1-20 raspunsuri ortopedie

8/15/2019 1-20 Raspunsuri Ortopedie

1/23


2/23

2

Arcadele dentare vor avea diverse forme în dependentă de varietatea tipului de ocluzie.

In caz de ocluzie ortognată arcada dentară superioară, ca regulă, are o formă

semieliptică, iar cea inferioară — hiperbolică. a ocluzia dreaptă !cap"la"cap#

ambele arcade se apropie de forma semieliptică. In cnzul formelor atipice se

notează particularită$ile !%&', %(', %M', liră, trapezoidă etc.#.

)preciind mărimea, numărul *i localizarea breşelor , conchidem că ele se notează

pentru fiecare arcadă dentară în parte. După mărimea bre*ei !numărul din$ilor

absen!i# deosebim edentatie par$ială, redusă !absen$i +— din$i#, întinsă !absen$i

-— din$i#, sub"totală !prezen$i +— din$i#. /re* e l e p o t fi localizate pe o

hemiarcada sau pe a m b e l e , î n z o n a frontală, laterală !posterioară#. 0 i e "

care b re * ă p o a t e fi mărginită la a m b e l e c a p e t e cu din$i restan$i ! b r e* e

intercalate# sau numai la o extremitate !bre*e terminale#. 1înd pe una * i

a c e e a * i arcadă avem ambele varietă$i de b re* e — e d e n t a t a e s t e mixtă.

a caracteristica b re* e l o r în literatura de sp e cialitate mai po t f i întilniti *ial$i te rm en i .

)rcadele dentare cu b r e ş e i n t e r c a l a t e unii autori le n u m e s c arcade dentare

întrerupte2 în cazul br e* e l o r terminale fo l o s e s c denumirea arcade dentare

scurtat e 2 în caz de edentatie mixtă — arcade dentare întrerupte *i sc u r tate. 3e

c o n s i d e r ă c ă există mai mult de 4 mii de varietă$i de b re *e ale arcadelor

d e n t a r e , care au fo s t sistematizate în c l a s e de diferi$i autori5 6enned7,

/etelman, 8avrilov, Eichner, 6urleandsc9i, 1 o s t a e t c .

a examinarea p r o t e z e l o r fixe se atrage aten$ia asupra gradului de închideremarginală la co r oa n e l e de înveli* unitare *i c o roa n e l e din pun$i dentare *i

*ini, la integritatea fetei o c l u z a l e , p re z e n t a p o s i b i l e l o r dezlipiri,

fracturi, raportul cu din$ii antagoni*ti, iar la pun$ile dentare *i cu apofiza

alveolară. In cazul p r o t e z e l o r m o bile se examinează starea l o r * i

particularită$ile cîmpului p ro t e t i c !din$ii restan$i, f i b ro m u c o a s a , $esutul

o s o s # .

a examenul a rca d e l o r dentare eviden$iem nivelul g e n e r a l a l a r i e i ocluzale

*i nivelul suprafe$ei ocluzale al fiecărui dinte fată de ea *i planul d e o c l u z i e .

Examenul relatiei *i raportului de ocluzie centrică. După examenul arcadelor dentare

este necesar de a supune analizei rela$iile intermaxilare *i interdentare, care

servesc drept criteriu important la alcătuirea *i realizarea planului protetic.

)ceste rela$ii se vor studia în plan vertical, transversal *i sagital. :ozi$iile

mandibulei fa$ă de maxilă pot fi centrice, excentrice cu contact între arcadele

dentare *i fără contact. ;eie*ind din acestea, ini$ial se va determina tipul de

ocluzie. :acientului, la care mandibula se găse*te in stare de postură, i se

propune de a închide cavitatea bucală in oclu zia centrică, folosind diverse probe

!degluti$ia, mi*carea de închidere rapidă a cavită$ii bucale, închiderea cavită$iibucale cu realizarea contactului bilateral din zona primilor molari *. a.# *i me"

tode de ghidare unimanuală sau bimanuală a mandibulei în ocluzie centrică fără


3/23

3

a provoca presum puternice asupra ei. 1onvingîndu"u ocluziei, conducîndu"ne de

semnele clinice caracteristice fiecărui tip din cele cunoscute. (lterior vom exa"

mina rela$iile ocluzale în intercuspidare maximă pentru care este caracteristic

a*a un raport interdental cînd între suprafe$ele ocluzale ale din$ilor se stabile*te

un contact intercuspidian *i fiecare dinte se găse*te în ocluzie cu doi antagoni*ti,

afară de incisivii centrali inferiori *i ultimii molari superiori. :rin urmare, un rolimportant în pozi$ie statică normală de intersuspidare maximă il IE =:I3?=8@)?): se intilneste mai rar decit ocluziile precedente si se

deosebeste de ele, in special de cea orognata, printro inclinatie orala a tuturordintilor frontali superiori si inferiori impreuna cu procesele alveolare.Acest tip deocluzie se mai numeste si semiretruzie fiziologica bimaxilara.

Ocluziile patologice sunt:=1(>I) :;=8@)?I1): se caracterizeaza prin protruzia arcadei dentare superioare si

a procesului alveolar din aceasta zona, fenomen ce conditioneaza aparitia unuispatiu de inocluzie in plan sagital in regiunea frontala a arcadelor dentare.

=1(>I) I@&E;3)!:;=8E@I)#5 "e caracterizeaza prin simptome opuse ocluziei

prognatice. Astfel dintii frontali inferiori reacopera pe cei superiori,iar spatiul deinocluzie este format de fetele vestibulare ale dintilor superiori si de cele lingualeale dintilor inferiori sau este absent.


4/23

4

=1(>I) DE31AI3): se caracterizeaza prin prezenta unui spatiu mai mic sau maimare de inocluzie verticala in zona dintilor frontali.

=1(>I) )DI@1): se caracterizeaza prin acoperirea dintilor frontali inferiori de catrecei superiori mai mult de '1* din inaltime, fiind astfel numita si supraocluziefrontala, accentuata.

=1(>I) I@1;(1I3)?) : se caracterizeaza prin dereglarea rapoartelor dentodentare,care se manifesta prin angrenari inverse uni sau bilaterale nu numai in zonelelaterale dar si a unor dinti din zona frontala.

. Intercuspidarea maximă a arcadelor dentare după !orber. "etoda înregistrării. Importanţa practică.

$entru relatiile ocluzale in intercuspidarea maxima este caracteristic asa un raportinterdental cind intre suprafetele ocluzale ale dintilor se stabileste un contactintercuspidian si fiecare dinte se gaseste in ocluzie cu doi antagonisti, afara de

incisivii centrali inferiori si ultimii molari superiori. $rin urmare un rol importantin pozitie statica normala de intercuspidare maxima il #oaca contactul cuspizilor cu fosetele ocluzale si crestele marginale, care este bine redata in contacteleocluzale in intercuspidarea maxima (dupa 2orber). 3registrarea acestor contacte casi a celor dinamice se efectuiaza cu a#utorul hirtiei de articulatie sau a placutelor

de ceara ramolita. 3n scop stiintific pot fi folosite si alte metode ca, de exemplu,cea fotoelastica in care se foloseste acrilatul transparent, lumina polarizata,computerul s.a.

