anul iii examen ortopedie

7/26/2019 Anul III Examen Ortopedie

http://slidepdf.com/reader/full/anul-iii-examen-ortopedie 1/29

1. Examenul clinic al pacientului in clinica de protetica dentara. Consecutivitatea . Importanta

practica.

Examenul clinic avand scopul culegerea datelor, simptomelor si care apreciaza ca rezultat un diagnostic

corect si respectiv o intocmire a unui plan corect de tratament protetic.

Etapele:

I. Anamneza ( datele personale, motivele prezentarii, istoricul actualei maladii);

II. Examenul exobucal (se face prin inspectie, palpare, auscultare ; se atrage atentia la configuratia si

simetria fetei, pozitia forma buzelor, se va depista inaltimea etajului inferior al fetei ).

III. Examenul endobucal ( se urmareste gradul de descidere si incidere a cavitatii bucale, prin

inspectie vizuala si instrumentala se va aprecia starea mucoasei vestibulului oral, obrajilor,

limbii, planseului bucal, palatului dur si moale; se trece la aprecierea fiecarui dinte din arcade, se

apreciaza forma arcadei dentare dupa necesitate aplicand metoda de inspectie, sondare, palpare,

percutie, apreciind gradul de mobilitate a fiecarui dinte si respectiv examinand mai ales starea

tesuturilor dintilor lezati)

2. Examenul clinic al arcadelor dentare. Formele fiziologice si patologice ale lor. Determinareatipului de ocluzie. Tipurile de ocluzie fiziologica si patologica. Caracteristica.

Examenul arcadelor dentare !e executa prin inspectia separata, initial a arcadei dentare inferioare, apoi a

celei superioare evidentiind: ") forma arcadelor dentare; #) existenta, marimea, numarul si topografia

breselor; $) existenta, caracterul si starea protezelor dentare care restabilesc integritatea arcadelor dentare; %)

caracterul si nivelul ariei ocluzale; &) raportul fiecarui dinte fata de planul de ocluzie.

Arcadele dentare vor avea diverse forme in dependenta de varietatea tipului de ocluzie.

Fiziologice: 'rtognata fiecare dinte este in contact cu doi dinti antagonisti, linia median a fetei coincide

cu linia dintre incis centrali super si infer,'. dreapta (cap la cap) se deosebeste de cea ortognata numai prin contactul dintre dintii din zona frontala

dupa tipul cap la cap.

'. opistognata dintii din zona frontala la ambele maxilare impreuna cu apofizele alveolare au o inclinare

usoara in directie orala.

Patologice: *rognatia(ocluzia distala) protruzia frontalilor superiori care apare un spatiu de inocluzie in

plan sagital

*rogenia deplasarea anterioara a mandibulei.

'cluzia descisa caracteristic printrun spatiu mai mic sau mai mare de inocluzie verticala.

'cluzia adinca e o supraocluzie frontala accentuata, cind dintii frontali superiori ii acopera pe cei inferiori

mai mult de "+$.

'cluzie incrucisata dereglare a arcadelor in plan transversal, in zona frontala deplasarea liniei incisivale

dintre incisivul central superior si inferior



3. Intercuspidarea maxima a arcadelor dentare dupa or!er. "etoda inregistrarii. Importanta

practica.

aracteristica pozitiei intercuspidarii maxime este reprezentata de contactele maxime intre cele doua arcade

dentare.

Criteriile unei ocluzii fiziologice dupa #r!er

". !topurile ocluzale sa se stabileasca simultan;

#. -ortele ocluzale sa se distribuie uniform la nivelul dintilor laterali, dupa o directie cat mai apropiata de

axul lor de implantare;

$. -ortele ocluzale sa se distribuie la toti dintii laterali;

% .ransmiterea solicitarilor ocluzale de a lungul intregii arcade, prin prezenta ariilor de contact

interdentare;

&. Intre morfologia A/, angulatia cuspidiana si panta palatinala a incisivilor superiori sa existe o corelatie

functionala;

0. 1intii frontali sa asigure dezocluzia dintilor cuspidati in miscarile excentrice ale mandibule

$. %adiografia dento&parodontala intraorala' extraorala si radiografia panoramica. Caracteristica.Importanta practica.

2adiografia este unul din examenele complementare de baza la precizarea modificarilor tesutului osos,

rapoartelor dintre diferite segmente si elemente ale sceletului sistemului stomtognat, iar uneori si a

modificarilor functionale.

2adiografia intraorala ne da posibilitate de a preciza starea tesuturilor dure ale dintilor, depistarea diverselor

leziuni odontale, cum ar fi prezenta cavitatilor provocate de caria dentara in zonele proximale sau a

coletului. 3e da posibilitatea sa precizam topografia, forma, marimea camerei pulpare si starea canalelor

radiculare.

'rtopantomografiaAcest tip de investigare radiologica se efectueaza cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiectie

desfasurata a celor doua arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie centrica, stare de postura a mandibulei sau

la o descidere maxima a gurii. *e asa pelicula vom studia aceeasi particularitati de structura a parodontului

si tresutului osos, insa in acest caz apare posibilitatea de studiu in ansamblu, comparativ si concomitent a

rapoartelor dintre arcadele dentare si elementele articulatiei temporomandibulare.

(. "etodele de studiu a modelelor de diagnostic. Importanta practica.

/etodei analizei modelelor de studiu prezinta o vasta metoda complementara nu numai la stabilirea

diagnosticului, dar si la intocmirea unui plan de tratament protetic corect. Avantajul metodei respective mai

consta si in posibilitatea efectuarii examenului in absenta pacientului, in efectuarea unor masurari de precizie care nu pot fi facute in cavitatea bucala, ca de exemplu: determinarea inaltimii spatiului edentat,

pozitiei dintilor ce delimiteaza bresele dentare, fapt ce permite alegerea corecta a variantelor de insertie a

protezei.

/odelele diagnostice pot fi studiate si analizate separat si in pozitie de ocluzie centrica. In acest scop

modelele de studiu se vor gipsa in asanumitele simulatoare cu ajutorul ceii de ocluzie obtinute in cadrul

determinarii ocluziei centrice sau a relatiei de ocluzie imediat dupa amprentare. Alegerea simulatorului va

depinde de scopul investigatiei. 1aca este nevoie de un studiu al relatiilor interdentare in raport de miscarile

mandibulare, modelele se vor gipsa in articulator, care permite imitarea acestor miscari. Analiza relatiilor

interdentare numai in plan vertical se va face dupa gipsarea modelelor in ocluzor, care imita miscarile

mandibulei numai in plan vertical.



). Electroodontometria.Termodiagnosticul. Importanta practica.

Electroodontometria

Electroodontodiagnosticul ne permite sa stabilim pragul de sensibilitate a sistemului nervos dentar care

indica starea pulpei si a periodontiului. 1upa izolarea de saliva a dintelui, medicul amplaseaza electrodul

activ pe marginea incisivala, iar asistenta medicala prin rotirea lenta a butonului, pune in functiune aparatul

care transmite curentul electric la dinte. In momentul aparitiei sensibilitatii asistenta fixeaza pe cadranulaparatului cifra care indica marimea curentului in m4A. !a constatat ca la dintii sanatosi pragul de

sensibilitate este de #0 m4A. 5a o inflamatie a pulpei pana la %6m4A. 3ecroza pulpara pana la 06m4A

3ecroza pulpei radiculare pina la 0676 m4A. *eriodontita "66"#6 m4A.

ermometria

1eterminarea reactiei dintelui la excitanti termici este una dintre cele mai simple metode de examinare a

starii pulpei. onsta prin aplicarea pe dinte unui bulete de vata imbibat cu apa fierbinte, deoarece este

dovedit ca dintii sanatosi, fara leziuni ale tesuturilor dure, reactioneaza la o temperatura de 8 &6 grade si mai

mare, iar la rece mai jos de 8"6 grade. In caz de afectiuni ale pulpei de caracter inflamator sau leziuni de

tesuturi dure la aplicarea excitantilor termici se declanseaza o reactie dolora acuta.

*. "etodele statice si dinamice de determinare a eficientei masticatorii.Importanta practica.

Metodele statice.

5a baza metodelor statice au fost puse datele lui 9aber obtinute la determinarea presiunii masticatoare cu

ajutorul gnatodinamometrului, comparind indicii de rezistenta a diversilor dinti la procesul de masticatie

luinduse drept unitate de masura valoarea celui mai slab dinte (inclusivul lateral) fiind comparata cu

valoarea celorlalti dinti.

Mamlok, Agapov, Oksman s. a. au simplificat aceasta metoda socotind eficacitatea masticatoare asistemului stomatognat egala cu "66 unitati calculind astfel coeficientul fiecarui dinte dupa acest criteriu.

1rept unitate de calcul ei au luat capacitatea de rezistenta a incisivului lateral egala cu ". 1upa Agapov:

#"$%%0& total #&.

Metodele dinamice (functionale).

Masticatiografia dupa Rubinov. /etoda de inregistrare a functiei motorice a mandibulei in actul de

masticatie cu ajutorul masticatiografului. *rin analiza ei se studiaza nu numai eficienta masticatoare dar si

caracterul miscarilor mandibulare. /asticatiograma ne va da posibilitate sa studiem si eficacitatea

tratamentului ortopedoprotetic si stereotipul actului de masticatie.

+. ,dontoparodontograma dupa urleands-i. c/im!arile starii functionale a dintilor in

dependenta de gradul de rezor!tie a tesutului osos alveolar. Importanta practica.

'dontoparodontograma este o metoda statica de evidenta a starii functionale a dintilor.

Ea ne reda starea functionala a sistemului dentar in pozitie statica si medicul indirect isi imagineaza eficienta

functionala a sistemuluistomatognat. *arodontograma prezinta o scema a formulei dentare unde se noteaza

date despre starea fiecarui dinte.

!cema este completata onform datelor examenului clinic, radiologie signatodinamometriei prin semneconditionale: 3 norma; ' lipsa dintelui; "+% resorbtia tesutului osos de gradul I; "+# resorbtia

tesutuluiosos de gradul II; $+% resorbtia tesutului osos de gradul III. 1aca gradul de resorbtie este

mai pronuntat, dintele este considerat absent.



0. "etodele clinice si paraclinice de examinare a musculaturii miotonometria' electromiografia.

/iotonometria este metoda de investigare a tonusului muscular care va fi modificat in raport cu scimbarile

de functii ale sistemului stomatognat si cele motorice ale mandibulei. *ractic se determina tonicitatea

muscilor ridicatori ai mandibulei.

In acest scop se poate utiliza tonometrul !zirmai. /asurarile se fac in starea de repaus si contractie

musculara maxima. *e cadran indicatorul ne arata marimea tonusului muscular in stare de repaus, iar in

urma contractarii musculare maximale, pe cadran citim marimea tonusului muscular in contractiefunctionala.

Electromiografia este o metoda de examinare a muscilor care permite depistarea afectiunii neuromusculara

care de obicei insoteste disfunctiile ocluzale. !e inregistreaza biocurentii fibrelor musculare si fasciculelor

musculare care sunt inervate de aceiasi neuroni motorici.

Acest examen se recomanda sa fie efectuat intro camera linistita unde se instaleaza cusca -arada pentru a

preintimpina perturbarile atmosferice care pot sa modifice inregistrarea biocurentilor. !e utilizeaza electrozii

de suprafata care culeg potentialele din intreaga masa musculara din care cauza se numeste electromiografie

globala.

1. Diagnosticul in protetica dentara. Exemple. Indicatii si contrainidicatii generale si locale la

tratamentul protetic.

In protetica dentara diagnosticul se reduce nu numai la stabilirea formei nozologice a afectiunii, dar si la

descrierea dereglarilor morfologice, topografice, de functie, a factorilor etiologici, patogenetici,

complicatiilor.

1iagnosticul e compus din $ parti:

")afectiunea principala

#)complicatiile provocate de afectiunea principala

$)afectiunile concomitente.

