1. În morfologia funcţională a mandibulei după verticala interincisivă deosebim următoarele forme de menton:A – menton neutru B – menton ondulatC – menton pozitivD – menton triunghiular E – menton negativ ACE

2. Predominarea funcţională a muşchiului maseter conduce la:A- absenţa abraziunii dinţilorB- abraziune fiziologică a dinţilorC- abraziune verticală a dinţilorD- abraziune mixtă a dinţilorE- o abraziune oblică a dinţilor B

3. Muşchiul pterigoidian intern participă la formarea steriotipului actului masticator:A – frecătorB – tocător C – unilateralD – bilateralE – mixt AE

4. Instalarea stereotipului tocător al actului masticator conduce la: A – o abraziune pronunţată a dinţilorB – absenţa abraziunii dinţilor C – o abraziune orizontală a dinţilorD – o abraziune verticală a dinţilorE – o abraziune mixtă a dinţilor B

5. Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurată de:A – punctele de contact interdentareB – dinamica mandibularăC – apofizele alveolareD –ligamentele interdentareE – articulaţia teomporo-mandibulară ACD

6. Elementele de morfologie ocluzală sunt:A – cuspizii şi crestele marginaleB – suprafeţele verticale ale coroaneiC – ecuatorul coroaneiD – fosetele E – şanţurile situate pe suprafaţa vestibulară a coroanei AD

7. Primul grup de stopuri ocluzale este realizat de:A – cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor maxilari ce articulează cu fosetele antagoniştilorB – cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari ce articulează cu fosetele antagoniştilorC – cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari ce articulează cu fosetele antagoniştilor D – cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor mandibulari ce articulează cu fosetele antagoniştilorE – contactele cuspid – cuspid ale dinţilor laterali C

8. Al doilea grup de stopuri ocluzale este realizat de:A – marginea liberă a dinţilor frontali inferiori care articulează cu faţa palatinală a antagoniştilor în zona cingulum-uluiB – marginea liberă a dinţilor frontali inferiori care articulează cu faţa palatinală a antagoniştilor în apropierea marginii incisivaleC – marginea liberă a dinţilor frontali superiori articulează cu marginea liberă a antagoniştilor D – marginea liberă a dinţilor frontali inferiori articulează cu faţa palatinală după cingulul respectivE – cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori articulează cu fosetele antagoniştilor A

9. Al treilea grup de stopuri ocluzale este realizat de:A – cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor maxilari care articulează cu fosetele antagoniştilorB – marginea liberă a dinţilor frontali superiori cu marginea liberă a celor inferioribvgftr54 C – cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari care articulează cu fosetele antagoniştilorD – marginea liberă a dinţilor frontali inferiori cu marginea liberă a celor superioriE – cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori care articulează cu fosetele antagoniştilor A

10. Contactele ocluzale dipodice şi tripodice se realizează:

A – când volumul cuspidului este mai mare decât spăţiul foseteiB – când volumul cuspidului corespunde cu spăţiul fosetei C – când volumul cuspidului este mai mic decât spăţiul foseteiD – când vârful cuspidului se instalează în fundul foseteiE – aşa tipuri de contacte ocluzale nu se realizează A

11. Contactul ocuzal vârf cuspid – fund fasetă este:A – nefuncţionalB – funcţional C – atipicD – simetricE – asimetric B

12. Din contactele ocluzale nefuncţionale fac parte:A – contactul vârf cuspid – versand fosetăB – contactul vârf cuspid – fund fosetă C – contactul versand cuspid – versand fosetăD – contactul dintre marginea liberă a dinţilor frontali inferiori cu faţa palatinală a antagoniştilorE – contactul vârf cuspid – vârf fosetă ACE

13. Pentru RC este caracteristic:A – poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari în fosele articulareB – poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari în fosele articulare C – poziţia medie a condililor articulare în fosele articulareD – poziţia posterioară, forţată a condililor articulari în fosele articulare E – poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari în fosele articulare B

14. Înregistrarea RC şi OC se efectuează cu următoarele metode de marcare:A – hârtia de articulaţieB – ceara de ocluzieC – cu riglaD – cu spray de ocluzieE – cu aparatul Larin ABD ??????????????

