ortopedie curs

42
ORTOPEDIE – NOTE DE CURS – Dr. Mihai G. MAN ORTOPEDIE – NOTE DE CURS

Upload: georgemihail

Post on 06-Aug-2015

235 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE – NOTE DE CURS – Dr. Mihai G. MAN

ORTOPEDIE – NOTE DE CURS

Page 2: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

STRUCTURA CURSULUI:

1. Introducere

2. Componenţa unei true de prim ajutor

3. Entorele: • Definiţie

• Clasificare

• Simptomatologie

• Acordarea primul ajutor

4. Luxaţiile: • Definiţie

• Clasificare

• Simptomatologie

• Acordarea primul ajutor

5. Fracturile: • Definiţie

• Clasificare

• Simptomatologie

• Complicaţii

• Acordarea primul ajutor

• Tratamentul diverselor tipuri de fracturi

- BIBLIOGRAFIE

2

Page 3: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

ARGUMENT: Educaţia pentru sănătate este o preocupare de maximă

importanţă a medicinii omului sănătos care constă în dezvoltarea nivelului

de cultură sanitară al diferitelor grupuri de populaţie, precum şi mijloacelor

şi procedeelor educativ-sanitare necesare formării unui comportament

sanogenic.

Obiectivul de bază al educaţiei pentru sănătate constă în formarea şi

dezvoltarea în rândul populaţiei, începând de la vârstele cele mai fragede, a

unei concepţii şi a unui comportament igienic, sanogenic, în scopul apărării

sănătăţii, dezvoltării armonioase şi fortificării organismului, adaptării lui la

condiţiile mediului ambiental natural şi social, cât şi al participării active a

acesteia la opera de ocrotire a sănătăţii populaţionale. În acest sens, este

necesară formarea unei opinii de masă, fundamentată ştiinţifică, faţă de

igiena individuală şi colectivă, faţă de alimentaţie, îmbrăcăminte, muncă şi

odihnă, faţă de utilizarea raţională a timpului liber şi a factorilor naturali de

călire a organismului, faţă de evitarea factorilor de risc, precum şi a modului

de solicitare a asistenţei medicale şi a diferitelor mijloace de investigaţie şi

tratament.

3

Page 4: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE ENTORSE,

LUXAŢII ŞI FRACTURI

INTRODUCERE:

Primul ajutor reprezintă un complex de măsuri de urgenţă şi se aplică

în cazul accidentelor înainte de intervenţia cadrelor medicale.

Pentru obţinerea rezultatelor dorite în acordarea primului ajutor,

salvatorul trebuie:

♦ să cunoască toate regulile de acordare a primului ajutor;

♦ să-şi păstreze calmul, să fie eficace şi rapid în luarea deciziilor şi

măsurilor de acordare a primului ajutor.

În fiecare şcoală trebuie ă existe cel puţin o trusă de prim ajutor.

Aceasta trebuie să conţină:

INSTRUMENTAR:

- foarfece

- dispozitiv pentru respiraţie gură la gură

- pipă Guedel pentru adult

- pipă Guedel pentru copil

MATERIALE SANITARE:

- plasture

- leucoplast

- comprese de tifon sterilizate

- faşă tifon

- bandaj triunghiular din pânză

- vată medicinală sterilizată

- garou

4

Page 5: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

- mănuşi de unică folosinţă

MEDICAMENTE:

- soluţie dezinfectantă cu alcool sanitar

- pansament cu rivanol

MATERIALE DIVERSE:

- ace de siguranţă - 6 buc

- broşura cu instrucţiunile de prim ajutor

- listă conţinut trusă sanitară

1. ENTORSELE

Leziuni traumatice la nivelul articulaţiilor, datorate acţiunii unor forţe

divergente, fără modificarea raportului anatomic normal dintre suprafeţele

intraarticulare.

Entorsa este un accident comun, ca urmare a unei supratorsionări.

Capsula articulaţiilor şi ligamentelor pot fi afectate. De obicei, entorsa

afectează mai des membrele inferioare, în special glezna. Uneori, entorsa

este însoţită de o fractură şi, în aceste situaţii, se acorda primul ajutor

fracturii. Persoana accidentată are dureri şi mişcări reduse. Articulaţia

afectată se umflă.

