(http://www. dntcj. ro/adevarulANUL XIV NR. 3400

ISSN 1320-3203

MARTI,15 IANUARIE 2002

16 PAGINI 3.500 LEI

o uVALER CH IOREAN U

e pare că, în ciuda m ăsurilo r excepţionale luate de guvernul Năstâse în ultima vreme, românii

au ajuns la concluzia că n-au altă soluţie ' de supravieţuire în faţa ofensivei faptelor de corupţie decît să imagineze mijloace proprii de răzbunare. Tim p de 12 ani de dem ocraţie, au torită ţile statului şi-au dovedit, dacă nu inutilitatea în lupta împotriva hoţilor şi corupţilor, în orice caz neputinţa. In toţi aceşti ani, presa a făcut publice un număr foarte mare de fapte de corupţie, împreună cu numele celor care s-au îmbogăţit în urma lor. In toţi aceşti ani, conducătorii ţă rii s-au angajat solemn în faţa naţiunii tot mai dezamăgite, că-i vor prinde şi judeca pe toţi. N-au facut-o, deoarece, pe de o parte, senatorii şi deputaţii n-au reuşit ori n-au dorit să voteze leg ile necesare luptei împotriva corupţiei, iar pe de altă parte, ju s tiţia n -a g ă s it, dec ît fo a rte ra r, mijloacele de a se impune în faţa hoţiei generalizate. N u este vorba doar de lacunele legislaţiei în acest domeniu, ci şi de realitatea, tristă, că oamenii care trebuie să aplice legea sînt şi ei... oameni. Cu nevoi şi, mai ales, ambiţii. D in nou presa a dezvăluit cazuri de corupţie la nivelul organelor competente să pună stavilă corupţiei care a inundat România, în to ţi aceşti a n i, o rg an ism ele internaţionale au atenţionat autorităţile de la B u cu reşti despre p e ric o lu l care planează asupra ţărilor care nu reuşesc să micşoreze rata de creştere a fenomenului corupţiei - realitate care poate împiedica accesul Rom âniei la Uniunea Europeană şi N A T O . Toată lumea democratică îşi are corupţii săi, dar parcă nicăieri aceştia nu sînt mai m ulţi pe metru pătrat ca în România.

Ceea ce s-a în tîm p la t la P rim ăria Capitalei este ilustrativ şi din acest punct de vedere. Situaţia este, însă, în lin ii mari, aceeaşi în toa tă ţara. C o n s ilie r ii de pretutindeni au înţeles rapid că pot face afaceri cu banul public , la cheltuirea căruia îşi pot aduce contribuţia în aşa fel încît o parte să intre în buzunarele lor. Fără teama de a fi demascaţi, pentru că, nu-i aşa, cine conduce ţara asta? N u partidele care c îş tig ă , la p a tru an i, alegerile generale? în subordinea cui sînt organele abilitate a face ordine în acest dom eniu sen s ib il? A p a r t id e lo r , bineînţeles, iar oamenii care “extrag” bani din averea publică sînt tot ai partidelor. Putem să fim atît de naivi încît să credem că în scaunele comode ale prim ăriilor din Moldova, Banat sau Transilvania s-au aşezat altfel de oameni decît consilierii P rim ărie i G e n e ra le a m u n ic ip iu lu i Bucureşti şi că pe “cinstiţii” d in ţară nu-i interesează cîştigul, uriaş, care se poate realiza facînd afaceri cu instituţia pe care o ilustrează cu profesionalism desăvîrşit? Cu siguranţă nu putem fi atît de naivi. Ţara a fost furată pînă acolo încît unul dintre prem ierii postdecembrişti a constatat, cu um or involuntar, că, gata, n-a mai rămas nim ic de furat, de -acum românii se pot apuca de treabă. U ită că

continuare în pagina a 16-a

1 S“2IS fUfSlt»»» 0 §

Judeţul C lu j are un grad de împădurire de 22 la sută, media pe ţară fiind de 2 7 -la sută. Această proporţie situează România pe locul al 8-lea în Europa în ceea ce priveşte gradul de împădurire. Arealul de competenţă al Direcţiei Silvice Cluj se în tinde pe o suprafaţă de aproximativ 160 de m ii de hectare.

Datorită menţinerii unei stări de agresivitate destul de ridicată asupra fondului forestier, în cursul anului 2001; Serviciul de Pază al Direcţiei s-a confruntat cu 212 situaţii de infracţionalitate pe lin ia tăierilor ilegale de arbori. Ca urm are, organele silvice de control âu trimis în faţa instanţelor de judecată un număr de 234 de persoane.

Tot pe lin ia tă ie rilo r ilegale, inspectorii silvici au mai întocmit în cursul anului trecut 133 de procese verbale de contravenţie, pentru tot atitea persoane, valoarea minimă a unei amenzi fiind de 10 milioane de

lei. „în pofida acestui plafon minim destul de ridicat, o amendă putînd să se ridice la zeci de milioane de lei, contravenienţii preferă să rişte” - declară Traian Mariş, şeful serviciului.

Anul 2001 a însemnat tăierea ilegală, pe teritoriul judeţului Cluj, a 4.200 metri cubi de lemn. Avînd în vedere faptul că un vagon platformă are o capacitate de transport de 40 de metri cubi de lemn, rezultă că într-un singur an, din fondul forestier al judeţului s-au furat ap ro x im ativ ... 100 de vagoane de lemn. Neadmiţînd dubiul în ceea ce priveşte declaraţia şefului Serviciului Pază, evident bazată pe statisticile existente în cadrul Direcţiei, şi anume că "gradul de infracţionalitate al anului 2001 este aproximativ acelaşi cu cel’ al anului 2000", perspectiva este una singură: anual, din pădurile Clujului, pot să dispară trei garnituri de cale ferată încărcate cu buşteni.___________Benjamin PASCU

co ntinuare în pag ina a 12-a

cv

. fSS

■ i r * '■■■ s ~ *

- Ţ - ; A

- m m * ■

' . r 3 f

COMUNICAT DE PRESAConsiliul de Administraţie al S.C. A S T R A Asigurare-Rcasigurare a aflat cu stupoare, în scara

zilei de sîmbătă, 12 ianuarie, despre reţinerea Directorului General şi Directorului Executiv Economic ai societăţii, în legătură cu scandalul BRS. Faţă de cele petrecute face următoarele precizări :

M em brii Consiliului de Administraţie au analizat operaţiunile comerciale ale A S T R A cu BRS, constatîndu-se faptul că acestea au fost făcute cu bună credinţă, din partea A S T R A , rcţinînd, totodată, faptul că a fost încălcată hotărîrea sa prin care se stabilea că sumele depuse la o bancă să nu fie mai mari de 15 % din disponibilul existent, validînd propunerea Comitetului de Direcţie de demitere a şefului B iroului Plasamente şi atenţionarea conducerii executive privind respectarea hotărîrii Consiliu lui de Administraţie. O comisie stabilită de Com itetul dc D irecţie continuă cercetările pentru depistarea reală a celor petrecute.

A S T R A , ca şi oricare societate comercială carc acţionează în m ediul economic actual, arc capacitate lim itată de a se apăra împotriva fraudelor bancare şi a operatorilor dc pe piaţa secundară, dat fiind faptul că accesul la informaţii veridice este lim itat, iar cei abilitaţi să controleze lansează semnale de alertă întotdeauna post factum.■ A S T R A aşteaptă în continuare finalizarea raportului B .N .R . şi a anchetei declanşate de organele abilitate ale statului, pentru pregătirea unui raport detaliat care va fi supus atenţiei Consiliului de Administraţie şi A .G .A , pentru corecta informare a acţionarilor, a clienţilor, a opiniei publice şi luarea măsurilor care se impun pentru recuperarea prejudiciului creat prin fraudarea societăţii, dc altfel A S T R A depunînd deja o plîngere penală, la Parchetul General, îm potriva funcţionarilor BRS, precum şi contra S V M S IV A M O SA, prin casa de avocatură care ne reprezintă.

Consiliul de Administraţie a luat măsuri imediate de întărire accentuată a disciplinei financiare, de control şi analiză a comportamentului profesional, încercîndu-se identificarea rapidă a unor presupuse complicităţi .

în urma analizei, din documentele financiar-contabile se constată că A S T R A este o societate stabilă, solidă d in punct de vedere financ iar, care a re acoperite toate ob ligaţiile asum ate p rin contractele de asigurare, fondurile disponibile f iin d de cîteva sute de m ilia rd e de lei, ele fiind plasate Ia diverse bănci d in Rom ânia.

A S T R A are încheiate contracte de reasigurare cu societăţi de prim rang din lume, pentru toate domeniile de activitate, acoperirea riscurilor de către acestea faeîndu-se în tr-o proporţie de 90% -9 5 % , societatea A S T R A avînd de acoperit doar între 5% şi 10% din riscuri. în acest context, disponibilul bănesc fiind arhisuficient pentru acoperirea m ediei anuale a daunelor înregistrate în anii precedenţi.

Referitor la relaţiile contractuale cu B ID , s-a confirm at faptul că banii sînt în depozite, la intervenţiile repetate ale S.C. A S T R A Asigurare-Reasigurare S.A., prin adresa 171/ 11.01.2002, banca faeîndu-ne cunoscut că ne virează, până în 15 ianuarie 2002, 500 m ii U S D , urmînd ca diferenţa de 670 m ii U S D , pînă la nivelul sumei disponibilizaţe din depozitul constituit pentru garantarea creditului acordat S.C. C O N S T R U C T G R U P IN T E R N A Ţ IO N A L Srl -D e v a , să fie virată în prima parte a lunii februarie.

A S T R A A sigurare-R easigurare î i asigură pe to ţi c lienţii că răm în e o societate de top, serioasă şi solidă, a cărei putere financiară nu stă în b an ii de la BRS, care a re ca preocupare m ajoră satisfacerea dep lină a tu tu ro r doleanţelor şî exigenţelor acestora şi le c e rtifică fap tu l că m ulte din zvonurile şi in form aţiile vehiculate în u ltim a perioadă, p riv in d p u terea financiară şi capacitatea de asum are a ob ligaţiilo r, sînt eronate sau tendenţioase. (5055555)

Fu n a r vre a să -i dea a fa iă

pe e tn icii m a g h ia ri d in

iiistitufiie...f l î i ' â c g i ' S i ' â fe } i 3 ; j î J Â t L ‘

î K ^ » . U , î l 4 i î ‘ T i T l i Ţ i u

P r im a ru l G heorghe F u n a r a d e c la ra t, ie ri, în c a d ru l unei conferin ţe de p resă, că a n g a ja ţi i P r im ă r ie i C lu j-N a p o c a de e tn ie m a g h ia ră ( “ vreo 1 0 -1 5 ” ) îş i p o t p ie rd e s lu jb a d acă d o resc să o b ţ in ă c e rtific a tu l de ungu r. F u n a r in te rp re te a ză că o b ţin erea ce rtifica tu lu i de u n g u r este e c h iv a le n tă c u ... c e tă ţe n ia m a g h ia r ă . P o rn in d de la “ axiom a F u n a r” , e s im p lu să a f irm i apo i că fu n c ţio n aru l p u b lic cu două ce tă ţen ii nu m ai are d re p tu l să fie fu n c ţ io n a r p u b lic . E x tra p o lîn d , F u n a r a p lic ă “ lo g ic a ” m a i d e p a r te şi p e n tru p a rla m e n ta r ii U D M R care v o r în b u z u n a r c e r t i f ic a t u l d e u n g u r . î n t r - a d e v ă r , le g is la ţ ia ro m â n e a s c ă in te r z ic e fu n c ţ io n a r i lo r p u b lic i să d e ţin ă d u b lă cetăţenie. In s ă p r im a ru l, cunoscut în a le m a n ip u lă r ii, nu a p u tu t exp lica , ju r id ic v o rb in d , de unde a scos ech iva len ţa d in tre c e tă ţe n ie şi c e r t i f ic a t de u n g u r . E c h iv a le n ţă ce nu (p r e a ) e x is tă . E i , e v id e n t , to a tă c o n s tr u c ţ ia lo g ic ă a p r im a ru lu i se (cam ) prăbuşeşte.

Titus CR ĂCIUN

• Calendarul ortodox: Sf. Cuv. Pavel Tebeul; Sf. Cuv. loan Colibaşul;• C alendarul greco-catolic: S. Pavel Tebanul, c. ( t sec. IV). S. loan Colibaşul, c. ( t sec. V ). f

* f î3

n. | h » ^ . i

• PREFECTURA, C O NSIUU L JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRLMÂRIADEJ: 21-17-90• PR IM AR lk TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA ci.M PIA TURZII: 36-80.01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-154S• P R I M Ă m GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLl'J-N.APOCA: 1349-76• POLITLA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZ11:36-83-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 9SI• P.ROTLCT1A CIVILA: 982• g a r d a f in a n c i a r a c l u j :

19-52-23 si 19-16-70, inL I5S• D IR E C Ţ IA G E N E R A L A A M UNCII SI

PROTECŢIEI SOCLALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: I9-S5-9I• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 9 T• LNFPRMATI1. 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERM OHCARE: 19-S748• R-A. APA C A N A L 19-1444• R A. J IVnKr.iuIui Public: 1940-55• R .A T U .C . 43-09-17• S C . 'S A L P R E S T S.A.: 19-55-22• SC PRIS.AL 19-56-32• DISTRIBUŢIA G AZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE92S; 433424

• JANDARMI: 956 - *• GARA O sj-N jp o c i: 952• AGENŢIA C F R 43-20-01;

T u r i i • 3 1 • I 7-62; Dej - 2 1 -20-22• A l JAN TA ANT1SUICID: 19-16 4 7• DIRECTU CRN JLD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILIULT 653.42-0146• ACINT.A PUD DE OCIT.ARE A FORTT1 DE

MUNCĂ CLUJ 19-54-15• CASA PE PENSII a t 'J . 43-10-10.1908-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCA: 194407. SESIZĂRI MUNCA U NEGRU 19-73-77

R e p u b lic a - U nicu l. SUA • p rem ieri (10 .30 . 13; 15.30; 18; 20.30; 23 ) * S im b itâ . dum inici, joi - spectacolele încep do la ora 13 Zilnic spectacole de noapte cu tarif redus do la ora 23 * Arta- Acasă. in In im a m ea. SU A - p rem ieri (12; 14.30; 17: 19,30). V in e r i, s i m b i l i . d u m in ic ă - spectacole cu tarii redus do la ora 22 * V ic to ria - Furios ţ l Iute. SU A (11; 13; 15: 17. 19) •F a v o rit - Cit im i da i ca s i te im puţe?, SU A (13; 15; 17; 19) * M ir iş t i - Lara C ro it: Tomb Ralder. SUA (13; 15: 17; 19). Luni - închis

T U R D A * Fox - Furios ţ i Iute, S U A (13 ; 15; 17; 19 ). V ineri, s îm b it i . dum inic i - spcct3colo cu lanf redus de la ora 22

D E J - A rta - C o d de acces: S w ordfish . S U A (15 : 17; 19). V in e r i, s î m b i t i . d u m in ic i - spectacole cu tanf redus de la ora 21

G H E R L A • P a c e a - Moulln R o u g e . S U A (1 5 ; 17: 1 9 .15 ). V in e r i, s î m b i t i , d u m in ic i - spectacole cu l3rif redus de la ora 21 .30 . Joi - închis.

TE LE 7 a b c

• v e i m t t tC L

Astăzi, 18,00: T E L E 7

A C T U A L ; 18.30: V IT R IN A ;

22 ,00 ; T E L E 7 A C T U A L

EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v f i o f e r â :

CURSEAERIENEp^O R A RU L CUR SELO R INTERNE

luniCluj -> Otopeni 19,00Cluj -> Otopeni 07,00 şi 16,35

marţiCluj -> Otopeni 07,00 şi 15,15

m iercuri Cluj -> Otopeni 19,00Cluj Ar Otopeni 07,00 şi 16,35

joiCluj -> Otopeni 07,Q0Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj -> Otopeni 07,00 şi 20,10Cluj -> Otopeni 20,35

s îm b it i Cluj 4 Otopeni 07,00

dum in ic i Cluj -> Otopeni 07,00 şi 15,15

O RARUL CUR SELO R EXTERNECluj -> FrankfurtDuminici, marţi şl Joi 9,40Frankfurt 4 ClujDuminici, marţi şi joi 11,50Cluj 4 Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri - 11,15, vineri 17,00 Cluj 4 Bolognaluni, miercuri - 9,15, vineri -13,15 Bologna 4 Clujluni, miercuri -12,10, vineri 16,10.

Rtxtnrirl prii tilitcn a u la adlul (Innat E XIM TU R . itr. A. Şipuri 34-36

T il.T n 064-433569,193442 ş E XIM TU R , str. Napoca 2-4 2Tal/Fu 064-198755,199293 5

FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent Farmacia "CYNARA", Calea Floroşti

nr 75. tal 42 62 72. orar non-stap. Farmacia •REMEDIUMFARM-, b-dul 21 Decembrie nr. 131. tel. 41-294)1, orar non-stop. - Farmacii cu serviciu prelungit Farmaoa "OAPHNE". alr. Ptoplor nr. 50,

telefon 429 405, orar 8-20, Farmacia TNTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telc'on '42-71-95. orar 8-22. Farmacia "CLEMATISFARM". Piaţa Unirii nr. 10, Idcfen 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapteFarmacia nr. 4. Str. Gh. Doja nr. 3. lei.

13-00-77. orar 20-8.

BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA": Sala de lectură (str. M. Kogâtniccanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00 - 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni-vineri: 10,00-17,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15.00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti - activitate suspendată, Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi si a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. / este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm reslanţierii secţiilor respeethe să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

* Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brălianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbâtă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hcrmann Obcrth" (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi; orele 16-20.

Dispensarul § Po lic lin ic cu Plată Ş

oferă consu lta ţii de toate specialităţile, tralamcnte de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize dc laborator, radiologie, stomatologic la cele mal mici preţuri, asigurate dc doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Lmliviţ> Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 1 4 - 1 8 ia n u a r ie •

Medicină generală. Or. I. Boîâ -15.16.18 (11-13). 14 (15-17), ir V. Bodo -16 (15-17). dr. R. Cotâriă -16 (10-12). dr. M Daconu -7(10-12). dr. S. Loga -18(9-11). dr. D. Oltean -14 (15-17). dr. A F. Oros• 17114-13). dr A Pâunescu • 15 (16-18). dr 0. Platan -14 (9-11), 17 (16-18), dr. L. Raşa -14(15- 17). dr. M. Sudu ■ 17 (13-12). dr, V. Tăiam • 18 (10-12). dr. C. Tonea • 15 (9-11). dr, A. Varga -14,18 0*11). dr C Viacu * 14 (1M3): Homeopatia. Dr. L. Bărbâalbâ • 16,18110-12). Cardiologie. Dr. A. Ia*xu • 17 (10*12). dr. I. to n o u e -15.17 (14-15). dr. I. Paţru • 16(11.30-13). dr. T. Popescu* 16(9-11), dr N Prşcâ * 16 (16-18). dr. Gh. Uza • 14 (12-13). Interne. Dr. N. Pop -17 (14-16). dr. Gh. Râdulescu• 15 0*11). dr. Cs Szatecs -16 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor • 15 (10-12). dr. D. Gherman • 17 (15-17). dr M Aiaprâ • 14. dr. S. Stancu* 16(15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ* 17 (17-18). dr. C. Cosma• 16 (10*12). dr P. Pitea • 17 (9-11). dr. M. S im u-15 (14-15); Chirurgie plastici. Dr. Saeid Nassiri- 14 (17-18); Pediatrie Dr. M. Fntea-16 (11*13). dr, R. Mitea • 15 (14-15); Psihiatrie. Dr. L. Glodan- 14 (16-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu • 16 (9-11). dr. G. Thponescu -14 (12*13), Psihologie. Dr. L Boitt • 15 (14-16); Dermatologie. Dr. I. Sârtw - 14 (11.30-12.30). dr. M. Teleagă -15 (9-11); O.R.L. Dr, E-Hâtan* 17(9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan ■ 17(11-13). dr.M. Divin - 14(9-10); Ecografic. Dr E. Fazafcas • 14 (12-13). dr. I. GMean • 16 (14-15,30), dr. LI. Usineviciu -15 (10*12); Pneumo* ftiiiologie. Dr. M. Man * 15 (14-16): Balneologie. Dr. C. Becea • 15 (9-10); Reumatologie. Dr. C. Neie’c v ţ - 17 (16-18); Ortopedie. Dr. L Popa • 14.17(12-13); Urologie. Dr. R C. Giurgiu - 14 (17-18), dr 2. Popa -14.17 (12-13); Hematologie. Dr. A. Bojan -15 (16-17); Oftalmologie. Dr. M. C. Gavriş - 14 (16-17) dr. I. Harţe -15.18 (14-15), dc. M. Nassiri -16 (15-17.30). prof. dr. R. Pop -14 (11-13), dr. E. Sandovd -15 (15.30-17); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -14.15.16,17.18 (9-11).

în cad"ji poficLrrcii se fac L-ata-Tiente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are prof* de toch ira şi heratotoge. Recotânie se tac de luni pînă vineri, intre orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi. după ora 14. Tnmierle sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentnj chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie ptan.fica'ea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Panificarea bolnav:ky se face la sediul Policfinid, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni p’nâ vineri. Panfcarea bcJnavtor ta ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. DonaţiJe se facla sedrJ Polidinică, la secretariat. Şt în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

( ♦ t e l e s p e c t a t o rM a r ţ i , 1 5 i a n u a r i e

JPJjAS' 7 ,00 Jurnalul de g a d im ineaţă; 7 ,3 0 S trict

• d in u . necesar; 8,20 Domnişoara Zorro (s/r); 9,10 lartă-mâ! (r); 10,10 Niciodată nu e prea tîrziu (s/r); 11,00 TV R Timişoara; 13,10 Festivalul Internaţional de canto „Hariclea Darclee"; 14,00 Jurnalul de prînz;14.30 Puncte cardinale; 15,00 Faţă în faţă (r); 16,00 Kronika; 17,00 Feminin; 17,45 Geena Davis (s); 18,20 Corect1; 18,30 Soţia mea, copiii mei (s, ep.1); 19,15 Avanpremieră Ştiri. Sport; 19,35 Becker (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,30 Marinar fără voie (co.SUA 1994); 21,55 Am prente; 22,15 Frontal; 2 3 ,15 Jurnalul de noapte; 23,45 Lumea dansului; 0 ,45 Feminin (r); 1,30 Jurnal. Meteo. Sport (r).

7 .00 Drum ul spre Avonlea (s/r); 7,45 Poftă

bună cu Petrişor!; 8 ,0 0 Desene animate; 9,30 Călătoria lui Allen... (s);10.00 Prietenii lui Piticot (r); 10,45 Tată , am încurcat-o! (s); 11,10 Bărbaţi, la cratiţă! (r); 12,10 Răscruci (r); 12,40 Afaceri la cheie (r); 13,10 Poftă bună cu Petrişor! (r); 13,25 Ştiri;13.30 Piramida (cs/r); 14,00 Desene animate; 15,15 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Ferma (r); 17,25 E dreptul tău!; 17,55 Ştiri; 18,00 Cinematograful, o istorie vie (do);19.00 Desene animate; 19,10 Drumul spre Avonlea (s); 20,00 Tată, am încurcat-o! (s/r); 20,30 Piramida (cs);21.00 Videodipuri; 21,10 In plină acţiune (s); 22,00 Telejurnal; 22,30 Ciuleandra (dramă România 1985); 0,05 Cinematograful, o istorie vie (doi ')■

7.00 Observator, 7,50f.- ş ( | r j S p 0r t j v e ; g Q Q

Cafeaua cu sare; 10,00 Sheena (sI r); 11,00 Îmbrăţişări pătimaşe (s);12.00 Marius Tucă Show (r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,20 Amintirile unui pelerin; 14,00 Străzile crimei (f/r);16.00 Sheena (s); 17,00 Ştiri; 17,15 Milagros (s); 18,00 Un bărbat pe zi;19.00 Observator 19,50 Sport; 20,00 Brigada mobilă; 21,00 Divertis Show;22.00 Observator 22,30 Marius Tucă . Show; 0,00 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 1,30 Amintirile unui pelerin;2.00 Observator (r); 3,00 Cafeaua cu sare (r); 5,00 Milagros (s/r); 6,00 Un bărbat pe zi (r).

7,00 Bună dimineaţa; m j k ’J a m 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 9,50 Melrose Place (s): 10,30 Profeţii despre trec ut (r); 11,30 Părinţi la Hollywood (s);12.00 Cei mai frumoşi ani (s); 13,00 Nikita (s); 14,00 Nisipuri albe (f/r);16.00 Urmărire generală (r); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Tînăr şi neliniştit (s); 1 9 .00 Ştirile Pro TV; 20,00 Urmărire generală; 21,00 Răzbunare fără limite (s); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,40 .ro; 22.45 Film artistic; 0,30 Căderea zeilor (dramă politică Italia/ Germania/Elveţia '69); 2,00 Fotbal Meci din Divizia Naţională (r).

P53FSS5& 7,00 Impact (r); 7,30 ?/!?.) t t i * J Real TV W: 8 . Pr i ma

Mix; 13,00 M A S .H . (s/r);13.30 Rambo (d.a.); 14,00 Patrula aeriană (s/r); 15,00 Program spedal;16.00 Impact; 16,30 V înătoarea comorilor (s); 17,30 M A S .H . (s);18.00 Focus - ştirile serii; 18,55 Focus Special; 19,05 Camera de rîs;19.30 Real TV; 20,00 Copiii spun lucruri trăsnite (sel.); 21,00 Preţul morţii (dramă SUA ’97); 23,00 Focus;23.30 Vînătoarea comorilor (s); 0,30 Camera de rîs (r); 1,00 Real T V (r);1.30 Focus (r). ^

TEif 7 7 ,3 0 Ştiri (r);, 7 ,5 0 Z / a t o o Muzică; 10,00 Tentaţii;

1 0 .3 0 Desene anim ate; 1 1 ,00 Documentar DW; 12,00 Apel: Crimă (s/r); 13,00 Cîntecul şi casa lui; 14,00 Un psihiatra cu probleme (f/r); 16,00 As show (r); 17,00 Reporter (r); 18,00 G erm ania astăz i (do); 1 8 ,3 0 Tele jurnal; 1 9 ,0 0 D ocum en tar românesc; 19,30 Jaful (thriller SUA 1997); 21,15 Apel: Crimă (s); 22,10 Reporter; 23,00 Documentar DW;23.30 Ştiri; 23,45 Muzică.

7,00 Ştirile de Acasă (r); 7,30 Dodoral casei

(r); 8,00 Vei fi a mea, Paloma! (s/r);9.00 Prima dragoste (s/r); 10,15 Betty cea urîtă (s/r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,15 Dădaca (s/r); 12,45 Salome (s /r); 13,40 R am ona (s); 15 ,30 Războiu l pasiunilor (s); 1 6 ,3 0 Dragoste nebună (s); 17,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Ştirile de Acasă;19.00 Prima dragoste (s); 20,00 Betty cea urîţâ (s); 21,00 De 3 x femeie;22.00 Salome (s); 22,50 Dădaca (s);23.15 Ştirile de Acasă (r); 23,45 90- 60-90 Fotomodele (s); 0,35 Sînge din sîngele meu (s); 1,15 De 3 x fgmeie (r); 2,15 Muzica de acasă.

NCN: 9,00 0 :9 dimineaţa; 10:00 Eterna romanţă; 11,00 Sport Club NCN; 18,30 Express; 18,40 Sport; 18,45 Aleşii noştri - primarul (r); 19,00 La porţile dorului cu M aria Dan Golban; 20,00 Express; 20,10 Sport;2 0 .1 5 Arta fără cuvinte; 2 0 ,3 0 Formula magică cu Luda Ţibre; 21,45 Arta fără cuvinte; 22,00 Express; 22,10 Sport.

18 ,00-19 ,30 D ialoguri incomode - realizator Florin

Ghiuriţan; 19 ,30-20 ,00 Spoturi publicitarei documentare.

Redacţia nu h i asumă responsabilita tea pentru schimbările intervenite in program ele p ostu rilo r de televiziune.

a s tă z i , d e la o r a 1 9 ,0 0 :

DONA JUANAde Radu Stanca

la Studio Euphorion

ItsPtLJ’ ţ i / U t Li t i / L E U ii l f t l& a

O/era publicului larg, de lu n i p is simbăta, intre orele 10-20: 'f i fitness asîstal ide ’ in s truc tt- specializat

- aparatură complexă-de' t , body-building şi recuperare

- masaj şi kinetoterapie *- aplicaţii de parafină

.-s a u n ă ' - ---- hidroterapie în bazin încălzit- aerobic- recuperare medicalăTotul sub strictă supraveghere :

control medical.Acces individual sau pe b a z ă

abonament.Informaţii şi programări:094-578429; 184176._____________ .

£CABINET MEDICAL Di

STOMATOLOGIECulca Moţilor nr. 106, a p . 5

Dr. Socolov Gelu • medic p rim ar Dr. Socolov Mihaela • medic p rim a *

Tratam en te s to m a to lo g ic a complexe:

• terapie • protetică (ceramică) -• chirurgie (rezeejii, împlânte)Pro grimări zilnic la td.: 4 3 0 .C 2 S

Orar: luni - vineri: 9 -1 9 ;

sîmbâtă: 10 -13 .

CABINET MEDICAL ONCOLO G Z C LU J-N A PO C A ,

str.PRO F C IO R TE A r» r.& (cartier Grigonascu} \

Prof.dr. LUCIAN L A Z Ă F .(Ginecologie. Chirurgie, O n c o !o o > î

L , M I: 1 5 -1 8 ; M a . J : 1 6 ” - 1 £ ’

Dr. VA LEN TIN P O P E S C l(C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 m - 1 6 ; V : 1 5 - r t -S : 9 - 11

Dr. DAN-SORIN P O P E S C .(Urologie)

L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a . J : 1 8 * - r ; i V : 1 6 -2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 - 4

Tn t im p u l o re lo r d e f u n c ţ i o n » - * a c a b in e tu lu i

MEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU l o a n Cluj-Napoca, str. Ion M eşter 2 .1 '

C O N S U L T A Ţ II, T R A T A M E N T E , U R G E N T E C H IR U R G IE P E D IA T R IC A : O R T O P E D IE ;M A L F O R M A Ţ IIC O N G E N IT A L E ;U R O L O G IE P E D IA T R IC Ă ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ; ■ cE C O G R A F IE .In fo rm a ţii, p ro g ra m ă ri la t e le f c -

(064) 421806; 094-605935. f j

• (C. ISl)

Linia telefonică de intervenţie în criri şi prevenţie a suicidului iniţiată de ;

UMR.ITDRH ni:s.iviT,m:m.\T.\Lt cu . ‘ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vine: între orele 8 - 22. Vă a ştep tă~ apelurile la numărul 186864.________

M a r ţ i , 1 5 ia n u a r ie 0 6 :0 0 - 0 7 :0 0 Prim a o ră (P ro g ra m in fo rm ativ B B C -

C D 6 :0 0 ; D a te m e te o -6 :2 0 ; In fo rm aţii u t ili ta re - 6 :3 0 ; Inform aţii c u ltu ra le - 6 :4 0 ); 0 7 :0 0 -1 0 :0 0 P rim u l s a l u t - c u Ş te fa n C o ro ia n 0 7 :0 0 Ş t ir i ; 0 7 :2 0 R e v is ta p re s e i locale, 0 7 :4 0 R evista prese i

cen tra le , 0 7 :5 0 , 0 8 ,5 0 Horoscop-, 0 8 :0 0 Ş tiri, 0 8 :2 0 C D Sport cu M ih a i P e tru ş c â , 0 9 :0 0 Ştiri, 0 9 :2 0 ’ Ce m a i c rede lumea", 9 :4 0 S p u n e -ţi păsul)-, 1 0 :0 0 -1 3 :0 0 Z ona liberă - cu Em il B lotor (1 0 :0 0 Ştiri. P ro g ra m d e în s o ţire , in fo rm aţii, co ncursuri; 1 1 :0 0 P ro g ram in fo rm ativ BBC)-, 1 3 :0 0 - 1 5 :0 0 S c u rt pe doi - cu M ariu s M arch iş (1 3 :0 0 Ş tiri + M eteo . E m is iu n e interactivă, 1 4 :0 0 Ştiri)-, 1 5 :0 0 - 1 8 :00 C onsp iraţia - c u T u d o r Runcanu ( 1 5 : 0 0 ,1 6 ,0 0 ,1 7 : 0 0 Ştiri, m eteo , sport, T e le fo a n e surpriză în d ire c t p e n tru să rb ăto riţii z ile i) 1 8 :0 0 - 1 8 : 3 0 P ro g ram inform ativ B B C , 1 9 :0 0 A ltern ativa - cu E m il Boitor, 2 1 :0 0 Ştiri: 2 4 ,0 0 -0 4 ,0 0 S p a ţii am b ien ta le - cu C ristian M ureşanu - M uzică d e film , e le c tro n ic ă , n e w ag e . ____ M a r ţ i , 1 5 ia n u a r ie

{ { { T ) ) v Ş T IR I . : 0 9 .0 0 , 1(3.00 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , 16 .00 ;B B C -0 6 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; 6 .3 0 -9 .0 0 -

: Ştirile locale , interviuri, H oroscop (6 .4 0 ,7 .2 0 ,

ru tie r(8 .5 5 ); 9 .0 0 -1 2 .0 0 -P A T R U L A D E S E R V IC IU : 9 .3 0 -R e v is ta p r e s e i , P u n c tu l d e v e d e r e ( 1 0 . 1 5 ) ; C o n c u rs u r i ( 1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ; 1 2 .4 5 - S p o r t p e m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 - 1 8 .0 0 - C A L E ID O S C O P fm : 1 3 .2 0 -M u s c a (lim b a m a g h ia ră ) 2 0 .0 0 - T o p T e n -D J S eb i; 2 2 .0 0 -2 3 .0 0 T re n u l d e la m ie z u l n o p ţii - U cu F lo re a; 0 1 .0 0 -6 .0 0 U n d e M a g ic e .

M a r ţ i, 1 5 ia n u a r ie P ro g ra m in fo r m a t iv B B C : 6 , 0 0 -UNIPLUS Radio

6 ,3 0 ;8 ,0 0 -8 ,2 0 , 1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 , 2 3 ,0 0 . 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 Uniplus de dim ineaţa, 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C alendaru l zilei. Meteo. 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 Horoscop. 9 ,0 0 Ştiri locale. 9 ,2 0 Program ul cinem a. 9 ,5 5 In form aţii culturale.10 ,0 0 , 1 2 ,0 0 , 13 ,00 , 1 5 ,0 0 , 1 6 ,0 0 , - 1 7 ,0 0 Ştiri naţionale ş i loca le . 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 P u n c t... ş i d e la Z e c e ; 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 Uniplus alternativ. 1 8 ,3 0 -2 1 ,0 0 Trei ceasuri bune. 19 ,00 Ştiri locale. 2 2 ,0 0 ; Ştiri naţionale 2 1 -3 0 -6 ,0 0 ; Uniplus nocturn.