15. Pentru poziţia de OC sunt prezente următoarele semne:A – dentarB – articularC – neurologicD – muscularE – faringoglandular ABDE

16. Pentru poziţia de OC este caracteristic: A – condilii articulari se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mmB – condilii articulari se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm C – condilii articulari se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1 – 1,5 mmD – condilii articulari se deplasează din RC anterior cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantei tuberculului articular E – condilii articulari se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm D

17. Ocluzia de obişnuinţă (necesitate) se instalează: A – la dorinţa individuluiB – în timpul somnului C – în timpul masticaţieiD – în edentaţia totalăE – la prezenţa unui obstacol ocluzal E

18. Mişcarea mandibulei de lateralitate la prezenţa conducerii canine se manifestă:A – prin dezocluzia dinţilor lateraliB – printr-un contact maxim dintre arcadele dentare C – prin protejarea paradontului tuturor dinţilorD – prin protejarea paradontului caninului ????????? E – prin dezocluzia caninilor AC

19. Criteriile ocluziei funcţionale după teoria gnatologică sunt:A – intercuspidarea maximă coincide cu RC B – intercuspidarea maximă nu coincide cu RCC – stopurile ocluzale din gr I, III să fie de tip tripodicD – stopurile ocluzale din gr I, III să nu fie de tip tripodicE – deglutiţia se efectuează în RC ACE

20. Criterii ocluziei funcţionale după teoria JANKELSON sunt:A – ocluzia centrică este anterioară RCB – ocluzia centrică se caracterizează printr-un echilibru muscularC – ocluzia centrică este posterioară RCD – stopurile ocluzale din gr I, III sunt de tip vârf cuspid – fund fasetaE – echilibrul muscular nu este obligatoriu în ocluzia centrică ABD

21. Siebert împarte aliajele nobile şi seminobile în:A – pe bază de aurB – pe bază de paladiuC – pe bază de platinăD – pe bază de argintE – pe bază de titan ABD

22. Şcoala naţională împarte aliajele metalelor în:A – nobileB – inobileC – semidureD – seminobileE – dure ABD

23. La confecţionarea lucrărilor protetice din M/C se utilizează:A – Wipla B – vitaliuC – KHSD – DegudentE – Gaudent BCD

24. Sistemul integral ceramic prin tehnica Dicor prevede:A – presarea ceramicii B – modelarea machetei din ceară, ambalarea şi turnarea sticlei, ceramizareaC – modelarea machetei din acrilat, ambalarea şi turnarea ceramiciiD – modelarea machetei coroanei strat cu strat, ceramizareaE – modelarea machetei pe folie de platină B

25. Sistemul integral ceramic In-ceram prevede următoarea tehnică:A- Realizarea modelului de lucru şi aplicarea lacului de distanţareB- Duplicarea modeluluiC- Duplicarea modelului nu se efectuiazăD- Aplicarea unei pastile de ceramică plasticăE- Presarea pastilei de ceramică AB

26. Sistemul integral ceramic Cerasiv se utilizează la confecţionarea:A – incrustaţiilorB – coroanelor JacketC – placarea suprafeţelor metaliceD – implanturilor E – punţilor ceramice D ????????????