#. $adiografia dento%parodontală intraorală& extraorală 'i radiografiapanoramică. Caracteristica. Importanţa practică.

;adiografia dento"parodontală sau intraorală. "tudiul filmului radiografic capatat prinmetoda intraorala ne da posibilitatea de a preciza starea tesuturilor dure aledintilor, depistarea diverselor leziuni odontale, cum ar fi prezenta cavitatilor

provocate de caria dentara in zonele proximale sau a coletului. 3mportant esteinformatia despre caracterul implantarii dintelui, direcria axului sau si aradacinilor, a raportului coroana-radacina atit in sens vertical cit si in sensorizontal. Analiza datelor obtinute ne da posibiliatea sa precizam topografia,forma , marimea camerei pulpare si starea canalelor radiculare . /aca dintele a

fost supus unui tratament cu extirpatia pulpei radiculare se va determina calitateaobturatiei, atragind atentia la zona apicala, unde pot fi observate modificari aletesutului osos, hipercimentoza radiculara sau osteoscleroza. Examenul radiologicintraoral pune in evidenat si stare tesutului peridontal si osului alveolar, in tesutulosos alveolar poate fi relevata o distrugere a laminei dure , resorbtia septurilor interdentare si interradiculare. 4adiografia intraorala ne poate evidentiasuplimentar prezenta dintilor in retentie, resturi radiculare, fracturi radiculare si aoaselor maxilare etc.

;adiografia extraorală *i radiografia panoramică. Acest tip de radiografie se

efectuieaza cu a#utorul radiografiei panoramice prin proiectie desfasurata pe unasi aceeasi pelicula a celor doua arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie centrica,starea de postura a mandibulei sau la deschiderea maxima a gurii. $e aceasta


5/23

5

pelicula vom studia particularitatile de structura a parodontului si tesutului osos inansamblu comparativ si concomitent a rapoartelor dintre arcadele dentare sielementele articulatiei temporomandibulare. 3n acest caz multe detalii cum ar fi

particularitatile de structura a marginii osului alveolar, spatiul dento alveolar,caracterul de trecere a canalelor radiculare nu se evidentiaza clar pe asemenea

radiograme, si in acest caz se recurge la tomografie computerizata sau alte metode paraclinice de diagnostic.

(."etodele de studiu a modelelor de diagnostic. Importanţa

practică.

Analiza modelelor de studiu (diagnostice). Examenul clinic en-

dobucal nu totdeauna ne permite s0 depist0m diverse momente de

ocluzie i raport interdental, s0 preciz0m localizarea contactelor

dentare premature din cauza reflexelor de protec5ie ce apar 6n cadrulutiliz0rii acestor metode. 3n cavitatea bucal0 este imposibil de

a stabili cu precizie caracterul contactului interdentar 6n zona cus-

pizilor orali ai din5ilor laterali 6nt6lnim de asemenea dificult05i la

precizarea axelor longitudinale ale din5ilor, raportului din5ilor lip-

si5i de antagoniti fa50 de planul de ocluzie etc. 3n vederea evit0rii

acestor dificult05i se propune aplicarea metodei analizei modelelor

de studiu (diagnostice) care prezint0 o vast0 metod0 complementa-

r0 nu numai la stabilirea diagnosticului, dar i la 6ntocmirea unui plan de tratament protetic corect. Avanta#ul metodei respective mai

const0 i 6n posibilitatea efectu0rii examenului 6n absen5a pacien-

tului, 6n efectuarea unor m0sur0ri de precizie care nu pot fi f0cute

6n cavitatea bucal0, ca de exemplu: determinarea 6n0l5imii spa5iu-

lui edentat, pozi5iei din5ilor ce delimiteaz0 breele dentare, fapt ce

permite alegerea corect0 a variantelor de inser5ie a protezei etc.

&odelele diagnostice pot fi studiate i analizate separat i 6n po-

zi5ie de ocluzie centric0. 3n acest scop modelele de studiu se vor

ghipsa 6n aa-numitele simulatoare cu a#utorul cheii de ocluzie ob-

5inute 6n cadrul determin0rii ocluziei centrice sau a rela5iei de oclu-

zie imediat dup0 amprentare. Alegerea simulatorului va depinde de

scopul investiga5iei. /ac0 este nevoie de un studiu al rela5iilor in-

terdentare 6n raport de mic0rile mandibulare, modelele se vor ghip-

sa 6n articulator, care permite imitarea acestor mic0ri. Examenul

modelelor de studiu pe simulatoare va permite precizarea localiz0-

rii contactelor interdentare premature, 6nclinarea suprafe5elor pa-

latinale ale frontalilor superiori i traiectoria pe care o parcurg

marginile incisivale ale incisivilor inferiori pe aceast0 pant0, gra-


6/23

6

dul de 6nclinare a pantelor cuspidiene a din5ilor laterali i modul

de alunecare intercuspidian0, precum i celelalte rela5ii interdenta-

re. Analiza rela5iilor interdentare numai 6n plan vertical se va face

dup0 ghipsarea modelelor 6n ocluzor, care imit0 mic0rile mandi-

bulei numai 6n plan vertical.

. Electroodontometria.%ermodiagnosticul. 3mportan5a practic0.7 Electroodontometria . 8eziunile 5esuturilo r dure odonta le corona-

re cum ar fi caria, abraziunea patologic0,9hipoplazia smal5ului, flu-

oroza, prezen5a eroziunilor . a., ca i din5ii prepara5i sub coroane

de 6nveli sau traumatismul provoac0 diverse afec5iuni ale pulpei den-

tare. $rin urmare, c6nd medicul pune la 6ndoial0 viabilitatea pul-

pei, este nevoie de un examen care ar stabili starea ei real0. 3n

acest scop se utilizeaz0 electroodontodiagnosticul care ne permite

s0 stabilim pragul de sensibilitate a sistemului nervos dentar care

indic0 starea pulpei i a periodon5iului. $entru determinarea gra-

dului de excitare electric0 se folosesc aa aparate ca electrodonto-

metrul (E&-*), odontodiagnosticu l (/-&) . a. Examenul se

efectueaz0 de c0tre medic i sora medical0. /up0 izolarea de sali-

v0 a dintelui, medicul amplaseaz0 electrodul activ pe marginea in-

cisival0 (ocluzal0), iar sora medical0, prin rotirea lent0 a buto-

nului, pune 6n func5iune aparatul care transmite curentul electric

la dinte. 3n momentul apari5iei sensibilit05ii sora medicala fxeaz0

pe cadranul aparatului cifra care indic0 m0rimea curentului 6n

m;A."-a constatat c0 pragul de sensibilitate la din5ii s0n0toi es-

te egal cu aloarea de p6n0 la = m;A denot0 prezen5a

procesului de necroz0 pulpar0 6n limi tele de =


7/23

7

bat cu ap0 fierbinte ( @ =!), deoarece este dovedit c0 din5ii s0n0-

toi, f0r0 leziuni ale 5esuturilor dure, reac5ioneaz0 la o temperatu-

r0 de @=! i mai mare, iar la rece mai #os de @'=!. 3n caz de

afec5uni ale pulpei de caracter inflamator sau leziuni ale 5esuturi-

lor dure (carie, abraziune patologic0, defecte cuneiforme etc.) la

aplicarea excitan5ilor termici se declaneaz0 o reac5ie dolor0 acu-

t0. 4eac5ia din5ilor la excitan5ii termici mai poate fi determinat0 i

cu a#utorul termoodontocronometrului care ne permite s0 ac5ion0m

asupra unui anumit punct de pe suprafa5a coronar0 cu o tempera-

tur0, care uor poate fi regulat0, de la =! p6n0 la @B=.