• Clasificare:

- gradul I (E. uşoare): întindere ligamentară;

- gradul II (E. medii): ruptură ligamentară parţială; diminuarea stabilităţii

articulare;

- gradul III (E. grave): rupere ligamentară totală; stabilitatea articulară este

complet compromisă;

5

Page 6: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

• Simptomatologie:

- durere: imediat după traumatism; are caracter sincopal;

- tumefiere locală: datorită procesului inflamator local;

- impotenţa funcţională: apare imediat după traumatism; poate fi parţială

(gradul I şi II) sau totală (gradul III);

- echimoza: apare la 24 de ore după traumatism;

- examenul radiologic – gradul I: aspect normal;

- gradul II: lărgire a spaţiului articular;

- gradul III: mărire exagerată a spaţiului articular; în cazul smulgerii inserţiei

ligamentare, se pot evidenţia mici fragmente osoase intraarticular. (Igienă şi

evaluare biologică, 2000, Vâjâială, G.E.)

Entorsele gleznei se produc prin răsucirea forţată a articulaţiei tibio —

tarsiene cu lezare de ligamente. Fenomenul se complică atunci când se fac

smulgeri osoase, fisuri sau fracturi maleolare.

În entorsele de genunchi se lezează în deosebi ligamentul intern şi în

cazuri mai grave ligamentele încrucişate.

În articulaţia şoldului, entor

Entorsele se produc foarte greu, dar sunt dureroase şi greu de tratat.

Entorsele articulaţiilor coloanei vertebrale sunt extrem de rare, dar foarte

serioase.

Entorsele degetelor nu au un caracter grav, se produc prin

supraextensie.

Entorsele pumnului se produc prin mişcări violente, prin forţarea

articulaţiei în flexie, în extensie sau torsiune

Entorsele cotului sunt fie contuzionale, fie provocate de căderi sau

eforturi violente (aruncări cu discul, suliţa, mingea, etc).

În entorsele umărului, tendonul bicepsului poate ieşi temporar din

6

Page 7: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

şanţul său, rupând ţesuturile bursei şi tecii tendinoase.

Evolutia ulterioara

   Cele usoare si moderate se vindeca bine, fara a necesita vreun

tratament deosebit. Entorsele grave se vindeca bine cu tratament de

specialitate. Daca nu, e risc sa apara sechele si chiar recidive: unde ai avut o

entorsa medie / grava, articulatia e slabita si mai usor mai apare o noua

entorsa!

Primul ajutor în cazuri de entorse ale gleznei:

– ridicaţi piciorul în sus

– aplicaţi un bandaj elastic strâns

– scădeţi temperatura prin aplicarea pachetelor cu gheaţă pe bandaj

– repaus articular, prin imobilizare provizorie;

– combaterea durerii;

– limitarea edemului si a hemartrozei (sângerare intraarticulara).

– Contraindicat masajul (poate agrava leziunile partilor moi).

7

Page 8: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

După acordarea primului ajutor, pentru reducerea durerilor, zona

afectată se ţine în repaus. Este necesar un examen medical.

Evolutia ulterioara

   Cele usoare si moderate se vindeca bine, fara a necesita vreun

tratament deosebit. Entorsele grave se vindeca bine cu tratament de

specialitate. Daca nu, e risc sa apara sechele si chiar recidive: unde ai avut o

entorsa medie / grava, articulatia e slabita si mai usor mai apare o noua

entorsa!

2. LUXAŢIILE

Capul unei articulaţii poate ieşi din lăcaşul său. Acesta se poate

întâmpla uneori în cazul unei fracturi şi atunci capsula este afectată. Trataţi-

o ca pe o fractură şi nu încercaţi să puneţi la locul ei articulaţia dislocată.

Leziuni traumatice la nivel articular, datorate acţiunii unor forţe care

produc dislocarea capetelor osoase articulare (deci pierderea raporturilor

normale dintre suprafeţele intraarticulare)

• Clasificare:

– în funcţie de timpul scurs de la producerea traumatismului:

a) L. recente (încă nu s-a instalat contractura musculară);

b) L. vechi (există contractura musculară);

c) L. recidivante (sunt luxaţii cronice care apar din ce în ce mai frecvent la

aceeaşi articulaţie, producându-se cu foarte mare uşurinţă, la

microtraumatisme);

– în functie de deplasarea suprafetelor intraarticulare:

8

Page 9: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

a) L. complete (anatomia articulaţiei este distrusă, capetele osoase migrând

mult);

b) L. incomplete, sau subluxaţii (doar unul dintre capetele osoase se

deplasează);

– în funcţie de gravitatea leziunilor:

a) L. simple;

b) L. complicate (se asociază leziuni de vase, nervi ăi chiar fracturi).

• Simptomatologie:

– durere: este foarte intensă, cu caracter sincopal;

– deformarea regiunii respective;

– impotenţa funcţională: este totdeauna prezentă în luxaţii.

• Prim ajutor:

– reducerea luxaţiei (repunerea capetelor osoase în poziţie normală);

– imobilizarea provizorie a segmentului respectiv;

– combaterea durerilor;

– limitarea edemului şi a hemoragiei;

– transportul la o secţie de ortopedie.