M a rţi, 1 5 ia n u a r ie6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa . O e m is iu n e cu

e m * iss3i* 55.5 m i inform aţii, ac tualităţi şi m u z ică , p re ze n ta tă d e A ndrei H u ţa n u . 8 ,0 0 Em isiunea în lim b a m aghiară. 1 0 ,0 0 De zece o ri Rom ânia. 1 1 ,0 5 C easul a l unsprezecelea - p rez in tă M e la n ia D râ g a n ; 1 2 ,0 0 R a d io ju rn a l tra n s ilv a n . 1 3 ,0 0

8 . 2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e re (7 .4 5 ), L in iu ţa d e d ia lo g (8 .3 0 ),B u le tin R adiojurnal Bucureşti. 1 3 ,1 5 Parale le m uzicale, ded icaţii de

m uzică uşoară . 13,50 B uletin de ştiri. 14,00 Pe 9 5 ,6 M H z ■ Scurt pe doi. N o i sp u n e m lucrurilor p e n u m e - cu D inu C r is te14,45 Program muzical-, 16,00 Emisiunea în limba m a g h ia r i18.00 Radiofax - p rez in tă D o in a B orgovan; 1 8 ,3 0 -1 9 ,0 0 6C- 90 - Prezin tă B o g d an R o şe a . 19,00 R adiojurnal B ucu r e s t19,30 - 20,00 De la es t la vest, de la nord la sud. P re z in t ; T ra ia n B radea; 20 ,00 Ştiri. 20 ,1 0 Din grădina cu flori rhu lte- c în tece şi jocuri p o p u lare , ded ica ţii-la c e re re a a s cu ltă to rile - P rez in tă G e lu Furdui. 2 1 ,0 0 Ştiri-, 2 1 ,5 0 Buletin d e ş tiri 21 ,5 8 închiderea program ului. .

RADIO FIR96,2 FM DEJ LIS S . o o - !1 0 .0 0 , horoscop , sp ort, p o w e r p lay , re ţe ta z ile i, ştiri, m u z ic ă ; F IR U ’N ZEC E P A IŞ PE , 1 0 .0 0 - 14 .00 , m u zic ă , d e d ic a t div ertis m en t, p o w e r p la y , ştiri, rev ista prese i; 9 6 ,2 FM/Zi1 4 .0 0 - 18 .00 , m u z ic ă , d e d ica ţii, d iv e rtis m en t, po w er p la y ; ştiri, artistul z ile i; F IR U L R O ŞU, 17 .00 - 18.00, dedica; m u z ic a le în d irect; JU R N A L U L BBC - 7 .00 , 8 .00, 11.0 i.i1 4 .0 0 .1 8 .0 0 ; ŞT IR ILE R A D IO FIR 9 .30 , 12 .30 , 1 3 .3 0 ,15.3C f 16 .30; ŞTIRI S P O R TIV E , 16 .45 ; SEARA CU C IPRIAN 18,3-- 21 ,00 ; TO P 2 0 R O M Â N E S C 2 1 .0 0 - 2 2 .0 0 , cu O v id -; P e tre . - ’ - J

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

Z iaru l nostru fo lo s eş te ştiri - fu rn izate d e ag enţiile

R O M P R E S şi M E D IA F A X .

" E L P A IS "

(Articol sem nat de Mario Vargas Llosa)

C in c i p reşed in ţi în num ai două săptămîni este un adevărat record, chiar şi p en tru . lu m e a subdezvo lta tă . A rgentina tocm ai a- inaugurat acest record, în plină convulsie şi mobilizare populară îm potriva Unei clase politice care aminteşte, în mod periculos, de cea care a precedat fu lgerătoarea ascensiune politică a comandantului H ugo Chavez şi a marcat începutul erodării sistem ului său democratic. P rim ele declaraţii ale preşedintelui D u h a ld e nu în d eam n ă de loc la optim ism , d im po trivă . Parcurgerea analizelor şi explicaţiilor tehnicienilor

. şi economiştilor care abundă în aceste z ile 'c u p riv ire la-s ituaţia tragica a A rgentinei, o ţară împovărată, de o datorie externă c a re ‘se ridică la 130 de m iliarde de dolari şi a cărei dobîndă consum ă ju m ă ta te d in ven itu l său

.naţional, victim ă, totodată, a celei mai cum plite crize fiscale d in A m erica Latină, lasă întotdeauna un sentiment de ad în că fru s tra re . A p a r m ereu aceleaşi întrebări: Cum? De ce? D e ce a intrat în această criză terminală una din ţările cele m ai privilegiate de pe pămînt? Cum este posibil ca A rgentina,' care a avut în urmă cu cîteva decenii unul din cele mai ridicate niveluri de trai din întreaga lume şi care putea să fie pusă pe acelaşi plan cu Suedia sau Elveţia în ce priveşte dezvoltarea şi modernitatea, sâ ajungă acum să fie comparată, în ce priveşte gradul de sărăc ie , d e zo rd in e şi lipsă de operativ itate în m aterie p o litică şi economică, cu unele ţări africane?

N u sînt întrebări retorice, ci dovada sentimentului de uimire şi perplexitate în faţa a ceea ce înseamnă irosirea iresponsabilă, criminală, a unor condiţii unice pentru a atinge dezvoltarea şi bunăstarea. A rg en tin a ar trebui să fig u reze , în ce priveşte resursele naturale, pe locul trei 'sau patru din lum e: are de toate , de la p e tro l, minereuri şi bogăţii maritime şi pînă la un sol roditor şi prolific, datorită căruia ar putea deveni primul grînar şi furnizoare de carne de vită pentru în tre a g a lu m e . In com para ţie cu teritoriul său uriaş, populaţia este puţin numeroasă şi omogenă din punct de vedere cultural. Deşi, în urma crizelor

re p e ta te , şco lile şi u n iv e rs ită ţ ile a rg e n tin ie n e se c o n fru n tă cu un oarecare regres, s is tem ul său de învăţâm înt a fost în trecut un m otiv de invidie pentru întreaga A m erică Latină şi, pe bună dreptate, unul din cele m ai eficiente şi mai avansate din întregul Occident. V isul a m ilioane de latino- am ericani era să studieze ingineria, medicina sau orice altă profesie liberală în această ţară de unde veneau toate film ele şi cărţile bune.

Ce cataclism, plagă sau blestem a lovit atunci Argentina care, în doar jum ătate de secol, a schimbat acest d e s tin p ro m iţă to r pe n e fe r ic ire a a ctu a lă? N ic i un e co n o m is t sau politolog actual nu este în măsură să dea un răspuns profetic la această întrebare, explicaţiile rezumîndu-se la s ta tis tic i ori fo rm u le p o lit ic e . Adevăratul motiv care se ascunde în spatele acestor explicaţii ţine m ai m ult de p re d is p o z iţ ii le s u fle te ş ti şi psihologice ale ţării, decît de doctrinele economice sau de luptele între indiv izi sau partide pentru putere. N u este în tîm p lă to r că unul dintre cei m ai i lu ş tr i creatori evadaţi d in lu m ea m odernă s-a născut şi a scris în Argentina, ţară care a demonstrat, nu doar în viaţa sa literară, gustul pentru genul fantastic, dar şi în cea socială, economică şi politică asemeni lui Jorge L u is B orges, o p re d ile c ţ ie bolnăvicioasă pentru ireal, respingînd cu obstinaţie tot ceea ce este sordid şi meschin din lumea reală.

Această'vocaţie de a fugi de ceea ce este concret şi de a se refugia în lumea onirică, graţie fanteziei, a dat literaturii num e a tît de- răsunătoare, precum B o rg es sau B io y C asares . D a r transpunerea sa în viaţa socială, pe te re n u l concret al p ra c t ic u lu i, şi sucombarea în faţa tentaţiei irealului a u to p ie i, v o lu n ta r is m u lu i sau populismului are consecinţe tragice pe ' care le suportă acum una din ţările cele mai bogate ale lum ii, în frunte cu clasa p o lit ic ă care, în c ă p ă ţîn în d u -s e să trăiască într-o lume de vis în loc să accepte realitatea, s-a trezit în tr-o zi “ s fă r îm a tă şi c o p le ş ită ” , cum a recunoscu t recen t p re ş e d in te le Duhalde. ■

A lăsa să se acumuleze o datorie externă de 130 de m iliarde de dolari înseam nă să trăieşti în tr-o fic ţiune s u ic id ă . Este v a la b il şi p en tru prelungirea şi agravarea crizei fiscale

la in fin it, ca şi cum, dacă îţi ascunzi capul în nisip, poţi să te fereşti de furtună. A m enţine din laşitate sau demagogie politică paritatea între dolar şi peso, care nu corespundea absolut deloc realităţii şi care nu făcea decît să asfixieze exporturile şi a am îna catastrofa financiară ce avea să aducă in ev itab il d eva lo riza rea pesosului, înseamnă, de asemenea, să m izezi pe iluzie şi fantasmagorie, în detrimentul pragmatismului.

Toate acestea au început cu m ult timp în urmă, cu nebunia naţionalistă a anilor ’40 şi ’50 care l-au determinat pe Peron şi peronismul său să etatizeze principalele şi pînă atunci înfloritoarele industrii argentiniene, alimentînd statul birocratic şi in fervenţionist pînă .la' transformarea lui în tr-un Moloch, un monstru ce nu putea f i ţinut în frîu, care a împiedicat crearea de bogăţii, dar a fost o sursă in fin ită de corupţie. Astfel a început prăbuşirea sistematică a acestei ţă r i, a i căre i lo c u ito r i, privilegiaţii cetăţeni ai unei societăţi modeme, au crezut, pentru un moment, că sînt europeni, dar care acum se simt înşelaţi şi sărăciţi. V o r deschide ei o c h ii, z g u d u iţi de această c riz ă c u m p lită , şi se v o r tre z i oare la realitate? Realitatea pentru Argentina, în aceste momente, este de a ajunge la un acord cu creditorii săi pentru a -ş i . reeşalona datoria, fară ca acest lucru să însem ne je r t f ire a poporu lu i pe altarul însănătoşirii sale financiare. Acest acord este singurul'care îi poate aduce in vestiţiile de care are atîta nevoie şi să evite fuga de capitaluri, generată.de această criză care a plasat ţara în carantină financiară. Şi, mai ales, trebu ie sâ se adopte m ăsuri energice pentru a reduce drastic criza f is c a lă , p rin in te rm e d iu l unei restructurări severe, pentru că nici Argentina, nici altă ţară, nu poale trăi “ad aetemum” cheltuind mai mult dccît produce. Toate acestea necesită un preţ r id ic a t, dar este p re fe ra b il să se recunoască că nu există alternativă şi că el trebuie p lătit, chiar dacă este oneros, mai ales pentru cei săraci.- S o cie ta tea va re z is ta m ai b ine sacrificiului, dacă i se spune adevărul, decît dacă este m inţită în continuare, în ce rc în d să i se a d m in is tre ze analgezice pentru a combate o tumoră cerebrală. Ea trebuie extirpată cit mai curînd, deoarece în joc se află viaţa pacientului.

" E X P E R T "

în ultim ul timp, se face din ce în ce mai des auzită opinia conform căreia atacurile teroriste din 11 septembrie şi războiul care le-a urmat ar avea o influenţă pozitivă asupra economiei americane. Cei care fac asemenea afirm aţii invocă drept argument faptul că anularea pagubelor provocate de atacul terorist din 11 septembrie va necesita cheltuieli suplimentare şi, în plus, vo r determ ina o . creştere a cheltuielilor m ilitare. Toate acestea vor duce la majorarea cererii (adică a cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii a tuturor subiecţilor economici), vor stimula economia SUA şi vor permite, dacă nu să prevină recesiunea, atunci, cel puţin, să grăbească. însănătoşirea economică.

într-adevăr, nu ne rămîne decît să ne în tre b ă m , cu u im ire , de ce R ezerve le Federale (F E D , Banca Centrală a S U A ) nu i-a comandat mai devrem e M in isteru lu i american al Apărării bombardamente masive ale oraşelor din S U A , cu scopul de a determina o ieşire mai rapidă din criza economică?! D in păcate, evidenta absurditate a unor asemenea concluzii nu determină o reanalizare a logicii pe care sînt bazate aceste raţionamente. Să încercăm, totuşi, sâ ne lămurim ce influenţă va avea în rea lita te războiu l din A fgan istan asupra situaţiei economice din unica superputere mondială. în tr-adevăr, pentru a reface clădirile distruse în 11 septem brie şi pentru a purta în continuare un război, vor fi cheltuite importante resurse financiare de stat. Dc unde va face rost Administraţia americană de astfel de resurse? Statul arc trei posibile surse dc finanţare sup lim entară : m ajorarea ta x e lo r, împrumuturile şi emisiile monetare.

M ajorarea taxelor nu va duce la creşterea cererii consumatorilor: ceea ce va fi cheltuit dc stat pentru anumite mărfuri şi servicii nu va fi achitat dc contribuabili. Desigur, anumite ramuri şi sectoare ale economici vor avea dc cîştigat din aceasta, iar altele vor avea dc pierdut, însă nu se poate în nici un caz aştepta o creştere a acţivitâţii dc . producţie. Extinderea împrumuturilor de stat ar duce la majorarea dobînzilor, ceea ce va determina, la rîndul său, o creştere a resurselor dc stat din credite şi o rco ricn tarc a e c o n o m iilo r particulare dc la investiţii dc producţie

către finanţarea cheltuielilor de stat. C u alte c u v in te , c h e ltu ie li le investiţionale vor fi înlocuite prin cele militare, iar situaţia va ‘răm îne aceeaşi ca şi în cazul majorării im pozitelor. D oar componenţa grupurilor care vor avea de cîştigat sau de pierdut va fi alta. în ş fîrş it, varian ta e m is iilo r monetare. în condiţii modeme, aceasta ar lu a , p ro b a b il, fo rm a u n e i expansiuni a creditelor, în condiţiile extinderii împrumuturilor de stat. Ca şi în cazul celei de-a doua variante, acest lucru va duce d o a r la o reorientare a resurselor investiţionale în favoarea consumului de stat.

Cu toate acestea, pentru a evita m arile neplăceri, FE D va desfăşura o politică a banilor “ ieftin i” . D e a ltfel, F E D anum e asta şi face de la începutul anului 2002, încercînd fără succes sâ preîntîm pine recesiunea. V o r grăbi oare aceste a c ţ iu n i însănătoşirea economiei americane? în a num ite c o n d iţ ii , e xp an s iu n ea c re d ite lo r ar putea d e te rm in a o ascensiune economică. U n credit ieftin creează iluzia m ajorării resurselor investiţionale ale societăţii. A traşi de o rată a d o b în z ii d im in u a tă , întreprinzătorii iniţiază o m ulţim e de proiecte, pentru finalizarea cărora nu au suficiente resurse. Astfel, apare o iluzie a progresului, cu toate că, în realitate, resursele sînt folosite în mod in e fic ie n t, ia r p ro d u c tiv ita te a econom ic i nu creşte . T o to d a tă , majorarea masei monetare creează pericolul inflaţiei.

Dc aceea, guvernul american, dacă doreşte cu adevărat sâ evite aducerea inflaţiei la un nivel politic periculos, va începe, mai devreme sau mai tîrziu, să stăpîncască expansiunea dc credite. C o stu l c re d ite lo r va c reş te , componenta dc risc a dobînzilor se va m ajora. C aracterul ilu z o r iu al multor proieclc dc investiţii va deveni evident. O parte, din proiecte vor fi anulate, a lte le vo r fi rcnnalizatc . Veniturile companiilor vor scădea şi va începe recesiunea, adică procesul dc lichidare a in vestiţiilo r greşite. A num e accsla este scen ariu l pe carc-1 urmăreşte economia americană şi cea mondială, înccpînd din anul 1995. P o litica “ b a n ilo r ie f t in i" , desfăşurată dc FE D , a fost insolită, în multe cazuri, dc “sprijinirea”, de către S U A şi dc alte organizaţii financiare mondiale, a unor ţări care desfăşoară o politică financiară iresponsabilă.

" E L P A IS "4

O s in g u ră n a ţiu n e , S U A , beneficiază de o putere m ilitară şi e co n o m ică fă ră ega l şi se poate impune practic oriunde doreşte. Chiar şi fără arm e nucleare, S U A ar putea distruge forţele m ilita re ale oricărei naţiuni de pe glob. D acă ar dori, ele ar putea im pune o ruptură socială şi econom ică totală oricărei alte ţări. A rm ele pe care le deţin sînt, în marea lo r parte , in v u ln e ra b il desfăşurate peste m ări şi oceane sau amplasate în

• instalaţii fortificate din Ş U A . Oraşele acestei ţâri, dacă actualele am biţii ale S U A devin realitate, vor fi de-acum în c o lo ap ă ra te a c t iv de s is tem e antirachetă.

N ic i o naţiune n u a avut vreodată o asem en ea p u te re , d a r n ic i o v u ln e ra b ilita te pe măsură.- Pentru mulţi din interior şi din alte părţi, S U A par deja un stat protom ondial, cu posibilitatea de a se erija în lider absolut al unei versiuni m odem e de im periu universal, chiar şi al unui im periu spontan ai cărui m em bri sînt vo lun tari, -o ferindu-se din proprie

iniţiativă. C ivilizaţia occidentală a fost m e re u in flu e n ţa tă de id e e a u n u i im periu universal care ar f i om ologul terestru al im periu lu i spiritual al lu i D u m n e ze u . M a jo r ita te a c e lo rla lte c iv iliz a ţii nu au avut această am biţie . D e p i ld ă , C h in a şi J a p o n ia se considerau exclusiviste şi superioare, în con ju rate de popoare in fe rio a re , in c a p a b ile să le s f id e z e sau să reuşească să le im ite . V estu l a fost m ereu de părere că se află în posesia norm ei universale şi că restul lu m ii va sfîrşi prin a se adapta standardelor şi credinţelor O ccidentului.

Convingerea superiorităţii sale a început odată cu re lig ia , dom eniu în care a tît evreii, cît şi creştinii pretind că deţin adevărul absolut, transpusă în te rm e n i la ic i în t im p u l Ilum in ism ulu i. Occidentul pretindea că n o ile sale idei priv ind drepturile o m u lu i, lib e rta te a in d iv id u a lă şi ( p o t r iv i t te rm e n u lu i a m e r ic a n ) căutarea individuală a fe ric ir ii sînt v a la b ile şi pentru restul lu m ii. în u ltim ii ani, “am ericanizarea” culturii populare mondiale a părut m ultora un semn al im inentei am erican izări a

v a lo r i lo r p o l i t ic e ş i e c o n o m ic e m ondiale. A m erican ii înşişi au crezut în to td e a u n a că s o c ie ta te a lo r reprezintă tot ceea ce este-mai bun şi m ai a v a n s a t. D e a ic i şi id e e a am ericanului de rînd , deşi greşită, că alte popoare “ urăsc S U A ” dintr-un sentiment de in v id ie .

Treptat, ţara a evoluat de la S U A “războiu lui bun” , la S U A începutului Războiului Rece, cu ce era m ai bun în societatea am ericană destinat să configureze o E uropă revita lizată şi un n o u “ a tla n t is m ” . S ch im b area recentă cea m a i însem nată a fost conferirea unui ro l im portant ban ilor în ce-priveşte m odul de guvernare a S U A . N u a fost n ic iodată un aspect lipsit de im portanţă, dar a căpătat o nouă d im ensiune c în d T r ib u n a lu l Suprem a statuat că b an ii declaraţi pentru sprijin irea candidaţilor şi în vederea prom ovării intereselor private şi com erciale la W ashington sînt o fo rm ă de l ib e r ta te de e x p re s ie protejată de C onstituţie. Ceea ce a t ra n s fo rm a t o re p u b lic ^ reprezentativă, în care toţi cetăţenii sînt teoretic egali, în tr-o plutocraţie.

în m od in ev itab il, în trebarea de bază pentru urm ătoarele două sau trei d ecen ii .este cum vor fo lo s i S U A s u rp rin ză to a re a putere pe care o e x e r c ită a c u m . în a in te de 11 septem brie, ţara era deja aproape de o universalitate a in fluenţei şi ch iar a dom inării societăţii in ternaţionale, pe care n ic i un im periu anterior nu o deţinuse vreodată. D ar era lipsită de v o in ţă 'p o lit ic ă pentru a se im pune. A ta c u r ile d in 11 sep tem b rie i-a u c o n fe r it această v o in ţă . In trin sec calităţii de im periu este faptu l dacă el se im pune, atît cultural, c ît şi m ilita r şi econom ic. Pentru a avea succes, este nevoie de asentim entul părţilo r, d acă n u c h ia r de c e r in ţa de transform are a e lite lor constituite d in cetăţenii potenţia li a i im periu lu i.

Toate im p eriile care au avut succes în tre c u t au m o d e la t .is to r ia p r in in te rm e d iu l p u te r ii lo r c u ltu ra le . Im p e riile occidentale d in trecut erau in ferioare pe scara puterii absolute în com paraţie cu S U A şi cu p o ziţia pe care o o cu p ă acestea în p rezen t. Totuşi, fostele lor posesiuni coloniale sînt azi ceea ce sînt datorită im pactului

cultural al im peria lism ului occidental, care se vede m ai b ine tocm ai în acclc locuri unde co lon iza to rii au fost m ai v io len t expulzaţi, în n u m ele id e ilo r o c c id e n ta liz a te p r iv in d d re p tu r ile o m ulu i şi independenţa n aţion ală . în schim b, im p e riu l s o v ie tic , care în 1946 includea o m are parte a Europei C entrale, întreaga E uropă de Est şi Eurasia, cu avanposturi în L u m e a a T re ia , s-a prăbuşit de azi pe m îin e la sfirşitul deceniului ’80 , lăsînd în urm ă o ură viscerală îm p o triva R u s ie i şi p rac tic n ic i o m o ş te n ire c u ltu ra lă pozitivă . Id ea lu rile şi id e ile ruseşti, d re p tu l, l im b a , li te ra tu ra şi a rta , instituţiile de guvem ăm înt şi m etodele sale adm inistrative au fost respinse to ta l în 1 9 8 9 ş i 1 9 9 0 . Im p e r iu l sov ie tic s-a baza t do ar pe p u te re , n im ic a ltc e v a . S U A îş i fo lo s e s c puterea pentru a_da fo rm ă unei noi o rd in i m ondiale. în trebarea este dacă această ordine se va baza exc lu s iv pe puterea am ericană, o ri dacă va avea d in am ism u l in te le c tu a l şi c u ltu ra l necesar pentru a evoca o adevărată conversie de v a lo ri, o sch im bare de m entalitate a oam enilor.

x * . 1 C 1 a r pu tea f ireclama dumneavoastră

x m m s : I2L1E3B;

1 8 5 0 -S -a nas:, Mihai Emines;.

poet natior:

-jX

C E . L L M A I F E . U M ^ A 6 L P A R T I T U R I A L E

L U I C ^ O '& . Q L E N l E Ă C U R Ă 6 U N Ă

6 A L A P E . A U P I Ţ I I A M U Z E U L U I“ L E M O N D E "

(Articol d e M arie -A u d e R o u x )

O p t co n ce rte în in terpretarea u n o r virtuozi a r u rm a s â -l repună în drep tu ri p e a c e s t m u z ic ian d e prim rang , sc rie co tid ianul fra n c e z "Le M onde", în ed iţia d in 8 ia n u a r ie . S a la d e a u d iţ i i (A ud ito rium ul) a M u zeu lu i Luvru (d in P a ris ) a d ec is să ad u că un o m a g iu şi, d e c i, s ă fa c ă d re p ta te p e rs o n a lită ţii s tră lu c ite şi e c le c tic e , dar. în fo n d , destu l d e m is te rio a se , a m uzic ianu lu i ro m â n G e o rg e E n e s c u (co m p o zito r, vio lon is t, d irijor şi p ianist; n ă s c u t la Liven i (a c tu a lm en te , com una G e o rg e E n e s c u , în ju d e ţu l B o to ş a n i, n . r ) . A c e a s tă figură m a joră a primei ju m ă tă ţi a secolu lu i al X X -le a (1 8 8 1 -1 9 5 5 ) nu a obţinut încă locul cu venit, a id o m a unui B ela B artok, în U ngaria (1 8 8 1 - 1 9 4 5 ) , n ă s c u t la S în n ic o la u M a r e : c o m p o z ito r , p ia n is t , m u z ic o lo g şi folclorist u n g a r (n .r ) şi a unui Leo's Ja n a c e k . în R e p u b lic a C eh ă (1 8 5 4 - 19 28 ): co m pozito r, m uzicolog şi d irijo r c e h . rep re ze n tan t a l curentului fo lcloric co ntem p oran (n .r ) . T reb u ie prec iza t că m ultiplul itinerariu a l lui Enescu inc lude e le m e n te ce-i pot deru ta pe ce i c a re se a p le a c ă as u p ra lui: la ac tiv ita tea vio lon is tu lu i şi la c e a co m p o n is tic ă tre b u ie a d ă u g a tă şi c e a de ş e f d e orchestră . încă din anul 1911 , el se

•a f lă în fru n te a C o n ce rtg eb o u w din A m s te rd am . Cîţiva ani m ai tîrziu, în 1 9 2 3 , cu ocazia unui turneu în S tatele U n ite a le A m e ric ii, e l d ir i je a z ă orch estre le din C leveland , Boston şi C incinnati. Concertm aestrul rom ân nu d is p re ţu ie ş te , însă , nici postura d e pianist; e l posedă o tehnică suficient d e d e s ă v îr ş ită p e n tru a s u s c ita a d m ira ţia prie tenulu i său A lfred C o rto t (1 8 7 7 -1 9 6 2 ): p ian ist şi d ir ijo r fra n c e z , în te m e ie to ru l Şcolii N orm ale de M u zică din ,Paris şi autor al unor lucrări i ‘ d e s p re a r ta p ia n is tic ă . A j c în ta t cu G eo rg e E n e s c u . f : îm p r e u n ă cu v io lo n is tu l* : J a c q u e s T h ib a u d şi c u i violoncelistul Pablo C asals .; a alcătu it un trio celebru (n.r). \ ■F o r ţe i d e o s e b ite a r c o m p o z ito r u lu i E n e s c u , \ p o s te r ita te a i-a p r e fe r a t \ silueta titan ică a violonistului. \C in e nu recunoaşte "portretul" \ oferit d e S o n a ta a tre ia pentru \ v io ară solo de Y saye: virtuozitate. \ lirism? E nescu se dovedeşte a fi un co pil-m inune încă de la vîrsta d e ş3pte an i, c în d intră la C onserva to ru l din V ie n a , unde violonistul H ellm esberger, cu c a re lucrează, i-l va descoperi pe B rah m s. E nescu es te un m u zic ian - m inune şi cînd debutează la Bucureşti, în 1 8 9 4 , îna in te de a p leca la Paris,

unde v a s tu d ia la C o n s e rv a to r în perioada 1 8 9 5 -1 8 9 9 , luînd cursuri de vioară cu M arsick şi W h ite , d e arm onie cu A m b ro is e T h o m a s şi T h e o d o re D u b o is , ş i d e c o m p o z iţ ie cu

compozitori

f r a n c e z i J u le s M a s s e n e t şi G a b r ie l F a u râ . Muzicianul rom ân este uluitor încă din 1900 , cînd o prim ă ap ariţie publică la C o n c e rte le C o lo n n e in a u g u re a z ă o

c a r ie ră in te rn a ţio n a lă ce nu se va d e zm in ţi n ic io d a tă . A s c u ltîn d u -I p e E n e s c u in te rp re t în d C o n c e r tu l d e Brahm s, în m artie 1925, tînărul Yehudi M enuhin (c a re îi va fi, d e altfel, şi e lev ) şi-a descoperit vocaţia. G eo rg e Enescu va răm îne uluitor pînă la sfîrşitul vieţii, cu to a te c ă o în ş e lă to a re b o a lă a auzulu i îi s lăb ise facultăţile şi făcuse

ca intonaţia să-i devină problem atică. A s tă z i, o p e re le co m pozitoru lu i

a ju n g , în sfîrş it, în p rim -p la n , d u p ă c e au fo st p re a m u ltă v re m e e c lip s a te d e a n u m ite p iese cu parfum local cum ar fi renum ita Poem ă R o m ân ă din 1 8 9 8 , transpusă la Paris de E douard C olonne (în acelaşi an în ca re Sonata în tîi pentru vioară şi pian era interpretată alături d e Jean C octeau ); Fiind

o le g ă tu r ă în tr e J o h a n n e s B ra h m s şi G a b r ie l F a u r â

(C uarte tu l al doilea cu pian, din 1 9 4 4 , îi es te dedicat), situată la

confluenţele germ ano-latine, m uzica G eo rg e Enescu a depăş it rapid

folclorism ul sim plist (deja în S onata a doua pentru vioară şi pian, din 1899 ), pentru a se ad ă p a la izvoarele greco- b iz a n tin e a le fo lc loru lu i ro m â n e s c . P lăm ăd ită din m area tradiţie clasică şi rom antică , m uzica sa s -a în c u m e tat în d ră zn e ţ, p în ă la utilizarea pătrim ii d e ton )ca în O ed ip , singura operă a lui

E nescu , la ca re m uzicianul a lu c y tim p de 30 d e ani. Fără în d o ia lă că m uzica d e c a m e ră ,. în a c e la ş i t - e n e rg ic ă ş i l ir ic ă , .v o m re g e ch intesenţa unei inspiraţii re la ţio r.î d e a c e a s tă d a tă cu " in sp ira ţii r-. im ed ia te şi provenind de la m ae; co n tem p o ran i: S c h u m a n n ,. B r a h e F a u re , B r it te n , d a r şi B a n c Ş o s ta k o v ic i, M e s s ia e n ş i c h : Takem itsu. "Apărat" d e o p le ia d ă : in terpreţi, reun ită în jurul p ia n is t . I ta m a r G o la n (B o r is B e r e z o v s * M ic h e l B ero ff, Dais’hîn K a s h im c : Leonidas Kavakos, Francois S a lq -a Enescu ar trebui să ne co n v in g ă : cuvintele pe care i le -a spus, în a - de m oartea sa survenită în a n u l 1 S :: prietenul şi colegul său, P ab lo C a s a el a fost “cel mai m are geniu m u z :; de la M ozart încoace”.

O serie de opt concerte, în p e r ie : : 9 -2 4 ianuarie, pune în va lo a re c r e r e n es c ia n ă prin in te rp re tă ri c e le : -: I ta m a r G o la n , B o ris B e r e z o v s * M ichel Beroff, D ana C io c îrlie (p is ' D aishin Kashim oto, Leonidas K a v a * (v io a ră ) ; O ri K a m ( a l to ) ; î.'a H a im o v itz , F ra n g o is S a lc - (v io lo n c e l); C h e n H a le v i (c la r in s Cvartetul din Ierusalim ; G a e le L e F: (soprană).

Traducere si a d a p te ' Georgeta Dobre (ftO M P R E : "Le Monde", 8 ianuarie 2C'

A c r u A L i i m m m i m i m i A > a & i a A i i i m f m m i s i u m u A

C a r te a s tu d e n ţie i n o a s tre

S T U D E N T L A C L U J , v o i. 1 , S e n io r ii

F ru m o ş ii a n i a i s tu d e n ţ ie i , în v o lb u ra te le vre m i c a re au z g u d u it veacu l ab ia înche ia t, istoria încă a tît d c v ie pentru unii. cu faţa ei n e v ă z u tă ,. c a re trăieşte prin ce i care au p le c a t spre cîm puri cu fiori - toate a c es tea şi încă m ulte a lte le se regăsesc în seria lu l p u b lic is tic , e x tin s p e c ite v a m ii d e pagin i, p e c a re co legul, colaboratorul şi am icu l nostru , g azeta ru l C o n s ta n tin M u s ta ţă , n i-l p ro p u n e , în c e p în d d e a s tă z i (o ra 1 7 . la C a s a d e C ultură a Studenţilor, unde v a a v e a loc la n sa re a ), c u v o lu m u l 1 , S e n io r ii , a l c ă r ţ i i S T U D E N T L A C L U J . Lânsarea cărţii c o leg u lu i n o s tru . în a in te de a fi un e v e n im e n t e d ito r ia l d e o s e b it, e u n pretext pentru în tîîn irea cîtotva generaţii d e studenţi c a re a u absolvit la C lu j, d a r şi pentru în tîîn irea celor ca re s în t a s tă z i s tu d e n ţi şi v o r ab so lv i şi e i cîn d va , fă ră a uita să-şi am in tească , m e re u şi m e re u , d e cei m ai frum oşi an i a i tinereţii s tudenţeşti. Even im entu l se v a pe tre ce în tr-un cadru deosebit: vor fi p ro iectate im agin i care-l vo r a v e a ca erou p e V ic to r Ş u iag a - partic ipant la p rim u l ră z b o i m o n d ia l, la M ă r e a U n ire , el, ca re a fost student în p rim a g e n e r a ţ ie a C lu ju lu i u n iv e r s ita r ro m â n es c . O rgan izato rii in ten ţionează s ă tra n s m ită p rin In te rn e t în t r e a g a la n sa re , d a r s ă şi rea lizeze un d ia log v id e o , în tr-o co n ex iu n e C luj-Bucureşti, din C ap ita lă urm înd a fi conectaţi cu s a la m a r e a C a s e i d e C u ltu ră a S tu d e n ţ i lo r c î ţ iv a d in tre c e i c a r e d a to r e a z ă C lu ju lu i fo rm a re a lo r u n iv e r s ita r ă : A r is t id e B u h o iu , Io n C risto iu , C o rn e l N istorescu , O c ta v ia n Ş tirea n u , profesorul V as ile P uşcaş; şi. d e la C lu j-N ap o ca : IP S B arto lom eu al C lujului, R aoul Ş o rb a n , Dumitru Fărcaş , G h e o rg h e F u n a r , F lo rin Z a h a re s c u , G r ig o r e Z a n c , M irc e a P o p a , l l ie C ă lia n ... V o r m a i fi prezenţi în sa lă şi a lţ i e ro i a i c ă r ţ i i , a u fo s t in v ita te personalităţi a le culturii şi ştiinţelor, în tre c a re artista lirică S u s an a Com an Bosica s a u dr. C o m e i O priş - ctitorul C linicii d e ch irurgie m axilo -fac ia lă . C a s a d e C u ltu ră a S tu d e n ţ ilo r , g a z d a m anifestării, v a p rezen ta un program

folcloric, selectînd din tot ce ea ce are m a i fru m o s re p e r to r iu l g e n u lu i. M oderatorul acestei acţiuni com plexe şi c o m p lic a te din punct d e v e d e re tehn ic, n im eni altul decît prof. Victor B ercea - directorul C asei d e Cultură a Studenţilor.

L a n s ă r i de c a rtek

M i h a i E m i n e s c u , p o e t ş i g î n d i t o r

(Editura "Grinta")A s t ă z i , 1 5 Ia n u a r ie , v o lu m u l

u n iv e rs ita ru lu i c lu je a n E u g e n S . C u c e rza n , intitulat M ih a l E m in es cu , p o e t ş l g în d ito r, va fi lansat la o ra 12, la Librăria "Orfeu" din C luj-N apoca (Piaţa U nirii, la co lo an e ,’ cu rtea in terioară ). N o u a apariţie va fi com entată d e criticii M ircea Popia şi Vasile G ogea.

