curs ortopedie (1)

58
as.princ.tamas simona 1 ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Upload: lavi-cebuc

Post on 17-Jul-2016

154 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

v,

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 1

ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE

SI NURSING SPECIFIC

Page 2: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 2

Ingrijirea bolnavilor traumatizati primeste particularitati deosebite in urma

dezechilibrarii functiilor vitale ale organismului, determinate de traumatismul suferit sau

de socul traumatoc consecutiv.

Accidentele rutiere , sportive , de munca , prin agresiune si cele de la domiciliu

pot cauza intreruperea completa sau incompleta a solutiei de continuitate a unuia sau mai

multor oase sub forma diverselor fracturi.

Cauza este intotdeauna un traumatism.

Ingrijirea bolnavilor traumatizati incepe inca de la locul accidentului, masurile de

reanimare se continua si in timpul transportului pina la spital in autosalvarile special

amenajate.

Totusi ei ajung in general la spital in stare de soc sau iminenta de soc traumatic –

fata palida, cu acrocianoza, transpiratii reci, scaderea TA, puls frecvent.

Bolnavul periclitat cu stare de soc nu trebuie mobilizat in mod inutil .

Masurile obligatorii de ingrijire ca dezbracarea , imbracarea lenjeriei de spital,

toaleta macar sumara, indepartarea sunstantelor straine de pe suprafata corpului trebuie

facute cu cea mai mare atentie

Miscarile si durerile, eventual hemoragia consecutiva mobilizarii, agraveaza socul

sau favorizeaza recaderea la bolnavul desocat.

- se iau masurile necesare pentru prevenirea infectiilor

- se vor efectua recoltarile si insamintarile bacteriologice in vederea administrarii

antibioticelor

- se vor lua masurile de profilaxie antitetanica cu anatoxina tetanica

- in unele cazuri se administreaza si ser antigangrenos

- se asigura maximum de confort

- se utilizeaza paturi osteoarticulare si de terapie intensiva

- se fac mobilizari la pat pentru evitarea aparitiei escarelor

- schimbarea lenjeriei trebuie facuta cu deosebita atentie pentru a nu provoca dureri

bolnavului

- toaleta zilnica a bolnavului se va face prin baia la pat

- din cauza imobilizarilor indelungate se va avea grija de prevenirea micozelor

interdigitale de la membrele inferioare

- se previne constipatia

- alimentatia trebuie sa asigure un aport substantial de calorii

- asistenta sta in permanenta linga bolnav pentru a sesiza numeroase manifestari ce

pot aparesau complicatii, care uneori se exteriorizeaza numai dupa un anumit

interval de timp cum ar fi

o fenomenele hemoragiei interne cu stare de soc in ruptura de splina

o dispnee si cianoza in caz de pneumo si hematorace

o tulburari de respiratie

o somnolenta

o tetraplegie cu abolirea sensibilitatii in caz de leziuni medulare cervicale

o coma sau stupor (lipsa reactiei de a se trezi, doar la manevre mai

puternice) in caz de traumatisme craniene

o varsaturi

o incontinenta sau retentie de urine

o hematurie posttraumatica

Page 3: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 3

- pe masura ce starea bolnavului se imbunatateste trebuie inceputa reabilitarea

functionala

o miscarile active previn atrofiile, imbunatatesc circulatia

- leziunile traumatice pot fi infectate prin germenii gangrenei gazoase care poate

reprezenta un oarecare pericol si pentru bolnav si pentru personalul de ingrijire

Problemele pacientului

- Durere

- discomfort

- diminuarea mobilitatii fizice

- deficit de autoingrijire

- potential de accidente

- perturbarea imaginii de sine

- perturbarea imaginii corporale

- potential de coplicatii

- anxietate

Obiective

- se va tine cont de tipul si de stadiul afectiunii si ceialti factori care pot influienta

realizarea lor

- ele vor viza

o imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatii

o minimalizarea efectelor imobilizarii

o mentinerea tonusului muscular

o cresterea tolerantei la efort

o obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor

o prevenirea diminuarii conceptului de sine

Interventi

Pacientii cu traumatisme

a. la locul accidentului

- asigurarea unui mediu securitar pentru pacient

- anamneza pentru a afla

o circumstantele traumatismului,

o ora,

o starea pacientului in momentrul producerii traumatismului

- efectuarea bilantului lezional

o examinarea segmentului anatomic afectat

o examinarea celorlalte regiuni in vederea decelarii regiunilor asociate

o aprecierea starii de constienta

o aprecierea functiilor vitale

- acordarea primului ajutor tinind cont de elementele de gravitate care pun in

pericol viata pacientului

Page 4: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 4

- in cazu unei parti amputate , aceasta vi fi recuperata imediat si introdusa intr-un

recipient cu gheata

b. pe timpul transportului

- pozitionare corecta a pacientului in mijlocul de transport

- continuarea masurolor de prim ajutor

- prevenirea si combaterea unor complicatii

- supravegherea pacientului

o starea de constienta

o functiile vitale

o culoarea tegumentelor

o modificari aparute in starea pacientului

o la indicatia medicului instituirea de perfuzii, recoltare de produse

biologice, administrarea tratamentului medicamentos

- suport psihic al pacientului

c. in spital

- interventiile sunt diferentiate in functie de tipul tratamentului si de starea

pacientului

Pacientii imobilizati in aparat gipsat

- urmarirea miscarilor si segmentelor distale

- observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat – cianoza, paloare

- sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi, amorteli, presiune

la nivelul membrului afectat

- sesizarea oricarui miros emenat de la nivelul aparatului gipsat

- observarea schinbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii

o singe

o secretii purulente

- asezarea obiectelor de stricta necesitate linga patul pacientului si inlaturarea

obstacolelor

- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale

- aplicarea masurilor de combatere a masurilor de a efectelor imobilizarii la pat

- educatia pacientului

o modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea pozitiei si

deplasare

Page 5: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 5

Deplasare cu cirjele

o necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare in deplasare pentru protejarea