(A.B.C.-ul primului ajutor medical, 1998, Creţu, A).

Luxaţiile membrului superior:

- clavicula se luxează mai des la nivelul extremităţii acromiale (luxaţia

lui Galileu), decât la extremitatea sternală;

- humerusul, capătul proximal se luxează frecvent în jos şi înăuntru şi

mai rar în sus şi înapoi;

- cotul se luxează la extremităţile proximale ale celor două oase ale

antebraţului, cubitus şi radius şi mai rar izolat;

- la mână şi degete cele mai întâlnite luxaţii se produc în articulaţia

radio - carpiană.

9

Page 10: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

Luxaţiile membrului inferior:

- capul femural se poate luxa mai frecvent înapoi;

- la articulaţia genunchiului, tibia se luxează mai des înainte şi mai rar

înapoi. Au loc tulburări serioase, genunchi deformat, tumefiat, se produc

ruperi de ţesuturi moi de capsulă, vase sanguine, urmate de revărsări seroase

în articulaţie, meniscuri

lezate;

luxaţia rotulei (patelei) se produce când genunchiul este în extensie; la unii

indivizi, cu genunchiul în valg, contracţia muşchiului cvadriceps este

capabilă să producă luxaţia rotulei în afară;

- în articulaţia gleznei, cea mai frecventă luxaţie este a astragalului.

Luxaţiile coloanei vertebrale sunt destul de rare, dar foarte grave, iar

luxaţiile maxilarului inferior datorate traumatismelor se manifestă prin

reducerea mişcărilor mandibulei, îngroşarea vocii, gura rămânând

întredeschisă. (http://www.famouswhy.ro/).

10

Page 11: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

Ce-i de facut in caz de entorse, luxaţii sau întinderi ?

se pun comprese cu gheata. Nu se va pune niciodata punga cu gheata

direct pe piele. Intotdeauna se inveleste mai intai intr-un prosop si

abia apoi se aplica, altfel se poate provoca o degerare a pielii si in loc

sa se atenueze problema, mai mult se complica.

se tine piciorul mai sus decat restul corpului.

se pun comprese cu decoct din radacina de tataneasa. Se fierb 4

linguri de radacina maruntita in doua cani de apa timp de 15 minute,

se strecoara, iar cand se raceste se foloseste sub forma de compresa.

se va consuma ananas proaspat, deoarece este un foarte bun

antiinflamator.

se curata si se zdrobeste o capatana de usturoi si se freaca bine cu 150

ml ulei de masline. Se pune mujdeiul astfel obtinut intr-un borcan, se

astupa cu un capac si se lasa la macerat 2-3 zile. Cu acesta se maseaza

sau se frectioneaza zona afectata.

se pun cataplasme cu frunze de varza oparite sau inmuiate cu ciocanul

de snitele.

se unge zona afectata cu unguent de tataneasa sau de arnica.

Unguentul de arnica se va folosi numai in cazul in care pe piele nu

exista crapaturi, julituri sau alte leziuni.

se unge zona cu unguent de marar si se acopera cu un pansament.

Pentru a prepara unguentul cu marar aveti nevoie de 4 linguri marar

proaspat tocat fin, doua linguri ulei de masline si o lingura de ceara de

albine. Se pune mararul tocat intr-un borcan, se adauga peste el uleiul

de masline, se astupa si se lasa la macerat pana a doua zi. Se filtreaza,

se adauga ceara topita, amestecand bine cu o spatula, pana se obtine o

11

Page 12: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

compozitie spumoasa. Unguentul se toarna in cutiute de plastic sau

borcanele si se pastreaza la rece.

se unge zona cu unguent de maghiran. Pentru a prepara unguentul de

maghiran aveti nevoie de doua linguri pulbere de maghiran, o lingura

alcool de 90° si doua linguri de untura nesarata sau unt nesarat. Se

pune pulberea de maghiran intr-un ibric emailat, se stropeste cu

alcool, se acopera si se lasa la macerat cateva ore. Se adauga untura

sau untul, se incalzeste ibricul pe baie de aburi pana se topeste

grasimea, apoi se filtreaza printr-un tifon, iar cand se raceste se intinde

pe zona afectata si se acopera cu un pansament.

(http://pentrufamilie.ro)

Tratarea unei luxaţii se numeşte reducerea luxaţiei. Ea constă în

repunerea corectă, adică readucerea în articulaţie a celor două capete osoase,

pe aceeaşi cale pe care s-a facut luxaţia. Această reducere trebuie făcută cît

mai urgent posibil. Se face de preferinţă sub anestezie generală de scurtă

durată sau anestezie locală (obţinută prin infiltraţii periarticulare cu

novocaină, xilină) care permit cel mai bine executarea manevrelor de

reducere fără mari tracţiuni şi fără leziuni sau distrugeri osoase, articulare,

musculare, vasculare sau nervoase.