Afectiunea principala reprezinta forma nozologica cu concretizarea dereglarilor morfologice, topografice,

determinarea gradului si caracterului durerilor (acut, cronic). ot aici sunt incluse si dereglarile functionale

(masticatie, fonatie, deglutitie, etc), apoi factorul etiologic si patogenia leziunii

omplicatii provocate de afectiunea principala migrari dentare, deformatii ale arcadelor dentare,

dezocluzie, aparitia mobilitatii patologice a dintilor

*artea a treia a diagnosticului o alcatuiesc maladiile concomitente care pot fi generale si stomatologice.

11. Principiul profilactic' curativ si !iologic de tratament protetic.

*rincipiul profilactic a fost divizat in local si general. 1aca rolul principiului local de profilaxie consta in

tratamentul protetic protetic de prevenire a afectiunilor organelor si tesuturilor sistemului stomatognat

(profilaxia stomatologica), atunci principiul general prevede profilaxia intregului organism, care pot fi

influentate sau acutizate de dereglarile functionale si fizionomice ale sistemului stomatognat (gastrite, colite,

ulcer gastric si duodenal, dezeciibrul psiic)

*rincipiul curativ prevede refacerea integritatii morfologice si reabilitarea functional a sistemului

stomatognat prin intermediul protezelor si a diferitelor dispositive (sini, aparate). Aceste masuri pentru

fiecare caz in parte vor fi indicate in raport de caracterul leziunii: leziuni odontale coronare, edentate, etc.

*rincipiul biologic prevede ca orice metoda de tratament sau interventie sa aiba o influenta pozitiva asupra

organelor si tesuturilor atat ale sistemului stomatognat, cat si a intregului organism. *rincipiul biologic ne

impune ca la confectionarea pieselor protetice sa fie alese material care nar leza substratul organic, adica

fara insusiri toxice, sa nu provoace alergii si alte influente nocive.



12. Principiul !iomecanic de tratament protetic.

*rincipiul biomecanic este caracteristic pentru protetica dentara si prevede un ecilibru eficient al raportului

de rezistenta dintre substratul biologic al cimpului protetic si proteze sau alte dispositive. In vederea

realizarii cu succes a acestui principiu trebuie cunoscute legitatile influentei fortelor ce se dezvolta in timpul

functiei piesei protetice si mecanismului de transmitere a acestor forte substratului biologic al cimpului

protetic. a substratul biologic sa suporte aceste actiuni este necesar ca materialul din care va fi

confectionata piesa sa posede insusiri mecanice si fizice respective. otodata trebuie luat in consideratie si

gradul rezistentei biologice a tesuturilor campului protetic in vederea suportarii presiunii asupra lor.

13. Pregatirea preprotetica si proprotetica a cavitatii !ucale. "etodele de tratament protetic.

Caracteristica.

Etapele tratamentului preprotetic & enumerare

". *regatirea psiica a pacientului; #. 2eabilitarea orala; $. *regatiri preprotetice ale dintilor stalpi;

%.*regatiri preprotetice ale parodontiului dintilor stalpi; &.*regatiri preprotetice la nivelul mucoasei

crestei edentate; 0. *regatiri preprotetice la nivelul osului bresei edentate.

sanarea cavitatii !ucale in cadrul tratamentului preprotetic

a. almarea durerilor provocate de: carii profunde, pulpite, parodontite apicale acute

b. Extractia resturilor radiculare si a dintilor nerecuperabili

c. Indepartarea lucrarilor protetice fracturate sau descimentate.

d. Indepartarea obturatiilor coronare mobile sau a celor debordante.

ituatii care impun extirparea pulpara in scop protetic

". and se alege ca element de agregare:coroana de substitutie, onla cu pivot sau 12; #. In situatia lipsei

de paralelism a dintilor stalpi; $. 1inti stalpi cu leziuni carioase profunde; %. 1inti cu usoara mobilitate;

1$. Clasificarea protezelor dentare dupa modul de fixare 4 exemple 5' modul de transmisie a

presiunelor functionale 4 exemple5 si moderna 4exemple5.

1upa modul de fixare:

a) -ixe (incrustatiile, coroanele artificiale, dintii cu pivot, puntile dentare); b) /obile (protezele partial mobile cu placa, protezele sceletate, protezele totale);

1(. mprenta. Definitie. Clasificari. "etoda amprentarii intr&un timp cu un material si cu doua

materiale.

Amprenta este copia negativa si fidela a campului protetic.

Amprentele se impart in documentare, auxiliare si de baza. In dependenta de tenica realizarii deosebim:

amprente realizate intrun timp; amprente realizate in doi timpi, amprente de corectare, amprente in ocluzie,

amprente partiale, amprente totale.

Amprenta realizata intrun timp este obtinuta prin depunerea materialului amprentar in lingura de

amprentare si presarea lui direct pe campul protetic. Aceasta tenica poate fi utilizata si la aplicarea a doua

materiale amprentare de diferita consistenta: unul vascos si altul fluid. In acest caz ambele materiale sunt

preparate concomitent: materialul vascos se depune in lingura amprentara, iar materialul fluid cu ajutorul

unei seringi se injecteaza imprejurul dintilor preparati, in asa mod ca sa fie inglobat in materialul vascos.



1). "etoda amprentarii in doi timpi. Etapele amprentarii cu linguri standard.

Amprenta realizata in doi timpi este obtinuta prin realizarea unei amprente intrun timp, iar dupa ce este

indepartata de pe campul protetic este acoperita de un material amprentar fluid fiind reintrodusa in cavitatea

bucala in faza a doua.

Etapele:

") Alegerea lingurii amprentare;

#) *repararea meterialului de amprentare;

$) 1epunerea materialului in lingura;

%) Introducerea lingurii in cavitatea bucala si presarea materialului pe campul protetic, prelucrarea

marginilor;

&) Indepartarea amprentei de pe cimpul protetic;

0) Analiza amprentei.

1*. Clasificarea materialelor amprentare dupa Postolac/i' 6irsa. Exemple.

/ateriale elastice reversibile ( idrocoloizi reversibili <elin, oltoloid)

/ateriale elastice ireversibile ( idrocoloizi ireversibili !tomalgin; elastomeri de sinteza=eta *lus);/ateriale dure reversibile ( materiale termoplastice !tomaplast, 'rtocor);

/ateriale dure ireversibile ( gips, paste din oxid de zinc si eugenol)

1+. Clasificarea leziunelor odontale coronare dupa Dec/aume 76urlui

lasa I. Anomalii de sediu, volum, forma, directie.

lasa II. 5eziuni coronare congenitale cu specific ereditar: amelogeneza imperfecta, dentina opalescenta

ereditara, dentinogeneza imperfecta si displazia dentinei. Aceste afectiuni prezinta niste tulburari de geneza

a tesuturilor dure care la fel necesita un tratament protetic.

lasa III. 5eziuni odontale coronare dobandite inainte de eruptia dintilor: ipoplaziile simple ale smaltului,

ipoplaziile complexe si anomaliile dentare prin radiatiile ionizante in perioada preeruptiva.lasa I>. 5eziuni odontale coronare dobandite in perioada posteruptiva. Aceste leziuni pot afecta dentitia

temporara si permanenta. 5eziunile odontale coronare ale dintilor temporari se manifesta prin urmatoarele

forme clinice: vulnerabilitatea dentara si diferite leziuni coronare in forma de carie, traumatisme, abraziuni.

5eziunile coronare ale dintilor definitivi: leziunile odontale consecutive intoxicatiilor medicamentoase,

leziuni prin radiatii ionizante indelungate.

10. Ta!loul clinic al leziunelor odontale 7 coronare. Examenul clinic su!iectiv si o!iectiv al

pacientilor cu leziuni odontale coronare.

abloul clinic al 5' este alcatuit din simptome subiective si obiective. *e primul plan adeseori va apareadurerea. Aceasta durere va aparea mai frecvent in prezenta cariilor sau traumelor. *e plan secundar apar

tulburari fizionomice, acest simptom poate fi si in cazul lipsei substantei tesuturilor dure dentare, mai ales in

sectorul frontal. ?n alt simptom este dereglarea psioemotionala. ot aceste dereglari pot fi si in cazul

modificarilor de structura a dintilor, pozitie a dintelui in arcada.

5' sunt adesea si cauza tulburarilor functiei de incizie, masticatie iar in caz de dereglari masive a structurii

tesuturilor dure a dintilor frontali provoaca dereglari fonetice.

!imptomele obective 5' care afecteaza structura prin diferite distrofii au un aspect cretos al smaltului

sau+si alte modificari de culoare.



2. Examenul clinic exo!ucal si endo!ucal al pacientilor cu leziuni odontale coronare.

Efectuand examenul exobucal, se atrage atentia la structura fetei, prezenta sau absenta asimetriei, pozitia

buzelor, comisurilor orale, inaltimea etajului inferior al fetei si alte particularitati. Aceasta este necesar,

deoarece leziunile odontale coronare insotite de lipsa de substanta dentara prezinta aspecte clinice variate.

1aca leziunile sunt localizate in zona dintilor frontali, se va observa scimbarea pozitia buzelor si in special

a celei superioare, care poate fi prabusita. In leziunile provocate de abraziunea profunda a dintilor si mai ales

de caracter generalizat se va micsora si etajul inferior al fetei.

Incipient se atrage atentia la gradul de descidere a cavitatii bucale, dupa ce vizual cu ajutorul

instrumentelor se studiaza starea mucoasei, incepand cu vestibulul oral.

Examenul arcadelor dentare va urmari stabilirea formei, simetriei, inspectand fiecare dinte prin palpare,

sondare si percutie intro anumita ordine, de la dreapta la stanga la maxila, iar la mandibula de la stanga la

dreapta. *entru fiecare dinte vom examina starea tesutului parodontal, starea mucoasei gingivale (culoarea),

prezenta pungilor parodontale, gradul de mobilitate a dintilor.

Efectuand percutia dintelui, obtinem date privind starea parodontului apical.

21. Examenul paraclinic al pacientilor cu leziuni odontale coronare.

Examenul paraclinic va contribui la stabilirea unui diagnostic corect si a unui tratament optim individualizat.2adiografia ne furnizeaza date suplimentare, privind integritatea coronara, obturatiile, adaptarea cervicala a

microprotezelor, volumul camerei pulpare, detalii asupra radicinilor, canalului radicular, starea tesuturilor

parodontale si calitatea tratamentelor endodontice.

1e exemplu, studiul modelelor ne va permite sa precizam aspectele morfologie particulare, pozitia dintilor

pe arcada, cit si rapoartele ocluzale statice.

22. Diagnosticul leziunelor odontale coronare. Exemple. "etode de tratament ale leziunelor

odontale coronare.Caracteristica.

1iagnosticul 5' se stabileste pe baza unui examen clinic si paraclinic complet si trebuie sa cuprinda atataspectele privind starea locala, cat si generala. 1iagnosticul de stare locala consemneaza situatia prezenta a

integritatii odontale coronare si se poate caracteriza prin urmatoarele componente:

a) anatomoclinic, ce consta in stabilirea existentei leziunii coronare;

b) topografic, ce consemneaza dintele si suprafata;

c) etiologic, care indica cauza aparitiei 5'

d) complicatiile provocate de 5' (migrari dentare, etc)

/etode de tratament protetic al 5':

". /etoda de reconstituire coronara este aplicata in leziuni odontale, in scopul asigurarii rezistentei,

retentiei, stabilitatii microprotezelor realizate sub forma de inla, onla, inlaonla.

#. /etoda acoperirii coronare consta in aplicarea microprotezelor dentare de acoperire, individualizate,

ce refac morfologia si functia coronaelor naturale. Aceasta metoda este recomandata cand leziunileodontale coronare sunt profunde intinse ca suprafata, iar terapia de reconstituire este ineficienta.

$. /etoda substituirii consta in aplicarea microprotezelor ce substituie in intregime coroana naturala a

dintelui. Aceasta metoda este indicata in cazul distrugerii in intregime a coroanei dentare.

23. Indicatii si contraindicatii la tratamentul leziunelor odontale coronare prin metoda

reconstruirii.