membrului lezat in timpul consolidarii

o modul de efectuare a unor miscari fara a prejudicia procesul de vindecare

Page 6: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 6

Perioade de consolidare a calusului

o consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat

o necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului

o exercitii in perioada de recuperare

Page 7: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 7

Interventii pentru pacientii imobilizati in aparat gipsat

Pacientii cu extensie. Tractiune

- verificarea frecventa a dispozitivului de tractiune

- verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune

o cablurile sa treaca prin mijlocul rolelor scipetelui

o greutatiile sa atirne libere

o cadrul si barele patului sa nu stinjeneasca aparatul

Page 8: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 8

Tipuri de tractiune

- plasarea unei paturi facute sul sub membrul afectat

Page 9: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 9

- plasarea unei perne pentru a impiedica alunecarea

- urmarirea culorii si temperaturii membrlor

- sesizarea oricaror modificari aparute

- aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii

- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale

- suport psihic

o incurajarea pacientului

o indepartarea sentimentului de neputinta

- educatia pacientului

o necesitatea tractiunii pentru vindecarea membrului afectat

o modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise

o pozitionarea corecta in timpul tractiunii

Page 10: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 10

Pacientii cu amputatie

- suport psihic

o incurajarea pacientului sa-si priveasca bontul

o mod de abordare a implicatiilor psiho-sociale a amputatiei

o existenta posibilitatii de protezare

o existenta fenomenului de membru fantoma care poate fi ignorat in cazul

protezarii

- educatia pacientului

o mod de pansare a bontului

Page 11: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 11

o prevenirea contracturii prin pozitionarea corecta a segmentului

Pansarea segmentelor amputate

Page 12: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 12

Pacientii cu ruptura musculara

- imobilizarea regiunii in pozitie relaxanta pentru rupturile incomplete

- ingrijiri pre si postoperatorii la pacientii cu ruptura completa care necesita

tratament chirurgical

- administrarea tratamentului simptomatic prescris de medic

Pacientii cu osteoporaza

- administrarea tratamentului prescris de medic

Page 13: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 13

- educatia pacientului

- sa efectueze zilnic miscare

- sa doarma pe un plan dur cu o perna subtire sub cap

- alimentatie echilibrata bogata in calciu , vitamine

Pacientii cu TBC osteo - articular

- ingrijiri pre si postoperatorii la pacientii cu interventie chirurgicala

o se practica de obicei la pacientii tineri si in cazul abceselor reci

Artroplastie

- ingrijiri specifice ,a pacientul imobilizat in aparat gipsat

- administrarea medicamentelor prescrise

o tuberculostatice

o antibiotice

- respectarea masurilor de asepsie in efectuarea tehnicilor

- alimentatie echilibrata, vitamine

- ingrijire riguroasa a tegumentelor

Page 14: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 14

Exercitii dupa artropatie de sold

- efectuarea miscarilor pasive pentru prevenirea atrofiilor musculare

- pozitionarea corecta in pat

- aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii

Pacientii cu artropatie deformata

- tratament simptomatic in vederea alinarii suferintelor si a tulburarilor organice ce

apar in cursul evolutiei bolii

o respiratorii

o cardiace

o renale

- incurajarea pacientului sa efectueze exercitii pentru prevenirea atrofiilor

musculare si a rigiditatii articulare

- educatia pacientului

o precautii in timpul miscarii pentru evitarea fracturilor

o necesitatea mentinerii independentei si a rolului social

Page 15: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 15

Miscari pasive pentru pacientul impbilizat

Membrul inferior

Membru superior

Page 16: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 16

Pacientul cu tendinita

Afectarile tendonului achilean includ:

- Tendinita – o afectiune inflamatorie ce se caracterizeaza prin aparitia unei dureri

localizate in timpul sau dupa desfasurarea unui efort. Pe masura ce boala progreseaza,

durerea apare la eforturi din ce in ce mai mici, pentru ca in final sa apara chiar si in

repaus

- Tendinoza – este o afectiune degenerativa caracterizata de microtraumatisme repetate,

cu aparitia unor microfisuri la nivelul tendonului. Poate genera aparitia unui nodul in

regiunea posterioara a piciorului

- Ruptura partiala sau totala a tendonului – caracterizata de o durere violenta, mersul

devenind aproape imposibil

• Factori de risc

Atletii cu o forma fizica proasta sau cei supraantrenati prezinta cel mai mare risc de a

dezvolta boala. Efectuand activitati ce presupun opriri bruste, starturi si sarituri repetitive

( baschet, tenis, dans ), creste riscul instalarii tendinitei.

Tendinita se instaleaza de obicei gradat, dupa schimbari bruste ale activitatii sau nivelului

de antrenament, purtarea de incaltaminte inadecvata, suprafata de antrenament

necorespunzatoare, mai ales daca factorii de risc sunt prezenti: varsta peste 30 de ani,

piciorul cav (bolta plantara scobita excesiv), tibia vara (tibia, osul gambei, curbat in

exterior), deformari in var ale calcaiului si labei piciorului (piciorul are contact cu solul

prin marginea externa, in timp ce marginea interna priveste in sus).

Femeile care poarta pantofi cu toc si trec la pantofi cu talpa plata pot dezvolta tendinita

ahileana pentru ca tendonul si musculatura gambei lor s-a adaptat la o pozitie mai scurta

din cauza pantofilor care nu au permis intinderea lor pana la nivelul solului. Pantofii fara

toc obliga astfel tendonul sa se intinda peste limita obisnuita, cauzand aparitia inflamatiei.

Daca pantofii cu toc sunt purtati in fiecare zi, exercitii de stretching sunt indicate

dimineata si seara pentru a mentine lungimea lui normala.

Page 17: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 17

• Cauze de aparitie ale bolii

Leziunile tendonului ahilean pot fi cauzate de :

- Suprasolicitare – Tendinita achileana este o leziune de suprasolicitare, ceea ce inseamna

ca folosirea repetitiva a acestui tendon genereaza microrupturi tisulare. Suprasolicitarea

presupune alergatul sau mersul pe distante mai lungi, intr-un ritm mai alert,

urcatul/coboratul mai multor scari, mai multe miscari efectuate exploziv, precum

sariturile. Activitatea fizica in sine nu este o problema, ci cresterea intensitatii efortului

intr-un timp prea scurt sau reluarea intempestiva a efortului fizic dupa o perioada de

repaus

- Tulburarile statice ale piciorului – piciorul plat, pronatia accentuata a piciorului,

scurtarea tendonului lui Achile sau a muschilor gambei, deformarea calcaiului sau a altor

oase ale piciorului

- Incaltamintea necorespunzatoare – papuci cu prea mult sau prea putin suport al boltii

plantare, sistem de amortizare necorespunzator, suport pentru calcai, tocuri inalte sau

incaltaminte uzata

- Efecte secundare ale unor medicamente: antibioticele din familia fluorochinolonelor,

folosite pentru a trata o gama larga de infectii bacteriene, administrate in doze mari mai

mult de 5 zile ; perfloxacina are un risc de patru ori mai mare decat norfloxacina sau

ciprofloxacina; infiltratiile cu cortizon efectuate la nivelul sau in vecinatatea tendonului

lui Achile permit unui tendon afectat sa se intinda sau sa se contracte fara durere, uneori

ajungand la ruptura

- Accidente – strivit de corpuri grele, in accident de masina de exemplu, sau retezat

partial sau complet de obiecte taioase in timpul unor accidente de munca. Aceste leziuni

sunt complicate si de obicei se asociaza cu multiple leziuni ale piciorului si gambei

Simptome si semne

- Durere localizata in spatele calcaiului ce apare in timpul mersului/alergarii sau la

ridicarea pe varfurile degetelor

- Rigiditate ce dispare odata cu incalzirea tendonului

- Prezenta unui nodul retrocalcanean

- Auzul unei “trosnituri” la mobilizarea tendonului

Exista trei stadii ale durerii, gradate astfel:

1. Durere care dispare la incetarea efortului

2. Durerea reapare in repaus dupa o perioada variabila

3. Durere permanenta

Interventii

- repausul regiunii

Page 18: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 18

- infiltratii locale

- tratament simptomatic pentru ameliorarea durerii si a inflamatiei

- observarea aparitiei unor semne legate de limitarea miscarii

- educatia pacientului

o evitarea activitatiilor care cauzeaza exacerbarea procesului inflamator

timp de 4 - 6 saptamini

Ingrijirea pacientilor cu fracturi

- prin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os ,

aparuta in urma unui traumatism

- fractura nu este numai un simplu accident traumatic , cu repercursiune locala ci un

proces patologic complex , care angajeaza intrg organismul

Fractura poate fi

- Deschisa – tegumentul si straturile de sub el au fost lezate , fie de agentul

vulnerant, fie de fracturile osoase si osul ajunge in contact cu exteriorul

- Inchisa – segmentele osoase sunt acoperite integral de piele

Exista fracturi

- Incomplete – in care linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului

- Complete – cu doua sgmente sau mai multe fragmente mari si mici – se

numeste comunicative

- Fara deplasare – cind nu a avut loc deplasarea fragmentelor osoase

- Cu deplasare – cind fragmentele osoase sunt deplasate intre ele

Linia de fractura poate fi

Page 19: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 19

- Oblica

- Transversala

- Longitudinala

- In spirala

Page 20: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 20

Traumatismul care a provocat fractura poate leza tesuturile vecine provocind

hemoragii mari, sectionarea nervilor sau traumatizarea altor tesuturi.

