%rev !ut .ţ ă ă

Simul m situa ii de lu%t atacuri teroriste chiar #i asasinate. otă ţ ă s a% s %e un buton %e aceast tastatur #i %e monitor voră ă ă ă a% rea !ece variante %rin care l6am %utea ca%tura sau lichida %eă



cel mai la mod dintre dictatorii lumii. rocesul de antici%are aă unor sim%le %robleme de securitate n6a fost *ns inclus *nă sistemul nostru #i ca urmare 'artha a fost ucis .ă

Ann cl tin din ca%.ă ă$ Chiar dac6am fi trimis ni#te oameni care s 6i asi)ureă

securitatea tot n6am fi %utut evita asasinarea ei. N6ar fi a%ucats intervin la tim%. +tii asta la fel de bine ca mine aul.ă ă$ 3a dar m car ar fi reu#it s %un m(na %e a)resor.ă ă ă$ oate acce%t Ann. 3ar asta tot n6ar fi readus6o %e 'arthaă

la via .ţăHood se l sa cu )reu convins. Aveau s #tie mai multe *nă ă

momentul finali! rii anchetei.ă$ 'ai e vreun as%ect de care trebuie s ne ocu% m *n ceeaă ă

ce %rive#te rela iile cu %resa0 *ntreb el e7act *n cli%a *n careţ ă telefonul emise dou semnale sonore scurte semn c era a%elată ă %e o linie intern .ă

Hood arunc o %rivire la codul celui care *l suna: era 1obă Herbert.

$ Nu nu mai e nimic s%use Ann.-#i mu#c bu!ele de %arc ar fi vrut s mai adau)e ceva dară ă ă

se ab inu.ţ8Ei bine adio comunicare9 *#i !ise Hood ni el cinic. idicţ ă

telefonul.$ 3a 1ob0$ aul cred c am %rins un fir anun acesta %e un ton ce *iă ţă

v dea %reocu%area.ă$ 3 6i drumul.ă$ Am interce%tat o *nre)istrare transmis la un mic %ost deă

radio comercial din Tolosa. i6o transmit chiar acum %rin 2ee6Ţ1ee. 3eocamdat n6am reu#it s ob inem o confirmare aă ă ţ

autenticit ii ben!ii %e care o vei asculta dar vom avea re!ultatulăţ *n cel mult o or . 2om %rimi e#antioane dintr6un interviu cu celă care vorbe#te de la un %ost de televi!iune de limb s%aniol deă ă la noi. 2om com%ara vocile %entru a fi si)uri dar instinctul *mis%une c %este cel mult o or vom #ti. Cea dint(i voce %e care oă ă vei au!i e cea a %re!entatorului %ostului care %re!intă

*nre)istrarea ce urma s fie difu!at continu Herbert. Cea de6aă ă ă doua voce e cea a vorbitorului *n cau! . - i transmit %rin e6mail #iă ţ

traducerea din s%aniol .ăHood *i mul umi *nchise fi#ierul care con inea datele des%reţ ţ Serrador #i aduse %e ecran mesaul e6mail al lui Herbert. A%oi



a% s %e tasta care %unea *n func iune %ro)ramul 2ee61ee.ă ă ţ 3enumire %rescurtat de la 2oice61o7 2ee61ee era echivalentulă sonor al mesaelor e6mail. Sunetele erau anali!ate di)ital #icur ate de %ara!i i cu autorul unui %ro)ram conce%ut de 'attăţ ţ Stoll. 3u% aceast filtrare sunetele rece% ionate %rină ă ţ

simulatorul 2ee61ee nu se %uteau deosebi cu nimic de ceea cese %utea au!i *n realitate. 'ul umit cod rii di)itale ascult torulţ ă ă ă avea %osibilitatea de a i!ola sunetele din fundal de cele din %rim6%lan %entru a le reda a%oi se%arat.

Ann ocoli biroul #i se a%lec %este um rul lui Hood. C lduraă ă ă a%ro%ierii ei *i d du acestuia o sen!a ie reconfortant . Seă ţ ă concentr citind transcrierea mesaului concomitent cuă derularea *nre)istr rii.ă

83oamnelor #i domnilor bun seara49 rosti %rimul vorbitor.ă 8-ntreru%em %ro)ramul mu!ical %entru a v %une la curent cuă ultimele #tiri des%re e7%lo!ia care a avut loc ast 6sear la bordulă ă unui iaht aflat *n )olful La Concha. Cu c(teva minute *n urm laă sediul %ostului nostru de radio am %rimit o caset . -nre)istrareaă res%ectiv ne6a fost adus de un b rbat care s6a %re!entat dre%tă ă ă membru al 'i#c rii o%orului S%aniol. Conform declara iilor saleă ţ

*nre)istrarea sur%rinde o conversa ie care a avut loc la bordulţ iahtului Veridico cu c(teva cli%e *naintea e7%lo!iei. rin

difu!area acestei *nre)istr ri 'S *#i asum res%onsabilitateaă ă atentatului. 3e asemenea ea declar c S%ania a%ar ine deă ă ţ dre%t s%aniolilor nu elitei catalane. 2om difu!a inte)ral această

*nre)istrare.9,rma un comentariu ad u)at *ntre %arante!e de 1ob Herbert:ă

8'S este o )ru%are alc tuit din castilieni %ur6s(n)e. -n ultimiiă ă doi ani au *m% r it manifeste #i au f cut recrut ri de noi membri.ă ţ ă ă Au revendicat dou atentate teroriste *m%otriva unor inteă ţ

catalane #i andalu!e. dentitatea liderului acestei or)ani!a ii #iţ dimensiunile ei nu sunt cunoscute.9Cu f lcile *ncle#tate Hood continu s citeasc traducerea *nă ă ă ă

tim% ce *n difu!or r suna *nre)istrarea. Ascult vocea calm ă ă ă m surat a lui Esteban amire! care e7%unea inten iileă ă ţ catalane *n %rivin a S%aniei #i se m(ndrea cu im%licarea )ru%uluiţ %e care *l conducea *n asasinarea 'arthei 'ac"all. Toateacestea cu amabilul s%riin al de%utatului sidro Serrador;

$ isuse murmur Hood %rintre din i. 1ob e cu %utin s fieă ţ ţă ă adev rat0ă$ Nu numai c e adev rat s%use Herbert dar asta e7%lic #iă ă ă



refu!ul lui Serrador de a continua discu iile cu 3arrell #i Aideen.ţ Tic losul ne6a *ntins o curs aul.ă ă

Hood *#i ridic %rivirea s%re Ann. / mai v !use su% rat deă ă ă ă destule ori *n cei a%roa%e doi ani de c(nd se cuno#teau darniciodat *ntr6o asemenea m sur . /rice urm de com%asiune iă ă ă ă

se #tersese de %e chi%. Avea bu!ele str(nse #i r sufla !)omotosă

%e nas. /chii *i aruncau ful)ere iar obraii i se *mbuoraser .ă$ Ce vom face aul0 *ntreb Herbert. -ns *nainte de a6mi daă ă

un r s%uns te ro) s nu ui i c nici un tribunal s%aniol nu se vaă ă ţ ă atin)e de un fir de % r din ca%ul unui %arlamentar fi)ur %olitică ă ă marcant din %ricina unei *nre)istr ri ile)ale f cut de ună ă ă ă individ ale c rui m(ini sunt du% toate %robabilit ile la fel deă ă ăţ murdare ca ale lui Serrador. 2or %urta o discu ie *ndelun)at cuţ ă el *l vor ancheta %(n vor scoate tot ce vor. 3ar dac individulă ă are %rieteni sus6%u#i < #i sunt si)ur c are destui4 < vor anun aă ţ %ublic c totul a fost o *nscenare. 2or face tot ce le va sta *nă %utin %entru a %une be e *n roate usti iei.ţă ţ ţ

$ +tiu *ncuviin Hood.ţă$ +tiu c #tii urm Herbert. 3ar s6ar %utea ca ace#ti %rieteniă ă

sus6%u#i s 6i ofere un t(r) acce%tabil numai %entru a6i % stra %eă ă ale) torii s i mul umi i. S6ar %utea s 6l lase %ur #i sim%lu să ă ţ ţ ă ă sca%e basma curat *n)ro%(nd afacerea ori s 6i %ermit să ă ă ă

8% r seasc 9 ara c(nd; nu se uit nimeni. Ceea ce vreau s 6 iă ă ă ţ ă ă ţ dau de *n eles este c ar fi cu %utin s fim obli)a i s lu m *nţ ă ţă ă ţ ă ă m(inile noastre res%onsabilitatea usti iei. 3ac Serrador seţ ă dovede#te a fi de %artea terori#tilor va trebui s r s%undemă ă focului cu foc.

$ Am %rice%ut s%use Hood ad u)ind du% un scurt momentă ă de )(ndire: *l vreau %e tic losul sta iar dac nu6l vom %uteaă ă ă aduce *n fa a usti iei mi6a# dori s 6l v d mort.ţ ţ ă ă

8Ei bine adio moral *nalt 49 *#i s%use Hood. Se mai )(ndiă ă c(teva cli%e. Nu voia s 6l lase %e Serrador s sca%e cu fa aă ă ţ curat . 3in nefericire nu avea dec(t doi a)en i o%erativi la fa aă ţ ţ locului 3arrell #i Aideen. +i nu era convins c ace#tia aveau să ă reu#easc s r m(n cu ochii %e Serrador %(n *n momentul *nă ă ă ă ă care echi%a de interven ie sau o alt unitate avea s aun) laţ ă ă ă fa a locului %entru a avea o discu ie cu 3arrell *n acest sens. Eraţ ţ nevoie de informa ii c(t mai e7acte c(t mai cur(nd.ţ

$ 1ob vreau s arane!i o su%rave)here electronic c(t maiă ă %recis a lui Serrador rosti el *ntr6un t(r!iu.ă$ S6a f cut dea r s%unse Herbert. ece% ion m tot ceea ceă ă ţ ă



se comunic de la telefoanele lui de6acas #i de la birou tot ceeaă ă ce transmite %rin fa7 sau %rin e6mail.

$ E7celent.$ Ce6ai de )(nd s hot r #ti *n %rivin a lui 3arrell #i6a luiă ă ă ţ

Aideen0 se interes Herbert.ă

$ 2oi sta de vorb cu 3arrell #i6i voi l sa lui %uterea de aă ă

decide. El se afl *n mie!ul lucrurilor el trebuie s hot rasc . 'aiă ă ă ă *nt(i *ns a# vrea s discut cu Carol Lannin) s vedem dacă ă ă ă 3e%artamentul de Stat ne %oate furni!a o ima)ine de ansambluasu%ra a ceea ce se *nt(m%l *n S%ania.ă

$ Tu ce cre!i ce se *nt(m%l de fa%t acolo0 *ntreb Ann.ă ă$ S%er din suflet s m *n#el dar m tem c moartea 'artheiă ă ă ă

#i a celor ce au %us la cale uciderea ei n6a fost doar un sim%luavertisment.

$ Ce a fost de fa%t0 insist Ann.ăHood o %rivi *n ochi *n tim% ce se ridica din fotoliu.$ A# s%une c am asistat la salvele de *nce%ere unui r !boiă ă

civil.



Luni, ora 2( şi (' de minute,Madrid, Spania

-n %erioada sesiunilor %arlamentare de%utatul sidro Serradorlocuia *ntr6un a%artament cu dou camere situat *ntr6unul dintreă cartierele cele mai la mod ale 'adridului arue del etiro. 3eă la ferestrele locuin ei aflate la etaul #a%te avea %osibilitatea sţ ă

admire %riveli#tea minunat a lacului #i a )r dinilor. S%re sud6ă ăvest dac se a%leca %u in %e )eam ar fi v !ut sin)ura statuieă ţ ă *nf i#(ndu6l %e diavol din Euro%a. Scul%tat *n @GGP statuiaăţ ă marca locul *n care doamnele din *nalta societate s%aniol aă secolului al o%ts%re!ecelea aveau %ermisiunea oficial de a seă

*nfrunta *n duel. 3esi)ur %u ine femei %rofitaser de aceastţ ă ă oca!ie de6a lun)ul tim%ului. Numai b rba ii erau *ndeauns deă ţ vanito#i %entru a6#i risca vie ile de dra)ul %ede%sirii unei insulte.ţ

Serrador st tea a#e!at %e divan #i contem%la %arcul luminată de felinare. Se *ntorsese acas du% ce *#i *ncheiase !iuaă ă

*nde%linind o serie de sarcini ce ineau de datoria sa de membruţ al Con)resului. Era mul umit c totul se desf #urase conformţ ă ă %lanurilor ini iale. > cuse o baie #i a i%ise ni el *n a%a fierbinte.ţ ă ţ ţ A%oi ie#ind din cad %usese *n func iune cu%torul cu microundeă ţ %entru a *nc l!i m(ncarea %re) tit %entru cin de c treă ă ă ă ă servitoare. -n a#te%tare se delectase cu un coniac de bună calitate. 'ai t(r!iu savur(nd cotletul de %orc cu cartofi #ima! re avea s urm reasc #tirile la televi!or curios *n ceea ceă ă ă ă %rivea inter%ret rile date de %res incidentului soldat cuă ă

*m%u#carea acelei 8turiste9 din Statele ,nite. A%oi avea s *#iă asculte mesaele *nre)istrate %este !i de robotul telefonic #i aveas r s%und celor im%ortante dac nu avea s fie %rea t(r!iu.ă ă ă ă ă 3eocamdat n6avea nici un chef s discute cu nimeni. 2oia doară ă s 6#i savure!e *n tihn triumful.ă ă

8+tirile vor fi c(t se %oate de amu!ante9 *#i s%use el.

E7%er ii aveau s vorbeasc des%re im%actul %e care l6arţ ă ă %utea avea atentatul asu%ra afluen ei de turi#ti f r s aib *nsţ ă ă ă ă ă habar de ceea ce se %etrecea *n realitate < #i de ceea ce avea să



se *nt(m%le *n urm toarele s %t m(ni. Era uimitor c(t de reduseă ă ă erau cuno#tin ele *n materie de %olitic #i economie ale a#a6ţ ă!i#ilor anali#ti. 3e fa%t afirma iile lor se b teau ca% *n ca%.ţ ă revi!iunile lor nu erau dec(t un e7erci iu un oc.ţ

Avea s%atele re!emat confortabil de %ernele moi #i %icioarele

)oale *ncruci#ate %e m su a din fa a sa. Sorbise ultimeleă ţ ţ

*n)hi ituri de coniac iar )(ndurile declan#ate de *nt(m%l rile deţ ă %este !i *#i ocu%aser locul cuvenit *n memorie.ă

lanul era in)enios. 3ou minorit i bascii #i catalanii aveauă ăţ s se uneasc %entru a %relua controlul asu%ra S%aniei. 1asciiă ă aveau s contribuie cu arme cu for ele lor bine %re) tite #i cuă ţ ă e7%erien a tactic *ntr6ale terorismului. Catalanii aveau s 6#iţ ă ă e7ercite influen a *n economie c(#ti)(ndu6#i ade% i datoritţ ţ ă amenin rii cu o %uternic de%resie economic . /dat c(#ti)atţă ă ă ă controlul asu%ra na iunii catalanii aveau s acorde autonomieţ ă

rii 1ascilor %ermi (ndu6le celor care < asemenea lui Serrador <Ţă ţ *#i doreau s conduc s *#i *m%lineasc visele. -ntre tim%ă ă ă ă catalanii bo)a i aveau s continue s c(rmuiasc S%aniaţ ă ă ă folosindu6se de %(r)hiile comerciale %entru a controla restul)ru% rilor etnice neautonome.ă

Era un %lan in)enios #i totodat sim%lu care nu %utea s deaă ă )re#.

Telefonul *nce%u s sune cu o cli% *nainte ca la u# s se fiă ă ă ă au!it %rimele b t i. Serrador tres ri *ntreru%t din reverie < #iă ă ă

*nc din dou % r i. 1omb nind nemul umit %oliticianul *#iă ă ă ţ ă ţ strecur %icioarele *n %a%uci #i se ridic . -ndre%t(ndu6se s%reă ă telefon *i stri) celui aflat la u# s a#te%te %u in. Nimeni nuă ă ă ţ %utea s urce f r ca sosirea s 6i fi fost anun at *n %realabil deă ă ă ă ţ ă c tre %ortar. -n consecin se *ntreb care anume dintre veciniă ţă ă voia s 6i cear un serviciu. S fie %ro%rietarul lan ului deă ă ă ţ

ma)a!ine alimentare care dorea s 6#i e7tind afacerea0 Sauă ă fabricantul de biciclete care voia s e7%orte mai multe %roduseă finite *n 'aroc0 Tic losul. ' car ti%ul cu b c niile avea bunul6ă ă ă ăsim de a %l ti %entru favorurile cerute. -n schimb fabricantul deţ ă biciclete se socotea *ndre%t it s se bucure de ele numai fiindcăţ ă ă

*i era vecin de %alier. Serrador *i auta deoarece nu voia s 6#i facă ă du#mani. Nu %uteai #ti niciodat care dintre vecini ar %utea să ă aud sau s vad ceva ce s6ar %utea dovedi com%romi tor.ă ă ă ţă

Serrador se *ntreb retoric de ce nu6l vi!ita nici una dintreă frumoasele concubine care locuiau *n cl dire. Cuno#tea cel %u ină ţ trei amantele unor mini#tri care seara se duceau cumin i laţ



nevestele lor. Telefonul cu desi)n antic era a#e!at %e o m su *n hol.ă ţă

Serrador *#i le) cordonul halatului #i ridic rece%torul. Cel de laă ă u# n6avea dec(t s mai a#te%te oricine ar fi fost. Avusese o !iă ă lun) #i obositoare.ă

1 !i0 rosti el.1 t ile *n u# se f cur din nou au!ite mai insistent. Cel de6ă ă ă ă ăafar *l stri) %e nume dar nu recunoscu vocea.ă ă

Serrador nu reu#ea s deslu#easc nimic din cele s%use de celă ă aflat la ca% tul cel lalt al firului. Enervat se *ntoarse #i stri)ă ă ă c tre u# :ă ă

$ / cli% 4ăeveni la telefon:$ 3a4 Cine e0$ Alo rosti interlocutorul.$ 3a ascult4$ 2 sun din %artea domnului amire!.ăSerrador se *nfior .ă$ Cu cine stau de vorb 0ă$ Numele meu e Kuan 'artine! senor se %re!ent cel lalt.ă ă

Sunte i de%utatul Serrador0ţ$ Cine e#ti Kuan 'artine!0 *ntreb Serrador derutat.ă %i cine

era oare cel de la uş 6 e naiba se +nt0mplase6ă$ Sunt unul din membrii familiei r s%unse 'artine!.ăSe au!i o cheie r sucit *n broasc . I vorul se deschise #i cuă ă ă ă

ochii holba i de uimire Serrador v !u u#a deschi!(ndu6se.ţ ă Administratorul cl dirii se ivi *n %ra). -n s%atele s u se aflau doiă ă %oli i#ti #i un ser)ent.ţ

$ -mi cer scu!e domnule de%utat b(i)ui %ortarul *n vremece %oli i#tii *l ocolir #i % trunser *n *nc %ere. e ace#ti domni n6ţ ă ă ă ă

am %utut s nu6i las s urce;ă ă$ Ce face i0 *i *ntreb Serrador %e %oli i#ti.ţ ă ţ Tonul *i era indi)nat iar %rivirea sa arunca s )e i otr vite. Au!iă ţ ă

declicul telefonului %us *n furc la cel lalt ca% t al firului a%oiă ă ă tonul. -ncremeni cu rece%torul la ureche reali!(nd brusc c seă

*nt(m%lase ceva teribil de )rav.$ Sunte i de%utatul sidro Serrador0 *ntreb ser)entul.ţ ă$ 3a.

$ 2 ro) s ne *nso i i.ă ă ţ ţ$ 3e ce0$ 2e i fi intero)at *n le) tur cu asasinarea unei turiste dinţ ă ă



Statele ,nite.Serrador *#i mu#c bu!ele. E7%ir !)omotos %e nas. Nu voia să ă ă

rosteasc nici un cuv(nt nu voia s %un nici o *ntrebare nuă ă ă avea de )(nd s fac nimic *nainte de a fi discutat cu avocatulă ă s u.ă

-ncuviin scurt din ca%.ţă

$ 3a i6mi voie s m *mbrac s%use el. A%oi am s vţ ă ă ă ă *nso esc.ţ

Ser)entul a%rob %rintr6o *nclinare a ca%ului du% care *i f cuă ă ă semn unuia dintre %oli i#ti s se %oste!e la u#a dormitorului. Nu6iţ ă

*n) dui lui Serrador s *nchid u#a iar de%utatul %refer s nuă ă ă ă ă %roteste!e. 3ac *#i %ierdea cum% tul nu avea nimic de c(#ti)at.ă ă Era %referabil s acce%te cu umilin condi iile im%useă ţă ţ % str(ndu6#i calmul #i )(ndirea lim%ede.ă

Cei trei *l conduser %e Serrador la subsol ie#ind *n cele dină urm %e strad %rin )araul cl dirii. Acesta se )(ndi c urmauă ă ă ă acest traseu %entru a6l feri de st(neneala arest rii. ' cară ă avuseser bunul6sim de a nu6i %une c tu#e. ,rcar cu to ii *ntr6oă ţ ă ă ţ ma#in f r *nsemnele %oli iei care *i de%use *n scurt tim% laă ă ă ţ sec ia munici%al de %oli ie de cealalt %arte a %arcului. /datţ ă ţ ă ă aun#i aici de%utatul fu escortat *ntr6o *nc %ere f r ferestre. eă ă ă %erete fusese at(rnat un %ortret al re)elui. Camera era luminată

de trei becuri cu abaururi albe *n form de lalea #i avea dre%tă unic %ies de mobilier o mas veche. e mas se afla ună ă ă ă telefon. se s%use c %utea s dea oric(te telefoane dorea #i c ă ă ă

*n scurt tim% avea s vin cineva %entru a discuta cu el.ă ăA%oi u#a fu *nchis cu cheia iar Serrador r mase sin)ur *nă ă

*nc %ere. Se a#e! %e unul dintre cele %atru scaune.ă ă-i telefon lui Antonio avocatul s u dar nu6l ) si acas . Cuă ă ă ă

si)uran ie#ise cu una dintre frumoasele care r(vneau s 6iţă ă

r %easc statutul de burlac *nst rit. Serrador nu se osteni s 6iă ă ă ă lase vreun mesa. Nu voia ca la revenirea lui Antonio vreo nimf ă vorb rea s 6i asculte s%usele. Nu v !use nici un re%orter *nă ţă ă ă fa a sec iei de %oli ie a#a *nc(t de%utatul le mul umi *n )(ndţ ţ ţ ţ %oli i#tilor %entru discre ie.ţ ţ

Sau %resa a#te%ta *n fa a cl dirii *n care locuia0 Se *ntrebţ ă ă brusc. oate c acesta fusese motivul %entru care %oli i#tiiă ţ %referaser s ias %rin )ara. oate c asta *nsemnau s%useleă ă ă ă

%ortarului: 8e ace#ti domni n6am %utut s nu6i las s urce;9ă ă e%orterii *ncercau adeseori s aun) la unii dintre locatariiă ă imobilului dar %ersonalul de serviciu se %rice%ea s 6i in laă ţ ă



distan de chiria#ii celebri. e de alt %arte Serrador *#iţă ă schimba *ndeauns de des num rul de telefon astfel *nc(t s nuă ă fie deranat de insisten ele %resei.ţ

+i totu#i cel care *i telefonase reu#ise s 6i dea de urm . Nuă ă reu#ea s 6#i dea seama nici m car acum cine fusese acesta #iă ă

ce avertisment voia s 6i transmit . Nimeni nu avea de unde să ă ă

#tie de le) tura sa cu cei care %useser la cale asasinareaă ă americancei. Sin)urul care #tia era Esteban amire! dar acestan6ar fi s%us nim nui nimic.ă

A%oi *i veni ideea s telefone!e la biroul s u unde robotul ar fiă ă *nre)istrat a%elul. Era %osibil ca aceast linie s fi fost %us subă ă ă observa ie dar n6avea de ales trebuia s ri#te.ţ ă

-nainte *ns de a fi a%ucat s ridice rece%torul u#a se deschiseă ă #i doi b rba i intrar *n *nc %ere.ă ţ ă ă

Nu erau %oli i#ti.ţ



10

Mar i, ora ' şi $ minute,ţ

Madrid, Spania

/r)ani!a ia nterna ional a oli iei < mai cunoscut subţ ţ ă ţ ă numele de nter%ol < fusese *nfiin at *n @F la 2iena. Sco%ul eiţ ă ini ial fusese de a slui dre%t intermediar *n schimbul deţ informa ii *ntre %oli iile diferitelor ri membre %rivind criminalii.ţ ţ ţă

3u% cel de6al doilea r !boi mondial or)ani!a ia se l r)iseă ă ţ ă inclu!(nd *n obiectivele ei lu%ta *m%otriva contrabandei atraficului de dro)uri a falsificatorilor #i a r %itorilor. -n %re!ent oă sut #a%te!eci #i una de na iuni contribuie cu informa ii la ba!aă ţ ţ de date a or)ani!a iei care %osed birouri *n cele mai multeţ ă ca%itale ale lumii. -n Statele ,nite nter%olul interac ionea! *nţ ă %rinci%al cu 1iroul Na ional Central or)anism subordonatţ subsecretarului %entru securitate al 3e%artamentului Tre!orerieiStatelor ,nite.

-n anii *n care lucrase la >1 3arrell 'cCas"ey colaboraseadeseori cu ofi erii de la nter%ol. -n S%ania doi dintre ei *iţ fuseser colaboratori a%ro%ia i. ,nul dintre ace#tia eraă ţ remarcabila 'aria Comea o lu%oaic sin)uratic ofi er deă ă ţ contrainforma ii care urmase un sta)iu de %re) tire de #a%te luniţ ă

*n Statele ,nite tim% *n care studiase metodolo)ia >16ului #ilocuise *m%reun cu 'cCas"ey. Cel lalt era Luis ?arcia de laă ă 2e)a comandantul biroului nter%ol din 'adrid.

Luis era tuciuriu avea % rul ne)ru o constitu ie de urs #iă ţ %umni de o el. i)an din Andalu!ia la ori)ini acesta %redaţ Ţ cursuri de flamenco *n tim%ul liber. La trei!eci #i #a%te de aniLuis era s%ontan s%iritual #i dramatic *n e7%rimare ca to iţ dansatorii de flamenco. Conducea unul dintre cele mai %uternice#i mai bine informate birouri ale nter%olului din Euro%a. Eficien aţ oamenilor s i %rovocase *n e)al m sur invidia #i res%ectulă ă ă ă for elor de %oli ie locale.ţ ţ

Luis avusese de )(nd s %lece s%re hotelul la care erau ca!a iă ţ 'cCas"ey #i ai s i imediat du% atentat dar evenimentele de laă ă San Sebastian *l obli)aser s *#i am(ne vi!ita. Sosi imediat du%ă ă ă



uns%re!ece #i um tate %e c(nd 'cCas"ey #i Aideen terminauă cina.

3arrell *#i *mbr i# cu c ldur vechiul %rieten.ăţ ă ă ă$ -mi %are nes%us de r u %entru cele *nt(m%late rosti Luisă

*ntr6o en)le! marcat de un accent %uternic.ă ă

$ - i mul umesc r s%unse 'cCas"ey.ţ ţ ă

$ -mi cer scu!e c am *nt(r!iat ad u) Luis des%rin!(ndu6seă ă ă din *mbr i#are. 2 d c v6a i ada%tat la obiceiurile s%aniole *năţ ă ă ţ ceea ce %rive#te cina. Cel care m n(nc t(r!iu doarme bu#teană ă %este noa%te.

$ 3e fa%t de6abia acum am a%ucat s comand m ceva deă ă m(ncare re%lic 'cCas"ey. +i oric(t de bine am m(nca nu suntă si)ur c vom reu#i s *nchidem un ochi *n noa%tea asta.ă ă

$ -n ele) *ncuviin Luis b t(ndu6#i %e um r %rietenul. A iţ ţă ă ă ţ avut o !i )roa!nic . -nc o dat *mi %are r u.ă ă ă ă

$ Nu m n(nci cu noi Luis0 *l *ntreb 'cCas"ey. Sau %referiă ă mai de)rab ni#te vin0ă

$ Niciodat *n tim%ul serviciului cl tin din ca% Luis. Ar trebuiă ă ă s #tii asta. 3ar v ro) continua i4ă ă ţ

/chii s i *nt(lnir %rivirea lui Aideen #i %e fa i se ivi ună ă ţă !(mbet:

$ Sunte iţ senorita 'arley.

$ 3a s%use Aideen ridic(ndu6se #i *ntin!(ndu6i m(na.3e#i era e%ui!at at(t din %unct de vedere fi!ic c(t #iă

emo ional sim i cum *n sufletul ei ceva se tre!i la via atunciţ ţ ţă c(nd atinse m(na b rbatului. Era un b rbat chi%e# dar nu acestaă ă era motivul. 3u% toate cele *nt(m%late era %rea r v #it ca s 6iă ă ă ă ă mai %ese de a#a ceva. Luis % rea *ns a fi )enul c ruia nu6i eraă ă ă fric de nimic. -ntotdeauna fusese atras de o astfel de atitudineă ă la b rba ii %e care6i *nt(lnea.ă ţ

$ -mi %are r u %entru %ierderea %e care a i suferit6o rosti el.ă ţ ' bucur *ns c sunte i teaf r .ă ă ă ţ ă ă !unte i ţ teaf r nu6i a#a0ă ă$ 3a *ncuviin ea. 2 mul umesc %entru )ria %e care mi6oţă ă ţ

%urta i.ţ 1 Mi delicia s%use el. Cu %l cere.ăLuis *#i trase un scaun #i li se al tur la mas . 'cCas"eyă ă ă

*m%inse deo%arte resturile m(nc rii %i%erate.ă$ Ei0 *ntreb el.ă

$ 'iroase bine m(ncarea observ Luis.ă$ E foarte )ustoas a%rob 'cCas"ey.ă ăA%oi %rivindu6#i %ie!i# %rietenul ad u) :ă ă



$ ari nehot r(t.ăLuis *#i sc r%in ceafa:ă ă$ Sunt nehot r(t recunoscu el. Sunt nehot r(t 8la )reu9 cumă ă

s%une i voi americanii. 3ar nu fiindc a# #ti %rea multe.ţ ă 3im%otriv nu #tiu nimic. Am doar c(teva idei.ă

$ 3e obicei ideile tale valorea! cel %u in c(t fa%teleă ţ

concrete cunoscute de al ii r(se 'cCas"ey. Ce6ar fi s ni leţ ă *m% rt #e#ti0ă ă

Luis sorbi o *n)hi itur din %aharul cu a% al lui 'cCas"ey.ţ ă ă A%oi rosti cu un )est va) c tre fereastr :ă ă

$ E )roa!nic ce se *nt(m%l 3arrell. ur #i sim%lu )roa!nic. +iă situa ia se *nr ut e#te cu fiecare cli% . Au avut loc miciţ ă ăţ ă demonstra ii antibasce #i anticatalane la Avila Se)ovia #i Soria.ţ

$ Toate sunt situate *n re)iunea castilian observ Aideen.ă ă$ E7act s%use Luis. Nu s6ar s%une c %oli ia de6acolo face totă ţ

ce6i st *n %utin %entru a %reveni astfel de i!bucniri violente.ă ţă$ oli i#tii se ada%tea! climatului rasist o%in 'cCas"ey.ţ ă ăLuis *ncuviin *ncet din ca%.ţă$ 3e c(nd m #tiu n6am mai *nt(lnit o asemenea; Nici nuă

#tiu care ar fi e7%resia %otrivit .ă$ Nebunie colectiv su)er Aideen.ă ăLuis o %rivi uimit.

$ Nu *n ele).ţ$ E un fenomen asu%ra c ruia %siholo)ii au averti!at *nă

%ers%ectiva a%ro%ierii noului mileniu e7%lic Aideen. Cau!a sa ară fi teama c ne a%ro%iem inevitabil de acea dat fatidic dar nuă ă ă to i vom reu#i s *i su%ravie uim. e!ult de aici o con#tiinţ ă ţ ă ţă acut a fatalit ii care conduce la %anic team violen .ă ăţ ă ă ţă

rivind6o cu luare6aminte Luis *i a%rob s%usele.ă$ 3a a#a este. 3e %arc toat lumea s6ar fi moli%sit de oă ă

febr mintal #i fi!ic . /amenii %e care i6am trimis *n re)iunileă ă ă res%ective mi6au ra%ortat c acolo %arc sim i %lutind *n aer uraă ă ţ #i nelini#tea. E foarte straniu.

'cCas"ey se *ncrunt .ă$ S%er c nu vrei s 6mi dai de *n eles c asasinarea 'artheiă ă ţ ă

ar fi un e%isod dintr6o de!l n uire de %siho! colectiv .ă ţ ă ăLuis *l lini#ti %rintr6un )est al m(inii.$ Nu si)ur c nu. /bservam doar c se *nt(m%l cevaă ă ă

straniu. Ceva ce nu mi6a mai fost dat s *nt(lnesc.ăSe a%lec s%re centrul mesei unde /ul b(!(ia *nfundat.ă$ Se %re) te#te ceva %rieteni. ,n %lan bine %us la %unct e %eă



cale de a fi dus la *nde%linire.$ Ce fel de %lan0 *ntreb 'cCas"ey.ă$ ahtul distrus la San Sebastian a fost aruncat *n aer cu o

*nc rc tur de e7%lo!ibil C6 s%use Luis. Am ) sit urmeă ă ă ă caracteristice %e unele buc i ale e%avei.ăţ

$ 1ob Herbert ne6a %omenit des%re asta s%use 'cCas"ey%rivindu6l *ntreb tor %e Luis. ntona ia ta *mi d de *n eles c astaă ţ ă ţ ă nu e tot.

Luis *ncuviin .ţă$ ,nul dintre cei mor i Esteban amire! a lucrat odinioarţ ă

%entru CA *n calitate de curier. ahturile de inute de com%aniaţ sa au fost folosite %entru a face contraband cu arme #i %entruă trans%orturi clandestine de %ersoane *n diverse % r i ale lumii.ă ţ 3e o vreme *ncoace circulau !vonuri *n acest sens dar *n ultimultim% acestea au devenit tot mai insistente. Cei de %rin %artealocului vor crede c a fost eliminat de americani.ă

$ Cre!i c CA ar %utea fi im%licat *n atentat Luis0 *ntrebă ă ă Aideen.

$ Nu. Ei n6ar fi ac ionat at(t de f i#. +i *n nici un ca! nu s6arţ ăţ fi )r bit *n asemenea m sur s r !bune moartea unui cole).ă ă ă ă ă Sunt convins *ns c *n cercurile )uvernamentale se va face multă ă ca! de aceast le) tur . Nic ieri nu se b(rfe#te at(t de mult caă ă ă ă

*n lumea %olitic #tii doar 3arrell.ă'cCas"ey *ncuviin .ţă$ A%oi !vonul se va r s%(ndi %rintre s%aniolii de r(nd urmă ă

Luis. 'ul i dintre ei *i vor da cre!are #i se vor *ntoarce *m%otrivaţ americanilor afla i %e teritoriul rii.ţ ţă

$ 3u% % rerea lui 1ob Herbert cu care am vorbit ceva maiă ă devreme A)en ia a fost la fel de sur%rins de atacul asu%raţ ă iahtului ca #i to i ceilal i interveni 'cCas"ey. ar 1ob se %rice%eţ ţ

*ntotdeauna s % trund sensul vorb riei %oliticienilor. +tie c(ndă ă ă ă *ncearc s 6l tra) %e sfoar .ă ă ă ă$ Sunt de acord %robabil c CA nu a avut nimic de6a face cuă

acest incident s%use Luis. at *n consecin un %osibil scenariuă ţă al celor *nt(m%late. ,n di%lomat american este asasinat. Sco%uleste de a transmite )uvernului vostru un mesa clar de a stade%arte de treburile S%aniei. A%oi cei care au ucis6o %e 'artha'ac"all sunt uci#i. E difu!at o *nre)istrare care de!v luieă ă

s%aniolilor identitatea unor asasini nemilo#i: catalanii uci#i #ide%utatul basc Serrador. Este de6auns %entru a *ntoarce *ntrea)a na iune *m%otriva acestor )ru% ri etnice.ţ ă



$ 3ar cu ce sco%0 *ntreb 'cCas"ey. Cine ar avea de c(#ti)ată *n ca!ul i!bucnirii unui r !boi civil0 Economia ar fi distrus #iă ă *ntrea)a %o%ula ie ar avea de suferit.ţ

$ '6am )(ndit mult la asta r s%unse Luis. rin le)e tr dareaă ă se %ede%se#te cu moartea #i confiscarea averii. reluarea

afacerilor catalanilor ar auta la distribuirea mai echitabil aă

%uterii *ntre celelalte )ru% ri. -n %rinci%iu castilienii andalu!ii #iă )ali ienii ar avea cu to ii de c(#ti)at.ţ ţ

$ /%ri i6v o cli% *l *ntreru%se Aideen. Ce anume i6ar %uteaţ ă ă determina %e catalani #i basci s *#i uneasc for ele0ă ă ţ

$ Catalanii controlea! cea mai mare %arte a economieiă S%aniei e7%lic Luis. Nucleul dur al se%arati#tilor basci e alc tuită ă din terori#ti cu mult e7%erien . Sunt ni#te calit iă ţă ăţ com%lementare absolut necesare atunci c(nd sco%ul urm rit eă %arali!area unei na iuni *n vederea %relu rii controlului asu%ra ei.ţ ă

$ 'ai *nt(i lanse!i un atac la adresa infrastructurii fi!ice #ieconomice a rii %entru ca a%oi s vii s o salve!i asemeneaţă ă ă unui cavaler f r team #i f r %rihan c lare %e un cal albă ă ă ă ă ă ă coment 'cCas"ey.ă

$ E7act. %ote!a unei cons%ira ii de acest fel confirmţ ă informa iile c bascii #i catalanii %re) teau o ac iune comun .ţ ă ă ţ ă 3in % cate informa iile noastre nu erau de %rim m(n #i niciă ţ ă ă

suficiente %entru a ustifica o ac iune a noastr .ţ ă$ Cum a i aflat aceste informa ii0 *ntreb 'cCas"ey.ţ ţ ă$ Sursa noastr a fost un vechi an)aat de %e iahtul luiă

amire! s%use Luis. ,n om de n dede. 3emn de *ncredere. Aă murit *n e7%lo!ie. El ne6a informat des%re *nt(lnirile frecventedintre amire! #i diver#i membri ai elitei industriei %recum #ides%re esca%adele dese *n lar)ul ?olfului 1iscaya.

$ Adic -n ara 1ascilor %unct 'cCas"ey.ă Ţ ă

Luis *ncuviin .ţă$ amire! debarca adeseori %e %arcursul acestor c l torii.ă ă nformatorul nostru ne6a s%us c de fiecare dat era *nso it deă ă ţ un body)uard membru al familiei sale. Nu avea idee cu cine se

*nt(lnea amire! #i de ce. Tot ce6a %utut s ne s%un a fost că ă ă aceste *nt(lniri s6au *nmul it *n ultimul an ritmul lor cresc(nd deţ la una %e lun la una %e s %t m(n .ă ă ă ă

$ E7ist %osibilitatea ca omul vostru s fi fost a)ent dublu0ă ă

*ntreb 'cCas"ey.ă$ Adic dac ar fi %utut vinde aceste informa ii #i altcuiva0ă ă ţ$ E7act.



$ 1 nuiesc c nu %utem e7clude aceast %osibilitate s%useă ă ă Luis. -n mod evident cineva din afar o %ersoan sau un )ru%ă ă anume a aflat care erau %lanurile lui amire! #i ale alor s i #i s6aă

*n)riit s le dea %este ca%. -ntrebarea este: cine0 ,n %rim fa%tă de care trebuie s inem cont este c oricine i6a o%rit %e amire!ă ţ ă

#i %e ai s i #tia c un di%lomat american urma s fie asasinat.ă ă ă

$ Cum %utem fi si)uri de asta0 vru s afle 'cCas"ey.ă$ / #tim deoarece microfonul de %e iaht #i bomba au fost

instalate *nainte de asasinat e7%lic Luis. 3u% ce au ob inută ă ţ *nre)istrarea doveditoare a cons%ira iei #i du% sosirea asasinuluiţ ă 'arthei iahtul a fost aruncat *n aer.

$ A#a e s%use 'cCas"ey. A fost o ac iune atent %l nuit deţ ă ă un %rofesionist.

$ Totul s6a desf #urat sub semnul unui %rofesionalism deă mare clas *l a%rob Luis. A%ro%o c tot am %omenit de r !boiulă ă ă ă civil. Sunt unii care sus in c ultimul r !boi civil nu s6a *ncheiatţ ă ă

*nc . Ei afirm c motivele care i6au determinat i!bucnirea auă ă ă fost %ur #i sim%lu 8%ansate9 cu; cum *i s%une i0ţ

$ Leuco%last0 su)er Aideen.ă$ sta e cuv(ntul *ncuviin Luis.Ă ţăAideen cl tin din ca%.ă ă$ 2 %ute i ima)ina c(t de mare ar fi im%actul %e care l6ară ţ

avea acela < observa i vorbesc des%re un individ nu des%re oţ )ru%are < care ar reu#i s dea lovitura de )ra ie acestui r !boiă ţ ă neterminat0

Cei doi b rba i o %rivir int .ă ţ ă ţ ă$ Ar fi %rivit ca un nou >ranco murmur Luis.ă$ Chiar a#a s%use Aideen.$ E o i%ote! teribil fu de acord 'cCas"ey.ă ă$ Situa ia e similar cu cea a cam%aniilor electorale de %eţ ă

vremuri din 1oston des%re care *mi %ovestea tata continuă Aideen. ,n individ an)aa ni#te b t u#i care s 6i terori!e!e %eă ă ă ne)ustori. A%oi *ntr6o bun !i acela#i ti% se %osta *n fa a uneiă ţ %r v lii de %e#te sau a unui atelier al unui %antofar ori a unuiă ă chio#c de !iare cu o b(t de base6ball *n m(n . -i alun)a %eă ă b t u#i < %l ti i *n %realabil %entru a se l sa *nfr(n i. ,rm toareaă ă ă ţ ă ţ ă mi#care era s se an)ae!e *n cursa %entru o func ie %ublic #i să ţ ă ă culea) voturile tuturor.ă

$ +i aici ar fi %osibil o astfel de strate)ie s%use Luis.ăAideen *ncuviin *ncet din ca%.ţă$ 3a ar fi %osibil .ă



$ +tii cine ar fi *n stare de o asemenea manevr 0 *ntrebă ă 'cCas"ey.

1 Madre de ios, sunt o mul ime de %oliticieni de afaceri#ti #iţ de militari care nu s6ar da *n l turi de la a#a ceva4 e7clam Luis.ă ă 3ar deocamdat am stabilit urm toarele conclu!ii evidente:ă ă

cineva din San Sebastian a aruncat *n aer iahtul. Altcineva a dus *nre)istrarea la %ostul de radio. Ar fi bine s afl m dac ace#tiaă ă ă se mai afl *nc *n or #el. Am trimis un om la fa a locului chiar *nă ă ă ţ noa%tea asta. 2a aun)e acolo cu elico%terul %este;

Se uit la ceas #i continu :ă ă$ este a%ro7imativ dou ore.ă$ A# vrea s mer) #i eu se oferi Aideen.ă-#i arunc %e mas #ervetul #i se ridic .ă ă ă$ 26a# trimite cu %l cere s%use Luis care a%oi arunc oă ă

%rivire *ntreb toare c tre 'cCas"ey #i ad u) : 3esi)ur dac nuă ă ă ă ă ai nimic *m%otriv .ă

'cCas"ey *l %rivi %ie!i#.$ e cine ai trimis la San Sebastian0$ e 'aria Comea r s%unse Luis moale.ă'cCas"ey *#i a#e! cu itul #i furculi a *n farfurie cu )esturiă ţ ţ

tacticoase. Aideen urm ri sur%rins cum o stare deă ă descum% nire vi!ibil %unea st %(nire %e ve#nic calmulă ă ă

func ionar )uvernamental. rimul semn fu sub ierea bu!elorţ ţ urmat imediat de o e7%resie de triste e *n %riviri.ţ

$ Nu #tiam c lucra i din nou *m%reun rosti el *ncetă ţ ă atin)(ndu6#i bu!ele cu #ervetul.

$ A revenit *n serviciul activ acum #ase luni e7%lic Luis. Euă am convins6o s se *ntoarc .ă ă

idic din umeri ca %entru a se scu!a:ă$ Avea nevoie de bani %entru a finan a micul teatru %e care l6ţ

a *nfiin at la 1arcelona. ar eu aveam nevoie de ea fiindc ; Laţ ă naiba fiindc e cea mai bun .ă ă'cCas"ey %rivea *n )ol s%re un %unct nedefinit #i foarte

*nde% rtat. eu#i s !(mbeasc stins.ă ă ă$ E bun *ntr6adev r.ă ă$ E cea mai bun 4ă-ntr6un t(r!iu 'cCas"ey *#i ridic %rivirea fi7(nd6o *ndelun)ă

%e Aideen. Aceasta nu reu#ea s 6#i dea seama ce se %etrecea *nă

mintea lui.$ 2a trebui s 6i cer acordul lui aul dar cred c e bine să ă ă avem informa ii de %rim m(n de la fa a locului s%use el. a6 iţ ă ă ţ ţ



cu tine %a#a%ortul turistic o sf tui %e Aideen *nainte de a seă *ntoarce s%re Luis: 'aria va %leca *n calitate de ofi er alţ nter%olului sau inco)nito0

$ Ea va hot r* asta r s%unse Luis. Am vrut s 6i las libertateă ă ă total de ac iune.ă ţ

'cCas"ey *ncuviin iar a%oi rec !u *n mu enia de adineauri.ţă ă ţ

Aideen i se adres lui Luis.ă$ Am s m %re) tesc #i eu de drum. Cum vom aun)e la Sană ă ă

Sebastian0$ 2e i lua un elico%ter de la aero%ort o l muri el. La sosireţ ă

ve i avea la dis%o!i ie o ma#in *nchiriat . Am s 6i telefone!ţ ţ ă ă ă 'ariei s o anun c o ve i *nso i. A%oi am s v conduc laă ţ ă ţ ţ ă ă aero%ort.

$ +tie c sunt aici Luis0 *ntreb 'cCas"ey.ă ă$ 'i6am %ermis s o informe! r s%unse acesta str(n)(ndu6iă ă

m(na %rietenului s u. Nu6 i face %robleme. - i transmite toateă ţ ţ cele bune.

'cCas"ey redeveni brusc trist.$ Sunt convins #o%ti el. -ntotdeauna mi6a dat tot ce era mai

bun.



11

Mar i, ora ' şi ) minute,ţ

San Se%astian, Spania

C(nd Kuan 'artine! manevrase #alu%a *nde% rt(nd6o de iahtulă lui amire! marinarul *n v(rst de dou !eci #i nou de ani habară ă ă nu avea c de fa%t aceast manevr de rutin avea s 6i salve!eă ă ă ă ă via a.ţ

1arca se le) na %e valuri la cel mult dou !eci #i cinci de metriă ă de iaht. Kuan fu aruncat %e s%ate de suflul e7%lo!iei dar dinfericire barca nu se r sturn . mediat du% ce e7%lo!ia se stinseă ă ă t(n rul musculos %use *n mi#care motorul b rcii #i %orni s%reă ă iahtul *n fl c ri.ă ă

-l ! ri %e Esteban amire! < %atronul s u #i % rinteleă ă ă %uternicei familia din care f cea %arte < %lutind cu fa a *n sus.ă ţ

Tru%ul care suferise arsuri )rave se afla la vreo cincis%re!ecemetri de iaht. in(nd *n m(n o %ar(m de am arare Kuan seŢ ă ă arunc *n a%ele %line de r m #i e. -not c(ine#te c tre amire!ă ă ă ţ ă ă

*l a%uc #i *nce%u s *l tra) s%re barc .ă ă ă ăatronul mai res%ira *nc .ă

1 !enor amire!4 rosti Kuan. Sunt Kuan 'artine!. Am s v ducă ă la bordul #alu%ei #i c(t mai cur(nd la;

1 Ascult ă4 #uier amire! %e nea#te%tate.ă Kuan tres ri. / cli% mai t(r!iu m(na tremur toare a luiă ă ă

amire! i se a) cu dis%erare de m(nec str(n)(ndu6l cu oăţă ă for sur%rin! toare.ţă ă

$ Serrador4 s%use amire!. Averti!ea! 6i;ă$ Serrador0 re%et Kuan. 3ar nu6l cunosc domnule.ă$ -n birou; urm amire! cu un )las *necat. /chelarii meiă

de citit.$ 2 ro) domnule nu v a)ita i *ncerc Kuan s 6l lini#teasc .ă ă ţ ă ă ă

1 &rebuie s 7l suniă 4 insist amire!. > 6o4 ;ă ă$ Am *n eles s%use *n cele din urm Kuan. Am s 6i telefone!.ţ ă ă

amire! fu cu%rins de un tremur violent.$ une i m(na %e ei c ci altfel; ne vor termina4ţ ă$ Cine domnule0 *ntreb Kuan.ă



-n cli%a aceea Kuan au!i !)omotul re)ulat al unui motor decealalt %arte a iahtului. I ri o lumin %uternic reflect(ndu6seă ă ă ă

*n a%e #i contur(nd silueta e%avei. / lantern . / ambarca iuneă ţ se a%ro%ia de locul e7%lo!iei. Kuan nu #tia mare lucru des%reafacerile %atronului s u dar era con#tient c %uternica saă ă familia

avea mul i du#mani. Era %osibil ca barca aceea s nu a%ar inţ ă ţ ă

vreunuia dintre ace#tia dar nu era convins c ar fi fost dis%us să ă ri#te.

-nainte ca Kuan s fi reu#it s 6l ridice %e %atronul s u la bordulă ă ă #alu%ei amire! *#i deschise )ura f r a mai reu#i *ns s oă ă ă ă

*nchid . Aerul *i #uier %rintre bu!e venind din ad(nculă ă %l m(nilor iar tr s turile *i *ncremenir *ntr6un stri) t mut oă ă ă ă ă masc *n)he at .ă ţ ă

Kuan *nchise ochii %atronului s u. Se hot r* s lase cadavrul laă ă ă fa a locului. Era o dovad de li%s de res%ect #i asta *l deranaţ ă ă enorm. 3ar cei care %useser la cale e7%lo!ia se mai aflauă %oate %rin %ream . oate c erau cine #tie chiar la bordulă ă ambarca iunii care se a%ro%ia. Kuan reali! c nu era delocţ ă ă %rudent s fie ) sit acolo. ,rc la bordul #alu%ei %orni motorul #iă ă ă se )r bi s se *nde% rte!e evit(nd *nt(lnirea cu cealaltă ă ă ă ambarca iune. Se *ndre%t s%re lar) unde e7istau #anse maiţ ă mici s fie re%erat *nde% rt(ndu6se mult de locul e7%lo!ieiă ă

*nainte de a %orni s%re rm.ţă3e *ndat ce aunse la chei c ut un telefon %ublic. ,d #iă ă ă

scuturat de frisoane telefon %a!nicului de noa%te de la fabrică ă #i6i ceru s trimit o ma#in care s 6l ia de acolo. mediat ce sosiă ă ă ă la fabric urc *n biroul domnului amire! for u#a #i se a#e!ă ă ţă ă

*n s%atele biroului.atronul %omenise ceva de ochelarii de citit. Kuan *i ) si *nă

sertarul de sus. -i cercet cu aten ie. atru numere de telefon #iă ţ

c(te o liter menit s le identifice fuseser )ravate %e interiorulă ă ă ă ramei f cute astfel ca s %ar o serie de fabrica ie sau cevaă ă ă ţ asem n tor.ă ă

8n)enioas idee9 *#i !ise Kuan. atronul nu %urta ochelari <ă 8nu %urtase9 se corect el *n )(nd %lin de am r ciune < *nsă ă ă ă nim nui nu i6ar fi trecut %rin minte s cercete!e %erechea deă ă ochelari *n c utarea unor numere de telefon ori a vreunui mesaă secret.

>orm num rul de telefon *nso it de litera S. Serrador ridică ă ţ ă rece%torul < oricine va fi fost acest Serrador. Era indi)nat re%e!it#i udec(nd du% sunetele %e care Kuan le au!i *n rece%tor %eă



cale de a intra *ntr6o mare belea. Socoti c era mai *n ele%t să ţ ă *nchid *nainte ca acea convorbire s %oat fi interce%tat .ă ă ă ă

mase a#e!at *n fotoliu *n biroul s%a ios aflat la etaul doi ală ţ fabricii. rivi %e fereastra lar) s%re #antierul naval. 2reme deă mul i ani Esteban amire! se %urtase bine cu el. Kuan nu seţ

num ra %rintre a%ro%ia ii %atronului dar era un membru loial ală ţ

familiei lui senor amire!. ar loialitatea sa se %relun)ea firesc #idu% moartea acestuia.ă

Kuan studie din nou ochelarii #i sun %e r(nd la celelalteă nume de telefon. -i r s%unser servitoarele %ronun (nd numeleă ă ţ familiilor res%ective: erau numele celor afla i la bordul iahtului.ţ

Kuan #tia acest lucru deoarece el *i condusese %e to i acolo.ţSe %re) tea ceva cum%lit a#a cum *l averti!ase #iă senor

amire!. Cineva avusese )ri s *i e7termine %e to i cei careă ă ţ aveau le) turi cu #eful #i cu noul s u %roiect. entru Kuan eraă ă de6acum o chestiune de onoare s *l ) seasc %e acelă ă ă cineva #is r !bune crimele %e care le comisese.ă ă

Cei din schimbul de noa%te comentau dea !vonurile %rivindmoartea %atronului. 2orbeau de asemenea des%re o anume

*nre)istrare care tocmai fusese transmis de un %ost local deă radio. / *nre)istrare care chi%urile demonstra amestecul%atronului *n asasinarea unei turiste americane.

Kuan era %rea furios %entru a se l sa co%le#it de durereaă %ierderii #efului s u. Str(nse laolalt al i c( iva membri ai familieiă ă ţ ţ < doi %a!nici #i su%rave)hetorul schimbului de noa%te < #i

*m%reun hot r(r s mear) la %ostul de radio #i s afle dacă ă ă ă ă ă ă acea *nre)istrare e7ista cu adev rat.ă

3ac *nre)istrarea era real aveau s afle cine o aduseseă ă ă acolo.

ar a%oi oricine ar fi fost acela aveau s 6l fac s 6#i re)reteă ă ă

amarnic )estul;



12

Luni, ora 1) şi & minute,Washington, !"!

aul Hood era nefericit. se *nt(m%la tot mai des s se simtă ă a#a *n ultima vreme #i motivul era a%roa%e *ntotdeauna acela#i.

Hood *i telefonase so iei %entru a o anun a c nu avea sţ ţ ă ă aun) la cin *n seara aceea.ă ă

$ Ca de obicei *i amintise Sharon *nainte de a6#i lua r mas6ăbun %e un ton sec #i de a *nchide telefonul.Hood *ncerc s nu *#i *nvinuiasc so ia %entru r ceala cu careă ă ă ţ ă

*i vorbise. Cum ar fi %utut s o *nvinuiasc *n fond0 Nu avea deă ă unde s #tie c 'artha fusese ucis . Nu avea voie s discuteă ă ă ă %roblemele Centrului de Comand %e o linie telefonică ă neverificat . 3e fa%t Sharon *#i e7%rimase de!am )irea nu at(tă ă %entru ea c(t %entru cei doi co%ii. Aflat *n vacan a de %rim var ţ ă ă Ale7ander *n v(rst de uns%re!ece ani se tre!ise devreme #iă reu#ise s instale!e de unul sin)ur scannerul cel nou. Ardea deă ner bdare s 6i arate tat lui s u ima)inile %e care le crease cuă ă ă ă autorul com%uterului. La orele t(r!ii ale no% ii c(nd Hood seţ

*ntorcea acas Ale7ander era mult %rea somnoros %entru a fi *nă stare s %orneasc calculatorul #i s 6i e7%lice fiecare %as *nainteă ă ă %e care reu#ise s 6l fac a#a cum #i6ar fi dorit. Harlei)h feti a saă ă ţ de treis%re!ece ani e7ersa la vioar tim% de o or *n fiecareă ă sear du% cin . Sharon *i s%usese c de c(teva !ile *ncoace deă ă ă ă c(nd Harlei)h reu#ise s st %(neasc %erfect o nou bucat deă ă ă ă ă Ceai"ovs"i casa era un t r(m fermecat la orele a%usului. 3ară Sharon ad u)ase #i c dac aul ar fi reu#it #i el s fie de fa ă ă ă ă ţă m car din c(nd *n c(nd farmecul mu!icii ar fi fost cu si)urană ţă s%orit.

/ %arte din Hood era con#tient de vinov ia care *i umbreaă ăţ )(ndurile. Sharon avea dre%tate. >amilia trebuie s fieă

*ntotdeauna %e %rimul loc < aceasta era lo!inca %redilect aă

anilor nou !eci. Era *ns la fel de con#tient de datoria sa fa deă ă ţă %re#edinte #i fa de na iune. Era r s%un! tor *n fa a oamenilorţă ţ ă ă ţ ale c ror vie i de%indeau de el de udecata #i d ruirea sa. 3eă ţ ă



%uterea sa de concentrare.El #i Sharon #tiau re)ulile ocului atunci c(nd el acce%tase

acest %ost. La urma urmei Sharon fusese cea care insistase ca els ias din via a %olitic . Ea nu su%ortase fa%tul c f c(nd %arteă ă ţ ă ă ă din familia %rimarului din Los An)eles %ierduse dre%tul la orice

fel de via %rivat chiar #i atunci c(nd erau *m%reun . Adev rulţă ă ă ă

nu %utea fi ocolit: s%re deosebire de tat l ei Hood nu era ună director de #coal care *#i %etrecea toate vacan ele al turi deă ţ ă familie. Nu mai lucra *n sistemul bancar cu un %ro)ram re)ulatde la o%t #i um tate la cinci #i um tate du% 6amia!a #i cu c(te oă ă ă cin de %rotocol din c(nd *n c(nd. +i nu era nicidecum ună bo) ta# inde%endent %asionat de yachtin) cum fusese acelă fabricant de vinuri %lin de sine italianul Stefano enaldo al turiă de care Sharon br !dase toate m rile lumii *nainte de a6l *nt(lniă ă %e Hood.

aul Hood *#i iubea munca #i res%onsabilit ile care decur)eauăţ din ea. -i %l ceau #i satisfac iile %e care i le aducea *n fiecareă ţ diminea se tre!ea *n !ori #i *n lini#tea care st %(nea casaţă ă cobora la %arter %entru a6#i %re) ti cafeaua. Se a#e!a %eă verand #i o sorbea *ncet f r )rab s%un(ndu6#i: 8Eu am f cută ă ă ă ă toate acestea.9

Cu to ii aveau de c(#ti)at de %e urma muncii sale. 3ac n6ar fiţ ă

fost munca aceasta n6ar fi e7istat un com%uter n6ar fi e7istatlec ii de vioar #iţ ă nici o cas frumoas *n care ceilal i s 6l a#te%teă ă ţ ă s se *ntoarc de la o slub care *l solicita %rea mult. Sharon ar fiă ă ă fost obli)at s 6#i ia o slub cu norm *ntrea) *n loculă ă ă ă ă oca!ionalelor a%ari ii televi!ate *ntr6un shoD dedicatţ )astronomiei. Nu a#te%ta mul umiri %entru toate astea dar chiarţ era nevoie s i se re%ro#e!e mereu c(te ceva0 Nu inea mor i# caă ţ ţ Sharon s se bucure de absen a sa < nici el nu se bucura c eraă ţ ă

nevoit s stea de%arte de familie < dar ar fi vrut s 6l aute s oă ă ă su%orte mai u#or.'(na *i r m sese *ncle#tat %e rece%torul telefonului. Nuă ă ă

fusese nevoie dec(t de o secund %entru a6#i derula *n minteă toate aceste ar)umente. -#i retrase m(na #i se l s %e s%ate *nă ă fotoliu cu o e7%resie sumbr *nti% rit %e chi%.ă ă ă

Aceste sentimente nu erau de a!i de ieri #i nici nu veneau dincine #tie ce cotlon ascuns al min ii. La fel #i am r ciunea careţ ă ă

%use st %(nire %e el cur(nd du% aceea. 3ac Sharon l6ar fiă ă ă s%riinit *n loc s 6l condamne4 Nu6i vorb s%riinul ei nu l6ar fiă ă adus mai devreme ori %entru mai mult tim% acas . A#a ceva eraă



cu ne%utin . ro)ramul s u nu %utea fi schimbat. 3ar ar fi sim itţă ă ţ atunci c se *ntorcea cu adev rat acas nu la un seminar %eă ă ă tema 8Ce nu e *n re)ul cu aul Hood9.ă

Se )(ndi din nou la Nancy 1osDorth. Nu demult *#i *nt(lnise *nt(m%l tor %rima mare iubire *n ?ermania. -n cli%a aceeaă

fa%tul c ea *l % r sise odinioar *#i %ierduse orice im%ortan .ă ă ă ă ţă

Nu mai conta c *i fr(nsese inima. evederea *l f cuse s seă ă ă simt atras de ea deoarece Nancy Ko *l dorea f r re!erve.ă ă ă Cuvintele ei erau tandre #i li%site de orice re%ro#.

8>iresc Nancy *#i %ermitea s fie )eneroas cu tine9 *#i !iseă ă Hood. 8Ea nu era obli)at s tr iasc al turi de tine s 6 i crească ă ă ă ă ă ţ ă odraslele #i s sufere al turi de ele atunci c(nd tata nu esteă ă acas .9ă

3ar asta nu schimb cu nimic realitatea: *#i dorise s o str(n)ă ă ă *n bra e %e Nancy #i s se cuib reasc la %ie%tul ei. -#i dorise sţ ă ă ă ă se lase *n voia *mbr i# rii ei fiindc ea *l dorea din suflet nu ca oăţ ă ă recom%ens li%sit de flac ra %asiunii fiindc se %urtase frumosă ă ă ă cu co%iii.

A%oi )(ndul *i r t ci c tre Ann >arris. >rumoas #i se7yă ă ă ă %urt toarea de cuv(nt a Centrului de Comand *l %l cea inea laă ă ă Ţ el. -l f cea s se simt bine *n %ro%ria6i %iele. +i lui *i era dra) .ă ă ă ă 3e multe ori fusese nevoit s 6#i re%rime dorin a de6a *ntindeă ţ

m(na #i de a6i m(n)(ia % rul. Era *ns con#tient c odat trecută ă ă ă acel %ra) n6ar mai fi e7istat cale de *ntoarcere. To i cei de laţ Centrul de Comand ar fi aflat de le) tura lor. -ntre)ulă ă ashin)ton ar fi aflat. +i *n cele din urm ar fi aflat #i Sharon.ă

8Ei #i09 se *ntreb el. 8Ce e r u *n a %une ca% t unei c snicii *nă ă ă ă care oricum nimic nu mer)e a#a cum ar trebui09

Cuvintele acestea *i st ruiau *n minte asemenea unuiă dia)nostic medical %e care ar fi refu!at s 6l asculte. Se dis%re uiaă ţ

fiindc lua *n calcul %osibilitatea unui divor c(t vreme *n ciudaă ţ ă a toate acestea o iubea %e Sharon. ar ea i se al turase la bineă #i la r u lui nu lui enaldo. Se an)aase s cl deasc o viaă ă ă ă ţă +mpreună cu el nu departe de el. -n anumite %rivin e femeileţ sunt *ntotdeauna mai %osesive dec(t b rba ii. Ca de e7em%lu *nă ţ ceea ce6i %rive#te %e co%ii. 3esi)ur asta nu *nsemna automat că ea avea dre%tate *ntru totul iar el )re#ea. ur #i sim%lu eraudiferi i. ar diferen ele de o%inie %uteau fi re!olvate oric(nd.ţ ţ

Am r ciunea *i fu *ndulcit *ntruc(tva atunci c(nd *#i amintiă ă ă c(t de mari erau deosebirile dintre el #i so ia sa. Ea era oţ vis toare *n vreme ce el era %ra)matic. Ea *l udeca %otrivit unuiă



standard mai a%ro%iat unei n !uin e ideali!ate nu conformă ţ realit ii. 2enise vremea s lase deo%arte )riile acestea c ciăţ ă ă realitatea *#i cerea dre%tul de a fi luat *n seam .ă ă

+i a%oi tocmai fiindc ei alc tuiau familia sa so ia #i co%iiiă ă ţ aveau s 6l ierte *n cele din urm .ă ă

Sau cel %u in a#a ar fi trebuit s se *nt(m%le *ntr6o lumeţ ă

ideal alc tuit %e %otriva )(ndirii sale.ă ă ă'i"e od)ers 1ob Herbert #i on lummer *#i f cur a%ari iaă ă ţ

la cinci #i un sfert %entru a6l %une la curent cu ultimele nout i.ăţ Hood *i a#te%ta cu con#tiin a relativ lini#tit #i cu minteaţ ă a%roa%e %e de6a6ntre)ul *ndre%tat asu%ra %roblemelor deă serviciu. lummer fusese numit res%onsabil interimar %entru%roblemele di%lomatice %(n *n momentul *n care *nlocuitorulă 'arthei avea s fie numit oficial. Asta nu avea s se *nt(m%leă ă dec(t du% ce actuala cri! avea s se *ncheie. 3ac lummer seă ă ă ă descurca *n noua sa %ostur definitivarea %e %ost avea s fie oă ă sim%l formalitate.ă

$ 2e#ti nasoale anun Herbert de cum intr *n birou *nţă ă scaunul cu rotile automat. Nem ii tocmai au anun at anulareaţ ţ unui meci im%ortant de fotbal care ar fi trebuit s aib loc m(ineă ă %e Stadionul /lim%ic din 1arcelona. Au motivat acest anun %rinţ 8nelini#tea %rovocat de atmosfera de violen care domne#te *nă ţă

%re!ent *n S%ania9.$ Anularea meciului va atra)e du% sine *nfr(n)ereaă

?ermaniei %rin ne%re!entare0 *ntreb Hood.ă$ 1un *ntrebare remarc Herbert. 3in % cate r s%unsul eă ă ă ă

ne)ativ. Scoase o foaie de h(rtie din bu!unar #i i6o *ntinse luiHood: >edera ia nterna ional a Asocia iilor >otbalistice a decisţ ţ ă ţ c %e teritoriul unei ri *n care cite!: 8serviciile sufer nere)uliă ţă ă sau e7ist *ndoieli ra ionale cu %rivire la si)uran a s%ortiviloră ţ ţ

echi%a oas%ete %oate solicita am(narea meciului %e duratatulbur rilor9. Ceea ce se *nt(m%l *n S%ania cores%unde acestoră ă %revederi.

$ Asta va s%ori a)ita ia *n r(ndul su%orterilor ad u)ţ ă ă lummer. ar aceste circumstan e nu vor contribui c(tu#i deţ %u in la detensionarea situa iei.ţ ţ

$ Cuvintele tale mi se %ar %rea bl(nde interveni Herbert.rim6ministrul va avea m(ine diminea o interven ie televi!at ţă ţ ă

%entru a sf tui %o%ula ia s 6#i % stre!e calmul. e de alt %arteă ţ ă ă ă *ns armata a ie#it *n strad *n marile ora#e din trei %rovinciiă ă castiliene %entru a men ine ordinea acolo unde %oli ia a refu!atţ ţ



s intervin . Cei de6acolo i6au tolerat dintotdeauna cu )reu %eă ă catalanii #i bascii afla i la munc *n re)iune. Cele *nt(m%late cuţ ă Serrador #i cu )ru%ul din San Sebastian i6au *nt r(tată determin(nd i!bucnirea conflictelor latente.

$ -ntrebarea care6mi vine *n minte este: ce se va *nt(m%la

mai de%arte0 s%use Hood.$ 2om #ti du% ce vom fi ascultat discursul %rim6ministruluiă fu de % rere on lummer.ă

$ 3ar tu ce % rere ai0 insist Hood.ă ă$ Sincer a# *nclina s cred c situa ia va continua s seă ă ţ ă

deteriore!e r s%unse lummer. S%ania a fost dintotdeauna ună mo!aic de etnii foarte diferite oarecum asem n toare cu fostaă ă ,niune Sovietic . Circumstan ele %recum cele de acum careă ţ determin %olari!area )ru% rilor etnice %ot deveni foarteă ă %ericuloase.

Hood se *ntoarse c tre od)ers.ă$ 'i"e0?eneralul r m sese *n %icioare re!emat de %erete. -#iă ă

schimb %o!i ia cu )esturi lente= era lim%ede c orice mi#careă ţ ă brusc *i %rovoca *nc dureri.ă ă

$ es%onsabilii din armata s%aniol cu care am stat de vorbă ă sunt e7trem de *n)riora i. Nu6#i amintesc s fi cunoscut vreo altţ ă ă

%erioad *n care *ncordarea s fi atins un asemenea %ra).ă ă$ Ai aflat cu si)uran c %re#edintele i6a contactat %e cei deţă ă

la ambasada noastr din S%ania interveni 1ob Herbert. Le6aă s%us s fie )ata s % r seasc de ur)en ambasada *n ca! deă ă ă ă ă ţă nevoie.

Hood *ncuviin . +eful A)en iei Na ionale de Securitate Steveţă ţ ţ 1ur"oD *i telefonase cu o um tate de or *n urm %entru a6lă ă ă anun a c ambasada de la 'adrid intrase *n stare de alert .ţ ă ă

ermisiile %ersonalului militar fuseser anulate iar %ersonalulă civil fusese sf tuit s nu % r seasc incinta. E7istau temeriă ă ă ă ă %rivitoare la %osibile noi atacuri *m%otriva cet enilor americani.ăţ +i mai %robabil era *ns eventualitatea ca americanii s fieă ă ă %rin#i f r voie *ntre dou focuri *n climatul de violen )enerală ă ă ţă ă care %lutea *n aer.

$ NAT/ are urisdic ie %e teritoriul S%aniei0 *ntreb Hood.ţ ă$ Nu r s%unse od)ers. /r)ani!a ia nu %oate s se amesteceă ţ ă

*n treburile interne ale statelor membre. Am discutat cu)eneralul oche comandantul >or elor Aliate din Euro%aţ Central . ndividul e destul de conservator. efu! s mi#te ună ă ă



de)et *n afara consemnului.$ -n ca!ul unor atacuri *m%otriva bascilor cona ionalii lor deţ

%e teritoriul france! nu vor sta cu m(inile *n s(n a#a *nc(t s6ar%utea ca *n scurt tim% chestiunea s *ncete!e a mai constitui oă afacere intern observ lummer.ă ă

$ E6adev rat *ncuviin od)ers. +i cu toate acestea NAT/ă ţă

va refu!a s 6#i *ncalce consemnul de ba! acela de a *ncercaă ă mai *nt(i re!olvarea conflictelor dintre state %e ba!a tratativelor.

$ -l cunosc %e illiam oche #i n6a# %utea s%une c 6iă condamn atitudinea s%use 1ob Herbert. NAT/ e #i acummarcat de interven ia *n conflictul dintre s(rbi #i bosniaci dină ţ @FF. S(rbii *nc lcau *n %ermanen teritoriile %roteate *n ciudaă ţă amenin rilor cu lovituri aeriene limitate. olitica or)ani!a iei eţă ţ de *n eles: fie o interven ie *n for cu toate efectivele #i totţ ţ ţă echi%amentul fie e7%ectativa f r vreo variant intermediar .ă ă ă ă

$ 'ai e7ist un as%ect care intr *n ecua ie com%letă ă ţ ă od)ers. 3ac >ran a ortu)alia sau autorit ile locale *#i voră ţ ăţ %une tru%ele *n stare de alert cri!a s6ar %utea %reci%ita.ă

$ 3in acest %unct de vedere s%aniolii sunt al naibii desensibili cl tin din ca% Herbert. Nu m6ar mira s se str(n)ă ă ă ă laolalt #i s %un la cale ceva fie #i numai fiindc s6au sim ită ă ă ă ţ insulta i c altcineva aţ ă cre-ut c ei ar %utea %une ceva la cale.ă

$ Te )(nde#ti la revolte ale %o%ula iei0 *ntreb Hood.ţ ă$ Ar fi *n stare s 6i lin#e!e %e to i cet enii %ortu)he!i #iă ţ ăţ

france!i care le6ar ie#i *n cale *#i urm Herbert ra ionamentul.ă ţ Consecin a fireasc ar fi o ri%ost din %artea )uvernelor celorţ ă ă dou ri.ă ţă

Hood cl tin din ca%.ă ă$ 1un venit *n lumea cri!elor care se isc din nimic ri%ostă ă

Herbert. 3e la bombardarea de c tre ai no#tri a vasului de r !boiă ă

Maine #i asasinarea arhiducelui >erdinand %(n la atacul de laă earl Harbour. 3 6le oamenilor o sc(nteie c(t de mic #i vor ) siă ă ă un mod de a da na#tere unui incendiu devastator.

$ A#a mer)eau lucrurile odinioar veni re%lica *ncordat a luiă ă Hood. -n %re!ent noi avem misiunea de a ) si o cale de aă %reveni cri!ele de acest fel de a le de!amorsa *nainte ca ele să escalade!e *ntr6un conflict.

nterven ia sa fusese rostit %e un ton ni el mai as%ru dec(tţ ă ţ

inten ionase. Hood r sufl ad(nc. (n *n %re!ent reu#ise sţ ă ă ă ă *m%iedice frustrarea datorat cri!ei sale %ersonale s se reverseă ă asu%ra modului de tratare a cri!elor de ordin %rofesional.



$ /ricum revenim de unde am %ornit urm el. Chestiunea luiă 3arrell #i Aideen. 3arrell ne6a recomandat s 6i %ermitem luiă Aideen s *nso easc un a)ent al nter%olului la San Sebastian.ă ţ ă Am fost de acord cu acest lucru. 2or ac iona sub aco%erireţ

*ncerc(nd s afle cum a fost *nre)istrat acea conversa ie care aă ă ţ

avut loc la bordul iahtului de c tre cine #i *n ce sco%.ă

$ Cine este a)entul nter%olului0 vru s afle 1ob Herbert.ă$ 'aria Comea veni r s%unsul lui Hood.ă$ Aoleu se str(mb Herbert. S6ar %utea s ias cu sc(ntei.ă ă ăHood *#i aminti de %ro%ria *nt(lnire cu marea lui iubire.$ Cei doi nu vor avea oca!ia s stea %rea mult *m%reun .ă ă

3arrell se va descurca nu6 i face )rii.ţ$ -mi fac )rii %entru ea re%lic Herbert. 'aria s6ar %utea să ă

trate!e chestiunea la fel cum *i tratea! castilienii %e catalani.ăSe voia a fi o )lum dar o )lum *ncordat . 'aria fuseseă ă ă

*ndr )ostit de 'cCas"ey. Le) tura celor doi *n urm cu doi aniă ă ă ă %rovocase *n r(ndul %ersonalului la fel de multe discu ii ca #iţ %rima cri! re!olvat de Centrul de Comand ) sirea #iă ă ă ă de!amorsarea unei bombe la bordul navetei s%a ialeţ Atlantis.

$ Nu asta m *n)riorea! 1ob continu Hood. -mi bat ca%ulă ă ă cu o modalitate de retra)ere %e care i6am %utea6o oferi luiAideen *n ca!ul *n care lucrurile o iau ra!na. Aideen #i 'aria vor

%leca chiar *n noa%tea asta la San Sebastian. 3u% s%usele luiă 3arrell cei de la nter%ol se tem ca *n cadrul or)ani!a iei s nuţ ă ias la iveal loialit ile etnice a#a cum s6a *nt(m%lat *n r(ndulă ă ăţ for elor de %oli ie din *ntţ ţ rea)a S%anie.

$ A#adar Aideen #i 'aria vor ac iona %ractic %e cont %ro%riu.ţ$ Cam a#a ceva s%use Hood.$ -n acest ca! cred c nu avem de ales: va trebui s trimitemă ă

la fa a locului echi%a de interven ie %ro%use od)ers. ot aranaţ ţ

s ateri!e!e la ba!a NAT/ de l(n) Iara)o!a. Asta *nseamn oă ă ă distan de a%ro7imativ o sut o%t!eci de "ilometri sud de Sanţă ă Sebastian. Colonelul Au)ust cunoa#te bine re)iunea.

$ /rdon 6le s %orneasc imediat s%use Hood. on va trebuiă ă ă s ob ii a%robarea comisiei %entru aceast misiune. a6l %e LoDellă ţ ă s te aute.ă

(n *n acel moment 'artha 'ac"all fusese cea care de unaă sin)ur reu#ise s ob in acordul Comisiei Centrale %entruă ă ţ ă

Su%rave)herea Serviciilor de nforma ii %entru diferitele misiuni.ţ Kuristul Centrului LoDell Coffey urm rise *ndea%roa%e strate)iileă 'arthei #i avea s fie ca%abil s 6i dea o m(n de autor luiă ă ă



lummer.$ 'ai avem #i altceva de discutat0 *ntreb Hood.ăCeilal i cl tinar din ca%. Hood le mul umi #i c !ur cu to ii deţ ă ă ţ ă ă ţ

acord s se *nt(lneasc din nou la #ase #i um tate chiar *nainteă ă ă de trecerea *n schimbul de noa%te. 3e#i %e tim%ul unei cri!e

echi%a de %este !i r m(nea la comand #i de6a lun)ul no% iiă ă ţ

%re!en a re!ervelor avea s le %ermit celor care o alc tuiau sţ ă ă ă ă se odihneasc *n ca!ul *n care nu intervenea nici un incident.ă (n c(nd lini#tea avea s fie restabilit sau dim%otriv %(nă ă ă ă ă c(nd situa ia avea s sca%e de sub control *n asemenea m sur ţ ă ă ă

*nc(t )estionarea cri!ei avea s lase loc r !boiului declarat Hoodă ă considera de datoria lui s nu % r seasc Centrul.ă ă ă ă

83atoria mea9 *#i !ise el. >iecare avea %ro%ria sa conce% ieţ des%re datorie #i des%re identitatea celui c ruia *i datoraă loialitate. entru Hood datoria su%rem era fa de ara sa.ă ţă ţ Sim ea acest lucru din co%il rie de c(nd *l v !use %e 3avyţ ă ă Croc"ett murind eroic la Alamo *ntr6o emisiune 3isney. -l sim iseţ #i atunci c(nd *i urm rise %e astronau i ie#ind *n s%a iu *nă ţ ţ misiunile %roiectelor 'ercury ?emini #i A%ollo. > r acestă ă devotament #i acest s%irit de sacrificiu na iunea sa nu ar fiţ su%ravie uit. +i *n li%sa unei %atrii si)ure #i %ros%ere co%iii s iţ ă nu ar fi avut nici un viitor.

Nu6i era )reu s o convin) %e Sharon de acest lucru. Sharonă ă era o femeie inteli)ent . nfinit mai )reu era s 6#i l murească ă ă ă so ia c sacrificiulţ ă s uă avea s fie util. Nu %utea s am(ne laă ă nesf(r#it. )nor(ndu6#i %resim irile sumbre %use m(na %e telefonţ #i form num rul de acas .ă ă ă



13

Mar i, ora ' şi 2$ de minute,ţ

Madrid, Spania

sidro Serrador %rivi cu ochii s i mici ca de %iatr cumă ă b rba ii intrar *n *nc %ere.ă ţ ă ă

3e%utatul era nervos )ata s sar la b taie. Nu #tia concretă ă ă care erau motivele care *i determinaser %e %oli i#ti s *l aduc laă ţ ă ă

sec ie #i nu avea idee la ce s se a#te%te. eu#iser oare sţ ă ă ă stabileasc vreo le) tur *ntre el #i asasinarea di%lomateiă ă ă americane0 Sin)urii care #tiau de e7istenta unei astfel decone7iuni erau Esteban amire! #i asocia ii acestuia. 3ac ei *lţ ă tr daser avea s 6i tr de!e #i el f r nici o remu#care. Nu oă ă ă ă ă ă asemenea %osibilitate era cu totul li%sit de sens.ă

Serrador nu6i cuno#tea %e nou6veni i. 3u% tresele uniformelorţ ă cafenii *#i d du seama c unul dintre ei era )eneral de armat ă ă ă iar cel lalt maior. /chii ne)ri % rul ca de abanos #i tenul *nchisă ă tr dau ori)inea castilian a celui dint(i.ă ă

'aiorul se o%ri la o distant de c( iva %a#i de u# . Castilianulă ţ ă *#i continu *naintarea #i Serrador reu#i s distin) literele albeă ă ă *nscrise %e ecusonul ne)ru %rins %e %ie%tul acestuia: A'A3/.

Amadori *#i ridic m(na ascuns de o m nu# alb #i6i f cu ună ă ă ă ă ă semn scurt maiorului. Acesta a#e! %e mas un casetofon du%ă ă ă care ie#i *nchi!(nd u#a *n urma lui.

Serrador *#i ridic %rivirea s%re Amadori. Nu reu#i s citească ă ă nimic %e chi%ul acestuia. Avea tr s turi cu totul ine7%resive=ă ă chiar #i ridurile fine *i erau la fel de su%erficiale ca #i cuteleuniformei.

$ Sunt arestat0 *ntreb Serrador *ntr6un t(r!iu cu o voceă calm .ă

$ Nu.2ocea )eneralului era seac #i ri)id < asemenea fe eiă ă ţ

%roas% t b rbierite asemenea %ielii netede a bocancilor %erfectă ă

lustrui i #i a tecilor celor dou arme care6i erau at(rnate laţ ă centur .ă

$ Atunci ce se *nt(m%l 0 *ntreb Serrador %rin!(nd cura. Ceă ă



caut un ofi er de armat *ntr6o sec ie de %oli ie0 Ce *nseamnă ţ ă ţ ţ ă toate acestea0

-ntinse dis%re uitor m(na )r su c tre casetofonul de %eţ ă ţă ă mas .ă

$ Acesta se vrea a fi un intero)atoriu0 Sau v a#te%ta i să ţ ă

%ronun o fra! demn de a fi *nre)istrat %entru %osteritate0ţ ă ă ă

$ Nu r s%unse Amadori. 2reau doar s asculta i.ă ă ţ$ Ce s ascult0ă$ / *nre)istrare transmis la un %ost de radio *n urm cuă ă

%u in vreme.ţ ăAmadori se a%ro%ie de mas .ă$ 3u% ce o ve i fi ascultat ve i avea de ales *ntre a %lecaă ţ ţ

f r o%reli#ti sau a folosi asta.ă ă-#i scoase din teac una dintre arme un revolver Llama '6Gă

3A cu F cartu#e de @F mm de ti% arabellum. -l *m%inse c treă de%utat care *l %rinse din refle7 #i *l studie observ(nd li%sa

*nc rc torului du% care *l a#e! *na%oi %e mas .ă ă ă ă ăSerrador sim i brusc un )ol *n stomac.ţ$ S folosesc arma0 rosti el. A i *nnebunit0ă ţ$ Asculta i *nre)istrarea re%et Amadori. 3u% aceea v ro)ţ ă ă ă

s nu sc %a i din vedere fa%tul c oamenii %e care *i ve i au!i s6ă ă ţ ă ţau al turat di%lomatei americane %e t r(mul fericirii ve#nice. Seă ă

%are c to i cei ce v cunosc *#i %un vie ile *n %rimedie domnuleă ţ ă ţ de%utat.

Amadori se a%ro%ie #i %entru *nt(ia oar %e chi%ul s u se iviă ă un !(mbet. Se a%lec la urechea lui Serrador #i rosti a%roa%e *nă #oa%t :ă

$ ine i minte *nc un lucru. -ncercarea dumneavoastr de aŢ ţ ă ă %relua %uterea *n S%ania a e#uat. Eu *n schimb nu voi da )re#.

$ 3umneata0 re%lic Serrador b t ios.ă ă ă

$ E un %lan castilian continu Amadori iar !(mbetul i se l i.ă ăţ$ L sa i6m s m al tur vou 4 i!bucni Serrador. Sunt basc.ă ţ ă ă ă ă ă Ceilal i catalanii; nu m6au vrut niciodat de %artea lor. Le6amţ ă fost de folos datorit %o!i iei mele. Eram util f r a le fi e)al.ă ţ ă ă L sa i6m s lucre! cu voi4ă ţ ă ă

$ N6avem loc %entru dumneavoastr domnule de%utată re%lic Amadori %e un ton %lin de r ceal .ă ă ă

$ Trebuie s fie insist Serrador. Am rela ii de in multă ă ţ ţ ă

%utere.Amadori se *ndre%t #i *#i nete!i uniforma a%oi ar t s%reă ă ă casetofon.



$ A iţ avut rela ii. Acum nu mai ave i.ţ ţSerrador %rivi c tre a%arat #i sim i trans%ira ia adun(ndu6i6seă ţ ţ

la subsuori #i de6a lun)ul bu!ei su%erioare. A% s un de)etă ă )r suliu %e butonul de redare.ă

8Cum r m(ne cu #oferul de la 'adrid09 se au!i o voce *nă

difu!or. -l recunoscu %e Carlos Saura directorul de la 1anco'oderno. 82a % r si #i el teritoriul S%aniei09ă ă8Nu va fi nevoie. +oferul lucrea! %entru de%utatul Serrador.9ă

Cea de6a doua voce *i a%ar inea tic losului de Esteban amire!.ţ ă Serrador ascult vreme de c(teva minute discu ia *nre)istrată ţ ă care avea dre%t subiecte ma#ina folosit *n atentat #i ori)ineaă basc a de%utatului. ,n de%utat basc ambi ios dis%us s facă ţ ă ă orice %entru cau! #i *n folosul %ro%riu.ă

8Tic los t(m%it #i ne)lient9 *#i !ise Serrador. /%ri casetofonulă #i *#i *ncruci# bra ele *nfrunt(nd %rivirea lui Amadori.ă ţ

$ Asta nu *nseamn nimic rosti el. Nu v da i seama0 E oă ă ţ *ncercare de a m discredita din cau!a ori)inii mele. E un #antaă ordinar4

$ Cei care vorbesc nu #tiau de *nre)istrare *l anun Amadori.ţă ar #oferul dumneavoastr a m rturisit dea *n schimbulă ă renun rii la acu!a iile ce i6ar fi fost aduse.ţă ţ

$ 'inte s%use Serrador ne% s tor du% care sim i un nod *nă ă ă ţ

)(t.-l *n)hi i #i continu :ţ ă$ ' bucur de o re%uta ie ne% tat . 2oi reu#i s ies cu bineă ţ ă ă ă

din aceast *nscenare.ăAmadori *#i relu !(mbetul.ă$ Nu nu ve i reu#i.ţ$ orc ne*nsemnat ce e#ti4 i!bucni Serrador *nro#indu6se de

indi)nare. Cine te cre!i0

>usese o re%lic retoric nu o *ntrebare.ă ă$ ' aduci aici *n mie! de noa%te #i m obli)i s ascult oă ă ă *nre)istrare dubioas . A%oi *ndr !ne#ti s m acu!i de tr dare.ă ă ă ă ă 2oi lu%ta s 6mi a% r onoarea4 N6ai s c(#ti)i niciodat 4ă ă ă ă

Amadori se str(mb .ă$ Am c(#ti)at dea.> cu un %as *na%oi *#i scoase cel lalt %istol #i *#i ridic m(naă ă ă

intind fruntea lui Serrador.ţ

$ Ce vrei s s%ui0 *ntreb Serrador.ă ă-#i sim i intestinele !b t(ndu6se. Sudoarea *i n cl i frunteaţ ă ă ă f c(nd6o s luceasc .ă ă ă



$ 'i6a i smuls arma #i m6a i amenin at s%use Amadori.ţ ţ ţ 1 um63e%utatul %rivi revolverul a intit asu%ra sa #i brusc reali! ceţ ă

se *nt(m%lase care era motivul %entru care fusese adus aici.Serrador avusese dre%tate adineauri. utea oric(nd s seă

a%ere sus in(nd c acei cons%iratori catalani voiau s 6lţ ă ă

com%romit #i c *i mituiser #oferul %entru a de%une m rturieă ă ă ă *m%otriva lui. 3ac i s6ar fi dat %rileul s se a%ere ar fi reu#it să ă ă convin) o%inia %ublic de nevinov ia sa *n asasinareaă ă ăţ americanei. Cu autorul unui avocat %rice%ut %utea convin)e untribunal c totul nu fusese dec(t o *nscenare menit s *ndre%teă ă ă furia %o%orului *m%otriva sa #i a sus in torilor lui basci. La urmaţ ă urmei amire! #i ai lui erau mor i #i nu mai aveau %osibilitateaţ s se a%ere.ă

3ar nu asta voia Amadori. ?eneralul dorea ca Serrador să a%ar dre%t ceea ce #i era: un basc care se asociase cu catalaniiă %entru a r sturna )uvernul S%aniei. Amadori avea nevoie de ună tr d tor basc %entru a6#i duce %lanul la bun sf(r#it.ă ă

$ A#tea%t o cli% . Te ro) *n) im Serrador.ă ă ă ărivirea *ns% im(ntat a de%utatului se *ndre%t s%re arma deă ă ă

%e mas . / inuse *n m(n adineauri. Acesta era un alt am nuntă ţ ă ă de care )eneralul avea nevoie. Am%rentele sale %e acea armă

blestemat .ă?eneralul a% s %e tr )aci. !bit din %rofil ca%ul de%utatuluiă ă ă

sidro Serrador fu smucit s%re s%ate atunci c(nd %roiectilul *istr %unse t(m%la. 'uri instantaneu *nainte ca mintea sa să ă %ercea% durerea *nainte ca !)omotul *m%u#c turii s 6i fi aunsă ă ă la urechi.

>or a im%actului *l arunc %e Serrador la %odea. Chiar *nainteţ ă ca ecourile *m%u#c turii s se fi stins Amadori *n#f c %istolul deă ă ă ă

%e mas *i introduse un *nc rc tor %lin *n ma)a!ie #i6l a#e! %eă ă ă ă %ardoseal l(n) cadavru. Se ridic #i ! bovi o cli% ă ă ă ă ă contem%l(nd balta de s(n)e *ntunecat care se forma *n urulca%ului lui Serrador.

/ cli% mai t(r!iu a)hiotan ii )eneralului #i mai mul i ofi eriă ţ ţ ţ de %oli ie n v lir *n *nc %ere. ,n ins%ector solid se o%ri *nţ ă ă ă ă s%atele lui Amadori.

$ Ce s6a *nt(m%lat0 *ntreb %oli istul )(f(ind.ă ţ

Amadori *#i %use revolverul *n teac .ă$ 3e%utatul mi6a smuls arma rosti el calm ar t(nd s%reă %istolul de %e %odea. '6am temut c va *ncerca s evade!e sauă ă



s ia ostatici.ăns%ectorul de %oli ie %rivi %e r(nd s%re cadavru a%oi s%reţ

Amadori.$ 3omnule )eneral va trebui s anchet m cele *nt(m%late.ă ăChi%ul lui Amadori era neclintit.