• la restaurarea morfologiei coronare dentare provocate de carii,

• fracturi coronare,

•

abraziuni la care tratamentul prin obturatii este imposibil sau neeficient• ca element de agregare

• ca dispozitiv de sinare a dintilor mobile

• ca element de ecilibrare a ocluziei realizind stopuri ocluzale



2$. Clasificarea leziunelor odontale coronare dupa 6lac-' urilen-o. Indexul I8,D dupa

"il-evici si alegerea tipului de inla9 in raport de valoarea lui.

lasificarea dupa @lac4

lasa I cavitatile situate in santurile si gropitele smaltului pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor,

in santurile si gropitele vestibulare sau orale, la fel si in gropitele orale ale incisivilor superiori.

lasa II cavitatile de pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor.

lasa III cavitatile de pe fetele proximale ale dintilor frontali, cind ungiul incisiv nu este lezat.

lasa I> cavitatile de pe fetele proximale ale incisivilor cu ungiurile incizale afectate.

lasa > cavitati la colet.

lasa >I cuspizi dintilor laterali.

lasificarea dupa urilen4o.

lasa I leziunile dintilor devitalizati;

lasa II leziunile dintilor vitali, care in dependenta de localizarea lor, se impart in % subdiviziuni:

a) 5eziunile situate pe una sau ambele suprafete coronare proximale sau proximoocluzala;

b) 5eziunile dintilor frontali situate pe suprafetele proximale su defecte ungiulare;

c) oate leziunile pe orice suprafata afara de cea proximala;d) 5eziuni atipice.

Indexul lui /il4evici prezinta coraportul dintre dimensiunile suprafetei atacate si toata suprafata ocluzala.

!uprafata ocluzala totala ca si cea lezata este determinata cu ajutorul unei placute elastice si transparente

gradata in mm. 1aca I5!'1 nu depaseste 6,#6,$ mm#, atunci se recomanda incrustatii metalice. 1aca acest

indice constituie 6,%6,& mm# incrustatia se intinde si se sprijina pe cuspizii coronari. 1aca acest indice

este egal cu 6,0 mm# si mai mult, atunci se acopera toata suprafata ocluzala a dintelui.

2(. :onele periculoase a dintilor frontali dupa ;avrilov' !olmasov si a dintilor laterali dupa

;avrilov' liuev.

unostintele in ce priveste strucura tesuturilor dure ne vor permite sa formam asa o cavitate, ca prismele

smaltului sa nu piarda legatura cu dentina. unoasterea grosimii tesuturilor dure si a topografiei cavitatii

dintelui nu permit perforarea camerei pulpare. 5a prepararea dintilor pentru incrustatii trebuie sa tinem cont

de zonele periculoase (neasurate) si nepericuloase(asurate). 5a prepararea cavitatilor in zonele periculoase

trebuie sa fim foarte atenti, deoarece stratul tesutului dur este subtire si apare pericolul perforatiei camerei

pulpare, pe cand in celelalte zone avem posibilitatea de a prepara cavitatea mai adanc.

2). Etapele de pregatire a cavitatilor su! incrustatii si cerintele catre prepararea cavitatilor pentru

incrustatii in leziunele de 6lac- cl.I.&II.

*repararea cavitatilor in leziuni de clasa I. *repararea cavitatilor in fisuri si gropite are drept scop

desfiintarea si extinderea marginii cavitatii pe pantele netede ale cuspizilor. u ajutorul excavatoarelor si

frezelor sferice se indeparteaza tesutul ramolit, iar conturul cavitatii se creeaza cu frezele fisurale. !maltul

nesprijinit de dentina sanatoasa este de asemenea indepartat. *lanseul cavitatii este preparat orizontal, iar

peretii laterali sunt preparati vertical si paralel sau usor divergent in sens ocluzal formand un ungi de

aproape "66 grade cu planseul. /arginile de smalt ale cavitatii se bizoteaza dupa un ungi de %& grade.

*repararea cavitatilor de clasa a IIa. *entru a asigura retentia incrustatiei in sens axial, cavitatea va trebui

pregatita cu pereti plani formand un ungi de 76 grade sau usor divergenti cu peretele gingival si treapta

ocluzala. In timpul prepararii cavitatii se are grija ca peretii sa fie suficient de grosi pentru a rezista presiunii,

iar antagonistii in diversele miscari sa nu intre in contact cu peretii vestibulari sau orali ai cavitatii pentru a

evita fractura lor. In acest scop se reduce din inaltimea peretilor dintelui cu #,&# mm pentru a face o

incrustatie ce se va extinde pe toata suprafata ocluzala a dintelui.



2*. Cerintele catre prepararea cavitatilor pentru incrustatii in leziunele de cl.III.'I<'<' 6lac-.

In cazul cavitatilor pentru leziunile de clasa a IIIa, cavitatea va fi pregatita avand peretii paraleli cu axul

longitudinal al dintelui. /arginea gingivala a cavitatii va fi pregatita pana la nivelul langetei, iar marginea

incizala va ramane la "+$ de cea a dintelui, pentru a nu slabi rezistenta lui. 2etentia va fi cu o adancime de

",&# mm, iar cea orala cu forma in coada de randunica. @izotarea marginilor se va face numai pentru

cavitatea orala.

lasa a I>a. 1aca este cuprinsa o mica portiune din ungiul incizal, prepararea va fi similara ca cea pentru

clasa a IIIa, utilizand o retentivitate orala in forma de coada de randunica si o treapta proximala. 1aca

leziunea cuprinde o parte mai mare din ungiul incizal, cavitatea este intinsa catre gingie si se obtine o

forma, asemanatoare cu o caseta. *entru o retentivitate corespunzatoare la sfarsitul cavitatii incizale la fel, se

creeaza canale parapulpare cu o adancime de ",&# mm in care se vor fixa pivoturile incrustatiei.

*entru leziunile de clasa >a, conturul cavitatii se va extinde cat mai mult posibil spre gingie, spre mezial si

distal avand o forma ovala cu plaseul convex datorita topografiei camerei pulpare. *eretii gingival si ocluzal

vor fi perpendiculari planseului cavitatii sau vor avea o usoara divergenta, iar cei proximali totdeauna se vor

prepara cu divergenta datorita curbarii fetei vestibulare si topografiei pulpei.

2+. ,!tinerea mac/etei din ceara la confectionarea incrustatiilor prin metoda directa si indirecta.

onform principiilor de realizare a incrustatiei dupa metoda directa, maceta viitoarei incrustatii este

modelata din ceara in cavitatea bucala de catre medic si transferata in laboratorul de tenica dentara pentru

reproducerea ei in acrilat sau metal.

In metoda indirecta se obtine mai intai amprenta, dupa care se confectioneaza modelul si se modeleaza din

ceara incrustatia pe model.

20. Pro!a si cimentarea incrustatiilor. Cimenturile dentare

Incrustatia se introduce in cavitatea pregatita in axul de insertie. *roba de insertie a incrustatiei metalice se

va face tinando de tija ramasa dupa turnare care se va sectiona dupa ce a ramas de probat doar suprafataocluzala. and incrustatia este corect executata, aplicarea ei in cavitate va fi putin dificila, fiind necesara

aplicarea unei presiuni digitale moderate.Inainte de cementare dintele va fi izolat cu rulouri de vata, uscat cu

un jet de aer. Incrustatia va fi prelucrata cu etanol si uscata cu un jet de aer. /asa de ciment va fi introdusa

in cavitate si aplicata pe peretii ce vor contacta cu incrustatia. ?lterior se introduce si incrustatia iar

pacientul va fi rugat sa incida gura in ocluzie centrica. 1upa "6"& minute se vor indeparta surplusurile de

cement.

3. Indicatii la tratamentul leziunelor odontale coronare prin metoda acoperirii.

In tratamentul leziunilor odontale coronare provocate de lipsa de substanta sau de leziuni de structura

a tesuturilor dure cind terapia conservative sau prin incrustatii este imposibila sau neefectiva. In terapia 5' ce modifica culoarea dintelui

In caz de prezenta a obturatiilor masive ce predispun coroana la fracturare.

In tratamentul anomaliilor de volum, forma si de pozitie ca mijloace de refacere a armoniei coronare

si a arcadelor dentare

5a necesitatea restabilirii punctelor de contact interdentar.

a elemente de agregare a sinelor de imobilizare in tratamentul leziunilor parodontale, ca elemente

de agregare in puntile dentare.

5a traumele dentare

In scop de profilaxie a abraziunii patologice a dintilor in fazele incipiente



31. Clasificarea coroanelor de invelis conform functiei si particularitatilor de constructie a

aspectului fizionomic si te/nologiei de realizare.

onform functiei:

a) oroane de restituire;

b) oroane ca element de agregare a diferitor lucrari protetice;

c) oroane cu functie mixta;

d) oroane provizorii;

onform particularitatilor de constructie a asectului fizionomic:

a) oroane $+% confectionate pe canini sau incisivi;

b) oroane %+& confectionate pe premolari;

c) oroane ecuatoriale;

d) oroane totale

onform tenologiei de realizare;

a) *rin stantare;

b) *rin turnare;

c) 1in doua bucati;d) *rin polimerizare;

e) *rin ardere

32. Cerintele fata de coroanele de invelis. rgumentati principiile generale de preparare a dintilor

su! coroane de invelis.

a) rebuie sa reproduca intocmai morfologia si forma coroanei dintelui respective;

b) oroana trebuie sa nu fie in supraocluzie majorand dimensiunea vertical de ocluzie pentru a nu

provoca traumatismul parodontului si totodata ea nu trebuie sa fie in subocluzie, pastrand contactul

uniform cu dintele antagonist;

c) 2elieful suprafetei ocluzale trebuie sa corespunda reliefului ocluzal al dintilor antagonisti, restabilindastfel o concordanta cuspidfosa;

d) In timpul miscarilor functionale ale mandibulei, efectuate in toate directiile, trebuie sa aiba loc o

alunecare libera, fara obstacole;

e) oroana trebuie sa cuprinda strans coletul dintelui sau portiunea coronara unde se termina marginile

ei;

f) oroana trebuie sa restabileasca aspectul fizionomic;

*repararea tesuturilor dure in vederea aplicarii coroanelor de invelis se realizeaza in scopul crearii spatiului

necesar pentru aplicarea microprotezei pe dinte si licidarea convexitatilor coroanei naturale a dintelui.

*repararea tesuturilor dure este considerata drept o interventie cirurgicala, deoarece are loc excizia detesuturi vii.

*repararea se face cu instrumente abrazive cu aplicarea racirii pentru a evita supraincalzirea tesuturilor si

influentarea nociva a pulpei.

33. Indicatii la utilizarea coroanelor de invelis metalice stantate.

*entru restaurarea portiunii coronare a dintelui la defectele survenite in urma proceselor carioase,

trauma, care nu pot fi restaurate prin obturatii sau incrustatie;

a element de agregare in puntile dentare;

*entru imbunatatirea formei dintelui daca se preconizeaza aplicarea crosetelor pe acest dinte;

oroana stantata se indica aproape in orice situatie atat timp cat sa pastrat cel putin o treime din

inaltimea initiala a coroanei dintelui si in lipsa proceselor distructive subgingivale.

3$. Instrumentarul folosit la prepararea dintilor su! coroane de invelis. Cerinte.



Instrumentarul necesar folosit la preparare este foarte variat si depinde de scopul urmarit.

5a slefuirea tesuturilor dure: pietre din carborund sau diamantate de dimensiuni, configuratii si granulatii

diferite; discuri metalice cu carborund; freze din carborund si diamantate care pot avea forme, marimi si

forta abraziva variata.

*entru prepararea suprafetelor proximale: discuri metalice de separare, in dependent de situatie vor fi

utilizate discuri abrasive active pe o singura parte sau pe ambele parti.

5a prepararea suprafetelor vestibulare si orale: pietrele roata si alte abrasive avand un diametru mic pentru

a nu leza festonul gingival.

*repararea suprafetei ocluzale: !lefuirea se va efectua cu pietre in forma de roata de diferite dimensiuni din

carborund sau diamantate fixate la piesa dreapta sau in ungi.

*repararea muciilor: *entu slefuire sunt utilizate discuri concave, freze cilindrice, con invers. -inalizarea

operatiunii se efectueaza cu abrasive cu granulatie fina.

3(. "etoda clasica si moderna de preparare a a dintilor su! coroane metalice stantate. Controlul

calitatii prepararii dintelui.