Semne si simptome

Semne de probabilitate

- Durere aparuta odata cu traumatismul

- Poate avea sediul in focarul de fractura sau pot aparea fracturi reflectante –

dureri la genunchi la pacientii cu leziuni primare ale soldului

- Unde este fractura durerea este mai vie

- Se exacerbeaza odata cu palparea

- Deformarea segmentului fracturat

- Scurtarea membrului datorita deplasarii in sens convergent a segmentelor

fracturate

- Impotenta functionala

- Echimoza pot fi comune si in entorse, luxatii

o Apar tirziu

- Subfuziunile sanguine aparute la 24-48 ore

Semne de certitudine

- Mobilitate anormala a segmentului fracturat

- Crepitatia osoasa palpata si auzita in timpul miscarilor anormale

- Lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura

- Intreruperea continuitatii unui os

- Radiografia segmentului fracturat stabileste definitiv existenta sau lipsa

fracturii

Fracturile sunt insotite adesea de socul traumatic.

Ingrijirile de urgenta – primul ajutor

- Se incep la locul accidentului

1. combaterea socului

o suprimarea durerii

o se face exclusiv de medic prin injectare de Morfina si infiltrarea focarului

de fractura cu Novocaina

o asistenta are obligatia sa pregateasca materialele necesare

seringi de 2 si 10 ml

solutie Novocaina 1% fara Adrenalina

fiole de Morfina 1%

o se anunta telefonic spitalul

o in lipsa medicului se va incerca calmarea durerii cu alte medicamente

algocalmin

antinevralgic

sedalgin

2. evitarea infectiei

o in cazul fracturilor deschise

o prin aplicare de pansamente sterile

o in lipsa pansamentelor se poate utiliza o pinza alba

o important este modul cum a luat nastere fractura deschisa

3. imobilizare provizorie

o se face inainte de a misca bolnavul de pe loc

Page 21: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 21

o se uitlizeaza atele de sirma, lemn, tabla

o lungimea atelelor trebuie sa fie mai lunga decit segmentul fracturat

4. pregatirea pentru transport

Fracturile deschise

- sunt fracturile in care segmentele osoase fracturate comunica direct cu exteriorul

- se produc si leziuni de diferite grade a partilor moi care devin poarta de intrare pentru

microbi

desi nu comporta un risc vital imediat infectia osoasa este cea mai redudabila complicatie

a fracturilor deschise datorita dificultatii deosebite pe care le ridica in calea vindecarii

deschiderea focarului se face odata cu producerea discontinuitatii osoase

Primul ajutor

- este o urgenta care trebuie rezolvata integral in primele 6 ore de ;a accident

- indepartarea complicatiilor generale si locale care ameninta viata

o stop cardiorespirator

o embolii

o hemoragii externe

- imbracamintea sau incaltamintea vor fi taiate

o plaga va fi inspectata

- toaleta fizica si chimica a plagii

o se indeparteaza toate impurtatiile

o se curata plaga prin stergere cu solutie de iod

o in caz de impregnari cu impurtati se poate curata cu ser fiziologic

o nu se pudreaza plagile cu antibiotice

- se aplica comprese sterile

o in caz de hemoragii se face hemostaza cu pansament compresiv

- infasarea se facfe in mod diferit in functie de regiunea anatomica ranita

- imobilizarea provizorie

- se face profilaxia antitetanica

- cind functiile vitale nu sunt afectate si cind nu exista un traumatism abdominal

vor fi administrate antalgice (algocalmin, mialgin im)

- transportul la spital in cele mai bune conditii

- toate manevrele se vor face cu maximum de menajare a traumatizatului

- bolnavul nu va putea fi operat in primele 4 -5 ore de la accident

- in mod normal acesti bolnavi trebuie operati imediat

o toaleta riguroasa a plagii fiind facuta de chirurg in sala de operatii cu un

timp operator esential, premergator fixarii osului fracturat

IMOBILIZAREA

SCOPUL ORICAREI IMOBILIZARI

De a impiedica miscarile active si pasive , pentru a pune in repaus organele si

tesuturile traumatizate

Page 22: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 22

IMOBILIZAREA PACIENTULUI CU FRACTURA DE CLAVICULA

De a mentine axarea corecta a membrului atunci cind fragmentele nu sunt

deplasate

De a diminua durerile

De a evita complicatiile pe care le poate provoca mescarea in focar a unui

fragment osos rupt si devenit taios

o Sectionari ale unor vase si nervi

o Sfisierea musculaturii din jurul osului

o Perforarea tegumentului

o Transormarea fraturii inchise intr-una deschisa

Suprimarea sau atenuarea relexelor

ameliorarea unor tulburari functionale

PRINCIPIILE UNEI IMOBILIZARI CORECTE

asigurarea functiilor vitale

se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat prin tractiuna

atraumatica

IMOBILIZAREA PACIENTULUI CU FRACTURA DE CLAVICULA

Page 23: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 23

pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza imobilizarea trebuie sa prinde

obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura

sa fie adaptatat feliefului anatomic al regiunii accidentate

sa fie simpla

sa nu fie compresive

Page 24: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 24

MIJLOACE PE CARE LE PUTEM FOLOSI

atele Cramer – facute din sirme

aparat gipsat circular

atele gipsata

atele din lemn

Page 25: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 25

atele din material plastic

mijloace improvizate

MANEVRE INAINTE DE IMOBILIZAREA PROVIZORIE

eliberarea sau degajarea membrului accidentat

executarea la nevoie a manevrelor de prim ajutor de importanta vitala

o resuscitare cardio-respiratorie

o aplicarea garoului

o indepartarea imbracamintii

ATENTIE!

se dezbraca intii membrul sanatos si se imbraca membrul bolnav intii

cind dezbracarea este dificila se prefera sacrificarea imbracamintii

Cind este accidentat membrul superior , indiferent de nivelul traumatismului trebuie

scoase inelele

Daca inelul se afla pe degetul fracturat se taie inelui cu aprobarea bolnavului

o primul ajutor in fracturile costale simple nu urmareste imobilizarea ci

obtinerea unei analgezii

o in fracturile costale si ale sternului imobilizarea cu bandaje circumtoracice

este inutila si chiar contraindicata, deoarece accentueaza durerea, jeneaza

expansiunea plaminului sanatos si deci respiratia

ENTORSELE

- provocarea unei miscari a oaselor care compun o articulatie dincolo de gradul de

libertate pe care il asigura elementele anatomice care o delimiteaza determina fie

o entorsa , fie o luxatie

Page 26: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 26

- este o leziune capsulo-ligamentara data de o miscare fortata anormala

- entorsele pot fi

o usoare

o grave

- carecteristic entorselor este faptul ca indiferent de gravitatea leziunilor existente

in partile moi , oasele care formeaza articulatia ramin in pozitia lor normala si nu

au suferit rupturi

- semne clinice

o durere

foarte intensa

se concentreaza pe un punct fix

dupa citeva ore de la traumatism

la locul insertiei capsulo-ligamentare

o impotenta functionala relativa

o edem

o echimoze

o pozitie antalgica caracteristica articulatiei

Page 27: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 27

marirea volumului complexului articular este data de revarsatele

interstitiale si de cele intraarticulare

hidartroza – prezenta de lichid seros in cavitatea articulara

hemartroza – prezenta de singe in cavitatea articulara

Entorsa – pozitie antalgica

- masuri de urgenta

- combaterea durerii

o antalgice

o novocainizare

- imobilizare articulatiei cu atele

- unele entorse usoare pot beneficia de siplul repaus regional

- masajul, caldura si mobilizarea fortata sunt sunt contraindicate

- in entorsele usoare se aplica comprese locale cu apa rece sau ghiata

- masajul, caldura si mobilizarea fortata sunt contraindicate

- Masuri ulterioare

- fasa elastica sau ciorap elastic 1-2 saptamini, nu prea strins

- ciorapul se inlatura seara la culcare

- roengenterapie in edemele masive

- in hidrartrozele mari sau hemartroze masive se efectueaza punctie articulara

degajatoare in conditii de asepsie riguroasa

- cele complexe necesita interventie chirurgicala

- dupa perioada de imobilizare incepe recuperarea functionala

Luxatiile

- daca extremitatiile osoase care alcatuiesc o articulatie sunt indepartate de la

raporturile lor normale si sunt mentinute permanent in aceasta situatie → luxatie