$ ,nde v %utem ) si %entru a v intero)a0 *ntrebă ă ă ă

ins%ectorul.$ 2oi fi aici la 'adrid la unitatea mea veni r s%unsul.ăns%ectorul se *ntoarse c tre oamenii s i.ă ă$ Ser)ent 1lanco telefonea! 6i domnului comisar6#ef #iă

anun 6l des%re cele *nt(m%late. S%une6i c a#te%t instruc iunileţă ă ţ sale. urt torul de cuv(nt al biroului s u o s aib )ri deă ă ă ă ă rela iile cu %resa. Ser)ent Sebares cheam medicul le)ist #iţ ă s%une6i s se ocu%e de cadavru.ă

Cei doi %oli i#ti *ncuviin ar #i ie#ir din *nc %ere. Amadori seţ ţ ă ă ă *ntoarse #i f r s se )r beasc %orni %e urmele lor. 'aiorul *lă ă ă ă ă urm *ndea%roa%e.ă

Cei r ma#i *n *nc %ere *i urm rir din %riviri. Era lim%ede c seă ă ă ă ă temeau de acest om indiferent dac *l credeau sau nu. Cu to iiă ţ sim eau se %are c asistaser la un act %urificator. >useser deţ ă ă ă fa *n cli%a *n care un )eneral de armat f cuse %rimul %as s%reţă ă ă a6#i atin)e elul acela de a institui o dictatur militar .ţ ă ă



14

Mar i, ora 2,ţ

Madrid, Spania

'aria Comea a#te%ta dea *ntr6un col *ntunecat al %elu!ei deţ %e mar)inea %istei atunci c(nd Aideen Luis ?arcia de la 2e)a #i3arrell 'cCas"ey sosir la aero%ort *ntr6o ma#in f r *nsemneă ă ă ă a%ar in(nd nter%olului. Elico%terul care avea s le duc %e celeţ ă ă

dou femei s%re nord se afla la vreo dou sute de metri distan ă ă ţă %e %ista asfaltat cu elicele %ornite.ă Traficul aerian era e7trem de redus la aceast or . -n discursulă ă

%e care %rim6ministrul avea s 6l adrese!e na iunii %esteă ţ a%ro7imativ #ase ore se %reci!a c num rul !borurilor *ns%re #iă ă dins%re 'adrid avea s fie redus cu #ai!eci #i cinci la sut %entruă ă a %ermite asi)urarea condi iilor de securitate necesare %entruţ avioanele care urmau s decole!e de %e aero%ort. ?uverneleă str ine fuseser *ns informate de aceast inten ie cur(nd du%ă ă ă ă ţ ă mie!ul no% ii astfel *nc(t o serie de curse aeriene fuseser deaţ ă anulate sau orientate s%re alte destina ii.ţ

Aideen f cuse un scurt %o%as *n camera ei de la hotel %entruă a6#i str(n)e *n )rab c(teva haine #i obiecte necesare de)hi! riiă ă eficace *n %ostura unei turiste f r )rii < inclusiv a%aratul deă ă foto)rafiat #i minicasetofonul al"man ambele %ut(nd fi utile #i

*n activitatea de colectare de informa ii. A%oi *m%reun cu Luisţ ă %ornise s%re sediul nter%olului *n vreme ce 'cCas"ey *i telefonalui aul Hood. Luis *i ar t h r ile re)iunii s%re care urmau să ă ă ţ ă %lece *i fumi! o serie de detalii des%re felul de6a fi #i des%reă obiceiurile localnicilor #i o %use la curent cu ultimele informa ii.ţ evenir a%oi la hotel %entru a6l lua %e 'cCas"ey < care reu#iseă

*ntre tim% s ob in a%robarea %entru %lecarea lui Aideen *nă ţ ă misiune < #i se *ndre%tar *n sf(r#it c tre aero%ort.ă ă

Aideen nu #tia la ce s se a#te%te din %artea 'ariei. Cuă e7ce% ia celor c(teva re%lici %e care le au!ise la hotel nu #tiaţ

nimic des%re ea. Se *ntreb dac %artici%area sa la misiune aveaă ă s fie bine venit #i dac fa%tul c era femeie #i %e deasu%raă ă ă ă american avea s fie *n avantaul ei sau dim%otriv .ă ă ă



'aria *i a#te%ta fum(nd re!emat de bicicleta sa de curse.ă C(nd cei trei *#i f cur a%ari ia strivi i)ara #i s%riini bicicleta %eă ă ţ ţ su%ort. Se a%ro%ie f r )rab cu mi#c rile )ra ioase ale uneiă ă ă ă ţ atlete. Avea cam un metru #ai!eci #i cinci *n l ime dar % rea maiă ţ ă

*nalt datorit felului *n care *#i inea b rbia: ridicat *ntr6oă ă ţ ă ă

atitudine ce e7%rima hot r(re. rul lun) #i ne)ru *i flutura %eă ă

umeri r v #it de v(nt. rimii doi nasturi ai c m #ii de bumbac *iă ă ă ă erau descheia i l s(nd s se *ntrevad )ulerul unui %uloverţ ă ă ă cenu#iu. Avea blu)ii *ndesa i *n car(mbii ci!melor u!ate deţ c l rie. /chii ei alba#tri trecur f r s se o%reasc %este Aideenă ă ă ă ă ă ă #i Luis o%rindu6se asu%ra lui 'cCas"ey.

1 )uenas noc'es, rosti ea cu o voce as%r .ăAideen nu reu#i s 6#i dea seama dac tonul fusese unulă ă

%rietenos de bun venit sau unul ostil de nemul umire. Eraţ lim%ede c #i 'cCas"ey se confrunta cu aceea#i dilem .ă ă m sese locului l(n) ma#in iar %rivirea lui nu e7%rima nimic.ă ă ă ă Luis ar fi %referat s nu6i fi *nso it la aero%ort dar 'cCas"eyă ţ insistase s%un(nd c era de datoria lui s se convin) c Aideenă ă ă ă %leac *n bune condi ii.ă ţ

rivirile lor o urm rir %e 'aria *n tim% ce aceasta se a%ro%iaă ă f r s cli%easc . Luis o lu de bra %e Aideen #i tr )(nd6o du%ă ă ă ă ă ţ ă ă el *i ie#i *n *nt(m%inare.

$ 'aria ea este Aideen 'arley. Lucrea! la Centrul deă Comand #i a fost de fa *n momentul atentatului.ă ţă

/chii ad(nci i *n orbite ai 'ariei lunecar o cli% s%re Aideen.ţ ă ă Continu *ns s *nainte!e #i se o%ri *n fa a lui 3arrell.ă ă ă ţ

Luis %orni du% ea.ă$ 'aria Aideen te va *nso i la San Sebastian.ţ>emeia de trei!eci #i trei de ani *ncuviin din ca% f r s 6#iţă ă ă ă

des%rind %rivirea de la 'cCas"ey. >e ele lor se aflau la numaiă ţ

c( iva centimetri distan .ţ ţă$ 1un 'aria rosti 'cCas"ey.ăes%ira ia 'ariei se r rise iar s%r(ncenele ei )roase formau oţ ă

linie drea%t a%roa%e continu %aralel cu bu!ele sen!uală ă ă arcuite.

$ '6am ru)at s nu6mi mai fie dat s te *nt(lnesc niciodat ă ă ă s%use ea.

La fel ca #i vocea accentul *i era %ronun at #i ad(nc. E7%resiaţ

de %e chi%ul lui 'cCas"ey se *n s%ri la r(ndul ei.ă$ Se %are c nu te6ai ru)at destul.ă$ oate c nu re%lic ea. Eram %rea ocu%at s 6mi #ter)ă ă ă ă



lacrimile.3e aceast dat 'cCas"ey nu6i mai *ntoarse re%lica.ă ărivirile 'ariei *l scrutar din ca% %(n *n %icioare. E7%resia *iă ă

r mase *ns neschimbat . Aideen avu im%resia c t(n ra femeieă ă ă ă ă c uta ceva anume. 1 rbatul %e care6l iubise odinioar vreoă ă ă

amintire care s *mbl(n!easc %r %astia de ur care se c scaseă ă ă ă ă

*ntre ei0 /r %oate c uta cu totul altceva. Ceva care s 6iă ă %oten e!e furia la vederea m(inilor a %ie%tului a #oldurilor #iţ %almelor %e care le atinsese #i le m(n)(iase odinioar cu at(taă dra)oste.

/ cli% mai t(r!iu 'aria *i *ntoarse s%atele lui 'cCas"ey #iă reveni *n locul unde6#i l sase bicicleta. -#i lu ba)aul din co#ulă ă fi7at *n s%atele scaunului.

$ S ai )ri de bicicleta mea Luis rosti ea ar t(nd *nă ă ă direc ia res%ectiv .ţ ă

A%oi se a%ro%ie de Aideen #i *i *ntinse m(na:$ -mi cer scu!e domni#oar 'arley. Sunt 'aria Comea.ăAideen *i str(nse m(na.$ S%une6mi Aideen.$ ' bucur s te cunosc Aideen rosti 'aria care a%oi seă ă

*ntoarse c tre Luis: 'ai ai ceva s 6mi s%ui0ă ăLuis cl tin din ca%.ă ă

$ Cuno#ti codurile. 3ac a%are ceva nou am s te sun %eă ă celular.

'aria *ncuviin scurt #i *i f cu semn lui Aideen.ţă ă$ S mer)em s%use #i %orni c tre elico%ter refu!(nd să ă ă

%riveasc din nou s%re 'cCas"ey.ăAideen *#i ridic rucsacul %e um r #i se )r bi s o aun) dină ă ă ă ă

urm .ă$ Noroc am(ndurora le ur 'cCas"ey *n tim% ce treceau %rină

dre%tul s u.ăNumai Aideen *ntoarse ca%ul %entru a6i mul umi.ţElico%terul OaDasa"i *#i acceler rotirea elicelor de *ndat ceă ă

se a%ro%iar femeile. 3e#i le6ar fi fost im%osibil s se aud *nă ă ă vacarmul motoarelor Aideen se sim ea nelalocul ei din %ricinaţ t cerii *nso itoarei sale. -n calitate de cole) a lui 'cCas"ey ar fiă ţ ă vrut s s%un ceva s 6i ia a% rarea. Ca femeie *ns aveaă ă ă ă ă im%resia c6ar fi trebuit s 6l i)nore la r(ndul ei. -n )(nd *iă

blestem %e to i b rba ii %e care6i *nt(lnise vreodat . e tat lă ţ ă ţ ă ă s u un alcoolic violent e trafican ii de dro)uri din 'e7ico careă ţ nimiceau vie ile unor oameni distru)eau familii #i um%leauţ



ora#ul de v duve #i orfani. e b rba ii cunoscu i *nt(m%l toră ă ţ ţ ă care6#i % strau com%ortamentul de )entlemeni doar at(t c(t eraă necesar %entru a6i intra *n )ra ii.ţ

,rcar la bordul elico%terului care decol imediat. Se a#e!ară ă ă al turi *n cabina strimt #i %lin de !)omotul elicelor. T cerea seă ă ă ă

%relun)i %(n c(nd nemaire!ist(nd Aideen se hot r* s 6i %ună ă ă ă

ca% t.ă$ 3in c(te am *n eles ai abandonat %entru un tim% munca *nţ

%oli ie s%use ea. Cu ce te6ai ocu%at0ţ$ Am condus un mic teatru la 1arcelona veni r s%unsul. Caă

s 6mi mai condimente! e7isten a m6am a%ucat de %ara#utism.ă ţ Nu mi6a fost *ns de6auns a#a *nc(t am ucat *n c(teva dintreă %iesele %use *n scen la teatrul meu. 'i6a %l cut dintotdeauna să ă ă

oc roluri. robabil c e unul dintre motivele %entru care *mi %laceă s lucre! sub aco%erire.ă

Tonul *i era sincer iar %rivirea deschis . Amintirile care oă tulburaser at(t de tare la aero%ort erau se %are %e cale de6aă trece *n uitare.

$ Asta i6a fost s%eciali!area0 *ntreb Aideen.ţ ă'aria *ncuviin .ţă$ E o *ndeletnicire care %resu%une a%titudini actorice#ti ceea

ce m6a atras *n mod deosebit.

Ad u) %i% indu6#i )eanta:ă ă ă$ Chiar #i codurile de comunicare sunt e7trase din %iese de

teatru. Luis folose#te ni#te numere care indic acte sceneă re%lici #i cuvinte. C(nd lucre! *n afara ora#ului mi le transmite%rin telefon. C(nd am o misiune *n ora# *mi las bile ele ascunseă ţ sub %ietrele din %arc. Alteori m(!) le#te mesaele %e %ere i subă ţ form de )raffiti. / dat mi6a transmis ceea ce voia s 6miă ă ă comunice sub forma unor; cum le s%une i voi0 Aha da. Subţ

forma unor 8numere fierbin i9 scrielite %e %ere ii unei cabineţ ţ telefonice.$ 'da a#a se numesc numere fierbin i a%rob Aideen.ţ ă'aria *#i *n) dui %entru *nt(ia oar s !(mbeasc . Sur(sul *iă ă ă ă

alun) ultimele semne ale *ncrunt rii %rovocate de i!bucnirea deă ă furie. Aideen *i r s%unse la r(ndul ei cu un !(mbet.ă

$ Ai avut o !i cum%lit s%use 'aria. Cum te sim i acum0ă ţ$ Sunt *nc #ocat re%lic Aideen. N6am a%ucat s di)er totă ă ă ă

ce s6a *nt(m%lat.$ Cunosc sen!a ia asta a%rob 'aria. 'oartea unui cunoscutţ ă oric(t ar fi de ireversibil %are )reu de cre!ut. Ai cunoscut6o bineă



%e 'artha 'ac"all0$ Nu tocmai cl tin din ca% Aideen. Am lucrat *m%reun doară ă ă

vreo dou luni. 3e altfel nu era )enul de %ersoan de care s teă ă ă %o i a%ro%ia *ntr6un interval at(t de scurt.ţ

$ E6adev rat s%use 'aria. Am *nt(lnit6o de mai multe ori *nă

%erioada c(t am lucrat la ashin)ton. Era foarte inteli)ent #iă

%e de alt %arte e7trem de re!ervat .ă ă$ 3a e7act a#a era 'artha *ncuviin Aideen.ţăomenind de #ederea sa *n America 'aria % ru s seă ă

*ntriste!e din nou. I(mbetul discret i se #terse #i %rivirea i se *ntunec .ă

$ -mi cer scu!e %entru scena la care ai asistat adineauri rosti'aria.

$ Nu e nici o %roblem re%lic Aideen.ă ă$ 'ac" #i cu mine am fost *m%reun o vreme urm 'aria cuă ă

%rivirea a intit *nainte i)nor(nd r s%unsul %oliticos al luiţ ă ă Aideen. Era mai atent #i mai devotat dec(t oricare dintre b rba iiă ţ %e care i6am cunoscut. l nuiam s r m(nem *m%reun %e vecie.ă ă ă ă 3ar a insistat s renun la munca mea. S%unea c era %reaă ţ ă %ericuloas .ă

Aideen *nce%ea s se simt st(nenit . S%re deosebire deă ă ă femeile din 1oston s%anioloaicele erau dis%use s 6#i deschidă ă

sufletul *n fa a str inilor.ţ ă'aria *#i %lec %rivirea.ă$ 2oia s m las de fumat fiindc *mi afecta s n tatea. 2oiaă ă ă ă ă

s 6mi %lac a!!ul #i fotbalul american. +i m(ncarea italieneasc .ă ă ă ubea cu %asiune toate aceste lucruri a#a cum m iubea #i %eă mine. 3ar nu mi le %utea *m% rt #i *n m sura *n care #i6ar fi dorită ă ă astfel *nc(t *n cele din urm a hot r(t c era %referabil să ă ă ă r m(n sin)ur dec(t s sufere vreo de!am )ire.ă ă ă ă

idic ochii s%re Aideen:ă$ -n ele)i0ţAideen d du din ca%.ă$ Nu m a#te%t s 6mi dai dre%tate continu 'aria. Lucre!iă ă ă

al turi de el. 2oiam s #tii *ns ce a *nsemnat scena la care aiă ă ă asistat deoarece de6acum vei lucra #i al turi de mine. Am aflată de %re!en a sa aici de6abia atunci c(nd am fost anun at c mţ ţ ă ă ă vei *nso i. 'i6a fost destul de )reu s acce%t ideea c va trebuiţ ă ă

s 6l re*nt(lnesc.ă $ -n ele)4 stri) Aideen %entru a se face au!it *n vacarmulţ ă ă %rodus de motoare.



'aria *i r s%unse cu un *nce%ut timid de !(mbet.ă$ Luis mi6a s%us c ai %artici%at la distru)erea unei re ele deă ţ

trafican i de dro)uri *n 'e7ic. E nevoie de cura %entru a6iţ *nfrunta %e asemenea tic lo#i.ă

$ La dre%t vorbind nu de cura e nevoie ci de indi)nare

re%lic Aideen.ă

$ E#ti e7a)erat de modest *i s%use 'aria.ăAideen cl tin din ca%:ă ă$ Nu sunt modest ci sincer . Consumul #i traficul de dro)uriă ă

f ceau rava)ii *n cartierul *n care am locuit c(nd eram mic .ă ă Cocaina mi6a ucis cel mai bun %rieten %e v rul meu Sam. C(ntaă dumne!eie#te la or)a bisericii. A murit %e strad ca un c(ine.ă 3u% ce am c % tat %u in e7%erien de via m6am hot r(t să ă ă ţ ă ţă ţă ă ă nu m mul umesc s 6mi fr(n) m(inile #i s m %l(n) de tic lo#iaă ţ ă ă ă ă vie ii.ţ

$ +i eu am sim it acela#i lucru *n ceea ce %rive#te crimaţ or)ani!at m rturisi 'aria. Tata era %ro%rietarul unuiă ă cinemato)raf la 'adrid. A fost ucis de o band de ho i.ă ţ

T cu o cli% a%oi ad u) :ă ă ă ă$ 3ar dorin a noastr de a ac iona n6ar fi *nsemnat nimic dacţ ă ţ ă

n6ar fi fost com%letat de cura #i hot r(re. +i viclenie4 Suntă ă *nsu#iri cu care te na#ti sau %e care i le forme!i. 3ar f r ele nuţ ă ă

se %oate.$ Sunt de acord *n ceea ce %rive#te hot r(rea #i vicleniaă

s%use Aideen. +i ar mai fi ceva: trebuie s * i re%rimi dorin a de aă ţ ţ *n)hi i *n sec %entru a *nv a cum s ac ione!i eficient.ţ ăţ ă ţ

$ 'i6e team c nu *n ele).ă ă ţ$ Trebuie s #tii s * i ii *n fr(u emo iile e7%lic Aideen. Astaă ă ţ ţ ţ ă

mi6a %ermis s umblu %e str !i lini#tit atunci c(nd lucram subă ă ă aco%erire s observ #i s *nv . Altfel * i irose#ti tim%ulă ă ăţ ţ

hr nindu6 i ura. Trebuie s %retin!i c nu6 i %as atunci c(nd staiă ţ ă ă ţ ă de vorb cu ni#te tic lo#i #i *ncerci s afli %entru cine lucrea! . -nă ă ă ă 'e7ico City erau mai multe bande de trafican i: 8Norii9 seţ ocu%au de comer ul cu mariuana 8ira ii9 vindeau cocain iarţ ţ ă 8Ka)uarii9 de ineau mono%olul heroinei. Cel mai )reu mi6a fost sţ ă

*nv cum s 6i deosebesc %e dro)a ii de r(nd de cei care seăţ ă ţ ocu%au #i de comer .ţ

$ 3ro)a ii umblau sin)uri nu6i a#a0ţ

Aideen *ncuviin .ţă$ retutindeni e la fel coment 'aria.ă$ e de alt %arte trafican ii umbl *ntotdeauna *n )ru%uri *nă ţ ă



ca!ul *n care nu se ar tau dornici s vorbeasc era necesar s 6iă ă ă ă deosebe#ti %e cei care se ocu%au de a%rovi!ionare. Trafican iiţ aveau mereu m(necile suflecate ca s aib unde s 6#i ascundă ă ă ă banii c(t vreme bu!unarele le erau ocu%ate de cu ite #iă ţ %istoale. S #tii *ns 'aria c *ntotdeauna mi6a fost team c(ndă ă ă ă

m aflam %e teren. 'i6era team c mi6a# %utea %ierde via a #iă ă ă ţ

mi6era team c a# %utea afla lucruri *n)ro!itoare des%re anumi iă ă ţ oameni. 3ac via a *n cartierul *n care am co%il rit nu m6ar fiă ţ ă um%lut de furie dac nu m6ar fi durut sufletul %entru familiileă r t ci ilor %e care i6am *nt(lnit n6a# fi %utut niciodat s mer)ă ă ţ ă ă %(n la ca% t.ă ă

'aria *n) dui !(mbetului s *nfloreasc %e *ntre)ul s u chi%.ă ă ă ă Era un sur(s %lin de res%ect #i de *n ele)ere camaradereasc .ţ ă

$ Curaul ne*nso it de team *nseamn %rostie s%use 'aria.ţ ă ă /rice6ai s%une sunt convins c ai avut nevoie de mult cura #iă ă nu %ot dec(t s te admir. Cred c vom alc tui o echi% )ro!av .ă ă ă ă ă

$ C tot veni vorba de echi%a noastr !ise Aideen. Care va fiă ă %lanul de ac iune du% ce vom aun)e la San Sebastian0ţ ă

Era ner bd toare s abat conversa ia s%re alt subiect dec(tă ă ă ă ţ %ro%ria6i %ersoan . Aten ia care i se d dea o f cea s se simtă ţ ă ă ă ă st(nenit .ă

$ -n %rimul r(nd vom face o vi!it la %ostul de radio care aă

difu!at *nre)istrarea *i s%use 'aria.$ 3e)hi!ate *n turiste0 se mir Aideen.ă$ Nu. Trebuie s afl m cine le6a adus caseta cu *nre)istrarea.ă ă

3u% aceea *i vom ) si %e cei *n cau! #i *i vom urm ri d(ndu6ă ă ă ăne dre%t turiste. +tim c victimele atentatului de %e iaht %uneauă la cale o cons%ira ie. -ntrebarea care se %une e urm toarea: auţ ă fost uci#i din %ricina unor r fuieli *n interiorul cercului deă cons%iratori sau fiindc altcineva din afar a aflat de %lanul lor0ă ă

Cineva care %(n *n %re!ent a %referat s r m(n *n umbr .ă ă ă ă ă$ +i des%re care nu %utem #ti dac ne este aliat sau du#man.ă$ E7act *nt ri 'aria. Asemenea )uvernului vostru #iă

autorit ile s%aniole sunt divi!ate *n mai multe fac iuni care nuăţ ţ se simt obli)ate s *m% rt #easc toate informa iile de careă ă ă ă ţ dis%un.

-n tim% ce vorbea %ilotul *i trecu comanda elico%teruluicole)ului s u *#i scoase c #tile #i se *ntoarse c tre ele.ă ă ă

$ A)ent Comea4 stri) el. Tocmai am rece% ionat un mesaă ţ de la #efuQ4 'i6a cerut s v transmit c sidro Serrador a fostă ă ă ucis *n noa%tea aceasta la sec ia munici%al de %oli ie dinţ ă ţ



'adrid.$ Cum0$ Se %are c a fost *m%u#cat *n tim% ce *ncerca s ia armaă ă

unui ofi er de armat .ţ ă$ ,n ofi er de armat 0 *ntreb 'aria ne*ncre! toare. Ca!ulţ ă ă ă

acesta nu intr sub urisdic ie militar .ă ţ ă

$ +tiu s%use %ilotul. +eful se interesea! acum cine eraă ofi erul res%ectiv #i ce c uta acolo.ţ ă

'aria *i mul umi iar %ilotul se *ntoarse #i %relu din nouţ ă comanda elico%terului.

$ Ceva nu e deloc *n ordine s%use 'aria %e un ton )rav. Amsen!a ia c moartea bietei 'artha n6a fost dec(t %rimul foc deţ ă arm dintr6un #ir lun) #i devastator.ă



15

Mar i, ora 2 şi 55 de minute,ţ


4amilia s%aniol este o institu ie care datea! de la sf(r#itulă ţ ă secolului al nou s%re!ecelea. Ea este o com%onent a aceleia#iă ă civili!a ii mediteraneene care a dat na#tere clanurilor interlo%eţ din Sicilia Turcia #i ?recia. articularitatea s%aniol const *nă ă

fa%tul c loialitatea membrilor uneiă familii se manifest fa deă ţă un %atron de re)ul %ro%rietar al unei *ntre%rinderi sauă conduc tor al unei bresle. entru a men ine re%uta ia %atronuluiă ţ ţ ne% tat un num r de an)aa i sunt selecta i #i antrena i %entruă ă ă ţ ţ ţ a6l %rotea sau %entru a %une *n a%licare acte de violen ţă sabotae sau e7ecu ii *n dauna rivalilor acestuia. intele deţ Ţ %redilec ie sunt *n )eneral le)ate de afacerile concuren ilor.ţ ţ Atacurile *ndre%tate *m%otriva casei sau rudelor acestora suntconsiderate li%site de etic . /ca!ional membriiă familiilor seim%lic *n activit i de contraband sau #anta dar acest lucruă ăţ ă este destul de rar.

-n schimbul serviciilor %restate membrii familiei sunt r s%l ti iă ă ţ uneori cu anumite avantae materiale cum ar fi %lata studiilor%entru co%iii lor. 3e re)ul *ns r s%lata const *n mul umirile #iă ă ă ă ţ stima %atronului care le )arantea! si)uran a %e via a loculuiă ţ ţă lor de munc .ă

-n o%inia lui Kuan 'artine! atacul *m%otriva iahtului fusese oac iune li%sit de etic . -n mod cert sco%ul ei fusese c(t se %oateţ ă ă de lim%ede: uciderea c(t mai multor membri ai familiei dintr6osin)ur lovitur . -n anii de c(nd lucra %entruă ă !enor amire! Kuannu se d duse *n l turi niciodat s foloseasc violen a atunciă ă ă ă ă ţ c(nd era nevoie. -n cadrul breslei ac iunile violente aveau dre%tţ int mai ales *n %rimii ani ma#inile navele sau cl dirile rivalilorţ ă ă

*n afaceri. Se *nt(m%lase o dat sau de dou ori ca vreună ă muncitor s fie atacat dar cei din conducere nu intraseră ă

niciodat *n vi!orul unor astfel de ac iuni. Cele %etrecute *nă ţ aceast noa%te cereau o ri%ost %e m sur . Kuan crescut %eă ă ă ă str !ile din 'anresa care lucra %entruă !enor amire! de



dois%re!ece ani era ner bd tor s le6o %l teasc celor care *iă ă ă ă ă uciseser %atronul. 'ai *nt(i *ns trebuia s 6#i ) seasc ună ă ă ă ă adversar. ostul de radio % rea o ale)ere bun %entru a *nce%eă ă c utarea lui.ă

Kuan #i trei dintre cole)ii s i de munc urcar *n ma#in #i seă ă ă ă

*ndre%tar s%re sediul micului %ost de radio. Acesta era a#e!at *nă

v(rful unei coline *nalte de a%ro7imativ trei sute de metri unadintre cele trei care str uiau ?olful La Concha la nord de Sană Sebastian. ,n drum %ietruit *n)ust ducea %(n la um tateaă ă culmii. 'ai sus fusese construit o enclav alc tuit din cl diriă ă ă ă ă lu7oase cu %or i #i )arduri *nalte oferind celor ce locuiau acolo oţ %riveli#te s%lendid .ă

8Chiar a#a c(te dintre c %eteniileă familiilor locuiesc oareaici09 se *ntreb Kuan a#e!at %e locul de l(n) #ofer. inea *nă ă Ţ m(n un rucsac %e care *l um%luse la u!in cu tot ce avea s 6i fieă ă ă de trebuin . Nu urcase niciodat %(n aici. Era un om activ iarţă ă ă su%erba %riveli#te a coastei s%ectaculoas #i lini#titoareă totodat invit(nd la contem%la ie *l f cea s se simt nelaloculă ţ ă ă ă lui a#a cum s6ar fi sim it %robabil #i dac ar fi colindat unaţ ă dintre )r dinile sc ldate *n lumina lunii care se *ntre! reauă ă ă dincolo de arabescurile %or ilor din fier forat.ţ

,n drum de ar *n)ust folosit de obicei doar de bicicli#ti #i deţ ă

%ietoni %relun)ea #oseaua c tre v(rful colinei. / meandr aă ă %antei bloca vederea s%re )olf. Aici iarba r s rise *n %etice acumă ă uscate ca iasca s%re deosebire de )a!onul *n)riit #i des carem r)inea #oseaua. Auns aici Kuan *#i reveni de %arc s6ar fiă ă

*ntors acas . rivi *n lun)ul drumului s%re cl direa scund dină ă ă blocuri de )ranit *nconurat de un )ard *nalt de doi metri #iă

um tate #i *ncununat de o *m%letitur deas de s(rm )him%at .ă ă ă ă ăadio Nacional de ublico ustific(ndu6#i numele r sun toră ă

%oseda o sta ie de @P "D ale c rei emisiuni %uteau fiţ ă rece% ionate s%re sud %(n la am%lona iar s%re nord %(n laţ ă ă 1ordeau7 *n >ran a. ostul N transmitea *n tim%ul !ileiţ obi#nuitul %ro)ram de mu!ic #tiri locale #i informa iiă ţ meteorolo)ice. S%re sear %ro)ramul se adresa cu %rec dereă ă %o%ula iei de ori)ine basc . ro%rietarii %ostului de radio erauţ ă antise%arati#ti convin#i ceea ce le transformase *n intaţ %redilect a atacurilor cu bombe arti!anale #i arme de foc.ă

Acesta era motivul %entru care sediul sta iei de emisie fuseseţ construit dintr6un material solid %recum ba!altul #i a#e!at la odistan *ndeauns de mare de )ardul fortificat. Antena de emisieţă



se *n l a *n centrul aco%eri#ului %e un schelet din metal vo%sită ţ *n ro#u #i alb. -n v(rf la cinci!eci de metri de nivelul solului olumini ro#ie cli%ea intermitent.ţă

+oferul familiei 'artin stinsese farurile din tim% *n vreme cese a%ro%iau. Trase %e drea%ta la vreo trei sute de metri distanţă

de %oart de cealalt %arte a culmii rotunite a colinei. Cei %atruă ă

b rba i cobor(r din ma#in . Kuan desc rc din %ortba)a oă ţ ă ă ă ă biciclet *#i lu rucsacul *n s%inare #i se stro%i %e fa cu a% ă ă ţă ă %entru a da im%resia c trans%irase urc(nd %anta. ic turile i seă ă %relinser %recum sudoarea %e obrai #i mai os %e )(t. orniă a%oi f r s mai %iard tim%ul c tre %oart . Ceilal i trei %otriviră ă ă ă ă ă ţ ă amorti!oarele la evile armelor #i *l urmar l s(ndu6i un avansţ ă ă de vreo trei!eci de metri. ref c(ndu6se c )(f(ie Kuan tro% iă ă ă c tre %oart str duindu6se s fac !)omot %entru a se convin)eă ă ă ă ă c avea s fie au!it dar #i %entru a aco%eri !)omotul %a#iloră ă tovar #ilor s i.ă ă

A#a cum %rev !use Kuan %oarta era % !it de oameniă ă ă *narma i. Erau trei b rba i cu %u#ti *n mod lim%ede nea%ar in(ndţ ă ţ ţ vreunei a)en ii %rofesioniste de %a! . Cu si)uran fuseserţ ă ţă ă adu#i aici du% transmiterea *n eter a *nre)istr rii %entru aă ă %reveni un eventual atac *m%otriva %ostului de radio *n %realabil

Kuan #i tovar #ii s i c !user de acord ca *n eventualitatea *nă ă ă ă

care %erimetrul ar fi fost % !it %a!nicii s fie elimina i simultan #iă ă ţ c(t mai discret cu %utin .ţă

Kuan *#i im%use *n )(nd s se rela7e!e. Nu6#i %utea tr daă ă nervo!itatea fa de ceilal i. reluase conducerea acesteiţă ţ o%era iuni #i trebuia s se im%un *n fa a celorlal i membri aiţ ă ă ţ ţ familiei.

Aun)(nd nu de%arte de %oart *nur cu voce tare:ă ă$ Naiba s6o ia de treab 4ă

,nul dintre %a!nici *l au!i. Se a%ro%ie *n )rab *n tim% ceă tovar #ii s i a#te%tau *n umbr )ata s 6l aco%ere.ă ă ă ă$ Ce vrei0 *ntreb el.ăEra un b rbat foarte *nalt usc iv cu % rul ne)ru cre #iă ăţ ă ţ

fruntea lat .ă Kuan nu r s%unse imediat l s(nd im%resia c ar fi fostă ă ă

descum% nit.ă$ A# vrea s #tiu unde naiba m aflu.ă ă

$ 3ar unde naiba ai vrea s te afli0 *l ironi! %a!nicul.ă ă$ Caut cam%in)ul )lesias.a!nicul r(se amu!at.



$ 'i6e team c te a#tea%t *nc o bucat bun de drumă ă ă ă ă ă s%use el. 'ai e7act va trebui s te *ntorci #i s o iei c tre est.ă ă ă

$ Cum adic 0ăa!nicul ar t c tre drea%ta cu un )est ne)lient.ă ă ă$ Cam%in)ul %e care6l cau i nu6i aici ci %e dealul urm tor celţ ă

cu;3in s%atele lui Kuan r sun o serie de !)omote *nfundateă ă atunci c(nd ceilal i membri aiţ familiei deschiser focul asu%raă %a!nicilor. Cei trei se %r bu#ir lua i %rin sur%rindere cu c(te oă ă ţ )aur cu mar)ini *ns(n)erate *n frunte.ă

-n vreme ce tovar #ii s i *l aun)eau din urm Kuan *#i l să ă ă ă ă deo%arte bicicleta *#i scoase rucsacul #i se a%uc de treab .ă ă

Cea mai sim%l modalitate %entru a % trunde *n %erimetrulă ă sta iei era de a6#i anun a %re!en a %rin interfon #i de a a#te%taţ ţ ţ a%oi ca %oarta s fie deschis . -n ca!ul lor *ns această ă ă ă %osibilitate era e7clus . Kuan scoase din rucsac o bucat deă ă %(n! #i o ran) . Tricoul *i era )reu de sudoare iar aerul rece ală ă no% ii *l *nfior atunci c(nd escalad %(n la um tate %or iuneaţ ă ă ă ă ţ de )ard din st(n)a %or ii.ţ

Le) ran)a de bucata de %(n! #i in(nd6o de un ca% t *iă ă ţ ă f cu v(nt %este )ard. (n!a < o c ma# veche < ateri! %esteă ă ă ă s(rma )him%at . Kuan *#i strecur de)etele %rin ochiurile %laseiă ă

de s(rm #i a%uc un ca% t al r n)ii tr )(nd c tre sine. Le)ă ă ă ă ă ă ă a%oi m(necile c m #ii laolalt recu%er(nd ran)a. e%etă ă ă ă o%era iunea de aceast dat folosindu6se de c ma#a luiţ ă ă ă >erdinand musculosul %a!nic de noa%te al fabricii lui amire!a#a *nc(t s(rma )him%at era acum i!olat de dou straturi deă ă ă %(n! . -n !ona de si)uran astfel creat cei %atru escaladară ţă ă ă f r %robleme #i ateri!ar *n lini#te de cealalt %arte. A#te%tară ă ă ă ă c(teva cli%e %entru a se asi)ura c nu fuseser au!i i a%oi seă ă ţ

*ndre%tar ti%til c tre u#a de metal a cl dirii travers(nd cuă ă ă b )are de seam s%a iul deschis.ă ă ţCei trei tovar #i ai lui Kuan erau #i ei *narma i cu r n)i iară ţ ă

>erdinand avea *n bu!unar un revolver de calibrul G. 'uni ia deţ re!erv era la *ndem(n *nf #urat *ntr6o batist %entru caă ă ă ă ă )loan ele s nu fac !)omot ciocnindu6se *ntre ele. Nuţ ă ă inten ionau s mai ucid %e nimeni dar du% cele ce i seţ ă ă ă

*nt(m%laser domnului amire! nu aveau s se dea *n l turi deă ă ă

la nimic care i6ar fi *m%iedicat s 6#i duc la bun sf(r#it misiuneaă ă asumat .ă+tiau c u#a avea s fie *ncuiat #i se %re) tiseră ă ă ă ă



cores%un! tor. Kuan care era cel mai *nalt *#i strecur v(rfulă ă r n)ii *n s%a iul *n)ust dintre u#a de metal #i rama acesteia *nă ţ %artea st(n) sus. 'artin se a%lec #i *#i *nfi%se ran)a *n col ulă ă ţ din st(n)a os. Cel lalt Sancho v(r* ran)a *n dre%tul ! voruluiă ă

*n vreme ce >erdinand st tea deo%arte cu arma %re) tit )ataă ă ă

s tra) *n ca!ul *n care ar fi fost ataca i.ă ă ţ

-m%inser ca%etele r n)ilor c(t de ad(nc se %utea. 3ac %rimaă ă ă *ncercare e#ua aveau toate #ansele ca a doua s le reu#easc .ă ă 'artin lucrase *n construc ii #i era de % rere c %(n #i *nţ ă ă ă eventualitatea e7isten ei unei duble *nchi! tori balamalele nuţ ă erau mai mult ca si)ur *nt rite. ,n asemenea sur%lus de metală ar fi d unat serios calit ii emisiei radio.ă ăţ

La semnalul lui Kuan cei trei *m%inser cu %utere r n)ile. ,#aă ă se deschise din %rima *ncercare rama de lemn a u#ii cr %(ndu6ăse de sus %(n os. >erdinand *i asi)ur c nu era nici un %ericolă ă ă a#a *nc(t se re%e!ir cu to ii *n untru.ă ţ ă

-n interior se aflau doar trei oameni. ,nul era *n cabina deemisie iar al i doi un b rbat #i o femeie st teau la masa deţ ă ă mi7a. Conform %lanului 'artin se *ndre%t )lon s%re tabloulă ţ electric %e care *l ) si imediat #i *ntreru%se curentul. Emisia fuă

*ntreru%t *nainte ca ti%ul din cabin s fi a%ucat s anun e %eă ă ă ă ţ %ost c sta ia era atacat . La lumina celor dou l m%i deă ţ ă ă ă

si)uran din tavan care se a%rinseser automat la *ntreru%ereaţă ă aliment rii cu ener)ie a sta iei Kuan #i Sancho n v lir asu%raă ţ ă ă ă celor doi in)ineri de sunet #i *i dobor(r cu c(te o lovitur dată ă ă cu sete %este ceaf . C !ur femeia cu un )eam t iar b rbatulă ă ă ă ă cu un stri) t ascu it de durere. -n tim% ce >erdinand *i inea laă ţ ţ res%ect sub amenin area %istolului Kuan intr *n cabina deţ ă emisie #i se *ndre%t calm s%re cel aflat la microfon.ă

$ 2reau s #tiu cine v6a dat *nre)istrarea %e care a i transmis6ă ţ

o mai devreme s%use el. T(n rul b rbos #i sub irel a#e!at *n fa a microfonului seă ă ţ ţ retrase indi)nat.

$ Te mai *ntreb o sin)ur dat rosti Kuan ridic(nd ran)a. Cineă ă v6a dat *nre)istrarea0

$ Nu #tiu cine era s%use t(n rul.ăAvea o voce %i i) iat #i %l(n) rea . -#i drese )lasul #iţ ă ă ă ţă

re%et :ă

$ Nu #tiu. Kuan i!bi cu ran)a *n bra ul st(n) al celuilalt *n dre%tulţ trice%sului. T(n rul deschise )ura *ntr6un i% t mut #i e7%iră ţ ă ă



sonor a%uc(ndu6se cu cealalt m(n de locul lovit. -n ochii mari iă ă se ivir lacrimi de durere.ă

$ Cine v6a adus *nre)istrarea0 re%et Kuan.ă1 rbatul *ncerc s 6#i *nchid )ura dar d dea im%resia că ă ă ă ă ă

avea dificult i *n a6#i duce la *nde%linire inten iile. Se d duăţ ţ ă

*na%oi cu scaun cu tot %(n c(nd s% tarul acestuia se lovi deă ă

%erete o%rindu6i retra)erea. Kuan *naint %e urmele lui. rivi int de)etele m(inii dre%te aă ţ ă

individului *ncle#tate %e mu#chiul strivit de ran) cu c(teva cli%eă *n urm . inti #i ran)a se ab tu din nou asu%ra de)etelor deă Ţ ă aceast dat .ă ă

/ elul lovi deasu%ra ultimei falan)e. Se au!i un !)omot sec caţ atunci c(nd %lesnesc oasele uscate de %ui. 1 rbatul l s s 6iă ă ă ă cad m(na *n %oal . ielea !drelit se umfl sub %resiuneaă ă ă ă s(n)elui acumulat. 3e ast dat b rbatul fu *n stare s urle.ă ă ă ă

$ Adolfo4 i% el cu )ura c scat de durere.ţ ă ă ă$ Cine0 *ntreb Kuan.ă$ Adolfo Alca!ar %escarul4

T(n rul turui f r #ov ire adresa unde %utea fi ) sit acestaă ă ă ă ă iar Kuan *i mul umi %oliticos. A%oi ran)a #uier din nou t indţ ă ă aerul cu *ndeauns de mult for *nc(t s 6i ru% falca celuiă ţă ă ă a#e!at care se %r bu#i din scaun. Kuan *ntoarse ca%ul c treă ă

'artin #i Sancho care *l imitar reduc(ndu6i la t cere *n acela#iă ă mod %e cei doi in)ineri de sunet. Nu aveau tim% s 6iă %erche!i ione!e %entru a le confisca telefoanele celulare iar Kuanţ nu voia s le ofere %rileul de a6l averti!a %e %escar.ă

Cinci minute mai t(r!iu cei %atru membri ai familiei se aflaudin nou *n ma#in *ndre%t(ndu6se c tre San Sebastian.ă ă



1

Luni, ora 2' şi 15 minute,Washington, !"!

C(nd Hood form num rul de acas nici Sharon #i nici vreunulă ă ă dintre co%ii nu ridic telefonul. 3u% %atru (r(ituri robotulă ă ţ telefonic intr *nă func iune. 'esaul era cel *nre)istrat deţ Harlei)h cu o !i *n urm .ă

81un 4 A i sunat la familia Hood. Nu suntem acas . Nu v vomă ţ ă ă da instruc iuni *n %rivin a modului *n care ne %ute i l sa un mesaţ ţ ţ ă fiindc dac nu #ti i nici m car at(t cu si)uran c nu vrem să ă ţ ă ţă ă ă st m de vorb cu voi49ă ă

Hood oft . -i ru)ase %e co%ii s nu mai *nre)istre!e astfel deă ă mesae #mechere#ti. oate c6ar fi trebuit s insiste. Sharon aveaă dre%tate: nu era *ndeauns de ferm *n rela iile cu co%iii.ţ

$ Salut )a#c rosti Hood *ncerc(nd !adarnic s dea un tonă ă bine dis%us vocii sale. 'i6e team c va trebui s r m(n %(nă ă ă ă ă t(r!iu la birou *n seara asta. S%er c a i avut cu to ii o %rim !i aă ţ ţ ă vacan ei de %rim var %e cinste. 1 nuiesc c la ora asta sunte iţ ă ă ă ă ţ la cum% r turi sau v6a i dus s vede i vreun film ori s v distra iă ă ţ ă ţ ă ă ţ %e undeva. Sharry te ro) mult de tot s m suni c(nd v ve iă ă ă ţ

*ntoarce acas da0 'ul umesc. 2 iubesc %e to i. a.ă ţ ă ţHood sim i cum *l cu%rinde dis%erarea atunci c(nd %useţ

rece%torul *n furc . +i6ar fi dorit foarte mult s fi %utut sta deă ă vorb cu Sharon. ,ra din ad(ncul sufletului %r %astia care seă ă ad(ncea *ntre ei #i dorea s *ndre%te lucrurile. Sau cel %u in să ţ ă

*ncheie un armisti iu %(n *n cli%a *n care aveau s aib tim% sţ ă ă ă ă discute %e *ndelete %entru a l muri ceea ce era de l murit.ă ă -ncerc s o sune %e Sharon %e telefonul mobil dar se lovi dină ă nou de mesaul robotului telefonic. 3e aceast dat renun s 6iă ă ţă ă mai lase vreun mesa.

A%roa%e imediat du% ce a#e! rece%torul *n furc telefonulă ă ă *nce%u s sune. Era Sharon. I(mbi sim ind cum i se ia o %iatră ţ ă

de %e inim .ă$ Hai noroc rosti el vesel f r a mai fi deloc nevoit să ă ă

mime!e ovialitatea.



-n fundal se au!eau !)omote: vocile mul imii #i anun uriţ ţ bruiate *ntr6un difu!or aflat *n %ream .ă

$ Sunte i la cum% r turi0ţ ă ă$ Nu aul veni r s%unsul. Suntem la aero%ort.ăHood se a#e!ase comod *n fotoliul de %iele. Se redresă

alarmat. entru moment evit s cear am nunte= era o tactică ă ă ă ă

*nv at *n %erioada ascensiunii sale %olitice.ăţ ă$ Am hot r(t s 6i iau %e co%ii #i s mer)em *n Connecticută ă ă

continu Sharon. /ricum nu ai fi a%ucat s stai %rea mult cu ei laă ă sf(r#it de s %t m(n iar ai mei insist de mult s 6i vi!it m.ă ă ă ă ă ă

$ Aha f cu el %e un ton neutru. C(t ave i de )(nd să ţ ă r m(ne i0ă ţ

Calmul din )lasul s u era doar a%arent. rivi foto)rafiaă *nr mat a familiei sale a#e!at *ntr6un col al biroului. Eraă ă ă ţ veche de numai trei ani dar !(mbetele alor s i i se % rur dintr6ă ă ăo dat c a%ar in unei alte ere.ă ă ţ

$ Sincer nu #tiu r s%unse ea.ăon lummer #i 1ob Herbert *#i f cur a%ari ia *n %ra)ul u#ii.ă ă ţ

Hood le f cu semn s a#te%te. Herbert observ c #eful luiă ă ă ă vorbea %e linia %rivat a#a *nc(t d du a%robator din ca% #i *l luă ă ă de bra %e lummer tr )(ndu6l *na%oi %e culoar. Ann >arris sosiţ ă #i ea c(teva cli%e mai t(r!iu #i li se al tur celor doi.ă ă

$ Cred c *ntoarcerea noastr de%inde de; *nce%u Sharonă ă care a%oi t cu.ă

$ 3e ce de%inde0 *ntreb Hood. 3e mine0 3e dorin a mea deă ţ a v avea a%roa%e0 +tii foarte bine care e r s%unsul meu.ă ă

$ +tiu *ncuviin Sharon. 3ar nu #tiu de ce vrei s ne aiţă ă a%roa%e. Nu e#ti niciodat acas . lec m *n vacan e iar tu neă ă ă ţ la#i sin)uri du% numai o !i.ă

$ Asta nu s6a *nt(m%lat dec(t o sin)ur dat .ă ă

$ S6a *nt(m%lat numai o dat fiindc nici m car n6am maiă ă ă *ncercat s %lec m altundeva re%lic Sharon. Altceva voiam s 6 iă ă ă ă ţ s%un *ns . -ntoarcerea mea la ashin)ton de%inde de hot r(reaă ă %e care o voi lua: vreau oare s 6i v d %e co%ii mereu de!am )i iă ă ă ţ sau vreau s %un ca% t o dat %entru totdeauna acestoră ă ă de!am )iri0ă

$ Asta vrei tu4 i!bucni Hood ridic(nd tonul #i tem%er(ndu6limediat. 6ai *ntrebat cumva #i %e co%ii ce anume *#i doresc0 2ei

ine cont de % rerea lor0ţ ă$ 1ine*n eles contea! #i ceea ce6#i doresc ei rosti ea. 2or sţ ă ă fie cu tat l lor. +i eu vreau acela#i lucru. 3ar dac nu6l %utemă ă



avea al turi de noi %oate c6ar fi mai bine s #tim lim%ede acestă ă lucru.

Herbert se *ntoarse cu fa a s%re u#a deschis . Era *ncruntat #i6ţ ă#i mu#ca bu!ele. Era clar c avea ceva im%ortant s 6i comunice.ă ă -n tim% ce Herbert *i *ntorcea din nou s%atele Hood *#i dori să

%oat lua totul de la ca% t: !iua aceasta anul chiar #i via a.ă ă ţ

$ Nu %leca o ru) Hood. Te ro) nu %leca4 2om ) si o solu ieă ă ţ de *ndat ce voi da de ca% t situa iei cu care ne confrunt m aici.ă ă ţ ă

$ 1 nuiam c asta vei s%une re%lic Sharon.ă ă ă?lasul nu6i era as%ru ci doar resemnat.$ 3ac vrei *ntr6adev r s ) sim o solu ie aul #tii unde neă ă ă ă ţ

%o i ) si. Te iubesc. 'ai vorbim da0ţ ă-nchise telefonul. Hood r mase cu %rivirea a intit s%re u# ă ţ ă ă

c tre subordona ii s i. 3intotdeauna *i considerase %e 1ob 'i"eă ţ ă #i mai ales %e 3arrell ca %e ni#te membri ai unei alte familii.Acum ei r m seser sin)ura sa familie. 3ar nu era de6auns.ă ă ă

A#e! rece%torul *n furc . 1ob au!i declicul #i se *ntoarse.ă ă ntr f c(nd v(nt scaunului cu rotile urmat de ceilal i doi. -lă ă ţ m sur din %riviri %e Hood.ă ă

$ Totul e *n re)ul 0 *ntreb el.ă ă1rusc Hood con#tienti! cele *nt(m%late: so ia sa %lecase deă ţ

acas lu(ndu6i cu ea %e co%ii. >u c(t %e6aci s trimit %e cinevaă ă ă

la aero%ort ca s 6i *m%iedice s %lece. 3ar Sharon nu i6ar fi iertată ă niciodat o astfel de interven ie brutal . 'ai mult nu era convinsă ţ ă c #i6ar fi iertat el *nsu#i o astfel de hot r(re.ă ă

$ - i s%un mai *ncolo re%lic Hood eva!iv. Ceva nout i0ţ ă ăţ$ ,n ocean de rahat du% cum se s%une *n or #elul meuă ă

natal hiladel%hia din 'ississi%%i. 2oiam s m asi)ur c * iă ă ă ţ men ii hot r(rea de a6i l sa %e 3arrell #i %e Aideen s se av(nteţ ă ă ă

*n lar)ul lui.

$ aul dac 6mi dai voie s te re in termin *ntr6un minut #i6amă ă ţ %lecat interveni Ann >arris %i% indu6#i a)enda.ăHood %rivi *ntreb tor c tre Herbert. /fi erul deă ă ţ

contrainforma ii *ncuviin din ca%.ţ ţă$ ot s r m(n #i eu0ă ă>u r(ndul lui Ann s *ncuviin e!e.ă ţ$ E6n re)ul s%une o *ndemn Hood.ă ă$ 'ul umesc.ţ

rivirile lui Hood ! bovir o cli% asu%ra de)etelor fine aleă ă ă cole)ei sale. ,n)hiile lun)i date cu lac ro#u *i s%oreau enormfeminitatea. Hood *ntoarse ca%ul. Era furios %e Sharon iar Ann *l



atr )ea #i ar fi fost oric(nd dis%us s 6l %rimeasc *n bra ele eiă ă ă ă ţ deschise. ,ra aceste )(nduri aceste sentimente dar nu se%utea *m%iedica s le nutreasc .ă ă

$ Tocmai mi6au telefonat cei de la 11C *nce%u Ann. Au %rimito *nre)istrare video f cut de un turist *n fa a Con)resuluiă ă ţ

3e%uta ilor de la 'adrid. 1anda *nf i#ea! momentul ridic riiţ ăţ ă ă

cadavrului 'arthei.$ Ciocli blestema i4 scr(#ni Herbert.ţ$ Sunt urnali#ti 1ob interveni Ann. Ne %lace sau nu asta e

meseria lor. 'oartea 'arthei e o #tire de sen!a ie.ţ$ Sunt ni#te urnali#ti cu a%uc turi de ciocli insist Herbert.ă ă$ Las6o balt 1ob *l sf tui Hood care nu se sim ea *n stare să ă ţ ă

mai su%orte *nc o scen de familie. Care6i %roblema Ann0ă ăEa *#i r sfoi noti ele.ă ţ$ Cei de la 11C au selectat o ima)ine a fe ei 'arthei auţ

com%arat6o cu ba!a lor de date #i au ) sit o foto)rafie f cut *nă ă ă QF la Kohannesbur) *n care 'artha a%are al turi de 'an)osuthuă 1uthele!i rivalul lui Nelson 'andela. -n %lus Kimmy ?eor)e de la/as'ington (ost s%une c vrea s difu!e!e informa iile %e careă ă ţ le are *nainte ca 11C6ul s ias %e %ost cu cele aflate m(ineă ă diminea .ţă

Hood se frec la ochi e7cedat.ă

$ +tie cineva c Aideen o *nso ea %e 'artha0 *ntreb el.ă ţ ă$ 3eocamdat nu.ă$ Ce6mi recomanda i0 rosti Hood.ţ$ Trebuie s min im cu neru#inare %ro%use Herbert.ă ţ$ 3ac *ncerc m s o sc ld m dac d m %ublicit ii ună ă ă ă ă ă ă ăţ

comunicat de )enul 8da 'artha lucra *n di%loma ie dar a fostţ asasinat *n tim% ce se afla *n vacan 9 n6are s ne creadă ţă ă ă nimeni s%use Ann v dit iritat . 2or continua s sa%e du%ă ă ă ă

informa ii. -n consecin %ro%un s le s%unem adev rul )ol6ţ ţă ă ă)olu .ţ$ C(t din adev r0 vru s afle Hood.ă ă$ S declar m c 'artha se afla *n S%ania %entru a6#i %uneă ă ă

e7%erien a *n sluba de%uta ilor s%anioli. Ace#tia erau %reocu%a iţ ţ ţ de *nte irea tensiunilor etnice iar 'artha avea e7%erien *nţ ţă acest domeniu. Ceea ce este %erfect adev rat. unct.ă

$ Nu %o i de!v lui %resei chiar at(t de mult *i atrase aten iaţ ă ţ

Herbert.$ Trebuie insist Ann.ă$ 3ac le s%ui toate astea s6ar %utea s *#i dea seama că ă ă



'artha nu era sin)ur o averti! Herbert. +i din cli%aă ă res%ectiv tic lo#ii care6au *m%u#cat6o %e 'artha ar %uteaă ă

*ncerca s o scoat din curs #i %e Aideen.ă ă ă$ Credeam c uci)a#ii !ac cu to ii %e fundul m rii se miră ţ ă ă

Ann.

$ oate s%use Hood. 3ar dac nu e chiar a#a0 3ac 1ob areă ă

dre%tate0$ Nu #tiu ce s !ic m rturisi Ann. 3ar o minciun ar %uteaă ă ă

avea consecin e la fel de nefaste.ţ$ La ce te referi0 *ntreb Hood.ă$ resa ar %utea afla c 'artha era *nso it de o oarecareă ţ ă

8senorita Temblon9 #i va *ncerca s o identifice. Nu va trece multă %(n c(nd re%orterii *#i vor da seama c această ă ă 8senorita9 nue7ist . 2or *ncerca s % trund cu for e %ro%rii misterul identit iiă ă ă ă ţ ăţ femeii felul *n care aceasta a auns *n ar #i se vor da de ceasulţ ă mor ii s o ) seasc . Cercet rile lor i6ar %utea duce %e criminaliţ ă ă ă ă direct la Aideen.

$ E ceva adev r *n asta morm i 1ob Herbert.ă ă$ 'ul umesc s%use Ann. aul nu e7ist o solu ie o%tim .ţ ă ţ ă

3ar dac de!v lui m car %ar ial adev rul %resa o s vrea să ă ă ţ ă ă ă verifice veridicitatea informa iilor. 2om %reci!a c 'artha a fostţ ă

*nso it de *nc o %ersoan care din considerente de securitateţ ă ă ă

a % r sit discret S%ania. 3ac le d m %osibilitatea s verificeă ă ă ă ă %rimele informa ii ne vor crede %e cuv(nt #i *n aceast %rivin .ţ ă ţă

$ E#ti si)ur de asta0 *ntreb Hood.ă ăAnn *ncuviin .ţă$ Kurnali#tii nu de!v luie *ntotdeauna absolut tot ce6au aflat.ă

Le %lace s se #tie % rta#i la anumite secrete. -n felul acesta seă ă simt mai im%ortan i ca #i cum ar face %arte dintr6o cons%ira ie.ţ ţ

$ Am )re#it f cu Herbert. Nu sunt doar ni#te ciocli. Sunt ni#teă

ciocli vanito#i.$ >iecare cu %ersonalitatea lui re%lic Ann.ăHerbert *#i *ncrunt s%r(ncenele la au!ul re%licii dar Hoodă

ado%t o atitudine mai *n ele) toare. ro%ria sa inte)ritateă ţ ă %rimise c(teva lovituri serioase *n ultimele ceasuri.

$ E6n ordine conchise Hood. o i s 6i dai drumul Ann. 3arţ ă *ncearc s limite!i c(t mai mult de!v luirile. Nu vreau s se afleă ă ă ă nimic des%re locul *n care se afl 3arrell #i Aideen. S%une6leă

!iari#tilor c *nso itorii 'arthei sunt %e drumul de *ntoarcere bineă ţ % !i i.ă ţ$ A#a voi face acce%t ea. Ce %ot s le s%un des%reă ă



succesorul 'arthei0 Cu si)uran se va ) si cineva care s mţă ă ă ă *ntrebe.

$ S%une6le c onald lummer este ocu%antul interimar ală %ostului de ofi er %olitico6economic r s%unse Hood f r s e!ite.ţ ă ă ă ă

lummer *i mul umi din %riviri. ecunoa#terea noii sale calit iţ ăţ

*ntr6un comunicat oficial echivala cu o numire *n func ie. 3e6ţ

acum de%indea doar de el ca aceasta s devin %ermanent .ă ă ăAnn *i mul umi lui Hood #i ie#i. El renun s6o urm reasc dinţ ţă ă ă

%riviri #i se *ntoarse c tre Herbert.ă$ A#adar de unde vine oceanul de rahat de care vorbeai

adineauri0 *ntreb el.ă$ evoltele au i!bucnit %retutindeni *n S%ania s%use Herbert

care e!it *nainte de a %une urm toarea *ntrebare: E totul *nă ă ordine0

$ ' descurc.ă$ -mi %ari cam dus cu )(ndul.$ E6n re)ul 1ob am s m descurc. S%une6mi care eă ă ă

ima)inea de ansamblu0Herbert *i arunc o %rivire care afirma lim%ede: 8nu m duci tuă ă

%e mine49 dar *#i continu e7%unerea.ă$ evoltele au sc %at de sub control la Avila Se)ovia #i *nă

Castilia anun Herbert. on tu ai aflat ultimele am nunte.ţă ă

$ Consulatul american din 1arcelona ne6a trimis un fa7 darsunt convins c a)en iile de #tiri au aflat #i ele dea *nce%uă ţ lummer. Ivonul anul rii meciului de fotbal %ro)ramat laă 1arcelona s6a r s%(ndit ceea ce nu e de mirare c(t vremeă ă nem ii au *ncercat s % r seasc discret ora#ul. 'icrobi#tiiţ ă ă ă ă

*nfuria i au blocat autostrada cu %ro%riile ma#ini %entru a6iţ *m%iedica s aun) la aero%ortul El rat. ?arda Na ională ă ţ ă s%aniol ă (olicia 2acional a f cut o *ncercare de a6i salva de furiaă

mul imii care i6a *nt(m%inat %e %oli i#ti cu %ietre. Au fostţ ţ chema i *n autor cei de la 'ossos dQEscuadra.ţ$ 'ossos dQEscuadra e for a autonom de %oli ie dinţ ă ţ

Catalonia e7%lic Herbert. 'embrii ei sunt *ns rcina i *n %rinci%ală ă ţ cu %a!a obiectivelor )uvernamentale. Sunt cunoscu i %entruţ atitudinea lor de ti%ul 8f r %ri!onieri9.ă ă

$ 3a dar de data aceasta au luat %ri!onieri intervenilummer. Au fost f cute %este dou !eci de arest ri. C(nd 'ossosă ă ă

dQEscuadra i6a dus la *nchisoare aceasta a fost atacat de oă mul ime *nfuriat . -n ora# se %re) te#te declararea le)ii mar iale.ţ ă ă ţ$ 1arcelona se afl la a%ro7imativ trei sute de "ilometri deă



San Sebastian #i s%re deosebire de acesta care e mai de)rab oă sta iune turistic e un centru urban s%use Herbert. Nu cred cţ ă ă trebuie s ne facem )rii *n %rivin a e7tinderii revoltelor *ntr6ă ţacolo.

Se a%lec #i *#i *ncle#t m(inile *n %oal *nainte de a continua:ă ă ă

$ Ceea ce m *n)riorea! aul e declararea iminent a le)iiă ă ă

mar iale care va avea un im%act teribil asu%ra con#tiin eiţ ţ colective a S%aniei.

$ -n ce sens0 *ntreb Hood.ă$ ,n sin)ur cuv(nt: >ranco re%lic Herbert. -n con#tiin aă ţ

%o%orului s%aniol au r mas *nti% rite amintiri amare *n ceea ceă ă %rive#te >alan)a sa fascist #i autoritar . C(nd du% un sfert deă ă ă secol )uvernul va ado%ta %entru *nt(ia oar o atitudineă autoritar e7ist toate #ansele ca reac ia s fie o re!istenă ă ţ ă ţă feroce.

$ ronia face ca nem ii s fi fost cei care l6au autat %e >rancoţ ă s c(#ti)e !boiul Civil s%use lummer. m%licarea )ermaniloră ă

*n tulbur rile din %re!ent va face ca acestea s fie #i mai )reu deă ă st %(nit.ă

$ +i ce le) tur are asta cu oamenii no#tri0 vru s afle Hood.ă ă ă -ncerca i s 6mi su)era i c6ar fi de %referat s nu ac ione!e %(nţ ă ţ ă ţ ă c(nd situa ia nu se va calma c(t de c(t0ţ

Herbert cl tin din ca%.ă ă$ Eu !ic a#a: ar trebui s 6i chemi acas imediat s revociă ă ă

ordinul de de%lasare al echi%ei de interven ie #i s 6i ceriţ ă %re#edintelui evacuarea *ntre)ului %ersonal ale c rui r s%underiă ă nu sunt esen iale. -ntre tim% cei r ma#i *n S%ania vor trebui sţ ă ă aib mare )ri ce fac #i ce s%un.ă ă

Hood *l %rivi lun). Herbert nu avea deloc tendin a sţ ă reac ione!e e7a)erat *n fa a unei amenin ri.ţ ţ ţă

$ C(t de mult cre!i c se va a)rava situa ia0 *ntreb el.ă ţ ă$ E de r u fu de % rere Herbert. Au fost !)(nd rite r niă ă ă ă ad(nci cu im%lica ii %olitice maore. S6ar %utea s ne afl m *nţ ă ă %ra)ul unei cri!e de %ro%or iile celei din u)oslavia sau dinţ fostele re%ublici sovietice.

Hood se *ntoarse c tre lummer.ă$ on0lummer *m% turi fa7ul #ifon(ndu6l *ntre de)ete.ă

$ ' tem c de data asta *nclin s 6i dau dre%tate lui 1obă ă ă aul s%use el. Na iunea s%aniol are toate #ansele s seţ ă ă destrame.



1"

Mar i, ora ( şi 2) de minute,ţ San Se%astian, Spania

Adolfo Alca!ar era stors de oboseal atunci c(nd *n sf(r#it seă *ntinse *n a#ternut.

3ormea %e o saltea *ntr6un col al )arsonierei sale. Aceastaţ era a#e!at %e o ram de metal nu de%arte de sob . >oculă ă ă

mocnit r s%(ndea o lumin difu! *n *nc %erea mic . ama deă ă ă ă ă metal ru)inise din cau!a bri!ei umede care % trundea %rină )eamul deschis mai tot tim%ul.

I(mbi. Salteaua era aceea#i %e care o% ia *n co%il rie. Acumţ ă ă *ntins )ol %e saltea se )(ndi la %uritatea acelui imbold inocentdin co%il rie de a o% i %e %at. e6atunci nu6i % sa nici c(t ne)ruă ţ ă ă sub un)hie de ceea ce se *nt(m%lase ori de ceea ce avea să urme!e. Iben)uiala sa era o e7%rimare a libert ii #i a veselieiăţ %e de%lin suficient sie#i.ă

Cresc(nd fusese nevoit s renun e: arcurile ru)iniser #iă ţ ă f ceau !)omot iar vecinii de dedesubt se %l(n)eau de !arva %eă care o %roducea cu o% ielile sale. >usese o lec ie as%r %entruţ ă ţ ă co%ilul care era: c % tase con#tiin a fa%tului c libertatea *i eraă ă ţ ă

*n)r dit . >usese doar %rima lec ie. (n *n cli%a *n care *lă ă ţ ă *nt(lnise %e ?eneral via a lui fusese un #ir de com%romisuri #iţ renun ri care *i f cuser %e al ii mai ferici i sau mai bo)a i.ţă ă ă ţ ţ ţ -ntins *n %atul care *i d duse %entru *nt(ia oar sen!a ia libert iiă ă ţ ăţ Adolfo sim i du% mult vreme )ustul li%sei de constr(n)eri. Seţ ă ă eliberase de re)ulile ma)na ilor industriei %iscicole care *iţ indicau c(nd unde #i ce anume avea voie s %escuiasc #i ce nuă ă astfel *nc(t s stea de%arte de ei #i de navele lor de croa!ier .ă ă ndustria#ii aveau mai mare trecere la 'adrid dec(t micii %escari.Cu autorul ?eneralului avea s fie liber s 6#i c(#ti)e traiul *ntr6oă ă ar care avea s a%ar in din nou %o%orului. o%oruluiţ ă ă ţ ă s u.ă

?eneralului nu6i % sa dac aceia care i se al turaser erauă ă ă ă

castilieni %recum Adolfo catalani )alicieni sau basci. Cei carevoiau s se elibere!e de sub u)ul 'adridului cei care voiau să ă conduc *n numele %o%orului aveau datoria s i se al ture. Ceiă ă ă



care aveau de )(nd s men in starea actual a lucrurilor ori să ţ ă ă ă %rofite de %e urma sudorii altora aveau s fie *ns *nl tura i.ă ă ă ţ

-ntins %e s%ate cu %rivirea a intit *n be!n Adolfo *#i *n) duiţ ă ă ă *n sf(r#it s *nchid ochii. Se descurcase bine *n aceast !i f ră ă ă ă ă sf(r#it. ?eneralul avea s fie mul umit.ă ţ

,#a se tr(nti de %erete cu *ncuietoarea f cut nd ri.ă ă ţă ă

I)omotul *l f cu s tresar . rin aburii somnului v !u %atruă ă ă ă b rba i d(nd n val s%re el. -n vreme ce unul dintre ei bloca u#aă ţ ă ă ceilal i *l traser din %at obli)(ndu6l s se *ntind cu fa a *n osţ ă ă ă ţ %e %odea. -l silir s 6#i de% rte!e bra ele de cor% #i6i intuiră ă ă ţ ţ ă %almele cu )enunchii #i m(inile.

$ E#ti Adolfo Alca!ar0 *ntreb unul dintre ei.ăAdolfo nu scoase nici un cuv(nt. rivea c tre st(n)a s%reă

sob . Sim i cum de)etul milociu al m(inii dre%te era tras *na%oiă ţ *ncet. -ncheietura %ocni cu un !)omot sec trimi (ndu6i o durereţ ful)er toare *n creieri.ă

1 a4 url el iar i% tul se %relun)i *ntr6un )eam t.ă ţ ă ă$ A!i ai ucis mai mul i oameni rosti unul dintre ei.ţ'intea lui Adolfo tulbure din cau!a oboselii se lim%e!i %e

dat sub asaltul durerii sf(#ietoare. -nainte de a fi a%ucat s 6#iă ă ordone!e )(ndurile de)etul ar t tor *i fu tras *n s%ate #i seă ă ru%se cu acela#i !)omot sec. ,rl *n tim% ce durerea *i aler)aă

%rin m(n %(n la cot #i *na%oi *n de)ete. Sim i cum ceva < oă ă ţ #oset culeas de %e os < *i era *ndesat f r menaamente *ntreă ă ă ă din i.ţ

$ L6ai ucis %e ca%ul familiei noastre anun acela#i b rbat.ţă ă>u r(ndul inelarului s fie tras *na%oi %(n c(nd articula iaă ă ţ

%ocni. -i d dur drumul #i cele trei de)ete ru%te se a#e!ară ă ă al turi umflate #i inerte. '(na *i tremura c(nd *i r sucir de)etulă ă ă mic. C !u #i el f r(mat ca #i celelalte. Sim i o atin)ere rece laă ă ţ

de)etul mare. -l silir s *#i *ntoarc %u in ca%ul #i desco%eriă ă ă ţ sursa atin)erii. / ran) de o el inut vertical se s%riinea cuă ţ ţ ă ca% tul *ndoit de v(rful de)etului s u. / v !u ridic(ndu6se #i a%oiă ă ă cobor(nd ful)er tor. / sen!a ie asem n toare unei arsuriă ţ ă ă %uternice *nso i sf(#ierea %ielii #i strivirea oaselor. an)a seţ ridic din nou #i se %r v li de ast dat asu%ra *ncheieturiiă ă ă ă ă m(inii. Lovi mai *nt(i *n centru a%oi *nc o dat *n drea%ta #i *ncă ă ă o dat *n st(n)a. >iecare i!bitur f cea s %orneasc un val deă ă ă ă ă

durere care se r sfr(n)ea *n sus c tre um r #i s%re )(t l s(ndă ă ă ă *n urm o %ovar %ulsatil asu%ra antebra ului de %arc acesta i6ă ă ă ţ ăar fi fost strivit de6o nicoval .ă



$ Nu vei mai ridica niciodat m(na *m%otriva noastr ă ă continu b rbatul.ă ă

S%un(nd acestea se ridic de %e m(na lui Adolfo #i *l *ntoarseă cu fa a *n sus. Acesta *ncerc s 6#i ridice m(na drea%t darţ ă ă ă mu#chii amor i i nu mai r s%undeau comen!ilor. Cu coadaţ ţ ă

ochiului ! ri o %ic tur de s(n)e care se %relin)ea *n lun)ulă ă ă

antebra ului dar nu6i sim i c ldura dec(t atunci c(nd *nţ ţ ă cur)erea ei aunse la cot.

Ib t(ndu6se f r convin)ere Adolfo fu t(r(t cale de un metruă ă ă a%oi intuit din nou la %odea cu fa a *n sus. C lu#ul *l sufoca. Eraţ ţ ă

*ntuneric iar ochii i se um%luser de lacrimi de durere #iă ne%utin . Nu reu#ea s distin) chi%urile a)resorilor. Se !b tuţă ă ă ă din nou *ncerc(nd s se elibere!e dar eforturile *i erau la fel deă !adarnice ca ale %e#tilor %e care *i str(n)ea *n n vod.ă

$ strea! 6 i for ele *l sf tui b rbatul. Nu %leci nic ieri.ă ă ţ ţ ă ă ă oate doar *n iad dac n6ai s ne s%ui ceea ce vrem s afl m. Aiă ă ă ă

*n eles0ţAdolfo *#i ridic %rivirea s%re chi%ul *ntunecat. -ncerc să ă ă

scui%e c lu#ul dar nu %entru a6i r s%unde ci %entru a6l sfida.ă ă1 rbatul a%uc un smoc de % r #i trase ca%ul lui Adolfo c treă ă ă ă

sine.$ Ai *n eles0 re%et el.ţ ă

Adolfo nu6i r s%unse. / cli% mai t(r!iu b rbatul d du din ca%ă ă ă ă c tre cel care *i imobili!ase )enunchii lui Adolfo. Acesta sim iă ţ cum %iciorul dre%t *i era ridicat. ,rl cu fiecare celul a cor%uluiă ă atunci c(nd tal%a )oal atinse )r tarul *ncins al sobei *n careă ă focul ardea mocnit. Se !v(rcoli violent *ncerc s seă ă descotoroseasc de c lu# dar a)resorii lui *l *m%iedicar s 6#iă ă ă ă

*nde% rte!e tal%a de insu%ortabila arsur .ă ă$ Ai *n eles0 re%et calm cel a%lecat deasu%ra sa.ţ ă

Adolfo *ncuviin din ca% !b t(ndu6se #i *ncerc(nd s sca%e.ţă ă ă 1 rbatul se *ntoarse c tre ceilal i. Ace#tia *i de!li%ir %iciorul deă ă ţ ă metalul *ncins #i i6l intuir din nou de %odeaua rece. Carnea vieţ ă

*l aducea *n %ra)ul urletului tre!indu6i toate sim urile. ?(f(iaţ *ncerc(nd s ins%ire %e l(n) c lu#. Se !b tu din nou !adarnic.ă ă ă ă rivi cu ochii lar) deschi#i s%re omul cu fa a *ntunecat .ţ ă

Acesta *i scoase c lu#ul men in(ndu6l la numai o %almă ţ ă deasu%ra )urii lui Adolfo.

$ entru cine lucre!i0 *ntreb el.ăAdolfo *ncerc din r s%uteri s 6#i reca%ete suflul. -#i sim eaă ă ă ţ tal%a %iciorului de %arc ar fi fost cufundat *ntr6o mare deă ă



)hea ca atunci c(nd a%a rece a oceanului vine *n contact cuţă %ielea ars de soare.ă

Sim i cum *i ridic cel lalt %icior.ţ ă ă$ entru cine lucre!i0$ ,n )eneral horc i Adolfo. ,n )eneral de avia ie. -l cheamă ţ ă

intos oberto intos.$ ,nde e *ncartiruit0Adolfo nu r s%unse. 2enise vremea s mai a#te%te %u ină ă ţ

*nainte de a turna o nou minciun . Sin)ura dat c(nd *l *nt(lniseă ă ă %e ?eneral < %e adev ratul )eneral %e Amadori nu %e acestă fictiv )eneral intos < fusese cu %rileul unei *nt(lniri aa)hiotan ilor civili *ntr6un han)ar de l(n) 1ur)os. Atunciţ ă ?eneralul *i averti!ase %e to i c o !i ca aceasta ar %utea veniţ ă oric(nd. C ar %utea fi aresta i #i intero)a i. Le s%usese c dină ţ ţ ă momentul *n care r !boiul avea s *ncea% nu avea s aibă ă ă ă ă im%ortan c(t anume vor m rturisi. Le ceruse *ns s re!iste c(tţă ă ă ă mai mult cu %utin %entru a6#i % stra %ro%riul sim al onoarei.ţă ă ţ

8A%roa%e oricine %oate fi silit s m rturiseasc 9 le s%useseă ă ă ?eneralul. 8+mecheria const *n a nu ceda *nainte de a6l derutaă %e adversar. 3ac e#ti arestat nu %o i face nimic %entru a evitaă ţ tortura. Trebuie s vorbe#ti. S%une6i *ns minciuni inamicului.ă ă

Trebuie s min i oric(t te vor ine %uterile. 'in i %(n c(ndă ţ ţ ţ ă

du#manul nu va mai %utea deosebi adev rul de realitateă informa iile folositoare de minciunile sfruntate.9ţ

$ ,nde e *ncartiruit )eneralul intos0 insist tor ionarul.ă ţAdolfo cl tin din ca%. C lu#ul *i fu *m%ins din nou *n )ur #iă ă ă ă

cor%ul *i fu smucit *nainte a%oi s%re st(n)a iar tal%a *i fu din noua% sat %e )r tarul *ncins al sobei. Se !b tu cu aceea#i *nd(rireă ă ă ă ca #i %rima oar . -ns *n ciuda durerii cum%lite care storceaă ă trans%ira ia din fiecare centimetru % trat al e%idermei sale deţ ă

aceast dat *#i ) si o consolare. 3urerea din tal%a %icioruluiă ă ă st(n) nu mai era la fel de orbitoare ca %rima dat . Se a) cuă ăţă dis%erare de )(ndul acesta %(n c(nd durerea din tal% i6lă ă #terse cu brutalitate din minte trimi (nd a#chii *nfiorate *n totţ cor%ul. 3oar *n m(na drea%t nu mai sim ea absolut nimic iară ţ asta *l *ns% im(nt . 3e %arc ar fi *nce%ut s moar %u ină ă ă ă ă ţ

*nce%(nd cu m(na !drobit .ă-i de!li%ir tal%a de )r tarul incandescent #i l sar %iciorul să ă ă ă ă

cad inert la %odea. -l intuir iar de %ardoseal #i chi%ul celă ţ ă ă *ntunecat se a%lec din nou asu%ra sa. Lacrimile din ochii luiă Adolfo *i distorsionau conturul.



$ ,nde e *ncartiruit intos0S )e ile de durere se %reschimbaser *ntr6un flu7 continuuă ţ ă

ar! tor dar de o intensitate mai sc !ut . Adolfo reali! c aveaă ă ă ă ă s re!iste %(n la urm toarea re%ri! indiferent ce avea să ă ă ă ă

*nsemne aceasta. Era m(ndru de sine. -n chi% straniu se sim eaţ

liber. Liber s *nfrunte suferin a liber s re!iste. Ale)erea *iă ţ ă

a%ar inea.ţ$ 1a; 1arcelona b(i)ui Adolfo.$ 'in i re%lic tor ionarul.ţ ă ţ$ Nu4$ Ce v(rst are0ă$ Ci; Cinci!eci #i doi de ani.$ Cum *i e % rul0ă$ Ne)ru.

Tor ionarul *l % lmui.ţ ă$ 'in i4ţAdolfo %rivi int s%re chi%ul acela ale c rui tr s turi nu reu#eaţ ă ă ă ă

s le distin) #i cl tin din ca%.ă ă ă ă$ Nu; Nu mint. S%un adev rul.ă>a a *ntunecat mai ! bovi o cli% deasu%ra lui a%oi c lu#ul *iţ ă ă ă ă

fu din nou *ndesat %rintre din i. Adolfo sim i cum *l *ntorc %e oţ ţ %arte. A%oi *i a%ucar m(na st(n) #i i6o for ar %rin u#aă ă ţ ă

deschis a sobei.ă,rl din r runchi *#i str(nse de)etele %umn #i *ncerc s seă ă ă ă

smul) din ar#i . A%oi totul se f cu ne)ru *n urul s u.ă ţă ă ăC(nd se tre!i era a%lecat deasu%ra chiuvetei #i etul de a%ă

rece *i lovea ceafa. Tu#i vom resturile toc ni ei m(ncate maiă ă ţ devreme a%oi fu smucit #i aruncat %e s%ate %e %ardoseal .ă 3urerea *i %ulsa *n t l%i #i *n m(na st(n) .ă ă

-i %user din nou c lu#ul.ă ă

$ E#ti %uternic rosti unul dintre chi%urile *ntunecate. 3aravem destul tim% la dis%o!i ie #i am mai f cut a#a ceva. /ameniiţ ă s%un *ntotdeauna minciuni la *nce%ut. 2om continua %(n c(ndă vom reu#i s afl m adev rul.ă ă ă

Se a%lec deasu%ra sa #i ad u) :ă ă ă$ 2rei s ne s%ui %entru cine lucre!i de fa%t0ăAdolfo tremura. r ile cor%ului care nu6i fuseser arseă ţ ă

*n)he aser %arc . Era o sen!a ie teribil de ciudat . Cl tin dinţ ă ă ţ ă ă ă

ca% de dou ori.ă3e ast dat nu6l mai mi#car din loc. -i *m%inser c lu#ul *ntreă ă ă ă ă din i #i6l *m%iedicar s 6l scui%e. / ran) se ridic deasu%raţ ă ă ă ă



um rului dre%t al lui Adolfo %r v lindu6se imediat cu sete.ă ă ă /asele se sf r(mar cu un !)omot u#or %erce%tibil. ,rl ă ă ă mu#c(nd c lu#ul. an)a se ridic din nou #i lovi de ast dată ă ă ă ceva mai os *ntre um r #i cot. 3in nou osul ced cu !)omot.ă ă ,rl iar. >iecare lovitur aducea cu sine o e7%lo!ie de durere ună ă

i% t #i a%oi o amor eal de r u au)ur.ţ ă ţ ă ă

>iecare i% t era o cr % tur *n edificiul voin ei. 3urerea nuţ ă ă ă ă ţ *nsemna nimic mai mult dec(t durere dar i%etele *nsemnau oţ cedare. +i %e m sur ce urletele *i sf r(mau re!isten aă ă ă ţ otr vindu6i s%iritul *i r m(neau tot mai %u ine resurse %entru aă ă ţ face fa .ţă

$ C(nd o s vorbe#ti loviturile vor *nceta rosti )lasul.ă,n altul se a%uc s 6l loveasc *n %artea st(n) . >iecareă ă ă ă

lovitur *l f cea s tresar #i s urle. Iidul re!isten ei se n ruiaă ă ă ă ă ţ ă tot mai re%ede. +i dintr6o dat sim i c *ncetase s fie el *nsu#i.ă ţ ă ă

Tru%ul *i fusese !drobit: acesta nu mai era el. 2oin a *i fuseseţ *nfr(nt : acesta nu mai %utea fi el. 3evenise altcineva. ar acestă 8altcineva9 voia s vorbeasc .ă ă

-n) im ceva de ne*n eles din %ricina c lu#ului. Chi%ulă ă ţ ă *ntunecat se a%lec asu%r 6i iar loviturile *ncetar . C lu#ul fuă ă ă ă *nde% rtat.ă

$ Am; Am;

$ Ce s%ui0 *ntreb b rbatul cu fa a *ntunecat .ă ă ţ ă$ Ama; dori.$ Amadori0 re%et cel lalt.ă ă$ A; ama; de; ri.>iecare silab *i (#ni din )ur o dat cu e7%ira ia sacadat .ă ţ ă ă ţ ă

Adolfo nu se %utea st %(ni. -#i dorea doar un sin)ur lucru: caă b taia s *ncete!e.ă ă

$ ?e; ne; ral.

$ ?eneralul Amadori sinteti! b rbatul. entru el lucre!i0ă ăAdolfo *ncuviin .ţă$ 'ai e #i altcineva im%licat0Adolfo cl tin din ca% o dat . A%oi *nchise ochii.ă ă ă$ -l cre!i0 se au!i o *ntrebare.$ ,it 6te la el veni r s%unsul. Cre!i c mai are %utere s neă ă ă ă

mint 0ăAdolfo sim i cum *i dau drumul. Era %l cut s stea *ntins %eţ ă ă

s%ate. 3eschise ochii #i scrut chi%urile a%lecate deasu%ra sa.ă$ Ce facem cu el0 *ntreb unul dintre b rba i.ă ă ţ$ L6a ucis %e senor amire! re%lic altul. Trebuie s moar .ă ă ă



C(t mai *ncet cu %utin .ţăAceasta fu cea din urm re%lic rostit . Nu fiindc ar fi *ntrunită ă ă ă

consensul celor %re!en i ci %entru c acela care o rostise *#iţ ă re%e!i cu sete ran)a *n )(tul lui Adolfo. Ca%ul %escarului !v(cni

*n sus iar a%oi c !u cu larin)ele sf r(mat. I cea nemi#cat %eă ă ă

%odea sim ind *n )ur )ustul s(n)elui )(f(ind. eu#ea s tra)ţ ă ă ă

*n %ie%t *ndeauns de mult aer *nc(t s nu se sufoce dar nuă destul c(t s %otoleasc nevoia %l m(nilor.ă ă ă

3urerea se transform *ntr6un huruit continuu ale c ruiă ă sonorit i reu#eau s 6l men in trea!. edevenise Adolfo Alca!arăţ ă ţ ă dar durerea din membre #i din )(tle *l *m%iedica s 6#i aduneă )(ndurile. Nu reu#ea s se hot rasc dac d duse dovad deă ă ă ă ă ă cura re!ist(nd at(t de mult sau dac fusese un la# fiindcă ă cedase *n cele din urm . >r(nturi de )(nd *i stri)au 8da ai fostă curaos9 a%oi o cli% mai t(r!iu: 8nu ai fost un la#49 A%oi toateă acestea *#i %ierdur im%ortan a c(nd durerea *l cotro%i f c(ndu6ă ţ ăl s tresar . 2enea *n valuri *m%resur(ndu6l. 1ri!an ii a)oniei *lă ă ţ asaltau %recum hula din lar). Cu valurile mai mici se descurca:reu#ea s le su%orte. 3ar cele mari *l chinuiau %este m sur .ă ă ă 3oamne cum *l mai f ceau s se !v(rcoleasc 4ă ă ă

Nu avea habar de c(nd ! cea acolo sau dac *n tot acest tim%ă ă avusese ochii *nchi#i sau deschi#i. 1rusc se de!metici: avea ochii

deschi#i iar *nc %erea se luminase #i al turi se )hicea siluetaă ă cuiva.

Era fratele s u 1erto.ăNorberto %l(n)ea #i vorbea. Schi a semne deasu%ra fe ei sale.ţ ţ

Adolfo *ncerc s 6#i ridice bra ul dar acesta refu! s se su%ună ă ţ ă ă ă comen!ii. -ncerc s vorbeasc .ă ă ă

1 A; ma; de; ri.-l au!ise oare Norberto. -n elesese0ţ

1 <raş; bi; biseric ;ă$ Nu mai vorbi Adolfo *l *ndemn Norberto. Am telefonată

doctorul urmea! s soseasc . / 3oamne4ă ă ăNorberto *#i continu ru) ciunea.ă ă

1 Averti-ea- 7l; pe General; ei; au aflat;ăNorberto *#i a#e! %alma %e bu!ele fratelui s u *ncerc(nd s 6lă ă ă

lini#teasc . Adolfo schi un !(mbet anemic. Atin)erea frateluiă ţă s u era bl(nd %lin de iubire. 3urerea % ru a se risi%i.ă ă ă ă

A%oi ca%ul *i c !u *ntr6o %arte ochii i se *nchiser #i durereaă ă *ncet %entru totdeauna.ă



1

Mar i, ora $ şi 1& minute,ţ


Elico%terul le de%use %e 'aria #i %e Aideen la sud de ora#.Ateri! %e un delu#or ocolit de o meandr a r(ului ,rumea careă ă traversa ora#ul. / ma#in *nchiriat re!ervat de un ofi er dină ă ă ţ %oli ia local care colabora cu nter%olul le a#te%ta la mar)ineaţ ă

drumului. /fi erul cu %ricina era #i el acolo: un b rbat must ciosţ ă ă %e nume Kor)e Sorel.e %arcursul c l toriei cu elico%terul 'aria studiase harta %eă ă

care o avea *n )eant . Cuno#tea drumul c tre sediul %ostului deă ă radio #i Aideen dedusese f r eforturi %rea mari c abia a#te%taă ă ă s aun) acolo. 3in nefericire *n tim% ce 'aria *#i a%rindea oă ă i)ar Kor)e o anun c nu avea nici un rost s mear) acolo.ţ ă ţă ă ă ă

$ Cum adic 0 se mir 'aria.ă ă$ Cineva a luat cu asalt sta ia *n urm cu o or #i cevaţ ă ă

e7%lic el.ă$ Cineva0 re%et 'aria descum% nit . Cine0ă ă ă$ N6am reu#it *nc s afl m r s%unse ofi erul.ă ă ă ă ţ$ A fost ac iunea unor %rofesioni#ti0 vru s afle 'ariaţ ă

ner bd toare.ă ă$ Tot ce se %oate admise el. Atacatorii % reau s #tie e7actă ă

ce anume urm resc. S6a l sat cu o mul ime de membre ru%te #iă ă ţ to i cei de6acolo s6au ales cu fracturi de ma7ilare.ţ

$ Ce urm reau0 *ntreb 'aria.ă ă Kor)e cl tin din ca%.ă ă$ 3in nou nu %utem nici m car s emitem o i%ote!ă ă ă

%lau!ibil . Sin)urul motiv care ne6a determinat s ne *ndre%t mă ă ă *ntr6acolo a fost *ntreru%erea brusc a emisiei.ă

'aria *nur iritat .ă ă 1 Maravilloso5 E de6a dre%tul minunat s%use ea. E7ist m cară ă

un sin)ur indiciu0

Kor)e cl tin din ca% *nc o dat .ă ă ă ă$ 2ictimele n6au fost *n stare s ne s%un nimic iar acumă ă

doctorii le6au administrat sedative. resu%unem c atacatorii *lă



c utau %e cel ce a furni!at *nre)istrarea aceea.ă$ dio ii4 i!bucni 'aria. N6au %rev !ut o asemeneaţ ă

%osibilitate0 Nu #i6au luat nici un fel de m suri de %recau ie0ă ţ$ 1a da r s%unse %oli istul. ronia este c erau chiar %reaă ţ ă

bine %re) ti i. ostul de radio a fost dintotdeauna o int %entruă ţ ţ ă

nemul umi i. olitica lor #tii; A fost dintotdeauna *ndre%tatţ ţ ă

*m%otriva )uvernului. Cl direa are structura unui bunc r #i eă ă *nconurat cu s(rm )him%at . Chiar #i u#a e blindat . An)aa iiă ă ă ă ţ aveau arme *n untru. 3ar toate aceste m suri im%uneau res%ectă ă doar celor slabi de *n)er se %are. ar atacatorii n6au fost c(tu#ide %u in timi!i.ţ

$ Ai cumva idee cine le6ar fi %utut furni!a *nre)istrarea0 *ntreb calm Aideen.ă ă

Kor)e strecur o %rivire st(nenit c tre 'aria.ă ă ă$ 'i6e team c r s%unsul meu e din nou ne)ativ s%use el.ă ă ă

Am trimis dou %atrule s cercete!e %rin satele *nvecinate. Auă ă misiunea s *i caute %e cei care *ncearc s 6i ) seasc %e cei sauă ă ă ă ă %e cel care a furni!at *nre)istrarea. Am auns *ns destul deă t(r!iu la fa a locului. (n acum oamenii no#tri n6au reu#it sţ ă ă afle nimic concret.

$ A%roa%e si)ur atacatorii se vor des% r i du% ce *#i voră ţ ă termina treaba s%use 'aria. N6ar avea rost s ri#te s fie %rin#iă ă

cu to ii. +i *n mod cert nu vor mai r m(ne *m%reun du% ce *lţ ă ă ă vor fi ) sit %e cel c utat *#i continu ea ra ionamentul.ă ă ă ţ

Trase cu sete din i)ar #i *l %rivi int %e Kor)e:ţ ă ţ ă$ E#ti convins c asta6i tot ce ne %o i s%une0ă ţ$ Si)ur *ncuviin el *ntorc(ndu6i %rivirea ferm .ţă ă$ Care sunt #ansele ca omul cu *nre)istrarea s fie ună

localnic0 *ntreb Aideen.ă$ 3estul de mari *i r s%unse 'aria. Cei care6au %us la caleă

atentatul au dorit *n mod si)ur s *ncredin e!e misiunea cuivaă ţ care cuno#tea bine a%ele *n care s6a scufundat iahtul. ,nei%ersoane care s cunoasc ora#ul #i s 6i #tie %e cei de la %ostulă ă ă de radio.

Se *ntoarse din nou c tre Kor)e:ă$ 3 6mi m car un %unct de %lecare4ă ă

Kor)e ridic din umeri.ă$ /ra#ul e mic. Toat lumea *i #tie fiecare cotlon. C(t des%reă

cei care cunosc a%ele )olfului; Cred c6ar trebui s stai de vorbă ă cu %escarii.'aria se uit la ceas.ă



$ 2or ie#i *n lar) %este a%ro7imativ o or . -i vom ) si *n %ort.ă ă Trase din nou un fum #i *ntreb :ă$ Cine binecuv(ntea! a%ele %entru %escari0ă$ rintele Norberto Alca!ar s%use Kor)e. Cu si)uran o faceă ţă

doar %entru vechile familii de %escari dar nu #i %entru marile

com%anii.$ ,nde6l %utem ) si0ă$ A# !ice s 6l c uta i la vechea biseric ie!uit %e dealurileă ă ţ ă ă

aflate la sud de Cuesta de Alda%eta veni r s%unsul. Asta e %eă malul vestic al r(ului chiar la ie#irea din San Sebastian.

'aria *i mul umi. Trase %entru ultima oar din i)ar iar a%oi oţ ă ţ ă arunc #i strivi mucul sub c lc(i. E7%ir fumul *n tim% ce seă ă ă

*ndre%ta s%re ma#in . Aideen o urm .ă ă$ rintele Alca!ar e un om de treab le stri) Kor)e. 3ar s6ară ă ă

%utea s nu fie %rea vorb re *n ceea ce6i %rive#te %e enoria#iiă ă ţ s i. -i va %rotea at(t c(t *i va sta *n %utin .ă ţă

$ S s%er m c va dori s 6l %rotee!e #i %e acela dintre ei careă ă ă ă risc s fie ucis re%lic 'aria.ă ă ă

$ Ai dre%tate *ncuviin Kor)e. Suna i6m de %e mobil c(ndţă ţ ă ve i termina. Elico%terul va veni s v ia tot de6aici. Aero%ortul eţ ă ă mic #i a fost rechi!i ionat de armat ; %entru orice eventualitate.ţ ă

'aria *i f cu semn c *n elesese #i se urc la volan. orniă ă ţ ă

motorul #i ma#ina demar *n tromb arunc(nd *n urm %raf #iă ă ă smocuri de iarb *n tim% ce se *nde% rta de ba!a delu#orului.ă ă

$ Nu %ari %rea fericit s%use Aideen sco (nd din rucsacă ţ harta #i des%achet(nd6o.