Metodele de reducere a luxaţiei de umăr sînt multiple. Cele mai

întrebuinţate sunt:

Metoda Hipocrate: bolnavul este în decubit dorsal pe o masă sau o

canapea; medicul prinde antebraţul în treimea distală şi face o

tracţiune, în timp ce călcîiul introdus în axilă face o mişcare

inversă. (Fig. 1). Repunerea capului humeral în glenă este simţită

şi auzită printr-un zgomot caracteristic.

12

Page 13: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

Metoda von Artl: accidentatul stă pe un scaun cu spătar înalt,

medicul prinde treimea proximală a braţului cu o mînă şi articulaţia

cotului cu altă mînă, efectuînd o tracţiune progresivă în jos (axul

braţului cu axul spătarului de la scaun formînd un unghi de 30°);

(Fig. 2).

Metoda Mothes: constă dintr-o tracţiune susţinută a membrului

superior luxat, membrul fiind adus în abducţie de aproximativ 110°

— 120° şi extensie, iar corpul fiind fixat cu o chingă trecută peste

toracele bolnavului, pentru a asigura contraextensia (Fig. 3).

Dacă luxaţia s-a redus corect, durerile dispar aproape complet şi

mişcările din articulaţie se reiau cu amplitudinea lor normală. Este

obligatoriu să se facă întotdeauna şi un control radiografic, care dă asigurări

asupra calităţii repunerii şi arată dacă nu există o leziune osoasă

concomitentă. Dacă există o astfel de leziune, şi ea n-a existat anterior,

înseamnă că s-a produs în timpul executării manevrelor de repunere.

-Chirurgical

Dacă nu reuşeşte reducerea luxaţiei pe cale ortopedică (nesîngerîndă),

ea va fi redusă pe cale chirurgicală (sîngerîndă). În luxaţiile vechi, aproape

întotdeauna este obligatoriu să se intervină chirurgical.

Dacă bănuim că s-au produs rupturi importante capsulare, de

ligamente, sînt necesare intervenţii chirurgicale de specialitate. Cu atît mai

mult sînt necesare intervenţiile chirurgicale în caz de leziuni vasculare şi

nervoase.

După reducere, ortopedică sau chirurgicală (sîngerîndă), articulaţia se

imobilizează pentru o perioadă de cel puţin 2—3 săptâmîni, pentru ca

extremităţiie osoase să fie menţinute în contactul lor normal şi pentru ca

13

Page 14: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

rupturile capsulare şi ligamentare să se repare. După acest interval se reiau

mişcări susţinute, dar fine.

După scoaterea aparatului gipsat, se reiau progresiv mişcările active şi

se începe programul de recuperare funcţională.

În caz de luxaţii deschise se va face de urgenţă intervenţie

chirurgicală, care constă în toaleta locală, debridarea ţesuturilor care nu au

vitalitate suficientă, repunerea segmentului luxat în articulaţie, sutura

capsulei şi a articulaţiei. Operaţia este urmată de imobilizare, urmărirea

atentă postoperatorie (eventual antibioterapie) şi apoi tratament fizioterapic.

Recidivele. De multe ori o luxaţie se poate repeta, mai ales dacă prima

oară nu s-a aplicat un tratament corect. În luxaţia scapulo-humerală apar cele

mai frecvente recidive. De obicei aceste luxaţii recidivante, denumite

şi ,,habituale" se repun uşor (uneori chiar de către pacient). Fără îndoială că

recidivele determină o invaliditate mai mult sau mai puţin accentuată, fapt

care obligă a se face tot ceea ce este necesar la prima luxaţie pentru a nu

expune la recidive. Pentru aceste luxaţii recidivante sînt indicate şi

intervenţii chirurgicale, adevărate intervenţii plastice ortopedice, prin care se

repară capsula articulară şi se întăresc ligamentele de menţinere în contact a

celor două segmente osoase.

3. FRACTURILE

Scheletul uman este compus din aproximativ 206 oase, legate între ele

prin articulaţii şi muşchi. Totul este aşa de bine asamblat, încât chiar o

traumatizare sau fracturare neînsemnată a unuia dintre cele mai mici

componente poate conduce la incapacitate. Un os este compus astfel încât cu

un minimum de material se realizează maximum de rezistenţă.

14

Page 15: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

Tipuri de fracturi:

Traumatisme în care se produce întreruperea totală sau parţială a

continuităţii unui os, sub acţiunea directă sau la distanţă a unui agent cauzal.