Page 28: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 28

Simptomatologie

durere care se mareste odata cu tentativa de miscare

impotenta functionala

edem – tumefierea regiunii

deformarea regiunii

hemartroze

echimoze subcutane

perestezii

paralizii

usoara cianoza

scurtarea eventuala a segmentului unde s-a produs leziunea

Luxatia cotului

Page 29: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 29

Atitudine caracteristica a membrului toracic in luxatia cotului

Luxatia policelui

Luxatia soldului

diagnosticul se pune radiologic

Primul ajutor

se pot administra calmantenumai pe cale injectabila

se face imobilizarea

luxatiile deschise vor fi pansate

profilaxia antitetanica

transportul la sectia de ortopedie

efectuarea controlului radiologic

reducerea pe cale ortopedica sau chirurgicala

Sectionarea miinii

- beneficiaza refacere prin tehnici de microchirurgie

- conservarea miinii

mina taiata zboara adesea la distanta de locul accidentului si

trebuie cautata, curatata si conservata

se spala cu apa de la robinet

se inveleste intr-o compresa curata

se introduce intr-un sac de plastic si se inchide ermetic

acest sac se plaseza in alt sac de plastic ce contine gheata

nu este permis ca gheata sa fie in contact direct cu mina

este contraindicata plasarea miinii taiate direct in ser , in

alcool

Page 30: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 30

TRAUMATISMELE VASELOR SI HEMOSTAZA PROVIZORIE

NOTIUNI ELEMENTARE

toate arterele din corp au ca origine 2 trunchiuri principale

o artera aorta

o artera pulmonara

artera aorta

o porneste din ventricolul sting

o se curbeaza formind arcul aortei – cirja

o se indreapta in jos in fata coloanei vertebrale – aorta toracica

o strabatind difragma devine abdominala

o la nivelul vertebrei L4 aorta se bifurca in arterele iliace comune, care la

rindul lor se divid in

artera iliaca externa

artera iliaca interna – artera femurala

din acul aortic se desprind ramuri ce vor iriga gitul si capul

o trunchiul brahiocefalic care se divide in

artera carotida comuna

artera subclaviculara

sistemul arterial e insotit de sistemul venos

singele venos de la creier , fata, git e colectat de vena jugulara

o acesta se uneste cu vena subclaviculara , ea colecteaza singele de la

membre formind vena cava superioara ce se deschide in atriul drept

venele membrelor inferioare impreuna cu venele iliace comune formeaza vena

cava inferioara

circulatia mare incepe din ventricolul sting si se contunua prin aorta, distribuind

singe oxigenat, singele se incarca cu bioxid de carbon si este colectat de cele 2

vene cave care se deschid in atriul drept

circulatia mica sau pulmonara incepe in ventricolul drept, se continua prin artera

pulmonara, dupa care se imparte in 2 ramuri pentru cei 2 plamini, duc singele

neoxigenat la plamini, dupa oxigenare singele este readus la inima prin cele 4

vene pulmonare ce se deschid in atriul sting

orice leziune de vas determina hemoragie

Page 31: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 31

cauzele care dau hemoragii sunt multiple

Modalitati de a clasifica hemoragiile

A.In functie de locul unde se scurge singele se deosebesc

hemoragia interna

o cind singele se varsa intr-o cavitate seroasa (hemotorax, hemoperitoneu)

sau prin fracturarea unor oase

Hemoragie digestiva

hemoragia externa

o cind singerarea se face in afara organismului

hemoragia exteriorizata

o cind hemoragia se face intr-o cavitate (stomac, intestin) , iar eliminarea are

loc dupa ceva timp (epistaxis, melena, hematurie)

B. In functie de felul vasului care singereaza, hemoragiile pot fi

hemoragii arteriale

o cele mai periculoase

Page 32: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 32

o deoarece singele se evacueaza rapid in cantitate mare

o are urmatoarele caracteristici

tisneste din rana in jeturi intrerupte (sincron cu sistola cardiaca)

culoare rosie aprinsa

hemoragii venoase

o singele iese in jet continuu

o are culoare inchisa

hemoragii capilare

o singerarea este difuza

o apar echimoze sau hematoame

hemoragii mixte

o arterio-veno-capilare

o apar in cazul unui traumatism cind se rup toate deodata

C. In functie de cantitatea de singe pierdut deosebim

hemoragii

o mici

o mijlocii

o grave

Hemoragii interne

Simptomatologie

hemoragiile interne se insotesc de tulburari din partea intregului organism

o paloare din cauza vasoconstrictiei

o ameteli

o vijiituri in urechi

o lipotimii

o extremitati reci

o sete intensa

o gura uscata

o puls accelerat – 100-120 batai/minut

o TA scazuta

o Respiratie accelerata superficiala

o Semne in functie de cavitatea in care a avut loc hemoragia

Hemotorax

Hemoperitoneu

Stabilirea indicelui de soc

- este foarte important ca inca de la locul accidentului sa fie precizat

- poate constitui un indiciu pretios in vederea aprecierii volumului de singe

pierdut

- permite evaluarea starii ranitului, facind un simplu raport intre frecventa

pulsului si valoarea tensiunii arteriale maxime

Page 33: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 33

Valoarea raportului P/TA max Indice de

soc

Singe pierdut

Deficit

Starea ranitului

70/140 0,5 Normovolemie

100/100 1 Deficit 20-30% Soc potential

120/80 1,5 Deficit 30-35% Soc manifest

140/70 2 Deficit 50% Soc grav

140/60 2,5 Deficit >50% Soc termial

- starea accidentatului nu evolueaza intotdeauna paralel cu intensitatea

hemoragiei

- orice ranit care a avut o singerare este amenintat de soc hipovolemic, chiar

daca imediat dupa hemoragie nu s-a prabusit tensiunea arteriala

Prim ajutor

Se aseaza in pozitia in care centrii nervosi cerebrali , rinichii, ficatul, organe

foarte sensibile la lipsa de oxigen sa primeasca cantitate suficienta de singe

Membrele inferioare ridicate la 30-40 grade

Orizontal, pe spate cu membrele inferioare ridicate

Capul plasat sub nivelul corpului

Daca este inconstient se aseaza in pozitie laterala de securitate

Asezare in pozitie de securitate

Page 34: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 34

Se vor punctiona venele – cit acestea nu sunt colabate

Se va recolta singe pentru grup sanguin

Se monteaza perfuzii cu solutii macromoleculare

Controlul functiilor vitale

Reanimare imediata in caz de stop cardiorespirator

Scoaterea vestimentatiei

Supravegherea in timpul transportului

DE RETINUT

1. va fi miscat cit mai putin

2. nu se vor administra apa sarata sau alte lichide, varsaturile declansate periclitind

in plus viata bolnavului

3. nu se injecteaza vasoconstrictoare la un traumatizat care singereaza

Hemoragiile externe

Simptomatologie

- provenienta singelui –arteriala, venoasa – in hemoragiile externe se

stabileste in functie de caracteristicile singelui aratae – culoare, jet

- hemoragiile externe fiind insotite de tulburari din partea intregului

organism, semnele generale de anemie sunt asemanatoare

DE RETINUT

cantitatea de singe existenta in corpul omenesc reprezinta ~ 1/13 parte din

greutatea corpului, adica o medie de 5-8 litrii la un adult

organismul poate sa suporte 1/10 maxim din cantitatea totala fara tulburari

importante

la pierderi mai mari apar tulburari acute, soc hemoragic prin hipovolemie (20-30

%)