Tot *n rucsac se afla #i revolverul de calibrul G *nc rcat %eă care 'aria i6l d duse *n tim%ul !borului.ă

$ -mi venea s 6l %ocnesc4 scr(#ni 'aria. Au urcat la sediulă %ostului de radio numai c(nd emisiunea a *ncetat4 oli ia ar fiţ

trebuit să ştie c se va ) si cineva care s atace %ersonalulă ă ă sta iei.ţ$ oate c %oli i#tii chiar asta #i6au dorit observ Aideen. E laă ţ ă

fel ca *n ca!ul r !boaielor dintre bande. Autorit ile stauă ăţ deo%arte #i6i las %e r uf c tori s se r fuiasc *ntre ei.ă ă ă ă ă ă ă

$ 'ai de)rab a# fi de % rere c li s6a cerut s nu intervin ă ă ă ă ă s%use 'aria. 2ictimele e7%lo!iei de %e iaht erau oameni deafaceri foarte influen i. Conduceauţ familii ce le erau devotate <

an)aa i dis%u#i s fac orice %entru ei chiar #i s ucid . 3eţ ă ă ă ă re)ul %oli ia e %l tit %entru a nu interveni *n astfel de ca!uri.ă ţ ă ă$ Cre!i c ofi erul Sorel;ă ţ



$ N6am idee recunoscu 'aria. 3ar %osibilitatea nu %oate fie7clus . -n S%ania nu %o i fi si)ur de nimic niciodat .ă ţ ă

Aideen se )(ndi la cele s%use de 'artha des%re com%licitateadintre %oli i#tii madrileni #i tic lo#ii de %e str !i. 8oate c 6i oţ ă ă ă strata)em di%lomatic dar asta n6o *m%iedic s fie o %orc rie9ă ă ă ă ă

*#i !ise ea. Se v !u obli)at s se *ntrebe dac autorit ileă ă ă ă ăţ

)uvernamentale f ceau cu adev rat tot ce le st tea *n %utină ă ă ţă %entru a6i ) si %e uci)a#ii 'arthei.ă

$ Acesta a fost unul dintre motivele care m6au determinat să %lec de la nter%ol s%use 'aria *n tim% ce *naintau de6a lun)ulr(ului. E *n)ro!itor de frustrant s ai de6a face cu astfel deă oameni.

$ +i totu#i te6ai *ntors constat Aideen. Ai f cut6o de dra)ulă ă lui Luis0

$ Nu cl tin din ca% 'aria. '6am *ntors din acelea#i motiveă ă care m6au f cut s %lec. E %rea mult coru% ie a#a *nc(t nu neă ă ă ţ %utem %ermite s l s m totul balt . Chiar #i %entru a6mi conduceă ă ă ă micul meu teatru din 1arcelona eram nevoit s dau mită ă ă %oli i#tilor )unoierilor tuturor. Chiar #i %o#ta#ilor. Eram nevoitţ ă s 6i %l tesc s 6#i fac treaba %entru care erau dea %l ti i deă ă ă ă ă ţ c tre stat.ă

$ A#adar func ionarii %ublici se bucur de o adev ratţ ă ă ă

sinecur iar muncitorii lucrea! %entruă ă familii conchise Aideen.Cei care vor s lucre!e %e cont %ro%riu trebuie s 6i mituiasc %eă ă ă cei din ii #i s se lu%te cu ceilal i.ţ ă ţ

'aria *ncuviin din ca%.ţă$ 3e aceea m6am *ntors s%use ea. -n meseria asta e la fel ca6

n dra)oste. N6o %o i l sa balt fiindc nu mer)e totul a#a cum i6ţ ă ă ă ţai *nchi%uit. E#ti nevoit s *nve i re)ulile s te cuno#ti %e tineă ţ ă

*nsu i #i s te *ntorci *n aren %entru a lua taurul de coame.ţ ă ă

/ )ean de lumin ro#iatic se ivi dincolo de dealuri s%reă ă ă r s rit. Conturul colinelor *ntunecate %rinse a se decu%a %eă ă fondul mai deschis al cerului. -n vreme ce admira r s ritulă ă Aideen se )(ndi c(t de ciudat era felul *n care *nce%use s oă admire #i s o %lac %e 'aria. >emeia aceasta nu era cu nimică ă mai %u in *ncre! toare *n sine ori mai blain dec(t fuseseţ ă ă 'artha. -ns cu e7ce% ia momentelor *n care se confruntase cuă ţ 3arrell la aero%ort atitudinea ei nu e7%rima dec(t altruism. ar

Aideen nu o %utea blama c(tu#i de %u in %e 'aria %entru felul *nţ care se %urtase cu 3arrell. ndiferent dac avea sau nu dre%tateă un lucru era si)ur: revederea lor tre!ise cu si)uran dureriţă



ad(nci.-n mai %u in de trei!eci de minute aunser la %eriferiaţ ă

or #elului San Sebastian #i traversar %odul 'aria Cristina. Seă ă *ndre%tar a%oi c tre sud6vest s%re biseric . La un moment dată ă ă o%rir %entru a cere indica ii unui cioban. Aunser *n fa aă ţ ă ţ

bisericii e7act *n cli%a *n care soarele *#i arunca %rima ra! deă

dincolo de dealuri.'icul l ca# de cult cl dit din %iatr avea %or ile deschiseă ă ă ţ

*n untru se aflau doi enoria#i %escari du% toate a%aren ele dară ă ţ %reotul nu se ! rea nic ieri.ă ă

$ ,neori *l *nso e#te %e fratele s u %e malul )olfului le l muriţ ă ă unul dintre %escari.

Cei doi le e7%licar cum %uteau s aun) la locuin a lui Adolfoă ă ă ţ #i care era drumul %e care % rintele Alca!ar *l urma de obiceiă atunci c(nd %ornea *ntr6acolo. ,rcar din nou *n ma#in #i %orniră ă ă c tre nord. 'aria deschise )eamul *#i a%rinse o i)ar #i *nce%uă ţ ă s %uf ie cu furie.ă ă

$ S%er c nu te deranea! fumul *i s%use ea lui Aideen. Seă ă s%une c fumatul d unea! s n t ii dar %ot s te asi)ur c *nă ă ă ă ă ăţ ă ă anumite circumstan e %oate salva vie i.ţ ţ

$ Cum a#a0 se mir Aideen.ă$ -n ca!ul meu m *m%iedic s m *nfurii %rea tare re%lică ă ă ă ă

'aria %e un ton care nu indica deloc c ar fi )lumit.ăAunser %e C ile /"endo #i *naintar cale de dou cvartaleă ă ă ă

c tre sud6est. Strada era *n)ust . C(nd aunser *n fa a bloculuiă ă ă ţ cu dou etae 'aria se v !u nevoit s %arche!e %e trotuară ă ă ă %entru a l sa loc de trecere altor vehicule. Aideen *#i strecură ă revolverul de calibrul G *n bu!unarul achetei *nainte de acobor* din ma#in . 'aria *#i arunc i)ara #i *#i v(r* %ro%ria armă ă ţ ă la centur .ă

,#a de intrare de la %arter nu era *ncuiat a#a *nc(t intrară ă f r %robleme. Casa sc rilor mirosea a st tut a %raf #i a %e#te <ă ă ă ă o duhoare veche de o um tate de veac care6i )(dil ne%l cută ă ă n rile lui Aideen. Tre%tele %(r(iau ca ni#te arbori v(rstnici *nă furtun frec(ndu6se de %eretele murdar care fusese odinioară ă alb. La etaul doi se aflau dou a%artamente. ,#a unuia dintre eleă era u#or *ntredeschis . 'aria o *m%inse cu v(rful %iciorului.ă 1alamalele sc(r (ir .ţ ă

-n untru *l ) sir %e % rintele Alca!ar. St tea *n )enunchiă ă ă ă ă l(n) cadavrul des%uiat al unui b rbat #i %l(n)ea f r s seă ă ă ă ă sfiiasc . 'aria intr iar Aideen o urm *ndea%roa%e. reotul nuă ă ă



% rea s le fi au!it.ă ă$ rinte Alca!ar0 rosti 'aria cu bl(nde e.ă ţreotul *ntoarse ca%ul. /chii *nro#i i contrastau cu chi%ul luiţ

%alid. Haina *i era umed de lacrimi. Se *ntoarse din nou cu fa aă ţ c tre cadavru #i se ridic *ncet *n %icioare. rofil(ndu6se *nă ă

lumina !orilor care r !b tea %rin fereastr silueta sa *ntunecată ă ă ă

% rea li%sit de orice relief. Se a%ro%ie de ele *naint(nd ca *nă ă trans . Se *ndre%t s%re cuier lu o hain #i aco%eri chi%ul celuiă ă ă ă mort.

-ntre tim% Aideen a%uc s studie!e din %riviri cadavrul.ă ă 2ictima fusese torturat dar nu cu cru!imea r !bun rii. Nu seă ă ă vedeau urme de arsuri ori t ieturi de cu it %e %iele. /chiiă ţ urechile sf(rcurile #i or)anele se7uale *i erau intacte= cei care *ltorturaser nu *#i f cuser de lucru dec(t cu membrele sale.ă ă ă 3u% toate %robabilit ile *l torturaser %entru a6i smul)eă ăţ ă informa ii. -n schimb m rul lui Adam *i fusese sf r(mat %entruţ ă ă a6l ucide lent nu ra%id cu o lovitur *n cre#tet. Aideen maiă v !use a#a ceva %e c(nd lucra *n 'e7ic. Nu era o %riveli#teă %l cut dar era cate)oric mai u#or de su%ortat dec(t ceea ce leă ă f ceau baronii dro)urilor celor care *i tr dau. -n chi% straniu astaă ă nu6i *m%iedica %e al ii s 6i tr de!e %eţ ă ă senores cum erau numi iţ marii trafican i me7icani. 2ictimele b rba i #i femei deo%otriv ţ ă ţ ă

% reau s cread c ei aveau s fie e7ce% ia cei care nu %uteauă ă ă ă ă ţ fi %rin#i niciodat .ă

reotul se *ntoarse *ntr6un t(r!iu c tre cele dou femei.ă ă$ Sunt % rintele Alca!ar rosti el.ă'aria f cu un %as *nainte.ă$ ' cheam 'aria s%use ea. Lucre! la nter%ol.ă ăAideen nu fu deloc sur%rins de hot r(rea cole)ei sale de a6#iă ă

de!v lui identitatea. Crimele se *nmul eau nu era deloc tim%ă ţ

%entru a lucra sub aco%erire.$ L6a i cunoscut %e acest om0 *ntreb 'aria.ţ ăreotul *ncuviin .ţă$ E fratele meu.$ -n ele). -mi %are r u c6am auns at(t de t(r!iu.ţ ăNorberto Alca!ar schi un )est va) #i ochii i se um%lur dinţă ă

nou de lacrimi.$ Am *ncercat s 6l aut. Ar fi trebuit s m str duiesc maiă ă ă ă

mult. 3ar Adolfo; +tia %rea bine *n ce se amestecase.'aria se a%ro%ie #i mai mult de %reot. Era la fel de *nalt ca #iă el. -l %rivi direct *n ochii *nro#i i.ţ



$ rinte v ru) m auta i6ne. -n ce anume se amestecaseă ă ă ţ Adolfo0

$ Nu #tiu r s%unse %reotul. C(nd am auns aici era r nit #iă ă aiura.

$ Era *nc *n via 0 insist 'aria. rinte trebuie s vă ţă ă ă ă ă

aminti i ce anume a s%us cu orice %re 4 ,n nume vreun locţ ţ

orice cuv(nt e im%ortant.$ S%unea ceva des%re ora# s%use Norberto. +i des%re o

biseric . A %omenit un nume dar nu #tiu dac era numele uneiă ă %ersoane sau al unui loc: Amadori.

rivirea 'ariei arunca fl c ri.ă ă$ ?eneralul Amadori cumva0$ 'da %arc s%unea ceva des%re un )eneral se *ncruntaă

Norberto. Nu #tiu ce s !ic. Era )reu de *n eles.ă ţ$ 3esi)ur #tiu c v e )reu % rinte re%lic 'aria. 3ar eă ă ă ă

foarte im%ortant s v aminti i. Ave i cumva idee cine ar fi %utută ă ţ ţ face asta0

El cl tin din ca%.ă ă$ Asear Adolfo a %lecat la sediul %ostului local de radioă

sus%in %reotul. Asta6i tot ce #tiu. Nu #tiu ce anume c uta acoloă ă #tiu doar c voia s le duc o *nre)istrare. A!i6diminea m6amă ă ă ţă )(ndit s trec %e aici *n drum s%re %ort. -n fiecare dimineaă ţă

binecuv(nte! ie#irea *n lar) a %escarilor. 2oiam s m convin) că ă ă totul e *n ordine. L6am ) sit a#a cum *l vede i.ă ţ

$ N6a i v !ut %e nimeni intr(nd sau ie#ind din cl dire0ţ ă ă$ Nu.'aria continu s 6l %riveasc *n ochi *n t cere. Era *ncruntată ă ă ă ă

#i *ncerca s 6#i adune )(ndurile.ă$ -nc o *ntrebare % rinte s%use ea *ntr6un t(r!iu. Ne %ute iă ă ţ

s%une unde am %utea ) si #antierul naval amire!0ă

$ amire! re%et %reotul. L6am au!it %e 3olfo %omenindă des%re el. >ratele meu s%unea c amire! #i %rietenii lui erauă vinova i de uciderea unui cet ean american.ţ ăţ

$ A#a este *ncuviin 'aria care a%oi ar t c tre Aideen.ţă ă ă ă artenera acestei femei a fost asasinat .ă

$ -mi %are r u rosti %reotul adres(ndu6i6se lui Aideen.ăA%oi *#i *ntoarse din nou %rivirea c tre 'aria:ă$ 3ar amire! e mort. >ratele meu; s6a ocu%at de asta.

$ +tiu s%use 'aria.$ Ce vre i de la oamenii lui amire!0ţ$ 2rem s st m de vorb cu ei r s%unse 'aria. 2rem să ă ă ă ă



afl m dac au fost im%lica i *n uciderea fratelui dumneavoastr .ă ă ţ ă +i dac va fi cu %utin vrem s %revenim escaladareaă ţă ă

*nfrunt rilor.ă$ Crede i c mai e %osibil a#a ceva0ţ ă$ 3a dac vom aun)e la tim% la ei #i dac vom afla ce #tiuă ă

des%re Amadori #i oamenii lui s%use 'aria. 2 ro) % rinteă ă

trebuie s ne )r bim. Cum %utem aun)e la #antier0ă ăNorberto trase ad(nc aer *n %ie%t *nainte de a6i r s%unde.ă$ >abrica se afl la nord6est de6aici %e chei. A# vrea s vă ă ă

*nso esc.ţ$ Nu s%use 'aria.$ E vorba de %arohia mea.$ E7act % rinte. 3ar enoria#ii dumneavoastr au nevoie deă ă

autorul %e care li6l %ute i oferi. Eu nu am nevoie de acest autor.ţ 3ac oamenii se vor l sa %rad %anicii dac s%aima lor *i vaă ă ă ă alun)a %e turi#ti )(ndi i6v ce se va *nt(m%la cu aceastţ ă ă re)iune.

Norberto *#i cu%rinse fruntea *n m(ini.$ +tiu c v cer foarte mult % rinte. 3ar trebuie s mă ă ă ă ă

asculta i. 2oi mer)e la #antier #i voi sta de vorb cu muncitorii.ţ ă 3ac b nuielile mele se vor dovedi *ntemeiate *nseamn c vomă ă ă ă #ti cine ne este inamicul. oate c nu e *nc %rea t(r!iu %entru a6ă ă

l o%ri.Norberto ridic ochii #i ar t *n urm f r s *ntoarc %rivirea.ă ă ă ă ă ă ă ă$ 3olfo credea c #tie cine6i sunt du#manii. A %l tit această ă ă

convin)ere cu %re ul vie ii. oate chiar cu sufletul s u.ţ ţ ă'aria *i c ut %rivirea #i f r s 6l sl beasc din ochi i seă ă ă ă ă ă ă

adres :ă$ Alte mii de oameni ar %utea s aib aceea#i soart dac nuă ă ă ă

ne )r bim. 2oi telefona din ma#in la %ostul local de %oli ie. Ei seă ă ţ

vor ocu%a de fratele dumneavoastr .ă$ 2oi r m(ne aici %(n la sosirea lor.ă ă$ 1ine s%use 'aria *ntorc(ndu6se c tre Aideen.ă$ Am s m ro) %entru voi urm %reotul.ă ă ă$ 2 mul umesc re%lic 'aria.ă ţ ăSe o%ri #i %rivi din nou c tre el:ă$ 3ac e s v ru)a i % rinte mai bine ru)a i6v %entru ceiă ă ă ţ ă ţ ă

care au nevoie mai mare de aceste ru) ciuni. u)a i6v %entruă ţ ă

S%ania.3u% mai %u in de dou minute cele dou femei se aflau dină ţ ă ă nou *n ma#in *ndre%t(ndu6se s%re nord6est c tre cel lalt mal ală ă ă



r(ului.$ Chiar ai de )(nd s stai de vorb cu muncitorii de laă ă

#antierul naval0 *ntreb Aideen.ă'aria *ncuviin scurt din ca%.ţă$ 2rei s 6mi faci un serviciu0 s%use ea. Sun 6l %e Luis. ? se#tiă ă ă

num rul *n memoria telefonului. Cere6i s dea de urmaă ă

)eneralului afael Amadori. S%une6i #i motivul.$ Cre!i c %ot s 6i s%un toate astea %e o linie necodat 0ă ă ă'aria *ncuviin din ca%.ţă$ 3ac Amadori va fi ) sit o cale s asculte convorbirea #i vaă ă ă

*ncerca s ne ) seasc cu at(t mai bine. ' car nu va trebui s 6lă ă ă ă ă c ut m.ă ă

Aideen form num rul. Telefonul sun o sin)ur dat a%oi laă ă ă ă ă cel lalt ca% t se au!i vocea lui Luis. Aideen *i transmise cerereaă ă 'ariei #i6i %ovesti des%re Adolfo. Luis %romise c va reveni deă

*ndat ce va afla ceva des%re )eneral iar Aideen *nchise.ă$ Cine e acest Amadori0 *ntreb ea.ă$ ,n savant r s%unse 'aria. 3in c(te #tiu are #i )radul deă

)eneral de armat dar nu cunosc mare lucru des%re această ă latur a carierei sale. 6am citit doar articolele %ublicate des%reă istoria S%aniei.

$ E lim%ede con inutul lor i6a atras aten ia.ţ ţ ţ

$ u in s%us rican 'aria a%rin!(ndu6#i o i)ar . Ai au!it deţ ă ţ ă eroul nostru na ional Cidul0ţ

$ +tiu doar c i6a alun)at %e mauri din S%ania #i c *n urulă ă anului @@PP a contribuit la unificarea rii. 'ai #tiu #i c6a fostţă reali!at un film des%re el cu Charlton Heston *n rolul %rinci%al.

$ E7ist #i un %oem e%ic #i o %ies a lui Corneille care6l auă ă dre%t erou ad u) 'aria. Am %us6o #i eu *n scen la micul meuă ă ă teatru. 3ar asta n6are im%ortan . Ceea ce #tii tu des%reţă #l id e

*n mare corect. A fost un cavaler %e nume odri)o 3ia! de 2ivar.-nce%(nd a%ro7imativ din @PM5 #i %(n la moartea sa *n @PFF l6ăa s%riinit %e re)ele cre#tin Sancho al 6lea iar a%oi %emo#tenitorul acestuia Alfonso al 26lea s recucereasc re)atulă ă Castiliei din m(inile maurilor. 'aurii *l numeau #l id < st %(nul.ă

$ S fii onorat chiar #i de c tre du#mani remarc Aideen.ă ă ă m%resionant.

$ -n realitate maurii se temeau foarte tare de el ceea ce *i

convenea de minune %reci! 'aria. C(nd fort rea a maur dină ă ţ ă 2alencia a hot r(t s se %redea Cidul a *nc lcat condi iileă ă ă ţ convenite #i a m cel rit sute de oameni iar c %etenia maur aă ă ă ă



fost ars %e ru) la ordinul s u. Nu era tocmai cavalerul f ră ă ă ă %rihan *n care l6a transformat le)enda < era dis%us la oriceă m(r# vii %entru a6#i a% ra ara. C(t des%re str daniile saleă ă ţ ă %entru unificarea S%aniei #i acestea in tot de mit. 3e fa%t elţ lu%ta %entru Castilia. C(t vreme celelalte re)ate men ineauă ţ

termenii % cii #i *#i %l teau tributul cuvenit lui Alfonso niciă ă

Cidului #i nici re)elui nu le % sa c(tu#i de %u in de unificarea lor.ă ţ Ei bine )eneralul Amadori e o autoritate *n ceea ce %rive#tee%oca Cidului continu 'aria. 3ar mi s6a % rut dintotdeauna că ă ă din scrierile lui r !b tea dorin a de6a fi mai mult dec(t at(t.ă ă ţ

$ 2rei s s%ui c individul *#i dore#te s devin el *nsu#i Cidulă ă ă ă deduse Aideen.

'aria cl tin din ca%.ă ă 1 #l id a fost un mercenar care as%ira la )lorie. ?eneralul

Amadori *#i dore#te mai mult dec(t s se aco%ere de lauri *nă b t lii. 3ac vei %arcur)e eseurile sale %ublicate *n revistele deă ă ă %olitolo)ie vei desco%eri c e un fervent sus in tor a ceea ce elă ţ ă nume#te 8militarismul binevoitor9.

$ 'i se %are o e7%rimare %reten ioas a ideii de statţ ă %oli ienesc fu de % rere Aideen.ţ ă

'aria *i d du dre%tate.ă$ A#a e s%use ea tr )(nd lun) din chi#toc *nainte de a6i faceă

v(nt %e )eam. El a conferit *ns o dimensiune nou modeleloră ă sale %referate ?ermania na!ist #i usia stalinist : militarismulă ă f r e7%ansiune. Amadori crede c dac o na iune e *ndeaunsă ă ă ă ţ de %uternic nu are nevoie s cucereasc alte na iuni. Acesteaă ă ă ţ vor veni de bun voie %entru a face comer %entru a6i cereă ţ %rotec ia %entru a se al tura m re iei sale. Temelia %uterii saleţ ă ă ţ va fi alinierea nu r !boiul.ă

$ A#adar )eneralul Amadori nu6#i dore#te s 6i semene luiă

Hitler ci re)elui Alfonso.$ E7act re%lic 'aria. Evenimentele la care asist m ar %uteaă ă fi *nce%utul unui efort menit s 6l aduc %e Amadori la conducereaă ă Castiliei care ar urma s devin nucleul militar al unei noi S%anii.ă ă ,n nucleu care va dicta %olitica celorlalte re)iuni. ar Amadori aales acest moment;

$ 3eoarece %oate s 6#i de%lase!e tru%ele #i s influen e!eă ă ţ evenimentele d(nd im%resia c *ncearc s sto%e!e oă ă ă

contrarevolu ie com%let Aideen.ţ ă'aria *ncuviin .ţăAideen se uit afar s%re cerul *nsorit. A%oi *#i %lec %rivireaă ă ă



cu%rin!(nd %riveli#tea frumosului sat de %escari. rea un locă at(t de %a#nic de %l cut. 3ar coru% ia % trunsese #i aici. -n maiă ţ ă %u in de o !i mai bine de o du!in de oameni fuseser uci#i oriţ ă ă )rav r ni i. Se *ntreb dac e7istase vreo e%oc de c(nd oameniiă ţ ă ă ă cobor(ser din co%aci #i se a%ucaser s efuiasc %aradisulă ă ă ă

terestru *n care destinul s 6#i fi urmat cursul f r a se recur)e laă ă ă

brutalitate.$ re ul *m%linirii visului lui Amadori va fi o nesf(r#it v rsareţ ă ă

de s(n)e s%use 'aria ca #i cum i6ar fi citit )(ndurile lui Aideen.Sunt andalu! la ori)ini. Cona ionalii mei #i celelalte na ionalit iă ţ ţ ăţ vor %orni la lu%t < dar nu %entru a % stra unitatea S%aniei ciă ă %entru a6i *m%iedica %e castilieni s devin sufletul #i inima uneiă ă noi S%anii. E o rivalitate mocnit care datea! *nc din vremeaă ă ă Cidului. +i dac nu vom ) si o cale %entru a6i o%ri %e cei deă ă tea%a lui Amadori va continua mult vreme du% ce noi *n#ineă ă vom fi *ncetat a mai e7ista.

8Nu9 se hot r* Aideen. 8Nu a e7istat niciodat o vreme *n careă ă oamenii s fi convie uit %a#nic. 2remea *n care omenirea aă ţ descins din co%aci e *nc %rea a%ro%iat %entru ca o astfel deă ă uto%ie s fie %osibil . ar %rintre oameni se ) sesc *nc destuiă ă ă ă maimu oi *nd r tnici care s nu fie mul umi i cu teritoriul #i cuţ ă ă ă ţ ţ soarta ce a fost re!ervat tribului lor.9ă

A%oi *#i aminti de % rintele Alca!ar. Acest om de#i %radă ă suferin ei %ersonale ) sea resurse %entru a *nde%lini lucrareaţ ă 3omnului. Se mai ) seau #i oameni buni %rintre at(tea fiareă carnivore dornice s 6#i e7tind teritoriul. ' car de6ar fi fostă ă ă %uterea *n m(inile lor.

83ar dac ar aun)e la %utere oare aceasta nu i6ar face s seă ă *ncline la r(ndul lor sub %ovara ei asemenea celor ce i6au%recedat09 se *ntreb ea.ă

Nu cuno#tea r s%unsul #i du% dou !eci #i %atru de ore deă ă ă nesomn nu se sim ea *n stare s cu)ete la aflarea lui. Cu toateţ ă acestea *n tim% ce admira *n t cere albastrul f ră ă ă %at al ceruluiă cu )(ndul la cele s%use de 'aria ceva mai devreme *n minte i seivi o alt *ntrebare.ă

8?(nde#te6te9 *i ceruse 'artha %e c(nd se aflau *nc *nă Statele ,nite. 8Cum %o i contracara %lanurile ur!ite de cineva09ţ ar Aideen se )(ndi la r s%unsul lui od)ers: 8/%un(ndu6le ună

%lan mai bun.9Nu le r m(nea dec(t s se )(ndeasc la un astfel de %lan.ă ă ă



10

Luni, ora 21 şi 21 de minute,Washington !"!

Teoretic aul Hood considera Na iunile ,nite dre%t o ideeţ bun . 3in %unct de vedere emo ional *ns nu nutrea c(tu#i deă ţ ă %u in res%ect %entru aceast institu ie. Ea se dovedise li%sit deţ ă ţ ă eficien *n vreme de r !boi #i nu cu mult mai folositoare %e tim%ţă ă

de %ace. Era *n schimb un forum ideal %entru %roteste %entrulansarea de acu!a ii #i %entru %unerea *ntr6o lumin favorabil aţ ă ă vi!iunilor unor na iuni *n ochii o%iniei %ublice mondiale.ţ

Nutrea *ns o admira ie sincer %entru noul secretar )eneral ală ţ ă or)ani!a iei e7trem de calculatul 'assimo 'arcello 'anniţ ori)inar din talia. >ost ofi er NAT/ senator *n %arlamentul italianţ #i ambasador la 'oscova 'anni trudise din )reu *n anul%recedent %entru a *m%iedica i!bucnirea *n talia a unui r !boiă civil de felul celui care se %re) tea s i!bucneasc *n S%ania.ă ă ă

La cererea lui 'anni Steve 1ur"oD #eful Si)uran ei Na ionaleţ ţ %ro)ramase o teleconferin care urma s aib loc la oraţă ă ă uns%re!ece. Secretarul )eneral 'anni discutase dea cu #efiiserviciilor secrete din rile membre ale Consiliului de Securitateţă des%re deteriorarea situa iei din S%ania. 1ur"oD Carol Lannin)ţ de la 3e%artamentul de Stat #i 'arius >o7 noul director al CA <v r %rimar cu senatoarea 1arbara >o7 < aveau s %artici%e laă ă aceast teleconferin .ă ţă

Cu %u in tim% *nainte de a fi fost contactat de biroul luiţ 1ur"oD la nou f r !ece Hood *i anun ase %e 1ob Herbert #iă ă ă ţ on lummer c hot r(se c era mai bine ca 3arrell s r m(nă ă ă ă ă ă la 'adrid #i Aideen s se de%lase!e %e teren.ă

$ 3ac S%ania se va destr ma informa iile de la fa a loculuiă ă ţ ţ din surse %ro%rii vor fi mai %re ioase dec(t orice altcevaţ ar)umentase el.

Hood *i ceruse lui Herbert s se asi)ure c Ste%hen 2iensă ă

men inea contactul cu cei ce6i r m seser loiali la 1iroulţ ă ă ă Na ional de ecunoa#tere din cadrul enta)onului. 2iens eraţ %rieten de6o via cu 'att Stoll unul dintre membrii de ba! aiţă ă



echi%ei de la Centrul de Comand #i se dovedise un aliat deă n dede cu %rileul misiunilor anterioare ale Centrului. -nă momentul *n care *n urma investi)a iilor unei comisii senatorialeţ %rivind deturnarea de fonduri 2iens fusese tem%orar eliberat dinfunc ie Hood *i oferise *n mod discret un %ost la Centrul deţ

comand . S%re deosebire de marea maoritate a celor de laă

ashin)ton Hood credea cu t rie *n recom%ensareaă devotamentului. 1iroul Na ional de ecunoa#tere *nce%useţ su%rave)herea %rin satelit a manevrelor militare din S%ania *nurm cu a%ro7imativ %atru!eci de minute. Hood dorea caă informa iile astfel ob inute s fie inte)rate *n ba!a de date %eţ ţ ă care o alc tuia Herbert. 2oia de asemenea ca ni#te co%ii aleă ima)inilor astfel rece% ionate s 6i fie transmise lui 'cCas"ey laţ ă 'adrid %rin intermediul Ambasadei Americane din ca%italas%aniol %recum #i echi%ei de interven ie aflat *n %re!ent *nă ţ ă !bor *ntr6acolo. Alte servicii secrete din ashin)ton aveautendin a de a ine cu din ii de informa iile aflate %entru a conferiţ ţ ţ ţ un avanta %ro%riei echi%e. Hood era *ns ade%tul *m% rt #iriiă ă ă tuturor celor aflate ca s beneficie!e to i oamenii s i. entru elă ţ ă #i %entru cei cu care alesese s lucre!e )loria %ersonal nuă ă %utea fi mai %resus de %rotearea intereselor na iunii #i aţ cet enilor ei.ăţ

-n %lus fa de ra%oartele de observa ii %rin satelit Centrul deţă ţ Comand inea sub observa ie a)en iile interna ionale de %res ă ţ ţ ţ ţ ă %entru a afla ultimele nout i. ma)inile filmate de echi%ele deăţ televi!iune mai ales cele care nu fuseser *nc %relucrate erauă ă de mare valoare. Acestea erau interce%tate *nainte de a fi fosteditate %entru difu!are #i anali!ate succesiv de echi%a luiHerbert #i de Laurie hodes de la arhiva foto)rafic a Centruluiă de Comand . Adeseori de%o!itele de armament camuflate erauă

construite *naintea declan# rii ac iunilor militare %ro%riu6!ise.ă ţ 3e#i astfel de obiective nu erau *ntotdeauna decelabile dinsatelit ele %uteau fi detectate %rin e7aminarea va)ilor modific riă to%o)rafice %rin com%ara ie cu ima)ini anterioare luate la sol.ţ

Hood *#i *n) dui o scurt %au! %entru a lua cina la barul dină ă ă incint . -ntre tim% se rela7 citind un !iar de duminic uitat deă ă ă altcineva %e o mas . Nu mai citise de mult vreme un su%limentă ă duminical #i constat cu sur%rindere c sumarul acestuia nu seă ă

modificase %rea mult din vremea co%il riei sale. Serialele deă ben!i desenate (eanuts, ).. &ar-an &err şi pira ii ţ sauVr jitorul din 8dă *#i % straser locul obi#nuit. ? si reconfortantă ă ă ă



sen!a ia acestei continuit i. Era ca #i cum ar fi f cut o vi!itţ ăţ ă ă unor %rieteni vechi.

3u% cin Hood avu o scurt *ntrevedere cu 'i"e od)ers *nă ă ă biroul acestuia. ?eneralul *l anun c echi%a de interven ie aveaţă ă ţ s soseasc la 'adrid *n urul orei uns%re!ece #i um tate oraă ă ă

local . 3e *ndat ce avea s fie schi at un %lan de ac iune ală ă ă ţ ţ

echi%ei de interven ie acesta avea s 6i fie %re!entat s%reţ ă a%robare lui Hood.

3u% aceast scurt #edin Hood se *nt(lni cu echi%a dină ă ă ţă schimbul de noa%te. -n tim% ce schimbul de %este !i continuamonitori!area situa iei din S%ania Curt HardaDay )eneralul6ţlocotenent 1ill Abram #i restul 8tru%ei de insomniaci9 cum seautointitulaser cei care alc tuiau schimbul de noa%te aveauă ă sarcina de a su%rave)hea desf #urarea activit ilor de rutin dină ăţ ă ar #i de %este hotare ale Centrului de Comand . ?eneralul6ţ ă ă

locotenent Abram omolo)ul lui 'i"e od)ers avea acum delucru cu Centrul e)ional de Comand . ,nitatea mobil fuseseă ă readus *n ar du% evenimentele din /rientul 'ilociu #i se aflaă ţ ă ă acum *n fa!a de re%ara ii #i re)lae fine. Totul era *ns subţ ă control. Hood reveni *n biroul s u #i *ncerc s se odihnească ă ă ă %u in.ţ

Stinse lumina *#i scoase %antofii #i se *ntinse %e cana%ea. Cu

%rivirea a intit *n tavanul *ntunecat se )(ndi la Sharon #i laţ ă co%ii. -#i %rivi ceasul luminiscent d ruit de Sharon cu %rileulă %rimei anivers ri a c s toriei lor. La ora asta avionul *n care seă ă ă aflau ai s i urma s ateri!e!e la 1radley nternational. Cochetă ă ă c(teva cli%e cu ideea de a *m%rumuta un elico%ter al armatei #ide a !bura %(n la /ld Saybroo". Ar fi %ornit me)afoanele #iă reflectoarele a%aratului #i #i6ar fi im%lorat so ia s se *ntoarcţ ă ă acas . 1ine*n eles ar fi urmat destituirea sa. La naiba4 ' car ară ţ ă

fi avut mai mult tim% %entru familie.3esi)ur Hood nu avea de )(nd s 6#i %un *n a%licare acest visă ă uc u#. Era *ndeauns de romantic *nc(t s 6#i doreasc s oaceă ă ă ă rolul unui cavaler modern dar *i li%sea s%iritul de aventură necesar %entru a#a ceva. +i la ce i6ar fi folosit s !boare %(n laă ă /ld Saybroo" dac nu se sim ea *n stare s %romit c avea s6oă ţ ă ă ă lase mai moale0 -i %l cea munca %e care o f cea. ar slubaă ă aceasta nu avea cum s 6i %ermit un %ro)ram mai leer. e deă ă

alt %arte se )(ndea c ac iunile lui Sharon erau dictate dină ă ţ subcon#tient de dorin a de r !bunare st(rnit de fa%tul cţ ă ă ă fusese nevoit s renun e la %ro%ria sa carier %entru a6i cre#teă ă ţ ă



%e co%ii. 3ar un lucru era si)ur: chiar dac #i6ar fi dorit s laseă ă balt munca #i s se ocu%e de familie < un lucru %e careă ă nu #i6ldorea < nu aveau cum s tr iasc numai din ceea ce c(#ti)aă ă ă Sharon. -n %rivin a aceasta nu e7ista nici o *ndoial .ţ ă

-#i *nchise ochii #i *#i duse m(na la frunte. 8-n astfel de situa iiţ

nu contea! doar fa%tele concrete nu6i a#a09ă

'intea lui Hood vuia de )(nduri care refu!au s 6l lase să ă doarm . Sentimentele sale alternau *ntre furie vinov ie #iă ăţ de!)ust. Se hot r* s renun e la r )a!ul %e care #i6l %ro%usese.ă ă ţ ă

-#i f cu o cafea turn lichidul ne)ru *n cea#ca %e care se aflauă ă *nsemnele echi%ei de base6ball ashin)ton Senators #i se a#e!ă la birou. -#i %etrecu minutele urm toare consult(nd fi#iereleă e7istente *n com%uter cu %rivire la mi#carea secesionist italiană ă a lui 'anni. Era curios s afle dac #i *n ce fel ac ionaseră ă ţ ă serviciile secrete %entru a o%ri destr marea taliei.ă

Nu ) si nimic. Evenimentele duraser mai bine de #ase ani.ă ă Totul *nce%use *n @FF ca urmare a nemul umirii create *nţ r(ndul ale) torilor de scandalurile le)ate de coru% iaă ţ %oliticienilor. 'icile comunit i sus inuser c nu erau corectăţ ţ ă ă re%re!entate la nivelul autorit ilor cer(nd votul uninominal %eăţ %lan local *n locul re%re!ent rii %ro%or ionale *n vi)oare %(nă ţ ă atunci. Aceasta dusese la o fra)mentare a %uterii *ntre marile

%artide av(nd dre%t consecin o *nflorire a )ru% rilor de maiţă ă mic am%loare. Neofasci#tii aunseser la %utere *n @FF %entruă ă ca un an mai t(r!iu interesele de afaceri ale )ru% rii >or!a taliaă s duc la %reluarea %uterii din m(inile acestora. r bu#ireaă ă ă u)oslaviei declan#ase tulbur ri *n tot nordul %eninsulei iar >or!aă talia care6#i avea sus in torii mai ales *n re)iunea omei nu seţ ă dovedise ca%abil s le fac fa . entru a trece cu succes deă ă ă ţă aceast *ncercare %remierul a%elase la autorul for elor %oliticeă ţ

care de ineau suficiente voturi *n !ona res%ectiv . Aceste )ru% riţ ă ă *#i urm reau *ns %ro%riile interese din dorin a de a6#i consolidaă ă ţ %o!i ia astfel *nc(t contribuiser mai de)rab la *nte ireaţ ă ă ţ rebeliunii. 3iscu iile des%re secesiune #i violen ele i!bucniser laţ ţ ă

Trieste e7tin!(ndu6se a%oi c tre sud %(n la Livorno #i >loren a.ă ă ţ'anni care se n scuse la 'ilano fusese rechemat din %ostulă

s u de la 'oscova %entru a *ncerca s ne)ocie!e o solu ionare aă ă ţ cri!ei care se am%lifica. deea sa fusese sim%l #i dusese laă

*ncheierea unui %act care conferea nordului taliei o autonomiel r)it din %unct de vedere economic #i %olitic. Se crease astfel oă ă re)iune autonom cu ca%itala la 'ilano unde se afla sediul unuiă



con)res local al re%re!entan ilor < o solu ie de com%romis careţ ţ s *nl ture blocaul %arlamentar de la oma. Sudul #i Nordulă ă aveau s colabore!e cu un %rim6ministru ales. Chiar dac italieniiă ă din re)iunea de la nord de A%enini %l teau ta7e c tre %ro%riaă ă ca%ital moneda folosit avea s fie aceea#i ca #i *n sud. 3ină ă ă

%unct de vedere militar re)imul celor dou re)iuni r m seseă ă ă

neschimbat. C(nd se vorbea des%re ar to i se refereau la eaţ ă ţ cu vechiul nume: talia.

oma nu *ntre%rinsese nici o ac iune militar iar serviciileţ ă secrete e7terne nu fuseser im%licate dec(t *ntr6o m sură ă ă nesemnificativ . Antanta talian cum fusese numit %actul nuă ă %utea slui dre%t model %entru re!olvarea cri!ei s%aniole *n acestca! li%sea elementul care f cuse ca eforturile lui 'anni s fieă ă

*ncununate de succes: acesta nu avusese de tratat dec(t cudou fac iuni: nordul #i sudul. Conflictul s%aniol im%lica cel %u ină ţ ţ o um tate de du!in de )ru% ri etnice *ntre care nu e7istaseră ă ă ă niciodat rela ii %rea cordiale.ă ţ

A%elul la teleconferin sosi cu !ece minute *nt(r!iere. Hood *lţă chem %e od)ers ca s asiste #i el #i trecu telefonul %eă ă sistemul de am%lificare. -n tim% ce od)ers *#i f cea a%ari ia #i seă ţ a#e!a *ntr6unul din fotolii 'anni e7%lic *n limba en)le! că ă ă

*nt(r!ierea sa fusese motivat de cererea de autor adresat deă ă

autorit ile %ortu)he!e Na iunilor ,nite.ăţ ţ$ S6au iscat violen e la )rani *ntre Salamanca #i Iamoraţ ţă

s%use 'anni.Hood arunc o %rivire %e harta afi#at de monitorulă ă

com%uterului s u. Salamanca era situat chiar dedesubtulă ă Iamorei ocu%(nd centrul #i nord6vestul S%aniei. Laolalt celeă dou %rovincii totali!au a%ro7imativ trei sute cinci!eci deă "ilometri de )rani comun cu ortu)alia.ţă ă

$ Tulbur rile au *nce%ut acum a%ro7imativ trei ore c(ndă anticastilienii au or)ani!at un mar# al t cerii cu lum(n riă ă a%rinse la osti)o de la Traicion < oarta Tr d torilor. Acestaă ă este locul *n care *n @PB re)ele castilian Sancho al 6lea a fostasasinat. -n momentul *n care %oli ia a *ncercat s intervinţ ă ă %entru a6i risi%i manifestan ii au ri%ostat arunc(nd *n %oli i#ti cuţ ţ sticle #i bolovani. oli ia a tras *n aer. Cineva a ri%ostat dinţ mul ime #i un ofi er a fost r nit. Cum %oli i#tii sunt *n marea lorţ ţ ă ţ

maoritate de ori)ine castilian s6au )r bit s treac laă ă ă ă contraofensiv dar nu *n calitate de % str tori ai ordinii ciă ă ă m(na i de sentimente de r !bunare.ţ ă



$ Au deschis focul0 *ntreb Hood.ă$ 3in % cate da confirm 'anni.ă ă$ Ca #i cum ar fi aruncat un chibrit a%rins *ntr6un butoi cu

ben!in coment cinic 1ur"oD #eful Securit ii Na ionale.ă ă ăţ ţ$ Ave i dre%tate domnule 1ur"oD *l a%rob 'anni. evolteleţ ă

s6au e7tins ca o furtun de foc s%re vest c tre ortu)alia. oli iaă ă ţ

a cerut autor militar de la 'adrid #i le6a fost acordat imediatLisabona *#i face *ns )rii c acest autor s6ar %utea s nu fieă ă ă suficient %entru a men ine conflictul *ntre )rani ele rii #i nici nuţ ţ ţă va %utea *m%iedica rev rsarea unui val de refu)ia i %esteă ţ )rani . Au solicitat a#adar Na iunilor ,nite s trimit tru%e careţă ţ ă ă s men in o !on 6tam%on la frontier .ă ţ ă ă ă

$ +i ce % rere ave i des%re cererea ortu)aliei domnuleă ţ secretar )eneral0 *ntreb Carol Lannin).ă

$ Am de )(nd s m o%un unui avi! favorabil veni r s%unsul.ă ă ă$ Nu v condamn s%use 1ur"oD. Lisabona are o armat ă ă

tru%e de avia ie #i de marin . ot dis%une ei *n#i#i o desf #urareţ ă ă de for e.ţ

$ 3im%otriv domnule 1ur"oD re%lic 'anni. nten ia meaă ă ţ este s m o%un desf #ur riiă ă ă ă oric ror ă tru%e la frontier .ă

/ interven ie a armatei ar da le)itimitate cri!ei. ractic amţ recunoa#te c aceast cri! e7ist .ă ă ă ă

$ +i nu este a#a0 *ntreb Lannin).ă$ 1a da fu de acord 'anni. 3ar %entru milioane de s%anioli

cri!a este *nc una local . E o chestiune de interes %rovincial nuă ă na ional sau interna ional. 3ac ace#tia ar afla c la frontier auţ ţ ă ă ă fost mobili!ate for e armate indiferent cui ar a%ar ine acestea s6ţ ţar isca confu!ie %anic #i s6ar lansa tot soiul de !vonuriă alarmiste. ractic n6am reu#i dec(t s *nr ut im situa ia.ă ă ăţ ţ

$ 3omnule 'anni din %unct de vedere teoretic ave iţ

dre%tate interveni 1ur"oD %e un ton b t ios. A i aflat *ns că ă ţ ă ă %rim6ministrul A!nar a discutat cu %re#edintele LaDrence #i asolicitat %re!en a marinei Statelor ,nite *n lar)ul coastelorţ S%aniei %entru a %utea interveni la nevoie0

$ 3a am aflat *ncuviin 'anni. rete7tul invocat %entruţă aceast %re!en este a% rarea #i evacuarea *n ca! de %ericol aă ţă ă turi#tilor americani.

$ 'da acesta este %rete7tul s%use 1ur"oD.

$ re#edintele a luat vreo hot r(re *n aceast %rivin 0ă ă ţă$ 3eocamdat nu r s%unse 1ur"oD dar tinde s fie deă ă ă acord. A#tea%t ra%oartele serviciilor secrete %entru a decideă



dac interesele americane sunt sau nu *n %ericol. aul0 'arius0ă Ave i ceva s ne s%une i *n aceast %rivin 0ţ ă ţ ă ţă

>iind mai vechi *n func ie Hood r s%unse cel dint(i.ţ ă$ Cu e7ce% ia atentatului *m%otriva 'arthei < ori %oate chiarţ

ca urmare a lui < nu s6au ra%ortat nici un fel de ostilit iăţ

*m%otriva turi#tilor americani. Nici nu ne a#te%tam la altceva.S%aniolii vor avea mare )ri s nu deteriore!e #i mai multă ă rela iile e7terne. Economia S%aniei indiferent des%re ce re)iuneţ a ei am vorbi de%inde *n mare m sur de turism. Nu e de cre!ută ă c localnicii doresc s %un *n %ericol %rinci%ala lor surs deă ă ă ă venituri. -n ceea ce %rive#te eventualele atacuri cu substrat%olitic; +tim si)ur c 'artha a fost asasinat fiindc lucraă ă ă %entru Centrul de Comand . rerea noastr este c uciderea eiă ă ă ă s6a vrut a fi un avertisment %entru ca Statele ,nite s nuă reac ione!e e7act *n modul des%re care discut m im%lic(ndu6seţ ă

*n %olitica intern a S%aniei. At(ta vreme c(t vom % straă ă distan a din %unct de vedere militar #i %olitic nu cred c e7istţ ă ă riscul unor alte atacuri.

$ aul are dre%tate *n ceea ce %rive#te situa ia turi#tilorţ s%use 'arius >o7. Am monitori!at cu aten ie ac iunile armatei #iţ ţ %oli iei s%aniole. Au reac ionat imediat *n sco%ul %reveniriiţ ţ escalad rii violen elor *n centrele turistice im%ortante. 3esi)ură ţ

ad u) el schimb rile *n aceast strate)ie nu %ot fi e7cluse *nă ă ă ă ca!ul *n care conflictul ar sc %a de sub control sau dac %oli iaă ă ţ este %rovocat a#a cum s6a *nt(m%lat la oarta Tr d torilor.ă ă ă

$ Tocmai aici e %roblema interveni 1ur"oD. Acesta estemotivul %entru care %re#edintele nu e7clude %osibilitateatrimiterii de tru%e. E7ist un moment *n orice conflict intern c(ndă %rotestele de strad se transform *n acte de r !boi c(ndă ă ă reac iile emo ionale %rimea! asu%ra bunului6sim . C(ndţ ţ ă ţ

)(ndurile de )enul 82reau s salve! economia9 se %reschimb *nă ă 82reau s 6mi salve! via a9. C(nd se va *nt(m%la una ca asta;ă ţ 1 acă se va *nt(m%la *l corect 'anni.ă$ E6n re)ul ced 1ur"oD. 3ac se va *nt(m%la nimeni nu vaă ă ă

%utea )aranta securitatea turi#tilor americani sau nu.-n tim% ce 1ur"oD *#i e7%unea ar)umentele Hood rece% ionţ ă

un mesa securi!at %rin e6mail de la 'cCas"ey. -i f cu semn luiă od)ers s se a%ro%ie *n tim% ce6l deschidea. -l citir am(ndoi.ă ă

8aul scria 'cCas"ey a)en ii o%erativi ra%ortea! asasinareaţ ă celui care a e7ecutat aruncarea *n aer a iahtului de c tre ună )ru% de catalani. A)en ii no#tri urmea! s discute cu a)resorii.ţ ă ă



resu%unere: motivul asasinatului a fost r !bunarea li%sit deă ă substrat %olitic. 6am averti!at %e a)en ii no#tri c unul dintre eiţ ă ar %utea fi *n %ericol *n ca!ul *n care ar fi recunoscut dre%tsu%ravie uitor al incidentului ''. Ea nu crede *ns c res%ectivulţ ă ă ca! mai este de actualitate. -nclin s cred c circumstan ele s6auă ă ţ

schimbat. Anun 6m dac dore#ti s o rechem la ba! .ţă ă ă ă ă

Se %are c cel care a e7ecutat atacul asu%ra iahtului lucraă %entru un )eneral de armat %e nume Amadori. 2erificarea luiă este *n curs. 3eloc sur%rin! tor datele NAT/ %rivind carieraă )eneralului au dis% rut.9ă

Hood transmise o confirmare a rece% ion rii mesaului #iţ ă felicit ri lui Aideen #i 'ariei %entru informa iile aflate. Nu6i %l ceaă ţ ă deloc s6o #tie %e Aideen *n %reama asasinilor 'arthei. 'ai alesdu% ce %rintr6o *nt(m%lare nefericit %ermisese ca *n li%saă ă unei aco%eriri eficiente asasinatul s %oat avea loc. 'aria eraă ă

*ns un a)ent deosebit de eficient. +tiind6o al turi de Aideen < #iă ă %e Aideen al turi de ea < Hood *l inform %e 3arrell c l sa laă ă ă ă latitudinea celor dou femei cursul viitor al ac iunilor lor.ă ţ

$ 3omnule 1ur"oD *n)riorarea dumneavoastr este %erfectă ustificat s%use 'anni. Cred *ns c ar fi mai bine s a#te%t mă ă ă ă ă o vreme ca s vedem dac nu cumva )uvernul s%aniol va reu#iă ă s o scoat la ca% t %rin for e %ro%rii.ă ă ă ţ

$ (n *n %re!ent nu %rea ne6au oferit motive s fimă ă *ncre! tori se str(mb 1ur"oD. N6au fost *n stare nici m car s 6lă ă ă ă

in *n via %e de%utatul Serrador *ndeauns de mult tim% %entruţ ă ţă a6l su%une unui intero)atoriu.

$ S6au f cut )re#eli fu de acord 'anni. Toat lumea a fost seă ă %are luat %rin sur%rindere de evenimente. Nu trebuie *ns să ă ă d m a% la moar unor )re#eli ulterioare.ă ă ă

$ +i ce a i recomanda domnule secretar )eneral0 *ntrebţ ă

Hood.$ Sfatul meu domnule Hood ar fi s 6i acord m %rim6ă ăministrului un r )a! de6o !i %entru a re!olva situa ia. S6aă ţ consultat cu consilierul s u %e %robleme de nesu%unere civil #iă ă

*n %re!ent *ncearc s schi e!e un %lan care s aco%ere toateă ă ţ ă eventualit ile.ăţ

od)ers se a%lec s%re microfon.ă$ 3omnule secretar )eneral sunt )eneralul 'i"e od)ers

directorul6adunct al Centrului de Comand . 3ac %rim6ministrulă ă #i consilierii lui au nevoie de s%riin militar sau decontrainforma ii suntem %re) ti i s le oferim *n mod c(t seţ ă ţ ă



%oate de discret.$ 2 mul umesc domnule )eneral od)ers s%use 'anni. -iă ţ

voi informa %e domnul %rim6ministru A!nar #i %e )eneralulAmadori *n %rivin a )eneroasei oferte %e care a i f cut6o.ţ ţ ă

-n tim% ce 'anni vorbea Hood %rivi c tre od)ers. La au!ulă

numelui lui Amadori am(ndoi fur co%le#i i de o sen!a ie bruscă ţ ţ ă

de sf(r#eal #i de ! d rnicie. Hood tr ia sentimentul animaluluiă ă ă ă de %rad care reali!ea! %e nea#te%tate c v(natul urm rit eă ă ă ă mult mai inteli)ent mai feroce #i mai %ericulos dec(t sea#te%tase.

'omentul de %arali!ie trecu la fel de re%ede %recum venise.Hood a% s %e butonul de *ntreru%ere a sonorului.ă ă

$ 'i"e;$ +tiu trec la treab chiar acum s%use )eneralul ridic(ndu6ă

se.$ 3ac e vorba de unul #i acela#i individ %roblema e cu multă

mai serioas dec(t %are continu Hood.ă ă$ S%aniolii au *ncurcat6o #i o dat cu ei toate rile careă ţă

inten ionea! s 6#i scoat de ur)en cet enii de %e teritoriulţ ă ă ă ţă ăţ s%aniol.

-n tim% ce od)ers % r sea *n )rab biroul Hood ascult %eă ă ă ă mai de%arte vorb ria de natur %olitic dintre 'anni 1ur"oD #iă ă ă

Lannin) dar f r s 6i dea %rea mult aten ie. Cei trei c !ur deă ă ă ă ţ ă ă acord c era ca!ul s lase S%ania s re!olve cu for e %ro%riiă ă ă ţ %roblema *n vreme ce Statele ,nite aveau s %roteste!e %ublică cu sco%ul de a se face au!ite de fac iunile aflate *n conflict fiindţ totodat %re) tite s acorde s%riin militar dac avea s fieă ă ă ă ă nevoie. / %re!en militar avea s aib un sco% declarat deţă ă ă ă natur defensiv dar se %utea transforma oric(nd *ntr6o armă ă ă ofensiv %us *n sluba a% r rii )uvernului le)itim al S%aniei.ă ă ă ă

Toate aceste declara ii erau necesare Hood #tia asta dar nuţ erau cu nimic mai eficiente dec(t discu iile sterile din cadrulţ Na iunilor ,nite. Adev rata munc avea s se desf #oare %eţ ă ă ă ă %arcursul urm toarelor ore *n tim% ce vor *ncerca s afle dacă ă ă Amadori se afla sau nu la ori)inea tulbur rilor #i dac da c(t deă ă de%arte aunsese acesta *n ac iunea de subminare a autorit iiţ ăţ )uvernului. 3ac Amadori nu aunsese %rea de%arte armata #iă serviciile secrete americane aveau s colabore!e cu )uvernulă

s%aniol %entru a ) si o cale de a6l o%ri. 3esi)ur era )reu s seă ă ac ione!e *n mod discret dar nu im%osibil. E7istau %recedente deţ acest )en *n Haiti *n anama #i *n diverse alte ri.ţă



'ai e7ista *ns #i cealalt variant care6i d dea fiori lui Hood.ă ă ă ă Era %osibil ca asemenea unui cancer auns la metasta! ă Amadori s fi reu#it s 6#i infiltre!e oamenii *n cele mai intimeă ă resorturi ale statului. -n acest ca! era %osibil ca *nl turareaă infec iei s duc la moartea %acientului. Sin)urul model e7istentţ ă ă

%entru o atare situa ie era %r bu#irea u)oslaviei careţ ă

declan#ase o lu%t ce f cuse mii de victime #i ale c rei im%lica iiă ă ă ţ economice #i socio6%olitice se mai f ceau #i acum sim ite.ă ţ

S%ania avea o %o%ula ie de a%roa%e %atru ori mai numeroasţ ă dec(t cea a u)oslaviei. Avea de asemenea %rieteni #i du#mani%rintre na iunile *nvecinate. 3ac S%ania aun)ea s seţ ă ă destrame tulbur rile riscau s se e7tind la scara *ntre)iiă ă ă Euro%e. ar %rocesul de neo%rit %utea constitui un e7em%lu%entru alte na iuni multietnice %recum >ran a Canada sauţ ţ e)atul ,nit.

oate chiar #i %entru Statele ,nite. Teleconferin a se *ncheie %rintr6un acord de %rinci%iu: echi%aţ

secretarului )eneral al Na iunilor ,nite avea s transmit Caseiţ ă ă Albe din or *n or ultimele informa ii aflate iar 1ur"oD avea să ă ţ ă

*l informe!e %e 'anni de *ndat ce se vor ivi schimb ri *n %oliticaă ă administra iei americane.ţ

Hood *nchise telefonul. Se sim ea mai neautorat dec(t oric(ndţ

*n trecut de c(nd %reluase conducerea Centrului de Comand .ă Avuseser %arte de misiuni *ncununate de succes #i de alteleă care e#uaser . Echi%a sa se confruntase cu terori#ti #i %reveniseă lovituri de stat. Niciodat *ns nu se aflase *ntr6o situa ie careă ă ţ risca s dicte!e o norm %entru un nou secol de6acum *nainte:ă ă ideea c fra)mentarea era un lucru firesc nu o e7ce% ie #i că ţ ă na iunile a#a cum fuseser ele %(n *n %re!ent se aflau %oate *nţ ă ă %ra)ul dis%ari iei definitive.ţ



20

Mar i, ora $ şi $5 de minute,ţ

Madrid, Spania

2estea mor ii brutale a lui Adolfo Alca!ar aunse re%ede de laţ 'aria Comea la 3arrell 'cCas"ey %rin milocirea lui Luis ?arciade la 2e)a. 3u% cum *i cerea re)ulamentul Luis *ntocmi imediată un ra%ort des%re crim #i *l transmise la 'inisterul Kusti iei laă ţ

'adrid. Aici un ofi er de ran) *nalt din echi%a aflat de serviciuţ ă %e tim%ul no% ii *i transmise discret #tirea a)hiotantului %ersonalţ al )eneralului Amadori Antonio A)uirre. A)uirre < care lucrase camembru al cabinetului lui >rancisco >ranco < se *ndre%tă %ersonal s%re biroul )eneralului b tu scurt la u# #i a#te%t să ă ă ă fie invitat s intre. A%oi *l anun %e )eneral des%re celeă ţă

*nt(m%late.Amadori nu % ru a fi deloc sur%rins de moartea lui Adolfo.ă

2estea nu6l *ntrista c(tu#i de %u in. Nici nu avea motive *n acestţ sens: )eneralul nu6l cunoscuse. m%erativele momentului cereauca el #i subalternul s u s se *nt(lneasc #i s comunice c(t maiă ă ă ă %u in %osibil. -n acest fel *n eventualitatea arest rii lui Adolfoţ ă dac acesta ar fi fost silit s vorbeasc doar m rturia sa verbală ă ă ă ă %utea s fac le) tura cu )eneralul. Nu e7istau *nre)istr ri aleă ă ă ă convorbirilor telefonice bile ele sau foto)rafii. entru Amadoriţ Adolfo Alca!ar era doar unul dintre solda ii devota i cau!ei unulţ ţ dintre numero#ii revolu ionari %e care )eneralul nu6i cuno#tea #iţ nici nu avea cum s 6i cunoasc .ă ă

3ar ac iunea curaosului #i loialului Adolfo Alca!ar fuseseţ sc(nteia care %ermisese declan#area revolu iei %e care oţ conducea. -n consecin )eneralul ur cu voce tare *n fa a luiţă ă ţ Antonio A)uirre c aceast crim avea s fie r !bunat #i că ă ă ă ă ă ă asasinii t(n rului aveau s fie elimina i. +tia e7act *m%otriva cuiă ă ţ avea s se *ndre%te:ă familia lui amire!. Nimeni altcineva nuavea motive sau miloacele necesare %entru a6l lichida %e Adolfo.

'oartea asasinilor avea s fie un e7em%lu %entru to i cei care seă ţ )(ndeau s o%un re!isten armat .ă ă ţă ă

3esi)ur continu )eneralul s 6#i e7%rime )(ndurile *n fa a luiă ă ţ



Antonio *ncercuirea #i e7ecutarea membrilor familiei lui amire!avea s slueasc #i unui alt sco%. Avea s *ns% im(nte #i să ă ă ă ă cumin easc orice alteţ ă familii care %uteau nutri )(nduri deo%o!i ie. at de ce lovitura trebuia s fie c(t mai dramatic #iţ ă ă ă c(t se %oate de %ublic .ă

?eneralul *i ordon lui A)uirre s 6i %un *n a%licare inten iile.ă ă ă ţ

Antonio salut lu(nd %o!i ie de dre% i f cu st(n)a6m%reur #iă ţ ţ ă ie#i f r vreun alt cuv(nt. Se *ndre%t s%re biroul s u #i formă ă ă ă ă num rul de telefon al )eneralului Americo Hoss de la ba!aă

Ta)us a for elor aeriene situat l(n) Toledo. /rdinele furţ ă ă ă transmise %rin viu )rai. La fel ca #i Adolfo )eneralul Hoss eradis%us s fac orice era nevoie %entru a6l servi %e ?eneral.ă ă

Era *nc *ntuneric c(nd %atru elico%tere vechi de ti% HA6@5ă decolar de la ba!a Ta)us. Ca mai toate elico%terele aflate *nă dotarea armatei s%aniole a%aratele HA6@5 erau folosite mai mult%entru trans%ort nu %entru misiuni de lu%t . roiectate *n urmă ă cu trei!eci #i trei de ani acestea erau *n!estrate cu c(te o%ereche de mitraliere )rele de calibrul P de mm montate *ndre%tul u#ilor. (n *n %re!ent armamentul fusese folosit doar *nă cadrul unor misiuni de antrenament.

3ar asta nu mai era o misiune de antrenament.La bordul fiec rui a%arat se aflau !ece solda i fiecare dintre eiă ţ

*narmat cu un semiautomat I6M sau cu o carabin de asaltă 'odelo L6@6PP modificat *n a#a fel *nc(t s %oat utili!aă ă ă

*nc rc toare standard de ti% 'lM. Comandantul misiunii maiorulă ă Aleandro ?ome! %rimise ordin s %reia controlul asu%raă #antierului naval amire! #i s foloseasc toate metodeleă ă necesare %entru a afla numele uci)a#ilor.

Era de a#te%tat ca ?ome! s revin la ba! aduc(nd cu sineă ă ă %ri!onieri. 3ar *n ca!ul *n care ace#tia aveau s o%ună ă

re!istent era autori!at s tra) *n %lin.ă ă ă



21

Mar i, ora 5 şi 1 minut,ţ


'aria %arc *n dre%tul )heretei %a!nicului la intrarea *nă #antierul naval amire! #i *i ar t %a!nicului le)itima ia de laă ă ţ nter%ol. e drum se hot r(se c nu aveaă ă nici un rost s se deaă dre%t turist *n acest ca!. Era a%roa%e convins c %a!nicul aveaă ă ă

s 6i telefone!e directorului %entru a6l averti!a *n %rivin a sosiriiă ţ sale #i a lui Aideen. La r(ndul lui directorul avea s 6i anun e %eă ţ aceia dintre uci)a#i care se mai aflau %rin %ream *n modă obi#nuit asasinii ar fi fu)it sau s6ar fi ascuns %e undeva. Tocmaide aceea 'aria inu s 6i %reci!e!e %a!nicului:ţ ă

$ Nu m aflu aici *n calitatea mea oficial . 2reau doar s stauă ă ă de vorb cu membriiă familiei.

$ 3ar senorita Cornea aici nu e7ist nici un fel deă familie,re%lic %a!nicul un b rbat *ndesat cu o barb sur .ă ă ă ă

Era o minciun sfruntat . Lui Aideen re%lica individului *iă ă aminti de trafican ii m run i din 'e7ico City care sus ineau cţ ă ţ ţ ă nu au!iser *n via a lor deă ţ el senorio < 8st %(nul teritoriului9 <ă baronul dro)urilor care furni!a inte)ral cantitatea de heroină v(ndut *n ca%ital .ă ă

$ Te cam )r be#ti amice i6o *ntoarse sec 'aria sco (nd dină ţ vite! motorul ma#inii. Am *ns b nuieli foarte *ntemeiate că ă ă ă familia va *nceta foarte cur(nd s e7iste;ă

a!nicul *i arunc o %rivire *n care se amestecau dis%re ul #iă ţ uimirea. Ti%ul %urta %e %ie%t o decora ie #i avea alura deţ neconfundat a unui ser)ent de infanterie. -n S%ania ca%retutindeni de altfel %osturile de %a! constituiau un debu#euă comod %entru fo#tii militari de carier #i %entru %oli i#tii retra#iă ţ din activitate. u ini dintre ei acce%tau cu dra) inim sţ ă ă ă %rimeasc ordine de la vreun civil. +i mai %u in ar fi fost dis%u#iă ţ s se *ncline *n fa a unei femei. A#a cum b nuise din %rima cli%ă ţ ă ă

*n care *l v !use 'aria avea s fie nevoit s 6i mai dea un im%ulsă ă ă ă %entru a se face ascultat .ă

1 Amigo urm ea ai *ncredere *n ceea ce6 i voi s%une.ă ţ



4amilia va *nceta s e7iste dac nu m la#i s stau de vorb cuă ă ă ă ă cei din untru. C( iva din membrii ei #i6au asumat ideea de a6lă ţ ucide %e un ti% din ora#. ndividul res%ectiv are *ns %rieteniă foarte %uternici. Nu cred c ace#tia se vor ar ta dis%u#i să ă ă

*n)hit o asemenea fa%t .ă ă

a!nicul o %rivi *ndelun). A%oi le *ntoarse s%atele #i ridică rece%torul telefonului. 2ocea lui nu r !b tea dincolo de %ere iiă ă ţ

)heretei. -ns du% un scurt schimb de re%lici %a!nicul a#e!ă ă ă rece%torul *n furc #i ridic bariera %ermi (nd ma#inii s intre *nă ă ţ ă %arcarea din incint . 'aria *i s%use lui Aideen c acum aveau să ă ă fie cu si)uran %rimite de unul sau chiar mai mul i dintreţă ţ membrii familiei. ar Aideen *n elese c 'aria avea s *ncerce s 6iţ ă ă ă descoas *n le) tur cu tot ce #tiau des%re )eneralul Amadori. /ă ă ă dat cu moartea lui amire! #i a acoli ilor s i %lanul lor seă ţ ă dusese de r(% a%roa%e si)ur. Amadori era sin)urul din %ricinaă c ruia trebuiau s 6#i fac )rii. ar 'aria trebuia s afle c(t maiă ă ă ă re%ede *n ce m sur oamenii lui amire! aveau motiveă ă

*ntemeiate %entru a se teme de )eneral.3oi b rba i le *nt(m%inar %e 'aria #i %e Aideen la intrarea *nă ţ ă

hal . Cele dou femei %arcar ma#ina cu fa a s%re %eretele haleiă ă ă ţ #i cobor(r cu bra ele %e l(n) cor% #i %almele la vedere.ă ţ ă (maser de6o %arte #i de cealalt a ma#inii *n vreme ceă ă

b rba ii se a%ro%iau. Se o%rir la c( iva metri distan . ,nulă ţ ă ţ ţă dintre ei le m sur din %riviri *n vreme ce al doilea < un individă ă

*nalt #i solid < lu armele celor dou femei #i telefoanele #i leă ă arunc %e bancheta din s%ate a ma#inii. A%oi le %erche!i ion *nă ţ ă c utare de microfoane. C ut %este tot dar f r s de% #ească ă ă ă ă ă ă ă limitele bunei6cuviin e ca un adev rat %rofesionist. C(ndţ ă termin cei doi se *ndre%tar s%re o fur)onet %arcat ceva maiă ă ă ă

*ncolo. Cele dou femei *i urmar . ,rcar cu to ii *n fur)onet #iă ă ă ţ ă

se a#e!ar %e %odea %rintre cutii cu vo%sea sc ri #i c(r%eă ă murdare. Cei doi b rba i ocu%ar strate)ic locurile de l(n)ă ţ ă ă %ortier .ă

$ Sunt Kuan iar el e >erdinand s%use cel care se mul umiseţ s asiste la %erche!i ie. 2 ro) numele dumneavoastr .ă ţ ă ă

$ 'aria Comea #i Aideen Sanche! rosti 'aria.Aideen remarc modificarea menit s 6i ascund ori)inea.ă ă ă ă

>usese o mi#care ins%irat din %artea 'ariei. ndivi!ii ace#tia nuă

aveau %rea multe motive s se *ncread *n %ro%riii loră ă cona ionali dar mite *ntr6o str in . 3e re)ul un conflict internţ ă ă ă ă constituie un mediu %ro%ice %entru %uterile str ine dis%use s 6#iă ă



*m%art banii armele #i totodat influen a. / astfel deă ă ţ %reudecat bine *nr d cinat era *ntotdeauna )reu deă ă ă ă contracarat.

Aideen *i %rivi %e r(nd %e cei doi b rba i. Kuan era cel maiă ţ v(rstnic. rea obosit. Avea o mul ime de riduri la col urileă ţ ţ

ochilor %lini de vioiciune iar umerii *i erau *ncovoia i de %arc6ar fiţ

%urtat o %ovar . Cel lalt era un colos cu ochii ad(nci i *n orbite #iă ă ţ s%r(ncene )roase. Avea %ielea fin #i *ntins %recum chi%ul deă ă %e o moned iar umerii la i *i erau dre% i.ă ţ ţ

$ 3e ce ai venit aici 'aria Comea0 *ntreb Kuan.ă$ 2reau s st m de vorb des%re un )eneral de armat numită ă ă ă

afael Amadori r s%unse 'aria.ă Kuan o %rivi lun).$ S%une.'aria *#i scoase %achetul de i) ri din bu!unarul achetei *#iţ ă

scoase una #i6i servi #i %e ceilal i. Kuan acce%t o i)ar .ţ ă ţ ăAcum auns la fa a locului Aideen se sim ea st(nenit deă ţ ţ ă

fa%tul c erau obli)ate s colabore!e cu ni#te uci)a#i. 3ar a#aă ă cum s%usese 'artha fiecare ar *#i avea re)ulile ei. Aideen nuţ ă %utea dec(t s s%ere c 'aria #tia ce f cea.ă ă ă

'aria *i oferi un foc lui Kuan a%oi *#i a%rinse la r(ndul ei i)ara.ţ >elul *n care *i oferise focul < sc % r(nd chibritul inut *ntreă ă ţ

de)ete #i invit(ndu6l %e Kuan s 6i ia m(na #i s i6o duc la v(rfulă ă ă i) rii < conferi )estului un aer intim. Aideen admir %rice%ereaţ ă ă

cu care 'aria se folosise de un )est banal %entru a stabili orela ie cu acest b rbat.ţ ă

1 !enor amire! #i ca%ii altor c(teva familii #i *ntre%rinderi%ros%ere au fost uci#i ieri sear de un om care lucra %entruă Amadori *nce%u 'aria. 1 nuiesc c l6a i *nt(lnit. Adolfo Alca!ar.ă ă ţ

Kuan nu scoase nici un cuv(nt.

?lasul 'ariei era mai bl(nd dec(t *l au!ise vreodat Aideen.ă -ncerca s 6l *mbl(n!easc %e Kuan.ă ă$ Amadori e un *nalt ofi er foarte %uternic care %are sţ ă

de in un rol6cheie *n tot ce s6a *nt(m%lat continu ea. at cumţ ă ă ă cred eu c s6au %etrecut lucrurile. amire! a ordonat *n cursulă !ilei de ieri uciderea unui cet ean american. Amadori #tia căţ ă acest lucru urma s se *nt(m%le #i nu a intervenit. 3e ce0 entruă a %utea %re!enta na iunii o *nre)istrare care s 6l incrimine!e %eţ ă

de%utatul Serrador. 3e ce0 entru ca Serrador #i bascii %e care *ire%re!int s fie discredita i at(t *n ar c(t #i %e %lan e7tern.ă ă ţ ţ ă A%oi i6a ordonat lui Alca!ar s 6l ucid %e %atronul vostru #i %eă ă



tovar #ii s i de cons%ira ie. Cu ce sco%0 entru a6i discredita %eă ă ţ catalani #i a le distru)e temelia %uterii. /rice manevr %olitic ară ă fi %l nuit Serrador #i ceilal i lideri uci#i %lanul lor este de6acumă ţ ! d rnicit. 3ar ceea ce este #i mai im%ortant continu 'ariaă ă ă e7isten a unei cons%ira ii e menit s demonstre!e sl biciuneaţ ţ ă ă ă

)uvernului. Autorit ile nu #tiu *n cine s aib *ncredere %e cineăţ ă ă

se %ot ba!a %entru a men ine stabilitatea na iunii. o%orul nu seţ ţ va l sa am )it cu vorbe. /amenii se lu%t unii cu al ii de laă ă ă ţ Atlantic la 'editerana din ?olful 1iscaya %(n 6n ?ibraltar.ă ?uvernul are nevoie de o m(n forte %entru a restabili ordinea.ă Am toate motivele s cred c Amadori a orchestrat totul %entru aă ă deveni omul %roviden ial de care are nevoie ara.ţ ţ

Kuan o m sur din %riviri %rin cea a fumului de i)ar .ă ă ţ ţ ă$ +i ce6i cu asta0 *ntreb el. -n cele din urm ordinea va fiă ă

restabilit .ă$ 3a dar nu a#a cum a fost ini ial re%lic 'aria. +tiu c(teţ ă

ceva des%re Amadori dar nu *ndeauns. E un na ionalist castilianţ #i din c(te mi6am %utut da seama e me)aloman. Se %are că inten ionea! s se foloseasc de aceste incidente %entru aţ ă ă ă determina instituirea le)ii mar iale %e tot teritoriul S%anieiţ %relu(nd a%oi conducerea militar . Ceea ce m *n)riorea! eă ă ă fa%tul c nu cred c va fi dis%us s se dea la o %arte du%ă ă ă ă

restabilirea ordinii. 2reau s #tiu ce informa ii de ine i des%reă ţ ţ ţ Amadori sau dac a i %utea ob ine informa iile de care amă ţ ţ ţ nevoie %entru a6l o%ri.

Kuan se str(mb .ă$ -mi su)ere!i c ai dori ca nter%olul #iă familia amire! să

colabore!e0$ E7act.$ E ridicol s%use Kuan. Ce anume v6ar *m%iedica s neă

s%iona i %rofit(nd de acest conte7t0ţ$ Nimic recunoscu 'aria.$ A#adar admi i c a i %utea face asta se *ncrunt Kuan.ţ ă ţ ă$ 3a recunosc s%use 'aria. 3ar dac nu *l o%rim %eă

)eneralul Amadori orice informa ii a# %utea afla des%reţ familiese vor dovedi inutile. ?eneralul are s v v(ne!e #i v vaă ă ă distru)e. 3ac nu din r !bunare %entru uciderea a)entului s u oă ă ă va face %entru a anihila %osibila amenin are %e care oţ

re%re!enta i aceea de a deveni catali!atorul care ar %utea reuniţ familiile *m%otriva lui. Kuan *ntoarse ca%ul c tre >erdinand. Colosul cu mu#chi deă



)ranit se )(ndi c(teva cli%e a%oi *ncuviin din ca%. Kuan o %riviţă %e 'aria. Aideen *l imit . 'aria ucase cinstit fa de Kuan < oă ţă mi#care su%erb demn de toat admira ia.ă ă ă ţ

$ S6au v !ut alian e #i mai ciudate *n vreme de r !boi rostiă ţ ă Kuan *ntr6un t(r!iu. E6n re)ul . Am *ncercat s afl m c(te cevaă ă ă

des%re Amadori de c(nd ne6am *ntors la fabric . 'ai avemă

c( iva alia i *n )uvern #i *n armat dar num rul lor s6a *m%u inatţ ţ ă ă ţ drastic. 'oartea lui senor amire! i6a s%eriat %e foarte mul i.ţ

$ Acesta i6a #i fost sco%ul observ 'aria.ă$ Amadori lucrea! la 'adrid *n cadrul 'inisterului A% r riiă ă ă

urm Kuan. 3in c(te am au!it *ns #i6ar fi stabilit cartierul )enerală ă *n alt %arte. -ncerc m s afl m unde anume. ndividul are *nsă ă ă ă ă alia i %uternici castilienii din Con)resul 3e%uta ilor #i din Senat.ţ ţ Ace#tia *l s%riin cu fonduri #i cu t cerea lor.ă ă

$ Ce vrei s s%ui0ă$ rim6ministrul are dre%tul s instituie le)ea mar ial dară ţ ă

%arlamentul %oate s 6i bloche!e aceast ini iativ refu!(nd să ă ţ ă ă acorde fonduri *n acest sens dac nu sunt de acord cuă dimensiunile acestora sau cu identitatea celui ce urmea! să ă su%ervi!e!e a%licarea le)ii mar iale.ţ

$ ar *n ca!ul de fa %arlamentul nu a f cut acest lucruţă ă deduse 'aria.

$ Nu s%use Kuan. 'i s6a s%us de c tre un informator dină cadrul familiei ui!;

$ >abrican ii de com%utere0 *ntreb 'aria.ţ ă$ 3a *ncuviin Kuan. 'i s6a s%us c fondurile acordate auţă ă

fost chiar mai mari dec(t cele cerute de %rim6ministru. 3e cinciori mai mari.

'aria fluier uimit .ă ă$ 3ar de ce nu e dis%us %arlamentul s 6l sus in %e %rim6ă ţ ă

ministru0 *ntreb Aideen. S%ania se confrunt cu un %ericol real.ă ă Kuan *#i *ntoarse %rivirea de la 'aria c tre Aideen.ă$ 3e obicei fondurile de acest fel sunt a%robate *n tran#e

succesive tocmai %entru a %reveni o lovitur de %alat de acestă )en. -n s%atele manevrei se afl oameni foarte %uternici. oateă c ei #i familiile lor au fost amenin a i. /ri %oate c li s6au %romisă ţ ţ ă %o!i ii mai avantaoase *n cadrul noului re)im.ţ

$ /ricum va fi fost cert este c acum Amadori de ine banii #iă ţ

autoritatea necesar %entru a ac iona du% bunul s u %lacă ţ ă ă s%use 'aria tr )(nd din i)ar . / strata)em %e c(t de sim%l ă ţ ă ă ă %e at(t de str lucit . Av(nd controlul asu%ra armatei *nă ă



condi iile *n care )uvernul e subminat de actele de tr dareţ ă )eneralul Amadori nu mai %oate fi o%rit %rin nici un fel de ac iuniţ le)ale.

$ E7act confirm Kuan. Acesta e motivul %entru careă familia adecis s ac ione!e %e cont %ro%riu du% %ro%riile noastreă ţ ă

metode.'aria *l %rivi *n ochi %e Kuan a%oi *#i strivi i)ara %e %odeauaţ fur)onetei.

$ Ce s6ar *nt(m%la dac )eneralul ar fi *nl turat0ă ă$ 3ac ar fi demis0 *ntreb Kuan.ă ă$ Am s%us 8*nl turat9 re%lic t ios femeia. 3ac m6a# fiă ă ă ă

referit la demisie a# fi s%us 8demis9. Kuan se *ntoarse #i *#i stinse i)ara %e %eretele fur)onetei.ţ

idic din umeri.ă$ Am avea cu to ii numai de c(#ti)at. 3ar ar trebui s seţ ă

ac ione!e c(t mai cur(nd. 3ac Amadori are tim% destul laţ ă dis%o!i ie %entru a se eria *n %ostura de salvator al S%anieiţ elanul creat de el va *m%in)e lucrurile mai de%arte %e f )a#ulă dorit cu sau f r el.ă ă

$ Cate)oric *l a%rob 'aria. ar Amadori nu va %ierde %reaă mult tim% *nainte de a6#i %roclama eroismul.

Kuan *ncuviin .ţă

$ roblema e c nu va fi u#or s aun)em *n %reama lui. 3acă ă ă va sta *ntr6un loc va fi bine % !it. 3ac se va de%lasa itinerariulă ă s u va fi strict secret Ne %utem considera noroco#i dac ;ă ă

$ Lini#te4 ceru brusc Aideen.Ceilal i o %rivir uimi i. / cli% mai t(r!iu 'aria au!i #i ea ceeaţ ă ţ ă

ce *i atr sese aten ia. Sim ir cu to ii foarte cur(nd vibra iile deă ţ ţ ă ţ ţ oas frecven ale !)omotului motoarelor unor elico%tere.ă ţă

$ Elico%tere rosti Kuan.

S ri *n %icioare #i deschise %ortiera din s%ate a fur)onetei.ăAideen i se al tur . La vreo doi "ilometri distan se ! reauă ă ţă ă luminile de navi)a ie a %atru elico%tere care se a%ro%iau dins%reţ coline.

$ Se *ndrea%t *ncoace observ Kuan. Se *ntoarse s%re 'aria:ă ă$ Sunt ai vo#tri0Ea cl tin din ca%. -l *m%inse deo%arte #i s ri %e asfalt. ,rm riă ă ă ă

o vreme din %riviri elico%terele a%oi se *ntoarse c tre Kuan:ă

$ Scoate6 i oamenii de6aici #i trimite6i *ntr6o !on mai si)ur .ţ ă ă +i d 6le arme.ăAideen *#i f cu loc %rintre cei doi b rba i.ă ă ţ



$ Stai %u in interveni ea. Le s%ui oamenilor stora sţ ă ă deschid focul *m%otriva armatei s%aniole0ă

$ Sincer habar n6am re%lic )r bit 'aria du% care %orni *nă ă ă ă fu) s%re ma#ina lor. 3u% toate %robabilit ile ace#tia suntă ă ăţ oamenii lui Amadori. 3ac vreunul dintre membriiă familiei va fi

ca%turat sau ucis se va aun)e e7act *n situa ia de care neţ

temeam noi. educ(nd la t cere %osibilele focare de tulbur riă ă Amadori *#i va s%ori %resti)iul *n r(ndul %o%ula iei.ţ

Aideen aler) %e urmele 'ariei. -ncerca s construiasc *nă ă ă )(nd un scenariu diferit. 3ar la San Sebastian nu i!bucnise nici orevolt %e str !i iar ancheta *n %rivin a atentatului din )olf eraă ă ţ de com%eten a %oli iei. 3e6aici #i %(n la %oalele mun ilor nu seţ ţ ă ţ aflau dec(t o)oare #i mici )os%od rii. >abrica lui amire! eraă sin)ura int demn de acest nume %entru escadrila deţ ă ă elico%tere.

8' aflu *ntr6o ar civili!at care se %re) te#te de r !boiă ţ ă ă ă ă *m%otriva %ro%riilor cet eni9 *#i s%use ea. /ric(t de )reu i6ar fiăţ venit s acce%te acest fa%t cu fiecare cli% ce trecea se vedeaă ă nevoit s se *ncline *n fa a eviden elor.ă ă ţ ţ

Kuan cobor* la r(ndul s u din ma#in urmat de >erdinand.ă ă$ ,nde te duci0 stri) el *n urma 'ariei.ă$ S 6mi sun #eful r s%unse ea. Am s te anun dac aflu cevaă ă ă ţ ă

nou.$ S%une6le alor t i c nu vom deschide focul *m%otriva loră ă

dec(t dac vom fi ataca i4 stri) Kuan iar a%oi *nce%u s aler)eă ţ ă ă s%re hal *nso it de >erdinand.ă ţ

Elico%terele se aflau la cel mult %atru sute de metri distan .ţă$ S%une6le c n6avem nimic de *m% r it cu solda ii de r(ndă ă ţ ţ

sau cu oamenii din;Cuvintele lui fur aco%erite de huruitul re)ulat al elicelor *nă

tim% ce elico%terele cobor(r ca un stol de vulturi deasu%raă fabricii. / cli% mai t(r!iu duduitul acut al mitralierelor 'odelo L6ă@6PP aero%urtate se ad u) vacarmului iar Kuan #i >erdinand seă ă aruncar la % m(nt.ă ă



22

Mar i, ora 5 şi $( de minute,ţ

Madrid, Spania

3arrell 'cCas"ey nu reu#ea s adoarm .ă ă3u% ce o conduseser %e Aideen la aerodrom *l *nso ise %eă ă ţ

Luis la sediul madrilen al nter%olului. 'icul com%le7 de birouriocu%a un sin)ur eta al cl dirii %oli iei districtuale. Cl direa dină ţ ă

c r mid construit la *nce%utul secolului era situat laă ă ă ă ă intersec ia lar)ului bulevard ?ran 2ia cu Calle de Hortale!a.ţ -ntoarcerea *n ora# se %etrecuse *n t cere ceea ce *i *n) duiseă ă lui 'cCas"ey s reflecte!e la lunile %e care le %etrecuseă

*m%reun cu 'aria.ăAuns la hotel #i co%le#it brusc de oboseal 'cCas"ey seă

%r bu#ise %e cana%eaua moale din camera de !i. 3ar de#i *#iă *nchisese cu bucurie ochii inima lui *m%ov rat refu!a s 6#iă ă ă lini#teasc b t ile. >uria 'ariei de#i %revi!ibil *l tulburaseă ă ă ă ad(nc. -i reamintise lui 'cCas"ey de cea mai mare )re#eal aă vie ii sale: fa%tul c *n urm cu doi ani nu se *m%otrivise %lec riiţ ă ă ă ei.

artea cea mai trist era c #tia c f cuse o )re#eal enormă ă ă ă ă ă *nc din cli%a c(nd o s v(r#ise.ă ă

-ntins %e cana%ea 'cCas"ey rememor %e de%lin vii *nă memoria sa diferen ele dintre ei doi a#a cum ie#iser acestea laţ ă su%rafa %e %arcursul lunilor %etrecute de ea *n America. 'ariaţă tr ia doar %entru %re!ent f r s 6#i fac %rea multe )rii *nă ă ă ă ă %rivin a s n t ii a banilor sau a %ericolelor ce o % #teau *nţ ă ă ăţ ă misiunile *ncredin ate. Aveau )usturi diferite *n materie deţ mu!ic #i s%orturile lor %referate erau diametral o%use. Ei *iă %l cea s mear) cu bicicleta lui *i %l cea s se %limbe #i să ă ă ă ă ă conduc . El era atras de ora#ele mari de a)lomer rile d t toareă ă ă ă de ener)ie ei *i %l cea atmosfera lini#tit de la ar .ă ă ţ ă

3ar oricare ar fi fost diferen ele dintre ei < #i erau multe nuţ

)lum 4 < un lucru nu %utea fi t ) duit: se iubiser . Era sin)urulă ă ă ă lucru care ar fi trebuit s conte!e. Acum acest lucru era cu at(tă mai lim%ede.



'cCas"ey *#i amintea e7%resia de %e chi%ul ei *n cli%a *n care *i s%usese c din %unctul s u de vedere rela ia dintre ei nu aveaă ă ţ cum s func ione!e. Avea s aib mereu *n fa a ochilor chi%ul eiă ţ ă ă ţ as%ru dar %rofund i)nit < %recum acela al unui soldat r nit careă refu! s recunoasc acest lucru #i e hot r(t s lu%te maiă ă ă ă ă

de%arte. Era una dintre acele ima)ini care i se *nti% resc *nţ ă

suflet revenind din vreme *n vreme la fel de vii ca #i *n cli%a *ncare le6ai v !ut %entru *nt(ia oar . 8E un soi de malarieă ă emo ional 9 s%usese odat Li! ?ordon %siholo)ul Centrului deţ ă ă Comand *ntr6o discu ie des%re rela iile e#uate.ă ţ ţ

/ sinta)m foarte nimerit .ă ă'cCas"ey renun s mai *ncerce s adoarm . mase *ntinsţă ă ă ă ă

cu %rivirile a intite s%re tuburile fluorescente de neon din tavan.ţ -n cli%a aceea Luis *#i f cu a%ari ia. ntr valv(rte #i se *ndre%tă ţ ă ă s%re unul dintre telefoane. ocni din de)ete #i6i f cu semn luiă 'cCas"ey s ridice cel lalt rece%tor.ă ă

$ 'aria %e linia cinci e7%lic Luis. Se afl *n milocul unuiă ă schimb de focuri.

'cCas"ey s ri *n %icioare #i se re%e!i s%re masa %e care seă afla telefonul.

$ Sunt tefere0 *ntreb el.ă$ Se afl *ntr6o ma#in s%use Luis. 'aria crede c e deă ă ă

%referat s r m(n %e loc.ă ă ăidic rece%torul. 'cCas"ey *l imit #i a% s %e tasta cuă ă ă ă

num rul cinci.ă$ 'aria0 rosti Luis. 3arrell e #i el %e fir iar aul *ncearc să ă

afle ce e cu elico%terele. Ce s6a mai *nt(m%lat acolo0'cCas"ey hot r* s am(ne cererea de e7%lica ii. Luis %utea s 6ă ă ţ ă

i e7%lice mai t(r!iu dac *i sc %a cumva semnifica ia celoră ă ţ s%use.

$ 3ou dintre elico%tere survolea! *n cerc fabrica la oasă ă ă *n l ime s%use 'aria. Celelalte dou sta ionea! deasu%raă ţ ă ţ ă aco%eri#ului halei. 3e la bord coboar tru%e. C( iva dintre solda iă ţ ţ ocu% %o!i ii la mar)inea aco%eri#ului. Al ii se folosesc de sc riă ţ ţ ă %liante de aluminiu %entru a cobor* *n dre%tul intr rilor *n hal .ă ă Cu to ii sunt *narma i cu semiautomate.ţ ţ

$ S%uneai c doi oameni au fost dea *m%u#ca i.ă ţ$ Au tras *n doi dintre membrii familiei amire! Kuan #i

>erdinand s%use 'aria. Am(ndoi au %artici%at la ac iunea deţ r !bunare *m%otriva celui care a aruncat *n aer iahtul. Cei doi s6ăau aruncat la % m(nt *n momentul deschiderii focului a%oi s6auă



%redat solda ilor. Cred c sunt nev t ma i.ţ ă ă ă ţ2ocea *i era calm #i %uternic . 'cCas"ey fu m(ndru deă ă

reac ia ei. +i6ar fi dorit din tot sufletul s nu fi rostit niciodatţ ă ă acele cuvinte stu%ide cu care o *nde% rtase.ă

$ -n momentul atacului tocmai discutam cu cei doi continuă

'aria. Nu #tiu dac solda ii urm reau s 6i %rind chiar %e ei sauă ţ ă ă ă

dac elico%terele au deschis focul asu%ra intei aflate laă ţ *ndem(n .ă

$ a!nicul interveni Aideen.$ A e7act ad u) 'aria. Aideen a observat c %a!nicul de laă ă ă

%oarta fabricii dis% ruse *n momentul *nce%erii atacului.ă Ti%ul e un fost militar. E %osibil ca el s 6i fi indicat %e cei doiă

solda ilor dre%t int a atacului.ţ ţ ă,n ofi er *nalt #i musculos n v li *n camera de !i. Luis seţ ă ă

*ntoarse #i *l %rivi *ntreb tor. 1 rbatul cl tin din ca%.ă ă ă ă$ Cei din elico%tere nu #i6au *nre)istrat misiunea rosti el.$ -nseamn c ordinul nu a urmat calea ierarhic le)al ă ă ă ă

deduse Luis astfel *nc(t s %oat fi au!it #i de 'aria.ă ă$ Asta nu m sur%rinde deloc s%use aceasta.ă$ Ce vrei s s%ui0 *ntreb Luis.ă ă$ Sunt convins c aceast o%era iune a fost ordonat deă ă ă ţ ă

)eneralul afael Amadori ca %arte a r !boiului s u %ersonal *lă ă

l muri 'aria. Se %are c a mani%ulat evenimentele astfel *nc(tă ă %arlamentul s 6i *ncredin e!e %uteri s%orite dat fiind starea deă ţ ă ur)en . 3is%une acum *ntr6un interval foarte scurt de ceea ce6iţă este necesar %entru a distru)e %osibila o%o!i ie. C(nd se vaţ hot r* cineva s *ncerce s *l o%reasc va fi %rea t(r!iu.ă ă ă ă

$ +tim unde se afl )eneralul0 *ntreb 'cCas"ey.ă ă$ 3eocamdat nu *i r s%unse 'aria. Sunt convins *ns c eă ă ă ă ă

foarte )reu de % truns *n %reama lui. Trebuie s 6i recunoa#temă ă

cel %u in un merit lui Amadori. E e7trem de bine %re) tit.ţ ă'cCas"ey sesi! o schimbare *n vocea 'ariei. / recunoscuă deoarece dintotdeauna acest )en de intona ie *l f cuse s simtţ ă ă ă mu#c tura )elo!iei. 'aria nu a%roba motiva iile sau ac iunile luiă ţ ţ Amadori dar nutrea o anume admira ie c(t se %oate de sincer ţ ă fa de in)enio!itatea lui.ţă

'aria t cu iar *n rece%tor se au!ir *m%u#c turi.ă ă ăAideen s%use ceva dar 'cCas"ey nu reu#i s *n elea) ceă ţ ă

anume.$ 'aria s%une ceva4 stri) el *n rece%tor.ă Trecur c(teva secunde *nainte ca )lasul 'ariei s se fac dină ă ă



nou au!it.$ -mi %are r u s%use ea. Tru%ele au % truns *n incinta fabricii.ă ă

-ncerc m s ne d m seama ce se *nt(m%l *n untru.ă ă ă ă ăNu %utem s vedem nimic din cau!a ma#inilor %arcate aflateă

*ntre noi #i intrare. Solda ii au tras c(teva salve #i; La nţ aiba5

$ Ce e0 *ntrebă

'cCas"ey alarmat.-n rece%tor se f cur au!ite c(teva ordine r stite care l sară ă ă ă ă *n cur(nd locul duduitului ne*ntreru%t al armelor automate.