1. Te/nica clasica de preparare a dintelui su! coroana metalica stantata.

Prepararea suprafetelor proximale. enica clasica de preparare progresiva propune utilizarea unui disc

diamantat, care se introduce la nivelul punctului de contact si cu miscari de rotatie se inaintaza spre colet.

1upa desfiintarea punctului de contact se realizeaza prepararea definitive a suprafetei proximale miscand

discul diamantat spre vestibular si oral conform structurii coronare.

Prepararea suprafetelor vestibulare si orale. Axul de mentinere a abrazivelor in procesul prepararii trebuie

sa fie tangent la axul coronoradicular al dintelui, fiind miscate in acest scop dinspre mezial spre distal,

apropiindune treptat spre zona parodontului marginal, fara a leza tesuturile vecine.

Prepararea suprafetei ocluzale. *entru coroana de invelis metalica se va slefui de pe suprafata ocluzala o

grosime de 6,#&6,$ mm, iar pentru coroanele din aliajele aurului de 6,& mm.

Prepararea muchiilor . *repararea dintelui la colet pentru coroanele de invelis stantate nu prevede crearea

pragului si are ca scop slefuirea tesutului dur in aceasta zona tangential festonului gingival licidand doar

neregularitatile.

2. Te/nica moderna de preparare a dintelui su! coroana metalica stantata.

Prepararea suprafetelor proximale. /etoda moderna de preparare a suprafetelor proximale prevede

utilizarea frezelor de turbine conice, cilindrice, flacara si alte forme cu o racire continua cu apa si aer.

Prepararea suprafetelor vestibulare si orale. /etoda moderna consta in crearea unui sant pe partea mediana

a suprafetei vestibulare, marcand astfel grosime stratului de smalt si de dentin ace urmeaza sa fie slefuita.

*repararea va incepe in regiunea acestui sant, orientandune spre mezial si distal.

Prepararea suprafetei ocluzale. /etoda moderna prevede o slefuire consecutiva utilizand acelasiinstrumentar abraziv insa efectuand aceasta operatiune si cu turbina. *entru a pastra relieful suprafetei

ocluzale la prima etapa in fisurile intercuspidiene meziodistale si vestibuloorale cu o piatraroata de

dimensiuni foarte mici sau cu o freza cilindrica se slefuiesc santuri de gidaj cu o adancime de aprox " mm.



3). Cerintele catre dintele preparat su! coroana metalica stantata.

*repararea pentru o coroana de invelis metalica necesita o reducere adecvata a structurii dentare pentru a

permite restaurarea contururilor initiale ale dintelui. 2educerea va fi mentinuta la minimum, dar trebuie sa

fie suficienta pentru a permite confectionarea unei coroane cu o rezistenta acceptabila. *rintro excizie

cirurgicala de tesuturi dure, adesea integre se deretentivizeaza coroana dintelui astfel ca !ontul sa ai!a

diametrul maxim la colet. In acelasi timp se reduce si dimensiunea verticala a coroanei pentru a exclude

posibilitatea supraocluziei.

3*. ccidente posi!ile la prepararea dintilor su! coroane metalice stantate.

1aca nu vom fi atenti sau nu vom avea un punct bun de sprijin al mainii din cauza derapajului

instrumentelor abrasive va fi posibila traumarea tesuturilor moi ale cavitatii bucale.

In cazul cand nu se tine cont de topografia camerei pulpare, de pozitia dintelui sau grosimea tesuturilor

dentare dure, camera pulpara poate fi descisa, fapt ce va impune de acum devitalizarea dintelui.

In caz de neatentie poate fi traumat dintele adiacent sau antagonist, iar manevrarea gresita a instrumentului,

poate provoca fractura coroanei.

3erespectarea regulilor de preparare poate provoca iperemia vaselor sangvine pulpare, emoragii sau

ciar si combustii, leziuni care in timpu apropiat dupa aceasta interventie cirugicala se vor manifesta prin

aparitia pupitei.

3+. mprentarea intr&un timp si in doi timpi a cimpului protetic la confectionarea coroanelor

metalice stantate.

Amprenta intrun timp presupune aplicarea unui strat de material amprentar (alginatul de exemplu) in

lingura amprentara si pozitionarea acesteia in cavitatea bucala pe arcada dentara respective. !e asteapta

timpul de priza, ulterior se indeparteaza cu grija.

Amprenta realizata in doi timpi consta din amprenta preliminara si finala. 5a prima etapa cu ajutorul unui

material special (siliconat sau termoplastic) introdus in lingura de amprentare se va obtine amprentare

preliminara sau portamprenta pentru materialul fluid al stratului doi. 1upa uscarea acestei amprente in

locasurile corespunzatoare se introduce materialul elastic fluid, iar amprenta din nou se introduce in

cavitatea bucala. 1upa indepartarea amprentei, relieful coletului dintilor preparati trebuie sa apara vizibil in

zona festonului gingival.

30. "etodica de evaluare a raportului marginei coroanei metalice stantate cu parodontul marginal.

In privinta raportului marginii coroanei de invelis metalice stantate cu parodontul marginal exista $ opinii:

") /arginea coroanei trebuie sa patrunda in sulcus cu 6,#6,$ mm;

#) /arginea coroanei trebuie numai sa ajunga la marginea gingivala;

$) /arginea coroanei sa nu ajunga la cea gingivala cu ",&# mm.

onform primei opinii daca marginea coroanei nu este infundata in sulcus, in zona terminal ea creeaza un

punct de retentive pentru produsele alimentare. A doua opinie confirma ca marginea coroanei cu o grosime

de 6,#&6,$ mm nu poate fi introdusa in sulcus, fiind insa fortata ea provoaca leziunea tesuturilor din aceasta

zona ca rezultat a careia survin inflamatia, retractia gingiei si aparitia pungiii dentoparodontale. Autoriiconceptiei a treia sustin ca marginea coroanei trebuie sa se termine cu ",&# mm pana la parodontul marginal

preveninduse astfel actiunile nocive ale marginii coroanei asupra parodontului marginal. Ei recomanda ca

marginea coroanei sa fie subtiata maximal prevenind crearea punctului de retentive a alimentelor.



$. "etoda pro!ei coroanei de invelis.

*rimind coroana confectionata in laborator, medical apreciaza daca corespunde formei anatomice, o

prelucraza cu etanol, eter si efectueaza proba. In cazul in care bontul a fost pregatit corect si coroana

corespunde cerintelor necesare, proba coroanei se va efectua fara dificultati. and se efectueaza proba se

atrage atentia la raportul dintre marginea coroanei si parodontul marginal. *entru a evita lezarea lui coroana

trebuie lent miscata spre colet. Acele sectoare, care ajung primele la nivelul parodontului marginal, se supun

slefuirii, pana nu vom atinge scopul necesar.1upa adaptarea marginala a coroanei urmeaza verificareacontactului ocluzal, care se determina visual, cu ajutorul artiei de articulatie sau cu o folie de ceara,

atragand atentia la contactul cuspizilor, la fel si cu dintii vecini.

$1. Pro!a definitiva si fixarea coroanelor. Complicatii si profilacxia lor.

*roba definitiva presupune aceleasi etape ca si proba preventiva: *entru a evita lezarea lui coroana trebuie

lent miscata spre colet. Acele sectoare, care ajung primele la nivelul parodontului marginal, se supun

slefuirii, pana nu vom atinge scopul necesar. 1upa adaptarea marginala a coroanei urmeaza verificarea

contactului ocluzal, care se determina visual, cu ajutorul artiei de articulatie sau cu o folie de ceara,

atragand atentia la contactul cuspizilor, la fel si cu dintii vecini.

-ixarea: izolarea dintele stilp cu un rulou de vata, dezinfectam si degresam bontul si coroana cu etanol si

eter, dupa ce uscam bontul si coroana cu un jet de aer cald. -ixarea se va efectua cu cement fosfat. ementul

preparat se va plica in coroana tapetand peretii pe toata suprafata. *acientului i se va recomanda sa nu

manance timp de # ore pentru a crea conditii favorabile in vederea prizei definitive a cementului de fixare.

omplicatii, profilaxia: Adeseori si contactele proximale modelate in surplus pot sa impiedice insertia

complete a coroanei. In aces caz se fac corectari necesare pina cand marginea coroanei ajunge peste tot la

limita coletului.; 1aca dintele este preparat corect, dar coroana stantata este ingusta, ea usor poate fi largita

la nivelul coletului cu ajutorul ciocanului, cu clestele crampon sau in cioc. In cazul in care dintele este

preparat incorect, el este supus unei preparari suplimentare.

$2. Dezavanta=ele coroanelor metalice stantate.Indicatii si contraindicatii la tratamentul leziunelor

odontale coronare cu coroane metalice turnate.

sunt foarte subtiri;

sunt nefizionomice;

nu redau morfologia coronara;

nu cuprind foarte strans coletul permitand patrunderea resturilor alimentare

$3. Particularitatile prepararii dintilor stalpi su! coroane metalice turnate.

*articularitatile prepararii dintilor stalpi sub coroane metalice intreg turnate sunt reprezentate de: peretii

dintelui se intalnesc sub un ungi de la # la B grade, luand forma unui trunci de con; de pe suprafata

ocluzala se slefuieste " mm de tesuturi dure, pastrind forma individuala anatomica a acesteia, iar de pe

suprafetele verticale se slefuieste 6,&6,B mm; formarea unui prag de 6,& " mm pentru imbunatatirea

proprietatilor retentive si indicilor estetici.



$$. Particularitatile amprentarii campului protetic la aplicarea coroanelor metalice turnate si

materialele utilizate.

Amprenta se obtine in doua faze:

In prima faza

elastomerul solid (cit) este preparat, depus in lingura universala prevazuta cu sistem eficient de

retentie (orificii de #mm) si asezata pe campul protetic. 1upa priza materialului, amprenta este indepartata

de pe campul protetic.

In faza a doua

este pregatit elastomerul fluid care se introduce intro seringa, pentru a se depune in santul gingio

dentar, pe suprafata bontului, pe dintii vecini si in impresiunile amprentei realizata in faza intii din

elastomer. 5ingura in care se afla amprenta si elastomerul fluid se reintroduce in cavitatea bucala pe campul

protetic, in aceeasi pozitie.

1upa priza, #% min, se indeparteaza amprenta. Este spalata si uscata.

$(. Etapele clinico&te/nice la confectionarea coroanelor metalice turnate.

linic: examenul clinic, diagnosticul, planul de tratament, prepararea dintilorstalpi, amprentarea si protectia

plagii dentinare;

5aborator: realizarea modelului de lucru si auxiliar, modelarea macete coroanei din ceara, turnarea;

linic: proba coroanei turnate;

5aborator: prelucrarea mecanica, slefuirea si lustruirea lucrarii;

linic: proba si fixarea coroanei

$). vanta=ele si dezavanta=ele coroanelor metalice turnate. lia=ele folosite.

Aliaje nobile;

Aliaj din titan;

Aliaj ro;

Aliaj inoxidabil cu poleire;

Avantaje:

• ontact intim la colet;

• 2ezistenta;

• 2estabilirea morfologiei ocluzale

1ezavantaje:

• 3efizionomica;

• 2etractia gingiei in timp si in cazul aliajelor din ro scimbarea culorii dintelui la colet spre onuanta cenusieviolet;

• ?zura in timp;

• *osibilitatea aparitiei galvanismului



$*. "etodele de protectie ale plagii dentinare a dintilor preparati su! coroane metalice turnate.

1upa obtinerea amprentei, este obligatoriu de a menaja plaga dentinara de actiunea nociva a factorilor

mecanici, termici, cimici, microbieni, prin pansarea bontului. In acest scop pot fi utilizate mijloace cimice

si mecanice. a material de impregnare mai des utilizat este nitratul de argint folosit in forma de solutie

apoasa de $6C sau clorura de zinc $6%6C. 1in lacuri cel mai frecvent este folosit lacul cu fluor sau lacul

celuloid &C. oroanele provizorii pot fi confectionate din acrilate individual, cat si sub forma prefabricatedin celuloid transparent, policarbonat sau acrilat. oroanele se aplica pe bontul dintelui slefuit si se fixeaza

cu ajutorul eugenatului de zinc.