E m in e s c u în o g lin d a c ritic iiT o t a s tă z i, .cu începere de la o ra

1 4 , în cadrul manifestărilor an iversare org a n iza te d e Prim ăria clu jeană, va fi lansat volum ul E m in es cu în o g lin d a c r it ic ii , avîndu-J ca au to r pe poetul, prozatorul şi dram aturgul clujean, dr. C o n s ta n tin C u b le ş a n .

In v ita ţ ie la o p e ră • ______

T O S C Ade Giacomo Puccini

M îin e , 16 ianuarie , la o ra 19, O pera R o m â n ă p re z in tă un s p e c ta c o l extraordinar cu T O S C A d e Puccini: în rolul titular va apărea soprana E lena A n d rie ş M o ldovan , de la Academ ia de M u z ic ă “G h . Dima"; rolul lui 'M a rio C avaradossi" îl va -read uce pe scena c lu je a n ă p e ten o ru l M a r iu s V la d B u d o iu , tot de la A cadem ia de Muzică “Gh. Dima"* jn rolul “Baronului Scarpia” va debuta basul M arius C h io rean u , iar în "Sacristanul" va evolua basul P etre B u rcă . Distribuţia serii îi m ai cuprinde pe: S z a b o B â lin t - "Ângelotti"; P etre G h ile a - “Spoletta," ag en t al poliţiei"; L a szlo R o b e rt - “Sciarrone"; A u g u s tin M o ld o v a n - “Un tem n ice r"; M a r ia G h irc o ia ş u - “Un păstoraş". Spectacolul va fi dirijat d e maestrul H a ry .B e la . d e

la Opera M aghiară de S tat Cluj-Napoca; re g ia : R o d ic a P o p e s c u M o is a ; scenografia: A n d re i S ch io p u ; maestru de co r T lb o riu P opa.

C u rs u ri d e p re g ă tire la U n iv e rs ita te

U niversitatea "Babeş-Bolyai" aduce la cunoştinţă că D epartam entu l pentru P regătirea P ersonalu lu i D idactic , din subordinea sa, o rg a n ize ază cursuri de pregătire d e P s ih o lo g ie , P e d a g o g ie , M e to d ic ă şi P r a c t ic ă p e d a g o g ic ă pentru absolvenţii licenţiaţi, ca re nu au urm at aceste cursuri în tim pul studiilor universitare. Cursurile s e organ izează p e o perioadă de trei luni, la finele f ie c ă re i s ă p tă m în i ( s îm b ă ta şi d u m in ic a ). In v e d e re a p o p u la riză rii

, acestei acţiuni, a stabilirii perioadei de d e s fă ş u ra re şi d is c u tă r i i d e ta lii lo r necesare, toţi cei care doresc să obţină Certificatul d e profesor la finele celor tre i luni d e a c t iv ita te s în t in v ita ţi s îm b ă tă , 2 fe b ru a r ie 2 0 0 2 , la o ra 10, în sala nr. 15 , de pe str. Republicii nr. 24 , C lu j-N apoca . -

Noutăti la Tea tru l d in Turda________ i______________________________Teatrul Municipal Turda în cep e anul

20 02 cu o nouă prem ieră pentru copii: este vorba despre P u n g u ţa , cu do i bani, adaptare de Virgil D ecean u după cunoscuta poveste a lui Ion C reangă. Piesa face parte din program ul .iniţiat de Teatrul Municipal sub genericul “Şi e u vreau să fiu a c to r!” . T o t în această perioadă au fost reluate repetiţiile la p ie s a S o m n o r o a s a a v e n t u r ă de Teodor Mazilu, primul spectacol urmînd a fi reprezentat la T îrgu M ureş. în anul 20 02 , Teatrul Municipal p regăteşte mai multe surprize publicului turdean. Au început înscrierile pentru cursurile de b a le t şi d e d a n s c lasic , p recum şi pentru cele d e arta actorului, lim ba şi tehnica vorbirii. ,

D in p ro g ra m u l U n iv e rs ită ţii P o pu lare C lu j-N a p o c a

A stăzi, 15 ia n u arie , la o r a . 16, în C ic lu l “E v a n g h e lia in te r io a ră " , e x p u n e re a : E v e n im e n te le d in

E v a n g h e l ie ş i in te r e s u l n o s tru im e d ia t , p re z in tă : R a d u L u c ia n Alexandru; la o ra 18, în cadrul Cercului de naturism, expunerea: R e la xa re a cu a ju to ru l p la n te lo r. Săruri d e ba ie şi u le iu ri de m a s a j, prezintă: prof. univ. dr. C arm en S o c atiu , ing. Sonia Nichifor.

M îine, 16 ianuarie , ora 17, expunerea: E x is tă b ă trîn eţe? , prezintă: prof. tir. doc. C rişan Mircioiu' - rectorul Universităţii Populare Cluj-Napoca; la ora 18, în Ciclul “Terapii neconvenţionale”, expunerea: D ia g n o s tic ş l te rap ie p rin s c ris (I), p re z in tă : P ro n ic k N ico lae (N ic k x o ). A c tiv ită ţile a u loc la s e d iu l C a s e i Municipale d e Cultură Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 24.

E M IN E S C IA N A 2 0 0 2 ~Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

o r g a n iz e a z ă , a s tă z i şi în z i le le u rm ă to a re , o se rie d e m a n ife s tă r i- an iversare, cu participarea elevilor şi a profesorilor: aşadar, la o ra 14 , va avea loc la Liceul “M . Eminescu” din Cluj- N apoca activitatea intitulată: M o d a lită ţi d e in te rp re ta re ş i p red are a p o e zie i e m in e s c ie n e , p o e m u l L u c e a fă ru l; participă profesori de limba rom ână din liceele teoretice din municipiu; m îin e , 1 6 ia n u a r ie , o ra 19, la L iceu l de C oregrafie şi Artă Teatrală “O . Stroia”, Teatrul de păpuşi “Puck” va prezenta spectacolul om agial "Mihai Em inescu”; în perioada 1 4 -26 ianuarie a .c ., Liceul “M . Em inescu” va găzdui ceâ d e a patra e d iţie â C o n c u rs u lu i “ C o m e n ta r i i e m in e s c ie n e ” , la care participă elevi din liceele municipiului C luj-N apoca; în p e rio ad a 1 4 -1 5 ianuarie , la Ş co a la “M . E m inescu” din Dej a avut loc o suită de manifestări, precum: un concurs între elevii claselor a VI l-a , o expoziţie de desene, conferinţă, program artistic şi o expoziţie d e carte Eminescu.

O m a g iu lu i E m in e s c uLa începutu l acestei săptăm îni; în

to a te instituţiile de cultură şi şcolile m u n ic ip iu lu i G h e r la au 1 a v u t ' lo c m anifestări literare dedicate aniversării zilei de naştere a marelui nostru poet M ih a i E m in e s c u . A stfel, la L ic e u l T e o r e t ic “ A n a Ip ă t e s c u ” s -a u o r g a n iz a t m e d a lio a n e lite ra r e şi

recitaluri de poezie cu p a rtic ip a re a c-: mai tale.ntaţi membri ai ce n ac lu lu i lice­al şcolii. La activităţile a n iv e rs a re p a rtic ip a t e lev ii c la s e lo r V - X I I , ■: im p o rta n ţa şi v a lo a r e a p o e r em inesciene a fost reliefată şi în c a : m o m en te lo r lite ra re d e s fă ş u r a te c la s e le l-l V . S u b c o n d u c e -* pro fesoare lo r F e lic ia R u s ş i l o r - D u m itre scu , copiii au p re z e n ta t ş* ■ reuşit montaj literar-m uzical. D e ţ i r . P en iten c ia ru lu i de M a x im ă S ig u r a - - G h e rla şi-au dat întîlnire în c lu b u l m r al închisorii, la un concurs C in e ş: răspunde pe tem a "Em inescu - p:- n a ţio n a t şi u n iv e rs a l”. .U n g r u p :■ am atori de poezie au recitat c re a : ' lu i E m in e s c u , ia r re v is ta - lite ra ': “Mirabila săm înţă” a deţinuţilor a dedea un n u m ă r s p e c ia l e v e n im e n te - j s ă rb ă to rit la 1 5 - ia n u a r ie . M e m t | Cercului de arte plastice au d e s c rii f expoziţie de grafică cuprinzînd cite ţ lucrări inspirate din poezia em inescian,

. S Z . Csp______ i

E le v ii d in M in tiu l G h e r lii j

îl c in s te s c pe E m in e s c u fîn m a jo r ita te a c o m u n e lo r c t

îm prejurim ile m unicipiului G h e rla af a v u t loc m a n ifes tă ri c o m e m o ra ţi,f ded icate m arelu i nostru poet, Mit'f- E m in e s c u . La M in t iu l G h e r l i i , exem plu,; locul central a l activită: ; literare a fost Ş co a la 'gen era lă , undej- conform tradiţiei - la începutul fîecă'j an , cadrele didactice şi elevii îl cinste;: p e luceafărul liricii româneşti: peste 2. ; de copii s-au adunat în cea mai m al sală a şcolii, pentru a asista la monta ; lite ra r-m u z 'ic a l in titu la t “E log iu ’-j Em inescu”. S -a recitat din cele rr'j. frum oase poezii em inesciene şi au fcj interpretate cîteva din piesele muzica tran s p u se p e versurile poetului. I Biblioteca com unală a fost deschisă expoziţie cu volum ele lui Eminescu, i, în sa te le co m ponente a le comun: Buneşti şi N im a, au fost organiza j m e d a lio a n e l ite ra re . Asem en: manifestări literare s -au desfăşurat, în c e p u tu l aces te i^ s ă p tă m în i, şi com unele F iz e ş u i G h erlii şi Ta 9a- C

S Z .

Rubrică realizată de M. BOCI

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1 6 2 2 - S -a născut M o liere , d ram aturg fran cez , au to r al p iese lo r d e tea tru "Tartuffe",

“M izantropul”, “B olnavul închipuit".

Eugen Albu - Cluj-NapocaEM IN ESC U ;

Din foarte matdâ noastră gloată,.. . . î De muze primul fiind ales,Tu nu poţi a muri vreodată - Dar nici ca să te naşti prea des.

Barbu Ioan Bălan- Cluj-Napoca

Lui MIHAI EMINESCU

Ai răsărit, din neguri, strălucitor luceafăr Pe bolta naţiunii, Tu-mi luminezi cărarea Ce-ncerc, de elitişti eretici, să ţi-o apăr.

- De Domnul ocrotită să-mi fie încercarea

Căci venerînd strămoşii, precum ne-ai indicat,

Şi fiii şi nepoţii, ce nouă ne urmează, Româna-ţi Naţiune, ce-n slăvi te-a ridicat, Prin tine şi prin ceilalţi, în veci

perpetuează.

Ion Berghia - ChisinăuŞ L . EMINESCU

jzvor şi lac, şi plopi/şi tei îţi ţin eternă neuitarea;Şi flori, şi stele, şi femei Cu dor îţi tot aştern cărarea

Şi frunza ruginită-n vii,Şi-a primăverilor taiangă Mereu te cheamă să revii,La laşi de mult te-aşteaptă Creangă.

Corneliu Costăchescu - Bucureşti A

: ZIARISTULUI EMINESCU

.Slujind, cu scris imaculat,O vatră seculară, . : ; ' :El pana sa şi-a înmuiat în lacrima de ţară.

Florina Dinescu - PloieştiPE URMELE LUI

EMINESCUDe la.munte pîri ia mare,Unde paşii şi-i purta,Peste tot mereu răsare Floare de nu-l vom uita.

Gheorghe Enăchescu - GalaţiPERENITATE

EMINESCIANĂTitan al poeziei noastre,Tu ce-ai avut un singur dor ,Şi-ai preamărit florile-albastre.Eşti pentru noi nemuritor.

Cornelius Enescu - BucureştiEMINESCU -

Ivit din stirpe de codrean,Scăldat în legendarul lac,Noi vrem să-ncapă într-un an,Ce nu încape într-un veac!

Şi eu, un biet nistrean hoinar,' Fără de ţară, fără nume,

îmi fac din versul tău amnar '■ Şi plec să te găsesc prin lume...

Ion Bindea - Cluj-NapocaLUI EMINESCU

Mulţi scriitori, pe-acest pămînt,Prin veacuri au stîrnit ecou;Noi ne-nchinăm la Teiul sfînt De pe Copou.

Nicolae Brelea - Tîrgu-Jiu“DE PROFUNDIS”"Luceafăr blînd", "cobori pe-o rază” ■ Mai renăscînd această Glie,Că-n Universul fără margini Trăim un gram de veşnicie...

Alexandru Clenciu - BucureştiEMINESCU

l-a fost sortit, lui, să se nască,La noi, sub fericit augur,Ca limba noastră strărhoşească, S-o-mbrace-n strai de aur pur.

Gheorghe Constantinescu - Braşov

CU GÎNDUL LA EMINESCU

Spre el înalţ un gînd pios Şi astăzi, la sentinţa mea rămîn:Câ Eminescu-i F Ă t FRUMOS ^DIN LACRIMA poporului Român-, i-jji;/

George Corbu - BucureştiMARELUI POET

Eminescu pururi zeu,- Ne priveşte din statui

Cum, schimbîndu-ne mereu, Ne-nchinăm. LA STEAUA lui!

Costache Florea - Rîmnicu Sărat

LUI EMINESCUŞtie-te veşnic ornicul timpului Frunte de veghe, cerul Olimpuiui. - Ştie-te veşnic lumina pleoapelor îngerul codrului, stelelor, apelor.Ştie-te. veşnic nestinsul zbucium - Glas de legendă, de doină, de bucium. Ştie-te veşnic.veşnicul cînL Floarea şi ramura teiului sfînt. -. ... Ştie-te veşnic legea nescrisă ■ : Taina din flamură, carte deschisă. Ştie-te veşnic neam şi norod Cuget aprins în eternul izvod.-

* / > Ui ' « A * » / .

•f’.v.î’ V -i 1 ■ 1 I•* *v

Nicolae Fulga - Slatina Directorul de teatru Pascaly

spune că l-a găsit pe Eminescu la Giurgiu, culcat într-o iesle, citind în gura mare Schiller

Ca-n Betleemul cu porunci,El da imagini veşniciei,Dar nimeni nu ştia atunci Că e lisus al Poeziei.

Ionel lacob-Bencei - Tim işoaraLUI EMINESCU

Geniu, Forţă, Vis, Lumină,ASTRU între aştri rhari,La mormîntul Tău se-nchină împăraţi şi proletari.

Constantin (Titu) lonescu- Boeru - Bucureşti

ÎN COPOUîncununatele alei,Datoare blîndei adieri, Păstrează-nlăcrimatei seri Mireasma florilor de tei.

Stelian Ionescu - BraşovLUI EMINESCU

Cîntînd cu lacrimi DOINA românească, Prea încercată-n patimi şi iubire,Ne-a fost trimis de pronia cerească LUCEAFĂR viu, născut spre nemurire.

Vasile LARCO - lasi; j j DARURI

, ' CelJstfnt ne-a dat a l mării val,Pădurile, înalţii munţi Şi-un brav poet naţional

- CuTipera înalte-i frunţi. ' ■ v.‘

Valerian Lică - BucureştiM. EMINESCU,

la 150 de ani de la naştereTrecut-au anii rînd pe rînd...E SPIRITUL ce dăinuieşte, LUCEAFĂRUL ce străluceşte

Jn noaptea unui neam flămînd!

Ana Marinoiu - Cluj-NapocaLUCEAFĂR

...Şi ploi de gînd rodiră STEA'Cu raze peste lumi stăpîne!

. în largul mării NEMURIREA "PECETEA DULCEI LIMBI ROMÂNE;

Viorel Martin - BucureştiLUI EMINESCU

La răspîntie de veacuri,Nasc luceferii din lacuri;Codrule, Măria Ta, ’Cine te-a ştiut cînta?

Paul (Nicomah) Mihail Nicolae - Sinaia

MADRIGAL LA EMINESCU

Nefericitul dascăl Manolescu Spurcat-a ani de-a rîndu-nverşunat Statuia sfîntâ a lui Eminescu.Dar chipul blînd rămas-a ne-ntinat!

Nicolae M ihu - SibiuACTUALITATEA LUI

EMINESCUTu, STEA POLARĂ între brazi,Zidit din verbul bucuriei, ,Eşti un LUCEAFĂR care arzi

,*! în neam şi-n torţa veşniciei.

Ion Mitică - Buzău/ LUI EMINESCU

/ ; ? *«' 4 ' In lumea noastră rea şi rece •’i Pe rînd uitările se-aştem;

Azi ce e val ca valul trece,Tu-n lumea ta rămîi etern!

Nicolae M untean - SibiuLUI EMINESCU

Un colţ frumos ai rupt din Rai, Din-naltul spaţiu sideral Şi l-ai adus cu dulce grai,

Cu bucium, sare de pe deal.

Nicolae Nicolae - CaransebeşOMAGIU LUI EMINESCU

Cu Nică-Apetrei din Ţicău,Frăţie veşnică-ai făcut;La fel şi noi cu versul tăuFăcurăm punte peste Prut. - .

Geo Olteanu - PloieştiLUI EMINESCU

Deşi te-ai stins de mult în hău, în noaptea cea adîncă,Făclia geniului tău Ne luminează încă.

Radu Păcurar - Cluj-NapocaGÎNDIREA

EMINESCIANĂGenială şi măreaţă,Ca o floare minunată Stoarce bulbul ce-i dă viaţă...Biată Moldovă, secată! '

Gheorghe Pătrascu - Ploieşti“EMINESCU 2000”Sfîrşim curînd mileniul doi,Iar Eminescu ne apare Şi dintre clasici cel mai mare,Şi mai contemporan cu noi! ■

Gheorghe Penciu - BucureştiI ; EMINESCU 2000-? Â fdst ş) va râmîne mare . '

Că prin puterea lui de-a fi ' tot aurul cules din floare \L-a transformat în poezii.

Nicolae Petrescu - PiteştiEMINESCU

Cînd Domnul nu a mai răbdat . Ticăloşia lumii noastre, •Pe Eminescu l-a luat Să strălucească printre astre!

Ioan Pop - Cluj-NapocaMIHAI

De la Nistru p îri la Tisa Eminescu zisu-ni-s-a Şi nu ne vom da bătuţi De la Blaj la Cernăuţi.

Ioan Popescu-Chebacea-Tg.-JiuEMINESCU

EMINESCU e-n tot şi în toate E patriarhul geniului latin.Duhul său, din ceruri şi ape,Veghează şi apără poporul român.

Marian Popescu - Cluj-NapocaEMINESCIANA

L-am dăltuit în nemurire,In cuget, suflet şi în ram, in vălul mării, în iubire Şi în pămîntu-acestui neam.

Elis Râpeanu - BucureştiCLEPSIDRA

INFINITĂNisipul din clepsidra orşicui Se scurge-aşa cum se topeşte ceara Şi drept clepsidră pentru TIM PUL LUI, Doar Eminescu şi-a ales Sahara.

Mihai Sălcutan - BuzăuVEŞNICIE

Timpul nostru de simţire Se mâsodră an de an,Dar râmîne-n nemurire Timpul eminescian.

Aurel Son - Bucureştit LUCEAFĂRULUI

POEZIEI ROMÂNEŞTI

Ţara, unde mulţi cu... eseu Onorează şi azi glia,ROMÂNIA-I EMINESCU,EMINESCU-I ROMÂNIA.

Ioan Toderascu - BîrladEMINESCU Şl

DETRACTORII SĂIPoetul veşnică supapă Culturii noastre - ne uimeşte: în timp ce unii îl tot sapă,Cu şi mai multă forţă, CREŞTE!

Constantin Tone - BraşovMADRIGAL

înalţ spre tine, drag poet, misiva:Din suflete, barbar, a ni te scoate Zadarnic va-ncerca “ALTERNATIVA"Pe nimbul tău stă scris “ETERNITATE"!

Valentin Visinescu - TurdaEMINESCIANĂ

. Am în suflet şi pe buze,Hrană -.versuri din "Luceafăr1';M-au format ca om, şi-s muze.De pigmei scâpat-am teafăr.

Vasile V . Vorobet - SuceavaCĂTRE MARE

Stau şi te-admir, strîngînd cu-ncetul Viziuni spre a nu te.mai uita . . Şi-acum pricep de ce Poetul Dorea să moară-n preajma ta.

S e l e c t a t e d e S i lv ia P O P E S C U

Eugen Cucerzan: M ih a i E m in e s c u ,

p o e t ş i g în d ilo r

Sărbătoarea naşterii lui Eminescu nu putea trece nici în anul acesta în mod obişnuit la Cluj. lată .de ce, un cunoscut

juniversitar'clujean, .Eugen C ucerzan, s-a străduit-să, ofere concitadinjlor săi prilejul unei noi cărţi em inesciene , consacrată mai ales filosofului Eminescu. Cartea, intitulată Mihai Em inescu, poet şi gînditor, a ieşit chiar în această dimineaţă de sub teascurile editurii Grinta, anunţîndu-se astfel drept cea dintîi carte închinată poetului nostru naţional care vede lum ina tiparulu i în 2 0 0 2 . E structurată pe patru secţiuni principale, şi anume: Literatură, Filosofie, Biografie şi Varia, la fiecare dintre ele autorul străduindu-se sâ -ne ofere cîte o temă eminesciană mai puţin abordată pînă acum. Astfel, punctul central al secţiunii de Literatură este dat de o descoperire

p j-'i.':, ijwwinsWIH» II» WWvHWHţMfl. ' ; ':EirOE*J:S. CdCERZAN

roîl)Aî emfpescu |- p o e t şi t ă p o t c ţ

cu adevărat senzaţională, pe care autorul a făcut-o în urmă cu mai mulţi ani, cînd, împreună cu colegul său Vasile Zvanduc, a avut şansa ca, răsfoind revistele păstrate de un venerabil paroh din împrejurimi, să descopere în paginile revistei "Umoristul", a lui losif Vulcan, de la Pesta, o poezie nesemnatâ de nimeni pînă atunci, şi anume cea intitulată Asta vreu, dragul meu, cu atît mai importantă cu cit ea făcea parte din primele loturi de poezii pe care poetul le-a trimis, în 1866, spre publicare, redactorului "Familiei", dar care, credem noi, fiind mai slăbuţă decît celelalte, redactorul losif Vulcan i-a făcut loc doar in coloanele "Umoristului", şi nu ale "Familiei", in celelalte materiale ale secţiunii, autorul se ocupă de motivul florii albastre la Eminescu, punîndu-l în legătură mai degrabă cu poezia populară decît cu motivul romantic atît de prezent în poezia germană, după cum, în cazul "Luceafărului”, el deschide noi posibilităţi de raportare a motivului poetic, de asem enea, la p iese din folclorul românesc. Ideea de veşnicie şi moarte, sugerată de piramide, dobîndeşte apoi o altă punere în pagină. Cel mai substanţial capitol al cărţij îl constitu ie, însă , demersurile de tip filosofic, domeniu în care el aduce şi unele contribuţii documentare (cum ar fi cel al raportului dintre M. Eminescu şi Eftimie Murgu sau la tratatul eminescian de Logică), dar, mai ales, o serie de interpretări privind modul în care Eminescu jonglează cu cîteva concepte filosofice esen ţia le (cuvîntul, fiinţa, neantul, deven irea, tim p u l, in fin itu l, d estinu l, g e n era l- umanUI etc.), categorii filosofice des uzitate de poetul, dar şi de filosoful Eminescu. Pentru a le releva toate sensurile, autorul întreprinde o analiză textologică dintre cele mai amănunţite, vînînd toate contextele în care acestea pot dobîndi noi semnificaţii sau noi nuanţări de sens. Incursiunile acestea au darul de a ni-l apropia şi mai mult pe. filosoful Em inescu, îm bogăţindu-ne cunoştinţele cu elem ente cărora nu le-am dat importanţă pînă acum, dar care se dovedesc extrem de importante în procesul fixării unei terminologii filosofice de specialitate şi, în acelaşi timp, reuşesc să ne restituie imaginea unui remarcabil cunoscător al tainelor disciplinei, apt să facă faţă unei catedre universitare, aşa cum încercase să-i su g ereze T. Maiorescu. Cunoscute şi din alte lucrări, relaţiile poetiiui cu Blajul sau cele cu ziarul “Tribuna" rămîn totuşi im portante ca momente esenţiale ale receptării poeziei em inesciene în Tran silvan ia şi ale disputelor purtate aici în jun i numelui său.

. . M ircea PO PAV V

A ici a r putea fi reclam a dum neavoastră '

pe senatorul r K M Vădim T u d o r că co laborat cu Securitatea şi câ g ru p e a z ă

jurul sâu forţele e x tre m is :: ultraconservatoare din R o m ă ' :

* •* ““'<\Tv * x

PfJŢCD îşi exprimă solidaritatea faţă de manifestaţiile de Ia Chisinău

P N Ţ C D îş i e x p rim ă ‘ în g r ijo ra re a şi dezaprobarea c a te g o ric ă ” fa ţă de d e c iz iile au torită ţilo r de la Chişinău„de a in troduce lim b a rusă ca obiect ob ligatoriu de studiu, încă din c la s a a I l - a , în ş c o lile d in R epublica iVloldova şi faţă de in iţ ia t iv a P arlam en tu lu i de a p ro p u n e m o d if ic a re aC onstituţiei pentru a oficializa lim b a rusă ca lim b ă de stat, p re c iz e a z ă un co m u n ica t al conducerii P N Ţ C D .

In tro d u cerea o b lig a tiv ită ţii

s tu d ie r ii l im b ii ruse arată reluarea p o litic ii de rusificare a populaţiei româneşti, în vederea s c h im b ă rii id e n tită ţii sale naţionale,, ceea. ce echivalează» cu “ fa p te le constitu tive ale genocidului cultural”, pedepsit de convenţiile internaţionale ale O N U şi condam nat de docum entele adoptate de CE, arată ţărăniştii.

în opinia conducerii ţărăniste, p rin re lu a re a p o lit ic i i de d e z n a ţio n a liz a re , p rin rusificarea populaţiei majoritare

autohtone româneşti, “ regimul co m u n is t de la C h iş in ă u urmăreşte sâ pregătească o nouă anexare a acestui teritoriu la Rusia”.

P N Ţ C D îş i e x p rim ă s o lid a rita te a cu - p o p u la ţia m a jo r ita ră rom ânească d in Basarabia şi cu acţiunea de re z is te n ţă la ru s ific a re şi d e z n a ţio n a liz a re , a c ţiu n e organizată de Partidul Popular C re ş tin D e m o c ra t d in Basarabia, ca şi de cele la lte formaţiuni şi forţe democratice

şi p ro eu ro p en e , p re c ize a z ă documentul P N ŢC D .

P a r t id u l P o p u la r C re ş tin D e m o c ra t d in B a s a ra b ia a o rg a n iz a t, în c e p în d de săptămîna trecută, manifestaţii de protest faţă de intenţiile de rusificare a Republicii M oldova.

Începînd de ieri, în Republica M o ld o va s-au reluat cursurile, intrind în . vigoare şi măsurile lyate G uvernului Tarlev de a introduce limba rusă ca m aterie obligatorie de studiu în şcoli.

edinteluiTIDMRCIu

Şicanele premierului au în vedere noul protocol (IDMR-PSDSem narea, Ia fina lu l anului trecut. Ia

B u d a p e s ta , a M e m o ra n d u m u lu i de în ţe leg ere rom dno-ungar p riv in d Legea statutului nu a reuşit sâ limpezească relaţia U D M R - P S D . L a începutu l săp tâ m in ii trecute conducerea Uniunir in fo rm a presa câ nu va face nici un fel de recomandări în privinţa Legii statutului. V ineri seară, însă, cu ocazia în tru n ir ii. Ia C lu j-N ap o ca , a C om isie i de supraveghere pentru aplicarea L eg ii statutului, liderii U D M R au trecut peste dispoziţia premierului Adrian Năstase, adrcs3tâ prefecţilo r, dc a nu admite nici un fel de in iţiative referitoare la înfiinţarea de birouri sau o fic ii pentru luarea in evidenţă

a persoanelor care solicită legitim aţia de maghiar. Ei au convenit câ aceste birouri vor lua fiinţă. Preşedintele U D M R Cluj, K o n y a -H a m a r S an dor, c o n s id e ră câ polemica pc tema birourilor reprezintă o stratagem ă a P S D pentru a in flu e n ţa semnarea protocolului cu Uniunea. „Se fac atîtea declaraţii lipsite de competenţă pentru câ urmează discutarea protocolului U D M R - P S D ", a declarat cl pentru "Adevărul de C lu j" . în opinia sa, „aceste b irouri sînt absolut necesare pentru câ vom fi asaltaţi dc persoane carc vo r avea nevo ie de in form aţii competente şi nu le putem face fa ţă do ar prin p ersona lu l d in sed iile

U n iun ii” . D in punctul sâu de vedere, ceea ce generează actualele discuţii este punctul 4 al M em orandum ului româno-magliiar de înţelegere privind Legea statutului şi care precizează că eliberarea form ularelor şi depunerea actelor pentru leg itim aţia de m aghiar va fi făcută „cu precădere pe teritoriul statului ungar” . „ U D M R va da dovadă doar pentru cei care sînt m embrii săi şi nu va face nici un fel de recomandări re s p c c tîn d , a s tfe l, p re v e d e r ile m em orandum ulu i” , a ţinut să precizeze deputatul U D M R .

Sorin CĂLIN

Revoluţionarii cer ca procesul revoluţiei de la Cliţj să se ju d ece în acest oraş

La şedinţa de luni, magistraţii C u rţii Suprem e au decis

A s o c ia ţia c lu je a n ă pentru adevărul despre revoluţie a cerut. Ieri, Curţii Supreme de Justiţie, să judece la Cluj procesul celor a c u za ţi de reprim area m anifestanţilor din decembrie 1989 din acest oraş.

In tr-un m em oriu înaintat de in g in e ru l A u re l C oltor, vicepreşedin tele asociaţiei, se arată că m ajoritatea martorilor (p es te 500 de persoane

T r a i a n B Ă S E S C U :

menţionate în rechizitoriu) sînt din Cluj şl nu se pot prezenta la proces, astfel că acesta trenează.

P entru reprim areamanifestanţilor dc la Cluj, au fost trim işi In judecată gen.col. (r) Iulian Topliceanu, fost comandant at Armatei a 4-a, loachlm Moga, fost prim-socrotar al Comitetului judeţean PCR Cluj şi membru al CC al PCR, col. Valeriu Burtea, fo s t com andant al UM 01215-

Floreştl, It.col. Ioan Cocan, fost comandant do divizion în cadrul UM 01215-FIoreşti, mr. Ilie Dlcu, fost comandant de companie în cadrul UM 01278 Somcşcnl, şl Marian Bolboş, fost m ilitar In termen la UM 01369-Someşenl.

Ca urmare a ordinelor pe care le-ar fi dat în timpul revoluţiei din

,Cluj, inculpaţii sînt acuzaţi că au provocat m oartea a 26 de persoane şl rănirea altor 52.

au decis am en d area avoca tu lu ib u cu reş tea n Paula lacob, reprezentanta maiorului Ilie Dicu, în tru c ît nu s-a p rezen ta t la dezbaterile procesului.

In continuare, judecătorii au audiat mai mulţi martori, care au re la ta t aspecte din tim pul revoluţiei petrecute în urmă cu 12 ani la Cluj.

Raportul Corpului de Control îl vizează pe primarul generalP rim aru l C a p ita le i, Traian Băsescu, a

declarat, ieri, câ prem ierul a afirm at în mod m incinos câ d izolvă C G M B pentru acte de corupţie şi l-a acuzat pc şeful guvernului câ a acţionai tip ic m afiot prin faptul că raportul C orpului dc Control îl vizează, de fapt, pc prim arul general şi nu pe consilierii corupţi. “ Prim ul m inistru a afirm at în mod m incinos câ d izo lvă C G M B pentru acte de corupţie, în realitate fiind invocate cele 8 hotăriri ale consiliu lu i care au fost anulate de instanţă şi care aveau m enirea de a îm p ă r ţ i B u c u re ş t iu l î n ' 6 o raşe

independente", a menţionat Băsescu, arătînd câ “este specific lui A drian Năstase ca una sâ vorbească şi alta să facă” .

E l a precizat că, dc fapt, corupţia se aşază în zona de incompatibilităţi între funcţia de consilier şi cea de acţionar la una dintre societăţile care sînt subordonate prim ăriei, “ însă este extrem de interesant că Adrian Năstase şi Octav C ozm încă au spus câ articolu l 30 ce stabileşte incom patibilităţile din Legea 215/2001 privind administraţia publică nu se aplică pînâ în 2004. Raportul este astfel o proză. N u este incrim inat nici

un act de corupţie, căci ar f i însemnat ca Năstase sâ-i numească pe toţi consilierii P SD nişte infractori. Aşa că PSD îşi spune: tura asta merge sâ m ai furăm, dacă nu ne râzgîndim şi scoatem de tot articolul cu incom patibilităţile” , a mai spus Băsescu.

E l a precizat că P D a depus la Parlament un proiect de lege din luna1 septembrie 2001 p r iv in d le g a liz a re a s is te m u lu i de in com p atib ilită ţi Ta n ivelul consilierilo r locali, însă “P S D refuză să-l introducă pe ordinea de z i” ,

liumeâvcatmoE! y

Stăm m uţi de u im ire şi de silă în faţa m ic ilo r ecrane, seară de seară, ascultînd diverşi - să m ă e x p r im e leg an t - cetăţen i ai statu lu i de drept care se ceartă, se spurcă şi se în ju ră ca la uşa cortu lu i. E i sînt corupţii dragi a i s ta tu lu i de d re p t, a i econom iei de piaţă! S igur, ei ne o fe r ă c îte v a p ic ă tu r i d in m onstruoasa lo r corupţie care a o c u p a t Ţ a ra , m a i a b it ir ca trupele sovietice acum 60 de an i. C red câ şi Dum nezeu se m iră cît se fură la n o i.-Ş i de unde! M a i zic un ii că nu sîntem în Europa, că vom f i p rim iţi în 2 0 0 4 , 2 0 0 9 sau 2 0 1 1 . P ă i,

111sîn tem în E uropa cu doamna C o ru p ţia , ba am ajuns şi în

.S U A , am eninţînd să facem din m afie o dulce naivitate! în 10 an i - în acest domeniu - am făcut pur şi sim plu “minuni” ! C o ru p ţ ia e una d in “binefacerile” fară seamăn pe care n i le -a dăru it, generos, d e m o c ra ţia , . l ib e r ta te a , proprietatea!, economia de tîrg ş i de p ia ţă sau, pe scurt, capitalism ul. Acesta- este statul nostru de drept de azi. M ă şi în treb dacă m a i există ceva drept pe lumea asta? Eu unul refuz să mai cred că drumul cel m ai scurt dintre două puncte e

o lin ie dreaptă! O fi, dar ceva e dubios. N im ic nu e drept şi adevărat pe lumea asta...