1 Maria4 stri) 'cCas"ey.ă$ S6au l sat %rovoca i de solda i s%use ea.ă ţ ţ$ Cine0 *ntreb Luis.ă$ ,nii dintre muncitorii afla i *n hal %rintre care se aflau cuţ ă

si)uran c( iva dintre membriiţă ţ familiei e7%lic 'aria. 3in untruă ă s6au au!it *m%u#c turi. robabil c au ri%ostat deschi!(nd foculă ă du% salvele de avertisment ale solda ilor. 'uncitorii ies *n fu)ă ţ ă din hal . Se tra)e. Cei care au arme sunt secera i imediat. Kuană ţ le stri) s se %redea.ă ă

'cCas"ey *i arunc o %rivire lui Luis. /fi erul de la nter%olă ţ % lise constat 'cCas"ey atunci c(nd acesta *i *ntoarse %rivirea.ă ă

$ E incredibil urm 'aria. Solda ii tra) f r soma ie *n to i ceiă ţ ă ă ţ ţ care refu! s 6#i arunce armele. Chiar #i *n cei care sunt *narma iă ă ţ doar cu r n)i. 3in untru se aud stri) te. Se %are c *i somea!ă ă ă ă ă

%e to i s se %redea.ţ ă$ C(t de de%arte v afla i de %o!i iile ocu%ate de solda i0 vruă ţ ţ ţ

s afle 'cCas"ey.ă$ La vreo %atru sute de metri dar mai sunt #i alte ma#ini aici

*n %arcare. S6ar %utea ca %re!en a noastr s fi trecutţ ă ă neobservat .ă

'cCas"ey sim i cum *l trec sudori reci. -#i dorea s fi #tiut oţ ă cale %rin care s le scoat de acolo %e cele dou femei. Aruncă ă ă ă

din nou o %rivire c tre cole)ul s u. /chii lui Luis se mutau cuă ă re%e!iciune dintr6o direc ie *ntr6alta f r a urm ri ceva anume.ţ ă ă ă +i el era nelini#tit.

$ Luis unde se afl elico%terul %oli iei0 *ntreb 'cCas"ey %eă ţ ă un ton )rav.

$ E tot acolo.$ +tiu. Cre!i c ai %utea ob ine %ermisiunea de a6l trimite laă ţ

fa a locului0ţ

Luis ridic ne%utincios din umeri.ă$ Chiar dac6a# %utea s o fac m *ndoiesc c %oli i#tii ar fiă ă ă ţ dis%u#i s !boare *ntr6acolo. Ar b nui c e vreun vicle#u) de6ală ă ă



familiei menit s 6i atra) *n ca%can .ă ă ă/ ofensiv militar %uternic combinat cu o imens cantitateă ă ă ă ă

de %aranoia. Era )enul de situa ie *n care liderii renun s aibţ ţă ă ă *ncredere *n oricine *n afara celor mai a%ro%ia i colaboratori aiţ lor. 3e asemenea era una dintre acele situa ii *n care solda ii deţ ţ

r(nd se %reschimb *n c l i cu s(n)e6rece.ă ă ă

/ vreme t cur cu to ii. 'cCas"ey nu6l sc %a din ochi %e Luis.ă ă ţ ă Aveau la dis%o!i ie trei o% iuni. >emeile %uteau s r m(n %e locţ ţ ă ă ă %uteau *ncerca s se strecoare afar din incint sau *n sf(r#ită ă ă %uteau s *ncerce s se %redea solda ilor. 3ac *ncercau s fu)ă ă ţ ă ă ă #i erau desco%erite aveau s fie a%roa%e si)ur *m%u#cate.ă Acest risc nu dis% rea *ns nici *n ca!ul *n care s6ar fi %redat. Ceaă ă mai si)ur variant era s r m(n %e loc #i *n ca!ul *n care ar fiă ă ă ă ă fost desco%erite s 6#i foloseasc actele false de identitate.ă ă 'cCas"ey se *ntreb dac Luis era dis%us s 6#i asumeă ă ă r s%underea %entru a le scoate din bucluc. 3e re)ul Luis eraă ă mereu )ata s *#i asume res%onsabilitatea %entru ac iunileă ţ subordona ilor s i #i s su%orte orice consecin . 3ar de astţ ă ă ţă ă dat *n oc nu erau cariere ci vie i.ă ţ

$ 'aria ce ai de )(nd s faci0 *ntreb Luis.ă ă$ E7act asta m *ntrebam #i eu adineauri r s%unse ea. Nu6miă ă

dau seama ce urm resc tru%ele de asalt. Acum v d cum din hală ă ă

sunt sco#i %ri!onierii. Sunt !eci. N6am *ns idee unde *i vor duce.ă E %osibil s fie intero)a i. ' *ntreb dac nu cumva;ă ţ ă ă

$ Ce anume0 *ntreb Luis.ăLa cel lalt ca% t al firului se au!i o conversa ie #o%tit . A%oi seă ă ţ ă

f cu lini#te *ntreru%t c(nd #i c(nd de rafale r !le e.ă ă ă ţ$ 'aria0 *ntreb Luis.ăConversa ia *ncet cu totul. Acum se mai au!eau doarţ ă

*m%u#c turile.ă

$ 'aria4 re%et Luis.ă/ cli% mai t(r!iu *n rece%tor r sun )lasul lui Aideen:ă ă ă$ 'aria nu6i aici.$ 3ar unde e0 i!bucni Luis.$ Se *ndrea%t s%re hal cu m(inile ridicate r s%unseă ă ă

Aideen. 2a *ncerca s se %redea solda ilor.ă ţ



23

Luni, ora 22 şi $5 de minute,Washington, !"!

A%elul telefonic %rimit din %artea consilierului %entru Si)uran aţ Na ional Steve 1ur"oD fu %e c(t de scurt %e at(t deţ ă sur%rin! tor.ă

$ re#edintele inten ionea! s anun e o schimbare radicalţ ă ă ţ ă

*n %olitica administra iei fa de S%ania *l inform 1ur"oD %eţ ţă ă aul Hood. E#ti a#te%tat la uns%re!ece #i um tate *n celula deă cri! de la Casa Alb . +i *nc ceva. Ai vrea te ro) s ne transmi iă ă ă ă ţ ultimele informa ii #i ra%ortul %rivind situa ia militar 0ţ ţ ă

Trecuse mai %u in de o or de la teleconferin a Secretaruluiţ ă ţ ?eneral al Na iunilor ,nite 'anni. Hot r(rea luat atunciţ ă ă %resu%unea men inerea st rii actuale de lucruri. Hood reu#ise sţ ă ă se *ntind #i s a i%easc ni el. Se *ntreb ce anume %uteaă ă ţ ă ţ ă determina o modificare at(t de radical *ntr6un interval at(t deă scurt.

Hood confirm dorin a sa de a fi %re!ent la tim% %otrivită ţ convoc rii. A%oi *nchise telefonul #i intr *n baia minuscul aă ă ă biroului %ersonal. -nchise u#a. Al turi de *ntreru% tor se afla ună ă %ost telefonic. Hood se stro%i cu a% rece ca s se *nviore!e iară ă a%oi *l sun %e 1ob Herbert. Asistentul acestuia *i s%use că ă Herbert tocmai discuta cu 3arrell 'cCas"ey #i *ntreb dac eraă ă vorba de o ur)en . Hood *i r s%unse ne)ativ #i *i transmise luiţă ă Herbert s *l sune de *ndat ce va fi terminat discu ia cuă ă ţ 'cCas"ey.

Hood sf(r#ise s% latul %e fa #i tocmai *#i arana cravata c(ndă ţă telefonul *nce%u s sune %e linia intern . Hood se bucur s 6lă ă ă ă aud . Asemenea unei % s ri de %rad atras de un v(nat u#oră ă ă ă ă mintea sa revenea mereu la Sharon #i la co%ii. Nu #tia de ce <oare *ncerca s se auto%ede%seasc 0 < dar acum nu voia s 6iă ă ă stea )(ndurile la ei. C(nd o cri! e %e %unctul s i!bucneasc nuă ă ă

e momentul cel mai %otrivit %entru a6 i re)(ndi via a #i elurile.ţ ţ ţHood a% s %e butonul de am%lificare al telefonului #i seă ă

re!em de chiuveta de ino7.ă



$ Aici Hood.$ aul sunt 1ob rosti Herbert. ,rma s te sun oricum.ă$ Ce ve#ti ai de la 3arrell0$ E destul de ur(t treaba s%use Herbert. Su%rave)hereaă

1N a confirmat informa ia conform c reia %atru elico%tereţ ă

trimise se %are de )eneralul Amadori au atacat fabrica amire!la ora local 5 #i P de minute. Aideen 'arley #i 'aria Comea s6ăau aflat *n %arcarea fabricii %itite *n ma#ina lor %e tot %arcursulasaltului. Solda ii s%anioli au *m%u#cat a%ro7imativ dou !eci deţ ă oameni *nainte de a %relua controlul asu%ra obiectivului #i de a6i

*ncercui %e cei r ma#i. 3u% s%usele lui Aideen care a r mas *nă ă ă ma#in #i a % strat contactul cu 3arrell 'aria s6a %redată ă solda ilor. S%er s %oat afla locul unde se afl Amadori #i s neţ ă ă ă ă ă %oat transmite *ntr6un fel sau altul aceast informa ie.ă ă ţ

$ Aideen se afl cumva *n %ericol iminent0ă$ Nu cred r s%unse Herbert. Tru%ele i)nor deocamdată ă ă

%arcarea. 3u% % rerea ei vor s 6i adune %e to i cei afla i *n hală ă ă ţ ţ ă #i s6o *ntind de6acolo.ă

$ Cum r m(ne cu 'aria0 vru s afle Hood. 2a *ncerca s 6lă ă ă o%reasc %e Amadori0ă

+tia c la Casa Alb fuseser cu si)uran transmise deaă ă ă ţă aceste informa ii m car %ar ial. robabil c acesta era unulţ ă ţ ă

dintre motivele #edin ei la care fusese convocat cu at(ta )rab .ţ ă 'ai #tia de asemenea c %re#edintele avea s 6i %un la r(ndulă ă ă s u aceea#i *ntrebare.ă

$ Sincer s fiu habar n6am recunoscu Herbert. 3e *ndat ceă ă voi fi %us rece%torul *n furc am s o *ntreb %e Li! des%reă ă antrenamentul %siholo)ic %e care l6a f cut cu 'aria *n %erioadaă c(t a fost aici. oate ne ofer vreo idee.ă

$ Ce % rere are 3arrell0 *ntreb Hood ner bd tor. 3ac eă ă ă ă ă

cineva care s6o cunoasc *ndea%roa%e %e 'aria Comea el eă acela.Hood nu %unea %re %rea mare %e studiile %sihanalitice.ţ

ntui ia #i sentimentele valorau de o mie de ori mai mult dec(t unţ studiu rece im%ersonal.

$ Care b rbat e *n stare s cunoasc efectiv o femeie0 *ntrebă ă ă ă retoric Herbert *n loc de r s%uns.ă

Hood fu )ata s 6i s%un cole)ului s u s 6l scuteasc deă ă ă ă ă

filosofia asta de doi bani dar mintea *i fu)i la Sharon. T cu.ă Herbert avea dre%tate.$ Am s 6 i r s%und totu#i la *ntrebare continu Herbert.ă ţ ă ă



3arrell s%une c 'aria nu s6ar da *n l turi s 6l ucid %e Amadori.ă ă ă ă E foarte hot r(t *n tot ce face. 3arrell s%une c6ar fi ca%abil s 6iă ă ă ă sf(#ie carotida cu un v(rf de creion ori cu o a)raf de birou. 'aiă s%unea #i c a observat c de#i *i detesta metodele barbareă ă 'aria % rea s 6l admire %e )eneral %entru curaul #i for a de careă ă ţ

a dat dovad .ă

$ +i ce *nseamn asta0ă$ S6ar %utea s se )(ndeasc %rea mult *nainte de a ac ionaă ă ţ

e7%lic Herbert. Ar %utea s e!ite #i s rate!e oca!ia care i s6ară ă ă %utea oferi.

$ Cre!i c i s6ar %utea al tura0 *ntreb Hood.ă ă ă$ 3arrell s%une c nu. Cate)oric nu ad u) Herbert.ă ă ăHood nu era la fel de si)ur de acest lucru dar hot r* s 6i deaă ă

cre!are de ast dat lui 3arrell. Herbert nu mai aflase nimic nouă ă des%re moartea lui Serrador #i nici nu de inea *nc o confirmareţ ă a im%lic rii acestuia *n asasinarea 'arthei. Continua s se ocu%eă ă

*ns de aceste lucruri. Hood *i mul umi #i *l ru) s transmită ţ ă ă ă ultimele date la cabinetul %re#edintelui. A%oi *#i lu haina #i %orniă s%re Casa Alb .ă

Traficul era destul de r !le la aceast or t(r!ie astfel *nc(tă ţ ă ă avu nevoie de mai %u in de o um tate de or %entru a aun)e laţ ă ă destina ie. e#i de %e Constitution Avenue cotind %e @Bth Streetţ

a%oi o lu la drea%ta %e sensul unic de %e E Street. Coti din nouă la st(n)a #i aunse la %oarta de sud6vest a Casei Albe. Sele)itim %arc ma#ina #i intr *n cl dire %rin Ari%a de 2est.ă ă ă ă Str b tu cu %a#i )r bi i coridoarele lar)i.ă ă ă ţ

-n orice stare de s%irit s6ar fi aflat oric(t de )rav ar fi fostă cri!a cu care se confrunta oric(t de cinic s6ar fi str duit s fieă ă Hood era de fiecare dat tulburat de m re ia istoric a Caseiă ă ţ ă Albe. Locul acesta era un ne=us al trecutului #i al viitorului. 3oi

dintre rin ii >ondatori ai na iunii tr iser aici *n acesteă ţ ţ ă ă *nc %eri. 3in acest loc Lincoln % strase unitatea rii #i oă ă ţă consolidase. Cel de6al doilea r !boi mondial fusese c(#ti)at totă de aici. -n aceast cl dire se luase hot r(rea cuceririi Lunii.ă ă ă Atunci c(nd *n ele%ciunea curaul #i viclenia se combinau *n do!aţ corect din acest l ca# na iunea #i chiar *ntrea)a lume %uteau fiă ă ţ determinate s *m%lineasc orice vis. 3e c(te ori se afla aiciă ă Hood nu se %utea )(ndi la sl biciunile liderilor na iunii. Sim eaă ţ ţ

doar un elan neb nuit %lin de s%eran animat de focul nestinsă ţă al %uterii.Cobor* cu ascensorul %rinci%al la %rimul nivel subteran.



3edesubt se mai aflau alte %atru niveluri. Ele erau ocu%ate de uncentru de comand o infirmerie un ad %ost %entru %re#edinte #iă ă a%ro%ia ii s i #i o cantin . Hood fu *nt(m%inat de un t(n r ofi erţ ă ă ă ţ din serviciile de %a! care *i verific am%rentele di)itale cuă ă autorul unui miniscanner cu laser. C(nd dis%o!itivul emise un

sunet acut lui Hood *i fu *n) duit s treac de %unctul de controlă ă ă

%rintr6o %oart detectoare de metale. ,n asistent al %re#edinteluiă *l a#te%ta aici %entru a6l conduce *n celula de cri! o *nc %ereă ă av(nd %ere ii aco%eri i cu lambriuri de lemn.ţ ţ

Steve 1ur"oD era dea acolo la fel #i im%o!antul #ef alstatului6maor interarme )eneralul 2an!andt. Carol Lannin) *iinea locul secretarului de stat Av Lincoln aflat *ntr6o vi!it *nţ ă

Ka%onia. 'ai era de fa #i 'arius >o7 noul director al CA. >o7ţă era un b rbat trecut de %atru!eci de ani de *n l ime medie nuă ă ţ foarte cor%olent. -#i %urta % rul ne)ru tuns scurt #i se *mbr caă ă

*ntotdeauna foarte ele)ant. -n bu!unarul de la %ie%t avea mereuo batist de culoare deschis care nu reu#ea *ns niciodat s 6iă ă ă ă ă lumine!e %rivirea *ntunecat . Era )enul de om c ruia se vedeaă ă lim%ede c 6i %l cea munca sa mai mult dec(t orice altceva.ă ă

83ar e nou *n func ie9 *#i !ise Hood cinic. Era interesant deţ v !ut c(t tim% avea s treac %(n c(nd >o7 avea s se laseă ă ă ă ă co%le#it de birocra ie #i de tensiunea im%licat de func ia sa.ţ ă ţ

-n centrul *nc %erii %uternic luminate se afla o mas lun) deă ă ă conferin e din lemn de mahon. C(te un %ost telefonic securi!atţ ST,6 #i un monitor a c rui tastatur culisa de sub mas erauă ă ă %o!i ionate *n dre%tul fiec ruia dintre cele !ece fotolii. Sistemulţ ă com%uteri!at era autonom. /rice fel de date sau %ro)rame chiarcele %rovenite de la 3e%artamentul de Stat sau 3e%artamentulA% r rii erau devirusate cu )ri *nainte de a fi introduse *nă ă ă sistem. e %ere i at(rnau h r i detaliind %o!i iile tru%elor Statelorţ ă ţ ţ

,nite #i ale altor ri %e )lob= ste)ule ele colorate marcauţă ţ %osibilele !one de conflict. Ste)ule ele ro#ii indicau cri!e deaţ e7istente iar cele ver!i !onele cu %oten ial conflictual. -n S%aniaţ nu fusese %lasat nici un ste)ule = doar *n lar)ul coastelor fuseseţ

*nfi%t unul verde. Se % rea c schimbarea atitudinii administra ieiă ă ţ nu %revedea interven ia terestr a tru%elor americane *n re)iune.ţ ă Ste)ule ul verde din lar) era du% toate %robabilit ileţ ă ăţ %ortavionul trimis *n sco%ul unei eventuale evacu ri *n ca! deă

necesitate a oficialilor americani.Nimeni din cei %re!en i nu a%uc nici m car s 6l salute %eţ ă ă ă Hood *nainte ca %re#edintele s 6#i fac a%ari ia.ă ă ţ



re#edintele 'ichael LaDrence era *nalt iar statura la fel cavocea *i d dea o alur foarte; %re!iden ial . LaDrence de ineaă ă ţ ă ţ acea rar combina ie care *i e necesar unui lider adev rat *ntreă ţ ă ă farmec carism #i calm. -#i %urta % rul ceva mai lun) dat %eă ă s%ate iar re!onan a )lasului s u ad u)at acestui as%ectţ ă ă ă

oarecum dramatic *l f cea s semene cu 'arc Antoniu %eror(ndă ă

%e tre%tele senatului roman. e de alt %arte *ns 'ichaelă ă LaDrence ar ta cu mult mai obosit dec(t *n !iua *n care *#iă %reluase func ia. Era tras la fa ochii *i erau *ncerc na i iarţ ţă ă ţ % rul % rea a fi ar)intiu fiind mai mult alb dec(t *nc run it. Era oă ă ă ţ situa ie %rin care treceau maoritatea %re#edin ilor de#i nuţ ţ

*ntotdeauna tensiunea func iei enorm de im%ortante era aceeaţ care *i *mb tr(nea ci con#tiin a fa%tului c vie ile unor oameniă ţ ă ţ erau %rofund #i %ermanent afectate de fiecare deci!ie luat deă ei. Acestor factori li se ad u)au flu7ul continuu de cri!e i!bucniteă

*n !ori sau *n mie! de noa%te e7tenuantele c l torii %este hotareă ă #i *n %lus ceea ce Li! ?ordon numea 8efectul %osterit ii9:ăţ dorin a de a6#i asi)ura un loc confortabil un rol %o!itiv *n c r ileţ ă ţ de istorie % str(nd totodat stima celor care *i aleseser . Era oă ă ă %ovar emo ional #i intelectual uria# cu care %u ini dintreă ţ ă ă ă ţ oameni aun)eau s se confrunte.ă

re#edintele le mul umi tuturor %entru %re!en #i se a#e! . -nţ ţă ă

vreme ce6#i turna o cea#c de cafea *i %re!ent lui Hoodă ă condolean e %entru moartea 'arthei 'ac"all. re#edinteleţ de%l(nse %ierderea unei tinere talentate cu un mare viitor *ndi%loma ie #i anun c *ncredin ase dea cuiva sarcinaţ ţă ă ţ or)ani! rii unei slube comemorative discrete *n memoria ei.ă Hood *i mul umi. re#edintele LaDrence se %rice%ea de minune laţ rela iile cu oamenii #i ceea ce era mai im%ortant credea sincerţ

*n ceea ce s%unea.

A%oi abord f r nici o alt introducere cri!a curent .ă ă ă ă ă Schimbarea de vite! era un alt lucru la care se %rice%ea deă minune.

$ Tocmai am *ncheiat o teleconferin cu vice%re#edintele #iţă cu ambasadorul S%aniei !enor ?arcia Abril anun %re#edinteleţă care sorbi o )ur de cafea *nainte de a continua. 3u% cum #ti iă ă ţ %robabil cu to ii situa ia din S%ania e foarte confu! din %unct deţ ţ ă vedere militar. oli ia a reu#it s *n bu#e unele revolteţ ă ă

i)nor(ndu6le *ns cu totul %e altele. Carol vrei s ne dai c(tevaă ă am nunte *n aceast %rivin 0ă ă ţăLannin) *ncuviin #i *#i consult *nsemn rile *nainte de aţă ă ă



*nce%e s vorbeasc :ă ă$ oliţia #i armata au i)norat atacurile castilienilor *m%otriva

altor )ru% ri etnice s%use ea. 1isericile din *ntrea)a ar suntă ţ ă literalmente asaltate de mii de oameni care vin s cear ad %ostă ă ă %reo ilor.ţ

$ eu#esc s fac fa 0 *ntreb 1ur"oD.ă ă ţă ă

$ Au reu#it %(n *n momentul *n care mul imea a devenită ţ mult %rea numeroas *n anumite locuri r s%unse ea r sfoindu6#iă ă ă h(rtiile. Astfel de ca!uri sunt %arohia 'aria eina din 1arcelona#i )lesia del Senor din Sevilla. reo ii s6au v !ut nevoi i sţ ă ţ ă bloche!e u#ile #i s refu!e accesul oricui altcuiva *n c(tevaă ca!uri a fost chemat %oli ia %entru a risi%i mul imile careă ţ ţ asaltau bisericile. Trebuie s adau) c astfel de solicit ri au fostă ă ă condamnate *ntr6o declara ie neoficial de c tre 2atican de#i *nţ ă ă cursul !ilei de a!i urmea! s emit o declara ie %ublic %rin careă ă ă ţ ă

*ndeamn %ublicul s dea dovad de 8cum% tare #iă ă ă ă com%asiune9.

$ 'ul umesc rosti %re#edintele. Se %are c S%ania esteţ ă condus la ora aceasta de trei fac iuni diferite. 3u% s%useleă ţ ă ambasadorului Abril < care a fost foarte sincer *n discu ia %e careţ am avut6o < re%re!entan ii din %arlament muncesc %e br(nci *nţ circumscri% iile lor electorale cer(ndu6le ale) torilor s 6#i vadţ ă ă ă

de treab #i s nu %artici%e la nici un fel de conflict. Sunt dis%u#iă ă s %romit oamenilor orice *n schimbul s%riinului %e care s%eră ă ă s 6l ob in du% solu ionarea cri!ei. Cu to ii sunt dornici s aduneă ţ ă ă ţ ţ ă mase mari de votan i care ar %utea fi folosite dre%t %(r)hii *nţ ne)ocierile ce vor avea loc %entru formarea noului )uvern.

$ 2 referi i la formarea unui nou )uvern *n cadrul sistemuluiă ţ actual0 *ntreb Lannin). Sau ar fi vorba de un )uvern nou *nă cadrul unui re)im cu totul schimbat0

$ Aun) imediat #i acolo s%use %re#edintele. rim6ministrul e%ractic li%sit de orice s%riin at(t *n %arlament c(t #i din %artea%o%ula iei. Se a#tea%t ca el s 6#i de%un demisia *ntr6o !i sauţ ă ă ă cel mult dou . Abril s%une c re)ele care se afl la re#edin a saă ă ă ţ din 1arcelona se va %utea bi!ui %e s%riinul 1isericii #i almaorit ii %o%ula iei cu e7ce% ia castilienilor.ăţ ţ ţ

$ Ceea ce *nseamn chiar mai %u in dec(t o maoritate c(t deă ţ c(t confortabil observ 1ur"oD.ă ă

$ A%ro7imativ %atru!eci #i cinci la sut din totalul %o%ula ieiă ţ %reci! %re#edintele. Asta *nseamn c %o!i ia *n care se află ă ă ţ ă re)ele e destul de %recar . Ni s6a s%us c %alatul s u din 'adridă ă ă



e %lin de solda i dar nimeni nu #tie e7act dac ace#tia au venitţ ă %entru a a% ra %alatul sau %entru a6l *m%iedica %e re)e s vin *nă ă ă ca%ital .ă

$ Sau #i una #i alta remarc Lannin). Este ceea ce s6aă *nt(m%lat la alatul de lam *n momentul *n care arul Nicolae aă ţ

fost obli)at s abdice.ă

$ Se %oate !ise %re#edintele. 3ar situa ia se *nr ut e#te cuţ ă ăţ fiecare cli% . aul; 1ob Herbert #i 'i"e od)ers mi6au transmisă cele mai recente date %rivind armata. 2rei s le %re!in i tu0ă ţ

Hood *#i *ncruci# m(inile %e mas .ă ă$ Toat aceast tevatur %are a fi fost orchestrat de ună ă ă ă

)eneral %e nume afael Amadori. 3in informa iile noastre re!ultţ ă c el a %us la cale aruncarea *n aer a iahtului din ?olful 1iscayaă ceea ce a dus la moartea mai multor oameni de afaceri de %rimă im%ortan care cons%irau la r(ndul lor %entru r sturnareaţă ă )uvernului. Tot el a fost din c(te #tim res%onsabil de moarteade%utatului Serrador. Cu acesta urma s se *nt(lneasc 'arthaă ă 'ac"all *n diminea a c(nd a fost asasinat .ţ ă

Hood *#i %lec %rivirea iar )lasul *i sc !u *n intensitate.ă ă$ Avem motive s credem c Serrador i6a *ntins o curs cuă ă ă

autorul celor de %e iaht.$ 1ob Herbert s%unea c *ncearc s ob in o confirmare *nă ă ă ţ ă

acest sens interveni %re#edintele. roblema este urm toarea:ă chiar dac am desco%eri cine din )uvern a fost im%licat *nă cons%ira ie restul )uvernan ilor ale#i nu vor fi *n stare s facţ ţ ă ă fa situa iei. olitica Statelor ,nite #i a administra iei noastre aţă ţ ţ fost *ntotdeauna aceea a neamestecului *n treburile interne.E7ce% iile de la aceast re)ul cum au fost ca!urile anama sauţ ă ă ?renada s6au datorat unor ra iuni ce ineau de si)uran aţ ţ ţ na ional . roblema *n ca!ul S%aniei care *i d b t i de ca%ţ ă ă ă ă

)eneralului 2an!andt const *n calitatea acestei ri de membră ţă ă a NAT/. Ca urmare a acestei cri!e va avea loc a%roa%e si)ur orestructurare a )uvernului. Nu ne %utem %ermite *ns s l s mă ă ă ă un tiran s %reia conducerea. e >ranco l6am l sat *n %ace numaiă ă fiindc nu nutrea inten ii a)resive fa de rile *nvecinate.ă ţ ţă ţă

$ A ado%tat aceast %olitic numai fiindc a asistat de %eă ă ă mar)inea terenului la ceea ce le6am f cut lui Hitler #i luiă 'ussolini *i atrase aten ia 1ur"oD.ţ

$ /ricare i6ar fi fost motiva iile s6a inut deo%arte #i bine aţ ţ f cut s%use %re#edintele. 3e ast dat *ns e %osibil ca lucrurileă ă ă ă s nu evolue!e a#a. 3omnule )eneral 2an!andt0ă



-nalt #i distins ofi erul de culoare deschise dosarul care se aflaţ *n fa a lui %e mas .ţ ă

$ Am aici c(teva date des%re cariera lui Amadori. S6a *nrolat *n urm cu trei!eci #i doi de ani #i a %arcurs *ntrea)a scară ă ierarhic . S6a aflat de %artea celor dre% i < adic la st(n)a dină ţ ă

%unct de vedere %olitic < *n tim%ul *ncerc rii de lovitur de stată ă

%rin care e7trema drea%t urm rea r sturnarea de la %utere aă ă ă re)elui *n @FG@. A fost r nit *n tim%ul ac iunii #i a fost decorată ţ %entru curaul de care a dat dovad . 3in momentul acelaă ascensiunea lui a fost cu mult mai ra%id . nteresant mi se %areă fa%tul c de#i nu s6a o%us niciodat deschis %artici% rii S%anieiă ă ă la ac iunile NAT/ nu a luat niciodat %arte la manevrele comuneţ ă ale for elor aliate. -n scrisorile adresate su%eriorilor s i s6a ar tatţ ă ă favorabil unei %olitici de a% rare na ional %uternice care s nuă ţ ă ă se ba!e!e %e s%riinul e7tern < 8interferen e e7terne9 esteţ e7%resia %e care a folosit6o. Cu toate acestea *n anii o%t!eci a%urtat discu ii #i a fost contactat de ofi eri din tru%ele sovietice.ţ ţ otrivit informa iilor furni!ate de CA *n @FG s6a aflat *nţ Af)anistan *n calitate de observator.

$ Cu si)uran lua lec ii %rivind o%rimarea %o%ula iei su)erţă ţ ţ ă Carol Lannin).

$ E %osibil re%lic 2an!andt. -n tot acest tim% Amadori a fostă

%rofund im%licat *n activitatea serviciilor secrete s%aniole #i %area6#i folosi c l toriile *n str in tate %entru reali!area unoră ă ă ă contacte utile. Numele s u a%are de dou ori *n ra%oartele CAă ă %rivind intero)area unor s%ioni sovietici ca%tura i.ţ

$ -n ce conte7t0 *ntreb Hood.ă2an!andt arunc o %rivire %e h(rtia im%rimat din fa a sa.ă ă ţ$ rima oar a)entul ca%turat a declarat c l6a v !ut %eă ă ă

Amadori *nt(lnindu6se cu un ofi er sovietic. -n cel de6al doileaţ

ca! era %ersoana c reia trebuiau s 6i fie ra%ortate informa iileă ă ţ care *l %riveau %e un om de afaceri vest6)erman care *ncerca să cum%ere un trust de %res s%aniol.ă

$ A#adar avem de6a face cu un individ familiari!at cu)re#elile comise %e %arcursul unei lovituri de stat e#uateconchise %re#edintele. e de alt %arte a studiat tacticile deă lu%t *m%otriva rebelilor %este hotare. e %arcursul *ntre)ii saleă vie i a avut %rileul s reali!e!e diferite contacte menite s 6iţ ă ă

furni!e!e informa ii iar *n %re!ent controlea! %ractic armataţ ă s%aniol . Ambasadorul Abril se teme iar eu *nclin s 6i dauă ă dre%tate c si)uran a >ran ei #i a ortu)aliei ar %utea fiă ţ ţ



amenin at dac Amadori ar aun)e la %utere. -n calitate de liderţ ă ă al unei dictaturi militare Amadori s6ar afla *n %o!i ia ideal careţ ă i6ar %ermite s submine!e )uvernele ambelor ri #i cu tim%ulă ţă chiar s trimit tru%e %este )rani .ă ă ţă

$ Asta nu se va *nt(m%la at(ta vreme c(t mai e7ist NAT/ă

interveni 2an!andt.$ ,i i domnule )eneral c Amadori a orchestrat %reluareaţ ă %uterii astfel *nc(t s %ar o ac iune %ro)uvemamental re%lică ă ţ ă ă %re#edintele. A *n) duit unei cons%ira ii s 6#i %un *n a%licareă ţ ă ă %lanul iar a%oi a strivit6o. +i %rintr6o lovitur de maestru aă reu#it s dea im%resia c autorit ile statului sunt coru%te ceeaă ă ăţ ce6i va %ermite s le desfiin e!e.ă ţ

$ >ie c va conduce %ersonal >ran a #i ortu)alia fie c vaă ţ ă instala acolo re)imuri6marionet fr(iele %uterii vor fi *n m(inileă lui observ )(nditoare Lannin).ă

$ E7act s%use %re#edintele. Ceea ce a reie#it din discu iaţ mea cu vice%re#edintele #i cu ambasadorul Abril estecertitudinea unei schimb ri de )uvern *n S%ania. -n %rivin aă ţ aceasta nu %ot e7ista *ndoieli. Am mai c !ut *ns de acord *ntr6oă ă %rivin : oricine %oate s %reia %uterea *n S%ania numai Amadoriţă ă nu. A#adar iat care e %rima mea *ntrebare: avem destul tim% laă dis%o!i ie #i destui oameni la fa a locului %entru a reu#i sţ ţ ă

*ntoarcem o%inia %ublic *m%otriva lui0 +i dac nu avemă ă %osibilitatea de a6i veni noi *n#ine de hac0

2an!andt cl tin din ca% #i se l s %e s%ate *n fotoliu.ă ă ă ă$ E o afacere murdar domnule %re#edinte s%use el. /ă

afacere murdar de tot;ă$ +i eu sunt de aceea#i % rere domnule )eneral s%useă

%re#edintele v dit st(nenit. 3ar dac nu cumva vreunul dintreă ă voi are vreo alt idee nu v d nici o alt cale de re!olvare aă ă ă

situa iei.ţ$ Ce6ar fi s mai a#te%t m0 %ro%use directorul CA 'ariusă ă >o7. Acest Amadori #i6ar %utea ru%e )(tul de unul sin)ur. E%osibil ca %o%ula ia s nu6l s%riine.ţ ă

$ Toate informa iile ne indic o cre#tere a %o%ularit ii saleţ ă ăţ cu fiecare or care trece s%use %re#edintele. E %osibil s fie dină ă cau!a fa%tului c *i ucide %e to i cei ce i se o%un. ?re#esc cumvaă ţ aul0

Hood cl tin din ca%.ă ă$ ,nul dintre oamenii mei a fost de fa atunci c(nd ai lui auţă e7ecutat a%ro7imativ dou !eci de muncitori care % reau <ă ă



aten ie doarţ p reauă < c aveau inten ia s se o%un %lanuriloră ţ ă ă lui.

$ C(nd s6a *nt(m%lat asta0 *ntreb Carol Lannin) vi!ibilă *n)ro!it .ă

$ -n urm cu cel mult o or r s%unse Hood.ă ă ă

$ ndividul acesta %osed toate sim%tomele unui maniac cuă

tendin e de )enocid s%use ea.ţ$ Nu #tiu dac e sau nu a#a dar e o certitudine inten ia lui deă ţ

a %relua %uterea *n S%ania s%use Hood.$ La fel de si)ur este #i c suntem hot r( i s 6l o%rim ad u)ă ă ţ ă ă ă

%re#edintele.$ Cum0 interveni 1ur"oD. Nu %utem *ntre%rinde nici o ac iuneţ

oficial . aul 'arius avem acolo destui oameni %e care s neă ă %utem ba!a0

$ 2a trebui s 6l *ntreb %e omul nostru de la 'adrid s%useă >o7. ?enul sta de afacere nu mai intr *n atribu iile noastre de6ă ă ţo vreme *ncoace.

1ur"oD *#i *ntoarse %rivirea s%re Hood. re#edintele *l imit .ă Hood t cu. -n condi iile *n care >o7 % r sise linia *nt(i #tia ceă ţ ă ă avea s urme!e.ă

$ aul echi%a ta de interven ie se afl dea *n drum s%reţ ă S%ania s%use %re#edintele. 3arrell 'cCas"ey e la 'adrid. 3in

c(te #tiu colabora i cu un a)ent al nter%olului care s6a %redat deţ cur(nd tru%elor care au comis masacrul de la fabric . Ce6mi %o iă ţ s%une des%re femeia aceasta aul0 utem conta %e ea0

$ S6a %redat %entru a *ncerca s aun) la Amadori s%useă ă Hood. 3ar nu #tim cum va %roceda dac #i c(nd va reu#i s deaă ă de urma )eneralului: va aduna informa ii sau va *ncerca s 6lţ ă neutrali!e!e0

Hood se dis%re ui fiindc folosise acest eufemism. 2orbeau deţ ă

fa%t des%re un asasinat o ac iune similar cu cea %e care oţ ă condamnaser cu to ii atunci c(nd evocau moartea 'artheiă ţ 'ac"all. ar motiva ia era aceea#i: %olitica. -ntr6adev r era oţ ă afacere murdar tic loas *m%u it . +i6ar fi dorit ca *n acesteă ă ă ţ ă cli%e s se fi aflat al turi de familia sa nu *n aceast *nc %ere.ă ă ă ă

$ Cum se nume#te femeia de la nter%ol0 *ntrebă %re#edintele.

$ 'aria Comea domnule %re#edinte r s%unse Hood. 2ă ă

%utem %une la dis%o!i ie dosarul ei. A lucrat la nter%ol %eţ %arcursul unui schimb de e7%erien la *nce%utul activit iiţă ăţ noastre. A *nv at unele lucruri de la noi iar noi am *nv at alteleăţ ăţ



datorit ei.ă$ Cum s6ar descurca doamna Comea dac ar avea s%riinulă

echi%ei de interven ie0 vru s afle %re#edintele.ţ ă$ Nu #tiu m rturisi Hood c(t se %oate de sincer. Nici m cară ă

nu6mi dau seama dac nu cumva %re!en a oamenilor no#tri nu ară ţ

*ncurca6o mai mult. E o fiin %uternic #i foarte inde%endentţă ă ă

din fire.$ -ncearc s afli aul *l sf tui %re#edintele. 3ar fii discret.ă ă ă

Nimic din am nuntele discutate aici nu trebuie s treac deă ă ă %erimetrul Centrului de Comand .ă

$ Am *n eles rosti Hood.ţ?lasul *i era sc !ut iar intona ia monoton . 'oralul *i era #iă ţ ă

mai sc !ut. Nimeni altcineva nu se oferise s i se al ture.ă ă ăNu mai era un %u#tan #tiuse dintotdeauna c avea s vin oă ă ă

vreme c(nd i se va cere s %un *n a%licare o o%era iuneă ă ţ clandestin ca aceasta c(nd va trebui s ordone echi%ei deă ă interven ie sau vreunuia dintre oamenii s i s elimine un inamic.ţ ă ă Acum *ns %us *n fa a fa%tului *m%linit era de6a dre%tul *n)ro!ită ţ de idee. Nu dificultatea misiunii #i nici fa%tul c Centrul deă Comand era de6acum sin)urul r s%un! tor de reu#ita ei *lă ă ă

*n)ro!eau. Succesul lor va *nsemna moartea unui om. 3acă d deau )re# e#ecul avea s 6i urm reasc toat via a. Nu e7istaă ă ă ă ă ţ

nici o cale de miloc %rin care s ias *nvin) tori cu m(inileă ă ă curate.

Carol Lannin) % rea s 6#i fi dat seama ce se %etrecea *nă ă sufletul lui. Ea #i Hood r maser a#e!a i la mas unul l(n)ă ă ţ ă ă altul du% ce %re#edintele #i ceilal i % r sir *nc %erea. Cu to iiă ţ ă ă ă ă ţ

*#i luar r mas6bun de la Hood dar nu mai ad u)ar nimică ă ă ă altceva. -n definitiv ce6ar mai fi fost de s%us0 Succes0 1aft 0ă 8-m%u#c 6l o dat #i din %artea mea09ă ă

3u% ce *nc %erea se )olise Carol *#i %use m(na %e a luiă ă Hood.$ -mi %are r u s%use ea. +tiu c nu6i deloc distractiv s fiiă ă ă

de!am )it.ă$ Acesta s fie cuv(ntul %otrivit0 *ntreb Hood. Sau %oate6ară ă

trebui s s%un 8atras *n curs 90ă ă$ Hm. Cre!i c mai #tia #i altcineva de %lanurile %re#edintelui0ăHood cl tin din ca%.ă ă

$ 3u% ce vor fi % r sit Casa Alb se vor )r bi cu to ii s uiteă ă ă ă ă ţ ă chiar #i %osibilitatea ca %re#edintele s fi su)erat ceva de )enulă acesta. A#a cum a s%us6o chiar el de6acum e treaba Centrului de



Comand .ăCl tin din nou din ca% *nainte de a continua:ă ă$ +tii care6i %artea cea mai ur(t 0 3e6acum nici m car nu maiă ă

%oate e7ista scu!a r !bun rii. Cei care au ucis6o %e 'artha suntă ă mor i.ţ

$ +tiu s%use Carol. 3ar n6a afirmat nimeni c munca noastră ă

e nea% rat una %lin de dre%tate.ă ă$ Nu a#a e.Hood ar fi vrut s se ridice. 3ar se sim ea mult %rea obosit #iă ţ

de!)ustat de tot #i de toate iar cea mai sim%l mi#care *i % rea aă ă cere un efort %este %uterile sale.

$ 3ac %ot s fac ceva %entru tine %e c i neoficiale nu e!itaă ă ă s 6mi s%ui mai ad u) ea str(n)(ndu6i *nc o dat m(na #iă ă ă ă ă ridic(ndu6se. aul e doar o misiune. Nu6 i %o i %ermite s oţ ţ ă %rive#ti altfel.

$ - i mul umesc s%use Hood. 3ar dac o voi duce laţ ţ ă *nde%linire n6am s fiu cu nimic mai bun dec(t Amadori.ă

$ 1a da aul vei fi mai bun dec(t el sur(se ea. Tu nu vei *ncerca niciodat s te am )e#ti c fa%tele tale au fost uste. Ciă ă ă ă doar necesare.

Hood nu reu#ea s distin) %rea lim%ede care ar fi fostă ă diferen a dar acum nu avea tim% s *ncerce s afle. >iindc ţ ă ă ă

indiferent dac 6i %l cea sau nu avea de *nde%linit o misiune. +iă ă *n %lus va trebui s 6i aute %e cei din echi%a de interven ie %eă ţ Aideen 'arley #i %e 3arrell 'cCas"ey s 6#i duc la *nde%linireă ă %artea ce le revenea *n cadrul o%era iunii.ţ

Se ridic *ncet #i % r si *nc %erea *nso ind6o %e Carol. Ceă ă ă ă ţ ironie a sor ii4 /dinioar a conduce ora#ul Los An)eles i se % reaţ ă ă a fi e7trem de dificil: tot ce f cea % rea c le!ea! intereseleă ă ă ă cuiva iar o%inia %ublic era mereu cu ochii %e el. Acum aunseseă

s lucre!e *n clandestinitate #i se sim ea < at(t *n %lan %ersonală ţ c(t #i %rofesional < mai sin)ur dec(t ar fi cre!ut c era cu %utină ţă s se simt cineva.ă ă

Nu mai #tia e7act cine s%usese c %entru a6i conduce %eă oameni trebuie s le *ntorci s%atele. -n mod cert avuseseă dre%tate. Acesta era unul dintre motivele %entru care 'ichaelLaDrence era %re#edinte iar el nu. +i totodat acesta eraă motivul %entru care cineva ca 'ichael LaDrence trebuia s fieă

%re#edinte.Hood avea s *#i duc la bun sf(r#it misiunea de voie deă ă nevoie. 3ar *#i ur c avea s fie cu adev rat %entru ultima oar .ă ă ă ă ă



Aici %e coridoarele Casei Albe < care *l um%luser de res%ect *nă urm cu mai %u in de6un ceas < *#i ur c oricare avea s fieă ţ ă ă ă sf(r#itul acestei afaceri avea s % r seasc Centrul deă ă ă ă Comand . +i avea s fac tot %osibilul %entru a6#i rec % taă ă ă ă ă familia.



24

Mar i, ora 6 şi 5' de minute,ţ

Se%astian, Spania

Lini#tea din adormitul San Sebastian fusese brutal sf(#iat deă !)omotul *m%u#c turilor de la fabrica amire!.ă

rintele Norberto r m sese *n a%artamentul fratelui s uă ă ă ă mult vreme du% ce %oli ia venise s ridice tru%ul luiă ă ţ ă

ne*nsufle it. m sese locului *n)enuncheat %e %odeaua deţ ă ă lemn ru)(ndu6se %entru sufletul fratelui s u. C(nd au!ise *nsă ă *m%u#c turile iar la scurt vreme du% aceea stri) tele dină ă ă ă strad <ă 8la fabrica la fabrica59 < se ridicase #i se *ndre%tase *n)rab s%re biserica sa.ă

Travers(nd c(m%ul *n drum s%re St. )natius Norberto ! riă elico%terele !bur(nd *n cercuri %e deasu%ra fabricii. 3ar nu eramomentul s se *ntrebe ce c utau acestea acolo. 1iserica eraă ă dea %lin de mame de co%ii #i de b tr(ni. Cur(nd aveau să ă ă soseasc #i %escarii reveni i la rm %entru a se asi)ura că ţ ţă ă familiile lor erau nev t mate. Trebuia s aib )ri de ace#tiă ă ă ă ă oameni= %entru %ro%riile r ni avea s ) seasc tim% mai t(r!iu.ă ă ă ă

Sosirea lui Norberto fu *nt(m%inat de oamenii aduna i *n fa aă ţ ţ bisericii cu stri) te de u#urare #i mul umiri adresate cu )las tareă ţ lui 3umne!eu. 2reme de o cli% < care6i % trunse %(n *nă ă ă ad(ncul sufletului < sim i %entru oamenii ace#tia iubirea #iţ com%asiunea %e care >iul 3omnului o sim ise %entru cei afla i *nţ ţ nevoie. Acest sentiment nu *i alin durerea dar fu de6aunsă %entru a6i da %uterea #i hot r(rea de a *ndura ceea ce avea s 6iă ă fie dat.

rimul lucru %e care6l f cu % rintele Norberto du% sosire fu să ă ă ă !(mbeasc cald #i s le vorbeasc bl(nd celor aduna i. ?lasul luiă ă ă ţ domol avu darul de a6i lini#ti %e oameni de a le %otoli s%aima. -iconduse %e to i *n untru #i *i *ndemn s se a#e!e *n strane. A%oiţ ă ă ă

*n tim% ce a%rindea lum(n rile de l(n) amvon Norberto *l ru)ă ă ă

%e 8bunicul9 Kose un b rbat cu % rul alb ca neaua s 6i conducă ă ă ă la locurile lor %e to i cei care aveau s soseasc *ntre tim%. >ostulţ ă ă c %itan de remorcher un catolic fervent acce%t *ns rcinarea cuă ă ă



umilin #i cu ochii cenu#ii %lini de str lucire.ţă ăC(nd lum(n rile fur a%rinse sc ld(nd biserica *n lucirile loră ă ă

d t toare de lini#te %reotul se *ndre%t s%re altar. Se re!em deă ă ă ă el o cli% %entru a6#i aduna %uterile. A%oi *nce%u ritualul slubeiă de diminea s%er(nd c *n#iruirea cuvintelor familiare avea sţă ă ă

le aduc *n suflete alinarea #i o f r(m din %re!en a 3omnului.ă ă ă ţ

Norberto n d duia s ) seasc el *nsu#i un autor *n %ro%ria6iă ă ă ă ă suferin . -ns %e m sur ce recita cuvintele litur)hiei ) si %reaţă ă ă ă ă %u in %entru sine cu e7ce% ia bucuriei de a le %utea d rui lini#teţ ţ ă celor din ur.

C(nd *#i *ncheie sluba % rintele Norberto se *ntoarse cu fa aă ţ c tre mul imea care *nce%use s se foiasc . Erau dea mai bineă ţ ă ă de o sut de oameni aduna i *n biserica mic #i *ntunecat .ă ţ ă ă C ldura tru%urilor lor amestecat cu mirosul fricii se f ceaă ă ă sim it ca o %re!en malefic . e u#a deschis % trundeaţ ă ţă ă ă ă mirosul m rii. Acesta *l ins%ir %e % rintele Norberto s le redeaă ă ă ă din Sf(nta Scri%tur un %asa din Evan)helia du% 'atei.ă ă

Cu )las %uternic citi:$ 8ar El rosti: 3e ce v e team necredincio#ilor0 a%oi seă ă

ridic #i %otoli v(nturile #i furia m rilor #i calmul se *nst %(ni9.ă ă ăCuvintele Evan)heliei laolalt cu nevoia *n care se aflauă

enoria#ii s i *i d dur %uteri noi %reotului. Chiar #i du% ceă ă ă ă

*m%u#c turile *ncetaser tot mai mul i oameni se *ndre%taseră ă ţ ă s%re biseric *n c utarea unui re%er *n confu!ia )eneral .ă ă ă

rintele Norberto nu au!i (r(itul telefonului *n micul oficiuă ţ al turat. S%re deosebire de el bunicul Kose *l sesi! . 1 tr(nulă ă ă ridic rece%torul ascult c(teva cli%e iar a%oi %orni *n )rabă ă ă c tre %reot.ă

$ rinte *i #o%ti Kose la ureche. Trebuie s veni i. e%ede;ă ă ţ La telefon.

$ Ce s6a *nt(m%lat0 *ntreb Norberto.ă$ E unul dintre asisten ii Su%eriorului6?eneral ?on!ale! de laţ 'adrid *l l muri Kose. 2rea s v vorbeasc .ă ă ă ă

Norberto *l %rivi lun) nevenindu6i s cread a%oi *ntreb :ă ă ă$ E#ti si)ur c %e mine m vrea0ă ă

Kose *ncuviin din ca%. ,imit Norberto se *ndre%t s%reţă ă amvon #i lu 1iblia. 6o *nm(n celui mai v(rstnic dintre enoria#iă ă #i *l ru) s citeasc celor aduna i mai de%arte din Evan)heliaă ă ă ţ

du% 'atei %(n c(nd avea s se *ntoarc . A%oi ie#i )r bită ă ă ă ă *ntreb(ndu6se ce treab ar fi %utut avea cu el conduc torulă ă ordinului ie!uit din S%ania.



Norberto *nchise u#a oficiului #i se a#e! la vechiul s u birouă ă din lemn de stear. -#i frec m(inile una de alta iar a%oi ridică ă rece%torul.

Cel care *i telefonase se %re!ent dre%t % rintele >rancisco.ă ă T(n rul %relat *l sunase %entru a6l anun a c era ru)at < nu i seă ţ ă

%oruncea ci era rugat > s aun) la 'adrid c(t mai cur(nd cuă ă

%utin .ţă$ 3ar de ce0 *ntreb Norberto.ăAr fi trebuit s 6i fie de6auns fa%tul c Su%eriorul6?enerală ă

?on!ale! *i solicitase %re!en a. ?on!ale! era subordonat directţ a%ei iar cuvintele sale aveau %uterea autorit ii 2aticanului.ăţ -ns c(nd era vorba de %roblemele ce %riveau aceast %rovincieă ă #i cei cinci mii de ie!ui i ai acesteia ?on!ale! %refera s seţ ă consulte cu vechiul s u %rieten % rintele )lesias din 1ilbao.ă ă

$ Tot ce %ot s v s%un e c v roa) %e dumneavoastr #iă ă ă ă ă ă %e al i c( iva s veni i la 'adrid se au!i r s%unsul.ţ ţ ă ţ ă

$ A fost chemat #i % rintele )lesias0ă$ Numele s u nu fi)urea! %e lista mea anun secă ă ţă

interlocutorul. ,n avion v va a#te%ta la o%t #i um tate. E vorbaă ă de aeronava %ersonal a Su%eriorului ?eneral. ot s 6i confirmă ă %re!en a dumneavoastr la bord0ţ ă

$ 3a dac a#a trebuie r s%unse Norberto.ă ă

$ Aceasta este ru) mintea Su%eriorului ?eneral *l corectă ă amabil % rintele >rancisco.ă

-n ciuda eufemismului ecle!iastic utili!at sensul fra!ei eraacela#i. Norberto *ncuviin s%un(nd c avea s aun) la tim%ţă ă ă ă la aerodrom. nterlocutorul s u *i mul umi %oliticos #i *nchise.ă ţ Norberto reveni *n biseric .ă

Lu 1iblia din m(inile bunicului Kose #i continu lecturaă ă %asaului din Evan)helia du% 'atei. -ns de#i cuvintele6i erauă ă

%line de c ldur mintea #i sufletul % rintelui Norberto erau *nă ă ă alt %arte. Erau al turi de fratele s u #i de con)re)a ia %e care oă ă ă ţ % storea. Cei mai mul i membri ai ei se aflau aici *n straneleă ţ %line ori *n#irui i de6a lun)ul !idurilor vechi. Norberto trebuia sţ ă decid cine avea s 6i aute %e enoria#i c(t tim% avea să ă ă li%seasc . Era un lucru cu at(t mai im%ortant cu c(t era %osibilă ca la fabric s fi fost uci#i %rieteni ori rude ale celor de aici;ă ă mai ales dac lu%ta care se d duse la fabric nu avea s fieă ă ă ă

dec(t *nce%utul. 3ac era s dea cre!are s%uselor lui Adolfo dină ă noa%tea trecut ce era mai r u de6abia de acum avea să ă ă urme!e.



C(nd lini#tea %o)on *n sufletele ascult torilor s i < du% #a%teă ă ă ani de c(nd *i % storea Norberto aunsese s 6#i cunoască ă ă

*ndeauns de bine enoria#ii < %reotul *nchise 1iblia #i le vorbi *ncuvinte )enerale des%re neca!urile #i suferin a care i6ar fi %ututţ a#te%ta de6acum *ncolo. Le ceru s 6#i deschid inimile #i caseleă ă

*n fa a acelora care suferiser o %ierdere. A%oi *i anun cţ ă ţă ă

trebuia s %lece la 'adrid %entru a discuta cu Su%eriorulă ?eneral ?on!ale! des%re cri!a cu care se confrunta ara. Leţ s%use c avea s %lece chiar *n acea diminea ceva mai t(r!iu.ă ă ţă

Anun ul *i f cu %e enoria#i s amu easc . +tia c oamenii seţ ă ă ţ ă ă obi#nuiser ca autorit ile s 6i abandone!e. A#a se *nt(m%lase deă ăţ ă c(nd se #tia: *n co%il rie %e vremea lui >ranco= mai t(r!iu *n aniiă #a%te!eci c(nd coastele S%aniei fuseser efuite de sin)ura loră surs de venit %e#tii= du% toate a%aren ele acela#i lucru aveaă ă ţ s se *nt(m%le #i acum. 2estea c % rintele Norberto avea s 6iă ă ă ă % r seasc *n vremuri de restri#te fu *ns un adev rat #oc.ă ă ă ă ă

$ rinte Norberto dar noi avem nevoie de dumneavoastră ă acum s%use o t(n r a#e!at *n %rimul r(nd.ă ă ă

$ 3ra) sabella i se adres Norberto nu eu mi6am dorit să ă ă %lec. 3ar trebuie s ascult dorin a Su%eriorului ?eneral.ă ţ

$ rinte fratele meu se afla la fabric insist sabella. Nuă ă ă #tim nimic des%re el. 'i6e team .ă

Norberto se a%ro%ie de t(n ra femeie. 2 !u c(t suferin #iă ă ă ţă team se adunaser *n ochii ei #i se str dui s 6i sur(d .ă ă ă ă ă

$ +tiu ce sim i sabella s%use el. +tiu c ci eu *nsumi mi6amţ ă %ierdut fratele *n noa%tea aceasta.

+ocul ve#tii se o)lindi *n %rivirea tinerei femei.$ rinte;ăI(mbetul lui Norberto r mase neschimbat aduc tor de lini#te.ă ă$ 3ra)ul meu Adolfo a fost ucis a!i6diminea . S%er *ns caţă ă

mer)(nd la 'adrid s 6i %ot fi de autor Su%eriorului ?eneral *nă *ncercarea de a %une ca% t m celului ce s6a de!l n uit *n S%ania.ă ă ă ţ'(n)(ind obra!ul sabellei ad u) :ă ă$ o i < vei *ncerca m car < s fii tare de dra)ul meu0ţ ă ăsabella *i lu m(na *ntr6a ei. 3e)etele *i tremurau #i ochii i seă

um%luser de lacrimi.ă$ N6am; N6am #tiut des%re 3olfo s%use ea *ncet. -mi %are

foarte r u. 2oi *ncerca s fiu tare.ă ă

$ -ncearc s fii tare %entru tine *ns i nu %entru mine oă ă ăţ sf tui Norberto.ăidic ochii #i *nt(lni %rivirile %line de team ale celor tineri #iă ă



b tr(ni deo%otriv .ă ă$ 2reau s fi i cu to ii c(t mai tari cu %utin s v auta i uniiă ţ ţ ţă ă ă ţ

%e al ii.ţSe *ntoarse a%oi c tre bunicul Kose care se al turase mul imiiă ă ţ

*n#irate %e l(n) %erete. -l ru) %e b tr(nul marinar s 6i ină ă ă ă ţ ă

locul *n calitate de 8*nlocuitor de %reot9 %(n c(nd avea s seă ă

*ntoarc citind din 1iblie #i st(nd de vorb cu oamenii des%reă ă neca!urile lor. -i venise ideea chiar *n cli%a aceea iar b tr(nul fuă v dit *nc(ntat. 1unicul Kose *i mul umi cu o umilină ţ ţă recunosc toare. Norberto *i mul umi la r(ndul s u #i se adresă ţ ă ă din nou iubi ilor s i enoria#i.ţ ă

$ Ne a#tea%t vremuri )rele le s%use el. -ns oriunde m6a#ă ă afla la San Sebastian sau la 'adrid voi fi al turi de voi %entru aă le *nfrunta < cu credin s%eran #i cura.ţă ţă

$ Amin % rinte rosti cu voce %uternic sabella.ă ăCon)re)a ia se f cu ecoul cuvintelor ei *ntr6un sin)ur )lasţ ă

care um%lu s%a iul *n)ust al micu ei biserici. 3e#i Norbertoţ ţ continua s !(mbeasc *n ochi i se iviser lacrimi. 3ar nu erauă ă ă lacrimi de durere ci de bucurie de m(ndrie. Aici *n fa a ochilorţ s i se afla ceva ce )eneralii #i %oliticienii nu aveau s ob ină ă ţ ă niciodat oric(t de mult s(n)e ar fi v rsat: dovada *ncrederii #iă ă iubirii unor oameni buni. rivindu6le chi%urile Norberto se )(ndi

c Adolfo nu murise *n !adar. 'oartea lui reu#ise s aduneă ă laolalt con)re)a ia le d duse oamenilor %uterea de a *ndura.ă ţ ă

Norberto % r si biserica *nso it de ur rile de bine #i deă ă ţ ă ru) ciunile enoria#ilor. e#ind *n lumina cald a dimine ii #iă ă ţ

*ndre%t(ndu6se s%re oficiu nu reu#i s 6#i alun)e din minte ună )(nd: c(t de mult s6ar fi amu!at Adolfo dac ar fi asistat la celeă ce se *nt(m%laser aici4 Cum ar mai fi r(s la )(ndul c el ună ă necredincios #i nu Norberto fusese cel care reu#ise s uneasc #iă ă

s dea s%eran con)re)a iei *ns% im(ntate.ă ţă ţ ăNorberto se *ntreb dac nu cumva 3umne!eu h r !iseă ă ă ă aceast %otrivire sf(nt a lucrurilor *n) duindu6i astfel lui Adolfoă ă ă s 6#i r scum%ere % catul de moarte. reotul nu avea nici ună ă ă motiv s cread una ca asta nici un ar)ument teolo)ic. +i totu#iă ă du% cum se dovedise *n aceast diminea s%eran a se %uteaă ă ţă ţ dovedi un far c l u!itor.ă ă

8oate c *n anumite *m%reur ri s%eran a %oate deveni chiară ă ţ

unicul far c l u!itor sin)ura ra! de lumin *#i !ise el.9ă ă ă ă



25

Mar i ţ , ora # şi 6 minute,Madrid, Spania

3u% ce se asi)urar c *n %erimetrul fabricii nu se mai aflaă ă ă nici un om *narmat solda ii *i aliniar %e cei trei!eci #i #ase deţ ă muncitori su%ravie uitori #i *nce%ur s le verifice actele deţ ă ă identitate. ,rm rindu6i %e solda ii care ale)eau din mul imeă ţ ţ

anumi i oameni 'aria reali! c lideriiţ ă ă familiei r m seser cuă ă ă to ii *n via . a!nicul de la %oarta fabricii #i al i %osibiliţ ţă ţ informatori furni!aser informa ii %recise %oate chiar #iă ţ foto)rafii. Amadori avea de6acum la dis%o!i ie *ntrea)aţ conducere a familiei %ut(nd astfel s re)i!e!e un %rocesă s%ectaculos. Avea s arate na iunii #i lumii *ntre)i cum ace#tiă ţ s%anioli com%lotaser *m%otriva concet enilor lor. El avea să ăţ ă %o!e!e *n salvator al %atriei cel care reinstaurase ordinea *ntr6unhaos atotcu%rin! tor. 3u% toate %robabilit ile cei careă ă ăţ fuseser *m%u#ca i nu aveau nici o vin . 3ac ar fi r mas *nă ţ ă ă ă via s6ar fi %utut a% ra demonstr(nd c nu aveau nici oţă ă ă le) tur cu activit ileă ă ăţ familiei. 'or i %uteau fi orice6ar fi doritţ Amadori s fie. ?ria cu care )eneralul %l nuise %(n #i această ă ă ă ac iune de im%ortan minor era d t toare de fiori.ţ ţă ă ă ă

'uncitorii ale c ror nume fi)urau %e lista solda ilor fur du#iă ţ ă %e aco%eri#. ri!onierii fur urca i *ntr6unul dintre elico%tere #iă ţ trans%orta i la micul aero%ort de l(n) 1ilbao. Aici ceiţ ă cincis%re!ece muncitori aresta i #i 'aria fur *nchi#i *ntr6unţ ă han)ar sub %a! armat .ă ă

Kuan #i >erdinand se num rau #i ei %rintre %ri!onieri. Erauă le)a i cob! . Nici unul dintre ei nu scoase nici un cuv(nt #i nu6iţ ă adres femeii m car o %rivire. 'aria s%era c nu era sus%ectată ă ă ă de a fi *nscenat totul %entru a arana ca%turarea lor.

3ar nu avea cum s 6i convin) acum de acest lucru. Tim%ul #iă ă fa%tele aveau s 6i dovedeasc nevinov ia. Se bucur c reu#iseă ă ăţ ă ă

s aun) aici. -n momentul *n care se %redase solda ilor 'ariaă ă ţ nu avea nici cea mai mic idee *n %rivin a locului unde aveau să ţ ă fie du#i %ri!onierii. Se a%ro%iase de hal cu m(inile ridicateă



s%er(nd c solda ii aveau s e!ite *nainte de a deschide foculă ţ ă asu%ra unei femei. 'aria avusese destule e7%erien e triste *nţ rela iile cu b rba ii dar nu se *n#elase niciodat *n %rivin aţ ă ţ ă ţ or)oliului b rba ilor s%anioli. 3e *ndat ce %re!en a ei fuseseă ţ ă ţ remarcat < aunsese la um tatea drumului dintre %arcare #iă ă

intrarea *n hal < i se ordonase s r m(n %e loc. 3oi solda i seă ă ă ă ţ

a%ro%iaser *n fu) . ,nul dintre ei o %erche!i ionase v dită ă ţ ă entu!iasmat de ceea ce f cea *n tim% ce ea *i anun a c doreaă ţ ă s discute cu )eneralul Amadori. Nu %rea #tia ce anume avea s 6iă ă s%un dac dorin a avea s 6i fie *nde%linit dar avea destul tim%ă ă ţ ă ă s se )(ndeasc %e %arcurs. >a%tul c femeia cuno#tea numeleă ă ă )eneralului *i luase %rin sur%rindere %e solda i. Nu o trataser cuţ ă mai mult bl(nde e dar m car se ab inuser de la orice abu! *nă ţ ă ţ ă cele ce urmaser .ă

ri!onierii st teau aduna i laolalt *ntr6un col al han)arului.ă ţ ă ţ ,nii fumau al ii *#i *n)rieau !)(rieturile a#te%t(nd s vad dacţ ă ă ă aveau s fie du#i undeva sau dac avea s vin cineva s *iă ă ă ă ă intero)he!e. ,n avion de marf venit de la 'adrid ateri!ă ă cur(nd iar )ru%ul de %ri!onieri fu condus %e %ist #i urcat laă bord.

Iborul %(n la 'adrid dur mai %u in de cinci!eci de minute.ă ă ţ C(t tim% se ocu%ar de r nile mai )rave ale %ri!onierilor solda iiă ă ţ

t cur iar cei aresta i nu le adresar la r(ndul lor nici ună ă ţ ă cuv(nt. A#e!at %e unul dintre cele dou !eci #i %atru de locuriă ă ale cabinei 'aria %rivea %rin hublou alternan a colorat aţ ă fermelor #i localit ilor construind *n )(nd diverse scenarii. Aveaăţ s refu!e s discute cu oricine altcineva dec(t Amadori careă ă avea s acce%te s o %rimeasc deoarece < s%era ea < )eneralulă ă ă avea s fie interesat *n ce m sur serviciile secrete erau laă ă ă curent cu crimele sale. oate c aveau s reu#easc s aun) laă ă ă ă ă

o *n ele)ere %rin care s *i restr(n) ambi iile la o sim%lţ ă ă ţ ă %artici%are *n noul )uvern.e de alt %arte se )(ndi ea era foarte %osibil ca )eneraluluiă

s nu6i %ese de % rerea altora des%re fa%tele sale. ndiferentă ă dac ambi ia sa era s conduc o Castilie inde%endent sauă ţ ă ă ă

*ntrea)a S%anie un lucru era cert: armele erau *n m(inile lui iarconte7tul *m%reur rilor *i era favorabil. utea s *i intero)he!eă ă %e membrii familiei %entru a le stoarce informa ii dar %utea #iţ

s *i foloseasc %e %ost de ostatici.ă ă'ai e7ista o %osibilitate care se cuvenea s fie luat *nă ă considerare: discut(nd cu 'aria Amadori #i6ar fi %utut alimenta



ambi iile #i or)oliul. deea unei amenin ri l6ar fi %utut %rovocaţ ţă determin(ndu6l s 6#i *nt reasc defensiva #i s devin chiar maiă ă ă ă ă a)resiv dec(t fusese %(n *n %re!ent. La urma urmei era s%aniolă #i *n consecin or)olios.ţă

Aeronava rul %(n *ntr6o mar)ine %ustie a %istei= ironie aă ă

sor ii era foarte a%roa%e de locul din care decolaser s%re Sanţ ă

Sebastian *n urm cu mai %u in de o um tate de !i. 3ouă ţ ă ă camioane aco%erite cu %relate a#te%tau aici sosirea avionului *nde% rtare 'aria ! ri )ru%uri a)itate de solda i %rintre ee%uri #iă ă ţ elico%tere. 3in momentul %lec rii sale #i a lui Aideen aero%ortulă 1araas % rea a se fi transformat *ntr6o ba! %entru raiduriă ă militare. 3in %unct de vedere tactic era o i%ote! valabil . 3e6ă ăaici orice loc din S%ania se afla la mai %u in de6o or distan .ţ ă ţă

'aria sim i un nod *n stomac la )(ndul c avalan#a care seţ ă %ornise nu avea s mai %oat fi o%rit . Cu si)uran nu dacă ă ă ţă ă creierul *ntre)ii o%era iuni nu avea s fie distrus. -n acest ca!ţ ă sin)ura *ntrebare care6i veni *n minte 'ariei era: mai %utea fioare o%rit )eneralul Amadori0 +i dac da cum0ă

ri!onierii fur urca i *n camioane c(te o%t se a#e!ar unii *nă ţ ă fa a celorlal i %e b ncile de lemn iar convoiul %orni c tre centrulţ ţ ă ă ca%italei. atru %a!nici *narma i urcar *n fiecare din cele douţ ă ă camioane %las(ndu6se c(te doi la ca%etele cabinei. Erau

*narma i cu %istoale #i baionete. e autostrad traficul eraţ ă neobi#nuit de aerisit *ns %e m sur ce se a%ro%iau de centrulă ă ă 'adridului %uteau fi ! rite tot mai multe vehicule militare.ă Circula ia era dificil mai ales *n %reama cl dirilorţ ă ă )uvernamentale #i a centrelor de comunica ii. 'aria se *ntrebţ ă care era rostul at(tor solda i: urm reau s inter!ic accesulţ ă ă ă

*n untru sau s 6i *m%iedice %e cei afla i acolo s ias 0ă ă ţ ă ă'icul convoi anonim *naint %e Calle de 1ailen a%oi se o%ri.ă

+oferul %rimului camion avu un scurt schimb de re%lici cu osantinel iar %e urm convoiul se %use din nou *n mi#care. 'ariaă ă se a%lec *n fa *ncerc(nd s vad mai bine afar iar unulă ţă ă ă ă dintre %a!nici *i %orunci s 6#i reia locul. 3ar ea a%ucase s vadă ă ă destul. Camioanele aunseser la alacio eal %alatul re)al.ă

alatul fusese *n l at *n @BM %e vechiul am%lasament al uneiă ţ fort re e maure din secolul al nou lea. 3u% alun)area mauriloră ţ ă ă fort rea a fusese distrus #i *n locul ei fusese ridicat un castelă ţ ă

m re . Acesta arsese *n noa%tea de Cr ciun a anului @B #i %eă ţ ă locul s u fusese construit noul %alat. 'ai mult ca oricare alt locă din S%ania < considerat sf(nt de c tre unii < acesta simboli!aă



distru)erea invadatorilor #i edificarea S%aniei moderne.Am%lasarea catedralei Nuestra Senora de la Almudena la sud de%alat com%leta sacralitatea simbolic a acestui t r(m.ă ă

Av(nd %atru etae #i fiind cl dit din )ranit alb din Sierra deă ?uadarrama su%erbul edificiu se *nal %e coasta numitţă ă

8balconul 'adridului9 o colin la %oalele c reia #er%uie#te nulă ă

'an!anares. 3e aici %riveli#tea s%re nord #i s%re vest e de6adre%tul s%ectaculoas .ă

?eneralul Amadori % rea s iubeasc lu7ul. e#edin a re)eluiă ă ă ţ nu era aici ci la alacio de la Iar!uela din El ardo la %eriferianordic a ora#ului. 'aria se *ntreb dac re)ele era acoloă ă ă curioas s #tie ce )(ndea acesta des%re tot ce se *nt(m%la *nă ă ar . / sen!a ie acut deţ ă ţ ă deja7vu o cu%rinse atunci c(nd se )(ndi

la monarh #i la t(n ra sa familie *nchi#i *n *nc %erile unui vechiă ă castel < asta *n cel mai fericit ca!. 3e c(te ori #i *n c(te ri seţă derulase un scenariu asem n tor0 >ie c era vorba de tirani sauă ă ă de monarhi constitu ionali de re)i deca%ita i ori numai sili i sţ ţ ţ ă abdice %ovestea aceasta cea mai veche din lume se re%eta.

Se sim i cu%rins de de!)ust la acest )(nd #i se )(ndi c ţ ă ă m car de aceast dat %ovestea merita un sf(r#it fericit.ă ă ă

>ur condu#i du% coltul incintei %alatului c tre ia!a de laă ă ă Armeria. -n locul obi#nuitelor co!i formate de turi#tii care doreau

s vi!ite!e %alatul uria#a curte era %lin de solda i. ,nii dintre eiă ă ţ f ceau instruc ie *n vreme ce al ii *#i ocu%aser dea %osturileă ţ ţ ă

*ncredin ate % !ind cele dou du!ini de intr ri *n %alat.ţ ă ă ă Camioanele o%rir *n dre%tul unei intr ri *n)uste cu u#i dubleă ă situate sub un balcon. ri!onierii cobor(r din camioane #i fură ă condu#i *n interiorul cl dirii. Str b tur un coridor lun) #i seă ă ă ă o%rir sub tre%tele sc rii %rinci%ale *n centrul %alatului. / u# seă ă ă deschise #i 'aria care se afla chiar *n ca% tul r(ndului arunc oă ă

%rivire *n untru.ă81ine*n eles9 *#i !ise ea. Se aflau *n dre%tul ma)nificei S li aţ ă Halebardierilor. Armele som%tuos decorate fuseser adunate deă %e %ere i iar sala fusese %reschimbat *ntr6un centru deţ ă deten ie. / du!in de %a!nici erau *n#ira i de6a lun)ul %ereteluiţ ă ţ o%us #i a%ro7imativ trei sute de oameni erau a#e!a i %eţ %archetul s lii. 'aria observ %re!en a mai multor femei #i co%iiă ă ţ %rintre ace#tia. 3incolo de aceast *nc %ere se afla inimaă ă

%alatului re)al: sala tronului. 3oi %a!nici erau %osta i de6o %arteţ #i de cealalt a u#ii care d dea s%re aceasta. 'aria nu se *ndoiă ă nici m car %entru o cli% : dincolo de u#a aceea *nchis *#iă ă ă



stabilise cartierul )eneral Amadori. / alt certitudine *#i f cu locă ă *n mintea 'ariei: nu doar vanitatea *l determinase %e )eneral să alea) acest loc= nici o for e7terioar nu %utea s lanse!e ună ţă ă ă atac *m%otriva )eneralului dac nu trecea de %ri!onieri. 3e inu iiă ţ ţ alc tuiau un scut uman c(t se %oate de eficient.ă

,n ser)ent *#i f cu a%ari ia *n %ra)ul u#ii #i ordon )ru%uluiă ţ ă

nou6veni ilor s intre. (ndul *nce%u s se mi#te. C(nd aunse *nţ ă ă dre%tul u#ii 'aria se o%ri #i se *ntoarse c tre ser)ent.ă

$ Trebuie s 6l v d imediat %e )eneral s%use ea. Amă ă informa ii im%ortante %entru el.ţ

$ Are s 6 i vin r(ndul s ne s%ui tot ce #tii r(ni lubrică ţ ă ă ser)entul cel usc iv. +i %oate c6ai s vrei #i tu s ne mul ume#tiăţ ă ă ţ %entru asta *n felul t u.ă

/ a%uc de bra chiar deasu%ra cotului #i o *m%inse. 'ariaă ţ f cu un %as *nainte %entru a6#i rec % ta echilibrul. relun)indu6#iă ă ă mi#carea se *ntoarse #i i!bi cu %utere cu muchia m(inii dre%te%este de)etele ser)entului. +ocul loviturii *l determin %e acestaă s 6i dea drumul. Scurtul r )a! *i fu de6auns 'ariei. Str(n)(nd *nă ă %umn de)etele ser)entului se *ntoarse aun)(nd fa *n fa cuţă ţă acesta. Concomitent *#i r suci %umnul *n sus *nclin(nd v(rfurileă de)etelor ca%tive c tre cot. -ncheieturile %ocnir !)omotosă ă %lesnind. El url de durere *n vreme ce m(na st(n) a 'arieiă ă

#er%ui discret *n os #i6i smulse din teaca de la centur revolverulă de F mm. A%oi d du drumul de)etelor fr(nte *l a%uc de % r %eă ă ă ser)ent #i6l smuci c tre sine *nfi)(ndu6i eava revolverului subă ţ ureche. >runtea b rbatului se afla la nivelul b rbiei ei iară ă )enunchii lui tremurau vi!ibil.

Toat aceast manevr durase mai %u in de trei secunde. 3oiă ă ă ţ dintre solda ii afla i %e hol %ornir s%re ea. 3ar 'aria se d duţ ţ ă ă

*na%oi c( iva %a#i li%indu6se cu s%atele de tocul u#ii folosindţ

dre%t scut tru%ul ser)entului. Cei doi solda i nu %uteau %uneţ m(na %e ea f r a risca s 6l ucid %e ser)ent.ă ă ă ă$ /%ri i6v 4 le stri) ea solda ilor.ţ ă ă ţAce#tia se su%user .ări!onierii care veneau *n urma 'ariei se o%rir asist(ndă

ne*ncre! tori la cele ce se %etreceau. Kuan se num ra %rintreă ă ace#tia. C( iva i!bucnir *n urale. Kuan % rea a nu #ti ce s maiţ ă ă ă cread .ă

$ Acum m %o i asculta cu aten ie sau dac nu vrei am s 6 iă ţ ţ ă ă ţ cur ni el urechile *i s%use 'aria ser)entului.ăţ ţ$ Am; am s te6ascult b(i)ui acesta.ă



$ 1un continu ea. 2reau s stau de vorb cu cineva dină ă ă subordinea direct a )eneralului.ă

'in ea. 3e fa%t voia s 6l *nt(lneasc chiar %e )eneral. 3arţ ă ă dac ar fi solicitat direct acest lucru #tia c nu l6ar fi ob inut.ă ă ţ

Trebuia s ofere cuiva informa ii mai multe dec(t ar fi %utută ţ

%ersoana res%ectiv s de in astfel *nc(t o audien la forulă ă ţ ă ţă

ierarhic su%erior s devin im%erios necesar .ă ă ă/ u# lateral se deschise %e coridor la c( iva metri distan .ă ă ţ ţă

,n c %itan t(n r cu % rul blond #i c(rlion at *#i f cu a%ari ia dină ă ă ţ ă ţ *nc %erea situat la cel lalt ca% t al !onei de deten ie. E7%resiaă ă ă ă ţ de %e chi%ul s u se schimb ra%id din uimire *n iritare iar a%oi *nă ă furie. orni cu %a#i a% sa i *n direc ia 'ariei. La #old avea ună ţ ţ revolver calibrul G.

'aria *l %rivi *n ochi. /chii lui ver!i *i *nfruntar %rivirea. Ea seă hot r* s nu s%un nimic deocamdat . Situa iile care im%licauă ă ă ă ţ luarea de ostatici necesitau o strate)ie a ne)ocierilor o%us celeiă din #ah: aici cel care efectua %rima mutare era *n de!avanta.Chiar #i intona ia vocii era de6auns %entru a furni!a % r iiţ ă ţ adverse un minimum de informa ii %rivind nivelul de *ncredere *nţ sine. Adeseori era destul chiar #i at(t %entru ca adversarul să #tie dac erai )ata s tra)i dac erai dis%us s ne)ocie!i sauă ă ă ă doar *ncercai s c(#ti)i tim% %entru a6 i calcula urm toareaă ţ ă

mutare.,niforma cafenie a ofi erului era c lcat im%ecabil #i curat .ţ ă ă ă

Ci!mele ne)re *i luceau iar c lc(iele *i %ocneau sec la fiecareă %as. rul *i era %ie%t nat cu )ri = era %roas% t b rbierit. Eraă ă ă ă ă lim%ede c avea de6a face cu un ofi er obi#nuit cu munca deă ţ birou. S6ar fi mirat s de in c(tu#i de %u in e7%erien *n ceea ceă ţ ă ţ ţă %rivea tacticile de r !boi chiar #i una c % tat *n urmaă ă ă ă a%lica iilor de simulare. Acesta se %utea dovedi un avantaţ

%entru ea: mai mult ca si)ur individul nu avea s ia nici o deci!ieă im%ortant f r s consulte un ofi er su%erior.ă ă ă ă ţ$ a te uit rosti el. Cineva refu! s coo%ere!e.ă ă ăAvea o voce foarte %uternic . 'aria *i urm ri din %riviri m(na.ă ă

Nu credea c avea s 6#i a%uce arma. Cu si)uran nu dac eraă ă ţă ă *ntr6adev r un ofi er de intenden care nu avusese niciodată ţ ţă ă oca!ia s a%ese %e tr )aci %rivindu6l *n ochi %e cel intit. e deă ă ţ alt %arte era %osibil s fie dornic s 6i im%resione!e %e solda i #iă ă ă ţ

%e %ri!onieri deo%otriv oferindu6le o lec ie. 3ac se dovedea că ţ ă ă acestea *i erau inten iile avea s 6l *m%u#te #i a%oi s se *ndre%teţ ă ă s%re casa sc rilor.ă



$ 3im%otriv domnule c %itan re%lic 'aria.ă ă ă$ E7%lic 6te ceru el ferm.ă-i des% r eau mai %u in de trei metri.ă ţ ţ$ Lucre! la nter%ol s%use ea. Am *n bu!unar le)itima ia.ţ

Lucram sub aco%erire #i am fost arestat *nt(m%l tor laolalt cuă ă ă

membrii familiei.$ -n ce %roblem lucrai sub aco%erire0 *ntreb el.ă ă$ Ca!ul Adolfo Alca!ar veni r s%unsul. Cel care a distrusă

iahtul. A fost ucis a!i6diminea . Eram %e urmele uci)a#ilor lui *nţă momentul *n care am fost arestat .ă

Tot ce afirmase %(n *n %re!ent era %erfect adev rat. /miseseă ă un sin)ur lucru: c *ncerca de fa%t s ob in informa ii des%reă ă ţ ă ţ Amadori.

'aria articulase lim%ede cu )las tare fiecare cuv(nt #i a#acum inten ionase Kuan au!ise totul la r(ndul s u.ţ ă

1 #l traidor 4 stri) el scui%(nd cu dis%re . Tr d toareo4ă ţ ă ă/fi erul f cu un semn unui soldat care *l lovi %e Kuan la ba!aţ ă

#irei s%in rii cu %atul %u#tii. Kuan icni #i se coco# sub %utereaă ă loviturii. 'aria nici nu cli%i. C %itanul era cu ochii %e ea.ă

$ +tiu *ns mult mai multe lucruri continu 'aria.ă ăC %itanul se o%ri la un metru distan de ea. / m sur din ca%ă ţă ă ă

%(n *n %icioare f r s scoat vreo vorb .ă ă ă ă ă ă

$ 3omnule c %itan am s 6i dau drumul ser)entului #i am s 6iă ă ă *na%oie! arma rosti ea calm. A%oi vreau s m asculta i.ă ă ţ

'aria nu6i l s ofi erului r )a! s se )(ndeasc . Cobor* eavaă ă ţ ă ă ă ţ armei *l *m%inse deo%arte %e ser)ent #i *i *ntinse %istolulin(ndu6l de eav . /fi erul *i f cu semn acestuia s acce%te.ţ ţ ă ţ ă ă

Ser)entul lu arma #i du% ce e!it o cli% o %use *na%oi *n toc.ă ă ă ăC %itanul nu6#i des%rinsese ochii de la 'aria.ă$ 2ino cu mine s%use el.

Strata)ema func ionase4 C %itanul se *ntoarse iar 'aria *lţ ă urm c tre biroul din care ie#ise. eu#ise s avanse!e *nc ună ă ă ă %as %e scara ierarhic . ntrar *n Sala Coloanelor. Aici tocmai seă ă instalau birouri com%utere #i telefoane. -nc %erea lar) era %eă ă cale de a fi %reschimbat *ntr6un centru de comand . 3e cum *iă ă trecur %ra)ul c %itanul se *ntoarse #i i se adres 'ariei.ă ă ă

$ Ai avut nevoie de mult cura %entru a face ceea ce ai f cută s%use el.

$ N6aveam de ales trebuia s o fac %entru reu#ita misiuniiă re%lic ea. Nu6mi %ot %ermite s fiu o%rit .ă ă ă$ Cum te nume#ti0



$ 'aria Comea r s%unse ea.ă$ Au!isem c individul care a %lasat bomba a fost omor(tă

s%use ofi erul. Cine l6a ucis0ţ$ ,nii membri ai familiei r s%unse ea ridic(nd din umeri. 3ară

asta n6are im%ortan . m%ortant e c nu au ac ionat sin)uri.ţă ă ţ

$ Ce vrei s s%ui0ă

$ Se bucur de s%riinul Statelor ,nite min i ea. Cunosc numeă ţ #i detalii din %lanurile lor viitoare.

$ S%une6mi ceru el.$ Am s v s%un atunci c(nd *i voi s%une #i )eneraluluiă ă

re%lic ea.ăC %itanul se *ncrunt .ă ă$ Nu te uca cu mine. A# %utea s te dau %e m(na echi%eiă

mele de intero)atori #i %(n la urm tot a# ob ine informa iileă ă ţ ţ chiar dac ai refu!a s vorbe#ti.ă ă

$ Se %oate s%use ea. 3ar a i %ierde un aliat %re ios. +i laţ ţ urma urmei de ce sunte i at(t de si)ur c a i ob ine la tim%ţ ă ţ ţ informa iile0ţ

-ncruntarea nu se #terse de %e chi%ul lui c(t tim% anali! *nă minte cele au!ite. 1rusc se hot r*. > cu semn unuia dintreă ă solda ii care c rau scaune iar acesta se a%ro%ie *n fu) %ocniţ ă ă din c lc(ie #i salut .ă ă

$ >ii cu ochii %e ea *i ordon c %itanul.ă ă$ Am *n eles s%use scurt t(n rul soldat.ţ ăC %itanul % r si *nc %erea. 'aria *#i a%rinse o i)ar #i *i oferiă ă ă ă ţ ă

una #i soldatului. Acesta refu! res%ectuos. Tr )(nd *n %ie%tă ă fumul 'aria se )(ndi la o% iunile care *i r m(neau dac t(n rulţ ă ă ă c %itan se *ntorcea cu un r s%uns ne)ativ din %artea )eneralului.ă ă Nu avea dec(t una sin)ur : s *ncerce s fu) . S 6i transmită ă ă ă ă ă cumva lui Luis locul unde se ascundea nebunul care voia s fieă

re)e. ar a%oi s s%ere c avea s se ) seasc cineva care să ă ă ă ă ă vin aici #i s 6l obli)e s coboare de %e tron.ă ă ăSă +ncerce s fu) *#i !ise ea. S 6i transmită ă ă ă cumva lui Luis;

S s%eră e că avea s vin cineva; Erau cam multe variabile *nă ă aceast ecua ie. rea multe *ntr6o chestiune de care at(rnaă ţ soarta unei na iuni *ntre)i.ţ

Se *ntreb ce #anse avea s %un m(na %e arma c %itanuluiă ă ă ă s *#i croiasc drum %rin !ona de deten ie s for e!e intrarea *nă ă ţ ă ţ

sala tronului #i s 6i tra) un )lon *n frunte lui Amadori.ă ă ţ8Nu %rea mari9 conchise ea. Nu *n condi iile date cu dou !eciţ ă de solda i afla i *ntre ea #i intrarea *n sala tronului. Trebuia *ntr6ţ ţ



un fel sau altul s % trund acolo f r scandal #i s stea deă ă ă ă ă ă vorb cu )eneralul. S ) seasc ceva de s%us care s 6iă ă ă ă ă

*ncetineasc ac iunile. A%oi trebuia s se *ntoarc la Luis #i să ţ ă ă ă ) seasc *m%reun o cale de a6l o%ri %e tic los.ă ă ă ă

C %itanul reveni *nainte ca 'aria s fi a%ucat s 6#i termineă ă ă

i)ara. Se o%ri *n %ra)ul S lii Coloanelor. -i !(mbi cald iar 'ariaţ ă

#tiu c *nvinsese.ă$ 2ino cu mine 'aria rosti el. Ai ob inut audienta dorit .ţ ă'aria *i mul umi < 8mul ume#te *ntotdeauna mesa)erilor *nţ ţ

ca!ul *n care vei avea nevoie de ei mai t(r!iu9 < #i *#i ridică %iciorul. Strivi i)ara sub tal%a %antofului #i a%ro%iindu6se deţ c %itan v(r* mucul stins *na%oi *n %achetul de i) ri. El asistă ţ ă ă uimit la acest ritual.

$ E un obicei %e care l6am de%rins *n munca de teren e7%lică ea.

$ 8Nu risi%i nimic90 *ntreb el. Sau: 8Evit s %rovoci ună ă ă incendiu care ar %utea s atra) aten ia asu%ra ta90ă ă ţ

$ Nici una nici alta *i r s%unse ea. 8Nu l sa urme. Nu se #tieă ă niciodat cine le6ar %utea ) si9.ă ă

$ Aha f cu c %itanul d(nd din ca% a *n ele)ere.ă ă ţ'aria *i *ntoarse !(mbetul dar veselia ei avea cu totul alte

motive dec(t ar fi %utut crede c %itanul. -l su%usese %e acestaă

unui test %e care nu reu#ise s 6l treac . -i su)erase c tehnicileă ă ă de infiltrare *i erau familiare c #tia mai multe dec(t s%unea #iă totu#i c %itanul *i *n)hi ise toate minciunile. Nu e!itase niciă ţ m car un moment %entru a o cerceta mai *ndea%roa%e. Eraă lim%ede c avea s o conduc direct la )eneral.ă ă ă

oate c %lanul lui Amadori nu era chiar at(t de %erfect. oateă c )eneralul s v(r#ise #i unele )re#eli. Cu %u in noroc 'ariaă ă ţ avea s le desco%ere.ă

ar a%oi *ntr6un fel sau altul avea s sca%e de aici #i avea să ă transmit ceea ce aflase.ă



2

Mar i, ora # şi 11 minute,ţ

*arago+a, Spania

Aeronava de trans%ort de ti% C6@@1 ateri! )reoaie %e %istaă cea mai lun) a ba!ei >or elor Aeriene de la Iara)o!a cea maiă ţ mare dintre ba!ele NAT/ din S%ania. Cele %atru reactoare de ti%hitney6ratt vuir ad(nc atunci c(nd avionul *#i *ncet rularea.ă ă

Avionul f cuse o escal %entru a se alimenta cu combustibil laă ă ba!a NAT/ din slanda *nainte de a %arcur)e ultima eta% a uneiă c l torii de o%t ore %e %arcursul c reia v(ntul fusese tot tim%ulă ă ă %otrivnic.

e tot tim%ul !borului colonelul Au)ust #i echi%a sa deinterven ie fuseser inu i la curent cu evolu ia situa iei dinţ ă ţ ţ ţ ţ S%ania de c tre 'i"e od)ers. Acesta le transmisese #i ună re!umat al discu iei care avusese loc la Casa Alb . od)ers *iţ ă anun ase c echi%a de interven ie avea s %rimeasc ordineleţ ă ţ ă ă %rivitoare la )eneralul Amadori de la 3arrell 'cCas"ey.