). "etodele statice 'i dinamice de determinare a eficienţei masticatorii.

Importanţa practică.

8u6nd 6n considera5ie c0 leziunile sistemului stomatognat provoac0

diverse deregl0ri ale actului de mastica5ie, necesitatea determin0rii

acestui criteriu func5ional este evident0. Eficien5a masticatoare poate fi

determinat0 6n procente prin compara5ie cu cea a sistemului stomatognat

s0n0tos, considerat0 egal0 cu '==C. /e la primele 6ncerc0ri de a

determina eficien5a masticatoare 6ntreprinse de Dorelli 6n a. 'B? i p6n0

6n prezent au fost elaborate diferite metode care pot fi sistematizate 6ndou0 grupe: metode statice i dinamice (func5ionale).

Metodele statice . 8a baza metodelor statice au fost puse datele

lui aber ob5inute la determinarea presiunii masticatoare cu a#u-

torul gnatodinamometrului, compar6nd indicii de rezisten50 a di-

verilor din5i la procesul de mastica5ie lu6ndu-se drept unitate de m0-

sur0 valoarea celui mai slab dinte (inclusivul lateral) fiind com-

parat0 cu valoarea celorlal5i din5i. 8a baza acestei metode au fost

puse de asemenea particularit05ile morfologice i func5ionale ale

fiec0rui dinte: m0rimea marginii incisivale i a suprafe5ei ocluzale,

num0rul i grosimea r0d0cinilor, diametrul coletului, num0rul cus-

pizilor, particularit05ile anatomo-fiziologice ale periodon5iului, ro-

lul lui la realizarea func5iei de mastica5ie, locul fiec0rui dinte 6n

arcada dentar0 etc.

>ustrov, /uchange . a., consider6nd drept unitate presiunea

masticatoare a incisivului lateral i compar6nd-o cu presiuneamasticatoare a celorlal5i din5i, au determinat coeficientul fiec0rui dinte


8/23

< ocfcienţii de rezistentă a dinţilor

8

de pe maxil0 i mandibul0. Aplicarea, 6ns0, 6n practic0 a acestei

metode prezint0 dificult05i, din care cauz0 nu este utilizat0.

&amlo;, Agapov, ;sman . a. au simplificat aceast0 metod0

ocotind eficacitatea masticatoare a sistemului stomatognat egal0

cu '== unit05i calcul6nd astfel coeficientul fiec0rui dinte dup0 acestcriteriu. /rept unitate de calcul ei au luat capacitatea de rezisten50

a incisivului lateral egal0 cu '.

/e men5ionat c0 determinarea eficacit05ii masticatoare este po-

sibil0 doar 6n cazul prezen5ei din5ilor antagoniti ce s-au p0strat.

/ac0 ei lipsesc, capacitatea masticatoare a dintelui prezent este

considerat0 egal0 cu =, deoarece el nu particip0 la actul de masti-

ca5ie. /eci 6n cazul prezen5ei tuturor din5ilor pe un maxilar i lip-

sa total0 pe cel0lalt eficien5a masticatoare va fi egal0 cu = (Aga-

pov).

;sman a a#uns la concluzia c0 afar0 de eviden5a din5ilor ab-

sen5i urmeaz0 s0 fie luat0 6n considera5ie i starea func5ional0 a

din5ilor restan5i, care poate fi determinat0 6n raport cu gradul de

mobilitate a lor. "e consider0 c0 din5ii cu o mobilitate de gradul '

particip0 '==C la actul de mastica5ie. !ei cu o mobilitate de gra-

dul 33 au p0strat numai =C din capacitatea func5ional0, iar cei

ce au o mobilitate de gradul 333, s6nt socoti5i absen5i. 3n leg0tur0

cu aceasta autorul propune ca notarea st0rii func5ionale a din5i-

lor superiori i inferiori s0 se efectueze printr-o linie oblic0.


9/23

9

Metodele dinamice !functionaie#. 8u6ndu-se 6n considera5ie dez-

avanta#ele metodelor statice de determinare a eficien5ei masticatoa-

re i st0rii func5ionale a parodontului, care se reduc la un calcul

aritmetic simplu al rezultatelor examenului clinic i radiografie, i

deci nu oglindesc realitatea, au fost elaborate mai multe metode

func5ionale. Autorii acestor metode reieeau i din faptul c0 6n une-

le cazuri deregl0rile de mastica5ie apar chiar 6n lipsa unui num0r

mic de din5i, i invers, la unii pacien5i cu prezen5a edenta5iilor

par5iale 6ntinse, datorit0 func5ion0rii mecanismelor de compensare,

deregl0rile actului de mastica5ie pot fi minime.

nul dintre primii autori ai metodei func5ionale de determinare

a eficien5ei masticatoare propun6nd proba de mastica5ie, a fost !ris-

thensen. !onform metodei sale pacientului i se d0 un miez de nuc0(alune, migdale) i dup0 = mic0ri de mastica5ie masa c0p0tat0 se

adun0 6ntr-o t0vi50, prin cl0tiri ale gurii, se spal0 i se usuc0 la

o temperatur0 de '== 6n termostat timp de o or0. /up0 uscare ma-

sa c0p0tat0 se cerne prin + site cu diametrul g0urilor diferit. $arti-

culele restante 6n ultima sit0 se c6nt0resc i dup0 greutatea lor se

determin0 procentul de pierdere a eficien5ei masticatoare.

Ghelman a modificat aceast0 metod0 considerabil simplu,fic6nd-o,

a constatat c0 sistemul stomatognat s0n0tos f0r6mi5eaz0 g de

miez de alune timp de = sec. p6n0 la aa un grad, c0 masa c0p0ta-

t0, fiind uscat0 i cernut0 prin sit0 cu g0uri de ,+ mm 6n diametru,

trece complet. 3n caz de edenta5ie par5ial0 sau alte afec5iuni, dup0

cernerea probei. 6n sit0 r0m6n resturi. /up0 c6nt0rirea acestor resturi

se calculeaz0 procentul pierderii eficien5ei masticatoare. consider6n-

du-se c0 g constituie '==C. /ac0, de exemplu, 6n sit0 a r0mas ' g,

pierderea eficien5ei masticatoare va fi egal0 cu =C.