. Eu nu pricep un singur lucru şi socot câ de aici ar trebui să în ceap ă lu p ta îm p o tr iv a corupţie i: ce a făcut B anca

•N a ţio n a lă a R o m ân ie i? ! în •ultimul deceniu s-au prăbuşit o seamă de bănci şi de fonduri, au fost devalidate, jefuite, a fost ; prădată barbar avuţia ţării, de aşa-zişii m iliardari. D a asta zic: ce a făcut B N R ? Ce a făcu t- 'd istinsul, n o b ilu l, e legantu l, f in u l dom n M u g u r Isăreşcu, insul cu cea m ai mare leafă, se pare, d in ţară? Şi tovarăş ii d o m n ie i sale? U n a ltu l,

.V as ilescu , apărea regulat pe m ic ile ecrane şi ne lin iş tea mereu, ne spunea ce s-a greşit

şi ce avem de făcut. D ar el ce-a făcu t? B N R do ar a binecuyîntat toate fărădelegile? Şi c e :s a la r i i , nu .m a ri, nu infernale, c i a ltfel ce-aş zice,

■luau şi iau cei de la B N R !L a no i fură m arii corupţi,

vîntul şi crivăţul şi păstorii şi lup ii, deopotrivă. Se zice că se v re a ş t îrp ire a c o ru p ţie i. Am intesc un proverb turcesc, care conţine mult şi dramatic adevăr: “M a i uşor e să răstomi un Sultan, decît un abuz!” . N oi nu avem nici măcar Sultan. C ît d esp re co ru p ţie , v re a u să precizez cînd va fi abolită;,şi- dau un termen: cînd va dispărea capitalismul şi universul va avea o nouă filoso fie econom ică! Punct!

Viorel CACOVEANU

Este m in u n a t câ p u tem gîndi lib er, d a r trebuie să ş t im ; cum să o facem . U nde v rem să ajungem ştim, p e n tr u că au făcut-o şi a lţ ii, cu m u lt înaintea noastră. Pe ce d r u m ? Este o p ro b lem ă m a i com plicată. Ia tă cîteva din id e i le pe care m i le -am pus acu m , cînd am h o tărît să a d u c u n ; om agiu la îm p lin ire a a do i ani de la trecerea în e t e r n ita te a celui care a fost m a re le dem ocrat şi patrio t Io n R a ţ î u -

L a 17 ia n u a rie 2000 , cel care după 50 de ani d e e x il venea d in O ccident, aducînd cu el ideile unei a u te n t ic e dem ocraţii, se stingea d in v ia ţă , cu regretu l că nu a p u t u i im p le m e n ta în t în ă r a şi f ir a v a n o a s tră d e m o c r a ţ ie respectul, cinstea şi dragostea faţă de trecutu l n o s tru p l i c de_ istorie.

în a ju n u l A n u lu i N o u , m -am în tîln it cu un p rie ten c a r e . pe un ton p lin de reg re t, îm i spunea: “ N u te-am v ă z u t d in perioada cînd e ra ţi Ia pu tere , putere ce aţi p ie rd u t-o d in vina voastră, şi aceasta d a to rită fap tu lu i că nu a ţ i a v u : un om care să-I în locuiască pe Ion R aţiu . Dacă e l a r f i tră it, n -a ţi f i căzut a t ît de jos, încît azi să nici nu v ă g ă s i t : în sondaje” .

S igur, Io n R a ţiu , cel care a fost deputat de C l u j î z două leg is laturi, şi apo i în cea de a tre ia , să fie a lu n g a : din ju d eţu l său n ata l Ia A ra d de nişte neaveniţi în s c ă u n a t la c o n d u c e re a ju d e ţ u lu i , a r f i fă c u t o c u r ă ţ e n i i corespunzătoare p în ă Ia v îr fu l conducerii şi a r fi c a n a l iz a : partid u l spre locul cel m e rita t: naţional, creştin, d e m o c r a t aşa, din păcate, cele t re i a tribu te le-am p ie rd u t

Ca executor tes tam en tar al celui care n-a fost n u m i un m are ro m ân , d a r şi un filan tro p cum m u lţi a lţ i i n - a t făcut-o şi n -o fac , îm i p e rm it să fac p u b lic u n e le d i r , m ăreţele sale re a liz ă ri lăsate testam entar: cînd m o a r t e a nemiloasă I-a răpus, de pe patu l de su ferin ţă , pe l î n g ă c f deja scrisese în testam ent cu m ult îna in te , a m ai d e c is :

“- un a ju to r în v a lo a re de 40.000 dc d o la ri p e n t r x Colegiul N a ţio n a l “ G eorge B ariţiu ” din C lu j -N a p o c a :

- un a ju to r de 30 .000 de dolari pentru G ru p u l Ş c o l a r “ Ioan R a ţiu ” d in T u rd a ;

- un a ju to r de 13.000 de dolari pentru G ră d in iţa “ I o a r R a ţiu ” d in T u rd a , care funcţionează în casa p ă r in te a s c a , donată de el statu lu i rom ân;

- o donaţie de 10.000 d o lari pentru A cadem ia R o m â n ă :- un a ju to r de 12.000.000 lei pentru Şcoala g e n e r a l i

d in com una mea n a ta lă Lozna, din ju d e ţu l S ă la j, p e c a r « dorea s-o viziteze’ în an u l 2000;

- o bursă începută în an u l 1993 şi care contin uă ş i a z : p rin tr -o sum ă de 1.000.000 de Iei lu n ar, a c o rd a tă u n u : student m erituos de la Universitatea “B ab eş-B o lya i” d i r C lu j-N apoca , m em bru a l Societăţii Petru M a io r , a l c ă r d preşedinte a fost;

- o altă bursă, de aceeaşi valoare, unui elev de la G r u p u l Şcolar “ Ioan R a ţiu ” d in T u rd a .

L a începutul lu n ii octom brie 2001, p rin g rija ce-o p o r î h o tă rîr iisa le testam entare, am comandat şi p red at b is e r ic i i S f. M a r ia G re c o -C a to ljc ă din C lu j-N a p o c a , c a r t i e r u l Grigorescu, două clopote în valoare de 120.000.000 d e Ie i. j Ce este m ai onorab il decît ca, prin aceste gesturi, c h ia r ] după m oarte, să ră m îi un adevărat p a trio t şi f i la n tro p ? j

C ă patrio tism ul său a fost de netăgăduit, vo i in sera a ic i cîteva d in preceptele sale: j. - C red în d em o cra ţie , această-fo rm ă im p e rfe c tă d e jguvernare, d a r care asigură libertatea in d iv id u lu i, m a i [m u lt decît oricare a lta . j

- Un popo r fă ră c u ltu ră moare. !- Eu cred pro fu n d în puterea de regenerare a n a ţ iu n ii f

rom âne, de aceea t in e r ilo r le dau un sfat: “ N u p lecaţi d in j ţa ră , aici e locul vostru pen tru a clădi o ţa ră p ro s p e ră " , j

- C e lo r care ne contestă dreptu l de a ne num i s ta t ’ naţional u n ita r Ie răspund: R om ân ia este un stat n a ţ io n a l, f ea este ţa ra n a ţiu n ii ro m ân e , cu o popu la ţie 8 9 ,4 0 % j. rom âni şi ab ia 1 0 ,60% ap arţin în d a lto r e tn ii, d in c a re f- ungurii ab ia 6 ,7 0 % . ■ j~

- Cei care, p rin vocea g ro filo r aduşi de v în t de a iu re a tK aici, Ia care, din păcate, a z i se a lin iază şi o p a rte d in ig n o ra n ţi, că A rd e a lu l a fost an exat de R o m â n ia , le răspund p r in D ec la ra ţia de Ia 1 D ecem brie 1918 de Ia A lb a -Iu lia : “ T ra n s ilv a n ia s-a u n it cu R om ân ia în baza p r in c ip i i lo r de a u to d e te rm in a re p r in v o in ţa v a s te i m ajo rită ţi a popu laţie i. L a acest docum ent au sem nat şi reprezentanţi a peste 400 .000 de saşi şi şvabi, ia r u ngu rii, îm pinşi de aceiaşi ră tă c ito ri grofi, n-au făcut-o. O tem pora!

A cum , la cei doi a n i trecu ţi, im aginea lu i Io n R aţiu răm îne vie în in im a a m ic ilo r lu i, dar şi în a vrăjm aşilor.

“ Ţ in e ţi cu p opo ru l ca să nu ră tă c iţi” - sînt tot m ai ţ actuale cuvintele lu i S im ion B ărnu ţiu rostite pe C îm pia L ib e rtă ţii de la B la j Ia 1848 şi pe care Io n Raţiu le-a respectat cu sfinţenie.

Prof. Victor MARIAN

16732400

C L U J -N A P O C A : Iu n i-v in eri 8-16; s îm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : Iu n i-v in e ri 8 -14; tel/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i, m iercu ri, jo i 8-16, m a rţi, v in eri 8-11: tel/fax 21-60-75.

m a r ţ i . 1 5 i a n u a r i e .. .

C O N S IL IU L J U D E Ţ E A N C L U J D IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă J U D E Ţ E A N Ă P E N T R U

P R O T E C Ţ IA D R E P T U R IL O R C O P IL U L U I- - . A N U N Ţ Ă , ; . / ' v ; .

Concurs în data de 14 februarie 2002 , ora 10,00, la sediul din C luj-Napoca, Str. G -ral E rem ia Grigorescu, nr. 37.-39 pentru ocuparea postului de: ‘

D IR E C T O R G E N E R A L A D J U N C T . I

•> absolvent-al învăţămîntului universitar de lungă durată în domeniul, ştiinţelor socio-umane sau jurid ice , cu diplom ă de licenţă; _

- m inim 5 ani vechime în specialitate. ^Dosarele se depun pînă la data 11 februarie a.c. • ^ : Relaţii suplimentare şi b ibliografia se pot obţine z iln ic la

Serviciul Resurse Umane, Secretariat sau la telefon 420.146, 420 .147 ' interior 201. ' ________

- v , C O M U N IC A T D E P R E S A în tocm it în u rm a desfăşurării

A D U N Ă R I I G E N E R A L E E X T R A O R D IN A R E A A C Ţ IO N A R IL O R din data de 11.01.2002

în data de 11.01.2002 a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC ‘‘Turism Transilvania'1 SA Cluj,'în prezenţa a şapte acţionari, reprezentînd 86,01 % din capitalul social al societăţii.

Au fost respectate prevederile art. 115 şi 117 din Legea 31/1990 republicată.

. Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor hotărăşte: •- aprobarea Proiectului de Act Adiţional de modificare a Actului

Constitutiv al societăţii:Cap. 111: Capitalul social, structura acţionariatului, acţiunile - art. 6,

alin. 2 se modifică şi va avea următorul conţinut:“Acţionarii societăţii sînt:- SC “Unita Turism Timişoara11 SA, care deţine 3.058.782 acţiuni,reprezentînd 44,103 % din capitalul social;- Societatea de Investiţii Financiare ‘Transilvania Braşov", care deţine

2.699.735 acţiuni, reprezentînd 38,926 % din capitalul social;- Alţi acţionari, care deţin 1.177.093 acţiuni, reprezentînd. 16,98 %

din capitalul social11.Restul articolelor din Actul Constitutiv rămîn neschimbate. 8

PREŞEDINTE/DIRECTOR GENERAL §~ Ec. Alexandru Apahidean . *2-

credo turismC lu j-N apoca: B d. E ro ilo r N r . 10, ap. 12, et. I

te l. / fax: 064-193.020 . 094 -837.848

organizează pelerinaje săptămînal:1. G E R M A N I A - 5 z ile 1 9 9 U S D ; ^2 . I T A L I A - 6 z ile • 2 4 9 U S D ; 83 . S P A N I A - 7 z ile 3 9 9 U S D ; §4 . I T A L I A - A S S I S I2 4 ia n u a rie - Z iu a R u g ă c iu n ii p e n tru Pace în L u m e

- 6 z ile 2 4 9 U S D ;5 . C A R N A V A L L A V E N E Ţ I A '

• 31 i a n . - 0 5 feb. 2 0 0 2- 6 z ile 2 4 9 U S D ;

6 . T O R O N T O - C A N A D A (Z i le le M o n d ia le a le T in e re tu lu i) - 2 2 iu lie - 3 0 iu lie - 8 0 0 U S D .

ASHîIJUAUE-HILlSIGlJR/lUE INDUSTRIILOR ARGEŞ S.A. „

S U C U R S A L A C L U J -N A P O C A , §str. Dorobanţilor nr. 78 , ap.25 Parter 8

tel/fax: 064-44.86.36. ”Şl PENTRU LUNA IANUARIE 2002, SOCIETATEA NOASTRĂ V INE ÎN ÎN T ÎM P IN A R E  C E R IN ŢE LO R «O V S . S C Ă Z ÎN D U -V Ă E FO R TU L FINANCIAR CU O REDUCERE A PRIMEI DE ASIGURARE RCA CU 20%. -A S I G U R Î N D U - V Ă L A N O I , P U T E Ţ I F I S IG U R I D E

PROmŢIAOFERITÂ.SUCURSALA CLUJ ANGAJEAZĂ: INSPECTOR DAUNE, CONTABIL SUCURSALĂ, AGENŢI ASIGURĂRI. INTERVIURILE VOR AVEA LOC ÎN 15.01.2002 ŞI 17,01.2002,ÎNTRE ORELE 12W-16W,LA SEDIUL SUCURSALEI.

|Firmă particulară cu activitate în domeniul*) |sisteme de iluminat angajează: |

| AGENT VINZARI (cu experienţă) • |

I I| Cei interesaţi sînt rugaţi să depună un CV şi scrisoare | Ide intenţie la sediul firmei (str. Donath nr. 182), pînă II în data de 18.01.2002. I

Societatea Comercială TRICOTAJ SERENA S.A.■ eu sediul în Ciuj-Napocă, str. Gheorghe Bariţiu nr. 18, Ap. 8, Judeţul Cluj

înmatriculată în Registrul Comerţului Cluj sub nr. J/12/755/2001,-Cod Fiscal R13903981 prin Dl Cosmo Maurizio, administrator unic a! societăţii TRICOTAJ SERENA S.A., conform dispoziţiilor actului constitutiv în concordanţă cu Legea nr. 31/1990 republicată în anul -

CONVOACĂ Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor acesteia la data dc 6 februarie 2002, ora J2“ , la adresa: Cluj-Napoca, str. Cîmput Pîinii nr. 12, pentm toţi acţionarii societăţii conform actului constitutiv cu modificările ulterioare şi îpscrişj în registrul acţionarilor la data dc 30.12.2001, considcrind data dc referinţă. în caz dc neîndcplinire a condiţiilor dc cvorum, adunarea generală sc.va ţine în data de.7 februarie 2002, în acelaşi Ioc şi Ia aceeaşi oră, cu următoarea ordine de zi:

1. Schimbarea sediului societăţii în Cluj-Napoca, str: Cîmpul Pîinii nr. 12;2. Necesitatea finanţării societăţii pentru efectuarea lucrărilor dc investiţii la

noul sediu şi spaţiul de producţie; Confirmarea eventualelor finanţări; ;-3, Prezentarea şi analizarea eventualelor cesiuni dc acţiuni;. 4. Diverse.în situaţia în care unul dintre asociaţi nu se poate prezenta, îşi va exprima, va

dă votul în scris sau va da procură specială, la un alt acţionar pentru a vota în numele său şi pentm sine.

1 Începînd cu data de 21.0L2002, documentele şi materialele informative referitoare la pet 4 dc pe ordinea dc zi se pot consulta şi procura dc la sediul societăţii.

Acţionarii persoane juridice sînt invitaţi ca, pînâ la data de 06.02.2002, ora 10b°, sâ depună la sediul societăţii mandatul persoanelor carc îi vor reprezenta. Pînă la aceeaşi dată sc vor depune şi procurile speciale de reprezentare ale acţionarilor persoane fizice.

Hotărîrea Adunării Generale va fi obligatorie pentru toţi asociaţii, inclusiv pentm cei carc nu au fost prezenţi.

Informaţii suplimentare Sc vor putea obţine dc la secretariatul societăţii tel. 064437158, între orele 9“ - 15°°. (F.p.0243)

I n s t i t u t u l O n c o l o g i c “ P r o f . D r . I. C h i r i c u ţ ă ” Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 34-36

tel. 198361 fax 198365 organizează

Licitaţie publică deschisă farâ preselecţie pentru închirierea unui spaţiu necesar înfiinţării unui laborator de Biotehnologie, în data de 18 febr. 2002, ora 9.00.

Condiţiile de participare sînt prevăzute în documentele licitaţiei, care pot fi achiziţionate de la Secretariatul institutului, în fiecare zi de la orele 8.00 - 15.00, pînă la data licitaţiei, contra sumei de 300.000 lei.

Ofertele pot fi predate la Secretariatul institutului pînâ la data de 15 febr. 2002, ora 15.00. (4438278)

Societatea Comercială TRICOTAJ SERENA S.A.cu sediulln Cluj-Napoca, str. Gheorghe Bariţiu nr. 18, Ap. 8, Judeţul

Cluj, înmatriculată în Registrul Comerţului Cluj sub nr. J/12/755/2001, Cod Fiscal R13903981 prin D l Cosmo Maurizio, administrator unic al societăţii TR ICO TAJ SERENA S.A., conform dispoziţiilor actului constitutiv în concordanţă cu Legea nr. 31/1990 republicată în anul 1998:

CONVOACĂ Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor acesteia la data de 6 februarie 2002, ora l i 00, la adresa: Cluj-Napoca, str. Cîmpul Pîinii nr. 12, pentru toţi acţionarii societăţii conform actului constitutiv cu modificările ulterioare şi înscrişi în registrul acţionarilor la data de30.12.2001, considerînd data de referinţă. în caz de neîndeplinire a condiţiilor de cvorum, adunarea generală se va ţine în data de 7 februarie 2002, în aceiaşi loc şi la aceiaşi oră, cu următoarea ordine de zi:

1. Prezentarea raportului de gestiune al administratorului demisionat în persoana D l Gambarotto Guido; -

2. Descărcarea de gestiune a administratorului demisionat în persoana Dl Gambarotto Guido; :

3. Prezentarea şi analizarea raportului cenzorilor privitor la gestionarea societăţii de către administratorul demisionat;. 4. Diverse. . . .

în situaţia în care unul dintre asociaţi nu se poate prezenta, îşi vă exprima, va da votul în scris sau va da procură specială, la un alt acţionar pentm a vota în numele său şi pentm sine.

Începînd cu data de 21.01.2002, documentele şi materialele informative referitoare la pct. 4 de pe ordinea de zi se pot consulta şi procura de la sediul societăţii.

Acţionarii persoane juridice sînt invitaţi ca pînâ la data de 06.02.2002, ora 10°°, să depună la sediul societăţii mandatul persoanelor care îi vor reprezenta. Pînâ la aceeaşi dată se vor depune şi procurile speciale de reprezentare ale acţionarilor persoane fizice.

Hotărîrea Adunării Generale va fi obligatorie pentru toţi asociaţii, inclusiv pentm cei care nu au fost prezenţi.

Informaţii suplimentare se vor putea obţine de la secretariatul societăţii tel. 064-437.158, între orele 9°° - 15°°.____________ (f.p.0243)

Companie de prestigiu rom âno-austriacă selectează

Manageri, Supervizori şi Consilieri AsigurăriCerinţe:• abilităţi dc comunicare şi negociere;• dorinţă dc afirmare şi cîştig;• entuziasm, perseverenţă;• capacitatea dc a lucra în echipă.

T r i m i t e ţ i c u r r ic u lu m v ita e la fa x : 0 6 4 -4 4 8 .4 9 2 E -m a i l : C lu j -N a p o c a @ s a r a m c r k u r . r o

w w w .s a ra n ie rk u r .ro fsosssrs)

Vă oferim:•venituri foarte motivante;• şansa unei cariere într-un domeniu dc marc viitor;

•instruiregratuitâ;• toate condiţiile necesare unei reuşite.

SC EU R O C O N SU LT SR L C LUJ-NA PO C A |

în c a lita te de lic h id a to r a l S C D U C A T T O U R S R L scoate la lic ita ţ ie p u b lic ă s p a ţ iu l c o m e rc ia l de p c s tr . B u c e g i

n r . 9 a p . 5 şi a p . 61 d in C lu j-N a p o c a .

L ic ita ţ ia va avea loc în d ata de 21 ia n u a r ie 2 0 0 2 , o r a 10 , la sed iu l so cie tăţii lic h id a to a re ia r p reţu l de s trigare este de1 .4 0 0 .0 0 0 .0 0 0 le i p lu s T V A . C a i e t u l d e s a rc in i şi re g u la m e n tu l lic ita ţ ie i p o t f i r id ic a te de la s e d iu l S C E U R O C O N S U L T S R L d in P ia ţa C ip a riu n r. 9 ; ap. 4 4 .

în caz de n ead judecare lic ita ţ ia se va re lu a în d ata de 2 8 ia n u a r ie 2002 .

In fo rm a ţ ii s u p lim e n ta re la te le fo n 0 6 4 -1 9 7 .5 2 1 sau0 9 2 -4 0 5 .6 0 3 . (4438210)

S.C. ARMATURA S.A., cu sediul în Cluj-Napoca, str. Gării nr. 19, în data de 22 ianuarie 2002, ora 8 00, organizează CONCURS pentru ocuparea a 4 POSTURI DE INGINER SPECIALIZAREA METALURGIE - bărbaţi, vîrstă sub 45 ani.

înscrierile se fac la Biroul P.Î.S. pînă în data de 2 1 ianuarie 2 0 0 2 .

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii sau la telefon 43.53.67, int. 148. (5 0 5 5 5 3 6)

Este timpul să închei asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto '

pentru anul 2002.avtţi MarAatUai «oum /1. P lă tiţi in tc g m l as ig u ra rea o b lig a to rie d c răsp u n d ere c iv i lă auto d ire c t la sed iile A S I R O M până Ia 31 ia n u a rie 2 0 0 2 şi E C O N O M IS IŢ I 1 5 % d in p rim a de as ig u rare . P e n tru p r im a perioadă dc as ig urare , E C O N O M IS IŢ I 1 0 % . I2 . P a r t ic ip ă la c o n c u rs u l " A s ig u r ă - ţ i c â ş t ig u l c u \ A S IR O M !" , răspunzând d ire c t pc d e c la ra ţia de a s ig u ra re l a : în treb area "C e so c ie ta te d e asigurări e s te lid er n a ţ io n a l a l j asigurării o b liga to r ii d e ră sp u n d ere c i v ilă a u to ? " |şi poţi câş tig a un u l d in p re m iile o fe rite do A S IR O M : jMarele Premiu: 1 autoturism Fiat Brava jPremiul I: . ^10 calculatoare performante Premiul II :45 casctofoane autoP rem iu lIII: î ‘ J200 anvelope autoConcursul durează până la 31 ianuarie 2u02. clITragerea la sorţi a p rem iilo r va avea loc 111 29 m artie 2 0 0 2 . ^Regulamentul concursului şi alte detalii la sucursalele A S IR O M . j Sucursala Cluj Reprezentanţa f*Clinicilor 20 -Dej te] 213074 -Huedin tc! 351738!Tel..l90820, fax. 196571 -Gherla te! 241738 -Turda Ici 316088!

vm f m v

(4438279)̂

ŞC 6EM ELL0 COMLMPEXSRlI,cQuJ; Stri Becaşi Nrf2rŢei:/fax: 064/442.0671

• Importator direct „FOREST PAPÎR Kft“ şi „PISZKE PAPiR R.T.“- batiste, şerveţele simple şi imprimate, hîrtie igienică, prosoape (pentm consum casnic, instituţii, hoteluri şi unităţi de alimentaţie publică);

- folii alimentare, folii de aluminiu, celofan, sad menajeri. ; •Distribuitor autorizat MORTON’S

- bureţi pentru baie, bureţi de bucătărie, mănuşi menaj/lavele, curăţătoare (plastice şi iriox). < CĂUTĂM DISTRIBUITORI ÎN TOATĂ ŢARA!

- PREŢURI ACCESIBILE& TRANSPORT ASIGURAŢII- REDUCERI PENTRU CLjENŢll FIDELI!

6 E M E L L Q (g e m e n ÎÎ) - oferă de două ori mai multă CORECTITUDINE ŞI CALITATE!

GASADE L IC IT A Ţ II "V A LE N T IN O ", <~¥ale>ntonp ) organizează în data de 30 ian. 2002, ora 17°°, în

sala de spectacole 'a Casei de Cultură* a StudenţilorCluj-Napoca, licitaţie publică cu strigare pentm cumpărări şi închirieri de apartamente, case, terenuri-, spatii de depozitare sau producţie, altele

•D A C Ă V R E I SA V IN Z I S A U S Â ÎN C H IR IE Z IO P R O P R IE T A T E IM O B IL IA R Ă , V IN O LA N O I!

• DACĂ V R E I SĂ C U M P E R I S A U SĂ ÎN C H IR IE Z I P R IN L IC IT A Ţ IE O P R O P R IE T A TE IM O B IL IA R Ă , V IN O L A N O I!

La vînzarea de proprietăţi imobiliare în vederea scoaterii la licitaţie sau pentm cumpărarea de proprietăţi imobiliare pot participa persoane fizice sau juridice.

Relaţii şi contracte Birou CASA D E L IC IT A Ţ II "VALEN TIN O ", situat în Casa de Cultură a Studenţilor, aripa stingă parter, zilnic 900-1900, sîmbătă grc-U00. Tel. 093-090.128, fax: 064-197.457. (F.P.02U )

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţ i adresa d ire c t la red a c ţia z ia ru lu i, s tr .N a p o ca nr.16. A D E V A 1

de ClujU L

V u b i H 'C L U J -N A P O C A : lu n i-v in e ri 8-16; sîmbătă 9-iţ.

' - i S U U R E D A C Ţ lA T U R D A : lu H l-V ln ari R*14| M / f l l S ' î i l ! 1c i m D r n t r T u n n . i . «*»>«* S '=430,1;

- :

S U B R E D A C Ţ 1 A D E J: lu n i, m iercuri, K k ------------------------------ Lth 1 1 gg j j J M L je j / fax 21-60--;

- I L ^ L S ’

C A S A D E A S IG U R Ă R I D E S Ă N Ă T A T E A J U D E Ţ U L U I C L U J^ «j- S tr. Constanţa nr. 5,3400 Cluj-Napoca, Judeţul ClujC ------f t < 7 Cod fiscal: 11324762 Cont: 301511324762 B.N. - Trezoreria Cluj-Napoca

Tel. 064-407.100; 064-407.101; 064-407.102; 064-407.103; 064-130313; Fax; 064-130597 E -m a il: re la tiip u b lic e @ c a s c lu j.ro w eb s ite :TELEFONUL ASIGURATULUI: 0800-07102

ANUNŢĂ scoaterea la licitaţie publică

a urm ătoarelor bunuri im obile aparţinînd S .C . A G R O C O M S .A ., cu sediul în Cluj-Napoca, str. E m ile Z o la nr. 1:

• c lă d ire (sed iu a d m in is tra tiv şi g ra jd u r ile 3 -9 ) şi teren, p re ( de porn ire : 1.565.000.000 Iei, f ă r ă T V A ;

• c lă d ire (ţu ic ă r ie ) şi teren, p re ( de p o rn ire : 75.000.000 lei, fă ră T V A ;• c lă d ire (sa ivan ovine) şi te ren , p re ţ de p o rn ire : 100.000.000 iei, fă ră T V A ;• c lă d ire (a te lie r t îm p lă rie ) şi teren , p re ţ de porn ire : 120.000.000 Iei, fă ră T V A ;• c lă d ire (c a n tin ă şi m agazie) şi teren , p re ţ de porn ire : 260.000.000 lei, fă ră T V A , situate în str. V îlc e le nr. 4 , localitatea N im a , Judeţul Cluj.

L ic ita ţia va avea Ioc în data de 25.01.200,2, o ra 10.00, Ia sediul S.C. A G R O C O M S.A. - Sucursala D E J, str. Crângului nr. 6 , localitatea D e j, Judeţul C luj.

O fertan tu l va depune, cu o z i înaintea lic itaţie i, garanţia de 10% din valoarea obiectivului, în co n tu l n r . 301511324762 al C A S C lu j, deschis Ia B.N. - T re z o re ria C lu j-N ap o ca .

R e la ţii suplimentare se pot obţine la S.C. A G R O C O M S.A . - Sucursala D EJ, str. Cringului nr. 6 , localitatea D e j, Judeţul C luj. ______________ (F.p.020:)

S.C. ECCOCASA S.R.L.S tr. P lo p ilo r n r . 25 ?

. T e l. 429 .674 , 093 -375.469 f i. . . 0 9 5 -2 3 5 .6 6 8 ; 5

MATRIMONIALE

• V înd apartament 3 camere în Plopilor Vechi, proaspăt fmisat, ocupabil im ediat, bun şi pentru sediu firm a, preţ 16.000 USD. T e l . 4 2 9 .6 7 4 , 0 9 3 -3 7 5 .4 6 9 . ( A g i . )

• V înd casă 4 camere, 2 băi, 160 mp suprafaţă utilă şi 280 mp g ră d in ă , preţ 6 0 .0 0 0 U S D negociabil in P-ţa 14 Iulie. Tel.429 .674 , 093-375.469. (Ag .i.)• V în d apartament 4 camere in

Plopilor, etajul I din 4 , luminos şi finisat. Preţ 28.000 U SD . Tel.429 .674 , 093 -375.469 . (A g .i.)

• V in d apartament 3 camere,110 m p. în Plopilor V ech i, parter înalt cu balcon închis. Preţ 26.000 U S D . Te l. 429 .674 ,093-375 .469 . ( A g i . )

• D ă în chirie apartament 4 camere plus plus dependinţe dc 150 m p, pe strada Iu liu Maniu lingă Hotel V ictoria , preţ 1.000 U S D /lună, bun pentru sediu firmă sau reprezentanţă. T e l. 429.674,093-375.469 . (A g .i.)

• V în d v ilă pe str. Cometei, 3 nivele a 110 m p/nivel, singur în c u rte , cu 5 0 0 m p teren. Preţ8 0 .0 0 0 U S D n e g o c ia b il. T e l.4 2 9 .6 7 4 , 093-375 .469 . (A g .i.)

• V în d parter în v ilă pe str. G a lile o G a l i le i (C e tă ţu ie ) , 2 cam ere p lus depend in ţe . Preţ2 5 .0 0 0 U S D neg. T e l. 429.674. (A g .i.)• V în d apartament în vilă, singur

pe palier, etaj 1, pe str. Crişan, 4 cam ere , 135 m p, preţ ’48 .000 U S D . Te l. 429 .674 . (A g .i.)

• V în d teren în Gheorgheni, 5 .8 0 0 m p, fron t 140 m , lîngâ capătul lin ie i trei, preţ 12 U S D / m p. T e l. 429 .674 , 093-375.469. (A g .i.)

• V în d urgent apartament 2 camere confort sporit în Plopilor V ech i, superfmisat, cu logie, G .F. şi termopan la 2 3 .0 0 0 U SD . Tel.429 .674, 093 -375.469. (Ag .i.)

• Cetăţean austriac, caut tinere prezentabile( între 18-30 an i) serioase şi discrete; ca dame de companie (avantaj, cunoaşterea lim b ii germane). Sunaţi urgent la tel. 091-56-23- 80. (1567745)

v in z Ar iCUMPĂRĂRI

• V ind urgent apartament 2 camere, complet rcinoit, cartierul Grigorescu. T e l: 19-73-22. (1611162)

• V ind apartament 3 camere, parter, cu sau fără garaj, în Gheorgheni, aleea Padiş. Tel. 14-16- 82. (1614295)

• Vind parchet din stejar şi fag uscat, orice dimensiuni. Calitatac excepţionala. Preţ fîrâ concurenţa. La cerere asigurăm si transport. Tel.094-17-74.30. (1614294)

• Vind urgent Dacia 1300, stare bună. Tel. 14-69-18. (1614292)

• Vind motor electric trifazic şi pompă dc apă. Pop loan, sat Giula nr. 32, corn Borşa. (1611157)

• Căutăm personal pentru “ fost food”. Tel. 16-11-90-sau

.090-82-53-64. (1614268)

• BANC POST Turda, prin executorul judecătoresc, vinde la lic ita ţ ie publică m odul com ercia l (cu m agazin la parter), situat în Turda, str. Nuferilor - Narciselor f.n., jud. C lu j; p reţ dc s trigare 330 milioane lei. Participanţii la lic ita ţ ie v o r depune la d isp o z iţia executoru lu i judecătoresc, la CEC, 10% din preţul de strigare, iar dovada o vo r p rezen ta acestuia. Licitaţia va avea loc in data dc 25 ianuarie 2002, ora 10, la sediul executoru lu ijudecătoresc din Turda, str. Republicii n r. 35. In form aţii sup lim en ta re la b iro u l e xecutoru lu i judecătoresc. (4578385)

• V înd haină de blană vulpe a rg in tie , m ărim e a 48 , p reţ accesibil, negociabil. Tel. 18-94- 50. (1614297)• Vind maşină dc cusut “Ccaica

nouă, maşină dc scris portabilă m agnetofon. T e l: 19-89-28(1569631)

ÎNCHIRIERI• Persoană fizică, dau in

c h ir ie spaţiu u ltra c e n tra l, ultrafinisat, în suprafaţă de 50 m p, intrare direct din stradă. T e l. 094 -54 -76 -01 sau după orele 18,00 la te l. 43-22-60. (1567718)

închiriez apartament mobilat, 2 camere, Aleea Herculane. Tel. 14- 69-18. (1614291)

• Dau în chirie spaţiu (51 mp) cu vitrină, str. M oţilor nr. 39. Tel: 42- 82-66; 093-18-75-87. (1569629)

DIVERSE• Angajăm inginer, subinginer

electromecanic pentru service m oto şi e lectrostivu itoare . C o n d iţii: cunoştinţe lim ba m a g h ia ră , lim b a engleză, posesor permis conducere (B). In form aţii Ia tel: 064-41-25-30; 092-28-09-75. (1611152)

• Se Brim co Prodcom SRL angajează tîmpâlari (vechime minim 4 ani) şi muncitori necalificaţi. Relaţii ia sediul firmei din str. Bârc f. n. -Somcscni sau la tel: 41-66-40; 41-71-87. (1569627)

• Primăria Căpuşu Mare scoate la licitaţie publică spaţiu cu 3 încăperi suprafaţă 77 mp. Licitaţia va avea loc la data dc 05.02.2002, ora 14.00, Ia sediul primăriei, iar preţul de strigare este de 22000 lei/mp. In caz de neadjudccare licitaţia se reia în fiecare zi de marţi. Informaţii la tel:35-00-06. (161U 63)

• în ziua de 23 ianuarie 2002, orele 8.00 sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca camera 124 în calitate de pîrîţi numiţii Bodor Bartolomeu, Palfy Vasile şi Rado Irma în proces cu Baciu Marcel în dosar nr. 107/ 2002 avînd ca obiect Legea nr. 18/ 1991.(1611151)

• Bodor Bartolomeiu, Palffy Vasile şi Rado Irma sînt citaţi în calitate de pîrîţi la Judecătoria Cluj- Napoca, în Dosar Civil nr. 4496/ 2001, cu termen în 1.02.2002, sala 124, ora 8.00. (1611156)• Numiţii: Şuta Nastasia măritată

Ilea, Oltean Frasina, ŞutaToan, Şuta Maria, Şuta Gavril, Şuta Susana, Şuta Septimiu, Şuta Floria măritată Ilea Alexandru, Şuta Ustina, Vlas Traian, Oltean Frasina măritată Luca V asile , O ltean Todor, Şuta Constantin, O ltean Ana, Popa Dochia văduva lui Oltean Teodor, toţi cu domiciliul necunoscut, sînt citaţi la Judecătoria Turda, pentru data de 15 ianuarie 2002, în dosar civil nr. 5480/2001, avînd ca obiect prestaţie tabulară, în proces cu Oltean Maria. (4578391)

B . B R A U N M E L S U N G E N A Glider european în domeniul consumabilelor pentru spitale, caută pentru zona Ardeaf:

REPREZENTANT MEDICAL

Cerinţe:Absolvent de studii superioare, cunoaşterea foarte bună a limbii engleze, operare PC, flexibilitate, adaptare la muncă în echipă, carnet de conducere categoria B.Experienţa în vînzări de produse m edicale' reprezintă un avantaj.Cei interesaţi sînt rugaţi să trimită CV în limba engleză pe adresa:

B. BRAUN M ED IC A L S.R.L.Str. Louis Pasteur nr. 2 RO -1 9 0 0 T im işoara Fax: 0 5 6 /2 8 4 .9 0 7

Informaţii suplimentare la tel. 056/284.905.