Transmiterea ordinelor %rin viu )rai nu se datora at(t %recau ieiţ c(t unei vechi tradi ii din cadrul for elor de elit : atunci c(nd oţ ţ ă echi% este trimis s e7ecute o misiune %ericuloas cel care dă ă ă ă ă ordinul trebuie s 6l %riveasc *n ochi %e liderul echi%ei. ,nă ă comandant care nu avea curaul de a face acest lucru nu aveanici c derea s trimit %e nimeni s *nfrunte %rimedia.ă ă ă ă

Colonelul Au)ust %etrecuse c(teva ore citind dosarul %re) tită de NAT/ cu %rivire la )eneralul Amadori. 3e#i acesta nu%artici%ase niciodat la manevrele NAT/ de inea un ran) *nalt *nă ţ ierarhia militar a unei na iuni aliate #i *n consecin e7ista ună ţ ţă dosar succint dar com%let cu %rivire la activitatea sa.

afael Leoncio Amadori crescuse la 1ur)os ca%itala istoric aă Castiliei #i locul unde era *n)ro%at eroul le)endar al S%anieiCidul. Se *nrolase *n for ele armate *n @FMM la dou !eci de ani.ţ ă 3u% %atru ani fusese transferat *n )arda %ersonal a luiă ă

>rancisco >ranco ca urmare a %rieteniei de lun) durat ce seă ă le)ase *ntre dictator #i tat l lui Amadori Kaime care era ci!marulă ?eneralissimului. La vremea c(nd fusese avansat locotenent *n



@FB Amadori devenise unul dintre oamenii6cheie ai serviciuluide contras%iona al lui >ranco. Aici avea s 6l *nt(lneasc %eă ă Antonio A)uirre cu !ece ani mai v(rstnic dec(t el cel care aveas 6i devin a)hiotant %rinci%al #i cel mai de *ncredere consilier. -nă ă acel moment A)uirre era consilierul lui >ranco %entru

%roblemele interne./dat auns *n cercul restr(ns al a%ro%ia ilor dictatoruluiă ţ Amadori c % tase r s%underea desco%eririi #i elimin riiă ă ă ă inamicilor re)imului. 3u% moartea lui >ranco *n @FB5 reveniseă

*n armat . Cu toate acestea e7%erien a anilor %etrecu i *nă ţ ţ serviciile secrete nu avea s fie irosit . Avansase ra%id mai ra%idă ă dec(t l6ar fi *ndre%t it reali! rile sale %rofesionale. ntui ia *iăţ ă ţ #o%ti lui Au)ust c aceast %romovare ra%id se datora dateloră ă ă com%romi toare %e care le de inea cu %rivire la to i cei care l6arţă ţ ţ fi %utut auta s avanse!e ori i6ar fi %utut %une be e *n roate.ă ţ

Au)ust era convins c dac *n S%ania era %e cale a seă ă declan#a o lovitur de stat < #i du% toate a%aren ele aceastaă ă ţ era realitatea < ea nu fusese %re) tit %este noa%te. Asemeneaă ă %u#tilor americani care visea! s devin %re#edin i ai Stateloră ă ă ţ ,nite Amadori crescuse cu visul de a deveni un nou >ranco.

Au)ust %ornise s%re S%ania *nso it de #ase dintre membriiţ echi%ei de interven ie. 3atorit evolu iilor recente din Cuba careţ ă ţ

ar fi %utut necesita o %re!en la fa a locului %entru str(n)ereaţă ţ de informa ii un contin)ent al echi%ei de interven ie r m seseţ ţ ă ă acas sub comanda ser)entului Chic" ?rey. Acesta era ună comandant ca%abil #i e7trem de inteli)ent care avea toate#ansele s ob in foarte cur(nd tresele de locotenent.ă ţ ă

Secundul lui Au)ust *n misiunea din S%ania avea s fieă ca%oralul at rementine. E7%ert *n tactica de infanterie acestase f cuse remarcat *n cursul o%era iunii de salvare a lui 'i"eă ţ

od)ers #i a echi%ei sale *n 2alea 1e"aa din Liban. rementineavea toate calit ile necesare %entru a %relua comanda *n ca!ulăţ *n care Au)ust ar fi % it ceva. Solda ii alter u%shaD Sondraăţ ţ 3evonne 3avid ?eor)e #i Kason Scott se descurcaser #i eiă foarte bine *n misiunea din Liban ca #i *n cursul o%era iunilorţ %recedente. E7%ertul *n comunica ii al echi%ei shi Honda f ceaţ ă #i el %arte din echi%a de acum a lui Au)ust care la fel ca #i%redecesorul s u locotenent6colonelul Charles Suires n6ar fiă

%lecat nic ieri f r acest radio6o%erator de elit .ă ă ă ă-naintea ateri! rii membrii echi%ei de interven ie *#iă ţ schimbar uniformele cu haine civile. La ba!a >or elor Aerieneă ţ



fur a#te%ta i de un elico%ter f r *nsemne distinctiveă ţ ă ă a%ar in(nd nter%olului care *i trans%ort f r *nt(r!iere laţ ă ă ă aero%ortul din 'adrid. -#i %urtau uniformele #i echi%amentul *nrucsaci su%radimensiona i. La aero%ort urcar *n dou fur)oneteţ ă ă #i fur condu#i la biroul lui Luis ?arcia de la 2e)a. Aici fură ă

*nt(m%ina i de 3arrell 'cCas"ey care a#te%ta *ntoarcerea dintr6oţ

cli% *ntr6alta a lui Aideen 'arley.ă'cCas"ey #i Au)ust se retraser *n biroul unui a)ent %lecat *nă

misiune. 'cCas"ey reu#ise s fac rost de un ibric de cafea #i *lă ă adusese cu sine.

$ ' bucur s te v d s%use 'cCas"ey *nchi!(nd u#a.ă ă ă$ +i eu m bucur s te ) sesc s n tos re%lic Au)ust.ă ă ă ă ă ă$ a loc *l *ndemn 'cCas"ey.ăAu)ust arunc o %rivire *n ur. Cele dou fotolii de l(n) u#ă ă ă ă

erau *nc rcate de dosare a#a *nc(t alese s se a#e!e %eă ă mar)inea biroului #i *l urm ri %e 'cCas"ey care turna cafeauaă

*ntr6o can .ă$ Cum o vrei0 *ntreb el.ă$ Nea)r f r !ah r r s%unse colonelul.ă ă ă ă ă'cCas"ey *i *ntinse cana iar a%oi *#i turn #i lui ni#te cafea.ă

Au)ust sorbi o *n)hi itur du% care %use cana %e birou.ţ ă ă$ / %orc rie de m(na6nt(i nu6i a#a0 se str(mb 'cCas"eyă ă

du% ce )ust la r(ndul s u cafeaua.ă ă ă$ Tot e bine c n6am dat bani %e ea !(mbi Au)ust.ă'cCas"ey sur(se #i el.Lui Au)ust nu6i trebuise %rea mult tim% %entru a6#i da seama

c 'cCas"ey se afla *n starea denumit *n ar)onul for eloră ă ţ s%eciale 8E3A9: e%ui!at dar alert. 3arrell era nelini#tit #i ru%t deoboseal totodat iar mintea continua s 6i func ione!e doară ă ă ţ datorit a%ortului constant de cofein #i adrenalin . C(nd cri!aă ă ă

aceasta avea s ia sf(r#it 'cCas"ey avea s se %r bu#easc .ă ă ă ă$ Hai s te %un la curent cu ultimele nout i %ro%useă ăţ 'cCas"ey.

Sorbi din cafea #i se l s s cad )reoi *n scaunul er)onomieă ă ă ă din s%atele biroului. /ul electroma)netic al lui 'att Stoll fusese%lasat %e mas *ntre ei doi astfel *nc(t s asi)ureă ă confiden ialitatea conversa iei.ţ ţ

$ Aideen 'arley e *n drum s%re 'adrid. Se afla la #antierul

naval al lui amire! din San Sebastian *n momentul ataculuisolda ilor trimi#i de Amadori. Ai aflat des%re atac nu6i a#a0ţAu)ust *ncuviin .ţă



'cCas"ey *#i %rivi ceasul *nainte de a continua:$ Elico%terul ei va ateri!a %este a%ro7imativ cinci minute iar

ea va fi condus imediat aici. A %lecat la San Sebastian %entru aă *ncerca s afle mai multe des%re for ele care s6au raliat *m%otrivaă ţ lui Amadori. 3in % cate )eneralul a ac ionat mai ra%id dec(t neă ţ

a#te%tam. artenera de misiune a lui Aideen 'aria Comea s6al sat ca%turat de solda ii )eneralului. Nu #tim e7act unde seă ă ţ afl Amadori. S%er m c 'aria va reu#i s afle #i *ntr6un fel sauă ă ă ă altul ne va da #i nou de #tire. Ai discutat cu 'i"e0ă

Au)ust d du din ca%.ă$ A#adar #tii cam *n ce va consta misiunea voastr 0ăAu)ust f cu *nc un )est afirmativ.ă ă$ 3u% ce6l vom desco%eri %e Amadori el va trebui s fieă ă

ca%turat sau eliminat definitiv anun 'cCas"ey cu %rivireaţă a intit *n ochii colonelului.ţ ă

Au)ust *ncuviin din ca% %entru a treia oar . Chi%ul *i afi#a oţă ă e7%resie calm de %arc tocmai ar fi %rimit ordinul de !i %entruă ă o instruc ie de rutin . Au)ust ucisese oameni *n 2ietnam #i c(tţ ă ă vreme fusese %ri!onier de r !boi acolo fusese torturat %(nă ă a%roa%e de moarte. 'oartea era un fa%t e7trem dar irevocabille)at de *mbr carea uniformei de soldat #i *n vreme de r !boiă ă devenea banal. ar Amadori %ornise %e c r rile r !boiului= *nă ă ă

aceast %rivin nu %utea e7ista *ndoial .ă ţă ă'cCas"ey *#i *ncruci# bra ele. rivirea lui obosit r m seseă ţ ă ă ă

a intit asu%ra lui Au)ust.ţ ă$ Echi%a de interven ie n6a mai avut de *nde%linit astfel deţ

misiuni observ 'cCas"ey. Te deranea! 0ă ăAu)ust cl tin din ca%.ă ă$ Cre!i c vreunul dintre membrii echi%ei ar %utea fi *nă

de!acord cu aceast misiune0ă

$ Nu #tiu r s%unse Au)ust 3ar voi *ncerca s aflu.ă ă'cCas"ey *#i %lec %rivirea.ă$ /dinioar acest )en de o%era iuni constituiau o %ractică ţ ă

obi#nuit .ă$ A#a e *l a%rob Au)ust. -ns la vremea res%ectiv ă ă ă

o%era iunile de acest fel constituiau %rima nu ultima o% iune.ţ ţ Cred c am evoluat totu#i din %unct de vedere moral.ă

$ 'da %resu%un c a#a e morm i 'cCas"ey frec(ndu6se laă ă

ochi. ' ro). ? si i6v un loc de odihn %e6aici %rin birouri. Amă ă ţ ă ă s v anun de *ndat ce afl m nout i.ă ă ţ ă ă ăţ'cCas"ey se ridic #i6#i sorbi cafeaua %(n la ultima %ic tur .ă ă ă ă



Au)ust *n)hi i #i el o )ur din %ro%ria6i cea#c a%oi i6o *ntinse luiţ ă ă 'cCas"ey. Acesta acce%t !(mbind #i sorbi *nc o *n)hi itur .ă ă ţ ă

$ 3arrell *nce%u Au)ust.$ oftim0$ ari )ata6)ata s te %r bu#e#ti.ă ă

$ Nu mai am mult #i voi aun)e acolo recunoscu acesta. Amtras tare *n ultimele ceasuri.$ 3ac vom fi nevoi i s intervenim va trebui s te %o iă ţ ă ă ţ

concentra la ma7imum s%use Au)ust. '6a# sim i mult mai lini#titţ dac du% sosirea lui Aideen ai *ncerca s te odihne#ti %u in.ă ă ă ţ Am s6o ro) eu s 6mi s%un ce6a mai aflat voi sta de vorb #i cuă ă ă Luis #i vom *ncerca s ima)in m c(teva scenarii %osibile deă ă ac ionare.ţ

'cCas"ey ocoli biroul #i6l b tu %e um r %e colonel.ă ă$ - i mul umesc domnule colonel. Cred c6am s 6 i ascultţ ţ ă ţ

sfatul r(ni el. 3ar #tii care6i %orc ria cea mai mare0ăAu)ust cl tin din ca%.ă ă$ orc ria e c nu mai sunt *n stare s fac ni#te lucruri deă ă ă

care la dou !eci de ani eram ca%abil f r s cli%esc s%use el.ă ă ă ă Asta6i %orc ria. e6atunci %uteam sta no% i *n #ir f r s %ună ţ ă ă ă )ean %e )ean . Eram *n stare s m n(nc tot soiul de )ro! viiă ă ă ă ă f r s m doar stomacul.ă ă ă ă ă

Sur(sul i se #terse.$ 3ar v(rsta schimb o seam de lucruri. +i %ierderea unuiă ă

cole) schimb multe. +i mai ales ideea c nu e de6auns s aiă ă ă dre%tate face ca totul s fie altfel. 3e)eaba ai de %artea ta le)iă tratate usti ie #i o omenire *ntrea) de)eaba te sus in Na iunileţ ă ţ ţ ,nite #i cuvintele C r ii Sfinte #i naiba mai #tie cine tot tu e#tiă ţ cel care6o ia %este bot. +tii cu ce ne6am ales evolu(nd din %unctde vedere moral0 Nu mai suntem *n stare s facem dre%tatea să ă

triumfe. A naibii ironie a sor ii nu6i a#a0ţAu)ust nu6i r s%unse. N6ar fi avut nici un rost. 3atoriaă solda ilor nu era s filosofe!e= nu6#i %uteau %ermite acest lu7. Eiţ ă trebuiau s 6#i *nde%lineasc ordinele s 6#i atin) intele. ar a leă ă ă ă ţ rata *nsemna %entru ei moartea %ri!onieratul sau de!onoarea.Nu era nimic ironic *n toate acestea. Nu *n acest moment cusi)uran .ţă

Colonelul se *ndre%t s%re sala cea mare a comisariatuluiă

unde6l a#te%tau membrii echi%ei sale. /dat auns aici *#i %useă *n func iune com%uterul. Le ar t subordona ilor s i care eraţ ă ă ţ ă %lanul de b taie trasat de 'cCas"ey iar a%oi *i chestion %eă ă



r(nd %entru a se asi)ura c nici unul dintre ei nu avea obiec iiă ţ *m%otriva misiunii #i c to i erau )ata s intre *n lu%t .ă ţ ă ă

Nici unul dintre membrii echi%ei de interven ie nu avu vreoţ e!itare.

Au)ust le mul umi a%oi *i *ndemn s 6#i reia locurile #i le f cuţ ă ă ă

semn lui rementine #i u%shaD s se a%ro%ie %entru a6i l muriă ă

unde anume #i cu c(t for trebuia i!bit distribuitorul de b uturiă ţă ă r coritoare *n a#a fel *nc(t s nu aib nevoie de monede %entruă ă ă a bea un suc rece.

Au)ust *#i lu un B6,% #i se a#e! *ntr6un fotoliu. Sorbi cu seteă ă din cutie *ncerc(nd s sca%e de )ustul am rui al cafelei.ă ă

-ntre tim% se )(ndi la toate c(te se *nt(m%laser *n ultimeleă dou !eci #i %atru de ore.ă

oliticienii s%anioli *i *ncredin aser cu naivitate lui Amadoriţ ă sarcina de a o%ri i!bucnirea unui r !boi civil. Acesta se folosiseă de %rero)ativele %rimite %entru a6l am%lifica. +i iat c din nouă ă %oliticienii f ceau a%el la al i solda i %entru a %une ca% tă ţ ţ ă conflictului.

Au)ust era soldat nu filosof. 3ar dac ar fi fost s ) seasc oă ă ă ă ironie a sor ii era convins c aici trebuia s o caute.ţ ă ă

Ar fi ) sit6o cu certitudine *nscris cu litere de s(n)e #iă ă amestecat cu suferin .ă ţă



2"

Mar i, ora 1 şi (5 de minute,ţ

Washington, !"!

Hood se tre!i brusc.La *ntoarcerea de la Casa Alb *i telefonase f r *nt(r!iere luiă ă ă

3arrell 'cCas"ey %entru a6i transmite ordinele %re#edintelui.'cCas"ey *l ascultase f r s scoat un cuv(nt. +i *n fond ce6ară ă ă ă

fi fost de s%us0 A%oi con#tient c voia cu orice %re s fie trea!ă ţ ă *n momentul declan# rii ac iunii echi%ei de interven ie indiferentă ţ ţ c(nd ar fi survenit aceasta stinsese lumina din birou #i se

*ntinsese %e cana%ea *ncerc(nd s a i%easc .ă ţ ă-nce%u s se )(ndeasc la im%licarea Centrului de Comand *nă ă ă

cri!a din S%ania care avea s se *m%art *n dou eta%e distincte.ă ă ă 'ai *nt(i Amadori trebuia s fie scos din scen . 3u% dis%ari iaă ă ă ţ acestuia mul i %oliticieni oameni de afaceri #i ofi eri su%erioriţ ţ aveau s intre *n b t lia %entru um%lerea vidului de %utere. Cuă ă ă si)uran aveau s fac acest lucru *ncerc(nd s aun) laţă ă ă ă ă conducerea unor re)iuni distincte: Catalonia Castilia Andalu!iaara 1ascilor ?alicia. Echi%a lui 1ob Herbert alc tuise dea laŢ ă

cererea Casei Albe o list care cu%rindea cel %u in dou du!iniă ţ ă de %retenden i la o halc de %utere.ţ ă ou du-ini5ă -n ca!ul cel maifericit S%ania avea s devin o federa ie de state cu lar)ă ă ţ ă autonomie *n )enul fostei ,niuni Sovietice. -n ca!ul cel mai r uă aceste state vor *nce%e s se r !boiasc *ntre ele a#a cum seă ă ă

*nt(m%lase *n fosta u)oslavie.-#i sim ea %leoa%ele )rele= )(ndurile *i devenir tot maiţ ă

confu!e iar Hood alunec %e nesim ite *ntr6un somn a)itat. Nuă ţ vis nimic des%re S%ania. -n vis *i a% ru familia sa. Se aflau *nă ă ma#in #i r(deau cu to ii. arcar #i cobor(r %e strada %rinci%ală ţ ă ă ă a unui or #el anonim. Co%iii #i Sharon m(ncau *n)he at . (deauă ţ ă

*n continuare. -n)he ata se to%ea cu re%e!iciune scur)(ndu6seţ din comete. -ns cu c(t se %relin)ea mai mult *n)he at %eă ă ţ ă

m(inile lor #i %e haine cu at(t r(deau mai tare. Hood r maseă %u in *n urm . Se sim ea am r(t chiar *nfuriat. Se o%ri #i i!bi cuţ ă ţ ă %umnii *n ca%ota unei ma#ini %arcat al turi. Ai lui continuau să ă ă



r(d dar nu de el ci de felul *n care se m(niser cu *n)he ataă ă ţ to%it . -l i)norau iar Hood *nce%u s urle. /chii i se deschiseră ă ă brusc.

Hood %rivi roat . A%oi %rivirea sa *nt(lni cifrele luminate aleă ceasului electronic aflat %e m su a de l(n) cana%ea. Nuă ţ ă

trecuser dec(t dou !eci de minute de c(nd *nchisese ochii. Seă ă

l s din nou %e s%ate re!em(ndu6#i ca%ul de s%etea!aă ă ca%itonat . -nchise ochii.ă

Nu era nimic mai cum%lit dec(t tre!irea dintr6un vis ur(t.-ntotdeauna *n astfel de ca!uri r sufla u#urat atunci c(nd reali!aă c lumea din care tocmai evadase nu avea nimic *n comun cuă realitatea. -ns emo iile st(rnite erau c(t se %oate de reale iară ţ ele *m%iedicau u#urarea s 6l cu%rind %e de6a6ntre)ul. +i a%oiă ă mai erau #i oamenii %e care *i visase. evederea lor *n vis nureu#ise dec(t s 6i accentue!e dorul de ei.ă

Hood se s turase. Trebuia s discute cu Sharon. Se ridic ă ă ă a%rinse lam%a de birou #i se a#e! *n fotoliu. Se frec la ochi iară ă a%oi form num rul telefonului celular al so iei sale. Ea *iă ă ţ r s%unse a%roa%e imediat.ă

$ Alo02ocea *i era %uternic . Nu o tre!ise din somn.ă$ Salut s%use Hood. Eu sunt.

$ +tiu *i r s%unse Sharon. La o or at(t de t(r!ie m6a# fiă ă mirat s sune altcineva.ă

$ Ai dre%tate s%use Hood. Ce fac co%iii0$ Sunt bine.$ 3ar tu0$ Nu la fel de )ro!av s%use Sharon. Tu0$ Nici eu nu %rea am cu ce s m laud.ă ă$ 3in cau!a %roblemelor de la serviciu sau din cau!a

noastr 0 *ntreb Sharon f r ocoli#uri.ă ă ă ăHood sim i *m%uns tura sub*n eleas . 3e ce oare trebuie caţ ă ţ ă femeile s %resu%un *ntotdeauna ce e mai r u atunci c(nd eă ă ă vorba de b rba i #i anume c *i %reocu% doar sluba #iă ţ ă ă %roblemele de serviciu0

8>iindc de obicei chiar a#a #i este9 *#i r s%unse Hood laă ă *ntrebare. -n *ntuneric la o or at(t de t(r!ie a no% ii nu6iă ţ r m(nea dec(t un sin)ur lucru de f cut: s fie %e de%lin sincer cuă ă ă

sine *nsu#i.$ e6aici e totul ca de obicei min i el. Suntem *n milocul uneiţ cri!e. Cu toate acestea nu asta m su% r cel mai mult ci voi.ă ă ă



Adic noi.ă$ -n ceea ce m %rive#te sunt su% rată ă ă doar %e tine *i re%lică

Sharon.$ 1ine iubito s%use Hood *ncerc(nd s r m(n calm. undaă ă ă

asta ai c(#ti)at6o.

$ Nu vreau s 8c(#ti)9 nimic s%use ea. 2reau doar s fiuă ă

sincer cu tine. 2reau s l murim ce avem de f cut %entru aă ă ă ă re!olva situa ia. Nu mai %utem continua ca %(n acum. Nu seţ ă mai %oate.

$ 3e acord o a%rob Hood. 3e aceea am hot r(t să ă ă demisione!.

Sharon t cu o vreme.ă$ 2rei s %leci de la Centrul de Comand 0ă ă$ Am de ales0$ 2rei s 6 i s%un adev rul0 *ntreb Sharon.ă ţ ă ă$ 3esi)ur.$ Nu e nevoie s demisione!i. E de6auns s %etreci ceva maiă ă

%u in tim% la slub .ţ ăHood fu iritat de re%lica so iei sale. >usese sincer. -#i ucaseţ

cel mai valoros atu o carte mare. +i *n loc s se re%ead s 6#iă ă ă s rute so ul %lin de bucurie Sharon *ncerca s 6i e7%lice undeă ţ ă ă anume )re#ise.

$ Cum a# %utea face asta0 *ntreb Hood. Nimeni n6are deă unde s #tie dinainte ce se %oate *nt(m%la aici.ă

$ E6adev rat dar are cine s te *nlocuiasc m car din c(ndă ă ă ă *n c(nd ar)ument Sharon. -l ai %e 'i"e od)ers. +i mai e #iă echi%a din schimbul de noa%te.

$ Sunt cu to ii foarte ca%abili dar se afl aici %entru caţ ă lucrurile s mear) bine *n %erioadele de acalmie re%lic Hood.ă ă ă Eu sunt cel care trebuie s decid ce trebuie f cut *n situa ii deă ă ă ţ

cri! %recum cea de acum ori cea de data trecut .ă ă$ C(nd era c(t %e6aci s fii ucis4 i!bucni ea.ă$ 3a Sharon era s fiu ucis recunoscu el % str(ndu6#iă ă

calmul.So ia sa era dea furioas iar o i!bucnire din %artea lui n6ar fiţ ă

reu#it dec(t s %un )a! %e foc.ă ă$ E6adev rat unele situa ii sunt %rimedioase. 3ar %ericoleleă ţ

%ot s a%ar chiar #i aici la ashin)ton.ă ă

$ Te ro) aul. Nu e chiar acela#i lucru.$ >ie nu e acela#i lucru admise Hood. 3ar e7ist #i ni#teă consecin e %o!itive le)ate de ceea ce fac. Nu6i vorba doar deţ



fa%tul c ne %utem %ermite s avem o cas frumoas ci #i deă ă ă ă e7%erien ele inedite. Co%iii ne6au *nso it *n str in tate au avutţ ţ ă ă %rileul s vad unele lucruri %e care al ii nu le vor vedeaă ă ţ niciodat . Cum %o i s te hot r #ti unde s tra)i linia0 Cum %o iă ţ ă ă ă ă ţ s deci!i: 8Aceast c l torie *ntr6o mare metro%ol a lumii n6aă ă ă ă ă

valorat c(t !ece cine *n com%ania lui aul90 Sau: 8E6adev rat amă

vi!itat 1iroul /val dar tata n6a reu#it s aun) la concertul deă ă vioar de la #coal 90ă ă

$ Nu #tiu fu r(ndul lui Sharon s recunoasc . +tiu *ns c oă ă ă ă c snicie reu#it *nseamn mai mult dec(t o cas frumoas #i c oă ă ă ă ă ă familie *nseamn suma unei mul imi de lucruri m runteă ţ ă obi#nuite nu doar vorbe #i lucruri mari.

$ Am fost al turi de voi #i %entru astfel de lucruri s%useă Hood.

$ 3a aul ai fost5 3ar lucrurile s6au schimbat. C(nd aiacce%tat acest %ost ac iunile Centrului urmau s se desf #oareţ ă ă mai ales *n ar . 'ai ii minte0ţ ă ţ

$ 3a in minte.ţ$ A%oi a avut loc %rima cri! interna ional #i totul s6aă ţ ă

schimbat.Sharon avea dre%tate. La *nce%ut misiunea Centrului fusese

)estionarea cri!elor interne. 3ebutul *n arena interna ionalţ ă

avusese loc atunci c(nd %re#edintele *l numise %e Hood laconducerea comitetului de cri! *ns rcinat cu investi)area unuiă ă atac terorist *n Seul *n Coreea. Hood nu se sim ise c(tu#i deţ %u in flatat de aceast numire. Ca #i *n ca!ul asasin rii luiţ ă ă Amadori nimeni altcineva nu fusese dis%us s *#i asumeă r s%underea.ă

$ E6adev rat lucrurile s6au schimbat recunoscu Hood. 3ară ce6ai fi vrut s fac0 S las totul balt 0ă ă ă

$ Ai f cut6o dea la Los An)eles nu6i a#a0 *ntreb Sharon.ă ă$ A#a este dar renun area a avut un %re re%lic Hood.ţ ţ ă$ Care0 uterea0$ Nu cl tin din ca% Hood. es%ectul fa de mine *nsumi.ă ă ţă$ 3e ce0 >iindc te6ai l sat *ndu%lecat de so ia ta0ă ă ţ8/ 3oamne49 *#i !ise Hood. -i oferise ceea ce *#i dorea #i

totu#i nu reu#ea s o rec(#ti)e.ă$ Cate)oric nu r s%unse el. >iindc oric(t de mare %orc rieă ă ă

ar fi %olitica oric(t de mult a# fi avut de lucru #i de#i ne6am aflatmereu *n aten ia %resei am renun at atunci la un %ost *n careţ ţ sim eam c munca mea d dea re!ultate concrete.ţ ă ă



?lasul *i devenise *ncordat. -nce%ea s se *nfurie oric(t s6ar fiă str duit *n sens contrar.ă

$ A#adar am renun at la %olitic #i mi6am ) sit o alt slub ţ ă ă ă ă cu un orar la fel de *nc rcat. +tii de ce am f cut6o0 >iindc simtă ă ă din nou c munca mea *nseamn ceva. Ceea ce fac e s%re bineleă ă

oamenilor. -mi %lace acest lucru Sharon. -mi %lace %rovocarea *mi %lace r s%underea acestui %ost #i *mi %lace satisfac ia %eă ţ care mi6o aduce.

$ +i mie *mi %l cea ceea ce f ceam *nainte de a deveniă ă mam *l *ntreru%se Sharon. 3ar am fost nevoit s renun laă ă ă ţ a%roa%e tot de dra)ul co%iilor. 3e dra)ul familiei noastre. Tu cel%u in nu e#ti obli)at s faci o ale)ere at(t de radical . 3ar niciţ ă ă nu se mai %oate ca %(n acum. Are cine s te *nlocuiasc . Las 6 iă ă ă ă ţ cole)ii s te aute *n a#a fel *nc(t tu s ne %o i oferi ceea ce eă ă ţ nevoie %entru a r m(ne *n continuare o familie.ă

$ / familie a#a cum i6o dore#ti tu adic .ţ ă$ Nu aul. Cu to ii avem nevoie de tine. E sin)urul lucru careţ

contea! .ă$ 3ar sunt al turi de voi s%use Hood care *nce%ea s seă ă

*nfurie de6a binelea.$ Nu *ndeauns de mult re%lic Sharon.ă?lasul *i era ferm #i re inut. Aunseser din nou s *#i asumeţ ă ă

rolurile %e care le *ntruchi%au mereu atunci c(nd bunele inten iiţ ale unei conversa ii de)enerau *ntr6o controvers cu accenteţ ă ne%l cute. aul Hood cel ofensat #i furios so ia sa cea defensivă ţ ă #i calm .ă

$ isuse4 e7clam Hood.ăEra )ata s lase os rece%torul #i s urle de dis%erare. Seă ă

mul umi s 6l str(n) cu %utere *n m(n .ţ ă ă ă$ i6am %romis c voi demisiona m aflu *n mie!ul uneiŢ ă ă

situa ii de cri! #i nu %ot s adorm f r s m )(ndesc la voi. arţ ă ă ă ă ă ă tu vii acum #i6mi re%ro#e!i toate )re#elile mele reale sau *nchi%uite folosindu6te de co%ii ca de ni#te ostatici4

$ Nu6i in ostatici %e co%ii re%lic ea sec. Suntem ai t i cuţ ă ă to ii oric(nd vei dori.ţ

$ 1ine*n eles conform condi iilor %use de tine.ţ ţ$ Eu nu %un condi ii aul. Nu6i vorba acum de c(#ti)ul meu #iţ

de *nfr(n)erea ta. Nu6 i cer s renun i la slub sau la carier ciţ ă ţ ă ă

doar s faci ni#te mici schimb ri. - i cer doar o serie de concesiiă ă ţ din care vor avea de c(#ti)at co%iii no#tri.nterfonul emise un semnal sonor. Hood arunc o %rivire s%reă



dis%layul cu cristale lichide: era 'i"e od)ers.$ Scu! 6m o cli% Sharon s%use Hood #i ridic rece%torulă ă ă ă

interfonului: 3a 'i"e0$ aul sunt *m%reun cu 1ob Herbert. 3eschide6 iă ţ

com%uterul * i transmitem o ima)ine %rimit de la 1N. Trebuieţ ă

s st m de vorb imediat.ă ă ă

$ E6n re)ul vin *ntr6o cli% r s%unse Hood.ă ă ăeveni a%oi la Sharon:$ Scum%a mea trebuie s %lec. -mi %are r u.ă ă$ +tiu c 6 i %are r u s%use ea cu bl(nde e. 3ar nu la fel deă ţ ă ţ

mult ca #i mie. La revedere aul. Te iubesc.Sharon *nchise iar aul se )r bi s deschid monitorul deă ă ă

al turi. efu!a s se )(ndeasc la discu ia abia *ncheiat laă ă ă ţ ă familia sa care *i sc %a de sub control f r s %oat reac iona *nă ă ă ă ă ţ vreun fel. Cel mai tare *l derana fa%tul c Sharon % rea a fiă ă convins c a nu6l vedea deloc avea s fie mai bine dec(t a6lă ă ă vedea din c(nd *n c(nd. Era li%sit de sens.

83oar dac nu cumva *n acest fel *ncearc s m obli)e să ă ă ă ă iau o deci!ie9 *#i s%use el.

Situa ia *i dis%l cea. 3ar ce alt arm mai avea oare so ia luiţ ă ă ă ţ la *ndem(n 0 Avea dre%tate: o f cuse de oaie #i nu doar oă ă sin)ur dat . -i l sase sin)uri *nc din %rima !i a vacan ei *nă ă ă ă ţ

California. ,itase de !ilele lor de na#tere de anivers ri #i deă concertele de la #coal . ,itase s se interese!e de carnetele deă ă note ale co%iilor de re!ultatele vi!itelor medicale #i 3umne!eumai #tie de ce altceva.

Hood ridic rece%torul interfonului *n tim% ce %e monitor eraă *nc rcat ima)inea *n alb6ne)ru transmis %rin satelit. Nu eraă ă ă momentul %otrivit %entru a6#i anali!a )re#elile. Erau *n oc !eci demii de vie i. / r s%undere uria# a% sa *n continuare %e umeriiţ ă ă ă

s i oric(t de de!)ust tor sunase acest cuv(nt *n )ura so iei sale.ă ă ţ$ Sunt aici 'i"e rosti Hood *n microfon. Ce e cu ima)ineaasta0

$ E o foto)rafie a cur ii alatului e)al din 'adrid v !ut deţ ă ă la *n l imea virtual de o%t metri *ntr6un un)hi de trei!eci deă ţ ă )rade.

$ resu%un c acelea nu sunt fur)onetele unor turi#ti s%useă Hood.

$ Nu r s%unse od)ers. S 6 i dau c(teva detalii: du% ataculă ă ţ ă de la fabrica lui amire! Steve 2iens a %ro)ramat unul dintresateli ii 1N s urm reasc traseul %ri!onierilor. 3in %arcareaţ ă ă ă



fabricii ei au fost trans%orta i la aero%ortul din 1ilbao iar de aiciţ la 'adrid. 3e la aero%ort i6au dus la %alat. Avem motive să credem c femeia din %rimul r(nd e 'aria Comea.ă

Hood comand o m rire a centrului ima)inii. Com%uterulă ă efectu automat rectific rile necesare. Nu avusese %rileul s oă ă ă

cunoasc %rea bine %e 'aria #i nu era si)ur c ar fi recunoscut6o.ă ă

3ar femeia din ima)ine era sin)ura din *ntre)ul )ru% astfel *nc(tdu% toate %robabilit ile identificarea fusese corect .ă ăţ ă

ma)inea de %e ecran se #terse #i noi foto)rafii *#i f cură ă a%ari ia.ţ

$ Sunt ima)ini luate dintr6un un)hi ceva mai *nalt: de lao%ts%re!ece de la trei!eci #i cinci #i de la #a%te!eci de metri

*n l ime e7%lic od)ers. 3at fiind num rul mare de solda i #iă ţ ă ă ţ *ndeosebi de ofi eri su%eriori care intr #i ies din cl dire amţ ă ă dedus c aici se afl cartierul )eneral al lui Amadori. Avem *ns oă ă ă %roblem .ă

$ Cred c b nuiesc care e interveni Hood. Cl direa are oă ă ă curte interioar #i *n a%ro%iere nu se afl nici un alt edificiu maiă ă

*nalt. nfiltrarea va fi dificil de reali!at %e tim% de !i.$ E7act f cu od)ers. S6ar %utea s nu ne %ermitem să ă ă

a#te%t m dou s%re!ece ore %(n la l sarea *ntunericului.ă ă ă ă$ A i luat *n considera ie ideea unor uniforme ale armateiţ ţ

s%aniole0 *ntreb Hood. 'embrii echi%ei de interven ie s6ar %uteaă ţ *mbr ca cu a#a ceva %entru a se strecura *n untru.ă ă

$ Teoretic ar fi %osibil s%use od)ers. Se %are *ns c niciă ă unul dintre solda ii care *i escortea! %e %ri!onieri %(n la %alatţ ă ă sau %atrulea! *n urul cl dirii nu are acces *n interior. E unulă ă dintre motivele care ne determin s credem c )eneralulă ă ă Amadori ar %utea fi *n untru. A%roa%e si)ur cl direa a fostă ă ocu%at de o for de elit care %atrulea! %e holuri #iă ţă ă ă

controlea! accesul. 'embrii acesteia ar %utea fi sin)uriiă autori!a i s intre.ţ ă$ Nu e7ist nici un %asa subteran0ă$ Asta *ncerc m s afl m acum *l anun od)ers. -ns chiară ă ă ţă ă

dac astfel de %asae e7ist tot va fi destul de dificil de%lasareaă ă ă %e coridoarele lar)i bine luminate.

e Hood *l usturau ochii #i *n minte i se iscase un v(rte denest %(nit +i6ar fi dorit s %oat arunca *n aer alatul e)al să ă ă ă

!boare *n Connecticut la familia lui %oate s r m(n acoloă ă ă %entru totdeauna #i s 6#i deschid un restaurant %e chei.ă ă$ A#adar nu ne r m(ne dec(t s a#te%t m0 rosti el *ntr6ună ă ă



incinta %alatului. Erau cel %u in dou sute de solda i se%ara i *nţ ă ţ ţ )ru%e mai mici. ,nii dintre ei % reau a face instruc ie < *nă ţ vederea *nsu#irii strate)iei de a% rare a %erimetrului sau %entruă alc tuirea unor viitoare %lutoane de e7ecu ie. Secven a *iă ţ ţ amintea de ima)inile cu ?arda e%ublican a lui Saddamă

Hussein filmate *n fa a re#edin ei acestuia *naintea o%era iuniiţ ţ ţ

>urtun *n 3e#ert. 'ilitarii *#i ar tau mu#chii *n modă ă demonstrativ.

Amadori se afla cu si)uran acolo.ţă$ 'i"e suntem r s%un! tori de %re!en a 'ariei *n incintaă ă ţ

%alatului s%use Hood. Ea nu dis%une de *nt riri *n ca! de nevoie.ă Nu %utem l sa lucrurile a#a.ă

od)ers t cu o vreme.ă$ Nu te contra!ic s%use el *ntr6un t(r!iu. 3ar din studierea

foto)rafiilor #i a %lanurilor cl dirii re!ult c nu ne va fi u#or să ă ă ă % trundem *n untru.ă ă

$ Nici nu va fi nevoie deocamdat insist Hood. 2reau să ă ă #tiu c avem o for *narmat %rin %ream )ata s intervin .ă ţă ă ă ă ă 3arrell va %utea ine le) tura cu ei %rin intermediul lui shiţ ă Honda.

$ >ie acce%t od)ers. 3ar inta misiunii r m(ne *nă ţ ă continuare Amadori #i deocamdat investi)a ia electronic nuă ţ ă

ne6a confirmat %re!en a lui la fa a locului. 2a mai trece *nc vreoţ ţ ă or #i ceva %(n c(nd vom #ti cu e7actitate.ă ă

Hood nu se l s descuraat de e!it rile lui od)ers. ?eneralulă ă ă f cea e7act ceea ce trebuia s fac : *i atr )ea aten ia asu%raă ă ă ă ţ %osibilelor ca%cane #i asu%ra %unctelor slabe ale %lanului.

$ 3ac se dovede#te c Amadori se afl altundeva vomă ă ă ordona retra)erea echi%ei de interven ie hot r* Hood. Cine #tie0ţ ă oate c tic losul va decide s 6#i arate mutra #i ne va scuti deă ă ă

osteneala de a % trunde *n cl dire.ă ăod)ers e7%ir !)omotos.ă$ Nu %rea cred aul. -i voi transmite *ns lui 1rett s 6#iă ă

de%lase!e echi%a la fa a locului. 'ai vreau *ns s 6 i reamintescţ ă ă ţ c de#i s6a im%licat *n aceast o%era iune datorit nou 'aria aă ă ţ ă ă ac ionat f r a avea ordine *n sensul *n care a f cut6o. S6a %lasatţ ă ă ă de bun voie *n aceast situa ie insist od)ers. +i n6a f cut6o deă ă ţ ă ă dra)ul nostru ci %entru binele rii sale. Nu voi fi de acord caţă

oamenii no#tri s 6#i ri#te vie ile %entru a o scoate de acolo.ă ţ$ Am re inut s%use Hood. - i mul umesc.ţ ţ ţod)ers *nchise telefonul iar Hood l s rece%torul s cad *nă ă ă ă



furc . +terse de %e monitor ima)inile #i stinse lam%a de birou. -#iă *nchise ochii.

Nu avea nici un rost. Nu avea nici un rost s se a)a e de oă ţ slub care *l %unea *n situa ia de a fi de%arte de familia sa #iă ţ foarte adesea *n de!acord cu %ro%riii subordona i. oate cţ ă

tocmai de aceea se sim ea at(t de a%ro%iat de 'aria. -n acesteţ

momente #i ea era sin)ur .ăNu Hood nu avea s dea uit rii misiunea. Nu avea s uite niciă ă ă

ceea ce 'i"e od)ers inuse s 6i reaminteasc %e un ton at(t deţ ă ă res%ectuos: c la fel ca #i 'aria membrii echi%ei de interven ieă ţ aveau acas oameni care ineau la ei.ă ţ

3ar Hood nu %utea s uite nici de ceea ce se *nt(m%lase cuă 'artha 'ac"all. +i nici *n ru%tul ca%ului nu va *n) dui ca un altă cole) s *nfrunte sin)ur %rimedia %e str !ile *ns(n)erate aleă ă 'adridului.



2

Mar i, ora # şi (6 de minute,ţ

Madrid, Spania

'aria *l urm %e tă (n rul c %itan de6a lun)ul culoarului tot maiă ă *ncre! toare fa de inten ia acestuia de a o conduce la Amadori.ă ţă ţ Nici c %itanul #i *n cele din urm nici )eneralul nu aveau nimică ă de c(#ti)at dac ar fi *ncercat s o *n#ele. nforma iile %e careă ă ţ

afirmase c le %osed trebuiau s le st(rneasc interesul. +iă ă ă ă a%oi dac n6ar fi avut *ncredere *n ea c %itanul nu s6ar fi aflat *nă ă fa a ei ci *n s%atele ei amenin (nd6o cu arma.ţ ţ

Cu toate acestea continua s o uimeasc u#urin a cu care6lă ă ţ % c lise %e t(n rul ofi er. 3in dou una: fie era cu totul li%sit deă ă ă ţ ă e7%erien fie era cu mult mai inteli)ent dec(t *l credea.ţă

C %itanul o lu s%re st(n)a. 'aria se o%ri.ă ă$ Credeam c mer)em la )eneral s%use ea.ă$ Acolo mer)em s%use c %itanul ar t(nd cu m(na *ntinsă ă ă

s%re ca% tul coridorului *n direc ia o%us S lii Halebardierilor.ă ţ ă ă$ A#adar )eneralul nu se afl *n sala tronului0 *ntreb ea.ă ă$ -n sala tronului0 r(se c %itanul. Nu crede i c6ar fi oă ţ

e7a)erare0$ Nu #tiu s%use 'aria. Nu e oare *ns #i %re!en a noastr *nă ţ ă

acest %alat o e7a)erare0$ Nu *n ca!ul *n care re)ele se va *ntoarce la 'adrid #i va

trebui s 6i asi)ur m %rotec ia r s%unse c %itanul. nten iaă ă ţ ă ă ţ noastr este s asi)ur m %a!a ambelor re#edin e re)ale.ă ă ă ţ

$ 3ar e7istau %a!nici *n fa a;ţ$ 'isiunea lor era s 6i *m%iedice %e %ri!onieri s % trund *nă ă ă ă

Sala Halebardierilor.C %itanul f cu un semn din ca% *n direc ia ar tat de m(na saă ă ţ ă ă

*ntins .ă$ ?eneralul se afl *n sala %entru dineuri oficiale *m%reun cuă ă

consilierii s i.ă

'aria *l %rivi lun) f r s 6i dea cre!are. Nu #tia ce anume oă ă ă determina s )(ndeasc astfel dar %ur #i sim%lu nu %utea s 6lă ă ă cread .ă



$ roblema nu e *ns locul unde se afl )eneralul continuă ă ă c %itanul. -ntrebarea e alta: ave i sau nu ceva s 6i s%une iă ţ ă ţ senorita Cornea0

'aria *#i %lec %rivirea. Nu avea de ales trebuia s fac ceeaă ă ă ce i se cerea.

$ S mer)em murmur ea #i %orni *n direc ia ar tat deă ă ţ ă ă

c %itan.ă/fi erul se *ntoarse #i %orni cu %a#i re%e!i %e coridorul %uternicţ

luminat. 'aria *#i *ncetini %a#ii r m(n(nd la c( iva metri *n urmaă ţ lui. Coridorul era %lin de solda i. ,nii dintre ei *nso eau %ri!onieriţ ţ al ii vorbeau la telefoane de cam%anie. C( iva trans%ortauţ ţ com%utere dintr6o *nc %ere *ntr6alta. Nici unul nu6i acordă ă aten ie.ţ

Ceva nu era *n re)ul dar 'aria nu avea de ales < trebuia să ă *#i oace rolul %(n la ca% t. Avea s 6#i ia *ns %recau iileă ă ă ă ţ necesare.

$ 2 %ot servi cu o i)ar 0 *l *ntreb ea %e c %itan v(r(ndu6#iă ţ ă ă ă m(na *n bu!unarul de la %ie%t.

Scoase %achetul de i) ri alese una iar a%oi lu un chibrit.ţ ă ă$ 2 mul umesc dar nu fume! s%use c %itanul. 3e fa%t v6a#ă ţ ă

fi recunosc tor dac n6a i fuma nici dumneavoastr . Sunt at(teaă ă ţ ă lucruri de valoare aici. Ar fi de6auns o sc(nteie;

$ -n ele) s%use ea.ţC %itanul reac ionase e7act a#a cum se a#te%ta 'aria. useă ţ

%achetul *na%oi *n bu!unar dar ascunse *n %alm i)ara %e care oă ţ scosese. 3eoarece *i *ntorsese s%atele c %itanul nu v !u cumă ă 'aria *nfi%se chibritul *n tutunul i) rii %e care o strecur a%oi *nţ ă ă %antaloni.

Acum cel %u in dis%unea de o arm .ţ ăSala dineurilor oficiale se afla vi!avi de sala de mu!ic a c reiă ă

a#e!are domina ia!a nco)nita. 3incolo de %ia a lar) se aflaţ ă Cam%o del 'oro C(m%ul 'aurilor. arcul marca locul *n care *nsecolul al uns%re!ecelea tru%ele %uternicului #eic Ali bin6Yusuf

*#i a#e!aser tab ra *n tim%ul *ncerc rii maurilor de a cuceriă ă ă S%ania.

Aunser *n dre%tul s lii de mu!ic . C %itanul b tu la u# iară ă ă ă ă ă a%oi *ntoarse ca%ul c tre 'aria #i *i !(mbi. 'aria se a%ro%ie dară nu6i *ntoarse !(mbetul. ,#a se deschise.

C %itanul *ntinse m(na invit(nd6o s intre:ă ă$ 3u% dumneavoastr s%use el.ă ă'aria f cu un %as *nainte #i %rivi *n untru.ă ă



Era *ntuneric *n *nc %erea f r )eamuri #i ochii 'ariei avură ă ă ă nevoie de c(teva cli%e %entru a se ada%ta. 3in %enumbr cevaă se mi#c *n direc ia ei dins%re drea%ta. > cu un %as *na%oi dară ţ ă se lovi de c %itan care r m sese *n %icioare *n s%atele eiă ă ă neclintit ca o st(nc . 1rusc acesta o *m%inse *nainte. -n acela#iă

tim% dou %erechi de m(ini *i a%ucar antebra ele. -#i %ierduă ă ţ

echilibrul #i ateri! %e %ardoseal cu fa a *n os. icioareă ă ţ *nc l ate cu bocanci *i intuir umerii la %odea.ă ţ ţ ă

/ lumin se a%rinse *n *nc %ere trimi (nd luciri bl(nde deă ă ţ ambr *n cotloanele ferite. 'aria *#i a inti %rivirile asu%ra fresceiă ţ %astorale de %e %eretele din fa a ei *n vreme ce o a treiaţ %ereche de m(ini *i %i% ia %icioarele milocul centura #i %ie%tulă

*n c utarea unor arme ascunse. -i luar ceasul centura #i *n celeă ă din urm #i %achetul de i) ri.ă ţ ă

3u% *ncheierea %erche!i iei cea de6a treia %ereche de m(iniă ţ a%uc % rul 'ariei f r menaamente. Smucitura fu *ndeauns deă ă ă ă %uternic #i 'aria se tre!i %rivind de voie de nevoie *n sus. Cuă umerii a% sa i *n os #i ca%ul dat cu for a %e s%ate durerea de laă ţ ţ ba!a )(tului era e7trem de intens .ă

C %itanul se a%ro%ie #i %rivi *n os. Se *ncrunt #i *#i a#e!ă ă ă c lc(iul dur al ci!mei %e fruntea 'ariei. A% s cu %utereă ă ă

*m%in)(ndu6i ca%ul #i mai mult s%re s%ate.

$ '6ai *ntrebat dac sunt convins c a# ob ine la tim%ă ă ţ informa ia %e care o de ii s%use el #i un !(mbet crud i se ivi %eţ ţ fa . Ei bine daţă senorita. Sunt convins de asta. Sunt tot at(t desi)ur %recum sunt si)ur c mul i dintre cei %e care i6am adunată ţ aici la %alat vor fi elimina i. La fel de si)ur %recum #tiu c vomţ ă

*nvin)e. / na iune nou nu se na#te f r s(n)e f r sacrificii #iţ ă ă ă ă ă mai ales f r o voin de fier. 2oin a de a face orice esteă ă ţă ţ necesar %entru a ob ine ceea ce * i dore#ti.ţ ţ

Cor!ile vocale ale 'ariei se *ncordar intr(nd *n contact cuă carnea )(tului torturat de durere. (uri de chin *i traversară cor%ul de la ba!a urechilor #i %(n *n #ale.ă

$ i6a# %utea fr(n)e )(tul cu o sim%l a% sare dar asta arŢ ă ă *nsemna s te ucid #i nu mi6ar fi de nici un folos urm c %itanul.ă ă ă -n loc s6o fac * i voi acorda cinci minute de )(ndire %entru aţ reflecta asu%ra situa iei *n care te afli. A%oi *mi vei s%une tot ceţ #tii. 3ac vorbe#ti vei r m(ne *n continuare oas%etele nostruă ă

dar nu i se va face nici un r u. 3ac *n schimb vei refu!a sţ ă ă ă vorbe#ti vei *nc %ea %e m(inile acestor distin#i domni. Crede6ăm ă senorita se %rice% de minune s 6#i fac meseria.ă ă



C %itanul *#i ridic tal%a de %e fruntea 'ariei. Ea horc i oribilă ă ă *n tim% ce mu#chii )(tului i se rela7au. 3urerea din s%inare se%reschimb *ntr6un fior rece care *i %arcurse coloana vertebral .ă ă -n)hi i *n sec #i *ncerc s se mi#te dar b rba ii nev !u iţ ă ă ă ţ ă ţ continuau s o imobili!e!e.ă

C %itanul se *ntoarse c tre ace#tia #i s%use:ă ă

$ /feri i6i o avan%remier a ceea ce o a#tea%t . oate c astaţ ă ă ă o va face s se r !)(ndeasc .ă ă ă

C %itanul se retrase iar 'aria sim i %ovara bocanciloră ţ eliber(ndu6i umerii. >u a%ucat de m(ini #i obli)at s se ridice.ă ă ă -n tim% ce *ncerca s 6#i reca%ete echilibrul %e %icioare un %umnă o i!bi %uternic *n burt . Se *ncovoie de durere iar aerul i se )oliă cu !)omot din %l m(ni. >u c(t %e6aci s se %r bu#easc dară ă ă ă b rba ii o sus inur . ,nul dintre ei o a%uc de % r for (nd6o să ţ ţ ă ă ă ţ ă se *ndre%te du% care o lovi iar cu %umnul. 'aria sim i efectivă ţ conturul falan)elor la ba!a #irei s%in rii. icioarele i se *nmuiară ă ca ni#te c(r%e iar dintre bu!e *i sc % un )eam t. ,rm toareaă ă ă ă lovitur o atinse sub b rbie. 3in fericire limba nu i se afla *ntreă ă din ii care cl n nir sonor #i dureros. 3u% o alt loviturţ ă ţă ă ă ă ă direct care *i a!v(rli ca%ul s%re drea%ta falca *i r maseă ă deschis . Sim i cum s(n)ele amestecat cu saliv i se %relin)eaă ţ ă de %e limb .ă

1 rba ii *i d dur drumul iar ea se %r bu#i %e %odea. C !u %eă ţ ă ă ă ă s%ate cu bra ele desf cute #i )enunchii ridica i. -ncet %icioareleţ ă ţ

*i alunecar s%re drea%ta. 3urerea *nt(r!ia s a%ar dar 'ariaă ă ă #tia c r )a!ul nu avea s fie %rea lun). Se sim ea e%ui!at deă ă ă ţ ă %arc ar fi urcat cu bicicleta o %ant abru%t %edal(nd cu furie.ă ă ă Nu mai avea deloc for *n membre. -ns *n ciuda sl biciunii seţă ă ă str dui s ridice ochii #i s 6i %riveasc %e cei care o b tuser .ă ă ă ă ă ă 2oia s vad unde anume *#i %urtau armele.ă ă

Erau cu to ii dre%taci. Asta avea s u#ure!e lucrurileţ ă *ntruc(tva.Solda ii ie#ir %e hol *m% r indu6#i *ntre ei i) rile. -nchiserţ ă ă ţ ţ ă ă

u#a #i stinser lumina. 'aria cuno#tea aceast tactic : fr(n)eă ă ă re!isten a tru%ului a%oi las min ii de!orientate *n stare de #ocţ ă ţ c(teva minute %entru a con#tienti!a %ers%ectiva mor ii.ţ

-n loc s cad %rad de!n dedii 'aria *#i strecur m(naă ă ă ă ă tremur toare *n %artea din fa a blu)ilor. ? si i)ara ascunsă ţă ă ţ ă

mai devreme #i o scoase. Se rosto)oli *ntr6o r(n #i sf(#ie foi aă ţ %entru a scoate chibritul. Era o #mecherie %e care o *nv ase cuăţ ani *n urm %e c(nd lucra sub aco%erire. -n urma %erche!i ieiă ţ



i) rile erau de re)ul confiscate. -n felul acesta reu#ea sţ ă ă ă % stre!e un chibrit. -n situa ii a%arent f r ie#ire acesta %uteaă ţ ă ă deveni o arm ideal %entru contraatac.ă ă

/chii i se obi#nuiser cu *ntunericul astfel *nc(t *#i rotiă %rivirea. -ntr6un col se aflau c(teva su%orturi %entru %artituri.ţ

rivi *n sus #i v !u ceea ce s%erase s ) seasc : o %ereche deă ă ă ă

as%ersoare de si)uran %entru ca!urile de incendiu. I rise unulţă ă #i *n fa a u#ii %recum #i un al %atrulea la intrarea *n sala %entruţ dineuri.

erfect.Se t(r* c tre su%orturile %entru %artituri. 'embrele *i tremurauă

#i acum. romise *n )(nd c nu avea s le cear %rea mult: doară ă ă %uterea de a mai re!ista *nc o or o or #i um tate.ă ă ă ă

Aun)(nd *n col ul camerei se ridic *n )enunchi #i *n cele dinţ ă urm *n %icioare. Tremura dar reu#i s 6#i % stre!e echilibrul.ă ă ă -nce%ea s simt durerea din falc #i asta o bucur : durerea aveaă ă ă ă s o in trea! . Se *m%letici s%re u# t(r(nd du% ea un su%ort.ă ţ ă ă ă ă Auns la destina ie %use deo%arte su%ortul #i *#i scoaseă ţ %uloverul. -#i de!br c #i c ma#a de bumbac *mbr c la locă ă ă ă ă %uloverul #i l s c ma#a s cad la c( iva %a#i de u# .ă ă ă ă ă ţ ă

/dat %e c(nd lucra sub aco%erire cu sco%ul de a scoate laă iveal abu!urile %oli iei din 1arcelona 'aria fusese arestat ă ţ ă

*m%reun cu un )ru% de %rostituate. Se folosise de chibritul deă re!erv %entru a to%i tocurile %antofilor cu care era *nc l at .ă ă ţ ă 'irosul *i atr sese %e )ardienii care se %re) teau s viole!e oă ă ă femeie la cel lalt ca% t al coridorului. ractic *l arestase %e unulă ă dintre ace#tia *nainte ca el s fi a%ucat s 6#i tra) %antalonii. 3eă ă ă ast dat *ns avea nevoie de mai mult dec(t de duhoareaă ă ă cauciucului ars. Avea nevoie de ceva care s atra) %rivirileă ă solda ilor.ţ

A#e! su%ortul a%roa%e de u# a%oi *n)enunche l(n)ă ă ă c ma# . Cu )ri sc % r chibritul frec(ndu6l de tocul %antofilor.ă ă ă ă ă ă Se )(ndi la c(t de folositoare se dovediser t l%ile %antofilor *nă ă aceast diminea . Chibritul se a%rinse. >eri flac ra a%ro%iind6oă ţă ă de c ma# . Atinse )ulerul #i o cli% mai t(r!iu bumbacul *nce%uă ă ă s fume)e. 3intr6o dat flac ra i!bucni.ă ă ă

'aria se t(r* c tre su%ortul %entru %artituri. Se ridic cu )reuă ă *n %icioare *l lu *n m(n #i se re!em de %eretele de l(n) u# .ă ă ă ă ă

es%ir ad(nc *ncerc(nd s alun)e )rea a care o n % dise *nă ă ţ ă ă urma loviturii %rimite *n burt . Nu era %entru %rima oar c(ndă ă 'aria *ncasa asemenea lovituri. >usese lovit de scandala)ii deă



dro)a i de un motociclist furios #i o dat < o sin)ur dat < deţ ă ă ă un iubit )elos. 3e cele mai multe ori ri%ostase= %e acel fost iubit

*l b )ase *n s%ital. Acum era *ns %entru %rima oar c(nd fuseseă ă ă b tut f r s %oat ri%osta. Atacul nedemn #i la#itateaă ă ă ă ă ă a)resorilor *i l saser *n )ur un )ust oribil mai de!)ust toră ă ă ă

dec(t acela al s(n)elui %e care *l sim ea acumul(ndu6i6se *nţ

obrai.>l c rile cu%rinser re%ede c ma#a. / coloan )roas de fumă ă ă ă ă ă

*nec cios se *n l *n dre%tul u#ii. 3ar fumul nu urca *ndeauns deă ă ţă re%ede. 'aria *ntinse su%ortul #i scutur )r mada a%rins . Cu ună ă ă f(#(it abia %erce%tibil fra)mente a%rinse #i ful)i incandescen iţ !burar *n toate direc iile. Se stinser a%roa%e imediat dar fumulă ţ ă se *n l mai sus dec(t *nainte a#a cum %l nuise 'aria.ă ţă ă

Se % rea c *n l imea la care aunsese coloana de fum eraă ă ă ţ suficient . / cli% mai t(r!iu alarma de incendiu *nce%u s suneă ă ă urmat de declan#area as%ersoarelor.ă

3e *ndat ce a%a *nce%u s stro%easc %ardoseala 'ariaă ă ă a) din nou resturile c m #ii de su%ortul %entru %artituri. 'i#căţă ă ă ă su%ortul *ncoace #i *ncolo ca #i cum ar fi vrut s s%eleă %ardoseala. C ma#a se desf cu *n buc ele mici iar scrumul seă ă ăţ

*m%r #tie %e %odeaua umed .ă ă'aria au!i %a#i #i se retrase *nd r tul u#ii de %artea drea%t ă ă ă

in(nd *n m(n su%ortul. I)omotul de %a#i *ncet .ţ ă ă$ A#te%ta i aici s nu cumva s *ncerce s ias rosti o voceţ ă ă ă ă

de b rbat.ă8E bine9 *#i !ise 'aria. -n *nc %ere nu avea s intre dec(t ună ă

sin)ur soldat. Asta avea s 6i u#ure!e considerabil sarcina. ,#a fuă dat deo%arte #i soldatul se re%e!i *n untru. Alunec %e %odeauaă ă ă umed aco%erit de cenu# #i ateri! %e s%ate. 'aria ridică ă ă ă ă su%ortul deasu%ra ca%ului #i i!bi fa a soldatului cu %utere cuţ

tre%iedul metalic. El url . -ntre c dere #i stri) t nu trecur dec(tă ă ă ă c(teva frac iuni de secund . Cele au!ite *i luar %rin sur%rindereţ ă ă %e solda ii afla i %e culoar f c(ndu6i s e!ite o cli% *nainte de aţ ţ ă ă ă interveni.

Acesta era clenciul cu solda ii din tru%ele de elit s%useţ ă 'aria. Erau tineri bine %re) ti i dar de%arte de a fi la fel deă ţ e7%erimenta i %recum veteranii cei !dren ro#i.ţ ţă

E!itarea lor *i fu de6auns 'ariei. Iv(rli c(t colo su%ortul #i se

l s *n voia %icioarelor ei sl bite: efectiv *#i d du drumul s cad ă ă ă ă ă ă cu fa a *n os deasu%ra soldatului. Ateri! de6a curme!i#ulţ ă %ie%tului acestuia.



Chiar deasu%ra tecii %istolului.'aria era con#tient c solda ii de %e culoar nu aveau s tra)ă ă ţ ă ă

asu%ra ei. Nu *nc . -n !)omotul alarmei de incendiu *n tim% ceă a%a cur)ea #iroaie asu%ra 'ariei cei doi solda i n v lir *nţ ă ă ă

*nc %ere. Soldatul c !ut *nur(nd de mama focului #i ur(nd că ă ă

avea s o viole!e *ncerc s o *m%in) deo%arte %e 'aria.ă ă ă ă

Aceasta se l s *m%ins #i rosto)olindu6se smulse revolverul deă ă ă calibrul F mm din teac . 3ebloc %iedica #i f r s e!ite traseă ă ă ă ă un )lon *n )enunchiul soldatului. El scheun ascu it iar s(n)eleţ ă ţ

*i *m%ro#c fa a 'ariei. Ea i)nor %loaia *ns(n)erat #i se ridică ţ ă ă ă *ntr6un )enunchi intind s%re ceilal i doi a%oi deschise focul.ţ ţ istolul se au!i de dou ori #i s(n)ele i!bucni cu violen dină ţă )enunchii lor. Cei doi b rba i urlar %r bu#indu6se *n %ra).ă ţ ă ă

-n tim% ce %loaia artificial o uda %(n la %iele 'aria *#iă ă strecur revolverul la centur . A%oi *n )enunchi se a%ro%ie deă ă cei doi solda i care se !v(rcoleau de durere #i le lu armele.ţ ă nile la )enunchi erau %e %lacul 'ariei. Nu avea s treac nici oă ă ă !i *n care b rba ii ace#tia s nu se )(ndeasc la ea. 3urerea #iă ţ ă ă infirmitatea aveau s fie o amintire ve#nic a brutalit ii de careă ă ăţ d duser dovad .ă ă ă

Le smulse de la )(t cravatele #i le le) m(inile la s%ate. A%oiă le astu% )urile im%rovi!(nd c lu#uri din resturile carboni!ateă ă

ale c m #ii. Le) turile #i c lu#urile nu erau chiar at(t de si)ureă ă ă ă %recum #i6ar fi dorit dar 'aria nu %rea avea tim% %entruam nunte. S%riinindu6se *n su%ortul metalic se ridic *n %icioare.ă ă 3e *ndat ce se convinse c avea s reu#easc s 6#i ină ă ă ă ă ţ ă echilibrul %orni c(t %utu de re%ede t(r(ndu6#i %icioarele *ndirec ia o%us celei din care venise. Coridorul acesta d dea ocolţ ă ă s lii celei mari din centrul %alatului. Continu(nd *n această ă direc ie avea s aun) *na%oi *n Sala Halebardierilor #i deţ ă ă

acolo *n sala tronului.idic(nd %iedicile %istoalelor %e care le inea *n m(ini *#i urţ ă c de aceast dat avea s ob in cu orice %re o audien laă ă ă ă ţ ă ţ ţă Amadori.



2

Mar i ţ , ora & şi ( minute,Madrid, Spania

Luis ?arcia de la 2e)a intr *n comisariat. Era *nso it de tat lă ţ ă s u 'anolo de la 2e)a )eneral *n retra)ere *n for ele aeriene.ă ţ Ne%ut(nd #ti si)ur care dintre cole)ii s i din schimbul de noa%teă ar fi %utut fi sim%ati!ant al fac iunii rebele voia s fie convins cţ ă ă

%utea conta *n orice *m%reurare %e cineva. 3u% cum *i s%useseă mai devreme lui 'cCas"ey el #i b tr(nul cel *nalt #i c runtă ă c deau rareori de acord *n chestiunile care %riveau %olitica.ă 'anolo avea *nclina ii de st(n)a *n vreme ce Luis %refera ideileţ dre%tei.

$ -ns la vreme de cri! c(nd *ns #i S%ania se afl *n %ericolă ă ă ă *n nimeni nu %ot avea mai mult *ncredere dec(t *n el ad u)aseă ă Luis.

-n *nc %ere nu se aflau dec(t cei #a%te membri ai echi%ei deă interven ie 'cCas"ey #i Aideen. /fi erul de la nter%ol seţ ţ

*ndre%t int s%re 3arrell 'cCas"ey care o auta %e Aideen să ţ ă ă *#i adune )(ndurile. Cei #a%te solda i *#i %re) tiser deaţ ă ă echi%amentul #i studiau cu creionul *n m(n h r ile turistice aleă ă ţ ora#ului.

$ Ceva nout i Luis0 *ntreb 'cCas"ey cu o voce obosit .ăţ ă ă$ 3a *ncuviin acesta tr )(ndu6l deo%arte %e 'cCas"ey. /ţă ă

alarm de incendiu s6a declan#at *n urm cu a%ro7imativ !eceă ă minute *n interiorul %alatului.

$ Cuno#ti %o!i ia e7act 0ţ ă$ / sal de concerte din ari%a sudic a %alatului s%use Luis.ă ă

Cei de la %alat au sunat la %om%ieri %entru a anun a c a fostţ ă vorba de o alarm fals . 3ar n6a fost chiar a#a. ,nul dintreă ă observatorii no#tri a de%istat locul incendiului cu autorul unuibinoclu cu detectoare de c ldur . Se %are c incendiul a fostă ă ă stins f r %robleme.ă ă

$ ndiferent cine conduce ocul *n interiorul %alatului #i6aasumat un risc enorm av(nd *n vedere comorile ad %ostiteă acolo observ 'cCas"ey. ' *ndoiesc c aceasta e %roceduraă ă ă



standard.$ 1ine*n eles c nu s%use Luis. Tic lo#ii n6au vrut ca *n %alatţ ă ă

s % trund nimeni din afar . Cu a%ro7imativ o um tate de oră ă ă ă ă ă *n urm au *ntors din drum %atrula ? r!ii Civile care inten iona să ă ţ ă ins%ecte!e %alatul ca *n fiecare !i.

$ 3ac Amadori e acolo nu vor reu#i s *ntoarc din drumă ă ă

echi%a de interven ie %romise 'cCas"ey. La naiba nici n6au sţ ă #tie ce i6a lovit. Ce s%une %urt torul de cuv(nt al %rimuluiă ministru des%re aceast situa ie0ă ţ

$ 3eocamdat refu! s recunoasc oficial fa%tul c Amadoriă ă ă ă ă a %reluat de facto %uterea r s%unse Luis.ă

$ +i care e reac ia neoficial 0ţ ă$ Cei mai mul i func ionari su%eriori din cadrul )uvernului #i6ţ ţ

au e7%ediat dea familiile *n >ran a 'aroc #i Tunisia se *ncruntţ ă Luis. +tii 3arrell; Cred c nu mi6ar fi deloc )reu s ) sesc oă ă ă mas liber *n vreunul din restaurantele cele mai bune din ora#ă ă

*n seara asta.$ Sunt convins *ncuviin 'cCas"ey sur(!(nd obosit.ţăeveni la masa la care Aideen *#i termina de verificat

echi%amentul %e care i6l %useser la dis%o!i ie cei de la nter%ol.ă ţ Acesta includea o camer video conectat la un rece%tor aflat *nă ă biroul de comunica ii al sediului o trus de %rim autor unţ ă

telefon celular #i un %istol.Aideen se asi)ur c acumulatorul camerei era *nc rcat laă ă ă

ma7imum. -ntre tim% 'cCas"ey e7amin *nc rc torulă ă ă revolverului arabellum Su%er Star care *i fusese *nm(nat cole)eisale. Aideen f cuse dea acest lucru dar reali! c *n starea deă ă ă e7tenuare #i nelini#te *n care se afla 'cCas"ey sim ea nevoiaţ s 6#i ) seasc o ocu%a ie. Studie atent %istolul a%oi *l v(r* la locă ă ă ţ

*n rucsac.

-n tim% ce solda ii din echi%a de interven ie *#i %uneauţ ţ %ro%riile rucsacuri *n s%inare 'cCas"ey o m sur din ca% %(nă ă ă *n %icioare %e Aideen dorind s se asi)ure c aceasta ar ta ca oă ă ă turist . Era *nc l at cu o %ereche de %antofi s%ort Ni"e %urtaă ă ţ ă ochelari de soare #i o #a%c de base6ball. Al turi de rucsac seă ă aflau un )hid turistic #i o sticl de a% mineral . 3e fa%t Aideenă ă ă chiar se sim ea ca o turist = nu6i li%sea nici m car sen!a ia deţ ă ă ţ sf(r#eal %rovocat de schimbarea fusului orar. -n tim% ceă ă

'cCas"ey o %rivea Aideen arunc o %rivire s%re masa )oală ă aflat dincolo de acesta. eu#ise s doarm *n tim%ul !borului deă ă ă la San Sebastian. 3ar cele c(teva minute de somn furate nu



reu#iser dec(t s 6i alun)e tem%orar e%ui!area #i era con#tientă ă ă c %e m sur ce tim%ul trecea cre#teau #ansele de a cedaă ă ă oboselii acumulate. -ntoarse ca%ul c tre distribuitoareleă automate dintr6un col al *nc %erii c(nt rind tenta iaţ ă ă ţ re%re!entat de un e%si dietetic. 2aloarea cofeinei din b uturaă ă

r coritoare era contrabalansat de riscul de6a fi nevoit să ă ă ă

) seasc o toalet *nainte de *ncheierea misiunii. Era o situa ieă ă ă ţ %e care se *nv ase s o ia *n considera ie *n tim%ul misiunilorăţ ă ţ lun)i de %(nd din NeD 'e7ico. 3ou ore %ot % rea mai lun)iă ă ă dec(t ve#nicia c(nd nu ai %osibilitatea s 6 i % r se#ti %ostul.ă ţ ă ă

Se hot r* s dea uit rii b utura r coritoare.ă ă ă ă ăe de alt %arte 'cCas"ey % rea s fi auns *n %ra)ulă ă ă

cola%sului. C(nd *i anun ase vestea asasin rii 'arthei *#i amintiţ ă c i se % ruse neobi#nuit de calm. Acum reali!a c de fa%tă ă ă calmul lui se datora concentr rii. Se *ndoia c acesta a%ucase să ă ă

*nchid ochii de la moartea 'arthei 'ac"all. Aideen se *ntrebă ă dac acest lucru se datora hot r(rii lui de a o r !buna sauă ă ă dorin ei de a se auto%ede%si. Sau dac nu cumva ambeleţ ă variante erau la fel de corecte.

Sf(r#ind de studiat *nf i#area lui Aideen 'cCas"ey seăţ *ntoarse c tre colonelul Au)ust. /fi erul mesteca )um #i eraă ţ ă neb rbierit. /chelarii de soare cu lentile reflectori!ante #i ramă ă

verde *i erau ridica i %e frunte. Era *mbr cat cu un #ort 'assimoţ ă "a"i #i cu o c ma# #ifonat cu m(necile lun)i abia suflecate.ă ă ă rea o %ersoan *ntru totul diferit de soldatul taciturn #iă ă ă conservator %e care *l *nt(lnise Aideen de c(teva ori laashin)ton. La centur Au)ust %urta un radioemi tor av(ndă ţă as%ectul unui al"man banal %entru a %utea men ine le) turaţ ă cu 'cCas"ey. 1utonul de re)lare a volumului era *n realitate unmicrofon condensor. +i colonelul avea *n m(n o sticl de a%ă ă ă

mineral . 3ac o turna %este caseta din falsul al"man bandaă ă acesteia im%re)nat cu difenil6cianoarsen avea s emane ună ă nor de )a! lacrimo)en. Efectul era )arantat tim% de cinciminute.

$ E6n re)ul declar *n sf(r#it 'cCas"ey. 2e i a#te%ta %eă ă ţ latura estic a cl dirii o%erei. Cum %roceda i dac ve i fi alun)a iă ă ţ ă ţ ţ de acolo0

$ Ne *ndre%t m s%re nord %e C ile de Arenal r s%unseă ă ă

Au)ust. /colim %alatul %e latura estic #i intr m *n Cam%o delă ă 'oro. 3ac intrarea *n %arc e blocat %o!i ia de re!erv esteă ă ţ ă 'useo de Carruaes.



$ +i dac sunte i da i afar #i de acolo0ă ţ ţ ă$ evenim la o%er %e latura nordic a cl dirii s%use Au)ust.ă ă ă'cCas"ey *ncuviin .ţă$ 3e *ndat ce observatorii *mi vor da de #tire am s vă ă ă

anun unde se afl Amadori. 2 ve i consulta h r ile #i m ve iţ ă ă ţ ă ţ ă ţ

anun a la ce %a)in a manualului se afl strate)ia aleas de voi.ţ ă ă ă

'cCas"ey f cea alu!ie la manualul Tacticilor Standard deă nfiltrare #i Atac. Colonelul Au)ust #i ca%oralul rementineada%taser strate)iile e7%use aici la condi iile e7istente *n %alat.ă ţ -n fiecare cate)orie e7ista un num r de !ece o% iuni %osibile.ă ţ Ale)erea uneia dintre ele avea s de%ind de tim%ul %e careă ă aveau s *l aib la dis%o!i ie %recum #i de )enul de re!isten laă ă ţ ţă care se a#te%tau. / sin)ur deci!ie r m(nea neschimbat ă ă ă indiferent de o% iunea aleas : nu to i membrii echi%ei aveau sţ ă ţ ă % trund *n %alat. 3u% moartea locotenent6colonelului Suiresă ă ă fostul comandant al echi%ei de interven ie Au)ust ref cuse toateţ ă strate)iile de %(n atunci %entru a se asi)ura c *ntotdeaunaă ă avea s e7iste cineva ca%abil s s%riine retra)erea *n ca! deă ă for maor .ţă ă

$ 3u% cum #ti i Aideen v va *nso i numai %entru a oă ţ ă ţ identifica %e 'aria #i a v auta s o salva i. Nu se va im%lica *nă ă ţ lu%te dec(t dac va fi absolut necesar. e aco%eri# avem %re) tită ă

un elico%ter= vom fi )ata s intervenim cu *nt riri dac situa iaă ă ă ţ sca% de sub control. Luis e de % rere c du% ce ve i fi % trunsă ă ă ă ţ ă

*n %alat sin)ura %roblem de securitate %e care s6ar %utea s oă ă *nt(m%ina i va fi SS36ul.ţ

$ La naiba *nur Au)ust *n #oa%t . 3e unde dracuQ #i6a f cută ă ă rost Amadori de a#a ceva0

$ e)ele a fost cel care a instalat sistemul *n toate %alateles%use 'cCas"ey. A cum% rat a%aratura de la acela#i furni!oră

care a echi%at #oseaua de centur din urul ashin)ton6ului.ă Este credem unul dintre motivele care l6au determinat %eAmadori s 6#i instale!e cartierul )eneral la %alat.ă

SS36ul < Sistemul de Su%rave)here la 3istan < era unţă dis%o!itiv av(nd as%ectul unor ochelari de scafandru care%ermitea conectarea %urt torului la camerele video deă su%rave)here din interiorul unei cl diri. e %artea lateral aă ă ochelarilor se afla o tastatur care %ermitea celui care *i %urta să ă

vad %e miniecranul cu cristale lichide *ncor%orat *n lentile oriceă ima)ine *nre)istrat de camerele de su%rave)here. ,ltimeleă modele a% rute erau dotate #i cu minicamere de luat vederi careă



%ermiteau %a!nicilor schimbul de informa ii audiovi!uale.ţ$ Averti!ea! 6 i oamenii *l %reveni 'cCas"ey. 3ac Amadoriă ţ ă

reu#e#te s % r seasc sala tronului urm rirea va deveni foarteă ă ă ă ă riscant .ă

Au)ust *ncuviin .ţă

Ceilal i #ase membri ai echi%ei de interven ie st teau alinia iţ ţ ă ţ

*n s%atele colonelului. 'cCas"ey *i m surase din %riviri *n tim% ceă vorbea. /chii s i ! bovir mai *ndelun) asu%ra Sondrei 3evonneă ă ă aflat la ca% tul #irului. T(n ra de culoare %urta o %ereche deă ă ă blu)i strim i #i o achet albastr . Aideen < #i %robabil 3arrellţ ă ă 'cCas"ey < avur brusc revela ia asem n rii dintre ea #i oă ţ ă ă versiune mai t(n r a 'arthei 'ac"all.ă ă

'cCas"ey *#i %lec %rivirea.ă$ /ameni buni *nce%u el. Cunoa#te i misiunea care v6a fostţ

*ncredin at #i #ti i c(t de mari sunt riscurile. Colonelul Au)ustţ ă ţ mi6a s%us c sunte i familiari!a i #i cu as%ectele le)ale %recumă ţ ţ #i cu cele de ordin moral ale acestei o%era iuni. re#edintele ne6aţ ordonat s *nl tur m de la %utere un tiran. Avem libertatea să ă ă ă folosim orice miloace avem la *ndem(n . Nu avem *ns )irulă ă oficial al %re#edin iei. Nu suntem s%riini i nici de )uvernul le)alţ ţ al S%aniei care la ora aceasta este %rad haosului. 3acă ă vreunul dintre voi va fi ca%turat %re!en a sa nu va fi recunoscutţ ă

de nici una dintre ri. Sin)urul s%riin la care ar %utea a%ela ar fiţă cel di%lomatic obi#nuit *n astfel de situa ii. 3e un sin)ur lucruţ %utem fi si)uri: avem oca!ia #i datoria de a salva mii de vie i.ţ Consider c acesta e un %rivile)iu. S%er c ve i fi de acord cuă ă ţ mine.

Luis f cu un %as *nainte.ă$ 'ai %ute i fi si)uri de *nc un lucru ad u) el. 3eţ ă ă ă

recuno#tin a a milioane de s%anioli chiar dac ace#tia nu vor #tiţ ă

niciodat ce a i f cut %entru ei.ă ţ ăI(mbi #i com%let :ă$ 3e asemenea ave i de %e6acum recuno#tin a #i mul umirileţ ţ ţ

acelora dintre s%anioli %u ini la num r careţ ă ştiu ce anume vă %re) ti i s face i.ă ţ ă ţ

Se al tur lui 'cCas"ey #i *i salut ceremonios:ă ă ă 1 Vaa con ios, %rieteni. 3umne!eu s v aib *n %a! .ă ă ă ă



30

Mar i, ora & şi $5 de minute,ţ

Madrid, Spania

rintele Norberto aunse la 'adrid la bordul avionului %rivată al Su%eriorului ?eneral. Era un a%arat Cessna Conuest vechi dedou !eci de ani decorat *n ro#u #i *n culoarea lavandei. Aveaă hublouri fumurii #i *n %artea din s%ate fusese amenaat o mică ă

sacristie. 1imotorul cu uns%re!ece locuri era !)omotos #i *i!)(l (ia al naibii de tare %e %asa)eri.ţ8Avionul acesta seam n cu S%ania !ilelor noastre9 *#i !ise cuă ă

am r ciune % rintele Norberto *ncle#t(ndu6#i m(inile %e bra eleă ă ă ţ ta%i ate ale fotoliului s u.ţ ă

3ar chiar *n vreme ce )(ndea acestea Norberto era con#tientc nu avea *ntru totul dre%tate. Ceilal i cinci %asa)eri din cabină ţ ă erau %reo i de ar din satele de %e coasta nordic . e c(t deţ ţ ă ă !buciumat era %ro%riul s u suflet %e6at(t % reau a fi de calmiă ă

*nso itorii s i.ţ ăNorberto r sufl ad(nc. +i6ar fi dorit ca lini#tea lor s seă ă ă

r sfr(n) #i asu%ra sa. +i6ar fi dorit s se %oat des%rinde cumvaă ă ă ă de %ierderea %e care o suferise %entru a se concentra asu%ramisiunii monumentale care *l a#te%ta. S aute la men inereaă ţ % cii s%irituale *ntr6un ora# cu mai bine de trei milioane deă locuitori: iat o %rovocare cum nu6i mai fusese dat niciodat să ă ă

*nt(lneasc . oate c tocmai de a#a ceva avea nevoie acum. 3eă ă ceva care s 6l *m%iedice s ! boveasc %rea mult cu )(ndul laă ă ă ă %ierderea cum%lit %e care o suferise.ă

'ai v(rstnicul % rinte Kimene! era a#e!at al turi de Norbertoă ă %e locurile din s%ate. Kimene! venea din Laredo un sat situat mais%re vest de6a lun)ul coastei. La scurt tim% du% decolareă

Kimene! *#i *ntoarse %rivirea dins%re hublou #i se a%lec s%reă Norberto.

$ Am *n eles c ne vom *nt(lni cu %reo i din toate !onele riiţ ă ţ ţă

s%use Kimene!.2orbea tare ca s se fac au!it *n !)omotul asur!itor ală ă

motoarelor.



$ 2om fi cel %u in %atru!eci din c(te6am au!it.ţ$ +tii cumva de ce am fost ale#i tocmai noi0 *ntreb Norberto.ă

3e ce nu #i % rintele )lesias din 1ilbao sau % rintele 'ontoyaă ă din Toledo0

Kimene! ridic din umeri.ă

$ / fi din %ricina fa%tului c %rovenim din %arohii mai mici.ă

Enoria#ii no#tri se cunosc *ntre ei #i sunt ca%abili s se s%riineă *ntre ei *n li%sa noastr .ă

$ A#a m6am )(ndit #i eu *n %rimele cli%e s%use % rinteleă Norberto. rive#te *ns *n ur. Suntem unii dintre cei mai v(rstniciă membri ai ordinului.

$ Ca atare suntem #i cei mai e7%erimenta i continu Kimene!ţ ă ra ionamentul. Cine altcineva ar fi mai demn de a i se *ncredin aţ ţ o astfel de misiune0

$ Cei tineri0 *ntreb Norberto. Cei care sunt mai %lini deă ener)ie0

$ Cei tineri %un %rea multe *ntreb ri s%use Kimene! a%oi *lă *n)hionti u#or %e Norberto. La fel ca #i tine b tr(ne. oate că ă Su%eriorul ?eneral are nevoie de b rba i. 3e oameni deă ţ

*ncredere. ,nii c rora le %oate cere s fac un lucru convins că ă ă ă se va face f r *nt(r!iere #i f r discu ii inutile.ă ă ă ă ţ

Norberto nu era la fel de si)ur ca tovar #ul s u. Nici m car nuă ă ă

#tia ce anume *l determina s se *ndoiasc . oate c de vin eraă ă ă ă durerea )roa!nic din sufletul lui sau brusche ea cu care i seă ţ ordonase s vin la 'adrid. Sau %oate *#i !ise el cu un dram deă ă vanitate 3umne!eu *l tachina la fel ca #i % rintele Kimene! cevaă mai devreme.

$ Ai aflat cumva unde va avea loc *nt(lnirea0 *ntrebă Norberto.

$ La telefon % rintele >rancisco s%unea c vom fi du#i laă ă

catedrala Nuestra Senora de la Almudena r s%unse Kimene!.ă/braii albi #i nete!i ai %reotului se luminar *ntr6un !(mbetă bl(nd:

$ E o sen!a ie ciudat s 6 i % r se#ti micu a %arohie #tiind cţ ă ă ţ ă ă ţ ă te *ndre% i s%re un loc ca acesta. ' *ntreb dac 3omnul nostru aţ ă ă sim it #i el acela#i lucru c(nd a %ornit din ?alileea. 8Trebuie sţ ă vestesc *m% r ia lui 3umne!eu #i *n alte cet i c ci de aceeaă ăţ ăţ ă am fost trimis9 cit el din Evan)helie.ă

A%oi se l s %e s%ate continu(nd s !(mbeasc :ă ă ă ă$ E ciudat dar e #i tare %l cut s sim i c ai o misiune deă ă ţ ă *nde%linit;



Norberto *#i ridic %rivirea c tre ceilal i %reo i. Nu *m% rt #eaă ă ţ ţ ă ă o%timismul lui Kimene!. Sfaturile %reo ilor ar fi fost necesareţ

*nainte ca oamenii s se fi *ntors unii *m%otriva celorlal i. -nainteă ţ s se fi recurs la revolte #i la crime. Norberto nu cute!a s 6#iă ă

*nchi%uie ce )(ndise isus *nainte de a %orni *n %ustie. Cu toate

acestea reflect(nd *#i ima)in c fusese %robabil tulburat #iă ă

co%le#it de o societate %lin de %reudec i #i ne*ncredere deă ăţ violen #i imoralitate de l comie #i discordie. -n asemeneaţă ă

*m%reur ri isus nu #i6a %utut re) si for a dec(t *ntr6un sin)ură ă ţ loc.

-n tulburarea sa Norberto uitase vremelnic de acel loc.-nchi!(nd ochii #i %lec(ndu6#i ca%ul % rintele Norberto se ru) *nă ă )(nd lui 3umne!eu s 6i dea curaul de a *ndura aceast %ovar .ă ă ă Se ru) s 6i dea *n ele%ciunea de a #ti ce e dre%t #i %uterea de a6ă ă ţ#i *nvin)e resentimentele. Sim ea nevoia s se a)a e de credin aţ ă ţ ţ care6i sc %a %rintre de)ete.ă

Avionul sosi la 'adrid destul de devreme dar %ilo ii furţ ă obli)a i s !boare *n cerc deasu%ra aero%ortului tim% de a%roa%eţ ă o um tate de or . >useser anun a i c traficul aeronaveloră ă ă ţ ţ ă militare avea %rioritate absolut . 3in c(te %utur s constateă ă ă %rivind s%re %ist a)lomera ia era destul de mare. C(nd *nă ţ sf(r#it c tre ora !ece avionului i se %ermise s ateri!e!e )ru%ulă ă

de %reo i debarc la terminalul num rul doi al tur(ndu6se unuiţ ă ă ă num r mare de clerici veni i din toat ara. rintele Norbertoă ţ ă ţ ă a%uc s recunoasc vreo c( iva dintre ei: % rintele Alfredoă ă ă ţ ă Lastras din 2alencia % rintele Casto Sam%edro din 'urcia #iă % rintele Cesar >lores din Leon. Nu avur *ns tim% dec(t s 6#iă ă ă ă str(n) m(inile #i s schimbe dou 6trei cuvinte c ci )ru%ul deă ă ă ă %reo i fu condus la un autobu! vechi care urma s 6i duc laţ ă ă catedrala de la Almudena. Norberto se a#e! *n dre%tul unuiă

)eam deschis iar % rintele Kimene! ocu% locul de al turi.ă ă ă Circula ia era e7trem de rarefiat a#a *nc(t autobu!ul %arcurseţ ă *n mai %u in de dou !eci de minute 1ulevardul America o%rind *nţ ă fa a celebrei catedrale.ţ

Construc ia m re ei catedrale de la Almudena fusese *nce%utţ ă ţ ă *n secolul nou . La venirea maurilor lucr rile fuseser *ntreru%teă ă ă de#i !idurile de6abia se *n l aser deasu%ra temeliei. nvadatoriiă ţ ă

*#i ridicaser %ro%ria fort rea chiar al turi. 3u% alun)areaă ă ţă ă ă

maurilor #i d r(marea fort re ei %e al c rei loc urma s se ridiceă ă ţ ă ă alatul e)al se f cuser %re) tiri %entru reluarea lucrului laă ă ă catedrala *nce%ut *naintea inva!iei. 3ar arhie%isco%ul de Toledoă



un om %e c(t de %uternic %e at(t de invidios nu voise ca o altă biseric s fie mai semea dec(t a sa. -n consecin cei care seă ă ţă ţă

*ncumetau s dea bani %entru construirea unui l ca# de cult %eă ă un teren desacrali!at de %re!en a maurilor avuseser deţ ă

*nfruntat amenin ri cu e7comunicarea sau chiar cu moartea.ţă

Trecuser a%roa%e #a%te sute de ani *n momentul c(nd lucr rileă ă

la catedral fuseser reluate. 3ar banii necesari erau %u iniă ă ţ astfel *nc(t lucrul *ncetase du% com%letarea c(torva sec iuni.ă ţ 3e aici re!ultase o varietate de stiluri arhitectonice. -n sf(r#it *n@GBP cl direa cea %estri fusese d r(mat urm(nd ca %e loculă ţă ă ă ei s se *nal e o biseric %roiectat *n stil neo)otic. Construc iaă ţ ă ă ţ

*nce%use *n @GG dar li%sa de fonduri dusese %eriodic laabandonarea lucr rilor care *ncetaser definitiv *n @FP. 3e6abiaă ă

*n @FFP se ) siser resurse %entru ducerea la bun sf(r#it aă ă %roiectului. 3ar miliardele de %esetas necesare construc ieiţ veneau cu intermiten a#a c adev rat ironie a sor ii ultimeleţă ă ă ă ţ straturi de !u)r veal de %e fa ada %rinci%al fuseser a%licateă ă ţ ă ă cu nici trei s %t m(ni *n urm .ă ă ă

Autobu!ul *ncetini cu un sc(r (it *nfior tor % r sind C ileţ ă ă ă ă 'ayor #i intr(nd %e C ile de 1ailon unde *n fa a turlelor )emeneă ţ ale bisericii se aflau aduna i mii de oameni. 3incolo de mul imeţ ţ se a)itau re%orterii: cei de la !iare erau %ede#tri iar cei de la

%osturile de televi!iune se c raser %e ca%otele carelor deăţă ă filmare. -n ciuda falan)ei de %oli i#ti care *ncerca s in *n fr(uţ ă ţ ă mul imea a%ari ia autobu!ului nu reu#i dec(t s toarne )a! %eţ ţ ă foc. /amenii *nce%ur s stri)e du% autor cer(nd ad %ost *nă ă ă ă catedral . C ldura din autobu!ul a)lomerat % rea s am%lificeă ă ă ă )lasul mul imii f c(ndu6l s r sune am%lu *n urechileţ ă ă ă %asa)erilor asemenea unui clo%ot *n t cerea dimine ii. 'ul imeaă ţ ţ nu era alc tuit din refu)ia i %olitici ci din b tr(ni femei cu co%iiă ă ţ ă

#i #colari. Erau cu%rin#i de %anic iar num rul #i *nfl c rarea loră ă ă ă % reau c s%oresc %e m sur ce autobu!ul se t(ra %rină ă ă ă a)lomera ie c tre intrarea bisericii. reo ii schimbar %riviriţ ă ţ ă t cute. Se a#te%taser la o situa ie de cri! dar nu cre!user că ă ţ ă ă ă aveau s aib de *nfruntat o asemenea dis%erare.ă ă

Cu %re ul unor eforturi su%raomene#ti %oli i#tii reu#ir *n celeţ ţ ă din urm s se inter%un *ntre autobu! #i tala!urile m rii deă ă ă ă oameni. rintele >rancisco ie#i din catedral #i se adresă ă ă

mul imii cu autorul unui me)afon cer(ndu6le oamenilor s maiţ ă aib %u in r bdare. -n acela#i tim% le f cu semn celor %atru!eciă ţ ă ă ă #i %atru de %reo i s *l urme!e. Ace#tia %ornir *ncet *n #ir indianţ ă ă



flanca i de mul imea frem t(nd . /amenii ace#tia *i amintirţ ţ ă ă ă % rintelui Norberto de masele de *nfometa i v !ute *n uanda #iă ţ ă de cei f r ad %ost din Nicara)ua. uterea celor slabi e uimitoareă ă ă c(nd se adun laolalt *#i !ise el.ă ă

3u% ce to i %reo ii trecur %ra)ul catedralei u#ile masive seă ţ ţ ă

*nchiser *n urma lor. 3u% !)omotul din avion sc(r (itulă ă ţ

autobu!ului #i urletele mul imilor lini#tea ad(nc era oţ ă adev rat binecuv(ntare.ă ă

83ar lini#tea aceasta nu e adev rat 9 *#i aminti % rinteleă ă ă Norberto. Adev rate erau s%aima #i durerea care s%oreau dincoloă de u#i iar acestea se cereau a fi alinate c(t mai cur(nd.