27. Sistemul integral ceramic cerestore prevede:A- realizarea modelului de lucru din răşină expoxidă şi aplicarea lacului de distanţareB- realizarea modelului de lucru din supergips şi aplicarea lacului de distanţareC- odelarea mezului (machetei) din cearăD- presarea unei pastile plastice din ceramicăE- presarea unei pastile dure din acrilat ACD

28. Wiliam O’Brian clasifică acrilatele în:A – fotopolimerizabileB – lazer polimerizabileC – UV - polimerizabileD – termopolimerizabile

E – autopolimerizabile DE

29. Acrilatele fluide tip Valplast, SR – ivoclar se introduc în tipar prin:A – presareB – turnareC – suflare D – injectareE – stratificare D

30. Şcoala naţională clasifică materialele ampretare în:A – elasticeB – semielasticeC – dureD – semidureE – termoplastice AC

31. Materialele amprentare Xantopren, Optosil şi Dentaflex fac parte din:A – hidrocoloizi reversibiliB – hidrocoloizi ireversibiliC – materiale dureD – materiale siliconiceE – materiale polisulfide D

32. Materialele ampretare Kromopan, Elastic şi Ypen fac parte din:A – hidrocoloizi reversibiliB – materiale dure C – hidrocoloizi ireversibiliD – materiale siliconiceE – materiale polisulfide C

33. Amprenta dublă poate fi obţinută:A – într-un timpB – în două şedinţeC – în doi timpiD – cu un materialE – cu material termoplastic AC

34. Ce ingredient al amestecurilor de ceară le redau plasticitate:A – parafinaB – ozocheritaC – ceara de albineD – ceara sinteticăE – ceara de Carnauba C

35. Metodele de tratament ale leziunilor odontale coronare:A – reconstituireB – conservareC – acoperireD – substituireE – echilibrare ACD

36. Simptomatologia leziunilor odontale coronare:A – defecte morfologice B – alterarea deglutiţieiC – alterarea oaselor maxilareD – alterarea masticaţiei şi (s-au) fonaţieiE – alterarea fizionomiei ADE

37. Complicaţiile leziunilor odontale coronare pot fi:A – localeB – cranieneC – loco - regionale

D – generaleE – individuale ACD

38. Bizotarea marginilor cavităţii pentru incrustaţie urmăreşte scopul:A – închiderii marginale perfecteB – protecţia pulpei C – protecţia prismelor de smalţD – protecţia festonului gingivalE – protecţia dinţilor adiacenţi AC

39. Incrustaţiile (inlay-urile) se confecţionează prin următoarele metode:A – directăB – indirectăC – semidirectăD – automodelareE – mixtă ABE

40. Cînd indexul ILSOD nu depăşeşte 0,2-0,3 mm2 se recomandă inlay-uri din:A – acrilateB – compoziteC – porţelanD – aliajele metalelor ????E – din cimenturi D

41. Etapele pregătirii unei cavităţi pentru incrustaţii intratisulare:A – deschiderea cavităţiiB – sondarea cavităţiiC – crearea formei de conturD – radiografieE – extensia preventivă ACE

42. Incrustaţiile corono-radiculare sunt contraindicate:A – ca element de agregare B – pe dinţii temporariC – pe dinţii permanenţi lateraliD – pe dinţii vitaliE – pe dinţii cu o mobilitate de gr. III BDE

43. Protecţia parodontului marginal în timpul confecţionării coroanelor de înveliş:A – şlefuire cu instrumente diamantate B – şlefuire cu instrumente adecvate zoneiC – şlefuire cu prag juxsta s-au supragingivalD – şlefuire cu viteze rotative miciE – şlefuire cu viteze convenţionale BC

44. Protecţia parodontului marginal în timpul confecţionării coroanelor de înveliş:A – şlefuire cu instrumente diamantate B – şlefuire cu instrumente adecvate zoneiC – şlefuire cu prag juxsta s-au supragingivalD – şlefuire cu viteze rotative miciE – şlefuire cu viteze convenţionale BC

45. După Korber deosebim următoarele forme de preparare a dinţilor sub coroane de înveliş:A – circulară B – tangenţialăC – cu pragD – mixtăE – semicirculară BCD