. S .C .ATLA S-SERVICES.A.' ■ S tr. A u re l V la icu N r. 182 | C L U J -N A P O C A■ T el.: 409.115; 461.150 1 E X E C U T Ă :I lu c ră r i de în treţinere j/j preparaţii pentru toate tipuriln .d e autoturisme: '' • mecanică s|| • electricitate S|■ • tinichigerie\ • vopsitorie <I IMPORTANT! | | Se practică unele dintre cele j la mmm , ^ a ™ d u S e torife^ ^ J

REPARAŢIIAPARATURĂ FOTOGRAFICA,

; Zeno REINHARDT!

Calea M ănăştur, nr. 8, Cluj-N.i

Tel.1092/460-169; 064/42-50-96

M t im d i l i t e iu l luam d ă B C C Chij Nţ>ccaBulevardul Atare* t l Ien Anfcvtecuhr. 1,1)1 B l- Td C64/425562

• Numita Bartha Terez născută Schiffcr cu ultimul domiciliu în Cluj, este citată în dosar nr. 14023/ 2001 a Judecătoriei Cluj pentru data de 31 ianuarie 2002, camera 16.(1611160)

• Se în locuieşte cartea de identitate auto scria A0301483 cu scria C-965663, pe numele Roşea loan. (1611166)• Daroti Iosif cu ultimul domiciliu

în com. Viişoara, jud. Cluj, este citat la Judecătoria Turda în dosar civil nr. 3674/2001, pentru data de 31 ianuarie 2002 , ora 8, pentru uzucapiune. în caz de neprezentare, cauza se soluţionează în lipsă. (4578390)

PIERDERI• Pierdut, vineri 04.01.2002,

în cartierul Gruia, cîine mascul rasa Doberman. Răspunde la numele de Pako. Găsitorului bună recompensă. Tel. 18-07- 15 sau 092-30-07-77. (1614290)

• Pierdut aurorizaţie de funcţionare nr. 13991/01.06.1992, pe numele Nagy Marta. O .declar nulă. (1614281)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de reducere transport pe numele Dospinescu Ciprian. Le declar nule. (1614282)

• Pierdut legitimaţie de transport pe numele Boc Dorin loan. O declar nulă. (1614288)

• Pierdut carte de identitate auto seria D nr. 425331, pe numele Precup Gheorghe. O declar nulă. (1614296)

• Pierdut carnet de student pe numele Veres Lorand Bertalan. îl declar nul. (1614300)

• Pierdut carnet de_ asigurat pe numele Pera Anastasia. îl declar nul. (1614301)

DECESE COMEMORĂRI

• Pierdut carnet de student, legitim aţie de transport, permis bibliotecă, abonament CFR,

. legitimaţie de cămin, pe numele Gubas Carmen Laura. Le declar nule. (1611158)

• Pierdut carnet de student pe num ele Cenan Ioana Octavia, eliberat de Universitatea “Bogdan Vodă”, Facultatea de Management, Secţia Finanţe-Bănci-Burse, anul II. î l declar nul. (1611159)

• Pierdut carnet de asigurat pe numele Răzoare Anca-Comelia. îl dedar nul. (1569628)

• Pierdut cîine rasa collie, mascul, maro cu alb, în cartierul Grigorescu. O fer recompensă pentru orice informaţie. Tel: 18-75-79; 092-31- 29-50.'(1569634)

• Pierdut autorizaţie de liberă practică medicală nr. 138, eliberată la data de 26.03.1999,0 declar nulă.(1569637)

• A nunţăm trecerea în nefiinţă a dragului nostru soţ, ta tă , bunic, f ra te , socru, cumnat şi unchi, prof. univ. dr. W E IS S F E R D IN A N D . Înmormîntarea va avea Ioc în ziua de miercuri, 16 ianuarie 2002, ora 14.00, Ia C im itiru l Evreiesc de pe str. Şoimului nr. l(d in str. Gh. Bilaşcu nr. 109, fostă R ep u b lu c ii). F a m ilia îndurerată. (1611165)

• Cu in im a zd ro b ită de durere, anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, ta tă , bunic, f ra te , cum nat, ginere, unchi R A Ţ Ă D U M IT R U P ETR U , în vîrstă de 58 de ani. Slujba religioasă şi înmormîntarea vor avea loc jo i, 17-01:2002, ora 12,00 Ia C im itiru l Central. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (1614299)

• Fam iliile Ivan şi Maier, profund în d u re ra te , anunţa trecerea în nefiinţă a iubitei lor mame, soacre şi bunici IVAN TU ŢA . Înmormîntarea va avea loc miercuri, 16.01.2002, Ia ora13,00, la capela cim itirului din Cordoş. (C.)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă a iu b itu lu i nostru tată, F IL IP IO A N , în vîrstă de 50 de ani. Înmorm întarea va avea Ioc în data de 15 ianuarie 2002, ora 13,00, la Biserica din comuna Valea Terii. Dumnezeu j să-l odihnească în pace. Copiii! Alin şi Alina. (1614285) j

• Cu d u rere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a unchiului şi cumnatului nostru A U R E L IU C R IS T O V IC I. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Înmormîntarea va avea Ioc la C apela N ouă din Cimitirul Mănăştur, marţi, 15 ianuarie 2002, ora 12,00. Silvia şi M aria Cristovici. (1614293)

• Regretăm nespus de mult, dispariţia fulgerătoare dintre noi a celui care a fost cuscrul şi tatăl nostru drag CERNEAN Ş T E F A N . Dum nezeu să-l odihnească în pace şi să-i aduci a lin a re fa m ilie i îndoliate. Familiile Cupşa Alexandru şi E lv ira şi C ernean Ovidiu, C o d ru ţa şi Alexandra. (1611150)

Profund afectaţi de trecerea în nefiinţă a celui ce a fost profesor u n ive rs ita r dr. F E R D IN A N D WEISS. transmitem pe această cale întreaga noastră compasiune fam iliei a lă tu ri de sincerele noastre condolanfe. Maria şi Valentin Tim aru. (1611155)

R ectoratul Universităţii " B a b e ş - B o l y d j " îm p ă rtă şeş te p ro fu n d a durere a doamnei Viorica M a c, c o n ta b il ş e f al Universităţii, prilejuită de dispariţia m am ei dragi, îşi ex p r im ă în trea g a sa co m p a siu n e ş i sincere condoleanţe.

Rectoratul'Universităţii (505551) -"Babeş-Bolyai"

Sîntem alături de colega noastră

Viorica M ac în aceste momente grele

cauzate de pierderea - mamei dragi.

D IR E C Ţ IA E C O N O M IC Ă U N IV E R S IT A T E A

(505551) "B A B E Ş -B O L Y A I"

• Sîntem alături de colegul nostru Brânduşan Marcel, în marea- durere pric inu ită de pierderea tatălui drag. Colegii de serviciu. (1611164)

• Sîntem alături de colega noastră Viorica M ac, contabil şefia Direcţia Economică UBB, în aceste momente triste. Un ultim şi pios omagiu mamei drag i. Colectivul Serviciului Tehnic al UBB. (1569630)

• Sîntem alături de colegii noştri Angel şi Angela Şuta în m area d u rere1 pric inu ită de decesul fulgerător al mamei şi soacrei dragi Ş U TA SUSÂNA. Dumnezeu s-o odihnească în pace! S incere condoleanţe fam ilie i îndoliate. Colectivul Sucursalei Judeţene Banc Post Cluj. (1569635)

• Sincere condoleanţe naşilor noştri Şuta Angel şi Angela la trecerea în nefiin ţă a m ult iubitei mame şi soacre. Finii: fa m ilia N icu şi M ia Vasii. (1569636)

•_ Sîntem alături de prietena noastră , V io r ic a în aceste m om ente tr is te , datorate pierderii mamei dragi. Familia ing. Cornel Sabău. (1614279)

• D ragă V iorica , sîntem a lă tu r i de tine în durerea p ric in u ită de trecerea în nefiin ţă a m amei d rag i, şi transmitem întreaga noastră compasiune. Familia prof. dr. Nicolae Costin. (1614280)

• Cadrele didactice, studenţii şi personalul administrativ al A cadem iei de M u z ică “Gheorghe Dim a” îşi exprimă profundul regret Ia dispariţia d istinsu lu i om de cu ltu ră , in te rp re t de ta lie in te rn a ţio n a lă /n e o b o s it şi a p ro p ia t dascăl al m u lto r generaţii de muzicieni, prof. univ. dr. FERD IN A N D W EISS. Sincere condoleanţe fam iliei. (1614283) -

• Un ultim omagiu fostului nostru vecin F1L IP IO A N . Odihnească-se în pace. Familia M oldovan I.- şi Bunea V .(1614286)

• Un ultim omagiu celui care a fost F IL IP IO A N . Fie-i ţârîna uşoară. A n icu ţa şi N e lu .(1614287)

• P ro fu n d în d u re ra ţi, aducem un pios om agiu distinsului nostru prieten, Prof. U n iv . D r . F E R D IN A N D W E IS Z , Ia trecerea pragului d in tre v ia ţă şi vis. S întem a lă tu r i de fa m ilia greu încercată, transmifînd sincerele noastre condoleanţe. Fam ilia Dragoş M icu. (1614302)

• Sincere condoleanţe fam iliei Sucuturdean Vasile, din partea colectivului de Ia firm a S. C. “Soclu”. (1614289)

• Transm item sincerele noastre condoleanţe bunei noastre vecine, Doamna M aria W eisz şi familiei la durerea p ric in u ită de m oartea distinsului nostru vecin- Prof. U n iv . D r . ^ F E R D IN A N D W E IS Z . Asociaţia de locatari din str. Avram Iancu nr. 5. (1614303)

• L n ultim omagiu iubitului nostru fin, ing. C Ă L IN OROS, plecat neaşteptat şi prematur dintre noi. Sîntem alături de fam ilia greu încercată. Familia Bia Cornel. (1614304)

. • Şase ani de lacrimi şi flori pe m ormîntul celei ce a fost profesoara M O G A .A N A M A R IA . Dum nezeu să o odihnească. Familia. (1611153)

• A zi se împlinesc 6 luni de lacrim i şi durere de la trecerea în nefiinţă a scumpei noastre soţii, mamă şi soacră, HAJA IL E A N A . Parastasul de pom enire va avea loc la Biserica Ortodoxă din cartierul M ă n ă ş tu r , s tr. Govor.a, d u m in ică , 20.01.2002. Dumnezeu să o odihnească în pace! Soţul Vasile cu fiica A d r ia n a şi g inere le D an .(1611161)

• Aducem m ulţumiri rudelor, prietenilor, colegilor, vecinilor şi tu tu ror celor care au fost a lă tu ri de noi prin prezenţă, flori, mesaje de compasiune, la dureroasa despărţire de dragul nostPu om de suflet ing. G A B O R D U M IT R U . A m in tire a lu i răm în e vie p rin tre noi. Dumnezeu să-i vegheze odihna veşnică. Soţia şi familia îndoliată. (1611154)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală ■mai simplun u s e p o a te !

A D E V Ă R U L d e C lu j,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

Program de facilitare şi dezvoltare comunitară

COMPETIŢIE PENTRU CREAREA UNUI GRUP DE 15 FACILITATORI COMUNITARI

Centrul de Resurse pentru Com unităţile de R rom i Cluj a anunţat iniţierea unui program de fac ilita re şi dezvoltare com unitară în 28 de c o m u n ită ţi m u lt ie tn ic e d in T ra n s ilv a n ia . Programul se va derula în perioada ianuarie 2002 - decembrie 2003, cu finanţare de la Charles Steward M ott Foundation, Statele Unite.

P o tr iv it p re c iz ă r i lo r C la u d ie i M a c a r ia , coordonator program, programul are ca p rinc ipa l. scop îm bunătăţirea capac ită ţii com unită ţilo r multietnice de a se organiza, de a identifica problemele locale şi de a elabora strategii de soluţionare a lo r. D e asem eni, se va urm ări facilitarea de contacte între com unităţi şi d iferite institu ţii sau organizaţii, precum şi asistarea acestora în networking.

Program ul este structurat pe tre i m odule: Facilitare comunitară în comunităţile multietnice; Dezvoltarea com unităţilor m ultietnice, finanţări; M en to rin g şi ne tw o rk in g în tre com unită ţile sp rijin ite . P en tru com ponenta de fa c ilita re , mentoring şi networking, finanţată de Charles Steward M ott Foundation, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rrom i. C lu j va colabora

cu Asociaţia Română de D ezvo ltare C om unitară - a m ai anunţat C laudia M acaria.

în tr -o - p r im ă fa ză de im p le m e n ta re a p ro g ra m u lu i, C en tru l de R esurse p e n tru Comunităţile de Rrpmi C lu j lansează o competiţie pentru crearea unui grup de 15 fa c ilita to r i com unitari. C riteriile de e lig ib ilita te anunţate: candidaţii trebuie să aibă vîrsta cuprinsă între 20 şi 35 de ani şi să dispună de următoarele capacităţi şi ab ilită ţi: cortiunîcare deschisă, f le x ib ilita te , toleranţă faţă de grupuri etnice diferite şi faţă de situaţiile de incertitudine; să poată şi să aibă disponibilitatea de a se deplasa şi de a lucra în m ediul rural. V o r avea prioritate persoanele cu m otivaţie, abilităţi manageriale şi potenţial de. formatori de opinie. Cunoaşterea lim bilor m aghiară şi rromani poate constitui un avantaj.

D osarele de înscriere în com petiţie trebuie depuse la sediul Centrului de Resurse pentru Com unităţile de Rrom i C lu j (strada Ţ eb e i nr. 21) pînă la data de 8 fe b ru a rie a .c ., o re le 16. Form ularele de înscriere precum şi in fo rm aţii suplimentare pot fi obtinute de la acelaşi C R C R .

M . TR IP O N

Bolnavii vor fi obligaţi să apeleze la medicul de familie şi pentru cazurile de urgenţa

M edic ii de fam ilie vor acorda şi c o n s u lta ţii m e d ic a le de urgenţă, în afara programului de lucru, bolnavii avînd obligaţia să apeleze la serviciile acestora şi m a i p u ţin la ce le a le doctorilor din spitale, a declarat D o in a M ih ă ilâ , p reşedintele P a tro n a lu lu i M e d ic i lo r de Fam ilie.

“ în cazul în care medicul de fa m ilie este so lic ita t de doi bolnavi, el î l va v izita pe cel care se află în stare gravă”, a mai spus M ihăilă. Pentru fiecare consultaţie acordată în afara programului de lucru, medicul de fa m ilie va p r im i 20 de puncte, ceea ce - transpus în bani - ar însemna un venit de a p ro x im a tiv 6 0 .0 0 0 de le i. Dacă, din această sumă, vor fi

scoase c h e ltu ie li le a fe ren te deplasării m edicului acasă la pacient, cîştigul doctorului va fi probabil echivalentul a două pîin i, a mai spus M ih ă ilă . ■

P o triv it contractu lu i cadru p riv in d acordarea asistenţei medicale prim are pentru anul 2002 , d ire c ţiile de sănătate publică vor în fiin ţa centre de permanenţa, în carc m edicii de fam ilie vor acorda asistenţă în caz de u rg e n ţă m e d ic a lă . Servic iile -vor fi asigurate de medici asociaţi din mai m ulte lo c a lită ţ i sau d in aceeaşi localitate. A colo unde nu este o rg a n iz a t un cen tru de p erm an en ţă , s e rv ic i i le de urgenţă v o r f i as ig ura te de m e d ic u l de fa m ilie d in localitatea respectivă, în afara

programului de lucru.în zonele rurale, dacă nu este

o rg a n iz a t v re u n c e n tru de p erm an en ţă sau d a c ă în localitatea respectivă nu-şi are do m ic iliu l n ic i un m ed ic de fam ilie, se va apela la serviciile de u rg e n ţă p re s p ita l ic e ş t i, s o lic ita te d ire c t sau p r in in te rm e d iu l a d m in is tra ţ ie i publice locale.

Pentru a putea fi contactat în caz de u rg e n ţă , în a fa ra programului de lucru, m edicul de fa m ilie va f i o b lig a t să afişeze, Ia cabinet, num ărul de telefon şi adresa centrulu i de permanenţă la care pacientu l poate apela, precum'şi num ărul de telefon la carc poate fi apelat serviciul m ed ica l de urgenţe prespitaliceşti.

Numărul bolnavilor HIV/ SIDA care primesc tratament va creste semnificativ*

N um ăru l bolnavilor H IV /S ID A care vor fi trataţi va creşte sem nificativ după ce, ieri, între M in is te ru l rom ân al S ănătăţii şi Fam ilie i şi compania farmaceutică G laxoSm ithK line a fost semnat un acord privind reducerea preţului pentru în tre a g a gam ă de produse a n tire tro v ira le , inform ează B iroul de presă al ministerului.

Conform acestui acord de parteneriat, realizat cu sprijinul Comitetului Naţional de Luptă A nti S ID Â , G S K va oferi o reducere de preţ de 30- 87 la sută. Consecinţa directă a acordului este economisirea a aproxim ativ 9 ,7 m ilioane dolari pentru tratamentul H IV /S ID A şi creşterea cu 50 îa sută a num ărulu i de pacien ţi ce prim esc tratament specific. •

. î n cadruî program ului naţional "Relansarea reform ei sănătăţii", m inisterul a acordat o atenţie specială tratam entulu i îm p o triva H IV /S ID A , considerat a fi un aspect esenţial al sănătăţii publice, în special în rîndul copiilor. Pînă în p re z e n t, au fost în re g is tra te , în R o m ân ia , aproxim ativ 8.641 de cazuri de S ID A , din care aproxim ativ 80 la sută la copii.

‘A m m ai făcut, astăzi, un pas important în sensul asigurării accesului la tratamentul specific al pac ien ţilo r bo ln av i de S ID A " , a apreciat m inistru l Sănătăţii, Daniela Bartoş, cu prileju l semnării acordului.

‘S înt bucuros ca G S K are ocazia să confirme, şi prin acest acord, sprijinul sau pentru pacienţii din România", a declarat, la rîndul său, Roberto M usneci, director general G S K Romania.

P e s t e t r e i m ii d e a n g a j a ţ i d i n i n d u s t r i a d e a p ă r a r e

v o r p r i m i p r e a v i z ePeste trei m ii de angajaţi din industria de

ap ă ra re b raşo vean â , ca re u rm e a z ă să f ie d is p o n ib iliz a ţi d in 15 fe b ru a rie , v o r p r im i, începînd de astăzi, preavize.

U zina IA R Ghimbav va concedia 380 din cei1.700 de angajaţi pe care îi are în prezent. S tiK i Arpad, liderul sindicatului din cadrul S C IA R S A , a p re c iz a t că a n g a ja ţ i i c a re v o r f i disponibilizaţi vor prim i 6, 9 sau 12 salarii m edii pe societate, în funcţie de vechim ea în nume;!. “Aproape toţi angajaţii care vo r fi concediaţi ai. m ai m ult de 15 ani vechim e în m uncă. a>tu-i încît ei vor beneficia d e -12 salarii, după care. tim p de nouă luni, vor p rim i ajutor de şom aj” , a

% a i declarat liderul sindical. D e asemenea, 1.450 'd intre angajaţii U M Tohan Zăm eşti vo r p rim i, m îine,- preavize. Aceştia vo r ben efic ia de 14 salarii m edii pe economie, iac. u lterio r vo r prim i doar a ju toare sociale. M irc e a T an ţău , lid e ru l sindicatului d in U M Tohan, a precizat că după disponibilizări uzina va răm îne cu 4 .0 1 9 angajaţi.

E m il Tecşa, liderul s indicatu lu i d in cadru l uzinei C a rfil, a precizat, ie ri, că m ai m u lt de o cincime dintre angajaţii uz ine i, respectiv 6 0 0 de persoane, urmează .să primească preaviz începînd cu 17 ianuarie. D isponib ilizaţii vor benefic ia de aceleaşi facilităţi ca şi colegii lo r de la U M T o h an Zăm eşti. U PS Făgăraş va disponib iliza doar 70 de a n g a ja ţi , aceştia u rm în d să p r im e a s c ă preavizele cu data de 15 ianuarie. U zin a M e tro m va concedia 5 00 d in cei 2 .6 0 0 de a n g a ja ţi, începînd cu data de 15 februarie, iar U PS V ic to ria va d isponib iliza 75 de angajaţi.

Toamnâ fotbalistlcă sub lupa analizelorAZI, ÎN OBIECTIV, DIVIZIA “A ”

ARE CUVÎNTUL STATISTICAC E L E M A I M U L T E V IC T O R II în tur au fost obţinute de

D in a m o şi Steaua, cîte 9. Urm ează, în ordinea ierarhiei toamnei, F .C . N a ţio n a l şi R ap id cîte 8, G lo ria 7, Universitatea Craiova, F aru l, C eahlăul şi F .C .M . Bacău cîte 6, O ţelu l şi F .C . Braşov cîte 5 , F .C . A rgeş şi S portul Studenţesc cîte 4 .’Astra, Petrolul şi U .M . Tim işoara cîte 3.

C E L E M A I P U Ţ IN E ÎN F R ÎN G E R I D inam o şi F .C . Naţional, cîte una. U rm ează: R apid şi Universitatea Craiova cîte 4 , Steaua, F aru l şi O ţe lu l c îte 5 , Ceahlăul, F .C . Braşov şi Astra cîte 6, Gloria şi F .C .M . B acău cîte 7, F .C . A rgeş şi P etro lu l cîte 8, U .M . T im işo ara 9 şi, pe u ltim u l loc, Sportul Studenţesc cu 10 înfrîngeri.

• C E L E M A I M U L T E P A R T ID E E G A L E au fost obţinute de către F .C . N a ţio n a l şi Astra, două echipe aflate la po lii opuşi ai clasam entu lu i toam n ei, ambele cu cîte 6 “ rem ize” . Urmează: D in am o , U niversitatea Craiova şi O ţelu l cu cîte 5, Farul, F.C. B raşov şi P etro lu l cîte 4, Rapid, Ceahlăul, F .C . Argeş şi U .M . T im iş o a ra c îte 3 , F .C .M . Bacău 2 , Steaua, G lo ria şi Sportul Studenţesc cîte una.

• IN T U R au fost înscrise, în cele 15 etape, 317 goluri, revenind o m edie de 21 ,13 goluri de etapă. M bdia de fiecare partidă disputată, în toamnă a fost de 2 ,64 eoluri de meci.

• E T A P A C E A M A I P R O D U C T IV A a fost a V l I I - a , cu 31 de g o luri marcate, revenind o m edie de 3 ,875 goluri de meci. La polu l opus se situează etapa a IX -a , cu doar 11 goluri marcate (o m edie de 1,375 goluri de meci). între cele două extremităţi, etapele si num ărul de co luri marcate: X cu 27, I I I cu 2 6 , X IV cu 25 şi X V cu 23 . V I I cu 2 1 ,1 , V şi X I I I cu cîte 20, X I cu 19, IV şi X I I cu c îte 17 goluri marcate.

• D IF E R E N Ţ A D E G O L A V E R A J cea m ai mare a fost realizată de D inam o (+ 2 0 ). U rm ează F .C . N aţional (+ 1 7 ), Steaua (+10), Rapid (^ 9 ) , Universitatea Craiova (+ 4 ), O ţelu l (+ 3 ) şi Ceahlăul ( + 2 ), restul dc nouă echipe avînd o diferenţă de golaveraj negativă: Farul si Astra ( -1 ) , F .C . Braşov ( -2 ) , G loria (-3 ) , F .C .M . Bacău ( -4 ) . F .C . Argeş ( -9 ) , Petrolul ( -1 4 ) , Sportul Studenţesc (-15 ) şi U .M . T im işoara (-1 6 ).

• S C O R U L C E L M A I DES ÎN T ÎL N IT în cele 120 de rezultate ale toamnei a fost dc 1-0 , prezent în cele 15 etape ale turului de- 29 dc ori (de 24 dc ori în favoarea gazdelor şi dc 5 ori a oaspeţilor). C el m ai frecvent a fost dc 4 ori în etapa cu num ărul 12, iar de cîte 3 ori în etapele 3 , 6 . 7 , 9 şi 14 (acest scor n-a fost prezent printre cele opt rezultate in etapele 5, 8 si 10).

• PE L O C U L S E C U N D C A F R E C V E N Ţ Ă este scorul dc 1-1, prezent in tur dc 14 ori. Urmează dc cîte 13 ori scorurile de 2-0 (de10 ori în favoarea gazdelor şi dc 3 ori a oaspeţilor), respectiv 3-0 (de11 ori favorabil gazdelor şi dc 2 ori oaspeţilor). D e cîte 8 ori au fost prezente scorurile 0-0 , 2-1 (de 5 ori favorabil gazdelor şi de 3 ori oaspeţilor) şi 4-1 (numai in favoarea gazdelor). De 7 ori a fost prezent scorul dc 3-1 (de 4 ori favorabil gazdelor şi de 3 ori oaspeţilor). D c c îte 5 ori au fost prezente scorurile de 2-2 şi de 5-1 (dc 4 ori în favoarea gazdelor, succesul oaspeţilor fiind obţinut dc F.C . Naţional la Bacău cu formaţia locală). D e cîte 3 ori scorurile 3 -2 (num ai in favoarea gazdelor, dc două ori în etapa cu numărul 8 ), respectiv 4 -0 (o singură dată în favoarea gazdelor, dc 2 ori a oaspeţilor). Scorul de 4 -2 a fost prezent de două ori (in etapa a opta) iar scorurile 3 -3 şi 5-3 cite o dată (prim ul înregistrat în partida F .C . Argeş - F .C .M . Bacău din etapa a 11-a, iar al doilea în jia rtid a Farul - Universitatea Craiova din etapa a X -a).

In num erele v iitoare, în ordinea clasamentului final al turului, vă vom prezenta cele 16 protagoniste ale ediţiei curente, traseul parcurs dc ele in toamnă.

Victor E. ROMAN

O LIM P IA G herla în aş tep tarea

p a rtid e lo r de v e r if ic a reConducerea clubulu i O L I M P IA G h e rla face eforturi m ari

pentru defin itivarea calendarului în tîln ir ilo r de verificare din această iam â. Deocamdată, s-au stabilit doar trei jocuri amicale. Prim a “ ieşire” pe teren a form aţiei de pe Someş va avea loc pe 31 ianuarie, cînd e lev ii antrenorului M ih a i P op vor prim i vizita div iz ion arei “ B ” , F .C . Baia M a re (unde evojjttează patm foşti “ o lim p ic i”). A lte două partide am icale vo r f i susţinute împotriva echipei F .C . A rieşu l Turda: pe 13 februarie la Turda şi pe 2 3 februarie la G herla. •

V SZ .C s.

MEMENTO

15 ianuarie• A u tre c u t exact patru

decenii, de c înd în anul 1962, în decurs de 10 z ile ; a fost corectat de două ori recordul m ondial în proba de nataţie, 200 y a r z i f lu tu re (2 0 1 ,0 8 m etri). D u p ă ce, la începutul a n u lu i,-a u s tra lia n u l N e v ille

H ayes şi-a corectat propriul reco rd (d e 2 :1 7 ,3 m inute), în otînd distanţa în tM in timp de 2 :14 ,9 m in , tînărul în vîrstă de 16 an i K e v in B erry a îm bunătăţit recordul stabilit de com patriotul său. Noul record m ondial al probei a devenit de 2 :13 ,8 m inute!

Lâszl6 Fr.

Eg| ÂTLETISMIoana Cristina Banyai - un nume de care vom mai auzi cu

siguranţăIoana Cristina Banyai, C SSA C lu j, are

doar 14 ani. Vîrstă la care îşi înscrie în palmaresul personal rezultate deosebite, rezu lta te care o recom andă: E le v ă şi sportivă a doar doi antrenori, Ioana O lar, respectiv Io s if Crişan, Ioana este campioană n a ţio n a lă la j 3 . I I I , 3 0 0 m cu 4 0 .8 4 , campioană naţională în proba de ştafetă 4x200 (alături de Andrada H irean, A na M aria Stefanic, Alexandra Ranta, cu tim pul de 1.45.84) şi vicecampioanâ la 200 m cu 26 .10 , titlu ri obţinute în 2001! La care tre b u ie a m in t ite t it lu l de cam p io an ă naţională la ştafeta de 4 x 2 00 şi un loc 4 la 200 m, ambele rezultate în 2000.

2002 a început bine pentru Ioana Banyai. A realizat un 7 .79 pe 60m /sîm bâtă, 12 ia n u a rie , re z u lta t p ro m iţă to r p e n tru competiţiile imediat următoare, Grand Prix B u cu reş ti, c a lif ic ă r i z o n a le , f in a la la

junioare I I I .Un alt nume în care se pun mari speranţe

este cel al O anei D răg h ic i (n. 1989), fostă gimnastă de lot naţional, la Deva, o tînâră ce calcă pe urmele antrenoarei ei, Ioana Olar. M ica atletă a reuşit, după numai trei luni de antrenamente, un 8.40 la 60 m , al 8-lea tim p la junioare I I I . Sîntem în faţa unui talent ce, cu siguranţă, va confirma în viitor.

A tle ţ i i c l u j e n i a i a n u l u i 2 0 0 1

• C SSA: 1/2: M ih a e la Duşa/prof. Iile . Ana şi C ă lin M oş/prof. Tom a Theil, am bii

88 p u n c te , 3 . L u m in iţa M a ie r /p r o f . G yorgy A n d re i/7 6 ,5 puncte, 4. O liv e r M aier/p ro f. Gyorgy A ndrei/73,5 puncte, 5. C ris t in a L u c a c i/p ro f. Ioana O la r/5 4 ,5 puncte, 6. Io a n a C r is t in a B anyai/p ro f. Io ana O la r /5 3 ,5 p u n c te , 7 . A n d r a d a H irean /p ro f. G yorgy Andrei/49,5 puncte, 8 . M ire J a T u ş a /p ro f. N a g y S te fan /35 puncte, 9. K u d o r Peter/pro f. Tom a T h e il/ 32 puncte, 10. L eo n tin a Pop/prof. G yorgy

A n d r e i/18 puncte.• J u d e ţ: M ih a e la B o te z a n / C S U

Universitatea/antrenor Gheorghe M onea, C ip r ia n M o r u ţa n /T E L E C O M /a M ih a i Z a râ , D u m i t r u G r a u r /C S U /a V a s ile Bogdan, M ik lo s E va /” U ” - C S M /a Vasile

nr*,..} _ r

: T L .' • ' f v .

ţ

Ioana Cristina Banyai - Ioana Olar

Bogdan, C ip ria n Deac /C S M / a S tef; N a g y , C r is t in a D o m id e /”U ”/a V asi’ S ăru can - D a n N esteriu c , lu li. Tim işm eanu/Telecom /prof. Ioan Măcelar:. M a r iu s Bălan/CS S D ej, M ihaela Sus: C SS A /prof. Iile Ana, M a r ia Cioncan/” L a Gheorghe Monea.

Demostene SOFRON

iz. îTENISA g a s s ip l e a c ăa c a s ă !

Ultima săptăm înă "pregătitoare" a acestui sezon s-a încheiat, între altele, cu succesul Martinei Hingis în turneu l d e 5 8 5 .0 0 0 $ d e la S yd n ey . la p rim a ap ariţie pe courts a fostei lidere W T A din octombrie încoace. Elveţianca a forfaitat finala de dublu (alături de K u rn ik o v a ) d e te a m a u ne i accidentări, dar nu a dat sem ne câ ar avea probleme în finala cu Kim Clijsters (7-5, 4-6 , 6 -2 ). Cu un re c o rd Im p re s io n a n t la Melboume (trei titluri şi două finale în ultimii 5 ani, plus performanţa unică de a bate am bele surori Williams, în acelaşi turneu - ediţia 2 0 0 1 ) , H in g is e d e c is ă să reînnoade şirul victoriilor de Grand Slam , întrerupt după succesul de la M elboum e Park '99.

C a niciodată, turneul masculin pare deschis oricărui rezultat, fiin d . greu de găsit un m are favorit la titlu. D upă succesul din turneul demonstrativ de la Hong Kong, Andre Agassi a pierdut finala de la K o o yo n g în fa ţa lui P e te S am pras, care în faţa a 7 .500 de s p e c ta to r i a e ta la t u n te n is superb , im punîndu-se cu 7 -6 ,

■ 'T -H

X Â6-7 , 6 -3 . in ciuda acestui eşec, cam pionul en titre al Openului A u s tra lie i se a ră ta o p tim is t, afirmînd că e într-o formă bună, p e n tru c a luni d im in e a ţă să lanseze bomba retragerii de la primul turneu de G rand Slam al anului! Tot luni dim ineaţa, dar pe terenurile de joc, francezul Julien

Boutter a furnizat o altă bom bă de proporţii: elim inarea favoritului 2, Gustavo Kuerten, cu 3 -6 , 4 -6 , 7-5 , 6-3, 6-2 . Beneficiarii acestei conjuncturi ar putea fi ce i doi jucători români: Adrian Voinea (5- 7, 6-2 , 7-6, 6 -2 cu D. Sanchez), care în turul 2 îl. va în tîln i pe Boutter, respectiv Andrei Pavel (c.s.25), al cărui adversar în turul 3 (dacă va trece marţi de Francio Squilllari şi apoi de Simoni sau Fukarek) a r fi putut fi A gassi. M area speranţă a gazde lor (în condiţiile în care al doilea cap de serie australian, Pattrick Rafter, s-a retras) răm îne Lleyton Hewitt, care va încerca să reînnoade şirul victoriilor australiene la M elboum e (ultima reuşită fiind sem nată de Mark Edmonson în 1976). Doar c ă ... numărul 1 m ondial nu a trecut niciodată de sferturi în Openul Australiei, a contactat un vărsat de vînt acum 10 zile (ceea ce i-ar putea afecta forma fizică) şi, mai ales, a început anul cu un nou antrenor: inexperim entatu l Jason Stoltenberg, ce a b ia a apucat să-şi agaţe adidaşii în cui, după ce Darren Cahill (antrenorul care a lucrat cu Leyion d e la 12 ani pînă la poziţia d e lider A TP ) a căzut în dizgraţia ta tă lu i' Glynn Hewitt datorită pretenţiei de

a-şi plim ba (pe spezele fiu ; ~ propria familie la turneele uns­eră înscris juneje “number c— Dacă ar.fi să căutăm un faver cel mai apropiat de acest sta:: ar putea fi campionul ediţiei IS T un ju c ă to r v e rs a t pe te a - suprafeţe le de jo c şi p u te rr m o tivat d e d o rin ţa d e a-: îm bunătăţi rezu ltate le o b ţir .; anul trecut. Greu de crezut apr-: un succes al lui Pete S a m p ra s : putea genera un "Iove story" : tipul Capriati 20 01 . V a reuş i, ; un nou antrenor, să re g ă s e a :; marele Pete dorinţa de a Iu: pînă la capăt pentru victorie? C e succesul contra lui A g as s - finala de la Kooyong i-a su flat din pupă în ve la în c red e ri: fo rţe le p ro p rii. P e l i : challengerilor cu p re te n ţii r : figurează num ele Iui R u se ss (prim ul b rita n ic în v in g ă to r Auckland de la R oger T a y ic - 1970), Tim Henm an (vă zu t f a . : de John McEnroe), Roger F e e ; ; (v ic to rio s la S y d n e y î n f: ilustrului necunoscut Juan Ig n a : Cheia, după ce în sem ifinale dispus de Andy R o d d ic k ), s; fin a lis tu l e d iţ ie i p r e c e d e n t Sebastien Grosjean.