$+. Indicatii si contraindicatii la aplicarea coroanelor de invelis ecuatoriale.Principiu de preparare

a dintilor. Coroanele partiale 3>$ si $>(. ,nla9 7 rile. Caracteristica. Indicatii.

Este indicata pe molari, cand tesuturile dure ale dintelui din zona subecuatoriala nu sunt lezate, iar indicatiile

clinice nu ne permit prepararea cuvenita a dintelui fara devitalizare (migrari dentare). ontraindicatii:

mobilitatea patologică a dinţilor este de gradul III. Particularitatile prepararii constau in

slefuirea tesuturilor dure pana la ecuator cu crearea pragului circular.

oroanele partiale sunt varietati de proteze fixe metalice, indicate pe dintii frontali si laterali cand suprafata

vestibulara a dintelui nu este lezata. 1aca asa tip de coroane sunt confectionate pe dintii frontali, ele se

numesc D, pe premolari ele se numesc %+&. ' conditie necesara la confectionarea acestor tipuri de coroane

este prezenta dintilor cu coroane naturale masive si fara lezari ale suprafetelor de contact cu dintii vecini. Ele

sunt utilizate ca elemente de agregare ale puntilor dentare.

$0. Coroana metalica telescopica. Caracteristica. Indicatii.

*rezinta o lucrare protetica dubla, alcatuita dintrun capacel care nu restabileste forma anatomica a dintelui

dar repeta forma bontului preparat, peste care gliseaza o coroana, care restabileste forma anatomica adintelui si este solidarizata cu proteza mobila. oroanele telescopice pot fi confectionate prin stantare sau

turnare. /arginea coroanei telescop nu patrunde in sulcusul gingival si se termina la colet. Etapele clinico

tenice de realizare a coroanelortelescopice reies din particularitatile lor si sunt identice celor de invelis

metalice realizate prin turnare sau stantare.

(. Indicatii si contraindicatii catre coroanele de invelis fizionomice din ceramica si acrilat.

Acrilat

Indicatii: In terapia 5' ale dintilor frontali si premolarilor in caz de lipsa de substanta a marginilor

incisivale si a ungiurilor; in caz de leziuni ale altor suprafete, dereglari de culoare, prezenta distrofiilor

tesuturilor dure, fluoroza, anomaliile de pozitiei, volum.

Contraindicatii:

pe dinti cu corane mici; and tesuturile dentare dure sunt fragile; 5a pacientii pana la "B ani;

eramica:

Indicatii: 1efecte partiale ale partii coronare a dintelui; !cimbarea culorii coroanei dentare; Anomalie de

forma a dintelui; Anomalie de pozitie a dintilor

ontraindicatii: 5oc insuficient pentru aplicarea coroanelor de portelan de grosimea necesara; 'cluzia

adanca; *rognatie asociata cu suprapunerea adanca incisive; Acoperirea cu coroane ceramice a dintilor vitali

la copii invarsta de pana la "0 ani in legatura cu proximitatea pulpei de suprafata dintelui; 1inti cu cavitati

relative mari



(1. Prepararea dintelui pentru coroana ?ac-et din ceramica..Formele favora!ile a pragului la colet.

!lefuirea se va incepe cu suprafetele proximale ale dintelui, folosind discul abraziv cu carborund sau

diamantat. Avansand la colet, la o distanta de circa ",& mm de la papila interdentara, se fac praguri cu o

latime de 6,#&6,& mm. In urmatoarea etapa, cu opiatraroata se va reduce din marginea incisivala o grosime

de ",&# mm in raport cu inaltimea coroanei si topografia camerei pulpare. ?lterior se prepara fatavestibulara si cea orala, mai intai cu o piatraroata, apoi cilindrica. In urmatoarea etapa se vor rotungi

muciile si netezi, utilizand in acest scop pietreconinvers, cilindrice

In zona coletului se prepara un prag circular in ungi de 76 grade fata de axul dintelui cu o latime de 6,B",#

mm pana la nivelul insertiei epiteliale a sulcusului dentogingival.

(2. mprentarea moderna a cimpului protetic la confectionarea coroanelor din ceramica.

!e va obtine amprenta anatomica (in concordanta cu elementele campului protetic reprezentate de bontul

dentar si parodontiul marginal). *entru a capata imprimarea corecta a pragului cervical este nevoie de o

retractie a festonului gingival. ?lterior vom capata o amprenta dubla. Ea se obtine cu o masa plastica deconsistenta citoasa si apoi cu o masa fluida de corectare, care se aplica in amprenta primara si va patrunde

subgingival. Astfel vom capata amprenta secundara, amprentand corect configuratia pragului cervical.

(3. Etapele clinico&te/nice la confectionarea coroanelor integral ceramice dupa metoda clasica si

moderna .

linic: examenul clinic al pacientului, stabilirea diagnosticului, planul de tratament, prepararea dintilor

stilpi, amprentarea, determinarea ocluziei, protectia plagii dentinare;

5aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator; realizarea matricei din platina pe

bontul preparat; depunerea si arderea straturilor de ceramica; adaptarea coroanei pe model

linic: proba coroanei in cavitatea bucala;

5aborator: arderea coroanei pentru glazurare;

linic: proba finala si fixarea coroanei in cavitatea bucala.

($. Prepararea dintilor pentru coroana tip ?ac-et din acrilat. Expuneti cele doua te/nici.

". separarea suprafetelor de contact de dintii vecini si crearea unui prag prealabilcu adancime de "mm.

!epararea se face cu un disc metalic de carborund. !uprafetele meziala si distala se prelucreaza in forma de

con cu baza mare la colet, cu o inclinare de 7 grade.

#. scurtarea coroanei dentare si crearea unui spatiu de ",&#mm pe toata suprafata masticatorie intre dintii de

sprijin si antagonistii lor. *artea coronara a dintilor frontali se micsoreaza in mediu cu F din lungimea partii

coronare a dintelui. !uprafata ocluzala a dintilor laterali se slefuieste in asa mod incat sa se pastreze relieful

anatomic cu o trecere rotungita la peretii axiali ai bontului.

$. slefuirea suprafetei palatine, cu o adancime de 6,B mm, cu ajutorul frezei cilindrice diamantate.

%. slefuirea suprafetei vestibulare, un strat de ",#",& mm.

&. efectuam rotungirea minutioasa a ungiurilor, nivelarea suprafetei bontului.

1oua tenici: cu prag si fara prag



((. mprentarea cimpului protetic la confectionarea coroanelor tip =ac-et din acrilat. Etapele

clinico&te/nice la confectionarea coroanelor tip ?ac-et din acrilat. crilatele si compozite

moderne si modul de folosire.

!e poate utiliza amprenta intrun timp, cu un strat de material amprentar, in momentul in care prepararea

dintelui se face fara prag si nu avem nevoie de o precizie marita la nivelul coletului pentru a evidentia pragul

cervical. In cazul in care prepararea dintelui se face cu prag cervical, se recomanda amprenta in doi timpi, in

doua straturi, pentru evidentierea pragului cervical.

Etapele clinicotenice:

linic: Examenul clinic si paraclinic; diagnosticul, planul de tratament, prepararea dintilor; amprentarea;

5aborator: turnarea modelelor, fixarea in simulator, modelarea si ambalarea macetei; pregatirea acrilatului

si introducerea lui in tipar; polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei; prelucrarea, finisarea si

lustruirea coroanei

linic: proba coroanei in cavitatea bucala, cementarea.

& Te/nica moderna de confectionare a coroanelor din acrilat. <arietati de acrilat.

enica moderna de aplicare a acrilatelor consta in realizarea protezelor dentare fixe prin aditia directa a

acrilatului, strat cu strat, direct pe model si polimerizarea lor in aparate speciale.

!e pot utiliza acrilate autopolimerizabile sau fotopolimerizabile.

(). "etode de confectionare a coroanelor provizorii. crilatele folosite.

Tehnica de copiere Scutan. E ste caracterizata de succesiunea urmatoarelor interventii:

G inainte de prepararea bontului, se efectueaza amprentarea cu materiale elastice; *repararea dintelui,obtinerea bontului dentar; @ontul este amprentat, sa se confectioneze coroana indicata; Acrilatul se aseaza in

interiorul primei amprente; Amprenta primara cu acrilat este reasezata pe cHmpul protetic. Intre bont si

interiorul amprentei coroanei care sa slefuit, acrilatul este modelat, se obtine o coroana.; Indepartarea

amprentei se realizeaza dupa polimerizarea pastei de acrilat; oroana este indepartata de pe bont pentru

prelucrare, dupa care urmeaza cimentarea provizorie;

Acrilatele utilizate la confectionarea coroanelor provizorii: 3oracril, arbodent, 1uracril

(*. Coroana mixta metaloceramica. <arietati. Indicatii . Particularitatile prepararii dintilor su!

coroane m>c.

oroana metaloceramica reprezinta o constructie compusa dintro structura metalica confectionata prinmetoda turnarii, acoperita cu ceramica. 1eosebim coroane total fizionomice si partial fizionomice.

Indicatii:

- 1istructia sau fractura unei parti a coroanei dentare, incat nu poate fi restabilita prin obturatie;

- Anomalii de dezvoltare si de pozitie a dintilor care nu pot fi tratate ortodontic;

- Abraziune patologica a tesuturilor dure dentare;

- 1efecte estetice (scimbarea culorii);

- a elemente de agregare in protezele fixe.

*entru coroana metaloceramica total fizionomica bontul va fi pregatit cu prag circular. In caz de

confectionare a unei coroane semifizionomice pragul cu ungiul rotungit va fi format numai pe suprafata

vestibulara si pe jumatate din suprafetele proximale cervicale.



(+. Particularitatile amprentarii cimpului protetic la confectionarea coroanelor metaloceramice.

"etodele retractiei gingivale. Fazele clinico& te/nice la confectionarea coroanelor m>c.

*entru coroana metaloceramica se face o amprenta anatomica in doua straturi (pentru evindentiere a pragului

gingival) care se obtine fie in doi timpi (mai intai se obtine amprenta cu masa mai citoasa, ulterior dupa

intarire se aplica stratul doi, mai fluid), fie intrun timp (masa fluida se aplica pe bontul preparat, iar masa

mai citoasa pe lingura amprentara, dupa care se obtine amprenta).

/etode de retractie

") /etoda mecanica, consta in deciderea santului gingival cu ajutorul diferitor mijloace mecanice;

#) /etoda cimica, presupune utilizarea solutiilor de retractile care pot fi impartite in doua grupe: care

contina adrenalina si fara adrenalina.

$) /etoda cirurgicala, consta in sectionarea suprafetei interne a marginii gingivale libere cu bisturiul

de coagulare electocirurgical

-azele clinicotenice: linic: examenul clinic, diagnostic, planul de tratament, prepararea dintilor,amprentare, determinarea relatiilor intermaxilare;

5aborator: confectionarea modelelor combinate cu bonturi mobilizabile, fixarea lor in simulator; modelarea

macete componentei metalice, turnarea componentei metalice,prelucrarea si adaptarea pe model;

linic: proba componentei metalice si determinarea culorii ceramicei;

5aborator: prelucrarea componentei metalice; depunerea straturilor de ceramica; adaptarea pe model;

linic: proba in cavitatea bucala;

5aborator: glazurarea;

linic: proba finala si fixarea

(0. Coroana mixta metaloacrilica cu componenta metalica turnata. Indicatii. Contraindicatii.

Particularitatile prepararii dintilor.

Acest tip de coroana este compusa dintro structura metalica confectionata prin tunare si din acrilat

Indicatii: a element protetic unidentar coroanele de invelis mixte sunt indicate pentru acoperirea dintilor

frontali si a premolarilor cu leziuni intinse; a elemente de agregare in puntile dentare, la imobilizarea

dintilor mobile, in scopul corectarii morfologiei prezentata de anomalii de volum, forma, culoare.

ontraindicatii: la copii si adulti pana la "B#6 ani; 1istructii avansate ale coroanei dintelui. ; 1inti cu

tesuturi dure fragile si cind inaltimea si grosimea coroanei naturale nu ne permite crearea unui bont favorabil

pentru fixare.