Prim ajutor

se intinde la orizontala

se face hemostaza provizorie realizabila pe mai multe cai

o compresiune manuala sau digitala

artera ranita va fi comprimata numai daca apasarea se exercita in

regiunile in care ea trece in apropierea unui plan osos

in functie de calibrul vasului si de profunzimea la care se afla

apasarea va fi executata cu degetul mare , cu celelalte degete ale

miinii sau cu pumnul

compresiunea digitala se foloseste de prima urgenta pina s-a

procurat materialele necesare pentru obtinerea hemostazei

provizorii

locurile de electie pentru realizarea compresiunii trebuie bine

cunoscute de cei care aplica metoda

Page 35: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 35

comprimarea arterei temporale superficiale

crestetul capului : comprimarea marginilor ranii

o pansament compresiv

in cazul oaselor capului fracturate hemostaza provizorie se va face

prin pansament compresiv

Page 36: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 36

caoprimarea vaselor sanguine pentru ranile partilor laterale ale craniului

comprimarea arterei faciale

Page 37: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 37

comprimarea arterei carotide

comprimarea arterei carotide

Page 38: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 38

hemostaza provizorie prin comprimarea arterei subclaviculare pentru controlul

hemoragiilor umarului, axilei

comprimarea arterei in axila

o flectarea puternica a extremitatii

se utilizeaza cind plaga este localizata in regiunile axilare,

inghinale, fata anterioara a cotului sau posterioara a genunchiului

o aplicarea garoului

Page 39: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 39

este indicat in plagile arteriale sau venoase de calibru mare si

mijlociu de la membre

se poate aplica peste imbracaminte sau peste pansament si se va

stringe pina la disparitia singerarii

este bine ca intre garou si tegument sa se fixeze un rulou de fasa pe

traiectul arterei

aplicarea garoului se face inaintea toaletei si pansarii ranii

daca rana continua sa singereze inseamna ca garoul nu a fost

aplicat corect

garoul va fi plasat deasupra plagii cind hemoragia provine dintr-o

artera rupta si sub rana cind este sectionata o vena

in realitate in practica aceasta diferentiere intre hemoragia arteriala

si cea venoasa nu este foarte importanta pentru ca in cazul in care

garoul este aplicat corect la radacina membrului se opreste atit

hemoragia arteriala cit si cea venoasa

dezavantajul principal al aplicarii garoului consta in faptul ca nu

poate fi mentinut mai mult de o ora sau o ora si jumatate

daca este mentinut peste acest interval exista riscul aparitiei unor

leziuni ireversibile , fapt care poate solda la amputarea membrului

o pensarea vasului singerind

se face cu pensa Pean sau Kocher

capetele vaselor sectionate singerinde se prind in virful penselor

pensa va fi lasata in plaga pe vasul prins , aplicindu-se peste ea un

pansament aseptic si se tarnsporta bolnavul la spital

se va urmari sa nu se desfaca pensele

Prevenirea sau combaterea socului posthemoragic

dupa refacerea hemostazei provizorii se va proceda astfel

o se aseaza pe targa in decubit dorsal, orizontal sau decliv

( nu se pune decliv in caz de traumatism cerebral)

o se pregateste trusa de perfuzie si se racordeaza la un flacon sau punga cu

solutii perfuzabile

o se punctioneaza vena

o daca hemoragia este grava si se afla in stare de colaps se vor ridica

membrele la verticala si se mentin ca atare astfel se obtine un volum de

circa 1000 ml de singe

o se monteaza tensiometrul, se masoara la intervale prestabilite si se

consemneaza

o daca punctionarea nu reuseste se incearca la jugulara sau femurala de

cadrul competent

o se evita manevrarea traumatizatiilor

o se administreaza oxigen

La spital

transfuzie de singe si plasma

orice transfuzie va fi izo grup si Rh cu determinarea compatibilitatii

flacoanele se vor incalzii la temperatura corpului

Page 40: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 40

Hemoragii exteriorizate

Simptomatologie

semnele locale apar in functie de organul cavitar din care s-a produs exteriorizarea