Radu M U N T E A N -

OLIMPIADELEALBE,0 FRUMOASĂ POVESTE PE GHEATĂ SI PE ZĂPADĂ

9

• E d i ţ i a a V i-a ; O S L O , 1 4 - 2 5 f e b r u a r i e , 1 9 5 2 •

P en tru p rim a oară cap ita la unei ţări organ iează o ediţie a J o c u rilo r O lim p ic e .d e ia rn ă . Christiania, cum s-a numit oraşul O slo p în ă în 1 9 2 4 , a v e a pe atunci su b o jum ătate de milion d e lo c u ito r i, d a r n u m ă ru l spectatorilor plătitori a fost de 54 1 .4 0 7 . Sportivi din 3 0 d e ţări, 6 3 2 bărbaţi ş î 109 fem ei s-au întrecut la 10 discipline, luptînd pentru 2 2 d e medalii d e aur. J o c u r ile a u fo s t un tr iu m f.

P o p o ru l c a re a c re a t sch iu l m o d e m s -a im p lic a t to ta l în în t r e c e r i le o lim p ic e ,considerîndu-le o m a re şi unică sărbătoare. Ele au fost patronate de rege le Haakon al V ll-le a , iar ultimul schimb al ştafetei care a dus f la c ă ra o lim p ică 2 2 0 d e

■ kilometri p înâ pe stadionul Bislet din Oslo, a fost preluat de tînărul de 19 ani Eigil N ansen, nepotul celebrului Fridtjof N ansen.

Spectatorii l-au ovaţionat pe u n u l d in e ro ii O lim p ia d e i, H ja lm ar Andersen, triplu laureat cu au r la patinaj în probele de 1 .5 0 0 , 5 .0 0 0 şi 1 0 .0 0 0 de metri. P e a lt compatriot al lor, Stein Eriksen, învingător în proba de slalom uriaş (introdusă Ia Jocuri la O slo ) şi m edaliat cu argint la

: slalom special. S a u - pe ce i doi n o rv e g ie n i (a u r ş i a rg in t la sărituri), Arnfinn B ergm ann şi

. Torb jo m Falkanger. Pe- Simorv - . S latvik, ca re readuce, în dauna

F in la n d e i, s u p re m a ţia “ţă r i i , fiordurilor” la com binata nordică.■. Finlandezii se dovedesc cei

; m ai buni în cursele d e fond, atît la bărbaţi, cît şi la fem ei, marii în v in ş i a i d is c ip lin e i fiin d suedezii. ; -

A m e r ic a n c a A n d re aLaw rence-M ead cîştigă slalomul - uriaş şi cel special, austriaca Trude Jochum -Beiser coborîrea, c o m p a tr io tu l e i, O th m a r

, Schneider, “specialul”. În sfîrşit,

se afirmă şi o ţară m eridională, prin Zeno Colo, italianul d e 32 de ani dovedindu-se im batabil la coborîre.. .

Americanii, ânglezii, francezii şi perechile germ ane sînt notate cu cele mai mari hote la patinaj artistic. Şi tot germ anii, datorită gabaritu lu i, cu cere sc au ru l la bob. în sfîrşit, canadienii trium fă din nou la hochei.

Sportivii rom âni, p rezen ţi la întreceri, din nou nu pot face fa ţă p re g ă tir ii e x c e p ţ io n a le dovedite de adversari.

i: ***-

• E d i ţ i a a V l l - a , C O R T I N Ă D ’A M P E Z Z O ,

2 6 i a n u a r i e - 5 f e b r u a r i e , 1 9 5 6 •

Staţiunea supranum ită “Peria DolomiţUor”, din nord-estul Ita lie i,. trebuia sâ organ izeze Jocurile Olimpice, de i.amă încă d irt.1944. C ifric i nu s -a u dob o rît m u lte recorduri: 6 8 7 sportivi şi 1 3 2 sportive, 3 2 de ţări, 9 discipline sportive şi 2 4 d e probe.' Totuşi, au fost două prem iere în istoria Jocurilor participarea sp o rtiv ilo r; d in U n iu n e a S o v ie t ic ă şi transmisiunile T V d e la Jocuri.

Ş i ia C o r t in a a u a p ă r u t s u p e rc a m p io n i. C e l m a i însem nat dintre aceştia a fost, fă ră în d o ia lă . A n to n (T o n i) S a ile r , c d re a c îş t ig a t , cu

uşurinţă, toate probele d e s r a lp in . A lt e re u a l J o c u r i ", “i ta lie n e ” a fo s t p a t in a t e , “sovietic” Evgheni G riş in , c e

, nu putea să răm înă fără p o r e e aşa că a fost num it “p a tin a te ; a to m ic " . N o rv e g ie n i i s: „ revanşează, cucerind lo c u l l ' proba d e 15 km fond. să ritu ri :- pe tra m b u lin ă şi c o m b in e ': n o rd ic ă . P ă d u ra ru l s u e d e Sixten Jernberg p le a c ă d e Cortina multiplu m edaliat: au r maratonul zăpezii (50 d e k r argint la 15 şi 3 0 d e km ş i b r e la ştafeta de 4 x 1 0 km. S portive din U R S S , doved indu-se fo a ' b in e p re g ă tite . îş i a d ju d e :

. m a jo rita tea m e d aliilo r la s r fond, ca şi schioarele din E lv e t şi G erm ania la schi a lp in se patinatorii am ericani şi austrie la “artistic”. Surprizele s e a ra t însă, îri p robe le de b o b ş i - h o c h e i. A curn - îş i î n c e : a s c e n s iu n e a în a c e s t spe' e c h ip a ju l i ta lia n d e d c .

■ persoane. Echipajul d e patru ' Elveţiei, condus d e F ran z K a r- care, la 4 7 de ani, era c e l r - vîrstnic partic ipant Ia Jo cur

■ O lim p ice cu cere ş te a u ru l, h o c h e i. U n iu n e a S o v ie t ic z d ro b e ş te l i te r a lm e n te Ţ sem ifinală S U A cu 4 -0 şi c îş t; finala cu 2 -0 , în d a u n a fost mari puteri C anada.

Dorin ALMASA^ NAGY Pete

m u ar putea fi reclama dumneavoastră ) O T : l

i a

O nouă etapă din “Premiere. Division" a fost “ciopîrţită", trdi partide fiind reprogramate din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Derby-ul OSC Lille-Lens a fost pe punctul de a nu se disputa din aceleaşi motive, însă efortul organizatorilor care au curăţat gazonul de zăpadă a făcut posibilă disputarea partidei în condiţii cît de cît norm ale. O aspeţii s-au impus la limită consolidîndu-şi prima poziţie a clasamentului şi este foarte posibil ca Lens să “recidiveze” după titlul cucentîn 1998.-

“Canarii” de la Nantes au reuşit să obţină un nou succes, al şaselea în actuala stagiune şi al doilea consecutiv în campionat, o adevărată... premieră pentru trupa lui Angel Marcos. “Galben-verzii" au mai urcat în clasament două locuri (acum aflîndu-se pe 14), graţie succesului repurtat în faţa fostei echipe a lui Mihali, Guingarnp.' După o primă repriză albă, gazdele deschid scorul prin Viorel Moldovan (63), Armând (80) închizînd tabela.

-Tr-rr T T

r'fj' i ~’J

- V 1

m0-11-22-02-20-11-0

Rezultatele etapei:î • Lille - Lens i • Rennes - PSG .

• Nantes - Guingamp .. • Marseille - Bastia

i • Sochaux - Montpellier• • Monaco - Lorientt • Partidele Auxerre - Bordeaux, Metz-Sedan şi Lyon'- Troyes au fost amînate. în clasament, pe primele patru locuri se află Lens (44), Lyon (36), PSG (34) şi Auxerre (33).

' Evoluţie de excepţie pentru campioana en-titre, ■Manchester United, în ultimele 7 etape, “Diavolii”• scoţianului Sir Alex Ferguson repurtînd tot atîtea succese, după ce, la finalul anului trecut “alb-roşii”

• pierduseră trei partide pe propriul teren. Beckham & Co. s-au impus fără probleme pe "St. Mary's Stadium”, în fieful “sfinţilor" de la Southampton. Două goluri semnate de olandezul Ruud Van Nistellroy şi unul de ■şeptarul1’ Beckham au propulsat echipa în fruntea

.clasamentului din “Premier League”, graţie şi succesului

.obţinut de Newcastle pe “St. Jame’s Park”, în faţa lui ; Leeds, în ceea ce s-a constituit derby-ul etapei., Chiar dacă “gaşca nebună” a deschis scorul prin ; Allan Smith (28), “coţofenele” au revenit puternic prin Bellamy, eroul disputei. înaintea confruntării, Sir Bobby'

jRobson, managerul gazdelor, şi-a primit premiul prin îcare a fost desemnat cel mai bun antrenor al lunii ■ decembrie în Albion. Pentru italianul Paolo Di Cannio* meciul de sîmbătă, de pe “Upton Park”, a fost ultimul

J în tricoul “ciocănarilor” de la W est Ham United,năbădăiosul fotbalist urmînd a semna în aceste zile un contract cu Manchestef United. A fost al 99-lea meci

•jucat de Paolo, pe “Upton Park”, pentru gruparea londoneză, italianul marcînd al 37-lea gol de cînd

, -

evoluează în Anglia. 'în epilogul rundei, pe “Highburry Park”, Arsenal şi

Liverpool au terminat la egalitate un meci care nu s-a ridicat la valoarea celor două combatante. Ljungberg a deschis scoruî pentru “tunari" în minutul 62, însă Riise a egalat pentru “şormorani” în minutul 68.

Rezultatele etapei: • -• Southampton - Manchester 1-3• Arsenal - Liverpool 1-1• Aston Villa - Derby County 2-1• Blackburn Rovers - Charlton 4-1• Bolton - Chelsea 2-2• Everton - Sunderland 1-0• Fulham - Middlesbrough 2-1• Ipswich - Tottenham 2-1• Newcastle - Leeds 3-1; West Ham - Leicester 1-0.în clasam ent, pe prim ele cinci locuri se află

Manchester (42), Newcastle (42), Leeds (41), Arsenal (40), Liverpool (39).

B W S

* Campioana în exerciţiu, AS Roma, şi-a consolidat poziţia de lider în clasament după victoria norocoasă obţinută în weekend, pe "Olimpico”, în faţa Veronei, graţie “pumei” argentiniene Gabriel Omar Batistuta şi inspiraţiei de moment a tehnicianului Fabio Capello care, aflat în tribune datorită unei suspendări, i-a transmis telefonic "secundului” Galbetti să-l arunce în focul luptei pe "Batigol”.

“Gialorrosii" au reuşit un comelpack de senzaţie, după ce oaspeţii au condus cu 2-0 prin golurile marcate de “briliantul “Adrian Mutu (45 şi 53), la primul gol piteşteanul “furînd” balonul brazilianului Zebina, iar la al doilea executîndu-l pe nefericitul Antonioli, după o combinaţie de manual cu Camoranessi.

în decurs de numai 10 minute, gazdele egalează situaţia înscrisă pe tabelă graţie lui Assuncao şi Cassano. Adi Mutu vede şi un cartonaş galben din

partea arbitrului Braschi, iar Verona pierde nemeritat duelul din Cetatea Eternă pe final, unul de infarct, nerecomandat cardiacilor..

“La Donna Vechia" Juventus Torino şi-a onorat -blazonul pe te re n u l; u ltim ei c lasa te , V en ez ia , “bianconerrii” impunîndu-se fără probleme prin reuşitele lui Ţrezeguet.(5) şi luliano (75), ultimul aflat la prima reuşită stagionalăî De menţionat faptul că în 11-le oaspeţilor a început ca titular Conte, refăcut în-totalitate

• după accidentarea suferită în vara anului trecut la EURO 2000, în cadrul partidei Italia - România. Inter nu a întîmpinat absolut nici o problemă în deplasarea de la Perugia, “nerrazurii” repurtînd un nou succes graţie lui Vieri (58) şi Recoba (73). Din lotul oaspeţilor a lipsit Ronaldo, în continuare indisponibil. Partida a fost întreruptă 7 minute din cauza ceţii şi puţin a lipsit ca arbitrul Collonese să “trimită" dispută spre rejucare. Atalanta lui Vavassori şi Bologna lui Guidolin au terminat nedecis o partidă cu un penalty (transformat pentru gazde de Doni) şi cu două eliminări (Berretta pentru gazde şi Costellini de la oaspeţi).

Pe “San Sirro”, AC Milan; cu Cosmin Contra titular, pe partea dreaptă, nu a reuşit să învingă trupa “rîndunelelor” de la Brescia. Ancelotti a preferat să joace doar cu un singur atacant (Shevchenko), în timp ce Jose Mari a intrat abia după pauză.

' Gică Popescu a bifat toate cele 90 de minute ale partidei Parma - Lecce. “Brînzarii” au deschis scorul prin francezul Djetou (56), însă Vugrinec a reuşit lovitura de teatru pe final (89). Lazio a pierdut disputa din deplasare cu Piacenza, deşi i-a avut în atac pe Lopez şi CrespO. Unicul gol al partidei a fost reuşit de golgeterul campionatului, Hubner. ■ .

Rezultatele etapei:• Venezia - Juventus 1-2• Atalanta - Bologna 2-2• Perugia - Inter Milano 0-2• AS Roma - Verona 3-2• Milan - Brescia 0-0• Torino - Udinese 3-1• Parma - Lecce 1-1• Piacenza - Lazio Roma 1-0• Chievo - Fiorentina 2-2In clasament, pe primele cinci locuri se află Roma

(39), Inter (38), Juventus (34), Chievo (33) şi Milan (31).

BORiHUGALIAtdlSilPrima etapă a returului a programat derby-ul FC Porto

- Sporting Lisabona, disputat în fieful “alb-albaştrilor", pe ”Das Antas”. Echipa lui Ladislau Boloni nu pierduse nici un derby în actuala stagiune, nici cu Boavista, nici cu Benfica sau Porto. în tur, Sporting s-a impus cu 1- 0, golul victoriei fiind marcat de Marius Niculae, absent de data aceasta. Totuşi “Săgeată” a urmărit partida din tribuna oficială. Arbitrul Manuel Do Santos a arătat, în minutul 7, punctul cu var în favoarea gazdelor, după ce Tiago l-a faultat în suprafaţa de pedeapsă pe Pena. Jorge Andrade a transformat penalty-ul. Brazilianul Mario Jardel iroseşte o astfel de oportunitate 20 de minute mai tîrziu, dar Pedro Barbosa egalează în minutul 32. Patru minute mai tîrziu, Do Saritos acordă un al treilea. penalty, tot în favoarea oaspeţilor. De data aceasta, Jardel nu ratează şi trimite pe Sporting la vestiare în avantaj, nu înainte ca Paulo Bento să fie eliminat pentru proteste inutile. Deco egalează după pauză (74), iar Sporting rămîne şi fără Pedro Barbosa care l-a faultat grosolan pe Carvalho. Sporting rezistă eroic pînă la final, chiar dacă Jardel vede şi el roşu, după ce şutează o minge ieşită din joc.. Rezultatele etapei: •

• Gil Vicente - Guimaraes 2-1• Sporting Farense - Salgueiros 2-1

Benfica - Varzim 3-2• Porto - Sporting 2-2• Alverca - Santa Clara 3-1• Leiria - Braga 3-1• Setubal - Maritimo Funchal 0-1

‘ *'- : , ţs •’ ' h' AÂAS Ş A ,- : ' Q A „ ^ p

Ia A T• Belenense - Pacos Ferreira 1-2• Aseară s-a disputat partida Beira Mar - Boavista

Porto. în clasament’ pe primele trei locuri se află Sporting(37), Leiria (33), Porto (33).

m

Au trebuit să treacă nu mai puţin de 9 ani pentru ca bascii de la Athletic Bilbao să cîştige pe “San Mamez" în faţa concitadinilor de la Real Sociedad. Cu alte cuvinte, în nouă sezoane, Julen Guerrero, Urzaiz, Femandez & Co. nu au izbutit să depăşească în propria ogradă pe Sociedad. Real Madrid a cîştigat derby-ul cu Valencia consumat duminică seara, în Capitală,, pe 'Santiago Bemabeu". Morientes a semnat unicul gol al partidei (74), însă “liliecii” lui Rafa Benitez nu au jucat deloc rău, Adi llie, Killy Gonzales şi Maric irosind cîteva bune oportunităţi de a înscrie în poarta lui Casillas. “Cobra” Adi llie a marcat un gol perfect valabil în minutul 2, însă tuşierul a văzut, greşit, ofsaid. Compatriotul nostru a evoluat pînă în minutul 64.y u . 1....1.HJI.IHHWI1ILJ iwwpMum,»)!! i

..-• - v, . .

i: a ■ v . >

« j t?

Rezultatele etapei:• Villarreal - Rayo Vallecano 1-1• Aţhletic Bilbao - Real Sociedad 2-1• Zaragoza - Espanyol 0-0• Celta Vigo - Osasuna Pamplona 1-1• Valladolid - La Coruna - 3-0• Alaves - Tenerife 1-0• Betis - Malaga 1-1• Barcelona - Sevilla 3-1• Las Palmas - Mallorca 3-1• R ea rW Id ri? - Valencia 1-0în clasament, pe primele trei locuri se află Real Madrid

(38), Bilbao (34) şi Celta Vigo (33).Cristian FO CSANU

1 3 ia n u a r ie 2 0 0 2 1 0 ia n u a r ie 2 0 0 2^ONGURSIllWliRONOSRiQiRTlIMrCONCURSUliRRONOIt

1 A T A L A N T A B O L O G N A 2-2 . X i A L A V E S T E N E R IF E 1-0 1II C H IE V O F IO R E N T IN A 2-2 X i i A T H L E T IC B IL B A O S O C IE D A D ' 2-1 1

• I I I M IL A N • B R E S C IA - 0-0 ; x .. in B A R C E L O N A F .C . S E V IL L A 3-1 1IV P A R M A LE C C E 1-1 X ■ IV B E T IS S E V ILL A M A L A G A • 1-1 XV • P E R U G IA IN T E R 0-2 , 2 V C E L T A V IG O O S A S U N A .. 1-1 XVI P IA C E N Z A LA ZIO -1-0 , : 1 V I L A S P A LM A S M A L L O R C A 3-1 1VII R O M A V E R O N A 3-2 , 1 V II R E A L M A D R ID . V A L E N C IA : 1-0 1VIII T O R IN O U D IN E S E - 3-1 ; ;• 1 . V III V A L L A D O L ID L A C O R U N A ■ 3-0 1IX V E N E Z IA J U V E N T U S '1 -2 2 i' IX V IL L A R R E A L V A L L E C A N O : 1-1 XX C IT T A D E L L A C O S E N Z A 2-0 . . 1 . X Z A R A G O Z A E S P A N Y O L , ‘ 0-0 XXI N A P O L I - G E N O A 2-1 ' ' 1 , X I B A R I M O D E N A 1-2 2XII P A L E R M O E M P O L I 1-0 ' 1 X II M E S S IN A C A G L IA R I 0-2 2XIII S A M P D O R IA S A L E R N IT A N A - '2 -1 ' ' 1 X III S IE N A T E R N A N A 0-3 2

Fond de cîştiguri: 596.480.000 lei Fond de cîştiguri; 101.622.000 lei

O m o lo g a re a c îş tig u rilo r O m o lo g a re a c îş t ig u r ilo r

C ateg o ria N r. va ria n te . Lei C a te g o ria . N r. v a ria n te . Le iI 100% I 100% - .

12 rezu lta te ’ 25 % ‘ " * -3 9 '• 31823.589 12 re z u lta te , 25% : . 2 12 .7 0 2 !7 5 0II 100% 3 1.913 .836 II 100% - .

11 rezu ltate ' 25 % ’ . * 3 6 2 47 8 .4 59 11 re zu lta te ’ 2 5 % ‘ : ~ ‘ 17 1 .7 9 3 .3 2 9III 100% 25 368 .0 68 III 100% 1 1 .2 7 9 .1 5 6

10 rezu ltate • 25 % 2 .8 1 7 9 2 .0 1 7 1 2 ' re zu lta te 2 5 % " ' 139 3 1 9 .7 8 9

LOTO 6/49 1 3 i a n u a r i e 2 0 0 2

( 2 3 . . d ă D D S D S D S DV a lo a re a o m o lo g a tă a c îş tig u rtlo r:

F o n d de c îş tig u ri: 14 .7 7 0 .9 4 4 .0 0 0 le i

C at. I REPORT 9.407.433.600C at. a ll-a 20 variante a DACIA 1310C at. a lll-a 1.038 variante a 2.583.579

NOROCF o n d d e c îş tig u ri; 1 .4 2 6 .0 5 0 .4 0 0 le i

>C3

«S •••'.• co •' ' £ o O •■=

E =OU)rso <—2. o «_0 n a >

C at. 1 R E P O R T 7 5 .5 7 9 .3 6 0C at. a ll-a 1 7 5 .5 7 9 .3 6 0C at. a lll-a 4 variante a 1 8 .8 9 4 .8 4 0C at. â lV -a 54 variante a 1 .3 9 9 .6 1 7C at. a V -a ^ - 551 variante a 2 7 4 .3 3 5C a t “N+3" R E P O R T 2 5 .1 9 3 .1 2 0C at. “N -3 ” 1 1 9 5 .3 6 0 .4 8 0

1 Dolar SUA = 32.039 Iei I Marcă germană = 14.616 Iei I S e c r i L o i E E

CT

: : : ± s x 2 : x i k x î h ~9fPPf9»i>

.-av- >».■--

wjiwiW ^ w w w »m wuimi im . !« 'M ip w i i y '”' M W 'IP H H W W » H ¥

Din pădurile judeţului s-au furat ...o sută de vagoane de lemn___________________u rm a re ld in p a g in a 1

„ R is c u l n o rm a l d e s e rv ic iu ” a fo s t c a m ... a n o rm a l_ Structura c e lo r 4 .2 0 0 de m etri cubi furaţi înseamnă: 5 5 4 m etri cubi tă iaţi prin in fracţiune, 197 m etri cubi tă ia ţi p rin contravenienţâ, 192 de m etri cubi cuprinşi de organele s ilv ice la „risc n orm al’ de serviciu” , cea m ai m are parte a cantităţii dispărute, adică... 3 .348 m etri cubi fiind inclusă de inspectori la categoria „lem n tă ia t şi ne justificat de... personalul s ilv ic” . C u alte cuvinte, pentru 80 la sută din lem nul dispărut, adică... 8 0 de vagoane, sunt de vină cei a căror responsabilitate nu era alta decît aceea de a-1 adm inistra. „Proporţia de lem n tăiat ilegal ce cade în sarcina personalului silvic este foarte m are - menţionează T ra ian M ariş . întreaga cantitate a fost im putată celor vinovaţi. T rebuie să precizez însă câ personalul silvic nu este vinovat chiar pentru toţi cei 3 .3 4 8 de metri cubi dispăruţi, ci pentru cea m ai m are parte, existînd şi situaţii im pevizib ile” .

V aloarea totală a pagubelor, adică a celor 4 .2 0 0 de m etri, se rid ică Ia 1,9 m iliarde de Iei, din care 1,2 m ilia rd e de le i este valoarea lem nu lu i încadrat la categoria „risc norm al de serviciu” .

Sindicaliştii de la Unirea cer majorarea salariilor cu rata

Im p u ta ţii d e su te de m ilio a n e

în ceea ce p riv e ş te i le g a lită ţ i le , p roduse pe suprafeţele de păşuni împădurite, inspectorii silv ici au încheiat 28 de procese verbale de contravenţie pentru 29 de contravenienţi.' Conform celor declarate de T ra ia n M a r iş , aceştia au p erm is p ăşunatu l animalelor în zone de plantaţii şi fond forestier propriu - zis, fară autorizare. Valoarea pagubelor s-a ridicat la 11,9 m ilioane lei.

Legat de circulaţia materialului lemnos pe drum urile forestiere şi publice, în urma operaţiunilor de verificare a v e h ic u le lo r ce transportau bu şten i, e fec tu ate împreună cu Poliţia, au fost constatate 63 de cazuri de infracţiuni şi 476 de contravenienţe. Cazurile penale au fost deferite, ju stiţie i, iar contravenienţilor le-au fost aplicate amenzi în cuantum de 1,9 m iliarde lei.

în controalele efectuate la instalaţiile de debitat ale f irm e lo r de p re lu c ra re a le m n u lu i, d a r şi a le persoanelor fizice, care au însumat 473 de acţiuni cu P o liţ ia , s -au în to c m it 102 p rocese v e rb a le de contravenţie, valoarea am enzilor aplicate fiind de 573 de m ilio a n e de le i. T o ta lu l m a te ria lu lu i lem nos confiscat de D irecţia S ilv ică în 2001 a fost de 2 .739

. . • v K . f u . ' - V - * y ; ^ / - - ? * : , s i

■ t ' i i L . / * - & - r - \

[ B 9 BS E 5 E 9 I

metri cubi. Valoarea lem nului imputat personalului silvic, în urma inspecţiilor efectuate, a fost de sute de m ilioane lei.

Beniamin PASCU3 B B E 3 B E a a t S B B E S B B t S a E 3

Z I

inflaţieiSindicatul dc la Unirea negociază in

aceste z ile noul contract colectiv de muncă şi, potriv it celor declarate dc M irc e a G iu rg iu , preşedintele B N S C lu j. cer m ajorarea salariilor cu un procent carc sâ acopere rata inflaţiei ( in t im p cc o fe r ta c o n d u c e rii în treprinderii este o creştere salarialâ dc m axim 13 la sjnâ). in cazul in carc a d m in is tra ţ ia nu le va accep ta revend icările , s indicaliştii dc la SC U nirea S A intenţionează sâ deschidă un conflict dc muncă.

Precizăm câ U n irea arc în prezent circa 2 5 0 dc an gajaţi, rămaşi după trim iterea in şom aj, în a doua jum ătate a anu lu i trecu t, a aproape 150 dc salariaţi.

U n ire a se a f lă pe lis ta în t r e p r in d e r i lo r cc u rm e a ză a fi restructu rate p rin B anca M o n d ia lă (p ro g ra m u l P S A L I I ) . M a jo r ita te a acţiunilor emise dc Unirea sînt deţinute dc A utorita tea pentru P rivatizare şi Adm inistrarea Participaţiunilor Statului (7 5 la s u tă ), re s tu l a f lîn d u -s e în proprietatea S IF B anat-C rişana (1 6 procente) şi a acţionarilor rezultaţi în urm a P rogram u lu i de P rivatizare în M asă (9 la sută).

A.BLAG A

24 de licenţe de fabricaţie in domeniul alimentar au fost retrase

P o tr iv it unui ra p o rt în to c m it dc S e rv ic iu l A u to r iz ă r i şi L ic e n ţe de fabricaţie din cadrai D irecţiei A gricole C lu j, în anul 2001 au fost controlaţi în principal agenţii economici carc prestează a c t iv i tă ţ i in d o m e n iu l in d u s tr ie i alim entare (producţie, produse şi prestări s e rv ic ii), procesatorii, com erc ian ţii şi p ro d u c ă to r ii a g r ic o li d in p ie ţe le agroalim cntare ale judeţu lu i. C onsilierii acestui serviciu au cfccutat 176 controale, u rm â rin d u -s e în s p ec ia l le g a lita te a fu n c ţ io n ă r i i a g e n ţilo r e c o n o m ic i, respectarea condiţiilor care au stat la baza e lib e r ă r i i lic e n ţe lo r dc fa b r ic a ţ ie ,

condiţiile igicnico-sanitare de funcţionare şi desfăşurare a a c t iv ită ţ ii , prezenţa personalului de specia lita te . In urm a verificărilor au fost retrase 24 de licenţe şi au fo s t a p lic a te 16 am e n zi co n tra v e n ţio n a le . V a lo a re a to ta lă a am enzilor a fost de 2 27 m ilioane lei, sancţiunile fiind decise în special pentru ’ lip sa lic e n ţe i de fa b r ic a ţie , com ercializarea produselor neconfofme S TA S -urilo r şi nerespectarea Legii viei şi vinului. T o t anul trecut au fost verificate 151 de unităţi dc m orârit şi panificaţie din • judeţul C lu j, urmârindu-se cantităţile de grîu şi făină achiziţionate, documentele

de provenienţă, stocurile şi produsele obţinute.

Reprezentanţii D irecţiei Agricole C luj spun că în 2001 au fost analizate cererile de acordare a licenţelor de fabricaţie depuse de 147 de agenţi economici şi au fost eliberate 290 de licenţe (din cele 294 solicitate). Lipsa licenţei de .fabricaţie trebuie eliberată pentru fiecare punct de lu c ru a l a g e n ţilo r e c o n o m ic i care desfăşoară activităţi ce im plică produsele a lim e n ta re , lipsa acestora f iin d sancţionată cu amenzi cuprinse între 10- 15 m ilioane lei.

Anca BLAGA

Ministrul Turismului consideră actualul sezon de iarnă drept cel mai bun din ultimii 11 ani

M in is tru l Turism ulu i, D an M a te i Agaton, a declarat, la Braşov, câ actualul sezon de iarnă este cel mai bun din u ltim ii unsprezece ani. “A m căpătat experienţa necesară pentru a lansa un program naţional pe zona Valea Prahovei, pe care î l vom face în comandamentul de iarnă” , a adăugat Agaton.

M in is tru l Turismului a mai spus că numărul mare de turişti, rom âni şi străini, demonstrează că acest sezon a fost m ai bun decît în alţi ani. “A fost bun, şi acest lucra este susţinut şi de faptul că am inaugurat trei hoteluri de. patru stele în Sinaia şi se pregăteşte al patrulea. A m deschis pentru prima dată, după 28 de ani, o nouă pîrtie de schi la Predeal, am reuşit o iluminare a p îrtiilo r existente la nivel m ediu european, iar acum analizăm posibilitatea modernizării zonei de transport pe cablu”, a mai spus Agaton.

^3 HS B E9 B B B B B9 69 69 E9 69 69 E59 ES 69

M in is tru l Turism ulu i a adăugat că este nem ulţum it de preţurile exagerate practicate, în acest sezon, pe Valea Prahovei. “Este inadmisibil ca la o v ilă cu patra camere şi un liv ing, chiria pe patru-cinci zile să ajungă la 5.000 de dolari. N u se poate aşa ceva. D ar s-a putut pentru că a existat cerere” , a mai afirm at Agaton. E l a afirm at că jumătate dintre românii care erau obişnuiţi să petreacă concediile de iarnă în străinătate au renunţat în ultim ul moment şi au preferat sâ le petreacă pe

- V a le a Prahovei. “D atorită acestei presiuni, tarifele au crescut” , a m a i spus Agaton. '

Potriv it acestuia, cea mai mare “hibă” a turismului românesc o reprezintă calitatea serviciilor. “Ridicarea acestor servicii la standarde internaţionale se poate face prin privatizare sau prin intervenţia autoritară a statului” , a mai spus Agaton.

59 ESI 5 5 53 ES5 EH 555 E55 551 S55 E9 5 3 E55 555 155 5 5 553 555

Astra a fost victima unor fraude bancare, susţin APAPS şi ceilalţi acţionari ai societăţiiS o c ie ta tea de asigurare şi

reasigurare Astra a fost victima unor fraude bancare, operate în timpul procesului de achiziţionare a titlurilor de stat, este concluzia d is c u ţiilo r d in tre m em brii

# C o n s iliu lu i de A d m in is tra ţie ( C A ) al s o c ie tă ţii, acţionari,

• re jrrezen tan ţii so c ie tă ţilo r de in v e s tiţ ii f in a n c ia re (S IF ) şi m in is tru l P r iv a t iz ă r ii , O v id iu Muşetescu.

Astra a fost ţinta unor atacuri concertate d in partea anumitor c e rc u r i d irec t in te resate în perpetuarea u ne i stări de fapt d o m in a te d e su s p ic iu n i şi in c e r t i tu d in i , in fo rm e a z ă un com unicat al A u to rită ţii pentru P r iv a t iz a re ş i A d m in is tra ţia P artiripa ţiilo r S tatului (A P A PS ).

C u toate acestea, p o tr iv it datelor prezentate de conducere, Astra este o societate solvabilă, are d is p o n ib ilită ţi băneşti semnificative şi poate face faţă cu succes crizei de imagine prin care trece, precum şi oricăror solicitări, chiar şi neprevăzute, ale c lie n ţilo r săi, se arată în com unicat O vid iu Muşetescu a cerut convocarea de urgenţă a Adunării Generale a Acţionarilor (A G A ) la societate, în vederea prezentării’ de către conducerea Astra a unui raport detaliat şi actualizai privind situaţia singurei societăţi de asigurări cu capital m ajoritar de stat Concomitent cu întocmirea raportului, o echipă a A P A P S va continua controlul început în societate în urmă cu

trei zile.P o tr iv it p reşedintelu i

A u to rită ţii pentru Privatizare, Haţeganu a decis, fară aprobarea C A şi fă ră consultarea acţionarilor, să constituie unele g aran ţii co la te ra le la B anca pentru In vestiţii şi Dezvoltare ( B ID ) şi la B R S , pentru un împrumut acordat unei societăţi comerciale private. ■

Haţeganu, demis, în luna iunie, din d is p o z iţia lu i O v id iu Muşetescu, a aprobat scoaterea din conturile Astra de la Banca Com ercială Română, C itibank, Volksbank, A B N Amro şi IN G Bank a sumei de opt milioane de d o la ri, care a fost u lte r io r transferată pentru a constitui la BRS şi B ID două conturi drept

garanţie pentru un îm prum ut acordat de cele două bănci so c ie tă ţii Construct G rup Internaţional SRL.

D ire c to ru l D ire c ţie i de Supraveghere a Băncii Naţionale a României, Nicolae Cinteză, a declarat, recent, câ din contul constituit de Astra la BRS au dispărut aproape patru milioane , de dolari. Specialiştii din B N R au identificat două operaţiuni frauduloase prin care au fost transferate din contul Astra, fară docum ente ju s tifica tive , două milioane de dolari. .