1intele stalp se prepara in dependent de modul in care va fi aplicat materialul fizionomic pe suprafetele

coroanei. u aplicarea materialul fizionomic se inlatura din testuturile dentare dure ",&# mm, cu realizarea

pragului cervical. In cazul suprafetelor dentare pe care nu se va aplica material fizionomic, se va inlatura din

tesuturile dentare un strat de 6,&6,0 mm.



). Indicatii si contraindicatii la tratamentul leziunelor odontale coronare prin metoda su!stituirii.

<arietatile coroanelor de su!stitutie.

Indicatii: leziuni odontale coronare subtotale sau totale ca urmare a cariei dentare; fracture a coroanelor

dintilor ca urmare a traumatismului; 5eziuni odontale coronare ca urmare a abraziunii patologice, a

displaziilor dentare; a elemente de agregare a puntilor dentare si protezelor dentare mobilizabile.

ontraindicatii: and radacina este adanc situate in apofiza alveolara; 5a pacienti cu tip de ocluzie adancasau supraacoperire pronuntata;

1upa functie: de restaurare morfofunctionala; ca element de agregare; cu functie mixta;

1upa material: /etalice; Acrilice; 1in portelan; /ixte;

1upa modul de constructie: u inel sau semiinel; u incrustatie; oroana mixta cu pivot; oroanele din

portelan prefabricate de tip standard cu pivot; oroanele cu pivot pentru dinti multiradiculari ;

)1. Tipurile de preparare a suprafetei de sectiune radiculara la tratamentul cu coroane desu!stitutie.

Aceasta operatie se va efectua in dependent de tabloul clinic si varietatea de coroana de substitutie aleasa.

*entru o constructie simpla din portelan sau acrilat, suprafata de sectiune se prepara cu doua versante in asa

mod ca versantul de pe portiunea orala a bontului sa se plaseze deasupra gingiei cu "# mm, iar cel

vestibular in zona coletului sa fie slefuit la nivelul gingiei. 1upa asemenea pregatire suprafata de sectiune

radiculara va fi formata din doua versante.

*entru confectionarea coroanelor de substitutie de tip 2icmond, bontul se va plasa deasupra gingiei cu #

mm, iar suprafetei sectiunii radiculare i se va conferi o forma orizontala.

*entru confectionarea constructiilor cu pivot simplu si dispozitiv coronar din acrilat, la nivelul suprafetei

sectiunii radiculare, creeaza cavitate in forma de cub, pastrand grosimea peretilor de cel putin # mm.

)2. Pregatirea si amprentarea canalului radicular. "etode de amprentare.

5a o pregatire proprotetice a cavitatii bucale canalul radicular va fi obturat la "+$ apicala. 1aca canalul a fost

obturat complet, pregatirea va incepe cu dezobturarea celor #+$. !e utilizeaza freze sferice la turatii reduse.

1upa dezobturare se trece la largirea canalului si netezirea peretilor. analul trebuie sa fie centrat suprafetei

bontului radicular avand o grosime uniforma a peretilor.

!unt doua metode de amprentare: 1irecta (obtinerea macetei dispozitivului radicular si coronar din ceara,

urmata de transferarea in laborator pentru reproducerea in materialul dorit)

Indirecta ( obtinerea conturului canalului pregatit, si a suprafetei bontului radicular cu redarea reliefului

santului gingival.)

1eosebim:

- Amprente in doi timpi ( in primul timp se obtine amprenta canalului radicular, iar in al doilea

amprenta intregului bont dentar si arcadei dentare)- Amprenta intrun timp ( concomitent sunt realizate amprenta canalului radicular si imprimarile

campului protetic)



)3. Coroana de su!stitutie tip Ilina 7 "ar-osean. tructura. Indicatii. Etapele clinico&te/nice de

confectionare.

oroana de substituie constructie alcatuita din dispozitiv radicular consolidate prin turnare cu incrustatie,

se instaleaza in caseta radiculara special preparata, placuta supraradiculara si dispozitivul coronar.

1upa pregatirea canalului radicular si prepararea suprafetei de sectiune a bontului supragingival se creeaza

caseta pentru incrustatie. 1upa aceasta se adapteaza un pivot standard sau confectionat din sarma de otelinoxidabil, ce se va plasa deasupra suprafetei radiculare cu &0 mm. Apoi se incalzeste o bucata de ceara

care este aplicata in caseta si se creeaza placuta supraradiculara. *ivotal incalzit il introducem tinandul cu

clestele in canalul radicular. 1upa racire indepartam dispozitivul modelat. ?lterior acesta se transfera in

laborat unde se toarna din metal. In a doua sedinta dispozitivul radicular se adapteaza si se obtine o

supraamprenta. In laborator se realizeaza modelele, se gipseaza in simulator realizand celelalte etape

necesare in dependent de particularitatile ei.

)$. Coroana de su!stitutie pe !ont artificial.Indicatii.Etapele clinico&te/nice de confectionare.

Aceasta varietate de coroana de substitutie prezinta un dispozitiv coronoradicular alcatuit dintrun pivot cu

bont artificial si o coroana care se cementeaza pe acest bont.

linic: examen clinic, diagnostic, plan de tratament, prepararea radiculara a dintelui afectat; amprentarea;

5aborator: onfectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator; modelarea macetei dispozitivului

coronoradicular si transformarea ei in aliajul solicitat; prelucrarea componentei metalice si proba pe model;

linic: proba componentei metalice a dispozitivului coronoradicular; determinarea culorii materialului

fizionomic;

5aborator: aplicarea materialului fizionomic; prelucrarea si lustruirea;

lnic: proba definitiva a coroanei de substitutie si fixarea

)(. Etiologia edentatiei partiale. Caracteristica factorilor etiologici.

-actorii care duc la aparitia edentatiei partiale, pot fi impartiti in # grupe: -actori congenitali si postnatali.

Edentatia partial congenitala se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau a distructiei lor in stadiile

incipiente de dezvoltare. 1aca lipsesc toti dintii avem o anodontie, iar daca cativa ipodontie.

Edentatia provocata de factorii postnatali, apare ca urmare a afectiunilor odontale, parodontale, a proceselor

inflamatoare, interventiilor cirurgicale (inlaturarea tumorilor benigne sau maligne), traumatismului, etc.

)). Ta!loul clinic al edentatiei partiale. imptomele exo!ucale si endo!ucale.

abloul clinic in caz de edentatie partial este individual si este in dependent de numarul dintilor lipsa,

localizarea bresei, starea tesuturilor dure si a parodontiului dintilor restanti, de tipul de ocluzie, , factorul

etiologic, varsta etc. In dependent de localizarea breselor si numarul dintilor absenti simptomele exobucale

pot lipsi sau avea un grad divers de exprimare. 5a examenul endobucal vom observa dereglari de integritate

a unei sau a ambelor arcade dentare; dezintegrarea arcadelor dentare in care apar doua grupuri de dinti:

grupa functionala si nefunctionala. 5a examenul endobucal se determina starea dintilor restanti, a apofizei

alveolare in spatiile edentate si a mucoasei cavitatii bucale. ' deosebita atentie se acorda dintilor ce

delimiteaza bresele dentare, deoarece ei vor sevi ca punct de sprijin in tratamentul protetic.



)*. Caracteristica dimensiunelor spatiilor edentate si a apofizei alveolare.

1upa dimensiunile spatiilor edentate deosebim:

- Edentatii mici lipsesc pana la $ dinti;

- Edentatii medii lipsesc de la % la 0 dinti;

- Edentatii mari lipsesc mai mult de 0 dinti;

1upa forma apofizei alveolare edentate deosebim:

- ingusta : pana la &,6 mm

- medie: de la &,6 pana la B,6 mm

- lata: mai mult de B,6 mm

)+. Clasificarea edentatiei partiale enned9' enned9 & pllegate. Importanta practica.

lasificare enned. Exista % clase, primele $ clase cu cite % subdiviziuni.

lasa " include arcade edentate partial cu brese bilaterale terminale, adica marginite de dinti numai mezial.

lasa # este doar o bresa terminala, adica marginita de dinti numai mezial.

lasa $ este bresa bilaterala intercalata, adica marginita de dinti si mezial si distal.

lasa % bresa este doar in zona frontala.

!ubdiviziunile depind de numarul breselor in zona dintilor restanti.

lasificarea enned Applegate:

lasa I cuprinde edentatiile terminale bilaterale ale arcadei, adica marginite de dinti numai mezial;

lasa II include edentatiile terminale unilaterale, adica marginita de dinti numai mezial;

lasa III numara edentatiile laterale intercalate, bresele fiind marginite de dinti restanti anteriori si posteriori;

lasa I> edentatiile in regiunea frontala, care poate sa se intinda din ambele parti ale liniei mediane.

lasa > cuprinde edentatiile laterale intercalate, bresele fiind marginite de dinti restanti anteriori si

posteriori, dar limita anterioara este reprezentata de un dinte

lasa >I include edentatiile laterale intercalate cu bresele marginite de dinti restanti anteriori si posteriori.

)0. Consecutivitatea examenului su!iectiv si exo!ucal al pacientilor cu edentatie partiala. "otivatia.

Examenul subiectiv include: motivatia, istoria actualei maladii si istoria vietii

a5 /otivatia. Atentia medicului fata de pacient, iscusinta de a audia si memoriza cele mai importanteacuze, duce la crearea unui contact de incredere, ceea ce se va referi favorabil la tratament.

!5 Istoria actualei maladii urmareste scopul de a studia evolutia maladiei si eficienta tratamentului, daca

a avut loc.

c5 Istoria vietii: luam in consideratie locul nasterii si de trai, conditiile de viata si alimentare

Examen exobucal: !e executa prin inspectia regiunii maxilofaciale din fata si profil atragand atentia la starea

si culoarea pielii, a mucoasei buzelor, prezenta sau absenta asimetriei faciale, la linia de contact si pozitia

buzelor, obrajilor, comisurilor gurii, pozitia mentonului, marimea ungiurilor mandibulei, starea etajului

inferior al fetei. Apoi se examineaza starea A/ si a musculaturii prin inspectie si palpare.



*. Examenul endo!ucal a pacientilor cu edentatii partiale. Diagnosticul edentatiei partiale.

Exemple.

Examen endobucal: raportul dintre buze, gradul de descidere a gurii si mobilitatea musciului orbicular al

buzelor; dintii; arcadele dentare (forma, marimea breselor, starea dintilor limitroi bresei); raportul dintre

arcadele dentare (tipul ocluziei); mucoasa cavitatii bucale; apofizele alveolare si maxilarele.

-ormularea diagnosticului edentatiei partiale, nu prezinta dificulatati avand la baza rezultatele examenuluiclinic si paraclinic. 1iagnosticul include dereglarile morfologice (clasa breselor), dereglarile functionale (de

masticatie, incizie, fonatie, deglutitie, etc. ), complicatiile provocate de edentatia partial (deformatii ale

arcadelor dentare, migrari ale dintilor restanti) si alte dereglari de functie ale sistemului stomatognat

(musculare, traumatismul mucoasei cavitatii bucale etc.), precum si dereglarile fizionomice.

*1. Definitie @punte dentaraA. Elementele componente. Caracteristica puntei dentare fixe si

mo!iliza!ila.

Puntea dentara reprezinta o constructie protetica care serveste la restabilirea integritatii arcadelor dentare si

suspendarea dereglarilor de functie provocate de edentatia partiala in cazurile prezentei breselor intercalate:

reduse, intinse si multiple.

Elementele componente: Elementele de agregare de care este solidarizat corpul de punte la extremitati si

care contribuie la fixarea de dintiistalpi a intregii proteze; orpul de punte care reprezinta un dinte sau un

bloc de dinti artificiali si inlocuieste dintii pierduti de pe arcada dentara

*untea dentara fixa prezinta o constructie protetica, care se fixeaza pe dintii stalpi prin cementare sau lipire a

elementelor de agregare si care poate fi scoasa din cavitatea bucala numai de catre medic. *untea dentara

mobilizabila se fixeaza pe dintii stalpi cu elementele de agregare special (crosete, etc.) si pot fi scoase din

cavitatea bucala atat de medic cat si de pacient.