• Clasificare:

– în funcţie de fragmentele osoase din focarul de fractură:

a) F. simple (traiect de fractură unic, cu două fragmente osoase);

b) F. cominutive (există cel puţin două traiecte de fractură şi minim trei

fragmente osoase);

– în funcţie de comunicarea focarului de fractură cu exteriorul:

a) F. Închise (fragmentele osoase sunt acoperite integral de tegument);

b) F. deschise;

– în funcţie de traiectul de fractură:

a) F. complete (ambele corticale osoase sunt lezate);

b) F. incomplete (este lezată doar o corticală);

– în funcţie de deplasarea capetelor osoase în focarul de fractură:

a)F. cu deplasare;

b) F. fără deplasare;

– în funcţie de acţiunea agentului traumatic:

a) F. directe (leziunea se produce la locul de acţionare a agentului

traumatic):

b) F. indirecte (leziunea osoasă se produce la distanţă).

• Simptomatologie:

– semne generale: scăderea tensiunii arteriale; tulburarea termoreglării;

posibil stop cardio-respirator;

– semne locale: – de probabilitate: durere foarte intensă, în punct fix; apare

imediat după traumatism; tumefiere locală; echimoză; impotenţă funcţională;

poziţie nefirească

15

Page 16: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

– de certitudine: mobilitate anormală; crepitaţii osoase (zgomote

caracteristice datorate frecării capetelor osoase fracturate); lipsa transmiterii

mişcării dincolo de focarul de fractură; deformare regională (când este sub

forma unui unghi apărut pe un segment cu formă liniară în mod normal);

examenul radiologic;

– în cazul fracturilor deschise, la semnele de mai sus se asociază: plaga;

hemoragie locală. (Igienă şi prim ajutor, 2000, Doina Mureşan).

O fractură sau ruptură poate fi cauzată de suprasolicitare, violenţă

externă sau presiune. Persoana care acordă primul ajutor trebuie sa fie în

stare să deosebească o fractură închisă de una deschisă. Pielea peste o

fractură închisă nu este străpunsă, în timp ce pielea din jurul unei fracturi

deschise este strâpunsă. Rana poate fi cauzată de o forţă externă sau de

fragmentele osului care forţează ieşirea prin piele.

Complicaţii în cazul fracturilor:

Sângerarea:

O fractură deschisă poate cauza sângerarea pielii, muşchilor şi a

vaselor mari de sânge. Chiar şi o fractură închisă poate cauza sângerare

majoră, dar, deoarece sângerarea este internă, aceasta va fi vizibilă numai o

dată cu umflarea zonei accidentate. În fracturarea oaselor mari (osul

şoldului), hemoragia poate provoca o pierdere a sângelui de până la 1-2 litri,

accidentatul riscând o întrerupere a circulaţie.

Infecţia:

În cazul oricărei fracturi deschise, există pericol de infectare. Persoana

care acordă primul ajutor trebuie să facă totul pentru a reduce posibilitatea

unei infectări, prin tratarea fracturii în mod corect şi rapid. O infecţie a

articulaţiilor, mai ales, este adeseori dificil de tratat. Vindecarea improprie şi

16

Page 17: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

complicaţiile pot conduce la o posibilă amputare.

O fractură închisă se poate agrava dacă un fragment ascuţit de os

străpunge pielea, cauzând o fractură deschisă. Acest lucru se poate întâmpla

în timpul tratamentului de urgenţă sau al transportului.

Afectarea vaselor de sânge şi a nervilor:

Fragmente ascuţite de os pot atinge nervii adiacenţi, ceea ce poate avea

drept rezultat parallizia sau pierderea simţurilor. La aceasta trebuie să se

gândească persoana care acordă primul ajutor, în timpul tratamentului sau al

transportului.

METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC ÎN CAZUL

SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA

RADIOGRAFIEI.

Fracturile se pot însotii de o serie de complicatii:

Complicatii imediate:

transformarea unei fracturi închise într-o fractura deschisa

lezarea vaselor sau a nervilor aflate în vecinatate

infectia focarului de fractura

Complicatii tardive (întârziate):

cicatrizarea anormala a plagii osoase (în unele boli cronice)

pseudartroza (întârzierea consolidarii fracturii)

calusul vicios

        Imobilizarea provizorie a fracturilor se face în scopul împiedicarii

miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care

pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. Mijloacele de imobilizare

sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, în

functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Pentru a avea siguranta ca

17

Page 18: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea trebuie

sa cuprinda în mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul

focarului de fractura. Înainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara,

nedureroasa a segmentului în ax. Acest lucru este valabil numai în cazul

fracturilor închise. Fracturile deschise se imobilizeaza în pozitia gasita, dupa

pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta reducerea lor prin tractiune.