“Responsabilitatea conducerii unei societăţi comerciale revine administratorilor, care sînt numiţi şi retribuiţi tocmai în acest scop şi ră sp u n d în ’ so lid a r p en tru

deciziile adoptate, nu acţionarilor ei”, a menţionat Muşetescu. E l a adăugat că Autoritatea pentru Privatizare va ,a ju ta societatea Astra, în lim ita competenţelor s a le , 's ă treacă peste c riza temporară de imagine pe care-o. traversează. Principalul acţionar a l com paniei ’ A stra este Autoritatea pentru Privatizare, cu 70 % din - cap ita l, restu l partiripaţiilor fiind deţinute de cele cinci S IF (28 ,39% ) şi de persoane fizice (1,61% ).

' Fostul Fond al Proprietăţii de Stat ’a încercat p r iva tiza rea societăţii Astra, însă contractul de privatizare a fost contestat în justiţie. APAPS doreşte reluarea privatizării Astra după finalizarea tuturor acţiunilor în instanţă.

de In v e s t i; ' Financial

ar putea cumpăr; acţiuni Dracula Pai.

de 50-80 m ilia r : d e I;

S ocietăţile de i n v e s t : - ,. f in a n c ia re ( S IF ) s -: interesate să a c h iz iţio n e z e .■ pachet de acţiuni D r a c - Park în valoare de 5 0 - 8 0 . m iliarde de lei, au d e c i z i ; surse apropiate n e g o c ie r . . dintre M inisterul T u r i s m — , şi SIF.

M inistrul T u r is m u lu i, C i M atei Agathon, s-a î n t â i a la B raşov, cu p r e ş e d i r a ce lo r c in c i S IE - u r i , c z s-au arătat in te resa ţi d e i a c h iz iţio n a un p a c z important de acţiuni D r a c . Park. “Dorinţa n o a s tră e r, clară, cu atît mai m u l t c u : în tîln irea s-a d e s fă ş u ra : .r s o lic ita re a n o a s t r ă . f d ec la ra t M ih a i F e r e a . . . p re ş e d in te le S .Transilvania, care a p r e c i i că va achiziţiona,, c u t f personal, un pachet d e 9 . v de acţiuni.

Agathon a m e n ţio n a t c ă întîlnire s-a hotărît c r e m unui g ru p m ix t c a r e începe sâ l u c r e z e Bucureşti de m iercuri, p e r -' a vedea procedurile l e c : prin care S IF -u r ile p c : : achiziţioneze ac ţiu n i.

E m is iu n e a de a c ţ i r pentru finanţarea D r a c i P ark a fost l a n s a t ă Ş jumătatea lunii d e c e m b r ie anului trecut,' la p r e ţ u l ; v în za re de 1 0 .2 0 0 lei/acţiune, de către F o r . : pentru Dezvoltare T u r i s : Sighişoara. V aloarea t o t a l , em is iun ii este de 1 5 5 : m iliarde de lei. P e n t r u i em isiunea p u b lic ă s ă : considerată de succes t r e b . sâ fie subscrise c e l p i r : 60% din acţiunile p u s e

ii

fv în z a re . A c ţ i u nnesubscrise sînt a n u la te , cazu l în c a re s:achiziţionate mai p u ţ i n 60% din acţiunile p u s e v în z a re , e m is iu n e a e anulată . T e rm e n u l l i r m : pentru subscriere a a c ţ iu n i i} este 19 fe b ru a r ie 2 0 0 J Valoarea totală a a c ţ iu n i i ; , Dracula Park a c h iz i ţ io n ă r i pînă la 6 ianuarie, d e c ă :" p o p u la ţie se r i d i c ă Ii aproape 22 de m i l ia r d e cil lei. Lansat oficial în d a t a 5 n o ie m b rie , p r o i e c t : D racula Park re p r e z in tă ’ investiţie de 31,5 m i l io a r de dolari. D in costul t o t a l : lu c ră r ilo r de i n v e s t i ţ i societatea Fondul p e n t r r D e z v o lta re T u r i s t i c S ig h işo ara su p o rtă 1 2 . milioane de dolari, C o n s i l i i Local Sighişoara, C o n s il i i N Judeţean Mureş şi M in is te r , Turismului - 2,17 m il io a r ; , de d o la r i, : M i n is t e r . L u c ră r ilo r P u b lic ;^ , Transporturilor şi L o c u im v şi M in is te ru l In d u s tr ie i ; f Resurselor - 2,66 m il io a r - ' de dolari, iar 14,63 m ilio a r- de d o la r i va re p re z e n ta ■ finanţarea din surse p riv a t: ,

l a l E S H

- p e r s o a n e f i z i c e - %

. B ă n c i c o m e r c ia l e la v e d e r e şf 1 iu r tă : 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B C R * "5 2 8 3 0 31 3 2 33

B R D - G S G \ 3 7 . s r :' .3 O.-’- *> >,:>31,:v; 32

5 > i.,-, .>27, 3 0 3 4 r - 3 6

5 30 3 1 3 2 3 2 3 2 -(d. Qx&) 5 30 3 1 - - *

• - i B a n c P o s t V ; ,: . :y \ -2 7 ,5 ,y v> , 2 9 j > a 30'*-.c 3 0 ,5 3 1 ,5T r a n s i l v a n i a 5 30 31 3 2 . 3 2 31

R o m â n e a s c ă * * ' - 2 ■ .29 ' - 3.1 ; 3 2 32C E C 5 27 ' 2 8 - - - 2 9

. . : A L I A N Ţ A : 9 ; V 3 0 ....>• c ; 3 1 ;:, i V 3 2 . . - .:•? 3 4 ’ vR O M E X T E R R A

. ( d o b . v a r ia b i lă ) 6 30 31 3 2 3 3 33

E U R O M B A N K ■ '".31. 3 3 3 3 v 3 4 . v •v35" I o n Ţ i r i a c " 4 28 3 0 3 2 3 2 32

R o m â n ă d e S c o n t 5 31 v: 3 2 , . 3 3 ' : *33. .*/ 3 4

— ! , - 5 31 31 . v ; 31 :. 3 0 iA L P H A B A N K 3 28 3 0 3 0 - 31W E S T B A N K 5 . 30 3 2 •:>,v33.... ■ ..33.;..,; 3 3

C o m e r c i a l ăC A R P A T I C A 6 30 31 3 2 3 2 30

. ' , V O L K S B A N K v.’:;. 2 6 2 6 28 2 6 26/ - B ă n c i p o p u la r e la v e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

■ N A P O C A* (dob. fluctuanta} v â;g:U:1.p • :Ş 3 6 • 3 8 . 4 4

- T R E Z O R , - 40 41 4 3 - 46

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

B ă n c i c o m e r c ia l e la v e d e r e 1 lu n ă 3 l u n i . 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

- \ B C R * 5 28 3 0 31 3 2 33

— . B R D * * - G S G ' 5 - . . : 2 5 2 6 2 6 ,5 2 7 -■ 2 7 ,5 î

r r . B A(dob. revlzuibllâ) 5 30 31 3 2 3 2 . 32

B a n c P o s t * 5 v * « 27 - 2 8 % 2 9 - 31 32

- vT r a n s i l v a n i a 5 30 31 3 2 3 2 31

Ar

A R o m â n e a s c ă * * . '"2 /• 2 9 3 0 , . 31 ' .*■32 32

C E C 5 27 2 8 2 8 2 9 29

rR O M E X T E R R A

(dob. variabilă) 6 30 31 3 2 3 3 '■ 33 *

E U R O M B A N K 4 30 • 31 3 2 3 3 33

" I o n Ţ i r ia c * ’ 4 2 3 3 0 . 3 2 3 2 32

.. • R o m â n ă d e S c o n t 5 31 3 2 3 3 3 3 3 4

5 - " 31 31 31 3 0

A L P H A B A N K . 3 2 8 .. 3 0 3 0 - -■ : ,31

e . W E S T B A N K 5 2 9 31 3 2 3 2 32

—C o m e r c i a l ă

C A R P A T I C A6 30 31 3 2 3 2 3 0

V O L K S B A N K 2 2 6 2 6 2 8 2 6 26

B ă n c i p o p u l a r e la v e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 tu n i 1 2 lu n i

r :N A P O C A

(dob. fluctuantă) 1 0 3 6 3 7 3 8 - 39

' dobinda se capitalizează;" cu plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 12® prin lax: 19.74.18.

' V 1- p e r s o a n e f i z i c e - %

B A N C A V a lu ta V e d e re 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B C RE U R 0 ,7 5 - 2 ,7 5 3 - 3 ,5U S D 0 ,7 5 - 2 ,7 5 3 - 3,5

B R D - G S GE U R 0 ,5 1,65 2 ,2 2 ,3 2 ,4 2 ,5U S D 0 .5 “ 1,4 2 ,5 5 1 2 ,9 3 3,1

B a n c P o s tE U R 1.5 2 ,3 2 ,7 3 3 ,2 3,7U S D 0 ,7 5 1,75 2,5 2 .8 3 3,5

B . A g r ic o lă D E M 1 3 ,25 3 ,2 5 * 3 ,2 5 3 ,1 0 3U S D 1 2 2 .2 5 2 ,2 5 2 ,2 5 2,25

Ion Ţ ir ia cE U R 1 -2 ,5 3 3,5 3 ,7 5 4,5U S D 0 ,5 2 ,2 2 ,4 3 3 ,5 4

T ra n s ilv a n ia ,E U R 2 • 3 ,5 3 ,7 5 .. 4 , 4 ,75U S D . 1 3 3 ,2 5 3 ,7 5 . 4 ,2 5

R o m â n e a s c ă E U R O 1.5 3 ,75 4 4 ,2 5 4 ,5 4 ,75U S D 1 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4

R o m e x te rra ~D E M i 3 ,9 4 ,2 . 4 ,5 : - 4 ,8 5.1U S D > -■ 3,9 4 ,2 4 ,5 4 ,8 5.1 ;

E U R O M B A N KE U R 1 3,25 3 ,5 4 4 4U S D 0 ,7 5 2 ,2 5 2 ,7 5 2 ,7 5 2 ,7 5 2,75

R o m â n ă •; de S c o n t:

D E M 1 3 ,75 4 4 ,2 , 4 ,3 5 4 ,5U S D 1 ,5 3 ,75 3 ,9 • ,4 . " 4 ,2 4,5

A L P H A B A N KE U R 0 .5 3 ,25 4 ,2 5 4 ,5 - 4,5U S D 0 ,2 5 2 ,2 5 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,25

W E S T B A N KE U R O 2 3,1 ; 3 ,2 3 ,3 : 3 ,4 3,6U S D 1.5 2 ,9 ; , 3 • 3 ,1 5 3,3 3,5

C o m e rc ia lăC A R P A T IC A

E U R 1,5 3,5 3 ,7 5 4 - 4.5U S D 1 ,5 3,25 3 ,5 3 ,7 5 - 4,25

V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 2 ,5 5 2 ,5 0 2 ,5 0 ; 2 ,4 5 2,40U S D 0 ,2 5 1,80 . 1 ,7 5 1 ,7 0 1 ,7 0 .1,80

' J - p e r s o a n e j u r i d i c e - %

- B A N C A Valuta Vedere. 1 lună 3 luni 6 lu n i 9 luni 12 luni

B C RE U R 0.75 2,75 3 - 3,5U S D 0.75 2,75 . 3 - •- : 3,5

B R D - G S GE U R 0,5 1,65 ; -2,2 ■ 2,3 •,.'2,4 •' 2,5U S D 0.5 1,4 . f 2 .55 2,9 ■ 3 ,3,1

B a n c P o s tE U R 1.5 2,3 2,7 3 3.2 3,7U S D 0,75 1.75 2.5 2,8 3 3,5

B. A g ric o lă O E M ,";'3,25.:. 3,25 ;• 3,25 3,10 • ■ 3: U S D .'..t • 2 ■ 2.25 v5:,2.25 • 2,25 : 2,25 •

Ion Ţ ir ia cE U R 1 2,5 3 3,5 3,75 . 4,5U S D 0,1 2.2 2.4 3 3,5 4

- Tra n silva n iaE U R . 2 -• ...",'3,5;" •' 3 .75 ! • ■ 4 -. ; . 4.75 •.U S D i 1 . V - ' 3 : 3 .25 : - 3 ,75 4 ^ 5

R o m â n e a scă E U R O 1.5 3,75 4 4.25 4,5 4,7 SU S D 1 3 3,25 3,5 3.75 4

-R o m e x te rra D E M ■€ - r - " ' 3,9 ^ •:;;'4 ,2 • 4 ,5 , 4,8 5,1 ,U S D 3,9 - 4 .5 - 4 ,8 . 5,1

E U R O M B A N K E U R 1 3,25 - 3,5 •4- 4 4U S D 0,75 2,25 2,75 2,75 2,75 2,75

R o m a n ă de S c o n t

' D E M : 3.75 ;.V' 4 . 4,2 .4 ,35 '"4,5 -

U S D : c - t . s , 3,75 3,9 ■ -• 4.. ; ; ::."4,2 4,5 x

A L P H A B A N K E U R 0,5 : 3.25 4,25 4.5 . 4,SU S D 0 ,2 5 2 ,2 5 3 ,2 5 3 ^ 5 - 3,25

W E S T B A N K E U R O 'o y Z y P '; 3 3,1 r î 3 2 -. 3 2 ' 3.4U S D : ; 2 ^ , - V ■2,9.' ." 3,05 V. 3 ^ . .. . '~ 2 A

C o m e rc ia lăC A R P A T IC A

E U R 1 , 5 : 3 ,5 3 ,7 5 4 - • ■-- 4 ,5. U S D 1 ,5 3 ,2 5 - 3 ,5 3 ,7 5 4 ,2 5

V O L K S B A N K E U R V'.O £ 5 ..: 2 ,5 5 2 ,5 0 2 .5 0 2 ,4 5 2 ,4 0U S D 0 , 2 5 1 ,8 0 ; 1 ,7 5 .1 ,70 ; 1 ,7 0 1 ,8 0

.Şgg^CrizaaBBSrăscumpărărilor

NOTfc Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de desthidere de precum şi comisioanele percepute diferi in funcţie de bancă

cont,

Com isia Naţională a Valorilor Mobiliare (C N V M ) a suspendat, p e n tru , o p e rio a d ă d e z e c e z i le , d re p tu l - d e ră s c u m p ă ra re la Fondul d e Investiţii G elsor (FIG),' din cauza imposibilităţii d e caicul a valorii unităţii investiţionale, a declarat • G a b r ie la A n g h e la c h e , preşedintele C N V M .

“B anca R om ână de Scont,' la care fondul a re plasam ente, se află în adm inistrare specială şi nu poa te fa c e nici un fel de plată. C N V M . a solicitat B N R să u rg e n teze controlul la bancă, în s ă e s te p u ţin probab il ca acesta să fie finalizat în term en d e z e c e z ile . D upă expirarea a c e s tu i te rm e n , F IG v a fi su spendat pentru încă 90 . de z ile ’!, a p re c iz a t p reşed in te le C N V M . .

C N V M a început, la 4 ianuarie 2 0 0 2 , un control şi la" G e lsor'" A ssets M anag em ent, societate care adm inistrează FIG , pentru id e n t if ic a r e a s itu a ţie i

p la sa m en te lo r şi investitorilor F IG . “D a c ă în urm a controlului v o m d e s c o p e r i o p e ra ţ iu n i ilegale, va trebui să luăm şi alte m ă s u r i”, a m a i s p u s A nghelache.

G elsor Assets M anag em ent a solicitat, la sfîrşitul anului trecut, transferarea activelor lichide de la B R S către Banca N aţională a G re c ie i, a a d ă u g a t A nghe lache . Djrectorul G elsor A s s e ts M a n a g e m e n t (G A S ), M ih a i C h iş u , a d e c la ra t c ă situaţia F IG a fost determ inată e x c lu s iv d e u n e le n e re g u li sem nalate în extrasul d e cont furn izat d e B R S.

“în u ltim u l ex tras d e co n t fu rn iz a t d e B R S , în u rm a verificărilor şi com parînd date le cu operaţiunile realizate d e noi, am descoperit că sum a înscrisă prezintă diferenţe fa ţă d e cea . r e a lă , c e e a ce a b lo c a t operaţiunea de calcul a activului n e t. G ru p u l G e ls o r a fă c u t d e m e rs u ri la B N R şi C N V M

pentru a efectua plata tuturor c e re rilo r d e ră s c u m p ă ra re la va lo a re a activului net ca lcu lat d e depozitaru l B an c Post. în m om entul în care C N V M va fi d e acord, vo m vira Ia B anc Post banii necesari şi acţionarii îşi vor răscum păra investiţia”, a afirm at directorul G AS.

G e ls o r e s te a c ţ io n a ru l m a jo r ita r a l G e ls o r "A ssets M a n a g e m e n t, s o c ie ta te a d e adm inistrare a F IG .

C h iş u s u s ţin e că răscum părarea va fi efectuată la va loarea pe care o va calcula d e p o z ita ru l B a n c P o s t şi că G e ls o r d is p u n e d e fo n d u rile n e ces are pentru a acoperi toate cererile .

El a re fu z a t ' s ă p re c iz e z e va lo a re a diferenţei din extrasul d e cont primit de la B R S şi dacă su m a înscrisă în extras este m ai m a re sau mai m ică decît sum a c a lc u la tă d e G e ls o r A s s e ts M anag em ent.

D ire c ţia d e C o m u n ic a re a

B a n c P o s t p re c iz e a z ă c ă , în p rezent, banca d ispune d o a r d e in fo rm a ţii p a r ţ ia le a s u p r a p lasam ente lor F IG şi nu p o a te fac e calculul activului net. D u p ă ce vo r fi p rim ite to a te d a te le financiare, B anc Post va e fectua calculul activului net al F IG în c e l m u lt d o u ă z ile . D ire c ţ ia b ă n c ii m e n ţio n e a z ă c ă p la ta răscum părărilor d e fond nu s e p o a te rea liza prin in te rm ed iu l sucursalelor B an c Post, în truc ît depozitarul nu a re , prin contract,

. dreptul să facă plăţi.Fondul de Investiţii G e ls o r a

em is prim a unitate d e fond în decem brie 1 9 9 9 , la o v a lo a re n o m in a lă d e 1 0 .0 0 0 le i, su b adm inistrarea" societăţii G e ls o r A ssets M anag em ent. La sfîrşitul lunii noiem brie 2 0 0 1 , F IG a v e a 2 .2 9 3 de investitori, iar va lo a re a activului net era d e 7 ,3 m ilia rde de lei. Ultim a va lo a re a unităţii d e fo n d , c a lc u la tă la 1 8 d e c e m b r ie 2 0 0 1 ,. a fo s t d e 2 1 .8 4 5 lei.

C E R T IF IC A T E D E D E P O Z IT N O M IN A T IV E *

V A L . i R A T A D O B ÎN Z Il II3 LU N I -J 6 LU N I 9 LUNI 12 LU N I

L E I 33% 33% 34 % 3 4 %U S D 3,60% 3 .70% 3.75% 3 .80%

E U R O ’ 4 ,60% 4 ,7 0 % 4 ,7 5 % 4 ,8 0 %| V A L O R IL E C E R T IF IC A T E L O R D E D E P O Z IT N O M IN A T IV E |

L E I I U S D E U R.1 .0 0 0 .0 0 0 i . 2 5 0 2 5 05 .0 0 0 .0 0 0 50 0 5001 0 .0 0 0 .0 0 0 1.000 1 .0002 5 .0 0 0 .0 0 0 5 .000 5 .0 0 05 0 .0 0 0 .0 0 0 ! . 10 .00 0 1 0 .0001 0 0 .0 0 0 .0 0 0 - -■

• * Garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar în conformitate cu prevederile Legii nr. 88/1997

* - fără comision (5056600}

Pînă în prezent,

Au losl arate doar 28 la sulă din terenurile rezervate culturilor de primăvară

lacob Pui, director adjunct în cadrul Direcţiei A gricole C lu j, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe d e presa, că arăturile pentru însâm înţările de prim ăvară au fost rea lizate, în judeţul C lu j, p e o suprafaţă de 38 .381 hectare. S uprafaţa respectivă reprezin tă d o a r 2 8 la sută din totalul estim at a fi realizat, lacob Pui a afirm at că situaţia se dato rează vremii nefavorabile , dar că, în perioada c a re u rm e ază , agricultorii a r trebui să profite de orice ocazie pentru a pregăti terenurile pentru sem ănăturile d e prim ăvară.

în altă ordine d e idei, p înă în p rezent, nu au fost e fectuate nici un fel d e tratam ente d e ia m ă sau tăieri de rodire, cu toate că s înt program ate pentru aceste lucrări peste 5 .500 de hectare d e livezi.

A . B L A G A

' C a s a d e s c h i m b ; v a lu t a r *

U S D E U R O

C V c VM A C R O G R O U P 3 2 .1 0 0 3 2 .3 0 0 2 8 .6 0 0 2 9 .3 0 0

P L A T I N U M 3 1 .8 0 0 3 2 .1 5 0 2 8 .6 5 0 2 9 .3 0 0

C A M B I O 3 1 .8 0 0 3 2 .1 5 0 2 8 .7 0 0 2 9 .2 0 0

B a n c a

B a n c P o s t 3 2 .2 5 0 3 2 .6 0 0 2 8 .8 0 0 2 9 .1 5 0

B R D 3 1 .8 0 0 3 2 .4 5 0 2 8 .2 2 0 2 9 .2 3 0

B C R 3 2 .2 0 0 3 2 .6 0 0 2 8 .4 3 2 2 9 .3 6 7

T r a n s i l v a n i a 3 1 .8 0 0 3 2 .4 5 0 2 8 .8 0 0 2 9 .4 0 0

E U R O M B A N K 3 1 .1 0 0 3 2 .4 5 0 2 8 .1 0 0 2 9 .3 0 0

■ Cursuri afişate la ora 15,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E v o i i i r r i i *iN U L T IM A SĂ PfĂ M ÎN Â

* Cursuri BNR - lei -D ATA E U R O D EM G B P USD A ur

M arţi, 8.01 28.852 14.752 4 6 .424 32.258 290.030

M iercuri, 9.01 28.588 14.617 46.233 32.112 287 .220

Joi, 10.01 28.549 14.597 46.072 31.988 287 .294

V ineri, 11.01 , 28.711 14.680 4 6 .4 67 32.139 296 .555

Luni, 14.01 28.926 .14.790 4 6 .8 03 : 32.414 298 .675

D E N U M IR E AV A L U T E I

SimbolVariaţie

faţă de ziua procedontă (%)

CURSUL ÎN LEI

D O L A R A U S T R A L IA A U D 1.06 i 16589

D O L A R C A N A D A C A O 0.06 i 2006S

F R A N C E L V E ŢIA C H F 1.09 l 19333

C O R O A N A D A N E M A R C A D K K 1.16 i 3847

L IR A S T E R L IN A G B P 0.90 i 46380

Y E N JA P O N IA J P Y 0.99 i 242.93

C O R O A N E N O R V E G IA N O K 1.1S i 3398

C O R O A N E S U E D IA S E K 1.62 i 3108

D O L A R S U A U S D ' 1.16 t 32039

D S T O S T 1.14 4. ■ 40304

E U R O E U R 1.17 i 28387

C u re u rll» ţârilor participante la E U R O

S H IL IN G A U S T R IA A T S 1.19 i 2077

F R A N C B E L G IA B E F 1.12 l 709

M A R C A G E R M A N A v - D E M 1.16 l 14616

P E S E T A S SPAN IA ni E ? & , 1.17 i * 171.81

M A R C A F IN L A N D E Z A FIM 1.17 4806

F R A N C F R A N Ţ A F R F 1.18 X 43S8

L IR A IR L A N D A IEP 1.17 X 36298

L IR A IT A L IA , L ÎT 1J20 X 14.76

G U L D E N O L A N D A N L G 1.17 X 12972

E S C U D O S P O R TU G H E Z P T E - 1.17 X 142.59

1 o A U R (pret în lei) 1.23 X 295014

’ - FOND ADMPfiSTEATOR' VAIQAKEU Z I

CREŞTERE1999

CREŞTERE ÎN 2000

CREŞTERE DE LA 1.01.2002

NR. INVESTITORI (31.07.2001) -

ACTIV N ET (miLlel)

(31.07.2001)

A c tiv a J u n io r A c t iv e M an a g e m e n t In te rn a tio na l S A . 3 ^ 4 2 8 1 % 3 5 ,9 9 % 0 ,5 9 % 353 818

A c tiv e C la s s ic A c t iv e M an a g e m e n t In te rn a tio na l S A , . 32.547 7 8 ,9 % 3 7 ,1 8 % 0 ,6 1 % 445 390

A c tiv e D in a m ic ’ A c t iv e M a n a g e m e n t In te rn a tio na l S -A . 94.681 8 2 ,8 % ' 4 5 ,4 2 % 0 ,7 2 % - 733 503

A rm o n ia Real F in In v e s t S A . 238.685 3 0 3 % 4 3 ,9 8 % 0 ,7 0 % 791 1 3 6 6

A R D A F S p o r S A . 91.100 1 9 ,0 1 % 2 4 ,0 6 % 0 ,5 5 % 1.409 2 3 7 8

C apita l P lu s C e rtin ve s t S A . 34.049 1 0 5 ,8 % 6 3 ,9 3 % 2 ,4 7 % 9.411 10.651

F o n d u l p e n tru C o m e rţ E x te rio r.;- S ira S A . 294.090 1 0 3 ,9 % 5 3 ,7 7 % 0 ,9 9 % 618 3 3 .0 3 4

F o rtu n a C la s s ic C a p ita l A s s e t M a n a g e m e n t S A . 1.100.420 9 2 % 4 5 ,1 2 % 0 ,5 9 % 21.471 4 2 .1 2 3

F o rtu n a G o ld (1 9 .01 .2 0 00 ) C a p ita l A s s e t M a n a g e m e n t S A . 2.136.860 - 4 8 ,4 1 % 0 ,9 4 % • 561 1 2.640

F o rtu n a J u n io r - C a p ita l A s s e t M a n a g e m e n t 69.430 - 1 ,6 6 % 58 128

F o n d u l G a la ţ i : " Q u a d ra n t A s s e t M a n a g e m e n t S A . 61.170 - 5 3 ,1 2 % 0 3 0 % 273 679F o n d u l d e Investiţii ş i D e zvo lta re (26.01.1999) S .M .F. 2000 S A . 1.020.923 1 0 5 3 % .5 3 3 1 % 1 ,0 1 % 317 5.87 7F o n d u l d e Investiţii G e ls o r G e ls o r A s s e t M a n a g e m e n t S A . - 5 7 ,1 6 % i - 2.668 1 0 .4 17F o n d u l O p o rtu n ită ţilo r Naţionale V a n g u a rd A s s e t M a n a g e m e n t S A . 1 9 8 3 0 0 3 8 ,8 5 % 0 ,5 6 % 513 8 7 .6 0 8F o n d u l M o n e ta r S ta b ilo , Q u a d ra n t A s s e t M a n a g e m e n t S A . 464.525 9 2 ,8 % 4 9 3 9 % 1 ,0 3 % 306 9 3 3 3T e z a u r, C e rtin v e s t S A . 262.045 2 7 3 % 4 8 ,8 0 % 1 3 % 739 . 1 .35 9F o n d u l M u tu a l T ra n s ilv a n ia , v . G lo b ln v e s t S A . 148.177 4 2 3 0 % 5 7 ,0 6 % 1 ,1 3 % 558 7 3.66 8

O F IC IU L J U D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I: 4 3 1 .3 6 7 .

7 - ----------- 3 — ‘ n u c c o n a u c -

M inisterului Lucrărilor Publice, Transportor.- A m enajării Teritoriului şi sindicatul personalului navX

T A R O M ş i-a reluat activitatea, după ce greu declanşase la 14 decembrie 1":

COMUNICAT‘ î n d a ta d e

10 .0 1 .2002 , în t r e o re le 1 8 -2 1 , e c h ip e m ix te

fo r m a te d in in s p e c to r i a i D ir e c ţ ie i C o n t r o l

d in c a d r u l P r im ă r ie i şi lu c r ă t o r i d in c a d r u l

B ir o u lu i P o li t ie R u t ie r ă a l P o li t ie i

m u n ic ip iu lu i C lu j N a p o c a a u în t r e p r in s o a c ţ iu n e d e v e r i f ic a r e a d e s fă ş u r ă r i i a c t iv i tă ţ i i d e t a x im e t r ie p e r a z a

m u n ic ip iu lu i C lu j - N a p o c a . S -a u v e r if ic a t 7 0 d e t a x im e t r e a f la te în t r a f ic s a u o p r i te în

s ta ţi i.în u r m a c o n t r o lu lu i ,

s -a u în c h e ia t 20 de p ro c e s e v e rb a le ,

c o n t r a v a lo a r e a a m e n z i lo r r id ie în d u -s e

la s u m a d c 100 m il io a n e le i . P e n tru n o u ă p e rs o a n e ’ c a re

p r a c t ic a u t a x im e tr ia f ă r ă a d e ţ in e lic e n ţă

a u fo s t a p l ic a te a m e n z i c u p r in s e în t r e 5 -1 0

m il io a n e de le i. C e le la lte c o n tr a v e n ţ ii

p e n t r u c a re s-au a p l ic a t a m e n z i a u fost:

n c a f iş a re a t a r i fu lu i p ra c t ic a t (a m e n d ă 3 -5

m ilio a n e le i ) , lipsa v e r i f ic ă r i i m e tro lo g ic e

a a p a r a t u lu i d c ta x a re (a m e n d ă 6 0 0 .0 0 0 - 2

m il io a n e le i ) , p re c u m şi p r a c t ic a r e a , c o n fo rm

b u le t in u lu i dc v e r if ic a r e m e tro lo g ic ă , a m a i m u l t o r t a r i f e în

fu n c ţ ie d c c lie n t, în d a ta de

1 1.01 . 2002 . in s p e c to r i a i D ir e c ţ ie i C o n tr o l

d in c a d r u l P r im ă r ie i a u e fe c tu a t v e r i f ic ă r i

v iz în d re s p e c ta re a I .c g i i 1 2 /1 9 9 0

r e p u b l ic a tă , p r iv in d p ro te c ţ ia p o p u la ţ ie i

îm p o t r iv a a c t iv i tă ţ i lo r c o m e r ţu lu i i l ic i t .

A c ţ iu n e a a v iz a t o s e rie d e u n i t ă ţ i cu

p r o f i l a l im e n ta r s itu a te p e B -d u l E r o i l o r şi va

c o n t in u a în z ile le u r m ă to a r e şi în a lte z o n e d in m u n ic ip iu .

S u m ă a m e n z i lo r a p lic a te a fo s t d e 13,2

m il io a n e de le i. C e a m a i g ra v ă

c o n t r a \e n { ie a fost c o n s ta ta tă la S .C .

C o m o n a ( B - d u l E r o i lo r n r . 1 6 ), u n d e n u s-au

p u tu t p r e z e n ta a c te de p r o v e n ie n ţă a

c a n t i t ă ţ i lo r d e f r u c te şi le g u m e d e s t in a te

c o m e r c ia l iz ă r i i . S -a a p lic a t a m e n d a le g a lă

d e 6 0 0 .0 0 0 Ie i , ia r f r u c te le şi le g u m e le au fo s t c o n fis c a te , u r m în d

a f i u t i l iz a t e în p r e p a r a r e a h r a n e i la

C a n t in a d e a ju to r s o c ia l a f la tă în a d m in is t r a r e a

P r im ă r ie i .

Serviciu! m ass-m edia Primăria m unicipiului

Cluj-Napoca

H 1 M S I1 S 0 I

Trei persoane au fost decapitate pentruhomosexualitate în Arabia Saudită

Ministrul de Interne saudit a anunţat, marţi,1 ianuarie, decapitarea a trei saudiţi condamnaţi pentru homosexualitate, în 2001, in regat au avut loc cel puţin 80 de execuţii. ONG-ul american Human Rights Watch a denunţat printr-un raport abuzurile justiţiei saudite şi “absenţa organismelor alese”. Această organizaţie a criticat de asemenea tăcerea Statelor Unite, principal aliat al Arabiei Saudite.

T r e i s a u d iţi acu za ţi de h o m o s e x u a lita te au fost decapitaţi, m arţi, I ianuarie, în sudul Arabiei Saudite. Conform comunicatului ministrului saudit de Interne, A ii Ben Hatan Ben S aad , M o h a m m a d Ben Souleiman Ben Mohammad şi M o h am m ad B en K lia lil Ben Abdallah au fost condamnaţi la

moarte după ce au fost găsiţi vinovaţi "de homosexualitate, îm perechere ş i seducere a m inorilor”, acte care reprezintă "cu lm ea m îrşăvie i ş i a in fa m ie i”. “Prin anunţarea acestor execuţii, ministrul de In te rn e ţin e sâ p rec ize ze ho tăr îrea g u vernu lu isen ’itorului celor, două locuri sfinte (a l islam ului, calitate a regelui Fahd al Arabiei Saudite: N D L R ) de a combate şi de a distruge corupţia, de a-i opri pe cei care sînt vinovaţi ( . . . ) . Toţi cei tentaţi de a comite acte similare vor f i supuşi aceleiaşi sancţiuni, conform chariei".

în 2001, raportează Agenţia France-Presse, au fost anunţate cel p u ţin 80 de execuţii în regatul care aplică foarte strict c h a ria , leg ea is la m ic ă . Persoanele găsite vinovate de crimă, vio l, abjurare şi de ja f armat, precum şi traficanţii de droguri şi în special toxicomanii recidivişti sînt condamnate la moarte.

U N A L IA T

P R E Ţ IO S

P e W e b s ite -u l persona l, m inistrul saudit al inform aţiei, citat de către organizaţia de apărare a drepturilor om ulu i H um an Rights W atch (H R W ) in tr-un raport recent, afirm ă că

"Arabia Saudită consideră că p e d e a p sa cap ita lă este modalitatea cea mai eficientă de o c ro tire a ce lu i m ai e lem en tar drept a l om ului: d re p tu l la viaţă. R ega tu l conferă o mare valoare vieţii victimei, iar drept dovadă a acestei înalte preţuiri ş i drept m ăsură pentru descurajarea criminalilor, se cere un p re ţ

fo a r te rid ica t v inova tu lu i ”,

adaugă ministrul.în ra p o rtu l său, H R W

denunţă, printre altele, un regim n e lib e ra l care , “a so c ia t cu absenta organismelor alese pe p la n na ţional ş i lo ca l ş i a oricărei alte instituţii care să nu depindă de guvern sau de a lia ţi i a cestu ia din ca d ru l adm in is tra ţie i re lig io a se oficiale, permite fam iliei regale să acapareze puterea", fără a da socoteală n im ănu i. H R W denunţă de asemenea uri sistem ju d ic ia r căruia î i lipseşte în to ta lita te tra n s p a re n ţa şi claritatea: “Nu există n ici o protecţie eficientă îm potriva arestărilor arbitrare, a detenţiei fă ră inculpare, a torturii şi a p ro cese lo r n e e c h i ta b ile ”, subliniază H R W . “Regatul a rămas inaccesibil organizaţiilor de apărare a drepturilor omului şi nimeni din această ţară nu îndrăzneşte să se angajeze, în mod deschis, în supravegherea încălcării drepturilor omului. Tribunalele saudite continuă să

im pună sancţiun i cr, inumane şi degradante. ”

însă H RW ,_ în ra p o rtu l; in t itu la t “ în c ă lc ă ri drepturilor omului în A n ' Saudită: o tăcere asurzitor critică la fel de sever indife:; ,

■ de m ult tim p afişată a Stat: U nite vis-â-vis de în c â lc i-7 drepturilor omului în tr -o •_ ■ con s id era tă drept u n e preţios, chiar dacă abuzuri',: fost de notorietate p u b l Human Rights.W atch dep ’.L- de asemenea faptul că regi; ales în mai 1999, m e m b r. comisiei drepturilor o m u l. O N U , u rm ează , în t i c : ' mandatului său care durează ; . 2001 până în 2 0 0 3 , “in fluen ţeze s i tu a ţ i i le i chestiunile urgente re ferii:: ia dreptul omului în între: lume, precum şi dezvoltare: i punerea în a p l ic a r e j stand,qr.delor" în a ::! domeniu. (M ouna N a îm ) «.