Su%eriorul ?eneral ?on!ale! se afla *n fa a altarului #i se ru)aţ *n t cere. ?ru%ul de %reo i *naint de6a lun)ul navei sin)ureleă ţ ă !)omote ce se f cur au!ite fiind t(r#(itul %antofilor %eă ă %ardoseal #i fo#netul robelor. rintele >rancisco se afla *nă ă fruntea lor. Aun)(nd *n transe%t acesta se *ntoarse #i *#i ridică ambele m(ini. reo ii se o%rir iar % rintele >emande! *naintţ ă ă ă sin)ur c tre altar.ă

Norberto nu se num ra %rintre admiratorii Su%erioruluiă ?eneral ?on!ale!. ,nii erau de % rere c ale)erea liderului ie!uită ă

*n v(rst de cinci!eci #i #a%te de ani fusese s%re binele ordinuluiă deoarece acesta se bucura de favorurile 2aticanului #i se

%rice%ea s atra) aten ia o%iniei %ublice. 3ar numai atunci c(ndă ă ţ %reo ii s%anioli consim eau s 6i %ro%ov duiasc ideile #i s *iţ ţ ă ă ă ă sus in %e candida ii a)rea i de acesta indivi!i cu vederiţ ă ţ ţ conservatoare care colectau dona ii )eneroase de la enoria#iţ averea #i s%riinul de care se bucura Su%eriorul ?eneral ser sfr(n)eau #i asu%ra lor. Norberto era convins c Su%eriorulă ă ?eneral ?on!ale! %unea interesele %ro%rii deasu%ra celor aleordinului ie!ui ilor s%anioli.ţ

?on!ale! de inea func ia de Su%erior ?eneral iar Norberto n6ţ ţar fi cute!at s *l *nfrunte ori s 6l critice deschis.ă ăAfl(ndu6se *ns *n %re!en a sa *n aceast biseric m rea #iă ţ ă ă ă ţă

str veche Norberto nu *ncerca sim mintele de %ietateă ţă *nc l!indu6i sufletul a#a cum s6ar fi cuvenit a#a cum sim eaă ţ nevoia. Era ?on!ale! cu adev rat *n)riorat din cau!a suferin eloră ţ %o%orului0 Se temea oare c revolu ia avea s 6i diminue!eă ţ ă %uterea0 Sau Su%eriorul ?eneral s%era c un nou conduc toră ă

avea s a%ele!e la el %entru a c(#ti)a s%riinul ie!ui ilor s%anioli0ă ţ3u% trei sau %atru minute de ru) ciune t cut ?on!ale! seă ă ă ă *ntoarse brusc cu fa a c tre %reo i. Ace#tia *#i f cur cruce *nţ ă ţ ă ă



vreme ce el le acorda binecuv(ntarea. A%oi se a%ro%ie cu %a#i *nce i *n l (ndu6#i chi%ul %relun) de %atrician #i ochii s% l ci iţ ă ţ ă ă ţ c tre cer.ă

$ art 6ne 3oamne rosti el c ci *n aceast !i %entru *nt(iaă ă ă oar *n o mie de ani %or ile acestei catedrale au fost *nchise %eă ţ

din untru.ă-#i *ntoarse a%oi %rivirea c tre %reo i.ă ţ$ este c(teva cli%e voi deschide din nou u#ile. 2a trebui să

%lec dar % rintele >rancisco v va re%arti!a %e fiecare *n %arteă ă *n c(te o sec iune a catedralei. 2 cer s sta i %e r(nd de vorbţ ă ă ţ ă cu oamenii s *i asi)ura i #i s *i convin)e i c aceasta nu esteă ţ ă ţ ă lu%ta lor. S%une i6le c 3umne!eu va avea )ri de ei dac vorţ ă ă ă avea *ncredere *n conduc torii S%aniei %entru ca ace#tia să ă %oat readuce %acea.ă

Auns *n dre%tul % rintelui >rancisco se o%ri:ă$ 2 mul umesc din suflet c a i venit. o%ula ia 'adriduluiă ţ ă ţ ţ

are nevoie de c l u!ire s%iritual #i de alinare. /amenii trebuieă ă ă s fie convin#i c *n aceste vremuri de restri#te nu i6amă ă abandonat. 3u% ce la 'adrid se va reinstaura lini#tea vomă %utea s mer)em mai de%arte s conducem *ntrea)a S%anie %eă ă drumul % cii.ă

Su%eriorul ?eneral ?on!ale! % #i *nainte %rintre %reo i. obaă ţ

sa nea)r flutur )reoi *n tim% ce se *ndre%ta c tre intrare.ă ă ă #ea %lin de *ncredere f r )rab de %arc situa ia s6ar fi aflată ă ă ă ă ţ %e de%lin sub controlul s u.ă

rivindu6l Norberto reali! cu )roa! c %oate chiar a#a era.ă ă ă oate c misiunea care le fusese *ncredin at nu avea dre%t sco%ă ţ ă alinarea celor *ns% im(nta i #i afla i *n cum% n urm(nd s nuă ţ ţ ă ă ă slueasc doar interesele acestora. Era oare cu %utin ca %reo iiă ţă ţ cei mai virtuo#i #i mai devota i din ar care se bucurau %e de6a6ţ ţ ă

ntre)ul de *ncrederea %o%ula iei s fi fost adu#i aici cu un sin)urţ ă sco% acela de a controla mul imea0 S fi fost oare %or ileţ ă ţ catedralei *nchise tocmai %entru a crea nevoia de alinares%orind6o a%oi %(n la frene!ie doar %entru a da ulterioră im%resia de )enero!itate0

rintele Norberto sim i fiorul s%aimei. Se sim ea murd rit deă ţ ţ ă aceast strata)em . Su%eriorul ?eneral ?on!ale! nu *ncerca să ă ă c(#ti)e favorurile celor care conduceau revolu ia. Norberto aveaţ

toate motivele s cread c Su%eriorul ?eneral era im%licată ă ă %ersonal *n acest %roces menit s aduc un nou )uvern *nă ă fruntea rii.ţă



,n nou )uvern %entru S%ania a c rui c %etenie s%irituală ă ă avea s fie el *nsu#i.ă



31

Mar i, ora 1' şi 2' de minute,ţ

Madrid, Spania

'aria era convins c )eneralul Amadori se afla a#a cumă ă b nuise de la bun *nce%ut *n Sala Tronului. Cu toate acesteaă du% ce reu#i s sca%e din m(inile solda ilor nuă ă ţ %orni int *ntr6ţ ăacolo. 'ai *nt(i avea nevoie de o uniform #i de un aliat.ă

e %rimul loc se afla uniforma.eu#i s fac rost de ea *ntr6una dintre bo7ele toaleteiă ă b rba ilor. Latrina fusese ini ială ţ ţ el carto de cambiar por losattendientes del re adic vestiarul servitorilor re)elui. Acumă solda ii intrau #i ie#eau din *nc %ere f r s le %ese de istoria sauţ ă ă ă ă de destina ia acestui loc. 3e#i nu era o monarhist *nfocat ţ ă ă 'aria nutrea sentimente %atriotice %uternice iar acest loc ucaseun rol maor *n istoria S%aniei. 'erita mai mult res%ect.

-nc %erea lar) !u)r vit *n alb era %ardosit cu marmur .ă ă ă ă ă ă Era situat *n ari%a sud6estic a %alatului nu de%arte deă ă dormitorul re)al. 'aria aunse *n dre%tul ei *naint(nd cu%recau ie de la o u# la alta. Cele mai multe *nc %eri erau %ustii.ţ ă ă Se feri de cele *n care au!i )lasuri. 3ac evadarea ei declan#aseă cumva alarma cercet rile aveau s se limite!e la !ona salonuluiă ă de mu!ic #i *n urul S lii Tronului. Era o strate)ie adecvat ă ă ă %ermi (nd utili!area unui minimum de oameni. +tiau c 'ariaţ ă inten iona *n cele din urm s aun) la Amadori. Nu6i r m(neaţ ă ă ă ă dec(t s *ncerce s treac neobservat .ă ă ă ă

'aria *#i %rocur uniforma %rin amabilitatea unui t(n ră ă ser)ent. Acesta intrase *n vestiar *nso it de al i doi b rba i. C(ndţ ţ ă ţ deschise u#a bo7ei c sc ochii mari v !(nd6o %e 'aria )hemuită ă ă ă %e ca%acul C6ului cu dou %istoale a intite asu%ra sa.ă ţ

$ ntr #i *nchide u#a du% tine #uier 'aria cu un )lasă ă ă sc !ut.ă

2ocea ei nu fu au!it *n afara bo7ei mul umit b(!(ituluiă ţ ă

ventilatorului din tavan.Sub amenin area unei arme %rima reac ie a oricui este sţ ţ ă

*ncremeneasc . -n acel interval infim cel care ine arma trebuieă ţ



s dea un ordin. 3ac acesta e rostit imediat #i %e un tonă ă *ndeauns de ferm sunt #anse mari ca ordinul s u s fie ascultat.ă ă -n ca! contrar dac cel luat dre%t int a%uc s cad %radă ţ ă ă ă ă ă %anicii alternativa e fie retra)erea fie deschiderea focului.

'aria luase hot r(rea de a tra)e %entru a scoate din lu%t %eă ă

oricine s6ar fi aflat *n *nc %ere. Nu era dis%us s se laseă ă ă

ca%turat din nou. 3in fericire soldatul cu ochii holba i f cuă ţ ă e7act ceea ce i se ceruse.

3e *ndat ce u#a fu *nchis 'aria *i f cu semn ser)entului cuă ă ă v(rful %istolului s se a%ro%ie. eava celeilalte arme r m seseă Ţ ă ă a intit s%re fruntea lui.ţ ă

$ '(inile la ceaf %orunci ea. e urm *ntoarce6te cu s%ateleă ă #i f un %as *na%oi.ă

Soldatul *#i *ncle#t de)etele sub bonet . 'aria *#i duse m(naă ă la s%ate f r s 6#i des%rind %rivirea de individ. A#e! unulă ă ă ă ă dintre %istoale %e re!ervor du% care *i lu arma ser)entului #iă ă #i6o %use la centur . -n sf(r#it lu din nou *n m(n %istolul de %eă ă ă re!ervor #i se retrase %u in.ţ

$ Kos %antalonii s%use ea *m%in)(ndu6l *n fese %e ser)ent cueava %istolului. A#a! 6te %e mar)inea C6ului cu %almele subţ ă

fund.Soldatul se su%use.

$ C(nd * i au!i %rietenii ie#ind din bo7e s%une6le s6o iaţ *nainte. Altfel te omor.

'aria #i ser)entul < care conform %l cu ei de *nmatriculareă ţ se numea ?arcia < a#te%tar c(teva secunde. 'aria ar fi %utut să ă

ure c 6i au!ea b t ile inimii. ?arcia f cu a#a cum i se ceruseă ă ă ă atunci c(nd cole)ii s i *l chemar . 3u% %lecarea lor 'aria *iă ă ă ordon s se ridice #i f r s se *ntoarc s 6#i scoat uniforma.ă ă ă ă ă ă ă ă

El %roced *ntocmai. 'aria *l *n)hionti obli)(ndu6l s seă ă

*ntoarc cu fa a c tre ea iar a%oi *i ceru s *n)enunche!e.ă ţ ă ă$ Te ro) nu m *m%u#ca murmur el. Te ro).ă ă$ N6am s te *m%u#c dac faci a#a cum * i s%un re%lic eaă ă ţ ă

sec.Avea dou variante. Ar fi %utut s 6i um%le )ura cu h(rtieă ă

i)ienic s 6i ru% de)etele ca s 6l *m%iedice s 6#i scoat c lu#ulă ă ă ă ă ă ă im%rovi!at iar a%oi s 6l le)e de ca%acul )reu al C6ului. 3ar oă atare %rocedur ar fi durat %rea mult. -n consecin 'aria aleseă ţă

cea de6a doua variant : *l a%uc de ceaf #i6l trase cu %utereă ă ă *nainte i!bindu6l cu fruntea de vasul de ceramic #i f c(ndu6l s 6ă ă ă#i %iard cuno#tin a. robabil c suferise o como ie dar *n astfelă ţ ă ţ



de situa ii r nile nu %ot fi evitate. 'aria lu armele #i uniforma #iţ ă ă se schimb *n )rab *n bo7a al turat . Hainele erau cam lar)iă ă ă ă dar nu6#i %utea %ermite s fac mofturi. -#i adun % rul subă ă ă ă bonet #i v(r* %istolul ser)entului *n toc ascun!(ndu6#i celelalteă dou arme sub c ma# la centur .ă ă ă ă

-#i *ndes %ro%riile ve#minte *n %ubel cu e7ce% ia %antofilor.ă ă ţ

-#i frec obraii cu t l%ile acestora %entru a da im%resia uneiă ă b rbi ne*n)riite a%oi %antofii luar drumul hainelor.ă ă

'aria arunc o %rivire *n o)lind s%re a6#i verifica *nf i#area.ă ă ăţ -n acel moment doi ser)en i intrar )r bi i *n vestiar.ţ ă ă ţ

$ Ai *nt(r!iat ?arcia4 se r sti unul dintre ei.ă Trecu de 'aria *ndre%t(ndu6se s%re %isoar %e urmele

cole)ului s u.ă$ Locotenentul a acordat fiec rui )ru% c(te cinci minute #i;ăSer)entul amu i brusc #i se *ntoarse. 'aria nu a#te%t s seţ ă ă

de!meticeasc #i trecu la ac iune. Se %ost *n fa a lui *#i v(r* ă ţ ă ţ )enunchiul dre%t *nd r tul )enunchiului st(n) al soldatului a%oiă ă

*l *n#f c de )(t cu drea%ta #i6l trase arunc(ndu6l %este %icior. Elă ă c !u %e s%ate. S%riinindu6se %e %iciorul dre%t 'aria *#i ridică ă st(n)ul #i *l i!bi cu toat %uterea *n %ie%t ru%(ndu6i c(tevaă coaste #i l s(ndu6l f r suflare. Tovar #ul s u care se afla cuă ă ă ă ă fa a c tre %isoar *n momentul atacului *ntoarse ca%ul. 'aria s riţ ă ă

%este cor%ul celui c !ut #i se re%e!i *nainte. Cu )enunchiul dre%tă *l lovi *n #ira s%in rii. Ser)entul se i!bi de %isoar #i c !u %e s%ate.ă ă -n cli%a *n care atin)ea %ardoseala de )resie 'aria *l %ocni cuc lc(iul *n t(m%l iar el *#i %ierdu imediat cuno#tin a. Cel laltă ă ţ ă

*nc mai )emea a#a *nc(t 'aria se *ntoarse cu o mi#careă )ra ioas #i *l lovi cu v(rful %iciorului *n moalele ca%ului.ţ ă ?emetele amu ir brusc.ţ ă

'aria fu )ata s 6#i %iard echilibrul. -#i concentrase *ntrea)aă ă

ener)ie %entru atac iar efortul o e%ui!ase. Loviturile %rimite *nsalonul de mu!ic *i %rovocau dureri acute iar a)ita ia ultimeloră ţ cli%e nu *i fusese c(tu#i de %u in de autor *n aceast %rivin .ţ ă ţă Avea *ns o misiune de *nde%linit #i era hot r(t s o duc la bună ă ă ă ă sf(r#it. Cl tin(ndu6se se a%ro%ie de chiuvet lu a% *n c u#ulă ă ă ă ă %almelor #i b u.ă

A%oi *#i aminti s%usele unuia dintre cei doi b rba i care ! ceauă ţ ă la %icioarele ei. Ser)entul s%usese c solda ii aveau voie să ţ ă

mear) la toalet din cinci *n cinci minute. ar ea tocmaiă ă consumase dou dintre acestea. Nu avea tim% de %ierdut.ă'aria se *ndre%t cu %a#i hot r( i c tre u# #i f r e!itare ie#iă ă ţ ă ă ă ă



%e coridor. -n misiunile *n care lucrase sub aco%erire *nv ase căţ ă dou lucruri erau necesare %entru a reu#i o infiltrare *n r(ndurileă inamicului. -n %rimul r(nd trebuia s te %or i ca #i cum te6ai fiă ţ aflat la tine acas #i nimeni nu avea s te o%reasc %entru a6 iă ă ă ţ %une *ntreb ri. -n al doilea r(nd trebuia s le dai celor din ură ă

im%resia c te )r be#ti c ai o int %recis . 3ac te mi#caiă ă ă ţ ă ă ă

re%ede #i d deai sen!a ia c #tii ce faci nimeni nu avea s teă ţ ă ă ba)e %rea mult *n seam . Era convins c aceast strate)ieă ă ă ă dublat de avantaul uniformei avea s o aduc *n %ra)ul S liiă ă ă ă Halebardierilor. oate chiar avea s reu#easc s intre. 3u%ă ă ă ă aceea urma s aib nevoie de %atru lucruri %entru a aun)e faă ă ţă

*n fa cu Amadori.ţă3e arme de voin #i de doi alia i cu totul s%eciali.ţă ţ



32

Mar i, ora $ şi (' de minute,ţ

Washington, !"!

'i"e od)ers i se al turase lui aul Hood *n biroul acestuiaă %entru a a#te%ta ve#ti de la echi%a de interven ie. La scurtţ ă vreme du% sosirea lui od)ers Steve 1ur"oD telefon %entru aă ă le anun a ultimele nout i de la Casa Alb . Hood s%era c acestţ ăţ ă ă

a%el nu avea #i sco%uri ascunse. +eful Securit ii Na ionale aveaăţ ţ obiceiul s se foloseasc de astfel de a%eluri %entru a *ncerca să ă ă %romove!e interesele %re#edintelui.

otrivit s%uselor lui 1ur"oD re)ele S%aniei telefonase%re#edintelui de la re#edin a sa din 1arcelona. /fi erii r ma#iţ ţ ă loiali re)elui confirmaser c )eneralul afael Amadoriă ă comandantul serviciului de informa ii al armatei #i unul dintre ceiţ mai %uternici ofi eri din S%ania *#i stabilise centrul de comandţ ă

*n sala tronului din alatul e)al.Au!ind acestea Hood #i od)ers schimbar o %rivire )r itoare.ă ă

> r vreun cuv(nt od)ers se *ndre%t s%re telefonul de l(n)ă ă ă ă cana%ea %entru a6l anun a %e Luis la sediul madrilen alţ nter%olului c inta fusese locali!at cu e7actitate. Hood *#iă ţ ă

*n) dui un !(mbet discret mul umit c %resu%unerile lor seă ţ ă dovediser corecte.ă

$ Nu e7ist *ndoieli *n %rivin a inten iilor acestui )enerală ţ ţ Amadori continu 1ur"oD. re#edintele l6a informat %e re)eă des%re %re!en a echi%ei de interven ie la 'adrid. 'aiestatea Saţ ţ ne6a dat acordul %entru a ac iona *n orice mod vom consideraţ necesar.

$ Cred #i eu s%use Hood.3eci!ia %re#edintelui fusese luat *n )rab #i era %robabilă ă

sin)ura solu ie dar Hood continua s se simt st(nenit de ceeaţ ă ă ce trebuia s le cear oamenilor s i.ă ă ă

$ Nu te )r bi s 6l udeci %e re)e s%use 1ur"oD. 'aiestateaă ă

Sa a recunoscut c du% toate %robabilit ile unitatea S%anieiă ă ăţ nu va mai %utea fi men inut . E de % rere c incidentele dinţ ă ă ă aceste !ile au st(rnit demonii unor tensiuni etnice %rea multă



vreme *n bu#ite. 6a mai s%us %re#edintelui #i c *n condi iile *nă ă ţ care NAT/ #i Na iunile ,nite vor fi dis%use s s%riine se%arareaţ ă %a#nic a rii sale e )ata s abdice.ă ţă ă

$ La ce bun0 *ntreb Hood. Atribu iile sale sunt oricum strictă ţ %rotocolare.

$ E6adev rat *ncuviin 1ur"oD. 3ar re)ele e %re) tit s seă ţă ă ă

foloseasc de actul abdic rii ca de un )est e7em%lar %entruă ă %o%orul s%aniol. 3ore#te s demonstre!e c dac oameniiă ă ă doresc autonomie el nu le va sta *n cale. E *ns ferm hot r(t să ă ă nu cede!e %uterea unui tiran.

Hood se v !u nevoit s recunoasc lo)ica admirabil aă ă ă ă inten iilor re)elui de#i nu6#i f cea )rii *n %rivin a viitoruluiţ ă ţ acestuia: avea cu si)uran o avere considerabil de%us *nţă ă ă b nci *n afara rii.ă ţă

$ C(nd are de )(nd re)ele s fac acest )est e7em%lar0ă ă *ntreb Hood.ă

$ 3e *ndat ce Amadori nu va mai re%re!enta o amenin areă ţ veni r s%unsul lui 1ur"oD. Chiar a#a ce *mi %o i s%une des%reă ţ oamenii t i0ă

$ A#te%t m ve#ti de la ei s%use Hood. Echi%a de interven ieă ţ ar trebui s aun) la int din cli% *n;ă ă ţ ă ă

$ Au auns anun brusc od)ers.ţă

$ A#tea%t %u in Steve ceru Hood. Ce6ai aflat 'i"e0ă ţ$ 3arrell tocmai a vorbit cu colonelul Au)ust s%use od)ers

cu rece%torul la ureche. Echi%a s6a desf #urat cu succes de6aă lun)ul laturii estice a cl dirii /%erei. Au *n fa a lor %alatul #iă ţ deocamdat cel %u in nimeni nu %are s 6i fi b )at *n seam .ă ţ ă ă ă Solda ii %ar s 6#i concentre!e toat aten ia asu%ra %alatului #iţ ă ă ţ nu6#i fac )rii *n ceea ce %rive#te edificiile *nvecinate. ColonelulAu)ust a#tea%t instruc iuni.ă ţ

$ 'ul ume#te6i din %artea mea lui 3arrell s%use Hood a%oi *iţ re%et cele aflate lui 1ur"oD.ă-n tim% ce vorbea ceru com%uterului s afi#e!e %rofilulă

misiunii transmis de 'cCas"ey *n urm cu o um tate de or .ă ă ă 3u% o cli% avea *n fa o hart a re)iunii res%ective aă ă ţă ă 'adridului %recum #i un %lan detaliat al %alatului *nso it de maiţ multe confi)ura ii de atac #i strate)ii de infiltrare. otrivit luiţ 'cCas"ey estim rile observatorului de la nter%ol men ionau ună ţ

efectiv de %atru %(n la cinci sute de solda i sta iona i la alat.ă ţ ţ ţ Cei mai mul i erau se % rea a)lomera i %e latura sudic undeţ ă ţ ă se afla sala tronului.



$ Care ar fi %lanul de atac #i cam c(t ar dura %unerea lui *na%licare dac am da semnalul chiar acum0 vru s afle 1ur"oD.ă ă

od)ers se a%ro%iase de birou. Se a%lec %rivind %esteă um rul lui Hood. Acesta comut telefonul %e am%lificare.ă ă

$ E7ist o ram% de acces *n sistemul de canali!are *n col ulă ă ţ

nordic din ia!a dQ/riente s%use Hood. 3e6aici se %oate aun)e *ntr6o catacomb care a f cut %arte din vechea fort rea maur .ă ă ă ţă ă Acum e folosit ca de%o!it %entru otrava de #obolani.ă

$ Stai ni el *l *ntreru%se 1ur"oD. Cum vor reu#i s intre *nţ ă canal0

$ 2or utili!a o modalitate cunoscut de %e vremea e!isten eiă ţ france!e r s%unse od)ers. 2or crea o diversiune #i vor %rofitaă de neaten ia solda ilor %entru a se strecura *n untru. Nimicţ ţ ă serios doar c(teva )renade fumi)ene.

$ Aha *n ele) morm i 1ur"oD.ţ ă$ Catacomba des%re care vorbeam e *n le) tur cu unaă ă

dintre vechile temni e ale %alatului care n6a mai fost folosit *nţ ă sco%urile ini iale de c(teva secole.ţ

$ A#adar nu e deloc vi!itat 0 vru s afle 1ur"oD.ă ă$ E7act *ncuviin Hood.ţă$ Av(nd *n vedere cum s6a com%ortat nchi!i ia s%aniol laţ ă

vremea ei nu e deloc de mirare c temni a n6a fost inclus *nă ţ ă

circuitul turistic obi#nuit coment od)ers.ă$ Temni a se afl chiar sub Sala Ta%iseriilor continu Hood.ţ ă ă

3e acolo echi%a de interven ie nu va avea de %arcurs dec(t oţ distan foarte scurt %(n la Sala Tronului.ţă ă ă

$ / distan mic *n linie drea%t %reci! od)ers. 3ar %eţă ă ă ă coridorul dintre cele dou *nc %eri e7ist %robabil destui solda i.ă ă ă ţ 3ac oamenii no#tri ale) varianta ra%id de atac vor e7ista *nă ă mod si)ur victime *n r(ndul tru%elor s%aniole.

$ 2arianta ra%id 0 *ntreb 1ur"oD.ă ă$ Eliminarea oric rei re!isten e lichidarea intei #i retra)ereaă ţ ţ e7%lic od)ers. Cu alte cuvinte s6ar renun a la ob inereaă ţ ţ uniformelor necesare %entru a % trunde neobserva i *nă ţ a%ro%ierea lui Amadori #i nu s6ar face nici un efort %entruminimali!area %ierderilor de ambele % r i.ă ţ

$ Aha f cu 1ur"oD.ă$ nten ion m s decidem strate)ia de atac numai du% ceţ ă ă ă

vom fi aflat ve#ti de la omul nostru din interiorul %alatuluiad u) Hood.ă ă$ Te referi la a)enta de la nter%ol care s6a l sat ca%turat 0ă ă



*ntreb 1ur"oD.ă$ E7act. Nu #tim dac va *ncerca s ne contacte!e sau vaă ă

hot r* s elimine inta %e cont %ro%riu. Consider m *ns c ară ă ţ ă ă ă trebui s 6i acord m un r )a!.ă ă ă

1ur"oD t cu vreme de c(teva cli%e *nainte de a6#i s%uneă

% rerea:ă

$ A#te%tarea im%lic riscul unei %osibile cre#teri e7%onen ialeă ţ a %uterii lui Amadori. La un moment dat fiecare u!ur%ator

*ncetea! s fie %rivit de o%inia %ublic dre%t un rebel #i devineă ă ă un erou %o%ular. A#a s6a *nt(m%lat cu >idel Castro *n cursulr sturn rii re)imului 1atista.ă ă

$ E7ist un astfel de risc fu de acord Hood. 3ar credem că ă Amadori nu a auns *nc *n %unctul de cotitur . E7ist !eci deă ă ă !one *n care revoltele se afl *nc *n %lin desf #urare iară ă ă ă Amadori nu a fost deocamdat numit conduc tor interimar *n niciă ă una din transmisiunile de #tiri %e care le6am monitori!at. (nă c(nd nu *#i va asi)ura s%riinul unor fi)uri %ublice maore < nudoar %oliticieni ci #i oameni de afaceri #i lideri reli)io#i < va%refera s nu ias %rea mult *n eviden .ă ă ţă

$ A *nce%ut dea s fac %resiuni %uternice asu%ra lideriloră ă industriei le atrase aten ia 1ur"oD. ?(ndi i6v la cei de %e iaht #iţ ţ ă la membrii familiei %e care i6a arestat.

$ 2a reu#i %oate s 6i *ns% im(nte *ndeauns de tare %e uniiă ă admise Hood dar m *ndoiesc c asta se va *nt(m%la *nă ă urm toarele ore.ă

$ A#adar cre!i c e ca!ul s mai a#te%t m.ă ă ă$ Echi%a de interven ie e )ata s ac ione!e oric(nd s%useţ ă ţ

Hood. / am(nare nu %oate s %ricinuiasc %rea mult r u= *nă ă ă schimb s6ar %utea s ne aduc informa ii %re ioase din interior.ă ă ţ ţ

$ Nu sunt de acord *n %rivin a %osibilelor consecin e nefasteţ ţ

*l contra!ise 1ur"oD. ?eneralul 2an!andt e de % rere că ă %relun)irea a#te%t rii i6ar *n) dui lui Amadori s 6#i %un la %unctă ă ă ă %ro%ria securitate. ar eliminarea lui Amadori este s nu uit mă ă obiectivul nostru %rimordial.

Hood *#i ridic %rivirea s%re od)ers. Am(ndoi *n eleseseră ţ ă *ncotro b tea 1ur"oD: nu dis%uneau de r )a!ul necesar %entru aă ă ac iona cu %ruden .ţ ţă

(n la un %unct Hood era de aceea#i % rere. Tacticileă ă

ado%tate de Amadori < ac iunile6ful)er %urific rile #i crimele < *lţ ă a#e!au %e acesta mai de)rab *n r(nd cu Hitler #i Stalin dec(t cuă >idel Castro sau >rancisco >ranco. Nu i se %utea *n) dui să ă



aun) la conducerea S%aniei.ă$ Sunt de acord cu tine Steve s%use Hood. Amadori trebuie

s fie inta noastr %rimordial . 3ar echi%a de interven ie eă ţ ă ă ţ sin)urul nostru atu. 3ac ne vom folosi oamenii f r s neă ă ă ă )(ndim la consecin e le vom %une *n %ericol vie ile #i chiarţ ţ

reu#ita *ntre)ii o%era iuni.ţ

Arunc o %rivire s%re ceasul din col ul monitorului. Asistentulă ţ s u 1u)s 1enet *l %ro)ramase s afi#e!e simultan ora local #iă ă ă cea de la 'adrid.

$ E a%roa%e uns%re!ece *n S%ania continu el. S vedemă ă cum va evolua situa ia %(n la %r(n!. 3ac nu vom fi aflat nimicţ ă ă de la 'aria Comea %(n atunci echi%a de interven ie va trece laă ţ ac iune.ţ

$ -ntr6o or se %ot *nt(m%la multe *l averti! 1ur"oD. Ar fi de6ă ăauns c(teva mi#c ri %entru ca Amadori s nu mai %oat fi o%rită ă ă 3ac *l vom elimina du% ce va fi trecut de %ra)ul critic vaă ă

*nsemna c am ucis nu un tr d tor ci un lider de nivel mondial.ă ă ă$ -n ele) re%lic Hood. 3ar re%et avem nevoie de mai multeţ ă

informa ii.ţ$ ,ite ce e insist 1ur"oD toate e!it rile astea *nce% s mă ă ă ă

scoat din s rite. 3is%ui de una dintre cele mai e7%erimentateă ă unit i de elit din *ntrea)a lume. 3e ce nu6i la#i s seăţ ă ă

de!l n uie0 2or recolta informa iile necesare %e m sur ce voră ţ ţ ă ă *nainta.

$ Nu r s%unse Hood %e un ton hot r(t. Nu e destul. Am deă ă )(nd s 6i dau 'ariei Comea un r )a! de o or .ă ă ă

$ 3e ce0 *ntreb 1ur"oD. Ascult dac i6e cumva team să ă ă ţ ă ă ordoni lichidarea acelui tic los de )eneral;ă

$ Team 0 i!bucni Hood. Tic losul n6a mi#cat un de)et %entruă ă a *m%iedica asasinarea unuia dintre oamenii mei. Sunt dis%us să

fac orice %entru a6l dobor*. Cu cea mai mare %l cere.ă$ Atunci care6i %roblema0$ roblema e c ne6am concentrat e7cesiv asu%ra intei f ră ţ ă ă

s avem *n vedere o strate)ie onorabil de ie#ire %entru echi%aă ă de interven ie.ţ

$ entru asta n6ai nevoie de 'aria re%lic 1ur"oD. 2or ie#i %eă unde au intrat.

$ Nu m refer la ie#irea din %alat interveni Hood. 2orbescă

des%re ie#irea de sub im%eriul cul%abilit ii. Cine *#i va asumaăţ r s%underea %entru toate astea Steve0 re#edintele a discutată chestiunea asta cu re)ele0



$ Nu #tiu. N6am asistat la convorbire.$ 2a trebui s ne de!icem de ac iunea oamenilor no#tri *nă ţ

ca!ul *n care vor fi %rin#i0 *ntreb Hood. 2om sus ine c suntă ţ ă mercenari sau c o%era iunea a fost or)ani!at f r #tireaă ţ ă ă ă noastr #i6i vom l sa s se descurce cum %ot0ă ă ă

$ ,neori n6avem de ales s%use 1ur"oD.$ E6adev rat *ncuviin Hood. 3ar nu #i atunci c(nd e7ist oă ţă ă alternativ . ar alternativa ar fi s l s m un cet ean s%aniol să ă ă ă ăţ ă se im%lice la un moment dat *n desf #urarea o%era iunii. Atunciă ţ am %utea sus ine c echi%a de interven ie a ac ionat doar %entruţ ă ţ ţ a6l s%riini %e res%ectivul %atriot chiar dac afirma iile noastre ară ţ fi doar %raf *n ochii o%iniei %ublice.

1ur"oD nu scoase nici un cuv(nt.$ -n consecin voi a#te%ta %(n la amia! un semn de laţă ă ă

'aria urm Hood. Ne6ar fi de6auns s #tim unde se afl *n %alat.ă ă ă 3ac echi%a o va cule)e *n drum s%re Amadori nu voi avea niciă o re inere s dau ordinul de lichidare a tic losului.ţ ă ă

T cerea a% s toare se %relun)i. -ntr6un t(r!iu 1ur"oD seă ă ă hot r* s o ru% .ă ă ă

$ ot s 6i s%un %re#edintelui c o%era iunea va fi declan#ată ă ţ ă la amia! 0 *ntreb el.ă ă

$ 3a rosti Hood.

$ E6n re)ul s%use 1ur"oD sec. 'ai st m de vorb atunci.ă ă ă+eful Securit ii Na ionale *nchise. Hood ridic %rivirea s%reăţ ţ ă

od)ers. ?eneralul !(mbea.$ Sunt m(ndru de tine aul s%use el. >oarte m(ndru.$ 'ul umesc 'i"e.ţHood *nchise fi#ierul afi#at %e monitor #i se frec la ochi.ă$ 3oamne c(t sunt de obosit4 '6am s turat de toat %orc riaă ă ă

asta.

$ -ncearc s dormi %u in *l sf tui od)ers. reiau eu cartul.ă ă ţ ă$ Nu %ot %(n c(nd nu se va fi terminat s%use Hood careă ad u) : 3ar %o i s 6mi faci un serviciu.ă ă ţ ă

$ 3esi)ur.Hood ridic rece%torul.ă$ Am s vorbesc cu 1ob Herbert #i Ste%hen 2iens. Le voi cereă

s o locali!e!e c(t mai cur(nd cu %utin %e 'aria. -ntre tim%ă ţă afl dac nu cumva 3arrell ar mai %utea s ne aute *n vreun felă ă ă

sau altul. / or nu *nseamn cine #tie ce dar %oate c 6i de6aunsă ă ă s afl m dac nu cumva *n trecut a e7istat vreo tentativ deă ă ă ă %lasare de microfoane *n interiorul %alatului. +i *nc ceva. oateă



c 3arrell va ) si vreo modalitate %entru a6i b )a *n s%erie i %eă ă ă ţ unii dintre inamicii re)elui.

$ Se face.$ Asi)ur 6te c echi%a de interven ie #tie care sunt %osibileleă ă ţ

consecin e ale ac iunii.ţ ţ

od)ers *ncuviin din ca% #i ie#i *nchi!(nd u#a *n urma sa.ţă

Hood le telefon lui Herbert #i 2iens. 3u% ce sf(r#i de discutată ă cu ace#tia *#i *ncruci# bra ele %e birou #i se re!em cu frunteaă ţ ă de ele.

Era cu adev rat e%ui!at. +i nu era deloc m(ndru de sine. 1aă dim%otriv . Era de!)ustat de ideea de a6l lichida f r remu#c riă ă ă ă %e Amadori fie #i ca r !bunare %entru uciderea 'arthei 'ac"all=ă chiar dac altcineva d duse ordinul fatal #i a% sase %e tr )aci.ă ă ă ă

Toate f ceau %arte din acela#i tablou inuman.ă-n cele din urm *ns toate aveau s *#i ) seasc un sf(r#it.ă ă ă ă ă

Amadori avea s fie mort sau S%ania avea s cad *n m(inileă ă ă )eneralului ca! *n care %roblema nu avea s mai fie doar a lui ciă a lumii *ntre)i. -n acel moment Hood avea s %lece de aici= aveaă s aun) acas unde nu6l mai a#te%ta nimic. Nimic *n afaraă ă ă unor satisfac ii deri!orii a unor re)rete cum%lite #i a %ers%ectiveiţ unei *n#iruiri similare de sentimente contrarii at(ta vreme c(tavea s r m(n la Centrul de Comand .ă ă ă ă

Nu era de6auns.Nu avea s reu#easc niciodat s o determine %e Sharon să ă ă ă ă

%riveasc lucrurile din %ers%ectiva sa. -ns cu mintea *nce o#at ă ă ţ ă *n care doar emo iile i se *nf i#au cu lim%e!ime se vedea nevoitţ ăţ s recunoasc fa%tul c nu mai era la fel de si)ur c felul s u de6ă ă ă ă ăa %rivi lucrurile era cel corect. Era oare de %referat s seă confrunte cu %rovoc ri interesante din %unct de vedereă %rofesional c(#ti)(nd astfel res%ectul lui 'i"e od)ers0 Sau ar fi

fost mai bine s 6#i ) seasc o slub care s nu6l solicite at(t deă ă ă ă ă mult #i care s 6i *n) duie s se bucure de dra)ostea so iei #i aă ă ă ţ co%iilor s i *m% rt #indu6le satisfac iile m runte0ă ă ă ţ ă

83e ce sunt oare nevoit s ale)09 se *ntreb el. 3ar cuno#teaă ă dinainte r s%unsul.ă

re ul a%artenen ei la elita celor %uternici indiferent *n ceţ ţ domeniu de activitate era risi%a de tim% #i munca f r r )a!.ă ă ă 3ac dorea s *#i reca%ete familia avea s fie nevoit s renun eă ă ă ă ţ

la aceste dou lucruri. 2a fi nevoit s se an)ae!e *ntr6oă ă universitate *ntr6o banc sau *ntr6o echi% de cercet tori s 6#iă ă ă ă ) seasc o slub care s 6i lase tim% %entru recitaluri de vioar ă ă ă ă ă



%entru meciuri de base6ball #i *mbr i# ri tandre *n fa aăţ ă ţ televi!orului seara.

Hood ridic fruntea #i6#i *ndre%t din nou aten ia s%reă ă ţ com%uter. +i *n vreme ce a#te%ta s %rimeasc ve#ti din S%aniaă ă tast urm toarele cuvinte:ă ă

83omnule re#edinte

rin %re!enta demisione! din func ia de director al Centruluiţ de Comand .ă

Al dumneavoastr sincerăaul Hood.9



33

Mar i, ora 1' şi (2 de minute,ţ

Madrid, Spania

Aun)(nd *n sf(r#it %e coridorul din fa a S lii Halebardierilorţ ă 'aria se v !u nevoit s renun e la %ruden a cu care ac ionaseă ă ă ţ ţ ţ %(n atunci. -nc %erea era situat la cel lalt ca% t al lun)uluiă ă ă ă ă coridor *n esat de solda ii care scotoceau %rin *nc %erileţ ţ ă

%alatului. Nu avea nici o *ndoial c ea era cea %e care o c utau.ă ă ă(n acum *naintase f r %rea mare )reutate. Trecuse dintr6oă ă ă *nc %ere *ntr6alta reu#ind s evite culoarele a)lomerate. Seă ă o%rise o sin)ur dat %entru a *ncerca s 6i telefone!e lui Luis caă ă ă s 6l %un la curent cu cele *nt(m%late. 3ar telefoanele dină ă

*ntre)ul %alat fuseser deconectate iar ea nu era dis%us să ă ă ri#te %entru a %rocura un radioemi tor de la unul dintre ofi eriiţă ţ res%onsabili cu comunica iile.ţ

)nor(ndu6#i durerile %orni *nainte cu %a#i )r bi i cu hot r(re.ă ţ ă 1ra ele *i at(rnau ri)ide %e l(n) cor%. -#i tr sese boneta %eţ ă ă frunte #i %rivea int dre%t *n fa . 8-ncearc s %ari c(t maiţ ă ţă ă ă oficial 9 *#i re%et ea *n )(nd.ă ă

'aria nutrea convin)erea c *n marea maoritate a ca!uriloră o infiltrare reu#it trebuia s se desf #oare *n cea mai mareă ă ă lini#te. e)ulile erau sim%le: folose#te6te de *ntuneric nu face!)omot f 6te una cu umbrele. 3ar *n circumstan ele date *i eraă ţ cu ne%utin s se fac nev !ut . Sin)ura %osibilitate de reu#itţă ă ă ă ă ă era s dea im%resia c era unul dintre solda i. 3in nefericire de#iă ă ţ

*n armata s%aniol erau an)aate destule femei nici una dintreă ele nu f cea %arte din vreo unitate combatant . +i din c(teă ă a%ucase s vad aici nu se afla nici o femeie6soldat. at de ceă ă ă se hot r(se s se *ndre%te *n %as aler) tor s%re Salaă ă ă Halebardierilor. 1oneta *i ascundea % rul iar %ie%tul #i m(inileă delicate *i erau mascate de vestonul %rea lar) al uniformei.entru moment avea un sin)ur sco% *n minte: s aun) din nouă ă

*n sal . /dat auns *n untru urma s %un *n a%licare un %lană ă ă ă ă ă care ar fi %utut s o aute s traverse!e s%re sala tronului.ă ă

'aria era con#tient c dac aler)a %rea re%ede avea să ă ă ă



atra) aten ia. 3ac *n schimb ritmul i6ar fi fost %rea lent seă ţ ă temea c avea s fie o%rit #i *ntrebat de ce nu se aflaă ă ă ă

*m%reun cu %lutonul din care f cea %arte. nima % rea c 6i bateă ă ă ă *n fiecare col i#or al tru%ului. / durea fiecare oscior *n urmaţ b t ii *ncasate iar mintea *i era *n)ro!it de ceea ce se *nt(m%laă ă ă

cu S%ania. 3ar %ericolul durerea #i mai %resus de oriceres%onsabilitatea care a% sa %e umerii ei o f ceau s se simtă ă ă ă mai vie ca oric(nd. Aceste momente erau asemenea cli%ei care%recede un salt cu %ara#uta sau ie#irea %e scen *n seara uneiă %remiere cli%e de o ma7im intensitate cum rar * i e dat să ţ ă tr ie#ti *n via .ă ţă

C(teva ca%ete se *ntoarser %entru a o %rivi dar 'aria a%ucă ă s treac mai de%arte *nainte ca vreunul dintre cei care oă ă observaser s fi a%ucat s 6i vad fa a.ă ă ă ă ţ

-n cli%a *n care se %re) tea s dea col ul %entru a trece %ra)ulă ă ţ S lii Halebardierilor o fi)ur cunoscut ie#i din vasta *nc %ereă ă ă ă )ata6)ata s se ciocneasc de ea. Era c %itanul care ordonase să ă ă ă fie b tut . /fi erul se o%ri #i6i arunc 'ariei o %rivire t ioas = ea *lă ă ţ ă ă ă salut din mers #i ocolindu6l trecu %ra)ul u#ii. -ncercase s 6#iă ă ascund chi%ul cu m(na cu care salutase #i nu ridicase ochii. Nuă mai avea nevoie dec(t de c(teva secunde de r )a!.ă

'aria *i ! ri %e Kuan #i %e >erdinand. Erau a#e!a i turce#te laă ţ

mar)inea a%ro%iat a a)lomer rii de %ri!onieri. Aveau %rivirileă ă %lecate. Num rul %ri!onierilor sc !use *ntruc(tva de la %lecareaă ă 'ariei. Ca%tivii % reau nelini#ti i= se *ntrebau %robabil undeă ţ fuseser du#i tovar #ii lor. A)ita ia se datora #i *m%u in riiă ă ţ ţ ă )ardienilor. 'aria %resu%use c solda ii care %lecaser seă ţ ă al turaser celor care o c utau. Nici unul dintre )ardieni nu6iă ă ă d du aten ie *n vreme ce ea se *ndre%t hot r(t s%re cei doiă ţ ă ă ă membri ai familiei amire!.

$ A#tea%t 4 r sun din urm )lasul %uternic al c %itanuluiă ă ă ă ă care r m sese *n %ra).ă ă Kuan #i >erdinand *#i ridicar %rivirile. 'aria continu să ă ă

*nainte!e *n direc ia acestora.ţ 1 u tine vorbesc sergent 4 stri) c %itanul. /%re#te6te4ă ă'aria se afla la a%ro7imativ dou !eci de %a#i de Kuan. Nu aveaă

s reu#easc s aun) acolo *nainte de a fi nevoit s seă ă ă ă ă ă confrunte cu c %itanul. -nur *n )(nd dar nu se o%ri din mers.ă ă

ri!onierul o %rivea int . Era teribil de frustrant fa%tul c s%reţ ă ă deosebire de c %itan Kuan *nc nu o recunoscuse %e 'aria.ă ă ntrarea *n sala tronului se afla la vreo dois%re!ece metri



de% rtare dincolo de mul imea de %ri!onieri. Cei doi solda i careă ţ ţ % !eau intrarea nu se clintiser de la %osturile lor #i *n acestă ă moment o %riveau uimi i. Trebuia s aun) acolo #i de unaţ ă ă sin)ur nu avea s reu#easc .ă ă ă

$ Trebuie s 6i duc domnului )eneral un ra%ort domnuleă

c %itan rosti ea f r s se *ntoarc #i f r s se o%reasc .ă ă ă ă ă ă ă ă ă

>iecare secund conta acum. Trebuia s aun) c(t maiă ă ă a%roa%e de Kuan. e de alt %arte voia ca acesta s 6i aud voceaă ă ă #i s o recunoasc . 3esi)ur asta *nsemna s 6i dea %osibilitatea #iă ă ă c %itanului s *#i dea seama cine era dar nu avea de ales.ă ă

$ Tu e#ti *ntr6adev r4 r cni c %itanul au!indu6i vocea.ă ă ă /%re#te6te imediat #i ridic m(inile4ă

'aria *#i *ncetini mersul dar nu se o%ri. Trebuia s aun) *nă ă fa a lui Kuan.ţ

$ i6am s%us s te o%re#ti4 url c %itanul.Ţ ă ă ă'aria aunse la mar)inea mul imii. Se o%ri.ţ$ Acum ridic 6 i m(inile *ncet cu %almele la vedere *iă ţ

%orunci c %itanul. 3ac faci o sin)ur mi#care brusc vei fiă ă ă ă *m%u#cat .ă

T(n ra femeie f cu ceea ce i se ceruse. 2 !u cum Kuan *#iă ă ă c sca ochii mari de uimire recunosc(nd6o *n sf(r#it. Solda iiă ţ %re!en i *n *nc %ere nu %useser *nc m(na %e arme. Avea laţ ă ă ă

dis%o!i ie doar c(teva secunde *nainte ca acest lucru s seţ ă *nt(m%le.

$ Tu4 se r sti c %itanul. Ca%oral4ă ă,nul dintre solda ii afla i *n a%ro%ierea s lii tronului lu %o!i iaţ ţ ă ă ţ

de dre% i.ţ$ /rdona i4ţ$ icioarele )emu 'aria. icioarele mele.Se *m%letici o%rindu6se chiar *n fa a lui Kuan.ţ

$ ot s m a#e!0 *ntreb ea.ă ă ă$ m(i unde e#ti4 stri) c %itanul.ă ă ă$ 3ar nu m mai in %icioarele du% b taia %e care amă ţ ă ă

*ncasat6o; 1 !ilencio4 ceru c %itanul.ă'aria se cl tin . Soldatul % trunsese *ntre %ri!onieri deă ă ă

cealalt %arte a mul imii #i *#i f cea loc *n direc ia ei. Nu maiă ţ ă ţ %utea s a#te%te. Nu credea c aveau s tra) *n ea mai alesă ă ă ă

dac avea s cad la % m(nt. Asta ar fi %utut declan#a o revoltă ă ă ă ă a %ri!onierilor. Cu un )eam t c !u *n )enunchi a%oi se %r bu#iă ă ă *nainte re!em(ndu6se de Kuan.



$ idic 6te4 stri) c %itanul.ă ă ă'aria *ncerc s se redrese!e. -n tim% ce se %ref cea c seă ă ă ă

str duie#te s se ridice *n %icioare *#i scoase %istoalele de laă ă centur #i le *m%inse *n m(inile lui Kuan.ă

Acesta le lu cu o mi#care )r bit . >erdinand se a%lecaseă ă ă

%entru a o auta %e 'aria. Kuan *i strecur acestuia un revolveră

sub )enunchiul fle7at.$ Amadori se afl *n sala tronului #o%ti 'aria *n vreme ce eraă

autat s se ridice.ă ă$ N6o s reu#im; *nce%u Kuan.ă$ Trebuie #uier 'aria. /ricum suntem mor i.ă ţ-n cli%a aceea soldatul ie#i dintre %ri!onieri se a%lecă

deasu%ra 'ariei #i o a%uc de )ulerul vestonului smucind6o *nă sus. >emeia )emu #i se %ref cu a6#i %ierde echilibrul. 3e *ndată ă ce ea se d du la o %arte Kuan ridic %istolul intind #oldulă ă ţ soldatului #i a% s %e tr )aci. Santinela i% #i se %r v li %eă ă ă ţ ă ă ă s%ate *m%ro#c(nd *n ur cu s(n)e. Sc % din m(n arma iară ă ă unul dintre %ri!onieri o %rinse *nainte s atin) %ardoseala.ă ă

3ar c %itanul a%ucase la r(ndul s u s 6#i scoat %istolul dină ă ă ă toc. Trase dou focuri dintre care unul o nimeri %e 'aria *nă %artea st(n) . Ea se r suci %rad durerii iar )lon ul %ornit dină ă ă ţ arma sa se irosi *n )ol. Ateri! %este cel care luase armaă

santinelei. 1oneta *i c !u eliber(ndu6i %letele.ă Kuan (#nise *n %icioare stri)(nd:ţ 1 Asesino5 ,ci)a#ule4-nainte *ns ca el s a%ese %e tr )aci un )lon *l i!bi *n um rulă ă ă ţ ă

dre%t. Se %r bu#i cu bra ele desf cute sc %(nd arma careă ţ ă ă alunec %e %ardoseal *n direc ia u#ii. C %itanul o ridic dină ă ţ ă ă mers. Cel care tr sese a doua santinel d du s %orneasc laă ă ă ă ă r(ndul s u s%re ei.ă

$ m(i la %ost *i ordon c %itanul.ă ă ări!onierii *nce%ur s se a)ite iar murmurele lor seă ă %reschimbar *n vacarm. To i solda ii afla i *n *nc %ere *#iă ţ ţ ţ ă scoaser armele. 3eodat u#a s lii tronului se deschise.ă ă ă A)hiotantul )eneralului )eneralul6maior A)uirre se ivi *n %ra).

Avea *n min un revolver automat de calibrul F mm cu nimică mai lini#titor dec(t e7%resia *ncruntat de %e chi%ul s u.ă ă

$ Avem %robleme c %itane ă nfiesta0 *ntreb el.ă

$ Nu domnule )eneral r s%unse c %itanul. S6a re!olvat.ă ă$ Cine este acesta0 *ntreb A)uirre *ndre%t(ndu6#i eavaă ţ %istolului c tre cel *m%u#cat de c %itan.ă ă



$ E com%licele ei rosti c %itanul ar t(nd s%re 'aria.ă ărivirea lui A)uirre se a inti asu%ra femeii.ţ$ 3ar ea cine este0$ Cred c este o s%ioan domnule )eneral *l informă ă ă

c %itanul.ă

'aria reu#ise s se ridice.ă

$ Nu sunt; s%ioan domnule )eneral6maior rosti ea.ă-#i *ncle#tase m(inile deasu%ra r nii. ?lon ul % trunsese *nă ţ ă

%artea st(n) sub nivelul coastelor. ana um%luse de s(n)eă vestonul #i *i trimitea s )e i de durere acut *n creier.ă ţ ă

$ Sunt 'aria Comea de la nter%ol. Am venit aici %entru a6iaduce o serie de informa ii )eneralului #i *n loc s m asculteţ ă ă omul acesta a dat ordin s fiu b tut .ă ă ă

Ar t cu o m(n nesi)ur c tre c %itan.ă ă ă ă ă ă$ Am s te ascult eu s%use sec A)uirre. 2orbe#te.ă$ Nu cl tin din ca% 'aria. Nu aici;ă ă$ Aici #i acum4 ridic tonul A)uirre.ă'aria *#i *nchise ochii vreme de o cli% .ă$ Ame esc *n) im ea dar de ast dat nu min ea. ot sţ ă ă ă ă ţ ă

m a#e!0ă$ 3esi)ur s%use A)uirre f r ca *ncruntarea s se #tear) deă ă ă ă

%e chi%ul lui. C %itane4 3u6o *n curte *m%reun cu com%licele ei.ă ă

Ascult6o #i a%oi termin ce ai de terminat.ă$ Am *n eles domnule *ncuviin c %itanul.ţ ţă ă'aria se *ntoarse.$ 3omnule4 stri) ea #i %orni #chio% t(nd %rintre %ri!onieriă ă

*ns%re )eneralul6maior.Era *n continuare convins c dac reu#ea s % trund *n salaă ă ă ă ă ă

tronului ar fi avut oca!ia s ;ăSe sim i a%ucat de % r #i tras *na%oi.ţ ă ă ă

$ Ai s m urme!i afar conform ordinului s%use c %itanulă ă ă ă smul)(nd6o din mul ime.ţ'aria era %rea sl bit %entru a se o%une. Se *m%letici #i fuă ă

)ata s cad *n tim% ce era *m%ins f r menaamente c treă ă ă ă ă ă ie#ire.

$ Lua i6l #i %e el ordon c %itanul ar t(nd s%re Kuan.ţ ă ă ă3oi dintre solda i *l a%ucar de subsuori %e Kuan. Acesta )emuţ ă

de durere *n tim% ce era ridicat *n %icioare #i tras c tre u# .ă ă

-n urma lor )eneralul6maior se *ntoarse f r vreun cuv(nt.ă ă ntr *n sala tronului #i *nchise u#a.ăI)omotul ! vorului r sun %uternic st(rnind ecouri %eă ă ă



coridorul cufundat *n lini#te. entru 'aria sunetul acesta eraechivalent cu acela al *nchiderii unei les%e!i de morm(nt. Erasunetul care %unea ca% t eforturilor ei de a aun)e *n salaă tronului. 'ai mult chiar era %osibil s marche!e sf(r#itul S%anieiă

*ns #i. Era furioas %e sine *ns #i fiindc nu reu#ise s 6#iă ă ă ă ă

*nde%lineasc misiunea asumat . Aunsese at(t de a%roa%e #i *nă ă

ultima cli% d duse )re#.ă ăC %itanul o obli) %e 'aria s *nainte!e c tre ie#ire in(nd6oă ă ă ă ţ

*n continuare de % r. >iecare %as era un chin %entru t(n raă ă femeie un fior cum%lit de durere str b t(ndu6i tru%ul de laă ă c lc(ie %(n *n cre#tetul ca%ului.ă ă

$ Ce; Ce ai de )(nd s faci0 *ntreb 'aria.ă ă$ 2om ie#i *n curte #i vom vedea ce #tii.$ 3ar de ce afar 0ăC %itanul nu6i r s%unse dar t cerea lui era *ndeauns deă ă ă

)r itoare. Erau condu#i afar deoarece acolo !idurile erau li%siteă ă de ornamente.

Erau !iduri %otrivite %entru ca *n fa a lor s fie a#e!a iţ ă ţ %ri!onierii condamna i la moarte %rin *m%u#care.ţ



34

Mar i, ora 1' şi $6 de minute,ţ

Madrid, Spania

3e*ndat ce au!i *m%u#c turile r sun(nd *n interiorul %alatuluiă ă ă colonelul Au)ust *#i scoase din bu!unarul %antalonilor cu un )estc(t mai firesc cu %utin telefonul mobil. >orm num rul lui Luisţă ă ă f r a6#i *ntoarce *ns fa a de la soarele cald care sc lda cl dirileă ă ă ţ ă ă

din ur *ncerc(nd s %ar unul dintre tinerii turi#ti care %rofitauă ă de aceast vreme minunat . Chiar *n s%atele s u *ntrea)aă ă ă echi% de interven ie < cu e7ce% ia lui u%shaD < era ad(ncă ţ ţ cufundat *n studierea unui )hid turistic. u%shaD se afla laă ca% tul str !ii= cu %iciorul ridicat %e bara unei ma#ini seă ă %ref cea c 6#i lea) #ireturile *n realitate ca% tul unuia dintreă ă ă ă #ireturi con inea un a)ent iritant com%rimat *ntr6un re!ervorţ minuscul av(nd dre%t element %rinci%al al com%o!i ieiţ cloroacetofenona un amestec de )a!e lacrimo)ene #i fumi)ene.Cel laltă ca% t al #iretului con inea o minibobin care se *nc l!eaă ţ ă ă

*n momentul des%rinderii de #iret. -mbinarea dintre cele două ca%ete avea s declan#e!e eliberarea )a!ului du% un r )a! deă ă ă dou minute.ă

$ Aici Tr(ntorul rosti Au)ust. Tocmai am %rimit ve#ti de la treidintre uc torii de %e stadion. RConform codului %restabilit astaă

*nsemna c din %alat se au!iser trei *m%u#c turi. Se %are c seă ă ă ă afl *n %reama locului unde vrem #i noi s aun)em.ă ă

$ S6ar %utea s fi fost coechi%iera noastr care a *nce%ută ă antrenamentul de *nc l!ire su)er Luis.ă ă

3u% c(teva cli%e de t cere ad u) :ă ă ă ă$ Antrenorul v transmite s v *ndre%ta i s%re vestiare #i să ă ă ţ ă

v *mbr ca i echi%amentul. 2a discuta #i cu amicii din tribune să ă ţ ă vedem dac nu ne %ot da mai multe am nunte.ă ă

2estiarele desemnau temni a de sub Sala Ta%iseriilor iarţ amicii din tribune erau observatorii de %e aco%eri#ul cl dirii.ă

$ E7celent rosti Au)ust. ornim chiar acum.Comut soneria de a%el a mobilului %e vibra ii #i v(r* telefonulă ţ

la loc *n bu!unar. Le s%use cole)ilor s i s *l urme!e #i *i f cu cuă ă ă



m(na lui u%shaD *ncruci#(ndu6#i ar t torul #i milociul.ă ă T(n rul soldat *i r s%unse cu un )est similar. Cele dou de)eteă ă ă

*ncruci#ate erau semnalul de *mbinare a ca%etelor #iretului.Au)ust *#i conduse oamenii s%re )ura de canal aflat laă

mar)inea nord6vestic a ie ei /riente. e %arcursul %rimeiă ţ

%limb ri de recunoa#tere foto)rafiaser )ura de canal #i c(tă ă

tim% a#te%taser semnalul *nce%erii ac iunii studiaseră ţ ă ima)inea. -n acest moment ca%oralul rementine #i solda iiţ 3avid ?eor)e #i Kason Scott aveau *n m(ini c #tile al"man6ăurilor %re) tite %entru a fi strecurate *n ) urile ca%acului *n chi%ă ă de c(rli)e %entru a6l ridica. C #tile aveau rama dintr6un alia %eă ba! de titan #i aveau s re!iste la %ovara ca%acului )reu deă ă font .ă

Au)ust o lu de du% umeri %e Sondra 3evonne. reau a fiă ă ă doi turi#ti *ndr )osti i care r(deau #i se %limbau. -n realitateă ţ atunci c(nd %rivea c tre Sondra Au)ust observa traficul destulă de rarefiat din %ricina activit ii militarilor. C(nd Sondra *#i ridicaăţ %rivirea s%re Au)ust nu f cea dec(t s cercete!e chi%urileă ă trec torilor. Asemenea str !ii #i trotuarele erau a%roa%e %ustii.ă ă

Aunser la col #i se o%rir . u%shaD *i %rinse din urm *nă ţ ă ă fu) . 3e6abia sosise c(nd %e nea#te%tate la milocul str !iiă ă i!bucni un nor de fum %ortocaliu care cre#tea cu fiecare cli% .ă

2(ntul *m%in)ea norul de fum *n direc ia )ru%ului a#a cumţ estimaser de la bun *nce%ut. -nainte *ns ca volutele de fum s 6iă ă ă fi auns din urm ?eor)e Scott #i rementine se *ndre%tar f ră ă ă ă )rab c tre milocul str !ii. Se o%rir *n)enunchear #i cuă ă ă ă ă m(inile dre%te *ntinse ar tar *n direc ia ne)urii %ortocalii. -nă ă ţ acela#i tim% %e neobservate v(r(r un ca% t al c #tilor *nă ă ă ) urile ca%acului. Cu numai c(teva cli%e *nainte de a fi *n)hi i iă ţ ţ de nor ridicar ca%acul #i6l traser deo%arte. Sondra scoase dină ă

bu!unarul achetei o lantern c(t %alma #i o a%rinse. Lanterna nuă era menit doar s le lumine!e calea: din momentul declan# riiă ă ă o%era iunii membrii echi%ei aveau s comunice mai ales %rinţ ă semne #i semnale luminoase.

3u% cum ar tau %lanurile sistemului de canali!are %e care leă ă studiaser la sediul nter%olului sub ca%ac se afla o scar deă ă acces. Sondra cobor* imediat urmat de Au)ust Aideen #i shiă Honda. Ceilal i %atru cobor(r #i ei cel din urm fiind u%shaDţ ă ă

care trase du% sine ca%acul.ă-ntrea)a ac iune nu durase mai mult de cincis%re!eceţ secunde.



Tunelul de canali!are avea o *n l ime de a%ro7imativ treiă ţ metri iar *naintarea de6a lun)ul s u nu era deloc dificil .ă ă Evacuarea de#eurilor din canale se f cea de dou ori %e !i laă ă amia! #i la unu noa%tea. -n acest moment %ardoseala tuneluluiă era aco%erit de un strat de lichid care le aun)ea %(n laă ă

)enunchi celor din echi%a de interven ie. ,#urarea de a se #ti laţ

ad %ost #i *n drum s%re locul *nde%linirii misiunii com%ensa *nsă ă disconfortul cau!at de contactul cu lichidul v(scos #i mirosul

*nfior tor. ornir cu to ii urm(nd calea indicat de luminaă ă ţ ă lanternei din m(na Sondrei. Se *ndre%tau c tre vest s%reă catacombe.

-ntre tim% Au)ust *#i v(r* *n ureche radiorece%torul EA.3is%o!itivul avea as%ectul unui banal a%arat auditiv #i %ermitearece% ia semnalelor audio %e o ra! de trei sute de "ilometri. ,nţ ă microfon minuscul fi7at cu band ade!iv %e %ie%tul s u *iă ă ă %ermitea colonelului s intre oric(nd *n le) tur cu sediulă ă ă nter%olului.

Tunelul se ramifica brusc s%re nord d(nd *ntr6un !id dec r mid *nalt de un metru #i um tate. 3easu%ra se deschideaă ă ă ă un orificiu cu diametrul de un metru: intrarea *n catacombe.3evonne *i *ntinse lanterna soldatului ?eor)e iar Scott o aut să ă se ca ere #i s treac dincolo de !id. Se *n eleseser de la bunţ ă ă ţ ă

*nce%ut ca Sondra s le deschid calea celorlal i *n toate eta%eleă ă ţ o%era iunii. Au)ust venea du% ea urmat de Aideen iarţ ă ca%oralul rementine asi)ura arier)arda. Sondra 3evonnesuferea *nc de tulbur ri emo ionale du% locotenent6coloneluluiă ă ţ ă Suires la care asistase ne%utincioas *n decursul %rimei saleă misiuni *n cadrul echi%ei de interven ie. Colonelul Au)ustţ constat *ns cu satisfac ie c de la sosirea la 'adrid fata seă ă ţ ă concentrase im%ecabil asu%ra misiunii. Com%ortamentul ei era

ire%ro#abil mai ales de c(nd % trunseser *n subteran= se mi#caă ă %e t cute cu a)ilitatea unei feline. 3e c(nd intraser *n canală ă nici m car un #obolan nu sc %ase %rivirii ei vi)ilente.ă ă

3u% ce Aideen #i cei #a%te solda i aunser de cealalt %arteă ţ ă ă a !idului %ornir f r s mai %iard vremea urm(nd traseulă ă ă ă ă indicat de o hart %e care le6o oferise Luis. Aici de%lasarea nu eraă la fel de u#oar ca *n tunel. ?aleria era *nalt de numai un metruă ă #ai!eci iar %ietri#ul sc(r (ia *n)ro!itor sub %a#ii lor. Hainele lorţ

umede *nce%user dea s se usuce *n curentul de aer r corosă ă ă iar noroiul le f cea ri)ide.ăAu)ust se o%ri brusc.



$ ece% ione! un mesa #o%ti el c tre tovar #ii s i.ţ ă ă ă'embrii echi%ei de interven ie *l *ncercuir *n vreme ceţ ă

Sondra #i rementine asi)urau flancurile. Laolalt alc tuiau ună ă scut viu la ad %ostul c ruia colonelul Au)ust avea s %oată ă ă ă comunica *n lini#te cu cartierul )eneral.

$ A i intrat0 *ntreb Luis.ţ ă

$ Am %arcurs a%ro7imativ dou !eci de metri *n catacombeă r s%unse Au)ust.ă

3eoarece frecven a de comunicare era bruiat la ambeleţ ă ca%ete elimin(nd astfel %osibilitatea de interce%tare nu aveanici un rost s vorbeasc cifrat.ă ă

$ 2om aun)e *n temni %este a%ro7imativ trei minute.ţă$ 3u% toate %robabilit ile ve i %rimi semnalul de intrare *nă ăţ ţ

ac iune imediat ce ve i fi auns acolo *l anun Luis. Tocmai amţ ţ ţă %rimit un mesa de la observatori.

$ Ce se *nt(m%l 0 *ntreb Au)ust.ă ă$ 'aria Comea a fost adus *n curte cu %u in tim% *n urm ă ţ ă

e7%lic Luis. are r nit .ă ă ă$ Schimbul de focuri %e care l6am au!it;0$ Tot ce se %oate *ncuviin Luis. roblema e c s6ar %utea sţă ă ă

nu fi fost ultimele *m%u#c turi %e care le vom fi au!it.ă$ Ce vrei s s%ui0ă

$ 3in c(te ne6am %utut da seama un ofi er este %e cale de a6ţ#i selecta oamenii %entru a alc tui un %luton de e7ecu ie.ă ţ

$ ,nde0 vru s afle Au)ust.ă$ -n fa a ca%elei veni r s%unsul.ţ ăAu)ust %ocni din de)ete f c(ndu6i semn Sondrei s 6i deaă ă

harta. Ea se a%ro%ie #i *#i *ndre%t lanterna asu%ra %eticului deă h(rtie. El *i f cu semn s o *ntoarc %e %artea cealalt undeă ă ă ă fusese im%rimat un %lan al %alatului.

$ Am *n fa harta s%use Au)ust. Care e %arcursul cel maiţă scurt %(n la;ă$ Ne)ativ re%lic sec Luis.ă$ oftim0$ Nu v6am anun at ca s schimba i %lanul de ac iune. 2oiamţ ă ţ ţ

doar s #ti i ce se *nt(m%l *n ca!ul *n care ve i au!iă ţ ă ţ *m%u#c turile. 3arrell s6a consultat dea cu )eneralul od)ers #iă cu directorul Hood de la Centrul de Comand iar am(ndoi suntă

de % rere c inta voastr trebuie s r m(n Amadori. 3ac aă ă ţ ă ă ă ă ă *nce%ut s ordone e7ecutarea %ri!onierilor e im%erios necesar să ă fie eliminat c(t mai cur(nd cu %utin .ţă



$ Am *n eles s%use Au)ust.ţ-ntr6adev r *n ele)ea. /biectivul misiunii era e7trem deă ţ

im%ortant. Cu toate acestea colonelul sim i acela#i )ol *n stomacţ %e care *l sim ise *n @FBP c(nd com%ania sa aflat la limitaţ ă e%ui! rii du% mai multe !ile de lu%te se ciocnise de o foră ă ţă

nord6vietname! su%erioar ca num r *n satul Hau 1on de %eă ă ă

malul r(ului Son) 1a. Au)ust se v !use nevoit s asi)ureă ă retra)erea oamenilor s i #i *n acest sco% alesese doi solda iă ţ care *narma i cu c(te o %ereche de %istoale6mitralier aveauţ ă misiunea de a6i re ine %e inamici c(t mai mult cu %utin . +tia cţ ţă ă e7istau toate #ansele s nu6i mai vad niciodat %e cei doi dară ă ă su%ravie uirea *ntre)ii com%anii de%indea de ei. +i mai #tia ceva:ţ c nu avea s uite niciodat !(mbetul str(mb de %e chi%ul unuiaă ă ă dintre ei atunci c(nd *ntorsese ca%ul %entru a %rivi *n urm . Eraă sur(sul unui %u#ti care se str duia din r s%uteri s se %oarte caă ă ă un b rbat adev rat.ă ă

$ 3e *ndat ce ve i ocu%a %o!i ia stabilit sub Salaă ţ ţ ă Ta%iseriilor 3arrell vrea s v %re) ti i. Se a#tea%t s vă ă ă ţ ă ă ă transmit ordinul *n urm toarele !ece cel mult cincis%re!eceă ă minute mai s%use Luis.

$ 2om fi )ata *ncuviin Au)ust.ţă-#i %use la curent oamenii *n c(teva fra!e scurte a%oi *#i

continuar drumul. Conversa iile nu6#i aveau rostul. Echi%aă ţ aunse la locul stabilit dou minute mai t(r!iu. Colonelul Au)ustă le ordon oamenilor s i s 6#i scoat hainele. e dedesubtulă ă ă ă blu)ilor ume!i #i al achetelor %urtau cu to ii combine!oaneţ c %tu#ite cu "evlar. -#i schimbar a%oi *nc l mintea s%ort #iă ă ă ţă sandalele cu basche i ne)ri cu t l%i )roase anume %roiectateţ ă %entru a *m%iedica alunecarea %e su%rafe e netede ceea ce leţ %ermitea solda ilor s se o%reasc brusc e7act *n locul undeţ ă ă

doreau. +i t l%ile erau c %tu#ite cu un strat de "evlar menit să ă ă *m%iedice un inamic aflat la un nivel inferior s 6i scoat din lu%t ă ă ă tr )(nd %rin %odea.ă

-#i %user cu to ii centuri de %iele nea)r dotate cu teci *nă ţ ă care se aflau %umnale lun)i de dou !eci de centimetri.ă Echi%amentul fiec ruia mai cu%rindea c(te o minilantern #iă ă automate ,!i. -#i %user cu to ii m #ti ne)re de schi %entru a6#iă ţ ă ascunde fe ele. C(nd terminar %re) tirile Au)ust le f cu semnţ ă ă ă

s treac din catacombe *n s%a iul temni ei. -naintar *n salturiă ă ţ ţ ă succesive asi)ur(ndu6#i cu )ri avan)arda #ir arier)arda *n maiă %u in de trei minute se aflau *n interiorul temni ei care ar taţ ţ ă



e7act ca *n foto)rafiile %e care le v !user la nter%ol.ă ăSin)ura cale de acces *n %alat dins%re temni era o u# vecheţă ă

din lemn situat la ca% tul unui #ir lun) de tre%te *n)uste.ă ă Sin)urele surse de lumin erau lanterna Sondrei #i cele c(tevaă ra!e strecurate %e sub u# . Au)ust le f cu semn solda iloră ă ţ

?eor)e #i u%shaD s verifice u#a. Colonelul era )ata s deaă ă

ordinul ca aceasta s fie aruncat *n aer dac avea s fie nevoieă ă ă ă dar ar fi %referat s 6#i fac intrarea *n %alat *ntr6un mod maiă ă %u in !)omotos.ţ

,n minut mai t(r!iu u%shaD cobor* *n fu) tre%tele.ă$ 1alamalele sunt ru)inite *n ultimul hal #o%ti el la urechea

lui Au)ust. Conform detectorului de metale clan a e blocat deţ ă cealalt %arte cu un soi de ! vor.ă ă

3etectorul de metale era doar cu %u in mai mare dec(t unţ stilou #i *n mod obi#nuit sluea la detectarea #i identificareaminelor terestre. Cu toate acestea %utea fi folosit #i %entru a8vedea9 dincolo de un strat de lemn.

$ ' tem c va trebui s o distru)em ca s trecem dincoloă ă ă ă domnule colonel s%use u%shaD.

Au)ust *ncuviin .ţă$ re) ti i6v .ă ţ ău%shaD salut scurt #i urc sc rile *n fu) . rementine i seă ă ă ă

al tur . Cei trei fi7ar do!e de e7%lo!ibil C6 de dimensiunileă ă ă unei un)hii la balamale #i clan *nfi)(nd *n fiecare calu% unţă detonator c(t un ac.

-ntre tim% Au)ust %rimi din nou ve#ti de la Luis. 'aria eraintero)at *n fa a unuia dintre !idurile e7terioare iar %lutonul deă ţ e7ecu ie se %re) tea s 6#i *nde%lineasc misiunea. Sosise tim%ulţ ă ă ă s intre *n ac iune.ă ţ

Luis *i mul umi *nc o dat lui Au)ust #i *i ur noroc. -n schimbţ ă ă ă

colonelul *i %romise c avea s *l contacte!e de *ndat ceă ă ă ac iunea se va fi *ncheiat. A%oi deconect microfonul. Ceea ceţ ă avea s se *nt(m%le %e %arcursul o%era iunii nu trebuia s fieă ţ ă transmis cu nici un chi% %e calea undelor nici m car c treă ă nter%ol. Era im%erios necesar evitarea oric rei im%lic ri aă ă ă Statelor ,nite #i chiar o *nre)istrare *nt(m%l toare sau oă transmitere %rost direc ionat a semnalelor ar fi echivalat cu unţ ă de!astru.

Ca to i ceilal i membri ai echi%ei de interven ie Au)ust *#i luţ ţ ţ ă *n s%inare rucsacul. Era %lat #i c %tu#it cu "evlar= materialulă anti)lon sluea dre%t miloc su%limentar de %rotec ie %entruţ ţ



solda i. Al tur(ndu6se celorlal i Au)ust *i ordon lui u%shaD sţ ă ţ ă ă *ncea% . 3u% ce u#a avea s fie *nl turat aveau s %ornească ă ă ă ă ă ă *n #ir indian cu Sondra *n frunte #i rementine *n arier)ard .ă 2oiau s aun) *n sala tronului c(t mai cur(nd cu %utin . Erauă ă ţă autori!a i s tra) < *n m(ini #i *n %icioare %e c(t %osibil dar #i *nţ ă ă

%lin dac nu aveau de ales.ă

Solda ii se adunar la ba!a sc rilor #i *#i astu%ar urechile *nţ ă ă ă vreme ce u%shaD r sucea ca% tul declan#atorului. Cele treiă ă

*nc rc turi e7%lodar cu un %ocnet sec iar u#a veche se desf cuă ă ă ă *n a#chii %urtate de suflul e7%lo!iilor laolalt cu fumul *nec cios.ă ă

$ Start4 stri) Au)ust *nainte chiar ca ecourile e7%lo!iilor să ă se fi stins.

> r #ov ire Sondra 3evonne (#ni *n sus %e sc ri urmată ă ă ţ ă ă *ndea%roa%e de to i ceilal i membri ai echi%ei de interven ie.ţ ţ ţ



35

Mar i, ora 11 şi # minute,ţ

Madrid, Spania

8Nici mort nu voi *n) dui s se *nt(m%le una ca asta9 *#i !iseă ă 3arrell 'cCas"ey.

'cCas"ey avea *n comun cu aul Hood un sin)ur lucru: am *ndoi f ceau %arte dintre %u inii membri ai conducerii Centruluiă ţ

de Comand care nu *#i *nde%liniser sta)iul militar.ă ăNimeni nu considera acest lucru un neauns. 'cCas"ey intrasela Academia de oli ie din NeD Yor" imediat du% cole)iu #iţ ă %etrecuse cinci ani *n 'idtoDn South. -n tot acest tim% f cuse totă ce era necesar %entru a %rotea vie ile #i avutul concet enilorţ ăţ s i. ,neori asta *nsemna ca unii dintre recidivi#ti s seă ă 8*m%iedice %e sc ri9 *n tim% ce erau du#i la sec ie. Alteori fuseseă ţ nevoit s colabore!e cu )an)sterii din 8#coala veche9 %entru a6iă

*m%iedica %e mult mai durii r uf c tori din 2ietnam sau Armeniaă ă ă s %un st %(nire %e Times Suare.ă ă ă

'cCas"ey fusese *n re%etate r(nduri citat %rin ordin de !i%entru cura ceea ce atr sese aten ia biroului de recrutare al >1ă ţ din 'anhattan. Se al turase a)en iei )uvernamentale #i du%ă ţ ă al i %atru ani %etrecu i la NeD Yor" fusese mutat la cartierulţ ţ )eneral al >1 din ashin)ton. S%ecialitatea sa erau terori#tii #i)an)sterii str ini. Ca atare *#i %etrecuse mult tim% %este hotareă f c(ndu6#i mul i %rieteni *n serviciile secrete ale altor ri dar #iă ţ ţă numeroase rela ii *n mediile interlo%e.ţ

/ *nt(lnise %e 'aria Comea *n decursul unei c l torii *nă ă S%ania #i nu6i trebuise nici o s %t m(n %entru a se *ndr )osti deă ă ă ă ea. Era inteli)ent #i inde%endent atr ) toare #i s%iritual ă ă ă ă ă se7y #i fl m(nd de dra)oste. 3u% at( ia ani *n care lucr(ndă ă ă ţ sub aco%erire *#i asumase roluri de t(rf de %rofesoar sau deă ă flor reas du% ce se luase la *ntrecere cu b rba ii din for ele deă ă ă ă ţ ţ %oli ie 'aria %rimise cu bra ele deschise interesul %e care *lţ ţ

manifesta 'cCas"ey. 3atorit lui Luis ob inuse %osibilitatea de aă ţ mer)e *n Statele ,nite %entru a studia tehnicile de investi)a ieţ ale >1. Nu %etrecuse dec(t trei !ile *ntr6o camer de hotel dină



ashin)ton *nainte de a se muta la 3arrell.'cCas"ey nu dorise s %un ca% t rela iei dintre ei. 3oamneă ă ă ţ

nici nu se )(ndise la a#a ceva4 -ns a#a cum se *nv ase să ăţ ă im%un le)ea %e str !ile NeD Yor"6ului *ncercase s 6#i im%ună ă ă ă %ro%riile re)uli #i *n rela ia dintre ei doi insist(nd ca acestea sţ ă

fie res%ectate. La fel ca le)ile societ ii erau re)uli bune *năţ

inten ii. -ns *ncerc(nd s6o determine %e 'aria s se lase deţ ă ă fumat #i s acce%te misiuni mai %u in %ericuloase nu reu#iseă ţ dec(t s 6i st(rneasc *nd r tnicia care f cea %arte din caracterulă ă ă ă ă ei e7traordinar. 3e6abia atunci c(nd *l % r sise #i se *ntorsese *nă ă S%ania 'cCas"ey reali! c(t de mult *i *mbo) ise e7isten a.ă ăţ ţ

/ %ierduse o dat . -ns 3arrell 'cCas"ey nu avea de )(nd s6oă ă mai %iard *nc o dat . Nu avea s stea cu bra ele *ncruci#ate *nă ă ă ă ţ si)uran la sediul nter%olului *n vreme ce la ordinulţă )eneralului Amadori 'aria avea s fie e7ecutat .ă ă

3e *ndat ce sf(r#i de discutat cu aul Hood #i cu 'i"eă od)ers %e linia securi!at din biroul lui Luis 'cCas"ey seă

*ntoarse c tre %rietenul s u de la nter%ol. Luis era a#e!at *n fa aă ă ţ radiorece%torului a#te%t(nd ve#ti de la echi%a de interven ie.ţ

Tat l s u se afla al turi. 'cCas"ey *l anun %e Luis c aveaă ă ă ţă ă nevoie de elico%terul nter%olului.

$ Cu ce sco%0 *ntreb acesta. / misiune de salvare0ă

$ S%une6mi c nu e#ti de acord *l %rovoc 'cCas"ey. Trebuieă ă s *ncerc m.ă ă

E7%resia de %e chi%ul lui Luis ar ta clar c era de aceea#iă ă % rere dar nu % rea deloc *nc(ntat de o atare %ers%ectiv .ă ă ă

$ 3 6mi un %ilot #i un tr ) tor de elit ceru 'cCas"ey. -miă ă ă ă asum %e de%lin r s%underea %entru tot ce se va *nt(m%la.ă

Luis e!it .ă$ Te ro) Luis *l im%lor 'cCas"ey. -i dator m asta 'ariei #iă ă

nu avem nici o cli% de %ierdut cu discu ii.ă ţLuis se *ntoarse c tre tat l s u #i *i s%use ceva *n s%aniol .ă ă ă ă A%oi *i telefon a)hiotantului s u #i *i d du un ordin. -n sf(r#it seă ă ă

*ntoarse din nou c tre 'cCas"ey.ă$ Tat l meu va % stra le) tura cu echi%a de interven ie #i i6ă ă ă ţ

am cerut lui Kaime s %re) teasc elico%terul %entru decolare *nă ă ă ma7imum cinci minute s%use Luis. 3ar nu vei avea nevoie detr ) torul de elit #i nici nu va trebui s 6 i asumi r s%underea.ă ă ă ă ţ ă

Aceste sarcini *mi revin mie.'cCas"ey *i mul umi. Luis ie#i %entru a su%rave)heaţ %re) tirile *n vreme ce 'cCas"ey mai r mase dou minute *nă ă ă



*nc %ere %entru a se %re) ti la r(ndul s u. A%oi %arcurse *nă ă ă fu) sc rile care duceau %e aco%eri#. Luis i se al tur un minută ă ă ă mai t(r!iu.

'icul elico%ter 1ell Ketran)er cu cinci locuri decol de %eă aco%eri#ul cl dirii cu !ece etae. alatul e)al se afla la nici două ă

minute de !bor. ilotul %e nume edro %rimi ordin s !boareă

direct *ntr6acolo. >iind *n le) tur radio cu observatorii ace#tia *iă ă d dur coordonatele e7acte ale locului *n care se afla 'aria #i *lă ă anun ar c %lutonul de e7ecu ie format din cinci solda i *#iţ ă ă ţ ţ ocu%a %o!i iile de tra)ere. ilotul le transmise aceste informa iiţ ţ lui 'cCas"ey #i Luis.

$ Nu vom reu#i s 6i convin)em s renun e de bun voie laă ă ţ ă ceea ce au *nce%ut s%use Luis.

$ +tiu re%lic 'cCas"ey. 3ar nu6mi %as . >emeia asta areă ă cura #i merit s facem tot ce ne st *n %utin s o salv m.ă ă ă ţă ă ă

$ Nu *ncercam s te convin) s renun m s%use Luisă ă ţă arunc(nd o %rivire deloc vesel s%re micul rastel con in(nd %atruă ţ %u#ti fi7at %e %eretele cabinei. -ns dac vom deschide foculă ă %entru a6i alun)a solda ii ar %utea s doboare elico%terul.ţ ă

$ Nu #i dac %roced m cum scrie la carte *l contra!iseă ă 'cCas"ey.

1alustrada alb a aco%eri#ului %alatului ornat cu statuileă ă

re)ilor S%aniei se ivi de dincolo de aco%eri#uri.$ Ac ion m c(t mai re%ede %osibil. Nu cred c vor tra)e *n noiţ ă ă

imediat ce ne vom face a%ari ia. Ar risca s cad elico%terulţ ă ă %este ei. 3e *ndat ce vom ateri!a tu vei deschide focul %entruă a6i determina s se %un la ad %ost. -ntre tim% eu o voi eliberaă ă ă %e 'aria.

$ are %rea sim%lu must ci dubitativ Luis.ă$ Chiar e sim%lu *l *ncura 'cCas"ey. lanurile sim%le auă

*ntotdeauna cele mai mari #anse de reu#it . 3ac m aco%eri #i6iă ă ă for e!i %e solda i s r m(n la ad %ost de )loan ele tale totul nuţ ţ ă ă ă ă ţ va dura mai mult de trei!eci de secunde. Curtea %alatului nu echiar at(t de mare la urma urmei. 3ac nu voi reu#i s m *ntorcă ă ă la elico%ter decole!i #i *ncerci s ) se#ti o alt cale de salvare.ă ă ă

'cCas"ey oft #i *#i trecu m(na %rin % r.ă ă$ +tiu c e %ericulos Luis s%use el. 3ar am de ales0 'i6a#ă

dori s fac asta dac oricare dintre ai no#tri ar fi *n %ericol. 3ară ă

fiind vorba de 'aria trebuie s o fac.ăLuis ins%ir ad(nc *ncuviin din ca% iar a%oi se *ndre%t s%reă ţă ă rastel. Alese o carabin LFMA@ s%ecific tru%elor NAT/ ună ă



amorti!or inte)ral #i o lunet Schmidt & 1ender. -i *ntinse luiă 'cCas"ey un revolver Star P' arabellum arma %redilect aă membrilor din ?uardia Civil.

$ Am s 6i cer lui edro s treac %este %alat #i s coboareă ă ă ă direct *n curte f r vreun ocol s%use Luis. 3e *ndat ce vomă ă ă

atin)e solul voi deschide focul %entru a6i determina %e solda iiţ

din %lutonul de e7ecu ie s se arunce la % m(nt. oate c6am sţ ă ă ă reu#esc s nu ucid %e nimeni ad u) el am r(t.ă ă ă ă (oate 3arrell.

$ +tiu ce vrei s 6mi s%ui.ă$ Nu #tiu dac am s fiu *n stare s tra) *ntr6un soldat s%aniolă ă ă

3arrell recunoscu Luis. Sincer habar n6am dac am s fiu *nă ă stare.

$ Se %are c ei nu6#i %un %robleme de )enul sta *i atraseă ă aten ia 'cCas"ey.ţ

$ Eu nu sunt ca ei re%lic Luis.ă$ Nu e#ti s%use 'cCas"ey *n chi% de scu!e. Ce6i dre%t nu

sunt convins c eu *nsumi a# fi *n stare s tra) *ntr6ună ă com%atriot.

Luis cl tin din ca% ab tut.ă ă ă$ Cum naiba s6a auns *ntr6o asemenea situa ie0ţ'cCas"ey verific *nc rc torul revolverului a%oi *#i relu locul.ă ă ă ă

8S6a auns aici a#a cum se *nt(m%l *ntotdeauna c(nd r bufne#teă ă

ura c(torva *n vreme ce to i ceilal i r m(n indiferen i la ceea ceţ ţ ă ţ se %etrece *n ur9 *#i !ise 'cCas"ey %lin de am r ciune.ă ă Semnele unei astfel de i!bucniri de violen se iviser dea #i *nţă ă Statele ,nite. 'cCas"ey era con#tient c *n ca!ul *n careă misiunea echi%ei de interven ie avea s i!b(ndeasc adev rataţ ă ă ă misiune se afla de6abia la *nce%ut < *n S%ania #i %retutindeni *nlume. ndivi!ii de tea%a )eneralului Amadori trebuiau o%ri iţ

*nainte de a reu#i s aun) acolo unde aunsese acesta. S%reă ă

deosebire de 'i"e od)ers 'cCas"ey nu %rea inea minteţ citatele celebre= cu toate acestea *#i amintea c au!iseă s%un(ndu6se c(ndva c r ul *nflore#te atunci c(nd cei ce auă ă con#tiin stau deo%arte. 3ac avea s sca%e cu via 3arrellţă ă ă ţă 'cCas"ey era hot r(t s nu se numere %rintre ace#tia.ă ă

este cincis%re!ece secunde aveau s survole!e col ul dins%reă ţ nord6vest al %alatului. -n !on nu %atrula nici un elico%ter militar.ă e C ile 1ailen *n schimb chiar dedesubtul lor camioanele #iă

ee%6urile armatei um%leau s%a iul carosabil.ţ3u% a)ita ia ini ial 'cCas"ey se sim ea de6acum c(t seă ţ ţ ă ţ %oate de calm. 3e vin era *n %arte nesomnul c ci cele două ă ă



minute de !bor *n) duiser unei toro%eli rela7ante s %ună ă ă ă st %(nire %e el amor indu6l. 3e#i *#i sim ea mintea lim%edeă ţ ţ concentrat asu%ra sco%ului %e care #i6l asumase tru%ul % rea aă ă fi renun at la a)ita ia care6i era caracteristic la toate ticurileţ ţ ă care6i tr dau de obicei ner bdarea. e de alt %arte calmul s uă ă ă ă

se datora 'ariei. ela iile dintre un b rbat #i o femeie nu suntţ ă

a%roa%e niciodat li%site de %robleme. Se *nt(m%l s )re#e#ti #iă ă ă a%oi s 6 i %ar r u. 'cCas"ey nu *ncerca s se auto%ede%sească ţ ă ă ă ă %entru )re#elile sale omene#ti. areori *ns se ive#te un %rileă at(t de %otrivit %entru a schimba r ul *n bine %entru a ar taă ă cuiva c * i %are r u #i c ii la el mai %resus de orice %e lume. Cuă ţ ă ă ţ orice %re 'cCas"ey era hot r(t s fac ceea ce era necesarţ ă ă ă %entru a o salva %e 'aria.

-n tim% ce 'cCas"ey %rivea %e fereastr Luis se a%lec #i6iă ă s%use c(teva cuvinte lui edro. ilotul *ncuviin iar Luis *l b tuţă ă %e um r *n semn de a%reciere *nainte de a6#i relua locul.ă

$ E#ti )ata0 *l *ntreb el %e 'cCas"ey.ăAcesta *ncuviin scurt.ţăElico%terul cobor* !bur(nd la oas *n l ime de6a lun)ul !iduluiă ă ţ

estic al %alatului. A%oi coti s%re sud acceler(nd *n direc ia cur iiţ ţ care des% r ea alatul e)al de catedrala de la Almudena.ă ţ

e cele dou flancuri ale elico%terului erau montateă

me)afoane cu%late la un am%lificator. Luis *#i %use c #tileă aust microfonul iar a%oi *#i a#e! carabina *n %oal . rivi afară ă ă ă #i6i f cu semn lui 'cCas"ey.ă

$ Acolo rosti el.'cCas"ey %rivi *n direc ia indicat . / v !u %e 'ariaţ ă ă

imobili!at la ba!a unui %iedestal de marmur *nalt deă ă a%ro7imativ cinci metri %e care se s%riineau %atru coloanemasive. iedestalul cenu#iu avea l imea de a%ro7imativ doiăţ

metri #i *ncheia un !id lun) li%sit de ornamente. e %artea luidrea%t !idul forma o %roeminen continuat %rintr6o serie deă ţă ă arcade a#e!ate %er%endicular %e !id. Arcadele scunde #icufundate *n %enumbr alc tuiau limita estic a cur ii. 3incolo deă ă ă ţ ele se afla ari%a de r s rit a %alatului *n care erau situateă ă dormitorul re)al birourile #i salonul de mu!ic .ă

3e6o %arte #i de cealalt a 'ariei se aflau doi solda i care *iă ţ imobili!aser bra ele. -n fa a ei st tea un ofi er. La a%ro7imativă ţ ţ ă ţ

trei!eci de metri distan c tre sud un #ir de vehicule militareţă ă des% r eau curtea de biseric . -n s%a iul deschis nu se afla niciă ţ ă ţ un civil iar 'cCas"ey estim num rul solda ilor la #ai!eci6ă ă ţ



#a%te!eci. +ase dintre ace#tia se des%rinseser de )ru% #i seă *ndre%tau *ntr6o forma ie re)ulat c tre 'aria.ţ ă ă

$ 2om ateri!a astfel *nc(t arcadele s se afle %e %artea taă s%use Luis. Ar %utea s 6 i slueasc *n ca! de nevoie dre%tă ţ ă ad %ost.ă

$ E6n re)ul .ă

$ 2oi *ncerca s m concentre! asu%ra ofi erului care se află ă ţ ă l(n) 'aria urm Luis. 3ac reu#esc s 6l controle! voi %utea să ă ă ă ă controle! #i )ru%ul de solda i.ţ

$ 1un idee *l a%rob 'cCas"ey.ă ăinea *n m(na drea%t revolverul arabellum cu eavaŢ ă ţ

*ndre%tat *n sus. -#i %use m(na st(n) %e m(nerul %ortierei.ă ă edro sc !u vite!a a%aratului de !bor #i *nce%u s coboare. Seă ă aflau la a%ro7imativ trei!eci de metri deasu%ra cur ii.ţ

Solda ii inclusiv ofi erul din fa a 'ariei *#i ridicaser %rivirile.ţ ţ ţ ă -ncremeniser cu to ii. A#a cum b nuise 'cCas"ey nu aveau să ţ ă ă deschid focul asu%ra unui elico%ter aflat chiar deasu%ra lor.ă 3u% ce vor fi ateri!at *ns 'cCas"ey avea toate motivele să ă ă cread c re inerile lor aveau s dis%ar . rivi c tre 'aria. 3ină ă ţ ă ă ă cau!a unui felinar care se afla *ntre elico%ter #i %iedestal nuaveau s %oat ateri!a at(t de a%roa%e cum estimaser ini ial.ă ă ă ţ Avea s fie nevoit s traverse!e a%ro7imativ !ece metri %rină ă

s%a iul deschis al cur ii %entru a aun)e la 'aria. >emeia nuţ ţ fusese din fericire le)at = *n mod evident *ns fusese r nit .ă ă ă ă artea drea%t *i era %lin de s(n)e #i % rea )ata s cad *n aceaă ă ă ă ă direc ie. Nu6#i ridicase %rivirea c tre elico%ter.ţ ă

/fi erul s%aniol < 'cCas"ey v !u c avea )radul de c %itan <ţ ă ă ă le f cu semne cu m(na *ncerc(nd s le dea de *n eles c nuă ă ţ ă aveau ce c uta acolo. 2 !(nd c elico%terul continua s coboareă ă ă ă

*#i scoase %istolul din toc #i continu s )esticule!e v dită ă ă

enervat.Solda ii care alc tuiau %lutonul de e7ecu ie se aflau %e %arteaţ ă ţ lui Luis. Atunci c(nd elico%terul atinse solul *#i o%rir *naintarea.ă C %itanul se afla %e %artea lui 'cCas"ey. Americanul *l urm ri cuă ă aten ie *n vreme ce se *ndre%ta s%re elico%ter stri)(nd ceva deţ ne*n eles din %ricina vacarmului elicelor. 3incolo de el cei doiţ solda i continuau s o in de m(ini %e 'aria.ţ ă ţ ă

$ Am s deschid u#a anun 'cCas"ey *n momentul *n careă ţă

c %itanul aunse la a%ro7imativ cinci metri de% rtare.ă ă$ Te aco% r re%lic Luis care a%oi i se adres %ilotului:ă ă ă edro fii )ata s decole!i la comanda mea.ă



edro *ncuviin . 'cCas"ey trase cu %utere de m(ner #i u#a seţă deschise.