cele mai frecvente sunt

o epistaxis – singerare pe nas

o hemoptizie – hemoragie din arborele respirator

rosu

aerat

spumos

eliminat prin tuse

o hematemeza – eliminare prin cavitatea bucala a singelui provenit din

stomac

o melena – exteriorizarea prin defecatie

o metroragie – hemoragie care provine din uter in afara ciclului

o hematurie – singerare care provine din arborele urinar

in functie de cantitatea de singe pierdut si viteza cu care se pierde semnele

generale sunt cele de la hemoragia interna

Prim ajutor

se va pastra nemiscat in pozitie laterala sau semisezinda in functie de sediul

hemoragiei

se interzice orice efort fizic

hemostaza provizorie

se aplica punga cu gheata deasupra zonei presupusa suferinda

aplicarea tratamentului general

POLITRAUMATISMELE

- sunt afectiuni traumatice in care leziunile periferice sunt asociate cu

leziuni viscerale ce pot determina tulburari ale functiilor vitale

- accidentele de circulatie constituie cauza a peste 50% din totalul

politraumatismelor

- este cea mai frecventa cauza de deces pina la virsta de 40 de ani

- pentru o interventie terapeutica eficace la politraumatizati este necesara

stabilirea in primul rind a unui bilant lezional

- exista 4 regiuni anatomice principale care pot fi afectate de agentul

traumatic si anume

extremitatea cefalica

toracele

abdomenul

aparatul locomotor

- politraumatismele biregionale sunt numeroase

- masuri de urgenta la locul accidentului

crearea unui baraj de securitate pentru a putea acorda primele

ingrijiri in conditii cit mai bune

Page 41: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 41

evaluarea rapida a situatiei printr-o prima examinare, pentru

aprecierea functiilor vitale si inventarierea leziunilor

stabilirea prioritatilor de prim ajutor

in functie de numarul ranitilor se face un triaj primar si se hotaresc

masurile ce trebuie luate [entru fiecare caz in parte

ierarhizarea gesturilor de prim ajutor este urmatoarea

pe primul loc se situeaza resuscitarea cardiorespiratorie

in cazul in care exista mai multi accidentati se actioneaza simultan

de regula se considera ca prioritatile de interventie in ordinea

urgentei vitale

combaterea insuficientei respiratorii acute

insuficientei cardiocirculatorii

a starilor grave de soc

dupa masurile de prim ajutor intreprinse se face o a doua

examinare si trierea urgentelor

cuprinde

urgenta I

o stopul cardiorespirator

o hemoragiile mari nu pot fi oprite cu garou –

hemoragiile organelor interne

urgenta II

o hemoragiile arteriale care pot fi oprite cu garou

o amputatiile de membre

o plagile mari abdominale

o traumatizatii care si-au pierdut cunostiinta

urgenta III

o traumatismele craniocerebrale

o traumatismele vertebomedulare si de bazin

o fracturi deschise, plagi profunde

urgenta IV

o ceilalti traumatizati constienti

o cei cu leziuni superficiale, fracturi ale membrelor

toracice

o alte fracturi care se pot imobiliza provizoriu si se

pot temporiza

- transportul politraumatizatilor

se va afla in permanenta supraveghere a cadrului mediu

- citeva precizari

rapiditatea si competenta cu care se intervine si se transporta

bolnavul pot contribui mult la scaderea mortalitatii

stabilirea prioritatiilor la acordarea primului ajutor , ca si la

organizarea si executarea transportului spre unitatiile sanitare este

de mare importanta

atit la locul accidentului cit si in camera de garda reanimarea

politraumatizatiiilor se desfasoara in 2 etape

prima

Page 42: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 42

o asigurarea schimburilor gazoase pulmonare prin

manevrele de resuscitare respiratorie

o restabilirea si mentinerea functiei cardiocirculatorii

o oprirea hemoragiei

a doua

o cuprinde actiunile care pot fi executate dupa

restabilirea in limite normale a functiilor respiratorii

si hemodinamice

bilantul leziunilor se va face din principiu evitind gesturile

intempestive care pot agrava leziunile initiale

inventarul lezional al politraumatizatului se face prin

inspectie

palpare

la nevoie vesmintele vor fi taiate pentru a evita mobilizarea inutila

la spital

se va aprecia mai exact gravitatea leziunii

executarea interventiilor chirurgicale de urgenta

o hemostaza chirurgicala

o repararea sau inlaturarea viscerelor rupte

o rolul cadrului mediu de la camera de garda este de a

asigura prompt in continuare toate masurile de

urgenta luate pe timpul transportului si cele indicate

de medicul de garda

o va urmarii functiile vitale si vegetative

o va recolta singe pentru examenele de laborator

indicate de medic

o va pregatii bolnavul din punct de vedere al

asigurarii igienei

o la nevoie va executa tehnici de mica chirurgie

in sectiile unde au fost internati

terapie intensiva

traumatologie

chirurgie

va supraveghea permanent bolnavul

necesita o monitorizare atenta

clinic se va urmari

facies

o paloarea

o cianoza

o roseata exagerata

o uscarea buzelor

limba uscata denota o hidratare deficitara

semnele subiective

o durerea

localizare

caracteristica

Page 43: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 43

intensitate

o greturi, varsaturi

alimentare

fecaloide

sangvinolente

o tulburari ale auzului, vazului

TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE

sunt totalitatea fenomenelor clinice sau paraclinice care apar ca urmare a actiunii

unui agent traumatic asupra cutiei craniene

poate fi

o inchis

o deschis

mecanismele traumatice fizice pot determina

o leziuni

ale scalpului

excoriatii

echimoze

plagi

ale cutiei craniene

fracturi

cerebrale

contuzie

dilacerare

hematom intracerebral

edem cerebral

extracerebrale

hematom epidural – revarsat sanguin intre tabla interna

craniana si duramater

hematom subdural - revarsat sanguin intre duramater

si suprafata creierului

meningita seroasa – revarsat lichidian subdural

TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE INCHISE

COMOTIA CEREBRALA

se caracterizeaza prin

o abolire brusca a cunostiintei

o survine imediat postimpact

o insotita sau nu de modificari ale functiilor vitale si vegetative

T A

Tahicardie

Scurta apnee

fenomenul este de scurta durata citeva minute si e reversibil

Page 44: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 44

PRIMUL AJUTOR

in repaus culcat

transport cu autosanitara

atentie = exista riscul instalarii unei come

TRATAMENTUL ULTERIOR

daca fenomenele sunt toatal reversibile fara tratament – necesita doar repaus fizic

si psihic

daca e vorba de un labil psihic

o se pot administra sedative sau tranchilizante la indicatia medicului si

somnifere 2-3 zile

ATENTIE!!!!

POT APARE UNEORI MANIFESTARI DUPA CITEVA ZILE, TREBUIE

ATENTIONAT PACIENTUL CA LA APARITIA UNEI CEFALEE PERSISTENTE,

VERTIJ, VARSATURI SA SE PREZINTE DE URGENTA LA MEDIC

CONTUZIA CEREBRALA

afectiune cranio-cerebrala traumatica

poate fi de diferite grade

o minora (una sau citeva ore)

o moderata (pina la 24 ore)

o grava (alterari profunde de lunga durata)

simptomatologie

o abolirea sau alterarea starii de constienta

o modificari tranzitorii

in contuzia minora

puls

respiratie

TA

varsaturi

in contuzia moderata

dispnee

tahicardie

rar oscilatii a TA

in contuzia grava

domina perturbarile respiratorii cu incarcare traheo-

bronsica

dispnee de tip Cheyne Stokes, Kussmaul

hipertermie

tahicardie

varsaturi

puseuri de hipertensiune

o deglutitie dificila sau abolita in contuzii grave

o semne neurologice

contuzie minora

Page 45: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 45

modificari de reflexe

abolire de reflex plantar

contuzie moderata

redoarea cefei

asimetrie de reflexe miostatice

extensia halicelui

pareze oculomotorii

contuzie grava

sindrom bipiramidal gal sau inegal

crize convulsivante generalizate

rigiditate prin decerebrare

o semne oftalmologice

midriaza bilaterala

mioza

miscari pendulare ale globilor oculari

o lcr

poate fi

rozat sau clar in contuzia minora

sangvinolent sau rozat incontuzia moderata

intens sangvinolent in contuzia grava

o alte semne

cefalee

ameteli

vertije

varsaturi

GRADUL DE CONTUZIE SE IDENTIFICA PE BAZA PROFUNZIMII COMEI.

Profunzimea Comei Se Apreciaza In Functie De Precizarea Abolirii Timpilor De

Deglutitie

prim ajutor

o se face examen riguros si rapid

o asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii

o pozitionarea in decubit lateral sau ventral cu fruntea sprijinita pe antebrat

Page 46: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 46

a)pozitionarea pe timpul transportului cu respiratie eficienta

b)pozitie de amplasare si transport

c)pozitia de semipronatie in care se tranporta un comatos

decubit ventral sau lateral cu fruntea sprijinita pe antebrat

o in timpul transportului trebuie urmarite orice modificare astfel

TA normala plus bradicardie indica compresiune cerebrala

TA plus tahipnee si hipertermie indica o leziune cerebrala

profunda

TA normala cu stare de obnubilare si cu midriaza unilaterala plus

pareza indica un hematom extradural sau subdural

Daca starea de coma se accentueaza progresiv se suspecteaza un

hematom subdural sau extraduralcare difuzeaza rapid – interventie

chirurgicala de urgenta

o mai pot apare si alte modificari

ca instalarea unei afazii sau anartri (Imposibilitatea de articulare a

cuvintelor datorita unei pareze, paralizii sau tulburari in

coordonarea si tonusul muschiilor ce intervin in vorbirea

articulara.) de la inceput indica o contuzie cerebrala

afazia dupa un interval liber indica un hematom

tulburari psihice

sindrom convulsiv

agitatie psihomotorie

o exista situatii cind isi recapata cunostiinta dupa o coma trecatoare

Page 47: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 47

o pentru scaderea edemului cerebral la indicatia medicului se

administreazaglucoza 33%

o pentru reechilibrare acidi-bazica se administreaza solutii tampon THAM

- tratamentul in stationar

o se interneaza in terapie intensiva

o intubatie orotraheala

o intubatia nu se mentine mai mult de 36-48 de ore

o daca fenomenele de insuficienta respiratorie persista se practica

traheostomia

o in caz de stop respirator → ventilatie artificiala

o oxigenoterapie

o combaterea hipotermiei → inveliri in cearceafuri umede

o combaterea edemului cerebral → glucoza 33%

o combaterea hipertoniilor

o rehidratare

o tratament chirirgial la nevoie

o in contuziile minore si moderate tratamentul este simptomatic

antalgice

mici doze de tranchilizante

repaus la pat 7-15 zile (contuzie minora)