*2. Caracteristica corpului puntei dentare. Clasificarea corpului de punte dupa material si

raportul cu apofiza alveolara.

orpul de punte reprezinta un bloc de dinti artificial ce inlocuiesc dintii absenti din spatiul edentate care

restaureaza integritatea morfologica a arcadei dentare si functiile deregulate a sistemului stomatognat.

orpul de punte preia fortele masticatorii de la dintii antagonisti la nivelul suprafetei ocluzale si le transmite

elementelor de agregare.

1upa material: 1in aliaje nobile si inobile; 3emetalice, composite sau ceramica; /ixte

1upa raportul cu apofiza alveolara: orp de punte cu raport in sa; in semisa; tangent linear; punctiform;

suspendat

*3. Clasificarea puntilor dentare dupa <.opei-in' dupa raportul corpului de punte cu apofiza

alveolara' dupa constructie.

>. opei4in deosebeste & varietati de punti: *unti dentare cu doua elemente de agregare asezate pe cei doi

dintistalpi ce marginesc bresa; u un element de sprijin adaugator la mijloc; u elemente de agregare duble

situate medial ori distal; u elemente de agregare duble situate la ambele extremitati ale bresei; u doua

elemente de agregare asezate pe cei doi dinti ai bresei edentate si cu o extensie unilaterala;

1upa raportul corpului de punte cu apofiza alveolara: in sa; !emisa; angent liniar; *unctiform; !uspendat;

1upa constructie: /onolite; !eparate (din doua bucati); *liante; Atipice



*$. Indicatiile si contraindicatiile catre tratamentul edentatiei partiale cu punti dentare.

Indicatii: 5ipsa a ",#,$ dinti la nivelul unei brese; In cazul pericolului migrarii dintilor; Edentatii multiple,

intercalate; in cazul in care dintii stalpi au mobilitate de gradul I si II, dar nedurerosi la presiune vertical;

ontraindicatii: 5ipsa a mai mult de & dinti la nivelul unei brese; *rezenta dintilor restanti cu o mobilitate

patologica de gradul III; 2esorbtia accentuata a crestelor edentate corespunzator breselor si rapoartelor

ocluzale nefavorabile; in edentatii terminale;

*(. Principiile !iofunctional' !iomecanic si profilactic la tratamentul edentatiei partiale cu punti

dentare.

*rincipiul biofunctional ( include restabilirea functiilor majore ale !istemului !tomatognat: masticatie,

fonatie, fizionomie); biomecanic ( urmareste realizarea dinamicii mandibulare cu si fara contact dentar

asigurand lucrarii protetice rezistenta fizica, cimica, insertie), profilactic ( urmareste asigurarea unei

profilaxii generale si locale prin restabilirea unui ecilibru ocluzal, evitarea modificarilor patologice a

procesului trofic in formatiunile anatomice cu care au relatii de contact dintii stalpi, dintii antagonisti,

parodont, apofiza alveolara, mucoasa).

*). 6iomecanica puntilor dentare.Caracteristica fortelor ce actioneaza asupra corpului de punte.

*untile dentare fiind fixate pe dintii stalpi, transmit presiunea masticatoare si alte forte functionale asupra

parodontului. *rin urmare, la alegerea dintilorstalpi este necesara cunoasterea cailor si modalitatii de

repartizare a presiunilor masticatorii pe puntea dentara, cat si modul de transmitere a lor la parodont.

/iscarile mandibulei in cadrul actului de masticatie sunt realizate in diferite planuri si din punct de vedere

mecanic pe puntea dentara actioneaza diferite forte, principalele dintre care sunt: forta de apasare (vertical),

forta de tractiune, fortele orizontale. Actiunea acestor forte depind de miscarile mandibulei, consistenta

alimentelor, geometria puntii dentare si de locul unde este ea fixate.

**. Includerea dintilor stalpi in puntea dentara dupa fortele de rezerva ale parodontului. ,donto&

parodontograma.

Includerea dintilor stalpi in puntile dentare este bazata pe fortele de rezerva parodontului. !uma

coeficientilor dintilor inclusi in corpul de punte trebuie sa fie egala sau mai mica decat suma suma

coeficientilor dintilorstalpi. Ea poate fi usor determinate cu ajutorul tablitelor concepute de Agapov,

'4sman si alti autori.

'dontoparodontograma este o metoda statica de evidenta a starii functionale a dintilor, ea ne reda starea

functionala a sistemului dentar in pozitie statica si medicul indirect isi imagineaza eficienta functionala asistemului stomatognat. *arodontograma prezinta o scema a formulei dentare unde se noteaza date despre

starea fiecarui dinte. 3 norma; ' lipsa dintelui; "+% resorbtia tesutului osos de gradul I;

"+# resorbtia tesutului osos de gradul II; $+% resorbtia tesutului osos de gradul III.

*+. mprentarea intr&un timp cu un material si cu doua la confectionarea puntilor dentare.

Complicatiile si profilaxia lor.

Amprenta realizata intrun timp este obtinuta prin depunerea materialului amprentar in lingura de

amprentare si presarea lui direct pe campul protetic. Aceasta tenica poate fi utilizata si la aplicarea a doua

materiale amprentare de diferita consistenta: unul vascos si altul fluid. In acest caz ambele materiale sunt preparate concomitent: materialul vascos se depune in lingura amprentara, iar materialul fluid cu ajutorul

unei seringi se injecteaza imprejurul dintilor preparati, in asa mod ca sa fie inglobat in materialul vascos.



*0. <ariante de amprentare in doi timpi si amprentarea in ocluzie la tratamentul edentatiei partiale

cu punti dentare. "ateriale de amprentare.

A mprenta realizata in doi timpi, consta din amprenta preliminara si finala. 5a prima etapa cu ajutorul unui

material special (siliconat) introdus in lingura de amprentare se va obtine amprentare preliminara sau

portamprenta pentru materialul fluid al stratului doi. 1upa uscarea acestei amprente in locasurile

corespunzatoare se introduce materialul fluid, iar amprenta din nou se introduce in cavitatea bucala. 1upa

indepartarea amprentei, relieful coletului dintilor preparati trebuie sa apara vizibil in zona festonului

gingival.

Amprenta ocluziei se ia cu un material dur. !e prepara materialul prin omogenizarea bazei, care are

consistenta citoasa, cu catalizatorul, care este de obicei o pasta. Apoi se plaseaza materialul preparat pe

toata lungimea arcadei dentare. !e invita pacientul sa muste in ocluzia corecta. *riza materialului dureaza

"# minute

+. Caracterizati cele doua componente fundamentale ale ocluziei centrice D.<., si pozitia neutra a

mandi!ulei.

*ozitia neutra a mandibulei pozitia de repaos fiziologic a mandibulei; relatie intermaxilara care nu depinde

de prezenta sau absenta dintilor antagonisti.

5a nivelul A/ condilii articulari se afla undeva in spatiul fosei articulare;

5a nivelul muscilor muscii sunt relaxati relativ;

5a nivel dentar intre dinti apare un spatiu de inocluzie numit si spatiu de inocluzie fiziologic de #$ mm.

1vo 1istanta calculata dintre punctul de sub nas si pe menton;

1eterminarea 1>' se caracterizeaza printro distanta optima intre punctele subnazal si gnation (corespunde

etajului inferior al fetei). /etoda de determinare: Antropometrica(fata se imparte in $ etaje care trebuie sa

fie egale) ; Anatomica; -unctionala

+1. "etodele de determinare a D<,. Caracteristica.

1eterminarea 1>' se caracterizeaza printro distanta optima intre punctele subnazal si gnation (corespunde

etajului inferior al fetei).

/etode de determinare:

- Antropometrica: fata se imparte in $ etaje care trebuie sa fie egale; Egala cu distanta dintre

comisurile bucale;

") Anatomica tesuturile moi au o pozitionare fireasca, plicile nazogeniolabiale sunt exprimat mediu.

#) /etoda functionala se bazeaza pe faptul ca in relatie centrica muscii se relaxeaza maxim posibil

+2. "etodele de determinare a pozitiei neutre a mandi!ulei la aprecierea o.c. "etoda !=ean si

Cor!endau.

5a determinarea relatiei de postura se recomanda pacientului sa se relaxeze lasand ca mandibula, sub

influenta gravitatii, sa ocupe pozitia necesara fata de maxilla. Asa pozitionare a mandibulei poate fi

conditionata si prin aplicarea testelor functionale. *entru aceasta Jild a propus testul fonetic prin

pronuntarea cuvintelor ce contin KaL, !ilvermann KsL, 2obinson KfL, sau numaratoarea de la 06 la 6. !a

constatat ca la aplicarea acestor teste fonetice se asigura o pozitionare a mandibulei in relatie de postura.



+3. "etodele de determinare a %.I.C. in caz de ocluzie insta!ila.

2.I. se determina cu ajutorul sabloanelor cu bordura de ocluzie care trebuie sa asigure dezintegrarea

arcadelor dentare.

!e verifica si se adapteaza sabloanele cu bordura de ocluzie , vor asigura stabilitatea mandibulara;

Inducerea mandibulei in pozitia de relatie centrica (metoda unimanuala, bimanuala, testul deglutitiei)

Inregistrarea prin:

a) /etoda rece se aplica o bandeleta plastifiata, bordura e rece ;

b) /etoda calda bordura se plastifica; in cazul in care 1>' e pastrata;

c) u materiale amprentare cat mai dure in blocuri; material special M'cluzofastL

+$. Consecutivitatea determinarii si inregistrarii %.I.C. in caz de a!senta a ocluziei. daptarea

sa!lonului cu !ordurile de olcuzie la maxila si determinarea planului de ocluzie.

1eterminarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare centrice in cazul absentei ocluziei impune

consecutivitatea urmatoarelor etape: Adaptarea sabloanelor cu bordura de ocluzie; 1eterminarea 1>';

1eterminarea pozitiei neutre a mandibulei sau a relatiei centrice si fixarea ei.

Adaptarea sabloanelor de ocluzie la maxila urmareste doua momente: obtinerea curburii vestibulare a bordurii de ocluzie si a planului de ocluzie. urbura vestibulara a bordurii de ocluzie constituie reperul pe

care il obtine medicul. 'btinerea acestei curburi se efectueaza prin depunerea unui strat de ceara pe fata

vestibulara a bordurii de ocluzie conform curburii vestibulare a arcadei dentare naturale.

*lanul de ocluzie la absenta dintilor este stabilit la un nivel si o directie specifica pentru zona frontala si

zonele laterale. 'btinerea acestui plan se realizeaza cu ajutorul riglelor, prin depunerea sau taierea cerii pe

fata ocluzala a bordurii. In zona frontala el are o directie paralela cu linia bipupilara si este situat la nivelul

marginii libere a buzei superioare sau sub ea cu ",6",& mm. In cazul cand sunt prezenti dintii frontali,

marginea bordurii de ocluzie este situata la nivelul lor.

+(. Puntea dentara din doua !ucati. Carcteristica. Indicatii. Etapele clinico&te/nice de

confectionare.

Aceste constructii sunt confectionate dupa metoda clasica, care prevede in prima etapa realizarea

elementelor de agregare, iar in a doua a corpului de punte si solidarizarea lor prin lipire. Etapele clinico

tenice depind de particularitatile constructive ale elementelor de agregare, metoda lor de realizare si

materialele utilizate.

a elemente de agregare pot fi utilizate toate varietatile de microproteze, insa mai des sunt folosite

coroanele de invelis realizate prin metoda de stantare.

Indicatii: Acest tip de punti dentare practic pot fi utilizate la restabilirea integritatii arcadelor dentare in toatecazurile cand sunt conditii de tratament cu punti dentare fixe.

+). Puntea dentara metaloceramica semifizionomica. Indicatii. Ipotezele de legatura dintre alia= si

ceramica.

*untea metaloceramica semifizionomica reprezinta o constructie protetica compusa dintro structura

metalica confectionata prin metoda turnarii, fetuita cu ceramica vestibular.