T ra d u c e re a şi ad a p ta re ? ;D a m e la A rd e le

C u , s u r © - â b ( l u z i i / J i O r

Se ştie că o dată cu introducerea fizică a monedei curo în cele douăsprezece ţâri europene (S pania , G erm ania, B elg ia , F in la n d a , F ra n ţa , G re c ia , O la n d a , Irlanda, Italia. Luxemburg şi Portugalia), continentul nostru amalgamat a devenit m ai v iz ib il şi m ai solid ca en tita te publică comună. A afirm a că o monedă determină conturarea identităţii naţionale este cu s ig u ra n ţă o c e r t itu d in e

creare şi p lan ifica re a fost lu ng şi c o m p lic a t, însă re z u lta tu l fo lo s ir ii aceloraşi unităţi monetare este imens.

în prim ul rînd, datorită acestui m odel bazat pe A C O R D - cuvînt destul de vulnerabil în lumea politică actuală - Europa începe să respire, sâ fie posibilă sub forma unui răspuns colectiv la un proiect mondial. Ş i, ca orice sistem în echilibru instabil, îşi are şi propriile-i

elemente de contrabalans: e; de ajuns să-l menţionăm ca

‘ <■ £ -

- J lid e r al curen tu lu i puţin j j c in ic c rea t de p r im u l

. V ’ ’ m in is tru b r ita n ic , T o n yV r V B lair, ca sâ se înţeleagă o

postură , d i fe r i tă , a ■ V j Europei sceptice cu privire

la euro.E se n ţia l noip e n tru

rom^n' ' ’ ca viitori candidaţi y v ? la caruselul european, este

/ •;*/ -F acordul în sine, înţeles sif M

y , - *- w v ' / 1 " explicat prin practicarea lui • - - p î “a da şi a prim i” , a ceda şi

a n e g o c ia , c o n tin u u şi , , constan t în ve d e re a

atingerii unor obiective cît la rg i. In s is tă m că• ■ j y c S ţ ' l ă m a '

' ’ atunci cînd s în t d e fin iţic o n v e n ţio n a lă , d a r o rie n ta re a m ai practică a articolulu i de faţă va evita respectivele profunzim i.

Ceea ce se vede cu ochiul liber, pe stradă sau în tentaciile le-i adiacente, precum p ie ţe , m agazine, bancom ate ş .a .m .d . , este un fenom en a m p lu m e d ia tiza t şi caracterizat prin orice activitate m ercantilă, mai ales industria alim entară şi tex tilă net preferate de barcelonezi, care se desfăşoară de la 1 ianuarie sub auspiciile de bun augur ale n o i i m o n e d e . B a n u l şi re s p e c tiv a .garanţie im placabilă pentru “cele de-ale gu rii” şi restul... se traduce la români prin vechiul proverb totul trece prin stomac... Să fie într-adevăr aşa?

Se consideră d in oficiu că lum ea, inconştient sau nu, funcţionează din in erţii moştenite. Totuşi, în mai puţin de o săptăm înâ, euro a ajuns să fie cop ilu l răsfăţat al locuitorilor acestor ţă r i, considerat unul dintre cele mai im p o rta n te succese ale europenilor dintotdeauna. E drept că procesul de

aceşti te rm en i nu tre b u ie fo lo s ite eufemism ele şi nici insinuările, nu din b u n s im ţ, ci p e n tru e x a c tita te a lingvistică.

Revenim la ciudatul dinozaur num it Europa, ce a fost capabil să em ită nu f lă c ă ri sau p ietre, c i, d im p o triv ă , o monedă unică, constatăm cel puţin două e fe c te b en e fice care se îm p le te s c reciproc. Pe de o parte, se deschide calea l ib e ră a unei “ E urope a m ă rfu r ilo r com une” - aşa cum afirm a m inistru l A fa c e r i lo r E x te rn e s p a n io l, Josep P iq u e - , un d ru m ce p u n e p u n c t obstrucţionărilor de orice fe l, taxelor v a m a le e tc .; ia r pe de a ltă p a rte , reprez in tă apoteoza um anistă a unei m entalităţi de a fa ce la persoana în tîi plural. Dacă vreţi, euro este şi el parte din istoria unor oam eni care vo r să se înţeleagă mai bine şi, drept consecinţă, folosesc acelaşi simbol economic.

în tr-un cuvînt, este o reuşită (poate invidiată de cei neincluşi), o speranţă dată unei planete dominate de discordie,

război, terorism, neîncredere şi legea celui m ai tare.

D in această perspectivă a Europei, unde se c o m b in ă un ita tea cu diversitatea, se lansează şi votul de blam dat acelora care susţin, sau ar mai putea să o facă, teoria modelului unic şi om ogen d in punctu l de vedere cultural şi al beneficiilor ulterioare. Pentru că Europa euro-ului este “ un răspuns politic la globalizare” (Eneko Landâburo, director general al lărgirii U E ), dar, adăugăm noi, în acelaşi timp, un răspuns coerent şi ordonat pînă la ultim a celulă, ceea ce nu e puţin.

Aceste realităţi sînt valabile şi se referă şi la ţările care în 2004 vor ajunge să f ie 25 la rtum ăr în U n iu n e a Europeană. Ia r ca o Europă a celor 25 să fie de sine-stătătoare şi să nu se atingă puncte nevralgice, s-ar impune poate şi •o altă fixare a form ei de autoguvernare, ceea ce pînă acum s-a realizat printr-un co m p lex şi d e lic a t ech ilib ru în tre C o m is ia v P arlam en tu l şi C o n s iliu l Europei. întrebarea care se ridică nu e deloc facilă, vor avea o prestanţă mai puternică guvernele ţărilor/provinciilor/ reg iun ilo r respective sau in stitu ţiile comune europene? Ce rol li se atribuie atunci ce lo r eurocin ici, dar totuşi membri ai UE?

'O dilem ă pe care toţi europenii vor trebui să o înţeleagă şi să o rezolve

c u rîn d . Se es tim ează că A d u n i Generală din Barcelona, în lu n a nur a.c., ar trebui sâ aducă soluţii coeren:: p riv ire la efectuarea p ro c e d u rilo r : acord, pentru a nu risca fo rm area - Europe drept o mare piaţă de d e s f iu şi nim ic mai m ult, mai ales cînd cee: se pune în joc este un sistem p lu ra lix r e la ţ i i lo r p o lit ic o -s o c ia le ş i n u ţ im perialism mercantil. T

•Remarcăm, de a ltfe l, şi p ro p a g a u iberică în acest sens. m ultip licată şi 7 preşedinţia U E deţinută actualmente 5 p rim u l m in istru spanio l, Jose M r | Aznar. Astfel, dacă Europa nu reujeŢ să construiască un m odel a lte rn a : |: deschis înspre diversitate şi societate, f nu se va concretiza niciodată cu-adevăr. Concluzia noastră: cu euro-ul în b u z ir: nu există alt remediu decît să ne g in i7 la o Europă de care avem nevoie , r i m uritorii de rînd! j

Corespondenţă din Barceloi Olivia Petresc.

bursier doctorand, Universid.7de Barcekn

_ -$ & • Ta

P O L IŢ IA C L U J : 9 5 5 şi 4 3 -27 -27 J A N D A R M E R IA : 956 P O M P IE R II: 981

S H arie 200

1 9 9 9 - B ancnotele cu va lo a re n o m in a lă d e 1 .0 0 0 d e le i şi 5 .0 0 0 d e le i, em is iun ile 1 9 9 1 -

19 93 , au fost retrase din circula{ie d e c ă tre B anca N aţio n a lă a R o m â n ie i.

i.- Li ifl aâ?«£- -:̂ at

—ei

S e p o a te ş i a ş a ?Se poate ca nişte hoţi să spargă o locuinţă, să fure tot ce

găsesc, să fie prinşi şi dovediţi ca autori ai furtului şi totuşi să nu li se întocmească dosar penal şi, nefiind trimişi în judecată, să nu plătească nim ic şi nici măcar nu sînt obligaţi să restituie bunurile furate păgubaşului?

Se pare că se poate, analizînd următorul caz:-îti noaptea de 15.04.1998, 3 indivizi din Turda au spart

locuinţa mea în care locuiesc doar vara, situată în satul Sălişte, com. C iurda, jud. C lu j, de unde au furat bunuri în valoare de

'aprox. 10 m ilioane de lei (la valoarea din 1998) şi cu o maşină le-au transportat în Turda. Pe drum, în com. Petreşti, au fost opriţi şi identificaţi de o patrulă a poliţiei locale, după care şi-au continuat drum ul la Turda, unde şi-au împărţit iucrurile furate.

Peste cîteva z ile , cînd poliţia din C iurda (căreia i-am reclamat furtul) a ajuns cu cercetările la cei 3 hoţi, unul dintre ei -a dispărut de la dom iciliu şi din această cauză cercetările au rămas la acea fază nemaicontinuînd. Poliţial-a dat în urmărire generală pe cel dispărut şi spune că nu poate definitiva dosarul pînă nu îl prinde pe acesta şi îi are la dispoziţie pe toţi făptuitorii.

D e la data furtului au trecut aproape 4 ani şi, conform legii, după 5 ani fapta se prescrie. Dacă aşa stau lucrurile, înseamnă că meseria de hoţ este destul de sigură, deoarece,- în prim ul rînd nu toţi hoţii sînt prinşi şi apoi chiar dacă sînt prinşi, fiin d organizaţi în grup, unul din ei dispare (eventual sponsorizat de ceilalţi-)-,- iar pe cei râmaşi nu îi m ai întreabă nimeni nim ic şi pot folosi liniştiţi lucrurile furate câ nu îi obligă nim eni să le restituie păgubaşului.

N u înţeleg de ce în cazul relatat nu se poate finaliza dosarul penal, deoarece vinovăţia este dovedită prin faptul că, în urma unei percheziţii domiciliare; o parte a lucrurilor au fost . găsite la hoţi şi la apropiaţii acestora. Cred câ hoţii ar putea fi trim işi în judecată şi să primească ce merită, cel dispărut sâ fie judecat în lipsă şi dat în urmărire pentru executarea pedepsei, iar dacă nu-i convine sentinţa dată, poate face recurs.

Eu înţeleg că în actul de justiţie trebuie respectate drepturile omului. D a r oare numai hoţii sînt consideraţi oameni? Numai ei au drepturi? N o i, păgubaşii - contribuabilii - nu avem dreptul să ne fie apărată proprietatea?

loan MUREŞAN — Cluj-Napoca, Str. Gr. Alexandrescu nr. 12

Un copil a murit intoxicat

U n co p il, în" vîrstă de 14 ani, d in localitatea Ţaga, a fost găsit m ort, la sfirşitul săptămînii trecute, în casa în care locuia îm preună cu părinţii.

P o tr iv it B iro u lu i de P resă a l Inspectoratului Poliţiei Judeţene C lu j, din p rim e le cercetări rezu ltă că M irc e a Tîm ovan a m urit intoxicat cu monoxid de carbon. Gazele proveneau de la un coş de fum înfundat, al unei sobe cu lemne. .

C adavru l-a fost transportat la- morga Spitalului M unicipal din Gherla, pentru efectuarea autopsiei.

Un tînăr a fost arestat pentru tîlhărie

U n tînâr, în vîrstă de 21 de ani, din Gherla, a fost arestat de procurorii clujeni după ce a tîlhărit o fem eie în propria locuinţă.

P o tr iv it B iro u lu i de P resă a l Inspectoratului Judeţean de Poliţie C lu j, A n a llc a , de 47 ani, d in G h erla , se în to rc e a s îm b ătă seara acasă de la serviciu. Ea a surprins în locuinţa ei o persoană necunoscută, mascată, care, prin violenţă şi sub ameninţarea unui cuţit, i-a luat un inel, o pereche de cercei, o verighetă şi suma de 800 .000 de le i.

Agresorul â legat v ic tim a de pat, după care a dispărut. E l a fost identificat cîteva ore m ai tîrziu. Este vorba de Szanto Emeric TTiberius, de 21 a n i, d in G h erla , cu antecedente "penale şi necăsătorit!

. Poliţiştii au găsit asupra tînărului masca folosită şi suma de 500 .000 de lei, bani pe care i-a încasat după vînzarea bijuteriilor.

Parchetul de pe lîngă Tribunalul C luj a emis pe numele lu i Szanto un mandat de arestare p reventivă de 30 de z ile , sub acuzaţia de tîlhărie. " ,

Cercetările continuă pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale a tînărului.

Ploaie cu amenzi în weekend

B iroul P o liţie i R u tiere C lu j-N apoca a desfăşurat în acest weekend o amplă acţiune pe linie rutieră. Potrivit B irou lu i de Presă al Inspectoratului P oliţie i Judeţene C lu j, în aceste z ile au fost efectuate o serie de acţiuni avînd ca scop fluidizarea circulaţiei şi prevenirea accidentelor rutiere. A u fost aplicate 127 de amenzi contravenţionale a căror valoare se r id ic ă la peste 68 de milioane lei. Totodată au fost ridicate 18 permise de conducere dintre care opt pentru consum de alcool. P o triv it reprezentanţilor Serviciului Poliţiei Rutiere C lu j, în cursul anului trecut poliţiştii de la circulaţie au constatat 490 de infracţiuni şi au aplicat 9 7 .5 5 0 de am enzi contravenţionale. Pe parcursul anului 2001, lucrătorii Serviciului Poliţiei Rutiere au reţinut 1841 de permise pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice, m ai multe cu 215 faţă de anul 2000. in perioada analizată

s-au înregistrat 165 de accidente ru tiere grave, soldate cu moartea a 60 de persoane şi rănirea gravă a altor 176. P rincipale le cauze care au stat la baza accidentelor ru tie re au fo s t, p o tr iv it p o l i ţ iş t i lo r , traversările neregulamentare, neacordarea priorităţii la pietoni, v iteza şi alcoolul.

Crimă ca autor necunoscut la Turda

O fem eie a fost omorîtă dum inică seara în tim p ce se deplasa pe o stradă d in p lin centrul m unicipiului Turda. P o liţiş tii nu au putut stab ili pînâ aseară cine este autorul şi n ici îm prejurările în care a avut loc crim a.

Cadavrul fem eii a fost găsit dum in ică seara pe strada A leea S a lc îm ilo r d in Turda şi prezenta o plagă produsă prin în ju n g h ie re în zona g îtu lu i. P o tr iv it p rim elor cercetări, decesul a fost provocat de o pierdere m asivă de sînge cauzată de secţionarea ju gularei şi carotidei stingi.

Fem eia nu a putut fi identificată in iţia l, deoarece nu avea asupra ei n ic i un act de identitate, iar locuitorii din zonă nu au putut preciza îm prejurările în care s-a produs c rim a . O dată cu c e rc e tă rile efectuate ieri, s-a stabilit că este v ictim a este A na Şim on, în vîrstă de 40 de ani, farâ ocupaţie şi necăsătorită.

Autorul nu a putut fi identificat şi nici îm p re ju ră rile în care a fost o m o rîtă femeia.

Grupaj realizat de Cosmin PUR1S

F u ra ţi de e c o u l titlu lu i, s -a r9 7

p u te a ca g în d u l să v ă z b o a re s p re v re u n rap o rt al g u v e rn u lu i. R eg re te , g u n o a ie le pe c a re le -am s u rp rin s ieri, în tr-o p lim b a re pe s tră z ile C lu ju lu i, nu au m îin i sau p ic io a re . M o tiv p en tru c are răm în n e m iş c a te z ile sau

9

s ăp tă m în i, a lc ă tu in d unul d in tre ce le m a i ja ln ic e ta b lo u ri c o tid ie n e . Ş i al n a ib ii ce m u lt ne d e ran jea ză !

l i :a . *. . . . ' I A * . » * t fT L * i y

™ ' d m w *

ghenele amplasate prin spatele blocurilor. In faţă răm în însă m u n ţii de zăpadă m u rd ară . Cetăţenii sînt obligaţi sâ cureţe trotuarele (plătesc chiar amenzi în caz contrar) păcat că nimeni nu-i trage la răspundere pe cei care ar trebu i să f in a liz e z e munca lor îndepărtînd tonele de

m iz e r ie a s tfe l s tr în s e . C ît p riv e ş te s itu a ţia g u n o a ie lo r uitate în locurile ce nu se a flă la vedere, nu avem re p lic ă . Parcă am văzut însă ceva desene animate cu babe ce m ătură şi apoi dosesc g u n o iu l pe sub covor.

Deocamdată nici nu e aşa rău.

Câm aşa arata o parcare din cartierul Mănăştur pentru care se plătesc taxe. .

c a :*" n rT *

>r- « * * î 3

Piaţa Zorilor, ghinion, s-a înzăpezit căruţul!

Ştiţi pe ce se duc cele cîteva zeci de m ii de tei pe care orice locatar le plăteşte în fiecare lună pentru salubrizare? Dacă da, d a ţi-n e şi nouă un te le fon . P ărerea n o astră e că b a n ii respectivi se duc într-un cont secret destinat cercetării, şi p r im e le re z u lta te sînt d e ja vizib ile . M iţe le din cartier şi-au p ierdut "instinctele (poate că unele au şi trecut la alăptarea ş o a re c ilo r) , în tru c ît au la dispoziţie o varietate infinită de hrană asigurată din, dar mai ales de pe lin g ă containerele de guno i. S ig u r, apar şi unele decese, dar asta numai din cauză câ nu to a te fe m e ile s în t g o spo d ine d esâv îrş ite . Cetăţeanul obişnuit nu prea are însă ch e f de experim ente şi m iţe le d o lo fa n e l-a r lăsa indiferent dacă la fiecare pas nu ar da ochii cu mormanele de g uno i “ su b v e n ţio n a te ” d in b u z u n a ru l său. R o m ân u l e

condamnat parcă să piardă orice lu p tă cu m iz e r ia . în fa ţa b lo c u lu i, pe tro tu ar sau pe stradă o singură constatare: pute!

In scurtul nostru tur prin oraş, am sesizat şi o oarecare grijă pentru faţadă în sensul că sînt sărite de la rîn d în special

T 2SŞSS~-

Cartierul Mănăştur: în spatele b locurilor de pe strada :_______Prim ăverii se intră cu mască de gaze.

Cartierul Mănăştur: “garsoniera” ţiganilor a ars acum un an, nu s-a obosit n im eni să refacă peisajul

: - — : ^Z ă p a d a aco p eră m u lte d in păcatele firm elor de salubrizare. S ta ţi l in iş t i ţ i , la p r im ă v a ră m urdăria oraşului se va dezvălui în adevărata ei splendoare.

i n C lu j-N apoca, proprie tarii de c îin i au parcă obligaţia de a um bla după coada patrupedului înarm aţi cu lopăţicâ şi săculeţ. Frecţie la p icior de lemn. M u lt m ai u til ar f i sâ um blăm cu o coadă de lopată sănătoasă după toţi angajaţii şi d irectorii de la salubrizare.

M iha i H O S S U Foto N icolae PETCU

Delisor

S ec re ta ru l de s ta t am eric^p, Colin Powell, se va întîlni, m ine. cu p reşed in te le pakistanez, P ervez M usharraf, în cad ru l unui tu rneu pe care îl va efectua în regiune, au a n u n ţa t, ieri, su rse oficiale de la Is lam abad, citate de A FP .

rachete, în ap ro p iere de Qranîţa cu India şi tra n s zx -' zo n ă rachete , a anunţat, ieri, cotidianul "V'/ssrv.'"'

Tim es", ca re citează surse din serviciile d e tn fc —* r e la te a z ă ;

Dealul cu teneurm are din pag ina 1

vremea acelui premier a trecut, nu insă şi aceea a hoţilor. A unor boii care stau şi se m iri pe ecranele televizoarelor cînd îndrăzneşte cineva s i Ie spună c i "afacerile" lor nu sînt tocmaj corecte.

Sa fie imposibil a se pune capăt acestui dezmăţ al corupţiei în România înainte dc a pune tara pe butuci? Românii înclină si creadă că aşa este. M ii. poate zeci dc mii de hoti au fost prinşi, cercetaţi, unii au fost chiar condamnaţi, dar in puşcărie au ajuns numai găinarii, cci care au găsit mijloacele dc a deturna actul dc justiţie dc pc calea sa firească, au trecut pc lingă gratii şi se află în libertate, dornici să se înfrupte mai mult din ccca cc a rămas dc furat. Aşa că nici ofensiva lui Adrian Năstasc nu arc şanse mai mari decît cele anterioare. F.xprcsia acestei neîncrederi generalizate a fost excelent sintetizată in idcca primarului unei comune din nordul extrem al ţării, din Maramureşul legendar. Omul a ajuns la concluzia că hoţi şi corupţi vor exista întotdeauna in România, dc aceea apelul la memoria lui V lad Ţcpcş ar putea fi folositor. Domnitorul muntean i-a tras în ţeapă pc hoţi şi bandiţi, dc cc să n-o facă şi el. Sigur, cl nu arc puterile înaintaşului său în lupta împotriva hoţilor şi bandiţilor, deci nu-i poate aşeza cu fundul în virful unei ţcpc. Poate însă să imagineze, in marginea comunei, un deal plin cu ţcpc frumos lustruite, pc carc să scrie numele ticăloşilor acestei ţări si citcva versuri satirice, carc să amintească in veacuri faptele misclcşti ale acestei perioade. Tot în Maramureş există un C im itir vesel, a cărui faimă a ajuns pînă în cele mai îndepărtate ţări ale lumii. M ii dc turişti merg anual la Sâpînţa, fac fotografii in C im itiru l dc acolo, pc carc îc duc apoi acasă, în amintirea filosofici dc viaţă a românilor înţelepţi in faţa morţii. D c acum înainte. Maramureşul Ic va da ocazia să vadă şi altă faţă a românului mioritic: aplecarea lui spre lucruri mai practice, spre hoţie. Probabil, iniţiativa primarului maramureşean va fi preluată şi în alic comune, şi astfel, peste ciţiva ani, la marginea fiecărei localităţi mai acătări ne vom trezi cu asemenea dealuri pline de tepe înfipte in pămîntul drag al ţârii, batjocorit de hoţii şi corupţii carc au făcut ca lunga tranziţie spre democraţia adevărată să fie asimilată cu perioada cea mai neagră din istoria României.

Conducerea PSD a staliilit nrinoina

» >Autorităţile române îşi propun să deschidă cel

puţin şapte capitole de negociere în tim pul preşedinţiei spaniole a U E , iar dacă e posibil ch iar toate cele 12 cap ito le care au rămas nedeschise, a declarat, ieri, negociatorul-şef cu U E, Vasile Puşcaş.

Puşcaş a precizat că în prim ul semestru al anului s-ar putea închide trei capitole: "Libera circulaţie a capitalului", "Uniunea vam ală" şi "Cultură şi audiovizual", pentru care însă mai trebuie adoptate acte norm ative. D e asemenea, delegaţia de negociere va insista asupra a încă tre i-p a tru cap ito le , care ar putea f i închise p ro v iz o r iu : "C o n c u re n ţa " , "T ra n s p o rtu r i" , "Telecomunicaţii şi 1T" şi "Impozitare". O atenţie

deosebită se va acorda şi capitolelor "P olitic i regionale", "Energie", "Justiţie şi afaceri interne”.

Este posibil ca preşedinţia spaniolă a U E să abordeze în negocierile cu statele candidate şi capitolul 30 privind instituţiile, a mai spus Vasile Puşcaş. E l a adăugat că Spania este interesată, în special, de capitolele "Agricultură",' "P o litic i regionale", "P olitic i financiare şi bugetare" şi "Instituţii", care sînt printre cele mai d ific ile capitole de negociere, pentru că trebuie în fiin ţate anum ite institu ţii, ceea ce presupune resurse financiare şi umane deosebite. în 2002, dorim o m ai m are flu id iz a re a in fo rm a ţiilo r d inspre delegaţiile sectoriale spre Comisia Europeană", a mai spus Puşcaş.

lUJ.H.U.'.I.IJ k lta f - V 1- -------— — ------------ — — —

Dizolvarea CGN1B - “ un spectacol p o litic” din care bucureştenii nu cîştigă n im ic

A s o c ia ţia Pro D em ocra ţia c o n s id eră că d iz o lv a re a C o n s il iu lu i G en era l a l M u n ic ip iu lu i B u c u re ş ti (C G M B ) constituie doar o etapă a unei confruntări “politizate”, din care cetăţenii nu au nim ic de cîştigat şi că, înainte dc a convoca alegeri anticipate, este necesară adoptarea unui cod electoral unic.

“Spectacolul politic propus de politicieni, cu scandalurile de corupţie, declaraţiile solemne sau b e lic o a s e , nu re z o lv ă p ro b le m e le de fond a le a d m in is tra ţie i lo c a le , d in Bucureşti sau din ţară: criza

in s titu ţio n a lă , absenţa unor p o l it ic i lo ca le co eren te şi b lo c a re a p a r t ic ip ă r iic e tă ţe n e ş ti” , a f irm ă P ro Dem ocraţia, într-un comunicat remis, ieri, presei.

Asociaţia afirmă că a primit cu în g r ijo ra re d e c iz ia guvernamentală de dizolvare a Consiliu lui, nu din cauza actului în s in e , ci a p o s ib il ită ţ i i p e rp e tu ă r ii s itu a ţie i care a condus Ia acest moment.

Pro Democraţia consideră că disputa acerbă d in in terioru l adm inistraţiei locale a Capitalei şi lipsa de responsabilitate a con s ilie rilo r care au deturnat

a c tiv ita te a în fu n c ţie de p rio rită ţile personale sau de partid ar trebui să atragă atenţia atît asupra carenţelor legislative, cît şi a modului în care partidele îşi promovează reprezentanţii în diverse funcţii.

A s o c ia ţia c o n s id eră că a le g e r ile a n tic ip a te p e n tru Consiliu l General al Capitalei ridică aceleaşi probleme: votul pentru o listă de partid, şi nu pentru persoane, precum şi fa p tu l că, în absenţa u n e i autorităţi electorale permanente, instituţiile şi structurile necesare vor fi “ improvizate într-un tim p foarte scurt” .

Parlamentarii PEMI o rezoluţie privind tezaurul românesc

P a r la m e n ta r ii • P R M v o r înainta A dunării Parlamentare a Consiliu lui Europei o Rezoluţie pentru recuperarea Tezaurului românesc aflat la Moscova, a dec is B ir o u l P erm an en t al Com itetului D irector al P R M . P o tr iv it u n u i co m u n icat de p re s ă , c o n d u c e re a P R M a discutat m andatul pe care îl va

avea delegaţia P R M la sesiunea A d u n ă r i i P a rla m e n ta re a Consiliu lui Europei, stabilind că partidul ar trebui să promoveze p a tru d o cu m en te “ de o im portanţă specială” . Aceste docum ente vizează “reconsti­tu ire a de către T u rc ia a statutului de instituţie de cult - b is e r ic ă creş tin ă pentru

Delegaţia Permanentă a PSD a stabilit, ie ri, la Sinaia, principalele obiective ale ac tiv ită ţii de partid pentru anul 2002 , printre care şi “ asigurarea unui echilibru judic ios între activitatea de partid şi cea profesională la n ivel central şi local” şi “ c reş te rea c a li tă ţ i i m a n ag em en tu lu i a c t iv ită ţ ii de p a r t id ” , prec izează un com unicat al P S D .

P o tr iv it co m u n ica tu lu i, conducerea P S D îş i p ro p u n e , în acest an , să “ elaboreze, period ic , rapoarte în baza cărora să fie identificate zonele sociale de conflic t şi să fie evaluate aşţeptârile populaţiei, astfel în e ît procesul deciziei guvernam entale să fie c ît m ai corect fundam entat”, să “ in iţieze programe de p re g ă t ire a t in e r i lo r d in c a d ru l organ iza ţiilo r ju deţen e, în form ele de

şcolarizare existente la nivel central” şi să “continue procesul de inform atizare a activ ită ţii specifice de partid”

D e le g a ţia Perm anentă a P S D m ai doreşte “ declanşarea unui am plu proces de f le x ib i l iz a r e şi e f ic ie n t iz a re a s e rv ic i i lo r so c ia le p r in d im in u a re a birocraţiei şi îmbunătăţirea calitativă a acestora” , înfiinţarea cluburilor social- d e m o c ra te , p recum şi “ in iţ ie re a şi stabilirea de relaţii la nivel politic local, d u p ă m o d e lu l c e n tra l, în b aza protocoalelor încheiate de P SD cu alte partide” . în comunicat se m ai arată că P S D in tenţionează să “ e fic ien tizeze” ac tiv ita te a de com unicare in ternă şi. externă la n ivelu l structurilor centrale şi lo c a le şi p rocesu l de o rg a n iza re a activ ităţii financiare si de administrare a

p a tr im o n iu lu i p a r t id u lu i la n iv e lu l o rg a n iz a ţiilo r ju d e ţe n e , să “ extindă sistem ul in fo rm a tic de tip in tranet/ internet la nivel judeţean şi local” şi să stabilească cuantumul şi m odalităţile de plată a cotizaţiei.

PSD va ac ţiona , în 2 0 0 2 , pentru “ e x tin d e re a r e la ţ i i lo r ex te rn e a le p a rtid u lu i a s tfe l în e ît acestea să constituie o bază politică solidă, inclusiv pentru demersurile guvernamentale care vizează dezvoltarea re la ţiilo r externe ale României” şi pentru consolidarea calităţii de membru a î Internaţionalei Socialiste, p rin extinderea co n tac te lo r la n ive l bilateral cu partidele social democrate din lume.

C o n d u cerea P S D a “ abordat” la şedinţa de la Sinaia şi “ aspecte privind

Catedrala Sofia de la Is ta n b u f şi ev e n im e n te le recen te d in R ep u b lica M o ld o v a p riv in d impunerea statutului lim bii ruse la toate nivelurile de educaţie. Totodată, delegaţia P R M va în a in ta fo ru lu i european un document priv ind “ob ligaţiile asum ate de U c ra in a în momentul aderării în C .E .” .

m m siliiU l i i i I I U f i h

strategia an ti-co ru p ţie a p a rtid u lu i, inclusiv la nivel teritorial, în vederea id e n tif ic ă rii zonelor şi ju d e ţe lo r cu probleme similare celor înregistrate la n iv e lu l P r im ă rie i G e n e ra le a M u n ic ip iu lu i B u c u re ş ti” , se m a i precizează în comunicatul partidului.

PSD m ai discută şi “aspecte privind finalizarea fuziunii la nivelul judeţelor Arad, B ihor, Bistriţa-Năsăud, elemente de organizare a alegerilor parţiale pentru C o n s iliu l G en era l a l M u n ic ip iu lu i Bucureşti, perfecţionarea flu xu lu i de comunicare între structurile de conducere ale partidului, grupurile parlamentare şi adm inistraţie” , precum şi “evaluarea activităţii prefecţilor şi secretarilor de stat, m embri ai PSD”.

Proiecte dţ.parcări îi

Cluj-Napoctîn P ia ţa M ifc t

V ite a z u l , u n d e , ; m om entul actual se a ' ^ b a z a r u l c u n o s c u t ru ş i” , poate a p ă r e a V v i i t o r u l a p r o p i a t - i p arcare pe cinci n iv e la (cu a p ro x im ativ 4 0 0 t lo c u r i ) . în u r c ,a p r o b ă r i i , de câ tt- C o n s il iu l lo c a l , i studiu lui de fe z a b ilita te :

o b ie c t iv u lu i “ G a r t p u b lic în m u n i c i p u

C lu j-N apoca - P - ţa NUbs V ite a z u l , p r i m a r u l i d eclarat, ieri, că v a lo a r *

in ves tiţie i este d e c i r ;360 m ilia rd e le i . B a i necesari, spune F u m vor fi alocaţi, în p a r t e , s la b u g e tu l m u n ic i p s în s ă , a v în d în v e d e : suma, se poate r e c u r g e < la ob ligaţiuni m u n ic ip a i

O a ltă p a r c a : s u p r a e ta ja tă in te n ţ io n e a z ă a sr" construi pe str. A lb a c : •14, în asociere c u S.C V a lc o n G r u p , c u i suprafaţă de 2.200 m p .

T .C

Cazul B R S G! poteci a fec te

N e g o c ie rile de aderare

aleR om ânie i IcCazul Băncii R o m â n e a

S cont a r p u tea .p f e c : negocierile de a d e ra re a i R o m â n ie i la U n iu n e . Europeană, a d eclarat, ie - n e g o c ia to ru l-ş e f a"Rom âniei cu U E , V a s f . Puşcaş. j

Puşcaş, a declarat, ie r . ’ într-o conferinţă de p r e s l câ România ar putea a v e ; i problem e în n e g o c ie re a ] c a p ito le lo r ", L i b e n circu la ţie a s e rv ic i ilo r ’ . "U n iu n ea ec o n o m ic ă ş: monetară" şi "P revede: b u g e ta re", f iin d fo a r t : im p o rta n tă s ta b il ita te ; sistemului financiar-bancr din R om ân ia . "E fo a r t: im p o rtan t să e x is te u: sistem bancar în care să s; aplice un control preventiv pentru a da în c e d e r : deponenţilor", a aprecia | Puşcaş. I

N e g o c ia to ru l-ş e f i ţ . R o m ân ie i a p rec iza t ci! situaţia B RS a fost "cri siguranţă" înregistrată dej Comisia Europeană şi xrt f i e v a lu a tă de experţii; Comisiei Europene. j

C A S A D E E D IT U R Ă

S .R .L .____________Aut3P2Să pnn S.C. nr. 1 £3 /1931, judecătoria Ciuj-

Napoca, înmatriculară la CRciul Registrului Comerţului fjdeţuHji Ouj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1S31 cod W f R 204469

1L1E CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redacto r ş e f adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şe f adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19.28.28;E-m ail: adevcj@ m ail.dntcj.ro - redacţiaE -m ail: rec lam a_adevcj@ m aîf.d n tc j.ro - publicitate.

Tel/fax:

| v-“ . i.

. ■'-v’iuiufc _> ■- j-U u t

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

R E D A C Ţ IA : C lu j-N ap o ca , str. N ap o ca 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL: 19.21.27 -C O D IN SAMOILA; ÎE PU BLIC ITA TE: TE L ./FA X :19.73.04; D IFUZARE MICA f PU B LIC ITA TE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; \CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-UVIAPOP; T l l t i n n r V I T I T l TSUBREDACTIATURDA:TEL/FAX:31.43.23 . l l l A h t l j L A U D I I I

V ’l <V±Ui

t ' i

’ = n “ ‘G a r ă m o n d

1 9 .7 4 .1 8 suBREDAcflA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75