Tipuri de atele speciale:

atele Kramer (confectionate din sârma)

atele pneumatice (gonflabile)

atele vacuum

Atele improvizate: din scândura, crengi de copac...

Primul ajutor în cazul fracturilor:

- Acoperiţi rana şi opriţi sângerarea.

- Imobilizaţi, pe cât posibil, partea accidentată.

- Preveniţi întreruperea circulaţiei.

- Transportaţi cu atenţie accidentatul la spital sau medic.

- Dacă fractura este deschisă, acoperiţi rana şi încercaţi să opriţi sângerarea.

Este necesară cât mai puţină mişcare.

- combaterea durerii

- reducerea fracturii (repunerea în contact a capetelor osoase fracturate)

- în fracturile deschise: hemostaza si primul ajutor al plagii deschise

- imobilizarea provizorie a focarului de fractura

- protectia termica a accidentatului

Fractura unor oase şi rupturi în apropierea încheieturilor se produce

din cauza rezistenţei insuficiente. Este vorba, în mod special, de fracturile

oaselor lungi, cum ar fi cele ale piciorului sau coapsei, braţului şi

antebraţului. Este necesar să se menţină fractura cât mai fixă. De asemenea,

18

Page 19: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

poate fi nevoie de ajutor suplimentar, pentru imobilizare cu atele, dacă

accidentatul trebuie transportat altfel decât cu ambulanţa.

Imobilizarea cu atele:

O atelă funcţionează ca un suport. Dacă persoana rănită trebuie să fie

transportată pe o distanţă lungă până la maşină, atela trebuie să fie adaptată

acestei situaţii.

Criteriile de care trebuie să se ţină cont la imobilizarea cu atele:

- atela trebuie să fie suficent de lungă, pentru a acoperi atât zona de

deasupra, cât şi cea de sub fractură.

- pentru a evita strânsoarea şi frecarea, captuşiţi atela

- evitaţi întreruperea circulaţiei

- atela trebuie să fie rigidă

- atela nu trebuie să fie prea grea

În situaţia în care lipseşte echipamentul necesar, persoana care acordă

primul ajutor trebuie să facă apel la fantezie şi să improvizeze.

Ca material pentru atelă, se poate folosi: cartonul, metalul, plasticul,

ziarele, păturile (înfăşurate).

În afară de oprirea hemoragiei, este, de asemenea, important să

prevenim întreruperea circulaţiei.

Persoana care acordă primul ajutor trebuie să aibă grijă ca

accidentatul să se mişte cât mai puţin în timpul transportului.

Reguli de efectuare a imobilizarii provizorii:

- iniţial, se execută imobilizarea manuală a zonei lezate, cu ambele mâini

introduse simultan de-o parte şi de alta a fracturii; apoi, accidentatul este

aşezat în

poziţia optimă;

19

Page 20: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

- totdeauna se imobilizează si cele două articulaţii „de siguranţă”: cea distală

şi cea proximală faţă de focarul de fractură;

- montarea atelelor: – se aşază perpendicular una pe cealaltă;

- se capitonează cu vată (sau alte materiale moi);

- prima se aşază atela care menţine greutatea segmentului lezat, apoi

salvatorul îşi retrage simultan ambele mâini;

- toate spaţiile goale dintre segmentele corporale şi atelă se capitonează cu

vată sau alte materiale moi (fulare, prosoape etc.);

- dacă există o deformare angulară a osului fracturat, prima se aşează atela

de partea concava (spaţiul gol fiind umplut cu un rulou), iar a doua atelă se

poziţionează pe partea laterală a segmentului lezat;

- se încearcă obţinerea unei axări relative a segmentului fracturat, prin

tracţiune atraumatică şi progresivă în ax (o persoană apucă şi fixează cu

putere articulaţia proximală, iar a doua persoană trage în sens contrar

prinzând distal de fractură) (manevra de axare nu se execută în fracturile

deschise);

- fixarea atelelor printr-o tehnică de bandajare începe totdeauna de la focarul

de fractură, apoi merge spre proximal şi în final spre distal;

- atelele trebuie să depăşească cu minim 4-5 cm cele doua articulaţii „de

siguranţă”. (Igienă şi prim ajutor, 2000, Doina Mureşan)

Tratamentul diverselor tipuri de fracturi:

Fractura şoldului:

Dacă transportul la medic sau spital este lung şi dificil, atela trebuie

fixată pe partea laterală exterioară a piciorului, de la zona axilară până la

talpa piciorului. Partea laterală interioară a piciorului trebuie să fie

imobilizată, de la rădăcina coapsei până la talpă. Este important să capitonaţi

20

Page 21: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

bine atela. Când transportul este scurt şi simplu, sau când aşteptaţi sosirea

ambulanţei este suficient să sprijiniţi persoana accidentată cu pături sau

perne, astfel încât piciorul să fie intr-o poziţie firească şi stabilă (uşor

îndoit).