Indicatii: Edentatii partiale mici clasa III si I>; In edentatiile frontale; a dispozitiv de sinare in dintii cu

parodontite forma usoara; Anomalii de pozitie, culoare, forma; In abraziune patologica;

Ipoteze de legatura dintre aliaj si ceramica: fizica, cimica, mecanica



+*. Puntea dentara dintr&o !ucata. Carcteristica. Indicatii.Etapele clinico&te/nice de confectionare.

Puntile dentare intreg turnate reprezinta o constructie protetica care serveste la restabilirea integritatii

arcadei dentare si suspendarea dereglarilor de functie provocate de edentatia partiala, constituita din

elemente de agregare si corpul de punte.

Indicatii: Edentatii partiale in zona laterala; Abraziuni dentare patologice; Anomalii de forma, volum,

pozitie; 1efecte ale arcadelor dentare; raume, carii dentare

ontraindicatii: 5ipsa a mai mult de " molar, # premolari si % incisivi intrun rand; 'cluzie patologica;

Afectiuni ale parodontiului, forme grave; Igiena orala deficitara

Etape: linic: examenul clinic, diagnostic, plan de tratament, prepararea dintilorstalp, amprentare;

5aborator: obtinerea modelelor, gipsarea in ocluzator, realizarea macete din ceara a puntii dentare,

turnarea, prelucrarea puntii dentare;

linic: proba in cavitatea bucala, fixarea

++. Puntea dentara metaloceramica. Caracteristica. <arietati. Indicatii.Etapele clinico&te/nice la

confectionare.

*untea dentara metaloceramica este o constructie protetica mixta formata dintro component metalica intreg

turnata si una fizionomica, ceramica.

>arietati: total fizionomice; semifizionomice

Indicatii: Edentatii partiale mici clasa III si I>; In edentatiile frontale; a dispozitiv de sinare in dintii cu

parodontite forma usora; Anomalii de pozitie, culoare, forma;

Etapele de confectionare:

linic: examen clinic, diagnostic, plan de tratament, prepararea dintilorstalpi, amprentarea, determinarea

relatiilor intermaxilare;

5aborator: confectionarea modelelor, fixarea lor in articulator, modelarea macete din ceara a carcasului

metallic; turnarea ;

linic: proba carcasului metallic; determinarea culorii ceramicii;

5aborator: prelucrarea sceletului metallic si aplicarea ceramicii;

linic: proba preventiva a puntii dentare metaloceramice;

5aborator: glazurarea;

linic: proba definitive; cimentarea



+0. Puntea dentara metaloacrilica cu componenta metalica turnata. Caracteristica. <arietati.

Indicatii. vanta=e si dezavanta=e.Etapele clinico&te/nice de confectionare.

*untea metaloacrilica este reprezentata de lucrari protetice alcatuite dintro portiune metalica si una acrilica.

*ortiunea metalica este realizata dintro bucata prin metoda turnarii si include elementele de agregare si

corpul de punte semifizionomic sau fizionomic. *untea metaloacrilica semifizionomica dintro bucata se

caracterizeaza prin aceea ca partea orala este realizata din aliaje metalice iar partea vestibulara este fetuita cu

acrilate.

Indicatii: 1efecte ale arcadei dentare in regiunea frontala; 1iscromii dentare, anomalii de forma, pozitie,

volum; 5eziuni odontale coronare ce nu pot fi restabilite prin obturatii

Avantaje: 2estabilirea partiala sau totala a aspectului fizionomic;

1ezavantaje: !lefuirea profunda a tesuturilor dentare dure; 1ezlipirea acrilatului; Alergii la masele acrilice;

olorarea in timp a acrilatului

Etapele clinicotenice:

linic: examenul clinic, diagnostic, plan de tratament, prepararea dintilorstalpi; amprentarea;

5aborator: obtinerea modelelor din gips, fixarea lor in ocluzator, modelarea macetei din ceara a puntii

dentare, crearea elementelor de retentie; ambalarea in ciuveta; turnarea; slefuirea, lustruirea;

linic: proba in cavitatea bucala; determinarea culorii acrilatului;5aborator: modelarea macetei fatetei din acrilat; ambalarea in ciuveta; scimbarea cerii in acrilat;

lustruirea;

linic: proba finala in cavitatea bucala; fixarea

0. Puntea dentara din acrilat. Indicatii. Particularitatile prepararii dintilor. vanta=e si

dezavanta=e.

*untea dentara din acrilat este o lucrare protetica total fizionomice

Indicatii: 1efecte mici ("# dinti) in zona frontala; a metoda provizorie de protectie a dintilor vitali;

ontraindicatii: opii si tineri; <rosimea tesuturilor dentare dure este neinsemnata; 'cluzie adanca; Alergiela masele acrilice; @ruxism; Abraziuni dentare inseminate;

*repararea se va face cu prag circular sau prag vestibular. *entru controlul grosimii stratului slefuit este

necesara freza roata pentru suprafata vestibulara si orala, iar la nivelul marginii gingivale se fac santuri de

adancimea stabilita. Apoi se slefuiesc tesuturile dure. *repararea incepe cu scurtarea marginii incizale cu

",&#mm. 1upa care se slefuieste smaltul si dentina de pe suprafata vestibular si orala cu "",& mm. 1upa

care cu freza se separa punctele de contact cu dintii vecini si se prepara pragul cu acceasi latime. 1upa

aceasta se netezesc usor marginile ascutite si bonturile capata o forma aproape cilindrica, slab conica.

01. Puntea dentara cu extensie. Indicatii. 6iomecanica. vanta=e si dezavanta=e.

aracteristic pentru aceasta constructie este situarea elementelor de agregare pe o singura parte a corpului de

punte, deci corpul de punte nu are la ambele extremitati elementele de agregare.

Indicatii: Absenta incisivului lateral elementele de agregare sunt fixate pe doi dinti stalpi, caninul si primul

premolar; Absenta primului premolar, folosind dintii stalpi, al doilea premolar si primul molar;

1ezavantaje: *arodontiul dintilorstalpi va fi supus unei solicitari duble din contul efectul de pargie a

extensiei, partial acest lucru se compenseaza daca sunt utilizati doi dintistalpi;

Avantaje: 5ipsa modificarilor la nivelul terminatiunilor nervoase care nu pot fi evitate in cazul puntilor

dentare; *rocesul de masticatie nu se deosebeste de cel efectuat cu dintii naturali; /arimea puntii permite

adaptarea ei in cavitatea bucala in scurt timp



02. Etapele clinico&te/nice de confectionare a puntii dentare mo!iliza!ile agregata pe dintii stalpi cu

crosete.

linic: examenul clinic, diagnostic, plan de tratament, amprentarea;

5aborator: obtinerea modelelor si pozitionarea lor in simulator; modelarea din ceara a crosetelor si a bazei

corpului de punte; scimbarea acestora din ceara in aliaj prin metoda turnarii, montarea dintilor din acrilat

sau portelan pe baza puntii;

linic

03. Punti de dentare demonta!ile si cu fixare fizico&c/imica 4adezive5. Caracteristica. Indicatii la

confectionare.

*untea demontabila face parte din grupul puntilor dentare mobilizabile, insa spre deosebire de cele

mobilizabile au corpul de punte caracteristic pentru puntile dentare fixe. -ixarea lor pe dintii stalpi se

efectueaza prin sisteme mecanice speciale.

Indicatii: and ocluzia este adanca si prevede confectionarea unui corp de punte in sa; and pierderile de

substanta osoasa in regiunea anterioara edentata trebuie restabilite prin gingie artificiala;

*untea fixata fizicocimic este alcatuita din corp de punte metalic nefizionomic, corp de punte mixt partial

fizionomic sau din corp de punt total fizionomic si din elementele de agregare in forma de prelungiri

metalice ce sunt aplicate la nivelul suprafetelor proximale orientate spre spatiul edentat al celor doi dinti

stalpi si pe suprafetele orale.

Indicatii:

• @resele arcadelor dentare intercalate reduse (lipsa a "# dinti) cand dintii stalpi nu sunt atacati de

procese patologice si sunt conditii necesare de fixare.

0$. Pro!a puntilor dentare. Parametrii ec/ili!rarii ocluzale si metoda realizarii. Fixarea puntii

dentare. Indicati cimenturile.

*roba puntilor dentare prevede verificarea indeplinirii cerintelor catre puntile dentare. 2espectiv se verifica

corespunderea morfofunctionala a elementelor de agregare si a corpului de punte cu defectul pe care trebuie

sal restabileasca, deci componentele trebuie sa corespunda dupa marime, forma si amplasare cu dintii vecini

si omologii. ' alta cerinta este cuprinderea intima a coletului dintilor stalpi de catre marginea elementelor de

agregare, acest lucru se verifica cu sonda.

Ecilibrarea ocluzala se realizeaza cu ajutorul artiei de articulatie, placutei de ceara si sprauui de ocluzie,

aceste materiale ajutandune sa indepartam din locurile cu surplus.

*entru fixarea puntilor dentare se utilizeaza cimenturile. Acestea pot fi clasificate in & grupe: cimenturi =n

fosfat; cimenturi policarboxilice; cimenturi glassionomerice traditionale; cimenturi glassionomeremodificate polimeric si compozitele.

/ateriale:

imenturi policarboxilice: @elocor;

imenturi glassionomere traditionale: Acvion;

imenturi glassionomere modificate polimeric: alibra, -uji *lus

ompozite: @ifix



0(. "etoda efectuarii pro!ei definitive a puntilor dentare si te/nica fixarii.

*roba definitive a puntilor dentare este necesara pentru verificarea corespunderii cerintelor catre aceasta. !e

verifica daca corespunde atat morpologic cat si functional.

onsecutivitatea efectuarii probei: I. Insertia puntii pe dintii stalpi II. Examinarea contactelor elementelor de

agregare cu dintii stalpi la nivelul coletului si contactele cu dintii vecini. III. Examinarea raportului corpului

de punte cu apofiza alveolara. I>. Examinarea rapoartelor cu dintii antagonisti la nivelul suprafetelor

ocluzale.

Elementele de agregare se curata, se prelucreaza cu eter sau alcool, se usuca, se aplica cement umpland #+$

din coroana si se aplica pe dintii stalpi.

0). Complicatiile posi!ile in timpul si dupa fixarea puntilor dentare. Profilaxia.

• 3u se reda forma necesara a bontului dentar, luanduse fie prea mult fie prea putin din dinte NO fie

nu este spatiu necesar pentru constructia calitativa a elementelor de agregare, fie dintele stalp isi

pierde din rezistenta;

• 3u se reda paralelismul dintilor stalpi NO nu se poate insera puntea;

• *acientul musca inainte de priza cementului ceea ce poate duce la scimbarea pozitiei puntii dentare

cu ulterioara jena;

• 3u se efectueaza corect proba si la colet fie e lasat spatiu cee ace duce la acumularea alimentelor, fie

marginea elementelor de agregare apasa gingia provocand iscemia acesteia

0*. "etodele si te/nica sectionarii si inlaturarii constructilor fixe din cavitatea !ucala Instrumente.

Complicatii si profilaxia.

enica de realizarea ablatiei este o manopera care solicita din partea specialistului rabdare,concentrare maxima, utilizarea unor instrumente adecvate pentru economie de timp si energie. Etapele

ablatiei protezelor dentare trebuie sa cuprinda:

".!ectionarea microprotezei

#.1esprinderea microprotezei de pe dintele stHlp

$.Indepartarea de pe dintele stHlp

Accidentele posibile din tipul manoperelor de ablatie a lucrarilor dentare:

". fracturarea bontului dentar;

#. fracturarea dintilor vecini sau antagonisti;

$. leziuni ale parodontiului marginal survenite in timpul sectionarii coroanelor la nivel cervical sau datorita

deraparii instrumentelor abrazive;

%. 5eziuni ale partilor moi prin deraparea instrumentelor;

&. subluxatia dintelui;

0. avulsia dintelui;

. sectionarea exagerata a bontului dentar, apar vizibile santuri;

B. taierea unui corp de punte;

7. coroana de substitutie, fracturare sau sectionarea coroanei metalice, in lipsa unei radiografi de control.

anul iii examen ortopedie

Documents