4ubinov a a#uns la concluzia c0 proba de mastica5ie dup0 Ghel-

man nu corespunde indicilor fiziologici, deoarece 6n condi5ii de nor-

m0 nimeni nu rumeg0 odat0 miezuri de nuc0 (' miezHl g). 4e-

ieind din aceasta, 4ubinov a elaborat proba de mastica5ie numit0

fiziologic0. 3n acest scop i se d0 pacientului un miez de alune

(migdal0), greutatea c0ruia 6n mediu este egal0 cu I== mg, mar-

cind timpul de la 6nceperea mastica5iei p6n0 la apari5ia actului de

degluti5ie. 3n condi5ii de integritate a arcadelor dentare pentruacest act e nevoie de '+ sec. 6n caz de edenta5ie par5ial0 timpul ne-

cesar pentru mastica5ie crete 6n raport cu 6ntinderea i localizarea


10/23


11/23

11

&etodele paraclinice de examinare a musculaturii. /e acum a

fost men5ionat c0 muchii mobilizatori ai mandibulei s6nt o verig0

important0 la realizarea func5iilor sistemului stomatognat. /eci la

determinarea st0rii lor func5ionale, afar0 de metodele clinice, ulti-

mii ani pe larg se practic0 i metodele paraclinice cum s6nt, de

exemplu, miotonometria i electromiografia.

& i o t o n o m e t r ia . Este o metod0 de invest igare a tonusuluimuscular care va fi modificat 6n raport cu schimb0rile de func5iiale sistemului stomatognat i cele motorice ale mandibulei.$ractic se va determina tonicitatea muchilor ridic0tori ai man-dibulei. 3n acest scop poate fi utilizat tonometrul "zirmai,compus dintr-o ti#0 cu resort elastic pentru compresiune i un cadrancu indicator. &0sur0rile se fac 6n starea de repaus i contrac5ie

muscular0 maxim0. $entru aceasta fotoliul 6n care se afl0 pacientul seaduce 6ntr-o poz0 orizontal0. $ropun6ndu-i-se, maximals0 str6ng0 arcadele dentare, prin palparea muchiului maseteric sautemporal, medicul determin0 punctul maximal proeminent. /up0aceasta i se propune o relaxare i 6n punctul determinat pe suprafa5amuscular0 se instaleaz0 miotonometrul 6n pozi5ie vertical0 f0r0 aexercita presiune. 3n acest timp pe cadran indicatorul ne arat0m0rimea tonusului muscular 6n stare de repaus, iar 6n urma

contract0rii musculare maximale, prin 6nchiderea arcadelor dentare,

pe cadran citim m0rimea tonusului muscular 6n contrac5ie func5ional0.

Electromiografia.$eografia. Metodă de examinare a stării func$ionale a organelor *i $esuturilor prin studiul

oscila$iilor de pulsare a vaselor sangvine pe baza înregistrării grafice a

schimbărilor de rezistentă totală a $esuturilor. In stomatologie sint utilizate5

metoda de examinare a circula$iei sangvine a dintelui — reodentografia, ale $e"

suturilor parodontului — reoparodontografia, )?M — reoartografia. )ceste

metode vor fi utilizate în scop diagnostic *i ca metode de determinare a

eficacită$ii tratamentului realizat. )naliza undelor reografice se efectuează vizual *i prin metode grafice care includ

parametri provizorii *i de amplitudă. a analiza vizuală se atrage aten$ia la

forma vîrfului undular *i deplasarea Iui.

)naliza grafică a reogramei necesită studierea următorilor indici5

+# intervalul de timp între crenelul B pe electrocardiogramă *i începutul liniei

reografice2

# durata păr$ii anacrotice sistolice a reogramei, care caracterizează dilatarea pere$ilor

vaselor sangvine2

-# durata păr$ii catacrotice a reogramei, care indică starea tonusului vascular2

# durata maximă a cre*terii vitezei afluxului sîngelui înregistrat de la începutul liniei

reografice pînă la vîrful undei ascendente ce caracterizează tonusul *i

elasticitatea arteriilor.


12/23

12

1unoscînd parametrii reografici în normă prin analiza comparativă, se vor depista

dereglările func$ionale ale organului examinat. ) f a r ă de aceasta, folosind

metoda dc examinare prin aplicarea probei func$ionale, cum ar fi cea de

mastica$ie, se poate diferen$ia caracterul circula$iei sangvine în timpul actului de

mastica$ie, posibilită$ile de compensare a re$elei sangvine, influenta protezelor

dentare asupra circula$iei sangvine *i să precizăm efectul t r a tamentului protetic.

1./iagnosticul în protetica dentară. Exemple. Indicaţii 'i contrainidicaţiigenerale 'i locale la tratamentul protetic.

8a baza stabilirii i formul0rii diagnosticului vor fi puse re-

zultatele unui examen competent, complex i consecutiv, clinic i

paraclinic. 3n protetica dentar0 diagnosticul se reduce nu numai

la stabilirea formei nozologice a afec5iunii, dar i la descrierea

deregl0rilor morfologice, topografice, de func5ie, a factorilor etio-

logici, patogenetici, complica5iilor, deregl0rilor fizionomice i deci

poart0 un caracter descriptiv. $rin urmare, diagnosticul este com-

pus din * p0r5i: ') afec5iunea principal0 ) complica5iile provoca-

te de afec5iunea principal0 *) afec5iunile concomitente.

Afec5iunea principal0 necesit0 un tratament ortopedo-protetic i

constituie cauza solicit0rii asistentei medicale din partea pacientu-

lui. Ea reprezint0 forma nozologic0 cu concretizarea deregl0rilor morfologice, topografice, determinarea gradului i caracterului du-

rerilor (acut, cronic) folosindu-se clasific0rile cunoscute.%ot aici

s6nt incluse i deregl0rile func5ionale (mastica5ie, fona5ie, degluti-

5ie etc.) indic6ndu-se gradul de exprimare, apoi factorul etiologic

i patogenia leziunii (dac0 au fost eviden5iate), termin6nd cu de-

regl0rile fizionomice care au o deosebit0 importan50 indiferent de

gen i v6rst0.

/ac0 afec5iunea principal0 pe parcursul evolu5iei sale a provocat

oarecare complica5ii (migr0ri dentare, deforma5ii ale arcade-

lor dentare, de ocluzie, abraziune patologic0 a 5esuturilor dure ale

din5ilor restan5i, apari5ia mobilit05ii patologice a din5ilor, modifi-

c0ri ale dimensiunii verticale de ocluzie, trauma fibromucoasei,

disfunc5ii ale sistemului stomatognat etc.), atunci aceste compli-

ca5ii constituie partea a doua a diagnosticului urm6nd s0 fie de-

scrise dup0 acelai principiu.