Hemoragia la un şold fracturat poate fi substanţială. Chiar şi o fractura

închisă poate provoca o pierdere de sânge, de până la 1-2 litri, determinând

astfel pericolul unei întreruperi a circulaţiei.

Fractura pelviană:

- Şolduri: fracturi bilaterale - frecvent

- Palparea locală: evidenţiază instabilitatea marcată

- Sânge la nivelul meatului urinar (evidenţiat iniţial prin compresii

succesive de-a lungul uretrei) - necesită uretrografie şi cistografie -

Nu se va introduce sonda vezicală înainte de verificare!

- Examinare neurologică atentă

- Examinarea vaginală/rectală - dacă mucoasa este violacee,

pacientul trebuie trimis la sala de operaţie pentru colostomie

- Fixatorul extern poate fi necesar imediat în

cazul unei fracturi instabile

- Evaluarea pelvisului se efectuează în cadrul examinării secundare

- Se vor trata leziunile asociate

- Se vor efectua la nevoie: reumplerea vasculară, montarea

pantalonilor antişoc, intervenţii chirurgicale (laparotomie sau fixarea

externă a fracturilor), în cazul hemoragiilor necontrolabile cauzate

de o fractură de bazin

- Se va examina cu atenţie pacientul pentru a descoperi eventuale

leziuni asociate ale tractului genito-urinar, rectului sau femurului.

Fracturile membrului inferior:

21

Page 22: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect.

Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale. Atela mai lunga se

aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se întinde de

deasupra oaselor bazinului pâna la calcâi. Atela mai scurta se aplica

pe partea interna si se întinde de la regiunea inghinala pâna la calcâi.

Când femurul este fracturat în apropierea genunchiului imobilizarea se

poate realiza folosind o singura atela trecute prin partea din spate a

membrului din regiunea fesiera pâna la calcâi.

Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi

facuta cu orice tip de atela.

Fracturile labei piciorului şi a gleznei imobilizate de la degete până la

genunchi. Nu este întotdeauna necesar să imobilizăm o gleznă ruptă

cu o atelă rigidă. Un bandaj gros poate constitui un suport suficent.

Fractura de rotula se produce prin cadere în genunchi, se

imobilizeaza în atele posterioare.

Fracturile membrului superior:

Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme

indirecte si mai rar directe, sediul de predilectie constituind-ul zona

medie a claviculei. Pozitia în care trebuie sa se efectueze imobilizarea

provizorie este cu cotul de partea bolnava împins catre spate si în sus.

Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin

traumatism direct. La imobilizarea fracturii drept atela putem folosi

chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul unei

esarfe.

Fracturile antebratului şi a încheieturii mâinii se produc mai frecvent

prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare

tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.

22

Page 23: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

Dacă distanţa până la medic sau spital este mică, aşezaţi braţul într-o

eşarfă şi imobilizaţi-l strâns lângă corp. Dacă distanţa este mare, aşezaţi o

rolă de bandaj în palma mâinii, astfel încât să rămână într-o poziţie firească,

iar braţul prindeţi-l cu o eşarfă.

Fractura degetelor:

În cazul fracturării unuia sau a mai multor degete, aşezaţi braţul într-o

eşarfă.

Fracturile costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia

voletului costal Voletul costal este minimum dubla fractura la doua

coaste învecinate. Imobilizarea se face prin înfundarea zonei

respective împiedicând astfel miscarile segmentelor la acest nivel.

Semnele si simptomele constau în dificultatea respiratiei, miscarea

paradoxala a segmentului (în inspir când toracele se destinde

fragmentul se înfunda; la expir când toracele se micsoreaza

fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza.

Fracturile costale provoacă dureri violente în timpul inspiraţiei, tusei

etc. O fractură închisă nu necesită un prim ajutor special, cu excepţia

situaţiilor în care există dureri. Dacă fractura este deschisă, rana trebuie

tratată. Fracturile costale, atât cele deschise, cât şi cele închise pot provoca

23

Page 24: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

leziuni ale cutiei toracice, plămânilor şi ale vaselor de sânge. Acestea s-ar

putea să nu fie vizibile, dar accidentatul poate scuipa sânge şi spumă de

sânge, usor colorată. Fractura câtorva coaste poate fi serioasă şi poate avea

drept urmare oprirea respiraţiei.

Asezaţi un bandaj în jurul coşului pieptului, pentru mai multă

stabilitate şi pentru alinarea durerii.