46. Tehnica modernă de confecţionare a coroanelor fizionomice din compozite (isosit) prevede:

A – modelarea machetei din ceară incolorB – modelarea machetei din ceară rozC – modelarea machetei din acrilate autopolimerizabileD – modelarea machetei din ceară calibratăE – modelarea directă strat cu strat a pastei de culori adecvate E

47. Tehnica Scutan de confecţionare a coroanelor provizorii:A – amprentarea dintelui după preparareB – amprentarea dintelui pînă la preparareC – adaptarea capei standardD – adaptarea coroanei prefabricateE – prepararea acrilatului autopolimerizabil, aplicarea în amprentă şi întroducerea în cavitatea bucală BE

48. Consolidarea dintre componenta metalică şi ceramică în lucrările M/C se efctuiază prin legături:A – fiziologiceB – fizice C – chimiceD – mecaniceE – dure BCD

49. Coroanele metalice turnate sînt indicate:A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe orice dinteD – pe dinţi mobili de gr. IIIE – pe dinţii fragili B

50. Coroanele ecuatoriale sunt indicate:A – pe incisiviB – pe caniniC – pe premolariD – pe toţi dinţii E – pe molari E

51. Coroanele parţiale 3/4 sunt indicate:A – pe molariB – pe premolariC – pe caniniD – pe incisiviE – pe toţi dinţii CD

52. Coroanele parţiale 4/5 sunt indicate:A – pe incisiviB – pe caniniC – pe premolariD – pe molariE – pe toţi dinţii C

53. Coroanele parţiale 7/8 sînt indicate:A – pe incisivii centrali superioriB – pe caninii inferioriC – pe premolarii superioriD – pe primii molari superioriE – pe premolarii inferiori D

54. Complicaţiile posibile după prepararea dintelui sub coroana de înveliş:A- Hiperestezie dentarăB- Mobilitatea patologicăC- Pulpită acutăD- Modificări de ocluzieE- Necroză pulpară ACE

55. Coroanele de substituţie sînt indicate în:A – leziuni odontale coronare parţialeB – leziuni odontale coronare subtotaleC – anomalii de volumD – anomalii de sediuE – leziuni odontale coronare totale BE

56. Coroana de substituţie după Ilina-Markosian este prezentată de:A – coroană, pivot şi încrustaţieB – coroană şi pivotC – coroană şi încrustaţieD – coroană cu şanţuri verticaleE – coroană cu şanţuri orizontale A

57. Avan-traul la confecţionarea coroanelor de substituţie se prepară în scopul:A – prevenirii traumei paradontului marginalB – mărirei suprafeţei de solidarizare dintre pivot şi capă C – prevenirii mişcărilor rotativeD – prevenirii mobilităţiiE – prevenirii fracturării AC

58. După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:A – în formă ovală B – în şaC – în formă semiovalăD – în semişaE – suspendat BDE

59. Corpul de punte suspendat este indicat:A – în zona frontalăB – în zonele laterale C – în orice zonăD – în zonele fronto-lateraleE – în zonele fără atrofia apofizei alveolare B

60. Corpul de punte în formă de semişa este indicat în punţile dentare:A – demontabileB – din două bucăţiC – mobilizabileD – metaloceramiceE – acrilice D

61. Puntea dentară din două bucăţi poate fi confecţionată:A – numai în zona frontală a arcadelor dentareB – numai în zonele laterale ale arcadelor dentareC – numai în zona frontală a arcadei dentare inferioareD – numai în zona frontală a arcadei dentare superioareE – în orice zonă a arcadelor dentare E

62. Puntea dentară metalică întreg turnată este indicată:A – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa 1 dinteB – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţiC – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa 1 dinte şi prezenţa breşelor intercalateD – în zonele laterale ale arcadelor dentare la prezenţa breşelor terminale de 1 –2 dinţi E – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi şi prezenţa breşelor intercalate CE

63. Punţile dentare mixte din M/C sînt contraindicate:A – volum coronar redus a dinţilor stîlpiB – în zonele laterale ale arcadelor dentareC – pînă la vîrsta de 18 aniD – la mobilitatea dinţilor de gr. I-II