'cCas"ey antici%ase corect ceea ce avea s se *nt(m%le. 3eă *ndat ce %use %rimul %icior %e sol c %itanul *#i ridic arma #iă ă ă trase f r s #ov ie *n elico%ter. ?lon ul lovi %artea din s%ate aă ă ă ă ţ

cabinei chiar deasu%ra re!ervorului de combustibil. Chiar dacă fusese doar un foc de avertisment inta aleas era destul deţ ă

%ericuloas .ăS%re deosebire de Luis 'cCas"ey nu avea nici un fel de

re ineri. +tia c dac *l *m%u#ca %e c %itan Luis avea s fieţ ă ă ă ă considerat com%licele s u. 3ar nu avea de ales trebuiau s seă ă a%ere.

Cu calmul unui func ionar )uvernamental care *#i e7ersea!ţ ă a%titudinile *ntr6un %oli)on 'cCas"ey roti arma inti %iciorulţ st(n) al c %itanului #i a% s de dou ori %e tr )aci. C %itanul *#iă ă ă ă ă ă %ierdu echilibrul #i s(n)ele (#ni din abunden din dou r niţ ţă ă ă al turate chiar deasu%ra )enunchiului. A%lec(ndu6se 'cCas"eyă s ri din cabin #i %orni *n fu) *nainte *n urma sa au!i %lesnetulă ă ă

*nfundat al carabinei cu lunet . Nu au!i *ns nici o re%lic #iă ă ă deduse c a#a cum %rev !use Luis solda ii din %lutonul deă ă ţ e7ecu ie %recum #i ceilal i care ocu%au curtea *ncercau s seţ ţ ă %un la ad %ost.ă ă

Cei doi solda i care o ineau %e 'aria *i d dur drumul #i seţ ţ ă ă re%e!ir s%re cea mai a%ro%iat arcad . Ea c !u *n )enunchi #i seă ă ă ă s%riini *n m(ini.

$ Nu te ridica4 *i stri) 'cCas"ey.ăEa *i arunc o %rivire sfid toare *n vreme ce se r suceaă ă ă

re!em(ndu6se cu um rul de %iedestal. Av(nd un %unct de s%riină *#i l s )reutatea %e un %icior #i *nce%u s se ridice *ncet.ă ă ă

83esi)ur9 *#i !ise el. Nu se ridicase nu fiindc el *i s%usese să ă

nu o fac ci fiindc a#a6i st tea *n fire 'ariei s r m(n mereuă ă ă ă ă ă *n %icioare.C %itanul sc %ase arma din m(n . -ncerca s o recu%ere!eă ă ă ă

atunci c(nd 'cCas"ey trecu *n fu) #i i6o smulse continu(ndu6#iă *naintarea. Stri) tele de furie #i durere ale c %itanului fură ă ă aco%erite cur(nd de )lasul %uternic al lui Luis r sun(nd dină me)afoane.

$ #vacuen la area averti! Luis.ă Mas 'elicopteros estan de

transito53e#i urmase vreme de %atru ani un curs de s%aniol %e c(ndă era *n liceu 'cCas"ey mai mult deduse ceea ce s%unea Luis.



Acesta *i averti!a %e solda i s elibere!e curtea deoarece maiţ ă multe elico%tere se aflau %e drum. Era o strata)em in)enioas ă ă care le6ar fi %utut oferi r )a!ul de care aveau nevoie. 'cCas"eyă nu avea *ndoieli *n %rivin a o%o!i iei %e care aveau s oţ ţ ă

*nt(m%ine din %artea solda ilor. 3ac erau dis%u#i s e7ecuteţ ă ă

%ri!onieri s%anioli cu si)uran c nu aveau s e!ite nici s ataceţă ă ă ă

a)en ii nter%olului. -ns avertismentul lui Luis avea s 6iţ ă ă determine s nu se re%ead *n %ri% *na%oi *n curte.ă ă ă

>ocurile r !le e trase *n direc ia elico%terului %rimir ri%ostaă ţ ţ ă imediat a carabinei lui Luis. 'cCas"ey nu *ntoarse %rivirea dară se ru) *n )(nd ca elico%terul s nu fi fost lovit.ă ă

A%ro%iindu6se de 'aria observ c hainele #i fa a *i erau %lineă ă ţ de s(n)e. Tic lo#ii o b tuser . Aun)(nd l(n) ea *#i strecură ă ă ă ă um rul sub bra ul ei.ă ţ

$ o i s mer)i0 *ntreb el.ţ ă ăI bovi o cli% %entru a o %rivi. /chiul st(n) *i era umflat #iă ă

%lin de s(n)e. e obrai #i la ba!a scal%ului se vedeau t ieturiă ad(nci. -n cli%a aceea ar fi fost )ata s 6l *m%u#te %e blestematulă de c %itan.ă

$ Nu %utem %leca s%use ea.$ 1a da insist el. / echi% se afl *n %alat %entru a da deă ă ă

urma lui.

Ea cl tin din ca%.ă ă$ Acolo mai e un %ri!onier Kuan s%use ea ar t(nd s%re o u#ă ă

aflat la vreo !ece metri de% rtare. -l vor ucide. Nu %lec nic ieriă ă ă f r el.ă ă

3in nou 'cCas"ey recunoscu *nc % (narea ti%ic a 'ariei.ă ăţ ă-ntoarse ca%ul s%re elico%ter. Tirul solda ilor se *nte ea %eţ ţ

m sur ce ace#tia reu#eau s intre *n %alat #i s ocu%e %o!i ii deă ă ă ă ţ tra)ere la ferestre. Luis fusese *n stare s 6i re in o vreme dară ţ ă

nu avea s mai re!iste mult tim%.ă'cCas"ey o ridic %e 'aria.ă$ Las 6m s te duc la elico%ter s%use el. A%oi am s mă ă ă ă ă

*ntorc #i;3eodat de undeva de deasu%ra lor r sun o *m%u#c tur ă ă ă ă ă

urmat de un i% t )(tuit din direc ia elico%terului. / cli% maiă ţ ă ţ ă t(r!iu Luis se %r bu#i %rin %ortiera deschis *n %artea dins%reă ă 'cCas"ey. inea *ntr6o m(n carabina iar cu cealalt *#iŢ ă ă

aco%erea o ran la )(t. 'cCas"ey *#i ridic %rivirea. ,n lunetistă ă aflat deasu%ra arcadelor reu#ise s ) seasc un)hiul %otrivită ă ă %entru a inti *n interiorul cabinei. 'cCas"ey se *nfurie fiindc nuţ ă



antici%ase %osibilitatea s se tra) asu%ra lor #i de sus. Ar fiă ă trebuit s coboare doar el iar elico%terul s decole!e imediată ă du% aceea.ă

Luis se *m%letici *nainte. Sc % din m(n carabina dar nu seă ă ă a%lec s o ridice. inta sa era *n mod clar c %itanul care seă ă Ţ ă

!v(rcolea de durere. Luis mai f cu doi %a#i du% care se %r bu#iă ă ă

deasu%ra acestuia. Acum nimeni nu avea s mai ri#te s tra) *nă ă ă el.

edro arunc o %rivire dis%erat s%re 'cCas"ey care *i f cuă ă ă semn s decole!e. ilotul nu le mai %utea fi de autor. 3ouă ă )loan e rico#ar cu !)omot din elice *n vreme ce elico%terul seţ ă ridica f r a %ricinui *ns vreo stric ciune. Elico%terul se *n l ă ă ă ă ă ţă %orni c tre %alat iar a%oi dis% ru dincolo de catedral dis% r(ndă ă ă ă din ra!a de ac iune a solda ilor.ţ ţ

3in nefericire ei nu %uteau s se retra) la fel de u#or.ă ă



3

Mar i, ora 11 şi 11 minute,ţ Madrid, Spania

entru a aun)e din Sala Ta%iseriilor *n sala tronului traseul%revedea ie#irea din culoarul lun) #i *n)ust ocolirea sc rilor #iă traversarea S lii Halebardierilor. -n total distanta nu era maiă mare de #a%te!eci de metri. Echi%a de interven ie trebuia s oţ ă

%arcur) *ntr6un tim% c(t mai scurt ca nu cumva alarmat deă !)omotul e7%lo!iilor )eneralul Amadori s aib tim% s seă ă ă ascund altundeva.ă

entru Aideen #i %entru cei #a%te solda i ac iunea *n care seţ ţ an)aaser venea *n contradic ie cu o tradi ie american vecheă ţ ţ ă de dou sute de ani. 3e#i Statele ,nite s%riiniser sauă ă

*ncuraaser clandestin *ncerc rile de asasinare *ndre%tateă ă *m%otriva unor dictatori %recum >idel Castro sau SaddamHussein o sin)ur dat *n istorie avusese loc o o%era iuneă ă ţ militar menit s elimine un conduc tor str in. Se *nt(m%laseă ă ă ă ă %e @5 a%rilie @FGM c(nd avioanele militare americane decolaseră din An)lia cu sco%ul de a bombarda cartierul )eneral aldes%otului libian 'uammar al6Ohadafi. Atacul avusese loc *nre%lic la atentatul terorist cu bombe care distrusese o discotecă ă din 1erlinul de 2est frecventat de solda ii americani. Oadhafiă ţ su%ravie uise atacului iar avia ia american %ierduse un a%aratţ ţ ă >6@@@ #i %e cei doi %ilo i ai acestuia. Ca re%resalii %entru raidulţ american trei ostatici fuseser e7ecuta i de terori#ti *n Liban.ă ţ

Colonelul 1rett Au)ust era con#tient de sin)ularitatea misiunii%e care #i6o asumase echi%a de interven ie. -n 2ietnam %reotulţ unit ii 8%adre9 ,7brid)e avea o e7%resie %otrivit %entru astfelăţ ă de situa ii. rintele obi#nuia s 6#i bine dis%un asisten aţ ă ă ă ţ intitul(ndu6#i %redicile cu diverse acronime cu sonoritatemilitar . El numea ambi)uit ile de ordin etic de soiul acestaă ăţ 3.'.>.?. adic 3ileme 'orale *n >elii ?roase. Asta *nsemna că ă

subiectul %utea fi rume)at la nesf(r#it f r a se aun)e la oă ă conclu!ie satisf c toare din %unct de vedere intelectual. -n astfelă ă de ca!uri %reotul *i sf tuia s fac a#a cum *i *ndemna con#tiin a.ă ă ă ţ



Au)ust *i ura %e tirani. 'ai ales %e aceia care *i *nchideau #i *ie7ecutau %e cei care *ndr !neau s nu fie de acord cu ei.ă ă Ac iunea *n care se im%licaser i se % rea un act de dre%tate. -nţ ă ă chi% ironic *ns reu#ita lor avea s fie %us %e seama unoră ă ă %atrio i s%anioli loiali re)elui a c ror identitate nu avea s fieţ ă ă

de!v luit din motive de securitate. 3ac aveau s dea )re#ă ă ă ă

aveau s fie %re!enta i dre%t a)en i mercenari an)aa i de clanulă ţ ţ ţ lui amire! %entru a6i r !buna moartea.ă

C(nd u#a temni ei !bur *n nd ri membrii echi%ei deţ ă ţă ă interven ie desco%erir c dincolo de ea se aflau resturile uneiţ ă ă es turi vechi de trei sute de ani. artea inferioar fuseseţ ă ă

sf(#iat de e7%lo!ie iar cea su%erioar *nc flutura c(nd cei o%tă ă ă n v lir *n *nc %ere. /rdinele echi%ei de interven ie %revedeauă ă ă ă ţ scoaterea din lu%t %e tim% limitat a celor care le o%uneauă re!isten . Erau a#adar %re) ti i s *nfrunte un %rim val deţă ă ţ ă solda i veni i s cercete!e cau!ele e7%lo!iei. ' #tile de schi aleţ ţ ă ă membrilor comandoului erau %rev !ute cu ochelari de %rotec ieă ţ #i filtre menite s contracare!e ac iunea )renadelor cuă ţ malononitril %e care le aveau asu%ra lor solda ii Scott #iţ 3evonne. ?a!ul cu ac iune ra%id cau!a usturimi ale ochilor #iţ ă %robleme de res%ira ie. -n s%a iul *nchis al *nc %erilor %alatuluiţ ţ ă )a!ul emanat de )renade avea s scoat din lu%t orice adversară ă ă

%entru o %erioad de %(n la cinci minute. Cei su%u#i ac iuniiă ă ţ sale nu reu#eau de re)ul s re!iste mai mult de un minut #iă ă c utau s aun) la aer %roas% t c(t mai cur(nd cu %utin . Seă ă ă ă ţă

*n eleseser s *nainte!e *n salturi iar Sondra 3evonne #i Scottţ ă ă aveau s declan#e!e )renadele una du% alta dac avea s fieă ă ă ă necesar.

rimul val de solda i s%anioli fu *n)hi it de un nor o%ac de fumţ ţ ne)ru6) lbui. C !ur *n locurile unde se aflau unii *n %ra)ul u#iiă ă ă

al ii *n interiorul *nc %erii. Antici%(nd e!itarea s%aniolilor de aţ ă tra)e orbe#te *n norul de fum *nec cios risc(nd s 6#i r nească ă ă ă tovar #ii membrii echi%ei de interven ie se re%e!ir f r #ov ireă ţ ă ă ă ă trecur %ra)ul #i *nce%ur s *nainte!e de6a lun)ul %ereteluiă ă ă dins%re sud al coridorului. ntrarea *n Sala Halebardierilor se afladre%t *nainte %e aceea#i %arte.

,n alt )ru% de solda i le ie#i *n *nt(m%inare cu armeleţ ridicate. u%shaD care f cea %ereche cu Scott se )hemui #iă

deschise focul la nivelul )enunchilor. 3oi solda i s%anioli seţ %r bu#ir iar ceilal i se retraser *n dre%tul u#ilor c ut(ndă ă ţ ă ă ad %ost. -n vreme ce se r s%(ndeau Scott rosto)oli o )renadă ă ă



de6a lun)ul culoarului. 3u% un interval de trei secundeă coridorul se um%lu de fum. Au)ust #i shi Honda f cur un saltă ă

*nainte urma i de Sondra 3evonne #i de ca%oralul rementine.ţarcurseser um tate din distan a care6i des% r ea de Salaă ă ţ ă ţ

Halebardierilor c(nd Au)ust au!i i%ete #i focuri de arm dinţ ă

direc ia *n care se *ndre%tau. 3e *ndat ce *m%reun cu Hondaţ ă ă

se afl *n fruntea %lutonului colonelul ridic o m(n d(ndă ă ă semnalul de o%rire a *naint rii. Nu avea de unde s #tie c( iă ă ţ oameni se aflau *n untru #i nici care era motivul schimbului deă focuri. ,n lucru era si)ur: aveau s fie nevoi i s neutrali!e!eă ţ ă

*ntrea)a *nc %ere *nainte de a intra. idic trei de)ete a%oi alteă ă dou < semnalul trecerii la %lanul de atac trei!eci #i doi < a%oiă ar t c tre 3evonne #i Scott cu cealalt m(n . Le f cu semn s oă ă ă ă ă ă ă ia *nainte %las(ndu6se de6o %arte #i de cealalt a u#ii. Cei doi *#iă ocu%ar %o!i iile du% care rosto)olir c(te o )renad *nă ţ ă ă ă interiorul S lii Halebardierilor.ă

e vremea c(nd lucra ca instructor %entru tru%ele NAT/ dintalia Au)ust com%arase efectul )a!ului cu turnarea de a%ă clocotit *ntr6un mu#uroi de furnici. intele se %r bu#eau %e loc #iă Ţ ă

*nce%eau s se !v(rcoleasc . Aici la trecerea dintr6o *nc %ere %eă ă ă culoar #i a%oi din nou *ntr6o alt *nc %ere com%ara ia cu ună ă ţ mu#uroi era cum nu se %oate mai %otrivit .ă

Au)ust le f cu semn lui rementine #i u%shaD care seă al turar cole)ilor lor de6o %arte #i de cealalt a u#ii. 3in interioră ă ă se au!eau )emete #i tuse. A#te%tar c(teva cli%e #i v !(nd că ă ă nimeni nu % r sea *nc %erea Au)ust #i Honda intrar . Seă ă ă ă )hemuir de6o %arte #i de cealalt a u#ii cu armele %re) tite #iă ă ă ins%ectar din %riviri *nc %erea.ă ă

Au)ust fu luat %rin sur%rindere de ceea ce *i fu dat s vad :ă ă sute de cor%uri *n marea lor maoritate ale unor civili #i c( ivaţ

militari se !v(rcoleau %e %ardoseala S lii Halebardierilor. 3e#iă era con#tient c )a!ul nu avea efecte letale *n mintea lui Au)ustă se succedar ima)inile Holocaustului ale camerelor de )a!areă din cel de6al doilea r !boi mondial. ,n fior de vin *i traversă ă ă )(ndurile: un alt %arado7 cum ar fi s%us % rintele ,7brid)e.ă

Alun) remu#c rile c ci nu avea *ncotro. 3in momentulă ă ă declan# rii unei lovituri strate)ice nici unul dintre membrii for eiă ţ combatante nu6#i %utea *n) dui s se *nduio#e!e. 2ie ileă ă ţ

solda ilor nu de%indeau de *m% rt #irea uneia #i aceleia#iţ ă ă ideolo)ii ci de devotamentul reci%roc.Au)ust *i f cu semn lui Honda s ocoleasc mul imea deă ă ă ţ



tru%uri c !ute %rin %artea drea%t . El *nsu#i r m(n(nd cuă ă ă sim urile tre!e %orni %e %artea st(n) . Nici unul dintre ei nu seţ ă

*nde% rt de %erete. -n marmura din dre%tul u#ii se vedeauă ă mu#c turi de )loan e. -n mod evident solda ii deschiseser foculă ţ ţ ă

*ntr6acolo *n momentul *n care )renadele fuseser a!v(rliteă

*n untru. 3e#i nimeni nu % rea a fi *n stare s lu%te Au)ust nu6iă ă ă

sc % din ochi %e militarii %r bu#i i. ,nul dintre ei ar fi %utut să ă ă ţ ă deschid focul cu ultimele %uteri. 3in fericire nu se *nt(m%lă ă nimic. Aun)(nd *n dre%tul u#ii de acces *n sala tronului colonelulAu)ust scoase lanterna #i semnali! %rin dou a%rinderiă ă succesive anun (ndu6i %e ceilal i c drumul era liber. Sondraţ ţ ă 3evonne Aideen #i rementine intrar *naint(nd cu b )are deă ă seam de6a lun)ul %eretelui ca #i Au)ust #i Honda ceva maiă devreme. Solda ii u%shaD #i Scott *i urmar .ţ ă

-n tim% ce Au)ust *i su%rave)hea %e cei c !u i Honda fi7 ună ţ ă calu% c(t un)hia de e7%lo!ibil %lastic la ba!a clan ei u#ii. -nfi%seţ

*n el un detonator termic declan#(ndu6i mecanismul %rin rotireav(rfului. 3u% cinci secunde *nc rc tura urma s e7%lode!e. ,#aă ă ă ă avea s se deschid iar Scott avea s arunce *nc o )renad *nă ă ă ă ă interior. otrivit %lanurilor aceast u# era sin)urul acces %osibilă ă c tre sala tronului. 3e *ndat ce to i cei afla i *n untru aveau să ă ţ ţ ă ă fie sco#i din lu%t echi%a de interven ie avea s intre %entru a6lă ţ ă

) si %e Amadori.ăC(nd to i *#i ocu%ar %o!i iile %restabilite Honda activţ ă ţ ă

detonatorul. 2(rful se *nro#i #i *nc rc tura deton . ,#a fu dată ă ă ă deo%arte #i Scott arunc )renada. Se au!ir stri) te #i *n direc iaă ă ă ţ u#ii fur trase mai multe focuri iar %e urm )a!ul e7%lod cu ună ă ă #uierat sinistru. -m%u#c turile *ncetar #i locul lor fu luat deă ă )emete #i accese de tuse. Au!indu6le Au)ust le f cu semn luiă rementine #i Sondrei 3evonne s intre.ă

Aflat *n frunte 3evonne *ncas %rimul )lon *n %ie%t. !bituraă ă ţ o f cu s 6#i %iard echilibrul= c !u %e s%ate lovindu6se deă ă ă ă rementine. Ca%oralul se retrase tr )(nd6o du% sine. Ceilal i *#iă ă ţ reluar %o!i iile *n defensiv . Au)ust #tia c vesta de "evlară ţ ă ă

*m%iedicase )lon ul s % trund *n %ie%tul Sondrei *ns cuţ ă ă ă ă si)uran #ocul *i fracturase una sau dou coaste. Sondraţă ă )emea %rad durerii.ă

Au)ust *i f cu semn lui Scott s arunce o a doua )renad . A%oiă ă ă

se t(r* %(n *n dre%tul Sondrei #i scoase din bu!unarul ei o altă ă )renad . -n Sala Halebardierilor )a!ul *nce%use s se risi%easc .ă ă ă Colonelul a!v(rli )renada s%re centrul *nc %erii. Nu avea laă



dis%o!i ie dec(t dou sau trei minute %entru a decide dac eraţ ă ă ca!ul s continue misiunea sau s renun e.ă ă ţ

Au)ust se t(r* c tre intrare. Cineva din untru se a#te%tase laă ă atacul lor. es%ectivul r m sese *ndeauns de lucid *nc(t s fie *nă ă ă stare s inteasc #i s nimereasc *n cel dint(i care intrase.ă ţ ă ă ă

?(ndurile se succedau cu re%e!iciune *n mintea colonelului.Camerele de su%rave)here nu6i oferiser lui Amadori un r )a!ă ă *ndeauns de mare %entru a se ad %osti dar era foarte %robabilă c )eneralul #tia de6acum c(t de numeroas era for a inamic .ă ă ţ ă e de alt %arte era %osibil ca Amadori s fi avut la *ndem(n oă ă ă masc de )a!e #i s fi a%ucat s #i6o %un .ă ă ă ă

Nu era e7clus s fi chemat dea *nt riri. Nu6#i %uteau %ermiteă ă s mai a#te%te. Au)ust le f cu semn lui u%shaD #i lui Scott. Ceiă ă trei se %ostar %e cele dou % r i ale u#ii. Au)ust ridic %atruă ă ă ţ ă de)ete a%oi *nc unul. lanul %atru!eci #i unu %revedeaă deschiderea focului *ncruci#at asu%ra intei *n vreme ce al treileaţ coechi%ier *i aco%erea %e ceilal i doi. Au)ust ar t c tre sine #iţ ă ă ă c tre u%shaD: ei doi aveau s se ocu%e de Amadori. Aveau să ă ă % trund *n *nc %ere folosind tactica s%ecific %u#ca#ilor marini:ă ă ă ă un soldat avea s fac un salt *nainte rosto)olindu6se cuă ă %icioarele *n fa cu arma *ndre%tat c tre int . ntrarea saţă ă ă ţ ă avea s distra) aten ia celui vi!at %ermi (nd % trunderea celuiă ă ţ ţ ă

de6al doilea *n acela#i mod. A%oi am(ndoi aveau s se ridice *nă #e!ut deschi!(nd focul. -ntre tim% cel care avea misiunea de ale asi)ura aco%erirea avea s r m(n dincolo de %ra)ul u#iiă ă ă culcat intind la r(ndul s u c tre adversar.ţ ă ă

Au)ust ar t din nou c tre sine. Avea s intre #i s seă ă ă ă ă rosto)oleasc s%re st(n)a urmat de u%shaD. (n *n momentulă ă

*n care Scott avea s 6#i ocu%e %o!i ia ei doi urmau s aib deaă ţ ă ă inta *n b taia armelor.ţ ă

Au)ust se descotorosi de rucsac #i se a%ro%ie de u# . u%shaDă #i Scott *l imitar . Au)ust %rivi c tre u%shaD #i *ncuviin dină ă ţă ca%. A%oi cu un salt se rosto)oli *n *nc %ere *ns%re st(n)a.ă sunar *m%u#c turi dar )loan ele nu6l nimerir . Au)ust *#iă ă ă ţ ă ocu% %o!i ia %restabilit *n tim% ce u%shaD *i urm e7em%lulă ţ ă ă f r ca Amadori s aib tim%ul necesar %entru a6#i reorienta tirul.ă ă ă ă Am(ndoi aveau armele a intite asu%ra )eneralului *n cli%a *nţ care Scott se rosto)oli la r(ndul s u ocu%(ndu6#i %o!i ia.ă ţ

'(na drea%t a lui Au)ust (#ni *n sus cu de)etele de% rtate.ă ţ ă Era semnalul convenit cu membrii echi%ei de interven ie %entru aţ nu deschide focul.



Nici unul dintre ei nu a% s %e tr )aci. Au)ust avea *n b taiaă ă ă ă armei un %reot care tu#ea *n)ro!itor. 3e la subsuoara drea%t aă acestuia se ivea eava unei arme automate *ndre%tat c tre u# .ţ ă ă ă 3incolo de el se afla un ofi er su%erior care %urta masc deţ ă )a!e. 3u% *n l ime #i du% culoarea % rului Au)ust deduse că ă ţ ă ă ă

acesta era Amadori. Cu m(na st(n) )eneralul *l a%ucase deă

du% )(t %e %reot. -n s%atele )eneralului se afla un alt ofi er <ă ţ %rin cea a ) lbuie Au)ust *i v !u )radele: era un )eneral6maior.ţ ă ă -n *nc %ere se mai aflau al i #ase militari cu to ii de ran) *naltă ţ ţ

*ntin#i %e %ardoseal sau %r bu#i i cu ca%etele %e o mas lun)ă ă ţ ă ă de conferin e.ţ

?eneralul *#i ridic #i6#i cobor* arma. Le d dea de *n eles nou6ă ă ţveni ilor s se ridice. Au)ust cl tin din ca%. 3ac Amadori aveaţ ă ă ă ă s deschid focul era %osibil s *l nimereasc %e vreunul dintreă ă ă ă ei. 3ar nu avea cum s *i scoat %e to i din lu%t . ar dac ale)eaă ă ţ ă ă s *l ucid %e %reot Amadori trebuia s 6#i dea seama c el *nsu#iă ă ă ă avea s fie ucis.ă

?eneralul nu st tu %rea mult s se )(ndeasc a#a cum deă ă ă fa%t se #i a#te%tase Au)ust. orni *ncet *nainte *m%in)(ndu6l %e%reot. 'ai v(rstnicul om al bisericii se de%lasa cu )reu *ns deă fiecare dat c(nd se *m%leticea )ata s 6#i %iard echilibrulă ă ă m(na lui Amadori %etrecut %e du% )ruma!ul s u *l for a s seă ă ă ţ ă

ridice. ?eneralul6maior *i *nso i *naint(nd s%ate *n s%ate cuţ Amadori. e m sur ce se a%ro%iau Au)ust observ c #iă ă ă ă )eneralul6maior era *narmat. 1 nuia c sin)urul motiv care *iă ă determinase %e cei doi s nu deschid focul era incertitudineaă ă %rivitoare la ceea ce *i a#te%ta dincolo de u# .ă

Au)ust *i urm ri din %riviri %e cei trei. 3esi)ur membrii echi%eiă de interven ie %uteau s *l elimine acum %e Amadori. 3ar %re ulţ ă ţ ar fi fost %rea mare de ambele % r i. -n astfel de situa ii cel careă ţ ţ

trebuia s decid era comandantul misiunii. entru Au)ust era oă ă dilem asem n toare unei %robleme de #ah: merita oare s facă ă ă ă ă un schimb de %iese valoroase0 -n astfel de situa ii r s%unsul s uţ ă ă fusese *ntotdeauna ne)ativ. un(nd *n balan %re) tirea #iţă ă a)erimea combatan ilor era de %referat continuarea oculuiţ a#te%t(nd ca adversarul s fac o )re#eal .ă ă ă

Au)ust *#i ridic m(na cu %alma *ndre%tat *n osă ă *ndemn(ndu6#i oamenii s nu *ntre%rind nimic dac nu erauă ă ă

%rovoca i. 3incolo de u# Scott transmise semnalul #i celorlal iţ ă ţ a%oi se retrase %entru a6i face loc lui Amadori. -n cli%a *n careacesta trecu %ra)ul s%re Sala Halebardierilor *ntrea)a echi% deă



interven ie *l lu *n c tarea armelor. Sin)ura e7ce% ie fuţ ă ă ţ rementine care se ocu%a de Sondra 3evonne.

?a!ul din sala tronului *nce%u s 6#i %iard din efect. Laă ă semnalul lui Au)ust Scott deton o nou )renad %entru aă ă ă asi)ura retra)erea. Se ridicar #i ie#ir %e urmele )eneralului.ă ă

Scott *nainta s%ate *n s%ate cu colonelul Au)ust. Soldatul sede%lasa cu fa a c tre sala tronului %entru a se convin)e c niciţ ă ă unul dintre solda ii *n a%aren r %u#i de efectul )a!ului nu aveaţ ţă ă s se de!meticeasc deschi!(nd focul.ă ă

Au)ust #tia c nu6#i %utea %ermite s dea fr(u liber frustr riiă ă ă v !(nd cum Amadori c(#ti)a teren a%ro%iindu6se de ie#irea careă d dea %e coridor. ?eneralul avusese o masc de )a!e laă ă

*ndem(n o m sur de %recau ie re!onabil . re#edinteleă ă ă ţ ă Statelor ,nite avea o masc de )a!e ascuns undeva *n 1iroulă ă /val. ' #tile de )a!e f ceau %arte din dotarea maorit iiă ă ăţ birourilor de %e 3oDnin) Street @P. 1oris El *n avea m #ti deţ ă )a!e *n sertarul biroului s u #i *n ma#inile cu care se de%lasa.ă Sur%ri!a fusese alta #i anume c Amadori avusese la *ndem(nă ă un ostatic. ,ciderea sau chiar r nirea unui ostatic eraă

*ntotdeauna o %osibilitate nedorit = uciderea sau r nirea unuiă ă %reot catolic *n S%ania ar fi *nsemnat mai mult de6at(t: ar fi fostde6a dre%tul un de!astru.

Au)ust c(nt ri atent situa ia. 3ac *i *n) duiau lui Amadori să ţ ă ă ă ias din *nc %ere oamenii acestuia ar fi avut toate atuurileă ă %entru a6l a% ra. 3ac avea s sca%e cu bine din acest atacă ă ă )eneralul avea s a%ar ca un erou *n ochii %o%orului. 3ar nuă ă aceasta era cea mai )rav %roblem . Au)ust habar nu avea dacă ă ă #i c(nd aveau s soseasc *nt ririle %e care era foarte %robabil că ă ă ă Amadori a%ucase s le cheme. +i dac acestea aveau s 6#i facă ă ă ă a%ari ia era foarte %osibil s fie dotate cu m #ti de )a!e.ţ ă ă

8La naiba cu %ruden a mea de #ahist9 *#i !ise Au)ust. Sosiseţ momentul s dea #ah la re)e. Nu6l %utea nimeri %e )eneral *nă ca% sau *n %ie%t dar avea #anse s 6l loveasc *n %icioră ă dobor(ndu6l. Chiar dac )eneralul sau a)hiotantul s u aveau să ă ă ri%oste!e avea s le ofere celorlal i membri ai echi%ei deă ţ interven ie oca!ia de a6i elimina.ţ

-#i ridic de)etul ar t tor de dou ori. Num rul unu *m%otrivaă ă ă ă ă num rului unu.ă

Au)ust #i Scott r m seser s%ate *n s%ate. Au)ust se *ntoarseă ă ă %e um tate #i6i #o%ti soldatului *n vreme ce *naintau s%reă coridor:



$ C(nd am s m mi#c arunc 6te s%re st(n)a.ă ă ăScott *ncuviin .ţă/ cli% mai t(r!iu Au)ust deschise focul.ă



3"

Mar i ţ , ora 11 şi 1& minute,Madrid, Spania

rintele Norberto au!ise sunetul inconfundabil al elico%teruluiă care !bura la oas *n l ime deasu%ra cur ii %alatului. Cur(ndă ă ţ ţ du% aceea se au!iser *m%u#c turile. Tr sese cu urechea laă ă ă ă vacarmul de afar continu(nd s le citeasc din Evan)heliaă ă ă

du% 'atei celor c( iva credincio#i aduna i *n urul s u. 3e6abiaă ţ ţ ă du% ce unul dintre ei se ridicase #i aruncase o %rivire afar ă ă *ntorc(ndu6se *n fu) cei afla i *n catedral aflar c dincolo deă ţ ă ă ă !iduri se *nt(m%la ceva ciudat.

$ Afar se tra)e anun cu )las tare b rbatul. Solda ii tra) *nă ţă ă ţ cineva *n curtea %alatului.

/ vreme *n catedral se *nst %(ni t cerea. A%oi % rinteleă ă ă ă >rancisco se ridic din milocul )ru%ului adunat *n urul s u *nă ă %artea din fa a navei. -#i *n l bra ele ca #i cum ar fiţă ă ţă ţ inten ionat s 6i binecuv(nte!e %e cei %re!en i.ţ ă ţ

$ 2 ro) % stra i6v calmul rosti el !(mbind. Nimic nu vi seă ă ţ ă %oate *nt(m%la aici *n biseric .ă

$ 3ar Su%eriorul ?eneral0 *ntreb cineva. Se afl *nă ă si)uran 0ţă

$ Su%eriorul ?eneral e la %alat e7%lic >rancisco cu un )lasă calm. >ace tot %osibilul %entru ca 1iserica6mam s 6#i aib loculă ă ă ce i se cuvine *n noua S%anie. Sunt convins c 3umne!euă ve)hea! asu%ra lui.ă

Calmul lui >rancisco *l irit %e % rintele Norberto. Credin a *nă ă ţ 3umne!eu n6ar fi fost de6auns %entru a6i ins%ira at(ta *ncredere.Sentimentul %e care Norberto *l *ncercase mai devreme că Su%eriorul ?eneral ?on!ale! ar fi %utut fi im%licat *n această lovitur de stat ar fi %utut fi confirmat de si)uran a %e care oă ţ manifesta >rancisco. Acesta % rea c se a#te%tase s audă ă ă ă

*m%u#c turi dins%re %alat. 3ar de ce se tr )ea0 rinteleă ă ă

Norberto nu ) si dec(t o e7%lica ie: acolo aveau loc e7ecu ii.ă ţ ţ1 rbatul care adusese ve#tile aler) din nou afar . reo ii *#iă ă ă ţ

reluar discu iile cu oamenii din urul lor oferind cuvinte deă ţ



*mb rb tare #i c l u!indu6le ru) ciunile. C(teva minute maiă ă ă ă ă t(r!iu b rbatul *#i f cu din nou a%ari ia.ă ă ţ

$ e ferestrele %alatului iese un fum )alben anun el. arţă *m%u#c turile se aud acum din interior.ă

3e ast dat *ncrederea de %e chi%ul lui >rancisco % li. Seă ă ă

ridic f r s scoat o vorb #i se *ndre%t )r bit c tre oficiuă ă ă ă ă ă ă ă ă

care avea o ie#ire s%re curtea alatului e)al. rintele Norberto *l urm ri din %riviri. T cerea din biserică ă ă ă

devenise #i mai a% s toare. 3e afar se au!eau lim%ede focurileă ă ă de arm . rintele Norberto *#i %lec %rivirea s%re te7tul din fa aă ă ă ţ sa iar a%oi #i6o ridic *nt(lnind chi%urile nelini#tite ale celor ce6lă ascultau. /amenii ace#tia aveau nevoie de el. A%oi *#i aminti deAdolfo #i de nevoia acestuia de i!b vire *n %ra)ul mor ii. 3incoloă ţ de !idurile catedralei erau s v(r#ite % cate )rele iar sufleteleă ă unor oameni erau su%use la )rea *ncercare. Locul s u era al turiă ă de cei care aveau nevoie de iertarea % catelor nu deă

*mb rb tare.ă ăNorberto *#i a#e! m(na %e um rul unei tinere care seă ă

refu)iase *n biseric *m%reun cu cele dou feti e ale sale. -iă ă ă ţ !(mbi tinerei mame #i o ru) ca %entru scurt tim% s continueă ă lectura *n locul s u. Ad u) c voia s #tie dac nu cumvaă ă ă ă ă ă % rintele >rancisco avea nevoie de autorul s u.ă ă

rintele Norberto str b tu cu %a#i re%e!i s%a iul dintre straneă ă ă ţ #i intr *n oficiu. A%oi *m%inse u#a masiv care d dea s%re curteaă ă ă %alatului.



3

Mar i ţ , ora 11 şi 2( de minute,Madrid, Spania

Colonelul Au)ust se *nclinase s%re st(n)a %entru a %utea intiţ mai bine %iciorul lui Amadori. ?lon ul nu reu#i s atin) dec(tţ ă ă %artea su%erioar a labei %iciorului dar fu de6auns. Amadori urlă ă

*n bu#it de sub masca de )a!e #i se %r v li %este )eneralul6ă ă ă

maior. Arma i se desc rc involuntar de sub bra ul %reotuluiă ă ţ trimi (nd o rafal *n direc ia lui Au)ust. Traiectoria )loan elor seţ ă ţ ţ modific %e m sur ce Amadori c dea *ns colonelul Au)ust seă ă ă ă ă aruncase dea s%re st(n)a *n vreme ce Scott s rise s%reă drea%ta. ,rl(nd #i astu%(ndu6#i urechile %reotul c !u *nă )enunchi #i r mase )hemuit. ?loan ele rico#ar din !idul deă ţ ă marmur f r a r ni %e nimeni.ă ă ă ă

Cei doi americani atinser solul #i e7ecutar o rosto)olireă ă %erfect atin)(nd %ardoseala cu un sin)ur um r #i *nclin(ndu6#iă ă ca%ul s%re %ie%t. estul cor%ului se %lie elastic #i cei doi sf(r#iră

*n %icioare cu fa a c tre direc ia din care se rosto)oliser . Seţ ă ţ ă *ntoarser cu re%e!iciune s%re int *n vreme ce restul echi%eiă ţ ă de interven ie se risi%ea *n evantai %e coridor asi)ur(ndu6se cţ ă nici unul dintre solda ii s%anioli nu se de!meticise. Chiar #iţ Sondra 3evonne se ridicase de#i era vi!ibil incomodat deă durerea %rovocat *n urma #ocului.ă

-n intervalul ce le fusese necesar lui Au)ust #i Scott %entru areveni *n %icioare )eneralul6maior *l a%ucase %e Amadoritrec(ndu6#i o m(n %este %ie%tul acestuia. Cu un efort reu#i s 6lă ă ridice *n %icioare. Cei doi b tur *n retra)ere *m%ro#c(nd *n ură ă cu )loan e. Tirul automat *i determin %e membrii echi%ei deţ ă interven ie s se arunce la % m(nt #i s se rosto)oleasc *n toateţ ă ă ă ă direc iile *n c utarea unui ad %ost. 3e ur6*m%reur r sunarţ ă ă ă ă i%etele solda ilor s%anioli afla i din *nt(m%lare *n caleaţ ţ ţ

)loan elor.ţ

e tot %arcursul schimbului de focuri Aideen r m sese *nă ă interiorul S lii Halebardierilor. Nu fiindc i6ar fi fost team ciă ă ă deoarece nu dorea s stea *n calea membrilor echi%ei deă



interven ie. e de alt %arte voia s 6i %oat auta %e ace#tia *nţ ă ă ă ca!ul *n care vreunul dintre ei ar fi fost dobor(t. -ncercase s oă aute %e Sondra s ias %e coridor dar ea insistase afirm(nd că ă ă

*#i revenise. entru moment era %osibil ca acesta s fi fostă adev rul. Aideen #tia din %ro%ria e7%erien c durereaă ţă ă

constant %rovocat de o coast ru%t sau de o ran u#oar eraă ă ă ă ă ă

mai u#or de su%ortat dec(t valurile de durere sau durereacresc(nd deoarece mintea era ca%abil s *i bloche!e efecteleă ă ă oric(t ar fi fost de chinuitoare.

Acum aflat la ad %ostul u#ii Aideen reali! c misiunea ei seă ă ă ă schimbase. Amadori se f cuse nev !ut #chio% t(nd dincolo deă ă ă cotitura s%re est a coridorului. -n acel moment era sin)uruldintre membrii echi%ei care r m sese *n %icioare. 3ins%re laturaă ă vestic a %alatului au!i tro% itul distinct al bocancilor milit re#ti.ă ă ă >umul era *nc %rea dens %entru a6i %ermite s vad ceva dară ă ă era lim%ede c *nt ririle cerute de Amadori se aflau %e drum.ă ă 'embrii echi%ei de interven ie aveau s fie nevoi i s detone!eţ ă ţ ă noi )renade %entru a face fa contraatacului. ar dac solda iiţă ă ţ fuseser alerta i de ima)inile camerelor de su%rave)here sau deă ţ un a%el venit din sala tronului era %osibil s fie echi%a i cu m #tiă ţ ă de )a!e. 3ac era a#a echi%a de interven ie urma s aib destulă ţ ă ă de furc *ncerc(nd s se retra) . Colonelul Au)ust avea să ă ă ă

ordone anularea misiunii *n ca!ul *n care avea s considere că ă #ansele de reu#it fuseser com%romise. -n acest tim% Amadoriă ă avea s reu#easc s se %un la ad %ost.ă ă ă ă ă

-n ciuda e7isten ei sistemului de su%rave)here la distan ţ ţă cineva trebuia s 6l urm reasc %e Amadori. 3ac Aideen avea să ă ă ă ă % stre!e o distan acce%tabil era %osibil ca Amadori s nu oă ţă ă ă re%ere!e. 3e fa%t e7istau destule #anse ca acesta să urm reasc ceea ce se *nt(m%la *n fa nu *n urma sa. 3a eraă ă ţă

%osibil s % stre!e o distan %rudent a%ro%iindu6se *ncetul cuă ă ţă ă *ncetul de Amadori %(n c(nd avea s ) seasc oca!ia de aă ă ă ă tra)e *n el. e %ardoseal se vedea o d(r de s(n)e l sat deă ă ă ă rana de la %icior a lui Amadori. utea s o urme!e ca s nu seă ă r t ceasc . ar dac )eneralul avea s se o%reasc %entru a6#iă ă ă ă ă ă bandaa rana avea s fie oca!ia %otrivit %entru a6i veni de hac.ă ă

Aideen arunc o %rivire *na%oi. Solda ii s%anioli %urtau m #tiă ţ ă de )a!e. Au)ust le f cu semn oamenilor s i s se re%lie!e *nă ă ă

vreme ce *m%reun cu Scott trase o rafal de avertisment careă ă *i determin %e solda ii s%anioli ce se a%ro%iau *n )oan s 6#iă ţ ă ă caute ad %ost.ă



Aideen *nur . Colonelul Au)ust urma s ordone retra)ereaă ă echi%ei de interven ie. 3ar ea nu f cea %arte dintre membriiţ ă acesteia. Nu era obli)at s se su%un . Totul *nce%use atunciă ă ă c(nd un uci)a# %l tit deschisese focul asu%ra ei #i a 'artheiă 'ac"all. Acesta % rea a fi un de!nod m(nt %otrivit.ă ă

Aideen ins%ir ad(nc *ncerc(nd s domine tremurul care6iă ă

cu%rinsese %icioarele. Aerul filtrat de masca de )a!e avea )ustde c rbune dar *nce%use dea s se obi#nuiasc . 3es%rin!(ndu6ă ă ăse din %ra)ul u#ii %orni *n fu) %e coridorul %lin de fumă

*ndre%t(ndu6se s%re est *n direc ia *n care dis% ruse Amadori.ţ ă



3

Mar i ţ , ora 5 şi 2) de minute,Washington, !"!

A#e!at *n scaunul cu rotile 1ob Herbert c !use %e )(nduri.ă Nimic nu se com%ara cu sentimentele %e care le *ncerca acum.A#te%t(nd *n biroul lui Hood *m%reun cu acesta cu 'iă "eod)ers #i cu LoDell Coffey e7%ertul *n dre%t interna ional alţ

Centrului de Comand Herbert tr ia din %lin atmosfera cu totulă ă a%arte care %une st %(nire %e o *nc %ere *n care ni#teă ă func ionari )uvernamentali a#tea%t ve#ti des%re o o%era iuneţ ă ţ clandestin .ă

Ca *ntotdeauna erau %e de%lin con#tien i c de ur6*m%reurţ ă lumea *#i vedea de mersul ei obi#nuit. -i invidiau %e oamenii dinaceast lume *n care de re)ul %roblemele nu aveau dre%tă ă mi! via a #i moartea soarta a milioane de oameni. e de altă ţ ă %arte *n subcon#tient se sim eau su%eriori muritorilor de r(nd.ţ

83ac6ar #ti ei ce *nseamn cu adev rat s %or i o r s%undere9.ă ă ă ţ ăSitua ia avea *ns #i anumite as%ecte de ordin %ersonal *ntreţ ă

acestea *ncordarea e7trem %rovocat de )ria %entru soartaă ă celor cu care lucrau #i la care ineau. Sentimentul era com%arabilţ cu a#te%tarea chinuitoare a ve#tilor des%re o %ersoan iubită ă care e su%us unei interven ii chirur)icale care ar %utea aveaă ţ consecin e fatale. Era chiar mai )reu de *ndurat c(t vreme ceiţ ă care d duser ordinul de misiune fuseser ei *n#i#i. ar ceilal iă ă ă ţ buni solda i acce%taser riscurile cu cura #i o%timism.ţ ă

-n %lus e7ista %osibilitatea ca dac erau ca%tura i eroii afla iă ţ ţ de%arte s fie de!avua i l sa i s se descurce cum %uteau *nă ţ ă ţ ă b taia v(ntului. Era o situa ie care %rovoca sentimente acute deă ţ vin cu at(t mai mult cu c(t *n vreme ce ei *#i riscau vie ile *nă ţ %rima linie a frontului cei care *i trimiseser acolo se aflau *nă de%lin si)uran . 'ai intervenea #i un dram de invidie care *nă ţă mod ironic se datora aceluia#i motiv. Nu e7ist sen!a ie mai tareă ţ

dec(t aceea %e care o tr ie#ti c(nd via a * i e *n %ericol. La toateă ţ ţ acestea se ad u)a oboseala ochii care se *nchideau f r voie #iă ă ă min ile care refu!au s %rocese!e )(nduri #i emo ii. Nuţ ă ţ



atmosfera aceasta nu %utea fi com%arat cu nimic.ă+i totu#i Herbert tr ia din %lin astfel de momente. L saă ă

deo%arte %esimismul #i ursu!enia. ,neori cele mai *ntunecatedintre temerile lor deveneau realitate. ,neori moartea *#i cereadre%turile. A#a se *nt(m%lase cu 1ass 'oore *n Coreea #i cu

locotenent6colonelul Charlie Suires. 3ar %oate tocmai datorită riscului %e care *l im%lica fiecare detaliu al unor o%era iuni deţ

acest fel Herbert tr ia cu intensitate fiecare cli% a desf #ur riiă ă ă ă lor.

-n mod evident Hood nu *m% rt #ea aceste sentimente.ă ă >usese e7trem de de%rimat *nc de la *nce%utul o%era iunii.ă ţ Herbert nu6l mai v !use niciodat a#a. 3intre ei to i Hood eraă ă ţ

*ntotdeauna cel mai echilibrat )ata oric(nd s le adrese!e ună !(mbet sau un cuv(nt de *ncuraare. -n aceast diminea *nsă ţă ă nici vorb de a#a ceva. Se *nfuriase e7a)erat de tare afl(nd că ă 3arrell luase un elico%ter #i se *ndre%tase s%re %alat #i mai multc *l luase cu sine #i %e Luis de la 2e)a. S%re deosebire deă membrii echi%ei de interven ie 'cCas"ey %utea fi lesneţ identificat ca f c(nd %arte din staff6ul Centrului de Comand .ă ă re!en a lui Luis avea s confirme alian a dintre nter%ol #iţ ă ţ Centrul de Comand *n aceast misiune. Av(nd *n vedereă ă num rul mare al na iunilor afiliate la nter%ol multe dintre eleă ţ

nefiind tocmai cele mai bune %rietene ale Statelor ,niteconsecin ele %olitice ale acestei im%lic ri riscau s fie oribile.ţ ă ă Hood #i nu od)ers cel care inea cu din ii de res%ectareaţ ţ re)ulamentelor d duse )las inten iei sale de a6l sanc iona %eă ţ ţ 'cCas"ey. +i culmea4 Coffey care de re)ul se dovedea cel maiă refractar *i atr sese aten ia c situa ia nu era %oate chiar at(tă ţ ă ţ de rea cum #i6o *nchi%uia Hood. C(t vreme 'aria Comea eraă %ri!onier la %alat nter%olul era %e de%lin ustificat s *ncerce să ă ă

o elibere!e. Au!ind acest ar)ument Hood se mai %otolise.Atmosfera e7%lo!iv redevenise doar sumbr ca mai devreme.ă ă+i *n tot acest tim% %e c(nd ei *#i rume)au )(ndurile *n

t cerea tot mai a% s toare nu %rimiser nici o veste din S%aniaă ă ă ă sau de la nter%ol. 3e6abia la %atru #i um tate Ann >arris leă telefonase ame it de somn de acas s%un(ndu6le s deschidţ ă ă ă ă televi!orul %e CNN.

Coffey (#ni *n %icioare #i se re%e!i *n fundul *nc %erii. -n tim%ţ ă

ce deschidea dula%ul *n care se afla televi!orul Hood scotoci *nsertarele biroului du% telecomand . Se *ntoarser cu to ii s%reă ă ă ţ a%arat iar Hood a% s %e buton. +tirea %rinci%al a buletinuluiă ă ă



difu!at se referea la un schimb de focuri care avusese loc laalatul e)al din 'adrid. ,n cameraman amator *nre)istrasedecolarea elico%terului nter%olului din curtea interioar aă %alatului %e fondul sonor al unor *m%u#c turi. A%oi ima)inea seă

*ntreru%se iar crainicul d du le) tura echi%ei CNN careă ă

transmitea *n direct dintr6un alt elico%ter. 3e la ferestrele%alatului se *n l au nori de fum ) lbui.ă ţ ă$ Sunt )a!ele emanate de )renadele echi%ei de interven ieţ

observ Herbert.ăod)ers era a#e!at *ntr6un fotoliu l(n) biroul lui Hood. Seă

*ntinse s ia harta im%rimat *n culori %e care o desc rcaser dină ă ă ă fi#ierele nter%olului. Herbert *#i *m%inse scaunul rulant *ntr6acolo.

$ >umul acela %are destul de a%roa%e de curtea %alatului nu6i a#a0 *ntreb od)ers.ă

$ ese e7act din locul *n care ar trebui s se afle sala tronuluiă remarc Herbert.ă

$ A#adar echi%a de interven ie a reu#it s % trund s%useţ ă ă ă Hood uit(ndu6se la ceas. Se conformea! orarului stabilit.ă

Herbert se *ntoarse din nou s%re televi!or ciulind urechile.Cores%ondentul de la fa a locului nu de inea dec(t informa ii va)iţ ţ ţ des%re ceea ce se *nt(m%la *n %alat. Nu %reci! nimic des%reă cau!ele lu%tei care avea loc. 3ar Herbert nici nu *#i dorea să

aud a#a ceva.ă$ Se aud *m%u#c turi *nde% rtate anun el %rudent. Nu credă ă ţă

c vin din curtea interioar .ă ă$ +i asta te sur%rinde0 *ntreb Hood. +tiam c dac oameniiă ă ă

no#tri vor reu#i s dea de urma lui Amadori vor fi nevoi i s 6lă ţ ă urm reasc .ă ă

$ Ne a#te%tam s aib loc o urm rire dar nu ne6am a#te%tată ă ă s *nt(m%ine re!isten e7%lic od)ers. ?a!ul iritant ar fiă ţă ă

trebuit s evite aceast %osibilitate.ă ă$ 3oar dac nu e vorba de focuri trase la *nt(m%lare su)eră ă Herbert. /amenii reac ionea! ciudat c(nd se sufoc .ţ ă ă

$ Ar fi oare cu %utin ca *m%u#c turile s %rovin de laţă ă ă ă %lutonul de e7ecu ie des%re care am fost informa i0 *ntrebţ ţ ă Coffey.

od)ers cl tin din ca%.ă ă$ Sunt *m%u#c turi r !le e. >ocuri s%oradice.ă ă ţ

$ artea bun e c dac echi%a de interven ie ar fi fostă ă ă ţ ca%turat n6am mai fi au!it nici un fel de *m%u#c turi s%useă ă Herbert.



T cur cu to ii o vreme. Hood arunc o %rivire s%re ceasulă ă ţ ă afi#at *n col ul monitorului.ţ

$ Era vorba ca ai no#tri s contacte!e biroul lui Luis de *ndată ă ce aveau s revin *n temni .ă ă ţă

-#i *ntoarse %rivirea c tre telefonul mut.ă

$ +efule linia e deschis #i oamenii mei o monitori!ea! *nă ă

%ermanen s%use Herbert *ncerc(nd s 6l lini#teasc . Ne vorţă ă ă anun a imediat ce vor afla ceva nou.ţ

Hood *ncuviin din ca% #i %rivi din nou c tre televi!or.ţă ă$ Nu #tiu de unde *#i adun membrii echi%ei de interven ieă ţ

curaul %entru a face ceea ce fac s%use el. Nu #tiu de unde ave iţ voi to i at(ta cura. 3in 2ietnam de la 1eirut.ţ

$ Curaul vine din multe % r i s%use od)ers. 3in datorie dină ţ dra)oste din team .ă

$ 3in necesitate ad u) Herbert. Nevoia te *nva multeă ă ţă atunci c(nd n6ai de ales.

$ Curaul e un amestec din toate astea fu de % rere od)ers.ă$ 'i"e tu #tii o mul ime de citate celebre interveni Herbert.ţ

Cine6a fost cel care6a s%us: 8Stoarce6 i curaul #i n6ai s %o iţ ă ţ )re#i9 ; sau cam a#a ceva0

$ Cred c vrei s s%ui: 8Stoarce6 i doar un dram de cura #i n6ă ă ţai s mai dai )re#i9.ă

$ 3a sta era *ncuviin Herbert. Cine6a s%us chestia asta0ă ţă 'ie6mi sun a inston Churchill.ă

od)ers !(mbi stins.$ 3e fa%t a fost Lady 'acbeth. -#i *ncuraa so ul s 6l ucid %eţ ă ă

re)ele 3uncan. El a f cut6o dar %lanul lor s6a n ruit.ă ă$ Aha f cu Herbert %lec(ndu6#i %rivirea. -nseamn c nu6iă ă ă

tocmai citatul de care avem nevoie nu6i a#a0$ Nu %rea s%use od)ers continu(nd s !(mbeasc . oateă ă

c uciderea re)elui n6a avut re!ultatele scontate dar nu %utemă ne)a c %iesa a fost un succes str lucit. Totul de%inde de un)hiulă ă din care %rive#ti lucrurile.

$ 3u% cum obi#nuiam s le s%un clien ilor mei *n tim% ceă ă ţ uriul delibera asu%ra sentin ei trebuie s avem *ncredere *nţ ă sistem #i *n oamenii c rora acesta le acord *ncredere s%useă ă Coffey care r m sese *n %icioare cu %rivirea a intit s%reă ă ţ ă televi!or. +i s nu uit m ce6a s%us un alt mare )(nditor: 8Nimică ă

nu se termin *nainte de a6#i ) si sf(r#itul9.ă ăHerbert ridic #i el ochii s%re ecran. I)omotul *m%u#c turiloră ă % rea a6#i fi *nte it frecven a dar nu #i intensitatea. Crainiculă ţ ţ



f cu #i el o remarc *n acest sens.ă ăHerbert continua s se simt mai de%arte %lin de via #i deă ă ţă

o%timism c ci asta6i era firea. 3ar nu %utea s i)nore umbraă ă care % rea s fi %us st %(nire %e *nc %erea *n care se afla.ă ă ă ă Adev rul trist era c s%eran ele lor nu se materiali!aser : nuă ă ţ ă

%rimiseră

nici un telefon #i nici nu au!iser vreo #tire la televi!oră

care s le confirme c lovitura de stat din S%ania se *ncheiase cuă ă asasinarea liderului ei.

Era o confirmare r u %revestitoare a fa%tului c o%era iuneaă ă ţ decursese altfel dec(t %l nuiser .ă ă



40

Mar i, ora 5 şi $& de minute,ţ

ld Sa-%roo., "onnecticut

Sharon Hood nu reu#ea s adoarm . Era e%ui!at . St teaă ă ă ă *ntins *n %atul ei din co%il rie dar mintea ei refu!a s seă ă ă deconecte!e. Se certase cu so ul ei citise un roman %oli ist %(nţ ţ ă %e la trei noa%tea a%oi stinsese lumina #i contem%lase vreme

de a%roa%e dou ceasuri desenele conturate %e tavan de luminaă lunii care se strecura %rintre frun!e. -#i roti %rivirea *n *nc %ereă studiind afi#ele care at(rnau %e %ere i din vremea c(nd %lecaseţ de6acas la cole)iu.ă

,n afi# al filmului octor Jivago. ,n altul cu )ru%ul ?aryuc"ett and the ,nion ?a%. / co%ert a )hidului T2 %urt(ndă inscri% ia 8Cu dra) 3avid Cassidy9= ea #i %rietena sa Aliceţ st tuser la coad trei ore %entru a ob ine auto)raful.ă ă ă ţ

Cum de reu#ise s aib tim% s se )(ndeasc la toate acesteă ă ă ă lucruri s ob in notele ma7ime la #coal s lucre!e cu um tateă ţ ă ă ă ă de norm #i s ias cu %rietenul ei %e c(nd avea #ais%re!ece6ă ă ă#a%tes%re!ece ani0

8e6atunci nu sim eai nevoia s dormi at(t de mult9 *#i s%useţ ă ea.

3ar acesta s fi fost sin)urul motiv al risi%ei ei de ener)ie0 e6ăatunci c(nd nu6i %l cea o slub *#i c uta alta. C(nd nu seă ă ă

*n ele)ea cu %rietenul ei *#i ) sea altul. C(nd o tru% de roc"ţ ă ă *nre)istra vreo %ies care nu6i %l cea *nceta s 6i cum%ereă ă ă albumele. Nu nu era vorba de vreun sur%lus de ener)ie. Totul%e6atunci se desf #ura sub semnul desco%eririlor. -nv a s fieă ăţ ă fericit .ă

Cre!use c *#i aflase fericirea l(n) acel ne)ustor de vinuriă ă multimilionar Stefano enaldo. Sharon o cunoscuse %e soraacestuia la cole)iu #i o *nso ise acas *ntr6una din vacan ele deţ ă ţ %rim var . >usese sedus de averea lui Stefano de aten ia %eă ă ă ţ

care i6o acorda acesta #i de iahtul lui su%erb. -ns < ce ironie *#iă !icea ea acum < du% doi ani reali!ase c nu *#i dorea un b rbată ă ă care s 6#i fi mo#tenit *ntrea)a avere un so care s nu fie nevoită ţ ă



s 6#i c(#ti)e sin)ur traiul. Nu %utea s tr iasc al turi de un omă ă ă ă ă care *n func ie de ca%riciile sale de moment s%unea da sau nuţ celor care *i solicitau autorul financiar %entru a6#i trans%unevisurile *n realitate. / astfel de via #i un astfel de b rbat nu i seţă ă %otriveau.

lecase de %e iaht *ntr6o diminea *nsorit . Luase %rimulţă ă

avion c tre Statele ,nite f r s %riveasc *na%oi. Tic losul nu oă ă ă ă ă ă c utase niciodat %entru a afla de ce *l % r sise iar Sharon nuă ă ă ă reu#ea cu nici un chi% s *n elea) cum %utuse s tr iasc at(taă ţ ă ă ă ă tim% cu el. Ce va fi fost oare *n ca%ul ei0 A%oi *l *nt(lnise %e aulla o %etrecere. Nu *nt(lnirea lor nu fusese memorabil . Cuă e7ce% ia lui Stefano nici un b rbat nu reu#ise s 6i atra) aten iaţ ă ă ă ţ din %rima cli% . 3ar farmecul lui Stefano nu era dec(t su%erficial.ă ela ia cu aul avusese nevoie de tim% %entru a se *nfiri%a. Elţ era calm muncea din )reu #i se %urta frumos. rea )enul deă b rbat care avea s 6i *n) duie s r m(n ea *ns #i avea s oă ă ă ă ă ă ă ă s%riine *n tot ceea ce f cea #i avea s fie un tat bun. Nu aveaă ă ă s o scalde *n daruri dar nici nu avea s o sufoce cu )elo!ia luiă ă a#a cum f cea Stefano. +i *ntr6o bun !i la dou luni du% ce seă ă ă ă cunoscuser cu %rileul unui %icnic de ulie ea *i *nt(lniseă %rivirea #i se *nt(m%lase ceva. Afec iunea care *i le)a seţ %reschimbase *n dra)oste.

1 tut de v(nt o crean) se lovi cu %utere de )eamulă ă ă ferestrei iar Sharon tres ri. amura aceea crescuse mult deă c(nd era ea mic . e6atunci de6abia atin)ea )eamul mai multă m(n)(indu6l oric(t de %uternic ar fi fost v(ntul.

8A crescut dar nu s6a schimbat9 *#i !ise ea. Se *ntreb dacă ă era sau nu un lucru bun s r m(i mereu acela#i. 8Ce6i bun %entruă ă co%aci e r u %entru oameni9 conchise ea. 3ar schimbarea e celă mai dificil lucru cu care se %oate confrunta cineva. Schimbarea;

+i com%romisul. E )reu s recuno#ti c felul t u de6a )(ndi sauă ă ă de6a ac iona nu e nea% rat cel mai corect.ţ ăSharon renun s *ncerce s adoarm . Avea s ia un altţă ă ă ă ă

roman %oli ist de %e raft. 'ai *nt(i *ns se ridic din %at *#iţ ă ă *mbr c halatul #i intr *n camera de al turi s vad ce f ceauă ă ă ă ă ă ă Harlei)h #i Ale7ander. Co%iii dormeau lini#ti i *n %aturileţ su%ra%use care a%ar inuser odinioar fra ilor ei mai miciţ ă ă ţ )emenii Yul #i 1rynner. rin ii s i se cunoscuser la un matineu=ă ţ ă ă

rula #u şi regele *n varianta ori)inal . -#i mai c(ntau #i6acumă &ineri +ndr gosti iă ţ sau Am visat *ntr6un falset %e c(t de st(n)aci%e6at(t de *nduio# tor.ă



Sharon invidia sincer afec iunea f i# %e care o *m% rt #eauţ ăţ ă ă ă % rin ii ei. nvidia fa%tul c tat l ei se %ensionase #i cei doi aveauă ţ ă ă acum %osibilitatea s %etreac mai tot tim%ul *m%reun . reauă ă ă ă at(t de ferici i4ţ

8Si)ur au fost #i vremuri c(nd mama #i tata nu erau chiar at(t

de ferici i9 *#i s%use ea.ţ

-#i aminti *ncordarea t cut care domnea *n cas *n %erioadeleă ă ă c(nd afacerea tat lui ei mer)ea %rost. >irma lui *nchiria bicicleteă #i b rci turi#tilor care vi!itau micu a sta iune de %e rmulă ţ ţ ţă str(mtorii Lon) sland. -n unele veri ace#tia erau %u ini la num rţ ă din %ricina recesiunii #i a cri!elor de combustibil. Tata trebuiaatunci s munceasc din )reu. Iiua se ocu%a de firm iară ă ă noa%tea lucra ca buc tar la o cas de comen!i. 2enea acas *nă ă ă !ori mirosind a ulei %r it #i a %e#te.ă

Sharon %rivi chi%urile lini#tite ale co%iilor s i. I(mbi au!indu6lă %e Ale7ander cum sfor ia e7act ca tat l s u.ă ă ă

I(mbetul *i tremur %e bu!e. -nchise u#a #i r mase %e culoarulă ă *ntunecat cu bra ele *ncruci#ate. Era furioas %e aul dar *iţ ă sim ea teribil li%sa. Aici *n casa % rin ilor ei se sim ea *nţ ă ţ ţ si)uran dar nu se sim eaţă ţ acas .ă +i cum ar fi %utut s se simtă ă acas 0 Casa ei nu *nsemna locul unde se aflau adunate lucrurileă ei ci locul *n care era #i aul.

Se *ndre%t *ncet s%re camera ei din adolescen .ă ţăC s torie carier co%ii emo ii se7 *nc % (nare conflicteă ă ă ţ ă ăţ

)elo!ie: s%eran a sau aro)an a era cea care %unea st %(nire %eţ ţ ă doi oameni convin)(ndu6i c toate acestea %uteau s fie to%iteă ă laolalt alc tuind o via 0ă ă ţă

8Nici una nici alta9 *#i s%use ea. 83ra)ostea e liantul care leadun %e toate9. +i *n cele din urm oric(t s6ar fi )(ndit #iă ă r !)(ndit oric(t de tare ar fi su% rat6o frustr rile la care oă ă ă

su%unea so ul ei oric(t i6ar fi sim it li%sa ea #i co%iii furioas sauţ ţ ă %lin de afec iune continua s 6l iubeasc %e aul.ă ţ ă ă'ult de tot.-n sin)ur tatea orelor lini#tite ale !orilor Sharon reali! că ă ă

%oate fusese %rea as%r cu aul. lecase din ashin)tonă *m%reun cu co%iii *l re%e!ise la telefon. 3e ce naiba nu era *nă stare s cede!e0 3e vin era furia sau invidia c el *#i %uteaă ă ă consacra tot tim%ul de care avea nevoie %entru carier s%reă

deosebire de ea0 oate; Sau *#i amintea c(t de mult *i li%seatata *n a)lomeratele se!oane estivale #i *n %erioadele c(nd el eranevoit s 6#i mai ia *nc o slub 0 +i asta era %osibil. Nu voia ca #iă ă ă



co%iii ei s fie nevoi i s *ndure acelea#i e7%erien e.ă ţ ă ţSharon nu avea sentimentul c )re#ise s%un(ndu6i lui aul totă

ceea ce *i s%usese. -ntr6adev r ar fi trebuit s 6#i %etreac maiă ă ă mult tim% cu familia renun (nd din c(nd *n c(nd la slub . Eţ ă dre%t conducerea Centrului de Comand nu era echivalent cu oă ă

slub obi#nuit cu %ro)ram de la nou la cinci dar ar fi %utut să ă ă ă

vin m car din c(nd *n c(nd la cin . Sau ar fi %utut m cară ă ă ă uneori s 6i *nso easc *n vacan e. 3ar felul *n care Sharon *iă ţ ă ţ s%usese toate acestea la telefon era cu totul altceva. 3 duseă fr(u liber frustr rii #i *n loc s *ncerce s *i e7%lice se re%e!iseă ă ă asu%ra lui ca un vultur asu%ra %r !ii. Asta #i fa%tul c ea %lecaseă ă

*m%reun cu co%iii f cuser cu si)uran ca *n aceste cli%e aulă ă ă ţă s se simt mai sin)ur ca oricine altcineva.ă ă

-#i scoase halatul #i se *ntinse %e %atul lar). erna era rece *mbibat cu sudoare iar ramura continua s !)(rie fereastraă ă *ntoarse ca%ul #i %rivirea ei *nt(lni telefonul mobil a#e!at %eno%tier . lasticul ne)ru scli%ea stins *n lumina lunii.ă

Se *ntoarse %e6o %arte ridic telefonul deschise ca%acul #i seă a%uc s forme!e num rul lui aul. Se o%ri imediat du% %refi7.ă ă ă ă -nchise telefonul.

-i venise o alt idee mai bun . 3ac l6ar fi sunat #i i6ar fiă ă ă r s%uns robotul sau dac el ar fi rostit un sin)ur cuv(ntă ă

ne%otrivit situa ia ar fi redevenit *ncordat . Avea s 6i ofere oţ ă ă ramur de m slin. Sim indu6se vinovat #i *n acela#i tim%ă ă ţ ă dis%us s ierte Sharon se culc la loc *nchise ochii #i a%roa%eă ă ă imediat c !u *ntr6un somn lini#tit.ă



41


Madrid, Spania

2 !(nd c solda ii din curtea %alatului *nce%user %eă ă ţ ă nea#te%tate s bat *n retra)ere 3arrellă ă 'cCas"ey *i mul umi *nţ )(nd lui 1rett Au)ust. Numai a%ari ia echi%ei de interven ieţ ţ %utea s fie cau!a unei retra)eri at(t de intem%estive.ă

3u% ce elico%terul decolase solda ii de %e aco%eri# *iă ţ obli)aser %e 'cCas"ey #i %e 'aria s r m(n %e loc. -n acela#iă ă ă ă tim% cei r s%(ndi i *n %erimetrul cur ii *nce%user s seă ţ ţ ă ă re)ru%e!e. reau c se %re) tesc de atac. 3ar semnalul deă ă ă

*nce%ere a lu%tei *nt(r!ia. Cu to ii % reau s fi *ncremenit laţ ă ă au!ul bubuiturilor care r sunau din interiorul %alatului.ă

$ A *nce%ut *i s%use 'cCas"ey 'ariei.3e la mai multe ferestre de dincolo de arcade *nce%u s seă

strecoare afar un fum ) lbui. -n cel lalt ca% t al cur ii %e laturaă ă ă ă ţ dins%re vest a %alatului se au!ir ordine date cu o voce r stit .ă ă ă 3e#i *i era )reu s distin) lim%ede ce se *nt(m%la acolo dină ă %ricina soarelui orbitor #i a umbrelor 'cCas"ey avu im%resia că maoritatea solda ilor dis% ruser . La scurt tim% du% aceea deţ ă ă ă dincolo de !idurile albe r !b tu !)omotul surd al *m%u#c turilor.ă ă ă

$ Ce se *nt(m%l 0 vru s afle 'aria.ă ăEra s%riinit de latura interioar a arcadei aflate cel maiă ă

a%roa%e de !idul %alatului cu %icioarele *ntinse. 'cCas"ey *ncerca s o%reasc s(n)ele care *i )(l)(ia din ran a% s(ndă ă ă ă deasu%ra acesteia o batist .ă

$ S6a declan#at contraatacul r s%unse el.ăNu voia s dea %rea multe am nunte de team s nu fie au!ită ă ă ă

de cine nu trebuia.$ Cum te sim i0ţ$ Sunt bine re%lic ea.ă-n tim% ce vorbeau 'cCas"ey *#i roti %rivirea cu%rin!(nd

s%a iul vast sc ldat *n soare al cur ii. S%re st(n) lui c tre sudţ ă ţ ă ă o %oart masiv din fier forat des% r ea curtea %alatului deă ă ă ţ catedral . ,#ile bisericii fuseser ini ial *nchise. Acum alerta iă ă ţ ţ



%robabil de !)omotul elico%terului #i de *m%u#c turi mai mul iă ţ oameni %reo i #i credincio#i deo%otriv *#i f cuser a%ari iaţ ă ă ă ţ dincolo de %oart . -n s%a iul cur ii Luis ! cea nemi#cat deasu%raă ţ ţ ă c %itanului care )emea de durere.ă

$ Trebuie s 6l aducem la ad %ost s%use 'aria.ă ă

$ +tiu *ncuviin 'cCas"ey.ţă

Continu s cercete!e curtea ferindu6#i ochii de ra!eleă ă orbitoare. -n sf(r#it reu#i s locali!e!e cel %u in trei solda i careă ţ ţ r m seser %e %o!i ii. 3oi dintre ei se aflau la a%ro7imativ o sută ă ă ţ ă dou !eci de metri de% rtare )hemui i la ad %ostul st(l%ului careă ă ţ ă sus inea %oarta de %e latura sudic a cur ii. ,n al treilea eraţ ă ţ culcat *n s%atele unui felinar la vreo sut de metri distan c treă ţă ă nord.

'cCas"ey *#i %use arma *n m(inile 'ariei.$ 'aria ascult 6m . Am s *ncerc s aun) la Luis. oate că ă ă ă ă

solda ii vor consim i s ni6l dea *n schimbul c %itanului.ţ ţ ă ă$ sta n6ar fi un schimb cinstit4 i!bucni 'aria furioas . Luis eĂ ă

un om iar c %itanul eă una vibora, un #ar%e care se t(r #te.ărivi *n direc ia c %itanului #i bu!a ei su%erioar umflat seţ ă ă ă

str(mb a dis%re .ă ţ$ Iace acolo e7act a#a cum se cuvine: %e burt .ă$ S s%er m c solda ii vor fi de alt % rere s%use 'cCas"eyă ă ă ţ ă ă

%e un ton calm. o i s te mi#ti %u in astfel *nc(t ei s 6 i %oatţ ă ţ ă ţ ă vedea arma0

'aria *#i a% s batista deasu%ra r nii #i se r suci u#oră ă ă ă *ntorc(ndu6#i m(na drea%t s%re curte.ă

$ A#tea%t %u in s%use 'cCas"ey *nainte ca ea s scoată ţ ă ă arma la iveal . A# vrea s le stri) mai *nt(i solda ilor ceva. Cumă ă ţ s%ui 8Nu tra)e i9 *n s%aniol 0ţ ă

1 2o disparar.

'cCas"ey *#i scoase ca%ul de du% st(l%ul arcadei #i stri) :ă ă 1 2o disparar5> r s 6#i mai retra) ca%ul o *ntreb %eă ă ă ă ă 'aria:$ Cum s%ui: 8Haide i s ne ocu% m de r ni i90ţ ă ă ă ţEa *i s%use.

1 uidaremos nuestros 'eridos4 stri) 'cCas"ey.ăNu %rimi nici un r s%uns din %artea solda ilor. 'cCas"ey seă ţ

*ncrunt . Era una din acele situa ii im%osibile c(nd sin)uraă ţ

solu ie era s 6 i etale!i toate c r ile #i s te ro)i.ţ ă ţ ă ţ ă$ E6n re)ul i se adres el 'ariei *n tim% ce se ridica. Arat 6ă ă ăle arma.



'aria se r suci astfel *nc(t m(na ei s se iveasc din umbraă ă ă arcadei. istolul scli%i *n lumina soarelui e7act *n cli%a *n care'cCas"ey f cu un %as *nainte. -#i inea m(inile ridicate %entru aă ţ demonstra c nu era *narmat. A%oi f r )rab % #i s%re miloculă ă ă ă ă cur ii.ţ

Solda ii nu reac ionar . 'cCas"ey blestem *n )(nd ar#i aţ ţ ă ă ţ

soarelui *n vreme ce se a%ro%ia de cei doi r ni i. 3in %alată ţ continuau s se aud *m%u#c turi. Nu era un semn bun. Echi%aă ă ă de interven ie ar fi trebuit s intre #i s ias din %alat f r a seţ ă ă ă ă ă confrunta direct cu tru%ele loiale lui Amadori.

3eodat unul dintre solda i se ridic de l(n) st(l%ul %or ii.ă ţ ă ă ţ #i *n curte #i se *ndre%t s%re 'cCas"ey. inea *n m(n oă ă Ţ ă %u#c semiautomat cu eava *ndre%tat s%re american.ă ă ţ ă

1 2o disparar 4 re%et 'cCas"ey %entru ca!ul *n care soldatulă nu l6ar fi au!it de %rima dat .ă

1 Vuelta4 *i stri) soldatul.ă'cCas"ey *l %rivi #i ridic din umeri.ă$ - i cere s te *ntorci *i traduse 'aria.ţ ă'cCas"ey *n elese *n sf(r#it ce voia soldatul: s afle dac nuţ ă ă

cumva avea vreo arm ascuns la centur la s%ate. Se o%ri f cuă ă ă ă st(n)a6m%reur #i *#i ridic %antalonii %entru a dovedi c nuă ă ascundea nimic. A%oi *#i continu *naintarea. Soldatul nuă

deschise focul dar nici nu6#i cobor* arma %e care 'cCas"ey %utus o identifice: era un '5 fabricat *n Hon) Oon). 3ac ar fiă ă deschis focul de la o asemenea distan im%actul )loan elor l6arţă ţ fi t iat *n dou %e 'cCas"ey. Acesta *#i dori s fi %utut vedeaă ă ă chi%ul soldatului ascuns *n umbra bonetei. Ar fi avut m car oă idee des%re ce )(ndea acesta.

3rumul %(n *n locul *n care ! cea Luis dur mai %u in de6ună ă ă ţ minut dar lui 'cCas"ey i se % ru c trecuse un veac. Americanulă ă

aunse cel dint(i l(n) cei doi r ni i c(nd soldatul mai avea deă ă ţ %arcurs vreo !ece metri. Arma lui era a intit asu%ra luiţ ă 'cCas"ey. Acesta se l s *ncet *n )enunchi in(ndu6#i m(inileă ă ţ ridicate #i *i cercet din %riviri %e cei doi r ni i.ă ă ţ

C %itanul *l %rivea int res%ir(nd )reoi %rintre din i. / baltă ţ ă ţ ă de s(n)e se l ea *n dre%tul %iciorului s u. 3ac nu avea săţ ă ă ă %rimeasc de ur)en *n)riiri medicale s(n)erarea avea s 6i fieă ţă ă fatal .ă

Luis ! cea deasu%ra lui form(nd un cu tru%ul acumă nemi#cat al c %itanului. 'cCas"ey se a%lec #i6i %rivi fa a. Aveaă ă ţ ochii *nchi#i #i abia res%ira. Chi%ul s u bron!at era neobi#nuit deă



%alid. ?lon ul *l lovise *n )(t la a%ro7imativ cinci centimetri subţ urechea drea%t . S(n)ele %icura din ran %e caldar(mă ă %relin)(ndu6se s%re balta format de s(n)ele c %itanului cuă ă care se amesteca.

'cCas"ey se ridic *ncet #i trecu de cealalt %arte a celor doiă ă

r ni i. -l a%uc %e Luis de subsuori #i *l ridic . -n cli%a aceeaă ţ ă ă

dins%re %oart se au!i un !)omot. 'cCas"ey #i soldatulă *ntoarser ca%ul *ntr6acolo.ă

,n ser)ent se %ro %ise *n %oart *ncerc(nd s 6l re in %e unţă ă ă ţ ă %reot care % rea s vrea s intre *n curte. reotul vorbea *ncetă ă ă ar t(nd c tre r ni ii din milocul cur ii. Ser)entul *i r s%unseă ă ă ţ ţ ă r stit. / cli% mai t(r!iu %reotul *#i des%rinse bra ul dină ă ţ str(nsoarea m(inii soldatului #i se re%e!i *nainte. Ser)entulcontinu s stri)e *ncerc(nd s 6l determine s se o%reasc .ă ă ă ă ă

reotul *#i *ntoarse ca%ul #i f r s se o%reasc *i r s%unseă ă ă ă ă ser)entului c nu avea de )(nd s se o%reasc . Ar t s%re %alată ă ă ă ă de unde continuau s se aud *m%u#c turi. La ferestre fumulă ă ă ) lbui *nce%use s se risi%easc . reotul ad u) c voia s vadă ă ă ă ă ă ă ă dac nu %utea fi de autor acolo *n untru.ă ă

Ser)entul *l averti! c 6#i %unea via a *n %rimedie.ă ă ţreotul *i r s%unse c nu6i % sa de asta.ă ă ă8A#adar de aceea nu voia s 6l lase s intre9 *#i !iseă ă

'cCas"ey. Soldatul se temea %entru via a %reotului. 8Cine6ar fiţ cre!ut una ca asta09

'cCas"ey nu voia s mai ! boveasc fiindc Luis %ierdeaă ă ă ă s(n)e. -l lu *n bra e se *ntoarse #i %orni *n direc ia arcadelor.ă ţ ţ Soldatul nu *ncerc s 6l o%reasc . 'cCas"ey se *ntoarse #i v !uă ă ă ă c acesta se a%lecase #i6i acorda *n)riiri c %itanului.ă ă

evenind la ad %ostul arcadei 'cCas"ey *l a#e! %e Luis cuă ă b )are de seam l(n) 'aria. A%oi %rivi *n urm . reotulă ă ă ă

*n)enunchease l(n) c %itan. Se *ntoarse din nou c tre %rietenulă ă ă s u r nit.ă ă$ S rmanul Luis rosti 'aria.ăuse deo%arte %istolul #i6i m(n)(ie obra!ul %alid.'cCas"ey sim i *n e% tura )elo!iei. Nu m(n)(ierea ci lucireaţ ţ ă

de *n)riorare care se citea *n ochii femeii *i declan#ase aceasen!a ie ne%l cut . rivirea aceea e7%rima ceva venit din sufletţ ă ă o com%asiune care se dovedise mai %uternic dec(t durerile careă

o chinuiau. C(t de nebun fusese atunci c(nd o l sase s %lece.ă ă Abia acum observ c(t era #i ea de %alid . Trebuia s aducă ă ă ă autoare c(t mai cur(nd cu %utin .ţă



'cCas"ey *#i descheie butoniera c m #ii #i sf(#ie %arteaă ă inferioar a m(necii. A#e! es tura deasu%ra r nii lui Luis.ă ă ţ ă ă

$ Am(ndoi ave i nevoie c(t mai ur)ent de *n)riiri medicaleţ rosti 'cCas"ey. Am s *ncerc s ) sesc un telefon ca s chem oă ă ă ă ambulan . A%oi am s 6l caut %e %rietenul t u Kuan.ţă ă ă

'aria cl tin din ca%.ă ă

$ S6ar %utea s fie %rea t(r!iu.ă-ncerc s se ridice. 'cCas"ey *i %use m(na %e um ră ă ă

obli)(nd6o s r m(n %e loc.ă ă ă$ 'aria;$ -ncetea! 4 stri) ea.ă ă$ 'aria te im%lor ascult 6m insist el. Acord 6mi doar ună ă ă ă

mic r )a!. Cu %u in noroc dac atacul reu#e#te nu va mai fiă ţ ă nevoie s 6l salv m %e Kuan sau %e oricine altcineva din m(inileă ă !birilor lui Amadori.

$ Nu cred *n noroc re%lic 'aria d(ndu6i m(na deo%arte.ă Cred doar *n tic lo#ia oamenilor. +i %(n acum nu m6am *n#elată ă

*n aceast %rivin . Amadori ar %utea ordona e7ecutareaă ţă %ri!onierilor ca s nu %oat de%une m rturie des%re celeă ă ă v !ute;ă

'aria se o%ri brusc %rivind cu ochii mari de uimire dincolo de'cCas"ey.

$ Ce s6a *nt(m%lat0 *ntreb el *ntorc(ndu6se.ă$ -l cunosc %e omul acela rosti ea.'cCas"ey %rivi s%re curte. reotul *nainta cu %a#i )r bi i s%reă ţ

ei. Aun)(nd mai a%roa%e *ncetini= *n mod evident #i el orecunoscuse %e 'aria.

$ 'aria4 e7clam el aun)(nd *n dre%tul arcadei.ă$ rinte Norberto ce c uta i aici0 *ntreb ea.ă ă ţ ă$ Se %are c soarta a vrut s m aduc aici *i r s%unse elă ă ă ă ă

*n)enunchind #i m(n)(indu6i % rul.ăA%oi *i cercet rana.ă$ 1iata de tine4$ 2oi su%ravie ui ridic ea din umeri.ţ ă$ Ai %ierdut mult s(n)e s%use Norberto %rivind a%oi c treă

Luis. La fel #i el. A i chemat dea un doctor0ţ$ Chiar acum voiam s ; *nce%u 'cCas"ey.ă$ Nu4 stri) 'aria.ă

$ Nu6 i face )rii r m(n eu cu tine o lini#ti %reotul.ţ ă$ Nu e asta s%use 'aria. E7ist un %ri!onier. Are nevoie deă autor.



$ ,nde se afl 0 *ntreb Norberto.ă ă$ -ntr6o *nc %ere acolo ar t ea c tre o intrare ce seă ă ă ă

deschidea *n !idul %alatului. ' tem c *l vor ucide.ă ăNorberto *i lu m(na *ntr6a sa a%oi se ridic s%un(nd:ă ă$ Am s mer) s *l caut 'aria. m(i aici #i *ncearc s nu teă ă ă ă ă

mi#ti mai mult dec(t e nevoie.'aria *#i *ntoarse %rivirea de la %reot la 'cCas"ey. -n)riorarea%e care i6o citise acesta *n ochi mai devreme se %reschimbase *ndis%re . Cu inima fr(nt 'cCas"ey %lec f r s mai scoatţ ă ă ă ă ă ă vreun cuv(nt urmat *ndea%roa%e de % rintele Norberto.ă

Cei doi trecur %ra)ul intr rii deodat . 'cCas"ey *i l saseă ă ă ă arma 'ariei %entru eventualitatea *n care solda ii s6ar fiţ r !)(ndit renun (nd la e7%ectativ . S%era s nu aib nevoie deă ţ ă ă ă arm *n untru. Aici *m%u#c turile se au!eau mai tare desi)ur.ă ă ă 3ar lu%ta % rea a se desf #ura *ndeauns de de%arte a#a *nc(tă ă 'cCas"ey nu credea c aveau s fie %rin#i *ntre dou focuri. riviă ă ă crucea veche de lemn care at(rna %e %ie%tul %reotului. rivireasa ! bovi o vreme asu%ra ei *n vreme ce se ru)a lui 3umne!euă s 6i aute %e camara!ii s i care du% toate %robabilit ile erauă ă ă ăţ acum *n focul lu%tei.

/%t u#i se deschideau din coridorul scurt *n care intraser .ă Toate erau *nchise. 'cCas"ey se o%ri #i *ntorc(ndu6se c treă

%reot *l *ntreb *n #oa%t :ă ă$ 2orbi i en)le!a0ţ$ /arecum r s%unse Norberto.ă$ 1un continu 'cCas"ey. Nu am s v las sin)ur.ă ă ă$ Eu nu sunt niciodat sin)ur s%use %reotul atin)(ndu6#iă

u#or crucea.$ +tiu. 2oiam s s%un c ; am s v %rotee!.ă ă ă ă$ 3ar r ni ii;ă ţ

$ S6ar %utea s ) sesc un telefon *n vreuna din acesteă ă *nc %eri e7%lic 'cCas"ey. 3ac 6i a#a am s dau telefon #i a%oiă ă ă ă am s v *nso esc. -l vom ) si %e %rietenul 'ariei #i a%oi vom ie#iă ă ţ ă cu to ii.ţ

Norberto *ncuviin *n vreme ce 'cCas"ey a% sa %e clan aţă ă ţ celei dint(i u#i care se deschise s%re o *nc %ere cufundat *nă ă

*ntuneric. 3u% str lucirea soarelui de afar ochii lui avură ă ă ă nevoie de un scurt r )a! %entru a se ada%ta la %enumbr . -n celeă ă

din urm deslu#i un birou *n col ul *nde% rtat al camerei. 2 !u #iă ţ ă ă un telefon.$ Asta el4e7clam 'cCas"ey.ă



$ 3uce i6v *l *ndemn %reotul. Eu voi continua s 6l caut %eţ ă ă ă %rietenul 'ariei.

$ E6n re)ul s%use 'cCas"ey. Am s vin #i eu de *ndat ceă ă ă voi fi terminat.

Norberto *ncuviin din ca% #i se *ndre%t s%re u#a al turat .ţă ă ă ă

'cCas"ey *nchise u#a #i se a%ro%ie de telefon. idică rece%torul #i *nur = a%aratul era mort. Se temuse de a#a ceva.ă

/amenii lui Amadori deconectaser toate liniile e7terioare astfelă *nc(t dac vreun %ri!onier le sc %a de sub observa ie s nuă ă ţ ă %oat transmite informa ii celor din afar .ă ţ ă

evenind %e coridor 'cCas"ey trecu la urm toarea *nc %ere.ă ă ,#a era deschis iar el arunc o %rivire *n untru. Era un salon deă ă ă mu!ic . 'irosea va) a fum= observ a%roa%e imediat cenu#aă ă r s%(ndit %e %ardoseal . Cu si)uran aici se declan#aseă ă ă ţă alarma de incendiu. rintele Norberto se afla *ntr6un col ală ţ

*nc %erii l(n) un %ri!onier. 'cCas"ey %resu%use c era vorbaă ă ă de Kuan.

$ rinte; *n ce stare e0 *ntreb el.ă ăNorberto nu se *ntoarse. Cu umerii *ncovoia i cl tin )rav dinţ ă ă

ca%.'cCas"ey se *ntoarse. Sin)ura modalitate de a aduce autoare

era s 6i ) seasc %e cei din echi%a de interven ie. Ei ar fi %utută ă ă ţ

telefona la sediul nter%olului solicit(nd autor medical. Chiardac misiunea menit s *l elimine %e Amadori d duse )re#ă ă ă ă )eneralul nu avea s %oat refu!a accesul unei echi%e medicaleă ă

*n interiorul %alatului. La urma urmei #i oamenii s i fuseser cuă ă si)uran r ni i *n urma lu%telor.ţă ă ţ

'cCas"ey ins%ir ad(nc #i %orni *nainte %e coridor.ă



42

Mar i, ora 12 şi 6 minuteţ ,Madrid, Spania

Salonul de mu!ic al %alatului era cufundat *n *ntuneric. Cuă toate acestea de %e coridor r !b tea *ndeauns de mult lumină ă ă ă

*nc(t % rintele Norberto s %oat deslu#i silueta unui b rbată ă ă ă %r bu#it *ntr6un col . Era )rav r nit. /bserv ni#te %ete de s(n)eă ţ ă ă

%e hainele lui #i %e %eretele de l(n) el. S(n)ele continua s seă ă %relin) din r nile de %e obrai de %e frunte #i din )ura st(lcit .ă ă ă / serie de r ni deschise *i um%leau %icioarele #i %ie%tul.ă

rintele Norberto sim i acut %re!en a mor ii la fel cum oă ţ ţ ţ sim ise atunci c(nd *n)enunchease la c % t(iul fratelui s u.ţ ă ă ă Sen!a ia era mereu aceea#i fie c ve)hea la c % t(iul unuiţ ă ă ă muribund %e cale de a fi r %us de boal sau inea de m(n ună ă ţ ă om )rav r nit. 'oartea avea un miros dulcea) metalic care6iă um%lea n rile #i6i otr vea stomacul. reotului i se % ru c 6i simteă ă ă ă atin)erea ca un fum rece invi!ibil care *m%(n!ea aerul #i i sestrecura *n came *n oase #i *n suflet.