2 -3 saptamini (contuzie moderata)

DILACERAREA CEREBRALA

o este o leziune distructiva

o cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale

o survine in traumatisme cranio-cerebrale deschise (glont)

o simptomatologie

o in functie de sediul leziunii

hemipareza sau hemiplegie

afazie

hemianopsie (modificare de cimp vizual)

in traumatismele inchise dilacerarea este asociata cu contuzie si

edem cerebral

o tratament

o in cele deschise – al plagii

o in cele inchise – explorare chirurgicala

TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE DESCHISE

o pot fi

o plagi cranio-cerebrale nepenetrante intereseaza

partile moi

oasele craniului

o plagi cranio-cerebrale penetrante si perforante sunt cele care au depasit

dura mater si ajung in profunzime

o conduita de urgenta

Page 48: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 48

o mobilizarea va fi redusa la minim

o transportul se face cu mare grija

o tratament neurochirurgical

FRACTURILE BAZEI DE CRANIU

o sunt fracturi grave

o simptomatologia

o scurgere de LCR , singe sau chiar de substanta cerebrala prin nas, gura ,

urechi

o deosebirea dintre epstaxis si o singerare data de o rana a urechii sa face

prin faptul ca singele provenit din fractura este amestecat cu LCR, este

apos, nu coaguleaza , curge in continuu

o stare de coma

superficiala

profunda

o echimoze la pleoape

o leziuni nervoase, paralizii

o diagnosticul se pune prin punctie rahidiana sau prin radiografie

Puncţia lombară (rahidiană)

Metodă de recoltare şi investigare a lichidului cefalorahidian (LCR) prin pătrunderea în

spaţiul subarahnoidian cu un ac adecvat (se efectuează în spital).

Indicaţii:

- diagnostic: măsurarea presiunii LCR, prelevarea LCR pentru examen

bacteriologic, chimic şi citologic în caz de meningită, encefalită, hemoragie

meningo-cerebrală, injectarea de substanţe de contrast (mielografie);

- terapeutic: scăderea presiunii intracraniene în caz de hidrocefalie a nou-

născutului, introducerea în spaţiul subarahnoidian de substanţe medicamentoase

(citostatice în caz de leucemii)

- Contraindicaţii:

o edem papilar,

o instabilitatea cardio-respiratorie,

o coagulopatie,

o contuzia coloanei sau infecţia tegumentelor în regiunea unde se va

efectua puncţia,

o refuzul categoric al pacientului,

o hipertensiune intracraniana,

o edem cerebral,

o tratamentul antiagregant si anticoagulant

- trombocitopenii sau coagulopatii

Material necesar:

- ace de puncţie lombară, tăviţă renală, pense hemostatice

- lidocaină 1%,

- mănuşi, pansamente şi câmpuri sterile,

- antiseptic: betadină / alcool iodat,

- leucoplast,

Page 49: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 49

- seringă de 2 ml (pentru anestezia locală),

- 3 recipiente colectoare (sticluţe) sterile pentru recoltarea LCR,

- medicaţie (anestezice, antibiotice)

Tehnica:

- înainte de efectuarea puncţiei lombare se va recurge la examen neurologic şi FO.

- rahicenteza se efectuează de către medic care va fi servit cu cele necesare de

către cadrul mediu;

- bolnavul, pe nemâncate, se

poziţionează în decubit lateral (cel mai frecvent), la marginea patului, cu faţa la

perete, coapsele flectate pe abdomen, gambele flectate pe coapse şi capul flectat

pentru a realiza curbura coloanei în vederea măririi spaţiilor dintre apofizele

spinoase (sugarul şi copilul mic va fi imobilizat de un cadru medical care va

menţine copilul cu capul flectat;

- copilul mare sau obez este menţinut cu capul, membrele inferioare şi coloana

flectate de o persoană cu experienţă);

- locul puncţiei poate fi:

o la nivelul vertebrelor lombare (L4-L5) – puncţie lombară;

Page 50: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 50

o la nivelul vertebrelor toracale – puncţie toracală dorsală;

o între protuberanţa occipitală şi prima vertebră cervicală – puncţie

suboccipitală;

- se efectuează dezinfecţia zonei (coloanei) cu două tampoane de betadină apoi se

usucă zona cu un tampon steril uscat;

- se palpează spaţiul intervertebral, se introduce acul perpendicular pe linia

mediană .La traversarea ligamentului galben şi pătrunderea în canalul medular se

simte o pierdere a rezistenţei. În acest moment se retrage mandrenul şi va avea

loc scurgere de LCR (în caz de poziţionare corectă). Se recoltează în flacoane

etichetate (numele bolnavului, data şi ora recoltării) pentru: examen bacteriologic

(primele 20 picături pentru cultură şi frotiu direct), examen biochimic

(glicorahia, clorurorahia, albuminorahia) şi examen citologic.

- după extragerea acului se aplică pansamentul steril, iar bolnavul va fi aşezat în

decubit dorsal fără pernă (!).

- puncţia lombară se notează în F.O., precizându-se aspectul LCR (clar, tulbure,

opalescent, purulent, icteric, citrin etc), presiunea (normotensiv, hipertensiv „în

jet”) şi cantitatea de LCR extrasă;

- la finele puncţiei lombare se trece la „reorganizarea” locului de muncă;

- după puncţie se verifică periodic funcţiile vitale; la fiecare examinare se

urmăresc eventuale simptome de alarmă apărute: greţuri, vărsături, fotofobie;

- alimentaţia bolnavului se poate relua după 6-8 ore;

Incidente şi accidente:

Page 51: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 51

- durere la locul puncţiei,

- cefalee post puncţie,

- parestezii tranzitorii în timpul puncţiei,

- hematom peridural.

o prim ajutor

o in cazul fracturilor de baza cu leziuni cerebrale → tratamentul contuziilor

grave

o in contuziile simpla va fi mentunut in repaus

TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE

o simptome in fracturi

o daca este constient, ne poate informa despre

prezenta durerii

contractura si rigiditatea grupurilor de musch din zona segmentului

fracturat

tumefactie locala

echimoza locala

crepitatii ososase depistate la palpare

departarea a 2 apofize spinoase

in regiunea cervicala se mai adauga citeva semne specifice

capul aflat in pozitie de flexiune este sustinut cu ambele

miinichiar de acesta

pozitia de torticolis in fracturile de atlas

tulburari de respiratie de diferite grade

o simptome in fracturi vertebrale cu sectiune totala de maduva

o paralizia si pierderea sensibilitatii in regiunile subiacente focarului

focarului de fractura

o daca sediul leziunii este la coloana cervicala accidentatul va avea toate

extremitatile paralizate (tetraplegie)