$artea a treia a diagnosticului o alc0tuiesc maladiile concomi-

tente, care pot fi generale i stomatologice. Dine6n5eles c0 aprecie-


13/23

13

rea st0rii generale a organismului are o deosebit0 6nsemn0tate,

deoarece ea 6n unele cazuri necesare va fi luat0 6n considera5ie la

alc0tuirea i realizarea planului de tratament, 6n alte cazuri va

bloca acest proces sau chiar ne va contraindica tratamentul. 3ns0

maladiile generale ale organismului nu pot fi incluse 6n aceast0

parte a diagnosticului, deoarece despre maladiile concomitente

generale medicul stomatolog ia cunotin50 numai pe baza anamne-

zei i rareori pe baza datelor consultative ale specialitilor din

alte ramuri ale medicinei. %otodat0 medicul este dator s0 ia 6n

considera5ie aceste maladii at6t la 6ntocmirea planului de trata-

ment, c6t si la aplicarea lui (6n boala hipertensiv0, stenocardie,

epilepsie etc.). Aceste date s6nt notate 6n compartimentele respec-

tive ale fiei de ambulatoriu.

!6t privete maladiile concomitente stomatologice, medicul le

eviden5iaz0 6n timpul examenului clinic i paraclinic, ele consti-

tuind partea a treia a diagnosticului (leucoplachia, lichenul rou

plan etc.). $rin urmare, stabilirea diagnosticului corect solicit09o

examinare minu5ioas0 a pacientului care ne va a#uta ulterior i la

formularea diagnosticului diferen5iat. 8a baza acestui diagnostic

stau deosebirile dintre datele tabloului clinic i rezultatele exame-

nului paraclinic. $rincipalul moment 6n stabilirea diagnosti-,cului diferen5iat const0 6n eviden5ierea simptomului caracteristic

pentru maladia respectiv0. 3n acest scop se va face o analiz0 com-

parativ0 a tabloului clinic i a datelor examenului complementar

al maladiei 6n cauz0 cu cele ale maladiilor asem0n0toare.

11.0rincipiul profilactic& curativ 'i biologic de tratament protetic.$rincipiul profilactic. "istemul stomatogn at, fiind alc0tui t din mai mul te

componente,este unic din punct de vedere morfofunc5ional i totodat0 prezint0 un component al 6ntregului organism. /in acesteconsiderente reiese c0 tulbur0rile morfofunc5ionale provocate de unoarecare proces patologic 6n una din verigile sistemului, neap0rat vainfluen5a negativ nu numai asupra altor componen5i, dar i asupra6ntregului organism. 8u6ndu-se 6n considera5ie aceste legit05i, 6ncadrul proteticei dentare 6n ultimele decenii, principiul profilacticde tratament protetic a fost divizat 6n principiul profilactic locali principiul profilactic general. /ac0 rolul principiului local de

profilaxie const0 6n tratamentul protetic de prevenire a afec5iuni-lor organelor i 5esuturilor sistemului stomatognat (profilaxia sto-matologic0), atunci principiul general prevede profilaxia afec5iu-


14/23


15/23

15

dintre substratul biologic al c6mpului protetic i proteze sau altedispozitive. 3n vederea realiz0rii cu succes a acestui principiutrebuie cunoscute legit05ile influen5ei for5elor ce se dezvolt0 6ntimpul func5iei piesei protetice i mecanismului de transmitere aacestor for5e substratului biologic al c6mpului protetic. !a sub-stratul biologic s0 suporte aceste ac5iuni este necesar ca materia-

3ul din care va fi confec5ionat0 piesa protetic0 s0 posede 6nsuiri

mecanice i fizice respective (duritate, elasticitate, rezisten50,coeficient corespunz0tor de dilatare i contrac5ie sub influen5atemperaturii etc.). %otodat0 trebuie luat 6n considera5ie i gradulrezisten5ei biologice a 5esuturilor c6mpului protetic 6n vedereasuport0rii presiunii asupra lor. Aa, de exemplu, complexul dinte-

parodont dispune de o adaptare biologic0 de recep5ie a for5elor func-5ionale, pe c6nd substratul mucoosos nu posed0 aa 6nsuiri. /eci

pentru a atribui o stabilitate biomecanica respectiv0 construc5ia protetic0 trebuie s0 fie confec5ionat0 6n raport cu rezisten5a 5esutu-rilor c6mpului protetic. /ac0 vor fi dep0ite posibilit05ile de rezis-tent0 a 5esuturilor at6t 6n ce privete for5a, c6t i direc5ia presiuniiexercitate, se va crea un dezechilibru biomecanic care va influen5anegativ asupra acestor 5esuturi provoc6nd dezvoltarea proceselor pa-tologice. $entru reducerea presiunilor nocive asupra 5esuturilor c6m-

pului protetic piesele protetice urmeaz0 s0 fie confec5ionate 6nraport cu indica5iile tabloului clinic, i legile biomecanice. 8a pre-venirea suprasolicit0rii 5esuturilor de sus5inere contribuie i fac-torii biologici, care 6n caz de necesitate, la apari5ia durerii, reflec-tor vor micora presiunea. /e men5ionat, c0 evitarea ac5iuniinocive a protezelor asupra 5esuturilor de sus5inere poate fi reali-zat0 numai prin ob5inerea unei stabilit05i biomecanice dintre com-

plexul protez0 < c6mp protetic.

'*.$reg0tirea preprotetic0 i proprotetic0 a cavit05ii bucale. &etodele de tratament protetic. !aracteristica.

n rol deosebit de important 6n protetica dentar0 6l ioac0tratamentul pre- i proprotetic, care 6n literatura de specialitateeste considerat drept m0sur0 necesar0 6n vederea preg0tirii cavi-t05ii bucale pentru definitivarea terapiei protetice.

$reg0tirea pre- i proprotetic0 va purta un caracter individuali va depinde de tabloul clinic i starea general0 a organismului.

Livelul acestei preg0tiri trebuie s0 fie determinat de medicul sto-matolog-ortoped, deoarece el va planifica i realiza tratamentul

protetic. $rin urmare, antecedent 9 tratamentului ortopedo-protetic propriu-zis se va efectua: preg0tirea cavit05ii orale pre- i pro- protetic0.

:regătirea preprotetică . Aceast0 no5iune include un ir de m0surigenerale i locale ce au drept scop educarea sanitar0 a pacientu-lui, preg0tirea general0 a organismului, precum i aplicarea m0su-rilor generale i locale de igien0 i asanare a cavit05ii bucate.

Educa5ia sanitar0 este o datorie a fiec0rui medic si const0 6n procesul de instruire a pacien5ilor 6n scopul intensific0rii m0suri-lor de profilaxie a afec5iunilor sistemului9 stomatognat 6n cazulunor maladii ale organismului (deregl0ri de metabolism, avitami-noze, boli congenitale etc.), c6t i a sanogenezei bucale. &0surilede profilaxie local0 prev0d respectarea igienei cavit05ii bucale,alegerea unui regim alimentar corespunz0tor, iar 6n caz deM neces-sitate si utilizarea preparatelor cu fluor. Ninem s0 men5ion0m c0o important0 deosebit0 6n complexul de m0suri profilactice o aretratamentul protetic efectuat 3a timp.