'oartea venise %entru a6l lua cu sine %e acest om. C(nd%rivirea lui Norberto se obi#nui cu *ntunericul %reotul reali! că ă era de6a dre%tul un miracol c b rbatul mai tr ia. 'on#trii care *lă ă ă l saser s !ac aici *l *m%u#caser *l b tuser #i *l arseser f ră ă ă ă ă ă ă ă ă ă %ic de mil sau remu#c ri.ă ă

83e ce09 se *ntreb Norberto cu sufletul %lin de indi)nare #iă am r ciune. 8entru a ob ine informa ii0 entru a se r !buna0ă ă ţ ţ ă Sau doar ca s se amu!e09ă

/ricare6ar fi fost motiva iile lor nimic nu %utea s ustifice oţ ă asemenea tortur . ar *ntr6o na iune catolic ai c rei cet eniă ţ ă ă ăţ res%ectau cu sfin enie 3ecalo)ul #i *nv turile lui isus Hristosţ ăţă fa%ta a)resorilor constituia un % cat de moarte. Crimele loră aveau s 6i *nde% rte!e %e vecie de harul lui 3umne!eu.ă ă

3ar asta nu avea s 6i fie de autor bietului om. rinteleă ă

Norberto se l s *n )enunchi la c % t(iul muribundului. -iă ă ă ă *nde% rt % rul n cl it de sudoare de %e frunte #i *i atinseă ă ă ă ă obra!ul *ns(n)erat.



ri!onierul deschise ochii. Nu era %ic de str lucire *n %rivireaă lui= doar confu!ie #i suferin . ru c recunoa#te ve#m(ntulţă ă ă %reo esc #i6i c ut %rivirea. -ncerc s 6#i ridice o m(n . rinteleţ ă ă ă ă ă ă Norberto *i lu m(na tremur(nd #i i6o str(nse.ă ă

$ >iule rosti el. Sunt % rintele Norberto.ă

1 rbatul %rivi *n sus.ă

$ rinte; Ce s6a *nt(m%lat0ă$ Ai fost r nit *i s%use Norberto. Stai lini#tit.ă$ nit0 C(t de )rav0ă$ Nu te mi#ca urm Norberto cu bl(nde e str(n)(ndu6iă ţ

m(na #i *ncerc(nd s schi e!e un !(mbet. Cum te nume#ti0ă ţ$ ' cheam Kuan; 'artine!.ă ă$ Eu sunt % rintele Norberto. 2rei s te s%ovede#ti0ă ă

Kuan %rivi roat . -n ochii lui nelini#ti i se citea s%aima.ă ţ$ rinte; Am s ; mor0ă ăNorberto nu6i r s%unse. Se mul umi s 6i str(n) mai tareă ţ ă ă

m(na.$ 3ar; Cum e cu %utin a#a ceva0 *ntreb Kuan. Nu simt niciţă ă

o durere.$ 3umne!eu s6a *ndurat de tine s%use Norberto.

Kuan *#i *ncle#t de)etele %e m(na %reotului. /chii i seă *nchiser *ncet.ă

$ rinte; 3ac 3umne!eu e *ndur tor atunci am s mă ă ă ă ă ro); Are s 6mi ierte % catele.ă ă

$ Te va ierta numai dac te c ie#ti cu adev rat re%lică ă ă ă Norberto.

-n de% rtare au!i *m%u#c turile din ce *n ce mai rare. Aveau să ă ă fie mul i cei ce vor avea nevoie de s%riinul 3omnului #i deţ iertarea Lui. Atin)(nd crucea de bu!ele r nitului % rinteleă ă Norberto *ntreb :ă

$ Te c ie#ti cu adev rat %entru toate % catele cu care *nă ă ă via a ta trecut l6ai su% rat %e 3umne!eu0ţ ă ă Kuan s rut crucea.ă ă$ ' c iesc cu adev rat rosti el cu v dite eforturi. Am ucisă ă ă ă

mul i oameni. C( iva la sediul unui %ost de radio; +i un altul *nţ ţ camera lui; un %escar.

Norberto avu sen!a ia c aude moartea hohotindu6i *n fa .ţ ă ţă Niciodat nu6i fusese dat s tr iasc o %edea%s mai crud dec(tă ă ă ă ă ă

aceea %e care o *ndura acum reali!(nd c inea *n m(na saă ţ m(na care *i ucisese fratele./chii lui Norberto se %reschimbar *n s )e i de furie oarb ă ă ţ ă



(#nind dintr6o mare de )hea . -l str %unser %e cel din fa a saţ ţă ă ă ţ de %arc6ar fi fost *nsu#i 3iavolul. rintele Norberto *#i dori din totă sufletul s %oat a!v(rli deo%arte m(na aceea #i s 6l %rivească ă ă ă alunec(nd *n os(nda ve#nic nes%ovedit #i nem(ntuit.ă

8/mul acesta mi6a ucis fratele.9

$ Crimele acestea nu %uteau fi evitate *n) im Kuană ă

sufoc(ndu6se.'(na *i tremura atunci c(nd *l str(nse %e Norberto mai tare.$ 3ar; *mi %are cu adev rat r u c le6am s v(r#it.ă ă ă ăNorberto *nchise ochii. Avea din ii *ncle#ta i #i tremura iarţ ţ

m(na sa % rea inca%abil s r s%und atin)erii lui Kuan. Cu toateă ă ă ă ă acestea lu%t *m%otriva im%ulsului de a res%in)e m(na care6iă luase via a lui Adolfo. Era *n e)al m sur un frate !drobit deţ ă ă ă suferin #i un % rinte *n sluba 3omnului.ţă ă

$ rinte )(f(i Kuan. Aut 6m ; s rostesc cuvinteleă ă ă ă %otrivite.

Norberto ins%ir %rintre din i. 8Nu eu sunt cel care trebuie s 6lă ţ ă ierte. ertarea trebuie s vin de la 3umne!eu.9ă ă

reotul deschise ochii #i %rivi chi%ul *nvine it #i tru%ul !drobitţ care ! cea la %icioarele sale.ă

$ Tat ceresc iart 6mi )re#elile rosti Norberto cu r ceal *nă ă ă ă )las. C ci m c iesc cu adev rat.ă ă ă ă

$ ' c iesc *n) im Kuan. ' c iesc; cu adev rat.ă ă ă ă ă ă ă Kuan *nchise ochii. suflarea *i deveni sacadat .ă ă$ catele iertate sunt #terse din suflet iar % c tosulă ă ă

%rime#te harul cel sf(nt s%use Norberto. 3umne!eu s 6 i ierteă ţ % catele #i s 6 i aduc m(ntuirea.ă ă ţ ă

1u!ele lui Kuan se deschiser l s(nd s 6i sca%e un oftat. A%oiă ă ă totul se sf(r#i.

Norberto continu s %riveasc int tru%ul ne*nsufle it. '(naă ă ă ţ ă ţ

lui Kuan era rece. 3in r nile de %e %ie%t #i de %e fa s(n)eleă ţă continua s se %relin) *ncet.ă ăNorberto nu %utea s ierte ori s ) seasc o ustificareă ă ă ă

fa%telor s v(r#ite de acest om. 3ar Adolfo se aventurase laă %escuit %e o mare unde %rada se %rice%ea s 6#i a%ere via a.ă ţ 3ac Kuan nu l6ar fi ucis ar fi f cut6o altul. /chii lui Norberto seă ă um%lur de lacrimi. Adolfo ar fi trebuit s fie ultima victim .ă ă ă

3ac6ar fi #tiut m car de cea de6a doua via %e care frateleă ţă

s u o ducea %e ascuns4 3ac n6ar fi fost at(t de as%ru %oate că ă ă Adolfo nu s6ar fi temut s 6i m rturiseasc . 3e ce6l l sase s %leceă ă ă ă ă *n seara aceea0 3e ce nu *l *nso ise atunci c(nd livraseţ



*nre)istrarea care declan#ase *ntre)ul co#mar0 83e ce n6amac ionat c(nd *nc mai era tim%09 3ar cea mai cum%lit dintreţ ă ă %ede%se era alta: nu reu#ise s salve!e sufletul fratelui s u ciă ă numai %e cel al uci)a#ului acestuia.

$ / 3oamne oft Norberto l s(ndu6#i ca%ul %e s%ate #i d(ndă ă

fr(u liber lacrimilor.A#e! deo%arte m(na lui Kuan #i *#i aco%eri ochii.ăSt(nd acolo % rintele Norberto sim i moartea *nde% rt(ndu6ă ţ ă

se de#i cu si)uran nu se dusese %rea de%arte. reotul seţă str dui s 6#i st %(neasc %l(nsul. Nu era momentul %otrivită ă ă ă %entru a6l eli %e Adolfo #i nici %entru a se condamna %entrue#ecul s u. 'ai erau #i al ii care aveau nevoie de alinare #i deă ţ i!b vire= al i oameni care se %urtaser cu aro)an *n tim%ulă ţ ă ţă vie ii re) sind umilin a de6abia *n fa a ve#nicei os(nde.ţ ă ţ ţ

rintele Norberto se ridic . > cu semnul crucii deasu%raă ă ă tru%ului ne*nsufle it al lui Kuan 'artine!.ţ

$ S te ierte 3umne!eu rosti el *ncet.ă8+i iart 6m #i %e mine 3oamne9 *#i s%use % rintele Norbertoă ă ă

*ntorc(ndu6se #i % r sind *nc %erea. -l ura %e cel care murise.ă ă ă 3ar *n ad(ncul inimii s%era ca 3umne!eu s 6i fi au!it cuvinteleă de c in .ă ţă

edea%sa fratelui s u fusese de6auns %entru aceast !i.ă ă



A%ro7imativ o sut de metri *i des% r eau %e membrii echi%eiă ă ţ de interven ie de solda ii s%anioli. 3e#i solda ii chema i *n autorţ ţ ţ ţ de Amadori %urtau m #ti de )a!e valurile de fum ) lbui emanată ă de )renade *i *m%iedicaser s avanse!e cu mai mult de c( ivaă ă ţ metri %e minut. -ntre tim% echi%a de interven ie se retr sese cuţ ă

o vite! constant . eu#iser chiar s aute s sca%e c( ivaă ă ă ă ă ţ

%ri!onieri dintre cei care afl(ndu6se *n Sala Halebardierilorstr b tuser cu chiu cu vai norii de )a! %e cale s se risi%easc .ă ă ă ă ă

Se aflau acum *n casa sc rilor. -n s%atele lor se aflau tre%teleă care duceau s%re temni . S%re sud se deschidea coridorul %eţă care o a%ucaser Amadori #i Aideen. Auns *n dre%tul ca%oraluluiă rementine colonelul Au)ust *i ceru s alea) un soldat care să ă ă aco%ere retra)erea celorlal i. rementine avea s %reia a%oiţ ă comanda echi%ei de interven ie conduc(nd6o afar din %alat.ţ ă

$ 3omnule colonel un sin)ur soldat nu va fi de6auns %entrua face fa asaltului r s%unse rementine. 3a i6mi voie s r m(nţă ă ţ ă ă #i eu.

$ Nu. Ar *nsemna s r m(nem trei s%use colonelul.ă ă$ Cum adic 0ă$ 2oi r m(ne #i eu e7%lic Au)ust.ă ă$ 3omnule;$ '6ai au!it ca%oral0

$ Am *n eles rosti rementine salut(nd.ţCa%oralul *l anun %e soldatul u%shaD c avea s r m(nţă ă ă ă ă

*m%reun cu colonelul Au)ust. Soldatul bondoc r s%unse cu ună ă salut entu!iast #i se %re!ent la comandant. Au)ust *i s%use luiă u%shaD c *n momentul *n care aveau s aun) *n dre%tulă ă ă sc rilor avea s ia %o!i ie la intrarea *n coridor. Au)ust avea să ă ţ ă se %o!i ione!e de %artea cealalt a sc rilor *ns%re nord. Astfelţ ă ă dac vreunul dintre ei avea s fie atacat #i din s%ate cel lalt vaă ă ă

avea %osibilitatea de a6i asi)ura aco%erirea.Solda ii Scott #i 3evonne le *ncredin ar ceea ce mai r m seseţ ţ ă ă ă din %rovi!ia de )renade. 'ai erau doar trei. Au)ust socoti că dou dintre ele aveau s le %ermit s re!iste cel %u in cinciă ă ă ă ţ minute iar cea de6a treia avea s le asi)ure retra)erea. Aveauă s lu%te contra cronometru dar colonelul s%era ca Aideen să ă a%uce *n acest interval s 6#i aun) din urm %rada r nit să ă ă ă ă ă fac ceea ce trebuia f cut #i s sca%e cu bine.ă ă ă

Ca%oralul rementine le ur succes celor doi du% careă ă *m%reun cu ceilal i membri ai echi%ei de interven ie %lecar *nă ţ ţ ă t cere.ă



3u% ce6i mul umi lui rementine Au)ust *l anun %eă ţ ţă u%shaD c trebuiau s re!iste e7act cinci minute din momentulă ă

*n care avea s se declan#e!e schimbul de focuri cu solda iiă ţ s%anioli. La semnalul lui Au)ust aveau s 6#i urme!e tovar #ii *nă ă temni u%shaD urm(nd s coboare cel dint(i.ţă ă

Au)ust #i u%shaD se *ntinser %e burt %re) tindu6se să ă ă ă

*nfrunte asaltul. Aveau s tra) la oas *n l ime nu mai sus deă ă ă ă ţ )enunchi. u%shaD *#i %re) ti o )renad )ata s o a!v(rle *nă ă ă momentul *n care s%aniolii aveau s 6#i fac a%ari ia. Au)ust *#iă ă ţ ridic m(na st(n) .ă ă

3ou !eci de secunde mai t(r!iu %rimul soldat s%aniol se iviă din ne)ura ) lbuie care *nce%use s se risi%easc . Au)ust *#iă ă ă

*ndre%t de)etul mare al m(inii st(n)i *n os.ău%shaD scoase cuiul )renadei #i o arunc .ă



44

Mar i, ora 12 şi 1) minuteţ

Madrid, Spania

-n tim% ce *nainta %e coridor 3arrell 'cCas"ey se sim eaţ des%uiat neav(nd la el nici o arm . se % ruse *ns maiă ă ă im%ortant ca 'aria s aib %osibilitatea s se a%ere. Trecuseră ă ă ă ani buni de c(nd nu *#i mai e7ersase de%rinderile de ai"ido

*nv ate c(nd intrase *n >1 dar *n %rinci%iu acestea ar fi trebuităţ s 6i fie de auns.ăA%ro%iindu6se de intrarea %e un nou coridor 'cCas"ey *#i

*ncetini %a#ii. Se o%ri *nainte s ia col ul #i risc o %rivire %e furi#ă ţ ă ca atunci c(nd %oli ist fiind st tea la %(nd . >oto)rafie mentalţ ă ă cele v !ute a%oi se retrase re%ede cu inima b t(nd s 6i s%ar)ă ă ă ă %ie%tul.

La o oarecare distan de6a lun)ul coridorului se afla un b rbatţă ă *nalt. urta o uniform de )eneral #i avea %ie%tul *m%odobit cu oă mul ime de medalii #i decora ii de %e vremea lui >ranco. Avea *nţ ţ m(n un %istol #i %urta o masc de )a!e. S(n)era dintr6o ran *nă ă ă %artea inferioar a %iciorului.ă

Nu %utea fi dec(t Amadori.rivea *n urma sa *n vreme ce se a%ro%ia de locul *n care se

afla 'cCas"ey. Americanul era convins c nu fusese re%erat.ă -nur *n )(nd %roasta ins%ira ie de a nu6#i fi luat cu sine arma.ă ţ Nu avea nimic cu care s 6l doboare %e )eneral. Sin)ura armă ă erau m(inile sale #i fa%tul c Amadori nu #tia c el se afla acolo.ă ă

,na din re)ulile *nv ate %e vremea c(nd lucra la >1 cerea caăţ *n situa iile *n care un a)ent se confrunta cu o for mai bineţ ţă *narmat acesta s alea) calea retra)erii %(n *n momentul *nă ă ă ă care va ) si o cale de a contracara cu succes armamentulă inamicului. / *nfruntare direct *l favori!a %e urm ritor. -nă ă schimb retra)erea era *ntotdeauna *n avantaul celui urm rit.ă

-ns av(nd *n vedere mi!a aflat *n oc 'cCas"ey nu6#i %uteaă ă

%ermite s 6l lase %e Amadori s 6i sca%e.ă ă'cCas"ey %rivi *n sus #i *#i f cu cura. Ascult mersulă ă

#chio% tat al )eneralului. Amadori se afla la a%ro7imativ treiă



metri distan . 'cCas"ey avea s se )hemuiasc a#te%t(nd. -nţă ă ă momentul *n care Amadori se va ivi de du% col avea s seă ţ ă r suceasc brusc secer(ndu6l #i avea s *ncerce s *i ia %istolulă ă ă ă

*nainte ca el s %oat tra)e.ă ă-n cli%a aceea 'cCas"ey au!i %a#i venind din urma lui. Se

*ntoarse #i *l v !u %e % rintele Norberto a%ro%iindu6se. /bservă ă ă

*ns #i altceva: o lumini ro#ie %(l%(ind a%roa%e de tavană ţă deasu%ra salonului de mu!ic .ă

Era o camer de luat vederi. ar Amadori %urta ochelari dota iă ţ cu SS3 sistemul de su%rave)here la distan .ţă

a#ii *ncetar s se aud . 'cCas"ey *nur *n )(nd. >useseă ă ă ă mult %rea obosit %entru a )(ndi a#a cum s6ar fi cuvenit totul iarne)lien a sa *l %unea acum *ntr6o situa ie de cate)oricţ ţ ă inferioritate. Amadori *i cuno#tea cu e7actitate %o!i ia.ţ

Nu6i r m(nea dec(t s se retra) . Se *ntoarse #i %orni *n fu)ă ă ă ă s%re u#a care d dea *n curte. reotul r m sese %e locă ă ă de!orientat.

$ isuse4 e7clam 'cCas"ey %rad frustr rii.ă ă ăNu credea c Amadori avea s *m%u#te un membru al clerului.ă ă

-ns un %reot catolic ar fi *nsemnat un ostatic ideal. Nimeni n6ară mai fi *ndr !nit s 6l atace %e )eneral de team s nu6l r nească ă ă ă ă ă %e %reot.

'cCas"ey trebuia s 6l scoat %e %reot de acolo. -l a%uc %eă ă ă % rintele Norberto de sutan #i *ncerc s 6l tra) du% sineă ă ă ă ă ă c tre curte. / cli% mai t(r!iu au!i o *m%u#c tur sim i oă ă ă ă ţ i!bitur ca de %umn *n #ira s%in rii #i *n fa a ochilor s i totul seă ă ţ ă color *ntr6un ro#u6orbitor.ă



45

Mar i, ora 12 şi 21 de minuteţ

Madrid, Spania

Lui Aideen nu6i fu deloc )reu s urme!e d(ra de s(n)e.ă ic turile erau at(t de a%ro%iate unele de altele *nc(t %e alocuriă se su%ra%uneau. Amadori %ierdea mult s(n)e. Ceea ce osur%rinse *ns *n momentul *n care *l aunse din urm fu fa%tulă ă

c acesta era sin)ur #i o a#te%ta.ă Amadori trase un foc #i Aideen se retrase du% col ulă ţ coridorului de *ndat ce *l v !u. ?lon ul b(!(i la c( iva centimetriă ă ţ ţ de fa a ei. 3u% ce ecourile *m%u#c turii se stinser se a#ternuţ ă ă ă lini#tea. Aideen r mase %e loc *ncerc(nd s 6#i dea seama careă ă avea s fie urm toarea mi#care a lui Amadori. -n tim% ce a#te%taă ă cu urechile ciulite sim i o a% sare %uternic *n s%ate. Se *ntoarseţ ă ă #i *l v !u %e )eneralul6maior care avea arma a intit asu%ra sa.ă ţ ă

Aideen murmur un blestem. /fi erul %urta ochelarii SS3. Cuă ţ si)uran se conectase la camerele de luat vederi #i o locali!aseţă din tim%. Se des% r ise de Amadori iar acum reu#ise s o ia %rină ţ ă sur%rindere.

$ -ntoarce6te #i ridic m(inile *i %orunci ofi erul *n s%aniol .ă ţ ăAideen se su%use. El *i lu arma.ă$ Cine e#ti0 *ntreb )eneralul6maior.ăAideen nu6i r s%unse.ă$ N6am tim% de %ierdut rosti el. s%unde6mi #i * i dauă ţ

drumul. 3ac refu!i s 6mi r s%un!i te las aici cu un )lon *nă ă ă ţ ceaf . Num r %(n la trei.ă ă ă

Aideen constat c individul nu )lumea c(tu#i de %u in.ă ă ţ$ ,nu rosti ofi erul.ţAideen fu tentat s 6i s%un c era a)ent al nter%olului.ă ă ă ă

Niciodat nu sim ise moartea d(ndu6i t(rcoale at(t de a%roa%e.ă ţ Era o sen!a ie cum%lit de natur s sl beasc hot r(rea oricui.ţ ă ă ă ă ă ă

$ 3oi.

Se *ndoia c )eneralul6maior avea s o cru e chiar dac aveaă ă ţ ă s 6#i de!v luie identitatea. Cu si)uran *ns avea s fie ucisă ă ţă ă ă ă dac refu!a s vorbeasc .ă ă ă



+i totu#i dac s%unea adev rul era foarte %osibil s distru)ă ă ă ă via a 'ariei a lui Luis #i a tovar #ilor lor. ar dac 6l l sa %eţ ă ă ă Amadori s sca%e avea s nenoroceasc nenum rate alte vie i.ă ă ă ă ţ

oate c6ar fi trebuit s moar %e strad *m%reun cu 'artha.ă ă ă ă oate c nu fusese dec(t o am(nare.ă

Aideen au!i o *m%u#c tur *n s%atele ei. Tres ri. Sim i s(n)eleă ă ă ţ

%relin)(ndu6i6se cald %e ceaf . +i totu#i r m sese *n %icioare.ă ă ă/ cli% mai t(r!iu )eneralul6maior se %r bu#i asu%ra ei. Seă ă

trase instinctiv deo%arte iar el c !u. Cele dou arme ateri!ar cuă ă ă !)omot %e %ardoseal . S(n)ele (#nea ca dintr6o arte!ian dintr6ă ţ ăo )aur ur(t *n ceafa ofi erului. idic %rivirea.ă ă ţ ă

,n b rbat cu tr s turi va) familiare se *ndre%ta c tre eaă ă ă ă dins%re ca% tul coridorului. inea *n m(n un %istol cu eavaă Ţ ă ţ fume)(nd #i afi#a o e7%resie %e um tate satisf cut %eă ă ă ă

um tate am r(t .ă ă ă$ >erdinand0 *n) im ea.ă ă1 rbatul aflat *n slubaă familiei amire! e!it .ă$ Nu6 i face )rii *l lini#ti ea.ţrivi re%ede *n ur. A%oi *ntoarse s%atele camerei de luat

vederi #i convins c nu %utea s fie recunoscut *#i ridică ă ă ă ă masca *ndeauns *nc(t s 6i %oat vedea fa a.ă ă ţ

$ Sunt aici *m%reun cu ceilal i s%use ea. Am venit s vă ţ ă ă

aut m.ă>erdinand continu s *nainte!e *ns%re ea.ă ă$ ' bucur s aud asta s%use el. 3u% atac eu #i Kuan ne6amă ă ă

*ndoit de voi acolo la fabric . -mi %are r u.ă ă$ Nu trebuie s 6 i faci )rii. N6avea i de unde s #ti i.ă ţ ţ ă ţ>erdinand *#i ridic %istolul.ă$ Am f cut rost de sta mai devreme datorit unei diversiuniă ă ă

%rovocate de %rietena ta. Au luat6o *m%reun cu Kuan. 2reau s 6iă ă

) sesc. +i vreau s 6l ) sesc %e Amadori.ă ă ă$ Amadori a luat6o *ntr6acolo s%use Aideen.Ar t s%re cel lalt ca% t al coridorului *n tim% ce se a%leca s 6ă ă ă ă ă

#i ridice %istolul. Lu de asemenea arma )eneralului6maior #iă ochelarii acestuia.

Sim ea cum s(n)ele celui ucis i se usca %e ceaf #i se folosi deţ ă c ma#a ei nea)r %entru a6l #ter)e. -n tim% ce se *nde% rta sim iă ă ă ţ un val de sc(rb cotro%ind6o. Nu fiindc asistase la uciderea cuă ă

s(n)e6rece a a)hiotantului lui Amadori. /mul acela se %re) teaă s o ucid . / derana altceva #i anume fa%tul c nici Amadoriă ă ă nici a)hiotantul s u nu avuseser vreun amestec *n incidentulă ă



care determinase im%licarea Centrului de Comand *n această ă situa ie asasinarea 'arthei 'ac"all. 3im%otriv ei ordonaserţ ă ă lichidarea celor care se aflau la ori)inea crimei. 2ina lor eraaceea de a fi orchestrat o lovitur de stat *m%otriva unui )uvernă afiliat la NAT/. / lovitur de stat care culmea ar fi fost s%riinită ă

de maoritatea %o%ula iei s%aniole *n ca!ul unui %lebiscit.ţ

8'artha nu avea dre%tate *#i !ise Aideen cu am r ciune. Nuă ă e7ist re)uli. E7ist doar haos.9ă ă

Aideen #i >erdinand %ornir %e urmele lui Amadori. Aideen oă lu *nainte urmat la c( iva %a#i de >erdinand. Ea verific armaă ă ţ ă )eneralului6maior. evolverul avea %iedica ridicat . Tic losulă ă chiar avusese de )(nd s o *m%u#te %e la s%ate.ă

Coridorul din fa a lor era %ustiu. Au!ir o *m%u#c tur #i *#iţ ă ă ă iu ir %a#ii. Aideen se *ntreb dac nu cumva altcineva < s fi fostţ ă ă ă ă 'aria0 6 reu#ise s 6i vin de hac lui Amadori. 3(ra de s(n)eă ă continua du% col . / urmar a%oi se o%rir brusc *n %ra)ulă ţ ă ă culoarului din care se deschidea salonul de mu!ic . -l v !ur %eă ă ă )eneralul Amadori in(nd un %istol *n m(na *mbr cat *ntr6oţ ă ă m nu# alb . eava armei era li%it de t(m%la unui b rbat.ă ă ă Ţ ă ă Aideen avu nevoie de c(teva secunde %entru a reali!a cine eracel %e care Amadori *l inea sub amenin area %istolului ca %e unţ ţ scut.

Era % rintele Norberto. La %icioarele lui se afla tru%ul nemi#cată al unui alt b rbat %e care Aideen *l recunoscu imediat.ă

Era 3arrell 'cCas"ey.



4

Mar i, ora12 şi 2$ de minuteţ

Madrid, Spania

C(nd % rintele Norberto intrase *n curtea %alatului eraă convins c solda ii nu aveau s 6i facă ţ ă ă nici un r u. Le citise acestă lucru *n %riviri *l detectase *n vocile lor.

Nu6#i f cea *ns ilu!ii de acest fel *n %rivin a b rbatului care *lă ă ţ ă

*m%u#case %e american *n s%ate cu c(teva cli%e *n urm . /fi erulă ţ *i *nfi%sese eava %istolului *n t(m%l #i *l inea str(ns de % r.ţ ă ţ ă S(n)era. Nu % rea deloc dis%us s stea de vorb #i nici nu aveaă ă ă tim% de a#a ceva.

$ ,nde e )eneralul6maior0 stri) Amadori.ăAideen arunc ochelarii #i arma )eneralului6maior #i le *m%inseă

cu %iciorul s%re milocul coridorului.$ E mort. Acum d 6i drumul %reotului.ă$ / femeie0 url Amadori. La naiba cu cine m lu%t0 e#iă ă

chiar acum de6acolo.$ 3 6i drumul % rintelui domnule )eneral Amadori *iă ă

r s%unse Aideen. Las 6l s %lece #i m %o i avea %e mine.ă ă ă ă ţ$ N6am tim% de ne)ocieri re%lic Amadori.ăArunc o %rivire *n urma sa. ,#a care d dea s%re curteaă ă

%alatului era doar la c( iva metri distant . -#i scoase ochelarii #i *iţ ă arunc %e %ardoseal . A%oi *m%inse eava armei *n )(tulă ă ţ % rintelui Norberto #i *#i continu retra)erea c tre ie#ire.ă ă ă

$ /amenii mei sunt afar % !esc %erimetrul *n tim% ceă ă camara!ii lor lu%t . 2or veni de *ndat ce *i voi chema. Au s vă ă ă ă v(ne!e ca %e ni#te #obolani.

$ 3ac ies ai s tra)i *n mine.ă ă$ Corect *ncuviin Amadori. -n schimb *i voi da drumulţă

%reotului.>emeia t cu.ă-n to i anii care trecuser de c(nd devenise %reot Norbertoţ ă

st tuse de vorb cu destule v duve !drobite de durere sau cuă ă ă credincio#i care *#i %ierduser de cur(nd un frate o sor sau ună ă co%il. Cei mai mul i se ar tau dornici s moar c(t mai cur(nd eiţ ă ă ă



*n#i#i. -n ciuda %ierderii suferite Norberto nu sim ea deloc unţ asemenea im%uls. 2oia s tr iasc . 2oia s 6#i aute %e maiă ă ă ă de%arte semenii. 3ar nu era dis%us s lase o femeie s seă ă sacrifice %entru el.

$ leac de6aici co%il 4 stri) Norberto.ă ă ă

Amadori *l smuci de % r #i scr(#ni:ă

$ ine6 i )ura.Ţ ţ$ >ratele meu Adolfo Alca!ar credea *n dumneata rosti

Norberto. A murit *n sluba ta.$ >ratele t u0 s%use )eneralul continu(nd s se retra) s%reă ă ă

u#a aflat acum la doar c( iva %a#i. Nu6 i dai seama c oameniiă ţ ţ ă care l6au ucis %e Adolfo sunt cei care m atac 0ă ă

$ +tiu r s%unse Norberto. ,nul dintre ei a murit *n bra eleă ţ mele la fel ca Adolfo.

$ +i6atunci cum %o i s fii de %artea lor0ţ ă$ Nu sunt de %artea nim nui re%lic Norberto. Sunt de %arteaă ă

lui 3umne!eu. ar *n numele Lui te conur s %ui ca% t acestuiă ă r !boi.ă

$ N6am tim% de %rostiile tale i!bucni Amadori. 3u#manii meisunt du#manii S%aniei. S%une6mi cine e femeia aceasta #i6am s 6ăi dau drumul.ţ

$ N6am s te aut s%use Norberto.ă

$ Atunci ai s mori scr(#ni Amadori aun)(nd *n dre%tul u#ii.ă-n mod evident durerea r nii din %icior *l chinuia. in(ndu6l %eă Ţ

%reot de % r f cu un %as *n curtea *nsorit #i se *ntoarse s%reă ă ă %oarta de %e latura sudic .ă

$ Am nevoie de autor4 stri) el a%oi *ntoarse re%ede ca%ulă %entru a se asi)ura c Aideen nu se clintise.ă

Solda ii afla i de cealalt %arte a cur ii aveau armele a intite *nţ ţ ă ţ ţ direc ia arcadelor. Au!ind stri) tul lui Amadori %rivir cu to ii *nţ ă ă ţ

direc ia u#ii. 3eodat unul dintre ei se ivi de du% st(l%ul %or ii.ţ ă ă ţ$ m(ne i %e loc domnule )eneral4 stri) soldatul.ă ţ ăAmadori arunc o %rivire s%re arcade. 2 !u doi oameniă ă

)hemui i acolo un b rbat care s(n)era #i o femeie.ţ ă$ Adu6 i %lutonul *ncoace4 stri) el. Asi)ura i %erimetrul cur ii4ţ ă ţ ţSoldatul scoase un radioemi tor de la centur #i chemţă ă ă

*nt riri. -ntre tim% femeia %itit l(n) arcade inti c tre Amadori.ă ă ă ţ ă ?eneralul *nfuriat *l r suci %e %reot folosindu6se de el ca de ună

scut. >emeia se ab inu s tra) = focurile de arm trase de solda iţ ă ă ă ţ o obli)ar s se retra) la ad %ostul arcadei. Amadori %rivi dină ă ă ă nou *ns%re %alat s%re a se convin)e c cealalt femeie nu ie#iseă ă



de du% col .ă ţ3ar ea nu se clintise. Nici nu mai era nevoie.3arrell 'cCas"ey ! cea culcat %e6o r(n la um tateaă ă ă

coridorului. Era cu fa a c tre Amadori #i inea *n m(n revolverulţ ă ţ ă a)hiotantului c ruia Aideen *i f cuse v(nt %e coridor.ă ă

rintele Norberto %rivi la r(ndul s u nevenindu6i s cread .ă ă ă ă

Nu se vedea nici o urm de s(n)e de#i v !use cum )eneralul *lă ă *m%u#case *n s%ate %e american.

Amadori d du s 6l r suceasc %e %reot dar 'cCas"ey nu6iă ă ă ă l s r )a!ul necesar %entru a6l folosi %e % rintele Norberto ca %eă ă ă ă un scut *ntre ei. Nu se osteni s tra) *n a#a fel *nc(t doar s 6lă ă ă r neasc %e )eneral. A% s %e tr )aci f r e!itare trimi (ndă ă ă ă ă ă ă ţ dou )loan e *n t(m%la lui Amadori.ă ţ

?eneralul muri *nc *nainte de a fi c !u lat.ă ă



4"

Mar i, ora 12 şi $5 de minute,ţ

Madrid, Spania

$ urtai o vest anti)lon 4 e7clam Aideen aler)(nd s%reă ţ ă 'cCas"ey.

$ S nu %orne#ti niciodat la drum f r a#a ceva rostiă ă ă ă 'cCas"ey str(mb(ndu6se *n tim% ce ea *l auta s se ridice. Amă

*mbr cat6o *nainte de a %orni *ncoace. 3u% ce Amadori a tras *nă ă mine; m6am )(ndit c ar fi mai *n ele%t s m %refac mort #i să ţ ă ă ă a#te%t o oca!ie ca asta.

$ Noroc c6am aruncat #i %istolul nu doar ochelarii s%useAideen.

>erdinand trecu *n fu) %e l(n) %reot. rintele Norbertoă ă ă r m sese *n %icioare l(n) u# cu %rivirea a intit asu%raă ă ă ă ţ ă cadavrului lui Amadori. -n)enunche #i *nce%u s rosteasc oă ă ru) ciune %entru cel mort.ă

$ rinte nu merit binecuv(ntarea ta i se adres >erdinand.ă ă ă Haide i4 Trebuie s %lec m de6aici.ţ ă ă

Norberto sf(r#i ru) ciunea. 3e6abia du% ce f cu semnul cruciiă ă ă deasu%ra )eneralului se ridic *n %icioare #i *l %rivi %e >erdinand.ă

$ ,nde mer)em0$ 3e%arte de locul sta *i r s%unse >erdinand. Solda ii;ă ă ţ$ Are dre%tate % rinte interveni Aideen. Nu #tim cum voră

ac iona solda ii. Ar fi bine s nu fim aici c(nd *l vor ) si %eţ ţ ă ă )eneral.

'cCas"ey se s%riini %e um rul lui Aideen res%ir(nd cu mareă )reutate.

$ Trebuie de asemenea s 6i d m de veste #efului des%reă ă cele *nt(m%late c(t mai cur(nd %osibil s%use el. ,nde6i restulechi%ei0

$ Au *nt(m%inat o oarecare re!isten *n tim% ce seţă retr )eau *i r s%unse ea.ă ă

$ +tii cum am %utea aun)e la ei0Aideen *ncuviin .ţă$ o i s mer)i0ţ ă



$ 3a dar n6am s v *nso esc re%lic 'cCas"ey. Nu %ot s oă ă ţ ă ă % r sesc %e 'aria.ă ă

$ 3arrell ai au!it ce s%unea Amadori insist Aideen. Solda iiă ţ a#tea%t *nt riri.ă ă

$ +tiu s%use 'cCas"ey cu un sur(s obosit. E un motiv *n %lus

s n6o las sin)ur %e 'aria.ă ă

$ Nu va fi sin)ur i se adres % rintele Norberto lui Aideen.ă ă 2oi r m(ne #i eu aici.ă

Aideen *i %rivi lun) %rin fantele m #tii.ă$ N6avem tim% de discu ii. 2oi da de veste celor de6afar . 2oiţ ă

trei ave i )ri de voi.ţ ă'cCas"ey *i mul umi. -n tim% ce ea se *ntoarse #i %orni *n fu)ţ ă

s%re casa sc rilor 'cCas"ey se *m%letici c tre %reot.ă ă$ -mi %are r u rosti el *n en)le! ar t(nd c tre cadavrul luiă ă ă ă

Amadori. Trebuia s fac ceea ce am f cut.ă ăNorberto nu6i r s%unse.ă>erdinand *#i v(r* arma la centur .ă$ ' duc s 6l caut %e %rietenul meu Kuan s%use el iar a%oiă ă

se *ntoarse c tre 'cCas"ey ad u)ind: 2 mul umesc domnuleă ă ă ţ %entru c a i sc %at S%ania de un viitoră ţ ă caudillo.

'cCas"ey nu *n elese %e de%lin s%usele lui >erdinand darţ %erce%u esen a cuvintelor sale.ţ

1 e nada r s%unse el. entru %u in.ă ţ3eodat % rintele Norberto *l a%uc de um r %e >erdinandă ă ă ă

str(n)(nd cu %utere. 1 (adre0 f cu >erdinand uimit.ă$ rietenul t u e acolo s%use Norberto.ăAvea lacrimi *n ochi atunci c(nd ad u) ar t(nd c tre salonulă ă ă ă

de mu!ic :ă$ E mort.

$ Kuan e mort0 Sunte i si)ur0ţ$ Sunt si)ur *ncuviin Norberto. Eram al turi de el c(nd #i6aţă ă dat sufletul. Eram l(n) el c(nd #i6a m rturisit % catele. A murită ă ă

*m% cat.ă>erdinand *nchise ochii.Norberto *#i s%ori str(nsoarea.$ /ricine are dre%tul la iertare fiule indiferent dac a ucis ună

om sau milioane de oameni.

reotul *i d du drumul lui >erdinand #i *i *ntoarse s%ateleă *ndre%t(ndu6se s%re 'cCas"ey. Americanul #chio% tase c treă ă u# #i cerceta cu %ruden cele ce se *nt(m%lau afar . Nuă ţă ă



*n elesese mare lucru din schimbul de re%lici al celor doi darţ dedusese c nu era deloc %l cut.ă ă

$ Ce crede i c6ar trebui s facem0 *ntreb Norberto.ţ ă ă$ Nu #tiu m rturisi 'cCas"ey.ărivi c tre solda i care aveau #i ei ochii a inti i s%re u# .ă ţ ţ ţ ă

-nt ririle tocmai *#i f cuser a%ari ia la o alt ie#ire *ns%re col ulă ă ă ţ ă ţ

cur ii. 'cCas"ey observ c nou6veni ii %urtau m #ti de )a!e.ţ ă ă ţ ă robabil c f cuser %arte din )ru%ul care se confruntase cuă ă ă echi%a de interven ie.ţ

3in nou 'cCas"ey se sim i neautorat. Era %osibil ca %(ndariiţ nter%olului s nu6#i fi dat seama c Amadori era mort #i c oă ă ă interven ie a for elor de %oli ie locale ar fi fost de6auns %entru aţ ţ ţ %une ca% t revolu iei. 'ai ales dac demonstra ia de for ar fiă ţ ă ţ ţă avut loc *nainte ca solda ii s a%uce s 6#i ) seasc un nou lider.ţ ă ă ă ă

$ A# %utea *ncerca s le vorbesc su)er Norberto. Le6a#ă ă s%une c nu mai au nici un motiv s lu%te mai de%arte.ă ă

$ Nu cred c v6ar asculta cl tin din ca% 'cCas"ey. S6ară ă ă %utea s b )a i s%aima *n c( iva dintre ei dar nu i6a i convin)eă ă ţ ţ ţ %e to i. N6ar fi de6auns ca s ne salve!e.ţ ă

$ Trebuie s *ncerc s%use Norberto.ă-l ocoli %e 'cCas"ey #i trecu %ra)ul u#ii. 'cCas"ey nu *ncercă

s 6l o%reasc . Nu credea c solda ii ar fi f cut vreun r u unuiă ă ă ţ ă ă

%reot. +i dac interven ia lui *i auta s mai c(#ti)e un minut sauă ţ ă dou merita s 6l lase s *ncerce. -n situa ia *n care se aflau oriceă ă ă ţ solu ie i se % rea bine venit .ţ ă ă

'cCas"ey nu #tia ce avea s se *nt(m%le cu mi#carea condusă ă de Amadori du% moartea acestuia. -ns v !(ndu6i %e solda iiă ă ă ţ care se re)ru%au de6a lun)ul laturii sudice a cur ii *#i *nchi%uiţ destul de lim%ede care avea s fie soarta sa a 'ariei #i aă %ri!onierilor din %alat.

Aveau s devin %ioni *ntr6una din cele mai %ericuloase #i maiă ă dramatice situa ii ce im%licau luarea de ostatici din tot acestţ secol.



4


Washington, !"!

$ 'esa de la echi%a de interven ie anun 1ob Herbert.ţ ţăAcesta r m sese de ve)he l(n) telefonul din biroul lui aulă ă ă

Hood *n vreme ce directorul Centrului de Comand #i od)ers seă aflau *n teleconferin cu #eful Securit ii Na ionale 1ur"oD #i cuţă ăţ ţ

?arcia Abril ambasadorul S%aniei la ashin)ton. Kuristul LoDellCoffey #i on lummer erau #i ei %re!en i *n birou.ţAmbasadorul *i inform %e cei din ashin)ton c %rim6ă ă

ministrul S%aniei #i re)ele luaser deci!ia *nde% rt rii din func ieă ă ă ţ a )eneralului Amadori. rero)ativele acestuia fuseseră

*ncredin ate )eneralului ?arcia Somo!a care se afla *n acestţ moment *n drum s%re 'adrid venind de la 1arcelona. -ntre tim%for ele de %oli ie locale c rora li se ad u)a deta#amentul deţ ţ ă ă elit ?uardia eal de la alacio de la Iar!uela se %re) teau să ă ă lanse!e un contraatac %entru cucerirea %alatului.

Hood %relu a%elul echi%ei de interven ie imediat %rină ţ milocirea sediului nter%ol de la 'adrid. Comut %e am%lificareă astfel *nc(t discu ia s %oat fi au!it de to i cei afla i *nţ ă ă ă ţ ţ

*nc %ere. Li%sa oric rui mesa s%orise la ma7imum *ncordareaă ă mai ales du% ce observatorii nter%olului #i su%rave)herea %rină satelit ra%ortaser *m%u#c turi #i e7%lo!ii de )renadeă ă lacrimo)ene *n diverse % r i ale %erimetrului %alatului. Hood seă ţ temea ca nu cumva interven ia %oli iei s aib loc *nainte deţ ţ ă ă retra)erea comandoului.

$ Ne retra)em la vestiare rosti Au)ust de *ndat ce Hoodă ob inu le) tura. Am ie#it din )alerie #i ne afl m iar #i %e strad .ţ ă ă ă ă

Chi%urile celor din *nc %ere se *nseninar #i *#i ridicar cu to iiă ă ă ţ %umnii *n semn de victorie. Hood *i inform %e 1ur"oD #i %eă ambasadorul Abril des%re cele aflate.

$ E7celent e7clam el amintindu6#i c de vreme ce se aflauă ă

din nou %e teren deschis Au)ust avea s fie obli)at s 6#i deaă ă ra%ortul *n codul convenit ins%irat din ar)onul s%ortiv. 2reunr nit0ă



$ Accident ri u#oare r s%unse Au)ust. Avem *ns oă ă ă %roblem . Antrenorul a ie#it %e teren ca s 6#i aduc acasă ă ă ă doamna. +eful acesteia l6a *nso it. Antrenorul n6a % it nimic darţ ăţ ceilal i au fost accidenta i. Suntem de % rere c interven iaţ ţ ă ă ţ medicului e absolut necesar .ă

$ S6a *n eles s%use Hood.ţ

'cCas"ey era cel desemnat dre%t 8antrenor9. Au)ust *l anun aţ c acesta #i Luis % trunseser *n %alat %entru a o salva %e 'ariaă ă ă #i c r nile lui Luis #i ale 'ariei le %uneau via a *n %ericol.ă ă ţ

$ -nc ceva ad u) Au)ust. C(nd am *ncercat s 6l scoatemă ă ă ă din oc %e c %itanul echi%ei adverse am *nt(m%inat o re!istenă ţă serioas din %artea atacan ilor rivali. Antrenorul a fost cel careă ţ

*n cele din urm a reu#it s 6l %lache!e.ă ăHood #i od)ers schimbar %riviri %line de *n elesuri.ă ţ

'cCas"ey era cel care reu#ise s 6l elimine %e Amadori. Nu acestaă fusese %lanul stabilit ini ial. -ns Hood avusese %rileul sţ ă ă constate mai de mult c echi%a sa < Herbert od)ers #i mai alesă 'cCas"ey < se %rice%ea de minune s im%rovi!e!e.ă

$ rerea noastr e c antrenorul n6ar trebui s mai r m(nă ă ă ă ă ă *n incinta stadionului continu Au)ust. Nu vrem ca su%orteriiă echi%ei adverse s 6l ia la *ntreb ri. 2rei s mer)em s 6l lu m de6ă ă ă ă ăacolo0

$ Nu r s%unse Hood.ă/ric(t de %rice%u i ar fi fost membrii echi%ei de interven ieţ ţ

Hood refu!a s 6i trimit *ntr6o nou misiune *nainte de a le daă ă ă %rileul s se odihneasc mai ales *n condi iile *n care %oli ia seă ă ţ ţ %re) tea s intervin .ă ă ă

$ ,nde se afl antrenorul #i oamenii lui0 *ntreb Hood.ă ă$ Antrenorul se afl la %oarta 1@ veni r s%unsul lui Au)ustă ă

3oamna #i cu #eful ei sunt *n r(ndul 25 scaunele unu #i trei.

$ rea bine s%use Hood. i6ai f cut treaba atacantule acumŢ ă e tim%ul s te *ntorci acas . 3iscut m de *ndat ce vei aun)e.ă ă ă ăHerbert *#i a%ro%iase scaunul cu rotile de com%uter #i tasta

coordonatele de %e hart %e care le transmisese Au)ust. Ceruă com%uterului o ima)ine actuali!at luat %rin satelit. Ste%henă ă 2iens *i conectase direct la transmisia satelitului iar ima)ineasolicitat fu afi#at %e ecran *n mai %u in de cincis%re!eceă ă ţ secunde.

$ -i am *n ima)ine %e 'aria #i %e Luis anun Herbert.ţă' ri ima)inea astfel *nc(t s aib o %ers%ectiv asu%raă ă ă ă *ntre)ii cur i.ţ



$ 2 d de asemenea vreo trei!eci de solda i care %ar )ata să ţ ă *ntre%rind ceva.ă

od)ers *i %use la curent %e 1ur"oD #i %e Abril *n le) tur cuă ă situa ia creat . -ntre tim% LoDell Coffey se a%ro%ie de automatulţ ă de cafea #i *#i um%lu o can .ă

$ aul dac Amadori e mort e %osibil ca solda ii s nu seă ţ ă

)r beasc s tra) *n ai no#tri sau *n oricine altcineva s6ar maiă ă ă ă afla *n %alat su)er Coffey. 2or %refera s 6i in dre%t ostaticiă ă ţ ă folosindu6i ulterior %entru a6#i ne)ocia amnistierea.

$ e care o vor ob ine du% toate %robabilit ile urmţ ă ăţ ă lummer. /ricine va sf(r#i %rin a conduce S%ania nu va avea niciun interes s *#i atra) anti%atia eventualilor sus in tori aiă ă ţ ă autorilor loviturii.

$ A#adar *n ca!ul *n care autorit ile nu vor ataca vom aveaăţ %robabil tim% %entru a6i sc %a %e to i inclusiv %e 3arrellă ţ continu Coffey ra ionamentul. Solda ii nu au nimic de c(#ti)ată ţ ţ dac *i *m%u#c .ă ă

$ 'cCas"ey e o e7ce% ie *i atrase aten ia Herbert. Colonelulţ ţ Au)ust are dre%tate. 3ac solda ii din curte afl c el l6a ucis %eă ţ ă ă Amadori vor dori s se r !bune. 'ai %resus de orice altceva.ă ă

$ 3e unde ar %utea s afle c el l6a ucis %e )eneral0 *ntrebă ă ă Coffey.

$ 3in *nre)istr rile camerelor de su%rave)here e7%lică ă Herbert aduc(nd %e monitor %lanul %alatului. a uite unde seafl .ă

Coffey #i lummer se a%ro%iar de monitor. od)ers r m seseă ă ă la telefon cu 1ur"oD #i cu ambasadorul s%aniol.

$ Sunt camere de su%rave)here la ambele ca%ete alecoridorului e7%lic Herbert E %osibil ca ac iunea lui 3arrell s fiă ţ ă fost *nre)istrat . C(nd vor desco%eri cadavrul )eneraluluiă

solda ii vor avea %oate ideea s arunce o %rivire %e *nre)istr riţ ă ă %entru a afla ine l6a ucis.ţ$ E7ist vreo %osibilitate de a #ter)e banda %rintr6oă

interferen electronic 0 *ntreb Coffey.ţă ă ă$ ,n avion !bur(nd la oas *n l ime ar %utea direc iona ună ă ţ ţ

im%uls electroma)netic %entru a distru)e *nre)istr rile dară solu ia asta ar cere tim% s%use Herbert.ţ

od)ers a% s %e butonul de *ntreru%ere a sonorului #i seă ă

ridic de l(n) telefon.ă ă$ 3omnilor m tem c va fi im%osibil s ac ion m *nă ă ă ţ ă intervalul de care dis%unem anun el.ţă



$ Cum adic 0 *ntreb Hood.ă ă$ nter%olul l6a anun at %e %rim6ministrul s%aniol des%reţ

succesul echi%ei de interven ie s%use od)ers. Ambasadorulţ tocmai mi6a dat de veste c inten ia autorit ilor este de a daă ţ ăţ ordin %oli iei s intervin *nainte ca for ele rebele s aib oca!iaţ ă ă ţ ă ă

s se re)ru%e!e.ă

Herbert *nur .ă$ Care este consemnul %rimit de %oli ie *n ca!ul *n careţ

solda ii ar lua ostatici0 vru s afle Hood.ţ ăod)ers cl tin din ca%.ă ă$ Nu vor e7ista nici un fel de ostatici s%use el. ?uvernul

s%aniol nu vrea s le ofere rebelilor < acesta e termenul %e care *lă *ntrebuin ea! ei < un forum de e7%rimare #i astfel %osibilitateaţ ă de a r m(ne *n centrul aten iei.ă ţ

$ Sincer s fiu nu6i %ot condamna s%use Herbertă$ Eu da c(t vreme unul dintre oamenii mei se mai afl *ncă ă ă

*n incinta %alatului i!bucni Hood iritat. Am f cut o treab %eă ă cinste %entru ei;

$ ar acum ei m r# luiesc %e drumul %e care noi l6am %avată ă ac ion(nd %otrivit intereselor rii lor continu od)ers ideea.ţ ţă ă re#edintele ne6a *ncredin at misiunea de a reda S%aniaţ conduc torilor ei le)itimi. Nu au e7istat nici un fel de )aran iiă ţ

aul *n ceea ce %rive#te atitudinea %e care urmau s o ado%teă res%ectivii conduc tori du% ce *#i vor fi rec % tat %uterea.ă ă ă ă

Hood *#i *nde% rt scaunul de birou #i se ridic . -#i %useă ă ă m(inile *n #olduri iar a%oi se a%ro%ie de %oli a de l(n) televi!orţ ă #i *#i lu o can de cafea.ă ă

od)ers avea dre%tate. E7istau destule #anse ca %rim6ministrul s%aniol #i %oate chiar re)ele s nu su%ravie uiască ţ ă acestei situa ii catastrofale. Ei nu ac ionau *n %ro%riul lor interesţ ţ

ci *ncercau s men in unitatea S%aniei. e termen lun) acestă ţ ă lucru avea s se dovedeasc *n beneficiul Euro%ei #i al Stateloră ă ,nite. Nici o ar cu %o%ula ie multietnic n6ar fi avut de c(#ti)atţ ă ţ ă de %e urma divi! rii S%aniei *n mai multe re%ublici.ă

3ar nu ac iunile %rim6ministrului #i re)elui *l deranau %e Hood.ţ -l irita atitudinea lor de )enul 83e6acum %relu m noi comanda49ă du% ce %artea cea mai )rea trecuse. Cum r m(nea cu vie ileă ă ţ sacrificate %entru a *ndre%ta nele)iuirea %etrecut *n tim% ce eiă

ar fi trebuit s stea de ve)he0ă$ aul e foarte %osibil ca )uvernul s%aniol s nu cunoască ă rolul lui 3arrell *n desf #urarea ac iunii ar)ument od)ers.ă ţ ă



robabil %resu%un c echi%a de interven ie a % truns *n obiectivă ţ ă #i a ac ionat conform %lanului.ţ

$ Nici m car nu s6au ostenit s ne *ntrebe.ă ă$ Chiar de6ar fi f cut6o asta n6ar schimba cu nimic lucrurileă

urm od)ers. Nimic nu mai %oate fi schimbat. ?uvernul nu6#iă

%oate %ermite s ne acorde un r )a! %entru a ) si o solu ieă ă ă ţ

fiindc nu6#i %oate %ermite s le ofere tim% rebelilor.ă ăHood reveni cu cafeaua la biroul s u.ă$ Am mai trecut %rin astfel de situa ii s%use Herbert. E oţ

adev rat %orc rie ce se *nt(m%l . -ns 3arrell nu6i un *nce% tor.ă ă ă ă ă ă oate c se va %rinde cum stau lucrurile #i va reu#i s aun) ă ă ă

*m%reun cu ceilal i la ad %ost *nainte de *ncheierea ostilit ilor.ă ţ ă ăţ$ Le6am s%us celor de la nter%ol *n ce situa ie ne ) simţ ă

s%use od)ers. Nu le6am !is care6a fost rolul lui 3arrell *n *ntrea)a ac iune. Le vom %utea %ovesti totul mai t(r!iu c(nd cuţ %u in noroc *l vom #ti aici l(n) noi.ţ ă

$ 'da f cu Herbert. Atunci ne vom distra de minune ne)(ndă c ar fi c lcat vreodat *n %alat.ă ă ă

$ 6am informat care este locali!area e7act a lui 3arrellă 'aria #i Luis #i i6am averti!at c vor avea nevoie de *n)riiriă medicale continu od)ers. S s%er m c mesaul va reu#i să ă ă ă ă treac de obstacolele birocra iei.ă ţ

Hood se a#e! .ă$ 8robabil9 8%oate9 #i 8s s%er m9. resu%un c e7ist #iă ă ă ă

cuvinte mai rele dec(t astea.$ Sunt destule *i r s%unse Herbert. Ce !ici de 8niciodat 9ă ă

8im%osibil9 #i 8moarte90Hood *l %rivi lun) iar a%oi *#i *ndre%t ochii s%re ceilal i. Aveaă ţ

s 6i fie dor de oamenii ace#tia du% ce demisia sa avea s intreă ă ă *n vi)oare. Erau %atrio i devota i #i buni %rofesioni#ti. Nu aveauţ ţ

s 6i li%seasc *ns deloc a#te%tarea *ncordat #i suferin a. 3eă ă ă ă ţ acestea avusese %arte *ndeauns c(t %entru o via *ntrea) .ţă ăNu aveau s 6i li%seasc nici sin)ur tatea #i sentimentul deă ă ă

vinov ie. 3orin a fa de Nancy 1osDorth *n ?ermania #i Annăţ ţ ţă >arris la ashin)ton. Niciodat nu6#i dorise ca via a sa să ţ ă

*nsemne astfel de flirturi li%site de sens.Hood reali! c s%era *n ad(ncul sufletului ca Sharon s se fiă ă ă

r !)(ndit. oate c se hot r(se s se *ntoarc acas . Era nevoită ă ă ă ă ă

s recunoasc adev rul s%uselor lui Herbert. 8S%eran a9 eă ă ă ţ oric(nd de %referat lui 8niciodat 9.ă



4

Mar i, ora 12 si 5) de minute,ţ

Madrid, Spania

>iecare res%ira ie *i %rovoca dureri acute lui 3arrellţ 'cCas"ey.-ns du% cum *i atr sese aten ia Kim Kones mentorul s u de laă ă ă ţ ă >1 8Alternativa ar fi s nu mai res%iri deloc ceea ce nu6i defelă mai bine9. 2estele anti)lon erau menite s *m%iediceţ ă

% trunderea %roiectilelor *n cor%. -ns nu aveau cum s eviteă ă ă im%actul %uternic care %utea s cau!e!e fracturarea unor coasteă sau < *n func ie de distan a de la care se tr sese #i de calibrulţ ţ ă armei < hemora)iile interne. Totu#i oric(t de %uternice i6ar fi fostdurerile nu acestea *l %reocu%au acum %e 'cCas"ey. Era

*n)riorat %entru 'aria. Am(nase ie#irea *n curte *ncerc(nd să vad dac nu %utea s *mbrace uniforma lui Amadori. 3ară ă ă )eneralul era mult %rea *nalt hainele erau %line de s(n)e iar elnu vorbea s%aniola. c leala n6ar fi inut dec(t c(teva secundeă ă ţ a#a *nc(t nu merita osteneala.

3eodat la cel lalt ca% t al coridorului se au!i un semnală ă ă sonor. Era un mesa transmis %e radiorece%torul )eneralului6maior. 'cCas"ey se )(ndi c nu avea s treac mult tim% %(nă ă ă ă c(nd solda ii aveau s vin %entru a afla de ce nu le r s%unseseţ ă ă ă nimeni.

-n curte soseau tot mai mul i solda i. 'cCas"ey risc o %rivireţ ţ ă dincolo de u# . La est de arcade se afla Calle de 1ailen. +iă libertatea. 3ar %(n la strad erau a%ro7imativ o sut de metri.ă ă ă 3in momentul *n care 'aria avea s % r seasc ad %ostul si)ură ă ă ă ă al arcadei *ntre ea #i solda i nu va mai e7ista nici un scut. ar eaţ va avea *n %lus %ovara lui Luis *n loc s %oarte o arm .ă ă 'cCas"ey nu %utea #ti dac solda ii s%anioli vor decide s tra)ă ţ ă ă asu%ra ei. 3ar ar fi fost o nebunie s o lase s %lece %e ea sauă ă %e altcineva. La urma urmei nu aveau nici un interes ca martoriis %oat descrie tratamentul c ruia *i fuseser su%u#i %ri!onierii.ă ă ă ă

'cCas"ey se hot r* s aun) cu orice %re l(n) 'aria #i s 6iă ă ă ţ ă ă aco%ere retra)erea. Se %re) tea s 6i cear autorul lui >erdinandă ă ă c(nd s%aniolul s%use ceva #i6i *ntinse m(na lui 'cCas"ey.



$ Are de )(nd s ne % r seasc 0 *ntreb 'cCas"ey.ă ă ă ă ă$ 3a r s%unse Norberto.ă$ Stai ni el s%use 'cCas"ey refu!(nd m(na *ntins deţ ă

>erdinand. S%une6i c am nevoie de autorul lui %entru a aun)eă la 'aria. Nu %oate s %lece chiar acum.ă

Norberto traduse s%usele lui 'cCas"ey. >erdinand r s%unseă

cl tin(nd din ca% *n tim% ce vorbea.ă$ S%une c 6i %are r u dară ă familia sa are nevoie de el *l

anun Norberto %e 'cCas"ey.ţă$ +i eu am nevoie de el4 i!bucni americanul. Trebuie s aun)ă

la 'aria #i Luis #i s 6i scot de6aici4ă>erdinand se *ntoarse hot r(t s %lece.ă ă$ La naiba4 stri) 'cCas"ey. Am nevoie de cineva care s mă ă ă

aco%ere4$ Las 6l s %lece rosti Norberto sec. 2om mer)e *m%reun laă ă ă

%rietenii t i. Nu vor tra)e *n noi.ă$ 1a da atunci c(nd *#i vor da seama c liderii lor sunt mor i.ă ţSe au!ir %a#i )r bi i %e coridor. Tro% itul bocancilor fu urmată ă ţ ă

de *m%u#c turi a%oi de urletul lui >erdinand.ă$ 3race4 stri) 'cCas"ey. S mer)em4ă ăChi%ul % rintelui Norberto r mase im%asibil dar %reotul e!ită ă ă

s se mi#te.ă

$ Nu6l mai %utem auta s%use 'cCas"ey #i %orni s%re u# .ă 2ino4

Norberto *l urm . 'cCas"ey se mi#ca c(t %utea de re%ede dară fiecare %as *i trimitea s )e i de durere *n creier. -ncerc s 6#iă ţ ă ă ridice bra ul st(n)= un ful)er de durere *i str %unse %l m(niiţ ă ă re%ercut(ndu6se *n #ira s%in rii. -#i mut arma *n cealalt m(n .ă ă ă ă Nu intea la fel de bine cu drea%ta dar era ferm hot r(t sţ ă ă aun) la 'aria chiar dac avea s fie nevoit s se t(rasc .ă ă ă ă ă

Cei doi trecur %ra)ul u#ii. rintele Norberto se afla *ntreă ă 'cCas"ey #i solda i. 'cCas"ey se *m%letici c ci durereaţ ă %ricinuit de *ncercarea de a6#i ridica bra ul *l sec tuise de %uteri.ă ţ ă reotul *i a%uc bra ul st(n) oferindu6i s%riin. 'cCas"ey seă ţ re!em de el recunosc tor. -n momentul res%ectiv % rinteleă ă ă Norberto *i lu arma.ă

$ Ce faci0 se *ncrunt 'cCas"ey.ăreotul inu %istolul de v(rful evii a%oi se a%lec #i *l de%useţ ţ ă

%e caldar(mul cur ii.ţ$ Tocmai le6am oferit un motiv *n minus %entru a deschidefocul asu%ra noastr .ă



$ Sau un motiv *n %lus4 e7clam 'cCas"ey *n tim% ce *#iă vedeau mai de%arte de drum.

-ncerc s 6#i alun)e acest )(nd din minte. -ncerc s i)noreă ă ă ă stri) tele solda ilor s%anioli. 'aria le urm rea *naintarea de laă ţ ă ad %ostul arcadei. Avea *n m(n revolverul.ă ă

Se au!i o *m%u#c tur #i la cel mult un metru de % rinteleă ă ă

Norberto !)omotul im%actului care trimise a#chii de %iatr c treă ă ei. / buc ic de )ranit *l lovi %e %reot *n coa%s . Acesta seăţ ă ă cl tin dar continu s mear) .ă ă ă ă ă

'aria deschise focul la r(ndul ei. ,nul dintre solda i trase *nţ direc ia ei obli)(nd6o s se ad %osteasc .ţ ă ă ă

Solda ii traser din nou. 3e ast dat )lon ul lovi maiţ ă ă ă ţ a%roa%e la doar c( iva centimetri de %reot st(rnind din nou oţ arte!ian de %ietricele. Norberto se *m%letici c tre 'cCas"eyă ă lovit din lateral de mai multe a#chii.

$ Te6au nimerit0 *ntreb 'cCas"ey.ăreotul *ncuviin din ca% str(n)(nd din din i. >runtea *i eraţă ţ

*ncruntat iar bu!ele i se albiser . -n mod vi!ibil durerea eraă ă cum%lit .ă

1rusc *na%oia lor r sunar urlete. 2eneau dins%re %alat.ă ă 1 #l general esta muerto4 stri) cineva.ă'cCas"ey nu avu nevoie ca % rintele Norberto s 6i traduc .ă ă ă

?eneralul era mort. +i la fel aveau s fie ei *n#i#i %este c(tevaă cli%e.

$ Haide rosti el f c(ndu6i semn %reotului s se )r beasc .ă ă ă ă-ns chiar *n tim% ce %ronun a *ndemnul 'cCas"ey #tiu c nuă ţ ă

aveau s reu#easc . Al i solda i %reluar stri) tul. Se au!iră ă ţ ţ ă ă ă urlete de furie.

Chiar *n acel moment un nou !)omot se ad u) vacarmului.ă ă I)omotul elico%terelor. 'cCas"ey se o%ri. rivi s%re st(n)a

c tre %alat. Solda ii *#i ridicar %rivirile. / cli% mai t(r!iu #aseă ţ ă ă elico%tere se ivir de du% ari%a sudic a %alatului. Seă ă ă %o!i ionar deasu%ra cur ii bloc(nd lumina soarelui #i um%l(ndţ ă ţ s%a iul cu un vacarm de nedescris.ţ

Era cel mai %l cut sunet %e care6i fusese dat lui 'cCas"ey s 6lă ă aud vreodat . +i nu v !use niciodat ceva mai lini#titor dec(tă ă ă ă ima)inea tr ) torilor de elit *mbr ca i *n uniformele %oli ieiă ă ă ă ţ ţ care la bordul elico%terelor *#i *ndre%taser carabinele de asaltă

CET'E asu%ra solda ilor.ţ3ins%re bulevardele care *nconurau %alatul 'cCas"ey au!ivuietul unor sirene. Aideen #i echi%a de interven ie reu#iser ţ ă



%robabil s ias din %alat #i transmiseser %oli iei destuleă ă ă ţ informa ii %entru ca autoarele s soseasc la tim%. +i ceţ ă ă autoare4

'cCas"ey %orni din nou.$ 2ino % rinte s%use el. Sunt de %artea noastr .ă ă

Atacul conu)at %e calea aerului #i din strad *i su)er luiă ă

'cCas"ey c %oli ia a#te%tase ca solda ii s se *m%r #tieă ţ ţ ă ă *ndeauns *nc(t s %oat fi domina i. Astfel re!isten aă ă ţ ţ *nt(m%inat avea s fie minim .ă ă ă

'cCas"ey #i % rintele Norberto sf(r#ir de traversat curtea *nă ă tim% ce sirenele se a%ro%iau #i elico%terele *i ineau %e solda i laţ ţ res%ect. 'cCas"ey #i6ar fi dorit s o *mbr i#e!e %e 'aria *ns *nă ăţ ă starea *n care se afla un asemenea efort l6ar fi costat %robabil%l m(nii. 'aria era #i ea r nit iar Luis avea nevoie ur)ent deă ă ă ă

*n)riiri.$ ' bucur s te rev d *l *nt(m%in 'aria !(mbind. Am au!ită ă ă ă

bine0 Amadori e mort0'cCas"ey *ncuviin din ca% *n tim% ce *l cerceta %e Luis.ţă

Chi%ul ofi erului era cenu#iu #i t(n rul abia dac mai res%ira.ţ ă ă 'cCas"ey verific bandaul im%rovi!at a%oi *#i scoase c ma#a #iă ă se a%uc s o ru% *n f(#ii %entru a schimba %ansamentul.ă ă ă

$ rinte trebuie s 6l ducem c(t mai cur(nd la un s%ital %eă ă

Luis s%use 'cCas"ey. Te ro) ai %utea s o%re#ti o ma#in 0ă ă$ Nu cred c va mai fi nevoie re%lic Norberto.ă ă'cCas"ey *#i ridic %rivirea s%re strad . / ma#in a %oli ieiă ă ă ţ

tocmai o%rea l(n) trotuar. 3in ea cobor(r %atru oameni. Erauă ă *mbr ca i *n uniforme ele)ante cu centuri albe #i bereteă ţ albastru6*nchis.

$ ?uardia eal s%use 'aria. ?arda re)al .ă,n al cincilea militar cobor* din ma#in . Era *nalt cu % rul albă ă

#i avea inuta im%resionant a unui militar de carier .ţ ă ă$ E )eneralul de la 2e)a s%use 'cCas"ey a%oi stri) : Avemă nevoie de autor4 Luis are nevoie de un medic4

1 Ambulancia5 se al tur 'aria.ă ă'embrii ? r!ii re)ale %ornir *n fu) c tre ei. ,nul dintre ei *iă ă ă ă

stri) ceva 'ariei.ăEa *ncuviin din ca% a%oi se *ntoarse c tre 'cCas"ey.ţă ă$ Se %re) te#te un s%ital de cam%anie *n ia!a de /rienteă

s%use ea. -l vor trans%orta imediat acolo %e Luis.'cCas"ey *#i %lec ochii c tre Luis. Termin de bandaat ranaă ă ă ofi erului de la nter%ol a%oi *i lu m(na #i i6o str(nse cu %utere.ţ ă



$ e!ist %rietene s%use 'cCas"ey. Au sosit autoarele.ăLuis str(nse u#or m(na americanului f r s 6#i deschid ochii.ă ă ă ă

rintele Norberto *n)enunchease al turi #i se ru)a %entru Luis.ă ă Era lim%ede c suferea din %ricina %ro%riilor r ni dar era la fel deă ă lim%ede c nu avea de )(nd s se o%reasc din aceast cau! .ă ă ă ă ă

/ cli% mai t(r!iu *n %alat r sunar din nou *m%u#c turi.ă ă ă ă

'cCas"ey #i 'aria se %rivir .ă$ Se %are c autorit ile nu se oac s%use 'cCas"ey.ă ăţ ă'aria *ncuviin .ţă$ 2om %ierde mul i oameni valoro#i ast !i. +i %entru ce0 3eţ ă

dra)ul vi!iunii nebune#ti a unui de!a7at.$ Sau %entru a6i satisface or)oliile re%lic 'cCas"ey.ă

Niciodat n6am #tiut ce anume motivea! *n mai mare m sură ă ă ă fa%tele unui dictator.

-n tim% ce vorbeau %oli i#tii aunser *n dre%tul lor. 3oi dintreţ ă ei *l ridicar cu mare )ri %e Luis #i6l %urtar c tre strad .ă ă ă ă ă ?eneralul de la 2e)a le mul umi 'ariei #i lui 'cCas"ey %entru totţ ce f cuser a%oi %orni *n fu) %e urmele celor doi care *l %urtauă ă ă %e fiul s u r nit. Cei doi membri ai ? r!ii e)ale r ma#i o autară ă ă ă ă %e 'aria s se ridice.ă

$ / )ard de onoare !(mbi ea.ă'cCas"ey !(mbi #i se ridic autat de % rintele Norberto.ă ă

ornir al turi de 'aria %e care solda ii o %urtau c tre strad .ă ă ţ ă ă >iecare %as *i %rovoca dureri cum%lite lui 'cCas"ey dar sestr dui s in %asul cu cei doi membri ai ? r!ii. areori seă ă ţ ă ă

*nt(m%la s i se ofere o a doua #ans fie c era vorba deă ţ ă ă %osibilitatea de a *ndre%ta o ale)ere )re#it dintr6un moment deă cri! sau de a rec(#ti)a o iubire %ierdute. 'cCas"ey tr ise #i unaă ă #i alta. +tia ce *nsemna s fii torturat de urm rile evenimenteloră ă %roduse din %ricina nehot r(rii a s%aimei sau a sl biciunii.ă ă

3ac 'aria Comea avea s acce%te s 6l %rimeasc *na%oi nuă ă ă ă avea de )(nd s o mai %iard *nc o dat . Nici m car %entru ună ă ă ă ă minut. Suferin a %ricinuit de ratarea celei de6a doua #anse ar fiţ ă fost mult %rea mare.

'aria c ut atin)erea m(inii lui 'cCas"ey #i o ) si. / cli%ă ă ă ă mai t(r!iu %rivirile li se *nt(lnir #i m car una dintre dureri *ncetă ă ă s 6l mai chinuie *n cli%a *n care deveni lim%ede c #i ea )(ndea #iă ă sim ea acela#i lucru.ţ



50

Mar i ţ , ora ) şi 2' de minute,Washington, !"!

3e#i nu %rea a%ucase s doarm *n ultimele dou !eci #i %atruă ă ă de ore aul Hood se sim ea incredibil de %roas% t.ţ ă

3iscutase cu colonelul Au)ust #i cu Aideen 'arley imediatdu% sosirea lor la sediul nter%olului. -n momentul res%ectivă

soarta lui 3arrell 'cCas"ey 'aria Comea #i Luis de la 2e)a nuera *nc cunoscut . 3ar )eneralul 'anolo de la 2e)a *l asi)uraseă ă c la momentul %otrivit un deta#ament de asalt al %oli iei aveaă ţ s % trund *n %alat *n c utarea lor chiar dac b tr(nul militară ă ă ă ă ă avea s fie nevoit s 6i obli)e %e %oli i#ti s intre d(ndu6le #uturiă ă ţ ă

*n fund.-ntr6un t(r!iu 'cCas"ey telefonase de la un s%ital de

cam%anie %entru a6i anun a c sc %aser cu bine. ,n ra%ortţ ă ă ă detaliat avea s fie transmis abia *n momentul *n care avea să ă aib acces la liniile securi!ate de la sediul nter%olului.ă

Hood od)ers Herbert Coffey #i lummer s rb torir victoriaă ă ă cu c(te o cea#c de cafea %roas% t #i str(n)eri de m(nă ă ă ă entu!iaste. rimir a%oi un telefon de la ambasadorul Abril careă anun c re)ele #i %rim6ministrul aveau s se adrese!e na iuniiţă ă ă ţ

*n urul orei %ais%re!ece. Abril nu #tia dac %alatul re)al fuseseă sau nu recucerit din m(inile tru%elor )eneralului Amadori.es%ectiva informa ie avea s fie comunicat Casei Albe deţ ă ă

*ndat ce avea s fie dis%onibil %e canalele di%lomaticeă ă ă obi#nuite.

3e asemenea Abril nu fusese *n stare s le s%un care aveaă ă s fie viitorul S%aniei. Nu fiindc n6ar fi fost %otrivit s ofereă ă ă astfel de informa ii ci fiindc sincer habar nu avea.ţ ă

$ 3e%utatul Serrador #i )eneralul Amadori au de!l n uit *nă ţ e)al m sur for e o%use deosebit de %uternice s%use Abril.ă ă ă ţ 3iferendele etnice #i interculturale au fost st(rnite. S%er < dar

sunt sce%tic *n aceast %rivin < c ele vor %utea fi a%lanate c(tă ţă ă mai cur(nd.

$ Ne vom ru)a ca totul s se termine cu bine s%use Hood.ă



Ambasadorul *i mul umi.ţ3u% ce Hood a#e! rece%torul *n furc Herbert morm i oă ă ă ă

serie de e7%resii %itore#ti s%ecifice Sudului la adresaambasadorului. on lummer *i reaminti c acesta nu f ceaă ă dec(t s se conforme!e %rotocolului.ă

$ -mi amintesc c(t de su% rat a fost Kimmy Carter laă

eliberarea ostaticilor americani de la Teheran urm lummer.ă ranienii au a#te%tat %(n c(nd onald ea)an a fost instalat *nă func ie *nainte de a le da drumul. C(nd fostul %re#edinte aţ telefonat la Casa Alb %entru a afla dac americanii fuseseră ă ă elibera i i se r s%unse c informa ia res%ectiv era secret . Aţ ă ă ţ ă ă fost nevoit s mai a#te%te destul %(n c(nd a aflat r s%unsul.ă ă ă

Herbert *ns nu se lini#tise cu una cu dou . idic telefonulă ă ă ata#at scaunului cu rotile #i sun la biroul s u. -i ceru asistentuluiă ă s u s sune la nter%ol #i s cear ultimul ra%ort al observatoriloră ă ă ă %rivind situa ia de la %alat. 3u% mai %u in de dou minute fuţ ă ţ ă anun at c schimburile de focuri *ncetaser #i c *n !onele cur iiţ ă ă ă ţ care erau vi!ibile din %osturile de observa ie %oli ia % rea s fiţ ţ ă ă %reluat controlul. ,n alt telefon dat lui Ste%hen 2iens #i overificare efectuat cu autorul 1N6ului *i confirmaser acestă ă ra%ort: *n alte % r i ale %erimetrului solda ii erau %e cale s fieă ţ ţ ă de!arma i iar civilii erau condu#i s%re s%italul de cam%anie alţ

Crucii o#ii care era instalat *n fa a catedralei de la Almudena.ţHerbert sur(se triumf tor.ă$ Ce6ar fi s 6l inform m %e Abril c 8obi#nuitele canaleă ă ă

di%lomatice9 func ionea! al naibii de lent0ţ ă-n sf(r#it la #a%te #i %atru!eci #i cinci de minute veni #i

telefonul a#te%tat de la 3arrell 'cCas"ey. Hood comut %eă am%lificare. 'cCas"ey le %ovesti ce *ndurase #i cum aunsese să se alea) cu trei coaste ru%te #i cu un rinichi com%rimat. -n restă

s%use el avea moralul ridicat. 'aria #i Luis se aflau chiar acum%e masa de o%era ie dar era de a#te%tat ca interven iile sţ ţ ă decur) f r %robleme.ă ă ă

$ Am s mai r m(n o vreme aici ca s 6mi revin s%useă ă ă 'cCas"ey. S%er c nu va fi nici o %roblem .ă ă

$ Absolut nici una *i r s%unse el. m(i at(ta tim% c(t veiă ă considera necesar %entru a recu%era tot ce ai de recu%erat.

'cCas"ey *i mul umi.ţ

Nu discutar deloc des%re rolul ucat de 'cCas"ey *n ucidereaă )eneralului Amadori. Subiectul nu avea s fie abordat dec(t *nă momentul *n care cineva din conducerea Centrului de Comand <ă



%robabil 'i"e od)ers < avea s aun) la 'adrid %entru a6iă ă solicita un ra%ort am nun it. / le)e nescris a a)en ilor secre iă ţ ă ţ ţ cerea ca discu iile des%re un asasinat s fie %urtate %otrivit unuiţ ă anumit %rotocol de la om la om a%roa%e ca o s%ovedanie. -nfelul acesta lichidarea fi!ic a unui adversar fie el lider sauă

s%ion nu avea s devin niciodat o ac iune de rutin .ă ă ă ţ ă

$ 'ai e un lucru %e care a# vrea s 6l fac c(t mai cur(nd cuă %utin s%use 'cCas"ey.ţă

$ Ce anume0 *ntreb Hood.ă$ Au e7istat o mul ime de tulbur ri de ordin reli)ios !iseţ ă

'cCas"ey. ?eneralul de la 2e)a mi6a s%us c Su%eriorul ?enerală ?on!ale! liderul ie!ui ilor s%anioli s6a num rat %rintre su%orteriiţ ă

*nfoca i ai )eneralului Amadori. Su%eriorul ?eneral a fost afectatţ de )a!ul folosit *n tim%ul atacului cu )a!e lacrimo)ene al echi%einoastre de interven ie *n tim% ce se *nt(lnea cu )eneralul *n salaţ tronului. Cu si)uran 2aticanul va cere o anchet .ţă ă

$ Asta *i va nemul umi %e foarte mul i s%anioli interveniţ ţ od)ers. 'ai ales dac Su%eriorul ?eneral va res%in)e acu!a iileă ţ ce6i vor fi aduse rela iile dintre ie!ui i #i restul romano6catolicilorţ ţ risc s devin foarte *ncordate.ă ă ă

$ Ceea ce va contribui la %r bu#irea S%aniei a#a cum o #timă continu 'cCas"ey ideea. ar %r bu#irea aceasta e iminent .ă ă ă

Cineva care a stat de vorb direct cu %rim6ministrul i6a s%usă )eneralului de la 2e)a c se lucrea! dea la o nou Constitu ieă ă ă ţ care va %ermite diverselor re)iuni ale rii o autonomie l r)it ţă ă ă sub autoritatea relativ a unui )uvern central.ă

Herbert *#i *ncruci# bra ele musculoase.ă ţ$ Haide i s 6l sun m %e b tr(nul Abril #i s 6i s%unem ce seţ ă ă ă ă

*nt(m%l la el *n ar %ro%use el.ă ţ ăHood se *ncrunt #i6i f cu semn s tac .ă ă ă ă

$ Am %omenit de Su%eriorul ?eneral deoarece un %reot ie!uita fost cel care ne6a salvat vie ile tuturor urm 'cCas"ey. Eţ ă vorba de % rintele Norberto Alca!ar.ă

$ E teaf r0 *ntreb Hood *n tim% ce6#i nota numele.ă ă$ A fost r nit *n tim% ce m auta s aun) la 'aria *n curteaă ă ă

%alatului. S6a ales cu ni#te v(n t i ur(te de %e urma unoră ă rico#euri de )loan e dar nu e nimic serios din fericire *ns a#ţ ă vrea s fac ceva %entru el. Nu %are a fi )enul de %reot care se dă ă

*n v(nt du% func ii #i onoruri. rintele Norberto mi6a s%us %eă ţ ă c(nd eram la s%italul de cam%anie c #i6a %ierdut fratele *nă cursul tulbur rilor din aceste !ile. A avut mult de suferit. oate că ă



vom reu#i s facem ceva %entru %arohia lui. Ar fi )ro!av dac ceiă ă de la Casa Alb ar %utea interveni *n acest sens la 2atican.ă

$ -n mod si)ur le vom vorbi des%re asta *ncuviin Hood. +iţă %oate c6am %utea arana instituirea unei burse de6un fel saualtul *n memoria fratelui s u.ă

$ Sun bine *l a%rob 'cCas"ey. oate c reu#im s facemă ă ă ă

acela#i lucru #i *n memoria 'arthei. Cine #tie %oate c *n celeă din urm din toat nebunia asta o s ias #i un lucru bun;ă ă ă ă

3u% ce to i cei din *nc %ere *i urar lui 'cCas"ey numai bineă ţ ă ă < 8#i nu m refer doar la s n tatea ta9 ad u) Herbert < Hoodă ă ă ă ă

*nchise telefonul. ovestea % rintelui Norberto *i amintise deă ceva care *n astfel de *m%reur ri tinde s fie trecut cu vederea.ă ă Nu doar destinul unei na iuni se schimb . Ecourile se resimt #i *nţ ă e7terior afect(nd *ntrea)a lume dar #i *n interior afect(ndu6l %efiecare cet ean *n %arte. 'etamorfo!a era cu at(t maiăţ co%le#itoare cu c(t erai mai con#tient c tu *nsu i ai f cut %arteă ţ ă din *ntre)ul %roces. +i toate acestea f r s 6 i fi % r sit biroul4ă ă ă ţ ă ă

2enise vremea s lase deo%arte aceast r s%undere.ă ă ăHood *l chem %rin interfon %e 1u)s 1enet #i6l ru) s *iă ă ă

telefone!e so iei sale. -i s%use c avea s o ) seasc la % rin iiţ ă ă ă ă ă ţ ei la /ld Saybroo".

Herbert *l %rivi %e Hood.

$ / scurt vacan 0 *ntreb el.ă ţă ăHood cl tin din ca%.ă ă$ /re %rea multe %etrecute la slub .ăHood *ntoarse monitorul c tre sine #i *#i deschise fi#ierulă

%ersonal. / cli% mai t(r!iu interfonul b(!(i.ă$ 3a0$ 3omnul Oent mi6a s%us c Sharon #i co%iii au %lecat a!i6ă

diminea devreme *na%oi s%re ashin)ton *l anun 1u)s.ţă ţă

,rmau s ia avionul de la ora o%t. 3ori i s vorbi i cu domnulă ţ ă ţ Oent0$ Nu acum s%use Hood uit(ndu6se la ceas. 'ul ume#te6i #iţ

s%une6i c6am s 6l sun eu mai t(r!iu.ă$ 2 fac le) tura cu doamna Hood %e telefonul mobil0ă ă$ Nu 1u)s s%use Hood. Am s 6i s%un chiar eu ce6am deă

s%us c(nd o voi *nt(m%ina la aero%ort.Hood a#e! rece%torul *n furc #i sorbi ceea ce6i mai r m seseă ă ă ă

din cafea. A%oi se ridic .ă$ leci acum la aero%ort0 se mir Herbert. +efule sunt si)ură c %re#edintele a#tea%t un ra%ort detaliat de la tine.ă ă



Hood se *ntoarse c tre od)ers.ă$ 'i"e te deranea! dac te ro) s te ocu%i tu de asta0ă ă ă$ 1ine*n eles c nu r s%unse od)ers %i% indu6#i bandaele.ţ ă ă ă

'i6am schimbat %ansamentele *nainte de6a veni *ncoace.$ E6n re)ul s%use Hood.ă

-#i scoase telefonul mobil din bu!unarul sacoului #i6l *nchise *ntr6un sertar.$ Am s %lec chiar acum *nainte ca %re#edintele s a%uce să ă ă

m cheme.ă$ C(nd te *ntorci0 vru s afle Herbert.ăHood arunc o %rivire s%re monitor a%oi s%re tastatur .ă ă$ Ne vom *nt(lni la *nmorm(ntarea 'arthei s%use el.A%oi *#i ridic %rivirea s%re od)ers. ?eneralul *#i a intiseă ţ

asu%ra sa ochii % trun! tori. Nici nu cli%ea *n elesese.ă ă ţ$ ,n lucru %ot s v s%un cu certitudine urm Hood. 3arrellă ă ă

avea dre%tate. Ceva bun tot va ie#i din nebunia asta. -n toatecri!ele %rin care6am trecut *m%reun nu cred c a# fi %utut aveaă ă %arte de6o echi% mai )ro!av .ă ă

$ Nu6mi %lace tonul t u se *ncrunt Herbert.ă ăHood sur(se. Cu !(mbetul %e bu!e a% s %e o tast ă ă ă

transmi (nd %rin e6mail demisia sa la Casa Alb . A%oi *ntoarseţ ă s%atele biroului s u schi un salut militar %lin de res%ect c treă ţă ă

'i"e od)ers #i ie#i.



#7!6)7 A,&()I

Tom Clancy este autorul romanelor <ctombrie roşu 4urtunaroşie Jocuri de putere ardinalul de la ?remlin, uel la +n l imeă ţ 4 r şov ireă ă ă atorie de onoare <rdine pre-iden iale ţ #i Rainbo:!i=. Este de asemenea autorul unor volume documentare%recum !ubmarinul avaleria blindat ă Avia ia de v0n toare ţ ă #iMarina. -n %re!ent locuie#te *n 'aryland.

Steve iec!eni" a absolvit sihiatria la Harvard #i a ob inutţ doctoratul *n medicin la Cole)iul ,niversitar 'edical Corneli.ă 3u% sus inerea doctoratului *n ela ii nterna ionale la '..T. aă ţ ţ ţ

lucrat ca ne)ociator %rinci%al *n %robleme de ostatici #i mana)er *n cri!e interna ionale fiind adunct la Secretariatul de Statţ american sub conducerea lui Henry Oissin)er Cyrus 2ance #i

Kames 1a"er. Este de asemenea autorul unor thriller6uri%siho%olitice de mare succes: (alatul min ii ţ !0nge +nfierb0ntat Vigilen ma=im ţă ă #i (a= (acifica.



Cuprins

Mulţumiri ...................................................................................................... 5

1 .................................................................................................................... 6

Luni, ora 16 şi 55 de minute,Madrid, Spania .......................................................................................... 62 .................................................................................................................. 24

Luni, ora 12 şi 12 minute,Washington, D.C. .................................................................................... 24

.................................................................................................................. 4Luni, ora 1! şi 45 de minute,San Se"astian, Spania ............................................................................. 4

4 .................................................................................................................. 41Luni, ora 1# şi 15 minute,

Madrid, Spania ........................................................................................ 415 .................................................................................................................. 56

Luni, ora 2$ şi 21 de minute,San Se"astian, Spania ............................................................................. 56

6 .................................................................................................................. 62

Luni, ora 1 şi 44 de minute,Washington, D.C. .................................................................................... 62

! .................................................................................................................. #6Luni, ora 16 şi 22 de minute,Washington, D.C. .................................................................................... #6

# ................................................................................................................ 1$6

Luni, ora 2 şi $ de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 1$6

1$ .............................................................................................................. 111Marţi, ora $ şi 4 minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 111

11 .............................................................................................................. 11#Marţi, ora $ şi % minute,San Se"astian, Spania ........................................................................... 11#

12 .............................................................................................................. 122Luni, ora 1% şi # minute,

Washington, D.C. .................................................................................. 1221 .............................................................................................................. 1$



Marţi, ora $ şi 24 de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 1$

14 .............................................................................................................. 15Marţi, ora 2,Madrid, Spania ...................................................................................... 15

15 .............................................................................................................. 14Marţi, ora 2 şi 55 de minute,

San Se"astian, Spania ........................................................................... 1416 .............................................................................................................. 14#

Luni, ora 2$ şi 15 minute,Washington, D.C. .................................................................................. 14#

1% .............................................................................................................. 156Marţi, ora şi 2% de minute,

San Se"astian, Spania ........................................................................... 1561! .............................................................................................................. 16

Marţi, ora 4 şi 1# minute,San Se"astian, Spania ........................................................................... 16

1$ .............................................................................................................. 1%4

Luni, ora 21 şi 21 de minute,Washington D.C. ................................................................................... 1%4

2$ .............................................................................................................. 1!4Marţi, ora 4 şi 45 de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 1!4

21 .............................................................................................................. 1!6Marţi, ora 5 şi 1 minut,San Se"astian, Spania ........................................................................... 1!6

22 .............................................................................................................. 1#Marţi, ora 5 şi 4 de minute,

Madrid, Spania ...................................................................................... 1#2 .............................................................................................................. 1#!

Luni, ora 22 şi 45 de minute,Washington, D.C. .................................................................................. 1#!

24 .............................................................................................................. 211Marţi, ora 6 şi 5$ de minute,

Se"astian, Spania .................................................................................. 211

25 .............................................................................................................. 216Marţi, ora ! şi 6 minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 216



26 .............................................................................................................. 225Marţi, ora ! şi 11 minute,

&arago'a, Spania ................................................................................... 2252% .............................................................................................................. 21

Marţi, ora 1 şi 5 de minute,

Washington, D.C. .................................................................................. 212! .............................................................................................................. 241

Marţi, ora ! şi 6 de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 241

2# .............................................................................................................. 24!Marţi, ora # şi minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 24!

$ .............................................................................................................. 25

Marţi, ora # şi 45 de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 25

1 .............................................................................................................. 26$Marţi, ora 1$ şi 2$ de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 26$

2 .............................................................................................................. 264Marţi, ora 4 şi $ de minute,

Washington, D.C. .................................................................................. 264 .............................................................................................................. 2%2

Marţi, ora 1$ şi 2 de minute,

Madrid, Spania ...................................................................................... 2%24 .............................................................................................................. 2%!

Marţi, ora 1$ şi 46 de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 2%!

5 .............................................................................................................. 2!5

Marţi, ora 11 şi ! minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 2!5

6 .............................................................................................................. 2#4Marţi, ora 11 şi 11 minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 2#4

% .............................................................................................................. $2

Marţi, ora 11 şi 1# minute,

Madrid, Spania ...................................................................................... $2! .............................................................................................................. $4



Marţi, ora 11 şi 2 de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... $4

# .............................................................................................................. $%Marţi, ora 5 şi 2% de minute,Washington, D.C. .................................................................................. $%

4$ .............................................................................................................. 12Marţi, ora 5 şi 4# de minute,

(ld Sa)"roo*, Conne+ti+ut ................................................................... 1241 .............................................................................................................. 16

Marţi, ora 11 şi 5$ de minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 16

42 .............................................................................................................. 2Marţi, ora 12 şi 6 minute,

Madrid, Spania ...................................................................................... 24 .............................................................................................................. 2%

Marţi, ora 12 si 12 minute,Madrid, Spania ...................................................................................... 2%

44 .............................................................................................................. $

Marţi, ora 12 şi 1% minuteMadrid, Spania ...................................................................................... $

45 .............................................................................................................. 2Marţi, ora 12 şi 21 de minuteMadrid, Spania ...................................................................................... 2

46 .............................................................................................................. 5Marţi, ora12 şi 24 de minuteMadrid, Spania ...................................................................................... 5

4% .............................................................................................................. !Marţi, ora 12 şi 45 de minute,

Madrid, Spania ...................................................................................... !4! .............................................................................................................. 41

Marţi, ora 6 şi 5$ de minute,Washington, D.C. .................................................................................. 41

4# .............................................................................................................. 46Marţi, ora 12 si 5% de minute,

Madrid, Spania ...................................................................................... 46

5$ .............................................................................................................. 51Marţi, ora % şi 2$ de minute,Washington, D.C. .................................................................................. 51



DS- /0( ................................................................................... 56Cuprins ...................................................................................................... 5%

tom clancy - centrul de comanda - 05. echilibru de forte [ibuc.info]

Documents