o daca mai respira greu leziunea e localizata la primele vertebre cervicale

o paraplegia cind apare corespunde vertebrei C6C7

o se va insista asupra nivelului de sensibilitate tactila si dureroasa

o tulburari sfincteriene

retentie de urina

incontinenta de fecale

o abolirea reflexelor osteo-tendinoase

o tulburari respiratorii si cardiace

o conduita la locul accidentului

o se va evita orice tentativa de ridicare a traumatizatului

o se va cerceta daca nu are o leziune medulara prin intepare usoara a

extremitatiilor

o daca e constient e pus sa faca miscari ale membrelor

o prin interogatorii se poate afla daca prezinta parestezii

amorteli

Page 52: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 52

furnicaturi

intepaturi

o imbracamintea va fi inlaturata prin taiere cu foarfeca la cusaturi

o examinarea se face in pozitia in care a fost gasit

o daca sunt necesare rotiri se face de mai multe persoane

o este important ca la orice accident , nici o victima sa fie ridicata de umeri

si picioare si nici sa fie dezbracata pina nu sau stabilit leziunile

o nu se exercita tractiuni pe membre

o prim ajutor

o remedierea tulburarilor generale

o permeabilizarea cailor respiratorii

o la nevoie oxigenoterapie

o asezarea traumatizatului pe brancard

o va fi asezat cu fata in sus

o se aseaza linga accidentat targa

o se pregateste targa

o se acopera cu o patura

modalitate de ridicare la acelasi nivel

o 4 persoane vor muta accidentatul pe targa

o se vor aseza in genunchi linga accidentat

o introduc miinile sub accidentat

o la un semn ridica toti odata

o un altul impinge taga

o se aseaza pe targa

o va fi legat cu traverse

Page 53: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 53

imobilizarea fracturilor de coloana vertebrala pe un plan tare

fixarea capului si gitului intre 2 paturi rulate pentru transportul unui accidentat cu fractura

de coloana cervicala

o daca transportul dureaza mai mult de 4-6 ore va fi sondat

o in cazuri exceptionale cind este imposibil sa se asigure o targa tare

trasportul este admis pe patura

tehnica imobilizarii fracturilor de coloana vertebrala pe o patura

TRAUMATISMELE BAZINULUI

- fracturile bazinului includ fracturile oaselor care il compun

o coxal

o fundul cotilului

o ramurile ilio si ischiopubiene

o sacrul

o coccisul

- Diagnosticul de prezumtie

o Evidentierea durerilor locale

o Contracture muschilor abdominali

Poate fi reprezentata ca un semn reflex sau datorita hematomului

retroperitoneal

Poate fi semnul unei rupturi de viscer abdominal

Vezica urinara

Uretra

Colon

intestin

Page 54: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 54

Prezemta contracturii abdominale trebuie apreciata ca un element

de gravitate

o Vor fi urmarite

Puls

TA

Aparitia semnelor clinice de anemie

Aspectul urinei

Posibilitatea mictiunii spontane

o Poate prezenta impotenta functionala relative a membrelor inferioare

o Mobilizarea coapselor este dureroasa

o Fracturle de cotil se pot complica cu luxatia centrala a capului femoral

o In fracturile inelului pelvian pot sa apara scurtarea aparenta

o In fracturi de disjunctie pubiana se constata largirea bazinului

- Primul ajutor

- Sedarea bolnavului nu opiacee

- combaterea starii de soc

- transportul se face pe targa

- este interzis transportul cu patura

- nu se recomanda sondajul uretral decit la spital

- nu se vor face clisme

Tratamentul in spital

- diagnosticul de certitidine se stabileste in urma examenului radiologic

- in functie de gravitate tratamentul poate fi chirurgical sau conservator

- in fracturile fara deplasare sau cu deplasare moderata consta in imobilizare la pat

20-30 zile , cu incepere precoce a recuperarii functionale la pat

- in fracturile cu deplasare ale centurii pelviene se va face reducerea fracturilor sau

a disjunctiilor

- disjunctia simfizei pubiene mai mare de 3 cm are indicatie chirurgicala

Tratamentul complicatiilor

- necesita interventia corelata a ortopedului si urologului

- in ruptura uretrei se incearca cu prudenta introducerea unei sonde uretrale, daca

nu se reuseste se face cistotomie suprapubiana si se monteaza o sonda tip Pezzer

- ruptura vezicii urinare impune laparatomie de urgenta, sutura vezicii si istalarea

uei sonde

- rupturile altor viscere abdominale impun de asemenea laparatomie de urgenta si

repararea chirurgicala

- in paralel se face tratamentul starii de soc

Page 55: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 55

Tehnica pansarii plagii la locul accidentului

- toaleta si dezinfectia tegumentului

o cind plaga se afla intr-o regiune paroasa

se incepe cu tunderea regiunii paroase

spalarea tegumentului in jurul plagii cu apa si sapun, apoi

degresarea cu eter si benzina

dezinfectia in jurul plagii cu tinctura de iod, apoi cu alvcool, prin

miscari circulare, din jurul plagii spre exterior

- toaleta plagii

curatirea plagii prin turnare in jet cu apa sterila , ser fiziologic,

antiseptice neiritante apa oxigenata 3%

tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile

nu se face tamponare cu vata

nu se toarna nici un fel de substanta in plagile penetrante, perforate

in organe si cavitati naturale

se poate face o tamponare superficiala a plagii cu tampoane de

tifon umezite in substante antiseptice neiritante

- dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii

o se face din nou cu tinctura de iod, apoi cu alcool

o aceste dezinfectante sa nu intre in plaga

- acoperirea plagii

o se face cu comprese sterile care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu

2-3 cm

Page 56: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 56

o compresele vor fi astfel manevrate incit sa nu se atinga cu miinile

suprafetele ce vin in contact cu plaga

- fixarea pansamentului

o se face cu galifix, leucoplast sau prin infasare

DE RETINUT

- primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea infectarii acestora

- este necesara spalarea pe miini inaintea inceperii manevrelor

- respectarea cu strictete a masurilor de asepsie constituie succesul vindecarilor

rapide fara complicatii

- inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antalgice , eventual si sedative

pentru calmarea durerilor si linistirea bolnavului

CE NU SE FACE

- nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument

- nu se scot fragmentele osoase in cazul fracturilor deschise

- nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata – pericol de

hemoragie

Page 57: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 57

1. In urma unui accident rutier, ajung in UPU 2 persoane . prima X este o femeie de 48 de

ani cu multiple fracturi ale membrelor inferioare, in stare de inconstienta, TA 50/80

mmHG, puls 45 bat/min, , prezinta hemoragie interna, iar cind isi revine nu isi mai

aminteste nimic, este palida , mucoase deshidratate.

Pacientul Y un barbat de 50 de ani, cu fractura la membrul inferior sting , plinge de

durere, este speriat pentru ca nu stie ce se intimpla cu sotia, TA 140/90 mm HG, cianoza

a fetei, dispnee in timpul vorbirii.

2. Pacient in varsta de 64 a suferit in urma cu 2 ani un accident traumatic la nivelul

soldului stang (a cazut de pe bicicleta) in urma unei coliziuni cu un autovehicul.

Articulatia soldului era dureroasa la miscare activa, iar la radiografic s-a observat o fisura

la nivelul acetabulului.

Pacientul a urmat repaus la pat timp de 4 saptamani continuat apoi de alte doua saptamai

in care a inceput sa mobilizeze articulatia si sa faca sedinte de fizioterapie. Recuperarea a

fost foarte buna, astfel incat la 6 saptamani de la eveniment s-a intors la serviciu.

La un an de la eveniment, a inceput sa simta ocazional disconfort la nivelul soldului

stang, disconfort care a fost treptat inlocuit de durere. Ca urmare s-a instalat un anumit

grad de impotenta functionala: nu putea merge mai mult de 100 de metri fara sa resimta

dureri puternice, nu putea sa urce scarile.

Durerea s-a permanentizat, pacientul neputand sa doarma noaptea.

La inspectie pacientul a prezentat un mers schiopatat iar soldul stang se afla contractat in

flexie fara a mai putea executa miscarea de rotatie.

Efectuati planul de ingrijire.

Page 58: Curs Ortopedie (1)

as.princ.tamas simona 58

BIBLIOGRAFIE

1. Titircă Lucreţia – Ghid de nursing, Editura „Viaţa Românească”, Bucureşti, 1996

2. Titircă Lucreţia – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,

Editura „Viaţa Românească”, Bucureşti, 1996