$reg0tirea general0 a organismului poart0 un caracter indivi-dual si va depinde de afec5iunile generale care s6nt considerate cacontraindica5ii 6n tratamentul protetic (maladii mfeetioase, psihiceacute, accese cardiovasculare etc.) sau care pot influenta planifi-carea si realizarea acestui tratament (epilepsia, diabetul zaharat,


16/23

16

afec5iuni ale sistemului nervos din zona maxilofacial0, alergii etc.).3n asemenea cazuri, bolnavul va urma un tratament prealabilcorespunz0tor indicat de c0tre specialitii respectivi. %otodat0 se

vor lua m0suri de evitare a accidentelor 6n timpul realiz0rii tra-tamentului protetic, iar planificarea pieselor protetice va fi indivi-dualizat0 6n corespundere cu caracterul maladiei generale.

&0surile generale de igien0 i asanare a cavit05ii bucale s6ntobligatorii pentru fiecare plan preprotetic 6n parte.

&0surile de igien0 includ, 6n primul r6nd, detartra#ul tuturor suprafe5elor dentare plus recomand0rile privind tehnica pena#u-lui. /etartra#ul va fi efectuat minu5ios 6n c6teva edin5e fiind 6nso-5it de un tratament antiinflamator al parodontului marginal, expli-c6nd totodat0 pacientului rolul men5inerii igienei cavit05ii bucale6n profilaxia afec5iunilor sistemului stomatognat.

!elelalte m0suri generale de asanare a cavit05ii bucale includtratamentul afec5iunilor mucoasei, al leziunilor odontale coronare,odonto-parodontale, extrac5ia r0d0cinilor dentare ce nu pot fi supu-se tratamentului conservativ sau folosite la cel protetic, i se refacrezultatele tratamentului efectuat incorect. %rebuie de men5ionatc0 negli#area acestor m0suri constituie o greeal0 medical0 grav0,deoarece tratamentul protetic va fi neadecvat i 6ntr-un timp scurtva provoca diferite complica5ii sau exacerb0ri ale proceselor cro-

nice, ceea ce va solicita ulterior extrac5ii dentare ce puteau fi evi-tate i modific0ri esen5iale ale pieselor protetice. :regătirea proprotetică. Aceast0 metod0 include m0suri speciale

terapeutice, chirurgicale, ortopedice, ortodontice i mixte, care suc-ced0 m0surile preprotetice, fiind realizate 6n dependen50 de planultratamentului protetic individual. Lecesitatea preg0tirii proproteti-ce a cavit05ii bucale va fi determinat0 dup0 un examen minu5ioscomplet i complex i se va aborda la nivelul din5ilor, arcadelor dentare, mucoasei i bazei osoase.

/ac0 m0surile preprotetice s6nt considerate nespecifice, m0suri-le proprotetice vor fi determinate ca specifice, deoarece ele urm0-resc scopul cre0rii condi5iilor necesare pentru realizarea unui tra-tament protetic eficient. Loi consider0m c0 6n acest complex dem0suri este util0 i includerea preg0tirii psihice a pacientului cafactor important de asigurare a eficacit05ii tratamentului ortopedo-

protetic.

'+.!lasificarea protezelor dentare dup0 modul de fixare ( exemple ), modul detransmisie a presiunelor func5ionale ( exemple) i modern0 (exemple).

4emediile ortopedo-protefice condi5ional pot fi clasificate 6n ur-m0toarele grupe:

') proteze dentare) aparate ortopedice (dispozi tive) cu caracter de inare*) ine-proteze+) apara te or topedice pure

) aparate ortopedo-protet ice) aparate ut il izate 6n t ratamentul t raumatismelor sistemuluistomatognat

B) proteze maxi lare i facia le I) apara te (proteze) mixte.

$ r o t e z e l e d e n t a r e . $roteza (din grecete OprothesisP)este un dispozitiv, care 6nlocuiete un organ sau o parte a unui or-gan restabilindu-i forma anatomic0 i func5ia pierdut0 sau dereg-lat0.

$rotezele dentare se clasific0 dup0 mau multe criterii:' . /up0 modul de f ixare: a) f ixe ( incrusta 5i ile, sau inlaQ-ul

toate variet05ile coroanelor, din5ii cu pivot, pun5ile dentare) aces-te construc5ii9fiind fixate pe c6mpul protetic cu a#utorul unui cementspecial pot9 fi 6nl0turate din cavitatea bucal0 numai de medic

b) mobile (protezele par5ial mobile cu plac0, protezele scheletate, protezele totale) aceste proteze se fixeaz0 pe c6mpul protetic prin intermediul diferitor dispozitive (croete, culise, c0l0re5i etc.)i uor pot fi deplasate din cavitatea bucal0 nu numai de medic,dar i de pacient, la dorin5a lui.


17/23

17

. /up0 m0rimea breei arcadei dentare pe care o 6nlocuiete:a) proteze par5iale (pun5i dentare, proteze par5iale mobile cu pla-c0, proteze par5iale mobile scheletate) b) proteze totale (c6nd avemo edenta5ie total0).

*. /up0 modul de transmisie a presiuni lor masticatoare 4umpel6mparte protezele dentare 6n: a) fiziologice b) nefiziologice

c) semifiziologice.

4umpel sus5ine c0 proteze fiziologice pot fi numite acele construc-5ii care transmit presiunile masticatoare pe cale fiziologic0, adic0asupra parodontului din5ilor-st6lpi (incrusta5iile, toate variet05ilecoroanelor artificiale, din5ii cu pivot, pun5ile dentare fixe). $rote-ze nefiziologice se numesc acele construc5ii care transmit presiunilemasticatoare pe cale nefiziologic0, adic0 asupra fibromucoasei isubstratului osos al c6mpului protetic (protezele par5ial mobile cu

plac0 i croete de men5inere, protezele totale).

'.Amprenta. /efini5ie. !lasific0ri. &etoda amprent0rii 6ntr-un timp cu un materiali cu dou0 materiale.Amprenta este cop ia negativ0 i fidel0 a c6mpului protetic. %ot-

odat0 c6mpul protetic 6n dependen50 de caracterul patologiei, de particularit05ile constructive ale lucr0rii i sarcinile curativo-pro-filactice va fi diferit 6n caz de afec5iuni odontale coronare, edenta5ie

par5ial0 sau total0 etc.

/in punct de vedere al scopului urm0rit amprentele se 6mpart 6ndocumentare, auxiliare i de baz0. Amprentele documentare s6ntrealizate la preg0tirea proprotetic0 a cavit05ii bucale 6n vederearealiz0rii modelului documentar, iar cele auxiliare < pentru reali-zarea modelului de diagnostic (studiu) sau a modelului auxiliar ne-

cesar la confec5ionarea diferitor lucr0ri ortopedo-protetice.Amprentele de baz0 s6nt ob5inute dup0 efectuarea interven5iilor de preg0tire special0 a din5ilor sau p0r5ilor moi ale c6mpului pro-tetic, pentru confec5ionarea modelului de lucru i realizarea lucr0-rii protetice. 8a r6ndul s0u, amprentele se clasific0 6n amprenteanatomice i func5ionale. Amprentele anatomice s6nt realizate cua#utorul lingurilor standarde sau individuale f0r0 a 5ine cont destarea func5ional0 a 5esuturilor moi ale c6mpului protetic. Ele s6ntutilizate pentru confec5ionarea modelelor documentare, de studiu,diagnostic i a protezelor dentare fixe, a celor mobilizabile cu su-

port dentoparodontal sau muco-osos. Amprentele func5ionale s6ntrealizate numai cu a#utorul lingurilor individuale i prin folosireaunor teste func5ionale speciale, care permit 6nregistrarea st0rii func-5ionale a fibromucoasei c6mpului protetic. Ele s6nt indicate pentru

realizarea protezelor totale, c6t i a celor par5ial mobilizabile cusuport muco-osos sau mixt, dac0 apare asemenea necesitate.%n dependen50 de tehnica realiz0rii amprentei ele pot fi diviza-

te 6n: ') amprente realizate 6ntr-un timp ) amprente realizate 6ndoi timpi *) amprente de corectare +) amprente 6n inel de cupru) amprente 6n ocluzie ) amprente par5iale B) amprente totale.