Fracturile la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la acest nivel

pacientul ramâne nemiscat, nu se mai permite mobilizarea lui si se tine pe un

plan dur în pozitie culcat pe spate.

Traumatisme ale gâtului:

Traumatismele gâtului pot avea loc ca urmarea a accidentelor de

maşină, căderilor, scufundărilor etc. Persoana care acordă primul ajutor

adesea găseşte victima la volan, cu capul uşor înclinat înainte. Dacă

accidentatul nu respiră, asiguraţi-vă că sunt deschise căile de acces ale

aerului şi aduceţi capul într-o poziţie verticală, firească. Dacă persoana tot

24

Page 25: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

nu respiră, prima urgenţă este să i se facă respiraţie artificială. Persoana

accidentată trebuie scoasă cu multă grijă din maşină. Tratamentul trebuie

făcut cu cea mai mare grijă, pentru a evita complicaţiile ulterioare sub forma

paraliziilor.

O persoană conştientă, care are gâtul rupt, in mod automat va simţi o

contractură reflexă a muşchilor, aşa incât capul va fi ţinut într-o anumită

poziţile. Susţineţi capul cu pături sau haine. Nu încercaţi niciodată să

îndreptaţi capul unei persoane conştiente.

Lovitura ,, sfichiuire de bici,, este un traumatism al gâtului, care se

produce uşor în cazul coliziunilor din spate. Corpul este împins înainte, iar

capul este aruncat înapoi. Gâtul poate avea de suferit. Simptomele sunt

marcate prin dureri de gât. Accidentatul trebuie să fie examinat de un medic.

În cazul accidentării gâtului, ridicarea se face pe o targă improvizată,

confecţionată din haine:

-2-3 persoane vor ridica picioarele şi corpul persoanei accidentate, încercând

să ţină corpul cât se poate de întins.

-1 persoană susţine capul. Susţineţi capul între mâini şi ridicaţi-l odată cu cei

care ridică corpul persoanei accidentate.

În cazul fracturilor cervicale, pot exista următoarele simptome:

• leziune la nivelul capului;

• dureri de cap;

• gât ţeapăn;

• imposibilitatea de mişcare;

• imposibilitatea de a mişca anumite părţi ale corpului;

• senzaţii de furnicături în mâini sau picioare.

Fractură de coloană:

25

Page 26: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

O fractură a coloanei vertebrale este periculoasă, deoarece poate

afecta măduva, ceea ce poate avea ca rezultat paralizia părţii inferioare a

corpului. Trebuie să verificaţi reacţiile persoanei accidentate,la atingere. În

timpul transportării şi al mişcării, coloana vertebrală trebuie să stea cât mai

nemişcată. Aşezaţi un sul mic, făcut din haine, sub scobitura spatelui. Dacă

persoana accidentată prezintă o arcuire vizibilă a spatelui, nu încercaţi să o

îndreptaţi. Aşezaţi accidentatul pe o suprafaţă rigidă.

Traumatisme craniene:

Traumatismul cranian poate conduce la pierderea cunoştinţei, de

diferite grade. O fractură deschisă este evidentă când la cap, în zona

fracturii, există o rană. Hemoragia din ureche, nas şi gura pot fi indicii ale

unui traumatism cranian.

Primul ajutor în cazul unui traumatism cranian:

-Bandajaţi fractura dacă este deschisă.

-Dacă urechea sângerează, acoperiţi-o cu un bandaj curat, dar nu încercaţi să

opriţi hemoragia.

-Observaţi respiraţia şi, dacă este cazul, deschideţi căile de acces ale aerului.

-Accidentatul trebuie să fie culcat pe o targă plană în timpul transportului. O

persoană lispită de cunoştinţă trebuie aşezată într-o poziţie laterală stabilă.

BIBLIOGRAFIE:

1. Vâjâială, G. E., 2000, Igienă şi evaluare biologică, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti

2. Vâjâială, G. E., 2002, Biochimia efortului, Editura Fundaţiei România

de Mâine Bucureşti.

3. Creţu, A., 1998, A.B.C.-ul primului ajutor medical, Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti.

26

Page 27: Ortopedie Curs

ORTOPEDIE-NOTE DE CURS D r. Mihai G. MAN

4. Mureşan, D., 2000, Igienă şi ajutor în educaţie fizică şi port, Editura

Fundaţiei România de Mâine Bucureşti, pag. 26-28.

5. *** Ghid-Educaţie pentru sănătate. Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti.

6. http://www.famouswhy.ro/

7. http://pentrufamilie.ro

8. http://www.ms.ro/ms/infosan7/PN25.htm

9. http://www.educatiapentrsanatate.go.ro/metodologia.htm _____

27