E – la mobilitatea dinţilor de gr. III ACE

64. Punţile dentare cu extensie sînt indicate:A – în zona frontală la absenţa a unui dinteB – în zona frontală la absenţa a doi dinţi C – în zona frontală la absenţa a trei dinţiD – în zona laterală la absenţa premolarilor şi molarilor la maxilăE – în zona laterală la absenţa premolarilor şi molarilor la mandibulă A

65. Puntea dentară mobilizabilă este indicată:A – în ocluzia ortognată B – în ocluzia adîncăC – în ocluzia deschisăD – în ocluzia ortognată cu absenţa accentuată a substanţei osoaseE – la prezenţa dinţilor mobilizabili de gr. III BD

66. Punţile dentare adezive sînt indicate:A – în edentaţiile laterale reduseB – la prezenţa dinţilor limitrofi breşeiC – la prezenţa migrărilor dentare din zona breşeiD – la prezenţa coroanelor mici a dinţilor limitrofi breşeiE – la prezenţa coroanelor înalte a dinţilor limitrofi breşei ABE

67. Punţile dentare adezive sînt indicate:A – în edentaţiile laterale reduseB – la prezenţa dinţilor limitrofi breşeiC – la prezenţa migrărilor dentare din zona breşeiD – la prezenţa coroanelor mici a dinţilor limitrofi breşeiE – la prezenţa coroanelor înalte a dinţilor limitrofi breşei ABE

68. Particularităţile preparării dinţilor stâlpi în punţile dentare sunt:A – prepararea atentăB – prepararea cu răcireC – obţinerea paralelismului între dinţii stâlpiD – obţinerea formei corecte a bontului în raport de elementele de agregareE – nu sunt particularităţi CD

69. Elementele fundamentale ale OC sunt:A – DVOB – poziţia neutră a mandibuleiC – poziţia de repaus relativ a mandibuleiD – spaţiul fiziologic de inocluzieE – dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară AB

70. Prima situaţie clinică la determinarea OC se caracterizează cu prezenţa:A – unei perechi de antagonişti B – 2 perechi de antagonişti C – 3 perechi de antagonişti situaţi anterioriD – nu sunt prezenţi dinţi antagonişti E – 3 perechi de antagonişti situaţi în triunghi cu vârful orientat anterior E

71. Dimensiunea verticală de ocluzie în prima şi a 2-a situaţie clinică la determinarea OC poate fi:A – nemodificatăB – mărităC – micşoratăD – încrucişatăE – anterioară AC

72. În a doua situaţie clinică la determinarea OC se determină:A – DVOB – spaţiul fiziologic de inocluzieC – dimensiunea verticală de postură mandibulară

D – poziţia neutră a mandibuleiE – poziţia de postură mandibulară D

73. În a treia situaţie clinică la determinarea OC se apreciază:A – DVOB – spaţiul fiziologic de inocluzieC – poziţia neutră a mandibuleiD – dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibularăE – poziţia de repaos fiziologic relativ a mandibulei AC

74. DVO se determină prin metodele:A – anatomicăB – fiziologică C – antropometricăD – auxiliarăE – anatomo-fiziologică ACE

75. Din metodele cunoscute de determinare a DVO în practica cotidiană se utilizează metoda:A – anatomică B – antropometricăC – fiziologicăD – anatomo-fiziologică E – paraclinică D

76. După Landa distanţa dintre planul Camper şi cel protetic este egal cu:A – 16 mmB – 20 mmC – 23 mmD – 26 mmE – 30 mm D

77. Poziţia neutră a mandibulei faţă de baza craniului se determină prin metodele funcţionale:A – înclinarea capului anteriorB – aşezarea pacientului în decubit dorsalC – deschiderea gurii la maximD – degluţia E – respiraţie nasală D