JKAmprenta realizat0 6ntr-un timp este ob5inut0 prin depunereamaterialului amprentar 6n lingura de amprentare i presarea lui di-rect pe c6mpul protetic. Aceast0 tehnic0 poate fi utilizat0 i la apli-carea a dou0 materiale amprentare de diferit0 consisten50: unulv6scos i altul fluid. %n acest scop ambele materiale s6nt preparateconcomitent, dup0 aceea materialul v6scos se depune 6n linguraamprentar0, iar cel fluid luat 6ntr-o sering0 se in#ecteaz0 6mpre#u-rul din5ilor prepara5i, fiind concomitent 6nglobat 6n materialul v6scos.

'.&etoda amprent0rii 6n doi timpi. Etapele amprent0rii cu linguri standard.Amprenta executat0 6n doi timpi (6n dou0 faze) este ob5inut0

pr in realizarea unei amprente 6ntru-un timp dup0 ce este 6ndep0r-


18/23

18

tat0 de pe c6mpul protetic, este acoperit0 de un material fluid, lin-gura fiind reintrodus0 6n cavitatea bucal0. alt0 variant0 6n pri-mul timp prevede acoperirea din5ilor prepara5i cu o past0 fluid0,apoi 6n timpul doi aplicarea lingurii cu un material de amprentarev6scos (amprente duble). Amprenta de corectare este considerat0 ca omodificare a meto-dei de amprentare 6n doi timpi i 6n cazul c0reia se aplic0 materia-le amprentare de aceeai provenien50 chimic0.

4ealizarea amprentelor cu materiale de consistent0 diferit0 6nliteratura de specialitate s6nt cunoscute i sub numele de ampren-te duble.

$entru realizarea amprentei cu inel de cupru s6nt folosite inelede cupru sub form0 de tuburi, cu o grosime de =, mm, care seadapteaz0 cervical, transversal i axial la nivelul bontului dintelui

preparat. Adaptarea transversal0 rezerv0 un spa5iu de =,=


19/23

19

a amprentei de pe ambele maxilare 6n pozi5ia de ocluzie centric0,fiind fenestrate pentru din5ii antagoniti (amprente 6n ocluzie).

8ingurile individuale s6nt confec5ionate din materiale termo- plastice (acrilate auto- i termopolimerizabile) pentru fiecare caz6n parte. Ele la fel se confec5ioneaz0 i industrial din acrilate,adapt6ndu-le prin lefuire la dimensiunile c6mpului protetic indi-vidual.

$entru realizarea unei amprente este necesar de a alege corect

lingura amprentar0 ca s0 corespund0 dup0 forma i dimensiunilec6mpului protetic. Alegerea lingurii se efectueaz0 prin proba ei pec6mpui protetic i trebuie s0 corespund0 urm0toarelor cerin5e:

R) s0 acopere suprafa5a c6mpului prote tic 6n 6nt regime b) margi -nile lingurii s0 a#ung0 6n apropierea zonei de reflexie a mucoaseic) 6ntre suprafa5a lingurii i suprafa5a c6mpului protetic s0 fieun spa5iu de *


20/23

20

afectiuni prezinta niste tulburari de geneza a tesuturilor dure care la fel necesita untratament protetic.

1lasa III. 8eziunile odontale coronare dobindite inainte de eruptia dintilor: hipoplaziilesimple ale smaltului, hipoplaziile complexe si anomaliile dentare prin radiatiiionizante (razele T, fluxuri de neuroni) in perioada preeruptiva.

1lasa I&. 8eziuni odontale coronare dobindite in perioada post eruptiva. Aceste afectiuni pot afecta dentitia temporara si permamenta. 8eziuni odontale coromare aledintilor temporali se manifesta prin urmatoarele forme clinice: melanodontiaDelteami si 4omieux, vulnersbilitatea dentara si diferite leziuni coronare in formade carie, traumatisme, abraziuni etc. 8eziunile coronare ale dintilor definitivi semaniesta sub urmatoarele forme: sindromul /ubreulil-!hambardel, leziunileodontale consecutive intoxicatiilor medicamentoase, caria simpla galopanta,leziuni prin radiatii ionizante indelungate, discromiile dentare, uzura dentaratraumatica.

'?.%abloul clinic al leziunelor odontale S coronare. Examenul clinic subiectiv iobiectiv al pacien5ilor cu leziuni odontale coronare.

8! au o frecventa inalta afectind =-?C din populatie. 3n raport de etiopatogenie,

particularitatile individuale si de evolutie au un tablou clinic variat care consta din

simptome subective si obective.

3imptomele subiective. nul din cele mai caracteristice simptome subective care aduce

de cele mai multe ori pacientul la medic este durerea, ea apare din cauza iritatiilor

terminatiunilor nervoase si intensitatea ei depinde de profunzimea leziunilor, precum si de gradul de pierdere a substantei dentare. n alt simptom

important este apari5ia tulbur0rilor fizionomice,care apar at6t 6n urma

pierderilor de substan50 dur0 a coroa-

nelor dentare din zona frontal0 6n caz de carie, abraziunea 5esutu-

rilor dure, traum0 etc., c6t i 6n caz de abateri de la structur0, cu-

loare, form0, provoc6nd i deregl0ri 6n armonia arcadelor dentare.

8eziuniie odontale coronare deseori s6nt i cauza tulbur0rilor

func5iei masticatorii, at6t 6n caiz de afectare a din5ilor frontali, ca-

re 6ndeplinesc faza de incizie a actului de mastica5ie, c6t i a celor

laterali, micor6nd eficacitatea de zdrobire i triturare ale ciclului

masticator.3n caz de leziuni 6ntinse ale din5ilor frontali pot surveni i

tul-

bur0ri de fona5ie. Afec5iunea din5ilor din zona frontal0, grav0 ca

suprafa50 i profunzime, 6mpiedic0 articularea fonetic0 i pronun-

5area cuvintelor. $ot surveni i aa-numitele tulbur0r i de structur0

insuficient0 6n verigile sistemului stomatognat care se manifest0

prin apari5ia diferitor neuroze sau a altor alter0ri ale psihicii pa-

cientului.


21/23

21

" i m p t o m e l e o b i e c t i v e . 8eziunile odontale coronare

se manifest0 printr-un tablou clinic obiectiv variat. 8eziunile coro-

nare ce afecteaz0 structura 5esuturilor dure prin diferite distrofii

dau un aspect cretos al suprafe5elor de smal5 sau modific0ri de cu-

loare. 8eziunile odontale coronare provocate de lipsa substan5ei

dentare pot pre9zenta cele mai variate aspecte clinice. Fiind lo-

calizate pe diferite suprafe5e, ele vor produce modific0ri de struc-

tur0 coronar0, form0, culoare etc. 8a fel poate ap0rea i absen5a

punctului de contact ca urmare a lipsei de substan50 coronar0 sau

a modific0rii formei i m0rimii din5ilor. /e men5ionat c0 lipsa de

substan50 poate fi localizat0 i la nivelul stopurilor centrice, v6r-

furi cuspidiene de spri#9in, fosete, fapt ce va genera deplas0ri verti-

cale ale din5ilor 6n c0utarea contactului dentar. 3n sf6rit, toate

aceste modific0ri duc la dezvoltarea unui dezechilibru static i di-

namic 6n 6ntregul sistem stomatognat.

un evolu5ia lor leziunile odontale coronare pot genera o serie de

complica5ii cu manifest0ri locale, locoregionale i generale.

!omplica5iile locale se manifest0 sub form0 de pulpite acute

sau cronice, ce apar 6n urma afect0rii pulpei dentare ca rezultat al

evolu5iei leziunilor coronare.!omplica5iile parodontale pot fi

sistematizate sub form0 de com-

plica5ii ale parodontului apical, acute sau cronice, ce survin ca re-

zultat al infect0rii 5esuturilor periapicale pe cale pulpar0, parodon-

tal sau osoas0. 9!omplica5iile parodontului marginai-acute sau cro-

nice pot ap0rea 6n urma irita5iilor i inflam0rii care survin 6n ca-

zul traumatiz0rii directe sau se asociaz0 cu dezvoltarea florei micro-

biene din leziunile odontale coronare. 3nclusiv pot ap0rea compli-

ca5ii ocluzale prin migr0ri dentare, pierderea punctelor de contact,

dispari5ia stopurilor ocluzale centrice. %abloul clinic deseori se

complic0 prin afec5iuni locoregionale care includ tulbur0ri generate

de prezen5a leziunilor dinte-paro-

dont. 8a nivelul articula5iei temporo-mandibulare pot ap0rea du-

reri, crepita5ii, salt articular, degener0ri aie meniscului datorit0

tr a u m a t i s m el or cronice.8a nivelul muchilor mobilizatori pot

ap0rea oboseala muscu-

lar0, spasmul, dezechilibrul tonic etc. !a rezultat al tulbur0rilor

enumerate se pot produce modific0ri de rela5ii mandibulo-craniene

i apari5ia unor rela5ii excentrice.!omplica5iile generale (digestive,


22/23

22

de ordin psihic) nu se evi-

den5iaz0 imediat.!omplica5iile digestive s6nt, 6n fond, provocate de o

mastica5ie

insuficient0, care poate provoca sau acutiza gastritele, duodenite6e,

ulcerul gastric etc.

=.Examenul clinic exobucal i endobucal al pacien5ilor cu leziuni odontale coronare.

Examenul clinic are drept scop culegerea datelor necesare 6n ve-derea aprecierii diagnosticului corect i determin0rii metodei detratament 6n raport de forma clinic0 a leziunii. Anamnez0 se vaefectua dup0 o anumit0 ordine descris0 precedent. Aici noi ne vomreferi numai la unele particularit05i caracteristice pentru leziunileodontale coronare.

E x a m e n u l e x o b u c a l . Efectu 6nd examenul exobuca l, s eatrage aten5ia la structura fe5ei, prezen5a sau absen5a asimetrici,

pozi5ia buzelor, comisurilor orale, 6n0l5imea eta#ului inferior al fe-

5ei i alte particularit05i. Aceasta este necesar, deoarece leziunileodontale coronare 6nso5ite de lipsa de substan50 dentar0 prezint0aspecte clinice variate. 3n ma#oritatea cazurilor la pacien5ii cu le-ziuni odontale coronare simptomele faciale lipsesc. /ac0 leziuniles6nt6ntinse, profunde i localizate 6n zona din5ilor frontali, se va obser-va schimbarea pozi5iei buzelor i 6n special a celei superioare, ca-re poate fi Opr0buit0P. 3n leziunile provocate de abraziunea pro-fund0 a din5ilor i mai ales de caracter generalizat se va micorai eta#ul inferior al fe5ei. $rin urmare, examenul exobucal 6n cazu-rile de afec5iuni odontale coronare poate depista diverse simptomefaciale, care vor fi luate 6n considera5ie la alc0tuirea planului detratament.

E x a m e n u l e n d o b u c a l . 3ncipi ent s e atr age aten5ia la

gradul de deschidere a cavit05ii bucale, dup0 ce vizual cu a#utorulinstrumentelor se studiaz0 starea mucoasei, 6ncep6nd cu vestibu-lul oral. /eregl0rile observate, ca de exemplu, prezen5a diferitor forma5iunii tumorale, ulcera5ii, traume provocate de din5ii cu lezi-uni sau din alte cauze se noteaz0 6n fia de observa5ie.

Examenul arcadelor dentare va urm0ri stabilirea formei, si-metriei, inspect6nd fiecare dinte prin palpare, sondare i percu5ie6ntr-o anumit0 ordine, de la dreapta la st6nga la maxil0, iar la man-dibul0 de la st6nga la dreapta. !u o deosebit0 aten5ie se vor exa-mina leziunile: localizarea lor, forma, 6ntinderea, gradul de sensi-

bilitate, tipul i calitatea tratamentelor efectuate (obtura5ii, micro- proteze) sondarea trebuie f0cut0 cu mult0 pruden50.

$entru fiecare dinte examinat se va aprecia obligatoriu vitali-tatea, utiliz6nd stimuli ce determin0 starea pulpei din5ilor leza5i.8a fel fiec0rui dinte 6i vom examina starea 5esutului parodontal

prin inspec5ie i palpare, apreciind starea mucoasei gingivale (cu-loarea, prezen5a edemului, hiperplazia etc.), prezen5a pungilor pa-rodontal i profunzimea lor, gradul de mobilitate al din5ilor.

Efectu6nd percu5ia dintelui 6n ax, folosind m6nerul sondei, ob-5inem date privind starea periodon5iului apical, iar prin percu5iaorizontal0 < a celui marginal.

Este obligatorie examinarea rapoartelor 6ntre cele dou0 arcadedentare at6t static, c6t i 6n dinamic0, apreciind starea de postur0

i rela5ie centric0.Examinarea func5iilor globale ale sistemului stomatognat se

va realiza prin efectuarea unor teste de apreciere a eficien5ei mas-


23/23

23

ticatoare, de stabilire a stereotipului individual de mastica5ie, testefonetice i de degluti5ie.

1-20 raspunsuri ortopedie

Documents